44

Claudia Matei

Terapie şi Joc pentru copiii cu tulburări de spectru
autist şi tulburări de dezvoltare

ASOCIATIA DE TERAPIE COMPORTAMENTALA APLICATA

1
44
Jocul este un comportament divers si complex care este vazut ca avand un rol central in
dezvoltarea copilului (Jordan si Lobby, 1997). Este di!cil de a da o deinitie concisa a
ceea ce se intele"e prin notiunea de #$oc%. &ictionarele oera o multime de deinitii
distincte. 'ele mai multe dintre acestea par sa implice ideea de amuzament, o modalitate
de distractie.
(arvey (1977), plecand de aici, prezinta urmatoarele caracteristici ale $ocului)
* $ocul este placut si oera bucurie.
* $ocul nu are un scop impus din aara.
* $ocul este spontan si voluntar.
* $ocul presupune o implicare activa din partea $ucatorului.
* $ocul poate prezenta anumite relatii cu ceea ce este non+$oc, poate i pus in contrast cu
ceea ce nu este $ocul
,n mod normal, $ocul permite copiilor sa invete si sa practice abilitati noi intr+un mediu
si"ur si suportiv.
Jocul senzorial motor ii invata pe copiii mici sa+si exploreze corpul si obiectele din
proximitate.
Jocul manipulativ si explorator il invata pe copilul mai mare despre obiecte si
proprietatile acestora si despre inluenta lumii din $ur.
Jocul fizic, cu multa miscare ii invata pe prescolari abilitatile motorii "rosiere si oera
experienta interactiunii cu intre" corpul, cu alti copii si cu obiectele din mediu.
Jocul social, incepand de la interactiunile timpurii dintre mama si copil pana la
interactiunea complexa dintre scolari (ex) $ocul de+a doctorul) ii invata despre relatiile
sociale si cum sa le initieze, precum si despre normele din societatea in care cresc.
-
44
Evaluarea abilitatilor copilului cu tulburari de spectru autist
Evaluarea corect. a abilita/ilor 0i necesit./ilor de stimulare a copilului trebuie .cut. at1t
2n situa/ia 2n care este necesar. abordarea unei terapii, c1t 0i in situa/ia de inv.tare a
unor cuno0tin/e noi.
3t1t terapeu/ii, c1t 0i p.rin/ii trebuie s. aib. 2n vedere aptul c. propunerea unor
obiective 2n terapie, 2n 2nv./are 0i stimulare prin $oc trebuie s. ie realist., condi/ionat.
de nivelul de dezvoltare al copilului, de interesele si necesit./ile acestuia.
'unoa0terea particularita/ilor copilului 0i a poten/ialului acestuia determin. metoda de
terapie adecvat. problemei sale 0i selectarea corespunzatoare a pro"ramelor de terapie.
4n evaluarea abilit./ilor psi5omotrice trebuie s. ne raport.m la urm.toarele aspecte)
+ motricitatea "enerala ( mobilitatea capului si "atului, motricitatea membrelor
superioare, motricitatea membrelor inerioare)
+ motricitatea ina
+ sc5ema corporala
+ lateralitatea
+ structura perceptiv+motrica de culoare
+ structura perceptiv+motrica de spatiu si timp
4n evaluarea abilit./ilor verbale vom avea in vedere)
+ nivelul de intele"e a vorbirii (limba$ receptiv)
+ capacitatea de imitatie a miscarilor ono+articulatorii
+ capacitatea de redare a sunetelor prin imitatie (vorbirea relectata)
+ nivelul vorbirii independente (limba$ expresiv)
+ abilitati de scris+citit
,n evaluarea ac5izitiilor co"nitive ne vom raporta la)
+ nivelul de dezvoltare intelectuala (varsta de dezvoltare, coeicient de dezvoltare)
+ intele"erea unctionalitatii obiectelor
+ capacitatea de sinteza si abstractizare
+ utilizarea conceptelor cu reprezentare concreta sau abstracte (partile corpului,
denumirea obiectelor, cate"orii, numar, spatiu, timp, orma, culoare)
+ capacitatea de rezolvare a problemelor
6entru etapa de debut a terapiei este important sa se noteze abilitatile copilului si
particularitatile dezvoltarii acestuia.
,n aplicarea oricarei orme de terapie individuala terapeutul se poate orienta dupa
urmatoarele cerinte)
+ 'opilul poate coopera cu adultul timp de 7+18 minute9
+ 6oate sta pe scaun cateva minute in vederea realizarii unei sarcini9
+ 'are este capacitatea de concentrare a copilului9
+ 3re motivatia necesara pentru terapie9
+ 3re abilitati verbale care sa aciliteze intele"erea si comunicarea9
+ 6ro"ramul de terapie este adecvat varstei: dezvoltarii copilului9
;
44
Alcatuirea planului de interventie terapeutica
,nterventia terapeutica presupune adaptarea metodelor si te5nicilor de terapie in unctie
de problematica si particularitatile copilului.
• Evaluarea initiala < presupune identiicarea particularitatilor copilului, a
nivelului de dezvoltare actuala a acestuia si recomandarile necesare pentru
debutul terapiei.
• 3le"erea metodei:metodelor de terapie < identiicarea obiectivelor si adaptarea
metodelor terapeutice. =e va urmari stimularea adecvata tuturor palierelor de
dezvoltare) motricitate, stimulare senzoriala, imitatie, limba$ receptiv si expresiv,
comunicare unctionala, procese co"nitive, socializare, autonomie personala,
comportament.
• ,normarea si consultarea ec5ipei si amiliei in le"atura cu planul de interventie
selectat.
6ro"ramele de terapie implementate in cazul copiilor cu autism isi propun dezvoltarea si
stimularea tuturor ariilor de dezvoltare.
• socializare
• autoservire
• limba$
• co"nitiv
• comportament

Limbaj
'opilul trebuie sa+si insuseasca si sa+si dezvolte limba$ul, astel incat sa+si poata
comunica nevoile <un rol decisiv avandu+l comunicarea functionala.
Limba$ul nu se reduce la etic5etarea obiectelor si actiunilor, o importanta mult mai mare
avand+o comunicarea spontana, initierea comunicarii si comunicarea unctionala.
&aca un copil nu dezvolta comunicarea prin limba$ in cadrul unui pro"ram de terapie,
putem olosi metode alternative de comunicare < 6E'=.
&aca verbalizarea nu este posibila, este absolut necesar sa olosim metode alternative de
comunicare. 'omunicarea este esentiala, iar daca un copil nu este invatat sa+si exprime
nevoile poate a$un"e la un nivel ridicat de rustrare si la imposibilitatea de adaptare unui
mediu social adecvat.
Socializare
&in aceasta perspectiva, copilul trebuie sa+si dezvolte treptat abilitatile necesare pentru a
se putea inte"ra si descurca in societate.
3ici se revine la ideea lucrului intensiv in ceea ce priveste dezvoltarea $ocului la copil,
abilitatile de imitare (tot ceea ce invatam, invatam imitandu+i pe ceilalti), observare,
intele"erea expresiilor nonverbale, dezvoltarea curiozitatii pentru a a$un"e sa puna
intrebari, comunicare unctionala etc.
4
44
Autoservire < presupune dezvoltarea autonomiei personale a copilului. 3cesta trebuie
sa invete sa lucreze si sa desasoare independent o serie de activitati simple, incluse in
rutina zilnica.) sa manance sin"ur, sa se imbrace etc.
Cognitiv ac5izitiile co"nitive reprezinta baza dezvoltarii "enerale uniorme a
copilului. >erapia aplicata trebuie trebuie sa oere suportul necesar dezvoltarii
inteli"entei, "andirii logice! memoriei si imaginatiei! astfel incat integrarea intr"un
cadru educational normal sa fie facila si sa nu semnaleze diferente evidente intre
nivelul de dezvoltare al copiilor#
Comportament < diminuarea sau extinctia comportamentelor inadecvate si
consolidarea comportamentelor pozitive, prin te5nici de recompensare sau punitive.
7
44
$dentificarea caracteristicilor copiilor cu tulburari de spectru autist
%# Autism
Cognitiv
6rezinta o arie restransa de interese?
3bilitati co"nitive deicitare < prezinta adesea un coeicient intelectual sub nivelul
mediei?
'apacitatea de memorare este adesea ri"ida si instabila?
@u pot intele"e notiuni abstracte si nu pot opera lo"ic in rezolvarea problemelor?
Jocul simbolic, $ocul de imitare, $ocul implicand situatii sociale obisnuite nu exista sau
sunt slab dezvoltate
Limbaj
• ,nt1rzierea sau lipsa total. a limba$ului verbal?
• Limba$ stereotip 0i repetitiv sau limba$ idiosincratic?
• 3normalitate 2n 2n.l/imea, accentul, debitul, ritmul 0i intona/ia vorbirii?
• 6roil A,+verbal scazut?
• Ecolalie imediata sau intarziata (repatarea ca un ecou a ceea ce tocmai a spus
interlocutorul)?
Emotii
• Exprimarea emotiilor este adesea inadecvata (reactii bizare, posturi corporale
inadecvate, maniestari comportamentale 5eteroa"resive sau autoa"resive)?
• 3nxietate?
• &iicultati in identiicarea emotiilor proprii sau ale celorlalti
• >oleranta scazuta ata de situatiile stresante, ce reprezinta adesea motivul
comportamentelor ne"ative
Abilitati motorii
• 3u diicultati in anumite zone din aria motorie < scrisul, le"atul sireturilor, innotat,
mersul pe bicicleta, cataratul?
• 6osturi corporale inadecvate, mers ciudat
• ,n anumite cazuri este prezenta a"itatia motorize
• Botricitatea poate i limitata, copilul parand inert, ara initiativa motorie
Social
• Lipsa contactului vizual sau contact vizual redus?
C
44
• @u initiaza comunicarea sau $ocul cu alti copii de aceeasi varsta?
• 3bsenta reciprocitatii emotionale sau sociale (nu participa active la $ocurile
colective, preerand activitatile solitare, servindu+se de altii in scop instrumental)?
Senzorial
• >ulburari de inte"rare senzoriala?
• 6reerinte alimentare sau reducerea considerabila a tipurilor de mancare tolerate?
• 6rezenta autostimularilor (tactile, vizuale, auditive, olactive etc), ce au adesea rol
de compensare?
• Deactii exacerbate sau toleranta maxima ata de anumiti stimuli (durere, texturi,
lumina, sunete etc)
&unctionare neurologica
• &iicultati de concentrare si de mentinere a atentiei?
• 6rezinta tulburari unctionale (tulburari de somn, tulburari alimentare)
• &iicultati in operarea conceptelor de spatiu si timp?
• &isunctii de inte"rare senzoriala, adica unul sau mai multe simturi sunt incapabile
de a transmite si procesa adecvat inormatia pentru a oeri creierului o ima"ine de
ansamblu despre ceea ce se intampla.
Alte caracteristici'
• Deactiile de an"oasa, de a"resivitate sau de aparenta urie pot sa apara cu ocazia
sc5imbarilor mediului (modiicarea unei mobile, sc5imbarea traseului o bisnuit,
absenta unei $ucarii, sc5imbarea pieptanaturii) sau unei surprize (z"omot neasteptat,
sosirea unui strain)?
• ,nterese si activitati restranse, repetitive si stereotipe, caracterizate adesea prin
prezenta manierismelor motorii neunctionale, a preocuparii pentru parti ale
obiectelor?
• 6reera locurile amiliare in locul celor noi?
• 3tasament neobisnuit ata de obiecte.
(# Asperger si autism inalt functional
Cognitiv
• Bemorie oarte buna in anumite arii de interes?
• &iicultate in evaluarea situatiilor care pot i periculoase < pot avea momente de
panica in situatii in care sunt in si"uranta, iar in situatii periculoase se pot purta ca si
cand totul este in re"ula. Ex) pot a$un"e pe strada, printer masini, ara sa
constientizeze ca pot i accidentati?
• 6ot avea abilitati extraordinare in anumite arii, dar sa ie sub medie in altele?
7
44
• &iicultati de a vedea ima"inea in ansamblu?
• 6ersoanele cu 3ster"er pot percepe erori care pot parea nesemniicative celorlalti,
dand atentie mai de"raba detaliilor decat viziunii de ansamblu.
Limbaj
• Eolosirea deectuoasa a pronumelui personal?
• Focabular bo"at, multe cuvinte abstracte?
• ,au literalmente ceea ce li se spune, diicultati in a intele"e limba$ul ormal, "lumele,
i"urile de stil, metaorele etc?
• 6robleme le"ate de prozodie? accent nere"ulat si ciudat in conversatie?
• &iicultati in a$ustarea volumului si rapiditatii in vorbire?
• Eac observatii directe, uneori nepotrivite?
• Ecolalie imediata sau intarziata.
Emotii
• Eurie, a"resivitate, tristete, ericire < toate aceste emotii pot i exteriorizate in cele
mai neasteptate moduri?
• 6erectionism?
