You are on page 1of 11

CUM SA CRESTI COPII FERICITI DUPA PRINCIPIILE ADLERIENE

De la copilria timpurie trecnd prin adolecen! cartea ete un "#id


pentru prin!i $i un uport pentru peciali$ti
O lucrarea claic depre %m&unt!irea rela!iilor printe'copil ''
inteli"ent( umanit $i eminamente practic
Cartea ete &a)at pe e*perien!a de o +ia! de lucru cu copiii , pro&lemele
lor( plcerile lor( pro+ocrile lor- Dr- Rudol. Drei/ur( cel care a continuat $i
de)+oltat Pi#olo"ia Indi+idual a lui Al.red Adler( peciali)at %n lucrul cu copiii(
pre)int un pro"ram u$or de urmat care'i %n+a! pa cu pa pe prin!i cum
re)ol+e pro&lemele comune care apar de la na$tere $i pn la adolecen!- Cartea te
poate a0uta %n!ele"i mai &ine ac!iunile copiilor( "#idndu'te ctre o educa!ie
e.icient $i dura&il1
' C$ti"area cooperrii $i repectului copiilor
' Oprirea accidentelor .r en $i neprii
' 2etionarea "elo)iei $i luptei
' Decura0area o&iceiurilor proate
' Dep$irea propriilor tale .rici
Cap. . F pe plac cu grija : ai curajul de a spune nu
Or&irea noatr nu ne permite +edem re)ultatele pe termen lun" ale
.aptului c ne mulm de .iecare dat pe capriciile copilului $i ata mai ale pentru
c( .cndu'i pe plac armonia e intalea) imediat %n ca- Din acet moti+( ideea
de a .ace pe plac tre&uie .oloit cu "ri0- Copiii au ne+oie $tie cum e
"etionea) .rutrare- 3ia!a de adult ete plin de .rutrri- Ete un nonen a&olut
cread c atunci cnd +a cre$te( copilul +a .i capa&il "etione)e .rutrrile-
E natural +rem 'i mul!umim pe copiii no$tri- A+em o mare &ucurie a'
i ati.ace pe ei- Totu$i( cnd %ncercm .acem pe plac copiilor( pn %nclcm
4
ordinea au cnd cedm de .rica preten!iilor pe care le au( ete necear de+enim
aler!i %n le"tur cu pericolele care apar- Nu tre&uie .im ar&itrari %n re.u)ul de a'i
lua copilului ce +rea- Dar( ori de cte ori copilul %$i dore$te au cere ce+a ce ete
contrar ordinii au cerin!elor itua!iei( atunci ete ne+oie a+em cura0ul de a
rmne la nu $i ata e*prim cea mai &un 0udecat-
Cap. Stimuleaz independena
Nu .ace!i niciodat pentru un copil ceea ce poate .ace in"ur-
Ori de cte ori .acem ce+a pentru copil( ce poate el in"ur .ac( %i
artm c noi untem mai mari dect el( mai &uni mai capa&ili( mai e*perimenta!i(
ne demontrm pretina uperioritate $i preupua lui in.erioritate- Copilul are
ne+oie de %ncura0are-
5nc de timpuriu( copii ne arat c +or .ac lucruri pentru ei- 6e*-
&e&elu$ul care e %ntinde ia lin"ura mnnce7- Mult prea de prin!ii
decura0ea) acete %ncercri timpurii pentru a e+ita mi)eria( de)ordinea(
promo+nd at.el decura0area $i un concept .al depre ine a copilului- Dar ete
mult mai u$or e cur!m dup un &e&elu$ dect 'i reta&ilim cura0ul pierdut-
Ete poi&il ai& ne+oie de a0utor( upra+e"#ere $i antrenament- Tre&uie .im
aten!i nu cerem prea mult( dar( pe de alt parte( tre&uie putem recunoa$te
a&ilit!ile copilului- Tre&uie de+enim con$tien!i de pericolul protec!iei e*a"erate
$i .im con$tien!i la oportunit!ile de timulare a independen!ei-
25.Nu te certa!
