You are on page 1of 22

INDUSTRIA VINULUI IN ROMANIA

Romania este o importanta tara europeana producatoare de vin, dispunand de un mare trecut
istoric si de bogate traditii culturale, mare parte din ele nemijlocit legate de aceasta bautura,
considerata, pe drept cuvant, o licoare divina.
Astazi, tara parcurge o perioada de profunde schimbari, construindu-si un viitor in
consonanta cu cel al Uniunii Europene si va deveni un membru apreciat al comunitatii
internationale a vinului ca producator al unor pretuite vinuri de inalta calitate.
Inceputurile viticulturii in aceasta parte a lumii dateaza de cel putin 4 de ani. !egenda
spune ca "ion#sos, zeul vinului, s-a nascut in $hracia, pe meleagurile ce astazi reprezinta
teritoriul Romaniei. Romania sau "acia, cum era ea cunoscuta de Romani, a avut o cultura
consolidata a vinului. Abundenta bucatelor si faima vinului produs de "aci erau atat de
cunoscute si tentante, incat %urebista, regele primului stat "ac centralizat &sec. I %'(, a
ordonat distrugerea viilor pentru a pune capat invaziilor repetate ale popoarelor migratoare,
dupa cum il sfatuise )arele *reot, "eceneu.
)onedele batute de Romani dupa cucerirea "aciei &+, ".'( infatisau o femeie careia
doi copii ii ofereau struguri, ca simbol al principalelor bogatii ale "aciei -eli., cum
denumisera Romanii provincia si ca o dovada ca viile renascusera.
Aria pietei
/inul reprezint0 o b0utur0 alcoolic0 ce se consum0 pe 1ntreg teritoriul Rom2niei. 3u
putem delimita un anumit teritoriu sau spa4iu geografic, unde e.ist0 numai non-consumatori
absolu4i sau numai non-consumatori relativi. $eritoriul unde sunt comercializate vinurile
reprezint0 1ntreaga Rom2nie, inclusiv 5i pentru anul 67. 'omercializarea vinului, desigur,
are loc 1n zonele mai intens populate, at2t 1n mediul rural, c2t 5i urban. )ediul rural, care, 1n
Rom2nia, reprezint0 apro.imativ 4 8 din totalul popula4iei, 1n general, e caracterizat prin
economia natural0, produc0torii fiind 5i ei 1nsu5i consumatorii, adic0 autoconsumul. Aici se
are 1n vedere de vinul produs 1n condi4ii casnice, vinul vrac sau de masa ,care, la calitate,
gust, arom0, nu r0m2ne 1n urm0 fa40 de cel numit de calitate. 9n mediul urban , 1ns0, e
comercializat vinul 1mbuteliat 1n sticle, av2nd o preponderen40 mai mare dec2t cel v2ndut 1n
vrac.
:tructura de v2nz0ri a vinului pe jude4e, 1n anul 67, litri de vin ;
+
Alba 10.161.200
Arad 12.528.600
Arges 17.875.200
Bacau 18.806.200
Bihor 15.960.000
Bistrita- Nasaud 8.299.200
Botosani 12.023.200
Brasov 15.696.660
Braila 9.98.00
Bu!au 13.220.200
"aras #everin 8.857.800
"alarasi 8.65.000
"lu$ 18.699.800
"onstanta 19.05.600
"ovasna 5.931.800
%a&bovita 1.17.200
%ol$ 19.551.000
'alati 16.9.660
'iurigu 7.982.660
'or$ 10.37.000
(argita 8.671.600
(unedoara 12.901.000
)asi 21.705.600
)l*ov 7.982.660
+ara&ures 13.568.660
+ehedinti 8.139.600
+ures 15.30.660
Nea&t 1.632.660
,lt 12.770.660
-rahova 22.051.00
#atu +are 9.762.200
#ala$ 6.596.800
#ibiu 11.198.600
#uceava 18.300.800
.eleor&an 11.597.600
.i&is 18.008.200
.ulcea 6.836.200
/aslui 12.103.000
/alcea 10.985.800
/rancea 10.29.200
Municipiul Bucuresti 53.226.600
6
Structura pietei
"ac0 facem o analiz0 empiric0, v2nz0ri ridicate sunt 1n zonele geografico-istorice de
producere a vinului, 1n apropierea zonelor viticole, unde putem face rost 1ntr-un timp mai util
5i eficient de materia prim0 ; strugurii.
)ai jos prezent0m harta viticol0 a Rom2niei ;


