Prefa a ţ

I spune ora vr jitoarelor, acel moment din ă
miezul nop ii când to i oamenii dorm, iar ţ ţ
creaturile nop ii pot s le aud respira ia, ţ ă ă ţ
s le simt mirosul sângelui, s le ă ă ă
priveasc desf şurarea viselor. E momentul ă ă
când lumea e a noastr , când putem s ă ă
vân m, s ucidem, s ap r m. ă ă ă ă ă
E vremea când am cea mai mare poft s ă ă
m hr nesc. Dar trebuie s mi-o nfrânez. ă ă ă
Pentru c , nfrânându-m , vânând doar ă ă
acele animale al c ror sânge nu curge mai ă
repede din cauza dorin ei, ale c ror inimi ţ ă
nu bat mai tare de bucurie, ale c ror pofte ă
mistuitoare nu le fac s viseze, eu pot s - ă ă
mi in sub control destinul. Pot s nu trec ţ ă
pe partea ntunericului. Pot s -mi in sub ă ţ
control Puterea.
Iat de ce, ntr-o noapte n care pot s ă ă
simt mirosul sângelui pretutindeni n jur,
când ştiu c , ntr-o clip , aş putea s iau ă ă ă
leg tura cu Puterea c reia i-am rezistat ă ă
atât timp şi-i voi rezista pe vecie, simt
nevoia s scriu. ă
!ranspunând-mi istoria n scris, v zând ă
cum se leag episoadele şi anii, ca ă
m rgelele pe un fir interminabil, pot s -mi ă ă
p strez leg tura cu cel de pe vremea când ă ă
eram om, şi singurul sânge pe care-l
auzeam vreodat n v lindu-mi n urechi şi-l ă ă ă
sim eam izbindu-mi inima era doar al ţ
meu...
"
#iua n care mi s-a schimbat via a a ţ
nceput ca oricare alta. Era o zi fierbinte de
august a anului "$%&, o vreme atât de
n buşitoare, ncât pân şi muştele şi ă ă
ncetaser roirea n jurul hambarului. 'opiii ă
slujitorilor, care de obicei se ineau de ţ
jocuri g l gioase şi ipau n timp ce alergau ă ă ţ
de la o corvoad la alta, acum t ceau. ă ă
(erul era inert, parc ncercând s in la ă ă ţ ă
distan o mult-aşteptat furtun cu tunete ţă ă ă
şi fulgere. (veam de gând s -mi petrec ă
dup -amiaza plimbându-m c lare pe calul ă ă ă
meu, )ezzanotte, prin r coroasa p dure de ă ă
la marginea moşiei *eritas, reşedin a ţ
familiei mele. +mi strecurasem o carte n
traist şi eram hot rât s evadez, pur şi ă ă ă
simplu.
'am asta f ceam n cele mai multe zile ă
din vara aceea. (veam şaptesprezece ani şi
eram f r astâmp r, nefiind dispus nici s ă ă ă ă
plec la r zboi al turi de fratele meu, nici s ă ă ă
nv de la tata cum s administrez moşia. ăţ ă
+n fiecare dup -amiaz , speram acelaşi ă ă
lucru, c vreo câteva ore de singur tate m- ă ă
ar putea ajuta s -mi dau seama cine sunt şi ă
cine aş vrea s devin. Prim vara trecut ă ă ă
terminasem de frecventat şcoala pentru
b ie i, iar tata m convinsese s -mi amân ă ţ ă ă
nscrierea la -niversitatea statului *irginia,
pân dup ncheierea r zboiului. De atunci, ă ă ă
fusesem, n chip ciudat, prins undeva la
mijloc. .u mai eram un b ie el, dar nici ă ţ
chiar b rbat, fiind total nesigur de ceea ce ă
era de f cut cu mine nsumi. ă
Partea cea mai rea era c nu aveam cu ă
cine s discut. Damon, fratele meu, era ă
tocmai n (tlanta, cu armata generalului
/room, cei mai mul i dintre prietenii din ţ
copil rie erau ori n pragul logodnei, ori şi ă
ei pe ndep rtate câmpuri de b t lie, iar ă ă ă
tata şi petrecea tot timpul n biroul lui.
0 1 s fie c ldur mare2 a urlat ă ă ă
intendentul nostru, 3obert, din marginea
hambarului, unde urm rea cum doi gr jdari ă ă
ncercau s -i pun frâul unuia dintre caii pe ă ă
care-i cump rase tata s pt mâna trecut , ă ă ă ă
la o licita ie. ţ
0 )h, am morm it. ă
(sta era o alt problem , cu toate c ă ă ă
tânjeam s am pe cineva cu care s ă ă
vorbesc, când mi ap rea câte un partener ă
de conversa ie, niciodat nu eram ţ ă
mul umit. 'eea ce-mi doream cu disperare ţ
era s ntâlnesc pe cineva capabil s m ă ă ă
n eleag , capabil s discute despre lucruri ţ ă ă
adev rate, cum ar fi c r ile şi via a, nu ă ă ţ ţ
doar despre vreme. 3obert era destul de
simpatic şi unul dintre sf tuitorii cei mai de ă
ncredere ai tatei, ns vorbea atât de tare ă
şi de repede, ncât pân şi o conversa ie de ă ţ
zece minute cu el m-ar fi epuizat.
0 (i auzit ultima chestie4 m-a ntrebat
3obert, l sând calul şi ndreptându-se spre ă
mine.
(m scos un geam t n sinea mea, apoi ă
am scuturat din cap.
0 .-am citit ziarele. 'e-a mai f cut ă
generalul /room4 am ntrebat, chiar dacă
discu iile despre r zboi mi l sau mereu un ţ ă ă
sentiment de stânjeneal . ă
3obert şi-a pus mâna streaşin la ochi, ă
ap rându-se de soare, şi a scuturat din ă
cap.
0 .u, nu cu r zboiul. 'u atacurile ă
animalelor. ia de la /riffin au pierdut cinci Ă
g ini. !oate cu r ni adânci la gât. ă ă
)-am oprit cu un picior n aer, sim ind ţ
cum mi se zbârleşte p rul la ceaf . !oat ă ă ă
vara, dinspre planta iile nvecinate se ţ
raportaser atacuri stranii asupra ă
animalelor. De obicei, victimele erau
m runte, n special g ini sau gâşte, dar n ă ă
ultimele câteva s pt mâni, cineva 0 ă ă
probabil 3obert, dup vreo patru-cinci ă
pahare de 5his6e7 0 lansase zvonul cum
c atacurile ar fi fost opera demonilor. Eu ă
nu credeam aşa ceva, ns nu era decât un ă
lucru n plus care s -mi aminteasc faptul ă ă
c lumea nu era una şi aceeaşi cu cea n ă
care crescusem. !otul era n schimbare, cu
sau f r voia mea. ă ă
0 Poate le-o fi omorât vreun câine
vagabond, i-am zis lui 3obert, fluturându-
mi mâna a ner bdare şi repetând ă
papagaliceşte cuvintele auzite de la tata,
când i le adresase s pt mâna trecut lui ă ă ă
3obert.
!ocmai atunci, vântul s-a nte it brusc, ţ
f cându-i pe cai s trop ie agita i. ă ă ă ţ
0 Ei bine, atunci sper s nu dai peste ă
vreun câine de- sta vagabond când mai ă
ieşi s c l reşti singur, ca n fiecare zi. ă ă ă
8i, cu asta, 3obert m-a p r sit, pornind cu ă ă
paşi mari spre p şune. ă
(m intrat n grajdul r coros şi ntunecos. ă
3itmul regulat al respira iei şi al sfor itului ţ ă
cailor m-a destins instantaneu. (m luat din
raftul de pe perete peria lui )ezzanotte şi
am nceput s -i perii coama neagr ca ă ă
t ciunele. )i-a r spuns cu un uşor ă ă
nechezat de recunoştin . ţă
!ocmai atunci, uşa grajdului s-a deschis
scâr âind, şi tata şi-a f cut apari ia. 9 rbat ţ ă ţ ă
nalt de felul lui, tata avea o alur atât de ă
energic şi de impun toare, ncât i ă ă
intimida lesne pe cei care se nimereau n
cale. 3idurile care-i br zdau chipul nu ă
f ceau decât s -i sporeasc autoritatea ă ă ă
nf iş rii: acum, purta un costum ăţ ă
protocolar pentru diminea , n ciuda ţă
caniculei.
0 ;tefan4 a strigat el, rotindu-şi privirea
printre desp r iturile grajdului. ă ţ
'hiar dac locuia de ani de zile la *eritas, ă
probabil c nu intrase n grajd decât de ă
vreo câteva ori, preferând s -i fie preg ti i ă ă ţ
caii şi aduşi pân la uş . ă ă
(m scos capul din bo<a lui )ezzanotte.
!ata şi-a croit drum spre fundul grajdului.
Privirea i s-a oprit asupra mea şi, deodat , ă
m-am sim it jenat pentru faptul c m ţ ă ă
vedea plin de transpira ie şi de praf. ţ
0 .u degeaba avem gr jdari, fiule. ă
0 8tiu, i-am r spuns, având senza ia c -i ă ţ ă
provoc o dezam gire. ă
0 E<ist timp şi loc pentru distrac iile cu ă ţ
caii. Dar mai e<ist şi un punct n care vine ă
vremea ca un b iat s nceteze cu joaca şi ă ă
s devin b rbat, m-a d d cit tata, izbind-o ă ă ă ă ă
tare n coaste pe )ezzanotte.
=orn ind, iapa a f cut un pas napoi. ă ă
(m strâns din din i, aşteptând ca el s -mi ţ ă
povesteasc pentru a nu ştiu câta oar ă ă
cum, la vârsta mea, sosise din Italia n
*irginia doar cu hainele de pe el. 'um se
luptase şi se târguise s cumpere o bucat ă ă
micu de p mânt, doar de un pogon, pe ţă ă
care o e<tinsese pân la cele dou sute de ă ă
pogoane de acum ale moşiei *eritas. 'um
uni i alesese numele acesta, veritas fiind
latinescul pentru adev r, deoarece aflase ă
c , atât timp cât caut adev rul şi lupt ă ă ă ă
mpotriva am girilor, un b rbat nu mai are ă ă
nevoie de altceva n via . ţă
+n loc de asta, s-a rezemat de uşa bo<ei.
0 3osal7n 'art5right tocmai şi-a
s rb torit a şaisprezecea aniversare. +şi ă ă
caut un so . ă ţ
0 3osal7n 'art5right4 am repetat eu.
Pe când aveam amândoi doisprezece ani,
3osal7n plecase la un pension de lângă
3ichmond, şi n-o mai v zusem de o ă
gr mad de timp. Era o fat sfioas , şaten ă ă ă ă ă
cu ochi c prui: n toate amintirile mele cu ă
ea, era mbr cat ntr-o rochie maro. ă ă
.iciodat nu fusese vesel şi zâmbitoare, ă ă
cum era 'lementine >averford, sau
cochet şi nfipt , ca (melia >a56e, sau ă ă
istea -brici şi r ut cioas , ca ;arah ţă ă ă ă
9rennan. Era, pur şi simplu, o umbr din ă
fundal, mul umit s se târasc n coada ţ ă ă ă
tuturor aventurilor noastre copil reşti, ă
niciodat n fruntea lor. ă
0 Da, 3osal7n 'art5right, a confirmat
tata, d ruindu-mi unul dintre rarele lui ă
zâmbete, cu col urile buzelor arcuite atât ţ
de pu in n sus, ncât ai fi putut crede c ţ ă
rânjeşte dispre uitor, dac nu l-ai fi ţ ă
cunoscut bine. (m vorbit cu tat l ei, mi-a ă
e<plicat, şi pare s fie partida ideal . Ei i-a ă ă
pl cut totdeauna destul de mult de tine, ă
;tefan.
0 .u ştiu dac ne-am potrivi, eu cu ă
3osal7n 'art5right, am bomb nit, ă
sim indu-m de parc pere ii reci ai ţ ă ă ţ
grajdului s-ar fi strâns n jurul meu.
.ormal c tata vorbise cu domnul ă
'art5right. Domnul 'art5right era
proprietarul b ncii din oraş: dac tata s-ar ă ă
fi ncuscrit cu el, i-ar fi fost uşor s -şi ă
ntind şi mai mult moşia *eritas. 8i, dac ă ă
tot st tuser de vorb , nsemna c era ca ă ă ă ă
şi stabilit ca eu şi 3osal7n s devenim so şi ă ţ
so ie. ţ
0 =ireşte c nu ştii, b iete2 a hohotit tata, ă ă
plesnindu-m cu palma pe spinare. ă
Era ntr-o dispozi ie remarcabil de bun . ţ ă
+n schimb, starea mea de spirit se ntuneca
tot mai mult cu fiecare cuvânt al lui. )i-am
strâns pleoapele, sperând s nu fie decât ă
un vis urât.
0 .iciun b iat de vârsta ta nu ştie ce e ă
bine pentru el, a continuat. De-asta trebuie
s ai ncredere n mine. (m aranjat un ă
dineu pentru s pt mâna viitoare, n care s ă ă ă
v s rb torim pe voi doi. +ntre timp, f -i o ă ă ă ă
vizit . 'unoaşte-o mai bine. = -i ă ă
complimente. ?as-o s se ndr gosteasc ă ă ă
de tine, şi-a ncheiat tata predica, luându-
mi mâna şi ndesându-mi o cutiu n ţă
palm . ă
Dar eu4 Dar dac eu nu vreau ca ea s se ă ă
ndr gosteasc de mine4 aş fi vrut s -l ă ă ă
ntreb. Dar n-am f cut-o. +n schimb, mi-am ă
vârât cutiu a n buzunarul de la spate, f r ţ ă ă
s -i nvrednicesc con inutul cu vreo privire, ă ţ
dup care m-am ntors s-o ngrijesc pe ă
)ezzanotte, periind-o atât de energic, ncât
a nceput s forn ie şi s-a tras napoi, ă ă
indignat . ă
0 ) bucur c am avut discu ia asta, ă ă ţ
fiule, mi-a zis tata.
Eu tot aşteptam ca el s -şi dea seama c ă ă
nu prea apucasem s spun o vorb , s ă ă ă
n eleag cât era de absurd s -mi cear s ţ ă ă ă ă
m nsor cu o fat cu care nu mai vorbisem ă ă
de ani buni.
0 !at 4 am zis, plin de speran , ă ţă
mboldindu-l s spun ceva, s m ă ă ă ă
elibereze de soarta pe care mi-o rezervase.
0 'red c octombrie ar fi o lun ă ă
ncânt toare pentru nunt , a rostit n ă ă
schimb tat l meu, l sând uşa s se ă ă ă
trânteasc n urma lui. ă
?acrimi de furie au nceput s -mi usture ă
ochii. )i-am amintit de copil ria noastr , ă ă
când eu şi 3osal7n ne pomeneam obliga i ţ
s st m al turi la petrecerile câmpeneşti ă ă ă
de duminica, sau la ntrunirile de la
biseric . +ns alipirea for at pur şi simplu ă ă ţ ă
nu reuşise, şi ndat ce-am ajuns destul de ă
mari ncât s ne alegem singurii partenerii ă
de joac , eu şi 3osal7n ne-am ales fiecare ă
propriul drum. 3ela ia dintre noi avea s fie ţ ă
e<act ca atunci când aveam cu zece ani
mai pu in, s ne ignor m reciproc şi, ntre ţ ă ă
timp, s ne facem ferici i p rin ii, ca doi ă ţ ă ţ
copii ascult tori. Doar c , de data asta, ă ă
dup cum mi-am dat seama, mohorât, ă
aveam s fim lega i unul de cel lalt pentru ă ţ ă
totdeauna.
@
( doua zi, dup -amiaza, iat -m stând pe ă ă ă
un scaun eap n, cu sp tar scund şi tapi at ţ ă ă ţ
cu catifea n salonul de zi al casei
'art5right. 1ri de câte ori m foiam, ă
ncercând s -mi g sesc un petic cât de cât ă ă
confortabil pe scaunul acela tare, sim eam ţ
cum m sfredelesc cu privirea doamna ă
'art5right, 3osal7n şi slujnica ei. Era ca şi
cum aş fi fost subiectul unui portret dintr-
un muzeu, sau un personaj dintr-o pies de ă
teatru jucat ntr-un atelier pentru pictur . ă ă
+ntregul salon mi amintea de decorurile de
teatru, nu prea putea fi considerat genul de
loc n care s te destinzi. ;au s stai de ă ă
vorb , apropo. +n sfertul de or trecut de la ă ă
sosirea mea, discutaser m, cu numeroase ă
poticneli, despre vreme, despre noul
magazin din oraş şi r zboi. ă
Pe urm , suverane au fost ndelungile ă
t ceri, singurul sunet fiind cl n nitul dogit ă ă ţă
al andrelelor slujnicei. (m mai aruncat o
privire spre 3osal7n, ncercând s descop r ă ă
la ea ceva demn de un compliment. (vea o
fa simpatic , o gropi n b rbie şi lobii ţă ă ţă ă
urechilor micu i şi simetrici. Din jum tatea ţ ă
de centimetru de glezn pe care puteam s- ă
o z resc dincolo de tivul rochiei, p rea s ă ă ă
aib o construc ie delicat . ă ţ ă
!ocmai atunci, o durere ascu it m-a ţ ă
s getat prin gamb . (m sc pat un strig t, ă ă ă ă
dup care mi-am coborât privirea spre ă
podea, unde un c el minuscul, ar miu, cât ăţ ă
un şobolan, şi nfipsese din ii ascu i i n ţ ţ ţ
glezna mea.
0 (, ea e Penn7. Penn7 vrea doar s te ă
salute, nu-i aşa4 a gungurit 3osal7n,
culegând n bra e micu ul animal. ţ ţ
' eluşa m-a privit fi<, continuând s -şi ăţ ă
arate col ii. )-am tras cu un centimetru ţ
mai napoi pe scaun.
0 E, hm, foarte dr gu , am zis, chiar ă ţă
dac nu n elegeam rostul unui câine atât ă ţ
de mic.
'âinii erau meni i s - i fie buni nso itori ţ ă ţ ţ
la vân toare, nu ornamente asortate cu ă
mobilierul.
0 .u-i aşa4 mi-a replicat 3osal7n,
ridicându-şi privirea e<taziat . E cea mai ă
bun prieten a mea, şi trebuie s-o spun, ă ă
m ngrozeşte gândul s-o las afar , cu ă ă
toate veştile despre animale asasinate2
0 + i spun sincer, ;tefan, suntem atât de ţ
nfricoşate2 s-a gr bit s intervin doamna ă ă ă
'art5right, trecându-şi mâinile peste
corsajul rochiei bleumarin. .u pot să
n eleg lumea asta. Pur şi simplu, noi, ţ
femeile, nici m car s ieşim din cas nu ă ă ă
putem.
0 Eu sper c , indiferent ce-o fi, pe noi n- ă
o s ne atace. -neori, mi-e fric s fac un ă ă ă
pas afar , chiar dac e lumin , a m rturisit ă ă ă ă
3osal7n, agitat , strângând-o cu putere la ă
piept pe Penn7: scheunând, c eluşa i-a ăţ
s rit jos din poal . (ş muri dac s-ar ă ă ă
ntâmpla ceva cu Penn7, a e<clamat
3osal7n.