Certurile dintre .ra!i unt att de comune %nct par .ie coniderate o
normalitate- Cearta arat %n c nu ete %n re"ul ce+a %n rela!ie( deoarece nimeni
nu e poate im!i &ine atunci cnd e ceart- Dac certurile continu ete pentru c
ei o&!in o ati.ac!ie( nu att %n certuri ct %n re)ultatele acetora 6 aten!ia mamei(
tatlui( er+iciile acetora etc7-
8
Nu putem aran0a rela!iile dintre copii no$tri dar putem in.luen!a
interac!iunea lor prin ceea ce .acem- Dac ac!ionm %n a$a .el %nct eliminm
re)ultatele ati.ctoare ale unei certe( timulm un nou tipar de comportament %n
rela!ia lor( o.erindu'le oportunitatea de a %n+!a cum '$i re)ol+e in"uri
pro&lemele- Copiii %n+a! prin ciocnirea cu realitatea %$i de)+olte diploma!ia(
e"alitatea( dreptatea( conidera!ia $i repectul unul pentru cellalt- Un copil pentru
care toate diputele unt olu!ionate de altcine+a 'ar putea nu $tie niciodat
re)ol+e itua!iile di.icile $i +a recur"e la certuri .r cop ori de cte ori e
ener+ea) au nu o&!ine ce +rea-
Tre&uie 'i %n+!m pe copiii nu e certe- Tre&uie a+em o dicu!ie
prieteneac depre certuri( .r nici o urm de inten!ie de a arta cu de"etul au de
a .ace moral $i cutm %mpreun cu copiii moduri de a re)ol+a di.icult!i de
moment ( cu+intele nu 9%n+a!: ( nici nu 9a0ut:( ci de+in doar arme uplimentare-
26. Nu te lsa impresinat de !rici
Frica ete utili)ata de copii pentru a controla- Emo!iile unt co&uti&ilul
care ne alimentea) ac!iunile- Cu to!ii a+em emo!ii- Fr ele am .i indeci$i( la&i(
lipi!i de direc!ie- Cu to!ii am e*perimentat .rica !i .iecare dintre noi recunoa$tem
c nu putem .unc!iona atunci cnd untem %n.rico$a!i-- 'a demontrat c oamenii
nu e*perimentea) .rica %n momentele de pericol( de +ia! $i de moarte( ci doar
%nainte au dup( cnd percep!iile $i ima"ina!ia i iau la "alop cu 9ce +a .i: au 9ce
ar .i putut .i:- Prin urmare nu a+em ne+oie de .ric pentru a e+ita pericolul-
Copiii nu +or re)ol+a di.icult!ile +ie!ii dac unt plini de temeri- Frica nu
pore$te capacitatea de a .ace .a! pro&lemelor ci o mic$orea)- La copii temerile
er+ec .oarte &ine ca mod dea o&!ine aten!ie $i de a'i pune pe al!ii %n er+iciul
propriu-
Ete necear 'i %n+!m pe copii .ie precau!i %n itua!ii poten!ial
periculoae( dar precau!ia $i .rica unt dou lucruri di.erite- Prima ete o
;
recunoa$tere re)ona&il $i cura0oa a pericolelor( pe cnd cea dea doua ete o
retra"ere decura0at !i parali)ant- 5n mod natural tre&uie ne %n+!m copii .ie
precau!i cnd trec trada( nu accepte aten!ie din partea trinilor( c pitoalele
unt arme latente $i nu 0ucrii( c %notul tre&uie practicat numai la adncimi care
corepund cu a&ilitatea .iecruia- Toate acetea tre&uie %n+!ate .r a inu.la .rica-
Ete o c#etiune de %n+!are a limitelor( cum ai "ri0 %n itua!ii care apr di.icile
au periculoae - .rica u&minea) cura0ul- Frica ete periculoa- Pentru copii .rica
er+e$te unui cop- Dac prin!ii nu rpund la temeri( copiii lor nu le +or de)+olta
$i att prin!ii ct $i copiii +or .i eli&era!i de tortura $i u.erin!a care re)ult din
aceata-
Durerea .ace parte din +ia!- Nu e*it nici o cale de a cpa de ea- Nici
un printe nu dore$te '$i +ad copii u.erind- Totu$i( e*it itua!ii cnd durerea
ete ine+ita&il( copilul care ete cura0o %n realitate u.er mai pu!in- Tre&uie ne
a0utm copiii accepte durerea $i u.erin!a-
Cap 26. "ezi#i de trea$a ta
Prin!ii tre&uie < %$i +ad de tre&urile lor: $i 'i lae pe copii %n+e!e
din conecin!ele lo"ice ale comportamentului propriu-
Cap. 2% . Sa nu#ti !ie mila.