Regiunile geografico-istorice sunt ; Moldova, Muntenia i Oltenia, Zona de Vest,
Transilvania, Dobroea!
'ultura vitei de vie poate fi practicata, in Romania, pe aproape intreg teritoriul tarii,
incepand de la "unare, in sud, pana in judetele %otosani si )aramures, in nord. 3umai
cateva judete situate in zone de mai mare altitudine &%rasov, 'ovasna, <arghita( si un singur
judet din e.trema nordica a tarii &:uceava( nu ofera conditi prielnice pentru viticultura.
In Romania, potrivit legislatiei in vigoare = Leea viei si vinului , nr! "#$%&&# si '(
nr! )%*$%&&& pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Leii viei si vinului nr!
"#$%&&& , se obtin urmatoarele categorii de produse vinicole ;
/inuri stricto-sensu&vinuri propriu-zise(
>
A. /inuri de consum curent
-vin de masa , cu taria alcoolica cuprinsa intre ?,78 vol. si @,78 vol.
-vin de masa superior , cu taria alcoolica peste @,78 vol.
%. /inuri de calitate
-vinuri de calitate superioara = /: , avand o tarie alcoolica dobandita de
minimum +8 vol.
-vinuri cu denumiri de origine , avand o tarie alcoolica dobandita de minimum
+,78 vol.
/inurile de calitate superioara = /: pot fi e.portate sub denumiri generice de
Landwein , Vin de Pays , Country Wine sau altele similare , cu mentionarea indicatiei
geografice recunoscute . *entru aceste vinuri se admite ca nivelul minim al tariei
alcoolice totale sa fie de +8 vol. , iar cel al tariei alcoolice dobandite , de @8 vol.
/inuri cu denumire de origine pot fi ;
a( vinuri cu denumire de origine controlata ="A'- trebuie sa provina din srtuguri cu
continut in zaharuri de minimum +? gBlC
b( vinuri cu denumire de origine controlata si trepte de calitate = "A''.
- cules la maturitatea deplina = "A''-')" ; vinuri provenite din struguri cu
continut in zaharuri de minimum +@, gBl C
- cules tarziu = "A''-'$ ; vinuri provenite din struguri cu continut in zaharuri de
minimum 66 gBl .
*entru producerea de vinuri rosii seci din aceasta categorie recoltarea
strugurilor poate fi facuta la un continut in zaharuri de minimum 64 gBl .
- cules la innobilarea = "A''-'I% ;vinuri obtinute din struguri cu un continut in
zaharuri de minimum 64 gBl , cu atac de Dmucegai nobilE sau culesi la
stafidirea boabelor .
In functie de continutul sau rezidual , vinurile de consum curent si de calitate
pot fi ; seci , demiseci ,demidulci si dulci .
'. /inuri speciale
-/inuri spumante
-/inuri spumoase
-/inuri perlante si petiante
-/inuri aromatizate
-/inuri licoroase
4
Van+arile de vin in perioada auust ,--./ iulie ,--" 0
7
Volum vanzari
%e&i-%ulce 605 1
%ulce 6081
2icoros 009 1
Nes3eci*icat 7051
#ec 11
%e&i-#ec 203 1
Valoarea vanzari
%e&i-%ulce 003 1
%ulce 9021
2icoros 20 1
Nes3eci*icat 301
#ec 18081
%e&i-#ec 2508 1
1apacitatea pietei
Piata vinului a inregistrat o cifra de afaceri totala de 350 milioane de euro in 2005 ,iar
consumul reprezinta 26,6 litri pe cap de locuitor fiind asteptata sa creasca si in 2006 la 0
de litri pe cap de locuitor!!
'onsumatorii potentiali ai acestei piete reprezinta persoanele cu varsta mai mare de +? ani.
In Romania, ei sunt in jur de %* 2ilioane.
'onsumatorii efectivi pe piata vinului, reprezinta toata populatia de nationalitate romana,
care a implinit +? ani, plus alte nationalitati care, prin religia si traditia lor, nu le este interzis
sa consume bauturi alcoolice.)ajoritatea populatiei, +? milioane, conform recensamantului
din 66, reprezinta din religii si confesii, care nu interzic consumul de bauturi alcoolice. Un
rol aparte a formarii pietei efective a vinului in Romania, reprezinta piata horeca, care a fost
analizata la punctul &b(.
Dina2ica pietei
*iata vinului a inregistrat o cifra de afaceri totala de >7 milioane de euro in 67, fiind
asteptata sa creasca si in 6,, potrivit reprezentantilor producatorilor de vin din Romania.
DAnul trecut cifra de afaceri totala a sectorului a fost de circa >7 milioane de euro, din
datele noastre, inregistrandu-se o crestere a vanzarilor si la cotele de piata pentru marii
jucatoriE, a declarat directorul general al *atronalului 3ational al /iei si /inului &*3//(,
,
Avidiu Fheorghe. *otrivit datelor preliminare, primii patru jucatori, )urfatlar, 'otnari,
Gidvei si /incon au obtinut crestere la vanzari si deci la cotele de piata asta in ciuda unei
vremi nefavorabile care a injumatatit productia in 67. )urfatlar are o cota de piata de
circa 6@ - > la suta, 'otnari - +?,H la suta, Gidvei - peste +H la suta si /incon - circa + la
suta. $otusi, producatorii au putut sa acopere cererea prin importurile de vin vrac si prin
stocurile e.istente. *entru 6,, producatorii estimeaza o crestere a pietei, mai moderata
comparativ din acest an, dar care va fi alimentata de aparitia unor noi producatori e.terni. In
64, piata s-a cifrat la > milioane de euro, productia atingand H,+ milioane hectolitri fata
de >,7 milioane hectolitri in 67.