0 ;unt convins c n-o s p easc nimic. ă ă ăţ ă
+n definitiv, toate atacurile s-au petrecut la
ferme, nu n oraş, am zis, ncercând, cu
jum tate de gur , s-o liniştesc. ă ă
0 ;tefan4 a rostit doamna 'art5right, cu
vocea ei strident , aceeaşi pe care o ă
folosea când ne certa, pe mine şi pe
Damon, c şuşoteam n timpul slujbei la ă
biseric . +şi ncre ise toat fa a şi ar ta de ă ţ ă ţ ă
parc tocmai ar fi nghi it o l mâie. .u i se ă ţ ă ţ
pare c 3osal7n e mai frumoas azi ca de ă ă
obicei4
0 1, da, m-am gr bit s mint. ă ă
3osal7n avea pe ea o rochie maro-
g lbuie, asortat cu p rul şaten-blonziu. ă ă ă
#ulufi r zle i i c deau pe umerii osoşi. ă ţ ă
'ostuma ia ei contrasta pe deplin cu ţ
salonul, decorat cu mobilier din lemn de
stejar, scaune cu tapi erii din brocart şi ţ
covoare persane n culori nchise,
suprapuse par ial pe duşumeaua ţ
sclipitoare. Din col ul cel mai ndep rtat, ţ ă
deasupra poli ei din marmur a şemineului, ţ ă
m privea de sus un portret al domnului ă
'art5right, cu o e<presie nenduplecat pe ă
fa a lui col uroas . I-am aruncat şi eu o ţ ţ ă
privire curioas . ;pre deosebire de so ia lui, ă ţ
corpolent şi roşie la fa , domnul ă ţă
'art5right avea o paloare şi o sl biciune ă
fantomatic ... şi o nf işare uşor ă ăţ
amenin toare, ca a vulturilor pe care-i ţă
v zuser m dând roat câmpului de b t lie, ă ă ă ă ă
vara trecut . Dac m gândeam la cine-i ă ă ă
erau p rin ii, eram nevoit s recunosc c ă ţ ă ă
3osal7n ieşise, n definitiv, remarcabil de
bine.
3osal7n s-a nroşit la remarca mea. Eu m-
am foit pe marginea scaunului, pip indu-mi ă
buzunarul de la spate dup cutiu a cu ă ţ
bijuteria. (runcasem azi-noapte o privire
asupra inelului, când constatasem c nu-mi ă
vine somnul. +l recunoscusem din prima
clip . (vea un smarald nconjurat cu ă
diamante, f urit de cei mai pricepu i ă ţ
meşteşugari din *ene ia şi purtat de mama ţ
pân n ziua mor ii sale. ă ţ
0 Ei, ;tefan4 'um i se pare rozul4 m-a ţ
ntrebat 3osal7n, smulgându-m din ă
reverie.
0 ;cuz -m , ce-ai spus4 am replicat, ă ă
neatent.
Doamna 'art5right m-a s getat cu o ă
privire enervat . ă
0 3ozul4 Pentru dineul de s pt mâna ă ă
viitoare4 =oarte dr gu din partea tat lui ă ţ ă
t u c s-a gândit s -l organizeze, mi-a zis ă ă ă
3osal7n, colorându-şi obrajii n roşu aprins
şi fi<ând podeaua cu privirea.
0 'red c rozul i-ar sta ncânt tor. *ei fi ă ţ ă
frumoas indiferent ce-ai purta, am turuit ă
pe un ton searb d, ca un actor aflat la ă
prima lectur a replicilor dintr-un te<t. ă
Doamna 'art5right mi-a zâmbit
aprobator.
' eluşa s-a repezit şi a op it pe o pern ăţ ţ ă ă
de lâng ea, şi femeia a nceput s-o ă
mângâie pe blan . ă
Deodat , atmosfera din nc pere mi s- ă ă
ap rut ncins şi umed . )irosurile ă ă ă
n buşitoare ale parfumurilor doamnei ă
'art5right şi al lui 3osal7n, parc luându-se ă
la ntrecere, mi f ceau capul s se ă ă
nvârteasc . (m privit pe furiş spre anticul ă
ceas cu pendul din col . Eram acolo doar ă ţ
de cincizeci şi cinci de minute, dar puteau
la fel de bine s fi fost cincizeci şi cinci de ă
ani.
)-am ridicat, sim indu-mi genunchii moi. ţ
0 )i-a f cut mare pl cere s v vizitez, ă ă ă ă
doamn şi domnişoar 'art5right, dar nu ă ă
vreau s v irosesc restul dup -amiezii. ă ă ă
0 )ul umim, mi-a r spuns doamna ţ ă
'art5right nclinându-şi scurt capul, f r s ă ă ă
se ridice de pe divanul ei. !e conduce
)ais7, a ad ugat, smucindu-şi b rbia spre ă ă
slujnica lor, care acum mo ia deasupra ţă
tricotatului ei.
(m r suflat uşurat dup ce am ieşit din ă ă
cas . ;im eam r ceala aerului pe pielea ă ţ ă
transpirat , dar şi bucuria pentru faptul c ă ă
nu-i cerusem vizitiului nostru s m ă ă
aştepte, aşa, puteam s -mi limpezesc ă
capul parcurgând pe jos cele dou mile ă
pân acas . ;oarele ncepea s se cufunde ă ă ă
spre orizont, iar miresmele caprifoiului şi
iasomiei pluteau din plin prin aer.
)i-am ridicat privirea spre *eritas n timp
ce urcam cu paşi mari dealul. 'rinii nflori i ţ
nconjurau urnele mari care m rgineau ă
poteca ducând spre intrarea principal . ă
'oloanele albe ale verandei c p taser ă ă ă
str lucirile portocalii ale soarelui preg tit s ă ă ă
apun , suprafa a ca oglinda a iazului ă ţ
sclipea mai ncolo, şi auzeam ndep rtatele ă
zgomote scoase de copiii care se jucau pe
lâng casa slujitorilor. (ici mi era c minul, ă ă
şi-l iubeam.
Dar nu m puteam nchipui mp r indu-l ă ă ţ
cu 3osal7n. +nfundându-mi pumnii n
buzunare, am izbit furios cu piciorul o
piatr de la cotitura drumului. ă
'ând am ajuns la intrarea pe aleea din
fa a casei, m-am oprit. 1 tr sur ţ ă ă
necunoscut aştepta la intrarea conacului. ă
(m privit-o curios 0 rareori se ntâmpla să
avem oaspe i 0 tocmai n timp ce vizitiul ţ
c runt s rea de pe capra lui şi deschidea ă ă
uşa tr surii. Din ea, a coborât o femeie ă
frumoas şi palid , cu o rev rsare de bucle ă ă ă
ntunecate. Purta o rochie alb , nfoiat , ă ă
prins n talia strâmt cu o panglic ă ă ă
piersicie. Pe creştetul capului avea
coco at o p l rie n aceeaşi nuan ţ ă ă ă ţă
umbrindu-i ochii
;-a ntors, de parc-ar fi ştiut c m holbez ă ă
la ea .Era mai mult decât frumoas , era ă
sublim . 'hiar de la o distan de dou zeci ă ţă ă
de paşi, i-am z rit scânteierile ochilor ă
negri şi buzele arcuindu-se ntr-un mic
zâmbet. Degetele-i sub iri au atins micul ţ
medalion pe care-l purta atârnat de gât, şi
m-am pomenit imitându-i gestul,
imaginându-mi cum i-aş fi sim it mâna ţ
micu pe propria-mi piele. ţă
(poi s-a ntors la loc, şi o femeie, care
trebuie s -i fi fost slujitoarea, a coborât din ă
tr sur , ncepând s -şi fac de lucru cu ă ă ă ă
fustele ei.
0 9un 2 mi-a strigat. ă
0 9un ..., am r spuns, r guşit. ă ă ă
!r gând aer n piept, am sim it o ă ţ
mb t toare combina ie de ghimbir cu ă ă ţ
l mâie. ă
0 Eu sunt Aatherine Pierce. Iar
dumneata4 m-a ntrebat, pe un ton juc uş. ă
Parc-ar fi ştiut c frumuse ea ei mi legase ă ţ
limba. .u eram sigur dac-ar fi trebuit s m ă ă
ar t ofensat sau recunosc tor pentru faptul ă ă
c luase ini iativa. ă ţ
0 Aatherine, am repetat ncet, amintindu-
mi.
!ata mi istorisise povestea prietenului
unui prieten, din (tlanta. *ecinii lui
pieriser când le arsese casa pe durata ă
asediului generalului ;herman, şi unica
supravie uitoare fusese o fat de ţ ă
paisprezece ani, f r vreo alt rud . ă ă ă ă
Imediat, tata se oferise s-o g zduiasc pe ă ă
fat n c su a noastr pentru tr suri, acum ă ă ţ ă ă
destinat oaspe ilor. !otul ă ţ
mi se p ruse c sun e<trem de misterios ă ă ă
şi de romantic, iar n timp ce-mi povestea
tata, vedeam n ochii lui cât de mult savura
ideea de a poza n salvatorul acestei tinere
orfane.
0 Da, mi-a r spuns, jucându-şi ochii. Iar ă
dumneata eşti...
0 ;tefan2 am r spuns repede. ;tefan ă
;alvatore. =iul lui /iuseppe. +mi pare
nespus de r u pentru tragedia familiei ă
dumitale.
0 + i mul umesc, mi-a zis, şi ntr-o clip , ţ ţ ă
ochii i s-au ntunecat, devenind sumbri. 8i
v mul umesc, dumitale şi tat lui dumitale, ă ţ ă
pentru ad postul oferit, mie şi slujitoarei ă
mele, Emil7. .u ştiu ce ne-am fi f cut f r ă ă ă
dumneavoastr . ă
0 Da, sigur, am zis, cuprins deodat de ă
un sentiment protector. *e i locui n casa ţ
tr surilor. *re i s v conduc4 ă ţ ă ă
0 1 g sim şi singure. + i mul umesc, ă ţ ţ
;tefan ;alvatore, mi-a r spuns Aatherine, ă
mergând n urma vizitiului, care pornise,
c rând un cuf r mare, spre micu a cas ă ă ţ ă
pentru oaspe i, plasat un pic mai n ţ ă
spatele conacului. Dup câ iva paşi, s-a ă ţ
ntors şi m-a privit fi<. ;au ar trebui s - i ă ţ
spun ;tefan ;alvatorul4 m-a ntrebat,
f cându-mi cu ochiul, dup care s-a r sucit ă ă ă
pe c lcâie şi şi-a continuat drumul. ă
(m privit-o cum merge n lumina soarelui
la apus, cu slujnica târându-se pe urma ei,
şi n clipa aceea am ştiut c via a mea n- ă ţ
avea s mai fie niciodat aceeaşi.@" august ă ă
"$%&
.u pot s -mi mai iau gândul de la ea. .ici ă
m car n-o s -i scriu aici numele, nu ă ă
ndr znesc. E frumoas , captivant , unic . ă ă ă ă
1ri de câte ori sunt cu 3osal7n, sunt fiul lui
/iuseppe, b iatul lui ;alvatore, oricând ă
substituibil cu Damon. 8tiu c familiei ă
'art5right nu i-ar p sa nici atâtica dac mi- ă ă
ar lua locul Damon. ;-a nimerit s fiu eu ă
numai deoarece tata ştia Damon nu i-ar fi
f cut jocul, ştia c eu aş fi spus da, e<act ă ă
ca de fiecare dat . ă
8i totuşi, când am v zut-o, când i-am z rit ă ă
silueta ml dioas , buzele roşii, ochii ă ă
luminoşi şi trişti şi tulbur tori totodat ... a ă ă
fost de parc m-aş fi reg sit, n fine, pe ă ă
mine nsumi, pe ;tefan ;alvatore şi atât.
!rebuie s fiu puternic. !rebuie s-o tratez ă
ca pe o sor . !rebuie s m ndr gostesc ă ă ă ă
de femeia care mi-e sortit drept soa . ă ţă
Dar m tem c deja e prea târziu... ă ă
3osal7n ;alvatore, mi-am zis n sinea
mea, ncercând gustul cuvintelor n timp ce
ieşeam pe uş , preg tit s -mi ndeplinesc ă ă ă
datoria printr-o a doua vizit la viitoarea ă
mea logodnic . )i-am imaginat cum ar fi ă
s tr iesc cu 3osal7n n casa tr surilor 0 ă ă ă
sau poate n vreun conac mai mititel, pe
care ni l-ar cl di tata ca dar de nunt 0 şi ă ă
eu s muncesc cât e ziua de lung , ă ă
trudindu-mi ochii mpreun cu tata asupra ă
registrelor din ticsitul lui birou, n timp ce
ea se ngrijea de copiii noştri. )-am
str duit s simt un pic de entuziasm. Dar ă ă
singura senza ie care m-a str b tut a fost o ţ ă ă
groaz rece, scurgându-mi-se prin vene. ă
(m ocolit pe principala potec a moşiei ă
*eritas, ridicându-mi privirea melancolică
spre casa tr surilor. .-o mai v zusem pe ă ă
Aatherine de când sosise, ieri dup -amiaz . ă ă
!ata l trimisese pe (lfred s-o invite la
dineu, ns ea declinase oferta. +mi ă
petrecusem seara privind pe fereastr n ă
direc ia c su ei, ns nu z risem lic rul ţ ă ţ ă ă ă
lumân rilor. Dac n-aş fi ştiut c ea şi Emil7 ă ă ă
se mutaser acolo, aş fi presupus c şi ă ă
acum c su a era neocupat . +ntr-un târziu, ă ţ ă
m-am dus la culcare ntrebându-m ce-o ă
face Aatherine şi dac-o avea nevoie de vreo
alinare.
;mulgându-mi privirea de pe storurile
trase ale ferestrelor de deasupra, mi-am
continuat drumul anevoie pe alee.
P mântul de sub t lpile mele era tare şi ă ă
cr pat, chiar avea nevoie de o ploaie ă
toren ial zdrav n . .u adia nici pic de ţ ă ă ă
vânt şi aerul p rea mort. .u se mai vedea ă
ipenie de om cât puteai s cuprinzi cu ţ ă
ochii: şi totuşi, n timp ce mergeam, p rul ă
de la ceaf mi st tea zburlit şi aveam ă ă
stânjenitoarea senza ie c nu sunt singur. ţ ă
)usafiri nedori i 0 avertismentele lui ţ
3obert privitoare la plimb rile mele solitare ă
mi tot pluteau prin minte.
0 E cineva4 am strigat t ios, ntorcându- ă
m . ă
8i am tres rit. ?a doar câ iva paşi de ă ţ
mine, rezemat de una dintre statuile ă
ngerilor care flancau aleea, st tea ă
Aatherine. Purta o bone ic alb care-i ţ ă ă
ap ra tenul ivoriu şi o rochie alb pres rat ă ă ă ă
cu trandafiraşi minusculi. 'u toată
z puşeala, pielea ei deschis la culoare ă ă
p rea la fel de rece ca şi apele iazului ntr-o ă
diminea de decembrie. ţă
)i-a zâmbit, etalându-şi dantura
impecabil de dreapt şi de alb . ă ă
0 ;peram s -mi ar i domeniile, dar am ă ăţ
impresia c eşti prins cu alte obliga ii. ă ţ
Inima a nceput s -mi bat cu putere la ă ă
auzul cuvântului Bobliga iiC, sim indu-mi ţ ţ
cutiu a cu inelul din buzunarul de la spate ţ
grea ca un fier pentru nsemnat vite.
0 .u sunt... nu. (dic , am bolborosit, aş ă
putea s r mân. ă ă
0 (iurea, a replicat ea, scuturând din
cap. Deja primesc g zduirea dumitale şi a ă
tat lui dumitale. .-o s - i r pesc şi timpul, ă ă ţ ă
pe deasupra, a ad ugat, ridicându-şi spre ă
mine o sprâncean ntunecat . ă ă
.iciodat , n via a mea, nu mai vorbisem ă ţ
cu o fat care s par atât de n largul ei şi ă ă ă
de sigur pe sine. 9rusc, am sim it ă ţ
copleşitorul imbold de a-mi smulge inelul
din buzunar şi de a i-l oferi, n genunchi.
Imediat, ns , m-am gândit la tata şi mi-am ă
silit mâna s r mân la locul ei. ă ă ă
0 (ş putea m car s te nso esc o bucat ă ă ţ ă
de drum4 m-a ntrebat Aatherine,
leg nându-şi umbrelu a de soare nainte şi- ă ţ
napoi.
'a doi tovar şi de drum, am mers mai ă
departe. Eu tot furişam priviri n stânga şi-n
dreapta, mirându-m de ce ea nu p rea ă ă
speriat s mearg , nenso it , al turi de ă ă ă ţ ă ă
un b rbat. Poate din cauz c era orfan şi ă ă ă ă
cu des vârşire singur pe lume. Indiferent ă ă
care ar fi fost motivul, l primeam cu
recunoştin . ţă
-n vânticel slab adia n jurul nostru, şi i-
am inspirat parfumul de ghimbir şi l mâie, ă
sim ind c aş putea s mor de fericire, ţ ă ă
chiar acolo, lâng Aatherine. ;impla ei ă
apropiere era o reamintire a faptului că
frumuse ea şi dragostea e<ist , ntr-adev r, ţ ă ă
pe lume, chiar dac eu nu le pot avea. ă
0 'red c-ar trebui s - i spun ;tefan ă ţ
! cutul, a remarcat Aatherine, n timp ce ă
treceam prin pâlcul de stejari care trasa
grani a dintre or şelul )7stic =alls şi ţ ă
planta iile şi moşiile de la periferia lui. ţ
0 +mi cer scuze..., am nceput, temându-
m s nu-i par la fel de anost pe cât mi se ă ă
p rea mie 3osal7n. Doar c nu avem parte ă ă
de prea mul i str ini n )7stic =alls. E greu ţ ă
s discut cu cineva care nu-mi cunoaşte ă
ntreaga istorie, Presupun c n-aş vrea s ă ă
te plictisesc. Dup (tlanta, sunt convins c ă ă
)7stic =alls o s i se par un pic cam ă ţ ă
t cut. ă
(m sim it c mpietresc de jen de ndat ţ ă ă ă
ce cuvintele mi-au ieşit de pe buze. P rin ii ă ţ
ei muriser n (tlanta, şi iat -m , vorbind ă ă ă
de parc ea şi-ar fi p r sit cine ştie ce ă ă ă
e<isten palpitant n favoarea traiului de- ţă ă
aici. )i-am dres repede glasul.
0 (dic , am ad ugat, nu vreau s spun ă ă ă
c (tlanta i s-ar fi p rut palpitant , sau c ă ţ ă ă ă
nu i-ar place s te ndep rtezi de toate. ţ ă ă
)ul umesc, ;tefan, mi-a r spuns ţ ă
Aatherine, zâmbindu-mi. Eşti dr gu . ă ţ
!onul ei spunea limpede c nu-şi dorea s ă ă
aprofundeze mai mult subiectul.
.e-am continuat drumul ntr-o t cere care ă
mi s-a p rut interminabil . Inten ionat, ă ă ţ
mergeam cu paşi m run i, astfel ncât ă ţ
Aatherine s se poat ine dup mine. ă ă ţ ă
Deodat , fie printr-o ă
ntâmplare, fie printr-o mişcare gândit , ă
degetele ei mi-au atins n treac t bra ul. ă ţ
Erau reci ca ghea a, chiar şi n aerul acela ţ
umed.
0 Doar ca s ştii, mi-a zis, i spun c ă ţ ă
nimic nu mi se pare plictisitor la tine.
+ntregul trup mi s-a aprins, arzând ca ntr-
o e<plozie. )i-am ndreptat privirea spre
drumul din fa , vrând parc s stabilesc ţă ă ă
care drum ar fi mai bun de urmat, deşi n
realitate mi ascundeam mbujorarea de
ochii lui Aatherine. (m, resim it din nou ţ
greutatea inelului din buzunar, mai
ap s toare ca oricând. ă ă
)i-am ntors din nou fa a spre Aatherine, ţ
s -i spun... habar n-am ce. +ns ea nu mai ă ă
era lâng mine. ă
0 Aatherine4 am strigat-o, ad postindu- ă
mi ochii de soare şi aşteptând ca râsul ei
s lt re s se nal e din tufişurile de la ă ă ţ ă ţ
marginea drumului.
