1

Universitatea „Nicolae Titulescu”
Facultatea de ştiinţe economice
Programul de studiu: Contabilitate şi
Informatică de Gestiune



LUCRARE DE LICENŢĂ



Coordonator ştiinţific:
Lect.Univ.Dr.Matei Cristina


Absolvent:
Iordan Corina Florentina



Bucureşti
2013
2




















3

Universitatea „Nicolae Titulescu”
Facultatea de ştiinţe economice
Programul de studiu: Contabilitate şi
Informatică de Gestiune


LUCRARE DE LICENŢĂ


DISCIPLINA CONTABILITATE FINANCIARĂ

TEMA CONTABILITATEA CREANŢELOR ŞI
DATORIILOR COMERCIALE LA
SC.BOROMIR PROD.SA

Coordonator ştiinţific:
Lect.Univ.Dr.Matei Cristina

Absolvent:
Iordan Corina Florentina


Bucureşti
2013
4

CUPRINS

INTRODUCERE
Capitolul 1. CONTABILITATEA CREANŢELOR ŞI DATORIILOR
COMERCIALE 7
1.1. Obiectivele contabilităţii comerciale 7
1.2. Creanţe şi datorii comerciale 8
1.2.1. Creanţe comerciale 8
1.2.2. Datorii comerciale 11
1.3. Recunoaşterea şi evaluarea creanţelor şi datoriilor curente 13
1.3.1. Evaluarea creanţelor comerciale 14
1.3.2. Evaluarea datoriilor comerciale 15
1.3.3. Evaluarea la inventariere a creanţelor şi datoriilor comerciale 16
1.3.4. Evaluarea creanţelor şi datoriilor comerciale la sfârşitul exerciţiului
financiar 16
1.4. Conturile utilizate pentru reflectarea în contabilitate a creanţelor şi datoriilor
comerciale 16
1.5. Calculaţia folosită în relaţiile comerciale 17
1.6. Documentele necesare operaţiunilor comerciale 18
1.7. Instrumente de decontare necesare operaţiunilor comerciale 21



5

Capitolul 2. STUDIU DE CAZ PRIVIND CONTABILITATEA CREANŢELOR
ŞI DATORIILOR COMERCIALE LA SC.BOROMIR PROD.SA 25
2.1. Scurtă prezentare SC.BOROMIR PROD.SA 25
2.2. Principii, politici şi metode contabile ale SC.BOROMIR PROD.SA 26
2.2.1. Principiile contabile după care funcţionează SC.BOROMIR.SA 26
2.2.2. Politici şi metode contabile la SC.BOROMIR.SA 27
2.3. Contabilitatea sintetică şi analitică a creanţelor şi datoriilor comerciale a
SC.BOROMIR PROD.SA 29
2.4. Sistemul informatic de evidenţa a datelor contabile folosit de SC.BOROMIR
PROD.SA 35
2.5. Analiza indicatorilor economici la SC.BOROMIRPROD. SA 40
Concluzii
Bibliografie
Anexe









6

INTRODUCERE
„Confruntată cu mediul economic şi social în plină transformare, contabilitatea
se caută pe sine, se caută prin raportare la viitor, examinându-şi trecutul şi
prezentul. O asemenea mişcare are loc între empirism şi raţional, între tehnici şi
conceptualizări, între nevoia de universal şi nevoia de specific, între internaţional şi
naţional, între juridic şi economic, între pecuniar şi social.” ( Oprea Calin )
Obiectivul fundamental al contabilităţii este furnizarea de informaţii care ofera o
imagine fidelă asupra patrimoniului, evoluţiei şi performanţelor situaţiilor financiare,
pentru utilizarea acestora de către utilizatori atât interni cât şi externi pentru luarea unor
decizii economice. Imaginea fidelă nu este copia exactă a realităţii economice, ci este o
imagine de încredere, căreia i se poate acorda credit.
Operaţiunile contabile fac lumină în labirintul vieţii sociale economice.Entitatea
economică, cu ajutorul datelor contabile, analizează riscul afacerilor cu partenerii săi, cu
clienţi sau furnizori, riscul pieţei valutare în relaţiile cu parteneri din străinătate.
O parte componentă importantă a contabilităţii o reprezintă „„Contabilitatea creanţelor şi
datoriilor comerciale ’’ care asigură evidenţa creanţelor şi datoriilor entităţii economice
în relaţiile acesteia cu clienţii şi , respectiv, furnizorii.
Prezenta lucrare, completează partea aspectelor strict teoretice cu modele de
operaţiuni contabile pe exemplul societăţii comerciale SC.BOROMIR PROD.SA.
Structura lucrării este bine definitivată, compusă din introducere şi două capitole urmate
de concluzii şi recomandări.
Capitolul întâi al lucrării intitulat “Contabilitatea creanţelor si datoriilor
comerciale” este structurat în şapte subcapitole care explică aspectele teoretice referitoare
la creanţele şi datoriile comerciale şi evidenţa decontărilor cu furnizorii şi clienţii în cadrul
entităţii economice.
Capitolul al doilea al lucrării de faţă intitulat “Studiu de caz privin
contabilitatea creanţelor şi datoriilor comerciale la SC.BOROMIR PROD.SA” este
structurat pe cinci subcapitole care ne comunică o scurtă prezentare a entităţii economice,
principiile, politicile, metodele contabile şi sistemul informatic de evidenţiere utilizate.De
asemenea pe lângă contabilitatea sintetică şi analitică a creanţelor şi datoriilor comerciale
a SC.BOROMIR PROD.SA capitolul doi analizează şi principalii indicatori economici
precum lichiditatea, profitabilitatea şi durata de încasare a creanţelor comerciale.
7

CAPI TOLUL 1
CONTABILITATEA CREANŢELOR ŞI DATORIILOR COMERCIALE

1.1. Obiectivele contabilității creanțelor și datoriilor comerciale
Datorită multitudinilor de activități desfășurate în entitațile economice, contabilitatea
rezolvă problemele în spiritul dorințelor pieței.
Principiul continuității activității este respectat doar în situația de echilibru financiar
dintre cheltuieli și venituri, dintre plăți și încasări.Menținerea acestui echilibru presupune
verificarea în mod permanent a capacității de efectuare a plăților de către entitatea
economică, a autonomiei pe care o are din punct de vedere financiar.
Pentru realizarea unei verificări eficiente în sensul acesta contabilitatea creanțelor și a
datoriilor comerciale prezintă următoarele obiective:
 Cunoașterea tuturor creanțelor și datoriilor comerciale și nivelul acestora ale
unității economice ce revin din relațiile de tip comercial cu alte entități.
 Urmărirea încasării la termen a sumelor datorate de clienți și debitori,
deasemenea achitarea la scadentă a datoriilor creditorilor și furnizorilor;
soluționarea corectă și legală a decontărilor operațiilor care sunt în curs de a fi
clasificate.
 Rezolvarea în mod corect a deprecierilor constante a creanțelor sau datoriilor şi
creșterea valorii acestora.
Se urmărește a se respecta şi principiul necompensării.Nu poate fi admisă realizarea
compensării între creanțe si datorii, acestea trebuie să apară distinct în conturile contabile
ale entității economice, astfel se îndeplinește cerința de prezentare a unei imagini fidele a
unității economice.Excepție de la această regulă este cazul în care exită un process verbal
de compensare.
Pentru organizarea contabilității relațiilor comerciale trebuie să se țină cont de mai
mulți factori,dintre care menționăm:
 Natura relațiilor de decontare
 Formele de decontare
8

 Intrumentele de decontare
 Regimul reducerilor şi momentul acordării lor
 Sistemul de creditare.
În funcție de factorii aceștia se va putea stabili fluxul informational (documentația şi
circulația acesteia) și conturile operațiilor respective.

1.2. Creanțe și datorii comerciale
Creanțele și datoriile comerciale sunt acelea care reflectă relațiile unității economice
cu alte entități economice cu privire la aprovizionarea şi desfacerea bunurilor și serviciilor
.
1.2.1. Creanțe comerciale
Creanțele comerciale reprezintă drepturile care le are o entitate economică în legatură
cu alte persoane fizice sau juridice care sunt determinate de vânzările de bunuri, prestările
de servicii, executările de lucrări, pentru care entitatea trebuie să primească în schimb o
contraprestație sau echivalentul valoric al acestora.În structura creanțelor comerciale se
încadrează:
 Creanțele ce rezultă din vânzarea de bunuri, prestarea de servicii sau lucrări ce
reprezintă obiectul de activitate al entității economice;

 Creanțele ce privesc lipsurile de bunuri,din categoria stocurilor sau altă categorie
care se descoperă atunci când se realizează recepția și se impută;

 Creanțele pentru efectele comerciale (de credit).