Ritmul mediu de varia4ie al v2nz0rilor produsului &serviciului( 1n perioada 66-67 este
prezentat in tabelul de mai jos ;
R 66-6> H,4H4H
R 6>-64 ?,?,,6+
R 64-67 @,>774>,
De+voltarea pietei
*iata vinului a cunoscut o dezvoltare destul de ridicata. "atorita integrarii Rom2niei 1n
Uniunea European0, cei mai mari actori de pe aceasta piata isi dezvolta capacit04ile de
produc4ie, apar noi institute de cercetare-dezvoltare 1n sectorul vitivinicol. $ot mai des au loc
prezent0ri, t2rguri de vinuri, unde actorii de pe aceasta piata isi prezint0 capacitatile de
productie, prezinta consumatorilor finali ultimele lor produse, si le ofera pentru degustatie
cele mai bune vinuri care poseda.
*iata vinului s-a dezvoltat pe cale intensiva. E bine cunoscut faptul, ca pe parcursul unui
an, nu poti mari capacitatea de productie a vinului datorita faptului ca, plantatiile de vie,
pentru a da roada, sunt necesari cativa ani pentru a dezvolta buta5ii de vi40 de vie.
*entru dezvoltare pietei vinului, sunt necesare mai multe legaturi dintre piata vinului si
piata horeca, legaturi, care, conform specialistilor din domeniu, lasa mult de dorit, si astazi,
precum si pentru anul 67. 'apacita4ile de productie a vinului s-au m0rit nu datorti0
cresterii num0rului de planta4ii de vii, ci a cresterii calita4ii managementului si a
marIetingului din acest sector vitivinicol.
1ererea i o3erta
*iata vinului necesita abordari specifice deoarece nu e reglementata prin politici
guvernamentale bazat0 pe instrumente 5i mecanisme de interven4ie caracteristice celorlalte
pie4e, dar a beneficiat de unele m0suri generale de politic0 agricol0, cum ar fi politicile
financiare 5i de credit, ta.e vamale 5i interven4ia privind stocurile de vin 5i distilarea.
H

1o2paniile ce operea+4 pe pia5a vinului i o3erta de vin

1o2peten5a i e6ploatarea produselor de vin pe pia40 sunt afectate de degradarea
patrimoniului vitivinicol, dependen4a de condi4iile meteorologice, randament sc0zut 1n raport
cu produc0torii e.terni, cheltuieli ridicate pentru 1ntre4inerea 5i e.ploatarea planta4iilor
vitivinicole, absen4a unui control adecvat pe filiera viticol0. Un alt factor foarte important
reprezint0 ine.istan4a unei re4ele de reprezentan40 comercial0 pe pia4a de interes.
Un rol important 1n oferta de vin 1l joac0 distribu4ia. Distribu5ia realizeaz0 leg0tura dintre
produc0tor 5i consumator 5i influen4eaz0 1n sensul satisfacerii nevoilor de consum .
"istribu4ia asigur0 antrenarea resurselor umane 5i materiale 5i de4ine o pondere 1nsemnat0 1n
pre4ul final al vinului.


Siste2ele de distribu5ie, sunt de 2ai 2ulte tipuri 0
% "arii producatori de struguri #i vin $% Consumatori &
?
2."arii producatori de struguri #i vin $% '(port &

'aracteristic marilor societ04i comerciale de produc4ie a strugurilor 5i vinului, care
integreaz0 func4ii de procesare 5i comercializare a vinului. :unt 6 destina4ii ; )ntern* 5i
'(tern*!
! "arii producatori de struguri #i vin $% 'ngrosisti
"arii producatori de struguri #i vin $% '(port
E utilizat doar de agricultorii care antreneaz0 func4ia de procesare a strugurilor 5i
comercializarea produselor de vin prin intermediul engrosi5tilor . :unt 6 destina4ii ; *ia4a
intern0 5i E.tern0.
4. "icii produc*tori de struguri $% Centre de colectare a strugurilor $ %"arii producatori
de vin $% 'ngrosisti$% Consumatori!
Aceast0 modalitate este folosit0 1n cazul 1n care micii viticultori nu proceseaz0 produc4ia
de struguri, fiind livrat0 unui centru de colectare, care dispune de logistica de distribu4ie
specializat0, av2nd rolul de colectare, transport, depozitare a produc4iei de struguri de la mai
mul4i viticultori, caracteriza4i, de regul0, prin putere economic0 redus0. 'entrele de colectare
livreaz0 mai departe produc4ia de struguri c0tre unit04ile de vinificare unde are loc
procesarea, 5i 1n continuare, livrarea vinului prin engrosisti 5iB sau detailisti, catre
consumatorii finali. *olul de integrare e reprezentat de unitatea de integrare.

7. "icii producator de strugurii $% Cooperative de vinificatie $% 'ngrosisti +vin, $%
Consumatori!
Aceast0 distribu4ie este rareori 1nt2lnit0 1n practica economic0. Aceast0 modalitate
trebuie reconsiderat0, viticultorii av2nd capacitate economic0 redus0.