• =uprastimulare in contact cu anumiti stimuli sau anumite situatii (sunete, lumina,
mirosuri, multime etc)?
• >rairile interioare sunt in discordanta cu maniestarile comportamentale?
• 3nxietate.
Abilitati motorii
• 3u diicultati in anumite zone din aria motorie < scrisul, le"atul sireturilor, innotat,
mersul pe bicicleta, cataratul?
• &e multe ori, dezvoltarea motorie este in urma celorlalte (co"nitiv, limba$ etc)
• Bers ciudat?
• @eindemanare?
• 3tunci cand vorbesc nu pot sta nemiscati
Social
• &iicultate in intele"erea si interpretarea expresiilor aciale si emotiilor celorlalti?
• &iicultate in intele"erea limba$ului nonverbal?
• &iicultate in intele"erea re"ulilor unei conversatii?
• &iicultate in intele"erea interactiunii sociale?
• Lipsa contactului vizual sau contact vizual ortat (cand stabilesc contactul vizual o
ac pentru ca au invatat ca este o re"ula in conversatie, nu pentru ca simt nevoia?
G
44
• &iicultate in intele"erea umorului?
• 6ot adopta comportamente nepotrivite in relationarea cu ceilalti.
Senzorial
• =ensibilitate excesiva sau insensibilitate la sunete, lumina, durere, "ust, atin"ere,
miros?
• 6ot avea rani de care nu sunt constienti?
• 6ot simti durere izica din cauza sensibilitatii la sunete, lumina etc?
• =electivi in privinta mancarii (isi pot ale"e anumite eluri de mancare, neacceptand
nimic altceva)?
• 6ot simti nevoia de autostimulare Hinestezica, "ustativa, olactiva, auditiva (se
ciupesc de piele, ba"a dierite lucruri in "ura, miros anumite obiecte, provoaca
anumite sunete in mod repetitiv)?
• 6ot i suprasensibili la sc5imbarile din mediu, persoane, locuri?
• 3utostimularea apare de obicei atunci cand sunt suprasolicitati.
&unctionare neurologica
• &iicultati de concentrare si de mentinere a atentiei?
• Ditmul ve"5e+somn este nere"ulat?
• &iicultati in operarea cu conceptul de timp?
• &isunctii de inte"rare senzoriala, adica unul sau mai multe simturi sunt incapabile
de a transmite si procesa adecvat inormatia pentru a oeri creierului o ima"ine de
ansamblu despre ceea ce se intampla.
Alte caracteristici'
• &iicultate de a ace trazitia de la o activitate la alta?
• &iicultate de a stabili si mentine relatiile de prietenie cu partenerii de aceeasi
varsta? au mai mult succes in relatia cu adultii sau copiii mai mari decat ei?
• 6reera rutina in locul surprizelor?
• 6reera locurile amiliare in locul celor noi?
• 3tasament neobisnuit ata de obiecte?
• =e autostimuleaza pentru a creste nivelul de concentrare al atentiei sau pentru a se
relaza?
• 3u nevoie de izolare pentru a se relaxa?
• =e simt conortabil atunci cand se autostimuleaza rpin balansare., sarituri, pocnitul
de"etelor etc.
9
44
>oate aceste caracteristici sunt relevate de observarea mai multor persoane cu 3sper"er
sau autism inalt unctional, asadar toate aceste caracteristici diera de la o persoana la
alta.
)escrierea metodelor de terapie aplicate copiilor cu tulburari din spectrul autist si
tulburari de dezvoltare
%# A*A +analiza comportamentala aplicata,
Betoda 3I3 este un studiu terapeutic al comportamentului, maniestat in moduri
dierite la copiii cu autism si alte disunctiuni asemanatoare. ,n cazul aplicarii terapiei
comportamentale aplicate la copiii din spectrul autist, trebuie consolidata o ec5ipa de
terapeuti, coordonata de un psi5olo" specializat in terapia comportamentala, terapia
acandu+se mai multe ore pe zi (-8 + ;8 ore pe saptamana), iar pentru iecare terapeut o
sesiune este cuprinsa intre doua < trei ore cu pauze. Ec5ipa de terapeuti trebuie sa
urmeaze si un pro"ram de instruire in aceasta orma de terapie.
Betoda 3I3 a$uta copilul cu autism in urmatoarele arii)
- creste recventa aparitiei comportamentelor dezirabile prin recompensare?
- invata copilul abilitati noi (prin invatare sistematica si recompensare preda
abiliati de autoservire, comunicare, relationare sociala)?
- mentine anumite comportamente necesare adaptarii la mediul social?
- "eneralizeaza sau transera comportamentele dintr+o situatie in alta sau de la un
anumit mod de raspuns la altul, mai complex ( scopul este de a "eneraliza si
transera tot ceea ce invata in camera de lucru + la "radinita, scoala, mediu
social)?
- reduce comportamentele intererante, care pot in"reuna invatarea si relationarea?
- modiica mediul de invatare pentru ca aceasta sa se realizeze cat mai eicient,
insa pe termen lun" se urmareste ca persoana sa se poata descurca in orice
situatie.
'aror tipuri de probleme se adreseaza 3I39
,n ultimii ;8 de ani, sute de studii au relevat eicienta 3I3 in mai multe domenii)
- copiii si adulti cu anumite tulburari mentale?
- tulburari de dezvoltare?
18
44
- tulburari din spectrul autist?
- comportament ( social, academic, streotipii, a"resivitate, limba$ etc.)?
- se poate aplica si cu scopul de a imbunatati relatiile din anumite "rupuri sociale)
amilie, scoala, institutii, spitale si c5iar la birou.
(# Terapia cognitiv"comportamentala
>erapia co"nitiv comportamentala, o abortare terapeutica limitata ca timp de interventie
cu scopul de a modiica "andurile irationale, emotiile distructive, si comportamentele
nepotrivite s+a dovedit a i eicienta in tratarea >ulburarilor anxioase la copii.
3cest tip de terapie este aplicabila si copiilor cu =indromul 3sper"er sau 3utism
inalt unctional cu anumite modiicari. >erapia co"nitiv comportamentala aplicata
persoanelor cu aceste tulburari suera modiicari datorita aptului ca acesti subiecti au un
proil co"nitiv dierit de cel al persoanelor care se incadreaza in #normal%.
'opiii si adulti cu =indromul 3sper"er sau 3utism inalt unctional pot beneicia
mult in urma terapiei insa terapia trebuie sa se bazeze pe intele"erea naturii =indromului
3sper"er si 3utismului, in special a abilitatilor persoanelor cu aceste tipuri de tulburari
de a intele"e propriile "anduri si ale celorlalti si abilitatile de a comunica.
>erapia personelor cu aceste tulburari cere ca terapeutul sa cunoasca ultimele
cercetari de psi5olo"ie co"nitiva in cazul personelor cu =3 si 3utism, in special teoria
mintii si cercetarile asupra unctiei executive si slabei coerente centrale.
=+ar putea ca in cazul persoanelor cu =3 sau 3utism sa se dezvolte o perspectiva
teoretica si psi5oterapeutica cu totul noua, bazata nu pe abilitati, experiente si "anduri
ale copiilor tipici ci pe un pril dierit al abilitatilor, experientelor si "andurilor copiilor
cu =3 si 3utism.
,n cazurile prezentate mai sus terapia trebuie sa se axeze pe urmatoarele aspecte)
• Educatia afectiva
• Distorsionarile cognitive
• Teoria mintii
-# .ECS
&aca un copil nu dezvolta comunicarea prin limba$ atunci cand intra intr+un pro"ram de
terapie puteti olosi metode alternative de comunicare < 6E'=.
&aca nu reusiti sa+l aceti sa verbalizeze este absolut necesar sa olositi metode
alternative de comunicare. 'omunicarea este vitala iar daca un copil nu este invatat sa+si
exprime nevoile poate a$un"e la un nivel ridicat de rustrare.
3ceasta metoda a ost creeata in 199;+1994 de L.3. Erost si =.3. Iondi si utilizeaza
simboluri picto"raice pentru comunicare, color sau alb+ne"ru. =e adreseaza copiilor si
tinerilor cu autism care nu au ormata deprinderea de a vorbi. 6icto"ramele simbilizeaza
actiuni, sentimente, obiecte, persoane, eluri de mancare etc. =e pot olosi picto"arame
izolate sau in combinatii simple, mer"and pana la orme mai complexe, a$un"andu+se la
propozitii. 'omunicarea prin intermediul ima"inilor poate i un prim pas catre orme
mai complexe de comunicare si, mai ales, poate i un mi$loc pentru copilul autist de a+si
exprima dorintele intr+un mod acesibil lui. =istemul 6E'= este oarte atractiv pentru
11
44
copii, care devin motivati sa invete 6E'= pentru ca prin aceasta metoda pot obtine rapid
ceea ce doresc.
=istemul de comunicare 6E'= nu inlocuieste metodele de terapie necesare copilului
cu tulburari de dezvoltare, ci este olosit in situatia in care limba$ul intarzie sa apara,
deoarece, in aceasta situatie, copilul are nevoie de un sistem, o modalitate prin care sa+si
exprime necesitatile si pentru a+i elimina rustrarile ce apar in momentul in care
comunicarea nu este posibila.
Jbiectivul este sa invatam copilul sa initieze spontan o interactiune de comunicare
cu adultul, invatandu+l sa solicite un obiect , un aliment etc, prin olosirea
picto"ramelor.
&espre utilizarea 6E'=)
 olosirea metodei 6E'= nu exlude aparitia limba$ului?
 nu incetati a stimula potentialul verbal al copilului?
 a$utati+l sa vorbeasca prin metode lo"opedice speciice problemei?
 6E'= stimuleaza potentialul limba$ului receptiv si expresiv?
 6E'= a$uta copilul sa+si exprime necesitatile si dorintele.
/# TEACC0 +>reatment and Education o 3utistic and related 'ommunication
5andicapped '5ildren)
3 inceput ca un proiect de studiu pentru copii cu autism cu scopul de a oeri servicii
copiilor cu autism si amiliilor lor. 3zi >E3''K oera o "ama lar"a de servicii
incluzand dia"nostic si tratament, pro"rame individuale, educatie specializata, trainin"
de abilitati sociale, trainin" vocational, consultatii in scoli, trainin" parental si terapie cu
parintii. 6ro"ramul >E3''K se bazeaza pe o predare structurala, indentiicarea
deprinderilor si a indemanarilor pe cale de aparitie si terapie co"nitiva si
comportamentala.
3ceasta nu este propriu+zis o metoda de tratament pentru autism, ci mai de"raba este o
imbinare de mai multe te5nici educationale, imbinare care depinde de nevoile si
abilitatile speciice individuale. =copul este de a imbunatati la maximum autonomia si
abilitatile de comunicare ale persoanei aectate. &esi modelarea comportamentului
constituie un aspect important al >E3''K, totusi comportamentul nu este analizat ca in
3I3, ci in >E3''K se cauta sa se intelea"a si sa se abordeze cauzele care produc
comportamentul nedorit.
1# Terapia ocupationala
Terapia ocupationala este un tratament ce se concentreaza in a a$uta oamenii pentru a
dobandi independenta in toate zonele de activitate pe care le desasoara. >erapia
ocupationala oera copiilor metode variate, activitati placute, distractive, pentru a
imbo"ati deprinderile co"nitive, izice si motorii si pentru a spori increderea in sine.
'u a$utorul terapiei ocupationale, un copil cu probleme in dezvoltare va invata sa
interactioneze cu membrii amiliei si sa dezvolte relatii sociale cu alti copii si parteneri
de $oc.
'aror tipuri de probleme se adreseaza terapia ocupationala9
- copii cu probleme senzoriale
1-
44
- copii cu probleme de invatare
- copii cu autism
- copii cu tulburari de dezvoltare
- copii cu tulburari mentale sau de comportament
- copii cu probleme izice si motrice
- copii cu boli cronice
>erapeutul poate lucra si pentru dezvoltarea coordonarii motrice ine, cat si a
coordonarii dintre mana si oc5i cum ar i implicarea in $ocurile de aruncat la tinta ixa,
$ocul cu min"ea, scrisul.
>erapia ocupationala este necesara atunci cand este aectata perormanta in mai multe
domenii)
- 3bilitati de motricitate ina) miscarea si dexteritatea musc5ilor mici din maini si
de"ete.
- 3bilitati de motricitate "rosiera) miscarea musc5ilor mari din brate si picioare.
- 3bilitati vizuo+motrice) deplasarea unui copil pe baza perceptiei inormatiilor
vizuale.
- 3bilitati oral+motorii) miscarea musc5ilor din "ura, buze, limba si maxilar,
incluzand suptul, muscatul, mestecatul si linsul.
- 3bilitati de auto+in"ri$ire) imbracat, 5ranit si mersul la toaleta.
- ,nte"rare senzoriala) abilitatea de a primi, sorta si raspunde la inormatiile
primite din mediu.