Conform dicționarului economic și financiar creanțele comerciale sunt cele mai
semnificative fiind compuse din creanțele față de client și efectele de primit.
Evidența creanțelor în contabilitate se face cu ajutorul contului “411 Clienți”.Acest cont
are funcția contabilă de activ și după conținutul economic reflectă un cont de active
circulante de tipul creanțelor.
9

Se debitează atunci când există un drept cu privire la clienți pentru o livrare de
bunuri, servicii sau lucrări calculate la nivelul unui preț de vânzare căruia i se adaugă şi
taxa pe valoare adaugată.
Se creditează în momentul în care se încasează contravaloarea bunurilor, serviciilor
sau lucrărilor ce au fost vândute prin debitul conturilor efectelor comerciale, mijloacelor
bănești sau dacă clientul este unul care prezintă un nivel mare de risc de neîncasare se
trece din grupa clienților obișnuiți (cerți) în grupa celor incerți.
Creanțele comerciale pot fi clasificate după următoarele criterii:
a) În funcție de modul în care au fost lichidate:
 Creanțe provenite din vânzările pe credit comercial; încasarea lor se efectuează
cu ajutorul intrumentelor de decontare obișnuite;
 Creanțe provenite din vânzările pe credit cambial; încasarea acestora se
efectuează pe baza efectelor cambiale.

b) În funcție de scadența creanțelor comerciale avem:
 Creanțe exigibile, termenul acestora de încasare este menționat în documentul de
livrare aferent;
 Creanțe neexigibile, pentru vânzările neînsoțite de facturi și cu termenul de
încasare prevăzut ulterior, când se întocmește factura.

c) În funcție de moneda în care se face încasarea:
 Creanțe în lei;
 Crențe în devize.

d) După raporturile ce există în legătură cu entițătile economice:
 Creanțe asupra entităților economice din cadrul grupului;
 Creanțe asupra entităților economice în afara grupului.

e) În fucție de sediul clientului:
 Creanțe interne, față de clienți autohtoni;
 Creanțe externe, față de clienți străini, provenite din activitatea de export.
10

În structura creanțelor comerciale se încadrează şi efectele comerciale.Aceste efecte
sunt titluri de credit cum ar fi cecul, cambia, biletul la ordin care circulă între entități
economice şi arată angajamentul pe care și-l asumă debitorul de a plătii, la o dată scadentă
care e înscrisă pe efectul comercial.Diferența între biletul la ordin și cambie se află in
legătură cu persoana care inițiează emiterea efectului.În biletul la ordin, debitorul este cel
care emite efectul și promite că va plătii la scadență.În cazul cambiei, trăgătorul
(creditorul) îi dă ordin trasului (debitorului) să efectueze plata către un creditor sau o terță
persoană numită de acesta.
În categoria creanțelor comerciale putem include și contul “409 Furnizori-debitori”
care este un cont de activ și reflectă avansurile acordate de entitatea economică
furnizorilor săi. Acestea devin creanțe din momentul acordării lor până ce apar
documentele justificative care arată schimbul dreptului de proprietate al unui bun, serviciu
sau lucrare.
Contul Furnizori- debitori se debitează cu avansul care se acordată furnizorului de
bunuri, servicii, lucrări cu ajutorul creditului conturilor de valori economice (mijloace
bănești) şi se creditează când se decontează avansul acordat de furnizor.Soldul contului
Furnizori-debitori este debitor şi reflectă avansurile acordate şi nedecontate.
Creanțele pe care le are o entitate economică asupra clientului devin creanțe în
momentul facturării transferului când este vorba de vânzare și în momentul când sunt
realizate pentru servicii și lucrări.
Creanțele pot fi înregistrate în contabilitate cu ajutorul facturii la valoarea nominală a
acestora şi anume total de plată (valoarea facturii + TVA).Dacă entitatea economică
acordă reduceri comerciale creanța se înregistrează la valoarea netă comercială căreia i se
adaugă TVA- ul aferent pentru operațiunile de impozitare.
Creanțele în devize sunt reflectate în contabilitate în lei, la cursul de schimb din data
în care se efectuează operaţiunea.
Diferențele ce provin din cursul valutar ce apar între data înregistrării şi data
încasării creanțelor în devize sunt reflectate în contabilitate ca fiind venituri dacă sunt
diferențe favorabile sau ca fiind cheltuieli dacă diferențele sunt nefavorabile.
11

În bilanț creanțele comerciale sunt trecute la valoarea nominală și dacă există
pierderi se constituie ajustări pentru depreciere.Dreptul de creanță se stinge atunci când
sunt încasate în numerar pe baza efectelor comerciale sau prin contul de la bancă.
1.2.2.Datorii comerciale
Obligațiile unei entități economice față de terțe persoane (fizice sau juridice)
reprezintă datoriile comerciale ce rezultă atunci când se achiziționează bunuri sau se
utilizează anumite servicii.Datoriile comerciale pot fi împărțite în următoarele categorii,
după cum urmează:
 Datoriile față de furnizorii de servicii, lucrări și stocuri;

 Datoriile față de furnizorii imobilizărilor corporale și celor necorporale;

 Datoriile efectelor comerciale.
Aceste datorii, de tip comercial, fac referință la bunurile,servicile şi lucrările ce au
fost achiziționate de entitatea economică, de exemplu: mărfuri, materiale, materii prime,
reparațiile bunurilor folosite un timp îndelungat, serviciilor poștale, telefonice.
Datoriile comerciale pot fi clasificate după următoarele criterii:
a) În funcție de modul în care se sting datoriile există:
 Datorii provenite din cumpărări făcute pe credit comercial, stingerea acestora se
realizează cu ajutorul instrumentelor de decontare obișnuite;
 Datorii provenite din cumpărări pe credit cambial, stigerea acestora se realizeaza
pe baza efectelor de comerț cambiale.

b) În funcție de scadența datoriilor avem:
 Datorii exigibile, termenul lor de plată fiind indicat în documentul furnizorului și
documentul de decontare cu furnizorul;
 Datorii neexigibile rezultate din cumpărările care nu au fost însoțite de facturile
de la furnizor și cu un termen de plată ce va fi precizat ulterior.


12

c) În funcție de moneda în care se plătesc:
 Datorii în lei;
 Datorii în devize.

d) După raportul ce există în legătură cu entitățile economice:
 Datorii față de entitățile economice din cadrul grupului;
 Datorii față de entitățile economice în afara grupului.

e) După sediul furnizorului:
 Datorii interne, față de furnizorii autohtoni;
 Datorii externe, față de furnizorii din strainătate, provenite din activitatea de
import.
Evidența datoriilor comerciale se ține utilizând contul “401 Furnizori”, cont care
este de pasiv şi face parte din categoria datoriilor pe termen scurt.
Se creditează cu valorile nominale ale datoriilor entităților economice față de
furnizori, valorile acestea cuprinzând costurile de achiziție ale bunurilor, serviciilor,
lucrărilor cărora se adaugă TVA-ul aferent.
Se debitează cu decontările contravalorii bunurilor, serviciilor și lucrărilor.
Soldul contului este unul creditor şi arată valoarea bunurilor, serviciilor şi lucrărilor
nedecontate.Acest cont se dezvoltă pe analitice pentru fiecare furnizor în parte.
Pentru a reflecta o achiziție de active imobilizate se va utiliza un cont numit
“404 Furnizori de imobilizări” care funcționează în mod similar contului ce poartă
numele de Furnizori.
Datoriile pentru efectele comerciale apar atunci când entitățile economice achită
datoria față de furnizorii lor printr-un cec sau bilet la ordin.Pentru a reflecta aceste datorii
sunt utilizate contul “403 Efecte de plătit” şi contul “405 Efecte de plătit pentru
imobilizări”.
Datoria contingentă este obligația potențială ce apare în urma unor evenimente
trecute, ce s-au întâmplat anterior datei bilanțului şi existența lor este confirmată doar de
apariția sau neapariția anumitor evenimente.
13

Reprezentând surse străine de finanțare, datoriile funcționează din momentul luării
nașterii angajamentelor şi până când se efectuează plata acestora.Deseori, entitațile
economice nu au resursele necesare pentru a-și putea achita obligațiile față de pertenerii
lor externi nici la data scadentă.
Astfel putem amintii noțiunea de arierat,aceasta reprezentând datoriile scadente ce
au depășit termenul de a putea fi plătite dar care nu au fost încă achitate.

1.2. Recunoașterea şi evaluarea creanțelor şi datoriilor curente.
În situațiile financiare recunoașterea elementelor este realizată făcându-se referință
la următoarele două criterii care trebuie să fie îndeplinite într-un mod cumulativ:
 Probabilitatea că va exista un beneficiu economic în viitor (la active) și a ieșirii
de resurse ce aduc beneficii economice (la datorii);
 Evaluarea să poată fi realizată într-un mod credibil.
Evaluarea reprezintă procesul prin care sunt determinate valorile la care se recunosc
creanțele și datoriile curente în situațiile financiare.De aceea trebuie aleasă o anumită bază
de evaluare.
În situațiile financiare pe care le întocmește entitatea economică se utilizează diferite
baze de evaluare și combinații ale acestor baze: cost istoric, cost curent, valoare
realizabilă(de decontare), valoare actualizată.
Costul istoric
Conform acestuia, creanțele curente se înregistrează la sumă în numerar ( sau
echivalentul acesteia), care este prevăzută a fi încasată la vânzarea bunurilor, prestărilor de
servicii sau executărilor lucrărilor sau la valoare justă a acestei sume încasate la vânzarea
bunurilor, prestării serviciilor sau executării lucrărilor.Datoriile curente se înregistrează
la valoarea echivalentelor ce au fost obținute în schimbul obligației sau se înregistrează la
valoarea prevăzută a fi plătită în numerar (sau echivalentul acestuia) pentru a se stinge
datoriile într-un curs normal al afacerii.

14

Cost curent
Potrivit acestuia înregistrarea creanțelor curente se realizează la o sumă în numerar
( sau echivalentul acesteia) care trebuie încasată dacă executarea de lucrări, prestarea de
servicii sau vânzarea unui bun se face în prezent.Datoriile curente se înregistrează la o
sumă în numerar ( sau echivalentul acesteia) necesară pentru stingerea aceleiași obligații
care ar lua nastere în prezent.
Valoare realizabilă (de decontare)
Conform acesteia, înregistrarea creanțelor curente se face la o sumă în numerar ( sau
echivalentul acesteia) care s-ar obține dacă creanțele ar fi încasate în prezent.Înregistrarea
datoriilor curente se realizează la o sumă în numerar (sau echivalentul acesteia) necesară
pentru stingerea obligației în prezent.
Valoare actualizată
Potrivit acestei valori creanțele curente se înregistrează la o sumă actualizată a
tuturor intrărilor nete de numerar viitoare ce vor fi generate de derularea normală a
activității economice.Datoriile curente se înregistrează la o sumă actualizată a ieșirilor
nete de numerar viitoare care sunt prevăzute necesare pentru a se deconta datoriile într-un
curs normal al afacerii.
1.3.1. Evaluarea creanțelor comerciale
Evaluarea creanțelor comerciale se realizează în momentul apariției acestora la
valoarea nominală.
Valoarea nominală a creanțelor este reprezentată de suma care este scrisă în
documentul justificativ care arată apariția lor.
De asemenea, la evaluarea creanțelor comerciale trebuie respectate anumite reguli
generale de evaluare cum ar fi:
 La intrarea în patrimoniu entității economice, creanțele de natură comercială se
înregistrează în contabilitate la valoarea nominală;
 La inventariere, riscul mare de neîncasare al unei creanțe comerciale necesită
constituirea unei ajustări pentru deprecierea acesteia;
15