,. "icii produc*tori de struguri $ % Cooperative de vinificatie$ % Consumatori
Asem0n0toare cu 7, cu deosebirea c0 e comercializat 1n magazinele de desfacere cu
am0nuntul.
H. "icii produc*tori de struguri $% Procesare -n gospod*rii $% Consumatori
?. "icii produc*tori de struguri $% Procesare -n gospod*rii $% .utoconsum
Reprezint0 canale ultrascurte. 9n acest caz, viticultorii integreaz0 func4iile de procesare,
depozitare, transmitere, comercializare a strugurilor, respectiv a vinului reprezint0 polul
integrator al filierei.
@
*rocesarea artizanal0 are loc 1n gospod0rie, av2nd 6 destina4ii speciale ; pia4a local0 5i
autoconsumul.
'ircuitul productor consumator este specific tuturor filierolor agroalimentare 1n
Rom2nia. 9n cazul acestui circuit, ambalarea &func4iile principale de distribu4ie ; ambalarea,
stocarea, transportul, v2nz0rile ( se realizeaz0 1n condi4ii improprii pe pia40, interzise 1n
Unuiunea European0, 5i vor disp0rea 1n cur2nd 5i 1n Rom2nia.

*rincipalele tipuri specifice de produc0tori de struguri de vin sunt ;
/! Circuite de distribu0ie caracterstice marilor companii de vinifica0ie, ce integreaz0 toate
sau numai unele din companiile filierei.
2! Circuite de colectare, prelucrare, distribu0ie, neformate definitiv 1n Rom2nia, ce
integreaz0 produc4ia de struguri de vin cu diferite tipuri de organiza4ii cooperatiste.
! .lte combina0ii de distribu0ii bazate pe produc4ia strugurilor 1n e.ploat0ri familiale,
care comercializeaz0 numai o parte din produc4ia de vin, ceal0lalt0 fiind destinat0
autoconsumului. Acestia, pot, treptat s0-5i dezvolte afacerea 5i s0 modernizeze
vinifica4ia sau pot vinde strugurii marilor procesatori.
Din punct de vedere al politicii de )arIeting, valorificarea tendin4elor favorabile
manifestate pe pia40 pentru una sau alta din cele 6 categorii de produse & vinul alb sau ro5u(
este foarte dificil0 dat fiind faptul c0 schimburile 1n structura de produc4ie vinicol0 presupun
perioade foarte mari de timp, astfel 1nc2t evolu4iile conjuncturale nu pot fi valorificate prin o
ofert0 crescut0, dintr-un anumit sortiment de vin.
7roducatorii 2ari de vinuri 0
Dobroea; )urfatlar Romania ,Jarom "rinIs, /invico
'onstanta, -ruvimed, /iticola :arica 3iculitel,Avidius )ercado C
Moldova 0 %ucium Iasi ,'otnari,/inia,:'"// Iasi,/incon
/rancea,/eritas *anciu,/inuri 3icoresti,*roKine International,:'"//
Adobesti,Rame.,%achus C
8anat 0 'ramele Recas ,:'"// )inis C
Transilvania 0 Gidvei ,'asa /inului )ures,*rescon )ures C
Oltenia 0 'arl Reh Liner# ,/ie /in /anju )are ,/inarte,:"
%anu )aracine C
Muntenia 0 *rovinum :.E.R./.E.,/interra
International,'ramele <aleKood,'arpathian Liner#,/idelmar,"/-R,I'"// /alea
'alugareasca,:'"// :tefanesti = Arges,$ohani, Rovit
"intre acestia , distingem cei mai mari producatori pentru anul 67 ;
Denu2irea 3ir2ei 1ota de pe pia54 9:; 1i3ra de a3aceri 92il! euro;
)urfaltar > +7
'otnari +?,H ,7,47
+
Gidvei +H 7@,7
/incon + >7
1ererea de vin
67
/inul romanesc nu ajunge la e.port, pentru ca nu se bucura de promovare
corespunzatoare, dar si pentru ca mare parte din el nu are calitatea corspunzatoare pentru a
intra pe o piata competitiva. MAceasta cu atit mai mult cu cit apro.imativ 78 din vinul
produs la noi nu se poate comercializa fiind obtinut din hibrizi. /inurile noastre au mai
multe dezavantaje; soiurile predominante in cultura la noi nu sint dintre cele mai cautate la
e.port si mai mult de 78 din vinul de calitate superioara este obtinut de micii producatori
care nu ajung sa-si vinda marfa pe o piata organizataD, a aratat presedintele A3//.
O3erta
*roductia de vin, care acopera in totalitate consumul intern, s-a ridicat la 7,+ milioane hl in
6+, "!% 2ilioane <l in ,--..
/inurile superioare cu indicatie geografica protejata detineau in acelasi an +?,?8, restul
revenind vinurilor de masa H+,,8. :ub aspectul culorii, vinurile albe detin in continuare
pozitia dominanta cu aproape ?8, fiind urmate de vinurile rosii cu circa 68. :tructura
varietala a podgoriilor din Romania prezinta o mare diversitate, oferind astfel industriei
sansa &in mare parte nefructificata( de a produce o gama foarte larga de vinuri de calitate.
++
:pecialistii apreciaza ca Romania poate produce pana la 46 sortimente diferite de vinuri,
din care ++ pentru consumul curent, 46 de categorii de vinuri superioare &/:( si
>4@ cu denumiri de origine controlata, inclusiv cu grade de calitate.
1onsu2ul pe cap de locuitor pentru anul ,--. a repre+entat ,"," litri $ locuitor, Rata
2edie anuala de crestere a consu2ului a 3ost de ,,* :!

