MATEMATICI

FINANCIARE SI
ACTUARIALE
ANUL I Semestrul II








Cluj-Napoca 2013
UNIVERSITATEA ” BABES¸ -BOLYAI” CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE S¸ TIINT¸ E ECONOMICE S¸ I GESTIUNEA
AFACERILOR
TRUNCHI COMUN ANUL I ID
ANUL UNIVERSITAR 2013/2014
SEMESTRUL II
SUPORT DE CURS
Anul I
Semestrul 2
ˆ
Intocmit de:
Anton S. Mures¸an
Diana Andrada Filip
Paula Curt
Rodica Ioana Lung
Cluj Napoca,
2013
Cuprins
1 MODULUL I. ALGEBRA LINIARA 7
1.1 UNITATEA 1. Aplicatii economice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7
1.2 UNITATEA 2. Sisteme de ecuatii liniare. Solutii admisibile de baza . . . . . . . . . . . 8
1.3 UNITATEA 3. Programare liniara . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16
1.4 UNITATEA 4. Problema de repartitie (de transport) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18
1.5 Probleme rezolvate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23
1.6 Teme de control . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40
2 MODULUL II. MATEMATICI FINANCIARE 45
2.1 UNITATEA 1. Dobanzi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45
2.1.1 Dobˆ anda simpl˘ a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45
2.1.2 Factor de fructificare. Factor de actualizare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47
2.1.3 Dobˆ anda compus˘ a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48
2.1.4 Echivalent¸a sistemelor de ˆımprumuturi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49
2.2 UNITATEA 2. Imprumuturi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53
2.2.1 Not¸iuni introductive . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53
2.2.2 Anuit˘ at¸i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53
2.2.3 Amortizarea ˆımprumuturilor indivizibile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57
2.3 Probleme rezolvate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63
2.4 Teme de control . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 75
3 MODULUL III. MATEMATICI ACTUARIALE 78
3.1 UNITATEA 1. Funct¸ii biometrice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 78
3.2 UNITATEA 2. Pl˘ at¸i viagere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 82
3.3 UNITATEA 3. Pl˘ at¸i ˆın caz de deces . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 89
3.4 UNITATEA 4. Asigur˘ ari de persoane . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 92
3.4.1 Principiul echilibrului financiar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 92
3.4.2 Asigurarea de viat¸˘ a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 92
3.4.3 Asigurarea de pensii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93
3.4.4 Asigurare de deces . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 96
3.4.5 Asigurare mixt˘ a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 97
3.5 Probleme rezolvate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 104
3.6 Teme de control . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 112
2
Informat¸ ii generale
Date de contact ale titularilor de curs:
1. Mures¸an Anton S., Birou: Cabinetul 229, Etajul II, E-mail: anton.muresan@econ.ubbcluj.ro; tel
0264 418 652/int.5809.
2. Curt Paula, Birou: Cabinetul 229, Etajul II, E-mail: paula.curt@econ.ubbcluj.ro; tel 0264 418
652/int.5809.
3. Filip Diana Andrada, Birou: Cabinetul 229, Etajul II, E-mail: diana.filip@econ.ubbcluj.ro; tel
0264 418 652/int.5809.
4. Lung Rodica Ioana, Cabinetul 230, Etajul II, E-mail: rodica.lung@econ.ubbcluj.ro; tel 0264 418
652/int.5810.
5. Radu Voichit¸a, Cabinetul 230, Etajul II, E-mail: voichita.radu@econ.ubbcluj.ro; tel 0264 418
652/int.5810.
6. Ros¸ca Alin, Cabinetul 231, Etajul II, E-mail: alin.rosca@econ.ubbcluj.ro; tel 0264 418
652/int.5857. Fax: 0264-412570
Contact tutori:
1. Mures¸an Anton, anton.muresan@econ.ubbcluj.ro
2. Filip Diana Andrada, diana.filip@econ.ubbcluj.ro
3. Curt Paula, paula.curt@econ.ubbcluj.ro
4. Lung Rodica Ioana, rodica.lung@econ.ubbcluj.ro
5. Radu Voichit¸a, voichita.radu@econ.ubbcluj.ro
6. Ros¸ca Alin, alin.rosca@econ.ubbcluj.ro
7. Filip Darius, darius.filip@econ.ubbcluj.ro
8. Coconet¸ Tiberiu, tiberiu.coconet@econ.ubbcluj.ro
9. Pop Flaviu, flaviu.pop@econ.ubbcluj.ro
10. Sipos Kinga, kinga.sipos@econ.ubbcluj.ro
3
Obiective
• S˘ a familiarizeze student¸ii cu tehnicile s¸i metodele matematice utilizate in economie.
• Formarea capacit˘ at¸ii de a recunoas¸te, de a pune ˆın form˘ a matematic˘ a s¸i a rezolva probleme de
programare liniar˘ a de transport (de repartit¸ie).
• Deprinderea de a lucra cu not¸iunile de baz˘ a ale matematicii financiare, cum sunt operat¸iunile
de dobnd˘ a precum s¸i ramburs˘ arile de credite s¸i ˆımprumuturi.
• Fundamentarea unor not¸iuni de matematici actuariale care s˘ a constituie pentru student¸i in-
strumente pentru tratarea unor probleme ce privesc diverse tipuri de pl˘ at¸i viagere s¸i de deces
precum s¸i asigur˘ ari de persoane.
Competent¸e profesionale
• S˘ a ˆıs¸i ˆınsus¸easc˘ a conceptele de baz˘ a s¸i s˘ a-s¸i creeze deprinderea de a le utiliza.
• Capacitatea de a culege, analiza s¸i interpreta date s¸i informat¸ii referitoare la problemele
economico-financiare.
• Studentul trebuie s˘ a fie capabil s˘ a aplice ˆın practic˘ a not¸iunile studiate pentru analiza unor
situat¸ii concrete din economie, cum ar fi: programarea product¸iei, transportul cu costul total
minim, sisteme de ˆımprumuturi echivalente s¸i ramburs˘ ari de credite s¸i ˆımprumuturi, respectiv
principalele tipuri de asigur˘ ari de persoane.
Competent¸e transversale
• Aplicarea principiilor, normelor s¸i valorilor eticii profesionale ˆın cadrul propriei strategii de
munc˘ a riguroas˘ a, eficient˘ a s¸i responsabil˘ a.
• Studentul trebuie s˘ a fie capabil s˘ a aplice ˆın practic˘ a not¸iunile studiate pentru analiza unor
situat¸ii concrete din economie, cum ar fi de exemplu deschiderea unui cont de economii, ram-
bursarea unui credit sau ˆıncheierea diferitelor tipuri de asigurari de persoane.
Locul de desf˘ as¸urare a cursului: Cl˘ adirea Campus, s˘ ali etajul II .
Programarea ˆın orar a activit˘ at¸ilor (la ˆınv˘ at¸˘ amˆ antul de zi): S˘ apt˘ amˆ anal 1 or˘ a de curs + 2 ore de
seminar, conform orarului afis¸at la sediul facult˘ at¸ii; (la ˆınv˘ at¸˘ amˆ atul ID): 8 ore activit˘ at¸i tutoriale
Conditionari si cunostinte prerechizite: - Cursul de Matematici aplicate in economie
CERINT¸ E PENTRU EXAMEN: Nota la examen se compune din nota obt ¸inut˘ a pentru lucrarea scris˘ a
(maxim 7 puncte) la care se adaug˘ a maxim 3 puncte pentru activitatea individual˘ a.
Pentru obt ¸inerea celor 3(trei) puncte pentru activitatea individual˘ a la examen se vor prezenta
urm˘ atoarele:
1. Un caiet de teme cu toate problemele propuse din acest syllabus;
4
2. Referatul 1: “Dobˆ anda simpl˘ a; Dobˆ anda compus˘ a; Echivalent ¸a sistemelor de ˆımprumuturi”
3. Referatul 2: “Rezerva matematic˘ a”.
Bibliografia pentru referate: Colectiv, Elemente de matematici financiare s ¸i actuariale. Teorie s ¸i probleme,
Editura Mega 2013;
Organizarea temelor (partilor) in cadrul cursului: Cursul va avea urmatoarele trei parti:
1. Algebra liniara
2. Matematici financiare
3. Matematici actuariale
Organizarea temelor s-a facut avand in vederea ordinea fireasca si gradul de dificultate sa ur-
meze o ordine crescatoare. Informatia relevanta referitoare la fiecare tema (parte) se gaseste in lista
bibliografica ce va fi prezentata ulterior, iar accesul va fi realizat direct.
Formatul si tipul activitatilor implicate de curs: Formatul va fi unul clasic, permitand studentu-
lui de a-si gestiona singur, fara constrangeri, parcurgerea cursului. De sigur o participare la activi-
tatile planificate va usura intelegerea tematicii cursului. Tipurile de activitati ce vor fi abordate in
cadrul cursului vor fi atat cele clasice cat si proiecte de grup.
Materiale bibliografice obligatorii: Principalele materiale bibliografice pe care le vom utiliza, si
care se vor gasi la biblioteca facultatii, iar unele vor putea fi accesate prin internet, sunt:
1. Colectiv, Elemente de matematici financiare s¸i actuariale. Teorie s¸i probleme, Editura Mega
2013.
2. Colectiv, Matematici aplicate ˆın economie, Ed. Mega 2012.
Bibliografie completa 1. Mures¸an A.S., Matematici aplicate in finant¸e, asigurare, b˘ anci, burse, Ed.
Risoprint, Cluj-Napoca, 2000.
2. Mures¸an A.S., s¸i colectiv, Matematici pentru economis¸ti, vol. 1,2, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2000.
3. Mures¸an A.S., Lung I.R., Matematici aplicate in economie (cercetari operat¸ionale), Ed. Media-
mira, Cluj-Napoca, 2005.
4. Mures¸an A.S., Filip D.A., Ban I.M., Hangan A., Operat¸iuni financiare, Ed. Mediamira, Cluj-
Napoca, 2005.
5. Ros¸ca A., s¸i colectiv, Probleme de matematici financiare s¸i actuariale, Ed. Mega, Cluj-Napoca,
2011
Materiale si instrumente necesare pentru curs : Vom folosi: suport electronic de curs, materiale
multiplicate, calculator, videoproiector.
Calendarul cursului: este prezentat in calendarul disciplinei
Politica de evaluare si notare: Evaluarea si notarea finala se va face prin rezolvarea de probleme,
intocmirea unor teme de casa. Toate acestea se vor realiza pe parcursul semestrului. Intrarea in exa-
menul final este conditionata de realizarea sarcinilor ce rezulta din temele de control de la sfarsitul
5
fiecarui modul al suportului de curs. Studentii vor primi feed-back la rezultatele realizate in exame-
nul final prin comunicare directa cu cei care solicita. In cazul cand studentul doreste sa revina la un
examen de marire a notei, acest nou examen se va desfasura in aceleasi conditii, cu aceleasi cerinte,
ca si examenul initial.
Elemente de deontologie academica: Pentru a evita situatiile care pun in discutie onestitatea stu-
dentilor facem de la inceput precizarea ca se interzice categoric frauda, iar tentativele de frauda se
vor trata conform reglementarilor in vigoare elaborate la nivelul facultatii si universitatii. Este nor-
mal ca atunci cand se utilizeaza anumite date, texte, formulari, etc. luate din alte surse, sa se faca
citarea, si astfel sa se asume meritele doar pentru munca si contributia proprie. Se va cere studentu-
lui sa aiba un comportament academic fata de profesori si fata de colegi.
Studentii cu dizabilitati: Nu vor avea nici o problema in a se incadra in cerintele cursului si a
celorlalte activitati, sansele in pregatire si obligatiile lor fiind de aceeasi factura ca si pentru studentii
fara dizabilitati.
Strategii de studiu recomandate: Recomandam studentilor sa se pregateasca mai intai din aspec-
tele teoretice, asa incat, mai intai, din curs, sa fie studiate modulele cu teoria si exemplele ilustrative
formulate, apoi sa se abordeze problemele rezolvate, iar apoi si problemele formulate spre rezolvare.
Pentru tot cursul, apreciem ca fondul de timp necesar insusirii complete este de 56 de ore, din care
40 pentru suportul de curs, 8 pentru activitatile directe cu tutorii, iar 12 pentru sarcinile individuale
de studiu al bibliografiei si realizarea temelor de control.
II. Suportul de curs propriu-zis Cursul va fi structurat pe module, iar dorinta este de a se
obtine o prezentare gradata a notiunilor si rezultatelor.
6
1 MODULUL I. ALGEBRA LINIARA
Obiective
• Familiarizarea cu notiunile de transformari elementare, rezolvarea sistemelor de ecuatii liniare
prin metoda lui Gauss;
• Definirea solutiei admisibile de baza pentru un sistem de ecuatii liniare;
• Formularea si rezolvarea unei probleme de programare liniara;
• Formularea si rezolvarea unei probleme de transport.
Concepte de baza
• Transformari elementare, solutii pentru sisteme de ecuatii liniare, solutii admisibile de baza;
• Problema de programare liniara, algoritmul simplex;
• Problema de transport, algoritmul distributiv.
Rezultate asteptate
In urma parcurgerii acestui modul se asteapta ca studentii sa cunoasca si sa opereze cu notiunile
introduse, sa fie in stare sa le aplice la problemele concrete: modelul matematic al unei probleme
simple de programare liniara, respectiv al unei probleme de transport.
Sinteza
1.1 UNITATEA 1. Aplicatii economice
Formulam cateva exemple de probleme economice care se modeleaza cu ajutorul unor elemente de
algebra liniara, respectiv matematici financiare si actuariale.
Exemplul 1. O firm˘ a intent¸ioneaz˘ a s˘ a produc˘ a n tipuri de produse s¸tiind c˘ a poate s˘ a utilizeze
m tipuri de resurse. Se cunosc elementele: cantitatile disponibile din fiecare resurs˘ a pe o perioad˘ a
precizat˘ a (b
i
cantitatea din resursa R
i
, i = 1, m), beneficiile unitare nete pentru fiecare produs (c
j
pentru valorificarea unei buc˘ at¸i din P
j
, j = 1, n), coeficient¸ii tehnologici a
ij
- care reprezinta cantitatea
din resursa R
i
ce se foloses¸te pentru o unitate din produsul P
j
, i = 1, m, j = 1, n.
Se cere s˘ a se determine cantitatile ce urmeaz˘ a a fi realizate din fiecare produs x
j
=?, j = 1, n, astfel
ˆıncˆ at s˘ a fie consumate toate cantitatile disponibile din resursele existente si sa se obtina beneficiul
total maxim.
Modelul matematic al acestei probleme este:
x
j
=?, j = 1, n astfel ˆıncˆ at
_
¸
¸
¸
¸
_
¸
¸
¸
¸
_
a
11
x
1
+...a
1n
x
n
= b
1
...............................
a
m
1
x
1
+... +a
mn
x
n
= b
m
_
¸
¸
¸
¸
_
¸
¸
¸
¸
_
sistem de restrictii
x
j
≥ 0, j = 1, condit¸ii de nenegativitate
_
¸
¸
¸
¸
¸
¸
_
¸
¸
¸
¸
¸
¸
_
solutie admisibila
de baza.
f = c
1
x
1
+... +c
n
x
n
→ maxim˘ a (funct¸ia scop, de eficient¸˘ a).
7
Exemplul 2. La m furnizori (produc˘ atori) se afl˘ a un tip de produs care va fi solicitat de c˘ atre n
beneficiari (consumatori).
Se cunosc:
-cantit˘ at¸ile disponibile existente la fiecare furnizor, astfel dac˘ a furnizorul este F
i
, not˘ am cu
a
i
, i = 1, m cantitatea disponibil˘ a la furnizorul F
i
;
-cantitatea solicitat˘ a de fiecare beneficiar B
j
, atunci b
j
este cantitatea solicitat˘ a, j = 1, n;
-costurile unitare de transport de la fiecare furnizor la fiecare beneficiar c
ij
de la F
i
la B
j
.
Se cer: cantit˘ at¸ile
_
x
ij
_
ce urmeaz˘ a a fi transportate de la fiecare furnizor la fiecare beneficiar astfel
ˆıncˆ at:
-toat˘ a cantitatea disponibil˘ a s˘ a fie transportat˘ a;
-toat˘ a cantitatea solicitat˘ a de fiecare beneficiar s˘ a fie primit˘ a;
-costul total al transportului s˘ a fie minim.
Modelul matematic al acestei probleme se va obt¸ine prin evident¸ierea tuturor cerint¸elor formu-
late economic prin relat¸ii matematice.
In problema economic˘ a formulat˘ a nu au fost evident¸iate din anumite motive s¸i alte aspecte refe-
ritoare la problema de transport, cum ar fi costurile de achizit¸ie.
C˘ aut˘ am necunoscutele: x
ij
=? i = 1, m, j = 1, n astfel ˆıncˆ at
n

j=1
x
ij
= a
i
i = 1, m - toat˘ a cantitatea de la F
i
s˘ a fie transportat˘ a
m

i=1
x
ij
= b
j
j = 1, n - toat˘ a cantitatea solicitat˘ a de B
j
s˘ a fie primit˘ a
x
ij
≥ 0 i = 1, m, j = 1, n - condit¸ii de nenegativitate.
f
·
=
m

i=1
n

j=1
c
ij
x
ij
s˘ a fie minim˘ a →min.
Exemplul 3. O persoan˘ a ˆımprumut˘ a de la o banc˘ a suma de 50 000 u.m., pe timp de 6 ani, cu pro-
centul anual de 9%, urmˆ and ca la sfˆ ars¸itul fiec˘ arui an s˘ a se ramburseze aceeas¸i cot˘ a din ˆımprumut,
la care se adaug˘ a dobˆ anda aferent˘ a acelei perioade. S˘ a se ˆıntocmeasc˘ a planul de amortizare cores-
punz˘ ator acestui ˆımprumut.
Exemplul 4. S˘ a se calculeze valoarea primei lunare pe care trebuie s˘ a o pl˘ ateasc˘ a o persoana ˆın
vˆ arst˘ a de 36 ani, timp de 26 ani, pentru ca dup˘ a aceea s˘ a primeasc˘ a o pensie lunar˘ a de 250 u.m. S˘ a
se gaseasca prima lunara si in cazul cˆ and persoana pl˘ ates¸te prime lunare numai timp de un an.
1.2 UNITATEA 2. Sisteme de ecuatii liniare. Solutii admisibile de
baza
Sisteme de ecuatii liniare
Multe din problemele economice, respectiv din aplicat¸iile matematicii ˆın alte domenii se repre-
zint˘ a prin intermediul unor sisteme de ecuat¸ii liniare.
O ecuat¸ie liniar˘ a este aceea care cont¸ine una sau mai multe necunoscute, toate fiind la puterea
I.
8
Forma general˘ a a unui sistem de ecuat¸ii liniare este:
_
¸
¸
¸
¸
¸
¸
_
¸
¸
¸
¸
¸
¸
_
a
11
x
1
+a
12
x
2
+. . . +a
1n
x
n
= b
1
a
21
x
1
+a
22
x
2
+. . . +a
2n
x
n
= b
2
. . .
a
m1
x
1
+a
m2
x
2
+. . . +a
mn
x
n
= b
m
unde a
i j
sunt coeficient¸i reali, a
ij
∈ R, , i = 1, m, j = 1, n, b
i
∈ R, i = 1, m sunt termeni liberi iar x
j
sunt necunoscutele, j = 1, n.
Problema este de a determina necunoscutele x
j
astfel ˆıncˆ at s˘ a fie verificate toate ecuat¸iile siste-
mului.
Transform˘ ari elementare ˆın matrici. Dac˘ a A este matricea coeficient¸ilor, b coloana termenilor li-
beri s¸i x coloana necunoscutelor atunci sistemul se poate scrie sub forma unei ecuat¸ii matriceale
A x = b.
Pentru a introduce transformarea vom considera matricea A reprezentat˘ a ˆıntr-o form˘ a ˆın care se
evident¸iaz˘ a liniile sale
A =
_
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
_
L
1
L
2
.
.
.
L
m
_
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
_
, L
i
= (a
i1
, a
i2
, . . . , a
in
) .
Principalele dou˘ a tipuri de transform˘ ari elementare sunt:
t
1
) ˆınmult¸irea unei linii cu o constant˘ a λ nenul˘ a: λ, L
i
: λ L
i
→ L
i
;
t
2
) adunarea la elementele unei linii a elementelor corespunz˘ atoare unei alte linii: L
i
, L
k
:
L
i
+L
k
→L
i
.
Regula dreptunghiului. Reprezint˘ a un algoritm de reducere a coloanelor unei matrici pentru a
obt¸ine o form˘ a simplificat˘ a, echivalent˘ a a acesteia. O coloan˘ a este redus˘ a dac˘ a are toate elementele
egale cu 0, mai put¸in unul egal cu 1. Elementul pe a c˘ arui pozit¸ie va ramˆ ane valoarea 1 se numes¸te
element pivot. Regula dreptunghiului implementeaz˘ a o succesiune de transform˘ ari liniare pe linii.
Regula dreptunghiului se aplic˘ a dup˘ a cum urmeaz˘ a:
1. Se alege un element pivot diferit de zero. Acesta se marcheaz˘ a prin ˆıncercuire. Fie (i, j) pozit¸ia
acestuia.
2. Elementele de pe coloana pivotului vor deveni 0.
3. Elementele de pe linia pivotului se ˆımpart la elementul pivot.
4. Restul elementelor matricii se calculeaz˘ a dup˘ a regula dreptunghiului, adic˘ a:
a
lk

a
ij
a
lk
−a
lj
a
ik
a
ij
9
Figura 1.1: Regula dreptunghiului
unde a
lj
si a
ik
reprezint˘ a ’colt¸urile’ dreptunghiului format din elementul pivot a
ij
s¸i elementul
de calculat a
lk
dup˘ a cum se vede ˆın figura de mai jos.
Observat¸ie 1 Dac˘ a pe linia pivotului avem elemente egale cu 0 atunci coloana respectiv˘ a se poate copia;
Dac˘ a pe coloana pivotului avem elemente de 0 atunci putem copia linia respectiv˘ a.
Metoda elimin˘ arii complete pentru rezolvarea sistemelor de ecuat¸ii liniare. Are la baz˘ a faptul
c˘ a solut¸iile unui sistem de ecuat¸ii liniare nu se schimb˘ a dac˘ a o ecuat¸ie a sistemului este ˆınlocuit˘ a
cu ecuat¸ia obt¸inut˘ a prin ˆınmult¸irea acelei ecuat¸ii cu o constant˘ a nenul˘ a sau cu ecuat¸ia obt¸inut˘ a prin
adunarea ei membru cu membru la o alt˘ a ecuat¸ie a sistemului.
Este evident c˘ a acestor transform˘ ari care nu schimb˘ a solut¸iile sistemului le corespund trans-
form˘ ari elementare pe linii ˆın matricea extins˘ a a sistemului respectiv.
Fie sistemul de ecuat¸ii liniare
_
¸
¸
¸
¸
¸
¸
_
¸
¸
¸
¸
¸
¸
_
a
11
x
1
+a
12
x
2
+. . . +a
1n
x
n
= b
1
a
21
x
1
+a
22
x
2
+. . . +a
2n
x
n
= b
2
. . .
a
m1
x
1
+a
m2
x
2
+. . . +a
mn
x
n
= b
m
a c˘ arui matrice extins˘ a este
A
e
=
_
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
_
a
11
. . . a
1n
b
1
a
21
. . . a
2n
b
2
. . . . . . . . . . . .
a
m1
. . . a
mn
b
m
_
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
_
S˘ a presupunem c˘ a numerotarea necunoscutelor s¸i ordinea ˆın care sunt scrise ecuat¸iile sunt as¸a ˆıncˆ at
prin efectuarea unor transform˘ ari elementare pe linii ˆın A
e
s˘ a ajungem la matricea
A
·
e
=
_
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
_
1 . . . 0 α
1,r+1
. . . α
1n
β
1
. . . . . . . . . . . . . . .
0 . . . 1 α
r,r+1
. . . α
rn
β
r
0 . . . 0 0 . . . 0 β
r+1
. . . . . . . . . . .
0 . . . 0 0 . . . 0 β
m
_
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
_
10
care este matricea extins˘ a a sistemului
(2)
_
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
_
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
_
x
1
+ α
1,r+1
x
r+1
+ . . . +α
1n
x
n
= β
1
. . . . . .
x
r
+ α
r,r+1
x
r+1
+ . . . +α
rn
x
n
= β
r
. . . . 0 = β
r+1
. . . . . .
. . . . 0 = β
m
Transform˘ arile elementare pe linii care duc de la matricea A
e
la matricea A
·
e
corespund trecerii de
la sistemul (1) la sistemul (2) prin transform˘ ari ce nu schimb˘ a solut¸iile sistemului. Deci solut¸iile
sistemului (2) sunt solut¸iile sistemului (1) .
Rezult˘ a astfel c˘ a:
(i) dac˘ a cel put¸in unul dintre numerele β
r+1
, . . . , β
m
este diferit de zero atunci sistemul de ecuat¸ii
(1) este incompatibil s¸i
(ii) dac˘ a β
r+1
= . . . = β
m
= 0 atunci solut¸ia general˘ a a sistemului (1) este:
(3)
_
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
_
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
_
x
1
= β
1

_
α
1,r+1
x
r+1
+. . . +α
1n
x
n
_
. . . . . . . . . . . .
x
r
= β
r

_
α
r,r+1
x
r+1
+. . . +α
rn
x
n
_
x
r+1
∈ R
. . . . . . . . . . . .
x
n
∈ R
Din cele de mai sus rezult˘ a urm˘ atorul procedeu practic de rezolvare a oric˘ arui sistem de ecuat¸ii
liniare, procedeu care poart˘ a numele de metoda elimin˘ arii complete:
A. Se asociaz˘ a sistemului dat un tabel (de fapt matricea extins˘ a a sistemului) care are pe prima co-
loan˘ a termenii liberi ai ecuat¸iilor sistemului s¸i ˆın continuare coeficient¸ii necunoscutelor x
1
, . . . , x
n
din ecuat¸iile sistemului. (Cum se va vedea, scrierea la ˆınceput a coloanei termenilor liberi este
mai convenabil˘ a pentru utilizarea acestei metode ˆın algoritmul de rezolvare a problemelor de
programare liniar˘ a.)
B.
ˆ
In tabelul astfel obt¸inut se efectueaz˘ a, ˆın pas¸i succesivi, transform˘ ari elementare pe linii (cu re-
gula dreptunghiului) alegˆ and la fiecare pas pivotul dintr-o linie din care n-a fost ales pivot la un
pas anterior (ˆın caz contrar zerourile ,,constituite” la acel pas anterior s-ar ,,distruge” s¸i nu s-ar
progresa ˆın rezolvare),
C. Transform˘ arile de la B. continu˘ a pˆ an˘ a cˆ and nu mai poate fi ales un nou pivot. Atunci cˆ and nu
mai poate fi ales un nou pivot este posibil unul s¸i numai unul din urm˘ atoarele cazuri:
(a) au fost ales¸i pivot¸i din toate liniile tabelului,
(b) exist˘ a linii din care nu s-a putut alege pivot (deci linii care pe coloanele coeficient¸ilor necu-
noscutelor cont¸in numai zerouri) s¸i toate aceste linii au pe coloana termenilor liberi zerouri,
11
(c) exist˘ a linii din care nu s-a putut alege pivot s¸i cel put¸in una are pe coloana termenilor liberi
un element diferit de zero.
Este clar (vezi forma (3) a solut¸iei generale) c˘ a ecuat¸iile ce corespund liniilor din care au fost ales¸i
pivot¸ii sunt ecuat¸iile principale, iar necunoscutele ce corespund coloanelor din care au fost ales¸i
pivot¸ii sunt necunoscutele principale ale rezolv˘ arii respective a sistemului.
ˆ
In cazul a) sistemul este compatibil, el neavˆ and ecuat¸ii secundare.
ˆ
In cazul b) sistemul este compatibil deoarece toate ecuat¸iile secundare au forma 0 = 0,
ˆ
In cazul c) sistemul este incompatibil deoarece una din ecuat¸iile secundare are forma 0 = β, unde
β 0.
Un sistem compatibil este compatibil determinat dac˘ a nu are necunoscute secundare si este com-
patibil simplu (dublu, triplu, . . . ) nedeterminat dac˘ a are una (dou˘ a, trei, . . . ) necunoscute secundare.
Pentru a scrie us¸or solut¸ia general˘ a (ˆın cazul in care sistemul este compatibil) este convenabil ca
dup˘ a alegerea fiec˘ arui pivot s˘ a fie scris˘ a ˆın stˆ anga liniei de unde a fost ales pivotul, necunoscuta din
coloana coeficient¸ilor c˘ areia a fost ales acel pivot.
Atunci solut¸ia se poate scrie astfel: fiecare necunoscut˘ a principal˘ a (scris˘ a ˆın stˆ anga tabelului) este
egal˘ a cu elementul din coloana termenilor liberi a liniei acelor necunoscute minus combinat¸ia li-
niar˘ a a necunoscutelor secundare (dac˘ a asemenea necunoscute secundare exist˘ a, deci dac˘ a sistemul
cont¸ine s¸i necunoscute care nu ajung s˘ a fie scrise ˆın stˆ anga tabelului) cu coeficient¸i egali cu elemen-
tele situate ˆın linia acelei necunoscute principale pe coloanele respectivelor necunoscute secundare
(vezi (3))
Exemplul 1 S˘ a se rezolve sistemul
_
¸
¸
¸
¸
_
¸
¸
¸
¸
_
x
1
+2x
2
−x
3
+x
4
= 2
x
1
−x
2
+5x
3
−2x
4
= 8
2x
1
+x
2
+4x
3
−x
4
= 10
Rezolvare: Rezolvarea acestui sistem cu metoda elimin˘ arii complete este:
b x
1
x
2
x
3
x
4
2 1 2 −1 1
8 1 −1 5 −2
10 2 1 4 −1
→x
1
2 1 2 −1 1
6 0 −3 6 −3
6 0 −3 6 −3
x
1
6 1 0 3 −1
→x
2
−2 0 1 −2 1
0 0 0 0 0
Din ultimul tabel obt¸inut se constat˘ a c˘ a din linia din care nu poate fi ales pivot (linia a treia) are
pe coloana termenilor liberi zero (ne afl˘ am ˆın cazul b)) deci sistemul este compatibil. Necunoscutele
12
principale ale rezolv˘ arii date aici sunt x
1
s¸i x
2
deci necunoscutele x
3
s¸i x
4
vor fi secundare. Astfel
sistemul este compatibil dublu nedeterminat. Solut¸ia general˘ a este:
_
¸
¸
¸
¸
¸
¸
_
¸
¸
¸
¸
¸
¸
_
x
1
= 6 −3x
3
+x
4
x
2
= −2 +2x
3
−x
4
x
3
∈ R
x
4
∈ R
Solut¸ii admisibile de baz˘ a. Din mult¸imea tuturor solut¸iilor unui sistem de ecuat¸ii liniare se poate
extrage o submult¸ime de solut¸ii care are o calitate special˘ a, s¸i anume fiecare solut¸ie are necunoscutele
secundare cu valoarea egal˘ a cu 0, iar necunoscutele principale cu valorile mai mari sau egale cu 0.
Aceste solut¸ii se numesc solut¸ii admisibile de baz˘ a.
La o astfel de solut¸ie admisibil˘ a de baz˘ a se poate ajunge utilizˆ and metoda elimin˘ arii complete la
care alegerea pivotului se face cu respectarea unor condit¸ii.
S˘ a presupunem c˘ a sistemul considerat are m necunoscute principale, iar restul n −m sunt necu-
noscutele secundare. Presupunem s¸i c˘ a primele m necunoscute sunt cele principale. Asta revine la a
spune c˘ a trebuie asociat sistemului un tabel care, dup˘ a utilizarea transform˘ arilor elementare (regula
dreptunghiului), are urm˘ atoarea form˘ a:
b x
1
x
2
. . . x
m
x
m+1
. . . x
n
β
1
1 0 . . . 0 α
1,m+1
. . . α
1,n
β
2
0 1 . . . 0 α
2,m+1
. . . α
2,n
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
β
m
0 0 . . . 1 α
m,m+1
. . . α
m,n
Din tabel se observ˘ a c˘ a prima solut¸ie admisibil˘ a de baz˘ a este:
X
1
=
_
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
_
β
1
β
2
.
.
.
β
m
0
.
.
.
0
_
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
_
, β
i
≥ 0, i = 1, m
ˆ
In continuare, cu ajutorul unor transform˘ ari elementare convenabile, vrem s˘ a trecem de la aceast˘ a
solut¸ie admisibil˘ a de baz˘ a la o alt˘ a solut¸ie admisibil˘ a de baz˘ a. Consider˘ am c˘ a elementul pivot este
13
α
1
,
m+1
; aplicˆ and regula dreptunghiului obt¸inem urmatorul tabel:
b x
1
x
2
. . . x
m
x
m+1
. . . x
n
β
1
α
1,m+1
1
α
1,m+1
0 . . . 0 1 . . .
α
1,n
α
1,m+1
β
·
2

α
2,m+1
α
1,m+1
1 . . . 0 0 . . . α
·
2,n
β
·
m

α
m,m+1
α
1,m+1
0 . . . 1 0 . . . α
·
m,n
unde
β
·
2
= β
2

β
1
α
1,m+1
α
2,m+1
,
β
·
m
= β
m

β
1
α
1,m+1
α
m,m+1
,
α
·
2,n
= α
2,n

α
1,n
α
1,m+1
α
2,m+1
,
iar
α
·
m,n
= α
m,n

α
1,n
α
1,m+1
α
m,m+1
.
Prima condit¸ie asupra pivotului este:
α
1
,
m+1
0 .
Acum necunoscutele principale sunt cele care au coloanele cu 0 s¸i anume x
2
, x
3
. . . , x
m+1
, celelalte
fiind necunoscute secundare. Noua solut¸ie admisibil˘ a de baz˘ a este:
X
2
=
_
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
_
0
β
2

β
1
α
1,m+1
α
2,
m+1
.
.
.
β
m

β
1
α
1,m+1
α
m,m+1
β
1
α
1,m+1
0
.
.
.
0
_
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
_
Solut¸ia X
2
este solut¸ie admisibil˘ a de baz˘ a dac˘ a sunt ˆındeplinite condit¸iile:
β
1
α
1
,
m+1
≥ 0, β
2

β
1
α
1,m+1
α
2,
m+1
≥ 0, . . . , β
m

β
1
α
1,m+1
α
m,m+1
≥ 0
Din prima inegalitate rezult˘ a c˘ a α
1
,
m+1
> 0, deci pivotul trebuie s˘ a fie pozitiv.
Dac˘ a α
2
,
m+1
≤ 0 a doua condit¸ie este automat ˆındeplinit˘ a iar dac˘ a
α
2
,
m+1
> 0
14
trebuie ca
β
2
α
2
,
m+1

β
1
α
1
,
m+1
.
ˆ
In mod analog tragem concluzia c˘ a dac˘ a α
m
,
m+1
> 0 trebuie ca
β
m
α
m
,
m+1