 Atunci când valoarea de încasare crește este generat un venit dacă este cazul unei
majorări sigure și definitive;
 Atunci când valoarea de încasare scade (cazul scăderii definitive) este generată o
pierdere pentru entitatea economică. Dacă nu are un character ireversibil se
înregistrează constituirea unei ajustări pentru depreciere;
 Evaluarea creanțelor comerciale în devize are câteva particularități, în legătură cu
înregistrarea la inventariere a câștigului sau pierderii ca diferențe de conversie-
activ, conversie-pasiv și atunci când se constituie provizioane pentru pierderi din
schimbul valutar.
1.3.2. Evaluarea datoriilor comerciale
Evaluarea datoriilor comerciale se realizează în momentul apariției acestora la
valoarea nominală .
Valoarea nominală a datoriilor este reprezentată de suma care este scrisă în
documentul justificativ care arată apariția lor.
Este necesară distincția între valoare de intrare a unei datorii comerciale în
patrimonial entității și valoare înregistrată în bilanț.Cea de intrare este defapt valoarea
nominală la data apariției datoriei comerciale iar pentru a stabilii valoarea din bilanț se
respectă următoarele:
 Când datoriile comerciale au o creștere ireversibilă rezultă o cheltuială
suplimentară a exercițiului sau o cheltuială ce trebuie repartizată unui număr mai
mare de exerciții financiare;
 Dacă datoriile comerciale au o creștere încă incertă se constituie ajustări pentru
depreciere.
 Dacă datoriile comerciale scad ireversibil rezultă un venit suplimentar (venit
constatat în avans);
 Dacă diminuarea datoriilor comerciale e incertă datoria este păstrată în
contabilitate la valoare inițială;
 Datoriile comerciale în devize sunt generatoare de caștiguri sau pierderi de forma
diferențelor de conversie și provizioane constituite pentru pierderile din schimbul
valutar.
16

1.3.3. Evaluarea la inventariere a creanțelor și datoriilor comerciale se realizează
la valoarea actuală ce poartă numele de valoare probabilă de încasat sau de plătit.
Când stabilim valoarea de inventar se aplică principiul prudenței, conform căruia nu
se admite supraevaluarea activelor şi veniturilor și subevaluarea pasivelor şi cheltuielilor.
1.3.4. La sfarșitul exercițiului financiar creanțele şi datoriile comerciale sunt
evaluate și reflectate în bilanț la valoare de intrare adică valoarea lor contabilă ce a fost
comparată și cu rezultatele obţinute la inventariere.

1.4. Conturile utilizate pentru reflectarea în contabilitate a creanţelor şi
datoriilor comerciale
Conform Planului de conturi general relațiile de decontare cu furnizorii și clienții se
evidențiează cu ajutorul conturilor din grupa 40 Furnizori și conturi asimilate respectiv
41 Clienți și conturi asimilate care fac parte din clasa a 4-a, Conturi de terți.
40 FURNIZORI ȘI CONTURI ASIMILATE
401 Furnizori
403 Efecte de plătit
404 Furnizori de imobilizări
405 Efecte de plată pentru imobilizări
408 Furnizori facturi nesosite
409 Furnizori debitori
4091 Furnizori debitori pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor
4092 Furnizori debitori pentru prestări de servicii și executări de lucrări



17

41 CLIENȚI ȘI CONTURI ASIMILATE
411 Clienți
4111 Clienți
4118 Clienţi incerţi sau în litigiu
413 Efecte de primit
418 Clienți facturi de întocmit
419 Clienţi – creditori

1.5. Calculația folosită în relațiile comerciale
Calculația pe baza unor metodologii și principii specifice acestora se folosește pentru
determinarea bonificației comerciale sau reducerii de preț.
Bonificația comercială care o acordă furnizorul unui client poate fi valorică sau
cantitativă.Este de natură cantitativă când se acordă clientului o cantitate în plus de
produse dacă acesta atinge un anumit plafon.Bonificația valorică, numită și reducere de
preț cuprinde următoarele: reducerea comercială și reducerea financiară (scont).
Reducerea comercială poate fi acordată sub formă de:
 Rabat care se acordă în mod excepțional datorită unei calități inferioare a mărfii
livrate sau dacă calitatea produselor nu este aceea prevăzută în contract.
 Remiza care este o reducere specială acordată unui client permanent dacă acesta
achiziționează o cantitate mare de produse sau datorită sferei sale de
activitate.Remiza se calculează ca fiind cotă procentuală din prețul brut și este
menționată în contractul standard de vânzare-cumpărare sau negociată de către
furnizori și clienți.
 Risturn care se acordă clientului pentru tranzacțiile cu acesta care au depășit un
anumit plafon valoric într-un an, plafon stabilit anterior într-un contract.
18

Reducere financiară (scontul de decontare) se acordă de furnizor ulterior livrării
bunurilor dacă clientul achită suma datorată pentru acestea în mod anticipat dacă este
specificat într-un contract acest aspect sau dacă dorește furnizorul să procedeze astfel.
1.6. Documentele necesare operațiunilor comerciale
Evidența contabilă a activității entității economice este reflectată cu ajutorul
înregistrărilor făcute în documente justificative.
Documentul este un act scris întocmit pentru operațiile economice-financiare în
momentul în care sunt efectuate cu scopul de a fi folosit ca dovadă a realizării
operațiunilor respective, acestea reflectând: realizarea unor operațiuni, o descriere
calitativă și contitativă a acestora, exactitatea și realitatea operațiunilor descrise.Realitatea
o confirmă semnătura persoanei care aprobă operația, documentul justificativ oferă și
puterea probatorie în justiție.
Dispoziția de livrare este un formular tipizat fară un regim special. Cu ajutorul lui se
eliberează magazia de produse, mărfuri, sau alte valori destinate vânzării, acelor transmise
terților pentru prelucrare și a celor care se află în custodie sau se păstrează în ea.Formatul
este A5, tipărit pe amândouă fețele în blocuri a câte o sută de file.Acesta servește ca și
document justificativ pentru scăderea din gestiunea magaziei care predă marfa sau ca
document pe baza căruia se întocmește factura sau avizul de însoțire a mărfii.Se
întocmește în două exemplare de serviciul de desfacere.Aceste exemplare circulă la
magazine pentru a elibera produsele și a le înregistra în evidența magaziei, semnate de
gestionarul predător pentru cantitatea livrată, la compartimentul de desfacere doar al
doilea exemplar, pentru a înregistra cantitatea livrată în evidența acestuia și pentru a se
întocmii factura sau avizul de însoțire a mărfurilor .Se arhivează la magazie primul
exemplar și la compatimentul de desfacere cel de-al doilea exemplar.
Aviz de însoțire a mărfii.Este un formular cu regim special,numerotat și care se
distribuie de o unitate fiscală teritorială.Formatul lui este A5 și este tipărit pe ambele sale
fețe; se prezintă în blocuri de câte o suta cinzeci de file care au cincizeci de seturi cu câte
trei file fiecare, colorate diferit.Primul exemplar este albastru, cel de-al doilea este de
culoare roșie iar al treilea exemplar este verde. Avizul poate servii ca: documetul pe baza
căruia se întocmește factura, documentul care însoțește marfa pe timpul trasportului,
documentul cu care se primesc valorile materiale vândute în gestiunea cumpărătorului, ca
19

și dispoziție care face transferul dintr-o gestiune într-o alta, aflate în diferite teritorii dar
care aparțin aceleiași unități sau ca document cu care se primește marfa în gestiune la
transferul acesteia.
Compartimentul de desfacere întocmește avizul în trei exemplare pe măsură ce este
primită marfa și îl semnează la întocmire.Acest document circulă de la furnizor la
comparator astfel:
 în unitatea furnizorului: primul exemplar este dat delegatului unității care
trasportă marfa sau direct clientului pentru a fi semnat la primire; cel de-al doilea
și al treilea exemplar rămane la departamentul de desfacere pentru a înregistra și
evidenția cantitățile livrate și pentru a se întocmii factura; al treilea exemplar este
atașat facturii și predat compartimentului financiar-contabil.

 în unitatea clientului: primul exemplar după ce este efectuată recepția și sunt
constatate rezultatele se trimite la magazine pentru a se încărca gestiunea cu
marfa primită, după aceea se trimite la compartimentul de aprovizionare pentru a
se înregistra cantitățile în evidența lui.În final este atașat la factură și predat
compartimentului financiar-contabil pentru a se întocmii formele de plată și a se
înregistra în contabilitatea financiară.
La sediul furnizorului exemplarul doi al avizului de însoțire se arhivează la serviciul
de desfacere și exemplarul trei atașat facturii la compartimentul financiar-contabil.La
sediul cumpărătorului exemplarul unu atașat facturii se arhivează la compartimentul
financiar-contabil.
Factura fiscală este formularul tipizat cu regim special de numerotare și
înscriere.Formatul acestui document este de 1/12 și se tipărește pe ambele fețe.Se prezintă
în blocuri de o suta cincizeci file care cuprind cincizeci de seturi cu câte trei exemplare de
culori diferite.Primul exemplar este de culoare albastră, al doilea de culoare roșie și al
treilea exemplar de culoare verde.
În structura sa factura trebuie să cuprindă: data și numarul facturii, numele și adresa
furnizorului (forma sa juridică, cod fiscal, contul bancar, sediul, numărul dat de Registrul
Comerțului și capitalul social), numele și adresa cumpărătorului (forma sa juridică, contul
bancar, sediul, cod fiscal),denumirea exactă a mărfurilor, cantitatea, unitatea de măsură,
20

prețul unitar și valoarea totală fară tva, val tva pentru fiecare bun din marfa livrată, total
factură fără tva, total factură și total de plată și reduceri comerciale și financiare dacă este
cazul.
Factura este folosită ca: document care însoțește marfa pe timpul transportului,
document cu ajutorul căruia se încarcă gestiunea cumpărătorului, document cu ajutorul
căruia se poate întocmii un instrument de decontare a bunurilor livrate, a serviciilor
prestate sau lucrărilor executate și ca document justificativ pe baza căruia se înregistrează
operațiuni în contabilitatea cumpărătorului și furnizorului.
Factura fiscală are următorul circuit economic:
 La sediul furnizorului: după întocmirea celor trei exemplare acestea se transferă la
un department al controlului financiar preventiv unde se dă viza care apare doar
pe exemplarul trei(cel verde) și sunt transmise apoi personalului autorizat cu
încasările în contul bancar al unității economice, cel de-al doilea exemplar este
prezentat serviciului de desfacere pentru a fi înregistrat în evidența operativă și
pentru reclamațiile clienților care pot aparea în viitor (la acest exemplar se
atașează o dispoziție de livrare), al treilea exemplar se transmite la
compartimentul financiar-contabil cu scopul de a fi înregistrat în contabilitate.

