You are on page 1of 1

Din Pale Blue Dot: A Vision of the Human Future in Space de Carl SAGAN, Random House, 1994

(Cules de pe pagina programului SETI@home: http://setiathome.ssl.berkeley.edu/)

… Priviţi încă o dată la acest punct. Acesta e
AICI. Acesta e ACASĂ. Acesta suntem NOI. Pe el
şi-au trăit şi îşi trăiesc vieţile toţi cei pe care i-aţi
iubit, toţi cei pe care i-aţi cunoscut, toţi cei despre
care aţi auzit vreodată, toţi oamenii care au fost
vreodată. Amestecul de bucurie şi suferinţă, miile de
religii, ideologii şi doctrine economice, fiecare
vânător şi fiecare vânat, fiecare erou şi fiecare laş,
fiecare creator şi fiecare distrugător de civilizaţii,
fiecare rege şi fiecare ţăran, fiecare pereche de tineri
îndrăgostiţi, fiecare mamă şi fiecare tată, fiecare
copil, inventator şi explorator, fiecare moralist,
fiecare politician corupt, fiecare «superstar», fiecare
«conducător suprem», fiecare sfânt şi fiecare păcătos
din istoria speciei noastre au trăit aici – pe un fir de
praf plutind într-o rază de soare.
Pământul este un loc foarte mic în marea
Pământul (punctul din mijloc) văzut de la 6 miliarde de
arenă cosmică. Gândiţi-vă la râurile de sânge vărsate
kilometri de sonda spaţială Voyager 1, pe 6 iunie 1990.
de toţi acei generali şi împăraţi, ca, în triumf şi
glorie, să poată deveni un moment stăpâni peste o fracţiune dintr-un punct. Gândiţi-vă la
cruzimile nesfârşite pe care locuitorii unui colţ din acest punct le-au săvârşit asupra locuitorilor
altui colţ, insesizabil diferiţi, cât de frecvente au fost neînţelegerile dintre ei, cât de nerăbdători
sunt să se ucidă unii pe alţii, câtă patimă pun în ura lor. Convingerile noastre, autoimportanţa pe
care ne-o imaginăm, iluzia că avem o poziţie privilegiată în Univers, toate acestea sunt dezminţite
de acest punct slab luminat.
Planeta noastră este numai o licărire singuratică în atotcuprinzătorul întuneric cosmic. Din
acest întuneric şi din toată vastitatea sa, nu este nici o şansă ca de altundeva să ne vină un ajutor
care să ne salveze de noi înşine.
Pământul este singurul loc despre care ştim până acum că adăposteşte viaţa. Nu este nici
un alt loc, cel puţin în viitorul apropiat, către care să poată migra specia noastră. De vizitat, da.
De locuit, încă nu. Ne place sau nu, pentru moment Pământul este locul unde trebuie să dăinuim.
S-a spus că astronomia este o experienţă care umileşte şi întăreşte caracterul uman. Poate
nu există o demonstraţie mai bună a nebuniei superiorităţii umane decât această imagine depărtată
a micii noastre lumi. Pentru mine, aceasta întăreşte responsabilitatea noastră de a ne comporta
mai binevoitori unii cu ceilalţi şi de a păstra şi preţui micul punct albăstrui, singura casă pe care
am cunoscut-o vreodată.
Carl SAGAN