β
1
α
1
,
m+1
.
Din inegalit˘ at¸ile de mai sus deducem cea de a doua condit¸ie esent¸ial˘ a pentru pivot: raportul dintre
termenul liber β
1
s¸i pivotul α
1,m+1
este cel mai mic dintre toate rapoartele care se obt¸in ˆımp˘ art¸ind
termenii liberi la elementele pozitive corespunz˘ atoare din coloana pivotului, adic˘ a
β
1
α
1
,
m+1
este cel
mai mic dintre rapoartele
β
i
α
i
,
m+1
, cu
α
i
,
m+1
> 0.
Exemplul 2 S˘ a se determine o solut ¸ie admisibil˘ a de baz˘ a pentru urm˘ atorul sistem de ecuat ¸ii liniare:
_
2x
1
+x
2
+x
3
−x
4
= 3
x
1
−x
2
+x
3
+x
4
= 4
b x
1
x
2
x
3
x
4
Rapoarte
3 2 1 1 −1 3/2 ←
4 1 −1 1 1 4/1
→x
1
3/2 1 1/2 1/2 −1/2 -
5/2 0 −3/2 1/2 3/2 5/2 ←
x
1
7/3 1 0 4/3 0
→x
4
5/3 0 −1 1/3 1
In prima etap˘ a s-a dorit alegerea pivotului de pe prima coloan˘ a, as¸a c˘ a s-au construit rapoartele ˆıntre
termenii liberi si elementele acesteia: 3/2 si 4/1, din care se alege cel mai mic, 3/2, s¸i ˆın consecint¸˘ a
pivotul este 2. Astfel x
1
devine necunoscut˘ a principal˘ a.
ˆ
In continuare alegem element pivot de pe
coloana lui x
4
.
ˆ
In final se cites¸te solut¸ia: x
1
= 7/3, x
2
= 0, x
3
= 0 s¸i x
4
= 5/3 t¸inˆ and cont c˘ a necunos-
cutele principale iau valorile corespunz˘ atoare de pe coloana termenilor liberi iar cele secundare au
valoarea 0.
Observat¸ie 1 Un sistem compatibil nedeterminat poate avea mai multe sotut ¸ii admisibile de baz˘ a. Pentru
a determina s ¸i altele se poate continua calculul alegˆ and element pivot de pe una din coloanele corespunz˘ a
toare necunoscutelor secundare.
ˆ
In exemplul anterior putem continua astfel:
x
1
7/3 1 0 4/3 0 7/4 ←
→x
4
5/3 0 −1 1/3 1 5/1
→x
3
7/4 3/4 0 1 0
x
4
13/12 −1/4 −1 0 1
Noua solut ¸ie admisibil˘ a de baz˘ a este: x
1
= 0 (secundar˘ a), x
2
= 0 (secundar˘ a), x
3
= 7/4 s ¸i x
4
= 13/12 fiind
necunoscutele principale.
15
1.3 UNITATEA 3. Programare liniara
Formularea problemei canonice In cadrul domeniului economic sunt adesea ˆıntˆ alnite probleme
care ˆın formulare matematic˘ a sunt nis¸te probleme de programare liniar˘ a.
O firm˘ a intent¸ioneaz˘ a s˘ a produc˘ a n tipuri de produse s¸tiind c˘ a poate s˘ a utilizeze m tipuri de
resurse. Se cunosc elementele: cantitatile disponibile din fiecare resurs˘ a pe o perioad˘ a precizat˘ a (b
i
cantitatea din resursa R
i
, i = 1, m), beneficiile unitare nete pentru fiecare produs (c
j
pentru valorifi-
carea unei buc˘ at¸i din P
j
, j = 1, n), coeficient¸ii tehnologici a
ij
- care reprezinta cantitatea din resursa
R
i
ce se foloses¸te pentru o unitate din produsul P
j
, i = 1, m, j = 1, n.
Se cere s˘ a se determine cantitatile ce urmeaz˘ a a fi realizata din fiecare produs x
j
=?, j = 1, n, astfel
ˆıncˆ at s˘ a se obtina beneficiul total maxim.
Modelul matematic acestei probleme este:
x
j
=?, j = 1, n astfel ˆıncˆ at
_
¸
¸
¸
¸
_
¸
¸
¸
¸
_
a
11
x
1
+...a
1n
x
n
= b
1
...............................
a
m
1
x
1
+... +a
mn
x
n
= b
m
_
¸
¸
¸
¸
_
¸
¸
¸
¸
_
sistem de restrictii
x
j
≥ 0, j = 1, condit¸ii de nenegativitate
_
¸
¸
¸
¸
¸
¸
_
¸
¸
¸
¸
¸
¸
_
solutie admisibila
de baza.
f = c
1
x
1
+... +c
n
x
n
→ maxim˘ a (funct¸ia scop, de eficient¸˘ a).
Problema canonic˘ a de programare liniar˘ a, ˆın scriere matricial˘ a se prezint˘ a astfel:
Se caut˘ a coloana necunoscutelor X astfel ˆıncˆ at
AX = b,
X ≥ 0,
f = CX →max
Rezolvarea problemei canonice Pentru rezolvarea problemei de programare liniara vom utilita
rezultatele obt¸inute pˆ an˘ a acum in legatura cu solut¸iile admisibile de baz˘ a. Cele dou˘ a solutii sunt:
X
1
=
_
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
_
β
1
β
2
..
β
m
0
..
0
_
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
_
X
2
=
_
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
_
0
β
2

β
1
α
1,m+1
α
2,
m+1
.
.
.
β
m

β
1
α
1,m+1
α
m,m+1
β
1
α
1,m+1
0
.
.
.
0
_
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
_
α
1
,
m+1
> 0
β
1
α
1
,
m+1
= min
_
β
i
α
i
,
m+1
_
,cu α
i
,
m+1
> 0.
Calcul˘ am pentru cele 2 solut¸ii X
1
, X
2
valorile funct¸iei s¸i compar˘ am aceste valori. Avem
16
f (X
1
) = c
1
β
1
+c
2
β
2
+... +c
m
β
m
, si
f (X
2
) = c
2
_
β
2

β
1
α
1
,
m+1
α
2
,
m+1
_
+... +c
m
_
β
m

β
1
α
1
,
m+1
α
m
,
m+1
_
+
+c
m+1
β
1
α
1
,
m+1
,
f (X
2
) = c
2
β
2
+... +c
m
β
m
+c
m+1
β
1
α
1
,
m+1


β
1
α
1
,
m+1
(c
2
α
2
,
m+1
+... +c
m
α
m
,
m+1
).
f (X
2
) = f (X
1
) −c
1
β
1
+
β
1
α
1
,
m+1
[c
m+1
−(c
2
α
2
,
m+1
+... +c
m
α
m
,
m+1
)]
f (X
2
) = f (x
1
) +
β
1
α
1
,
m+1
_
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
_
c
m+1

_
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
_
not. f
m+1
¸.¸
c
1
α
1
,
m+1
+c
2
α
2
,
m+1
+... +c
m
α
m
,
m+1
_
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
_
_
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
_
.
Not˘ am f
m+1
= c
1
α
1
,
m+1
+c
2
α
2
,
m+1
+... +c
m
α
m
,
m+1
. Atunci
f (X
2
) = f (X
1
) +
β
1
α
1
,
m+1
(c
m+1
−f
m+1
)
In aceasta relatie c
m+1
este coeficientul lui x
m+1
care este necunoscuta principala din X
2
. Se vede
din ultima relat¸ie c˘ a solut¸ia X
2
este mai bun˘ a decˆ at X
1
dac˘ a
β
1
α
1
,
m+1
(c
m+1
−f
m+1
) > 0
Deoarece
β
1
α
1
,m+1
≥ 0, pentru ca relat¸ia de mai sus s˘ a aib˘ a loc trebuie ca (c
m+1
−f
m+1
) > 0, adic˘ a
c
m+1
> f
m+1
.
ˆ
In concluzie imbun˘ at˘ at¸irea este posibil˘ a numai atunci cˆ and diferent¸a (c
m+1
−f
m+1
) > 0.Ca
atare condit ¸iile de optimalitate sunt
c
j
−f
j
≤ 0, ∀j = 1, n.
Tinand cont de toate cele spuse mai sus, putem enunta etapele algoritmului simplex:
Etapa 1. Se determina o solutie admisibila de baza.
Etapa 2. Se verifica optimalitatea solutiei. (Daca solutia este optima se trece la etapa 5, daca nu
este optima se trece la etapa 3.)
Etapa 3. Se imbunatateste solutia (alegand o noua necunoscuta principala, aceea pentru care nu
a fost indeplinita conditia de optimalitate).
Etapa 4. Se repeta etapele 2 si 3 (pana cand toate conditiile de optimalitate sunt indeplinite).
Etapa 5. Se scrie solutia optima (necunoscutele principale au valorile corespunzatoare din co-
loana termenilor liberi, necunoscutele secundare au toate valoarea egala cu zero, iar valoarea optima
a functiei scop se extrage din tabel).
17
1.4 UNITATEA 4. Problema de repartitie (de transport)
Formularea problemei O problem˘ a de programare liniar˘ a de o structur˘ a special˘ a este problema
de repartit¸ie. La o astfel de problem˘ a se evident¸iaz˘ a grupul de restrict¸ii care se ˆımparte ˆın dou˘ a,
condit¸iile de negativitate s¸i funct¸ia scop care de obicei trebuie minimizat˘ a.
Pentru comoditate vom scrie necunoscutele cu doi indici ˆın scopul evident¸ierii celor dou˘ a tipuri
de parteneri. Ilustr˘ am modelul matematic al unei probleme de repartit¸ie sub forma unei probleme
de transport.
Formularea economic˘ a. La m furnizori (produc˘ atori) se afl˘ a un tip de produs care va fi solicitat de
c˘ atre n beneficiari (consumatori).
Se cunosc:
-cantit˘ at¸ile disponibile existente la fiecare furnizor, astfel dac˘ a furnizorul este F
i
, not˘ am cu
a
i
, i = 1, m cantitatea disponibil˘ a la furnizorul F
i
;
-cantitatea solicitat˘ a de fiecare beneficiar B
j
, atunci b
j
este cantitatea solicitat˘ a, j = 1, n;
-costurile unitare de transport de la fiecare furnizor la fiecare beneficiar c
ij
de la F
i
la B
j
.
Se cer: cantit˘ at¸ile
_
x
ij
_
ce urmeaz˘ a a fi transportate de la fiecare furnizor la fiecare beneficiar astfel
ˆıncˆ at:
-toat˘ a cantitatea disponibil˘ a s˘ a fie transportat˘ a;
-toat˘ a cantitatea solicitat˘ a de fiecare beneficiar s˘ a fie primit˘ a;
-costul total al transportului s˘ a fie minim.
Modelul matematic al acestei probleme se va obt¸ine prin evident¸ierea tuturor cerint¸elor for-
mulate economic prin relat¸ii matematice. Avem de determinat nis¸te necunoscute care s˘ a satisfac˘ a
restrict¸iile iar funct¸ia scop s˘ a aib˘ a valoarea minim˘ a.
Observatie. In problema economic˘ a formulat˘ a nu au fost evident¸iate din anumite motive s¸i alte
aspecte referitoare la problema de transport, cum ar fi costurile de achizit¸ie.
C˘ aut˘ am necunoscutele: x
ij
=?, i = 1, m, j = 1, n astfel ˆıncˆ at
n

j=1
x
ij
= a
i
i = 1, m - toat˘ a cantitatea de la F
i
s˘ a fie transportat˘ a
m

i=1
x
ij
= b
j
j = 1, n - toat˘ a cantitatea solicitat˘ a de B
j
s˘ a fie primit˘ a
x
ij
≥ 0 i = 1, m, j = 1, n - condit¸ii de nenegativitate.
f
·
=
m

i=1
n

j=1
c
ij
x
ij
s˘ a fie minim˘ a →min.
Observatie. La modelul formulat se mai al˘ atur˘ a de obicei as¸a zisa condit¸ie de echilibrare:
m

i=1
a
i
=
n

j=1
b
j
care arat˘ a c˘ a totalul cantit˘ at¸ilor disponibile coincide cu totalul cantit˘ at¸ilor necesare solicitate.
Dac˘ a problema nu este echilibrat˘ a atunci ea se poate echilibra prin considerarea unui furnizor
fictiv ˆın primul caz sau a unui beneficiar fictiv ˆın al doilea caz astfel ˆıncˆ at problema s˘ a devin˘ a echi-
librat˘ a.
18
ˆ
In continuare ne vom ocupa doar de cazul problemei echilibrate.
Pentru rezolvarea problemei enunt¸ate se va enunt¸a un algoritm numit algoritmul distributiv,
etapele c˘ aruia se parcurg comod prin considerarea unui tabel asociat problemei de transport. In ta-
belul cu dou˘ a intr˘ ari se evident¸iaz˘ a pe linie datele referitoare la furnizori s¸i pe coloane se evident¸iaz˘ a
datele referitoare la beneficiari.
La intersect¸ia unei linii F
i
cu coloana B
j
apare ˆın tabel ceea ce se numes¸te ,,c˘ asut¸a cu 4 camere”
ˆın fiecare camer˘ a urmˆ and a fi ˆınregistrat un anumit element.
B
j
F
i
c
ij
u
i
+v
j
| x
ij
Exemplu. La doi furnizori se afl˘ a acelas¸i tip de produs ˆın cantitate 80 buc. la primul (F
1
) s¸i 140
buc. la al doilea (F
2
). Trei beneficiari solicit˘ a acest produs ˆın cantit˘ at¸ile 60, 90, 70 bucati. Problema
este echilibrat˘ a. In plus costurile unitare de transport sunt prezentate mai jos:
C =
_
2 3 5
4 1 2
_
S˘ a se determine cantit˘ at¸ile ce vor fi transportate de la fiecare furnizor la beneficiari astfel ˆıncˆ at
cerint¸ele s˘ a fie ˆındeplinite.
Modelul matematic:
Exemplul 1 x
ij
=?, i = 1, 2, j = 1, 3 astfel ˆıncˆ at
_
x
11
+x
12
+x
13
= 80
x
21
+x
22
+x
23
= 140
_
¸
¸
¸
¸
_
¸
¸
¸
¸
_
x
11
+ x
21
= 60
x
12
+ x
22
= 90
x
13
+ x
23
= 70
x
ij
≥ 0 i = 1, 2, j = 1, 3
f = 2x
11
+3x
12
+5x
13
+4x
21
+x
22
+2x
23
→min
Tabelul asociat acestei probleme:
BF B
1
B
2
B
3
Cant
F
i
2
x
11
3
x
12
5
x
13
80
F
2
14
x
21
1
x
22
2
x
23
140
Cant 60 90 70 220220
Rezolvarea problemei de transport Modelul matematic al problemei de transport x
ij
=? , i = 1, m,
j = 1, n (m - furnizori, n - beneficiari) astfel ˆıncˆ at:
19
n

j=1
x
ij
= a
i
i = 1, m
m

i=1
x
ij
= b
j
j = 1, n
x
ij
≥ 0 i = 1, m, j = 1, n
f =
m

i=1
n

j=1
c
ij
x
ij
→min.
cu condit¸ia de echilibru:
m

i=1
a
i
=
n

j=1
b
j
Examinˆ and modelul matematic rezult˘ a c˘ a avemmn necunoscute s¸i m+n ecuat¸ii. Vomavea m+n−1
ecuat¸ii principale (din cauza condit¸iilor de echilibru rezult˘ a c˘ a o ecuat¸ie e secundar˘ a)
Din cele mn necunoscute numai m + n − 1 vor fi necunoscute principale, toate celelalte fiind
necunoscute secundare.
Cum determin˘ am care sunt necunoscutele principale?
Utiliz˘ am ˆın continuare o metod˘ a de a g˘ asi necunoscutele principale (m + n − 1 ) prin asocierea
la problema de transport a tabelului cu dou˘ a intr˘ ari. Pe linii vom preciza toate datele referitoare
la furnizori iar pe coloane vom trece toate elementele ce corespund beneficiarilor. La interect¸tia
liniei de indice i vom trece datele despre F
i
(furnizorii F
i
) iar pe coloane cu indice j datele despre
beneficiarul B
j
. La intersect¸ia (i, j) vom avea ˆın tabel o as¸a zis˘ a ,,c˘ asut¸˘ a cu 4 camere”
c
ij
u
i
+v
j
| x
ij
Avem 23 = 6 - necunoscute; 2 +3 = 5 - restrict¸ii; 2 +3 −1 = 4 - necunoscute principale.
Algoritmul distributiv pentru rezolvarea problemelor de transport
este similar cu algoritmul simplex, etapele fiind ca formulare teoretic˘ a identice, diferind doar ˆın
modul lor concret de parcurgere.
Algoritmul distributiv:
Etapa 1. Se determin˘ a o solut¸ie init¸ial˘ a de baz˘ a.
Etapa 2. Se verific˘ a optimalitatea solut¸iei.
Etapa 3. Se ˆımbun˘ at˘ at¸es¸te solut¸ia.
Etapa 4. Se repet˘ a etapele 2;3 pˆ an˘ a cˆ and toate condit¸iile de optimalitate vor fi ˆındeplinite.
Etapa 5. Se scrie solut¸ia optim˘ a s¸i se calculeaz˘ a valoarea minim˘ a a lui f .
Metod˘ a de determinare a unei solut¸ii init¸iale de baz˘ a
(Metoda Nord-Vest) Atribuim valori necunoscutelor problemei ˆın ordinea N-V din tabelul aso-
ciat problemei de transport sau ˆın subtabelele r˘ amase. Incepem cu x
11
= min¦a
1
, b
1
¦ = 60.In acest
caz x
21
trebuie s˘ a ia valoarea 0, devenind necunoscut˘ a secundar˘ a. Continu˘ am completarea tabelului
cu colt¸ul NV r˘ amas liber, adic˘ a x
12
= min ¦a
1
− b
1
, b
2
¦ = 20 (sc˘ adem din valoarea lui a
1
pe x
11
-se
consider˘ a c˘ a furnizorul F
1
trimite c˘ atre beneficiarul B
1
60 de buc˘ at¸i, r˘ amˆ anˆ and ˆın stoc doar cu 20).
Rat¸ionamentul continu˘ a ˆın acelas¸i mod.
Ilustr˘ am ˆın tabelul de solut¸ii calculele s¸i rat¸ionamentele precizate mai sus.
20
v
1
= 2 v
2
= 3 v
3
= 4
u
1
= 0
2 2
60
3 3
20
5 4

80 20 0
u
2
= −2
4 0

1 1
70
2 2
70
140 70 0
60 90 70
0 70 0
0
Convenim ca ˆın tabelul de solut¸ii necunoscutele secundare s˘ a le ˆınscriem cu punct (valorile lor
sunt zero). C˘ asut ¸ele ocupate sunt c˘ asut¸ele ce corespund necunoscutelor principale (acelea la care am
ˆınscris valorile). Celelalte c˘ asut¸e (cu ) care corespund necunoscutelor secundare se numesc c˘ asut ¸e
libere.
Pentru Etapa 2, verificarea optimalit˘ at¸ii se face cu ajutorul unor necunoscute ,,duale”:
u
i
→ care corespund furnizorilor
v
j
→ care corespund beneficiarilor
Aceste necunoscute sunt solut¸ii ale sistemului de ecuat¸ii
u
i
+v
j
= c
ij
, unde indicii i si j sunt ai necunoscutelor principale (c˘ asut¸e ocupate).
Condit¸ia de optimalitate: trebuie sa aiba loc inegalitatile
c
ij
≥ u
i
+v
j
, unde indicii i si j sunt ai necunoscutelor secundare (c˘ asut¸ele libere).
Dac˘ a toate condit¸iile de optimalitate vor fi ˆındeplinite atunci de la etapa a 2-a a algoritmului
distributiv se trece la etapa a 5-a .
Dac˘ a ˆıns˘ a cel put¸in o condit¸ie de optimalitate nu este ˆındeplinit˘ a atunci se va trece la etapa a 3-a
(de ˆımbun˘ at˘ at¸ire).
La exemplul nostru avem urm˘ atorul sistem:
_
¸
¸
¸
¸
¸
¸
_
¸
¸
¸
¸
¸
¸
_
u
1
+v
1
= 2
u
1
+v
2
= 3
u
2
+v
2
= 1
u
2
+v
3
= 2
4 necunoscute principale =⇒ 4 ecuat¸ii; 5 necunoscute
In cazul general sistemul u
i
+ v
j
= c
ij
, are m + n − 1 ecuat¸ii (cˆ ate necunoscute principale avem)
cu m+n necunoscute. Avem o necunoscut˘ a dual˘ a secundar˘ a c˘ areia ˆıi putem da orice valoare. Pentru
comoditate i se d˘ a valoarea zero s¸i astfel se va putea rezolva sistemul obt¸inˆ andu-se o solut¸ie.
In exemplul nostru presupunem u
1
= 0 =⇒v
1
= 2, v
2
= 3, u
2
= −2, v
3
= 4.
Calculul pentru obt¸inerea acestor valori ale necunoscutelor duale se poate face pe tabel.
Se testeaz˘ a optimalitatea solut¸iei g˘ asite. Pentru aceasta vom calcula sumele u
i
+ v
j
ˆın c˘ asut¸ele
libere.
c
ij
≥ u
i
+v
j
, x
ij
necunoscute secundare
5 ≥ 4
4 ≥ 0
_
_
¸
¸
¸
¸
_
¸
¸
¸
¸
_
=⇒ sunt ˆındeplinite condit¸iile de optimalitate astfel
21
ˆıncˆ at se va trece direct la la etapa a 5-a.
Scriem solut¸ia optim˘ a:
x
opt
=
_
60 20 0
0 70 70
_
f
min
= 120 +60 +70 +140 = 390(costul total minim al transportului).
Etapa 3. Dac˘ a cel put¸in o condit¸ie de optimalitate nu este ˆındeplinit˘ a c
i
0
j
0
< u
i
0
+v
j
0
ˆınseamn˘ a c˘ a
solut¸ia nu este optim˘ a s¸i ea trebuie ˆımbun˘ at˘ at¸it˘ a ˆın sensul c˘ a necunocuta secundar˘ a x
i
0
j
0
(care are
valoarea zero), trebuie s˘ a devin˘ a necunoscut˘ a principal˘ a. Aceasta se realizeaz˘ a prin adunarea la zero
a unei cantit˘ at¸i α unde α se determin˘ a astfel ˆıncˆ at toate ecuat¸iile care au necunoscuta x
i
0
j
0
s˘ a r˘ amˆ an˘ a
satisf˘ acute, x
i
0
j
0
= 0 +α.
Deci dac˘ a se adun˘ a α ˆıntr-un loc atunci α trebuie s˘ a se scad˘ a din alt loc.Sigur sc˘ aderile se vor
putea face doar de la necunoscutele care au valori pozitive (sunt necunoscute principale). De fapt
acestor operat¸ii de adunare / sc˘ adere se vor face ˆıntr-un as¸a zis ,,ciclu de c˘ asut¸e” format dintr-o suc-
cesiune de c˘ asut¸e, prima de la care se pleac˘ a fiind c˘ asut¸˘ a liber˘ a, toate celelalte fiind c˘ asut¸e ocupate.
ˆ
In acest mod se obt¸ine o nou˘ a solut¸ie care este mai bun˘ a decˆ at vechea solut¸ie, adic˘ a valoarea funct¸iei
pentru noua solut¸ie este mai mic˘ a decˆ at valoarea funct¸iei pentru solut¸ia anterioar˘ a.
Exemplu. S˘ a se rezolve problema de transport dat˘ a prin tabelul:
v
1
= 1 v
2
= 5 v
3
= 10
u
1
= 3
4 4
100
2 8

3 13

100
u
2
= 0
1 1
50
5 5
− 250
2 10
+
300 250
u
3
= −3
3 −2

2 2
+ 0
7 7
− 200
200
150 250 200
50 0
atent¸ie la x
·
ij
= x
32
= 0, necunoscuta principal˘ a. Trebuie s˘ a fie m+n −1 - necunoscute principale.
Am gasit o solutie initiala. Avem
f
1
= 400 +50 +1250 +1400 = 3100
Etapa 2. Verificam optimalitatea (efectuand calculele direct pe tabel). Deoarece 2 ≥ 10 este fals,
solutia nu este optima, deci trebuie facuta imbunatatirea (etapa a 3-a), adica acel zero (punctul din
c˘ asut¸a liber˘ a) trebuie modificat. Pentru aceasta vom adauga (” +”). si vom scadea (−) un total de 200
care este minimul din casutele notate cu −. (Plec de la c˘ asut¸a liber˘ a merg pe linii / coloane t¸inˆ and
seama c˘ a dac˘ a adun ceva pe o coloan˘ a trebuie s˘ a scad din alt˘ a parte).
α =? (dar nu pot sc˘ adea mai mult decˆ at 200 →....se ia minim de la c˘ asut¸ele notate cu ”−” pentru
a nu face ca unele valori s˘ a devin˘ a negative) =⇒..sol. =⇒α = 200 =⇒ verific˘ am optimalitatea
Obtinem o noua solutie. Etapa a 4-a consta in repetarea etapelor 2 si 3. Astfel avem:
22
v
1
= 4 v
2
= 8 v
3
= 5
u
1
= 0
4 4
− 100
2 8
0
3 5

u
2
= −3
1 1
+ 50
5 5
- 50
2 2
200
u
3
= −6
3 −2

2 2
200
7 −1

Deoarece 2 > 8este fals, solutia imbunatatita nu este optima, iar f
2
= 1500. Continuam succesiv
(conform cu etapa a 4-a) si obt¸inem urm˘ atoarele tabele :
α = 50
v
1
= 4 v
2
= 2 v
3
= 5
u
1
= 0
4 4
− 50
2 2
50
3 5
+
u
2
= −3
1 1
+ 100
5 −1

2 2
− 200
u
3
= 0
3 4

2 2
200
7 5

α = 50
v
1
= 0 v
2
= 0 v
3
= 1
u
1
= 2
4 2

2 2
50
3 3
50
u
2
= 1
1 1
150
5 1

2 2
150
u
3
= 2
3 2

2 2
200
7 3

Solutia este optima si trecem deci la Etapa 5.
X
opt
=
_
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
_
0 50 50
150 0 150
0 200 0
_
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
_
f
min
= 100 +150 +150 +300 +400 = 1100 u.m
1.5 Probleme rezolvate
Problema 1. Folosind metoda eliminarii complete sa se rezolve urmatorul sistem de ecuatii:
_
¸
¸
¸
¸
_
¸
¸
¸
¸
_
2x
1
+x
2
+3x
3
= −2
x
1
−x
2
+ x
3
= −2
−x
1
+ x
3
= −1
.
23
Rezolvare. Vom reduce pe rand coloanele matricii asociate sistemului alegand elementele pivot
numere pozitive intotdeauna de pe o linie sau coloane de pe care nu au mai fost alese alte elemente
pivot. Vom aseza matricea sistemului intr-un tabel in felul urmator:
b x
1
x
2
x
2
Transformarea:
I. −2 2 1 3
−2 1 −1 1 L
1
+L
2
→L
2
−1 −1 0 1
II. −2 2 1 3 (−3)L
3
+L
1
→L
1
−4 3 0 4 (−4)L
3
+L
2
→L
2
−1 −1 0 1
III. 1 5 1 0
1
7
L
2
→L
2
0 7 0 0 (−5)L
2
+L
1
→L
1
−1 −1 0 1 L
2
+L
3
→L
3
IV. 1 0 1 0
0 1 0 0
−1 0 0 1
..
Prin transformarile elementare efectuate am obtinut o matrice echivalenta cu matricea sistemului,
de forma:
¯
A ∼
¯
A
·
=
_
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
_
0 1 0
1 0 0
0 0 1
1
0
−1
_
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
_
Din aceasta matrice ne este usor sa citim solutia (unica, sistemul este compatibil determinat):
_
¸
¸
¸
¸
_
¸
¸
¸
¸
_
x
1
= 0
x
2
= 1
x
3
= −1
.
Problema 2. Sa se rezolve urmatorul sistem de ecuatii:
_
2x
1
+ x
2
− x
3
= 0
x
1
− x
2
+ 4x
3
= 3
.
Rezolvare. Vom folosi metoda eliminarii complete:
b x
1
x
2
x
3
I. 0 2 1 −1
3 1 −1 4
II. 0 2 1 −1
3 3 0 3
III. −2 0 1 −3
1 1 0 1
..
24
In tabelul III observam ca nu a mai ramas nici o line de pe care sa alegem element pivot. Sistemul
nostru a fost redus la un sistem echivalent de forma:
_
x
2
− 3x
3
= −2
x
1
+ x
3
= 1
Sistemul este compatibil nedeterminat, x
3
(a carui coloana nu a fost redusa) este necunoscuta secun-
dara iar solutia se scrie astfel:
_
¸
¸
¸
¸
_
¸
¸
¸
¸
_
x
1
= −α +1
x
2
= 3α −2
x
3
= α ∈ R
..
Problema 3. S˘ a se rezolve sistemul de ecuatii liniare:
_
¸
¸
¸
¸
_
¸
¸
¸
¸
_
x
1
− x
2
+ x
3
= 6
2x
1
+ x
2
− x
3
= 7
x
1
+ x
2
− x
3
= 10
..
Rezolvare. Folosim metoda eliminarii complete:
b x
1
x
2
x
3
I. 6 1 −1 1
7 2 1 −1
10 1 1 −1
II. 6 1 −1 1
13 3 0 0
16 2 0 0
III. −2 0 −1 1
−11 0 0 0
8 1 0 0
Dupa cum se observa in tabelul III nu mai putem alege pivot si de pe lina a 2-a deoarece toate
elementele sale sunt nule. In aceasta situatie verificam coloana termenilor liberi. Daca si acolo avem
tot zero, atunci inseamna ca ecuatia corespunzatoare liniei respective este o ecuatie secundara. Daca
insa termenul liber corespunzator nu ese nul, ca si in cazul nostru, inseamna ca avem o situatie
imposibila, ecuatia respectiva fiind de forma:
0 = −11.
Spunem ca sistemul este incompatibil.
Problema 4. Sa se rezolve sistemul:
_
¸
¸
¸
¸
_
¸
¸
¸
¸
_
x
1
+ x
2
+ x
3
= 2a +1
x
1
− x
2
− x
3
= 1
2x
1
+ x
2
− 2x
3
= 2 −3b
..
25
a, b numere reale.
Rezolvare. Construim tabelul corespunzator sistemului:
b x
1
x
2
x
3
I. 2a +1 1 1 1
1 1 −1 −1
2 −3b 2 1 −2
II. 2a +1 1 1 1
2a +2 2 0 0
1 −2a −3b 1 0 −3
III. a 0 1 1
a +1 1 0 0
−3a −3b 0 0 −3
IV −b 0 1 0
a +1 1 0 0
a +b 0 0 1
Citim solutia din tabelul IV si avem:
_
¸
¸
¸
¸
_
¸
¸
¸
¸
_
x
1
= a +1
x
2
= −b
x
3
= a +b
..
Problema 5. Sa se determine o solutie admisibila de baza pentru urmatorul sistem de ecuatii
liniare:
_
2x
1
+ 3x
2
− x
3
= 9
x
1
− x
2
+ x
3
= 2
..
Rezolvare. Pentru gasirea unei solutii admisibile de baza elementul pivot trebuie ales astfel incat
sa respecte cele doua reguli: sa fie strict pozitiv si raportul intre termenul liber si pivot sa fie minimul
rapoartelor dintre termenii liberi si celalte elemente pozitive corespunzatoare de pe coloana sa.
b x
1
x
2
x
3
Rapoarte
I. 9 2 3 −1
9
2
= 4. 5
2 1 −1 1
2
1
= 2.0
II. 5 0 5 −3
5
5
= 1
2 1 −1 1 -
III. 1 0 1 −3/5
3 1 0 2/5
In primul tabel (I.), pentru a alege un element pivot din prima coloana, vom construi rapoartele
dintre termenii liberi si elementele coloanei:
9
2
si
2
1
. Il alegem pe cel cu valoarea cea mai mica, adica
2
1
, deci element pivot va fi 1. In tabelul al doilea putem alege element pivot de pe coloana lui x
2
sau
a lui x
3
. In coloana lui x
2
avem o singura varianta de algere a pivotului, deoarece avem un singur
26
element pozitiv pe coloana. Tabelul III ne furnizeaza o solutie admisibila de baza pe care o citim
astfel: necunoscutele secundare (corespunzatoare coloanelor nereduse) vor lua valoarea 0, iar cele
principale (corespunzatoare coloanelor reduse) se citesc de pe coloana termenilor liberi. Astfel, o
solutie de baza a sistemului va fi:
_
¸
¸
¸
¸
_
¸
¸
¸
¸
_
x
1
= 3
x
2
= 1
x
3
= 0 - necunoscuta secundara
..
Problema 6. S˜ a se rezolve urm˜ atoarea problem˜ a de programare liniar˜ a:
_
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
_
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
_
x
1
+ 2x
2
+ 2x
3
− x
4
= 6
x
1
+ x
2
+ 2x
4
= 5
2x
1
− x
2
+ x
3
+ x
4
= 8
x
j
≥ 0, j = 1, 4
f = 2x
1
+x
2
+5x
3
+3x
4
−→max
Rezolvare. Vom rezolva problema folosind algoritmul simplex. Vom construi un tabel similar cu
cel pentru rezolvarea sistemelor de ecuat¸ii, doar c˜ a vom mai ad˜ auga nis¸te linii s¸i nis¸te coloane:
- deasupra coloanelor corespunz˜ atoare necunoscutelor mai ad˜ aug˜ am o linie care s˜ a cont¸in˜ a valo-
rile coeficient¸ilor funct¸iei f corespunz˜ atoare fiec˜ arei necunoscute.
- ˆın stˆ anga tabelului vom mai ad˜ auga dou˜ a coloane, una ˆın care vom trece necunoscutele prin-
cipale g˜ asite iar cealalt˜ a ˆın care vom scrie coeficient¸ii funct¸iei corespunz˜ atori acestor necunoscute
principale.
Primul tabel va ar˜ ata ˆın felul urm˜ ator:
2 1 5 3
C
B
B b x
1
x
2
x
3
x
4
− − 6 1 2 2 −1
− − 5 1 1 0 2
− − 8 2 −1 1 1
Pentru ˆınceput nu vom completa coloana B a necunoscutelor principale deoarece nu avem ˆın
matricea sistemului nici o coloan˜ a redus˜ a (nici o necunoscuta nu este inca principala).
Trecem acum la prima etap˜ a a algoritmului simplex, adic˜ a determinarea unei solut¸ii admisibile
de baz˜ a. Pentru aceasta vom avea ˆın vedere ca elementul pivot s˜ a respecte cele dou˜ a reguli: s˜ a fie
pozitiv iar raportul dintre termenul liber s¸i pivot s˜ a fie minimul rapoartelor similare de pe coloana
27
respectiv˜ a:
2 1 5 3
C
B
B b x
1
x
2
x
3
x
4
Rapoarte:
− − 6 1 2 2 −1
6
2
= 3
I − − 5 1 1 0 2
5
1
= 5
− − 8 2 −1 1 1 −
1 x
2
3 1/2 1 1 −1/2
3
1
2
= 6
II − − 2 1/2 0 −1 5/2
2
1
2
= 4
− − 11 5/2 0 2 1/2
11
5
2
=
22
5
1 x
2
1 0 1 2 −3
1
2
III 2 x
1
4 1 0 −2 5 −
− − 1 0 0 7 −12 1/7
1 x
2
5/7 0 1 0 3/7
5
3
IV 2 x
1
30/7 1 0 0 11/7
30
11
5 x
3
1/7 0 0 1 −12/7
f
j
10 2 1 5 −5
c
j
−f
j
− 0 0 0 8
3 x
4
5/3 0 7/3 0 1
V 2 x
1
5/3 0 7/3 0 1
5 x
3
3 0 4 1 0
f
i
70/3 2 59/3 5 3
c
j
−f
j
0 −56/3 0 0
In tabelul IV observ˜ am c˜ a s-a determinat o prim˜ a solut¸ie admisibil˜ a de baz˜ a. Se trece de aceea la
etapa urm˜ atoare a algoritmului, adic˜ a la verificarea optimalit˜ at¸ii acestei solut¸ii. Pentru aceasta avem
nevoie s˜ a calcul˜ am diferent¸ele c
j
− f
j
, unde c
j
- coeficientul lui x
j
ˆın f iar f
j
se calculeaz˜ a ca s¸i suma
produselor elementelor de pe coloana coeficient¸ilor bazei C
B
s¸i elementele fiec˜ arei coloane j, j = 1, 4.
Se observ˜ a c˜ a ˆın tabel vom trece o linie nou˜ a pentru valorile lui f
j
s¸i ˆınc˜ a una pentru diferent¸ele
c
j
−f
j
. Pe linia lui f
j
s¸i coloana termenilor liberi vom obt¸ine valoarea funct¸iei f pentru solut¸ia testat˜ a.
Dac˜ a solut¸ia ar fi optim˜ a atunci toate diferent¸ele c
j
−f
j
ar trebui s˜ a fie negative. Se observ˜ a ˆıns˜ a c˜ a
pe coloana lui x
4
, c
4
− f
4
= 8 > 0. Trecem la urm˜ atoarea etap˜ a, adic˜ a ˆımbun˜ at˜ at¸irea solut¸iei de baz˜ a
g˜ asite. Acest lucru se realizeaz˜ a prin reducerea coloanei pentru care avem diferent¸a c
j
− f
j
pozitiv˜ a
(ˆın cazul nostru coloana lui x
4
), alegˆ and elementul pivot cu respectarea celor dou˜ a reguli.
In tabelul V obt¸inem astfel o nou˜ a solut¸ie admisibil˜ a de baz˜ a. Calculˆ and s¸i pentru aceasta
diferent¸ele c
j
−f
j
constat˜ amc˜ a sunt toate negative sau zero, de unde deducemc˜ a noua solut¸ie obt¸inut˜ a
este optim˜ a. O ,,citim” din tabelul V t¸inˆ and cont de faptul c˜ a necunoscutele principale vor lua valo-
rile corespunz˜ atoare de pe coloana termenilor liberi, adic˜ a x
1
=
5
3
, x
3
= 3 s¸i x
4
=
5
3
iar cele secundare,
ˆın cazul nostru x
2
va fi zero. Solut¸ia optim˜ a se scrie:
X
t
opt
=
_
5
3
, 0, 3,
5
3
_
28
Valoarea optim˜ a a funct¸iei apare ˆın tabelul V pe linia lui f
j
s¸i coloana termenilor liberi:
f
_
x
opt
_
= f
max
=
70
3
.
Problema 7. S˜ a se rezolve problema de programare liniar˜ a canonic˜ a:
_
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
_
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
_
−3x
1
+x
3
+6x
4
= 11
2x
2
−x
3
+4x
4
= 8
3x
1
−x
3
+4x
4
= 8
x
j
≥ 0, j = 1, 4
f = 4x
1
+2x
2
−x
3
+4x
4
Rezolvare. Vom folosi algoritmul simplex:
4 2 −1 4
C
B
B b x
1
x
2
x
3
x
4
− − 11 −3 0 1 6 −
I − − 8 0 2 −1 4
8
2
− − 8 3 0 −1 4 −
− − 11 −3 0 1 6 −
II 2 x
2
4 0 1 −1/2 2 −
− − 8 3 0 −1 4 8/3
− − 19 0 0 0 10 19/10 = 1, 9
III 2 x
2
4 0 1 −1/2 2 4/2 = 2
4 x
1
8/3 1 0 −1/3 4/3 8/4 = 2
4 x
4
19/10 0 0 0 1
IV 2 x
2
1/5 0 1 −1/2 0
4 x
1
2/15 1 0 −1/3 0
f
j
128
15
4 2 −
7
3
4
c
j
−f
j
− 0 0 4/3 0
In tabelul IV obt¸inem o solut¸ie admisibil˜ a de baz˜ a a c˜ arei optimalitate o verific˜ am. Observ˜ am
ˆıns˜ a c˜ a pe coloana lui x
3
diferent¸a c
3
− f
3
=
4
3
> 0 deci solut¸ia nu e optim˜ a. Dac˜ a ˆıns˜ a vrem s˜ a o
ˆımbun˜ at˜ at¸im observ˜ am ˆıns˜ a c˜ a pe coloana lui x
3
nu e nici un element pozitiv care s˜ a poat˜ a fi ales
pivot. Ne afl˜ am ˆıntr-un caz special ˆın care funct¸ia de optimizat are maxim infinit.
Observat¸ie: Chiar dac˜ a mai avems¸i alte diferent¸e pozitive pentru care coloanele corespunz˜ atoare
ne pot furniza un element pivot, existent¸a unei singure coloane pentru care diferent¸a c
j
−f
j
e pozitiv˜ a
iar elementele coloanei sunt negative implic˜ a faptul c˜ a maximul funct¸iei e infinit.
Problema 8. S˜ a se rezolve problema de programare liniar˜ a canonic˜ a:
29
_
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
_
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
_
x
1
+3x
2
+x
3
+x
4
= 7
x
1
+x
2
+2x
3
+x
4
= 7
3x
1
+2x
2
+x
3
= 8
x
j
≥ 0, j = 1, 4
f = 5x
1
+x
2
+4x
3
+2x
4
−→max
Rezolvare. Aplicam algoritmul simplex
5 1 4 2
C
B
B b x
1
x
2
x
3
x
4
− − 7 1 3 1 1 7/1 = 7
I − − 7 1 1 2 1 7/2 = 3, 5
− − 8 3 2 1 0 8/1 = 8
− − 7/2 1/2 5/2 0 1/2 7/5
II 4 x
3
7/2 1/2 1/2 1 1/2 7/1
− − 9/2 5/2 3/2 0 −1/2 9/3
1 x
2
7/5 1/5 1 0 1/5 7/1
III 4 x
3
14/5 2/5 0 1 2/5 14/2 = 7
− − 12/5 11/5 0 0 −4/5 12/11
1 x
2
13/11 0 1 0 3/11 13/3
IV 4 x
3
26/11 0 0 1 6/11 13/3
5 x
1
12/11 1 0 0 −4/11
f
j
177
11
5 1 4 7/11
c
j
−f
j
− 0 0 0 15/11
1 x
2
0 0 1 −1/2 0
V 2 x
4
13/3 0 0 11/6 1
5 x
1
8/3 1 0 2/3 0
f
i
22 5 1
39
6
2
c
j
−f
j
0 0 −
15
6
0
In tabelul IV observam ca rapoartele minime necesare pentru alegerea pivotului sunt egale intre
ele. In acest caz, pentru a alege pivotul vom folosi ordonarea lexicografic˜ a pentru a compara cele
dou˜ a linii. Pentru aceasta vomscrie cele dou˜ a linii, fiecare ˆımp˜ art¸it˜ a la posibilul pivot corespunz˜ ator:
L
1
=
_
0,
11
3
, 0, 1
_
s¸i L
2
=
_
0, 0,
11
6
, 1
_
In ordonarea lexicografic˜ a se compar˜ a elementele celor dou˜ a linii 2 cˆ ate 2. Este declarat˜ a mai
mic˜ a s¸i aleas˜ a ca s¸i linie pivot linia pentru care apare primul element mai mic decˆ at corespondentul
s˜ au de pe cealalt˜ a linie.
In cazul nostru avem 0 = 0,
11
3
> 0 de unde rezult˜ a c˜ a linia a doua e mai mic˜ a ˆın ordine lexico-
logic˜ a decˆ at prima s¸i deci alegem pivot pe
6
11
. Solut¸ia gasit˜ a ˆın tabelul V este optim˜ a deoarece toate
30
diferent¸ele c
j
−f
j
sunt negative. Citim solut¸ia s¸i avem:
X
t
opt
=
_
8
3
, 0, 0,
13
3
_
iar
f
max
= 22
Observat¸ie: Faptul c˜ a am avut nevoie de ordonarea lexicografic˜ a pentru a alege ˆıntre 2 rapoarte
minime egale ne indic˜ a faptul c˜ a solut¸ia pe care o vom obt¸ine este degenerat˜ a, adic˜ a vom avea necu-
noscute principale cu valoarea zero. Intr-adev˜ ar, ˆın x
opt
avem x
2
= 0 chiar dac˜ a x
2
este necunoscut˜ a
principal˜ a.
Problema 9. S˜ a se rezolve problema de programare liniar˜ a canonic˜ a:
_
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
_
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
_
3x
1
+2x
2
+3x
3
+x
4
+2x
5
= 10
−x
2
+x
1
+2x
3
−6x
4
+3x
5
= 5
x
1
+x
2
+x
3
−2x
4
+2x
5
= 4
x
j
≥ 0, j = 1, 5
f = 5x
1
+4x
2
+8x
3
+2x
4
+3x
5
−→max
Rezolvare. Folosim algoritmul simplex
31
5 4 8 2 3
C
B
B b x
1
x
2
x
3
x
4
x
5
− − 10 3 2 3 1 2 10/2
I − − 5 −1 1 2 −6 3 5/1
− − 4 1 1 1 −2 2 4/1
− 2 1 0 1 5 −2 2/1
II − 1 −2 0 1 −4 1 −
4 x
2
4 1 1 1 −2 2 4/1
5 x
1
2 1 0 1 5 −2 2/1
III − − 5 0 0 3 6 −3 5/3
4 x
2
2 0 1 0 −7 4
5 x
1
1/3 1 0 0 3 −1 −
IV 8 x
3
5/3 0 0 1 2 −1 −
4 x
2
2 0 1 0 −7 4 2/4
f
j
23 5 4 8 3 3
c
j
−f
j
− 0 0 0 −1 0
5 x
1
5/6 1 1/4 0 5/4 0
V 8 x
3
13/6 0 1/4 1 1/4 0
3 x
5
1/2 0 1/4 0 −7/4 1
f
j
23 5 4 8 3 3
c
j
−f
j
0 0 0 −1 0
Observ˜ am c˜ a ˆın tabelul IV solut¸ia admisibil˜ a de baz˜ a obt¸inut˜ a este solut¸ia optim˜ a, deoarece toate
diferent¸ele c
j
−f
j
sunt negative. Putem scrie aceast˜ a solut¸ie
X
t
opt 1
=
_
1
3
, 2,
5
3
, 0, 0
_
iar
f
max
= 23
Studiind linia c
j
− f
j
observ˜ am c˜ a pe coloana necunoscutei secundare x
5
avem c
5
− f
5
= 0. Acest
lucru indic˜ a faptul c˜ a problema are mai multe solut¸ii optime pe care le putem g˜ asi reducˆ and coloana
lui x
5
.
Observat¸ie: Intodeauna cˆ and num˜ arul zerourilor de pe linia c
j
−f
j
, ˆın cazul unei solut¸ii optime,
este mai mare decˆ at num˜ arul necunoscutelor principale ˆınseamn˜ a c˜ a problema poate avea mai multe
solut¸ii optime.
Reducˆ and coloana lui x
5
obt¸inem o nou˜ a solut¸ie:
X
t
opt 2
=
_
5
6
, 0,
13
6
, 0,
1
2
_
pentru care valoarea funct¸iei f este tot 23.
32
Observat¸ie: Solut¸ia general˜ a a problemei de programare liniar˜ a se scrie ca s¸i combinat¸ie liniar˜ a
convex˜ a a solut¸iilor optime.
In cazul nostru solut¸ia general˜ a se scrie:
X
t
opt
= α
1
X
t
opt 1