 La sediul cumpărătorului ajunge primul exemplar la compartimentul de
aprovizionare pentru a se confirma operațiunea.În același timp trebuie sa ajungă și
un aviz de însoțire a marfii care se transmite la compartimentul financiar-contabil
care accept plata și înregistrează în contabilitate toate documentele.
Factura fiscală se arhivează astfel: la sediul furnizorului exemplarul doi în cadrul
compartimentului de desfacere și exemplarul trei în cadrul compartimentului financiar-
contabil iar la sediul cumpărătorulu se arhivează în cadrul compartimentului financiar-
contabil exemplarul unu.




21

1.7. Instrumente de decontare necesare operaţiunilor comerciale
Cumpărătorii de mărfuri, servicii sau lucrări au obligaţia de a plătii furnizorilor
contravaloarea mărfurilor sau serviciilor primite.
Cea mai importantă obligaţie pentru un vânzator este livrarea mărfurilor la termen şi
în condiţiile menţionate într-un contract iar a cumpărătorului principala obligaţie o
reprezintă plata mărfurilor, dupa caz, a serviciilor, la termen şi cu instrumentele de plată
stabilite între partenerii comerciali de comun acord.
Modul de efectuare al plății constituie mecanismul prin care documentele justificative
de livrare a mărfurilor sunt transmise cumpărătorilor împreună cu acestea, pe baza cărora,
el trebuie să-și ia un angajament cu ajutorul unui instrument de plată.
În Romania încasarea şi plata drepturilor şi obligaţiilor în numerar prezintă
dezavantaje şi riscuri.Se utilizează foarte puţin aceata modalitate deoarece purtarea unei
cantitaţi de bani foarte mare ocupă spaţiu mult şi face incomodă deplasarea
cumpărătorului la sediul furnizorului, existând de asemenea problema securităţii, riscul de
furt sau pierdere a banilor crescand în mod semnificativ.
De aceea, pe plan internaţional şi la nivelul ţării noastre s-a dezvoltat modalitatea
efectuarii plăţii printr-un instrument de plată.Cele mai des utilizate sunt: ordinul de plată si
efectele de comerţ.
ORDINUL DE PLATA reprezintă dispoziţia necondiţionată dată de un emitent
băncii de a efectua o plată pentru o anumită sumă de bani in favoarea persoanei care are
calitatea de beneficiar, scopul fiind stingerea obligaţiei băneşti.
La achitarea datoriei printr-un ordin de plată participă:
 Emitentul, în calitate de plătitor şi client al băncii care iniţiează plata;
 Banca iniţiatoare, aceasta fiind cea care ordonă prin contul clientului său
efectuarea plăţii;
 Banca destinatară, cea a beneficiarului care primeşte ordinul de plată;
 Beneficiarul, în calitate de client al băncii destinatare fiind cel în favoarea căruia
se emite ordinul.
22

Ordinul de plată se poate emite pe suport magnetic, electronic sau pe suport
clasic(hârtie).Completarea acestuia se realizează manual sau mecanic.Acest document se
completează în 3 exemplare pe 3 tipuri de feluri de hârtie care au proprietăţi autocopiante,
de culori diferite şi se folosesc după cum urmează:
a) Exemplarul unu, de culoare albă, serveşte la debitarea contului unui emitent de
către o bancă care iniţiează plata, după aceea acesta este arhivat pe o perioadă de 5
ani.
b) Exemplarul doi, de culoare roz, serveşte la creditarea contului unui beneficiar de
către banca lui, acest document se trimite în original la beneficiar ca o anexă la un
extras de cont.
c) Exemplarul trei, de culoare verde, arată efectuarea plăţii din contul unui emitent,
acest document fiind ataşat unui extras de cont şi înmânat emitentului.
Ordinul de plată este revocabil, el putându-se anula de către emitent înainte ca
beneficiarul să-l încaseze, astfel acesta prezintă o marjă de risc.În comerţul internaţional
ordinul de plată nu se utilizează foarte des, datorită acestui risc care poate fi cauza unor
mari prejudicii.Se utilizează frecvent însă în opereţiuni auxiliare comerţului internaţional
precum plata comisioanelor, cheltuielilor de transfer sau a taxelor vamale.
Efectele de comerţ formează o categorie aparte a instrumentelor ce se folosesc la
decontarea operaţiunilor comerciale.Acestea sunt titluri de credit negociabile cu ajutorul
cărora se contată creanţa decontabilă la vedere sau pe termen scurt în beneficiul
persoanelor care le deţin.
Efectele de comerţ care se utilizează des sunt:cecul, cambia, biletul la ordin.După
numărul de persoane care participă la plată prin efecte de comerţ se deosebesc efectele
pentru care este nevoie de intervenţa a doua persoane (biletul la ordin) şi efecte pentru care
este nevoie de intervenţa a trei persoane(cecul, cambia).
CECUL este înscrisul prin care o persoană care poartă numele de trăgator dă ordin
necondiţionat propriei sale banci numită tras să plătească o anumită sumă de bani unui
terţ(beneficiar) .Cecul reprezintă o instrucţiune scrisă de efectuare a unei plăţi bancii din
contul tragătorului unei anumite persoane care se specifică sau reprezentatului lui.Condiţia
de emitere fiind existenţa unor disponibilităţi suficiente în cont pentru ca unitatea bancară
să poată efectua plăţile solicitate.
23

La emiterea cecului persoanele implicate sunt după cum urmează:
 Tragătorul (titularul contului bancar) - emite cecul;
 Trasul (banca trăgătorului);
 Beneficiarul(poate fi însuşi trăgătorul) –cel care semnează cecul
Un cec funcţionează astfel: printr-un formular de formă standard, un cec în alb,
emitentul cecului înscrie elemente(de exemplu: numele celui care va încasa cecul, data,
suma), certifică prin semnătură autenticitatea ordinului dat de pe înscris şi înmânează
cecul celui ce-l va încasa.Beneficiarul poate cere încasarea cecul în numerar sau
depozitarea banilor în contul său de la bancă, respectându –se întocmai instrucţiunile date
de acesta.
După felul în care se încasează cecul poate fi simplu(încasare numerar sau prin cont
bancar) sau barat(încasare doar prin contul bancar al beneficiarului).
Cecul este trasmisibil prin girare, remitere, şi cesiune de creanţă.Remiterea se
foloseşte în cazul cecului la purtător deoarece acesta nu are înscris numele beneficiarului
şi menţionează denumirea la purtător(se plăteşte celui care deţine cecul).Prin girare la
remiterea cecului se face şi transferul tuturor drepturilor ce rezultă din ea.Cesiune de
creanţă apare în cazul acelor cecuri care au clauza nu la ordin atunci când un cec este
emis pentru o persoană şi numai ea îl poate încasa.
Cecul este plătibil la vedere.Acesta are o limită de timp în care trăgătorii se pot
prezenta la bancă pentru plată: opt zile din ziua emiterii acestuia dacă este plătibil în
localitatea emiterii lui sau cincisprezece zile dacă se plăteşte din alte localităţi ale ţării.
Există şi cecuri fară acoperire, cand nu se pot plătii datorită lipsei de bani disponibili
în contul bancar.Furnizorii, în contabilitatea lor pentru o mai bună evidenţă a creanţelor
cecurilor neplătite pot deschide un cont separat clienţi-cecuri neplătite deoarece acestea
nu se consideră irecuperabile.
CAMBIA reprezintă titlul de credit prin care trăgătorul dă ordin trasului să plătească
(la vedere sau după caz, la termen) o anumită sumă de bani unei terţe persoane care poartă
numele de beneficiar sau la ordinul acestuia să plătească altcuiva.

24

Părţi participante la plată prin cambie:
 Trăgătorul (creditor) – emite cambia şi astfel se iniţiează relaţia cambială;
 Trasul (debitor) – obligat să plătească suma trecută pe cambie beneficiarului;
 Beneficiarul – cel care va primi banii.
Pentru ca o cambie să fie considerată validă aceasta trebuie să conţină următoarele:
denumirea de cambie, ordinul de plată, numele trasului, data scadentă, locul efectuării
plăţii, numele beneficiarului, data şi locaţia emiterii şi semnătura autografă a creditorului.
Cambia trebuie trimisă pentru acceptarea de către tras la domiciliul său.Dacă acesta
acceptă cambia devine obligatul principal.Asta înseamnă ca se angajează să plătească la
data scadentă înscrisă pe cambie persoanei care poseda cambia.Scadenţa este clar
specificată pe cambie iar plata se va face la locul prevăzut.
Dacă cel care posedă cambia doreşte încasarea ei înainte de termenul de scadenţă el o
poate sconta la o institşie bancară.Va obţine valoarea nominală de pe cambie din care
instituţia bancară scade o taxă de scont.
BILETUL LA ORDIN este un efect comercial prin care emitentul se obligă expres
şi necondiţionat la plata (în favoarea beneficiarului sau în favoarea unei persoane pe care o
decide beneficiarul) unei sume de bani într-o locaţie stabilită la o anumită dată scadentă.
Persoanele care participă cand se efectuează o plată astfel:
 Emitent(debitor);
 Beneficiar(creditor).
Pentru a fi considerat valabil, biletul la ordin trebuie neapărat să conţină următoarele:
titlul, promisiunea plăţii unei anumite sume la data scadentă, locaţia efectuării plăţii,
numele beneficiarului, locul şi data emiterii documentului, nume şi adresă emitent.Biletul
la ordin se transmite prin girare ca şi cambia.