5n concep!ia lui Drei/ur mila .ace ru ( c#iar daca ete 0uti.icat $i de
%n!ele- Copiii unt e*trem de eni&ili la atitudinile adultului( c#iar cnd nu unt
e*primate dec#i- Dac %i pln"em de mil unui copil( +a crede c $i el tre&uie '
$i pln" de mil- Su.erin!a lui de+ine $i mai inten cnd %i e mil de propria
peroan- 5n loc %ncerce .ac ce+a( el %n+a! e &a)e)e mai mult pe mila
altora( a$teptnd ca ei 'l conole)e $i %n acet proce pierde tot mai mult cura0ul
$i dorin!a de accepta realitatea- O at.el de atitudine poate e ptre)e %ntrea"a
+ia!a- A$a c( %n loc .ac el ce poate( contea) pe al!ii .ac lucruri %n locul lui-
=
Cnd mama preupune c de)am"irile unt prea mai pentru a .i uportate
de copil( arat lip de repect .a! de el %l conider prea la& $i nea0utorat copii
no$tri +or %n+!a .ac .a! de)am"irilor dac e+itm mila-
Adeea ne pare ru pentru copil cnd ete &olna+- Ete un entiment
.irec( un copil &olna+ are ne+oie de aten!ia $i %n!ele"erea noatr- Nu e capa&il
e %n"ri0eac in"ur- Tre&uie 'l a0utm- Dar tre&ui .im precau!i %n le"tur cu
atitudinea noatr- Tre&uie .im aten!i nu cdem %n mil- Din pcate( nu putem
prote0a copilul de u.erin!- Ete parte a +ie!ii- Cel mult( putem 'i %mplinim
ne+oile ct ete &olna+( 'l a0utm uporte u.erin!a $i 'i artm cum e
decurce cu di.icult!ile- Copilul are ne+oie de uportul moral( %ncrederea noatr %n
cura0ul lui( %n!ele"ere $i compaiune- >oala are o in.luen! demorali)atoare( %l
impreionea) pe copil( care e imte mic $i nea0utorat- 5n acet p?unct mila cre$te
demorali)area( %i cade re)iten!a $i'i a&otea) cura0ul- Mila implic o atitudine nu
pri0in cura0ul-
La un moment au altul( tra"ediile apar %n +ie!ile noatre- Mila noatr
&ine inten!ionat poate a+ea un e.ect mai ditructi+ dect tra"edia %ne$i- Dac
adul!ilor le ete mil de copil( nu contea) ct de important e moti+ul( el e imte
0uti.icat '$i pln" in"ur de mil- At.el( el ete incapa&il '$i aume
repona&ilit!i %n .unc!ionarea %n arcinile +ie!ii( apoi caut )adarnic pe cine+a pe
care e re+an$e)e pentru ce ia .cut lui +ia!a-
Mila ete o emo!ie ne"ati+( deprecia)( %i l&e$te %ncrederea %n el $i %n
+ia!- Puterea $i cura0ul cu care %ntmpina "reut!ile %n +ia!a de adult au .ot
contruite %n copilrie- Atunci %n+!m cum primim "reut!ile $i cum
continum- Dac perm putem "#ida copiii pre o acceptare cura0oa a +ie!ii(
dac perm 'i %n+!m ati.ac!ia ce'i urmea) dep$irii unor #andicapuri $i
%ntrim a&ilitatea lor de a .ace paul urmtor( tre&uie lm la o parte mila-
Tre&uie recunoa$tem din prima capcana milei ctre care untem %nclina!i %n mod
natural( e+itm primul impul $i artm apoi compaiune $i %n!ele"ere prin
@
pri0inirea copilului %n u.erin!a pe care o trie$te $i prin %ncura0area de a'$i cuta
drumul mai departe- Repectul notru .a! de copil pri0in demnitatea $i nu o cade
prin timulare entimentului de autocomptimire-
Drei/ur .ace ditinc!ia %ntre compaiune $i mil- Compaiunea pune
95n!ele" ce im!i( ct de mult doare au ct de "reu ete pentru tine- 5mi pare ru de
ata $i te +oi a0uta dep$e$ti aceat itua!ie "rea:- Mila implic o uperioritate
impu u&til celui .a! de care e arat 1 9racul de tine- 5mi pare ru pentru tine-
3oi .ace tot ce pot ca re+an$e) u.erin!a pe care o trie$ti:- S'!i par ru pentru
un lucru %ntmplat e compaiune- S'!i par ru de cel care u.er e mil-
2&. F cereri rezna$ile 'i rare.