2
X
t
opt 2
, α
1
, α
2
≥ 0, α
1

2
= 1
adic˜ a
X
t
opt
=
_
α
1
3
+

2
6
, 2α
1
,

1
3
+
13α
2
6
, 0,
α
2
2
_
iar
f
max
= 23
Problema 10. S˘ a se rezolve urm˘ atoarea problem˘ a de programare liniar˘ a generala:
_
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
_
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
_
2x
1
+ x
2
+ x
3
≤ 50
−x
1
+ 4x
2
+ x
4
≤ 60
x
1
+ x
4
= 15
x
3
+ x
4
= 20
x
j
≥ 0, j = 1, 4
f = 2x
3
−5x
4
→maxima
.
Rezolvare. Observam ca diferenta dintre forma in care este prezentata problema data si forma
canonica a problemei de programare liniara consta in acest caz in faptul ca in sistem apar atat ecu-
atii cat si inecuatii. Deoarece nu putem aplica algoritmul simplex decat pentru problema canonica
de programare liniara, va trebui sa transformam problema data intr-una echivalenta, dar scrisa in
forma canonica. Pentru aceasta vom transforma inecuatiile in ecuatii introducand niste variabile noi,
de compensare in fiecare inecuatie. Variabilele de compensare trebuie sa se supuna conditiilor de nenegati-
vitate, si de aceea, in functie de semnul inecuatiilor, le vom aduna sau le vom scadea la membrul stang al
inecuatiei pentru a obtine egalitate.
Astfel, in prima inecuatie vom adauga variabila de compensare x
5
iar in a doua x
6
. Problema
noastra va deveni:
_
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
_
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
_
2x
1
+ x
2
+ x
3
+ x
5
= 50
−x
1
+ 4x
2
+ x
4
+ x
6
= 60
x
1
+ x
4
= 15
x
3
+ x
4
= 20
x
j
≥ 0, j = 1, 6
f = 2x
3
−5x
4
→maxima
.
Obsevam ca variabilele de compensare nu modifica expresia functiei de optimizat.
33
Avand acum problema scrisa in forma canonica, putem sa aplicam algoritmul simplex:
0 0 2 −5 0 0 Rapoarte
c
B
B b x
1
x
2
x
3
x
4
x
5
x
6
I 0 x
5
50 2 1 1 0 1 0
50
2
= 25
0 x
6
60 −1 4 0 1 0 1 -
− − 15 1 0 0 1 0 0
15
1
= 15
− − 12 0 0 1 1 0 0 -
II. 0 x
5
20 0 1 1 −2 1 0
20
1
= 20
0 x
6
75 0 4 0 2 0 1
0 x
1
15 1 0 0 1 0 0
− − 20 0 0 1 1 0 0
20
1
= 20
III. 0 x
5
0 0 1 0 −3 1 0
0
1
= 0
0 x
6
75 0 4 0 2 0 1
75
4
0 x
1
15 1 0 0 1 0 0 -
2 x
3
20 0 0 1 1 0 0 -
f
j
40 0 0 2 2 0 0
c
j
−f
j
0 0 0 −7 0 0
IV. 0 x
2
0 0 1 0 −3 1 0
0 x
6
75 0 0 0 14 −4 1
0 x
1
15 1 0 0 1 0 0
2 x
3
20 0 0 1 1 0 0
f
j
40 0 0 2 2 0 0
c
j
−f
j
0 0 0 −7 0 0
In tabelul numarul II observam ca solutia problemei este degenerata, deoarece avem rapoarte
minime egale. Pentru alegerea pivotului am aplicat ordonarea lexicografica. Din tabelul III, datorita
faptului ca avem mai multe zerouri pe linia diferentelor c
j
−f
j
decat numarul de coloane reduse, de-
ducemca problema s-ar putea sa aiba mai multe solutii. Prin reducerea coloanei respective observam
ca solutia nu se modifica. Astfel, avem:
X
t
optim
= (15, 0, 20, 0, 0, 75) si f
max
= 40.
Observatie. Problema generala in care se cere minimul functiei obiectiv se rezolva in acelasi mod
doar ca vom schimba conditia de optimalitate, adica o solutie va fi optima daca toate diferentele
c
j
−f
j
sunt 0.
Problema 11. Sa se rezolve problema de transport data in tabelul:
4 2 1
40
2 1 3
25
10 35 20
34
Rezolvare. In primul rand, verificam daca problema data este echilibrata. Avem
10 +35 +20 = 40 +25 = 65.
In acest caz putemaplica algoritmul distributiv pentru rezolvarea problemei de transport. Vomfolosi
metoda Nord-Vest pentru determinarea unei solutii initiale a problemei:
4
10
2
30
1

40 30 0
2

1
5
3
20
25 20 0
10 35 20
0 5 0
0
In continuare verificam optimalitatea solutiei rezolvand sistemul de ecuatii de forma
u
i
+v
j
= c
ij,
x
ij
sunt necunoscutele principale. In cazul nostru acest sistem are 2 + 3 − 1 = 4 ecuatii si 2 + 3 = 5
necunoscute. Inseamna ca putem alege una din necunoscute ca fiind secundara si sa-i dam o valoare
oarecare. Pentru comoditate ii dam valoarea 0 lui u
1
. Tot pentru comoditate vom rezolva sistemul de
ecuatii direct pe tabel, scriind pe bordura din stanga a tabelului valorile lui u
i
iar deasupra tabelului
valorile pentru v
j
. Pentru rezolvarea sistemului aflam pe rand fiecare necunoscuta pornind de la cea
la care i-am dat valoare si avand grija ca pentru casutele ocupate sa aiba loc egalitatea u
i
+v
j
= c
ij
. Pe
masura ce aflam valorile lui u
i
si v
j
completam coltul din dreapta sus al fiecarei casute ocupate cu
suma lor u
i
+v
j
.
v
1
= 4 v
2
= 2 v
3
= 4
u
1
= 0
4 4
10
2 2
- 30
1 4
+
40 30 0
u
2
= −1
2 3

1 1
+ 5
3 3
- 20
25 20 0
10 35 20
0 5 0
0
Dupa rezolvarea sistemului vom completa si pentru casutele neocupate coltul din dreapta sus
cu sumele u
i
+ v
j
. Solutia determinata este optima daca pentru toate casutele neocupate avem
inegalitatea u
i
+ v
j
≤ c
ij
. Verificam asadar casutele neocupate (cu punct) si constatam ca avem
u
1
+ v
3
= 4 > 1 = c
13
si u
2
+ v
1
= 3 > 2 = c
21
. Deducem ca solutia nu este optima, deci trebuie sa
o imbunatatim.
Imbunatatirea solutie se face pornind de la casuta libera care nu satisface conditia de optimalitate
si diferenta dintre u
i
+v
j
si c
ij
este cea mai mare. In cazul nostru, aceasta este casuta (1, 3). Formam
35
ciclul pornind de la aceasta casuta, trecand pe linii sau pe coloane doar prin casute ocupate si mar-
cand alternativ cu + si − casutele prin care trecem. Cautam minimul valorilor din casutele cu semn
−, adica min¦30, 20¦ = 20. Aceasta este valoarea pe care o vom adauga, respectiv scadea din casutele
ciclului pentru a obtine o solutie imbunatatita. Intr-una din casutele ciclului va ramane valoarea 0.
In loc de 0 vom trece , necunoscuta respectiva va deveni necunoscuta secundara, iar necunoscuta
de la care am pornit ciclul va deveni necunoscuta principala. Urmatorul tabel va arata in forma:
v
1
= 4 v
2
= 2 v
3
= 1
u
1
= 0
4 4
- 10
2 2
+ 10
1 4
20
u
2
= −1
2 3
+
1 1
- 25
3 0

Verificam optimalitatea noii solutii si constatam ca inca nu am ajuns la final deoarece in casuta
(2, 1) avem u
2
+ v
1
≤ c
21
(2 < 3). Pornim un ciclu de la aceasta casuta si trecem la solutia urmatoare
adunand, respectiv scazand valorilor din casutele din ciclu pe α = 10 = min¦10, 25¦.
v
1
= 3 v
2
= 2 v
3
= 1
u
1
= 0
4 3

2 2
20
1 1
20
u
2
= −1
2 2
10
1 1
15
3 0

Pentru noua solutie se verifica conditiile de optimalitate, asadar putem scrie solutia
X
optim
=
_
0 20 20
10 15 0
_
pentru care costul total de transport este minim, si anume:
f
min
= 2 20 +1 20 +2 10 +1 15 = 95.
Problema 12. Sa se rezolve problema de transport data in tabelul:
4 2 5 1
110
6 5 4 4
170
6 8 1 5
140
50 150 70 150
..
Rezolvare. In primul rand verificam daca problema este echilibrata. Avem:
50 +150 +70 +150 = 110 +170 +140 = 420.
36
Putem sa aplicam algoritmul distributiv. La primul pas determinam o solutie a problemei folosind
metoda Nord-Vest.
v
1
= 4 v
2
= 2 v
3
= 1 v
4
= 1
u
1
= 0
4 4
50
2 2
60
5 1

1 1

110 60 0
u
2
= 3
6 7

5 5
90
4 4
- 70
4 4
+ 10
170 80 10 0
u
3
= 4
6 8

8 6

1 5
+
5 5
- 140
140 0
50 150 70 150
0 90 0 140
0 0
Constatam ca solutia gasita nu este optima asa ca vom aplica procedeul de imbunatatire. Vom forma
un ciclu pornind de la casuta (3,3), trecand doar prin casute ocupate, mergand pe linii si pe coloane
si marcand alternativ fiecare casuta cu +, respectiv −. Alegemminimul valorilor din casutele cu semn
negativ α = 70 si trecem la tabelul urmator adaugand, respectiv scazand α din casutele ciclului in
functie de semnul fiecareia.
v
1
= 4 v
2
= 2 v
3
= −3 v
4
= 1
u
1
= 0
4 4
- 50
2 2
+ 60
5 -3

1 1

u
2
= 3
6 7

5 5
- 90
4 0

4 4
+ 80
u
3
= 4
6 8
+
8 6

1 1
70
5 5
- 70
Nu am gasit inca solutia optima asa ca vom continua procesul de imbunatatire. Formam ciclul por-
nind de la casuta (3,1) si trecand prin (1,1), (1,2), (2,2),(2,4) si (3,4). Avem α = 50 si putem trece la
solutia urmatoare:
v
1
= 2 v
2
= 2 v
3
= −3 v
4
= 1
u
1
= 0
4 2

2 2
- 110
5 -3

1 1
+
u
2
= 3
6 5

5 5
+ 40
4 0

4 4
- 130
u
3
= 4
6 6
50
8 6

1 1
70
5 5
20
37
Solutia gasita este optima:
X
optim1
=
_
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
_
0 110 0 0
0 40 0 130
50 0 70 20
_
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
_
iar
f
min
= 220 +200 +520 +300 +70 +100 = 1410.
Faptul ca in casuta (1,4) avem egalitatea u
1
+ v
4
= c
14
(1=1) inseamna ca problema poate avea
mai multe solutii optime (la fel de bune). Pentru a determina si cealalta solutie vom modifica solutia
obtinuta pornind ciclul de casute de la cea in care are loc egalitatea ( u
i
+v
j
= c
ij
). Obtinem o noua
solutie
v
1
= 2 v
2
= 2 v
3
= −3 v
4
= 1
u
1
= 0
4 2

2 2

5 -3

1 1
110
u
2
= 3
6 5

5 5
150
4 0

4 4
20
u
3
= 4
6 6
50
8 6

1 1
70
5 5
20
care este tot optima:
X
optim2
=
_
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
_
0 0 0 110
0 150 0 20
50 0 70 20
_
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
_
.
Putem verifica acest lucru calculand valoarea lui f pentru X
optim2
si constatand ca obtinem tot f
min
f = 110 +750 +80 +300 +70 +100 = 1410.
Observamca in casuta (1,2) avemdin nou egalitate intre u
1
+v
2
si c
12.
Daca insa amtrece la o noua
solutie amobserva ca de fapt revenimla X
optim1.
Inseamna ca problema nu mai are si alte solutii, deci
putem scrie solutia generala ca si combinatie convexa a solutiilor obtinute, adica
X
optim
=
_
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
_
0 110α
1
0 110α
2
0 40α
1
+150α
2
0 130α
1
+20α
2
50α
1
+50α
2
0 70α
1
+70α
2
20α
1
+20α
2
_
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
_
iar
f
min
= 1410.
38
Problema 13. Sa se rezolve urmatoarea problema de transport:
4 3 1
100
2 4 3
200
1 2 6
300
500 50 50
..
Rezolvare. Vom aplica algoritmul distributiv. Avem:
v
1
= 4 v
2
= 5 v
3
= 9
u
1
= 0
4 4
- 100
3 5

1 9
+
100 0
u
2
= −2
2 2
200
4 3

3 7

200 0
u
3
= −3
1 1
+ 200
2 2
50
6 6
- 50
300 100 50 0
500 50 50
400 0 0
200
0
α = 50 si trecem la solutia urmatoare:
v
1
= 4 v
2
= 5 v
3
= 1
u
1
= 0
4 4
- 50
3 5
+
1 1
50
u
2
= −2
2 2
200
4 3

3 -1

u
3
= −3
1 1
+ 250
2 2
- 50
6 -2

avem α = 50 iar tabelul urmator arata astfel:
v
1
= 3 v
2
= 3 v
3
= 1
u
1
= 0
4 4
0
3 3
50
1 1
50
u
2
= −2
2 2
200
4 1

3 -1

u
3
= −3
1 1
300
2 0

6 -2

39
Observam ca la construirea noii solutii apare in doua casute deoarece in casutele cu semn − ale
ciclului aveam doua valori minime egale. Este esential insa sa se pastreze numarul de necunoscute
prinicipale constant (numarul de casute ocupate) si de aceea, in una din casutele ciclului in care ar
trebui sa apara vom trece valoarea 0 si o vom considera casuta ocupata.
Solutia la care ajungem este o solutie degenerata. In cazul nostru am ajuns la solutia optima:
X
optim
=
_
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
_
0 50 50
200 0 0
300 0 0
_
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
_
iar
f
min
= 150 +50 +400 +300 = 900.
1.6 Teme de control
Problema 1. Sa se rezolve sistemul de ecuatii:
_
¸
¸
¸
¸
_
¸
¸
¸
¸
_
−x
1
+ x
3
= 4
x
1
+ x
2
− x
3
= −4
10x
2
+ x
3
= 3
..
Raspuns. x
1
= −1; x
2
= 0; x
3
= 3.
Problema 2. Sa se rezolve sistemul de ecuatii:
_
¸
¸
¸
¸
_
¸
¸
¸
¸
_
x
1
+ 2x
2
+ 3x
3
= 2
−x
1
− x
2
= −3
x
1
+ x
3
= 0
..
Raspuns. x
1
= 1; x
2
= 2; x
3
= −1.
Problema 3. Sa se rezolve sistemul de ecuatii:
_
¸
¸
¸
¸
¸
¸
_
¸
¸
¸
¸
¸
¸
_
x
1
+ x
3
+ x
4
= 1
−x
1
+ x
2
+ x
4
= 2
x
1
+ 3x
2
+ 2x
3
− x
4
= −1
−x
1
+ 7x
2
− x
3
= −5
..
Raspuns. x
1
= −
9
5
; x
2
= −
7
10
; x
3
=
19
10
; x
4
=
9
10
.
Problema 4. Sa se rezolve sistemul de ecuatii:
_
¸
¸
¸
¸
¸
¸
_
¸
¸
¸
¸
¸
¸
_
−2x
1
+ x
2
− x
3
+ x
4
= 4
x
1
+ x
2
+ 2x
3
− x
4
= 1
3x
1
− 2x
2
+ 5x
3
= −5
−x
1
− x
2
+ x
3
− x
4
= −1
..
Raspuns. x
1
= −1; x
2
=
11
6
; x
3
=
1
3
; x
4
=
1
2
.
40
Problema 5. Sa se rezolve sistemul de ecuatii:
_
¸
¸
¸
¸
_
¸
¸
¸
¸
_
x
1
+ x
2
+ x
3
= 7
x
1
+ 2x
2
+ x
3
= 6
−x
1
− 10x
2
− x
3
= 20
..
Rezolvare. Sistemul este incompatibil.
Problema 6. S˘ a se rezolve urm˘ atoarea problem˘ a de programare liniar˘ a standard:
_
¸
¸
¸
¸
¸
¸
_
¸
¸
¸
¸
¸
¸
_
−x
1
+ x
2
+ 2x
3
+ 2x
4
= 8
x
1
+ 3x
2
− x
3
+ x
4
= 10
x
j
≥ 0, j = 1, 4
f = x
1
+4x
2
+6x
3
+3x
4
→maxim˘ a
R˘ aspuns. x
t
optim
= (28, 0, 18, 0), f
max
= 136.
Problema 7. S˘ a se rezolve urm˘ atoarea problem˘ a de programare liniar˘ a standard:
_
¸
¸
¸
¸
¸
¸
_
¸
¸
¸
¸
¸
¸
_
2x
1
+ x
2
+ 3x
3
+ x
4
= 12
x
1
+ x
2
+ x
3
+ 2x
4
= 7
x
j
≥ 0, j = 1, 4
f = 2x
1
+8x
2
+5x
3
+x
4
→maxim˘ a
R˘ aspuns. x
t
optim
= (
5
3
,
26
3
, 0, 0), f
max
=
218
3
.
Problema 8. S˘ a se rezolve urm˘ atoarea problem˘ a de programare liniar˘ a standard:
_
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
_
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
_
x
1
+ 2x
2
+ x
3
+ x
4
= 5
3x
1
+ x
3
+ 2x
4
= 7
x
1
+ x
2
+ x
3
+ 2x
4
= 4
x
j
≥ 0, j = 1, 4
f = 4x
1
+x
2
+3x
3
+6x
4
→maxim˘ a
R˘ aspuns. x
t
optim
= (
3
4
, 0,
15
4
,
1
2
), f
max
=
69
4
.
Problema 9. S˘ a se rezolve urm˘ atoarea problem˘ a de programare liniar˘ a standard:
_
¸
¸
¸
¸
¸
¸
_
¸
¸
¸
¸
¸
¸
_
x
1
+ 3x
2
− x
3
− x
4
= 6
2x
1
+ x
2
+ x
3
− x
5
= 8
x
j
≥ 0, j = 1, 5
f = 2x
1
+x
2
+3x
3
→maxim˘ a
R˘ aspuns. f
max
= ∞.
Problema 10. S˘ a se rezolve urm˘ atoarea problem˘ a de programare liniar˘ a standard:
_
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
_
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
_
3x
1
+ x
2
+ 2x
3
= 10
3x
1
+ x
3
+ x
4
= 4
5x
1
+ 2x
3
+ x
5
= 8
x
j
≥ 0, j = 1, 5
f = x
1
+2x
3
→maxim˘ a
41
R˘ aspuns. x
t
optim
= (0, 10, 0, 4, 8), f
max
= 20.
Problema 11. S˘ a se rezolve urm˘ atoarea problem˘ a de programare liniar˘ a standard:
_
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
_
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
_
x
1
+ 2x
2
+ x
4
+ x
5
= 12
4x
1
+ 2x
2
− 2x
3
− x
4
= 13
x
1
+ x
2
+ x
3
+ x
4
= 7
x
j
≥ 0, j = 1, 5
f = x
1
+2x
3
+x
4
→maxim˘ a
R˘ aspuns. x
t
optim
= (
3
4
,
45
8
,
5
8
, 0, 0), f
max
=
101
8
.
Problema 11. Sa se rezolve urmatoarea problema de transport:
8 3 5 2
1000
4 1 6 7
1500
1 9 4 3
2500
500 1000 2000 1500
..
Raspuns. f
min
= 14000, X
optim
=
_
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
_
0 0 0 1000
0 1000 500 0
500 0 1500 500
_
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
_
.
Problema 12. Sa se rezolve urmatoarea problema de transport:
2 3 1 1
70
3 2 3 1
240
2 1 4 1
190
50 100 250 100
..
Raspuns. f
min
= 910, X
optim
=
_
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
_
0 0 70 0
0 0 180 60
50 100 0 40
_
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
_
.
42
Problema 13. Sa se determine solutia generala a urmatoarei probleme de transport:
2 3 2 4
700
2 1 3 4
100
5 3 2 1
200
250 500 150 100
..
Rezolvare. f
min
= 2200,
X
optim
=
_
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
_
250α
1
+250α
2
400α
1
+300α
2
50α
1
+150α
2
0
0 100α
1
+100α
2
0 0
0 100α
1
0 100α
1
+100α
2
_
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
_
.
Problema 14. Sa se rezolve urmatoarea problema de transport:
8 3 5 2
16
4 1 6 7
18
1 9 4 3
26
5 20 20 15
..
Raspuns. f
min
= 140, X
optim
=
_
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
_
0 2 0 14
0 18 0 0
5 0 20 1
_
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
_
.
Problema 15. Sa se rezolve urmatoarea problema de transport:
2 2 1 3
250
1 2 3 4
150
3 2 3 2
100
100 150 50 200
..
Raspuns. f
min
= 950, X
optim
=
_
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
_
0 100 50 100
100 50 0 0
0 0 0 100
_
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
¸
_
.
43
Bibliografie
1. Muresan A. S., Lung R. I., Matematici aplicate in economie (cercetari operationale), Editura Medi-
amira, Cluj-Napoca, 2005
2. Muresan A. S., Filip D. A. , Ban I. M., Hangan A., Operatiuni financiare, Editura Mediamira,
Cluj-Napoca, 2005
44
2 MODULUL II. MATEMATICI FINANCIARE
Obiective
• Familiarizarea cu tehnicile si metodele utilizate in cadrul matematicilor financiare
• Definirea notiunilor de dobanda, anuitati, credite si imprumuturi
Concepte de baza
• Dobanda simpla, dobanda compusa
• Anuitati
• Imprumuturi-rambursari directe, indirecte
Rezultate asteptate
In urma parcurgerii acestui modul se asteapta ca studentii sa cunoasca si sa opereze cu notiunile
introduse, sa fie in stare sa le aplice la problemele concrete: sisteme de imprumuturi echivalente,
rambursari de credite si imprumuturi.
Sinteza
2.1 UNITATEA 1. Dobanzi
2.1.1 Dobˆ anda simpl˘ a
Dobˆ anda simpl˘ a este una dintre cele mai importante s¸i des folosite operat¸iuni financiare.
ˆ
In gene-
ral, dobˆ anda este o sum˘ a de bani pe care o pl˘ ates¸te o persoan˘ a fizic˘ a sau juridic˘ a (numit˘ a DEBI-
TOR) unei alte persoane fizice sau juridice (numit˘ a CREDITOR) pentru folosirea unei sume de bani
ˆımprumutate cu un anumit procent, pe o perioad˘ a de timp. Altfel spus, dobˆ anda este pret¸ul la care
se vinde sau se cump˘ ar˘ a capitalul ˆımprumutat pe piat¸a capitalului.
Formula de baz˘ a
De obicei, operat¸ia de dobˆ and˘ a simpl˘ a se foloses¸te pentru ˆımprumuturi sau depozite pe termen
scurt (mai mici de un an), cˆ and suma init¸ial˘ a s r˘ amˆ ane invariabil˘ a pe toat˘ a durata ˆımprumutului sau
depozitului s¸i, ˆın final produce o dobˆ and˘ a pl˘ atit˘ a ˆın totalitate la scadent¸˘ a.
ˆ
In continuare, vom folosi
urm˘ atoarele notat¸ii:
s = suma init¸ial˘ a exprimat˘ a ˆın unit˘ at¸i monetare (u.m.)
p = procentul anual (%)
t = durata de timp exprimat˘ a ˆın ani
z, l etc. = durata de timp exprimat˘ a ˆın zile, luni etc.
D = dobˆ anda
Definit¸ie. Dobˆ anda este o funct¸ie D : [0, ∞) × [0, ∞) → [0, ∞), (s, t) ·−→ D(s, t), care satisface
cerint¸ele:
- este strict cresc˘ atoare ˆın raport cu fiecare dintre argumentele sale,
45
- este continu˘ a ˆın raport cu fiecare dintre argumentele sale.
ˆ
In definit¸ie sunt precizate condit¸iile naturale (fires¸ti) din punct de vedere financiar. De asemenea,
dac˘ a aceast˘ a funct¸ie este s¸i derivabil˘ a, atunci vor fi ˆındeplinite inegalit˘ at¸ile:
∂D
∂s
> 0,
∂D
∂t
> 0
Pentru a exprima concret dependent¸a dobˆ anzii ˆın raport cu cele dou˘ a argumente ale sale exist˘ a
mai multe formule, ˆıns˘ a cel mai adesea este folosit˘ a o relat¸ie foarte simpl˘ a, aproape unanim accep-
tat˘ a.
Dup˘ a cum este firesc, dobˆ anda este direct proport¸ional˘ a cu suma init¸ial˘ a s s¸i cu durata de timp t.
Dac˘ a not˘ am cu i factorul de proport¸ionalitate, obt¸inem imediat
D(s, t) = D = i s t
Cˆ ateva variante ale acestei formule pentru diverse unit˘ at¸i de m˘ asur˘ a ale timpului sunt
urm˘ atoarele:
D =
i s z
360
, D =
i s l
12
care au fost obt¸inute din formula, avˆ and ˆın vedere urm˘ atoarele:
1 an 360 zile 12 luni
t ani z zile l luni
Observat¸ia 1. Se constat˘ a c˘ a i = D(1, 1), adic˘ a este dobˆ anda produs˘ a de o unitate monetar˘ a pe
timp de un an s¸i de aceea se numes¸te dobˆ and˘ a unitar˘ a anual˘ a.
Observat¸ia 2.
ˆ
In aplicat¸iile practice ale operat¸iei de dobˆ and˘ a simpl˘ a, cel mai adesea ˆın locul
dobˆ anzii unitare anuale i, se foloses¸te procentul. Acesta este tot o dobˆ and˘ a pentru 100 u.m. pe timp
de 1 an, deci p = D(100, 1). Altfel spus, p = 100 i sau i = p/100.
Exemplu. O persoan˘ a fizic˘ a a depus ˆın contul s˘ au deschis la o banc˘ a suma de 3000 u.m. ˆın data
de 19 februarie 2005 s¸i suma de 5000 u.m. ˆın data de 10 martie 2005. Care este dobˆ anda pentru
sumele depuse, la data de 25 septembrie 2005, dac˘ a procentul anual este 9%.
Rezolvare. Calcul˘ am duratele celor dou˘ a plasamente (sume init¸iale):
s
1
= 3000 u.m., z
1
= 218 zile
s
2
= 5000 u.m., z
2
= 199 zile
Dobˆ anda total˘ a este D = D
1
+D
2
, unde
D
1
=
s
1
i z
1
360
=
=
3000 0, 09 218
360
= 163, 5 (u.m.)
D
2
=
s
2
i z
2
360
=
=
5000 0, 09 199
360
= 248, 75 (u.m.)
46
deci obt¸inem D = 412, 25 u.m.
Dobˆ anzi unitare echivalente ˆın cazul operat¸iei de dobˆ and˘ a simpl˘ a
S˘ a consider˘ am, ˆın cele ce urmeaz˘ a, c˘ a un an se ˆımparte ˆın m subperioade, unde m ≥ 2 este un
num˘ ar natural. Astfel, pentru m = 2 obt¸inem ˆımp˘ art¸irea anului ˆın 2 semestre, pentru m = 4 obt¸inem
ˆımp˘ art¸irea anului ˆın 4 trimestre, pentru m = 12 obt¸inem ˆımp˘ art¸irea anului ˆın 12 luni, iar pentru
m = 360 obt¸inem ˆımp˘ art¸irea anului ˆın 360 zile (1an = 360 zile ˆın domeniul financiar-bancar). Pˆ an˘ a
acum am notat cu t durata ˆın ani a ˆımprumutului sau a depunerii. Not˘ am prin t
m
aceeas¸i durat˘ a de
timp, exprimat˘ a cu ajutorul subperioadelor s¸i avem relat¸ia t
m
= m t (dac˘ a t¸inem cont de faptul c˘ a 1
an = m subperioade s¸i atunci t ani = m t subperioade). De asemenea, not˘ am cu i
m
dobˆ anda unitar˘ a
corespunz˘ atoare subperioadei.
Definit¸ie. Dobˆ anzile unitare i s¸i i
m
se numesc echivalente dac˘ a pentru aceeas¸i sum˘ a init¸ial˘ a, pe
acelas¸i interval de timp, conduc la aceeas¸i sum˘ a final˘ a (produc aceeas¸i dobˆ and˘ a) ˆın regimde dobˆ and˘ a
simpl˘ a.
Dobˆ anda pentru suma init¸ial˘ a s depus˘ a pe perioada t se scrie
D = i s t
sau
D = i
m
s t
m
= i
m
s m t
de unde se obt¸ine relat¸ia de leg˘ atur˘ a ˆıntre i s¸i i
m
i
m
=
i
m