Dar n-am auzit decât ecoul propriei melc
voci. Aatherine disp ruse. ă
&
.-m mai mers n vizit n ziua aceea la ă
familia 'art5right. +n loc de asta, dup ce ă
am tot cercetat poteca, am alergat cele trei
mile pân la moşie, ngrozit de gândul ca ă
nu cumva Aatherine s fi fost târât n ă ă
p dure de cine ştie ce mân nev zut ... ă ă ă ă
poate chiar de ns şi creatura aceea care ă
teroriza planta iile din apropiere. ţ
!otuşi, când am ajuns acas , am g sit-o n ă ă
balansoarul de pe verand , discutând cu ă
slujnica
ei, cu un pahar aburit cu limonad al turi. ă ă
Pielea i era palid , iar privirea, galeş , de ă ă
parc n-ar fi alergat vreodat , n via a ei. ă ă ţ
'um de ajunsese napoi la casa tr surilor ă
atât de iute4 (ş fi vrut s m reped ntr- ă ă
acolo şi s-o ntreb, dar m-am r zgândit. (ş ă
fi l sat impresia c sunt nebun, dând glas ă ă
vârtejului de gânduri din mintea mea.
+n momentul acela, Aatherine şi-a ridicat
privirea, umbrindu-şi ochii cu palma.
0 !e-ai ntors atât de repede4 a strigat,
ca şi cum ar fi surprins-o vederea mea.
(m ncuviin at printr-o nclinare a capului, ţ
f r s scot o vorb , n timp ce ea se l sa ă ă ă ă ă
s lunece jos din balansoar, intrând apoi, ă
parc plutind, n casa tr surilor. ă ă
Imaginea chipului ei zâmbitor mi-a tot
fluturat prin fa a ochilor n ziua urm toare, ţ ă
când m-am for at s -i fac vizita aceea lui ţ ă
3osal7n. ( fost nc şi mai r u decât prima ă ă
dat . Doamna 'art5right a stat chiar lâng ă ă
mine, pe canapea şi ori de câte ori mă
mişc m, i sclipeau ochii, aşteptându-se ă
parc s scot inelul dintr-o clip n alta. (m ă ă ă
pus vreo câteva ntreb ri gâtuite despre ă
Penn7, despre c eluşii pe care-i f tase n ăţ ă
iunie anul trecut, şi despre ce progrese mai
f cuse >onoria =ells, croitoreasa oraşului, ă
cu rochia roz a lui 3osal7n. Dar, oricât m-aş
fi str duit, nu-mi doream altceva decât un ă
prete<t pentru plecare, astfel ncât s-o pot
vizita pe Aatherine.
+n cele din urm , am morm it ceva despre ă ă
faptul c nu voiam s m prind ntunericul ă ă ă ă
pe drum. Din câte spusese 3obert, se mai
semnalaser câteva cazuri de animale ă
omorâte, inclusiv calul lui /eorge 9ro5er,
chiar n fa a spi eriei, (proape c m-am ţ ţ ă
sim it vinovat când doamna 'art5right m-a ţ
zorit s ies din cas şi s m sui n tr sur , ă ă ă ă ă ă
de parc-aş fi plecat la r zboi, nu ntr-o ă
c l torie de trei mile pân acas . ă ă ă ă
'ând am ajuns la moşie, mi s-a f cut ă
inima cât un purice, nev zând nici urm de ă ă
Aatherine. Eram gata s m ntorc la grajd, ă ă
s-o perii pe )ezzanotte, când am auzit voci
furioase ieşind prin ferestrele deschise ale
buc t riei din casa mare. ă ă
0 .iciun fiu de-al meu nu-mi va fi
vreodat tu nesupus2 !rebuie s te ntorci şi ă ă
s - i ocupi locul cuvenit pe lume. ă ţ
Era vocea tatei, nuan at de accentul ţ ă
acela gros, italienesc, care se sim ea doar ţ
atunci când era e<trem de nervos.
0 ?ocul meu e aici. (rmata nu e pentru
mine.
'e r u fac dac ascult de propria minte4 a ă ă
urlat o alt voce, ncrez toare, mândr şi ă ă ă
mânioas totodat . ă ă
Damon.
9 t ile inimii mi s-au iu it când am intrat ă ă ţ
n buc t rie şi mi-am v zut fratele. Damon ă ă ă
era prietenul meu cel mai apropiat, fiin a la ţ
care ineam cel mai mult pe lume... mai ţ
mult chiar şi decât la tata, cu toate c n-o ă
recunoscusem niciodat cu glas tare. .u-l ă
mai v zusem de anul trecut, de când se ă
nrolase n armata generalului /room.
P rea mai nalt, p rul parc i se mai ă ă ă
nchisese la culoare, iar pielea gâtului i era
nnegrit de soare şi pres rat cu pistrui. ă ă ă
)i-am azvârlit bra ele pe dup el, bucuros ţ ă
c ajunsesem chiar acum acas . El şi cu ă ă
tata nu se n eleseser niciodat , iar ţ ă ă
certurile lor ajungeau uneori pân la ă
schimburi de lovituri.
0 =rate2 a strigat el, plesnindu-m cu ă
palma pe spinare, n timp ce se smulgea
din mbr işarea mea. ăţ
0 .-am terminat discu ia, Damon, l-a ţ
prevenit tata, n drum spre biroul lui.
Damon s-a ntors spre mine.
0 * d c tata e acelaşi ca totdeauna. ă ă
0 .u e chiar atât de r u, i-am luat eu ă
ap rarea. )ereu m sim eam stânjenit s -l ă ă ţ ă
vorbesc de r u pe tata, cu toate c m ă ă ă
enervase for ându-m s m logodesc cu ţ ă ă ă
3osal7n. (cum te-ai ntors4 l-am ntrebat,
schimbând subiectul.
Damon mi-a zâmbit. (vea mici riduri n
jurul ochilor, pe care nu le-ar fi observat
decât cine-l cunoştea bine.
0 (cum o or . Doar nu puteam s ratez ă ă
anun ul logodnei fr iorului meu mai mic, ţ ăţ
nu4 m-a ntrebat, cu o uşoar tent ă ă
sarcastic n voce. !ata mi-a povestit tot. ă
;e pare c se bazeaz pe tine s duci mai ă ă ă
departe numele de ;alvatore. 8i, gândeşte-
te numai, pân la 9alul 'titorilor o s fii ă ă
deja b rbat nsurat2 ă
(m ncremenit. -itasem de bal. Era
evenimentul anului, şi tata, mpreun cu ă
şeriful =orbes şi primarul ?oc65ood, l
punea la cale de luni de zile. Par ial, era n ţ
beneficiul r zboiului, ă
tot par ial, o ocazie pentru oraş s se ţ ă
bucure de ultima suflare a verii, dar n
principal reprezenta ocazia ca notabilit ile ăţ
oraşului s se bat pe burt , oricum, 9alul ă ă ă
'titorilor, sau 9alul de #iua 1raşului,
fusese mereu una dintre tradi iile mele ţ
preferate din )7stic =alls. De data asta,
ns , m ngrozea. ă ă
Probabil c Damon mi-a sim it ă ţ
stânjeneala, fiindc a nceput s ă ă
scotoceasc prin rani a lui din pânz . Era ă ţ ă
murdar , iar ntr-un col avea ceea ce ă ţ
p rea s fie o pat de sânge. +n cele din ă ă ă
urm a scos din ea o minge din piele, mare ă
şi mult mai mare şi mai alungit ca una de ă
baseball.
0 .e juc m4 m-a ntrebat, aruncându-şi ă
mingea dintr-o palm n cealalt . ă ă
0 'e-i asta4 m-am interesat.
0 1 minge de fotbal. ) mai joc cu ă
b ie ii, când avem timp liber de pe câmpul ă ţ
de b taie. 1 s - i fac bine. ; - i mai aduc ă ă ţ ă ă ţ ă
pu in culoare n obraji. Doar nu vrem s ţ ă ă
ajungi un molâu, a zis, sem nând atât de ă
perfect vocea tatei, ncât m-a f cut s râd. ă ă
Damon a ieşit pe uş , iar eu l-am urmat, ă
azvârlindu-mi de pe mine scurta din pânză
de in.
Deodat , soarele mi s-a p rut mai cald, ă ă
iarba mai moale, şi totul mai pl cut decât ă
cu doar câteva minute mai devreme.
0 Prinde-o2 a urlat Damon, surprinzându-
m nepreg tit. ă ă
)i-am ridicat bra ele şi am prins-o la ţ
piept.
0 Pot s joc şi eu4 s-a auzit o voce de ă
femeie, ntrerupându-ne momentul.
Aatherine. Era mbr cat cu o rochie lila ă ă
simpl , sub ire, de var , şi-şi prinsese p rul ă ţ ă ă
ntr-un coc la ceafa. (m remarcat c ochii ă
ei negri se asortau de minune cu albastrul
str lucitor al medalionului care i se odihnea ă
n scobitura gâtului. )-am imaginat
strecurându-mi degetele n mâinile ei
delicate şi, apoi, s rutându-i gâtul alb. ă
)-am silit s -mi iau privirea de pe ea. ă
0 Aatherine, i-l prezint pe fratele meu, ţ
Damon. Damon, ea e Aatherine Pierce.
?ocuieşte la noi, am turuit, eap n, ţ ă
plimbându-mi ntruna privirea de la unul la
cel lalt, ca s sesizez reac ia lui Damon. ă ă ţ
?ui Aatherine i jucau ochii, de parc mi-ar ă
fi considerat formalismul incredibil de
amuzant. ?a fel şi Damon.
0 Damon, pot s -mi dau seama c eşti ă ă
e<act la fel de dulce ca şi fratele t u, a ă
rostit ea, cu un e<agerat accent sudist.
'hiar dac era o fraz pe care ar fi ă ă
ntrebuin at-o oricare fat din regiune când ţ ă
i adresa unui b rbat, ieşind de pe buzele ei ă
p rea s aib o tent vag zeflemitoare. ă ă ă ă
0 (sta r mâne de v zut, a r spuns ă ă ă
Damon, zâmbind. Ia zi, frate, o l s m pe ă ă
Aatherine s se joace cu noi4 ă
0 .u ştiu. 'e spun regulile4 am ntrebat,
dintr-odat şov ielnic. ă ă
0 'ui i pas de reguli4 a replicat ă
Aatherine, fulgerându-ne cu un zâmbet
care i-a dezv luit dantura ireproşabil de ă
dreapt şi de alb . ă ă
)i-am r sucit mingea n mân . ă ă
0 =ratele meu joac dur, am prevenit-o. ă
0 -neori, am impresia c eu joc şi mai ă
dur.
8i, dintr-un salt, Aatherine mi-a smuls
mingea din mân . ?a fel ca ieri, mâinile ei ă
erau reci ca ghea a, cu toat arşi a dup - ţ ă ţ ă
amiezii. (tingerea ei mi-a trimis un val de
energie prin tot corpul, ajungându-mi până
la creier.
0 'ine pierde mi esal caii2 a strigat, n ţ ă
timp ce vântul i biciuia p rul pe spate. ă
Damon a privit-o cum alearg , dup care ă ă
şi-a arcuit o sprâncean spre mine. ă
0 (sta-i o fat care vrea s fie vânat , a ă ă ă
remarcat.
8i acestea fiind zise, şi-a nfipt c lcâiele n ă
p mânt şi a rupt-o la fug , picioarele lui ă ă
izbind puternic panta dealului, n timp ce
cobora spre lac.
D
( doua zi diminea , m-am trezit la auzul ţă
veştilor transmise pe ner suflate de ă
slujitorii lui 3osal7n, cum c mult-pre uita ă ţ
ei c eluş , Penn7, fusese victima unui ăţ ă
atac. Doamna 'art5right m convoca de ă
urgen n camera fiicei sale, sus inând c ţă ţ ă
nimic n-o mai putea opri pe 3osal7n din
plâns. (m ncercat şi eu s-o consolez, nsă
hohotele ei enervante n-au vrut s nceteze ă
o clip . ă
!ot timpul, doamna 'art5right mi-a
aruncat priviri dezaprobatoare, de parc-aş
fi putut s m descurc mai bine n privin a ă ă ţ
liniştirii lui 3osal7n.
0 ) ai pe mine, am ncercat, ă
moroc nos, la un moment dat, s-o mpac ă
m car. ă
(uzindu-m , 3osal7n şi-a azvârlit bra ele ă ţ
n jurul gâtului meu şi a nceput s -mi ă
plâng atât de amarnic pe um r, ncât mi-a ă ă
l sat o pat inutil pe vest . ) str duiam ă ă ă ă ă ă
eu s m ar t comp timitor, ns sim eam ă ă ă ă ă ţ
un junghi de iritare din cauza purt rii ei. ?a ă
urma urmei, eu nu m d dusem atât n ă ă
spectacol niciodat , nici m car când ă ă
murise mama. .u m l sase tata. ă ă
!rebuie s fii tare, ca un lupt tor, mi ă ă
spusese, la nmormântare. 8i aşa am fost.
.-am plâns nici când dup doar o ă
s pt mân dup moartea mamei, doica ă ă ă ă
noastr , 'ordelia, a nceput s fredoneze, ă ă
distrat , cântecul fran uzesc de leag n pe ă ţ ă
care-l cânta mereu mama. .ici când tata a
luat de pe perete portretul mamei, care
st tuse pân atunci n camera de zi. .ici ă ă
m car când (rtemis, iapa preferat a ă ă
mamei, a trebuit s fie doborât . ă ă
0 (i v zut c eluşa4 m-a ntrebat Damon ă ăţ
n seara aceea, n timp ce ieşeam mpreună
n oraş, ca s bem ceva la tavern . ă ă
(cum, când de dineul n cadrul c ruia ă
urma s -i adresez public lui 3osal7n ă
cererea n c s torie ne mai desp r eau ă ă ă ţ
doar câteva zile, ne hot râser m s bem ă ă ă
un 5his6e7, ca s s rb torim iminenta mea ă ă ă
c s torie. 'el pu in, aşa se e<prima ă ă ţ
Damon, lungindu-şi accentul pân la unul ă
plat şi t r g nat, de 'harleston, bâ âindu- ă ă ă ţ
şi sprinceanele n acelaşi timp. (m ncercat
s zâmbesc, ca şi cum aş fi considerat-o o ă
glum grozav , dar dac-aş fi nceput s ă ă ă
vorbesc, ştiam c nu mi-aş fi putut ascunde ă
necazul cu privire la c s toria cu 3osal7n. ă ă
8i nu era nimic n neregul cu ea. .umai ă
c ... numai c ea, pur şi simplu, nu era ă ă
Aatherine.
)-am ntors cu gândul la Penn7.
0 Da. (vea o gaur adânc n gât, numai ă ă
c , oricare o fi fost animalul atacator, nu l- ă
au interesat m runtaiele ei. 'iudat, nu4 am ă
zis, gr bindu-m s in pasul cu el. ă ă ă ţ
(rmata l f cuse mai puternic şi mai iute. ă
0 *remurile sunt ciudate, fr ioare, mi-a ăţ
zis Damon. ; nu fie cumva 7an6eii, a ă
glumit el, cu un zâmbet batjocoritor.
+n timp ce mergeam pe strada pietruit , ă
am observat afişele lipite pe majoritatea
uşilor, se oferea o recompens de o sut de ă ă
dolari oricui ar fi g sit animalul s lbatic ă ă
vinovat de atacuri. (m fi<at cu privirea
unul dintre afişele acestea. Poate reuşeam
s -l g sesc eu, dup care s iau banii şi s - ă ă ă ă ă
mi cump r un bilet de tren pân n 9oston, ă ă
sau n .e5 Eor6, sau n oricare alt oraş n
care s nu m g seasc nimeni, unde s nu ă ă ă ă ă
fi auzit nimeni de 3osal7n 'art5right. (m
zâmbit n sinea mea: era un lucru pe care
Damon poate chiar l-ar fi f cut, lui ă
niciodat nu-i p sa de consecin e, sau de ă ă ţ
sentimentele celorlal i. !ocmai m ţ ă
preg team s -i ar t afişul şi s -l ntreb ce- ă ă ă ă
ar face el cu o sut de dolari, când am ă
observat c ne f cea cineva semne ă ă
disperate din fa a spi eriei. ţ ţ
0 .u cumva sunt fra ii ;alvatore4 am ţ
auzit o voce strigând din susul str zii. ă
)ijindu-mi ochii prin lumina amurgului,
am z rit-o pe Pearl, proprietara spi eriei, ă ţ
stând n
fa a pr v liei mpreun cu fiica ei, (nna. ţ ă ă ă
Pearl şi (nna nu erau decât dou alte ă
victime ale r zboiului. ;o ul lui Pearl murise ă ţ
n asediul din *ic6sburg nu mai departe de
prim vara trecut . ă ă
Dup moartea lui, Pearl şi g sise o cas ă ă ă
n )7stic =alls şi-şi deschisese o spi erie, ţ
aglomerat n permanen . Fonathan ă ţă
/ilbert, mai ales, era aproape mereu
prezent ori de câte ori treceam pe acolo,
plângându-se de cine ştie ce afec iune, sau ţ
cump rând un leac sau altul. Prin oraş se ă
bârfea c ea i c zuse cu tronc. ă ă
0 Pearl, i-aduci aminte de fratele meu, ţ
Damon4 i-am strigat, n timp ce traversam
pia a ca s le salut m. ţ ă ă
Pearl mi-a r spuns cu un zâmbet şi cu un ă
semn de ncuviin are. .-avea niciun rid pe ţ
fa , şi unul dintre jocurile populare printre ţă
fete era s -i ghiceasc vârsta. (vea o fat ă ă ă
cu doar câ iva ani mai mic decât mine, ţ ă
aşa c prea tân r nu putea s fie. ă ă ă ă
0 *oi doi chiar sunte i nişte b ie i ar toşi, ţ ă ţ ă
ne-a ntâmpinat ea, cu afec iune. ţ
(nna sem na leit cu mama ei, şi când ă
st teau una lâng cealalt , ar tau de parc- ă ă ă ă
ar fi fost surori.
0 (nna, eşti tot mai frumoas de la un an ă
la altul. (cum eşti destul de mare ca să
mergi la baluri4 a ntrebat-o Damon, cu un
lic r n ochi. ă
(m zâmbit, f r voia mea. .ormal c ă ă ă
Damon era capabil s farmece şi mama, şi ă
fiica, n acelaşi timp.
0 (proape, i-a r spuns (nna, cu ă
scânteieri de ner bdare n ochi. ă
'incisprezece ani era vârsta la care fetele
erau considerate suficient de mature ncât
s r mân dup dineu şi s asculte ă ă ă ă ă
orchestra atacând un vals.
Pearl şi-a ncuiat spi eria cu o cheie din ţ
fier forjat, dup care s-a ntors cu fa a spre ă ţ
noi.
0 Damon, po i s -mi faci un serviciu4 Po i ţ ă ţ
s ai grij de Aatherine, s ajung cu bine ă ă ă ă
mâine-sear 4 E o fat foarte dr gu şi, n ă ă ă ţă
fine, ştii cum i bârfeşte lumea pe str ini. ă
(m cunoscut-o n (tlanta.
0 Promit, a rostit solemn Damon.
(m ncremenit. Damon avea s-o
nso easc mâine-sear pe Aatherine4 .u ţ ă ă
m gândisem c avea s vin la petrecere, ă ă ă ă
şi nu m puteam nchipui rostindu-mi ă
cererea n c s torie de fa cu ea. Dar ă ă ţă
aveam de ales4 ; -i spun tatei s n-o invite ă ă
pe Aatherine4 ; n-o mai cer n c s torie ă ă ă
pe 3osal7n4
0 Distrac ie pl cut , b ie i, ne-a zis Pearl ţ ă ă ă ţ
ntrerupându-mi visarea.0 ;ta i2 am strigat ţ
deodat , uitând pentru moment de dineu, ă
şi Pearl s-a ntors spre mine, cu o e<presie
ntreb toare pe chip. ă
0 E ntuneric, i-am e<plicat eu, şi s-au
mai petrecut şi alte atacuri. .-a i vrea s ţ ă
v conducem noi acas 4 le-am propus. ă ă
Pearl a scuturat din cap a refuz.