Cererile re)ona&ile unt caracteri)ate prin repect .a! de copil !i prin
recunoa$terea ordinii- Un printe care de+ine a"itat cnd copilul nu .ace 9cum i'am
pu: poate c a adreat o cerere nere)ona&il $i( de .apt( %ncearc 9controle)e:
copilul- De o&icei acet lucru pro+oac o lupt de putere- Printele nu recunoa$te c
%ncearc ta&ileac o rela!ie de uperior'in.erior- Un copil care imte c i e
impune au c ete condu +a reac!iona prin neupunere- Putem e+ita acete
con.licte dac .acem cereri re)ona&ile $i neceare %ntr'o manier neautoritar-
Cnd +rem cerem ce+a copilului( tre&uie .im aten!i la itua!ie $i la
capacit!ile copilului-
2(. F ce spui # !ii cnsec)ent
Dac +rem a0utm copiii ale" %n!elept( tre&uie le dm oca)ii
alea" $i( dac e necear .ac "re$eli- Ei %n+a! din e*perien! nu din predici-
Ete ne+oie de conec+en!( repona&ili)nd copiii- Conec+en!a ete parte a
ordinii $i %i o.er copilului limitele de care are ne+oie pentru a e im!i %n i"uran!-
Nu putem ne a$teptm ca metodele .ie e.iciente att timp ct le aplicm
%ntmpltor- Ata doar nedumere$te copilul- Pe de alt parte copilul e +a im!i
A
i"ur dac untem conec+en!i( dac urmm pro"ramul de educare( el %n+a!
repectul pentru ordine $i $tie unde e a.l-
*+. ,une ttul -n aceea'i $arc.
Cnd timulm competi!ia intre copiii le %ntrim copurile "re$ite- Copilul
bun ete a$a nu pentru c'i place .ie &un ci pentru c +rea .ie %naintea celuilalt
copil( care o&!ine mai pu!in promo+are- Intereul ete centrat pe ine( nu pe
ne+oile &inelui comun- Tratnd to!i copiii ca pe o unitate e ditru"e
competiti+itatea( 0udec!ile morale $i pre.erin!ele peronale- 5ntr'o ceart ete "rei
ta&ile$ti cine ete +ino+at( to!i contri&uie %n mod e"al la tul&urarea atmo.erei-
Copii untem repona&ili pentru .iecare dintre ei( coordonndu'$i e.orturile .ie
pentru &untarea .amiliei .ie pentru pro+ocarea de teniuni- Dac mama poate '
$i trate)e copii ca pe un "rup poate o&!ine re)ultate pectaculoae iar ei +or %n!ele"e
interdependen!a lor $i +or a+ea "ri0 unul de altul-
*.- /scult-
Copiii neceit adeea .ie acultat iar noi %n!ele"em enul din
patele cu+intelor .oloite de copil- 5ntre&are de ce de .apt pune fii atent la mine-
Copiii unt uimitori de direc!i- Adeea .acem ca) de ceea ce au)im( %nct ei de+in
precau!i dndu'ne oca)ia rar 'i au)im-
*2. /i grij la tnul )cii tale.