Observat¸ie. Relat¸ia de mai sus arat˘ a faptul c˘ a dobˆ anda unitar˘ a anual˘ a, i, s¸i dobˆ anda unitar˘ a
corespunz˘ atoare subperioadei, i
m
, care sunt echivalente sunt s¸i proport¸ionale. Aceasta se va dovedi
a fi o situatie specific˘ a doar operat¸iei de dobˆ and˘ a simpl˘ a.
2.1.2 Factor de fructificare. Factor de actualizare
ˆ
In continuare vom considera c˘ a unitatea de m˘ asur˘ a a timpului este anul s¸i introducem notat¸ia S
pentru suma final˘ a. Aceasta, din punct de vedere matematic este o funct¸ie, S : [0, ∞)×[0, ∞) →[0, ∞),
(s, t) ·−→S (s, t), obt¸inut˘ a cumulˆ and suma init¸ial˘ a cu dobˆ anda. Avem urm˘ atoarele relat¸ii de calcul:
S = s +D sau S = s (1 +i t)
Folosind formula de mai sus, cunoscˆ and suma init¸ial˘ a, dobˆ anda unitar˘ a anual˘ a s¸i durata de timp
putem determina suma final˘ a. Invers, cunoscˆ and suma final˘ a, dobˆ anda unitar˘ a anual˘ a s¸i durata de
timp putem determina suma init¸ial˘ a folosind formula:
s =
S
1 +i t
Suma init¸ial˘ a, la rˆ andul ei, este o funct¸ie: s : [0, ∞) ×[0, ∞) →[0, ∞), (S, t) ·−→s (S, t) .
Cazuri particulare importante
1) Dac˘ a s = 1 u.m., t = 1 an, atunci not˘ am cu u suma final˘ a corespunz˘ atoare, deci u = S(1, 1),
de unde obt¸inem u = 1 + i, pe care ˆıl numim factor de fructificare. Avem urm˘ atoarea reprezentare
intuitiv˘ a:
47
1 u.m.————————————————–> u u.m.
—————+———————————————+———>
0 1 an
u este valoarea de peste un an a unei unit˘ at¸i monetare de azi.
2) Dac˘ a S = 1 u.m., t = 1 an, atunci not˘ am cu v suma init¸ial˘ a corespunz˘ atoare, deci v = s(1, 1), de
unde obt¸inem v =
1
1+i
=
1
u
, pe care ˆıl numim factor de actualizare. Avem urm˘ atoarea reprezentare
intuitiv˘ a:
v u.m.¡————————————– 1 u.m.
—————+———————————————+———>
0 1 an
v reprezint˘ a valoarea de azi a unei unit˘ at¸i monetare de peste un an.
2.1.3 Dobˆ anda compus˘ a
De obicei, pentru aceast˘ a operat¸iune se mai foloses¸te denumirea de dobˆ and˘ a capitalizat˘ a sau
”dobˆ and˘ a la dobˆ and˘ a”. Dobˆ anda compus˘ a apare atunci cˆ and suma init¸ial˘ a s este depus˘ a pe o peri-
oad˘ a de timp mai mare decˆ at 1 an. Pentru a atrage depun˘ atorii, b˘ ancile acord˘ a acest tip de dobˆ and˘ a
s¸i pentru fract¸iuni de timp mai mici decˆ at un an, cum ar fi depozitele pe 1 lun˘ a, 3 luni, 6 luni, 9 luni
sau alte variante ˆın funct¸ie de banc˘ a.
Formula de baz˘ a
S˘ a consider˘ am c˘ a suma init¸ial˘ a s este depus˘ a pe o perioad˘ a de n ani (n ∈ N

). Notˆ and cu s
k
suma
de la sfˆ ars¸itul anului k, k = 1, n, putem scrie urm˘ atoarele relat¸ii de calcul:
s
1
= s +i s 1 = s (1 +i) = s u
s
2
= s
1
+i s
1
1 = s
1
(1 +i) = s
1
u = s u
2
...
s
n
= s u
n
.
Ultima relat¸ie este us¸or justificabil˘ a prin metoda induct¸iei matematice. Dac˘ a depozitul a fost f˘ acut
pe n ani, atunci suma final˘ a este dat˘ a de relat¸ia S = s
n
, deci avem
S = s u
n
relat¸ie care este numit˘ a formula de baz˘ a a operat¸iei de dobˆ and˘ a compus˘ a. Prin aceast˘ a formul˘ a este
ilustrat˘ a fructificarea sumei init¸iale s.
Din formula de baz˘ a obt¸inem imediat exprimarea sumei init¸iale
s = S
1
u
n
= S v
n
relat¸ie care ilustreaz˘ a actualizarea sumei finale.
Se s¸tie, de asemenea, c˘ a S = s +D, de unde obt¸inem, pentru dobˆ anda compus˘ a formula de calcul:
D = s (u
n
−1)
48
Observat¸ie. Semnificat¸ia dobˆ anzii unitare anuale i se p˘ astreaz˘ a s¸i ˆın cazul operat¸iei de dobˆ and˘ a
compus˘ a.
ˆ
Intr-adev˘ ar, pentru s = 1 u.m., n = 1 an se obt¸ine D = u−1 = i, deci i este dobˆ anda compus˘ a
unitar˘ a anual˘ a.
Dobˆ anzi unitare echivalente ˆın cazul operat¸iei de dobˆ and˘ a compus˘ a
Consider˘ am, ˆın continuare, c˘ a anul este ˆımp˘ art¸it ˆın m subperioade s¸i not˘ am prin i
m
dobˆ anda
unitar˘ a corespunz˘ atoare subperioadei.
Definit¸ie. Dobˆ anzile unitare i s¸i i
m
se numesc echivalente dac˘ a pentru aceeas¸i sum˘ a init¸ial˘ a,
pe acelas¸i interval de timp, conduc la aceeas¸i sum˘ a final˘ a (aceeas¸i dobˆ and˘ a) ˆın regim de dobˆ and˘ a
compus˘ a.
Dac˘ a 1 an = m subperioade, rezult˘ a c˘ a n ani = n m subperioade. Exprim˘ am egalitatea dintre
sumele finale obt¸inute ˆın cele dou˘ a moduri s¸i avem
s u
nm
m
= s u
n

u
m
m
= u ⇒
i
m
=
m

1 +i −1
Din relat¸ia obt¸inut˘ a ˆıntre i
m
s¸i i se observ˘ a imediat c˘ a dobˆ anzile unitare echivalente nu sunt
proport¸ionale ˆın cazul operat¸iei de dobˆ and˘ a compus˘ a.
Observat¸ie. Folosind procentele echivalente se poate considera durata depunerii t s¸i cˆ and aceasta
nu este un num˘ ar ˆıntreg de ani.
ˆ
In consecint¸˘ a, din punct de vedere matematic, S : [0, +∞) ×[0, +∞) →
[0, +∞), (s, t) ·−→S (s, t) , unde S (s, t) = su
t
. De asemenea s va fi privit˘ a ca funct¸ia s : [0, +∞)×[0, +∞) →
[0, +∞), (S, t) ·−→s (S, t) , dat˘ a prin s (S, t) = Sv
t
.
2.1.4 Echivalent¸a sistemelor de ˆımprumuturi
Definit¸ie. Se numes¸te ˆımprumut un triplet format din:
- o sum˘ a nominal˘ a (init¸ial˘ a s sau final˘ a S),
- un procent (p),
- o durat˘ a (un moment t al nominaliz˘ arii sumei).
Astfel, ˆımprumutul va fi (s, p, t) sau (S, p, t).
ˆ
In orice problem˘ a financiar˘ a trebuie s˘ a rezulte dac˘ a folosirea sumei este anterioar˘ a sau posteri-
oar˘ a datei nominaliz˘ arii. Mai multe ˆımprumuturi formeaz˘ a un sistemde ˆımprumuturi. Sunt situat¸ii
ˆın care un sistemde ˆımprumuturi se schimb˘ a cu alt sistemde ˆımprumuturi. Schimbarea este posibil˘ a
numai dac˘ a cele dou˘ a sisteme sunt echivalente. Aceast˘ a echivalent¸˘ a se bazeaz˘ a pe principiul echili-
brului financiar, potrivit c˘ aruia dou˘ a sisteme de ˆımprumuturi sunt echivalente dac˘ a s¸i numai dac˘ a
suma valorilor actuale ale valorilor nominale de la primul sistem este egal˘ a cu suma valorilor actuale
ale valorilor nominale de la al doilea sistem. Aici, prin valori actuale ˆınt¸elegem:
- valorile finale dac˘ a au fost nominalizate valorile (sumele) init¸iale,
- valorile init¸iale dac˘ a au fost nominalizate valorile (sumele) finale.
Toate considerat¸iile care urmeaz˘ a sunt valabile atˆ at ˆın cazul operat¸iei de dobˆ anda simpl˘ a, cˆ at s¸i ˆın
cazul operat¸iei de dobˆ and˘ a compus˘ a. Ilustr˘ am rat¸ionamentele ˆın cazul operat¸iei de dobˆ and˘ a simpl˘ a.
Consider˘ am sistemele de ˆımprumuturi date cu valorile finale ca valori nominale, primul sistem
fiind format din m imprumuturi, iar cel de-al doilea sistem din n imprumuturi, adica:
49
__
S
·
k
, p
·
k
, t
·
k
__
k=1,m
s¸i ¦(S
k
, p
k
, t
k

k=1,n
Definit¸ie. Spunem ca cele dou˘ a sisteme de ˆımprumuturi sunt echivalente s¸i scriem
__
S
·
k
, p
·
k
, t
·
k
__
k=1,m
≈¦(S
k
, p
k
, t
k

k=1,n
dac˘ a s¸i numai dac˘ a are loc egalitatea:
m

k=1
s
·
k
=
n

k=1
s
k
adic˘ a
m

k=1
S
·
k
1 +i
·
k
t
·
k
=
n

k=1
S
k
1 +i
k
t
k
Analog, dac˘ a sistemele sunt date cu valorile init¸iale, ca valori nominale ele vor fi echivalente s¸i
scriem
__
s
·
k
, p
·
k
, t
·
k
__
k=i,m
≈¦(s
k
, p
k
, t
k

k=i,n
dac˘ a s¸i numai dac˘ a are loc egalitatea:
m

k=1
S
·
k
=
n

k=1
S
k
adic˘ a
m

k=1
s
·
k

_
1 +i
·
k
t
·
k
_
=
n

k=1
s
k
(1 +i
k
t
k
)
Cazuri particulare:
1) m = n = 1 echivalent¸a a dou˘ a ˆımprumuturi.
(S
·
, p
·
, t
·
) ≈(S, p, t) dac˘ a s¸i numai dac˘ a s
·
= s adic˘ a
S
·
1 +i
·
t
·
=
S
1 +it
respectiv (s
·
, p
·
, t
·
) ≈(s, p, t) dac˘ a s¸i numai dac˘ a S
·
= S adic˘ a:
s
·
(1 +i
·
t
·
) = s (1 +i t)
2) m = 1 s¸i n - oarecare, echivalent¸a unui ˆımprumut cu un sistem de ˆımprumuturi
(S
·
, p
·
, t
·
) ≈¦(S
k
, p
k
, t
k

k=1,n
50
dac˘ a s¸i numai dac˘ a s
·
=
n

k=1
s
k
adic˘ a
S
·
1 +i
·
t
·
=
n

k=1
S
k
1 +i
k
t
k
respectiv (s
·
, p
·
, t
·
) ≈¦(s
k
, p
k
, t
k

k=1,n
dac˘ a s¸i numai dac˘ a S
·
=
n

k=1
S
k
adic˘ a:
s
·
(1 +i
·
t
·
) =
n

k=1
s
k
(1 +i
k
t
k
)
3) m = n s¸i se fixeaz˘ a unul dintre elementele ˆımprumuturilor. Se obt¸in valorile medii:
- volumul mediu al sumelor;
- procentul mediu;
- scadent¸a comun˘ a;
- scadent¸a mijlocie.
3.1) Volumul mediu al sumelor
Consider˘ am sistemul de ˆımprumuturi
__
s
k
, p
k,
t
k
__
k=1,n
fix˘ am s
·
k
= s s¸i lu˘ am p
·
k
= p
k
s¸i t
·
k
= t
k
, deci
avem echivalent¸a:
¦(s, p
k
, t
k

k=1,n
≈¦(s
k
, p
k
, t
k

k=1,n
ˆ
In aceast˘ a echivalent¸˘ a, s poart˘ a numele de volumul mediu al sumelor s
k
.
Conform principiului de echivalent¸˘ a avem relat¸ia:
n

k=1
s (1 +i
k
t
k
) =
n

k=1
s
k
(1 +i
k
t
k
)
astfel
s =
n

k=1
s
k
(1 +i
k
t
k
)
n

k=1
(1 +i
k
t
k
)
3.2) Procentul mediu
Consider˘ am sistemul de ˆımprumuturi
__
s
k
, p
k,
t
k
__
k=1,n
fix˘ am p
·
k
= p s¸i lu˘ am s
·
k
= s
k
s¸i t
·
k
= t
k
, deci
avem echivalent¸a
¦(s
k
, p, t
k

k=1,n
≈¦(s
k
, p
k
, t
k

k=1,n
ˆ
In aceast˘ a echivalent¸˘ a, p poart˘ a numele de procentul mediu al procentelor p
k
.
Principiul de echivalent¸˘ a ne conduce la egalitatea:
n

k=1
s
k
(1 +it
k
) =
n

k=1
s
k
(1 +i
k
t
k
)
51
astfel
i =
n

k=1
s
k
(1 +i
k
t
k
) −
n

k=1
s
k
n

k=1
s
k
t
k
ˆ
In concluzie,
p = 100
n

k=1
s
k
(1 +i
k
t
k
) −
n

k=1
s
k
n

k=1
s
k
t
k
3.3) Scadent¸a comun˘ a
Consider˘ am sistemul de ˆımprumuturi
__
s
k
, p
k,
t
k
__
k=1,n
fix˘ am t
·
k
= t s¸i lu˘ am s
·
k
= s
k
s¸i p
·
k
= p
k
, deci
avem echivalent¸a:
¦(s
k
, p
k
, t)¦
k=1,n
≈¦(s
k
, p
k
, t
k

k=1,n
ˆ
In aceast˘ a echivalent¸˘ a, t poart˘ a numele de scadent¸a comun˘ a pentru scadent¸ele t
k
.
Conform principiului de echivalent¸˘ a avem relat¸ia:
n

k=1
s
k
(1 +i
k
t) =
n

k=1
s
k
(1 +i
k
t
k
)
astfel
t =
n

k=1
s
k
(1 +i
k
t
k
) −
n

k=1
s
k
n

k=1
s
k
i
k
3.4) Scadent¸a mijlocie
Consider˘ am sistemul de ˆımprumuturi ¦(s
k
, p
k
, t
k

k=1,n
fix˘ am t
·
k
= t, p
·
k
= p (procentul mediu) s¸i
lu˘ am s
·
k
= s
k
deci avem echivalent¸a:
__
s
k
, p
,
t
__
k=1,n
≈¦(s
k
, p
k
, t
k

k=1,n
ˆ
In aceast˘ a echivalent¸˘ a, t poart˘ a numele de scadent¸a mijlocie pentru scadent¸ele t
k
.
Conform principiului de echivalent¸˘ a avem relat¸ia:
n

k=1
s
k
(1 +it) =
n

k=1
s
k
(1 +i
k
t
k
)
astfel
t =
n

k=1
s
k
(1 +i
k
t
k
) −
n

k=1
s
k
n

k=1
s
k
i
52
Observat¸ia 1. Pentru a obt¸ine scadent¸a mijlocie t se poate pleca de la echivalent¸a:
_
¸
¸
¸
¸
¸
_
n

k=1
s
k
, p, t
_
¸
¸
¸
¸
¸
_
≈¦(s
k
, p
k
, t
k

k=1,n
unde p este procentul mediu.
Observat¸ia 2. Valori medii similare se pot defini s¸i ˆın cazul cˆ and sistemul de ˆımprumuturi este
dat prin valorile (nominale) finale, adic˘ a ¦(S
k
, p
k
, t
k
)¦ .
Toate considerat¸iile pot fi reluate ˆın cazul operat¸iei de dobˆ and˘ a compus˘ a.
2.2 UNITATEA 2. Imprumuturi
2.2.1 Not¸iuni introductive
Definit¸ie. Prin ˆımprumut ˆınt¸elegem un triplet de forma (s,p,t), unde s reprezint˘ a suma init¸ial˘ a care
se ˆımprumut˘ a debitorului de c˘ atre creditor, cu procentul anual p, pe durata de timp t.
Intuitiv, avem situat¸ia reprezentat˘ a mai jos
(s, p, t)
CREDITOR———————>DEBITOR
Debitorul poate rambursa suma ˆımprumutat˘ a ˆımpreun˘ a cu dobˆ anda aferent˘ a ˆın urm˘ atoarele
dou˘ a moduri:
- o singur˘ a dat˘ a ⇒ plat˘ a unic˘ a
- es¸alonat, prin plata unor sume de bani la nis¸te momente dinainte precizate.
Pentru primul caz situat¸ia este simpl˘ a. Se calculeaz˘ a dobˆ anda aferent˘ a, se adaug˘ a la suma init¸ial˘ a
s¸i se ramburseaz˘ a suma final˘ a la momentul ˆınt¸elegerii.
ˆ
In al doilea caz avem nevoie de nis¸te calcule intermediare, pentru a putea determina care este
dobˆ anda pentru suma nerambursat˘ a la un moment dat s¸i a vedea care sunt sumele care se rambur-
seaz˘ a de fiecare dat˘ a, cu alte cuvinte s˘ a calcul˘ am ratele. Pentru a us¸ura ˆınt¸elegerea modalit˘ at¸ilor de
calcul vom introduce s¸i studia not¸iunea de anuitate.
2.2.2 Anuit˘ at¸i
Definit¸ie s¸i clasific˘ ari
S˘ a consider˘ am c˘ a se cump˘ ar˘ a un bun material, iar plata lui se va face ˆın rate. Astfel, la diverse
momente de timp dinainte precizate, se vor face anumite pl˘ at¸i. Consider˘ am c˘ a se vor pl˘ ati n rate r
k
,
k = 1, n, la momentele de timp t
k
, k = 1, n, dup˘ a cum se poate observa mai jos:
r
1
r
2
... r
n
sume de bani
——+——+—————–+———>
t
1
t
2
... t
n
timp
Definit¸ie. Se numes¸te anuitate ansamblul format din rate s¸i momentele de timp la care se pl˘ atesc
ratele respective.
Anuit˘ at¸ile se mai ˆıntˆ alnesc s¸i sub denumirile de pl˘ at¸i ˆın rate sau pl˘ at¸i es¸alonate.
Deoarece ratele se pl˘ atesc la diverse momente de timp s¸i, avˆ and ˆın vedere c˘ a sumele, pe anumite
perioade de timp, produc dobˆ anzi, este dificil s˘ a facem aprecieri sau calcule dac˘ a nu ne referim la
53
acelas¸i moment de timp. Din aceast˘ a cauz˘ a, se consider˘ a un moment de timp, notat prin t, s¸i toate
sumele se vor evalua (actualiza) ˆın acest moment. Suma tuturor ratelor actualizate la momentul t se
va numi valoarea anuit˘ at¸ii la momentul t.
r
1
r
2
... r
k−1
V(t) r
k
... r
n
sume de bani
——+——–+———–+——–+——+———+——————–>
t
1
t
2
t
k−1
t t
k
t
n
timp
Raportate la momentul de evaluare t, ratele r
1
, r
2
, ..., r
k−1
sunt sume init¸iale s¸i astfel, la momentul
t ele vor deveni r
j
u
t−t
j
= r
j
v
t
j
−t
, j = 1, k −1, ˆın timp ce ratele r
k
, r
k+1
, ..., r
n
sunt sume finale s¸i
ele, actualizate la momentul t vor fi r
j
v
t
j
−t
, j = k, n. Atunci, conform definit¸iei valorii anuit˘ at¸ii la
momentul t, avem
V(t) =
n

j=1
r
j
v
t
j
−t
Anuit˘ at¸ile, fiind formate atˆ at din rate cˆ at s¸i din momentele de plat˘ a ale acestor rate, se pot clasifica
dup˘ a mai multe criterii, cum ar fi:
• dup˘ a rate
– cu rate constante: r
1
= r
2
= ... = r
n
– cu rate oarecare
• dup˘ a momentele de plat˘ a
– cu intervale constante: t
k
−t
k−1
= const
anuitate ˆıntreag˘ a, ˆın cazul cˆ and const = 1 an
anuitate fract¸ionat˘ a, ˆın cazul cˆ and const =
1
m
ani = 1 subperioad˘ a (1 an = m subperi-
oade, m∈ N

, m≥ 2)
– cu intervale oarecare
• dup˘ a num˘ arul pl˘ at¸ilor n
– anuitate temporar˘ a, dac˘ a n are valoare nu prea mare (finit)
– anuitate perpetu˘ a, dac˘ a n are valoare foarte mare (teoretic +∞)
• dup˘ a momentul de evaluare t
– anuitate imediat˘ a, dac˘ a t = t
1
– anuitate amˆ anat˘ a, dac˘ a t < t
1
– anuitate avansat˘ a, dac˘ a t > t
1
54
Anuit˘ at¸i constante
Definit¸ie. Anuitatea se numes¸te constant˘ a dac˘ a atˆ at ratele, cˆ at s¸i intervalele dintre pl˘ at¸i sunt
constante, adic˘ a avem urm˘ atoarele relat¸ii:
r
1
= r
2
= ... = r
n
= r
t
k
−t
k−1
= const
Anuit˘ at¸i constante ˆıntregi posticipate
Definit¸ie. Anuitatea constant˘ a se numes¸te ˆıntreag˘ a s¸i posticipat˘ a dac˘ a t
k
−t
k−1
= 1 an s¸i t
k
= k.

Cu alte cuvinte intervalul dintre dou˘ a pl˘ at¸i consecutive este de 1 an, iar ratele se pl˘ atesc la
sfˆ ars¸itul fiec˘ arui an.
r r ... r r sume de bani
———+——+——+————–+——+—————>
0 1 2 n −1 n timp
ˆ
In cele ce urmeaz˘ a dorim s˘ a determin˘ am valoarea la un moment t a anuit˘ at¸ii constante ˆıntregi
posticipate.
ˆ
In acest scop vom particulariza elementele ce intervin ˆın relat¸ia referitoare la valoarea
anuitatii la momentul t, s¸i anume r
k
= r, t
k
= k, k = 1, n. Atunci obt¸inem
V(t) =
n

k=1
r v
k−t
=
n

k=1
r v
k
v
−t
=
= r v
−t
n

k=1
v
k
= r u
t
_
v +v
2
+... +v
n
_
=
= r u
t

v −v
n
v
1 −v
= r u
t

v (1 −v
n
)
1 −v
=
= r u
t

1 −v
n
1
v
−1
= r u
t

1 −v
n
u −1
=
= r
1 −v
n
i
u
t
ˆ
In final putem scrie, pentru valoarea anuit˘ at¸ii constante ˆıntregi posticipate, la un moment t,
urm˘ atoarea relat¸ie de calcul:
V(t) = r
1 −v
n
i
u
t
Particularizˆ and momentul de evaluare t, obt¸inem cˆ ateva cazuri importante, cum ar fi:
• valoarea init¸ial˘ a a anuit˘ at¸ii constante ˆıntregi posticipate, dac˘ a t = 0 : V(0) = IN = r
1−v
n
i
• valoarea final˘ a a anuit˘ at¸ii constante ˆıntregi posticipate, dac˘ a t = n : V(n) = FIN = r
1−v
n
i
u
n
=
r
u
n
−1
i
55
Dac˘ a n →∞, atunci obt¸inem valoarea anuit˘ at¸ii constante ˆıntregi posticipate perpetue, la momen-
tul t, adic˘ a V

(t) = r
1
i
u
t
Anuit˘ at¸i constante ˆıntregi anticipate
Definit¸ie. Anuitatea constant˘ a se numes¸te ˆıntreag˘ a s¸i anticipat˘ a dac˘ a t
k
−t
k−1
= 1 an s¸i t
k
= k−1.
Cu alte cuvinte intervalul dintre dou˘ a pl˘ at¸i consecutive este de 1 an, iar ratele se pl˘ atesc la
ˆınceputul fiec˘ arui an.
r r r ... r sume de bani
———+——+——+————–+——+—————>
0 1 2 n −1 n timp
ˆ
In cele ce urmeaz˘ a determin˘ am valoarea la un moment t a anuit˘ at¸ii constante ˆıntregi anticipate.
Dac˘ a fiecare rat˘ a de cˆ ate r u.m. (unit˘ at¸i monetare), care se pl˘ ates¸te la ˆınceputul fiec˘ arui an, se eva-
lueaz˘ a la sfˆ ars¸itul fiec˘ arui an, obt¸inem n rate de cˆ ate ru u.m. care se pl˘ atesc la sfˆ ars¸itul fiec˘ arui an,
dup˘ a cum se poate observa ˆın reprezentarea urm˘ atoare:
ru ru ... ru ru sume de bani
———+——+——+————–+——+—————>
0 1 2 n −1 n timp
Aplic˘ am acum formula referitoare la valoarea anuitatii constante intregi posticipate la momentul
t, ˆın care ˆınlocuim rata r cu ru s¸i obt¸inem urm˘ atoarea relat¸ie de calcul pentru valoarea anuit˘ at¸ii
constante ˆıntregi anticipate, la un moment t:
V(t) = ru
1 −v
n
i
u
t
V(t) = r
1 −v
n
i
u
t+1
Particularizˆ and momentul de evaluare t, obt¸inem cˆ ateva cazuri importante, cum ar fi:
• valoarea init¸ial˘ a a anuit˘ at¸ii constante ˆıntregi anticipate, dac˘ a t = 0 : V(0) = IN = r
1−v
n
i
u
• valoarea final˘ a a anuit˘ at¸ii constante ˆıntregi anticipate, dac˘ a t = n : V(n) = FIN = ru
1−v
n
i
u
n
=
ru
u
n
−1
i
Dac˘ a n →∞, atunci obt¸inemvaloarea anuit˘ at¸ii constante, ˆıntregi, anticipate perpetue, la momen-
tul t, adic˘ a V

(t) = r
1
i
u
t+1
Anuit˘ at¸i constante fract¸ionate posticipate
Definit¸ie. Anuitatea constant˘ a se numes¸te fract¸ionat˘ a s¸i posticipat˘ a dac˘ a t
k
− t
k−1
=
1
m
ani s¸i
ratele se pl˘ atesc la sfˆ ars¸itul fiec˘ arei subperioade.
Cu alte cuvinte intervalul dintre dou˘ a pl˘ at¸i consecutive este de
1
m
ani = 1 subperioad˘ a, unde anul
a fost ˆımp˘ art¸it ˆın m subperioade, m∈ N

, m≥ 2. Se noteaz˘ a cu r
m
rata corespunz˘ atoare subperioadei.
r
m
r
m
... r
m
r
m
sume de bani
—–+——–+——–+—————–+——–+—————>
0
1
m
2
m
...
m−1
m
1 timp
Folosind formula referitoare la valoarea anuitatii constante intregi posticipate la momentul t,
obtinem valoarea anuit˘ at¸ii constante fract¸ionate posticipate, la momentul t ca fiind:
56
V
m
(t) = r
m

1 −v
nm
m
i
m
u
tm
m
unde n reprezint˘ a num˘ arul anilor, nm num˘ arul subperioadelor, i
m
dobˆ anda unitar˘ a a subperioadei,
u
m
= 1 +i
m
, v
m
=
1
u
m
.
Anuit˘ at¸i constante fract¸ionate anticipate
Definit¸ie. Anuitatea constant˘ a se numes¸te fract¸ionat˘ a s¸i anticipat˘ a dac˘ a t
k
−t
k−1
=
1
m
ani s¸i ratele
se pl˘ atesc la ˆınceputul fiec˘ arei subperioade.
Cu alte cuvinte intervalul dintre dou˘ a pl˘ at¸i consecutive este de
1
m
ani = 1 subperioad˘ a, unde anul
a fost ˆımp˘ art¸it ˆın m subperioade, m∈ N

, m≥ 2. Se noteaz˘ a cu r
m
rata corespunz˘ atoare subperioadei.
r
m
r
m
r
m
... r
m
sume de bani
—–+——–+——–+—————–+——–+—————>
0
1
m
2
m
...
m−1
m
1 timp
Valoarea la momentul t a anuit˘ at¸ii constante fract¸ionate anticipate este
V
m
(t) = r
m

1 −v
nm
m
i
m
u
tm+1
m
dac˘ a se t¸ine seama de formulele obtinute mai sus.
Observat¸ie. Se poate considera, pentru simplificare, c˘ a rata corespunz˘ atoare unui an este
proport¸ional˘ a cu rata corespunz˘ atoare unei subperioade, astfel c˘ a r = mr
m
. Se obt¸ine astfel c˘ a dac˘ a
r = 1 u.m., avem r
m
=
1
m
u.m. De asemenea, pot fi avute ˆın vedere s¸i alte leg˘ aturi ˆıntre cele dou˘ a rate:
anual˘ a s¸i a subperioadei.
2.2.3 Amortizarea ˆımprumuturilor indivizibile
Amortizarea ˆımprumuturilor indivizibile, f˘ acˆ andu-se cel mai adesea es¸alonat, se bazeaz˘ a ˆın principal
pe anuit˘ at¸i. Pentru a putea pune ˆın evident¸˘ a diferitele modele de amortizare, vom avea nevoie ˆın
cele ce urmeaz˘ a de notat¸ii, relat¸ii ˆıntre elementele care intervin, precum s¸i de tabele de amortizare.
Consider˘ am ˆın continuare (f˘ ar˘ a a restrˆ ange generalitatea), c˘ a rambursarea are loc prin intermediul
unor anuit˘ at¸i ˆıntregi posticipate.
Pentru a amortiza un ˆımprumut (s, p, t), vom avea nevoie s˘ a cunoas¸tem, pentru fiecare an:
- suma nerambursat˘ a la ˆınceputul fiec˘ arui an k, notat˘ a prin R
k
, k = 1, n, unde t = n este durata ˆın
ani a ˆımprumutului,
- dobˆ anda pentru datoria nerambursat˘ a R
k
ˆın anul k, notat˘ a prin D
k
, k = 1, n,
- amortismentul aferent anului k (cota din ˆımprumut care urmeaz˘ a a se rambursa la sfˆ ars¸itul
anului k), notat˘ a prin Q
k
, k = 1, n,
- rata corespunz˘ atoare anului k (suma de bani care se va pl˘ ati la sfˆ ars¸itul anului k), notat˘ a prin
r
k
, k = 1, n.
ˆ
Intre elementele precizate mai sus au loc, ˆın general, cˆ ateva relat¸ii, cum ar fi:
R
1
= s
ceea ce ne spune c˘ a la ˆınceput, ˆın primul an, datoria debitorului fat¸˘ a de creditor este suma
ˆımprumutat˘ a init¸ial s;
57
R
k+1
= R
k
−Q
k
, k = 1, n,
adic˘ a, suma nerambursat˘ a la ˆınceputul anului k+1 se obt¸ine din diferent¸a dintre suma nerambursat˘ a
la ˆınceputul anului k s¸i partea din ˆımprumut rambursat˘ a la sfˆ ars¸itul anului k;
D
k
= i R
k
, k = 1, n,
ceea ce ˆınseamn˘ a c˘ a dobˆ anda pentru datoria r˘ amas˘ a nerambursat˘ a la ˆınceputul anului k se calculeaz˘ a
dup˘ a formula operat¸iunii de dobˆ and˘ a simpl˘ a D = i R
k
1, deoarece datoria r˘ amˆ ane neschimbat˘ a timp
de un an, iar i reprezint˘ a dobˆ anda unitar˘ a anual˘ a. Dup˘ a ce a trecut perioada ˆımprumutului, datoria
debitorului devine zero, deci
R
n+1
= 0
ceea ce ˆınseamn˘ a c˘ a
R
n
= Q
n
De asemenea, ˆın fiecare an, rata se va calcula cu formula
r
k
= Q
k
+D
k
, k = 1, n
As¸a cum am precizat, aceste relat¸ii au loc ˆın general.
ˆ
In cazurile cˆ and una dintre aceste relat¸ii nu
va avea loc, se va face precizarea respectiv˘ a.
Relat¸iile de mai sus nu sunt ˆıntotdeauna suficiente pentru a putea determina toate elementele ce
intervin ˆıntr-un plan de amortizare. Ceea ce ne va ajuta ˆın acele situat¸ii va fi principiul echilibrului
financiar, care se exprim˘ a printr-o egalitate a datoriilor celor dou˘ a p˘ art¸i (debitor s¸i creditor) la un
acelas¸i moment de timp t. De exemplu, pentru t = n, acest principiu se scrie ˆın felul urm˘ ator
s u
n
=
n

k=1
r
k
v
k−n
T¸ inˆ and cont de toate relat¸iile de mai sus, la fiecare amortizare se va ˆıntocmi un plan (tabel) de
amortizare care va cont¸ine cel put¸in urm˘ atoarele coloane:
k R
k
D
k
Q
k
r
k
s¸i care va avea atˆ atea linii cˆ at este num˘ arul de ani ˆın care se face rambursarea.
Ca o particularitate a amortiz˘ arii ˆımprumuturilor indivizibile este faptul c˘ a aceasta poate avea
loc ˆın mod direct sau indirect s¸i anume:
- ˆın cazul amortiz˘ arilor directe, debitorul ramburseaz˘ a direct creditorului datoria pe care o are
fat¸˘ a de el;
- ˆın cazul amortiz˘ arilor indirecte, debitorul constituie la o tert¸˘ a parte fie toat˘ a datoria pe care
o are c˘ atre creditor, fie numai o parte din ea, urmˆ and ca la scadent¸˘ a debitorul s˘ a ridice de la tert¸a
parte suma constituit˘ a pe care o va da creditorului. Cum depunerile de sume la tert¸a parte de c˘ atre
debitor sunt ˆınsot¸ite s¸i de o dobˆ and˘ a, este evident c˘ a prin acest procedeu debitorul poate fi avantajat,
ˆın sensul c˘ a pe seama tert¸ei p˘ art¸i debitorul ˆıs¸i mics¸oreaz˘ a datoria fat¸˘ a de creditor.
58
Amortiz˘ ari directe
Modelul 1D (modelul de amortizare prin plat˘ a unic˘ a la scadent¸ ˘ a)
Acest model este un model degenerat de amortizare, ˆın care debitorul restituie creditorului o
singur˘ a dat˘ a, la scadent¸˘ a, ˆıntreaga sa datorie egal˘ a cu S = s u
n
(operat¸iunea de dobˆ and˘ a compus˘ a).
Cu notat¸iile adoptate, tabelul de amortizare se va completa ˆın felul urm˘ ator:
k R
k
D
k
Q
k
r
k
1 s s i 0 0
2 s u s u i 0 0
... ... ... ... ...
n-1 s u
n−2
s u
n−2
i 0 0
n s u
n−1
s u
n−1
i s u
n−1
s u
n
Observat¸ie.
ˆ
In acest caz de amortizare, relat¸ia r
k
= Q
k
+D
k
nu are loc pentru k = 1, n −1 s¸i are loc
numai pentru k = n (ultimul an). De asemenea, R
k+1
= R
k
+ D
k
, k = 1, n −1, deoarece, dobˆ anda D
k
des¸i a fost calculat˘ a, nu s-a pl˘ atit, s¸i deci trebuie cumulat˘ a.
Modelul 2D (modelul de amortizare prin achitarea sumei la scadent¸ ˘ a s¸i plata periodic˘ a a
dobˆ anzilor)
ˆ
In acest caz tabelul de amortizare se prezint˘ a ˆın felul urm˘ ator:
k R
k
D
k
Q
k
r
k
1 s s i 0 s i
2 s s i 0 s i
... ... ... ... ...
n-1 s s i 0 s i
n s s i s s u
Ca o particularitate a acestui model este faptul c˘ a liniile corespunz˘ atoare anilor k = 1, n −1 sunt
identice s¸i asta indiferent de cˆ at¸i ani intermediari sunt.
Pentru a vedea dac˘ a tabloul este bine ˆıntocmit, se poate scrie principiul echilibrului financiar
pentru un anumit moment de timp t. De exemplu, s˘ a consider˘ am t = 0, momentul la care creditorul
a ˆımprumutat debitorului suma s, s¸i la acest moment de timp actualiz˘ am pl˘ at¸ile f˘ acute de debitor
c˘ atre creditor s¸i anume r
k
, k = 1, n. Egalˆ and cele dou˘ a valori actuale, obt¸inem
s =
n−1

k=1
s i v
k
+s u v
n
Efectuˆ and calculele ˆın membrul drept al relat¸iei de mai sus obt¸inem identitatea s = s.
Modelul 3D (modelul de amortizare prin cote constante)
Caracteristica acestui model de amortizare este faptul c˘ a ˆın fiecare an se ramburseaz˘ a cote egale
din ˆımprumut, ˆınsot¸ite bineˆınt¸eles de dobˆ anzile aferente pentru datoriile nerambursate. Aceasta
ˆınseamn˘ a c˘ a sunt adev˘ arate urm˘ atoarele relat¸ii de calcul
59
Q
1
= Q
2
= ... = Q
n
Q
k
= Q =
s
n
, k = 1, n
s = nQ
Atunci, tabelul de amortizare se prezint˘ a ˆın felul urm˘ ator:
k R
k
D
k
Q
k
r
k
1 nQ nQi Q (ni +1)Q
2 (n −1)Q (n −1)Qi Q [(n −1) i +1]Q
... ... ... ... ...
k+1 (n −k) Q (n −k)Qi Q [(n −k ) i +1]Q
... ... ... ... ...
n Q Qi Q (i +1)Q
La acest model se observ˘ a c˘ a atˆ at dobˆ anzile D
k
, k = 1, n, cˆ at s¸i ratele r
k
, k = 1, n, sunt termenii unei
progresii aritmetice cu primul termen D
1
= s i = nQi s¸i respectiv r
1
= s i +Q = (ni +1)Q s¸i cu aceeas¸i
rat¸ie −Qi. De aceea, putem scrie
D
k+1
= D
k
−Qi, k = 1, n
r
k+1
= r
k
−Qi, k = 1, n
Prin urmare, la acest model de amortizare, rata corespunz˘ atoare primului an este cea mai mare,
celelalte fiind din ce ˆın ce mai mici. Acest fapt poate constitui un avantaj, dar ˆın acelas¸i timp s¸i un
dezavantaj ˆın funct¸ie de posibilit˘ at¸ile pe care la are debitorul.
Facem precizarea c˘ a acest model mai este cunoscut s¸i sub denumirea de ”model de amortizare
prin rate descresc˘ atoare”.
Evaluˆ and la acelas¸i moment t = 0 datoriile celor dou˘ a p˘ art¸i, cu alte cuvinte suma s pe de o parte
s¸i ratele r
k
, k = 1, n pe de alt˘ a parte, principiul echilibrului financiar se scrie sub forma
s =
n