0 ;untem femei puternice, (nna şi cu
mine. .e descurc m. Pe urm ... +nroşindu- ă ă
se, şi-a rotit privirea n jur, parc temându- ă
se s nu fie auzit . ă ă
'red c Fonathan /ilbert ar vrea s ne ă ă
conduc . Dar i mul umim pentru ă ţ ţ
preocupare.
=luturându-şi sprâncenele, Damon a
sc pat un fluierat uşor. ă
0 8tii ce simt eu fa de femeile ţă
puternice, a comentat, n şoapt . ă
0 Damon. =ii cuviincios, l-am mustrat,
nghiontindu-l n um r. ă
+n definitiv, nu mai era pe câmpul de
b t lie. Era n )7stic =alls, un oraş n care ă ă
oamenilor le pl cea s trag cu urechea şi ă ă ă
s bârfeasc . 'e, uitase chiar atât de ă ă
repede4
0 1A, m tuşic ;tefan2 a replicat glume ă ă ţ
Damon, n l ându-şi vocea pân la un ă ţ ă
gâng vit sub ire. ă ţ
(m izbucnit n râs f r voia mea şi i-am ă ă
mai ars una n bra , s fie la num r. ( fost ţ ă ă
un pumn uşor, dar mi-a f cut bine, o cale ă
de a-mi mai degaja ceva din iritarea
produs de faptul c el putea s-o ă ă
nso easc la dineu pe Aatherine. ţ ă
9inedispus, Damon mi-a tras şi el un
pumn, şi ne-am fi avântat ntr-o deplină
nc ierare fr easc , dac el n-ar fi mpins ă ăţ ă ă
mai repede uşa din lemn a tavernei din
)7stic =alls. (m fost ntâmpina i ndat de ţ ă
un zâmbet entuziast din partea
voluptuoasei barmani e roşcate aflate n ţ
spatele tejghelei. Era evident c Damon se ă
sim ise aici ca la el acas , n destule ocazii. ţ ă
.e-am croit drum cu coatele pân n ă
fundul tavernei. +nc perea mirosea a ă
rumeguş şi a transpira ie, iar pretutindeni ţ
erau b rba ii n uniforme. -nii aveau ă ţ
estele bandajate, al ii, mâinile legate de ţ ţ
gât, iar vreo câ iva şontâc iau n cârje spre ţ ă
tejghea. ?-am recunoscut pe >enr7,
oacheşul soldat care practic locuia n
tavern , bând de unul singur 5his6e7 ntr- ă
un col . 3obert mi tot povestise despre el. ţ
.u st tea niciodat la discu ii cu cineva, şi ă ă ţ
nimeni nu-l v zuse vreodat la lumina zilei. ă ă
-mblau zvonuri cum c poate ar fi avut ă
vreo leg tur cu atacurile, dar cum ar fi ă ă
fost cu putin , din moment ce el era tot ţă
timpul numai n tavern 4 ă
(m c scat ochii s e<aminez şi restul ă ă
decorului. 'â iva b rba i mai vârstnici se ţ ă ţ
strânseser ntr-un ungher, jucând c r i şi ă ă ţ
bând 5his6e7: n col ul opus, câteva femei. ţ
Puteam s -mi dau seama dup rumeneala ă ă
obrajilor şi dup unghiile vopsite c nu erau ă ă
genul care s -şi petreac timpul cu ă ă
tovar şele noastre de joac din copil rie, ă ă ă
'lementine >averford sau (melia >a56e.
+n timp ce treceam pe lâng ele, una mi-a ă
atins uşor bra ul cu unghiile ei vopsite. ţ
0 + i place aici4 m-a ntrebat Damon, cu ţ
un zâmbet amuzat pe fa , n timp ce ţă
tr gea o mas din lemn de lâng perete. ă ă ă
0 (şa cred, i-am r spuns, trântindu-m ă ă
pe b ncu a din lemn tare şi scrutând nc o ă ţ ă
dat cu privirea mprejurimile. ă
Intrând n tavern , m sim eam de parc ă ă ţ ă
m-aş fi nimerit ntr-o societate secret a ă
b rba ilor, nimic altceva decât nc un ă ţ ă
lucru despre care ştiam c am prea pu ine ă ţ
şanse s -l descop r nainte de a deveni un ă ă
b rbat nsurat, c ruia i se pretinde s fie ă ă ă
acas n fiecare sear . ă ă
0 ) duc s iau eu de b ut, a zis Damon, ă ă ă
pornind n direc ia barului. ţ
?-am privit cum se sprijin cu coatele de ă
tejghea şi discut ntr-un stil uşuratic cu ă
barmani a, care şi-a l sat capul pe spate, ţ ă
izbucnind n râs de parc el ar fi spus ceva ă
amuzant. 'eea ce, probabil, şi f cuse. De- ă
asta se ndr gosteau toate femeile de el. ă
0 8i, cum e s fii b rbat nsurat4 ă ă
+ntorcându-m , l-am v zut lâng mine pe ă ă ă
doctorul Fanes. !recut bine de şaptezeci de
ani, doctorul Fanes era uşor senil şi declara
deseori n gura mare pentru urechile oricui
l-ar fi ascultat c -şi datora longevitatea ă
e<clusiv prodigioasei lui aplec ri c tre ă ă
5his6e7.
0 +nc nu m-am nsurat, domnule doctor, ă
i-am r spuns, zâmbindu-i crispat şi sperând ă
s se ntoarc Damon mai repede cu ă ă
b uturile noastre. ă
0 (, b iete, dar o s fii. Domnul ă ă
'art5right discut de s pt mâni ntregi la ă ă ă
banc despre asta. !ân ra nurlie 3osal7n. ă ă
'e mai partid 2 a continuat zgomotos ă
doctorul Fanes.
)i-am rotit privirea n jur, sperând s nu-l ă
fi auzit nimeni.
+n momentul acela, şi-a f cut apari ia şi ă ţ
Damon, aşezând uşurel paharele cu
5his6e7 pe mas . ă
0 )ul umesc, i-am zis, golindu-l pe al ţ
meu dintr-o nghi itur , n timp ce doctorul ţ ă
Fanes pleca, b l b nindu-se. ă ă ă
0 ;ete mare, hm4 m-a ntrebat Damon,
n eleg tor, n timp ce sorbea pu in din ţ ă ţ
propriul pahar.
(m ridicat din umeri. +n trecut, nu
inusem nimic secret fa de fratele meu. ţ ţă
+ns mi se p rea primejdios s discut ă ă ă
despre 3osal7n.
'umva, orice-aş fi spus sau orice-aş fi
sim it eu, tot trebuia s m nsor cu ea. ţ ă ă
Dac se-ntâmpla s ajung la urechile ă ă ă
cuiva fie şi o cât de mic und de regret ă ă
din partea mea, bârfele n-aveau s mai ă
nceteze n veci.
Deodat , un nou pahar cu 5his6e7 mi-a ă
ap rut n fa . )i-am ridicat privirea şi am ă ţă
v zut-o lâng masa noastr pe dr gu a ă ă ă ă ţ
barmani cu care vorbise Damon. ţă
0 (m impresia c ai nevoie de aşa ceva. ă
Pari s fi avut o zi grea, mi-a zis barmani a, ă ţ
clipindu-mi ştreng reşte cu unul dintre ă
ochii ei verzi şi aşezând paharul aburind pe
masa din lemn grosolan rindeluit, n fa a ţ
mea.
0 )ul umesc, i-am zis, luând o mic ţ ă
sorbitur , recunosc tor. ă ă
0 'u pl cere, mi-a r spuns barmani a, n ă ă ţ
timp ce crinolina i foşnea n jurul
coapselor.
(m urm rit-o cu privirea ndep rtându-se. ă ă
1ricare femeie din tavern , pân şi cele ă ă
cu reputa ii de uşuratice, p reau mai ţ ă
interesante decât 3osal7n. .umai c , ă
indiferent spre al cui chip aş fi privit,
singura imagine care-mi umplea mintea era
cea a lui Aatherine.
0 ?ui (lice i place de tine, a remarcat
Damon.
(m cl tinat din cap, ntristat. ă
0 8tii c n-am voie nici s-o privesc. Pân ă ă
la sfârşitul verii, o s fiu om nsurat. !u, ă
ntre timp, eşti liber s faci orice vrei. ă
Inten ia mea fusese s fac o simpl ţ ă ă
remarc , ns cuvintele-mi ieşiser ca o ă ă ă
dojan . ă
0 E adev rat, a r spuns Damon, c zând ă ă ă
pe gânduri. Dar ştii c nu trebuie s faci un ă ă
lucru doar pentru c aşa spune tata, nu4 ă
0 .u e chiar atât de simplu, am ripostat,
strângând din din i. ţ
Damon n-avea cum s m n eleag , ă ă ţ ă
fiindc avea o fire s lbatic şi nemblânzit : ă ă ă ă
n asemenea m sur , ncât tata mi ă ă
ncredin ase mie, fratele mai mic, viitorul ţ
moşiei *eritas, rol care acum mi se p rea ă
sufocant.
/ândul tr d rii m-a s getat ca un junghi ă ă ă
n clipa aceea, Damon era de vin c pe ă ă
umerii mei ap sau atâtea r spunderi. (m ă ă
scuturat din cap, vrând parc s -mi alung ă ă
ideea, şi am mai luat o gur de 5his6e7. ă
0 9a e foarte simplu, mi-a zis Damon,
neobservându-mi iritarea de moment. .u
trebuie decât s -i spui c n-o iubeşti pe ă ă
3osal7n. ' sim i nevoia s - i g seşti ă ţ ă ţ ă
propriul loc n lume şi c nu po i s tr ieşti ă ţ ă ă
doar urmând orbeşte ordinele altcuiva.
(sta am nv at n armat , c trebuie s ăţ ă ă ă
crezi n ceea ce faci. (ltfel, care-ar mai fi
rostul4
(m scuturat nc o dat din cap. ă ă
0 Eu nu sunt ca tine. Eu am ncredere n
tata. 8i ştiu c el mi vrea numai binele. ă
Doar mi-aş fi dorit... )i-aş fi dorit s am ă
mai mult timp, am ncheiat, pân la urm . ă ă
Era purul adev r. Poate c aveam s ă ă ă
ajung s-o iubesc pe 3osal7n, ns gândul c ă ă
aş putea s fiu b rbat nsurat şi tat de ă ă ă
copil doar peste un an, un interval atât de
scurt, m umplea de groaz . ă ă
0 Dar o s m descurc, am rostit cu ă ă
hot râre. ă
(şa trebuia s fie. ă
0 'e p rere ai despre noua noastr ă ă
musafir 4 l-am ntrebat apoi, schimbând ă
subiectul.
Damon a zâmbit.
0 Aatherine, a rostit, desp r ind ă ţ
prenumele n trei silabe pline, parcă
gustându-le cu limba. Ei uite o fat cam ă
greu de descifrat, nu i se pare4 ţ
0 (şa cred, am zis, bucurându-m c ă ă
Damon nu ştia cum o visez eu noaptea pe
Aatherine , şi cum m tot opresc ziua n ă
dreptul uşii casei tr surilor, ncercând s -i ă ă
aud râsetele n timp ce vorbeşte cu slujnica
ei.
1 dat , am trecut chiar pe la grajd, ca s ă ă
miros spinarea vânjoas a iepei sale, ă
'lover, doar ca s -mi dau seama dac mai ă ă
persista pe ea parfumul de l mâie şi de ă
ghimbir al lui Aatherine. .u-l sim isem, şi n ţ
momentul acela, n grajd, nconjurat de cai,
n elesesem n ce hal ncepusem s -mi ţ ă
pierd echilibrul.
0 .u se nasc fete ca ea n )7stic =alls.
'rezi c-o avea vreun sold el pe undeva4 ăţ
m-a ntrebat Damon.
0 .u2 am replicat, iritat nc o dat . E n ă ă
doliu dup p rin ii ei. .-aş prea crede s -şi ă ă ţ ă
caute vreun dr gu . ă ţ
0 ;igur, sigur, m-a oprit Damon,
mpreunându-şi contrariat sprâncenele. 8i
nu insinuam nimic. .umai c , dac-o avea ă
nevoie de un um r pe care s plâng , i l-aş ă ă ă
mprumuta bucuros.
(m ridicat din umeri, eap n. 'hiar dac ţ ă ă
eu fusesem cel care deschisese subiectul,
nu prea mai eram sigur c vreau s aud ă ă
p rerile lui Damon despre ea. De fapt, ă
oricât de frumoas ar fi fost Aatherine, ă
aproape c -mi doream s apar ca din ă ă ă
senin cine ştie ce rude ndep rtate din ă
'harleston, sau din 3ichmond, sau din
(tlanta, care s-o invite s locuiasc la ele. ă ă
Dac n-o mai vedeam, poate reuşeam ă
cumva s m silesc s-o iubesc pe 3osal7n. ă ă
Damon s-a holbat la mine, şi mi-am dat
seama n clipa aceea cât de nefericit
trebuie c ar tam. ă ă
0 ;us inima, fr ioare, mi-a zis. .oaptea ăţ
e-abia pe ncepute, iar 5his67-ul l pl tesc ă
cu.
.umai c nu e<ista n toat *irginia ă ă
5his6e7 destul cât s m fac s-o iubesc pe ă ă ă
3osal7n... sau s-o uit pe Aatherine.
%
*remea nu s-a stricat pân la petrecerea ă
mea de logodn de dup câteva zile, aşa ă ă
c pân şi la ora cinci a dup -amiezii aerul ă ă ă
era fierbinte şi umed. +i auzisem pe slujitori
bârfind n buc t rie c vremea aceasta ă ă ă
ciudat , neschimbat , se datora demonilor ă ă
omorâtori de animale. 'u toate astea,
discu iile despre demoni nu-i mpiedicau pe ţ
oamenii din toat regiunea s vin la ă ă ă
1range >all, pentru s rb toarea ă ă
'onfedera iei. !r surile se tr seser dincolo ţ ă ă ă
de drumul pietruit şi nu d deau semne c ă ă
şi-ar ncetini n vala spre impun toarea ă ă
construc ie din piatr . ţ ă
0 ;tefan ;alvatore2 am auzit pe cineva
strigând n timp ce coboram din tr sur n ă ă
urma tat lui meu. ă
+n clipa n care atingeam râna cu t lpile, ţă ă
le-am z rit pe Ellen Emerson şi pe fiica ei, ă
Dais7, mergând bra la bra , urmate ţ ţ
ndeaproape de dou slujnice. ;ute de ă
felinare luminau treptele din piatr care ă
duceau spre uşile albe din lemn, iar
caleştile se aliniau de-a lungul peronului
arcuit. (uzeam acorduri de vals
rev rsându-se afar din sal . ă ă ă
0 Doamn Emerson, Dais7, le-am salutat, ă
nclinându-m adânc. ă
Dais7 m ura nc de când eram copii, ă ă
când m mboldise Damon s-o arunc n ă
Gillo5 'ree6.
0 Ei, z u dac nu sunt chiar superbele ă ă
domni e Emerson, a rostit tata, f când o ţ ă
plec ciune galant . * mul umesc ă ă ă ţ
amândurora pentru c a i venit la acest mic ă ţ
dineu. E foarte pl cut s v d prezent ă ă ă ă
toat lumea din oraş. (vem nevoie s ă ă
inem aproape, acum, mai mult ca oricând, ţ
a continuat tata, c utându-i privirea lui ă
Ellen Emerson.
0 8tefan, m-a salutat Dais7, nclinându-şi
scurt capul n timp ce-mi lua m na. ă
0 Dais7. Eşti tot mai frumoas cu fiecare ă
zi. (i putea, te rog, s -i ier i unui ă ţ
gentleman r t cirile tinere ii4 ă ă ţ
)i-a aruncat o privire mânioas . (m oftat ă
n sinea mea. .u e<istau nici mistere, nici
intrigi n )7stic =alls. !oat lumea se ă
cunoştea cu toat lumea. Dac aveam s ă ă ă
m c s toresc cu 3osal7n, copiii noştri ă ă ă
urmau s danseze cu copii lui Dais7. (r fi ă
purtat aceleaşi conversa ii, ar fi mp rt şit ţ ă ă
aceleaşi glume, ar fi participat la aceleaşi
nc ier ri. 8i ciclul acesta s-ar repeta la ă ă
infinit.
0 Ellen, mi faci onoarea de a-mi permite
s te conduc n untru4 a ntrebat tata, ă ă
evident ner bd tor s se asigure c sala ă ă ă ă
fusese mpodobit n conformitate cu ă
precisele lui instruc iuni. ţ
)ama lui Dais7 a ncuviin at, aşa c eu şi ţ ă
Dais7 am r mas acolo, sub privirile ă
vigilente ale slujnicei familiei Emerson.
0 (m auzit c s-a ntors Damon. 'e mai ă
face4 a ntrebat Dais7, catadicsind n sfârşit
s m bage n seam . ă ă ă
0 Domnişoar Emerson, ar fi mai bine s ă ă
intr m şi s-o c ut m pe mama dumitale, s- ă ă ă
a amestecat slujnica lui Dais7, tr gând-o ă
de bra spre uşile late, duble, de la intrarea ţ
n /range >all.
0 (bia aştept s -l v d pe Damon. ă ă
!ransmite-i mesajul mi-a mai strigat Dais7,
peste um r. ă
(m oftat şi am intrat, la rândul meu, n
sal . (mplasat ntre oraş şi moşie, /range ă ă
reprezentase odinioar un loc de ntâlnire ă
pentru aristocra ia funciar a regiunii, ns ţ ă ă
ntre timp se transformase ntr-un muzeu
improvizat al armelor. Pere ii erau acoperi i ţ ţ
cu ieder şi gli- , iar mai sus, cu steaguri ă
confederate. 1 orchestr amplasat pe ă ă
estrada dintr-un col cânta varianta voioas ţ ă
dup B!he 9onnie 9lue =lagC şi cel pu in ă ţ
cincizeci de perechi se roteau pe podea cu
pahare de punci n mâini. +n mod evident,
tata nu se zgârcise la cheltuieli, şi era clar
c nu aveam de-a face cu o simplu dineu ă
de bun venit pentru solda i. ţ
(m oftat iar şi m-am dus s -mi iau şi eu ă
un punci.
.-am ajuns s fac mai mult de cinci paşi, ă
când am sim it o palm plesnindu-m pe ţ ă ă
spinare. )-am ntors, preg tit s ofer un ă ă
zâmbet crispat şi s accept felicit rile ă ă
stângace care deja ncepuser s curg . 'e ă ă ă
rost mai avea s organizezi un dineu ca s ă ă
anun i o logodn despre care p rea s ştie ţ ă ă ă
toat lumea4 m-am gândit, cu am r ciune. ă ă ă
+ntorcându-m , m-am pomenit fa -n fa ă ţă ţă
cu domnul 'art5right.
Instantaneu, mi-am alc tuit o e<presie ă
care speram s semene a entuziasm. ă
0 ;tefan, b iete2 # u dac nu eşti omul ă ă ă
momentului2 a e<clamat domnul
'art5right, oferindu-mi un pahar cu
5his6e7.