- 3bilitati de planiicare motorie) abilitatea de a planiica, implementa si imparti
secventele sarcinilor motorii.
3lte inormatii)
Decuperarea prin terapie ocupationala imbraca mai multe orme) terapia prin invatare,
ludoterapia si er"oterapia. Er"oterapia sau activitatile de tip lucrative sunt un mi$loc de
exprimare, permitand persoanei sa creeze in realitate ceea ce a vazut, trait sau ima"inat.
3ctivitatile er"oterapeutice implica "andire, planiicare, presupunere si ale"ere, pentru
ca la inalul activitatii, persoana cu 5andicap sa ie mandra ca a creat o $ucarie, un panou
decorativ, sau un obiect util. 3cest lucru le da un sentiment revi"orant si le conera un
simt al realizarii si increderii in sine, contribuind la structurarea statutului si rolului
persoanei, recunoscute din punct de vedere social.

2# Logopedia
Lo"opedia este disciplina psi5opeda"o"ica ce se ocupa cu educarea si, in special, cu
reeducarea (terapia corectiva) limba$ului. Lo"opedia studiaza natura si ormele de
maniestare ale deectelor, tulburarilor de limba$ si de vorbire, propunand metode si
procedee de corectare adecvate.
3tat la copii normali, cat si la cei cu diverse 5andicapuri senzoriale, tulburarile de limbaj
survenite din diverse cauze impiedica intele"erea, receptionarea si transmiterea
mesa$ului verbal. 'omunicarea prin limba$ este cea mai importanta cale de inte"rare
scolara si sociala a copilului.
1;
44
#6rin tulburarile limba$ului intele"em toate abaterile de la limba$ul normal, standardizat,
de la maniestarile verbale tipizate, unanim acceptate in limba uzuala, atat sub aspectul
reproducerii cat si al perceperii, incepand de la dere"larea dieritelor componente ale
cuvantului si pana la imposibilitatea totala de comunicare orala sau scrisa% (B. (utu,
1977) .
'aror tipuri de probleme se adreseaza lo"opedia9
L >ulburari de pronuntie)
+ dislalie?
+ disartrie?
+ rinolalie.
L >ulburari de ritm si luenta a vorbirii)
+ balbaiala?
+ lo"onevroza?
+ ta5i:bradilalie, etc.
L >ulburari de voce)
+ aonie?
+ disonie?
+ onastenie.
L >ulburari ale limba$ului citit+scris)
+ dislexie+alexie?
+ dis"raie+a"raie.
L >ulburari polimore)
+ aazie+alalie
L >ulburari de dezvoltare a limba$ului)
+ mutism psi5o"en+electiv sau voluntar?
+ retard in dezvoltarea "enerala a vorbirii.
L >ulburari ale limba$ului pe baza unor disunctii psi5ice)
+ dislo"ii?
+ ecolali?
+ $ar"onoazii?
+ bradiazii, etc.
'are sunt sarcinile lo"opedului9
>erapia >ulburarilor de Limba$ este o propunere de cadru metodolo"ic si o insumare de
pro"rame corespunzand principalelor dezordini de limba$.
,ata cateva din atributiile lo"opedului evidentiate in isa postului a lo"opedului)
• depistarea si dia"nosticarea elevilor (copiilor)
6ractic prima vizita la lo"oped consta in testarea copilului, ca lo"opedul sa depisteze
problema. &upa o prima constatare a tulburarilor de limba$, copiii lo"opati sunt
pro"ramati pentru terapia lo"opedica. 6rimul moment al terapiei tulburarilor de limba$ il
constituie examinarea complexa a copilului depistat.
• alta sarcina la el de importanta in terapia lo"opedica este elaborarea si aplicarea
pro"ramelor de recuperare si terapie lo"opedica in unctie de dia"nostic.
14
44
• de asemenea, lo"opedul stabileste dia"nosticul si supervizeaza activitatile de terapie
co"nitiva, ludoterapie, terapia psi5omotricitatii si abilitate manuala, or"anizarea si
ormarea autonomiei personale si sociale.
3# Terapia senzoriala
@umita si #dieta senzoriala%, aceasta terapie implica un pro"ram de activitati strict
planiicate de catre terapeutul ocupational , iecare #dieta% iind alcatuita si dezvoltata
astel incat sa preintampine nevoile sistemului nervos al copilului respectiv. J dieta
senzoriala stimuleaza receptorii de contact (tactil, vestibular si proprioceptiv) prin
te5nici de alerta, or"anizare si calmare.
Betodele de dezvoltare a abilitatilor motorii care constau in educarea izica adaptativa,
educarea miscarilor si "imnastica, sunt olosite deseori de catre terapeutii ocupationali si
de catre medici. '5iar daca este oarte important ca toate aceste abilitati sa ie antrenate,
abordarea inte"rarii senzoriale este vitala in tratarea tulburarii de inte"rare senzoriala.
3bordarea inte"rarii senzoriale este "5idata de un aspect important < motivatia copilului
in a+si selecta activitatile. 6ermitandu+le copiilor sa ie implicati activ sis a exploreze
activitatile care oera experientele senzoriale beneice lor, copiii devin mai maturi si mai
eicienti in a+si or"aniza inormatia senzoriala.
6entru a determina aparitia tulburarii de inte"rare senzoriala, evaluarea poate i acuta
de catre un terapeut ocupational caliicat sau de catre un medic. &e obicei, evaluarea
consta atat in aplicarea unor teste standardizate, cat si observarea structurata a
raspunsurilor la stimulari senzoriale, postura, ec5ilibru, coordonare si miscari oculare.
Dezultatele testelor si datele evaluarii, impreuna cu inormatiile de la alti proesionisti si
parinti, sunt atent analizate de catre terapeut care ace apoi recomandari in privinta
tratamentului adecvat.
>ulburarea sau disunctia de inte"rare senzoriala este o tulburare neurolo"ica provenita
din incapacitatea creierului de a inte"ra anumite inormatii primite de la cele cinci
sisteme senzoriale principale ale corpului. 3ceste sisteme senzoriale sunt responsabile
pentru detectarea semnalelor vizuale, a sunetelor, mirosurilor, "usturilor, temperaturilor,
durerii si pozitiei si miscarii corpului. 3poi, creierul isi ormeaza o ima"ine combinata a
acestor inormatii pentru ca corpul sa intelea"a ceea ce se petrece in $urul lui si sa
reactioneze adecvat. 'ontinua relationare intre comportament si unctionarea creierului
se numeste integrare senzoriala. ,nte"rarea senzoriala oera un undament important
pentru mai tarziu, pentru invatarea complexa si comportament.
Experientele senzoriale includ atin"erile, miscarea, vi"ilenta corporala, vederea,
sunetele, mirosul, "ustul si orta "ravitationala. &ierentierea intre aceastea poarta
numele de inte"rare senzoriala. ,n timp ce procesul inte"rarii senzoriale se petrece
automat si ara eorturi pentru ma$oritatea, pentru altii procesul nu unctioneaza bine.
Eort intens si atentie mare sunt necesare acestor oameni pentru ca inte"rarea senzoriala
sa se petreaca, ara o "arantie ca este eicienta. 'and acest lucru se intampla, scopurile
nu sunt atinse usor, rezultand tulburarea de integrare senzoriala.
17
44
6otrivit =ensory ,nte"ration ,nternational (SII), o corporatie non+proit preocupata de
impactul problemelor de inte"rare senzoriala in viata oamenilor, cateva dintre semnele
prezentei tulburarii de inte"rare senzoriala sunt urmatoarele)
* Kipersensibilitate la atin"eri, miscari, ima"ini sau sunete.
* @u reactioneaza corespunzator la atin"eri, miscari, stimuli vizuali sau sunete.
* &iicultati speciice de invatare: perormante academice slabe.
* &iicultati in a ace transerul de la o situatia la alta.
* >endinta de a i usor de distras:'ontrol limitat al atentiei.
* @ivelul activitatii este de obicei neobisnuit de inalt sau de scazut.
* 6robleme sociale si:sau emotionale.
* &iicultati in a invata noi miscari.
* ,ntarzieri in exprimare, discurs verbal sau abilitati motorii.
* @eindemanare sau nepasare aparenta.
* ,mpulsiv, ara autocontrol.
* ,ncapacitate de a se auto+calma.
* 'onstiinta de sine:vi"ilenta corporala scazute.
'ercetarile au identiicat autismul si 3&K& ca iind cele mai mari tulburari care
contribuie la aparitia disunctiei de inte"rare senzoriala, alaturi de tulburarile de
invatare, dizabilitatile de dezvoltare si sindromul M ra"il.
4# Art"terapia
>erapia prin arta 2l a$ut. pe copil s. se 2n/elea". pe sine, s. se elibereze de anxiet./ile 0i
tensiunile acumulate, s. dezvolte abilit./i de comunicare 0i s. exerseze 0i optimizeze
propriile capacit./i de rela/ionare cu ceilal/i copii 0i cu adul/ii, a$ut1nd 2n inal, la
elaborarea unor strate"ii de rezolvare a conlictelor.
,at. c1teva dintre beneiciile art terapiei) dezvoltarea inteli"en/ei emo/ionale,
dezvoltarea abilit./iilor de exprimare, comunicare 0i rela/ionare, cre0terea adapt.rii 2n
societate, o dezvoltare armonioas., ec5ilibrat., responsabilizare, dezvoltarea ini/iativei,
dezvoltarea ima"ina/iei 0i a spiritului creativ, reducerea tensiunilor 0i a anxiet./ii,
dezvoltarea unor intrumente s.n.toase de rezolvare a conlictelor 0i dezvoltarea stimei
de sine.
3rt+terapia utilizeaz. toate ormele expresive) pictura, sculptura, muzica, literatura,
poezia, teatrul, 0i dansul ca mi$loace de punere 2n valoare 0i 2mbo"./ire a personalit./ii
iec.ruia, a$ut1ndu+l s. exprime emo/iile prounde 0i diicult./iile pe care le 2nt1mpin.
sau pur 0i simplu s. se dezvolte armonios.
'opiii au rareori limba$ul 0i dezvoltarea co"nitiv. necesare proces.rii 0i red.rii
experien/elor lor numai prin intermediul cuvintelor, astel 2nc1t ei i0i completeaz.
comunic.rile 2n mod spontan cu a$utorul ormelor simbolice de expresie 0i comunicare,
cum ar i $oaca, metaorele 0i o varietate de ima"ini vizuale, auditive si Hinestezice.
>e5nicile de art+terapie oer. copiilor oportunitatea de a explora 0i exprima, prin
intermediul materialelor speciice crea/iei artistice, diicult./ile 2n le".tur. cu diversele
tr.iri sau rela/ii personale, diicult./i ce ar putea i "reu de exprimat 2n cuvinte.
3tmosera relaxat. 2l indeamn. pe copil s. se exprime liber oerindu+i posibilitatea de a
se desc.rca, de a dezv.lui tr.iri care, 2n alte condi/ii, par a i inacceptabile.
1C
44
)esenul si pictura sunt utilizate pentru a a$uta copilul s. devin. con0tient de sine, de
existen/a sa in lume. &esenele pot i olosite 2n moduri variate, cu scopuri multiple 0i la
dierite nivele. 6rin intermediul picturii (inclusiv cea cu de"etele) copilul i0i exprim. cu
u0urin/. emo/iile. =implul act de a desena .r. interven/ie exterioar. reprezint. o
puternic. exprimare a sinelui care a$ut. stabilirea identit./ii persoanei 0i este o cale de
exprimare a sentimentelor. &esenul le oera de asemenea, posibilitate de a a avea
succes. 2nv./1nd s. aib. 2ncredere 2n propriile or/e, copilul se dezvolt..
5odelajul oer. at1t experien/e Hinestezice, c1t 0i tactile. Elexibilitatea 0i maleabilitatea
lutului se potrivesc unei variet.ti de nevoi. El pare s. spar". adesea bloca$ele copilului,
put1nd i utilizat cu succes 0i de cei care au mari diicult./i 2n exprimarea sentimentelor.
'opiii #sup.rati% pot sim/i un sentiment al controlului 0i st.p1nirii de sine, prin
intermediul lutului. 'opilul a"resiv poate olosi lutul pentru a+l lovi si s.r1ma. =e
utilizeaz. de asemenea 0i plastilina. Lutul 0i plastelina au si un eect beneic 2n sensul
relax.rii m1inilor, 2n urma realiz.rii unor exerci/ii speciice. Bodela$ul este una dintre
activit./ile preerate de copii.
Colajul a$ut. la eliberarea ima"ina/iei 0i poate i utilizat ca exprimare senzorial. 0i
emo/ional., olosind diverse exerci/ii. 3$ut. oarte mult 0i 2n ceea ce prive0te
imbun.ta/irea motricit./ii ine.
.oveştile şi confec6ionarea de măsti au rolul de a+l a$uta pe copil s. asimileze
experien/ele tr.ite 0i realitatea 2n "eneral. 'opilul 2nva/. s. dea sens lumii din aara lui
dar 0i s.+0i structureze "1ndurile.