k=1
¦[s −(k −1) Q] i +Q¦ v
k
Efectuˆ and calculele ˆın membrul drept se va ajunge la identitatea s = s.
Modelul 4D (modelul de amortizare prin rate constante)
La acest model, debitorul pl˘ ates¸te la sfˆ ars¸itul fiec˘ arui an o aceeas¸i rat˘ a r
k
, k = 1, n, prin interme-
diul c˘ areia acoper˘ a atˆ at o parte din ˆımprumut, cˆ at s¸i dobˆ anda pentru suma nerambursat˘ a. Deoarece
la ˆınceput suma nerambursat˘ a este mai mare, urmˆ and ca ea s˘ a scad˘ a pe m˘ asur˘ a ce se pl˘ atesc cotele
ˆın fiecare an, acest fapt atrage dup˘ a sine dobˆ anzi diferite, cu valoare mai mare ˆın primul an s¸i ˆın
descres¸tere ˆın anii urm˘ atori. Cum suma dintre dobˆ and˘ a s¸i cot˘ a formeaz˘ a rata, care ˆın acest caz este
constant˘ a, vom avea cote din ce ˆın ce mai mari pentru fiecare an.
ˆ
Ins˘ a datele pe care le avem nu sunt
suficiente pentru a putea ˆıntocmi planul (tabelul) de amortizare s¸i prin urmare vom avea nevoie de o
60
relat¸ie suplimentar˘ a care este principiul echilibrului financiar. La momentul t = 0 cele dou˘ a datorii
sunt suma init¸ial˘ a s s¸i suma ratelor r actualizate. Ratele r formeaz˘ a o anuitate constant˘ a ˆıntreag˘ a
posticipat˘ a, pentru care valoarea init¸ial˘ a este dat˘ a de relat¸ia V(0) = IN = r
1−v
n
i
. Astfel, obt¸inem
urm˘ atoarea relat¸ie pentru rata constant˘ a necunoscut˘ a
s = r
1 −v
n
i
de unde obt¸inem
r =
s i
1 −v
n
Cunoscˆ and acum suficiente elemente, putem construi tabloul de amortizare
k R
k
D
k
Q
k
r
k
1 s = r
1−v
n
i
s i = r (1 −v
n
) r −D
1
= r v
n
r
2 s −r v
n
= r
1−v
n−1
i
r
_
1 −v
n−1
_
r v
n−1
r
... ... ... ... ...
n r
1−v
i
r (1 −v) r v r
Se constat˘ a c˘ a ˆın acest caz de amortizare, cotele corespunz˘ atoare fiec˘ arui an sunt termenii unei pro-
gresii geometrice cu primul termen Q
1
= r v
n
s¸i rat¸ia
1
v
= u. Cotele corespunz˘ atoare anilor k = 2, n se
pot calcula folosind urm˘ atoarea relat¸ie
Q
k
= Q
1
u
k−1
, k = 2, n
Se observ˘ a din tabelul de amortizare c˘ a
R
n
= r
1 −v
i
= r
1 −
1
1+i
i
= r
i
1+i
i
= rv
= Q
n
Amortiz˘ ari indirecte
La acest tip de amortiz˘ ari, dup˘ a cum am mai subliniat, intervine ˆınc˘ a o persoan˘ a (as¸a numita
tert¸a parte) pe lˆ ang˘ a creditor s¸i debitor. Schematic, problema se prezint˘ a ˆın felul urm˘ ator:
(s,p,t) p’
CREDITOR——————>DEBITOR——————>TERT¸ A PARTE
<———————————————————————
ˆ
In timp ce ˆıntre creditor s¸i debitor se lucreaz˘ a cu procentul anual p, ˆıntre debitor s¸i tert¸a parte se
foloses¸te, de obicei, un procent p
·
. Dac˘ a p = p
·
, acest caz ne conduce la as¸a-numitul sistem francez.
Dac˘ a ˆıns˘ a p p
·
, suntem condus¸i la sistemul american de amortizare. Se demonstreaz˘ a matematic
faptul c˘ a dac˘ a p
·
> p atunci debitorul iese ˆın avantaj fat¸˘ a de creditor, pe seama tert¸ei p˘ art¸i. Atˆ at ˆıntre
creditor s¸i debitor pe de o parte, cˆ at s¸i ˆıntre debitor s¸i tert¸a parte pe de alt˘ a parte, va avea loc cˆ ate o
61
amortizare direct˘ a efectuat˘ a dup˘ a unul dintre modelele de amortizare direct˘ a prezentate mai sus. Se
pot imagina diverse combinat¸ii. Dintre acestea, prezent˘ am ˆın cele ce urmeaz˘ a cˆ ateva.
Modelul 1I (modelul de amortizare prin plata periodic˘ a a dobˆ anzilor c˘ atre creditor s¸i consti-
tuirea sumei ˆımprumutate la tert¸a parte prin pl˘ at¸i periodice constante)
Acest model de amortizare indirect˘ a este constituit din dou˘ a modele de amortizare direct˘ a, dup˘ a
cum urmeaz˘ a
CREDITOR
2D,
DEBITOR
4D_
TERT¸ A PARTE
Corespunz˘ ator modelului de amortizare direct˘ a 2D, debitorul va pl˘ ati anual creditorului dobˆ anzile
(calculate cu procentul p), urmˆ and s˘ a restituie suma ˆımprumutat˘ a s la scadent¸˘ a.
ˆ
In paralel, debito-
rul va constitui aceast˘ a sum˘ a s la tert¸a parte (folosind procentul p
·
) prin pl˘ at¸i periodice constante
(conform modelului de amortizare direct˘ a 4D). Dac˘ a ˆın final suma s va fi constituit˘ a la tert¸a parte
atunci, la momentul t = 0, aceast˘ a sum˘ a va fi s
·
= s v
·n
(pentru a afla datoria la momentul t = 0 fat¸˘ a
de tert¸a parte, se actualizeaz˘ a suma s prin intermediul procentului p
·
). Rata constant˘ a pe care o va
pl˘ ati debitorul tert¸ei p˘ art¸i ˆın fiecare an se va calcula dup˘ a formula
r
·
=
s
·
i
·
1 −v
·n
sau
r
·
=
s v
·n
i
·
1 −v
·n
Modelul 2I (modelul de amortizare printr-o unic˘ a plat˘ a c˘ atre creditor s¸i constituirea ˆıntregii
sume datorate la tert¸a parte prin pl˘ at¸i periodice constante)
Aceste model de amortizare indirect˘ a este constituit din dou˘ a modele de amortizare direct˘ a, dup˘ a
cum urmeaz˘ a
CREDITOR
1D,
DEBITOR
4D_
TERT¸ A PARTE
Corespunz˘ ator modelului de amortizare direct˘ a 1D, debitorul nu va pl˘ ati nimic creditorului decˆ at ˆın
ultimul an, la scadent¸˘ a, cˆ and va ˆınapoia ˆıntreaga datorie (calculat˘ a cu procentul p), s¸i anume suma
S = s u
n
.
ˆ
In paralel, debitorul va constitui aceast˘ a sum˘ a S la tert¸a parte (folosind procentul p
·
) prin
pl˘ at¸i periodice constante (conform modelului de amortizare direct˘ a 4D). Dac˘ a ˆın final suma S va fi
constituit˘ a la tert¸a parte, atunci la ˆınceput (la momentul t = 0) aceast˘ a sum˘ a va fi S
·
= S v
·n
= s u
n
v
·n
(pentru a afla datoria la momentul t = 0 fat¸˘ a de tert¸a parte, se actualizeaz˘ a suma S prin intermediul
procentului p
·
). Atunci rata constant˘ a pe care o va pl˘ ati debitorul tert¸ei p˘ art¸i ˆın fiecare an se va
calcula dup˘ a formula
62
r
·
=
S
·
i
·
1 −v
·n
sau
r
·
=
s u
n
v
·n
i
·
1 −v
·n
2.3 Probleme rezolvate
Problema 1. S˘ a se calculeze dobˆ anda care s-a obt¸inut ca urmare a depunerii unei sume init¸iale de
2500 u.m. cu procentul anual de 11% din data de 10 martie 2005 pˆ an˘ a ˆın data de 25 iulie 2005 ˆın
funct¸ie de:
a) num˘ arul de zile;
b) num˘ arul de chenzine ˆıntregi (o chenzin˘ a = 15 zile);
c) num˘ arul de luni ˆıntregi.
Rezolvare.
a) calcul˘ am num˘ arul de zile z = 137 zile
D
z
=
s i z
360
=
=
2500 0, 11 137
360
=
= 104, 65 (u.m.)
b) ˆıntre 10 martie 2005 s¸i 25 iulie 2005 sunt 9 chenzine ˆıntregi
D
q
=
s i q
24
=
=
2500 0, 11 9
24
=
= 103, 125 (u.m.)
c) ˆıntre 10 martie 2005 s¸i 25 iulie 2005 sunt 4 luni ˆıntregi
D
l
=
s i l
12
=
=
2500 0, 11 4
12
=
= 91, 67 (u.m.)
Problema 2. O persoan˘ a dispune de dou˘ a sume de bani s
1
s¸i s
2
astfel ˆıncˆ at prima sum˘ a este de
cinci ori mai mare decˆ at a doua. Persoana plaseaz˘ a prima sum˘ a pe timp de 135 zile cu procentul
anual de 10% s¸i a doua sum˘ a pe timp de 3 luni cu procentul anual de 9%. S¸ tiind c˘ a dobˆ anda adus˘ a
63
de prima sum˘ a este mai mare cu 66 u.m. decˆ at cea produs˘ a de a doua sum˘ a, s˘ a se determine valorile
celor dou˘ a sume init¸iale.
Rezolvare. Not˘ am cu D
1
s¸i D
2
dobˆ anzile corespunz˘ atoare celor dou˘ a sume init¸iale. Din datele
problemei putem scrie c˘ a:
s
1
= 5 s
2
D
1
=
s
1
0, 1 135
360
D
2
=
s
2
0, 09 3
12
D
1
= D
2
+66
Se observ˘ a c˘ a avem, de fapt, de rezolvat urm˘ atorul sistem de dou˘ a ecuat¸ii cu dou˘ a necunoscute:
_
s
1
= 5 s
2
0, 0375 s
1
= 0, 0225 s
2
+66
ˆ
Inlocuind s
1
= 5 s
2
ˆın cea de a doua ecuat¸ie, obt¸inem
(0, 1875 −0, 0225) s
2
= 66
de unde g˘ asim
s
2
= 400 u.m.
s
1
= 2 000 u.m.
Problema 3. O persoan˘ a depune la o banc˘ a suma de 300 u.m.. S¸ tiind c˘ a procentul anual este
de 15% pe an, s˘ a se calculeze ce sum˘ a va avea persoana respectiv˘ a dup˘ a 4 ani s¸i care este valoarea
dobˆ anzii.
Rezolvare. Se cunosc s = 300 u.m., p = 15%, n = 4 ani. Se va folosi operat¸ia de dobˆ and˘ a compus˘ a
deoarece n = 4 > 1 an. Pentru suma final˘ a S avem formula S = s u
n
, iar u = 1 + i.
ˆ
In cazul de fat¸˘ a,
dobˆ anda unitar˘ a anual˘ a este i =
p
100
= 0, 15, iar factorul de fructificare este u = 1, 15 s¸i avem
S = 300 (1, 15)
4
= 300 1, 749 = 524, 7 (u.m.)
D = S −s = 524, 7 −300 = 224, 7 (u.m.)
Problema 4. O persoan˘ a primes¸te mos¸tenire un libret de economii ˆıntocmit ˆın urm˘ a cu 6 ani.
Procentul anual a fost ˆın primii doi ani 15%, iar ˆın ultimii patru ani de 12%. Suma final˘ a care se
poate ridica de pe libretul respectiv este de 2080, 98 u.m.. Ce sum˘ a init¸ial˘ a a fost depus˘ a?
Rezolvare. Se cunosc n = 6 ani, n
1
= 2 ani, n
2
= 4 ani, p
1
= 15%, p
2
= 12% s¸i S = 2080, 98 u.m..
Suma init¸ial˘ a s este necunoscut˘ a. Folosind formula dobˆ anzii compuse, putem scrie:
- dup˘ a primii doi ani suma init¸ial˘ a s devine S
1
= s u
2
1
= s (1 + i
1
)
2
; aceast˘ a sum˘ a devine sum˘ a
init¸ial˘ a pentru urm˘ atoarea perioad˘ a;
64
- dup˘ a ultimii patru ani obt¸inem suma final˘ a S = S
1
u
4
2
= s u
2
1
u
4
2
= s (1 +i
1
)
2
(1 +i
2
)
4
. De aici
obt¸inem imediat c˘ a
s =
S
(1 +i
1
)
2
(1 +i
2
)
4
=
=
2080, 98
(1, 15)
2
(1, 12)
4
=
= 1000(u.m.)
ˆ
In concluzie, ˆın urm˘ a cu 6 ani s-a depus suma de 1000 u.m.
Problema 5. Se consider˘ a cazul unei b˘ anci care ofer˘ a o rat˘ a anual˘ a a dobˆ anzii de 10% pentru
depozitele pe termen de 1 lun˘ a. S˘ a se calculeze dobˆ anda primit˘ a la scadent¸˘ a de c˘ atre o persoan˘ a
care a depus suma de 10000 u.m. pe timp de 1 lun˘ a. Presupunˆ and c˘ a persoana dores¸te capitaliza-
rea dobˆ anzii, s˘ a se calculeze ce sum˘ a va avea persoana respectiv˘ a peste 5 luni s¸i peste 1 an. S˘ a se
calculeze, de asemenea, care este dobˆ anda unitar˘ a anual˘ a echivalent˘ a.
Rezolvare. Se cunosc urm˘ atoarele elemente s = 10000 u.m., p = 10%, i = 0, 1, i
12
=
i
12
= 0, 008(3),
t
5
= 5 luni, t
12
= 12 luni. Not˘ am prin D
1
dobˆ anda dup˘ a o lun˘ a, S
5
suma final˘ a dup˘ a 5 luni, S
12
suma
final˘ a dup˘ a 12 luni s¸i prin P
1
procentul anual echivalent.
Dobˆ anda pe care o primes¸te persoana dup˘ a o lun˘ a este
D
1
= s i
12
1 = 83, (3) (u.m.)
Dac˘ a dobˆ anda se capitalizeaz˘ a, peste 5 luni persoana va putea ridica suma
S
5
= s u
5
12
= s (1 +i
12
)
5
=
= 10000 (1 +0, 008(3))
5
=
= 10000 1, 042196 =
= 10 421, 96 (u.m.)
Deci, dobˆ anda aferent˘ a este de
D
5
= 10 421, 96 −10000 = 421, 96 (u.m.)
Dac˘ a se capitalizeaz˘ a dobˆ anda, peste 12 luni persoana va putea ridica suma
S
12
= s u
12
12
= s (1 +i
12
)
12
=
= 10000 (1 +0, 008(3))
12
=
= 10000 1, 104274 =
= 11042, 74 (u.m.)
Pentru a afla procentul anual echivalent, avem
65
s u
12
12
= s u
1
(1 +i
12
)
12
= 1 +I
1
unde cu I
1
s-a notat
P
1
100
I
1
= (1 +i
12
)
12
−1 =
= (1 +0, 008(3))
12
−1 =
= 0, 104274
s¸i deci avem P
1
= 10, 42%.
Problema 1. Opersoan˘ a achizit¸ioneaz˘ a un bun ˆın valoare de 1000 u.m., plata acestui bun urmˆ and
a se efectua ˆın rate egale pe timp de doi ani. Se cunoas¸te procentul anual p = 10% s¸i se consider˘ a c˘ a
dobˆ anda unitar˘ a corespunz˘ atoare unei subperioade nu este proport¸ional˘ a cu dobˆ anda unitar˘ a anual˘ a
(suntem ˆın cazul operat¸iei de dobˆ and˘ a compus˘ a). S˘ a se calculeze care este valoarea unei rate dac˘ a
plata are loc:
a) la sfˆ ars¸itul fiec˘ arui an;
b) la ˆınceputul fiec˘ arui an;
c) la sfˆ ars¸itul fiec˘ arei luni;
d) la ˆınceputul fiec˘ arei luni;
e) la sfˆ ars¸itul fiec˘ arui trimestru;
f) la ˆınceputul fiec˘ arui trimestru;
Care este valoarea acumulat˘ a a ratelor la sfˆ ars¸itul celor doi ani, ˆın fiecare caz ˆın parte?
Rezolvare. Fiind vorba despre o plat˘ a ˆın rate, avem, de fapt, pentru fiecare caz ˆın parte cˆ ate o
anuitate, dup˘ a cum urmeaz˘ a:
a) anuitate constant˘ a ˆıntreag˘ a posticipat˘ a;
b) anuitate constant˘ a ˆıntreag˘ a anticipat˘ a;
c) s¸i e) anuitate constant˘ a fract¸ionat˘ a posticipat˘ a;
d) s¸i f) anuitate constant˘ a fract¸ionat˘ a anticipat˘ a.
Pentru fiecare caz ˆın parte, pret¸ul bunului achizit¸ionat (1000 u.m.) reprezint˘ a valoarea init¸ial˘ a a
anuit˘ at¸ii (V(0) = IN), iar valoarea acumulat˘ a a ratelor la sfˆ ars¸itul celor doi ani reprezint˘ a valoarea
final˘ a a anuit˘ at¸ii (V(n) = V(2) = FIN). Prin urmare, rata constant˘ a se va g˘ asi, de fiecare dat˘ a, din
formula valorii init¸iale a anuit˘ at¸ii respective.
a)
ˆ
In acest caz avem n = 2 s¸i
V(t) = r
1 −v
n
i
u
t
V(0) = r
1 −v
n
i
V(n) = r
u
n
−1
i
p = 10%; i = 0, 1; u = 1, 1; v = 0, (90)
66
de unde, ˆınlocuind elementele cunoscute, obt¸inem
10
3
= r
1 −(0, (09))
2
0, 1
care este o ecuat¸ie de gradul ˆıntˆ ai ˆın necunoscuta r. Solut¸ia acestei ecuat¸ii se exprim˘ a astfel
r =
0, 1 10
3
1 −(0, (90))
2
de unde rata constant˘ a ce se va pl˘ ati la sfˆ ars¸itul fiec˘ arui an este
r = 576, 19 u.m.
ˆ
In acest caz, valoarea final˘ a a anuit˘ at¸ii este
V(2) = r
u
2
−1
i
= 576, 19
(1, 1)
2
−1
0, 1
= 1210 (u.m.)
b) Dac˘ a plata ratelor constante se va face la ˆınceputul fiec˘ arui an, suntem condus¸i la urm˘ atoarele
valori ale anuit˘ at¸ii constante ˆıntregi anticipate
V(t) = r
1 −v
n
i
u
t+1
V(0) = r
1 −v
n
i
u
V(n) = r
u
n
−1
i
u
p = 10%; i = 0, 1; u = 1, 1; v = 0, (90)
ˆ
Inlocuind elementele cunoscute ˆın valoarea init¸ial˘ a a anuit˘ at¸ii, obt¸inem rata ˆın acest caz:
10
3
= r 1, 1
1 −(0, (90))
2
0, 1
r =
0, 1 10
3
1, 1
_
1 −(0, (90))
2
_
r = 523, 81 u.m.
Valoarea final˘ a a anuit˘ at¸ii este
67
V(2) = r
u
2
−1
i
u =
= 523, 81 1, 1
(1, 1)
2
−1
0, 1
=
= 1210 u.m.
c)
ˆ
In acest caz, persoana va pl˘ ati lunar, la sfˆ ars¸itul fiec˘ arei luni, timp de doi ani aceeas¸i sum˘ a de
bani (rat˘ a). Fiind vorba de lun˘ a, m = 12 (num˘ arul subperioadelor ˆın care se ˆımparte anul). Suntemˆın
cazul unei anuit˘ at¸i constante fract¸ionate s¸i posticipate, iar valoarea ei la un anumit moment de timp
t este
V
m
(t) = r
m

1 −v
nm
m
i
m
u
tm
m
V
m
(0) = r
m

1 −v
nm
m
i
m
V
m
(nm) = r
m

u
nm
m
−1
i
m
nm = 24, i
12
=
12

1 +i −1 = 0, 0079,
u
12
= 1, 0079, v
12
= 0, 9920
ˆ
Inlocuind datele cunoscute, obt¸inem
10
3
= r
12

1 −(0, 9920)
24
0, 0079
r
12
=
0, 0079 10
3
1 −(0, 9920)
24
r
12
= 45, 95 u.m.
Valoarea final˘ a este
V
12
(24) = r
12

u
24
12
−1
i
12
=
= 45, 95
(1, 0079)
24
−1
0, 0079
=
= 1210 u.m.
d)
ˆ
In acest caz, persoana va pl˘ ati lunar, la ˆınceputul fiec˘ arei luni, timp de doi ani o aceeas¸i sum˘ a de
bani (rat˘ a). Fiind vorba de lun˘ a, m = 12 (num˘ arul subperioadelor ˆın care se ˆımparte anul). Suntemˆın
cazul unei anuit˘ at¸i constante, fract¸ionate s¸i anticipate, iar valoarea ei la un anumit moment de timp
t este
68
V
m
(t) = r
m

1 −v
nm
m
i
m
u
(t+1)m
m
V
m
(0) = r
m

1 −v
nm
m
i
m
u
m
V
m
(nm) = r
m

u
nm
m
−1
i
m
u
m
nm = 24, i
12
=
12

1 +i −1 = 0, 0079,
u
12
= 1, 0079, v
12
= 0, 9920
ˆ
Inlocuind datele cunoscute, obt¸inem
10
3
= r
12
1, 0079
1 −(0, 9920)
24
0, 0079
r
12
=
0, 0079 10
3
1, 0079
_
1 −(0, 9920)
24
_
r
12
= 45, 58 u.m.
Valoarea final˘ a este
V
12
(24) = r
12

u
24
12
−1
i
12
u
12
=
= 45, 58 1, 0079
(1, 0079)
24
−1
0, 0079
=
= 1210 u.m.
e)
ˆ
In acest caz, persoana va pl˘ ati trimestrial, la sfˆ ars¸itul fiec˘ arui trimestru, timp de doi ani o
aceeas¸i sum˘ a de bani (rat˘ a). Fiind vorba de trimestru, m = 4 (num˘ arul subperioadelor ˆın care se
ˆımparte anul). Suntemˆın cazul unei anuit˘ at¸i constante fract¸ionate s¸i posticipate, iar valoarea ei la un
anumit moment de timp t este
V
m
(t) = r
m

1 −v
nm
m
i
m
u
tm
m
V
m
(0) = r
m

1 −v
nm
m
i
m
V
m
(nm) = r
m

u
nm
m
−1
i
m
nm = 8, i
4
=
4

1 +i −1 = 0, 0241,
u
4
= 1, 0241, v
4
= 0, 9764
69
ˆ
Inlocuind datele cunoscute, obt¸inem
10
3
= r
4

1 −(0, 9764)
8
0, 0241
r
4
=
0, 0241 10
3
1 −(0, 9764)
8
r
4
= 138, 94 u.m.
Valoarea final˘ a este
V
4
(8) = r
4

u
8
4
−1
i
4
=
= 138, 94
(1, 0241)
8
−1
0, 0241
=
= 1210 u.m.
f)
ˆ
In acest caz, persoana va pl˘ ati trimestrial, la ˆınceputul fiec˘ arui trimestru, timp de doi ani o
aceeas¸i sum˘ a de bani (rat˘ a). Fiind vorba de trimestru, m = 4 (num˘ arul subperioadelor ˆın care se
ˆımparte anul). Suntem ˆın cazul unei anuit˘ at¸i constante fract¸ionate s¸i anticipate, iar valoarea ei la un
anumit moment de timp t este
V
m
(t) = r
m

1 −v
nm
m
i
m
u
(t+1)m
m
V
m
(0) = r
m

1 −v
nm
m
i
m
u
m
V
m
(nm) = r
m

u
nm
m
−1
i
m
u
m
nm = 8, i
4
=
4

1 +i −1 = 0, 0241,
u
4
= 1, 0241, v
4
= 0, 9764
ˆ
Inlocuind datele cunoscute, obt¸inem
10
3
= r
4
1, 0241
1 −(0, 9764)
8
0, 0241
r
4
=
0, 0241 10
3
1, 0241
_
1 −(0, 9764)
8
_
r
4
= 135, 67 u.m.
Valoarea final˘ a este
70
V
4
(8) = r
4

u
8
4
−1
i
4
u
4
=
= 135, 67 1, 0241
(1, 00241)
8
−1
0, 0241
=
= 1210 u.m.
Problema 2. O persoan˘ a ˆımprumut˘ a suma de 500 u.m., negociind scadent¸a ˆımprumutului la 6
ani s¸i dobˆ anda anual˘ a la valoarea de 25%. De asemenea, la momentul efectu˘ arii ˆımprumutului se
stabiles¸te c˘ a ˆıntreaga datorie (suma ˆımprumutat˘ a s¸i dobˆ anda aferent˘ a) se va pl˘ ati la scadent¸˘ a. S˘ a se
ˆıntocmeasc˘ a planul de amortizare corespunz˘ ator ramburs˘ arii acestui ˆımprumut.
Rezolvare. Este vorba de modelul de amortizare direct˘ a 1D. Se cunosc urm˘ atoarele date:
s = 500, n = 6, p = 12%
de unde obt¸inem, pentru factorul de actualizare u valoarea 1, 12. La momentul scadent¸ei (sfˆ ars¸itul
celui de-al patrulea an) se va rambursa suma S = s u
n
= 986, 91 u.m.; la sfˆ ars¸itul celorlalt¸i ani nu se
pl˘ ates¸te nimic. Tabloul de amortizare se prezint˘ a dupa cum urmeaza
k R
k
D
k
Q
k
r
k
1 500 60 0 0
2 560 67.2 0 0
3 627.2 75.26 0 0
4 702.46 84.3 0 0
5 786.76 94.41 0 0
6 881.17 105.74 881.17 986.91

Problema 3. Se consider˘ a acelas¸i ˆımprumut de 500 u.m. (ca s¸i la Problema 2), rambursabil pe
timp de 6 ani cu dobˆ anda anual˘ a 12%. De aceast˘ a dat˘ a, la sfˆ ars¸itul fiec˘ arui an, vor fi pl˘ atite dobˆ anzile
aferente, iar suma ˆımprumutat˘ a se va restitui la scadent¸˘ a. S˘ a se prezinte tabloul de amortizare.
Rezolvare. Este vorba de modelul de amortizare direct˘ a 2D. Tabloul de amortizare urmatorul:
k R
k
D
k
Q
k
r
k
1 500 60 0 60
2 500 60 0 60
3 500 60 0 60
4 500 60 0 60
5 500 60 0 60
6 500 60 500 560

Problema 4. Opersoan˘ a ˆımprumut˘ a de la o banc˘ a suma de 500 u.m., pe timp de 6 ani, cu dobˆ anda
anual˘ a 12%, urmˆ and ca la sfˆ ars¸itul fiec˘ arui an s˘ a se ramburseze aceeas¸i cot˘ a din ˆımprumut, la care
71
se adaug˘ a dobˆ anda aferent˘ a acelei perioade. S˘ a se ˆıntocmeasc˘ a tabloul de amortizare corespunz˘ ator
acestui ˆımprumut.
Rezolvare. Este vorba de modelul de amortizare direct˘ a 3D pentru care cota corespunz˘ atoare
fiec˘ arui an este aceeas¸i s¸i anume
Q
k
= Q =
s
n
, k = 1, n
ˆ
In acest caz avem:
s = 500, n = 6, p = 12%
s¸i atunci obt¸inem
i = 0, 12, u = 1, 12
Q
k
= Q = 83, (3), k = 1, 6
Tabloul de amortizare este:
k R
k
D
k
Q
k
r
k
1 500 60 83.33 143.33
2 416.67 50 83.33 133.33
3 333.33 40 83.33 123.33
4 250 30 83.33 113.33
5 166.67 20 83.33 103.33
6 83.33 10 83.33 93.33

Problema 5. S˘ a se ˆıntocmeasc˘ a planul de amortizare pentru un ˆımprumut de 500 u.m., pe timp
de 6 ani, cu dobˆ anda anual˘ a de 12%, dac˘ a rambursarea are loc prin pl˘ at¸i periodice constante (la
sfˆ ars¸itul fiec˘ arui an).
Rezolvare. Pl˘ at¸ile periodice constante care vor avea loc sunt, de fapt, rate constante, deci este
vorba de modelul de amortizare direct˘ a 4D. Datele problemei sunt:
s = 500, n = 6, p = 12%
Rata constant˘ a se calculeaz˘ a considerˆ and c˘ a suma ˆımprumutat˘ a s este valoarea init¸ial˘ a a unei anuit˘ at¸i
constante, ˆıntregi, posticipate cu ratele constante r. Atunci are loc urm˘ atoarea relat¸ie:
s = r
1 −v
n
i
de unde rezult˘ a formula de calcul pentru rata constant˘ a s¸i anume:
r =
s i
1 −v
n
72
Prin urmare, la sfˆ ars¸itul fiec˘ arui an se va rambursa rata constant˘ a r cu care se acoper˘ a atˆ at o parte
din ˆımprumut, cˆ at s¸i dobˆ anda pentru suma nerambursat˘ a corespunz˘ atoare fiec˘ arui an.
ˆ
In acest caz
avem:
r =
500 0, 12
1 −
_
1
1,12
_
6
r = 121, 61 (u.m.)
Tabloul de amortizare este urmatorul:
k R
k
D
k
Q
k
r
k
1 500 60 61.61 121.61
2 438.39 52.61 69.01 121.61
3 369.38 44.33 77.29 121.61
4 292.09 35.05 86.56 121.61
5 205.53 24.66 96.95 121.61
6 108.58 13.03 108.58 121.61

Problema 6. O persoan˘ a (creditorul) ˆımprumut˘ a de la o banc˘ a suma de 2500 u.m., pe timp
de 5 ani, cu dobˆ anda anual˘ a 11%. Persoana ˆın cauz˘ a (debitorul) urmeaz˘ a s˘ a restituie creditorului
dobˆ anzile la sfˆ ars¸itul fiec˘ arui an, iar suma necesar˘ a restituirii sumei ˆımprumutate o va constitui la o
alt˘ a banc˘ a (tert¸a parte) prin pl˘ at¸i periodice constante pe timp de 5 ani, cu dobˆ anda anual˘ a 12%. S˘ a
se ˆıntocmeasc˘ a planurile de amortizare pentru rambursarea acestui ˆımprumut.
Rezolvare.
ˆ
Intre debitor s¸i creditor va avea loc o amortizare direct˘ a de tipul 2D, cu procentul p,
iar ˆıntre debitor s¸i tert¸a parte, o amortizare direct˘ a de tipul 4D, cu procentul p
·
, ceea ce ˆınseamn˘ a c˘ a
este vorba, de fapt de o amortizare indirect˘ a dup˘ a modelul 1I. Se cunosc:
s = 2500, n = 5, p = 11%, p
·
= 12%
La scadent¸˘ a, debitorul trebuie s˘ a aib˘ a constituit˘ a la tert¸a parte suma s care, actualizat˘ a la momentul
contract˘ arii ˆımprumutului, cu procentul corespunz˘ ator tert¸ei p˘ art¸i, p
·
, este
s
·
= s v
·n
s
·
= 1418, 57(u.m.)
Aceast˘ a sum˘ a este valoarea init¸ial˘ a a unei anuit˘ at¸i constante ˆıntregi posticipate cu rata constant˘ a r
·
.
Deci, putem scrie
s v
·n
= r
·
1 −v
·n
i
·
Astfel, rata constant˘ a r
·
ce va trebui pl˘ atit˘ a la sfˆ ars¸itul fiec˘ arui an tert¸ei p˘ art¸i este dat˘ a de relat¸ia
73
r
·
=
s v
·n
i
·
1 −v
·n
r
·
=
2500
_
1
1,12
_
5
0, 12
1 −
_
1
1,12
_
5
r
·
= 393, 52(u.m.)
Tabloul de amortizare debitor-creditor (2D) este urmatorul
k R
k
D
k
Q
k
r
k
1 2500 275 0 275
2 2500 275 0 275
3 2500 275 0 275
4 2500 275 0 275
5 2500 275 2500 2775
Tabloul de amortizare debitor-tert¸a parte (4D) este:
k R
k
D
k
Q
k
r
k
1 1418.57 170.23 223.3 393.52
2 1195.27 143.43 250.09 393.52
3 945.18 113.42 280.1 393.52
4 665.08 79.81 313.72 393.52
5 351.36 42.16 351.36 393.52
Se observ˘ a c˘ a sumele depuse la tert¸a parte, vor deveni la scadent¸˘ a:
r
·
_
u
·3
+u
·2
+u
·
+1
_
= 393, 52(1, 4049 +1, 2544 +1, 12 +1) =
= 1 880, 75 (u.m.)
Problema 7. S˘ a se ˆıntocmeasc˘ a planul de amortizare a unui ˆımprumut ˆın valoare de 2 500 u.m.,
rambursabil pe timp de 5 ani, cu dobˆ anda anual˘ a 11%, prin achitarea la scadent¸˘ a a ˆıntregii dato-
rii c˘ atre creditor s¸i constituirea sumei datorate la o tert¸a parte cu dobˆ anda anual˘ a 12%, prin pl˘ at¸i
periodice constante.
Rezolvare. Se cunosc
s = 2500, n = 5, p = 11%, p
·
= 12%
ˆ
Intre debitor s¸i creditor procentul este p, iar modelul de amortizare direct˘ a este 1D; ˆıntre debitor s¸i
tert¸a parte procentul este p
·
, iar modelul de amortizare direct˘ a este 4D.
ˆ
In concluzie, este vorba de o
amortizare indirect˘ a dup˘ a modelul 2I.
Tabloul de amortizare debitor-creditor (1D) este
74
k R
k
D
k
Q
k
r
k
1 2500 275 0 0
2 2775 305.25 0 0
3 3080.25 338.83 0 0
4 3419.08 376.1 0 0
5 3795.18 417.47 3795.18 4212.65
La scadent¸˘ a, debitorul trebuie s˘ a aib˘ a constituit˘ a la tert¸a parte suma s u
n
care este datoria pe care
o are fat¸˘ a de creditor s¸i care, actualizat˘ a la momentul init¸ial (ˆın raport cu procentul p
·
) este s u
n
v
·n
.
Deci, la momentul init¸ial, datoria debitorului fat¸˘ a de tert¸a parte este s u
n
v
·n
, sum˘ a care reprezint˘ a va-
loarea init¸ial˘ a a unei anuit˘ at¸i constante, ˆıntregi, posticipate, cu rata constant˘ a r
·
. Are loc urm˘ atoarea
relat¸ie:
s u
n
v
·n
= r
·
1 −v
·n
i
·
s u
n
v
·n
= 2390, 37 u.m.
de unde obt¸inem formula de calcul pentru rata r
·
s¸i anume
r
·
=
s u
n
v
·n
i
·
1 −v
·n
r
·
=
2500 (1, 11)
5

_
1
1,12
_
5
0, 12
1 −
_
1
1,12
_
5
r
·
= 663, 11 (u.m.)
Tabloul de amortizare debitor-tert¸a parte (4D) este
k R
k
D
k
Q
k
r
k
1 2390.37 286.84 376.27 663.11
2 2014.1 241.69 421.42 663.11
3 1592.68 191.12 471.99 663.11
4 1120.69 134.48 528.63 663.11
5 592.06 71.05 592.06 663.11