0 Domnule. * mul umesc c mi-a i ă ţ ă ţ
permis s m bucur de pl cerea companiei ă ă ă
fiicei
dumneavoastr , am rostit maşinal, luând ă
cea mai m runt sorbitur cu putin . ă ă ă ţă
) trezisem cu o mahmureal cumplit a ă ă ă
doua zi diminea dup ce-mi petrecusem ţă ă
timpul cu Damon n tavern . 3 m sesem n ă ă ă
pat, cu o compres rece pe frunte, n timp ă
ce Damon nu prea p rea afectat. +l şi ă
auzisem alergând-o pe Aatherine prin
labirintul cur ii din spate. =iecare hohot de ţ
râs auzit mi se nfipsese ca un mic pumnal
n creier.
0 Pl cerea i apar ine sut la sut . 8tiu ă ţ ţ ă ă
c este o fuziune profitabil . Practic şi de ă ă ă
risc sc zut, cu perspective considerabile de ă
urcare.
0 * mul umesc, domnule, am zis. 8i s ă ţ ă
şti i c -mi pare foarte r u pentru c eluşa ţ ă ă ăţ
lui 3osal7n.
Domnul 'art5right a scuturat din cap.
0 .u cumva s -i spui nevesti-mii sau lui ă
3osal7n, dar s ştii c niciodat n-am putut ă ă ă
s suf r potaia aia afurisit . .u zic c-ar fi ă ă ă
trebuit s fie omorât , dar sunt de p rere ă ă ă
c toat lumea se d de ceasul mor ii ă ă ă ţ
degeaba. !oate discu iile astea despre ţ
demoni, pe care le auzi prin tot am râtul ă
sta de oraş. ?umea, care şuşoteşte c ă ă
oraşul ar fi blestemat. E genul de discu ii ţ
care-i face pe oameni s se team de ă ă
riscuri. ; -şi fac griji când e s -şi depun ă ă ă ă
banii n banc , a continuat domnul ă
'art5right, cu o voce tun toare, ă
determinându-i pe câ iva s se holbeze la ţ ă
el.
Eu zâmbeam, neliniştit.
'u coada ochiului, l-am z rit pe tata ă
jucându-şi rolul de gazd şi ndrumând ă
lumea spre masa cea lung din centrul ă
nc perii. (m observat c n dreptul fiec rui ă ă ă
loc de la mas erau aranjate delicatele ă
por elanuri cu flori de crin ale mamei. ţ
0 ;tefan, mi-a zis tata, b tându-m pe ă ă
um r, eşti gata4 (i tot ce- i trebuie4 ă ţ
0 Da, am confirmat, pip ind inelul din ă
buzunarul de la piept şi urmându-l spre
capul mesei.
3osal7n st tea lâng mama ei, zâmbindu- ă ă
le ncordat p rin ilor ei. 1chii lui 3osal7n, ă ă ţ
nc roşii de la atâta plâns dup biata ă ă
Penn7, contrastau n mod oribil cu rochia ei
roz supradimensionat şi plin de volane. ă ă
Dup ce vecinii noştri şi-au ocupat ă
locurile din jur, mi-am dat seama c mai ă
r m seser dou scaune libere n stânga ă ă ă ă
mea.
0 -nde e fratele t u4 m-a ntrebat tata, ă
coborându-şi tonul.
(m aruncat o privire spre uş . 1rchestra ă
cânta nc , iar aşteptarea plutea prin ă
atmosfer . +n cele din urm , uşile s-au ă ă
deschis cu zgomot l sându-i s intre pe ă ă
Damon şi pe Aatherine mpreun . ă
.u e corect, mi-am zis n sinea mea,
nnebunit. Damon putea s se comporte ca ă
un b ie aş, putea s bea şi s flirteze mai ă ţ ă ă
departe, ca şi cum nimic n-ar fi avut
urm ri. Eu mereu f cusem ceea ce se ă ă
cuvenea, mereu m ar tasem responsabil, ă ă
dar acum m sim eam de parc aş fi fost ă ţ ă
pedepsit pentru toate astea, fiind for at s ţ ă
devin b rbat. ă
Pân şi pe mine m-a surprins valul de ă
furie pe care l-am resim it. *inov ia ţ ăţ
ap rând instantaneu, am ncercat s -mi ă ă
n buş sentimentul, dând pe gât tot vinul ă
din paharul aşezat n stânga mea. +n
definitiv, ce, Aatherine ar fi trebuit s vin ă ă
singur la dineu4 Iar Damon nu d dea doar ă ă
dovad de galanterie, ca un bun frate mai ă
mare4
+n plus, ei doi nu aveau niciun viitor.
' s toriile, cel pu in n societatea noastr , ă ă ţ ă
erau aprobate numai dac prin ele se ă
uneau dou familii. 8i, ca orfan , ce-ar mai ă ă
fi avut de oferit Aatherine, n afara
frumuse ii4 !ata nu m-ar l sa niciodat s ţ ă ă ă
m c s toresc cu ea, dar asta nsemna şi ă ă ă
c nici pe Damon nu l-ar fi l sat. 8i nici ă ă
m car Damon n-ar merge ntr-atât de ă
departe ncât s se nsoare cu cineva cu ă
care tata n-ar fi acord. .u4
8i totuşi, nu puteam s -mi iau ochii de la ă
bra ul lui Damon, petrecut n jurul ţ
minusculei talii a lui Aatherine. Ea se
mbr case cu o rochie din muselin verde, ă ă
al c rei material se rev rsa peste cercurile ă ă
crinolinei, şi am auzit murmure n buşite n ă
timp ce-şi f cea loc, condus de Damon, ă ă
spre cele dou scaune goale din centrul ă
mesei. 'olierul ei albastru i sclipea la gât.
)i-a f cut cu ochiul nainte s se aşeze pe ă ă
scaunul gol de lâng mine. 8oldul i s-a ă
frecat de al meu, f cându-m s m foiesc, ă ă ă ă
jenat.
0 Damon, l-a salutat scurt tata, n timp
ce Damon se aşeza n stânga lui.
0 (şadar, crede i c armata ar putea s ţ ă ă
ajung tocmai pân n /eorgia, spre iarn 4 ă ă ă
l-am ntrebat cu voce tare pe Fonah Palmer,
pur şi simplu fiindc nu m sim eam n ă ă ţ
stare s vorbesc cu Aatherine. ă
Dac -i auzeam vocea melodioas , era ă ă
posibil s -mi pierd curajul de a-i adresa lui ă
3osal7n cererea n c s torie. ă ă
0 .u-mi fac eu probleme pentru /eorgia.
Problema mea este s ne punem la punct ă
mili ia, ca s ne rezolv m problemele de- ţ ă ă
aici, din )7stic =alls. (tacurile astea nu mai
pot fi tolerate, mi-a r spuns cu o voce ă
r sun toare Fonah, veterinarul oraşului, ă ă
care n acelaşi timp se ocupa cu preg tirea ă
mili iei din )7stic =alls, b tând atât de tare ţ ă
cu pumnul n mas , ncât a f cut s zorn ie ă ă ă ă
por elanurile. ţ
!ocmai atunci, o ntreag armat de ă ă
slujitori a p truns n sal , purtând pe bra e ă ă ţ
platouri cu fazani. )i-am luat furculi a şi ţ
am nceput s mping de colo-colo prin ă
farfurie vânatul: n-aveam poft de ă
mâncare. +n jurul meu, auzeam discu iile ţ
obişnuite, despre r zboi, despre ce puteam ă
s facem pentru b ie ii noştri n gri, despre ă ă ţ
viitoarele dineuri şi petreceri câmpeneşti şi
ntruniri bisericeşti. Aatherine tot cl tina ă
afirmativ din cap spre >onoria =ells, care
st tea vizavi. Dintr-odat , m-am sim it ă ă ţ
gelos pe >onoria, cea cu p rul c runt şi ă ă
ars. Ea putea s poarte acea conversa ie ă ţ
de la om la om cu Aatherine pe care eu mi-
o doream cu atâta disperare.
0 /ata, fiule4 m-a ntrebat tata,
tr gându-mi un cot n coaste şi f cându-m ă ă ă
s observ c lumea terminase deja de ă ă
mâncat.
;lujitorii mai turnau vin, iar orchestra,
care-şi luase pauz pe timpul felului ă
principal, cânta n col ul ei. (cesta era ţ
momentul aşteptat de toat lumea. 8tiau ă
cu to ii c urma s se fac un anun , şi mai ţ ă ă ă ţ
ştiau c dup anun urmau petrecerea şi ă ă ţ
dansul. (şa se ntâmpla mereu la dineurile
din )7tic =alls. .umai c eu nu mai ă
fusesem niciodat eroul principal al unui ă
astfel de anun . 'a la un semn, >onoria s-a ţ
aplecat spre mine, iar Damon mi-a adresat
un zâmbet ncurajator.
;im ind c -mi vine r u de la stomac, am ţ ă ă
tras aer adânc n piept şi mi-am ciocnit
cu itul de paharul de cristal. Imediat, prin ţ
toat sala a circulat un şuşotit cerând ă
linişte, şi pân şi slujitorii s-au oprit din ă
mers, s se holbeze la mine. ă
)-am ridicat, am sorbit prelung din vinul
roşu ca s -mi fac curaj, apoi mi-am dres ă
glasul.
0 Eu... hm, am nceput, cu o voce
sc zut , ncordat , pe care nu mi-o ă ă ă
recunoşteam. Eu am de f cut un anun . ă ţ
'u coada ochiului, l-am v zut pe tata ă
strângând n mân paharul cu şampanie, ă
preg tit s intervin cu un toast. (m privit- ă ă ă
o pe furiş pe Aatherine. Ea m sfredelea cu ă
ochii ei negrit. )i-am ntors fa a de la ea, ţ
strângându-mi paharul cu atâta putere,
ncât am fost convins c-o s se sparg . ă ă
0 3osal7n, aş vrea s - i cer mâna şi s te ă ţ ă
iau n c s torie. *rei s -mi faci aceast ă ă ă ă
onoare4 am rostit n mare grab , bâjbâind ă
prin buzunar dup inel. ă
;co ând cutiu a, am ngenuncheat n fa a ţ ţ ţ
lui 3osal7n, privind fi< n ochii ei de un
albastru apos.
0 Pentru tine, am spus, cam brutal,
desf când capacul şi inând cutiu a cu fa a ă ţ ţ ţ
spre ea.
3osal7n a scos un ip t ascu it, iar sala a ţ ă ţ
izbucnit ntr-o brum de aplauze. (m sim ii ă ţ
o palm plesnindu-m pe spate şi l-am ă ă
v zul pe Damon zâmbindu-mi de sus, cu ă
gura pân la urechi. Aatherine aplauda ă
politicoas , cu o e<presie indescifrabil pe ă ă
fa . ţă
0 -ite, am zis, apucând mâna micu a ţă
lui 3osal7n şi mpingându-i inelul pe deget.
Era prea mare, aşa c smaraldul s-a ă
r sucit strâmb, spre degetul ei mic. P rea o ă ă
feti jucându-se cu bijuteriile mamei. +ns ţă ă
lui 3osal7n nu
p rea s -i pese c inelul nu i se potrivea. ă ă ă
Dimpotriv , şi-a ntins mâna n fa , privind ă ţă
cum capteaz diamantele lumina ă
lumân rilor de pe mas . Imediat, am fost ă ă
nconjura i de un buluc de femei, gungurind ţ
pe seama inelului.
0 (şa ceva trebuie s rb torit2 a strigat ă ă
tata, din cel lalt cap t al mesei. !rabucuri, ă ă
pentru toat lumea. *ino ncoace, ;tefan, ă
fiule2 )-ai f cut s fiu un tat mândru. ă ă ă
(m ncuviin at şi m-am ndreptat cu paşi ţ
tremura i spre el. Ironia sor ii, dup ce m ţ ţ ă ă
str duisem toat via a s ob in aprecierea ă ă ţ ă ţ
tat lui meu. ceea ce-l f cea fericit era ă ă
tocmai un gest care pe mine m omora pe ă
din untru. ă
0 Aatherine, vrei s dansezi cu mine4 am ă
auzit vocea lui Damon, pe deasupra larmei
scaunelor care scâr âiau şi a clinchetului ţ
paharelor. )-am oprit pe loc, aşteptând
r spunsul. ă
Aatherine şi-a ridicat capul, privind pe
furiş n direc ia mea. Privirile ni s-au ţ
nl n uit ndelung. !enta ia s lbatic de a ă ţ ţ ă ă
smulge inelul de pe degetul lui 3osal7n şi
de a-l pune pe palidul inelar a lui Aatherine
aproape c m-a copleşit. +ns tata m-a ă ă
nghiontit din spate şi, pân s pot eu ă ă
reac iona, Damon a luat-o de mân pe ţ ă
Aatherine şi a condus-o spre ringul de
dans.
H
; pt mâna urm toare a trecut ca prin ă ă ă
cea . (m tot alergat, de la probele din ţă
croitoria doamnei =ells, la vizitele f cute lui ă
3osal7n, n ticsitul salon de primire al casei
'art5right, pân la orele petrecute la ă
tavern mpreun cu Damon. (m ncercat ă ă
s uit de Aatherine, l sându-mi obloanele ă ă
ferestrei nchise, astfel ncât s nu fiu ă
tentat s privesc dincolo de gazon, spre ă
casa tr surilor, şi for ându-m s le ă ţ ă ă
zâmbesc şi s le fac semne cu mâna lui ă
Damon şi lui Aatherine n timp ce e<plorau
gr dinile. ă
?a un moment dat, m-am dus n pod, să
privesc portretul mamei. ) ntrebam ce ă
sfat mi-ar fi putut da ea. Dragostea este
r bdare, mi-am amintit-o spunând, cu ă
s lt re ul ei accent ă ă ţ
fran uzesc, pe timpul orelor de studiere a ţ
9ibliei. Idea mi-a adus alinare. Poate că
dragostea putea s apar şi ntre mine şi ă ă
3osal7n.
Dup aceea, m-am str duit s-o iubesc pe ă ă
3osal7n, sau m car s -mi adun o cât de ă ă
mic afec iune fa de ea. 8tiam c , n ă ţ ţă ă
spatele t cerii ei şi-a p rului ei blond ă ă
sp l cit, se afla, pur şi simplu, o fat ă ă ă
cumsecade, care putea s devin o so ie şi ă ă ţ
o mam devotat . 'ele mai recente ă ă
ntrevederi ale noastre nu decurseseră
chiar groaznic. +n realitate, 3osal7n fusese
remarcabil de bine-dispus . Primise o ă
c eluş nou , o bestie neagr şi supl ăţ ă ă ă ă
numit ;adie, pe care se hot râse s-o care ă ă
peste tot dup ea, numai s nu sufere şi ă ă
noua ei prieten aceeaşi soart ca Penn7. ă ă
?a un moment dat, când 3osal7n şi-a
ridicat spre mine ochii albaştri plini de
adora ie, ntrebându-m dac prefer s ţ ă ă ă
avem la nunt gardenii sau liliac, aproape ă
c mi-a fost drag de ea. Poate c asta chiar ă ă
ar fi de ajuns.
!ata nu st tuse pe gânduri şi pusese la ă
cale o alt petrecere pentru s rb torire. De ă ă ă
data aceasta
era vorba despre o petrecere
câmpeneasc , pe moşie, la care tata ă
invitase pe oricine locuia pe o raz de ă
dou zeci de mile. .-am recunoscut decât o ă
mân de oameni, câ iva b rba i tineri şi ă ţ ă ţ
câteva fete dr gu e, plus solda ii ă ţ ţ
confedera i care mişunau prin jurul ţ
labirintului, purtându-se de parc ar fi fost ă
proprietarii moşiei. 'ând eram mai mic, mi
pl ceau petrecerile de la *eritas, nsemnau ă
mereu o şans pentru mine s dau fuga cu ă ă
prietenii la iazul nghe at, s ne juc m de-a ţ ă ă
v-a i ascunselea prin mlaştin , s c l rim ţ ă ă ă ă
pân la Gic6er7 9ridge, dup care s ne ă ă ă
provoc m ntre noi, s vedem cine are ă ă
curaj s plonjeze n Gillo5 'ree6, cu apele ă
lui adânci, reci ca ghea a. (cum, nu-mi ţ
doream decât s se termine, ca sa pot ă
r mâne singur, n camera mea. ă
0 ;tefan, ai chef s bei un 5his6e7 cu ă
mine4 m-a strigat 3obert, dinspre barul
improvizat sub portic.
Fudecând dup zâmbetul lui strâmb, era ă
beat deja.
)i-a ntins un pahar pântecos, f r picior ă ă
ciocnindu-l cu al lui.
0 'ât de curând, pe-aici o s fie plin de ă
mici ;alvatore. Po i s - i nchipui una ca ţ ă ţ
asta4 a zis, ntinzându-şi larg bra ele spre ţ
terenurile moşiei ca şi cum ar fi vrut s -mi ă
arate cam cât loc vor avea ca s creasc ă ă
imaginarele mele progenituri.
)i-am rotit nefericit b utura n pahar ă
nefiind n stare s -mi imaginez ce voia el. ă
0 Ei bine, ai f cut un om norocos din ă
t ticul t u. Iar din 3osal7n, o fat ă ă ă
norocoas , a tras concluzia 3obert. ă
3idicându-şi pentru o ultim oar paharul ă ă
spre mine, a plecat s discute cu ă
intendentul familiei ?oc65ood.
(m oftat şi m-am aşezat pe balansoarul
de pe verand , privind veselia de peste tot ă
din jurul meu. 8tiam c ar fi trebuit s m ă ă ă
bucur. 8tiam c tata nu voia pentru mine ă
decât ceea ce era mai bun. 8tiam c nu era ă
nimic n neregul cu 3osal7n. ă
8i-atunci, de ce sim eam logodna asta ca ţ
pe o condamnare la moarte4
Pe peluz , lumea mânca, râdea şi dansa, ă
şi o forma ie ncropit din trei prieteni ai ţ ă
mei din copil rie, Ethan /iffin, 9rian Galsh ă
şi )atthe5 >artnett, interpreta o versiune
proprie după
I 9onnie 9lue =lagC. 'erul era lipsit de
nori, iar vremea, pl cut , doar o foarte ă ă
uşoar pişc tur a r celii din aer ă ă ă ă
amintindu-ne c era, ntr-adev r, toamn . ă ă ă
+n dep rtare, se auzeau copiii de şcoal ă ă
dându-se n leag ne şi ipând pe la poart . ă ţ ă
=aptul c aveam atâta veselie n jur 0 şi ă
toat , destinat mie 0 şi c nu m ă ă ă ă
bucuram de ea mi f cea inima s -mi ă ă
bubuie greoaie n piept.
3idicându-m , m-am dus n biroul tatei. ă
(m nchis uşa dup mine, r suflând uşurat. ă ă
Doar o foarte slab şuvi de lumin se ă ţă ă
strecura printre draperiile grele din
damasc. +nc perea era r coroas şi ă ă ă
mirosea a piele bine uns şi a c r i ă ă ţ
muceg ite. (m scos din bibliotec un ă ă
volum sub ire cu sonetele lui ;ha6espeare ţ
şi l-am deschis la poemul meu preferat.
;ha6espeare avea darul s m calmeze, ă ă
cuvintele lui liniştindu-mi creierul şi
amintindu-mi c pe lume mai e<istau ă
dragoste şi frumuse e. Poate c tr irea lor ţ ă ă
prin intermediul artei mi-ar ajunge, ca
sprijin.
)-am instalat pe fotoliul din piele cu
rezem tori laterale al tatei, dintr-un col , şi ă ţ
am nceput s r sfoiesc distrat filele din ă ă
foi sub ire. .u ştiu precis cât timp am ţă ţ
z bovit acolo, l sând cuvintele s m ă ă ă ă
inunde, dar ştiu c , pe cât citeam mai mult, ă
pe atât mai calm m sim eam. ă ţ
0 'e citeşti4
*ocea m-a f cut s tresar, şi cartea mi-a ă ă
c zut din poal , cu zgomot. ă ă
Aatherine st tea n pragul biroului, ă
mbr cat ntr-o rochie alb , simpl , din ă ă ă ă
m tase, care-i mbr i a fiecare form a ă ă ă ț ș
trupului. !oate celelalte femei prezente la
petrecere purtau straturi peste straturi de
muselin pe crinoline, p zindu-şi pielea sub ă ă
grosimea materialului. +n schimb, Aatherine
nu p rea câtuşi de pu in jenat s -şi ă ţ ă ă
e<pun umerii albi. Din decen , mi-am ă ţă
ntors privirea n alt parte. ă
0 De ce nu eşti la petrecere4 am
ntrebat-o, aplecându-m s -mi ridic ă ă
cartea.