Cnd le +or&im copiilor( ei aud mai mult %n tonul +ocii noatre dect %n
cu+intele pe care le .oloim- Ar tre&ui ne acultm- Adeea ( noi pro+ocm
comportamentul nedorit al copilului prin tonul +ocii pe care'l .oloim- Suntem
predipu$i le +or&im de u( cnd artm .ala +eelie $i mimm %ncntarea
pentru a timula intereul( au +or&im cu dulce"rii pentru a c$ti"a cooperarea-
Odat ce de+enim con$tien!i de erorile din tonul +ocii noatre( untem %n po)i!ia de
B
a ne c#im&a- Dac le +or&im copiilor no$tri ca unor prieteni( de pe picior de
e"alitate( ptrm u$ile comunicrii dec#ie-
**. 0a# u'r
Mare parte din preocuparea $i %n"ri0orarea noatr ete inutil- Mai ru
ete c ei unt con$tien!i de acete entimente $i le .oloec ca pe un intrument
pentru a o&!ine aten!ie( pentru a timula o competi!ie au pentru putere- 5n"ri0orarea
noatr depre poi&ile de)atre nu are cum le pre+in- Putem re)ol+m o
pro&lem dup ce e %ntmpl- Cel mai &un re.u"iu ete a+em %ncredere %n copiii
no$tri $i o lum u$or pn cnd apar at.el de momente( %n care unt neceare
a&ilit!ile noatre de a .ace .a! de)atrelor-
E uimitor de ct de multe lucruri untem preocupa!i cnd +ine +or&a de
copii- Cutm la ei emne ale unor o&iceiuri proate( %i c#etionm pentru a a.la
dac au "nduri rele $i le impunem propriile noatre interpretri $i %n"ri0orri le"ate
de atitudini morale( amenin!ri le"ate de ntatea lor $i de orice li e %ntmpl- 5n
loc a.lm cum +d ei o itua!ie dat( preupunem c $tim ce imt ei depre
aceata- 5i impulionm $i %i prem .ac o .i"ur &un la $coal $i ata ne +a
.ace le dm credit $i 'i %mpin"em ctre acti+it!i care 'i de)+olte- Suntem
upicio$i $i +rem $tim 9ce pun la cale: %n .iecare minut- Ne purtm de parc am
crede c ei au .ot ncu!i ca .ie ri $i noi tre&uie 'i .or!m .ie &uni- Nu e
ne+oie re)ol+m .iecare mic pro&lem care apare( att de multe +or diprea de
la ine- Dac o lum u$or-( pentru implu .apt c ei ( copii creea) multe dintre
pro&leme pentru a atra"e aten!ia- Strduin!a dea .ace +i!a per.ect ete inutil-
*1. 2edu $iceiurile praste
Cu ct .acem mai mare ca) de o&iceiurile proate cu att le %nrut!im-
Primul pa %n re)ol+are ete de a reduce importan!a lor- Dac un copil +or&e$te urt
depinde de $ocul pe care %l produc- Dac rpundem a$a cum dore$te $i untem
?
$oca!i de ce .ace( %l %ncura0m .oloeac $i pe mai departe cu+inte urte- Un
copil care are un o&icei prot are ne+oie de %n!ele"ere $i a0utor- Un o&icei prot ete
un imptom- Cau)ele pot .i %n!elee prin dicu!ie normal $i prietenoa- De
e*emplu1 9Ce %neamn cu+ntul pe care l'ai .oloitC Nu %n!ele"- Care ete
enulC:-
Nu putem ne a$teptm la un copil renun!e la un o&icei prot pete
noapte- Tre&uie a+em cura0 $i %ncredere %n el( +a .i un proiect pe termen lun" $i
+a a+ea ne+oie de %ncura0are-
*5. 3istrai#) -mpreun.
O&iceiul de a petrece timpul %mpreun 'a diluat de la o "enera!ie la alta- E
tra"ic +edem .amiliile de a)i att de depr!ite( copiii e ditrea) eparat de
prin!i care le o.er mi0loace dar nu particip- Prin!ii unt ocupa!i le o.ere ce e
mai &un $i nu e ocup de ei- Pe mur ce copilul cre$te pierdem priceperea de a
ne 0uca cu el( cu toate c copiii au ne+oie de ea- To!i copii iu&ec e 0oace $i
prin!ii nu tre&uie .ie pectatori-
Lucrurile de care oamenii e &ucur %mpreun %i !in %mpreun- Prin 0ocuri $i
proiecte %n care to!i %mprt$ec &ucuria e de)+olt olidaritatea- Iar olidaritatea
ete important prin e"alitatea pe care o promo+ea) $i prin atmo.era rela*at $i
armonioa care poate de+eni parte a +ie!ii de .amilie-
*6. F !a pr)crii tele)izrului.