2.4 Teme de control
Dobanzi
Problema 1. Care sunt dobˆ anzile s¸i sumele finale obt¸inute ˆın urma depunerii spre fructificare a
unui capital de 1000 u.m. pe timp de 150 zile, ˆın regim de dobˆ and˘ a simpl˘ a, calculate ˆın funct¸ie de
75
num˘ arul de zile, chenzine s¸i luni, s¸tiind c˘ a rata trimestrial˘ a a dobˆ anzii este de 9%.
R: D
z
= D
q
= D
l
= 150 u.m., S
z
= S
q
= S
l
= 1150 u.m.
Problema 2. Se depun spre fructificare urm˘ atoarele sume:
s
1
= 162 u.m. pe timp de 150 zile cu p = 15% (anual)
s
2
= 320 u.m. pe timp de 135 zile cu p = 15% (anual)
s
3
= 400 u.m. pe timp de 120 zile cu p = 15% (anual)
s
4
= 80 u.m. pe timp de 90 zile cu p = 12% (anual)
s
5
= 270 u.m. pe timp de 85 zile cu p = 12% (anual)
s
6
= 125 u.m. pe timp de 50 zile cu p = 12% (anual)
s
7
= 240 u.m. pe timp de 30 zile cu p = 12% (anual)
S˘ a se afle dobˆ anzile pentru fiecare sum˘ a depus˘ a s¸i apoi s˘ a se afle dobˆ anda total˘ a obt¸inut˘ a.
R: D
1
= 10, 125 u.m., D
2
= 18 u.m., D
3
= 20 u.m., D
4
= 2, 4 u.m., D
5
= 7, 65 u.m., D
6
= 2, 0833
u.m., D
7
= 2, 4 u.m., D = 62, 66 u.m.
Problema 3. Se consider˘ a procentul anual 8%.
Se cere: procentul anticipativ conform, respectiv procentul decursiv conform.
R: q = 7, 4%, p = 8, 7%
Problema 4. Se depune spre fructificare suma de 105 u.m.. Cˆ at devine aceast˘ a sum˘ a peste 6 ani
dac˘ a ˆın primii patru ani procentul anual este de 20%, iar ˆın urm˘ atorii doi ani procentul anual este
de 15% ?
R: S = 287, 95 u.m.
Problema 5. La sfˆ ars¸itul lunii aprilie 2004 s-a depus spre fructificare suma de 500 u.m., pe termen
de 1 lun˘ a, cu rata anual˘ a a dobˆ anzii de 15%. Cˆ at a devenit aceast˘ a sum˘ a la sfˆ ars¸itul anului 2004 ? Dar
la sfˆ ars¸itul anului 2005 ? Ment¸ion˘ am c˘ a la sfˆ ars¸itul fiec˘ arei luni dobˆ anda s-a capitalizat. Cˆ at devine
suma de 500 u.m. dup˘ a 1 an de la data depunerii ? Care este procentul anual echivalent ?
R: S
8
= 552, 24 u.m., S
20
= 641, 02 u.m., S
12
= 580, 38 u.m., P = 16, 07%.
Anuitati. Rambursari de credite
Problema 1. O persoan˘ a dores¸te s˘ a cumpere un autoturism ˆın valoare de 5100 u.m., achitˆ and un
avans de 20% din pret¸ s¸i urmˆ and ca restul sumei de bani s˘ a o achite prin pl˘ at¸i periodice constante
pe timp de 5 ani. Se cunoas¸te procentul anual p = 10% s¸i se consider˘ a c˘ a dobˆ anda unitar˘ a cores-
punz˘ atoare unei subperioade nu este proport¸ional˘ a cu dobˆ anda unitar˘ a anual˘ a (suntem ˆın cazul
operat¸iei de dobˆ and˘ a compus˘ a). S˘ a se calculeze care este valoarea unei rate dac˘ a plata are loc:
a) la sfˆ ars¸itul fiec˘ arui an;
b) la ˆınceputul fiec˘ arui an;
c) la sfˆ ars¸itul fiec˘ arei luni;
d) la ˆınceputul fiec˘ arei luni;
e) la sfˆ ars¸itul fiec˘ arui trimestru;
f) la ˆınceputul fiec˘ arui trimestru;
Care este valoarea acumulat˘ a a ratelor la sfˆ ars¸itul celor 5 ani, ˆın fiecare caz ˆın parte.
R: a) r = 1076, 29u.m., V(5) = 6570, 88u.m.
b) r = 978, 45u.m., V(5) = 6570, 88u.m.
c) r
12
= 85, 83u.m., V(5) = 6570, 88u.m.
d) r
12
= 85, 15u.m., V(5) = 6570, 88u.m.
76
e) r
4
= 259, 53u.m., V(5) = 6570, 88u.m.
f) r
4
= 253, 42u.m., V(5) = 6570, 88u.m.
Problema 2. O persoan˘ a ˆımprumut˘ a suma de 6000 u.m., pe timp de 4 ani cu un procent anual
de 9%. La momentul efectu˘ arii ˆımprumutului se stabiles¸te c˘ a ˆıntreaga datorie (suma ˆımprumutat˘ a s¸i
dobˆ anda aferent˘ a) se va rambursa la scadent¸˘ a. S˘ a se ˆıntocmeasc˘ a tabloul de amortizare corespunz˘ ator
acestui ˆımprumut.
R: Este vorba de modelul de rambursare 1D, r
k
= 0 pentru k = 1, 3, iar r
4
= 8469, 49 u.m.
Problema 3. Se consider˘ a un ˆımprumut de 4500 u.m., rambursabil pe timp de 5 ani cu un procent
anual de 11%. La sfˆ ars¸itul fiec˘ arui an, vor fi pl˘ atite dobˆ anzile aferente, iar suma ˆımprumutat˘ a se va
restitui la scadent¸˘ a. S˘ a se construiasca tabloul de amortizare.
R: Este vorba de modelul de rambursare 2D, D
k
= 495 u.m., unde k = 1, 5.
Problema 4. O persoan˘ a ˆımprumut˘ a de la o banc˘ a suma de 20000 u.m., ˆın vederea achizit¸ion˘ arii
unei locuint¸e, pe timp de 10 ani, cu un procent anual de 10%, urmˆ and ca la sfˆ ars¸itul fiec˘ arui an s˘ a
se ramburseze aceeas¸i cot˘ a din ˆımprumut, la care se adaug˘ a dobˆ anda aferent˘ a acelei perioade. S˘ a se
ˆıntocmeasc˘ a tabloul de amortizare corespunz˘ ator acestui ˆımprumut.
R: Este vorba de modelul de rambursare 3D, Q
k
= 2 000 u.m., k = 1, 10.
Problema 5. S˘ a se ˆıntocmeasc˘ a planul de amortizare pentru un ˆımprumut ˆın valoare de 2500
u.m., pe timp de 6 ani, cu un procent anual de 11%, dac˘ a rambursarea are loc prin pl˘ at¸i periodice
constante (la sfˆ ars¸itul fiec˘ arui an).
R: Este vorba de modelul de rambursare 4D, r
k
= 316, 98 u.m., k = 1, 6.
Problema 6. O persoan˘ a ˆımprumut˘ a de la o alt˘ a persoan˘ a suma de 7500 u.m., pe timp de 5
ani, cu un procent anual de 12%. Debitorul urmeaz˘ a s˘ a restituie Creditorului dobˆ anzile la sfˆ ars¸itul
fiec˘ arui an, iar suma necesar˘ a restituirii sumei ˆımprumutate o va constitui la o banc˘ a (Tert¸a parte)
prin pl˘ at¸i periodice constante pe timp de 5 ani, cu dobˆ anda anual˘ a 15%. S˘ a se ˆıntocmeasc˘ a tablourile
de amortizare.
R: Este vorba de modelul de rambursare 1I, D
k
= 900 u.m., unde k = 1, 5, iar R
·
1
= 3 728, 83 u.m.,
r
k
= 1 112, 37 u.m., k = 1, 5,
Problema 7. S˘ a se ˆıntocmeasc˘ a planul de amortizare pentru un ˆımprumut ˆın valoare de 12000
u.m., rambursabil pe timp de 10 ani, cu un procent anual de 12%, prin achitarea la scadent¸˘ a a ˆıntregii
datorii c˘ atre Creditor s¸i constituirea sumei datorate la o Tert¸a parte cu dobˆ anda anual˘ a 9%, prin pl˘ at¸i
periodice constante.
R: Este vorba de modelul de rambursare 2I, r
10
= 37 270, 18 u.m., R
·
1
= 11 004, 53 u.m., r
k
=
2453, 13 u.m., k = 1, 10.
Bibliografie 1. Colectiv, Elemente de matematici financiare s¸i actuariale. Teorie s¸i probleme, Edi-
tura Mega 2013.
2. Muresan A. S., Filip D. A. , Ban I. M., Hangan A., Operatiuni financiare, Editura Mediamira,
Cluj-Napoca, 2005.
77
3 MODULUL III. MATEMATICI ACTUARIALE
Obiective
• Familiarizarea cu tehnicile si metodele utilizate in cadrul matematicilor actuariale
• Definirea notiunilor de plata viagera unica, anuitati viagere, plati in caz de deces, asigurari de
persoane si bunuri
Concepte de baza
• Functii biometrice (probabilitati de viata si de deces, functia de supravietuire, viata medie,
tabele de mortalitate)
• Plati viagere (plata viagera unica, anuitati viagere)
• Plati in caz de deces (plata unica in caz de deces, anuitati de deces)
• Asigurari de persoane. Rezerva matematica.
• Asigurari de bunuri
Rezultate asteptate
In urma parcurgerii acestui modul se asteapta ca studentii sa cunoasca si sa opereze cu notiunile
introduse, sa fie in stare sa le aplice la problemele concrete.
Sinteza
3.1 UNITATEA 1. Funct¸ii biometrice
1.1. Introducere
Not¸iunea de asigurare de persoane vizeaz˘ a modurile ˆın care se poate face o plat˘ a, nu ˆın mod cert
ci numai probabil, dac˘ a se realizeaz˘ a anumite evenimente ce privesc viat¸a sau decesul unei persoane
asigurate. Studiul acestor fenomene de viat¸˘ a s¸i de deces poate fi realizat datorit˘ a unor caracteristici
ce li se pot atribui. Cea mai important˘ a caracteristic˘ a este mortalitatea. Intensitatea mortalit˘ at¸ii este
dat˘ a de anumit¸i coeficient¸i numerici. Aces¸tia pot lua mai multe valori, variat¸ia fiec˘ aruia prezentˆ and
un aspect funct¸ional ˆın sensul c˘ a ˆın general variabila independent˘ a este vˆ arsta, iar funct¸ia (variabila
dependent˘ a) este mortalitatea.
1.2. Probabilit˘ at¸ile de viat¸ ˘ a s¸i de deces
Se consider˘ a o colectivitate ˆın care tot¸i indivizii au aceeas¸i vˆ arst˘ a - x ani. Se poate pune ˆıntrebare:
care este probabilitatea ca o persoan˘ a ˆın vˆ arst˘ a de x ani s˘ a fie ˆın viat¸˘ a la vˆ arsta de y ani, y ≥ x.
R˘ aspunsul este exprimat prin probabilitatea de viat¸˘ a, notat˘ a prin simbolul p(x, y). Probabilitatea
evenimentului contrar, ca persoana ˆın vˆ arst˘ a de x ani s˘ a nu fie ˆın viat¸˘ a la y ani, este probabilitatea
de deces pe care o vomnota cu simbolul q(x, y).
ˆ
Intre cele dou˘ a notat¸ii are loc relat¸ia corespunz˘ atoare
probabilit˘ at¸ilor unor evenimente contrare
78
p(x, y) +q(x, y) = 1
Cazuri particulare:
1) Dac˘ a y = x+1 vomscrie p(x, y) = p(x, x+1) = p
x
care este probabilitatea ca persoana ˆın vˆ arst˘ a de
x ani s˘ a fie ˆın viat¸˘ a peste 1 an, respectiv q(x, y) = q(x, x +1) = q
x
, care este probabilitatea ca persoana
ˆın vˆ arst˘ a de x ani s˘ a nu mai fie ˆın viat¸˘ a peste 1 an. Evident, avem: p
x
+q
x
= 1.
2) Dac˘ a y = x +n vom scrie p(x, y) = p(x, x +n) =
n
p
x
care este probabilitatea ca persoana ˆın vˆ arst˘ a
de x ani s˘ a fie ˆın viat¸˘ a peste n an, respectiv q(x, y) = q(x, x + n) =
n
q
x
care este probabilitatea ca
persoana ˆın vˆ arst˘ a de x ani s˘ a nu mai fie ˆın viat¸˘ a peste n an. Evident, avem:
n
p
x
+
n
q
x
= 1.
Observat¸ie: Probabilit˘ at¸ile de viat¸˘ a s¸i de deces se determin˘ a pe cale experimental˘ a studiind o
mare colectivitate de persoane care tr˘ aiesc ˆın aceleas¸i condit¸ii. Cu aceste probabilit˘ at¸i se ˆıntocmesc
tabele.
1.3. Funct¸ia de supraviet¸uire
Una dintre cela mai importante caracteristici ce se reg˘ asesc ˆın teoria asigur˘ arilor este funct¸ia de
supraviet¸uire.
Consider˘ amo colectivitate de persoane, toate avˆ and aceeas¸i vˆ arst˘ a de a ani s¸i not˘ amcu l
a
volumul
colectivit˘ at¸ii (num˘ arul de persoane ce formeaz˘ a respectiva colectivitate).
Definit¸ie. Se numes¸te funct¸ie de supraviet¸uire l
x
num˘ arul mediu de persoane din cele l
a
care vor
fi ˆın viat¸˘ a la vˆ arsta de x ani (a ≤ x).
Observat¸ie. Funct¸ia de supraviet¸uire depinde deci de vˆ arsta persoanei asigurate s¸i se defines¸te ca
valoarea medie a num˘ arului de persoane care ajung la vˆ arsta de x ani dintr-un num˘ ar de l
a
persoane
ˆın vˆ arst˘ a de a ani
Pentru a exprima valoarea funct¸iei l
x
vom construi o variabil˘ a aleatoare Z pentru care M(Z) = l
x
.
Not˘ am cu z num˘ arul persoanelor ˆın viat¸˘ a la x ani s¸i cu p(a, x) probabilitatea ca o persoan˘ a ˆın vˆ arst˘ a
de a ani s˘ a fie ˆın viat¸˘ a la vˆ arsta de x ani. Persoanele din colectivitate tr˘ aiesc ˆın aceeas¸i zon˘ a, ˆın aceleas¸i
condit¸ii s¸i astfel putem aprecia c˘ a distribut¸ia variabilei aleatoare Z este o distribut¸ie binomial˘ a (dac˘ a
experient¸a se repet˘ a de mai multe ori ˆın aceleas¸i condit¸ii, deci dac˘ a probabilitatea de a se realiza
un eveniment nu se modific˘ a la diverse repet˘ ari ale experient¸ei, atunci distribut¸ia binomial˘ a este
cea care trebuie realizat˘ a, iar pentru variabila aleatoare, Z, p(a, x) are aceeas¸i valoare pentru orice
persoan˘ a din colectivitate).
Facem precizarea c˘ a distribut¸ia binomial˘ a, ˆın general, are forma:
X :
_
x
C
x
n
p
x
q
n−x
_
x=0,n
pentru care valoarea medie este: M(X) = np, iar dispersia este D
2
(X) = npq.
ˆ
In cazul nostru, variabila este notat˘ a cu Z, valorile variabilei sunt z, n = l
a
, p = p(a, x), q =
q(a, x).Astfel obt¸inem
Z :
_
¸
¸
¸
¸
_
z
C
z
l
a
(p(a, x))
z
(q(a, x))
l
a
−z
_
¸
¸
¸
¸
_
z=0,l
a
Conform formulei de mai sus pentru media distribut¸iei binomiale, obt¸inem
M(Z) = l
x
= p(a, x) l
a
79
de unde rezult˘ a imediat
p(a, x) =
l
x
l
a

Consider˘ am ˆın cele ce urmeaz˘ a a ≤ x ≤ y. Extinzˆ and rezultatele, putem spune c˘ a evenimentul ca
o persoan˘ a ˆın vˆ arst˘ a de a ani s˘ a fie ˆın viat¸˘ a la vˆ arsta de y ani este dat de intersect¸ia a doua evenimente
dependente s¸i anume: primul, ca persoana ˆın vˆ arst˘ a de a ani s˘ a fie ˆın viat¸˘ a la x ani s¸i al doilea, ca
persoana ˆın vˆ arst˘ a de a ani (s¸i care a ajuns la vˆ arsta de x ani) s˘ a fie ˆın viat¸˘ a s¸i la y ani. Respectˆ and
formula pentru probabilitatea intersect¸iei a dou˘ a evenimente dependente se poate scrie:
p(a, y) = p(a, x) p(x, y)
unde p(x, y) este de fapt o probabilitate condit¸ionat˘ a. Din aceast˘ a relat¸ie, se obt¸ine
p(x, y) =
p(a, y)
p(a, x)
adic˘ a obt¸inem exprimarea probabilit˘ at¸ii de viat¸a cu ajutorul funct¸iei de supraviet¸uire
p(x, y) =
l
y
l
x
dac˘ a s-a f˘ acut simplificarea cu l
a
.
1.4. Viat¸a medie
A treia funct¸ie biometric˘ a important˘ a este viat¸a medie. Pentru a o defini consider˘ am o persoan˘ a
ˆın vˆ arst˘ a de x ani. Trebuie evident¸iat ˆın cele ce urmeaz˘ a num˘ arul de ani cˆ at¸i mai are de tr˘ ait aceast˘ a
persoan˘ a. Pentru simplificarea calculelor, admitem urm˘ atoarea ipotez˘ a simplificatoare: persoana,
oricare ar fi ea, decedeaz˘ a la jum˘ atatea unui an, deci admitem c˘ a o persoan˘ a de o anumit˘ a vˆ arst˘ a de
x ani mai are de tr˘ ait un num˘ ar ˆıntreg de ani s¸i jum˘ atate.
Not˘ am cu Z variabila aleatoare ce reprezint˘ a num˘ arul de ani s¸i jum˘ atate cˆ at¸i mai are de tr˘ ait o
persoan˘ a ˆın vˆ arst˘ a de x ani.
Z :
_
n +
1
2
n/n+1
q
x
_
n=0,1,...
unde
n/n+1
q
x
este probabilitatea ca persoana s˘ a decedeze ˆıntre x + n s¸i x + n + 1 ani (la jumatatea
anului), adic˘ a
n/n+1
q
x
= p(x, x +n) q
x+n
=
l
x+n
l
x

_
1 −
l
x+n+1
l
x+n
_
=
l
x+n
−l
x+n+1
l
x
Definit¸ie. Viat¸a medie, notat˘ a cu simbolul e
x
, se defines¸te ca valoarea medie a num˘ arului de ani
cˆ at¸i mai are de tr˘ ait o persoan˘ a ˆın vˆ arst˘ a de x ani.
Prin urmare, e
x
= M(Z) s¸i are valoarea
e
x
=

n≥0
_
n +
1
2
_

l
x+n
−l
x+n+1
l
x
sau, dezvoltˆ and suma, obt¸inem expresia
80
e
x
=
1
2
+
1
l
x

n≥1
l
x+n
.
Observat¸ie: Lipsa indicelui superior la semnul sumei semnific˘ a faptul ca ˆınsumarea este limitat˘ a
numai la acei indici ai elementelor constitutive pentru care vˆ arsta x+n nu dep˘ as¸es¸te limita de vˆ arst˘ a
(practic 100 ani).
1.5. Tabele de mortalitate
Pentru a dispune de valorile funct¸iilor utilizate, ˆın teoria asigur˘ arilor de persoane, se ˆıntocmesc
tabele de mortalitate fundamentate pe date statistice s¸i pe ajustarea acestor date prin diferite me-
tode de calcul. De regul˘ a, tabelele cont¸in urm˘ atoarele valori: x - num˘ arul de ani, l
x
- funct¸ia de
supraviet¸uire, d
x
- num˘ arul persoanelor decedate ˆıntre vˆ arsta de x s¸i x + 1 ani, p
x
- probabilitatea
de viat¸˘ a, q
x
- probabilitatea de deces, e
x
- viat¸a medie. De asemenea, tabelele cont¸in s¸i o serie de
,,numere de comutat¸ie” la care vom face referire ˆın cele ce urmeaz˘ a.
Toate numerele utilizate ˆın teoria asigur˘ arilor de persoane se pot deduce prin calcul, pornind, de
exemplu, de la numerele l
x
.
1.6. Arborescent¸a viager˘ a s¸i de deces
Pentru ilustrarea momentelor ˆın care se efectueaz˘ a diferite categorii de pl˘ at¸i, vom construi o
arborescent¸˘ a (un graf simplificat) ce evident¸iaz˘ a fenomenul de viat¸˘ a, respectiv de deces. Vˆ arfurile
arborescent¸ei simbolizeaz˘ a anii, iar arcele arat˘ a faptul c˘ a persoana r˘ amˆ ane ˆın viat¸˘ a de la un an la
altul (arcele superioare) sau c˘ a decedeaz˘ a ˆın anul respectiv (acul inferior).
Vom exemplifica arborescent¸a viager˘ a s¸i de deces pentru urm˘ atoarea situat¸ie: persoana ˆın vˆ arst˘ a
de x ani va fi ˆın viat¸˘ a la vˆ arsta de x + n ani s¸i nu va fi ˆın viat¸˘ a la vˆ arsta de x + n + 1 ani. Astfel vom
putea calcula probabilitatea
n/n+1
q
x
, folosit˘ a la determinarea viet¸ii medii. As¸adar, avem:
p
x
p
x+n−1
¦
−−−−−−
↓¦
− ... −−−−
↓¦
−−−−−−−−−−

x x +1
...
x +n −1 x +n x +n +1
¦
−−−−−−−−−−−−

q
x∗n
Pe arcele superioare s-au ˆınscris probabilit˘ at¸ile p
x
, ..., p
x+n−1
, iar pe arcul inferior probabilitatea
q
x+n.
Deci, evenimentul ca persoana ˆın vˆ arst˘ a de x ani s˘ a fie ˆın viat¸˘ a la x +n ani are probabilitatea
p
x
p
x+1
... p
x+n−2
p
x+n−1
=
l
x+1
l
x

l
x+2
l
x+1
...
l
x+n−1
l
x+n−2

l
x+n
l
x+n−1
=
l
x+n
l
x
= p(x, x +n) =
n
p
x
Atunci, evenimentul ca persoana ˆın vˆ arst˘ a de x ani s˘ a decedeze ˆıntre x + n s¸i x + n + 1 ani are
probabilitatea
n
p
x
q
x+n
=
l
x+n
l
x

_
1 −
l
x+n+1
l
x+n
_
=
l
x+n
−l
x+n+1
l
x
=
n/n+1
q
x
Observat¸ie. Dac˘ a ˆıntr-o arborescent¸˘ a viager˘ a s¸i de deces pot exista mai multe arce superioare,
fiecare simbolizˆ and c˘ a persoana este ˆın viat¸˘ a ˆıntre cei doi ani consecutivi, exist˘ a un singur arc inferior
s¸i anume cel care corespunde anului ˆın care are loc decesul.
81
Exemplu. S˘ a se construiasc˘ a arborescent¸a viager˘ a s¸i de deces ˆın cazul x = 49 s¸i n = 2. S˘ a se explice
semnificat¸iile probabilit˘ at¸ilor p
49
, p
50
,
2
p
49
s¸i q
51
.
Rezolvare: Vˆ arfurile arborescent¸ei sunt reprezentate de 49, 50, 51 s¸i 52 s¸i cu ajutorul arcelor vom
calcula probabilit˘ at¸ile ment¸ionate. Vom avea urm˘ atoarea arborescent¸˘ a:
p
49
p
50
¦
−−−−−−−−
↓¦
−−−−−−−−

49 50 51 52
¦
−−−−−−−−−−−−

q
51
Astfel, probabilit˘ at¸ile cerute vor avea urm˘ atoarele semnificat¸ii:
• p
49
- este probabilitatea ca persoana ˆın vˆ arst˘ a de 49 ani s˘ a fie ˆın viat¸˘ a peste un an, deci la 50 ani;
• p
50
- este probabilitatea ca persoana ˆın vˆ arst˘ a de 50 ani s˘ a fie ˆın viat¸˘ a la 51 ani;
• q
51
- este probabilitatea ca persoana ˆın vˆ arst˘ a de 51 ani s˘ a nu fie ˆın viat¸˘ a peste un an, la 52 ani;

2
p
49
- este probabilitatea ca persoana ˆın vˆ arst˘ a de 49 ani s˘ a fie ˆın viat¸˘ a peste doi an, deci la 51
ani.
Vom calcula aceste probabilit˘ at¸i cu ajutorul valorilor funct¸iei de supraviet¸uire luate din tabelele
de mortalitate, obt¸inˆ and:
p
49
=
l
50
l
49
=
81077
81603
= 0, 9935541,
p
50
=
l
51
l
50
=
80501
81077
= 0, 9928956,
q
51
= 1 −p
51
= 1 −
l
52
l
51
= 1 −
79867
80501
= 0, 0078757
ˆ
In cazul probabilit˘ at¸ii evenimentului ca persoana ˆın vˆ arst˘ a de 49 ani s˘ a fie ˆın viat¸˘ a peste 2 ani,
adic˘ a la 51 ani, se poate utiliza relat¸ia
2
p
49
= p
49
p
50
= 0, 9935541 0, 9928956 = 0, 9864954
sau relat¸ia
2
p
49
=
l
51
l
49
=
80501
81603
= 0, 9864955
3.2 UNITATEA 2. Pl˘ at¸i viagere
2.1. Generalit˘ at¸i
As¸a cum am mai precizat, ˆın cadrul asigur˘ arilor de persoane, pl˘ at¸ile efectuate de cele dou˘ a p˘ art¸i
au un caracter aleator.
ˆ
In ceea ce ˆıl prives¸te pe asigurat, plata are loc doar dac˘ a este ˆın viat¸˘ a la mo-
mentul efectu˘ arii pl˘ at¸ii, iar asiguratorul va efectua operat¸iunea doar dac˘ a se realizeaz˘ a evenimentul
82
stabilit prin contractul de asigurare. Plata se consider˘ a ca fiind o variabil˘ a aleatoare cu distribut¸ie
stabilit˘ a. Pentru ca ˆıntre obligat¸iile p˘ art¸ilor contractante s˘ a se realizeze principiul echilibrului finan-
ciar, se impune egalitatea valorilor medii actuale ale celor dou˘ a variabile aleatoare: plata efectuat˘ a
de c˘ atre asigurator s¸i plata efectuat˘ a de c˘ atre asigurat, ambele actualizate.
ˆ
In practic˘ a, valoarea me-
die actual˘ a a pl˘ at¸ii (pl˘ at¸ilor) efectuate de c˘ atre asigurat se numes¸te prim˘ a de asigurare s¸i poate fi
unic˘ a sau periodic˘ a, iar valoarea medie actual˘ a a pl˘ at¸ii (pl˘ at¸ilor) efectuate de c˘ atre asigurator se
numes¸te sum˘ a asigurat˘ a s¸i poate fi, de asemenea, unic˘ a sau periodic˘ a. Primele, rezultate din compa-
rarea obligat¸iilor celor dou˘ a part¸i ˆın momentul semn˘ arii contractului de asigurare, se numesc prime
matematice (nete), la acestea putˆ andu-se ad˘ auga, ˆıns˘ a, unele plusuri ca urmare a unor cheltuieli de
administrare.
Dac˘ a not˘ am cu Z
1
, Z
2
, ..., Z
n
variabilele aleatoare corespunz˘ atoare pl˘ at¸ilor efectuate ˆın cazul mai
multor asigur˘ ari s¸i cu Z variabila sum˘ a a acestor variabile, avem egalitatea:
Z = Z
1
+Z
2
+... +Z
n
Pentru valorile medii avem relat¸ia
M(Z) = M(Z
1
) +M(Z
2
) +... +M(Z
n
)
Notˆ and cu P - prima, obt¸inem urm˘ atoarele relat¸ii
P = M(Z) , P
1
= M(Z
1
) , ..., P
n
= M(Z
n
)
Astfel, putem scrie egalitatea
P = P
1
+P
2
+... +P
n
ce exprim˘ a principiul cumul˘ arii contractelor.
2.2. Tipuri de pl˘ at¸i viagere
Definit¸ie. Plata viager˘ a reprezint˘ a acel tip de plat˘ a care se efectueaz˘ a de (sau c˘ atre) o persoan˘ a
atˆ at timp cˆ at ea este ˆın viat¸˘ a la momentul efectu˘ arii pl˘ at¸ii.
Plata viager˘ a unic˘ a
Vom ilustra aceast˘ a plat˘ a prin formularea unei probleme.
Consider˘ am o persoan˘ a ˆın vˆ arst˘ a de x ani c˘ areia urmeaz˘ a s˘ a i se pl˘ ateasc˘ a peste n ani o unitate
monetar˘ a, dac˘ a va fi ˆın viat¸˘ a atunci. Dac˘ a persoana nu va fi ˆın viat¸˘ a la x + n ani, atunci nu se va
efectua nici o plat˘ a. Ne propunem s˘ a afl˘ am care este valoarea medie actual˘ a a acestei pl˘ at¸i, acum,
cˆ and persoana este ˆın vˆ arst˘ a de x ani.
Notˆ and cu Z variabila aleatoare care reprezint˘ a plata efectuat˘ a, ea va avea urm˘ atoarea distribut¸ie
Z :
_
v
n
0
n
p
x n
q
x
_
n=0,1,...
Valorile variabilei aleatoare Z sunt sumele actualizate ce se vor pl˘ ati dup˘ a modelul descris mai
sus, iar probabilit˘ at¸ile cu care variabila ia aceste valori sunt precizate pe linia a doua. Practic, ˆın
cazul nostru, v
n
reprezint˘ a valoarea actual˘ a a unit˘ at¸ii monetare (v este factorul de actualizare ˆın
operat¸ia de dobˆ and˘ a compus˘ a) pentru situat¸ia ˆın care persoana va fi ˆın viat¸˘ a peste n ani, iar 0 este
valoarea actual˘ a a 0 unit˘ at¸i monetare, dac˘ a persoana nu este ˆın viat¸˘ a peste n ani. De asemenea, avem
83
n
p
x
- probabilitatea ca o persoan˘ a de x ani s˘ a fie ˆın viat¸˘ a peste n ani, iar
n
q
x
reprezint˘ a probabilitatea
evenimentului contrar.
Definit¸ie. Valoarea medie a variabilei aleatoare Z se numes¸te factor de actualizare viager s¸i se
noteaz˘ a cu simbolul
n
E
x
.
Deci,
n
E
x
= M(Z) = v
n

n
p
x
sau, folosind relat¸ia
n
p
x
=
l
x+n
l
x
factorul de actualizare viager poate fi scris s¸i sub forma
n
E
x
= v
n

l
x+n
l
x
=
v
x+n
l
x+n
v
x
l
x
Se introduce urm˘ atoarea notat¸ie:
D
x
= v
x
l
x
s¸i D
x
se numes¸te num˘ ar de comutat¸ie. Deci, mai putem scrie factorul de actualizare viager astfel
n
E
x
=
D
x+n
D
x

Anuit˘ at¸i viagere
Dac˘ a pl˘ at¸ile se fac ˆın mai multe trans¸e, fiecare aferent˘ a unui anumit moment de timp, atunci
putem extinde problema astfel:
Care este valoarea medie actual˘ a a pl˘ at¸ilor viagere (rate) S
1
, S
2
, ..., S
k
pl˘ atibile peste n
1
, n
2
, ...n
k
ani, ˆın condit¸iile ˆın care acestea se efectueaz˘ a dac˘ a persoana de x ani este ˆın viat¸˘ a peste n
1
, n
2
, ..., n
k
ani? Aceste pl˘ at¸i se fac fie de c˘ atre asigurat, fie de c˘ atre asigurator s¸i sunt egale cu S
1
la ˆımplinirea
vˆ arstei de x +n
1
ani,..., S
k
la ˆımplinirea vˆ arstei de x +n
k
ani.
Definit¸ie: Se numes¸te anuitate viager˘ a cu ratele S
1
, S
2
, ..., S
k
ansamblul format din momentele de
plat˘ a x +n
1
, x +n
2
, ..., x +n
k
s¸i ratele anuit˘ at¸ii.
Dac˘ a not˘ am cu Z
i
variabila ce exprim˘ a efectuarea pl˘ at¸ii viagere corespunz˘ atoare vˆ arstei de x +
n
i
ani s¸i cu Z variabila ce exprim˘ a suma pl˘ at¸ilor viagere efectuate, se poate scrie
M(Z) = M(Z
1
) +M(Z
2
) +... +M(Z
k
)
sau, conform relat¸iilor de mai sus,
M(Z) = S
1

n
1
E
x
+... +S
k

n
k
E
x
unde, M(Z) reprezint˘ a valoarea actual˘ a a anuit˘ at¸ii viagere.
Anuit˘ at¸i viagere constante ˆıntregi
• Anuit˘ at¸i viagere constante ˆıntregi posticipate
84
Definit¸ie: Spunem c˘ a anuitatea viager˘ a este constant˘ a ˆıntreag˘ a posticipat˘ a dac˘ a ratele viagere
sunt constante, se pl˘ atesc la intervale de cˆ ate un an, la sfˆ ars¸itul fiec˘ arui an.
Astfel S
1
= S
2
= ... = S
k
= S = 1 u.m., n
2
−n
1
= n
3
−n
2
= ... = n
k
−n
k−1
= 1 an, n
j
= j, j = 1, k.
• – Anuitatea viager˘ a constant˘ a ˆıntreag˘ a posticipat˘ a imediat˘ a nelimitat˘ a
Definit¸ie: Spunemc˘ a anuitatea viager˘ a constant˘ a ˆıntreag˘ a posticipat˘ a este imediat˘ a s¸i nelimitat˘ a,
dac˘ a ratele viagere se pl˘ atesc ˆıncepˆ and cu primul an, nelimitat (practic pˆ an˘ a la decesul persoanei).
Notˆ and cu a
x
valoarea medie actual˘ a a unei anuit˘ at¸i viagere constante ˆıntregi posticipate imediate
nelimitate, vom obt¸ine
a
x
=
1
E
x
+
2
E
x
+... =
D
x+1
D
x
+
D
x+2
D
x
+...
Introducˆ and num˘ arul de comutat¸ie
N
x
= D
x
+D
x+1
+...
anuitatea viager˘ a constant˘ a ˆıntreag˘ a posticipat˘ a imediat˘ a nelimitat˘ a se mai poate scrie
a
x
=
N
x+1
D
x
• – Anuitate viager˘ a constant˘ a ˆıntreag˘ a posticipat˘ a amˆ anat˘ a cu n ani, nelimitat˘ a.
Definit¸ie: Anuitatea viager˘ a constant˘ a ˆıntreag˘ a posticipat˘ a spunem c˘ a este amˆ anat˘ a cu n ani s¸i
nelimitat˘ a dac˘ a ratele viagere se pl˘ atesc dup˘ a al n-lea an de la ˆıncheierea contractului pˆ an˘ a la decesul
persoanei.
Astfel notˆ and cu
n/
a
x
valoarea medie actual˘ a a acestei anuit˘ at¸i putem scrie
n/
a
x
=
n+1
E
x
+
n+2
E
x
+...
sau
n/
a
x
=
D
x+n+1
D
x
+
D
x+n+2
D
x
+...
deci
n/
a
x
=
N
x+n+1
D
x
Exemplu. Vom prezenta solut¸ia pentru exemplul 1.
Rezolvare. Din enunt¸ul problemei deducem c˘ a nepotul va primi la sfˆ ars¸itul fiec˘ arui an suma
constant˘ a de 10 000 u.m. ˆıncepˆ and cu vˆ arsta de 25 ani.
ˆ
In condit¸iile ˆın care acesta are acum doar 12
ani, vorbim despre o anuitate viager˘ a constant˘ a ˆıntreag˘ a posticipat˘ a amˆ anat˘ a cu 13 ani, nelimitat˘ a.
Deci pentru ca ˆıncepˆ and cu vˆ arsta de 25 ani, nepotul s˘ a primeasc˘ a o sum˘ a de 10 000 u.m. la sfˆ ars¸itul
fiec˘ arui an, ˆın prezent bunicul va trebui s˘ a pl˘ ateasc˘ a suma (prima) P care este dat˘ a de
P = S
13/
a
12
= 10000
N
12+13+1
D
12
85
Numerele de comutat¸ie necesare se iau din tabelul cu procentul 5%, s¸i avem: D
12
= 49 785, 16
respectiv N
26
= 447 220, 98 Rezult˘ a c˘ a
P = 10000
447 220, 98
49 785, 16
= 89830, 2 u.m.
• – Anuitate viager˘ a constant˘ a ˆıntreag˘ a posticipat˘ a imediat˘ a, limitat˘ a la n ani.
Anuitatea viager˘ a constant˘ a ˆıntreag˘ a posticipat˘ a imediat˘ a s¸i limitat˘ a la n ani dac˘ a ratele viagere
se pl˘ atesc ˆıncepˆ and cu primul an, timp de n ani.
Notˆ and cu simbolul
/n
a
x
valoarea medie actual˘ a a acestei anuit˘ at¸ii avem relat¸ia
/n
a
x
=
1
E
x
+
2
E
x
+... +
n
E
x
De fapt avem
/n
a
x
= a
x

n/
a
x
adic˘ a
/n
a
x
=
N
x+1
−N
x+n+1
D
x
• Anuit˘ at¸i viagere constante ˆıntregi anticipate
Deosebirea ˆıntre anuitatea viager˘ a constant˘ a ˆıntreag˘ a anticipat˘ a s¸i cea posticipat˘ a const˘ a ˆın faptul
c˘ a la cea anticipat˘ a ratele viagere se pl˘ atesc la ˆınceputul fiec˘ arui an.
ˆ
In acest caz vom folosi aceleas¸i tipuri de anuit˘ at¸i, dar pentru care vom folosi litera ”a”.
Astfel avem urm˘ atoarele relat¸ii
a
x
=
N
x
D
x
ˆın cazul anuit˘ at¸ii viagere constante ˆıntregi anticipate imediate s¸i nelimitate,
n/
a
x
=
N
x+n
D
x
pentru anuitatea viager˘ a constant˘ a ˆıntreag˘ a anticipat˘ a amˆ anat˘ a cu n ani, nelimitat˘ a, respectiv
/n
a
x
=
N
x
−N
x+n
D
x
pentru anuitatea viager˘ a constant˘ a ˆıntreag˘ a anticipat˘ a imediat˘ a, limitat˘ a la n ani.
Anuit˘ at¸i viagere constante fract¸ionate
Definit¸ie: Spunem c˘ a anuitatea viager˘ a constant˘ a este fract¸ionat˘ a dac˘ a ratele viagere se pl˘ atesc
pentru fiecare subperioad˘ a ˆın care se ˆımparte anul.
La aceste anuit˘ at¸i fract¸ionate se ˆımparte anul ˆın m intervale egale, m ∈ N, m ≥ 2.
ˆ
In plus, consi-
der˘ am c˘ a la sfˆ ars¸itul fiec˘ arei subperioade astfel obt¸inute, se pl˘ atesc cˆ ate
1
m
u.m..
86
• Anuit˘ at¸i viagere constante fract¸ionate posticipate
Definit¸ie: Spunem c˘ a anuitatea viager˘ a constant˘ a fract¸ionat˘ a este posticipat˘ a dac˘ a ratele viagere
se pl˘ atesc la sfˆ ars¸itul fiec˘ arei subperioade.
Pentru simplificarea calculelor vom presupune c˘ a, ˆın decursul unui an, factorul de actualizare
viager variaz˘ a liniar. Cu alte cuvinte, punctul de coordonate
_
x +n +
j
m
,
n+j/m
E
x
_
apart¸ine dreptei de-
terminat˘ a de punctele: (n,
n
E
x
) s¸i (n +1,
n+1
E
x
) ,adic˘ a
n+j/m
E
x

n
E
x
j
m
=
n+1
E
x

n
E
x
1
Rezult˘ a c˘ a
n+j/m
E
x
=
j
m
(
n+1
E
x

n
E
x
) +
n
E
x,
n ≥ 0
• – Anuitatea viager˘ a constant˘ a fract¸ionat˘ a posticipat˘ a imediat˘ a nelimitat˘ a
Definit¸ie: Spunemc˘ a anuitatea viager˘ a constant˘ a fract¸ionat˘ a posticipat˘ a este imediat˘ a nelimitat˘ a
dac˘ a ratele viagere de cˆ ate
1
m
u.m. se pl˘ atesc la sfˆ ars¸itul fiec˘ arei subperioade ˆıncepˆ and cu primul an
pˆ an˘ a la decesul persoanei.
Dac˘ a not˘ am valoarea medie actual˘ a a unei anuit˘ at¸i viagere constante fract¸ionate posticipate ime-
diate nelimitate cu a
(m)
x
, obt¸inem
a
(m)
x
=
1
m
(
1/m
E
x
+
2/m
E
x
+...) =
1
m

n≥0
m

j=1
n+j/m
E
x
=
=
m+1
2m

N
x+1
D
x
+
m−1
2m

N
x
D
x
=
N
x
D
x

m+1
2m
deci
a
(m)
x
= a
x

m+1
2m
Notˆ and cu:
N
(m)
x
= N
x

m−1
2m
D
x
vom obt¸ine:
a
(m)
x
=
N
(m)
x
D
x

1
m
• – Anuitatea viager˘ a constant˘ a fract¸ionat˘ a posticipat˘ a amˆ anat˘ a cu n ani
87
Definit¸ie: Spunem c˘ a anuitatea viager˘ a constant˘ a fract¸ionat˘ a posticipat˘ a este amˆ anat˘ a cu n ani
dac˘ a ratele viagere de cˆ ate
1
m
u.m. se pl˘ atesc ˆıncepˆ and cu al n-lea an pˆ an˘ a la decesul persoanei.
Notˆ and cu
n/
a
(m)
x
valoarea medie actual˘ a a acestei anuit˘ at¸i s¸i t¸inˆ and cont c˘ a
a
(m)
x
=
m+1
2m