Aatherine a f cut câ iva paşi n direc ia ă ţ ţ
mea.
0 !u de ce nu eşti la petrecere4 .u eşti tu
invitatul de onoare4 a replicat, coco ându- ţ
se pe bra ul fotoliului meu. ţ
0 ?-ai citit pe ;ha6espeare4 am ntrebat,
ar tându-i spre cartea deschis din poala ă ă
mea.
Era o ncercare stângace de schimbare a
subiectului, nc nu cunoscusem vreo fat ă ă
cunosc toare a operelor lui. .u mai ă
departe decât ieri 3osal7n recunoscuse că
n-a citit nici m car o carte n ultimii trei ani, ă
de când a absolvit pensionul. 8i chiar şi-
atunci, ultimul volum pe care-l frunz rise ă
nu fusese altceva decât o broşur despre ă
cum s devii o so ie confederat ă ţ ă
ascult toare. ă
0 ;ha6espeare, a repetat, accentul ei
desp r ind numele n trei silabe. ă ţ
Era un accent neobişnuit, nicidecum
vreunul pe care s -l mai fi auzit la altcineva ă
provenit din (tlanta. +şi tot leg na, distrat , ă ă
picioarele nainte şi napoi, permi ându-mi ţ
s constat c nu purta ciorapi. )i-am ntors ă ă
din nou privirea altundeva.
0 B; le asem n cu o zi de var 4C a citat ă ă ă
ea.
)i-am ridicat privirea, uimit.
0 ,, !u eşti mai dulce şi surâzi mai blândC,
am zis, continuând citatul.
Inima mi pornise n galop, iar creierul mi-l
sim eam moale ca o piftie, dându-mi ţ
neobişnuita senza ie c aş visa. ţ ă
Aatherine mi-a smuls cartea din poal , ă
nchizând-o cu un pocnet sonor.
0 .u, a rostit ea, cu fermitate.
0 Dar aşa sun urm torul vers, am ă ă
protestat, iritat de faptul c schimba ă
regulile unui joc la care credeam c m ă ă
pricep.
0 (şa sun urm torul vers pentru ă ă
domnul ;ha6espeare. .umai c eu doar i ă ţ
puneam o simpl ntrebare. ; te asem n ă ă ă
cu o zi de var 4 ă
Eşti demn de compara ia aceasta, ţ
domnule ;alvatore4 ;au ai nevoie de o
carte, ca s te hot r şti4 m-a ntrebat ă ă ă
Aatherine, zâmbind larg n timp ce inea ţ
volumul astfel ncât s nu poat ajunge la ă ă
el.
)i-am dres glasul, n timp ce gândurile
mi alergau prin minte. Damon i-ar fi dat o
replic spiritual , f r ca m car s stea pe ă ă ă ă ă ă
gânduri. Eu schimb, eu, când eram cu
Aatherine, parc-aş fi fost un şcolar
ncercând s-o impresioneze pe o fat cu o ă
broasc prins din iaz. ă ă
0 Ei bine, pe fratele meu ai putea s -l ă
asemeni cu o zi de var . i-ai petrecut o ă Ţ
mul ime de timp cu el, am zis, nroşindu- ţ
m şi, instantaneu, dorindu-mi s -mi pot ă ă
lua cuvintele nd r t. ă ă
*orbisem ca un mofturos plin de gelozie.
0 Poate, cu o zi de var , dar cu câ iva ă ţ
nori de furtun n dep rtare, a replicat ă ă
Aatherine, arcuindu-şi sprâncenele. Dar tu,
+nv atule ;tefan, tu eşti altfel fa de ăţ ţă
+ntunecatul Damon. ;au..., Aatherine şi-a
ab tut privirea, n timp ce un zâmbet i ă
traversa fulger tor chipul. ;au 3epezitul ă
Damon.
0 Pot şi eu s fiu repezit, am zis, ă
bosumflat, nainte ca m car s -mi dau ă ă
seama ce spun.
(m cl tinat din cap, iritat. Era ca şi cum ă
Aatherine m-ar fi constrâns cumva, prin
puterea min ii, s vorbesc f r s gândesc. ţ ă ă ă ă
Era atât de nsufle it şi de vioaie... vorbind ţ ă
cu ea, m sim eam ca ntr-un vis, n care ă ţ
nimic din ce-aş fi
spus nu ar fi avut urm ri, ns tot ce ă ă
spuneam era important.
0 Ei bine, atunci trebuie s-o v d şi eu, ă
;tefan, mi-a zis Aatherine, punându-şi
mâna ca ghea a pe antebra ul meu. (m ţ ţ
ajuns s -l cunosc pe Damon, dar despre ă
tine nu prea ştiu mare lucru. 8i e mare
p cat, nu crezi4 ă
(far , departe, forma ia ataca ,,IJm a ă ţ
/ood 1ld 3ebelC. 8tiam c ar fi trebuit s ă ă
ies la loc, s fumez o igar de foi cu ă ţ ă
domnul 'art5right, s-o nvârtesc pe
3osal7n ntr-un prim vals, s nchin n ă
cinstea locului meu printre b rba ii din ă ţ
)7stic =alls. +n loc de asta, am r mas pe ă
fotoliul din piele dorindu-mi s fi putut ă
r mâne n bibliotec , inspirând parfumul lui ă ă
Aatherine, pe vecie.
0 (m voie s fac o remarc 4 m-a ntrebat ă ă
Aatherine, aplecându-se spre mine.
1 şuvi rebel ntunecat i-a c zut peste ţă ă ă ă
fruntea alb . (m fost nevoit s apelez la ă ă
toate puterile mele ca s m mpotrivesc ă ă
tenta iei de a i-o nl tura de pe fa . ţ ă ţă
0 .u prea cred c - i face pl cere ce se- ă ţ ă
ntâmpl acum, a continuat ea. Petrecerea, ă
logodna...
Inima a nceput din nou s -mi bat cu ă ă
putere. +n ultima s pt mân , m ă ă ă ă
str duisem cu disperare s -mi ascund ă ă
sentimentele. Dar nu cumva ea m-o fi
v zut oprindu-m n fa a casei tr surilor4 ă ă ţ ă
.u cumva m v zuse alergând c lare pe ă ă ă
)ezzanotte n p dure, n timp ce ea şi ă
Damon e<plorau gr dina, disperat s m ă ă ă
ndep rtez de râsetele lor4 .u cumva ă
izbutise, ntr-un fel sau altul, s -mi citeasc ă ă
gândurile4
Aatherine mi-a zâmbit, cu un pic de mil . ă
0 ; rmanul, scumpul şi credinciosul de ă
;tefan... nc n-ai nv at c regulile sunt ă ăţ ă
f cute ca s fie nc lcate4 .u po i s -i faci ă ă ă ţ ă
pe to i ferici i - pe tat l t u, pe 3osal7n, ţ ţ ă ă
familia 'art5right dac tu nsu i nu eşti ă ţ
fericit.
)i-am dres iar şi glasul, dându-mi seama ă
cu durere n suflet c femeia aceasta, pe ă
care o cunoşteam doar de câteva
s pt mâni, m n elegea mai bine decât ar ă ă ă ţ
fi putut propriul meu tat ... şi viitoarea mea ă
so ie... s m n eleag vreodat . ţ ă ă ţ ă ă
Aatherine s-a l sat s alunece jos de pe ă ă
fotoliu şi şi-a plimbat privirea pe volumele
din biblioteca tatei. ( scos dintre ele o
carte groas , legat in piele, )isterele din ă ă
)7stic =alls. Era un volum pe care nu-l mai
v zusem n via a mea. -n zâmbet i-a ă ţ
luminat buzele trandafirii, şi mi-a f cut ă
semn s m aşez lâng ea pe canapeaua ă ă ă
tatei. 8tiam c n-ar trebui s fac asta, dar, ă ă
ca n trans , m-am ridicat şi am traversat ă
nc perea. )-am cufundat lâng ea n ă ă
perna nvelit n piele r coroas cr pat , a ă ă ă ă ă
canapelei, l sându-m , pur şi simplu purtat ă ă
de val.
?a urma urmei, cine ştie4 Poate c vreo ă
câteva momente petrecute n prezen a ei ţ
aveau s fie balsamul de care aveam ă
nevoie ca s -mi nfrâng melancolia. ă
$
.u ştiu precis cât timp am mai r mas ă
mpreun n camer . 'easul cu pendul ă ă ă
dintr-un col tic ia minut dup minut, ns ţ ă ă ă
pentru mine nu e<ista altceva decât
sunetul ritmic al respiratiei lui Aatherine,
felul n care c dea lumina pe ma<ilarul ei ă
col uros, rapida ntoarcere a paginilor n ţ
timp ce ne uitam pe carte. (veam vaga
conştiin a faptului c trebuia s plec, şi ţă ă ă
cât mai curând, ns ori de câte ori m ă ă
gândeam la muzic , şi la dans, şi la ă
farfuriile cu pui fript, şi la 3osal7n, mă
pomeneam, literalmente, incapabil s fac o ă
mişcare.
0 !u nu citeşti2 m-a certat n glum , la un ă
moment dat, Aatherine, ridicându-şi
privirea de pe
)isterele din )7stic =alls.
0 .u, aşa e.
0 De ce4 Eşti distras4 m-a ntrebat
Aatherine, ridicându-se şi ntinzându-şi
umerii supli n timp ce-şi n l a bra ele ca ă ţ ţ
s pun cartea la loc pe raft. ă ă
.umai c a pus-o greşit, lâng c r ile ă ă ă ţ
despre geografia lumii ale tat lui meu. ă
0 (ici, am murmurat, ntinzându-m din ă
spatele ei s iau cartea şi s-o aşez pe raftul ă
mai nalt, unde-i era locul.
)irosul de l mâie şi de ghimbir m-a ă
nv luit, nmuindu-mi genunchii, ame indu- ă ţ
m . Ea s-a ntors spre mine. 9uzele noastre ă
erau desp r ite de numai câ iva centimetri ă ţ ţ
şi, dintr-odat , parfumul ei a devenit ă
irezistibil. 'hiar dac mintea mea ştia c nu ă ă
e bine, inima urla, spunându-mi c n-aş ă
mai fi niciodat mplinit dac n-aş s ruta-o ă ă ă
pe Aatherine. (m nchis ochii şi m-am
aplecat nainte pân când buzele mele le- ă
au atins pe-ale ei.
Pentru o clip , m-am sim it de parc ă ţ ă
ntreaga mea via mi s-ar fi aşezat la locul ţă
cuvenit. (m v zut-o pe Aatherine alergând ă
descul pe câmp n spatele casei ţă
tr surilor, n timp ce eu fugeam dup ea, ă ă
cu fiul nostru coco at pe um r. ţ ă
Dar atunci, total nepoftit , mi-a ap rui ă ă
minte imaginea lui Penn7, cu gâtul sfâşiat.
)-am tras napoi instantaneu, ca lovit de
tr snet. ă
0 ;cuz -m 2 am e<clamat, dându-m n ă ă ă
spate şi mpiedicându-m de o m su ă ă ţă
nc rcat pân sus cu c r ile tatei. ă ă ă ă ţ
;-au pr buşit toate pe podea, cu un ă
zgomot atenuat de covoarele persane.
;im eam n gur un gust ca de fier. 'e ţ ă
f cusem4 Dac intra tata, ner bd tor s ă ă ă ă ă
deschid cutia cu trabucuri, mpreun cu ă ă
domnul 'art5right4 )intea a nceput s mi ă
se nvârteasc , oripilat . ă ă
0 !rebuie s ... trebuie s plec, am ă ă
bolborosit. !rebuie s m duc s -mi caut ă ă ă
logodnica.
8i f r s mai arunc m car o privire spre ă ă ă ă
Aatherine şi s -i v d e<presia uluit care ă ă ă
sigur i ap ruse pe fa , am fugit din birou, ă ţă
traversând n goan sera goal şi ieşind n ă ă
gr din . ă ă
+nserarea tocmai prindea s se lase. ă
!r surile deja ncepeau s plece, cu mame ă ă
şi copii mici, ca şi cum invita ii precau i ţ ţ
care se temeau de atacurile animalelor.
(cum era momentul n care ncepeau să
curg b uturile alcoolice, forma ia s cânte ă ă ţ ă
mai tare, iar fetele s se ntreac n valsuri, ă ă
ahtiate s le atrag privirile solda ilor ă ă ţ
confedera i care şi aveau tab ra n ţ ă
apropiere. (m sim it cum respira ia mi ţ ţ
revine la normal. .imeni nu ştia unde
fusesem, cu atât mai pu in ce f cusem. ţ ă
)-am ndreptat inten ionat spre centrul ţ
petrecerii ca şi cum aş fi fost pur şi simplu
la bar, s -mi umplu paharul. ?-am v zut pe ă ă
Damon stând cu al i solda i, jucând po6er ţ ţ
ntr-un col al verandei. 'inci fete se ţ
nghesuiser pe balansoar chicotind şi ă
tr nc nind zgomotos. !ata se ndrepta spre ă ă
labirint mpreun cu domnul 'art5right, ă
ambii inând n mân câte un pahar cu ţ ă
5his6e7 şi gesticulând animat, f r ndoial ă ă ă
ntr-o discu ie despre beneficiile fuziunii ţ
dintre familiile 'art5right şi ;alvatore.
0 ;tefan2 m-am auzit strigat, sim ind n ţ
acelaşi timp şi o palm peste spinare. 'hiar ă
ne ntrebam unde or fi invita ii de onoare. ţ
.ici pic de respect fa de cei mai b trâni ţă ă
ca ei, a peroat, jovial, 3obert.
0 3osal7n tot nu e pe-aici4 l-am ntrebat.
0 8tii doar cum sunt fetele. Ele trebuie să
arate e<act cum trebuie, cu atât mai mult
când şi s rb toresc iminenta c s torie, mi- ă ă ă ă
a r spuns 3obert. ă
*orbele lui sunau conving tor: cu toate ă
acestea, un ine<plicabil frison de team mi- ă
a n v lit n jos pe şira spin rii. ă ă ă
)i se p rea mie, sau soarele apusese ă
neaşteptat de repede4 Petrec re ii de pe ă ţ
peluz se pref cuser n siluete ntunecate ă ă ă
n cele doar cinci minute de când ieşisem,
şi nu-l mai puteam distinge pe Damon n
grupul din col . ţ
? sându-l pe 3obert n urm , mi-am f cut ă ă ă
loc cu coatele printre oaspe i. Era ceva ţ
neobişnuit pentru o fat s nu apar la ă ă ă
propria petrecere. Dar dac , nu ştiu cum, ă
intrase n cas şi v zuse... ă ă
.u, aşa ceva era cu neputin . -şa fusese ţă
n chis , iar storurile, trase. )-am ndreptat ă
iute spre casa slujitorilor, din apropierea
iazului, unde ei şi ineau propria petrecere, ţ
s v d dac ajunsese cumva acolo vizitiul ă ă ă
lui 3osal7n.
3azele lunii se reflectau din ap , ă
aruncând o lumin verzuie, fantomatic , ă ă
asupra pietrelor şi s lciilor din jurul iazului. ă
Iarba era umed de rou şi nc strivit de ă ă ă ă
când jucasem fotbal cu Damon acolo. 1
negur joas care-mi ajungea pân la ă ă ă
genunchi m-a f cut s -mi doresc s fi m ă ă ă ă
nc l at cu cizmele, n locul pantofilor mei ă ţ
de gal . ă
(m mijit ochii. ?a poalele unei s lcii, n ă
care m c rasem mpreun cu Damon ă ăţă ă
de-atâtea ori n copil rie, se vedea un soi ă
de butuc ntunecat, cu o r d cin mare, ă ă ă
strâmb . .umai c nu-mi aminteam de ă ă
vreo r d cin n locul acela. Pentru o clip ă ă ă ă
m-am ntrebat dac n-ar putea s fie doar o ă ă
pereche de ndr gosti i mbr işa i, ă ţ ăţ ţ
ncercând s scape de privirile iscoditoare. ă
(m zâmbit f r s vreau. 9ine c m car ă ă ă ă ă
cineva şi-a g sit dragostea la petrecerea ă
asta.
Dar atunci, norii s-au mişcat, şi o fâşie de
lun a luminat copacul... şi silueta de sub ă
el. )i-am dat seama, cu o tres rire ă
ngre oşat , c nu era vorba despre doi ţ ă ă
ndr gosti i n toiul unei mbr iş ri. Era ă ţ ăţ ă
3osal7n, logodnica mea, cu beregata
sfâşiat , cu ochii pe jum tate deschişi, ă ă
fi<ând crengile copacilor de parc ele ar fi ă
de inut secretul unui univers din care ea nu ţ
mai f cea parte. ă
K
+mi vine greu s mai descriu momentele ă
care-au urmat.
+mi amintesc zgomotele paşilor şi ipetele, ţ
şi de slujitorii care se rugau n fa a caselor ţ
lor. +mi amintesc c m pr buşisem n ă ă ă
genunchi, urlând din r runchi, de groaz , ă ă
de mil şi de fric . +mi amintesc c domnul ă ă ă
'art5right m-a tras napoi, n timp ce
doamna 'art5right se l sa s cad n ă ă ă
genunchi, bocind asurzitor, ca un animal
r nit. +mi amintesc c am v zut tr sura ă ă ă ă
poli iei. +mi amintesc pe tata şi pe Damon, ţ
frângându-şi mâinile şi şuşotind pe seama
mea, ca doi alia i ncercând s pun la cale ţ ă ă
cele mai bune m suri pentru ngrijirea mea. ă
(m ncercat s vorbesc, s le spun c n-am ă ă ă
nimic, n definitiv, eram viu. .umai c nu ă
puteam s articulez cuvintele. ă
?a un moment dat, doctorul Fanes şi-a
strecurat bra ele pe sub ale mele şi m-a ţ
ridicat n picioare. +ncetul cu ncetul, mai
mul i b rba i necunoscu i mie m-au ţ ă ţ ţ
nconjurat şi m-au târât pân pe veranda ă
casei servitorilor. (colo, s-au ndrugat tot
felul de cuvinte şi a fost chemată
'ordelia.
0 . am... n-am nimic, am bâiguit, n
cele din urm , stânjenit c mi se acorda ă ă
atâta aten ie, când 3osal7n fusese cea ţ
omorât . ă
0 8 t, gata, ;tefan, m-a oprit 'ordelia, cu ţ
fa a ei t b cit ncre it acum de ţ ă ă ă ţ ă
ngrijorare. )-a ap sat cu palmele pe piept ă
şi a bolborosit ca pentru ea o rug ciune, ă
dup care a scos la iveal un flacon mititel ă ă
din pliurile voluminoase ale fustei.
;co ându-i dopul, mi l-a lipit de buze. 9ea, ţ
m-a ndemnat, n timp ce un lichid cu gust
de lemn dulce mi se scurgea pe gât.
0 Aatherine2 am scâncit.
)i-am astupat apoi gura cu palma, dar nu
nainte ca o e<presie de mirare s i se ă
aştearn 'ordeliei pe fa . +n grab , mi-a ă ţă ă
mai administrat o doz din lichidul cu ă
arom de lemn-dulce. ă
)-am l sat s cad la loc pe treptele tari ă ă
ale verandei, prea istovit ca s mai pot ă
gândi.