3lte te5nici olosite sunt teatrul de p.pu0i, $ocul de rol, $ocurile de mi0care, muzica 0i
dansul, etc.
7# 8inetoterapia
Ninetoterapia se deineste ca terapie prin miscare eectuata prin pro"rame de
recuperare medicala care urmaresc reacerea unor unctii diminuate sau cresterea
nivelului unctional 2n diverse suerinte. Ninetoterapia este o orma terapeutica
individualizata care, plec2nd de la pro"rame de exercitii izice statice si dinamice, se
poate olosi 2n pro"ramele terapeutice proilactice (de prevenire), curative si de
recuperare. 3stel, Hinetoterapia 2si "aseste aria de utilizare 2n cele trei sectiuni de
asistenta medicala, putandu+se descrie)
• Hinetoterapia proilactica ce cuprinde totalitatea metodelor si mi$loacelor de
realizare a tratamentului prin care se urmareste) mentinerea unui nivel unctional
satisacator, cresterea nivelului unctional (proilaxie primara sau "imnastica de
2ntretinere, plimbari, $o""in", "imnastica aerobica, pentru mentinerea starii de
sanatate), aplicarea unor pro"rame de prevenire a a"ravarii sau de aparitie a
complicatiilor 2n unele boli cronice (proilaxie secundara)?
• Hinetoterapia de tip curativ care se asociaza cu sectorul de tip proilactic si de
recuperare?
17
44
• Hinetoterapia de recuperare reprezinta sectiunea cea mai importanta 2n pro"ramul
de recuperare medicala si urmareste prin intermediul unor pro"rame de exercitii
izice) reacerea unctiilor diminuate, cresterea nivelului unctional, realizarea
unor mecanisme compensatorii 2n situatii de readaptare unctionala (2n cazul 2n
care, de exemplu, un anumit musc5i este aectat ireversibil, se 2ncearca toniierea
altor musc5i care 2i preiau partial unctiile, 2n scopul realizarii miscarii 2n limite
acceptabile).
Jbiectivele "enerale urmarite 2n tratamentul prin Hinetoterapie sint)
+ reacerea ortei musculare si cresterea rezistentei musculare?
+ cresterea si adaptarea capacitatii de eort?
+ ameliorarea unctiei de coordonare, control si ec5ilibru a corpului?
+ ormarea capacitatii de relaxare?
+ corectarea posturii si aliniamentului corpului?
+ cresterea mobilitatii articulare?
+ reeducarea respiratorie?
+ reeducarea sensibilitatii.
Exista o "ama oarte lar"a de aectiuni pentru care recuperarea medicala prin
Hinetoterapie este speciica si absolut necesara. 3stel, Hinetoterapia a$uta la tratarea
urmatoarelor) aectiunile aparatului locomotor (ortopedice si posttraumatice),
aectiunile reumatice (spondilita, poliartrita reumatoida, artrita, reumatisme
de"enerative, reumatismul tesutului moale), aectiunile neurolo"ice (accidentele
vasculare cerebrale, traumatismele coloanei vertebrale, boli de"enerative si inlamatorii
ale sistemului nervos, sindroame neurolo"ice), aectiunile aparatului cardio+vascular,
aectiunile aparatului respirator, aectiunile neuropsi5ice, aectiunile metabolice
(obezitatea), maladiile con"enitale (distroia neuro+musculara, luxatia con"enitala de
sold, tetraple"ia) etc.
1G
44
$nterventia terapeutica te9nici si metode de lucru
%# Jocuri si activitati logopedice
3baterile in ritmul de aparitie si dezvoltare a limba$ului, in conditiile normalitatii
auzului, a aparatului onoarticulator si a unei dezvoltari mentale corespunzatoare varstei
cronolo"ice, reprezinta intarzieri in dezvoltarea limba$ului.
,ntarzierea vizeaza cele trei arii ale limba$ului) onetica (pronuntie), semantica
(intele"ere) si structura "ramaticala.
,ntarzierea se maniesta prin absenta limba$ului oral la varsta de -+; ani, acest lucru
prelun"indu+se uneori pana spre 4 ani. >ulburarea poate i dia"nosticata in $urul varstei
de ; ani, in cazul unui copil care utilizeaza un numar redus de cuvinte, marcate de
alterari onetice, nu ormuleaza propozitii simple, nu utilizeaza cuvinte de le"atura
(prepozitii, con$unctii).
6rin urmare, depistarea precoce si interventia timpurie au un rol oarte important. On
climat pozitiv din punct de vedere aectiv, securizant, comunicativ, este obli"atoriu
pentru pentru o evolutie normala a comunicarii.
.rogramul de recuperare va parcur"e etapele iresti de dezvoltare a vorbirii. =e va
porni de la nivelul la care se ala copilul si nu de la cum ar trebui sa ie conorm varstei
cronolo"ice. 'u alte cuvinte, se porneste de la #ce poate copilul% si nu de la #ce ar trebui
sa poata%. Eiecare copil cu intarziere in dezvoltarea limba$ului are un anume proil
psi5olin"vistic, cu arii mai mult sau mai putin dezvoltate. Etapele corectarii vor i
individualizate in unctie de iecare caz.
19
44
Extrem de importante sunt dezvoltarea motivatiei si a interesului copilului pentru
comunicare si crearea a cat mai multor situatii de comunicare. Jocul, climatul aectiv
pozitiv, incura$area permanenta, olosirea recompenselor variate si oerite cu mult
entuziasm, sunt elemente de baza care asi"ura succesul in terapie.
:*$ECT$;E'
Limba$ul este un ansamblu de abilitati de ascultare, atentie, imitatie, intele"ere,
memorare, onatie si socializare.
6ro"ramul de recuperare va urmari)
• ,nvatarea limba$ului sub semnul continutului (intele"ere)
• ,nvatarea limba$ului ca orma (pronuntie)
• ,nvatarea limba$ului ca utilizare (olosirea limba$ului ca mi$loc de comunicare si
cunoastere)
6rin urmare, vom avea urmatoarele obiective)
• &ezvoltarea abilitatilor de ascultare, respectiv a atentiei auditive si vizuale
• &ezvoltarea capacitatii de imitare motorie
• &ezvoltarea capacitatii de intele"ere a cuvintelor si mesa$elor
• &ezvoltarea vocabularului
• Eormarea unei pronuntii corecte
• &ezvoltarea abilitatilor de exprimare propozitionala si in raze
• ,nvatarea structurii "ramaticale
• Eormarea abilitatilor narative si conversationale
Exemple de jocuri pe care le putem desfasura cu copilul'
• Jocul cuvintelor# 'opilul este incura$at sa "aseasca cat mai multe cuvinte care
sa inceapa cu aceeasi litera. J alta varinta este sa "aseasca cuvinte care incep cu
aceeasi silaba si , desi"ur, putem sa ne olosim ima"inatia pentru a inventa alte
criterii , ne putem olosi de premii simbolice pe care le acordam copilului cand
identiica un anumit numar de cuvinte, etc.
• Clase de obiecte# =e desemneaza o cate"orie de obiecte) ructe, le"ume, orase,
animale, lori, etc, iar copilul trebuie sa "aseasca cat mai multe obiecte
apartinand clasei respective.
• Dima . =e "aseste un cuvant , iar copilul trebuie sa "aseasca cat mai multe
cuvinte care sa rimeze cu acel cuvant.
• Cuvinte opuse. Dostim un cuvant, iar copilul trebuie sa "aseasca un alt cuvant
care sa insemne opusul celui spus de noi(rumos+urat, bo"at+sarac, etc). La el
putem proceda si pentru cuvintele sinonime.
• .amant! apa! cer# &e iecare data cand copilul aude unul dintre cuvintele
#pamant%, apa% sau #cer%, el trebuie sa "aseasca numele unui animal care
traieste in mediul respectiv.
• Litera interzisa# =e ale"e o litera care se denumeste #litera interzisa. 'opilul
trebuie sa "aseasca cat mai multe cuvinte care sa nu contina litera care este
-8
44
interzisa. Jocul se poate $uca cu puncta$, iar atunci cand "reseste, copilul pierde
puncte.
• Alcatuirea unor propozitii cu sens. 'opilul primeste unul sau mai multe
cuvinte, cu a$utorul carora alcatuieste propozitii cu sens. ,n acelasi el, poate
primi sarcina de a alcatui o povestire.
,n ale"erea $ocurilor, vom tine cont de varsta copilului, deoarece daca ale"em un $oc
prea complicat pentru el, riscam sa il descura$am.
,ntotdeauna se vor cauta modalitati de a recompensa reusitele copilului, ie printr+un
sistem de premii (ii oerim ceea ce stim ca+i place), ie printr+un puncta$ pe care il
stabilim si i+l comunicam la inceputul $ocului, ie prin laude si incura$ari.
(# Jocuri si exercitii in terapia senzoriala
,nte"rarea senzoriala este procesul neurolo"ic normal care or"anizeaza senzatiile in
viata de zi cu zi. =enzatiile ne a$uta sa supravietuim, sa invatam si sa percepem corect
mediul concret din $urul nostru.
6e lan"a cele cinci simturi de baza < vizual, auditiv, olactiv, "ustativ si tactil
(presional), exista inca trei tipuri de senzatii care interactioneaza cu acestea pentru o
buna unctionare si inte"rare senzoriala)
+ simtul tactil, care ne oera inormatii in principal de la supraata pielii despre
textura, orma si marimea obiectelor din mediu. @e a$uta sa dierentiem daca
atin"em activ obiectele sau suntem atinsi pasiv de acestea si sa distin"em
senzatiile tactile care pot constitui un pericol de cele inoensive.
+ simtul vestibular (senzatii ortostatice si de ec5ilibru) ne oera inormatii prin
urec5ea interna despre "ravitatie si spatiu, despre miscari si ec5ilibru si despre
pozitia capului si corpului nostru raportata la supraata pe care stam.
+ senzatiile proprioceptive (somatoestezice si Hinestezice) inormeaza scoarta
cerebrala despre postura corpului si despre modiicarile ei. >ransmit inormatii
despre miscarile active si inormeaza despre rezultatele propriei activitati.
-1
44
,nte"rarea senzoriala este importanta pentru)
&ezvoltarea co"nitiva &ominanta manuala
3tentie Delationarea adecvata cu altii
6erceptia auditiva Ec5ilibrul Hinestezic
Ec5ilibru >onusul muscular
'oordonarea bilaterala =tabilitatea posturala
6ozitia corporala 3bilitati sociale
'onstientizarea propriului corp 6laniicarea motorie
=ecuritate emotionala Limba$ si comunicare
'oordonarea oc5i+picior 'onort personal
'oordonarea oc5i+mana =tima de sine
Biscari motorii "rosiere si ine 6erceptia tactila
Elexibilitatea si si"uranta miscarilor 6erceptia vizuala
Simtul tactil +senzatii presionale si termice,
'aracteristici ale disunctiei de inte"rare tactila
• copilul poate i deensiv in raport cu stimulii tactili (sensibilitate exacerbata la
sc5imbare sau la atin"erile usoare)? copilul se ster"e atunci cand este pupat sau
atins si ii impin"e pe ceilalti pentru a evita apropierea de acestia.
• 'opilul poate avea reactii de urie, panica sau totala indierenta ca raspuns la
stimulii tactili inoensivi.
• 3ctivitatile care presupun murdarirea mainilor sau olosirea anumitor texturi
sunt evitate (pictat, olosirea cretei, a sapunului, "atit etc)
• 6oate i deran$at de anumite texturi sau tipuri de imbracaminte, evitand in
special sosetele, incaltamintea sau manusile.
• 6reera sa imbrace pantaloni lun"i sau tricouri cu maneca lun"a vara, sau din
contra, imbracaminte subtire, c5iar si iarna.
• ,l poate deran$a vantul sau ploaia, devenind anxios sau a"resiv.
• 3re preerinte alimentare ciudate, in unctie de culoare, textura, miros sau "ust,
evitand anumite tipuri de mancare (ructe, le"ume, carne etc). 6oate preera doar
alimentele albe sau calde sau doar un el de mancare, restul provocandu+i
dez"ust sau anxietate.
• @u+i place sa inoate, sa aca baie sau dus, sa ie tuns, sa se spele pe dinti.
• Evita sau nu reuseste sa aiba relatii cu copiii de aceeasi varsta.
'opilul care nu raspunde la senzatiile tactile)
• 3tin"e persoanele si obiectele din $ur constant
• @u pare constient de atin"eri decat atunci cand senzatiile sunt oarte intense,
aratand reactii reduse ata de durere, putandu+se rani ara sa realizeze aceasta.
• @u+si da seama cand ii scapa un obiect
• 3re o slaba constientizare corporala, necesitand presiune erma pentru a+si da
seama unde a ost atins
--
44
• @u remarca daca 5ainele sunt prea stamte si nu+l incomodeaza elul in care se
simte inmbracat
• @u este sensibil la temperature din incapere
• Bananca ne"li$ent si nu+si da seama sau nu+l deran$eaza daca este murdar la
"ura, pe nas sau ata
• Besteca obiecte neplacute sau daunatoare (par, $ucarii, parti ale tricoului,
ermoare ale 5ainelor, nisip, isi roade un"5iile etc.)