N
x+1
D
x
+
m−1
2m

N
x
D
x
vom putea scrie
n/
a
(m)
x
=
1
m
(
n+1/m
E
x
+
n+2/m
E
x
+...) = a
(m)
x+n

n
E
x
Sau dac˘ a avem ˆın vedere c˘ a
a
(m)
x+n
= a
x+n
+
m−1
2m
rezult˘ a
n/
a
(m)
x
= a
x+n

n
E
x
+
m−1
2m

n
E
x
S¸ tiind ˆıns˘ a c˘ a
a
x+n

n
E
x
=
n/
a
x
expresia final˘ a este
n/
a
(m)
x
=
n/
a
x
+
m−1
2m

n
E
x
• – Anuitatea viager˘ a constant˘ a fract¸ionat˘ a posticipat˘ a imediat˘ a limitat˘ a la n ani
Definit¸ie: Spunem c˘ a anuitatea viager˘ a constant˘ a fract¸ionat˘ a posticipat˘ a este imediat˘ a s¸i limitat˘ a
la n ani dac˘ a ratele viagere de cˆ ate
1
m
u.m. se pl˘ atesc ˆıncepˆ and cu primul an, timp de n ani.
Not˘ am cu
/n
a
(m)
x
valoarea medie actual˘ a a acestei anuit˘ at¸i s¸i ea va fi dat˘ a de relat¸ia
/n
a
(m)
x
= a
(m)
x

n/
a
(m)
x
• Anuit˘ at¸i viagere constante fract¸ionate anticipate
Deosebirea ˆıntre anuitatea viager˘ a constant˘ a fract¸ionat˘ a anticipat˘ a s¸i cea posticipat˘ a const˘ a ˆın
faptul c˘ a la cea anticipat˘ a ratele viagere de cˆ ate
1
m
u.m. se pl˘ atesc la ˆınceputul fiec˘ arei subperioade
din fiecare an.
Deoarece plata ratelor se face ˆınc˘ a de la ˆınceputul primei subperioade, avem
a
(m)
x
=
1
m
+a
(m)
x
Folosind relat¸ia de calcul a anuit˘ at¸ii viagere constante fract¸ionate posticipate imediate nelimitate
vom putea scrie urm˘ atoarea expresie
88
a
(m)
x
=
N
(m)
x
D
x
Analog, pentru anuitatea constant˘ a fract¸ionat˘ a anticipat˘ a amˆ anat˘ a cu n ani nelimitat˘ a, putem
scrie
n/
a
(m)
x
=
n/
a
x

m−1
2m

n
E
x
Pentru anuitatea viager˘ a constant˘ a fract¸ionat˘ a anticipat˘ a imediat˘ a limitat˘ a la n ani avem
n/
a
(m)
x
= a
(m)
x

n/
a
(m)
x
3.3 UNITATEA 3. Pl˘ at¸i ˆın caz de deces
Dac˘ a ˆın cazul pl˘ at¸ilor viagere evenimentul aleator care condit¸iona efectuarea acestora a fost ca per-
soana s˘ a fie ˆın viat¸˘ a la momentele efectu˘ arii pl˘ at¸ilor viagere, acum, la pl˘ at¸ile ˆın caz de deces eveni-
mentul aleator presupune c˘ a decesul persoanei are loc ˆıntr-un interval precizat.
3.1. Plata unic˘ a ˆın caz de deces
Ne fix˘ am din nou atent¸ia asupra unei persoane ˆın vˆ arst˘ a de x ani. Pentru simplificarea calculelor
se face urm˘ atoarea presupunere: persoana, oricare ar fi ea, decedeaz˘ a exact la mijlocul unui an. Cu
alte cuvinte, o persoan˘ a mai are de tr˘ ait n ani s¸i jum˘ atate. Dac˘ a persoana ˆın cauz˘ a decedeaz˘ a ˆıntre
x + n s¸i x + n + 1 ani, la jum˘ atatea anului (conform convent¸iei de mai sus), familia sa (sau persoana
indicat˘ a de aceasta) va primi 1 u.m. Dac˘ a persoana nu decedeaz˘ a la momentul indicat, atunci nu se
va efectua nici o plat˘ a.
Problema care se pune aici const˘ a ˆın a determina care este valoarea medie actual˘ a a pl˘ at¸ii unice ˆın
caz de deces descris˘ a mai sus.
ˆ
In acest sens consider˘ amvariabila aleatoare Z care are drept valori, va-
lorile actualizate ale sumelor ce se pl˘ atesc ˆın caz de deces. Aceast˘ a variabil˘ a aleatoare are urm˘ atoarea
distribut¸ie
Z :
_
0 v
n+1/2
1 −
n/n+1
q
x n/n+1
q
x
_
unde v
n+1/2
reprezint˘ a valoarea actual˘ a a unei unit˘ at¸i monetare pl˘ atibile peste n ani s¸i jum˘ atate, iar
n/n+1
q
x
=
n
p
x
q
x+n
reprezint˘ a probabilitatea ca o persoan˘ a ˆın vˆ arst˘ a de x ani s˘ a decedeze ˆıntre x +n s¸i x +n+1 ani, exact
la jum˘ atatea anului.
Definit¸ie: Se numes¸te factor de actualizare ˆın caz de deces valoarea medie a variabilei aleatoare
Z de mai sus.
Not˘ am cu simbolul
n
D
x
acest factor s¸i avem
89
n
D
x
= M(Z) = v
n+1/2

n/n+1
q
x
= v
n+1/2

l
x+n
−l
x+n+1
l
x
=
v
x+n+1/2
(l
x+n
−l
x+n+1
)
v
x
l
x
=
v
1/2
v
x+n
l
x+n
−u
1/2
v
x+n+1
l
x+n+1
v
x
l
x
=
v
1/2
D
x+n
−u
1/2
D
x+n+1
D
x
=
u
1/2
(v D
x+n
−D
x+n+1
)
D
x
Introducem num˘ arul de comutat¸ie
C
x
= u
1/2
(v D
x
−D
x+1
) ,
s¸i, astfel, se poate scrie
n
D
x
=
C
x+n
D
x
3.2. Anuit˘ at¸i de deces
Anuit˘ at¸ile de deces sunt acelea pentru care plata ˆın caz de deces se efectueaz˘ a oricˆ and are loc
decesul persoanei, ˆıntre doi ani dinainte precizat¸i. Aici vom ˆıntˆ alni numai cazul ˆıntreg, deoarece
intervalul dintre dou˘ a momente cˆ and ar fi posibil˘ a efectuarea pl˘ at¸ii este de un an s¸i decesul persoanei
se consider˘ a, conform ipotezei, c˘ a va avea loc peste un num˘ ar ˆıntreg de ani s¸i jum˘ atate.
Prin intermediul acestei not¸iuni suntem interesat¸i s˘ a vedem care este valoarea medie actual˘ a a
mai multor posibilit˘ at¸i de plat˘ a ˆın caz de deces, de cˆ ate o unitate monetar˘ a s¸i care urmeaz˘ a a fi pl˘ atite
o singur˘ a dat˘ a ˆın cazul ˆın care persoana decedeaz˘ a ˆın anul respectiv.
• Anuitate de deces imediat˘ a s¸i nelimitat˘ a
Definit¸ie: Spunem c˘ a anuitatea de deces este imediat˘ a s¸i nelimitat˘ a dac˘ a plata sumei se va face
oricˆ and survine decesul persoanei.
Variabila aleatoare Z aferent˘ a acestei anuit˘ at¸i se va descompune ˆın variabile aleatoare, Z
k
, k ≥ 0,
Z =

k≥0
Z
k
, Z
k
fiind variabile care reprezint˘ a plata unic˘ a ce se va efectua pentru doi ani consecutivi,
k, k +1.Trecˆ and la valorile medii, putem scrie.
M(Z) =

k≥0
M(Z
k
) =

k≥0
k
D
x
=

k≥0
C
x+k
D
x
Introducem un nou num˘ ar de comutat¸ie M
x
90
M
x
=

k≥0
C
x+k
=

k≥0
u
1/2
(v D
x+k
−D
x+k+1
)
M
x
= u
1/2
(v N
x
−N
x+1
)
Astfel, putem scrie
M(Z) =

k≥0
C
x+k
D
x
=
M
x
D
x
Notˆ and A
x
= M(Z), adic˘ a valoarea actual˘ a medie a anuit˘ at¸ii de deces imediat˘ a nelimitat˘ a, avem
A
x
=
M
x
D
x
• Anuitate de deces dublu limitat˘ a inferior la m ani (inclusiv) s¸i superior la n ani (exclusiv)
Definit¸ie: Anuitatea de deces spunemc˘ a este dublu limitat˘ a inferior la mani (inclusiv) s¸i superior
la n ani (exclusiv) dac˘ a plata se va efectua oricˆ and are loc decesul ˆıntre x + m ani (inclusiv) s¸i x + n
ani (exclusiv).
Dac˘ a not˘ am cu
m/n
A
x
valoarea medie actual˘ a a acestei anuit˘ at¸i de deces dublu limitat˘ a, vom
obt¸ine
m/n
A
x
= M(Z) =
n−1

k=m
k
D
m
=
n−1

k=m
C
x+k
D
x
=
M
x+m
−M
x+n
D
x
Astfel avem
m/n
A
x
=
M
x+m
−M
x+n
D
x
Observat¸ii:
Pentru m = 0 se obt¸ine anuitatea de deces imediat˘ a limitat˘ a la n ani s¸i anume
/n
A
x
=
M
x
−M
x+n
D
x
Pentru intervalul [n, .) se va obt¸ine anuitatea de deces amˆ anat˘ a cu n ani nelimitat˘ a (practic pˆ an˘ a
la limita de vˆ arst˘ a)
n/
A
x
=
M
x+n
D
x
ˆ
In scrierea [n, .), ”.” simbolizeaz˘ a limita de vˆ arst˘ a.
91
3.4 UNITATEA 4. Asigur˘ ari de persoane
3.4.1 Principiul echilibrului financiar
Din cele prezentate pˆ an˘ a ˆın acest punct deducem c˘ a exist˘ a o relat¸ie bine determinat˘ a ˆıntre suma asi-
gurat˘ a, S s¸i prima P, aceast˘ a relat¸ie avˆ and la baz˘ a tocmai principiul echilibrului financiar. Leg˘ atura
dintre cele dou˘ a variabile are loc indiferent dac˘ a pl˘ at¸ile efectuate de/c˘ atre o persoan˘ a se realizeaz˘ a
ˆıntr-o singur˘ a trans¸ ˘ a sau es¸alonat. Pentru cazul concret al asigur˘ arilor de persoane, acest principiu
se reflect˘ a ˆın egalitatea (la un acelas¸i moment de timp) dintre valorile medii actuale ale pl˘ at¸ilor alea-
toare pl˘ atibile fie ˆın cazul cˆ and asiguratul este ˆın viat¸˘ a, fie c˘ a a decedat, conform prevederilor din
contractul de asigurare. Acesta contract este un ˆınscris ce ia nas¸tere ˆın urma acordului de voint¸˘ a a
celor dou˘ a p˘ art¸i contractante (asiguratul s¸i institut¸ia de asigurare) s¸i ˆın care sunt stipulate o serie de
elemente.
3.4.2 Asigurarea de viat¸ ˘ a
ˆ
In contractul de asigurare se stabiles¸te, ˆıntre altele, c˘ a:
Obligat¸iile asiguratului Obligat¸iile institut¸iei de
asigurare
Asiguratul, ˆın vˆ arst˘ a de x ani Asiguratorul va pl˘ ati asi-
pl˘ ates¸te periodic, anticipat o guratului o suma, S, cˆ and
prim˘ a de asigurare, P, timp acesta ˆımplines¸te x +n ani.
de k ani. Dac˘ a la aceast˘ a vˆ arst˘ a asi-
guratul nu este ˆın viat¸˘ a,
institut¸ia de asigurare nu are
nici o obligat¸iefinanciar˘ a.
ˆ
In vederea aplic˘ arii principiului echilibrului financiar, trebuie s˘ a stabilimmai ˆıntˆ ai valorile medii
actualizate ale obligat¸iilor celor dou˘ a p˘ art¸i. Astfel, avem
Valoarea medie actual˘ a a Valoarea medie actual˘ a
unei unit˘ at¸i monetare ce a unei unit˘ at¸i monetare ce
urmeaz˘ a a fi pl˘ atit˘ a antici- se pl˘ ates¸te peste n ani
pat, timp de k ani este
/k
a
x
, este:
n
E
x
, ˆıntrucˆ at avem
ˆıntrucˆ at avem de-a face cu de-a face cu o plat˘ a viager˘ a
o anuitate viager˘ a anticipat˘ a unic˘ a.
cu rata de 1 u.m. Deoarece se pl˘ ates¸te o su-
Deoarece se pl˘ atesc P u.m. m˘ a, S, vom avea drept
anticipat, vom avea drept valoarea medie actual˘ a,
valoare medie actual˘ a S
n
E
x
.
P
/k
a
x
.
Conform principiului echilibrului financiar, putem scrie egalitatea
92
P
/k
a
x
= S
n
E
x
Dac˘ a exprim˘ am anuitatea ˆıntreag˘ a constant˘ a anticipat˘ a limitat˘ a,
/k
a
x
, respectiv factorul de actu-
alizare viager,
n
E
x
, cu ajutorul numerelor de comutat¸ie, obt¸inem
P
N
x
−N
x+k
D
x
= S
D
x+n
D
x
s¸i atunci, expresia primei P va fi
P = S
D
x+n
N
x
−N
x+k
Cazuri particulare:
1. Pentru k = 1 prima se pl˘ ates¸te o singur˘ a dat˘ a, altfel spus, avem prim˘ a unic˘ a.
ˆ
In aceste condit¸ii
diferent¸a N
x
−N
x+1
= D
x
, deci vom obt¸ine
P = S
D
x+n
D
x
2. Pentru k = n (de obicei k ≤ n) s¸i k > 1, adic˘ a atunci cˆ and prima nu este unic˘ a, ea se va pl˘ ati,
de obicei, periodic pˆ an˘ a cˆ and asiguratul ˆımplines¸te cei x +n ani, deci pe tot timpul asigur˘ arii.
ˆ
In acest moment el va primi de la asigurator suma S.
ˆ
In aceasta situat¸ie, prima se exprim˘ a sub
forma
P = S
D
x+n
N
x
−N
x+n
3.4.3 Asigurarea de pensii
Contractul de asigurare prevede, printre altele, urm˘ atoarele:
93
Obligat¸iile asiguratului Obligat¸iile institut¸iei de
asigurare
Asiguratul, ˆın vˆ arst˘ a de Asiguratorul va pl˘ ati
x ani pl˘ ates¸te periodic, periodic asiguratului o
anticipat o prim˘ a, P, suma (pensie anual˘ a), S,
timp de k ani. din momentul ˆın care
acesta ˆımplines¸te x +n
ani pˆ an˘ a la decesul s˘ au.
Dac˘ a asiguratul dece-
deaz˘ a ˆınaintea ˆımplinirii
vˆ arstei stabilite prin
contract, institut¸ia de
asigurare nu are nici o
obligat¸ie financiar˘ a.
Valoarea medie actual˘ a Valoarea medie actual˘ a
a unei unit˘ at¸i monetare a obligat¸iilor asiguratorului
ce urmeaz˘ a a fi pl˘ atit˘ a este
n/
a
x
ˆın cazul unei uni-
anticipat, timp de k ani t˘ at¸i monetare, ˆıntrucˆ at este
este
/k
a
x
, ˆıntrucˆ at avem vorba de anuitate viager˘ a
de-a face cu o anuitate amˆ anat˘ a cu n ani.
viager˘ a cu rata de 1 u.m. Deoarece se pl˘ ates¸te o
Deoarece se pl˘ atesc P pensie anual˘ a, S, vom
u.m. anticipat vom avea avea drept valoarea medie
drept valoare medie actual˘ a S
n/
a
x
.
actual˘ a P
/k
a
x
.
Conform principiul echilibrului financiar putem scrie
P
/k
a
x
= S
n/
a
x
Procedˆ and analog ca s¸i ˆın cazul asigur˘ arilor de viat¸˘ a prin folosirea numerelor de comutat¸ie, vom
obt¸ine
P
N
x
−N
x+k
D
x
= S
N
x+n
D
x
de unde rezult˘ a
P =
N
x+n
N
x
−N
x+k
Cazuri particulare:
94
1. Dac˘ a prima este unic˘ a (k = 1) s¸i cum N
x
−N
x+1
= D
x
, suntem condus¸i la urm˘ atoarea formul˘ a
P = S
N
x+n
D
x
ˆ
In situat¸ia special˘ a c˘ a pensia ˆıncepe a fi pl˘ atit˘ a de c˘ atre asigurator chiar din primul an (n = 0)
rezult˘ a
P = S
N
x
D
x
2. S¸ i la asigurarea de pensii putem ˆıntˆ alni cazul ˆın care primele se pl˘ atesc pˆ an˘ a ˆın momentul ˆın
care institut¸ia de asigurare va ˆıncepe s˘ a pl˘ ateasc˘ a pensia anual˘ a. De aceast˘ a dat˘ a (k = n) avem
P = S
N
x+n
N
x
−N
x+n
3.
ˆ
In multe situat¸ii concrete pl˘ at¸ile se fac fract¸ionat, pe subperioade ale perioadei de baz˘ a. De
exemplu, perioada de baz˘ a este de 1 an, iar pl˘ at¸ile se fac lunar. Din acest motiv, vom considera
c˘ a avem de-a face cu m subperioade de plat˘ a (m = 12 la pl˘ at¸ile lunare), caz ˆın care vom utiliza
expresia
P = S
N
(m)
x+n
N
(m)
x
−N
(m)
x+n
ˆ
In aceast˘ a relat¸ie, numerele de comutat¸ie se vor calcula cu ajutorul formulei
N
(m)
x
= N
x

m−1
2m
D
x
Exemplu. Ca s¸i aplicat¸ie la acest tip de asigurare vom rezolva exemplul al doilea prezentat chiar
la ˆınceputul acestui capitol.
Rezolvare. Suntem ˆın cazul unei asigur˘ ari de pensii pentru care cunoas¸tem: m = 12, x = 40,
k = n = 30, S = 100 $, p = 5%.
ˆ
Inlocuind aceste date ˆın formula
P = S
N
(m)
x+n
N
(m)
x
−N
(m)
x+n
vom obt¸ine
P = 100
N
(12)
70
N
(12)
40
−N
(12)
70
Din tabelul cu numerele de comutat¸ie, avem: N
40
= 193 870, 81, N
70
= 13 775, 38, D
40
=
12 053, 29, D
70
= 1 776, 45. Cu ajutorul acestora vom calcula N
(12)
70
respectiv N
(12)
40
astfel
N
(12)
70
= N
70

12 −1
2 12
D
70
= 13 775, 13 −
11
24
1 776, 45 = 12 961, 17
95
iar
N
(12)
40
= N
40

12 −1
2 12
D
40
= 193 870, 81 −
11
24
12 053, 29 = 188 346, 38
Revenind ˆın relat¸ia de calcul pentru determinarea primei, obt¸inem
P = 100
12 961, 17
188 346, 38 −12 961, 17
= 7, 39 $
ˆ
In concluzie, pentru ca pensia lunar˘ a s˘ a fie de 100 $, dup˘ a 30 ani de la momentul semn˘ arii con-
tractului, asiguratul va trebui s˘ a pl˘ ateasc˘ a, tot lunar, institut¸iei de asigurare 7, 39 $ timp de 30 ani.

3.4.4 Asigurare de deces
ˆ
In contractul de asigurare sunt stipulate, ˆıntre altele, urm˘ atoarele:
Obligat¸iile asiguratului Obligat¸iile institut¸iei de
asigurare
Asiguratul, ˆın vˆ arst˘ a de x Dac˘ a asiguratul decedeaz˘ a
ani pl˘ ates¸te anual, antici- ˆıntre vˆ arsta de x +m ani
pat o prim˘ a P, timp de (inclusiv) s¸i x +n ani (ex-
k ani. clusiv), atunci asiguratorul
va pl˘ ati unei persoane indi-
cate de asigurat suma S.
Valoarea medie actual˘ a a Valoarea medie actual˘ a a
sumelor pl˘ atite este P
/k
a
x
. sumei pl˘ atite de asigurator
este S
m/n
A
x
.
Conform principiului echilibrului financiar putem scrie
P
/k
a
x
= S
m/n
A
x
Din aceast˘ a egalitate, folosind numerele de comutat¸ie pentru cele dou˘ a anuit˘ at¸i, obt¸inem
P = S
M
x+m
−M
x+n
N
x
−N
x+k
Cazuri particulare:
1. Dac˘ a prima este unic˘ a, k = 1, atunci N
x
−N
x+1
= D
x
de unde rezult˘ a
P = S
M
x+m
−M
x+n
D
x
96
2. Dac˘ a m = 0 s¸i k = n, ceea ce ˆınseamn˘ a c˘ a prima se pl˘ ates¸te pe tot timpul asigur˘ arii, plata sumei
S realizˆ andu-se doar dac˘ a decesul survine ˆın acest interval, atunci:
P = S
M
x
−M
x+n
N
x
−N
x+n
3. Dac˘ a prima pl˘ atit˘ a de asigurat este unic˘ a, urmˆ and s˘ a se primeasc˘ a suma asigurat˘ a, S, oricˆ and
ar avea loc decesul, de la momentul ˆıncheierii contractului s¸i pˆ an˘ a la limita de vˆ arst˘ a, adic˘ a:
m = 0 s¸i n →∞ (teoretic), avem
P = S
M
x
D
x
Exemplu. Vom rezolva exemplul al treilea prezentat la ˆınceputul capitolului.
Rezolvare. Suntem ˆın situat¸ia unei asigur˘ ari de deces pentru care: x = 45, S = 1 000 u.m., n = 35,
m = 0, p = 5%, k = 1 ˆın primul caz s¸i k = 35 ˆın al doilea caz.
ˆ
In primul caz, formula de calcul este
P = S
M
x
−M
x+n
D
x
adic˘ a
P = 1 000
M
45
−M
80
D
45
= 1 000
2 699, 55 −399, 23
9 274, 34
= 248, 03 u.m.
ˆ
In al doilea caz, cˆ and prima se pl˘ ates¸te anual, folosim relat¸ia
P = S
M
x
−M
x+n
N
x
−N
x+k
Utilizˆ and datele din ipotez˘ a, obt¸inem
P = 1 000
M
45
−M
80
N
45
−N
80
= 1 000
2 699, 55 −399, 23
139 436, 85 −2 452, 23
= 16, 79 u.m.
3.4.5 Asigurare mixt˘ a
As¸a cum s-a putut desprinde din prezentarea anterioar˘ a a primelor dou˘ a tipuri de contracte de
asigurare, exist˘ a situat¸ii ˆın care institut¸ia de asigurare este exonerat˘ a de la plata sumei asigurate sau
a pensiei anuale. Pentru a ˆınl˘ atura acest neajuns, exist˘ a posibilitatea ˆıncheierii unei asigur˘ ari mixte
ce combin˘ a elementele asigur˘ arilor de viat¸˘ a s¸i de deces.
97
Obligat¸iile asiguratului Obligat¸iile institut¸iei de
asigurare
Asiguratul, ˆın vˆ arst˘ a de Asiguratorul va pl˘ ati
x ani pl˘ ates¸te periodic, asiguratului suma S, dac˘ a
anticipat o prim˘ a, P, timp acesta este ˆın viat¸˘ a la
de k ani. x +n ani sau altor per-
soane indicate de asigurat,
dac˘ a acesta din urm˘ a de-
cedeaz˘ a pˆ an˘ a la x +n ani.
Pentru o unitate monetar˘ a, Valoarea medie actual˘ a a
valoarea medie actual˘ a unei unit˘ at¸i monetare ce
corespunz˘ atoare este
/k
a
x
. urmeaz˘ a a fi pl˘ atit˘ a peste
Deoarece se pl˘ atesc P u.m. n ani, dac˘ a persoana va fi
anticipat, valoarea medie ˆın viat¸˘ a atunci, este
n
E
x
.
actual˘ a va fi: P
/k
a
x
. Dac˘ a are loc decesul, pˆ an˘ a
la ˆımplinirea vˆ arstei de x +n
ani, atunci valoarea medie
actual˘ a este
/n
A
x
.Cumu-
lˆ and cele dou˘ a situat¸ii avem
n
E
x
+
/n
A
x
.Deoarece este
vorba de S u.m., valoarea
medie actual˘ a va fi
S (
n
E
x
+
/n
A
x
) .
Conform principiului echilibrului financiar, rezult˘ a egalitatea
P
/k
a
x
= S (
n
E
x
+
/n
A
x
)
de unde
P = S
n
E
x
+
/n
A
x
/k
a
x
Exprimˆ and cu numerele de comutat¸ie, dup˘ a simplific˘ ari obt¸inem rezultatul final
P = S
D
x+n
+M
x
−M
x+n
N
x
−N
x+k
Cazuri particulare:
1. Dac˘ a prima este unic˘ a, deci k = 1, deoarece N
x
−N
x+1
= D
x
obt¸inem
P = S
D
x+n
+M
x
−M
x+n
D
x
98
2. Cˆ and k 1, avem ˆın cele mai multe cazuri k = n, s¸i astfel
P = S
D
x+n
+M
x
−M
x+n
N
x
−N
x+n
4.6. Rezerva matematic˘ a
Metode de calcul
Institut¸ia de asigurare constituie un fond b˘ anesc, numit rezerv˘ a matematic˘ a, care va fi utilizat
pentru efectuarea pl˘ at¸ilor c˘ atre persoanele asigurate. Pentru a evalua valoarea acestui fond se fixeaz˘ a
un moment de evaluare s¸i se stabiles¸te cˆ at reprezint˘ a rezerva aferent˘ a fiec˘ arui asigurat la momentul
respectiv. Rezerva total˘ a se obt¸ine prin ˆınsumarea tuturor acestor rezerve actualizate la momentul
de evaluare stabilit.
ˆ
In principal, exist˘ a dou˘ a metode fundamentale de determinare a rezervei ma-
tematice: metoda prospectiv˘ a s¸i cea retrospectiv˘ a.
ˆ
In vederea prezent˘ arii celor dou˘ a metode vom
introduce urm˘ atoarele notat¸ii relat¸ii:
t− momentul de evaluare, la care se calculeaz˘ a rezerva matematic˘ a,
D
·
0
− datoria institut¸iei de asigurare, actualizat˘ a la momentul zero,
D
··
0
− datoria asiguratului, actualizat˘ a la momentul zero,
D
·
t
− datoria institut¸iei de asigurare, actualizat˘ a la momentul t,
D
··
t
− datoria asiguratului, actualizat˘ a la momentul t,
R
t
− cuantumul rezervei matematice la momentul t,
/t
D
·
0
− valoarea actual˘ a a obligat¸iilor asiguratorului pˆ an˘ a la momentul t, evaluat˘ a la momentul
zero,
/t
D
··
0
− valoarea actual˘ a a obligat¸iilor asiguratului pˆ an˘ a la momentul t, evaluat˘ a la momentul zero,
t/
D
·
0
− valoarea actual˘ a a obligat¸iilor asiguratorului ulterioare momentului t, evaluat˘ a la momen-
tul zero,
t/
D
··
0
− valoarea actual˘ a a obligat¸iilor asiguratului ulterioare momentului t, evaluat˘ a la momentul
zero.
Rezerva matematic˘ a calculat˘ a prin metoda prospectiv˘ a este dat˘ a de:
R
t
= D
·
t
−D
··
t
,
iar prin cea retrospectiv˘ a:
R
t
=
/t
D
··
0

/t
D
·
0
t
E
0
Indiferent de metoda folosit˘ a, rezerva matematic˘ a are aceeas¸i valoare. Pe de o parte, obligat¸iile an-
terioare s¸i posterioare datei de evaluare a rezervei actualizate, ˆın total dau valoarea actual˘ a a ˆıntregii
obligat¸ii:
/t
D
·
0
+
t/
D
·
0
= D
·
0
,
/t
D
··
0
+
t/
D
··
0
= D
··
0
,
iar pe de alt˘ a parte, obligat¸iile actualizate ale celor dou˘ a p˘ art¸i sunt egale:
99
D
·
0
= D
··
0
Deoarece
t/
D
·
0
= D
·
t

t
E
0
s¸i
t/
D
··
0
= D
··
t

t
E
0
,
rezult˘ a:
R
t
=
/t
D
··
0

/t
D
·
0
t
E
0
=
_
D
··
0

t/
D
··
0
_

_
D
·
0

t/
D
·
0
_
t
E
0
=
t/
D
·
0

t/
D
··
0
t
E
0
=
D
·
t

t
E
0
−D
··
t

t
E
0
t
E
0
= D
·
t
−D
··
t
Exemplul 1. S˘ a se calculeze rezerva matematic˘ a ˆın cazul unei asigur˘ ari de viat¸˘ a ˆın urm˘ atoarele
condit¸ii:
- asiguratul are vˆ arsta de x ani,
- plata primelor P se va face anual anticipat, timp de n ani, din momentul ˆıncheierii contractului
de asigurare,
- suma asigurat˘ a de S u.m. se va ˆıncasa peste n ani, de c˘ atre asigurat, dac˘ a acesta va fi ˆın viat¸˘ a
atunci.
Rezolvare.
Fiind vorba de o asigurare de viat¸˘ a ˆın condit¸iile din enunt¸, avem:
P
/n
a
x
= S
n
E
x
⇒P = S
D
x+n
N
x
−N
x+n
————+————–+——————+————–>
0 t n moment de timp (ani)
x x+t x+n vˆ arsta asiguratului
Consider˘ am c˘ a momentul de evaluare t ∈ [0, n].
Folosind metoda prospectiv˘ a datoriile celor dou˘ a p˘ art¸i evaluate la momentul t sunt:
D
·
t
= S
n−t
E
x+t
, D
··
t
= P
/n−t
a
x+t
Atunci:
R
t
= S
n−t
E
x+t
−P
/n−t
a
x+t
= S
D
x+n
D
x+t
−S
D
x+n
N
x
−N
x+n

N
x+t
−N
x+n
D
x+t
= S
D
x+n
D
x+t

_
1 −
N
x+t
−N
x+n
N
x
−N
x+n
_
= S
D
x+n
D
x+t

N
x
−N
x+t
N
x
−N
x+n
100
ˆ
In cazul metodei retrospective
/t
D
··
0
= P
/t
a
x
,
/t
D
·
0
= 0
deci
/t
D
··
0
= R
t

t
E
x
R
t
=
P
/t
a
x
t
E
x
= S
D
x+n
N
x
−N
x+n

N
x
−N
x+t
D
x

1
D
x+t
D
x
=
= S
D
x+n
D
x+t

N
x
−N
x+t
N
x
−N
x+n

Exemplul 2. S˘ a se calculeze rezerva matematic˘ a ˆın cazul unei asigur˘ ari de deces ˆın urm˘ atoarele
condit¸ii:
- asiguratul are vˆ arsta de x ani,
- plata primelor P se va face anual anticipat, pe tot timpul viet¸ii asiguratului, din momentul
ˆıncheierii contractului de asigurare,
- suma asigurat˘ a de S u.m. se va ˆıncasa de c˘ atre o persoan˘ a desemnat˘ a de c˘ atre asigurat, dup˘ a
decesul asiguratului.
Rezolvare. In acest caz avem
P a
x
= S A
x
Folosind numerele de comutat¸ie
P
N
x
D
x
= S
M
x
D
x
deci
P = S
M
x
N
x
Calculˆ and apoi rezerva matematic˘ a prin metoda prospectiv˘ a vom obt¸ine
R
t
= S A
x+t
−P a
x+t
= S
_
M
x+t
D
x+t

M
x
N
x

N
x+t
D
x+t
_

Exemplul 3. S˘ a se calculeze rezerva matematic˘ a ˆın cazul unei asigur˘ ari de pensii ˆın urm˘ atoarele
condit¸ii:
- asiguratul are vˆ arsta de x ani,
- plata primelor P se va face anual anticipat, timp de n ani, din momentul ˆıncheierii contractului
de asigurare,
- pensia anual˘ a de S u.m. se va ˆıncasa de c˘ atre asigurat, peste n ani, pe tot parcursul viet¸ii sale.
Rezolvare. Prima net˘ a anual˘ a o vom exprima cu ajutorul relat¸iei
101
P
/n
a
x
= S
n/
a
x
⇒P = S
N
x+n
N
x
−N
x+n
Folosind metoda retrospectiv˘ a ˆın calcularea rezervei matematice, vom avea
R
t
=
P
/t
a
x
t
E
x
= S
N
x+n
N
x
−N
x+n