25

CAPI TOLUL 2

STUDIU DE CAZ PRIVIND CONTABILITATEA CREANŢELOR ŞI
DATORI I LOR COMERCI ALE LA SC.BOROMI R.SA

2.1 . Scurtă prezentare SC.BOROMIR.SA
“Născută în respectul tradiţiei, dar cu o perspectivă modernă asupra acestui
domeniu, atât de vechi şi totuşi atât de puţin exploatat, compania Boromir, s-a
dezvoltat şi şi-a diversificat activitatea oferind pieţei atât produse tradiţionale, cât şi
produse noi, de care piaţa românească avea nevoie.
Pe parcursul a 16 ani, Boromir s-a dezvoltat într-un ritm dinamic, pentru ca în prezent
să ajungă să controleze 10% din activitatea de morărit de pe piaţa de profil din Romania,
cu o capacitate de măcinare de 1500 t/zi. Acest lucru a fost posibil atât în urma
achiziţionării de noi fabrici de morărit şi panificaţie aflate în zone ale ţării cu potenţial de
dezvoltare din Sibiu, Buzău, Deva, Slobozia, cât şi prin retehnologizarea şi reutilarea
tuturor facilităţilor de producţie din patrimoniu.
Societatea dispune de o reţea de magazine specializate "Boromir Pan Café" (magazine
cu suprafeţe cuprinse între 50 şi 150 mp), acestea constituind un proiect lansat în aprilie
2008, bazat pe re-branduirea tradiționalelor brutării Boromir existente în orașul Rm.
Vâlcea încă din anul 1996.
În municipiile Buzău si Rm. Sărat îşi desfasoară activitatea o reţea proprie de
desfacere de 20 de magazine, din care 16 sunt situate în municipiul Buzău iar 4 în orașul
Rm. Sărat. Pe lângă acestea, Boromir mai deţine 3 benzinării în Rm. Vâlcea şi fabrica de
cherestea Hardwood .
Pentru a veni în întâmpinarea nevoilor pieţei şi pentru a răspunde cât mai bine
exigenţelor clienţilor , SC.BOROMIR PROD.SA şi-a dezvoltat şi diversificat activitatea
pentru că, îmbinând inovaţia cu tradiţia, să ofere produse care să satisfacă cele mai înalte
standarde de calitate, sănătate şi siguranţă.”
1


1
http://www.boromir.ro/despre-boromir
26

2.2. Principii, politici şi metode contabile ale SC.BOROMIR.SA
2.2.1. Principiile contabile după care funcţionează SC.BOROMIR.SA:
 Principiul continuităţii activităţii
Presupune ca entitatea economică continuă a funcţiona în mod normal, fără a-şi
înceta activitatea sau a intra în stare de lichidare.
 Principiul permanenţei metodelor
Vizează aplicarea de la un exerciţiu financiar la un altul a aceloraşi procedee, reguli şi
metode contabile, pentru a putea compara în timp informaţia contabilă şi pentru a obţine o
imagine fidelă asupra activităţii entităţii economice.
 Principiul prudenţei
Presupune evaluarea prudentă a elementelor patrimoniale, pentru a nu se înregistra
creşteri de valoare a elementelor de active sau pasiv.
Aşa obţinem o imagine prudentă si fidelă a activităţii entităţii economice fară
existenţa unor active supraevaluate sau pasive subevaluate.
 Principiul independenţei exerciţiului
Conform acestui principiu veniturile şi cheltuielile trebuie delimitate în timp în
funcţie de data în care ele se ocazionează , în fiecare exerciţiu financiar în parte.
 Principiul evaluării separate a elementelor de activ şi de pasiv
Fiecare element patrimonial de activ sau pasiv trebuie să fie evaluat separat şi în mod
independent faţă de celelalte elemente patrimoniale pentru a se stabilii valoarea totală
aferentă fiecărui post din bilanţ.


27

 Principiul intangibilităţii bilanţului de deschidere
Bilanţul de deschidere al exerciţiului financiar trebuie neapărat să fie identic, să
corespundă cu bilanţul de închidere al entităţii economice din exerciţiul financiar
precedent .
 Principiul necompensării
Este interzisă compensarea între : elementele de activ şi pasiv, creanţele şi datoriile
aceluiaşi furnizor, venituri şi cheltuieli, plusuri şi minusuri la inventar.
 Principiul prevalenţei economicului asupra juridicului
Aplicat foarte rar principiul acesta recomandă prezentarea şi înregistrarea
informaţiilor în situaţiile financiare ţinând cont de fondul economic al operaţiunilor , nu de
cel juridic al acestora.Astfel se obţine o imagine fidelă a realităţii economice,
evidenţiindu-se drepturile şi obligaţiile reale ale entităţii economice, la un moment dat.
 Principiul pragului de semnificaţie
Trebuie stabilit un nivel valoric minim iar depăşirea acestuia duce la prezentarea
elementelor patrimoniale separate.Acele emente care au valoare mai micăse grupează
după natură şi funcţie şi prezentate astfel.
2.2.2. Politici şi metode contabile la SC.BOROMIR.SA
Bazele întocmirii situaţiilor financiare
“Situaţiile financiare sunt întocmite în conformitate cu prevederile Legii nr. 31/1990,
privind societăţile comerciale, actualizată, cu completarile şi actualizarile ulterioare, Legii
nr. 82/1991, Legea contabilităţii , cu modificările şi completările ulterioare , Regulamentul
nr. 704/1993 de aplicare a Legii contabilităţii nr.82/1991,Legea nr. 571/2003, Codul fiscal,
HG nr. 44/2004 , ce reglementează Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal,
Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 3055/2009 pentru aprobarea reglementarilor
contabile conforme cu directivele europene. Situaţiile financiare sunt exprimate in
RON.”
2


2
Bilanţ SC.BOROMIR PROD SA. Nota contabilă nr 6
28

Situaţiile financiare întocmite de societatea SC.BOROMIR.SA sunt:
 Bilanţul;
 Contul de profit şi pierdere;
 Situaţia modificărilor capitalurilor proprii ale societăţii;
 Situaţia fluxurilor de trezorerie ale societăţii;
 Notele explicative la situaţiile financiare .

Tranzacţi valutare :
Operaţiile în valută se înregistrează la SC.BOROMIR.SA în lei la cursul pieţei
valutare care a fost comunicat către Banca Naţională a României, valabil în data în care se
înregistrează tranzacţia.
La sfârşitul exerciţiului financiar elementele de activ şi pasiv exprimate în valută au fost
transformate în lei, la cursul comunicat de BNR la 31.12.2012.

“Creantele sunt inregistrate la valoarea realizabila estimată.
Se apreciaza clienţii incerti prin analizarea tuturor soldurilor existente la sfarşitul
anului. Determinarea nivelului de provizioane pentru soldul creanţelor are la bază o
analiza a portofoliului de clienţi, în funcţie de mărimea şi structura acestuia. Se face o
analiza a clienţilor avându-se în vedere calculul vitezei de rotaţie pe client şi compararea
sa cu viteza de rotaţie medie a creanţelor, distribuţia dupăa vechime a creanţei respective,
istoricul relaţiei cu acel client, situaţia clientului, posibilele probleme de lichiditate, poziţia
pe piaţa şi existenta unor garanţii. Creanţele irecuperabile sunt trecute pe cheltuieli în anul
când au fost identificate.”
3


Conturile de furnizori şi alte datorii ale societăţii au fost evidentiate în
contabilitate la valoarea lor plătibilă.
În exerciţiul financiar al anului 2012, evaluarea elementelor la data intrării în
patrimoniu, la încheierea exerciţiului financiar , la data ieşirii din patrimoniu evaluarea
bunurilor s-a făcut la valoarea de intrare (cost achiziţie sau respectiv de producţie ).



3
Bilanţ SC.BOROMIR PROD SA. Nota contabilă nr 6
29

2.3. Contabilitatea sintetică şi analitică a creanţelor şi datoriilor comerciale a
SC.BOROMIR PROD.SA

Pe parcursul exerciţiului financiar 2012, entitatea economică S.C.BOROMIR
PROD.S.A, a înregistat în contabilitate următoarele operaţii financiare:

SC.BOROMIR PROD .SA livrează în data de 30.06.2011, 10000 de cozonaci la preţ
vânzare de 6 lei, cu factura nr. 439791 în valoare de 60000 lei plus tva 24 % .După o
perioadă de timp de 3 luni clientul încă nu a achitat factura şi astfel este acţionat în
justiţie.Prin hotarârea judecătoarească clientul SC.TIMIŞ.SRL este considerat insolvabil şi
este scos din patrimoniul entităţii economice şi urmărit în continuare.După un an clientul
SC.TIMIŞ.SRL este încasat pe factură.
a) Vânzarea mărfurilor pe factura 439791/30.06.2011 - se regăseşte în anexa nr. 1.
4111
“Clienţi”

= %
707
“Venituri din
vânzarea
marfurilor
4427
Tva colectată”
74400 lei
60000


14400

b) Trecerea clientului SC.TIMIŞ.SRL la clienţi incerţi în data de 02.10.2011.
4118
“Clienti incerţi sau
în litigiu”
= 4111
“Clienţi”

74400 lei


c) Concomitent pe aceeaşi dată de 02.10.2011 se înregistrează o ajustare pentru
deprecierea creanţelor clienţilor
6814
“Cheltuieli privind ajustările
pentru deprecierea activelor
circulante”
= 491
“Ajustări pentru
deprecierea
creanţelor- clienţi”
60000 lei


30

d) Pe data de 20 .11.2011 se înregistrează scoaterea din active a creanţei clientului
SC.TIMIŞ.SRL în urma deciziei luate de judecătorie.
%
645
“Cheltuieli privind
asigurările şi
protecţia socială”
4427
“Tva colectată”
= 4118
“Clienti incerţi sau
în litigiu”
74400 lei
60000



14400
În paralel SC. BOROMIR PROD .SA efectuează înregistrarea extracontabilă în
contul “8034 – Debitori scoşi din active, urmăriţi în continuare”:D 8034 74400
e) Pe data de 20.11.2011, se înregistrează de asemenea şi anularea ajustării pentru
depreciere
491
“Ajustări pentru
deprecierea
creanţelor- clienţi”