Pretul unui litru de vin de masa pentru anul 2005 a fost de 2,5 lei, iar cel de calitate de
7,0 lei .
7returile si tari3ele
'omportamentul firmelor de distributia vinului privind stabilitatea pretului 3U este supus
1n prezent regulilor func4iei filierii specifice e.igen4elor pie4ei concuren4iale reglementate.
*entru anumite m0rci, pre4ul este peste nivelul concuren4ei 5i al pie4ei, 1ntruc2t este destinat
unui segment al popula4iei cu venituri mari 5i e.igen4e ridicate.
*rodusele de pe pia4a vinului cunosc o disparitate de pre4 comparabil0 cu cea 1nregistrat0
1n domeniul viticol. !a modul general, disparit04ile de pre4 sunt importante din toate
privin4ele ;
- 1n regiunile de produc4ie C
- 1ntre vinurile ro5ii 5i albe C
- 1ntre cele catalogate ca vin de calitate C
9n concluzie, este dificil de f0cut o apreciere general0 a diferen4elor de pre4uri e.istente 1n
sectorul de vin, mai ales dac0 avem 1n vedere D vinuri de calitate E , pot atinge niveluri de
pre4 spectaculoase, 1n timp ce anumite tipuri de vin de mas0, nu pot adesea s0 g0seasc0 o
pia40 de desfacere 1n ciuda pre4ului relativ redus.
'alitatea reprezint0 un criteriu primordial 1n politica de )arIeting a vinului. :epararea
vinurilor de mas0 5i de calitate e.prima comportamentul diferit al consumatorilor, indic2nd
adesea tendin4e divergente 1n evolu4ia consumului.
Un alt aspect al specifiv al )arIetinIului vinului, reprezinta nivelul ridicat fiscal, ce
intervine in comercializarea acestui produs ; TVA, Acci+e, Ta6e Va2ale, ta6e de licen54!
'omparatvi cu celelalte produse, arat0 un nivel sc0zut de $/A, deoarece nu este un produs
de strict0 necesitate.
Indicile pretului de consum a vinului, a avut o astfel de evolutie ;

Anii +@@@ 6 6+ 66 6> 64
I71 9 : ; +?,> +>4,6 +6,7 +6,7 +64,6 +++,?
+6
Pentru anul 2005 P! " #0$,6 % .
"inamica pre4ului mediu de v2nzare a produsului &serviciului( 1n perioada 6>-67 ;
R 6>-64 +6
R 64-67 6

I2porturile i e6porturile
E.portul de vin al Romaniei este nesemnificativ, reprezentind sub .: din productia
realizata, fata de 6H8 cit e.porta tar ile europene . M*entru a reusi sa se impuna pe pietele
straine, si mai ales pe cea europeana, vinul romanesc are nevoie in primul rand de
promovare. Este important si faptul ca nu intotdeauna se e.porta vin de calitate
corespunzatoare, nu sint evidentiate aspectele ce tin de traditie si prezentarea produselor lasa
de obicei de dorit fata de cele europeneD, a aratat Ioan 3amolosanu, presedintele Aficiului
3ational al /iei si /inului. "aca toate aceste aspecte ar fi imbunatatite, vinul romanesc ar
putea avea succes, mai ales ca piata europeana cere produse cit mai diversificate. MIn ultimii
+7 ani este o moda in Europa sa se consume vinuri din !umea 3oua, adica din Australia,
Africa de :ud sau 'hile. Acestea au intrat pe piata occidentala, reusind chiar sa scoata de pe
rafturi vinuri fabricate in N0ri de tradi4ie sau care au investit enorm in acest domeniuD, a mai
aratat 3amolosanu.