• 6oate ace rau altor persoane sau animalelor , neintele"and ca simt durere.
• #,nvadeaza% spatiul altora inadecvat.
'opilul care are o capacitate saraca de discriminare tactila)
• 6oate avea probleme in a utiliza anumite instrumente de lucru (creioane,
pensula, oarece, urculita).
• Evita initierea experientelor tactile
• 3re diicultati in a percepe proprietatile izice ale obiectelor (textura, orma,
dimensiune, densitate).
• Eara a$utor si sustinere vizuala copilul poate avea diicultati in identiicarea
partilor corporale atinse, poate avea diicultati in a identiica obiectele amiliare
prin atin"ere sau poate i neindemanatic in a+si inc5ide nasturii, ermoarul, le"a
sireturile etc.
3ctivitati si $ocuri)
6,'>OD3 'O B3@3
• 6utem olosi materiale precum lotiunea de maini, pasta acuarele, "el colorat,
spuma de barbierit, lut (de preerinta, materiale ara miros).
• 'opiii pot desena litere, cire, orme cu de"etele sau cu palmele.
>D3=EO 6D,@ =6OB3
• 6e o tabla sau o tava se pune spuma de baie sau spuma de barbierit
• =e vor crea trasee cu masinute, cu bile sau animale prin spuma
&O@E &E @,=,6
• 6e o tabla sau o tavita se pune nisip in si curat. =e poate uda cu apa, cu a$utorul
unui spray.
• =e ac dune de nisip si orme cu mainile, se pun dinozauri, pesti, scoici, barcute,
umbrele sau se olosesc orme de plastic pentru a crea diverse orme pe pla$a.
B3,@, (DELE
• 6utem olosi plastelina sau un aluat colorat "ros
• =e vor imbraca mainile in plastelina si vom ace miscari de "imnastica (mainile
sus+$os, mainile in lateral etc)
-;
44
• &aca stim aptul ca reticentele copilului sunt mari, putem incerca initial sa
ascundem de"etele, apoi mainile si picioarele, treptat.
3='O@&EB =, '3O>3B JO'3D,,
• Jbiecte mici, interesante pentru copil vor i ascunse in plastelina, in apa cu
spuma, in pasta colorata.
• 'opilul le va cauta sau le poate ascunde pentru a i cautate de altcineva.
=>D3&3 >3'>,L3
• =e pun pe $os materiale precum) perne, covorase de plastic, de blana, materiale
(catiea, matase), 5artii pe care au ost lipite scoici sau boabe de asole etc.
• 'opilul va calca pee le cu picioarele "oale.
• 6ot i initiate $ocuri care presupun opriri re"ulate pe iecare supraata, sarituri
sau rosto"oliri.
3tin"erea, presarea picioarelor, mainilor si a corpului pe dierite texturi dezvolta
sensibilitatea si discriminarea tactila.
3precierea distantelor dintre materiale imbunatateste atentia, abilitatile oculomotorii si
perceptia vizual+spatiala.
&eplasarea de pe un material pe altul implica balansari si mentinerea ec5ilibrului si a
miscarilor, stimuleaza senzatiile proprioceptive si planiicarea motorie.
Simtul vesibular +ec9ilibru si miscari,
'aracteristici ale disunctiei vestibulare
• ,ntoleranta la miscari, evitarea acestora.
• Deactii ne"ative ata de senzatiile miscarilor obisnuite.
• 'opilului nu+i plac activitatile izice (aler"at, cataract, sarit, dans).
• Este prudent, lent in miscari, sedentary, ezitant in a+si asuma riscuri
• Evita sau ii este teama sa+si lase capul in $os (situatii precum spatatul pe par, care
implica inclinarea capului).
• Este tensionat si ri"id pentru a evita sc5imbarea pozitiilor capului.
• @u se simte conortabil pe scari, pe supraete inalte.
• =e simte rau in timpul mersului cu masina, barca, trenul, avionul sau litul.
• 'ere constant a$utorul izic al adultului si suportul acestuia atunci cand mer"e,
sare, urca scari etc.
• ,i este teama sa nu cada, c5iar si cele mai usoare situatii sau pe supraete moi
precum perne sau pat.
3ctivitati si $ocuri)

='3O@OL #>%
• =caunul #>% poate i cumparat sau conectionat din doua scanduri de lemn, puse
sub orma literei >. 3cest tip de scaun ara spatar, cu o stabilitate redusa, a$uta la
-4
44
mentinerea ec5ilibrului. Ialansarea poate i diicila la inceput, insa treptat, cu
spi$inul parintilor sau terapeutului, $ocul devine o placere "arantata.
• =caunul #>% imbunatateste consientizarea posturii corporale si a stabilitatii.
,ncercand sa stea drept si sa aiba o pozitie posturala corecta, copilul devine mai
atent si se poate concentra mai usor asupra sarcinilor sau miscarilor pe care le
ace.
• 3$uta la imbunatatirea planiicarii motorii si il motiveaza sa ie linistit.
• 3ctivitati) "imnastica, cantecele, povesti etc.
>D3BIOL,@3
• =aritul imbunatateste ritmul si a$uta la re"larea sistemului nervos.
• =ariturile (ca orma de oscilatie a pozitiei corporale) asi"ura o stimulare
senzoriala vestibulara adecvata.
• 6roduc presiune asupra articulatiilor si musculaturii, stimuland senzatiile
proprioceptive si abilitatiile motorii "rosiere.
• Biscarile ritmice insotite de muzica sau cantecele stimuleaza memoria auditiva
si coordonarea urec5e+corp.
• =ariturile pe tranbulina stimuleaza centrii vorbirii si ai limba$ului, la nivel
cerebral.
• 6oate i olosita o mini trambulina, sau o trambulina acuta din suprapunerea
pernelor. =e poate asculta muzica sau puteti canta impreuna diverse cantecele.
B,='3D, =, (,B@3=>,'3
• Faslit < se sta pe podea, ata in ata, cu picioarele in #F%.

• 3vionul
• 'alutul
• Doaba
• Dosto"oliri (tumba inainte si inapoi)
Simtul vizual
'aracterististici ale disunctiei vizuale
• ,si acopera oc5ii sau un oc5i
• =e poate plan"e de o vedere dubla
• 6oate i deran$at de perceptia contrastelor (se uita la o tabla nea"ra, apoi in oaia
de pe masa)
• @u intele"e ceea ce citeste sau isi pierde repede interesul
• 'onunda sau omite detaliile ima"inilor (dierente sau asemanari)
-7
44
• Jrientarea in pa"ina este deicitara
• Jrientarea spatiala si a spatiului dintre obiecte poate i deicitara (se impiedica,
se loveste de obiecte, ii este teama de scari)
• Lateralitate deicitara (conunda dreapta cu stan"a)
• @u intele"e concepte precum sus:$os, inainte:inapoi, primul:ultimul
• &iicultati in activitatile ce implica motricitatea ina si raporturile spatiale dintre
obiecte (sa imbine cateva piese de puzzle, sa taie cu oareca pe o linie trasata pe
oaie)
&isunctia senzoriala vizuala se poate maniesta si prin excesele de stimulare pe care
copilul le poate avea.
• 3propierea obiectelor de oc5i
• 6reerinte pentru stimulii colorati, luminosi, de dimensiuni mici etc
• Dotirea capului si a oc5ilor
• 6reerinte pentru ima"inile care se succed rapid (reclame, rasoirea rapida a
pa"inilor unei carti, luturarea mainilor in ata oc5ilor etc)
• 'lipitul excesiv
• 3coperirea oc5ilor cu mainile
3ctivitati si $ocuri)
JD3DOL &E 3'>,F,>3>,
3desea, copiii au diicultati in perceperea corecta a timpului si spatiului, se opun
sc5imbarilor sau trecerii de la o activitate placuta la una mai putin placuta. 3ceasta
activitate ii poate a$uta sa vizualizeze evenimentele zilnice si ii poate a$uta sa+si
ima"ineze sau sa+si planiice pro"ramul.
'opilul poate ale"e ordinea activitatilor, sau poate decide ce vrea sa aca intr+o zi.
G am
>rezire
18 am
matematica
1-.88
pranz
; pm
autobuz
4 pm
6arc
C pm
lectii
7 pm
'alculatorPdesertQ
G.;8pm
nani
-C
44
3ctivitatile ocazionale, precum mersul la dentist, la zoo, la rizer, la cumparaturi sau
lucrurile neplacute, pot i trecute in orar sub orma ima"inilor sau simbolurilor, astel
incat copilul sa stie ce urmeaza si sa nu aiba surprize neplacute si reactii ne"ative. &upa
iecare activitate neplacuta poate urma o surpriza, o recompensa, o activitate preerata,
care sa compenseze lucrul neplacut.
Ieneicii ale activitatii)
• 6romoveaza discriminarea vizuala
• ,mbunatateste memoria si limba$ul
• 'onectionarea ima"inilor (taiat, lipit, colorat) imbunatateste abilitatile motorii
• Jr"anizare si planiicare
• Deduce discomortul produs de trecerea de la o activitate placuta la una diicila
sau mai putin placuta, reduce anxietatea.
• Bareste independenta
L3B3, =, 6JD>J'3LE
3ctivitatea presupune aruncarea sau rosto"olirea lamailor, portocalelor, bilelor sau
min"iilor mai mici intr+o cutie sau o pun"a cartonata.
'opilul poate sta $os pentru rosto"olire sau, in picioare pentru a arunca sau culcat pe
burta. 'utia va i pusa la o distanta mai mica initial, pentru a incura$a reusita.
Le poate pune in cutie intr+o anumita ordine (dupa culoare sau mai intai portocalele,
apoi lamaile etc, sau random.
6oate "5ici ce ruct a scos din cutie pentru a+l arunca sau rosto"oli, dupa marime,
textura, miros.
Einalizand activitatea, copilul poate i pus sa a$ute la stoarcerea, deco$irea ructelor
pentru a ace un suc.
Ieneicii ale activitatii
• &enumirea, numararea ructelor:obiectelor promoveaza atat penceptia vizuala,
cat si limba$ul.
• 3ran$area sau aruncarea in ordine, dupa marime, orma, culoare, similaritati
imbunatateste capacitatea de a dierentia cate"oriile si secvetialitatea.
• 3runcarea, rosto"olirea obiectelor spre o tinta imbunatateste coordonarea oc5i+
mana si discriminarea vizual+spatiala.
• Dosto"olirea ructelor cu mana, piciorul sau din dierite pozitii ale corpului
imbunatateste constientizarea corporala.
• &eco$irea sau stoarcerea ructelor imbunatateste motricitatea ina si asi"ura
presiunea necesara simtului tactil.
• 6repararea sucului il ace sa se simta util si responsabil.
'J&OL &E =EB@E
-7
44
Bateriale necesare) o tabla sau o artie, creta si carioci
,mpreuna, scrieti semne corespunzatoare unei actiuni sau activitati. &e exemplu)
M < bate din palme
: + atin"e umerii
J < adu+mi o masinuta
Q < atin"e nasul
P + sari
R + da sut
3si"urati+va ca semnele sunt cunoscute si memorate de catre copil. ,n unctie de nivelul
acestuia, se pot olosi mai multe sau mai putine semne.
=crieti un cod ormat dintr+un simbol, apoi din doua si, treptat din mai multe semne.
=copul este sa a$un"a la cat mai multe simboluri, astel incat miscarile sa ie rapide si
amuzante. Jocul poate i insotit de muzica.
,nversati rolurile < copilul scrie codul, iar parintele sau terapeutul executa miscarile.
Ieneicii ale activitatii)
• ,mbunatareste discriminarea, planiicarea motorize si coordonarea oc5i+mana,
oc5i+picior.
• ,mbunatateste abilitatile motorii "rosiere, limba$ul receptiv
• Biscarea oc5ilor de la stan"a la dreapta tablei sau oii a$uta la orietarea in pa"ina
si la citit
-# .rograme terapeutice in analiza comportamentala aplicata
3sa cum am mentionat in capitolul =electarea si aplicarea pro"ramelor de terapie,
necesitatile si abilitatile actuale ale copilului reprezinta baza aplicarii oricarei activitati
terapeutice.
,n cazul unui pro"ram sau unei activitati avem nevoie de urmatoarele repere)
• =copul activitatii
• Betoda
• Dezultatele activitatii
3tunci cand copilul este oarte mic, iar abilitatile lui sunt la nivel de incepator,
pro"ramele cu care se incepe sunt imitarea si potrivirile.
-G
44
Imitarea < simpla si cu obiecte. 'opilul invata sa+i observe pe cei din $ur si sa ie mai
atent la ei? de aici porneste invatarea < copii invata prin imitatie.