= 7814
“Venituri din
ajustări pentru
deprecierea
creanţelor”

60000 lei


f) Pe data de 21.11.2012 :
 se reactivează creanţa clienţi
4111
“Clienţi”


= 754
“Venituri din
creanţe reactivate
şi debitori diverşi”
74400 lei


 Se încasează datoria clientului SC.TIMIŞ.SRL conform OP 349709 din anexa nr 2.
5125
“Conturi la banci
în lei”
= 4111
“Clienţi”

74400 lei


Concomitant se înregistrează : C 8034 74400
31

SC.BOROMIR PROD SA primeşte pe data de 12.04.2012 factura de la ENEL nr.
34587 în valoare de 200 lei,tva 24 % - se regăseşte în anexa nr. 3
%
605
“Cheltuieli privind
energia şi apa”
4426
“Tva deductibilă”
= 401
“Furnizori”
248 lei
200



48
 Achitarea facturii pe 16.04.2012 prin ordin de plată nr 423124 (consulta-ţi anexa nr.
4), cu ajutorul extrasului de cont primit de la bancă.
401
“Furnizori”

= 5121
“Conturi la bănci în
lei”
248 lei
SC.BOROMIR PROD.SA achită pe data de 19.04.2012 furnizorului SC.PAN.SRL
valoarea de 2500 lei care reprezintă contravaloarea facturii 323423(din anexa nr.
5).Materiile prime ,şi anume 625 de pachete făină la preţ vânzare de 4 lei, de pe factură se
vor achita cu un BO nr. 324235(din anexa nr. 6).Înregistrarea achiziţiei de materii prime:
%
301
“Materii prime”
4426
“Tva deductibilă”
= 401
“Furnizori”

3100 lei
2500



600
 Înregistrarea emiterii efectului comercial bilet la ordin nr. 324235 :

401
“Furnizori”
= 403
“Efecte de plătit”
3100 lei


 Plata efectului comercial BO nr. 324235 prin bancă la data scadentă:
403
“Efecte de plătit”
= 5121
Ct la bănci în lei”
3100 lei


32

Pe data de 24.04.2012 SC.BOROMIR PROD.SA cumpără un malaxor de aluat
aluat pâine în valoare de 10000 lei conform facturii nr 342320(anexa nr 7) de la
SC.PANDOX.SRL.
2131
“Echipamente
tehnologice”
4426
“Tva deductibilă”
= 404
“Furnizori de
imobilizări”
12400lei



2400

 Plata facturii pe data de 27.04.2012 cu OP nr. 55567(anexa nr. 8)
404
“Furnizori de
imobilizări”
= 5121
“Conturi la bănci
în lei”
12400 lei


SC.BOROMIR PROD .SA cumpără de la SC.PANDOX.SRL un mijloc de
transport în valoare de 3000 de lei,tva 24 % conform facturii nr. 666332 din data de
27.04.2012(anexa nr. 9) iar plata se efectuează cu BO după 30 de zile :
%
2133
“Mijloace de
transport”
4426
“Tva deductibilă”
= 404
“Furnizori de
imobilizări”
3720 lei
3000


720

 Înregistrarea plăţii facturii cu BO 236758(anexa nr. 10)
404
“Furnizori de
imobilizări”
= 405
“Efecte de plătit
pentru
imobilizări”
3720 lei


33

La scadenţă se înregistrează:
405
“Efecte de plătit
pentru imobilizări”
= 5121
“Conturi. la bănci
în lei”
3720 lei

SC.BOROMIR PROD.SA angajează pe data de 4.11.2012 o firmă de construcţii
pentru a repara o clădire.Valoarea reparaţiei se ridică la suma de 900 de lei,tva 24 %
.Lucrarea de reparaţie se efectuează de către SC.METAZ.SRL dar SC.BOROMIR
PROD.SA nu primeşte factura de la firma de construcţii:
%
611
“Cheltuieli cu
întreţinerea şi
reparaţii”
4426
“Tva deductibilă”

= 408
“Furnizori –facturi
nesosite”
1116 lei
900




216


 La sosirea facturii nr. 777823 din data de 7.11.2012 (anexa nr 11) se
înregistrează:
408
“Furnizori –
facturi nesosite”
= 401
“furnizori”
1116 lei


 Plata facturii nr 777823 cu OP nr 555432 (anexa nr. 12) pe 7.11.2012:
401
furnizori
= 5121
Ct la banci în lei
1116 lei


34

Potrivit facturii nr. 808789/07.11.2012 (din anexa nr. 13) la SC.BOROMIR PROD
.SA se recepţionează 360 piese de schimb la preţ de 20 lei pentru cuptoare în valoare de
7200 lei. TVA 24 %, de la SC.DEX.SRL:
%
3024
„Piese de schimb"
= 401
„Furnizori"
8928 lei
7200
4426
„TVA deductibilă"
1728

În baza facturii nr. 808790/07.11.2012(din anexa nr. 14) se înregistrează la
SC.BOROMIR PROD SA recepţia de combustibil (150 de litrii la preţ vânzare de 10
lei) în valoare de 1500 lei, TVA 24% de la SC.PETROM.SA:
%
3022
„Combustibili”
= 401
„Furnizori"
1860 lei
1500
4426
„TVA deductibilă"
360








35

2.4. Sistemul informatic de evidenţă a datelor contabile folosit de
SC.BOROMIR PROD.SA
Entitatea economică SC.BOROMIR PROD.SA utilizează pentru evidența contabilă
a activității economice programul de contabilitate SAGA, program care este creat în
partidă simplă pentru persoane fizice autorizate. SAGA înglobează contabilitatea
financiară, imobilizările entităţii, situația furnizorilor și a clienţilor, casa, banca în lei și în
valută, producţia, operații interne cu stocuri,evidenţa salariaţilor.

La alegerea meniului fişiere apar submeniurile: furnizori, clienţi ,agenţi, plan de
conturi, gestiuni, articole, grupe, salariaţi, ieşire.
Gestiunea furnizorilor şi clienţilor este aproape identică, de aceea se tratează
în acelaşi capitol. Datele comune, solicitate în ecranele de gestionare a terţilor
sunt: Cod, Denumire, CUI, cont analitic,zile scadenţă, cont bancar, bancă.

“La clienţi se solicită suplimentar (unele câmpuri apar după apăsarea butonului
de extindere listă): confirmarea că acel client este client extern - se bifează pentru clienţii
utilizaţi la operaţiuni de export, numărul de înmatriculare la ORC, date despre delegatul
clientului (nume, serie şi nr.CI/BI, emitentul CI/BI, nr.mijloc de transport), informaţii
suplimentare legate de client.

Codul
Programul generează la adăugarea unui terţ nou un cod implicit, care poate fi
modificat utilizator. Codurile implicite începând de la 00001.
Atât tabela de furnizori cât şi cea de clienţi trebuie să conţină coduri unice pentru fiecare
furnizor şi client în parte.

Denumire
Numele terţului. Din motive practice vă recomandăm ca la introducerea unui terţ nou,
la denumire să introduceţi numele acestuia fără a-l precede de iniţialele "S.C."
Astfel ordonarea, introducerea şi/sau selectarea acestora se va face mult mai simplu,

CUI
Introduceţi codul unic de identificare a firmei, pentru ca în jurnalele de TVA să fie
completate corect datele. Programul vă va atenţiona asupra unor eventuale coduri eronate.

Cont analitic

La introducerea unei înregistrări noi, programul va completa implicit această coloană
astfel:
a.în cazul furnizorilor
401+.+cod_furnizor
Exemplu:
La crearea furnizorului DEX FURNIZOR SRL cu codul 00008, contul analitic va fi
401.00008



36

b.în cazul clienţilor
4111+.+cod_client
Exemplu:
La crearea clientului ANDIŞ CLIENT SRL cu codul 00008, contul analitic va fi
4111.00008

Butonul numit "Verificare", permite verificarea terţului curent cu privire la
înregistrarea în scopuri de TVA. In cazul în care terţul este plătitor de TVA, dacă
denumirea sau adresa nu sunt completate, acestea se completează automat.
Funcţionalitatea poate fi utilizată numai în cazul în care calculatorul este conectat la
internet.

Coloanele numite "Telefon" si "Email" apar dacă se expandează tabelul cu ajutorul
butonului ">>", situat în partea dreaptă-sus a ecranelor. In cazul în care adresa de mail este
completată şi există un client de mail configurat în computer (Outlook, Mozilla, etc.) se va
putea trimite o notificare prin mail automată la eliberarea facturii (cu butonul care are ca
imagine un plic, din partea superioară a ecranului "Iesiri") sau se vor putea trimite
informări cu privire la facturile neachitate (cu butonul care are ca imagine un plic, din
ecranele "Situaţie furnizori" şi "Situaţie clienti", pagina cu facturile, sub tabelul din partea
superioară a ecranului).

Bifarea coloanei "Blocat" din panoul "Detalii" va duce la blocarea terţului, astfel
încât acesta nu va mai putea fi utilizat în introducerea de date.
Textul completat la "Informatii suplimentare" va aparea atunci când va poziţionati pe
terţ în ecranele de operare sau situaţii. “
4


La alegerea meniului operaţii apar submeniurile: articole contabile, intrări, ieşiri,
intrări - valută, ieşiri – valută, imobilizări, transferuri, bonuri de consum, producţie, alte
operaţiuni cu stocuri, registru de casă, decontări, jurnal de bancă, registru de casă – valută,
deconturi – valută, jurnal de bancă – valută, state salarii, închidere lună.

În submeniul intrari – lei se introduc documentele de cumpărare: facturi fiscale,
avize de însoţire a mărfurilor, bonuri fiscal.