N
x
−N
x+t
D
x+t

4.7. Alte tipuri de asigur˘ ari de persoane
Pe piat¸a asigur˘ arilor din Romˆ ania exist˘ a peste 40 de companii care au dreptul de a incheia asi-
gur˘ ari, o parte dintre acestea ˆıncheie s¸i asigur˘ ari de persoane, altele decˆ at cele studiate pˆ an˘ a acum.
Fiecare companie are o ofert˘ a proprie de astfel de asigur˘ ari. Informat¸ii referitoare la tipurile de asi-
gur˘ ari oferite se pot obt¸ine vizitˆ and site-ul www.1asig.ro. De asemenea se face s¸i o diferent¸˘ a ˆıntre
persoanele fizice s¸i cele juridice ˆın oferta de asigur˘ ari. Astfel avem asigur˘ ari pentru
- vˆ anatori s¸i/sau pescari sportivi, persoane fizice care contracteaza credite bancare, asigurare
medical˘ a pentru c˘ al˘ atorii ˆın str˘ ain˘ atate, a c˘ al˘ atorilor prin societ˘ at¸i specializate de transport c˘ al˘ atori,
a turis¸tilor prin societ˘ at¸i specializate de turism sau prin structuri de cazare, a persoanelor din
autovehicule ˆınchiriate, a component¸ilor echipelor sportive, a avocat¸ilor, notarilor, medicilor liber-
profesionis¸ti cu cabinet propriu, a personalului medical, asigurarea individual˘ a de accidente, asi-
gurarea colectiv˘ a de accidente, asigurarea managerului, asigurarea de accidente a persoanelor din
autovehicul, asigurarea de accidente a taximetris¸tilor s¸i a persoanelor transportate de aces¸tia, asi-
gurarea de accidente a pompierilor, asigurarea facultativ˘ a a pasagerilor pe timpul transportului cu
nave maritime/ape interioare, asigurarea suplimentar˘ a pentru spitalizare s¸i intervent¸ii chirurgicale
ˆın caz de ˆımbolnavire s¸i/sau accident.
4.8. Asigur˘ ari de bunuri
Sub acest titlu generic includem urm˘ atoarele tipuri de asigur˘ ari:
- Asigur˘ ari de autovehicule, Asigur˘ ari maritime s¸i de transport, Asigur˘ ari de aviat¸ie, Asigur˘ ari de
bunuri, Asigur˘ ari de raspundere civil˘ a, Asigur˘ ari de credite si garant¸ii, Asigur˘ ari de pierderi finan-
ciare din riscuri asigurate Asigur˘ ari agricole, Asigurare Auto Obligatorie (RCA), Asigur˘ ari complexe
Pentru exemplificare, la asigur˘ arile de bunuri putem ˆıntˆ alni:
- asigurarea locuint¸ei (incendiu, explozie, cutremur, inundat¸ii, vandalism, furt prin efract¸ie s¸i
altele) - suplimentar se pot asigura bunuri casabile, bani s¸i/sau valori; asigurarea complex˘ a a gos-
pod˘ ariei - se asigur˘ a: bunurile din gospod˘ arie; persoanele pentru riscuri de accidente; r˘ aspunderea
civil˘ a legal˘ a decurgˆ and din prejudicii produse tert¸ilor, pentru riscurile ˆıntˆ amplate ˆın gospodaria
asigurat˘ a; asigurarea bunurilor apart¸inˆ and persoanelor juridice; alte asigur˘ ari de bunuri, cum ar
fi: de avarii accidentale a mas¸inilor, utilajelor, echipamentelor s¸i instalat¸iilor; de pierdere de profit
din ˆıntreruperea activit˘ at¸ii; a bunurilor casabile; a echipamentelor electronice; a banilor s¸i/sau va-
lorilor; a lucr˘ arilor de construct¸ii-montaj; asigurarea de avarii s¸i furt a autovehicolelor (CASCO);
asigurarea de accidente a conduc˘ atorilor s¸i a altor persoane aflate ˆın autovehicul; asigurarea de
r˘ aspundere a transportatorului ˆın calitate de c˘ ar˘ aus, pentru m˘ arfurile transportate (CMR); asigu-
rarea de r˘ aspundere a transportatorului ˆın calitate de c˘ ar˘ aus, pentru m˘ arfurile transportate nu-
mai pe teritoriul Romˆ aniei; asigurarea de r˘ aspundere civil˘ a obligatorie auto (RCA); asigurarea de
r˘ aspundere civil˘ a excedent peste limitele r˘ aspunderii la asigurare obligatorie; asigurarea culturilor
102
pentru riscuri generale - se asigur˘ a: culturile de cereale; plantele tehnice; culturile de legume s¸i car-
tofi; plantele medicinale s¸i aromatice; culturile furajere; rodul viilor, pomilor fructiferi s¸i hameiului;
se mai pot asigura: animalele, culturile pentru riscuri specificate prin clauze speciale, serele s¸i
culturile din sere,
- asigurarea bunurilor pe timpul transportului; asigurarea de r˘ aspundere a transportatorului
pentru pagube produse c˘ al˘ atorilor prin accidente de transport; asigurarea facultativ˘ a a navelor;
asigurarea facultativa a navelor fluviale, navelor de pescuit s¸i navelor colectoare, precum s¸i a al-
tor ambarcat¸iuni, instalat¸ii s¸i utilaje plutitoare, asimilate navelor; asigurarea navelor pe timpul
construct¸iei; asigurarea facultativ˘ a a unit˘ at¸ilor de foraj marin; asigurarea aeronavelor aviat¸iei civile;
asigurarea riscurilor ce decurg din contractele de leasing ˆıncheiate de societatea de leasing cu utiliza-
torii; asigurarea riscurilor ce decurg din contractele comerciale (de vˆ anzare-cumparare/ distribut¸ie/
consignat¸ie) cu plata la termen, integral, sau ˆın rate; asigurarea riscurilor ce decurg din contrac-
tele de credit bancar s¸i/sau comercial, ce au ca destinat¸ie achizit¸ionarea de c˘ atre persoanele fizice a
bunurilor casnice, a automobilelor sau locuint¸elor;
asigur˘ ari de garant¸ii: garant¸ii de plat˘ a a creditului furnizor, garant¸ii pentru licitat¸ii, garantarea
pl˘ at¸ii avansurilor.
La aceste tipuri de asigur˘ ari, evenimentul aleator care condit¸ioneaz˘ a efectuarea pl˘ at¸ii sumei asi-
gurate, este evenimentul de producere a daunei. Dup˘ a cum foarte us¸or se poate constata, unele din-
tre asigur˘ arile ment¸ionate mai sus sunt obligatorii pentru categoriile de persoane la care se refer˘ a, ˆın
timp ce alte sunt facultative. Astfel, din categoria celor obligatorii ment¸ion˘ am RCA s¸i asigur˘ arile de
malpraxis (pentru medici, asistent¸i medicali, farmacis¸ti).
De remarcat faptul c˘ a societ˘ at¸ile de asigurare ˆıncearc˘ a s˘ a-s¸i fidelizeze persoanele asigurate ofe-
rind polit¸e complexe de asigurare (combinˆ and diverse tipuri de asigurare), sau extinderea valabi-
lit˘ at¸ii polit¸ei Casco pentru extern dac˘ a aceasta este ˆıncheiat˘ a la aceeas¸i firm˘ a de asigurare ca s¸i RCA.
De ment¸ionat este faptul c˘ a din anul 2005 apare o modificare cu privire la asigurarea RCA,
aceasta devine o asigurare pe timp nelimitat, cu plata primelor de asigurare semestrial sau anual.
De asemenea a ap˘ arut obligativitatea unei ˆıns¸tiint¸˘ ari scrise din partea asiguratului c˘ atre compania
de asigurare, dac˘ a dores¸te s˘ a schimbe compania, precum s¸i o declarat¸ie pe proprie r˘ aspundere c˘ a nu
a asigurat bunul la ˆınc˘ a o companie de asigur˘ ari.
ˆ
In ceea ce prives¸te cota de prim˘ a de asigurare, companiile de asigurare ˆıs¸i stabilesc cota de prim˘ a
individual, luˆ and ˆın calcul diverse date. Exist˘ a ˆıns˘ a o asigurare de bunuri, s¸i anume RCA, pentru
care prima de asigurare se stabiles¸te la nivel guvernamental s¸i este aceeas¸i pentru toate companiile
de asigurare.
De la un an la altul, ˆın funct¸ie de datoriile pe care companiile de asigurare le au c˘ atre firmele de
service unde se repar˘ a mas¸inile care au avut daun˘ a, lista cu companiile de asigurare care au dreptul
s˘ a ˆıncheie RCA se modific˘ a. Este important de ment¸ionat c˘ a o companie de asigur˘ ari care ˆıncheie
numai RCA, este pus˘ a us¸or ˆın imposibilitate de plat˘ a, deoarece prima de asigurare acoper˘ a daune
foarte mici.
Din anul 2004 a ap˘ arut sistemul BONUS-MALUS atˆ at pentru RCA, cˆ at s¸i pentru Casco. Aceasta
ˆınseamn˘ a c˘ a dac˘ a ˆıntr-un an asiguratul a avut daun˘ a, ˆın anul urm˘ ator va trebui s˘ a pl˘ ateasc˘ a o prim˘ a
majorat˘ a.
ˆ
In funct¸ie de compania de asigurare, sistemul BONUS funct¸ioneaz˘ a aplicˆ and reduceri la
cota de prim˘ a pentru reˆınnoirea contractului de asigurare, dac˘ a asiguratul nu a avut daun˘ a ˆın anul
anterior, iar sistemul MALUS funct¸ioneaz˘ a fie aplicˆ and cˆ ate o majorare pentru fiecare daun˘ a, fie
aplicˆ and diverse cote de majorare ˆın funct¸ie da rata daunei.
103
3.5 Probleme rezolvate
Problema 1. S˘ a se calculeze probabilit˘ at¸ile ca o persoan˘ a ˆın vˆ arst˘ a de 45 ani s˘ a fie ˆın viat¸˘ a la 65 ani,
respectiv s˘ a nu fie ˆın viat¸˘ a la aceast˘ a vˆ arst˘ a. Care este viat¸a medie?
Rezolvare. Probabilitatea ca o persoan˘ a ˆın vˆ arst˘ a de 45 ani s˘ a fie ˆın viat¸˘ a la 65 ani este dat˘ a de
p(45, 65) =
20
p
45
Cealalt˘ a probabilitate cerut˘ a se refer˘ a la evenimentul contrar s¸i are forma
q(45, 65) =
20
q
45
Vom exprima probabilitatea ca o persoan˘ a ˆın vˆ arst˘ a de 45 ani s˘ a fie ˆın viat¸˘ a peste 20 ani utilizˆ and
funct¸ia de supraviet¸uire, astfel
p(45, 65) =
l
65
l
45
=
65 068
83 330
= 0, 780847233
s¸i
q(45, 65) = 1 −p(45, 65) = 0, 219152767

Problema 2. Care este probabilitatea ca o persoan˘ a ˆın vˆ arst˘ a de 24 ani s˘ a decedeze ˆıntre 65 s¸i 70
ani?
Rezolvare. Probabilitatea cerut˘ a ˆın enunt¸ul problemei (P) se determin˘ a ca probabilitate a dou˘ a
evenimente dependente. Primul eveniment const˘ a ˆın faptul c˘ a persoana trebuie s˘ a fie ˆın viat¸˘ a la 65
de ani, iar cel de-al doilea - ca persoana s˘ a decedeze ˆıntre 65 s¸i 70 ani. Deci
P = p(24, 65) q(65, 70)
Dar,
p(24, 65) =
l
65
l
24
=
65 068
88 010
= 0, 739325076
respectiv:
q(65, 70) = 1 −p(65, 70) = 1 −
l
70
l
65
= 1 −
54 051
65 068
= 0, 169315178
Facˆ and produsul valorilor celor dou˘ a probabilit˘ at¸i, obt¸inem
P = 0, 125178956 ≈ 0, 125

Problema 3. S˘ a se calculeze viat¸a medie a unei persoane ˆın vˆ arst˘ a de 90 ani.
Rezolvare. Folosind formula pentru viat¸a medie s¸i anume
e
x
=
1
2
+
1
l
x

n≥1
l
x+n
104
precum s¸i valorile funct¸iei de supraviet¸uire obt¸inem rezultatul
e
90
= 0, 5 +
1
3 059
(2 168 +1 487 +985 +628 +384 +224 +125+
= +66 +33 +15) = 0, 5 +1, 9990192 = 2, 4990192 ≈ 2, 5

Problema 4. S˘ a se construiasc˘ a arborescent¸a viager˘ a s¸i de deces ˆın cazul x = 70 s¸i n = 3. S˘ a se
determine probabilit˘ at¸ile p
70,
p
71,
p
72,
s¸i
3/4
q
70.
Rezolvare.
Arborescent¸a viager˘ a s¸i de deces corespunz˘ atoare acestui caz este
p
70
p
71
p
72
¦
−−−−−−−−
↓¦
−−−−−−−−
↓¦
−−−−−−−−

70 71 72 73 74
¦
−−−−−−−−−−−−

q
73
Unde:
p
70
=
l
71
l
70
=
51 363
54 051
= 0, 950266919
p
71
=
l
72
l
71
=
48 607
51 363
= 0, 946342698
p
72
=
l
73
l
72
=
45 786
48 607
= 0, 941963091
q
73
= 1 −p
73
= 1 −
l
74
l
73
= 1 −
42 920
45 786
= 0, 062595553
respectiv
3/4
q
70
=
3
p
70
q
73
= p
70
p
71
p
72
q
73
= 0, 053023995
Problema 5. S˘ a se calculeze factorul de actualizare viager
22
E
50
cu procentul de actualizare 5%.
Rezolvare. Folosind numerele de comutat¸ie, obt¸inem
22
E
50
=
D
70
D
50
=
1 449
7 070, 22
= 0, 204944117
De asemenea, mai putem calcula factorul de actualizare viager pornind de la definit¸ia sa
22
E
50
= v
22

l
72
l
50
=
_
1
1 +0, 05
_
22

48 607
81 077
= 0, 204944641
As¸a cum era de as¸teptat, cele dou˘ a rezultate coincid.
Problema 6. Care este valoarea actual˘ a medie a anuit˘ at¸ii viagere constante ˆıntregi posticipate
respectiv anticipate ˆın cazul unei persoane de 43 ani care pl˘ ates¸te ratele viagere de 50 u.m. timp de
7 ani.
105
Rezolvare. Presupunem init¸ial c˘ a plata este de o unitate monetar˘ a.
ˆ
In aceste condit¸ii anuitatea
viager˘ a posticipat˘ a limitat˘ a la 7 ani este
/7
a
43
= a
43

7/
a
43
=
N
44
D
43

N
51
D
43
=
149 214, 05 −90 603, 82
10 304, 22
=
= 5, 687983176
Dac˘ a t¸inem cont de faptul c˘ a ratele viagere sunt formate din 50 u.m., atunci
50
/7
a
43
= 284, 4 (u.m.)
Anuitatea anticipat˘ a limitat˘ a la 7 ani este
/7
a
43
=
N
43
−N
50
D
43
=
159 518, 28 −97 674, 03
10 304, 22
= 6, 001837111
respectiv
50
/7
a
43
= 300, 09 (u.m.)
Problema 7. S˘ a se determine valoarea medie actual˘ a a anuit˘ at¸ii fract¸ionate anticipate imediate
nelimitat˘ a, a
(12)
38
.
Rezolvare. Cunoscˆ and c˘ a
a
(12)
38
=
N
(12)
38
D
38
unde
N
(12)
38
= N
38

11
24
D
38
C˘ autˆ and apoi valorile numerelor de comutat¸ie ˆın tabele, avem: N
38
= 219 942, 02 respectiv D
38
=
13 373, 94. Rezult˘ a c˘ a N
(12)
38
= 213 812, 29, deci
a
(12)
38
=
213 812, 29
13 373, 94
= 15, 98

Problema 8. S˘ a se calculeze factorul de actualizare ˆın caz de deces
18
D
52
, considerˆ and procentul
5%.
Rezolvare. Expresia acestui factor de actualizare ˆın funct¸ie de numerele de comutat¸ie este
18
D
52
=
C
70
D
52
ˆ
In aceast˘ a relat¸ie
C
60
= u
1/2
(v D
60
−D
61
)
106
Cunoscˆ and D
70
= 1 776, 45, D
71
= 1 607, 72 s¸i D
52
= 6 317, 19 putem calcula
C
70
= (1, 05)
1/2

_
1
1, 05
1 776, 45 −1 607, 72
_
= 86, 21491605
Rezult˘ a
18
D
52
=
86, 21491605
6 317, 19
= 0, 013647668
Aceast˘ a problem˘ a se mai poate rezolva s¸i exprimˆ and factorul de actualizare ˆın caz de deces con-
form definit¸iei sale, astfel
18
D
52
= v
18+
1
2

18/19
q
52
unde
v
18+
1
2
=
_
1
1, 05
_
18,5
= 0, 405506636
iar
18/19
q
52
=
l
70
−l
71
l
52
=
54 051 −51 363
79 867
= 0, 033655953
ˆ
In final, obt¸inem aproximativ acelas¸i rezultat ca s¸i ˆın cazul primei variante,
18
D
52
=
0, 013647712.
Problema 9. Care este valoarea medie actual˘ a a anuit˘ at¸ii de deces
5/10
A
65
?
Rezolvare.
ˆ
In acest caz este vorba de o anuitate de deces dublu limitat˘ a pe care o putem scrie
5/10
A
65
=
M
65+5
−M
65+10
D
65
Cum M
70
= 1 148, 15, M
75
= 739, 88 s¸i D
65
= 2 729, 37 obt¸inem
5/10
A
65
=
1 148, 15 −739, 88
2 729, 37
= 0, 149583969

Problema 10. O persoan˘ a de 32 ani se asigur˘ a s˘ a i se pl˘ ateasc˘ a peste 18 ani, dac˘ a este ˆın viat¸˘ a o
sum˘ a de 1 500 u.m.
a) Care este valoarea primei unice?
b) Care este valoarea primei anuale pl˘ atibile pˆ an˘ a la expirarea termenului de asigurare?
Rezolvare.
a) Dac˘ a prima se pl˘ ates¸te o singur˘ a dat˘ a, atunci
P = S
D
x+n
D
x
= 1 500
D
50
D
32
= 1 500
7 070, 22
18 190, 78
= 583, 005 (u.m.)
b) Dac˘ a asiguratul prefer˘ a s˘ a pl˘ ateasc˘ a anual obligat¸iile sale c˘ atre asigurator, atunci k = 18 s¸i
107
P = S
D
x+n
N
x
−N
x+n
= 1 500
D
50
N
32
−N
50
= 1 500
7 070, 22
316 364, 4 −97 674, 03
= 48, 49 (u.m.)
Ca s¸i o concluzie, dac˘ a asiguratul pl˘ ates¸te o singur˘ a dat˘ a, atunci va trebui s˘ a achite o sum˘ a de 583
u.m., iar dac˘ a plates¸te es¸alonat, suma este de 48, 5 u.m.
Problema 11. S˘ a se calculeze valoarea primei lunare pe care trebuie s˘ a o pl˘ ateasc˘ a o persoana ˆın
vˆ arst˘ a de 36 ani, timp de 26 ani, pentru ca dup˘ a aceea s˘ a primeasc˘ a o pensie lunar˘ a de 250 u.m. S˘ a
se rezolve problema s¸i ˆın cazul cˆ and persoana pl˘ ates¸te rate lunare numai timp de un an.
Rezolvare.
ˆ
In primul caz, cunoas¸tem c˘ a: x = 36, n = k = 26, iar S = 250 u.m. Prima se va calcula
astfel
P = S
N
(12)
36+26
N
(12)
36
−N
(12)
36+26
= 250
N
(12)
62
N
(12)
36
−N
(12)
62
Dar
N
(12)
36
= N
36

11
24
D
36
= 248 852, 74 −
11
24
14 827, 30 = 242 056, 8942
respectiv
N
(12)
62
= N
62

11
24
D
62
= 34 934, 10 −
11
24
3 396, 02 = 33 377, 5908
Valoarea primei este
P = 250
33 377, 59
242 056, 89 −33 377, 59
= 39, 9867 (u.m.)
Deci, asiguratul va pl˘ ati lunar, timp de 26 ani suma de 39, 9867 u.m.
ˆ
In cel de-al doilea an cunoas¸tem c˘ a: x = 36, n = 26, k = 1, m = 12 s¸i S = 250 u.m.
Formula primei de asigurare ˆın acest caz va fi
P = S
N
(12)
36+26
N
(12)
36
−N
(12)
36+1
= 250
N
(12)
62
N
(12)
36
−N
(12)
37
Deoarece
N
(12)
37
= N
37

11
24
D
37
= 234 025, 44 −
11
24
14 083, 42 = 227 570, 53
obt¸inem
P = 250
33 377, 59
242 056, 89 −227 570, 53
= 576, 01 (u.m.)
Cu alte cuvinte, dac˘ a persoana asigurat˘ a dores¸te s˘ a pl˘ ateasc˘ a prima lunar doar pe timp de un an,
atunci suma se va ridica la 576, 01 u.m.
108

Problema 12. O persoan˘ a ˆın vˆ arst˘ a de 48 ani ˆıs¸i asigur˘ a familia cu o sum˘ a de 2 000 u.m. care
urmeaz˘ a s˘ a fie pl˘ atit˘ a de c˘ atre institut¸ia de asigurare dac˘ a decesul are loc ˆın decurs de 20 ani.
a) Care este valoarea primei unice?
b) Care este valoarea primei anuale ce urmeaz˘ a a fi pl˘ atit˘ a pe tot timpul asigur˘ arii?
Rezolvare.
a)
ˆ
In acest caz avem urm˘ atoarele date: x = 48, n = 20, S = 2 000, iar k = 1.
Expresia primei este
P = S
M
x
−M
x+n
D
x
= 2 000
M
48
−M
68
D
48
ˆ
Inlocuind numerele de comutat¸ie cu valorile corespunz˘ atoare, obt¸inem
P = 2 000
2 571, 32 −1 313, 22
7 892, 11
= 318, 82 (u.m.)
b) Pentru situat¸ia ˆın care prima este pl˘ atit˘ a anual pe tot timpul asigur˘ arii, adic˘ a k = 20, avem
P = S
M
x
−M
x+n
N
x
−N
x+n
= 100000
M
48
−M
68
N
48
−N
68
= 2 000
2 571, 32 −1 313, 22
113 038, 04 −17 857, 36
= 26, 43 (u.m.)
As¸a cum era de as¸teptat, ˆın cel de-al doilea caz cuantumul primei este mai mic decˆ at ˆın primul
caz cˆ and se pl˘ ates¸te o singur˘ a dat˘ a.
Problema 13. O persoan˘ a ˆın vˆ arst˘ a de 52 ani dores¸te s˘ a primeasc˘ a, dac˘ a va fi ˆın viat¸˘ a, la vˆ arsta
de 67 ani suma de 3 200 u.m., iar dac˘ a decedeaz˘ a ˆınaintea ˆımplinirii acestei vˆ arste, suma o va primi
familia sa.
a) Care este prima unic˘ a?
b) Care este prima anual˘ a pl˘ atibil˘ a pe tot timpul asigur˘ arii?
Rezolvare. As¸a cum se poate observa suntem ˆın cazul unei asigur˘ ari mixte.
a) Deoarece prima este unic˘ a ˆınseamn˘ a c˘ a valoarea lui k este 1.
ˆ
In plus, din datele problemei
rezult˘ a c˘ a: x = 52, n = 15, S = 3 200 u.m. Atunci
P = S
D
x+n
+M
x
−M
x+n
D
x
= 3 200
D
67
+M
52
−M
67
D
52
Cunoscˆ and c˘ a: D
67
= 2 322, 22, 60, D
52
= 6 317, 19, M
52
= 2 378, 41 s¸i M
67
= 1 394, 90 valoarea
primei va fi
P = 3 200
2 322, 22 +2 378, 41 −1 394, 90
6 317, 19
= 1 674, 53 (u.m.)
b)
ˆ
In condit¸iile ˆın care prima este pl˘ atit˘ a pe tot timpul asigur˘ arii (k = 15), relat¸ia de calcul va fi
P = S
D
x+n
+M
x
−M
x+n
N
x
−N
x+n
= 3 200
D
67
+M
52
−M
67
N
52
−N
67
109
Cum N
52
= 83 918, 12 s¸i N
67
= 20 179, 58 vom avea
P = 3 200
2 322, 22 +2 378, 41 −1 394, 90
83 918, 12 −20 179, 58
= 165, 96 (u.m.)
Deci prima anual˘ a este: P = 165, 96 u.m.

Problema 14. S˘ a se calculeze folosind metoda prospectiv˘ a rezerva matematic˘ a ˆın cazul asigur˘ arii
de deces dac˘ a asiguratul pl˘ ates¸te prime anuale pe tot timpul asigur˘ arii.
Rezolvare. Conform metodei prospective, rezerva matematic˘ a are urm˘ atoarea expresie
R
t
= D
·
t
−D
··
t
Dac˘ a asiguratul ˆın vˆ arst˘ a de x ani pl˘ ates¸te prime anuale pe tot timpul asigur˘ arii ˆınseamn˘ a c˘ a:
m = 0, k → ∞, iar n → ∞ (pˆ an˘ a la limita de vˆ arst˘ a).
ˆ
In aceste condit¸ii, prima este: P =
M
x
N
x
. Datoria
institut¸iei de asigurare actualizat˘ a ˆın momentul t este: D
·
t
= A
x+t
deoarece obligat¸ia sa const˘ a ˆın a
pl˘ ati o unitate monetar˘ a (consider˘ amS = 1 u.m.) oricˆ and are loc decesul persoanei, care ˆın momentul
t este ˆın vˆ arst˘ a de x + t ani. Cu alte cuvinte avem de-a face cu o anuitate de deces imediat˘ a (din
momentul t) s¸i nelimitat˘ a. Datoria asiguratului actualizat˘ a la momentul t este D
··
t
= Pa
x+t
, ˆıntrucˆ at
are obligat¸ia de a pl˘ ati anticipat prima pˆ an˘ a la decesul s˘ au.
Folosind numerele de comutat¸ie ˆın exprimarea anuit˘ at¸ilor de mai sus, obt¸inem
D
·
t
=
M
x+t
D
x+t
, D
··
t
=
M
x
N
x

N
x+t
D
x+t
Rezerva matematic˘ a este dat˘ a, ˆın consecint¸˘ a, de relat¸ia
R
t
=
M
x+t
D
x+t

M
x
N
x

N
x+t
D
x+t

Problema 15. S˘ a se calculeze, cu metoda retrospectiv˘ a, rezerva matematic˘ a ˆın cazul asigur˘ arii
de pensii dac˘ a asiguratul pl˘ ates¸te prima anual˘ a timp de n ani, iar plata pensiei anuale, de o unitate
monetar˘ a, se va face dup˘ a aceast˘ a dat˘ a.
Rezolvare. Formula rezervei matematice prin aceast˘ a a doua metod˘ a de calcul este
R
t
=
/t
D
··
x

/t
D
·
x
t
E
x
unde presupunem c˘ a 0 ≤ t ≤ n.
Conform enunt¸ului avem: x - vˆ arsta persoanei asigurate, S = 1 u.m. s¸i k = n. S¸ tiind c˘ a suntem ˆın
cazul unei asigur˘ ari de pensii, prima va fi
P =
N
x+n
N
x
−N
x+n
Pentru calcularea rezervei matematice prin metoda retrospectiv˘ a, obligat¸iile celor dou˘ a p˘ art¸i vor
fi actualizate la momentul zero, acela al ˆıncheierii contractului de asigurare, deci cˆ and asiguratul are
x ani. Datoria asiguratului const˘ a ˆın a pl˘ ati anticipat prima, P pˆ an˘ a ˆın momentul t, deci:
/t
D
··
x
= P
/t
a
x
.
Institut¸ia de asigurare nu are nici o obligat¸ie pˆ an˘ a la momentul t, ˆıntrucˆ at t ≤ n, deci:
/t
D
·
x
= 0.
110
Rezult˘ a
R
t
=
P
/t
a
x
t
E
x
Dac˘ a exprim˘ am anuitatea s¸i factorul de actualizare viager cu ajutorul numerelor de comutat¸ie s¸i
facem simplific˘ arile corespunz˘ atoare, obt¸inem
R
t
=
N
x+n
N
x
−N
x+n

N
x
−N
x+t
D
x+t

Problema 16. S˘ a se calculeze rezerva matematic˘ a ˆın cazul cˆ and dou˘ a persoane se asigur˘ a ˆın
urm˘ atoarele condit¸ii:
- prima persoan˘ a, ˆın vˆ arst˘ a de 30 ani, ˆıncheie o asigurare de viat¸˘ a de 8 000 u.m. pe timp de 20 ani
cu plata unor prime anuale pl˘ atibile pe tot timpul asigur˘ arii;
- a doua persoan˘ a, ˆın vˆ arst˘ a de 40 ani, ˆıncheie o asigurare de deces cu plata anual˘ a a primelor
timp de 15 ani, cu condit¸ia c˘ a, dac˘ a ea decedeaz˘ a ˆın acest r˘ astimp, familia s˘ a primeasc˘ a 10 000 u.m.
Cele dou˘ a contracte au fost ˆıncheiate cu un decalaj de 3 ani, iar momentul ˆın care se cere rezerva
este de 5 ani dup˘ a ˆıncheierea primului contract.
Rezolvare. Pentru asigurarea de viat¸˘ a avem: x
1
= 30, n
1
= 20, S
1
= 8 000, t
1
= 5.
Cu aceste date, rezerva este:
R
t
1
= S
1

D
50
D
35

N
30
−N
35
N
30
−N
50
= 8 000
7 070, 22
15 607, 64

35 5643 −264 460, 38
35 5643 −97 674, 03
= 1 280, 94
Datele cunoscute ˆın cazul asigur˘ arii de deces sunt: x
2
= 40, n
2
= 15, S
2
= 10 000, t
2
= 2.
Atunci:
R
t
2
= S
2

_
M
42
−M
55
D
42

(M
40
−M
55
) (N
42
−N
55
)
D
42
(N
40
−N
55
)
_
=
= 10 000
_
2 812, 97 −2 212, 27
10 858, 35


(2 891, 02 −2 212, 27) (170 376, 62 −66 010, 99)
10 858, 35 (193 870, 81 −66 010, 99)
_
=
= 42, 98
Rezerva total˘ a este suma celor dou˘ a rezerve, deci
R
t
= R
t
1
+R
t
2
= 1 280, 94 +42, 98 = 1 323, 924 (u.m.)
111
3.6 Teme de control
Precizare: Rezultatele date mai jos au fost obt¸inute, considerˆ and numerele de comutat¸ie calculate cu
procentul 5%.
Problema 1. Se consider˘ a o persoan˘ a ˆın vˆ arst˘ a de 25 ani. S˘ a se calculeze: a) probabilitatea ca
persoana s˘ a fie ˆın viat¸˘ a la 80 ani; b) probabilitatea ca persoana s˘ a nu fie ˆın viat¸˘ a la vˆ arsta de 80 ani.
R: a) p(25, 80) = 0, 29 b) q(25, 80) = 0, 71
Problema 2. S˘ a se calculeze viat¸a medie a unei persoane de 85 ani.
R: e
85
= 3, 62 ani
Problema 3. S˘ a se construiasc˘ a arborescent¸a viager˘ a s¸i de deces ˆın cazul x = 43 s¸i n = 4. S˘ a se
calculeze probabilit˘ at¸ile: p
43
, p
44
, p
45
, p
46
respectiv
4/5
q
43
.
R: p
43
= 0, 9962965, p
44
= 0, 9959959, p
45
= 0, 9954518, p
46
= 0, 994997 respectiv
4/5
q
43
=
0, 0053348
Problema 4. S˘ a se calculeze factorul de actualizare viager
13
E
26
.
R:
13
E
26
= 0, 5148745
Problema 5. S˘ a se calculeze factorul de actualizare ˆın caz de deces
13
D
26
.
R:
13
D
26
= 0, 0016345
Problema 6. O persoan˘ a ˆın vˆ arst˘ a de 22 ani se asigur˘ a s˘ a i se pl˘ ateasc˘ a peste 10 ani, dac˘ a va fi ˆın
viat¸˘ a, o sum˘ a de 5 000 u.m. S˘ a se determine: a) Care este valoarea primei unice? b) Care este valoarea
primei anuale pl˘ atibile pˆ an˘ a la expirarea termenului de asigurare?
R: a) P = 3012, 43 u.m. b) P = 374, 22 u.m.
Problema 7. O persoan˘ a ˆın vˆ arst˘ a de 34 ani dores¸te s˘ a primeasc˘ a peste 26 ani o pensie lunar˘ a de
300 u.m. Care este valoarea primei semestriale dac˘ a aceasta va fi pl˘ atit˘ a pe tot timpul asigur˘ arii?
R: P = 51, 87 u.m.
Problema 8. O persoan˘ a ˆın vˆ arst˘ a de 40 ani ˆıs¸i asigur˘ a familia cu o sum˘ a de 5 000 u.m. care
urmeaz˘ a s˘ a fie pl˘ atit˘ a de c˘ atre institut¸ia de asigurare dac˘ a decesul are loc ˆın urm˘ atorii 30 ani. a) Care
este valoarea primei unice? b) Care este valoarea primei lunare ce urmeaz˘ a a fi pl˘ atit˘ a pe tot timpul
asigur˘ arii?
R: a) P = 722, 98 u.m. b) P = 49, 68 u.m.
Problema 9. O persoan˘ a ˆın vˆ arst˘ a de 25 ani dores¸te s˘ a primeasc˘ a, dac˘ a va fi ˆın viat¸˘ a la vˆ arsta
de 60 ani, suma de 6 000 u.m., iar dac˘ a decedeaz˘ a ˆınaintea ˆımplinirii acestei vˆ arste, familia s˘ a pri-
measc˘ a jum˘ atate din aceast˘ a sum˘ a. a) Care este valoarea primei unice? b) Care este prima trimestrial˘ a
pl˘ atibil˘ a pe tot timpul asigur˘ arii?
R: a) P = 1081, 85 u.m. b) P = 132, 87 u.m.
Problema 10. S˘ a se calculeze, folosind metoda retrospectiv˘ a, rezerva matematic˘ a ˆın cazul asi-
gur˘ arii de deces dac˘ a asiguratul pl˘ ates¸te prime anuale pe tot timpul asigur˘ arii.
R: R
t
=
M
x+t
D
x+t

M
x
N
x

N
x+t
D
x+t

Problema 11. S˘ a se calculeze, folosind metoda prospectiv˘ a, rezerva matematic˘ a ˆın cazul asigur˘ arii
de pensii dac˘ a asiguratul pl˘ ates¸te prime anuale timp de n ani, iar plata pensiei se va face anual, dup˘ a
aceast˘ a dat˘ a.
R: R
t
=
N
x+t
D
x+t

N
x
−N
x+t
N
x
−N
x+n

Problema 12. S˘ a se calculeze rezerva matematic˘ a ˆın cazul unei asigur˘ ari de deces dac˘ a persoana,
care are vˆ arsta de 40 ani, se oblig˘ a s˘ a pl˘ ateasc˘ a prime anuale timp de 15 ani, iar dac˘ a decesul se
112
produce ˆın acest r˘ astimp familia s˘ a primeasc˘ a 50 000 u.m. Rezerva se va calcula peste 2 ani.
R: R
2
= 214, 9 u.m.
Problema 13. S˘ a se calculeze rezerva matematic˘ a ˆın cazul unei asigur˘ ari mixte dac˘ a persoana
pl˘ ates¸te prime anuale pe tot timpul asigur˘ arii.
R: R
t
=
D
x+t
+M
x+t
−M
x+n
D
x+t

D
x+n
+M
x
−M
x+n
D
x+t

N
x+t
−N
x+n
N
x
−N
x+n

Bibliografie
1. Muresan A. S., Filip D. A. , Ban I. M., Hangan A., Operatiuni financiare, Editura Mediamira, Cluj-
Napoca, 2005.
2. Colectiv, Elemente de matematici financiare s¸i actuariale. Teorie s¸i probleme, Editura Mega
2013.
113
Numere de comutat¸ie cu 10%
x Lx Dx Nx Mx x Lx Dx Nx Mx
0 100000 100000.00 994613.18 10048.24 51 80501 623.41 5729.17 107.58
1 91992 83629.09 894613.18 2412.91 52 79867 562.27 5105.76 102.90
2 91000 75206.61 810984.09 1553.06 53 79172 506.71 4543.49 98.24
3 90545 68027.80 735777.48 1194.53 54 78418 456.26 4036.73 93.64
4 90286 61666.55 667749.68 1008.98 55 77603 410.47 3580.52 89.11
5 90101 55945.63 606083.13 888.52 56 76735 368.98 3170.05 84.74
6 89951 50774.99 550137.49 799.71 57 75810 331.39 2801.07 80.50
7 89837 46100.59 499362.50 738.36 58 74815 297.31 2469.68 76.35
8 89735 41862.04 453261.91 688.45 59 73741 266.40 2172.36 72.28
9 89644 38017.81 411399.87 647.97 60 72581 238.38 1905.96 68.28
10 89562 34530.03 373382.07 614.82 61 71320 212.94 1667.58 64.34
11 89484 31363.60 338852.04 586.14 62 69937 189.83 1454.64 60.40
12 89407 28487.83 307488.44 560.41 63 68438 168.87 1264.82 56.52
13 89330 25875.72 279000.62 537.02 64 66817 148.88 1095.94 52.71
14 89250 23502.31 253124.90 514.92 65 65068 132.69 946.06 48.96
15 89165 21345.39 229622.58 493.58 66 63112 117.00 813.37 45.16
16 89070 19384.23 208277.19 471.90 67 61036 102.87 696.37 41.19
17 88967 17601.65 188892.96 450.53 68 58836 90.14 593.50 37.96
18 88856 15981.53 171291.32 429.59 69 56508 78.71 503.35 34.56
19 88737 14509.21 155309.78 409.18 70 54051 68.44 424.65 31.29
20 88607 13170.87 140800.58 388.91 71 51363 59.12 356.21 28.05
21 88470 11955.00 127629.71 369.50 72 48607 50.87 297.08 25.02
22 88322 10850.00 115674.71 350.43 73 45786 43.56 246.22 22.21
23 88167 9846.33 104824.71 332.27 74 42920 37.12 202.66 19.61
24 88010 8935.27 94978.38 315.55 75 40025 31.47 165.54 17.22
25 87844 8107.65 86043.11 299.49 76 37138 26.54 134.07 15.06
26 87686 7357.33 77935.46 285.58 77 34184 22.21 107.53 13.04
27 87527 6676.36 70578.13 272.86 78 31175 18.42 85.31 11.18
28 87368 6058.39 63901.77 261.30 79 28136 15.11 66.90 9.47
29 87205 5497.35 57843.38 250.52 80 25097 12.25 51.79 7.91
30 87036 4987.91 52346.03 240.36 81 22097 9.81 39.54 6.52
31 86860 4525.29 47358.12 230.75 82 19178 7.74 29.73 5.28
32 86678 4105.28 42832.83 221.71 83 16384 6.01 21.99 4.21
33 86488 3723.89 38727.55 213.13 84 13758 4.59 15.98 3.29
34 86295 3377.80 35003.65 205.20 85 11338 3.44 11.40 2.52
35 86092 3063.51 31625.85 197.63 86 9155 2.52 7.96 1.89
36 85877 2778.05 28562.35 190.33 87 7230 1.81 5.44 1.38
37 85647 2518.74 25784.29 183.24 88 5575 1.27 3.63 0.99
38 85399 2283.13 23265.56 176.28 89 4188 0.87 2.36 0.68
39 85132 2069.08 20982.43 169.48 90 3059 0.58 1.49 0.46
40 84855 1874.87 18913.34 163.06 91 2168 0.37 0.91 0.30
41 84571 1698.72 17038.48 157.08 92 1487 0.22 0.54 0.19
42 84278 1538.94 15339.76 151.46 93 985 0.14 0.31 0.12
43 83976 1394.02 13800.62 146.21 94 628 0.08 0.17 0.07
44 83665 1262.60 12406.80 141.28 95 384 0.04 0.09 0.04
45 83330 1143.22 11144.20 136.46 96 224 0.02 0.05 0.02
46 82951 1034.57 10000.98 131.51 97 125 0.01 0.02 0.01
47 82536 935.81 8966.41 126.57 98 66 0.01 0.01 0.01
48 82088 846.12 8030.60 121.73 99 33 0.00 0.00 0.00
49 81603 764.65 7184.48 116.96 100 15 0.00 0.00 0.00
50 81077 690.66 6419.88 112.26
114