Potrivire
Etape) 6otrivire obiecte identice si non+identice ;& < ;&
6otrivire ima"ini identice si nonidentice -& < -&
6otrivirea ima"inilor cu obiectele -& < ;&? ;& < -&
6otrivire culori, orme, litere, cire
3socieri

Raspuns la nume < prin contact vizual apoi cu &3.
Programele „Receptiv...”
,nainte ca un copil sa ie invatat sa oloseasca : rosteasca cuvintele, el este invatat ce
inseamna cuvintele respective prin pro"ramele SDeceptiv%.
Exista oarte multe pro"rame receptiv) receptiv obiecte, actiuni (verbe,, persoane,
categorii, instructiuni, camere, meserii, emotii, culori etc.
=&) 3rata x Q
D) 'opilul arata obiectul : instructiunea, persoana ceruta in =&.
6) poate i izic, pointin", pozitionare, ima"ine a obiectului:persoanei:actiunii.
6e cat posibil intai se invata cu obiecte reale ;&, urmand ca apoi sa ie recunoscute
si in ima"ini -&.
Programele ‘Expresiv...”- expresiv obiecte, expresiv actiuni, expresiv partile
corpului, intrebari sociale, cunostinte "enerale etc......
Antonime
3ntonimele se predau doar in perec5e (sus < $os, curat < murdar, mic < mare), cu
obiecte concrete sau ima"ini.
=e urmeaza pasii de la Deceptiv si Expresiv antonime.
Pozitii spatiale
Deceptiv ;&) 6une 6E : ,@ : =OI : ,@>DE etc.
Expresiv) Onde este9
Deceptiv -&) 3rata ursul care sta 6E paturaQ
Expresiv) Onde sta ursul9
Substantiv – verb – substantiv
, se arata o poza si copilul trebuie sa o descrie, ex) #Eata mananca pizza%.
=&+ul este #&escrie ima"inea%
D) copilul raspunde olosind modelul de mai sus
6) total (ata mananca pizza), partial (ata....., ....pizza, ....mananca....)
-9
44
SpuneIntreaba – se ace in special cu copiii care au probleme cu ecolalia, tocmai
pentru a+i ace sa intelea"a dierenta dintre a spune si a intreba.
o exemple) =pune+mi ce culoare are cerul.
=pune+mi unde stai.
,ntreaba+ma cum ma simt.
,ntreaba+ma ce culoare au oc5ii mei.
/# Te9nici de terapie comportamentala aplicata
>erapia co"nitiv comportamentala aplicata persoanelor cu sindromul 3sper"er suera
modiicari datorita aptului ca acesti subiecti au un proil co"nitiv dierit de cel al
persoanelor care se incadreaza in #normal%.
Educatia afectiva
&aca luam in considerare datele relevate de teoria mintii si aptul ca este evident ca
subiectii cu sindromul 3sper"er au probleme in ceea ce priveste empatia, atunci
educatia aectiva este o componenta esentiala a terapiei co"nitiv comportamentala.
=copul acestei parti a terapiei este de a inorma clientul de ce avem emotii, cum ne
olosim de ele si cum le olosim in mod "resit si de a+l invata sa+si exprime aceste
emotii. On principiu important acela de a explora iecare emotie in. Este indicat sa se
inceapa cu emotii pozitive, cum ar i placerea sau ericirea.
6rimul pas este sa invatam subiectul care este expresia etei pentru iecare emotie in
parte. 3cest lucru se poate ace olosind poze care exprima dierite emotii. ,nsa
descrierea emotiilor trebuie extinsa, de la expresia etei si la tonul vocii, limba$ul
trupului si contextul in care se ala o persoana atunci cand traieste emotia respectiva.
On alt pas ar i sa invatam subiectul sa aca asocieri intre o emotie si o situatie care ar
putea provoca emotia respectiva.
6ersoanele cu sindromul 3sper"er au probleme in a intele"e ca ceea ce le ace placere
lor s+ar putea sa nu le aca placere si celorlalti. 3cesta este un alt aspect asupra caruia
trebuie sa se lucreze. ,nsa trebuie sa acem totul cu rabdare si sa o luam treptat? mai intai
subiectul trebuie sa se intelea"a pe sine si propriile emotii inainte de a le intele"e pe ale
celorlalti.
6asii de urmat pentru invatarea emotiilor)
Tindicarea emotiilor pe poze?
Tprea+te ca esti trist, ericit etc.?
Tcand te simti trist, ericit etc.?
;8
44
Tii povestim o situatie apoi intrebam #'um crezi ca m+am simtit%?
Tpovesteste+mi o situatie in care te+ai simtit trist, ericit etc..
)istorsionarile cognitive
6ersoanele cu sindromul 3sper"er sau 3utism inalt unctional au distorsionari co"nitive
si credinta alse, ele pot ace prezumtii alse si pot interpreta "resit intentiile celorlalti.
3u tendinta de a interpreta literalmente ceea ce li se spune ( nu intele" limba$ul ormal)
si pot duce la extrema un comentariu scos din context.
'u totii avem sau dezvoltam distorsionarii co"nitive in unctie de experientele prin care
trecem insa persoanele cu 3sper"er sunt mai putin capabile sa vada lucrurile in
perspectiva, sa caute clariicari sau explicatii alternative ale comportamentului celorlalti.
On exercitiu oarte bun pentru a clariica interpretarea eronata a intentiilor si
sentimentelor celorlalti ar putea i uamatorul)
Scenarii =cene cu persona$e (ca in revistele pentru copii) cu #bule% deasupra, in
care scriem conversatii. ,n unctie de problema de intele"ere observata la copil alcatuim
o sceneta apoi ii punem intrebari reeritoare la ce s+a intamplat. Jbservam cum
interpreteaza situatia si il corectam acolo unde "reseste.
,ntrebari care se pot pune pentru a intele"e situatia prezentata)
T#'e crezi ca a vrut sa spuna9%
T#'um crezi ca s+a simtit9%
T#3 procedat corect9%
6utem lasa si spatii libere in conversatie iar copilul trebuia sa completeze)
+ #'e crezi ca i+ar putea spune9%
On alt exercitiu care se poate ace este)
<eguli sociale < scopul acestui exercitiu este intele"erea modului in care trebuie sa ne
purtam in societate, ce este acceptat si ce nu.
Bodul de prezentare al situatiei poate i ca mai sus, prin scenete, dar mai poate i si o
sceneta $ucata cu papusi, sau doar o simpla povestire. ,deal este sa se a$un"a doar la
stadiul in care i se povesteste o situatie si copilul trebuie sa intelea"a.
&upa ce i se prezinta situatia trebuie sa se urmareasca raspunsul la urmatoarele doua
intrebari? se pun aceleasi doua intrebari pentru iecare re"ula sociala)
;1
44
1. 'e a "resit persoana M9
-. 'um ar i trebui sa se poarte9 sau 'e i+ai spune tu sa aca9
Bai tarziu, dupa ce copilul invata cum trebuie sa ne purtam intr+o multitudine de situatii
il vom intreba si #&e ce nu este bine ce a acut9%
6rin acest tip de exercitiu putem ace copilul sa intelea"a ce comportamente nu trebuie
sa manieste in prezenta celorlalti si il putem ace sa constientizeze ca sunt neadecvate.
&e exemplu ii putem povesti o situatie in care cineva poarta o conversatie si nu se uita
la cel cu care vorbeste.
1. 'e a "resit persoana M9 < #@u se uita in oc5ii celui cu care vorbeste%
-. 'um ar i trebui sa se poarte9 sau 'e i+ai spune tu sa aca9 < #>rebuie sa+i
privim in oc5i pe ceilalti atunci cand le vorbim%
&esi copilului i se atra"e atentia asupra acestor aspecte, trebuie sa acem oarte des acest
exercitiu? nu doar sa+i repetam ce are de acut, ci si sa+l acem sa constientizeze
comportamentul lui si al celorlalti.
On alt lucru pe care il mai putem ace este sa+i aratam copilului inre"istrari cu
momente in care se poarta rumos si nu are comportamente de autostimulare, dar si
inre"istrari cand se poarta ciudat. 6utem discuta cu copilul despre ce este bine si ce nu
este bine in comportamentul lui.
Teoria mintii'
Este vorba despre abilitatea de a intele"e ca o alta persoana are sentimente, placeri,
motivatii etc. dierite de propria persoana?
6asii acestui pro"ram)
1. intele"erea perspectivei vizuale)
o pune un obiect intr+un loc in care pot sa+l vad?
o pune un obiect intr+un loc in care putem amandoi sa+l vedem?
o Uin care amandoi sa nu+l putem vedea?
o Uin care tu poti sa+l vezi, iar eu nu pot sa+l vad?
o Uin care eu pot sa+l vad si tu nu poti sa+l vezi?
o Uin care noi sa+l putem vedea, iar papusa sa nu poata sa+l vada?
o Uin care noi nu putem sa+l vedem si papusa poate sa+l vada?
o Uin care eu si papusa putem sa+l vedem, iar tu nu poti sa+l vezi?
o Uin care tu si papusa nu puteti sa+l vedeti, iar eu pot sa+l bad?
o Uin care toti trei il putem vedea?
o Uin care toti trei nu+l ptem vedea.
+ posibile prompturi) #Esti si"ur9%, #FeriicaQ%, #,ntreaba+ma%, #>u poti sa+l vezi%, #,l
;-
44
vezi9%, #,l vede9% etc.
1. ; obiecte pe masa care se ascund reciproc unul in spatele celulilalt. 'e vad eu:'e vezi
tu9:ce vede M9
-. 6ozitie spate in spate. 'e vad eu:'e vezi tu9
;. J oaie cu doua ima"ini pe iecare pa"ina. 'e vad eu:'e vezi tu9
4. 6e masa este pusa o ima"ine, iar una dintre persoane vede ima"inea inversa.
7. >erapeutul are oc5ii inc5isi, iar copilu trebuie sa ne conduca la obiectul dorit.
Sistemul de recompensare
,n perioada anterioara terapiei propriu+zise vor i incercate premii variate ce pot
constitui recompense pentru viitoarele pro"rame)
1. alimente (dulciuri, sucuri etc)
-. obiecte ($ucarii, reviste etc)
;. activitati preerate (>F, parc, $ocuri ce dureaza mai mult de cateva minute etc)
Decompensele vor i oerite doar in cadrul pro"ramului de lucru, iar in
aara acestuia doar pentru comportamente pozitive.
6remiile nu vor i oerite in alte situatii, nu vor constitui alimentatia,
desertul si nu vor i incluse in activitatile sale cotidiene.
;;
44
>oate materialele si recompensele vor i pastrate intr+un spatiu inaccesibil copilului.
4ndrum.ri pentru Eolosirea Eectiv. )
1.Decompensa s. ie disponibil. la comportamentul dorit . @u ar trebui s. ie la
dispozi/ia copilului prin niciun alt mi$loc .
-.>rebuie s. ie oerit. imediat dup. comportamentul urm.rit .
;.Eolosi/i recompense sociale pentru a le"a 2nt1rzierea dintre trial+uri sau :0i 2nt1rzierea
dintre un r.spuns 0i oerirea unei recompense primare .
4.=tabili/i recompense condi/ionale ( i.e., recompense secundare) prin alc.tuirea unor
perec5i <laud. , aec/iune cu recompense primare .
7.'antit./i mai mari produc un eect mai puternic , totu0i copilul poate s. r.spund. doar
la cantit./i mari de recompense 2n viitor .
C.Evita/i sa/ietatea )
+olosi/i o varietate de recompense .
+olosi/i cantit./i mai mici din iecare recompens.( ex) o bucat. mic. de ciocolata sau
dintr+un biscuite 2n loc de o ciocolata intrea"a sau un biscuite 2ntre" )
7.Decompensele trebuie s. poat. i administrate cu u0urin/. 0i s. poat. i consumate
rapid
Cand putem oferi recompense mari=
,n cele mai multe cazuri, recompensele olosite la inceputul terapiei sunt cele materiale
(dulciuri sau $ucarii) deoarece eicienta este maxima, copilul intele"e mai repede ideea
de recompense si este o metoda rapida de a+l recompensa.
@u uitati insa ca orice copil are dreptul de a se $uca sau de a manca ciocolata si alte
dulciuri. 6entru a evita recompensarea "ratuita sau pierderea unei recompense puteti
proceda astel)
=a presupunem ca ciocolata si calculatorul sunt cele mai puternice recompense. 3mbele
pot i olosite in cadrul lectiei ca recompense, insa pentru cateva secunde sau intr+o
cantitate oarte mica. 6e lan"a aptul ca orice copil trebuie sa invete sa recunoasca sau
sa denumeasca obiecte, sa imite sau sa oloseasca limba$ul, orice copil va trebui sa
invete cum sa se poarte in parc, la ma"azin (sa ceara, sa cumpere etc), sa manance
sin"ur intrea"a masa etc. 3stel, pentru actiunile sau activitatile mai lun"i, copilul va
putea i recompensat cu o bucata mai mare de ciocolata sau c5iar una intrea"a.