0 =ratele lui e pe-aici, pe undeva, am
auzit-o zicând pe 'ordelia, cu o voce de
parc-ar fi vorbit de sub ap . (duce i-l. ă ţ
(m auzit zgomotul paşilor şi am deschis
ochii n clipa imediat urm toare, la timp cât ă
s -l v d ă ă
pe Damon n picioare, lâng mine. Era alb ă
la fa de şoc. ţă
0 1 s -şi revin 4 a ntrebat el, ă ă
ntorcându-şi ochii spre 'ordelia.
0 Eu cred..., a nceput doctorul Fanes.
0 (re nevoie de odihn . De linişte. De o ă
camer ntunecoas , l-a ntrerupt 'ordelia, ă ă
pe un ton autoritar.
Damon i-a f cut un semn de ncuviin are. ă ţ
0 Eu... 3osal7n... ar fi trebuit..., am
b lm jit, chiar dac nu ştiam cum s -mi ă ă ă ă
sfârşesc fraza.
(r fi trebuit s ce4 (r fi trebuit s plec n ă ă
c utarea ei mai devreme, n loc s -mi ă ă
petrec timpul s rutând-o pe Aatherine4 (r ă
fi trebuit s insist cu oferta de a o conduce ă
la petrecere4
0 8şt, m-a oprit Damon, s ltându-m n ă ă
picioare.
(m reuşit s m in pe ele, deşi mi ă ă ţ
tremurau. 'a din senin, a ap rut tata şi m- ă
a apucat de cel lalt bra , şi aşa am izbutit, ă ţ
cu poticneli, s cobor de pe verand şi s ă ă ă
ajung napoi n cas . Petrec re ii erau ă ă ţ
aşeza i pe iarb , inându-se de mâini sau n ţ ă ţ
bra e, iar şeriful =orbes convocase mili ia, ţ ţ
s scotoceasc prin p dure. (m sim it cum ă ă ă ţ
Damon m conduce spre uşa din spatele ă
casei şi m ajut s urc scara, dup care ă ă ă ă
m las s m pr buşesc pe patul meu. (m ă ă ă ă ă
c zut pe aşternuturile din bumbac, dup ă ă
care nu-mi mai amintesc altceva, n afara
ntunericului.
+n diminea a urm toare, m-am trezit cu ţ ă
ochii pe m nunchiurile razelor de soare ă
mpr ştiate pe scândurile din lemn de cireş ă
ale podelei din camera mea.
0 9un diminea a, fr ioare, mi-a zis ă ţ ăţ
Damon, aşezat ntr-un col , pe balansoarul ţ
care-i apar inuse str bunicului nostru. ţ ă
)ama ne leg nase n el când eram ă
sugari, cântându-ne pân adormeam. ă
Damon avea ochii roşii şi injecta i de ţ
sânge, ceea ce m-a f cut s m ntreb dac ă ă ă ă
nu cumva st tuse aşa, supraveghindu-m , ă ă
toat noaptea. ă
0 3osal7n a murit4
1 pronun asem ca pe o ntrebare, chiar ţ
dac r spunsul era evident. ă ă
0 Da, mi-a confirmat Damon, ntorcându-
se spre carafa din cristal de pe servanta din
lemn de nuc.
( umplut cu ap un pahar mare, pe care ă
mi l-a ntins. )-am zb tut s m ridic n ă ă ă
capul oaselor.
0 .u, stai acolo, mi-a ordonat el, cu
autoritatea unui ofi er de armat . ţ ă
.u-l mai auzisem niciodat vorbind astfel. ă
(m c zut la loc pe pernele cu puf de ă
gâsc şi l-am l sat pe Damon s -mi duc ă ă ă ă
paharul la buze,
de parc aş fi fost un ânc. ?ichidul rece şi ă ţ
limpede mi-a alunecat pe gât şi, nc o ă
dat , gândul mi-a zburat la seara trecut . ă ă
0 ( suferit4 l-am mai ntrebat, n timp ce
o chinuitoare serie de imagini mi se derula
prin minte.
'ât timp recitasem eu din ;ha6espeare
3osal7n probabil c -şi preg tea grandioasa ă ă
apari ie. ;igur fusese atât de emo ionat la ţ ţ ă
gândul c avea s -şi etaleze rochia cea ă ă
nou , s le fac pe fetele mai tinere s se ă ă ă ă
holbeze cu gura c scat la inelul ei, iar pe ă ă
femeile mai n vârst s-o ia deoparte, ntr- ă
un col işor, unde s discute am nuntele ţ ă ă
privitoare la noaptea nun ii ei. )i-am ţ
nchipuit-o alergând pe iarb , apoi auzind ă
zgomot de paşi n urma ei şi ntorcându-se,
doar ca s vad fulgerarea din ilor albi, ă ă ţ
scânteind n lumina lunii. )-am cutremurat.
Damon a venit spre pat şi mi-a pus o
mân pe um r. Dintr-odat , n vala ă ă ă ă
ngrozitoarelor imagini a ncetat.
0 )oartea survine de obicei n mai pu in ţ
de o secund . (şa se-ntâmpl n r zboi, şi ă ă ă
sunt sigur c aşa a fost şi pentru 3osal7n. ă
;-a aşezat din nou pe scaunul lui, frecându-
şi tâmplele. ;e crede c-ar fi fost un coiot.
3 zboiul i-a purtat pe oameni spre est, la ă
lupt , şi se crede c animalele s-au luat ă ă
dup mirosul sângelui. ă
0 'oio i, am repetat, mpleticindu-m la ţ ă
cea de-a doua silab . ă
.u mai auzisem cuvântul acesta până
acum. Era doar un e<emplu n plus de
termeni care aveau s -mi fie ad uga i n ă ă ţ
vocabular de-acum ncolo, pe lângă
omorât şi v duv. ă ă
0 ;igur, mai sunt şi unii oameni, inclusiv
tata, care sunt de p rere c a fost opera ă ă
demonilor, a ad ugat Damon, rostogolindu- ă
şi n orbite ochii lui negri. E<act ce-i lipsea
oraşului nostru. 1 epidemie de isterie n
mas . 8i ceea ce m calc pe nervi, n ă ă ă
leg tur cu acest mic zvon, e c atunci ă ă ă
când lumea are convingerea c oraşul le-ar ă
fi luat cu asalt de cine ştie ce forţă
demonic , nu mai st cu gândul la faptul c ă ă ă
r zboiul ne sfâşie ara. E mentalitatea asta, ă ţ
a b gatului capului n nisip, pe care pur şi ă
simplu nu pot s-o n eleg. ţ
(m ncuviin at, f r s fiu cu adev rat ţ ă ă ă ă
atent la ce spunea, neputând s v d ă ă
moartea lui 3osal7n ca f când parte din ă
cine ştie ce controvers pe tema r zboiului. ă ă
+n timp ce Damon b tea câmpii n ă
continuare, m-am l sat pe spate şi-am ă
nchis ochii. )i-am invocat amintirea
chipului lui 3osal7n, din clipa n care o
descoperisem. (colo, n ntuneric, ar ta ă
altfel. 1chii i
erau mari şi luminoşi. De parc ar fi z rit ă ă
ceva ngrozitor. De parc ar fi avut parte de ă
suferin e oribile. ţ
"L
& septembrie "$%&
)iezul nop ii. Prea târziu ca s mai ţ ă
adorm, prea devreme ca s fiu treaz. 1 ă
lumânare mi arde pe noptier , mpr ştiind ă ă
pâlpâitoare umbre r u-prevestitoare. ă
Deja m simt bântuit. ) voi ierta ă ă
vreodat pentru vina de a nu fi g sit-o pe ă ă
3osal7n decât atunci când a fost prea
târziu4 8i de ce ea 0 cea pe care jurasem
s-o uit 0 mi este nc prezent n minte4 ă ă
'apul mi zvâcneşte de durere. 'ordelia e
mereu la uş , oferindu-mi b uturi, hapuri, ă ă
prafuri din plante. Eu le iau, ca un copil n
convalescen . !ata şi Damon m tot ţă ă
privesc, când şi nchipuie c dorm. 'e ştiu ă
ei despre coşmaruri4
'rezusem despre c s toria mea c ar fi o ă ă ă
soart mai rea decât moartea. )-am ă
nşelat. )-am nşelat n atât de multe
privin e, atât de multe, şi acum tot ce mai ţ
pot s fac este s m rog pentru iertare şi ă ă ă
s sper c undeva, cumva, voi putea s -mi ă ă ă
adun puterile, din str fundurile fiin ei mele, ă ţ
şi s p şesc cu fermitate din nou pe calea ă ă
binelui. (şa voi face. !rebuie. Pentru
3osal7n.
8i pentru ea.
8i-acum, o s suflu n lumânare, sperând ă
ca somnul - unul asem n tor celui al mor ii ă ă ţ
0 s m nghit cât mai repede... ă ă ă
0 ;tefan2 E timpul s te trezeşti2 m-a ă
strigat tata trântind uşa camerei mele.
0 'e4 am ntrebat, zb tându-m s m ă ă ă ă
ridic n capul oaselor, neştiind sigur ce oră
era, sau ce zi, sau cât timp trecuse de la
moartea lui 3osal7n.
#iua se pierdea n noapte, şi eu nu
puteam niciodat s dorm cu adev rat, ci ă ă ă
doar s a ipesc, pr buşindu-m n cumplite ă ţ ă ă
coşmaruri. .-aş fi mâncat nimic dac n-ar fi ă
ap rut 'ordelia tot timpul prin camera ă
mea, cu fierturile ei, vârându-mi-le cu
lingura n gur , ca s fie sigur c le ă ă ă ă
nghi eam. Preg tise pui fript cu bame şi un ţ ă
terci gros din ceea ce ea numea tocana
suferindului, despre care spunea c-o s m ă ă
fac s m simt mai bine. ă ă ă
+mi mai l sase ceva, de data asta de b ut, ă ă
pe noptier . (m nghi it totul la repezeal . ă ţ ă
0 =ii gata. (lfred o s te ajute s te ă ă
preg teşti, mi-a zis tata. ă
0 /ata pentru ce4 m-am mirat,
coborându-mi picioarele pe podea.
)-am ndreptat, şontâc-şontâc, spre
oglind . +mi crescuse barba ca o mirişte, iar ă
p rul şaten-roşcat mi era zbârlit. (veam ă
ochii roşii, iar c maşa de noapte mi atârna ă
pe umeri. (r tam groaznic. ă
!ata a venit n spatele meu, evaluându-mi
nf işarea reflectat de oglind . ăţ ă ă
0 1 s - i revii tu. (zi e nmormântarea lui ă ţ
3osal7n, şi e important, atât pentru mine,
cât şi pentru familia 'art5right, s fim to i ă ţ
prezen i acolo. *rem s le ar t m tuturor ţ ă ă ă
c trebuie s fim uni i mpotriva r ului care ă ă ţ ă
ne n p stuieşte oraşul. ă ă
+n timp ce tata boscorodea mai departe
despre demoni, eu m gândeam c aveam ă ă
s dau ochii pentru prima dat de la ă ă
tragedie cu cei din familia 'art5right. +ncă
resim eam o vinov ie oribil . .u-mi ţ ăţ ă
puteam st pâni gândul c atacul nu s-ar ă ă
mai fi petrecut dac-aş fi aşteptat-o pe
3osal7n pe verand , n loc s z bovesc n ă ă ă
birou cu Aatherine. Dac-aş fi fost afar , ă
aşteptând-o pe 3osal7n, aş fi v zut-o ă
venind dinspre câmp, cu rochia ei roz.
Poate c-aş fi v zut şi eu moartea cu ochii, ă
şi ea n-ar mai fi trebuit s nfrunte de una ă
singur coşmarescul animal. 'hiar dac n-o ă ă
iubeam eu pe 3osal7n, tot nu-mi puteam
ierta c nu fusesem acolo, ca s-o salvez. ă
0 Ei, hai odat , m-a mboldit tata, ă
ner bd tor, n timp ce (lfred intra n ă ă
camer , inând n mâini o c maş alb din ă ţ ă ă ă
oland şi un costum negru la dou rânduri. ă ă
)-am albit la fa . Era costumul pe care ţă
ar fi urmat s -l mbrac la nunt ... iar ă ă
biserica la care aveam s-o jelim pe 3osal7n
ar fi trebuit s oficieze slujba unirii dintre ă
noi. !otuşi, am reuşit s -mi pun costumul, ă
dup ce l-am l sat pe (lfred s m ajute cu ă ă ă ă
b rbieritul, fiindc mie mi tremurau ă ă
mâinile, şi am ieşit din cas dup o or , ă ă ă
preg tit s fac ce era de f cut. ă ă ă
)i-am inut ochii n p mânt n timp ce-i ţ ă
urmam pe tata şi pe Damon spre tr sur . ă ă
!ata s-a aşezat n fa , lâng (lfred, n ţă ă
timp ce Damon a stat cu mine n spate.
0 'um te mai sim i, fr ioare4 s-a ţ ăţ
interesat Damon, n timp ce familiarul
tropot al copitelor lui Du6e şi Fa6e ne purta
de-a lungul drumului Gillo5 'ree6.
0 .u prea bine, i-am r spuns, de form , ă ă
sim ind un nod eap n n gât. ţ ţ ă
Damon mi-a pus o mân pe um r. ă ă
'o ofenele tr nc neau, albinele zumz iau, ţ ă ă ă
iar soarele aşternea o lumin aurie asupra ă
copacilor. !r sura mirosea toat a ghimbir, ă ă
şi mi-am sim it stomacul ntorcându-se pe ţ
dos. Era mirosul p catului de a fi poftit la o ă
femeie care nu avea s -mi fie niciodat 0 ă ă
nu putea s -mi fie niciodat 0 so ie. ă ă ţ
0 Prima moarte, prima pe care-o vezi cu
ochii, te transform , mi-a zis ntr-un târziu ă
Damon, n timp ce tr sura tr gea n fa a ă ă ţ
bisericii cu drani alb . ţă ă
'lopotele d ng neau, şi toate pr v liile ă ă ă ă
din oraş aveau s r mân nchise toat ă ă ă ă
ziua.
0 Dar poate c-o s te transforme n bine, ă
a ad ugat el. ă
0 Poate, l-am aprobat, n timp ce
coboram din tr sur , cu toate c nu ă ă ă
vedeam cum.
(m ajuns la uşa bisericii chiar n timp ce
doctorul Fanes intra şontâc ind, cu bastonul ă
ntr-o mân şi cu o sticlu cu 5his6e7 n ă ţă
cealalt . Pearl şi (nna st teau una lâng ă ă ă
cealalt , cu Fonathan /ilbert n spatele lor, ă
inându-şi coatele coco ate pe marginea ţ ţ
stranei lui Pearl, la doar câ iva centimetri ţ
de um rul ei. ă
8eriful =orbes era la locul lui obişnuit, din
cel de-al doilea rând de strane, privind
chiorâş spre pâlcul de femei rujate de la
tavern , venite s -şi prezinte omagiile. ?a ă ă
marginea cercului acestora era (lice,
barmani a, f cându-şi vânt cu un evantai ţ ă
din m tase. ă
'alvin 9aile7, organistul, interpreta o
adaptare dup 3ecviemul lui )ozart, ns la ă ă
fiecare câteva acorduri nimerea câte o notă
fals . +n strana din fa , domnul 'art5right ă ţă
st tea cu privirea a intit drept nainte, n ă ţ ă
timp ce doamna 'art5right hohotea de
plâns şi, din când n când, şi sufla nasul
ntr-o batist dantelat . +n partea din fa a ă ă ţă
bisericii, se vedea un sicriu nchis din lemn
de stejar, acoperit cu flori. = r s scot o ă ă ă
vorb , m-am dus ntr-acolo şi am ă
ngenuncheat n fa a lui. ţ
0 +mi pare atât de r u, am şoptit, ă
atingând coşciugul rece şi tare.
.edorite imagini ale logodnicei mele mi s-
au perindat prin minte, 3osal7n chicotind
cu c eluşa ei, discutând cu voioşie despre ăţ
combina iile florare pentru nunta noastr , ţ ă
riscând s -şi atrag mânia slujnicei când ă ă
m-a s rutat f iş pe obraz la sfârşitul uneia ă ăţ
dintre vizite. )i-am luat mâna de pe sicriu
şi am mpreunat-o cu cealalt , ca pentru ă
rug ciune. ă
0 ;per c te-ai rentâlnit cu Penn7, n 3ai, ă
am zis. )-am aplecat, l sându-mi buzele s ă ă
ating sicriul. *oiam ca ea s ştie, oriunde- ă ă
ar fi fost, c aş fi nv at s-o iubesc. (dio, ă ăţ
am mai şoptit. )-am ntors s m duc la ă ă
locul meu, dar m-am oprit brusc. Imediat n
spatele meu era Aatherine. Purta o rochie
din bumbac, de un albastru nchis care
s rea n ochi din marea de creep negru ă
care umplea stranele.
0 +mi pare foarte r u pentru pierderea pe ă
care ai suferit-o, mi-a zis Aatherine,
atingându-mi bra ul. ţ
(m tres rit, tr gându-mi-l napoi. 'um ă ă
ndr znea s m ating , ntr-un chip atât de ă ă ă ă
familiar, n public4 'hiar nu-şi d dea seama ă
c dac n-am fi tot lungit-o atunci, la ă ă
petrecere, poate c tragedia nu s-ar mai fi ă
ntâmplat4
+n ochii ei negri a ap rut o umbr de ă ă
preocupare.
0 8tiu cât de greu trebuie s fie pentru ă
tine, mi-a zis. !e rog, d -mi de ştire dac ai ă ă
nevoie de ceva.
+ndat , m-a cuprins un val de vinov ie, ă ăţ
din cauza presupunerii c ea ar fi avut ă
altceva de gând, decât s -şi arate ă
compasiunea. ?a urma urmei, p rin ii ei ă ţ
muriser . .u era decât o tân r care-şi ă ă ă
oferea sprijinul. )i s-a p rut atât de ă
ntristat , ncât, ntr-o clip de nebunie, am ă ă
fost ispitit s traversez culoarul şi s-o ă
mângâi.
0 )ul umesc, am r spuns, n schimb, ţ ă
sorbindu-mi respira ia rânced şi ţ ă
ntorcându-m n strana mea. ă
)-am strecurat lâng Damon, care st tea ă ă
cu mâinile ncrucişate pios peste o 9iblie. I-
am observat ochii ridicându-se iute când
Aatherine a ngenuncheat scurt lângă
sicriu. I-am urm rit privirea, constatând c ă ă
de sub p l ria ei reuşiser s scape câteva ă ă ă ă
şuvi e, care se ncol ceau n jurul ţ ă
nchiz torii ornamentate a colierului ei ă
albastru.
'âteva minute mai târziu, 3ecviemul s-a
sfârşit iar pastorul 'ollins s-a ndreptat
agale spre amvon.
0 ;untem aici pentru comemorarea unei
vie i ncheiate prea de timpuriu. 3 ul se ţ ă
afl printre noi, şi vom jeli aceast moarte, ă ă
dar ne vom e<trage şi putere din această
moarte..., a intonat el.