$otalul e.porturilor anuale de vin ale Romaniei &valoric( a crescut de la %#,# 2il US= in
,--- la un ma.im de ,",, 2il US= in ,--*, pentru ca in ,--. sa scada la ,,,) 2il US=C
cantitativ, Romania avea un e.port de vin de ,.) 2ii <l in ,---, a atins un ma.im de .-*
2ii <l in ,--,, pentru ca sa scada din nou in ,--., pana la ,"& 2ii <l.
'ea mai importanta destinatie de e.port pentru vinurile romanesti a fost, in toti acesti ani,
(er2ania 9%.- 2ii <l in ,---, %#) 2ii <l in ,--%, %., 2ii <l in ,--,, %.* 2ii <l in ,--),
%)* 2ii <l in ,--*, %%% 2ii <l in ,--.; - dupa cum se vede, si aici, dupa o crestere,
e.porturile catre principala destinatie au scazut in ultimii doi ani.A doua piata de e6port
pentru vinurile romanesti este Republica Moldova &in primii ani din intervalul mentionat
cresterea a fost spectaculoasa - de la aproape > mii hl in 6, 7 mii in 6+ pana la un
ma.im de 6+? mii in 66(, dar si aici s-a inregistrat o tendinta de scadere, pana la >) 2ii <l
in ,--.. Interesanta aici este evolutia comparativa a importurilor de vinuri dinspre
Republica )oldova catre Romania dupa ce rusii au instituit embargoul pentru )oldova si
Feorgia; daca in primele 7 luni ale anului 67 Romania a importat 6,7 mii hl de vinuri
moldovenesti, in aceeasi perioada a lui 6, cifra asta a crescut aproape e.ponential, la ++
mii hl &valoric, de la 6+? mii Euro, importurile de vinuri moldovenesti au sarit la peste 4
milioane(.
In ceea ce priveste pretul mediu la care Romania a e.portat vin in ultimii doi ani, acesta a
crescut de la -,. ?uro in primele 7 luni ale lui 67 la -,> ?uro in aceeasi perioada a acestui
an. *e de alta parte, Romania a inceput sa i2porte din ce in ce 2ai 2ult vin ie3tin &pretul
mediu pe litrul de vin importat a fost de 6,6 Euro in primele luni ale lui 67 si a scazut la
,>6 Euro in aceeasi perioada a lui 6,(.
+>
E.portul de vin, principalele destina4ii pentru anul 66 ;
I2porturile de vinuri au crescut in anul 67 pana la %*!#)> <ectolitri, mai mult decat
dublu fata de nivelul consemnat in aceeasi perioada din 64, in timp ce e.porturile s-au
redus cu 6+8, la 6@.>@@ hectolitri.
Importurile de vin au crescut in perioada ianuarie - septembrie 67 cu peste +668 din
punct de vedere cantitativ, majorarea fiind datorata in special i2porturilor din Republica
Moldova, dar si din @ranta, Italia si Unaria. /aloarea importurilor in 67 s-au ridicat la
),. 2ilioane euro.
Importul de vin pentru anul 66 ;
+4
Vinuri i spirtoase din Romnia

4idvei
"otnari
+ur*atlar
-ietroasa

Jidvei

Traminer Dr Muscat
.ra&iner se obtine intr-o
larga 3aleta0 de la sec
3ana la dulce. Are o
culoare galben-ver!uie
3ana la galben-aurie0 sau
chiar galben-roscata0 du3a
&ai &ulti ani de invechire.
Aro&a s3eci*ica si
distincta este
ase&anatoare cu cea a
dulcetii de tranda*iri.
'ustul este usor 3icant
lasand uneori i&3resia
celui de &irodenii0 onctuos
si cati*elat.
/inul este a3reciat ca un
eli5ir 3entru !ilele
batranetii0 un intaritor care
lungeste si in*ru&usetea!a
viata. -rin &aturare si
invechire a3are &ai
cor3olent0 3utin a&arui si
cu gust de alune.
+uscat ,tonnel este vinul
care si-a gasit a doua 3atrie in
cadrul 3ogdoriei0 cu o culoare
de la galben 3ai 3ana la
galben auriu0 de la sec0
de&isec 3ana la dulce.
-ar*u&ul si aro&a a&intesc
de cele ale strugurelui co3t0
cu gust atragator0 3lacut0
avand savoarea unui nectar
aro&ati!at cu esenta de
salvie0 3ana la &irosul 3lacut
al *lorilor de la&ai.
!eteasca Re"ala #auvi"non Blanc
+7
6eteasca 7egala este un
soi autohton0 do&inant
intre vinurile albe seci
3entru 3ros3eti&ea0
vinuo!itatea si
*ructuo!itatea sa0 cu un
3ar*u& &ai 3utin
3ronuntat0 dar cu o aro&a
care il di*erentia!a.
/inul se i&3une 3rin
echilibrul sau in
co&3onente. Aciditatea
deseori &ai ridicata decat
la celelalte vinuri din
3odgorie0 ii i&3ri&a o nota
de vioiciune *oarte
atractiva 3entru &ulti
consu&atori.
Aceste insusiri au *acut ca
acest vin sa *ie cautat din
7o&ania 3ana in
inde3artata 4a3onie.
#auvignon Blanc este un vin
sec0 de&isec0 sau de&idulce0
care a contribuit si contribuie
la &entinerea *ai&ei 4idveiului
in tara si strainatate.
"and vinul este tanar0
*ructuo!itatea0 3ar*u&ul si
aro&a ierboasa a&intesc de
cele de a&nar sca3arat.
8ste un vin cu &ulta viata0
3lacut acid0 cu o inegalabila
savoare0 *ructuos si ar&onic.
%u3a cativa ani de 3astrare in
butoi si butelii0 buchetul si
gustul se a3ro3ie de ale
3e3enului galben.
Vinars Tarnave
/inars este un 3rodus
obtinut 3rin invechirea0
3este 8 ani0 a distilatelor
de vin din butoaie de
ste$ar.
Aciditatea ridicata a
vinurilor din -odgoria
.arnave0 care se distila
tinere0 se3ararea corecta
3e *ractiuni a distilatelor0
invechirea de durata duc
la obtinerea unui vinars de
calitate0 cu o *inete
deosebita si cu o
3ersonalitate s3eci*ica
4idveiului.