5n aproape .iecare ca tele+i)orul creea) pro&leme- Sunt certuri le"ate de
ce anume e +i)ionea)( ne"li0area temelor datorat tele+i)orului $i pro&leme le"ate
de cooperarea dintre copiii $i prin!i-
Tele+i)orul rmne( ridic pro&leme de re)ol+at $i nu de repin- Certurile
care implic prin!ii $i copii tre&uie re)ol+ate prin a0un"erea la un acord $i
ta&ilirea unui pro"ram lucru %n.ptuit prin ac!iune nu prin multe cu+inte- De .apt
D
nu tele+i)orul ete o pro&lem ci el cote la i+eal proata cooperare %ntre prin!i $i
copii- Cnd e init ca un copil nu +i)ione)e un pro"ram %l in+itm la o
competi!ie pentru putere- Pentru %nceput nu ne putem prote0a copiii de tele+i)or dar
putem 'l a0utm de)+olte re)iten! %mpotri+a protului "ut $i a 0udec!ii
proate- Ata nu e .ace prin predici- 5n )iua de a)i cu+intele unt .oloite ca arme
$i nu ca metode de comunicare( iar copii ur)ec cnd %ncep predicile- Totu$i o
dicu!ie %n care printele %ntrea& $i apoi acult poate .i producti+- Dac printele
acult copilul %$i de)+olt a&ilitatea de a o.eri idei de a "ndi pentru el %nu$i( de a
.i inocent %n rpunuri( punnd ceea ce "nde$te-
Tele+i)orul nu tre&uie .ie o ur de %n"ri0orare cnd $tim ce a+em de
.cut $i a+em %ncredere %n a&ilitatea de a re)ol+a pro&leme-
*%. Flse'te religia cu -nelepciune.
Pentru mul!i reli"ia ete o inpira!ie pentru trduin!a ctre o +ia! &un-
Ideile noatre( +alorile morale apar din reli"ie $i unt %ntre!inute de aceata- E "reu
de +)ut %n ce mod reli"ia poate .i .oloit %n de)a+anta0ul copilului- Se poate a&u)a
de reli"ie totu$i-
Cnd un copil amenin! copilul cu 9Dumne)eu te +a pedepi:( de .apt admite
%n.rn"erea !i arunc %ntrea"a pro&lem %n &ra!ele unei autorit!i mai mari- Ca
te#nic de educare aceat metod ete inutil din moment ce o at.el de pedeap
poate nu +in curnd-
O alt "re$eal ete de ai cere copilului mear" duminica la &ieric %n
timp ce ei rmn aca( o.erind copilului o ima"ine ciudat-
Dac copilul ete mare pentru a a+ea conceptul +ie!ii de dup moarte $i ete
amenin!at cu pedeapa poate de)+olta o team .a! de moarte( de +iitor( de ne+)ut-
Educa!ia reli"ioa poate .i .oloit pentru a'l %n+!a cum e comporte %n
ocietate-
4E
*&. "r$e'te cu ei nu lor.
Marea pro&lem %ntre copiii $i adul!i ete comunicarea- Aceat u$ poate .i
ptrat dec#i la adolecen! dac a .ot ta&ilit o rela!ie impatetic %nc de
copii- S'a putut o&er+a cu uimire c repectul ete minunea care'i de)+olt
copilului capacitatea de "ndire- Are o minte a lui %n adeea .oloim aceat
e*preie pentru a arta neupunerea au re+olta copilului- 5l lo+im cu ata $i
%ncercm 'l impreionm cu "ndirea noatr- 3rem 'i modelm caracterul(
mintea peronalitatea ca $i pe o platilin( iar ac!iunile noatre %i dau .orm- Pentru
copii aceata e tiranie- Noi putem 'l in.luen!m $i 'l "#idm dar nu'l .or!m-
Tre&uie a.lm ce "nde$te .r a'i certa $i critica alt.el e +or %nc#ide .a! de noi-
Ideile tre&uie acceptate( e*aminate %mpreun $i "ite olu!ii-
Ete ridicol te a$tep!i ca un copil ai& numai idei &une-
A le pune copiilor c "re$ec $i c noi a+em dreptate %neamn le +or&e$ti
copiilor $i nu +or&e$ti cu ei- S le +or&im lor %nemn le punem cum +rem
.ie .cute lucrurile( aceat preupune o proiec!ie a proprie "ndiri-
3or&ind cu ei cutm %mpreun idei depre ce e de .cut ca re)ol+m
pro&lema- At.el ei au o parte creati+ %n contruc!ia armonie .amiliale $i reali)ea)
contri&u!ia la %ntre"-
44