“Adăugarea unei facturi, operaţii de cumpărare, se face în 2 paşi:

Pasul 1 - Introducerea antetului
Datele solicitate în antet sunt:tipul documentui, nr. intern al NIR, nr.documentului,
codul furnizorului , furnizor(la introducerea acestuia, va fi selectat din lista dacă este creat,
altfel, după introducerea numelui şi apăsarea tastei ENTER.Va aparea mesajul "Acest
furnizor nu există! Doriti sa-l creati ?"; apasati "Yes" şi va aparea Nomenclatorul de
furnizori cu adăugarea furnizorului declanşată. Dupa completarea datelor despre furnizor
şi salvare, codul şi denumirea apar automat în factură.
La operare, daca se introduce codul fiscal în coloana "Denumire", se va prelua
automat terţul. In cazul în care codul fiscal introdus nu există in nomenclator, programul
va propune introducerea acestuia. La adăugare se vor prelua automat şi celelalte date

4
Program SAGA, meniu ajutor HTMP Help, Fişiere, Terţi – furnizori şi clienţi.
37

(denumire, adresa, numar de inregistrare Registrul Comertului), dacă exista o conexiune la
internet. ), tva I(Opţiunea se bifează pentru facturile cu tva la încasare), data documentului
de intrare, data scadenţei, valoare, tva înscrisă pe documentul de intrare, total, neachitat.
Pasul 2 - Introducerea detaliilor
Datele solicitate de către ecranul de detalii sunt:tipul de articol, gestiunea,
denumire bunuri sau servicii cumparate,unitatea de masură, tva înscrisă pe factură pentru
bunul sau serviciul aprovizionat, cantitate, preţ unitar, valoare, total, tva facturată pentru
bunurile sau serviciile aprovizionate cu documentul de intrare, nedeductibil(permite
evidenţierea intrarilor nedeductibile parţial (50%) sau integral), contul în care se va
înregistra bunul sau serviciul cumpărat, preţul de vânzare pe UM a mărfurilor, adaosul pe
UM a mărfurilor aprovizionate.
Butonul functional Plată
Devine activ numai în urma validării documentului. Permite introducerea unei plăţi
integrale sau parţiale pentru documentul de intrare curent.
Pune la dispoziţia utilizatorului un ecran funcţional în care acesta poate: alege contul
contabil în care se va înregistra plata (5311, 5121, etc.), introduce suma achitată, data
plăţii şi numărul documentului cu care s-a achitat.
După apăsarea butonului Accept plata va fi înregistrată şi se vor realiza următoarele
acţiuni:
- coloana Neachitat din tabelul antet va fi recalculată prin diminuarea valorii curente
cu plata introdusă
- în Registrul de Casă sau Jurnalul de bancă va fi generată o înregistrare de tipul
401.xxxxx (analiticul definit pentru furnizorul curent) = 5xxx (5311, 5121, etc.) în funcţie
de contul ales de utilizator pentru înregistrarea plăţii.”
5


În submeniul ieşiri – lei se introduc documentele de vânzare: (facturi fiscale, avize
de însoţire a mărfurilor, rapoarte fiscale de închidere.
“Adăugarea unei operaţii de vânzare se face în 2 paşi:
Pasul 1 - Introducerea antetului
Datele solicitate în antet sunt: numărul documentului de ieşire, codul clientului,
numele clientului (sau codul fiscal la operare), tva I (optiunea se bifeaza pentru facturile
cu tva la incasare.), data documentului de ieşire, data scadenţei
documentului,valoare(valoarea fără tva a documentului de intrare), tva înscrisă pe
documentul de intrare, valoarea totală (inclusiv tva) a documentului de intrare, neachitat -
suma rămasă de plată pentru documentul de intrare, tipul documentului de intrare, suma
accizelor facturate, contul debitor pentru accizele facturate, contul creditor pentru accizele
facturate, informaţii suplimentare legate de factura curentă.
Pasul 2 - Introducerea detaliilor
Datele solicitate de către ecranul de detalii sunt:gestiunea, tipului de articol,
denumirea bunurilor sau serviciilor cumpărate, unitatea de măsură, tva înscrisă pe factură

5
Program SAGA, manual de utilizare HTML Help, operaţii, intrări –lei.
38

pentru bunul sau serviciul aprovizionat, cantitatea livrată, preţul unitar de vânzare (fără
tva), valoarea bunului sau serviciului vândut, valoarea- inclusiv tva a bunurilor sau
serviciilor vândute, valoarea tva facturată pentru bunurile sau serviciile vândute, contul în
care se va înregistra valoarea de vânzare a bunului sau serviciului vândut, informaţii
suplimentare legate de poziţia curentă din ecranul de ieşire.
Butonul functional încasare:
Devine activ numai în urma validării documentului. Permite introducerea unei
încasări integrale sau parţiale pentru documentul de intrare curent.
Pune la dispoziţia utilizatorului un ecran funcţional în care acesta poate: alege contul
contabil în care se va înregistra încasarea (5311, 5121, etc.), introduce suma achitată de
client, data încasării şi numărul documentului cu care s-a încasat suma.
După apăsarea butonului Accept încasarea va fi înregistrată şi se vor realiza
următoarele acţiuni:
- coloana Neachitat din tabelul antet va fi recalculată prin diminuarea valorii curente
cu plata introdusă
- în Registrul de Casă sau Jurnalul de bancă va fi generată o înregistrare de tipul
5xxx (5311, 5121, etc.) în funcţie de contul ales de utilizator pentru înregistrarea încasării
i= 4111.xxxxx (analiticul definit pentru clientul curent)”
6


La alegerea meniului situaţii apar submeniurile: contabile, comerciale.În submeniul
“contabile” la jurnale TVA se pot lista jurnalele de cumpărări şi cele de vânzări,
necesarea societăţilor plătitoare de TVA:
“Jurnalul de cumpărări cuprinde toate cumpărările făcute de firma, în intervalul ales
de utilizator, operate prin ecranul de intrări. Dacă intrările (facturile de intrare) nu se
operează în modulul "Intrari" al programului, Jurnalul de cumpărări va fi incomplet.
Pentru facturile în sistem TVA la incasare se vor afişa si plăţile aferente din perioada, în al
treilea tabel.

Jurnalul de vânzari cuprinde toate vânzările făcute de firma, , în intervalul ales de
utilizator, operate prin ecranul de ieşiri. Aici trebuie să apară şi vânzarile cu amanuntul.
Daca ieşirile (facturile de ieşire, bonurile de casa, vânzările cu amănuntul) nu se încarcă în
modulul "Ieşiri" al programului, Jurnalul de vânzări va fi incomplet.
Pentru facturile în sistem TVA la incasare se vor afişa şi încasarile aferente din perioada,
în al treilea table.”
7


În submeniul “comerciale” la situaţii comerciale clienţi,furnizori sunt menţionate
următoarele:

“Deşi se apelează prin opţiuni distincte de meniu, aceste situaţii se prezintă într-un
mod unitar, atât pentru furnizori cât şi pentru clienţi.
Ecranul permite vizualizarea şi/sau tipărirea situaţiei facturilor emise/primite de la terţi
(stadiul încasării/achitării acestora), atât pentru cele în lei cât şi pentru cele în valută.

6
Program SAGA, manual de utilizare HTML Help,operaţii, ieşiri –lei.
7
Program SAGA, manual de utilizare HTML Help, situaţii contabile, jurnalele TVA
39

Funcţionare
Se alege perioada pentru care se doreşte situaţia terţilor (perioada implicită fiind luna
curentă) şi se va putea vizualiza lista detaliată la nivel de factură, respectiv plată/încasare,
a terţilor.

Ecranul conţine patru pagini:
Prima pagina conţine situaţia generală a tuturor terţilor (clienţi sau furnizori în
funcţie de opţiunea de meniu aleasă), inclusiv soldul contabil al acestora (acolo unde
există analitic).A doua pagina conţine facturile din perioada selectată, aferente terţului
selectat în prima pagină precum şi toate plăţile/încasările efectuate în perioada de referinţă
A treia pagină, conţine toate facturile aflate în sold şi care sunt scadente peste numărul de
zile specificate în partea de sus a paginii. Se poate alege afişarea şi listarea facturilor
scadente numai pentru terţul selectat prin marcarea opţiunii corespunzătoare. A patra
pagină, conţine toate avizele terţului şi facturile asociate.

Coloana "Neachitat final" conţine soldul contabil al contului analitic al terţului, la
sfarsitul perioadei selectate.

Coloana "Neachitat la zi" conţine suma ramasă de achitat ce apare la momentul
efectuarii plaţii din casă, bancă sau deconturi. Dacă aceasta sumă nu este corectă, poate fi
modificată din acest ecran.

Butonul "Reglare avansuri/stornări" face legatură între plati sau încasări şi facturi
în cazul în care acest lucru nu s-a efectuat la momentul operării plăţilor/încasărilor. Plăţile
de acest tip vor aparea cu culoare diferită în pagina "Plati -...". La accesarea butonului,
apare un ecran care conţine în tabelul superior plătile sau încasările care nu au fost
atribuite facturilor, precum şi stornărilor nerepartizate pe facturii, iar în ecranul inferior,
facturile la care nu s-au operat încasări sau plăţi. Printr-un sistem similar cu cel întâlnit la
operarea plăţilor/încasărilor prin casa, bancă sau deconturi se pot recrea legăturile dintre
facturi şi plăţi.

Butonul "Verificare" caută acele situaţii în care există neconcordanţe în corelaţiile
dintre facturi şi încasările sau plăţile efectuate pentru acestea.În cazul în care programul
depistează astfel de situaţii vă va propune o soluţie pentru rezolvarea acestora. Dacă vă
propune ştergerea corelaţiilor, acceptaţi ştergerea acestora şi refaceţi corelaţiile prin
ecranul accesat la apăsarea butonulu "Reglare avansuri/stornări". Ştergerea corelaţiilor nu
duce la ştergerea datelor înregistrate în contabilitate fiind şterse numai acele corelaţii
logice dintre factură şi plată sau încasare.

Butonul "Tiparire" permite tipărirea informaţiilor din pagina curentă.