• =ituatie) =a se $oace in parc.
• Decompensa) o ciocolata Ninder.
• >ar"et) in unctie de nivelul de dezvoltare al copilului, putem sa+l invatam
urmatoarele) sa nu tipe, sa nu loveasca, sa raspunda la cateva comenzi simple
(vino la mine, asteapta, mer"i rumos etc), sa nu plan"a atunci cand i se spune ca
timpul de $oaca s+a terminat, sa nu u"a de lan"a insotitor, sa raspunda la
intrebari simple (vrei x, cum te c5eama), sa puna intrebari simple sau sa+si
;4
44
comunice nevoile (#vreau sa ac pipi% sau #ac pipi%, #vreau la lea"an%, #vreau
acasa%, #pot sa ma $oc cu x% etc).
'um am mentionat anterior, iecare insotitor poate sa stabileasca -+; re"uli, in
unctie de nivelul copilului, pe care ambii le vor respecta.
,n acest el, copilul va invata o serie de comportamente adecvate, activitatea de a
mer"e in parc va deveni, in timp, independenta, iar recompensa va i pe masura.
• =ituatie) sa invete la calculator
• Decompensa) sa $oace $ocul preerat timp de 18 minute la calculator (sau sa aca
activitatea preerata la calculator).
• >ar"et) sa deseneze in 6aint, sa scrie in Vord, sa $oace $ocuri precum
#3labetul% etc.
6robabil veti pune urmatoarea intrebare) dar daca copilul se autostimuleaza la
calculator9
,n aceasta situatie, copilul va invata:intele"e ca $ocul (scris, citit, desenat) pe care el
trebuie sa+l accepte dureaza intre 7 si 17 minute (in unctie de cum se va stabili
pro"ramul), va i acceptat mai usor deoarece copilul va manipula obiectul preerat
(calculatorul), iar recompensa ii va da satisactia ca poate ace ceea ce doreste timp
de 7+18 minute, la calculator. 3stel, veti observa ca a invatat intr+un timp oarte
scurt anumite activitati sub orma de lectie, la calculator si ca a invatat sa+si
controleze autostimularile in tot acest timp, stiind ca la inalul lectiei nimeni nu va
avea vreo obiectie in ceea ce priveste recompensa sa.
@u trebuie sa+i reuzati copilului dumneavoastra autostimularile sau sa le opriti intr+
o maniera brutala, ci trebuie manipulate, directionate intr+un sens acceptabil din
punct de vedere social, sau inlocuite.
Exemplu) daca copilul are autostimulari vizuale (obiecte luminoase, cire, litere,
culori), nu le excludeti din activitatile sale deoarece, pe baza acestora il veti putea sa
invete sa le recunoasca, sa le denumeasca, sa aca socoteli sau sa citeasca.
Eiecare nevoie de autostimulare (vizuala, tactila, Hinestezica, proprioceptiva, etc)
poate i compensata prin activitati speciice, care sa stimuleze corespunzator si sa
intretina necesitatile copilului dumneavoastra.
Sistemul pe baza de to>eni
3cest sistem de premiere poate i utilizat cu aceeasi eicienta
ca si sistemul de recompensare materiala imediata (cel cunoscut
la inceputul terapiei), insa se deosebeste prin aptul ca
#recompensa% imediata este reprezentata printr+o steluta, o bila,
o masina etc.
,n momentul in care copilul a inteles ideea de recompensare a unui raspuns bun sau
a unui comportament pozitiv, acesta va coopera, astel incat sa adune numarul de
stelute stabilit pentru a primi recompensa.
;7
44
&e exemplu, la pro"ramul de receptiv labels avem C =&+uri. 6entru iecare raspuns
corect, copilul va primi o steluta, iar dupa cele C stelute adunate, va primi o bucata
mai mare de ciocolata.
Exista ; tipuri de toHeni)
%# To>eni de masa +la lectii,
+ >oHenii vor sta la vedere, iar copilul va sti cand s+au terminat si cand va primi
recompensa.
+ Decompensa va i la ale"ere, dar intr+o cantitate mai mare.
+ ,n unctie de numarul intrebarilor (=&+urilor), se va stabili un numar de toHeni
pentru iecare pro"ram in parte.
+ La pro"ramele diicile se va stabili un numar mai mic de toHeni (7+C), astel
incat pro"ramul sa ie terminat mai repede, iar la cele usoare, numarul =&+urilor
poate i mai mare (C+18), deci va primi recompensa dupa mai multe raspunsuri.
+ >oHenii vor i atra"atori, astel incat interesul copilului sa ie crescut) abtibilduri,
cartonase, cire, litere, stelute, le"o, banuti in pusculita etc.
+ De"ulile de acordare a unui toHen sunt aceleasi ca si in cazul celorlalte
recompense) pentru un raspuns corect, se va oeri un toHen pe plansa, pentru un
raspuns incorect, se va lua un toHen de pe plansa, pentru un raspuns dublu sau
nesatisacator #poti mai bine%, nu se va da toHenul, dar nici nu se va lua de pe
plansa.
(# To>enii de bord
+ 6ot i sub orma de ima"ini, abtibilduri, ete zambitoare etc si vor i lipiti pe un
panou, dupa iecare activitate:pro"ram, astel incat copilul sa stie cand se va
termina lectia.
+ 3cest sistem de premiere ii oera copilului o motivatie in plus prin aptul ca
numarul lectiilor se diminueaza odata cu lipirea sau marcarea iecarui pro"ram
in parte pe acel panou si prin recompensa inala, ce va i oerita dupa inalizarea
orei de terapie.
+ >oHenii de bord pot i oeriti si pentru comportamente pozitive
+ Lectia se va termina obli"atoriu in momentul in care copilul a strans toti toHenii
pe panou.
+ Decompensa inala trebuie sa ie mult mai mare decat restul recompenselor
oerite pe parcursul lectiilor si poate i reprezentata de un $oc preerat, o
activitate preerata (sarit pe trambulina, otbal, basc5et, desenat) , sucul preerat
etc.
-# To>enii din timpul liber! gradinita! scoala
;C
44
+ For i oeriti pentru comportamente pozitive, pentru cooperare, pentru
inalizarea cu succes a unor activitati, pentru interactiunea sau $ocurile cu ceilalti
copii sau cu alte personae etc.
+ Exemple de toHeni) abtibilduri, banuti, ete zambitoare, cartonase.
+ Decompensa va i oerita la sarsitul zilei) calculator, >F, $ocul preerat, mers in
parc, mers la cumparaturi etc.
Atitudinea metodologica si terapeutica
%# <elatia terapeut copil
Spre deosebire de copii cu alte dizabilitati, copilul cu autism are mai degraba tulburari
de dezvoltare decat intarzieri in dezvoltare. In timp ce unele arii de dezvoltare pot fi la
un nivel normal, altele pot avea probleme.
;7
44
Desponsabilitatea noastra, ca terapeuti este aceea de a crea un cadru structurat de
invatare. 3ceasta re"ula se va aplica tuturor tipurilor de interactiune cu copilul,
incepand de la elul in care ne adresam, pana la modul in care intervenim in cazul
comportamentelor problema.
3specte de baza in terapia copilului cu autism)
• Elexibilitate < iecare pro"ram si iecare te5nica de lucru trebuie sa ie adaptate
particularitatilor copilului
• 'omunicare < cu parintii, cu ec5ipa. EeedbacH+ul constant ne a$uta sa ne
imbunatatim modul de lucru. 6rin #ec5ipa% ne reerim la iecare persoana care
interactioneaza in sens terapeutic (lo"oped, Hinetoterapeut, psi5iatru) si la
membri amiliei. ,n elul acesta, nu vor aparea discordante in ceea ce priveste
obiectivele terapiei sau in comportamentele ata de copil ale dieritelor persoane.
Cum sa interactionam cat mai eficient cu copilul?
Eiecare interactiune pe care a avem cu copilul este o situatie din care el va invata
ceva. '5iar daca ni se pare ceva nesemniicativ orice acem este o situatie din care el
invata ceva. &e exemplu daca i+ati spus copilului ca nu are voie sa aca ceva, insa mai
tarziu ati cedat la plan"erile lui, el a invatat ca va poate manipula. 3celasi lucru se
intampla daca ii oerim ceva atunci cand el o cere prin moduri nu tocmai adecvate ( daca
plan"e sau tipa cu scopul de a obtine un obiect dorit). &aca in sc5imb i+ati oerit ceea ce
a cerut atunci cand a acut+o intr+un mod adecvat (prin intermediul limba$ului), el va
invata ca obtine ceea ce isi doreste doar daca se poarta rumos si cere rumos. &e aceea
trebuie sa interactionam cu copilul cat mai eicient pentru a+l a$uta sa invete din iecare
experienta.
Instructiunile pe care i le dam copilului trebuie sa fie clare si simple:
• >rebuie sa im si"uri ca este atent la noi inainte sa+i dam o instructiune. &aca
nu este atent la noi copilul poate sa nici nu realizeze ca i s+a cerut ceva, iar noi
putem crede ca el nu vrea sa raspunda cand de apt el nici nu stie ce i s+a cerut.
• Eolosirea de raze sau propozitii scurte. >rebuie sa+i dam copilului destula
inormatie pentru a sti ce vrem de la el, dar in acelasi timp, trebuie sa avem "ri$a
sa nu vorbim prea mult pentru ca ii putem pierde atentia. 'opiii cu autism au
probleme in a se concentra prea mult timp asupra a ceea ce spun ceilalti. &e
exemplu, ii vom spune) #&a+mi cana%, nu #Dadu, te ro" mult, imi poti da si mie
cana9%
• 'opilul trebuie sa intelea"a exact la ce ne reerim, sa im speciici. @u olosim
raze de "enul #ce inseamna asta9QQ% (atunci cand ace ceva rau), acest lucru l+ar
ace conuz.
• Eolosirea de propozitii amiliare, adica sa ne olosim de aceleasi instructiuni pe
care le stie copilul (acest lucru este valabil atunci cand copilul nu "eneralizeaza
;G
44
sau are probleme de intele"ere a limba$ului). &aca el bate din palme cand i se
spune #bate din palme% atunci nu ii spunem #aplauda%.
(# <ela6ia părinte copil
'and ai un copil cu autism iecare zi devine o provocare. >rebuie sa inrunti permanent
problemele si barierele in comunicare pe care copilul le are. Wi de zi incerci sa te apropii
cat mai mult de un copil care pare sa nu reactioneze in nici un el din punct de vedere
emotional. Wi de zi trebuie sa ai "ri$a sa il mai inveti ceva nou, pentru a+si dezvolata
abilitatile de care are nevoie pentru a se putea descurca.
Rutina
6entru a avea sentimentul de si"uranta toti copiii au nevoie de rutina. &aca iecare zi
este dierita si tot timpul apar evenimente imprevizibile, aproape orice copil va deveni
anxios si va avea un sentiment de nesi"uranta. 6entru un copil cu autism deasemenea
rutina este oarte importanta. Ba$oritatea copiilor cu autism devin rustrati atunci cand
se ac sc5imbari in pro"ramul lor zilnic. &esi inlexibilitatea pro"ramului copilului
poate i diicila pentru parinti acest lucru va duce la evitarea rustrarilor copilului. >otusi
acest lucru nu trebuie sa domine viata amiliei in care se ala un copil cu autism. &in
cand in cand ceilalti membri ai amiliei au nevoie si de altceva in pro"ramul lor zilnic?
trebuie sa avem "ri$a doar sa anuntam copilul din timp si sa ii reamintim de mai multe
ori ce se va intampla dierit in ziua respectiva.
=tabilind o rutina zilnica este primul pas in al a$uta pe copil sa intelea"a ce se
intampla in $urul lui.
Bulti copii cu autism intampina probleme in a invata din mediu si din experienta de
zi cu zi. ,i putem a$uta acand mediul cat mai structurat posibil. 'ele mai potrivite
cuvinte atunci cand ne reerim la mediu si comunicare cu copilulu autist sunt
STRCTR!T si C"#SIST$#T. 3ceasta re"ula se aplica tuturor interactiunolor pe care
le avem cu copilul, incepand de la cum ne adresam cand a acut un lucru bun pana la
modul cum intervenim in cazul comportamentelor problema.
On motiv pentru care copilul cu autism are nevoie de cosistenta in relatia cu noi este
acela ca lui ii este "reu sa oloseasca aceleasi abilitati cu oameni dieriti, in locuri
dierite sau situatii dierite. Bulti copii cu autism au probleme in a "eneraliza lucrurile
pe care le invata.
Ce inseamna consistenta?
>oate persoanele care interactioneaza cu copilul (in primul rand amilia si cei care se
ocupa de terapia copilului) trebuie sa aiba acelasi mod de adresare (clar si la obiect).