Cotnari

$rasa de %otnari Blanc %otnari
+,
'ustul0 co&3le50 3are
*acut din cel al &ie!ului de
nuca i&3letit cu dulceata
sta*idelor si cu o nuanta
3lina de &igdale dulci.
#trugurii din care se obtine
acest vin 3oarta
denu&irea de 'rasa de
"otnari.
2a "otnari0 acest soi de
struguri acu&ulea!a
*recvent 300 gra&e de
!ahar9litru de &ust0 din
care re!ulta un vin de
&ini& 120001 alcool si
a3ro5i&ativ 80 gra&e
!ahar9litru.
8ste re3re!entantul noii
generatii a vinurilor de
"otnari. 6ace 3arte din
categoria vinurilor albe-seci.
#oiurile co&3onente ale
acsetui sorti&ent sunt:
6rancusa0 6eteasca si
.a&aioasa. /ini*icarea
acestor soiuri are loc se3arat.
Arta cu3a$arii acestor soiuri
3ure revine tehnologului0 iar
vinul re!ultat este un vin
3uternic 3rin continutul ridicat
de alcool ;3este 121< si
e5tract ;e5tractul sec 2-26<.

Tamaioasa &Busuioaca' de Moldova !eteasca al(a
"uloarea este galben
stralucitoare cu re*le5e
ver!ui sau galbui0 in
*unctie de trecerea anilor.
'ustul co&3le50
inge&anea!a 3ar*u&ul de
busuioc si *an 3roas3at
adunat0 cu aro&a
deosebita a 3erelor
busuioace. #trugurii din
care se obtine acest vin
3oarta denu&irea de
Busuioaca ;.a&aioasa<
de +oldova0 soi de
struguri istoriceste legat
de "otnari.
2a "otnari0 acest soi de
struguri de3aseste
*recvent 260 gra&e
!ahar9litru de &ust0 din
care re!ulta un vin cu taria
alcoolica de &ini& 11051
si un continut de 3este 60
gra&e !ahar9litru.
/inul 6eteasca de "otnari
3astrea!a din s3eci*icul
soiului 6eteasca0 dar are o
ti3icitate cu totul a3arte0
datorata in s3ecial conditiilor
eco-cli&atice 3articulare ale
3odgoriei0 &ai ales atunci cind
recoltarea strugurilor se *ace
toa&na tar!iu.
#trugurii din care se obtine
acest vin sunt cei de 6eteasca
alba culesi la &aturitate de
innobilare0 cand &ustul
re!ultat din vini*icarea lor are
o concentratie in !aharuri de
&ini& 20 gr9lt. din care
re!ulta un vin de &ini& 11.51
alcool si a3ro5i&ativ 0 gr.
!ahar.
Murfatlar

Muscat )ttonel %*ardonna
+H
8ste un vin renu&it atat
3entru 3ar*u&ul *loral
caracteristic0 cat si 3entru
calitatiile de ansablu ce
*ac din el un desert
e5celent. 7eali!at 3rintr-o
tehnologie s3eci*ica0 ce
are in vedere conservarea
cat &ai corecta a aro&ei0
este un vin 3lin0 de culoare
galben aurie0 de o *inete
deosebita0 cu un echilibru
3er*ect si o aro&a
neintrecuta ce evoluea!a
deosebit in *a!a de
invechire.
#oi de ba!a in cadrul
3odgoriei +ur*atlar0 reali!at in
ur&a su3racoacerii avansate.
detine recordul distinctiilor
internationale0 *iind considerat
un ca&3ion al acestora.
%a(ernet #auvi"non Merlot
/in barbatesc0
i&3resionant 3rin
caracterul sau *ructuos0 ce
evoluea!a e5celent in
ur&a &aturarii in vase de
ste$ar0 ce-i con*era un
buchet original0 o ar&onie
gustativa co&3le5a.
7osu rubiniu in *a!a
tanara0 cu tente &aronii in
ur&a invechirii.
/in rosu a3rins0 vioi0 vivace0
cu buchetul *loral caracteristic0
ar&onic constituit0 cu o buna
evolutie in invechire0 in
s3ecial asociat cu vasul de
ste$ar.
Are o co&3o!itie
organole3tica s3eci*ica0 cu un
continut 3onderat in tanin si
evoluea!a bine in ur&a
&aturarii ca3atand un gust
*ructuos de coaca!e.
+inot $ris +inot ,oir
+?
8ste re3re!entatntul *idel
al vinurilor naturale dulci0
detinand recordul
acu&ularilor de !ahar.
"ulorile galben 3ai0
nuantele s3re
chihli&bariu0 in ur&a
invechirii avansate0 gustul
caracteristic0 ar&onia in
asa&blu a co&3onentelor
ce-i con*era nuante
cati*elate si onctuase0 il
*ac sa rivali!e!e cu cele
&ai renu&ute vinuri ale
lu&ii din aceasta categorie
/in rosu0 *in si elegant0
ar&onios0 le$er si 3rietenos.
Are o culoare rosu a3rins in
*a!a tanara0 degradand s3re
rosu cara&i!iu la &aturitate.
-rin invechire ca3ata o
cati*elare deosebita.
Tamaioasa Romaneasca Traminer
#oi traditional ro&anesc0
cu o aro&a caracteristica.
Aceasta0 asociata cu
insusirile gustative0 il
consacra ca un e5celent
desert.
7eali!at 3rintr-o
tehnologie s3eci*ica in
sco3ul conservarii aro&ei0
cu o culoare aurie0 este un
vin 3er*ect echilibrat0 cu
evolutii deosebite in *a!a
de invechire.
6acand 3arte din clasa se&i-
aro&ate0 este un vin 3ersonal0
a&3lu si *in0 sugerand aro&a
de tranda*iri.
Pietroasa