Butonul "Tiparire facturi neachitate" permite tipărirea numai a facturilor
neachitate grupate, după furnizor sau client după caz. Dacă pagina curentă este a doua sau
a treia, se va tipări situaţia numai pentru terţul current

Butonul "Tiparire facturi + plati" permite tipărirea facturilor şi a plăţilor aferente
acestora. Dacă pagina curentă este a doua sau a treia, se va tipări numai terţul curent .”
8



8
Program SAGA, manual de utilizare HTML Help, situaţii comerciale clienţi şi furnizori.
40

2.5. Analiza indicatorilor economici la SC.BOROMIR PROD.SA
INDICATORI DE LICHIDITATE
”Lichiditatea reprezintă proprietatea elementelor patrimoniale de a se transforma în
bani.”
9

Indicatorul lichidității curente – “reflectă posibilitatea elementelor patrimoniale
curente de a se transforma într-un timp scurt în lichiditati pentru a achita datoriile
curente”
10

Formula : Indicatorul lichidității curente =




Tabel 1. Indicatorul lichidităţii curente

Indicatori 2010 2011 2012
Active curente 44.592.242 44.128.347 32.543.181
Datorii curente 14.664.053 22.678.247 18.348.649
Indicatorul
lichidității curente

3,04 1,94 1,77


Fig nr. 1

9
Analiză economico- financiară, Aurel Ișfanescu, Vasile Robu, Anca Maria Hristea, Camelia
Vasilescu;Editura ASE,București,2002,pagina 202
10
http://www.kmarket.ro/documentare/arhiva/indicatori.html data accesării 20.10.2012
0
0.5
1
1.5
2
2.5
3
3.5
2010 2011 2012
Indicatorul lichidităţii curente
Indicatorul lichidităţii curente
41

Interpretarea indicatorului lichidităţii curente:
În urma analizei s-a constat că entitatea economică are probleme, înregistrând rate
mai mari de 1, aceasta va trebuii să vândă o parte din activele imobilizate pentru a-și putea
plătii datoriile.
Indicatorul lichidității imediate – „reflectă posibilitatea activelor circulante
concretizate în creante şi trezorerie de a acoperii datoriile curente; se scad stocurile
deoarece au cel mai puţin caracterul de lichiditate dintre activele curente (ele reprezintă
activele la care apar cel mai probabil pierderi în cazul lichidarii)”
11

Formula: Indicatorul lichidității imediate =




Tabel 2. Indicatorul lichidității imediate
Indicatori 2010 2011 2012
Active curente 44.592.242 44.128.347 32.543.181
Stocuri 9.077.181 17.845.624 10.761.828
A curente -stocuri 35.515.061 26.282.723 21.781.352
Datorii curente 14.664.053 22.678.247 18.348.649
Indic. lichidității imediate

2,42 1,15 1,18


Fig 2

11
http://www.kmarket.ro/documentare/arhiva/indicatori.html data accesării 20.10.2012
0
0.5
1
1.5
2
2.5
3
2010 2011 2012
Indicatorul lichidităţii imediate
Indicatorul lichidităţii imediate
42

Interpretarea indicatorului lichidităţii imediate:

Lichiditatea rapida ar fi fost satisfacatoare dacă valorile erau cuprinse intre 0.65 şi
1.Astfel ajungem la concluzia că datoriile curente ale entităţii economice SC.BOROMIR
PROD.SA nu pot fi acoperite din activele circulante concretizate în creante şi trezorerie.
INDICATOR PRIVIND UTILIZAREA ACTIVELOR

Durata de recuperare a creanţelor comerciale - “ indică ritmul încasării creanţelor
comerciale concretizate în clienţi.”
12

Formula de calcul:
Durata de recuperare a creanţelor comerciale =



Tabel 3. Durata de recuperare a creanţelor comerciale
Indicatori 2010 2011 2012
Creanţe comerciale 7706281 6308716 8568278
Cifra de afaceri 133668621 126690959 148719552
Durata de recuperare a
creanţelor comerciale
21,04 18,17 21,02


Fig 3

12
http://www.kmarket.ro/documentare/arhiva/indicatori.html data accesării 20.10.2012
16.5
17
17.5
18
18.5
19
19.5
20
20.5
21
21.5
2010 2011 2012
Durata de recuperare a creanţelor comerciale
Durata de recuperare a
creanţelor comerciale
43

Interpretarea indicatorului “Durata de recuperare a creanţelor comerciale” :
Indicatorul acesta a scăzut în ultimii 2 ani, situaţie favorabilă pentru entitatea
economică SC.BOROMIR PROD.SA deoarece creanţele comerciale s-au încasat mai
rapid.
INDICATOR AL PROFITABILITĂŢII

Marja profitului net - Indică mărimea profitabilităţii entităţii economice.
Formula de calcul: Marja profitului net =



Tabel 4. Marja profitului net
Indicatori 2010 2011 2012
Profitul net 3.150.845 507.082 1.349.002
Cifra de afaceri 133.668.621 126.690.959 148.719.552
Marja profitului net 2,3 0,4 0,9


Fig 4
Interpretarea indicatorului ”marja profitului net”: o rată ridicată arată
profitabilitatea cât mai mare a entităţii economice, astfel în situaţia societăţii comerciale
SC.BOROMIR PROD .SA având în vedere faptul că indicatorul a scăzut în ultimii 2 ani şi
profitabilitatea s-a diminuat.

0
0.5
1
1.5
2
2.5
2010 2011 2012
Marja profitului net
Marja profitului net
44

CONCLUZII
SC.BOROMIR PROD. SA prezintă o situaţie economică bună, şi-a diversificat de
activitatea şi este în plină creştere economică.
“Din totalul afacerilor Boromir, divizia de morărit are o pondere de 55%, urmată de
cea de dulciuri şi prăjituri care deţine 20%, apoi de divizia de panificație cu o pondere de
15% iar restul activităţilor sunt reprezentate de magazine, distribuţie şi benzinării care
acoperă 10% din afaceri. Acestea au reprezentat o cifră de afaceri de 110 mil Euro pentru
2010.
Confirmarea respectului faţă de clienţi a venit tocmai de la aceştia, în anul 2009.În
urma participării la Concursul "Produsul Anului Romania 2009", Cozonacul Boromir cu
Cremă de Nuci a fost desemnat câştigător de către consumatorii români la categoria
Produse de patisserie (Studiul a fost realizat pe 4000 de persoane de către prestigioasa
firmă la nivel internaţional Nielsen).”
13

Din analiza indicatorului marjei profitului net aflăm că profitabilitatea entităţii a
scazut mult faţă de anul 2010.În urma analizei indicatorului lichidităţii curente s-a
constatat că entitatea economică are probleme cu plata datoriilor la termen.De asemenea,
din analiza lichidităţii immediate am tras concluzia că datoriile curente nu pot fi acoperite
din activele circulante concretizate în creanţe si datorii.

SC.BOROMIR PROD.SA a trecut la recuperarea creanţelor comerciale prin
stabilirea unor termene de plată mai scurte, prin acordarea de reduceri de preturi, prin
evaluarea bonităţii fiecarui client.Indicatorul duratei de recuperare a creanţelor comerciale
arată prin procentul său scazut faţă de anul 2010 încasarea mai rapidă a creanţelor
comerciale.
Având în vedere multitudinea indicatorilor care mai se pot calcula pe baza bilanţului
şi a contului de profit şi pierdere, eu tind să cred că entitatea economică
SC BOROMIR PROD. SA va avea o creştere a profitabilităţii în viitor dacă continua să-şi
încaseze creantele comerciale prin metode amiabile, apelând la o instituţie specializată de
recuperare creanţe sau prin factoring (vânzarea facturilor cu plată la termen către o bancă
sau o societate specializată).

13
http://www.boromir.ro/despre-boromir
45

BIBLIOGRAFIE

 Aurel Ișfănescu, Vasile Robu, Anca Maria Hristea, Camelia Vasilescu, „Analiză
economico- financiară”, Editura ASE, București, 2002, pagina 202
 Corina - Graziella Dumitru, Gheorghe Lepădatu, Silvia Samara, “Contabilitate-
probleme rezolvate, aplicaţii, studii de caz”, Editura Universitară, Bucureşti, 2009;
 Danciu Radu , “Fundamentele teoretice şi practice ale contabilităţii, vol.I”, Editura
Ecoexpert, Cluj-Napoca, 2003;
 Emilian Dumitrean, Constantin Toma, “Contabilitate financiară. Teste grila rezolvate.
Aplicaţii practice”, Editura Sedcom Libris, Bucureşti , 2013
 Ionel Jianu,” Evaluarea in contabilitate.Teorie şi metoda”, Editua Economică,
Bucureşti, 2012;
 Iacob Petru Pantea, Gheorghe Bodea, “Contabilitate Financiară 2012”, Editura
Intelcredo, Bucureşti, 2013
 Luminiţa Jalba, “Contabilitatea in comerţ.Caiet de aplicaţii”, Editura
Universitară,Bucureşti, 2008
 Mihai Riştea, “Bazele contabilităţii”, Editura Universitară, Bucureşti, 2006
 O. Calin, I. Vaduva, M. Ristea, H.. Neamtu, “Bazele contabilităţii”, Editura Didactica
şi Pedagogica, 1995, pg. 7-166; 197-248;
 Paraschivescu D. M., “Modele de Contabilitate şi analiza financiară”, Editura Vrantop,
Focşani, 1997;
 Sorin-Constantin Deaconu, “Particularităţi ale contabilităţii entităţilor”, Editura
CH Beck, Bucureşti,2012.

Legislaţie:
 Legea nr. 31/1990, privind societăţile comerciale, publicată în Monitorul Oficial al
României nr. 1066 din 2004-11-17, cu completările şi actualizările ulterioare;
 Legea nr. 82/1991, Legea contabilităţii, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr.137 din 2 iulie 1996, cu modificările şi completările ulterioare ,
 Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 3055/2009 pentru aprobarea reglementărilor
contabile conforme cu directivele europene, publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr.
766 din 10.11.2009.
46

Alte surse:
 www.bibliotecadigitala.ase.ro
 www.comunicatedepresa.ro
 www.ebookbrowse.com
 www.economiaintreprinderii.ro
 www.e-economie.ro
 www.manager.ro
 www.referet.ro
 www.scribd.ro
 www.tocilar.ro
 http://www.boromir.ro/despre-boromir
 http://www.kmarket.ro/documentare/arhiva/indicatori.html
 Program SAGA, manual de utilizare HTML Help