Bodul in care reactioneaza la comportamentele problema, dar si la cele dezirabile
trebuie sa ie acelasi. 'opilul cu autism invata din consecintele repetate ale
;9
44
comportamentelor sale? daca cei din $ur reactioneaza dierit la acelasi comportament
copilul va deveni conuz si rustrat si ii va i si mai neclar ce se intampla in $urul lui.
3tmosera din amilie care poate i pozitiva sau ne"ativa, se interpune ca un iltru intre
inluentele educationale exercitate de parin/i si ac5izitiile psi5o+ comportamentale
realizate la nivelul personalitatii copiilor. &rumul de la inluenta educativa la ac5izitia
comportamentala nu este un drum direct, ci este inluentat de climatul amilial) de
exemplu , aceleasi inluente educative vor avea unele eecte dierite in unctie de
climatul amilial in care acestea se exercita.
3tmosera amiliala poate i analizata dupa mai multi indicatori , cei mai importanti
iind urmatorii)
• Bodul de raportare interpersonal al parintilor ( nivelul de apropiere si
intele"ere , acordul sau dezacordul in le"atura cu dierite probleme)?
• 3nsamblul de atitudini al membrilor amiliei in raport cu dierite norme si valori
sociale?
• (radul de coeziune al membrilor "rupului amilial?
• Bodul in care este perceput si considerat copilul?
• Bodul de maniestare a autoritatii parintesti (unitar sau dierentiat)?
• (radul de acceptare a unor comportamente variate ale copiilor?
• @ivelul de satisactie resimtit de membrii "rupului amilial?
• &inamica aparitiei unor stari conlictuale si tensionale?
• Bodul de aplicare a recompenselor si sanctiunilor?
• (radul de desc5idere si sinceritate maniestat de membrii "rupului amilial.
'limatul amilial determina, pe de o parte , eicienta inluentelor educative, dar pe de
alta parte, are un rol important in cresterea si dezvoltarea copilului si adolescentului.
'alitatea interactiunii parinti+copii depinde de o multime de actori)
• constitutia "enetica si temperamentala, atat a copilului cat si a parintilor, care
directioneaza stilul de raspuns si capacitatea de adaptare a cuplului?
• actori culturali, suportul social (actiunile presociale oerite de comunitate),
conditiile economice ale amiliei (amiliile dezavanta$ate economic si cultural,
neputand oeri conditii optime)?
• tipul de relatie (interactiune) a parintilor copilului cu proprii lor parinti, element
cu valoare predictiva asupra calitatii relatiei cu propriul copil?
• tipul de relatii amiliale si capacitatea de adaptare sociala a cuplului parental?
• patolo"ie psi5iatrica a unuia dintre parinti?
• dimensiunea amiliei.
<olul terapeutului ?n integrarea copilului la grădini6ă@şcoală
48
44
,deea de s5adoXin" prevaleaza adaptarea si inte"rarea cunostintelor, abilitatilor si
comportamentelor dobandite pe parcursul terapiei atat in cadrul "radinitei sau scolii, cat
si acasa.
=5adoXin"+ul presupune spri$inirea copilului in situatiile noi si ormarea independentei
si a adaptabilitatii transerului de inormatii, de la nivelul de lectie, la cel de context
social.
6entru a avea insa rezultatele cele mai bune trebuie inlaturata ideea de insotitor
contextual, mai exact #s5adoX% la "radinita sau la scoala. ,nsotitorul cu rol de #s5adoX%
trebuie sa ie aproape permanent in pro"ramul de inte"rare sociala, atat la "radinita si la
scoala, cat si in activitatile libere ale copilului (parcuri de distractii, teatru, ilm, muzee,
excursii, cumparaturi etc).
&e ce9
6entru a va oeri sin"uri raspunsul la aceasta intrebare, este esential sa va "anditi la
conceptul de normalitate in care incercati sa va inscrieti copilul. ,n unctie de varsta
copilului si de pretentiile dumneavoastra ata de acesta si ata de terapie, trebuie sa+i
ormati activitatile scolare si extrascolare in care el trebuie sa se descurce ca alti copii de
varsta sa.
&e exemplu, copilul trebuie sa invete sa aca cumparaturi la ma"azin. &aca ii place
ciocolata, va trebui sa se descurce sin"ur pentru a si+o cumpara, asa cum ace oricare alt
copil. Dolul #umbrei% este unul esential deoarece) copilul trebuie sa se imbrace, sa nu
uite banii, sa mear"a la ma"azin si nu in alta parte, sa traverseze strada in si"uranta, sa
ceara vanzatorului ceea ce doreste, sa plateasca si sa se intoarca acasa.
Exista o multime de alte exemple in care rolul #umbrei% este esential pentru conturarea
normalitatii si pentru ormarea independentei copilului, nu numai la "radinita sau la
scoala, dar mai ales in alte situatii care, in viitor, vor putea deveni responsabilitati ale
copilului.
Dolul #umbrei%
'e trebuie sa aca)
• (eneralizarea, adecvarea inormatiilor invatate acasa si transerul acestora in alte
contexte sociale ("radinita, scoala, activitati extrascolare).
• 3daptarea comportamentala si permanentizarea comportamentelor adecvate din
punct de vedere social.
• ,nvatarea re"ulilor sociale si de mediu) sa nu loveasca, sa respecte cerintele
impunse la scoala ca si restul copiilor, sa traverseze strada corespunzator, sa
utilizeze mi$loacele de transport, sa cumpere, sa nu+si insuseasca obiecte din
ma"azine ara a le plati, sa nu aiba atasamente necorespunzatoare ata de
persoane straine etc.
• ,nsotitorul trebuie sa a$ute, sa prompteze copilul sau sa+i su"ereze solutii si
raspunsuri atunci cand acesta nu se descurca.
• ,nsotitorul trebuie sa recompenseze copilul pentru comportamentele pozitive si
raspunsurile adecvate.
41
44
• ,n interactiunea cu copiii, insotitorul va recompensa atat copilul pe care ii
insoteste, cat si pe cei care se $oaca cu acesta.
• ,nsotitorul trebuie sa invete copilul sa ie independent din punct de vedere
actional, sa ia decizii si sa incura$eze comunicarea cu alti copii sau alte persoane
• >rebuie sa intervina cat mai putin posibil si sa se distanteze treptat de copil,
astel incat copilul sa simta ca este sin"ur, independent si ca nu este controlat.
• >erapeutul va aisa o atitudine normala ata de copil, astel incat sa induca
copiilor sau altor persoane si"uranta ca se pot raporta si purta in cel mai iresc
mod ata de copil.
• >erapeutul ce ace #s5adoXin"% trebuie sa explice anumitor persoane (cum sunt
educatorii sau proesorii) anumite re"uli de spri$inire a raspunsurilor, de
recompensare sau pedepsire, astel incat sa creasca autoritatea acestora ata de
copil si sa se poarte in aceeasi maniera ca si cu restul copiilor. &e asemenea este
necesar sa mentioneze nivelul de dezvoltare a copilului si sa inormeze
proesorul despre evolutia pro"ramelor de acasa, despre necesitatile si
capacitatea copilului.
• ,nsotitorul trebuie sa culea"a inormatii despre comportamentele copilului in
clasa sau in alte medii de interactiune sociala, pe baza carora sa se aplice si sa se
modiice interventia terapeutica atunci cand este necesar.
'e nu trebuie sa aca )
• =pri$inirea copilului, prompturile si interventia insotitorului nu trebuie sa ie
intruzive, ci cat mai subtil posibile.
• >erapeutul nu raspunde in locul copilului, nu ii realizeaza sarcinile si nu ace
terapie la "radinita, la scoala, sau in alte situatii deoarece acesta va diminua
increderea copilului in el, independenta acestuia si va ridica suspiciuni in randul
copiilor sau altor persoane.
• =copul #umbrei% nu este acela de a ace lectii in locul cadrelor didactice sau de a
pastra ordinea in clasa, ci acela de inte"ra copilul in acel mediu.
• ,nsotitorul nu trebuie sa uite consecintele aplicabile comportamentelor, dar nici
nu trebuie sa recompenseze excesiv copilul. Decompensele vor i cat mai
discrete, pentru a nu starni curiozitatea copiilor sau rustrarile acestora.
Autoevaluarea şi atitudinea terapeutului fa6ă de client
4-
44
Eiecare dintre noi trebuie ca aiba motivatia necesara pentru o perectionare continua a
calitatii serviciilor oerite.
'alitatea serviciilor depinde de)
• Eormare proesionala < statutul de psi5olo", pedado", psi5opeda"o", lo"oped nu
este intotdeauna suicient pentru a aplica diverse orme si metode de terapie.
&esi in Domania, posibilitatile de ormare au ost si sunt in continuare destul de
reduse, nu trebuie sa omitem ca exista posibilitatea de a ne orma ca specialisti
pe una sau mai metode de terapie, in aara tarii.
• ,normarea continua < participarea la conerinte, cursuri, "rupuri de inormare
pentru specialisti, dezbateri.
• 'onsilierea personala < stresul, problemele personale, pro"ramul de lucru
supraincarcat, ne pot aecta atat viata personala, cat si eicienta in terapie. =e
recomanda ore de dezvoltare personala si "rupuri de suport pentru terapeuti.
4;
44
!ibliogra"ie#
 Applie$ !e%avior Anal&sis, =econd Edition, Jo5n J. 'ooper, >imot5y E. Keron,
Villiam L. KeXard, 6earson 6rentice Kall, -887?
 A parent's (ui$e to )n$erstan$ing Sensor& Integration* >orrance, '3)
SensorA $ntegration $nternational! %77%
 Autism an$ Asperger s&n$rome e$ite$ b& )ta +rit%, 'ambrid"e Oniversity
6ress, -88C?
 A),IS-. ,eac%ing ./ES -a0e a .i""erence* Irenda =c5euermann, Jo
Vebber, VadsXort5, 'anada, -88-?
 A 1or0 in progress) Ie5avior Bana"ement =trate"ies Y 3 'urriculum or
,ntensive Ie5avioral >reatment o 3utism by Don Lea, Jo5n BcEac5in, Jaisom
&. Kars5, 1999?
 !e%avioral intervention "or &oung c%il$ren 1it% Autism# A -anual "or
Parents an$ Pro"essionals* by 'at5erine B3urice (editor), (ina (reen (Editor),
=tep5en '. Luce (Editor), 199C?
 2%il$ren 1it% Autism* A Parent's (ui$e* edited by Bic5ael &. 6oXers,
Voodbine Kouse, -888?
 2opilul $e la 3 an la 4 ani* cei mai importanti $oi ani $in viata copilului, 3nne
Iacus, editura >eora, -88C?
 .esci"rarea comportamentului uman, Kans EysencH, Bic5ael EysencH, editura
>eora, Iucuresti, 199G?
 .S--I5-,R 6777* -anual $e $iagnostic si statistica a tulburarilor mentale*
Editia a patra revizuita! Asociatia psi9iatrilor liberi din <omaniaB
 Engaging Autism* =tanley ,. (reenspan, B.&., =erena Vieder,6K.&.,-88C?
 +acing Autism, Lynn B. Kamilton, VaterIrooH, 'olorado, -888?
 8et me %ear &our voice# A +amil&'s ,riump% over Autism by 'at5erine
Baurice, 1999?
 -a0ing a .i""erence-!e%avioral Intervention "or Autism? edited by 'at5erine
Baurice, (ina (reen, Dic5ard B. Eoxx, -881?
 ,%e complete gui$e to Asperger S&n$rome* >onny 3ttXood, Jessica Nin"sley
6ublis5ers, -887?
 ,%e P&rami$ Approac% to E$ucation in autism* 3ndy =. Iondy, Iet5 =ulzer+
3zaro, 6yramid Educational 6roducts, -88-?
 ,%e Autism boo0* ans1ers to &our most pressing 9uestions, =. J5oanna
Dobledo, &aXn Kam+Nuc5arsHi, 3very, @eX ZorH, O=3 -887?
 ,%e /ut-o"-S&nc 2%il$ :as +un – Activities "or ;i$s 1it% Sensor& Integration
.&s"unction* 'arol =tocH NranoXitz B.3., O=3 -88;
 ,eac%ing 2%il$ren 1it% autism to -in$-Rea$* 6atricia KoXlin, =imon Iaron+
'o5en, Julie KadXin, Viley
44
44
Claudia 5atei
R 6si5oterapeut (specializare in psi5oterapia co"nitiv comportamentala)?
R 'onsultant, specializare in analiza comportamentala aplicata)
mail) matCclaudiaDAa9oo#com
Ba puteti contacta pentru inormatii reeritoare la)
• alcatuirea pro"ramului de interventie pentru copiii cu autism (analiza
comportamentala aplicata)?
• alcatuirea pro"ramului de terapie pentru copiii cu =indromul 3sper"er
(psi5oterapie co"nitiv comportamentala)?
• pre"atirea ec5ipei de terapeuti in terapie comportamentala?
• eed<bacHul perormantelor ec5ipei si pro"reselor copilului?

ATCA (EE7 Toate drepturile rezervate
www.asociatiatca.ro
47
44
4C