Busuioc de +ietroasa !eteasca Re"ala
+@
8ste un vin de calitate
su3erioara /# de&idulce
cu o concentratie alcoolica
de 11 1 si !ahar re!idual
ne*er&entat 0 gr.9 l Acest
sorti&ent a re!ultat din
cu3a$area unei cantitati de
201 vin soi Busuioaca de
Bohotin cu 801 alte vinuri
soiuri rosii.
Are o culoare rosu rubiniu
inchis0 este un vin cati*elat
cu aro&a discreta de
Busuioaca de Bohotin0 un
vin 3lin cu o usoara
astringenta si un buchet
ce a&inteste de *ructele
de 3adure. -oate *i asociat
cu 3re3aratele din carne
de 3orc si vita la gratar si
cu 3re3aratele de
3atiserie. .e&3eratura de
servire este de 16 = 18> ".
-rovine din incrucisarea dintre
6eteasca Alba si 'rasa de
"otnari0 are o culoare galben
ver!ui si o aciditate &ai &are
decat 6eteasca Alba0 un vin
alb de&isec0 vioi0 usor acid0
glicerinos si cu vasco!itate
&ai &are. 8sta un vin de
calitate su3erioara obtinut in
3odgoria %ealurile Bu!aului
centru de vini*icatie 7a&nicu
#arat0 are o concentratie
alcoolica de 1102 1 si circa 10
gr. !ahar 9 litru.
8ste reco&andat 3entru
os3ete traditionale0 unde
servit la te&3eratura de 10 =
12> "0 datorita delicatetei si
elegantei 3oate insoti cu
succes 3re3aratele din 3este0
legu&e0 carne de 3asare0
bran!eturi.
Rieslin" -talian Merlot
8ste socotit regele
vinurilor albe seci. Are
culoare galben ver!ui0 un
vin sobru0 barbatesc0
3lacut aro&at0 suav si
recon*ortant. Buchetul de
o *inete deosebita
a&inteste de &irosul
*anului cosit.
8ste un vin cu %enu&ire
de ,rigine "ontrolata
%,"< cu taria alcoolica
11021. %atorita aciditatii
ridicate0 consu&at la
te&3eratura de 8 = 10 > "
3oate insoti 3re3aratele
din *ructe de &are0 3este
in s3ecial gras si carne de
3asare.
#e situea!a 3e 3ri&ele locuri
in to3ul vinurilor rosii. Are
culoare rosie rubinie
granatata cand este tanar si
nuante s3re teracot cand se
invecheste.
'ustul a&inteste de cel al
cireselor a&are si a 3runelor
uscate0 usor astringent0
e5tractiv0 cati*elat. Aro&a
sea&ana cu cea a a*inelor.
"onsu&at la 16 = 18> " se
3oate asocia cu 3re3aratele
din carne rosie si 3re3arate
din vanat cu blana si in
general cu &ancaruri 3icante
din carne de 3orc0 vita0 oaie.
maios de +ietroasa
6
8ste un vin de calitate
su3erioara /# de&idulce
cu o concentratie alcoolica
de 11 1 si !ahar re!idual
ne*er&entat 0 gr.9 l.
Acest sorti&ent a re!ultat
din cu3a$area unei cantitati
de 201 vin soi .a&aioasa
7o&aneasca cu 801 alte
vinuri soiuri albe. 8ste un
vin cati*elat cu aro&a
discreta i&3ru&utata de la
.a&aioasa 7o&aneasca0
aciditate &oderata si un
buchet bine ar&oni!at.
%atorita calitatilor sale0
consu&at la 8 = 10 > "
3oate insoti 3re3aratele de
3atiserie0 3i!!a0 carne de
3asare si deserturi.


8ibliora3ie
6+
KKK.vinul.ro , producatori
Revista <R% e.pert Actombrie 6,, anul /II, 3R 4+&,@(
http;BBKKK.topbusiness.roBromaniaBarchiveBarticleBInO67,OpiataOvinuluiOaOinregistratOoO
cifraOdeOafaceriOdeO>7OmilioaneOdeOeuro.html
http;BBKKK.liveneKs.roBArticle.asp.PI"Q44?
http;BBKKK.cotidianul.roBinde..phpPidQH@>4RartQ64,4Rc<ashQ>ee6f,4c,e
Revista $ribuna economica, numerele ; H,?,+,,6,6+ anul 6,
Revista de comert , numerele ; 4,?,+, , anul 67
Anuarul statistic 67
KKK.Kineromania.com &Apev(
http;BBKKK.gandul.infoBarticolS>,H6BromaniiSrenuntaSlaSvinulSromanescSinSfavoareaScelu
iSdinSimport.html
66