(m privit pe furiş dincolo de interval, spre
Aatherine. ;lujitoarea ei, Emil7, st tea de-o ă
parte a ei, iar Pearl, de cealalt . )âinile lui ă
Aatherine erau mpreunate ca pentru
rug ciune. 8i-a r sucit uşor capul, ca şi ă ă
cum ar fi vrut s se uite la mine. )-am silit ă
s -mi ntorc privirea nainte ca ochii s ni ă ă
se ntâlneasc . .-aveam s-o dezonorez pe ă
3osal7n, gândindu-m la Aatherine. ă
)i-am ridicat ochii spre grinzile simple,
nclinate, ale bisericii. +mi pare r u, am ă
rostit n sinea mea, trimi ându-mi mesajul ţ
n sus şi sperând ca 3osal7n, oriunde-ar fi
fost, s -l aud . ă ă
.egura mi se ridica n jurul gleznelor n
timp ce mergeam spre salcie. ;oarele se
gr bea s apun , dar tot puteam s disting ă ă ă ă
siluet ntunecat , cuib rit printre pietre. ă ă ă ă
(m privit nc o dat . Era 3osal7n, cu ă ă
rochia ei pentru petrecere pâlpâind n
lumina slab . =ierea mi s-a ridicat pân -n ă ă
gât. 'um era posibil ca ea s fie acolo4 ă
Doar era ngropat , la doi metri sub ă
p mânt, n cimitirul bisericii =ell. ă
+n timp ce m apropiam, o elindu-mi ă ţ
curajul şi strângând cu itul din buzunar, i- ţ
am observat ochii lipsi i de via , ţ ţă
reflectând verdea a frunzelor de deasupra. ţ
9uclele ei ntunecate i se lipiser de ă
fruntea transpirat . Iar gâtul nu-i era câtuşi ă
de pu in sfâşiat. +n schimb, pe el se vedeau ţ
doar
dou mici g urele distincte, de ă ă
dimensiunile florii unui cui pentru potcovit.
'a mpins de o mân nev zut , am c zut n ă ă ă ă
genunchi lâng trupul s u. ă ă
0 +mi pare r u, am şoptit, fi<ând cu ă
privirea cr p turile p mântului de jos. ă ă ă
Pe urm , mi-am ridicat ochii şi am ă
ncremenit de groaz . =iindc nu era câtuşi ă ă
de pu in trupul lui 3osal7n. ţ
Era al lui Aatherine.
-n mic zâmbet i-a arcuit buzele ca un
boboc de trandafir, ca şi cum doar ar fi
visat.
)-am luptat cu dorin a de a ipa. .- ţ ţ
aveam s-o las pe Aatherine s moar 2 Dar, ă ă
n timp ce-mi ntindeam mâna spre r nile ă
ei, s-a ridicat, ndreptându-şi spinarea. =a a ţ
i s-a transformat, buclele negre s-au
decolorat pân la un blond sp l cit, iar ă ă ă
ochii au nceput s -i ard , nroşi i. (m ă ă ţ
tres rit, tr gându-m napoi. ă ă ă
0 !u eşti de vin 2 ă
'uvintele au str puns nemişcarea nop ii, ă ţ
cu tonul lor sec şi nep mântesc. *ocea nu-i ă
apar inea lui Aatherine, nici lui 3osal7n... ci ţ
unui demon.
(m scos un ip t, apucându-mi strâns ţ ă
briceagul şfichiuind cu el ntunericul nop ii. ţ
Demonul s-a avântat spre mine şi mi-a
apucat gâtul. 8i-a coborât caninii ascu i i ţ ţ
spre pielea mea, dup care totul s-a ă
ntunecat...
)-am trezit sc ldat ntr-o sudoare rece, şi ă
m-am ridicat n capul oaselor. De-afar , a ă
r sunat ă
cronc nitul unei ciori: mai departe, i ă
auzeam pe copii jucându-se. 3azele
soarelui mi mpestri au cu lumini ţ
aşternuturile albe, şi o tav cu mâncare m ă ă
aştepta pe masa pentru lucru. Era ziu . ă
Eram n patul meu.
( fost un vis. )i-am amintit
nmormântarea, drumul de ntoarcere de la
biseric , senza ia de epuizare de când ă ţ
urcasem treptele, ducându-m n camera ă
mea. .u fusese decât un vis, un produs al
prea multelor emo ii şi agita iei din ziua ţ ţ
aceea. -n vis, mi-am repetat, ncercând s - ă
mi domolesc b t ile n valnice ale inimii. ă ă ă
(m luat o nghi itur prelungit de ap ţ ă ă ă
direct din carafa de pe noptier . 'reierul mi ă
s-a liniştit, ncetul cu ncetul, dar inima tot
şi-a continuat goana, iar palmele tot mi le
sim eam transpirate şi lipicioase. Pentru c ţ ă
nu fusese un vis: sau, cel pu in, nu fusese ţ
ca oricare vis avut pân acum. Era ca şi ă
cum demonii mi-ar fi invadat mintea, şi nu
mai ştiam precis ce e adev rat şi ce nu, şi ă
n ce gânduri s m ncred. ă ă
)-am ridicat n picioare, str duindu-m ă ă
s -mi alung coşmarul, şi am pornit agale ă
spre parter. (m ales scara din spate, astfel
ncât s nu-mi ncrucişez drumul cu al ă
'ordeliei, prin buc t rie. ) ngrijise foarte ă ă ă
bine, e<act ca atunci când eram copil şi-mi
plângeam mama, ns ceva anume din ă
vigilen a privirii ei m f cea s devin ţ ă ă ă
agitat. 8tiam c m auzise strigând-o pe ă ă
Aatherine, şi speram cu ardoare s nu se ă
apucat s le spun poveşti slujitorilor. ă ă
)-am dus n biroul tatei şi am aruncat o
privire spre rafturile cu c r i, pomenindu- ă ţ
m nc o dat atras spre partea cu ă ă ă
;ha6espeare. #iua de sâmb t p rea s fi ă ă ă ă
fost ntr-o alt via . 8i totuşi, lumânarea ă ţă
r m sese n suportul din argint e<act acolo ă ă
unde o l saser m eu şi Aatherine, iar ă ă
)isterele din )7stic =alls erau şi acum pe
fotoliu. Dac mi-aş fi nchis ochii, aproape ă
c aş fi sim it mirosul de l mâie. ă ţ ă
)i-am alungat repede gândul acesta şi m-
am gr bit s iau un volum cu )acbeth, o ă ă
pies despre gelozie şi dragoste, despre ă
tr dare şi moarte, care se potrivea perfect ă
cu dispozi ia mea. ţ
)-am for at s m aşez pe fotoliul din ţ ă ă
piele şi s citesc cuvintele, m-am for at s ă ţ ă
ntorc filele. Poate de aşa ceva aveam
nevoie dac voiam s -mi duc via a mai ă ă ţ
departe. Dac m tot for am s fac câte ă ă ţ ă
ceva, poate c reuşeam n sfârşit s trec ă ă
peste vinov ia şi triste ea şi frica pe care ăţ ţ
le purtam n mine nc de la moartea lui ă
3osal7n.
!ocmai atunci, am auzit o b taie n uş . ă ă
0 !ata nu-i aici, am strigat, sperând c , ă
oricine ar fi, avea s plece. ă
0 Domnule ;tefan4 s-a auzit vocea lui
(lfred. (ve i o vizit . ţ ă
0 .u, mul umesc, am r spuns. ţ ă
Probabil c era iar şeriful =orbes. Deja ă
trecuse de vreo patru sau cinci ori, să
discute cu Damon şi cu tata. Pân acum, ă
reuşisem s fiu scutit de ntrevederile cu el. ă
.u puteam ndura
gândul de a-i dest inui lui 0 de a-i ă
dest inui oricui 0 unde m aflasem n ă ă
momentul atacului.
0 Persoana este destul de insistent , mi- ă
a strigat (lfred.
0 8i tu la fel, am bomb nit n barb , n ă ă
timp ce m ndreptam spre uş , s-o ă ă
deschid.
0 Ea v aşteapt n salonul de zi, m-a ă ă
informat (lfred, r sucindu-se pe c lcâie s ă ă ă
plece.
0 ;tai2 am e<clamat.
Ea. ; fi fost... Aatherine4 9 t ile inimii mi ă ă ă
s-au iu it f r voie. ţ ă ă
0 Domnule4 m-a ntrebat (lfred, oprindu-
se cu un picior n aer.
0 ;pune-i c vin. ă
'uprins de frenezie, mi-am stropit fa a cu ţ
ap din lavoarul aflat ntr-un col , şi apoi ă ţ
mi-am netezit cu palmele p rul, dându-l pe ă
spate de pe frunte. 1chii tot somnoroşi mi
erau, şi mici vase de sânge mi se
sp rseser , nroşindu-mi albul lor, dar nu ă ă
mai aveam ce s fac altceva, ca s ar t, cu ă ă ă
atât mai pu in s m simt, mai ca mine ţ ă ă
nsumi.
)-am ndreptat cu paşi hot râ i spre ă ţ
salon. Pentru o clip , inima mi s-a zb tut, ă ă
dezam git . +n locul lui Aatherine, pe ă ă
fotoliul tapi at cu catifea roşie dintr-un col ţ ţ
st tea slujnica ei, Emil7. (vea n poal un ă ă
coş cu flori şi inea n dreptul nasului o ţ
margaret , ca şi cum n-ar fi avut nici cea ă
mai mic grij pe lume. ă ă
0 9un ziua, am rostit, protocolar, ă
ncercând deja s g sesc un prete<t prin ă ă
care s m ndep rtez politicos. ă ă ă
0 Domnule ;alvatore, m-a salutat Emil7,
ridicându-se n picioare şi schi ând o ţ
jum tate de reveren . Purta o rochie ă ţă
simpl cu broderie şi o bonet , iar tenul ei ă ă
nchis i se vedea neted, lipsit de cute.
;t pâna şi cu mine v suntem al turi n ă ă ă
necazul dumneavoastr . )i-a cerut s vi-l ă ă
aduc, a mai zis , oferindu-mi coşul cu flori.
)ul umesc, am r spuns, luându-l, şi, cu ţ ă
un gest absent, am dus o crengu de liliac ţă
la n ri, inspirându-i mireasma. ă
0 Eu aşa ceva aş fi folosit pentru lecuirea
dumneavoastr , mai degrab decât ă ă
fierturile 'ordeliei, mi-a zis Emil7.
0 De unde ştii despre ele4 m-am mirat
eu.
0 ;lujitorii vorbesc ntre ei. Dar m tem ă
c fierturile cu care v tot hr neşte ă ă ă
'ordelia ar putea s v fac mai mult r u ă ă ă ă
decât bine, a ad ugat ea, dup care a cules ă ă
din coş câteva flori, mpletindu-le ntr-un
buchet. )argaretele, magnoliile şi cerceii-
doamnei or s v ajute s v vindeca i. ă ă ă ă ţ
0 8i panselu ele, ca s m gândesc4 am ţ ă ă
ntrebat, amintindu-mi de un citat din
>amlet-ul lui ;ha6espeare.
Dar, de ndat ce cuvintele mi-au ieşit de ă
pe buze, mi-am dat seama c fusese o ă
prostie din partea mea. De unde s ştie o ă
fat , o servitoare lipsit de educa ie, la ce ă ă ţ
m refeream4 ă
+ns Emil7 mi-a zâmbit, pur şi simplu. ă
0 Panselu e nu, cu toate c st pâna chiar ţ ă ă
mi-a pomenit despre cât l iubi i pe ţ
;ha6espeare.
(poi şi-a vârât mâna n coş şi a rupt o
r muric de liliac, pe care mi-a ndesat-o ă ă
cu blânde e la butonier . ţ ă
(m ridicat coşule ul şi l-am adulmecat. ţ
)irosea a flori, dar mai era şi altceva, acea
arom mb t toare pe care o resim isem ă ă ă ţ
doar n apropierea lui Aatherine. (m inhalat
din nou, sim ind cum confuzia şi bezna din ţ
ultimele zile ncep s se risipeasc treptat. ă ă
0 8tiu c totul vi se pare ciudat n clipa ă
de fa , mi-a zis Emil7, ntrerupându-mi ţă
reveria. Dar st pâna mea nu v doreşte ă ă
decât binele, a ad ugat, f cându-mi semn ă ă
cu capul spre canapea, parc invitându-m ă ă
s m aşez. ă ă
(scult tor, m-am conformat şi am fi<at-o ă
cu privirea. Era de o frumuse e remarcabil ţ ă
şi mişc rile ei aveau un anume tip de ă
gra ie nemaiv zut de mine pân acum. ţ ă ă
)işc rile şi purt rile ei erau atât de ă ă
gândite, ncât privind-o aveam senza ia c ţ ă
v d un tablou care a prins via . ă ţă
0 Ea ar vrea s v vad , m-a informat ă ă ă
Emil7, dup un moment de t cere. ă ă
+nc din clipa n care cuvintele i-au p r sit ă ă ă
buzele, mi-am dat seama c era ceva cu ă
neputin . ;tând acolo, la lumina zilei, n ţă
salon, cu altcineva n loc s m pierd n ă ă
propriile gânduri, totul mi s-a limpezit n
minte. Eram v duv, iar datoria mea acum ă
era s o plâng pe 3osal7n, nu s tânjesc ă ă
dup scol reasca mea fantezie despre o ă ă
poveste de iubire cu Aatherine. +n plus,
Aatherine era o frumoas orfan , f r ă ă ă ă
prieteni şi f r rude. .-avea s se lege ă ă ă
niciodat ... nu putea s se lege vreodat . ă ă ă
0 .e-am v zut. ?a 3osal7n... la ă
nmormântare, am replicat, eap n. ţ ă
0 (şa ceva cu greu s-ar putea numi o
ntâlnire normal , mi-a atras aten ia Emil7. ă ţ
Ea ar vrea s v vad . -ndeva, n ă ă ă
particular. 'ând ve i fi preg tit, s-a gr bit ţ ă ă
s adauge slujitoarea. ă
8tiam ce trebuia s spun, ce s-ar fi ă
cuvenit s spun, ns cuvintele erau greu ă ă
de articulat.
0 *oi vedea, ns n starea mea actual , ă ă
m tem c probabil nu sunt n dispozi ia ă ă ţ
cea mai favorabil unei plimb ri. !e rog, ă ă
transmite-i st pânei dumitale regretele ă
mele, cu toate c nu şi le doreşte drept ă
companie. 8tiu c fratele meu ar merge ă
oriunde doreşte ea, am r spuns, sim indu- ă ţ
mi vorbele ca plumbul pe limb . ă
0 Da. Ea ine destul de mult la Damon, a ţ
ncuviin at Emil7, adunându-şi fustele şi ț
ridicându-se.
)-am ridicat şi eu, şi am sim it, cu toate ţ
c m n l am cu un cap deasupra ei, c ă ă ă ţ ă
Emil7 era, cumva, puternic decât mine. ă
Era o senza ie neobişnuit , dar nu ntru ţ ă
totul şi nepl cut . ă ă
0 !otuşi, a ad ugat ea, când e vorba ă
despre dragoste adev rat , nu po i s i te ă ă ţ ă
mpotriveşti.
8i, cu asta, a ieşit repede pe uş şi mai ă
departe, peste terenurile moşiei, cu
margareta din p rul ei mpr ştiindu-şi ă ă
petalele n vânt.
"@
.u ştiu precis dac aerul curat a fost de ă
vin , sau florile aduse de Emil7, dar ştiu c ă ă
am dormit tun n noaptea aceea. Diminea a ţ
m-am trezit cu camera invadat de un ă
soare str lucitor şi, pentru prima oar de la ă ă
moartea lui 3osal7n, nu m-am mai sinchisit
s beau fiertura pe care mi-o l sase ă ă
'ordelia pe noptier . )irosul de scor işoar ă ţ ă
şi de ou plutea pân la mine dinspre ă ă
buc t rie, şi auzeam sfor itul cailor, pe ă ă ă
care (lfred i mâna afar . Pentru o clip am ă ă
sim it fiorul unei şanse, nso it de mugurele ţ ţ
incipient al fericirii.
0 ;tefan2 a bubuit de cealalt parte a uşii ă
vocea tatei, care a mai şi cioc nit de trei ori ă
cu bastonul pentru plimb ri, sau cu cravaşa ă
pentru c l rie. ă ă
8i, uite-aşa, mi-am amintit de toate
evenimentele s pt mânii trecute, şi ă ă
indispozi ia mi-a revenit. ţ
(m r mas t cut, sperând c el, pur şi ă ă ă
simplu, o s plece. +n loc de asta, ns , a ă ă
deschis larg uşa. Era mbr cat cu pantalonii ă
lui de c l rie şi avea cu el cravaşa neagr , ă ă ă
un zâmbet pe chip şi un fir de violet la ă
rever. .u era nici frumoas , nici parfumat : ă ă
de fapt, sem na cu una dintre plantele ă
medicinale cultivate de 'ordelia pe lângă
casa slujitorilor.
0 )ergem s c l rim, m-a anun at tata, ă ă ă ţ
deschizând obloanele.
)i-am pus mâna streaşin la ochi, ă
ap rându-m de dogoarea soarelui. 1are ă ă
lumea trebuia s fie mereu atât de viu ă
luminat 4 ă
0 'amera asta are nevoie de dereticat,
mi-a replicat el, iar tu, b iete, ai nevoie de ă
soare.
0 Dar eu chiar ar trebui s m ocup de ă ă
nv tur , am protestat, gesticulând ăţă ă
moale spre volumul cu )acbeth deschis pe
pupitrul meu.
!ata a luat cartea şi a nchis-o cu un
pocnet decisiv.
0 !rebuie s vorbesc cu tine şi cu Damon, ă
departe de urechile iscoditoare, mi-a spus,
plimbându-şi privirea b nuitoare prin ă
apartament.
I-am urm rit-o, dar n-am v zut nimic ă ă
deosebit, cu e<cep ia unui morman de vase ţ
murdare de care 'ordelia nu se ocupase
nc . ă
'a la un semnal, Damon şi-a f cut ă
apari ia n camer , purtând de asemenea o ţ ă
pereche de pantaloni de c l rie muştar şi ă ă
vestonul lui cenuşiu de uniform a ă
solda ilor 'onfedera iei. ţ ţ
0!at 2 a e<clamat el, dându-şi ochii ă
peste cap. .u-mi spune c ai nceput iar cu ă
aiurelile alea despre demoni.
0 .u sunt aiureli2 a r cnit tata. ;tefan, v ă ă
aştept, pe tine şi pe fratele t u, la grajduri, ă
a mai zis, n timp ce se r sucea pe c lcâie ă ă
şi ieşea, cu paşi mari şi ap sa i. ă ţ
Damon, cl tinând din cap, a pornit n ă
urma lui, l sându-m s m schimb. ă ă ă ă
)i-am mbr cat costumul complet pentru ă
c l rie 0 o vest cenuşie şi pantaloni maro ă ă ă
- şi am oftat, nefiind convins c aş avea ă
suficient for ca s c l resc, sau s ă ţă ă ă ă ă
suport nc un maraton de ciond neli ntre ă ă
tat l şi fratele meu. 'ând am deschis uşa, ă
l-am z rit pe Damon, aşteptându-m la ă ă
poalele sc rii curbate. ă
0 !e sim i mai bine, fr ioare4 m-a ţ ăţ
ntrebat el, n timp ce ieşeam pe uş şi ă
traversam mpreun gazonul. ă
(m ncuviin at, chiar n clipa n care ochii ţ
mi se opreau pe acel loc de sub salcie n
care o g sisem pe 3osal7n. Iarba era nalt ă ă
şi de un verde aprins, iar veveri ele op iau ţ ţ ă
sprintene n jurul trunchiului strâmb şi
noduros al copacului. 3ândunelele ciripeau,
iar ramurile pleoştite ale salciei
plâng toare ar tau bogate şi pline de ă ă
promisiuni. .iciun semn c ar fi fost ceva ă
nelalocul lui.
(m r suflat uşurat când am ajuns la ă
grajduri şi-am inhalat familiarul şi dragul
miros de piele bine uns şi de rumeguş. ă
0 9un , feti o, am şoptit n urechea ă ţ
catifelat a lui )ezzanotte. ă
Ea a nechezat, mul umit . 'oama ei ţ ă
p rea m t soas , chiar mai mult decât era ă ă ă ă
ultima oar când o periasem. ă
0 ;cuz -m c nu te-am mai vizitat, i-am ă ă ă
mai zis iepei, dar se pare c fratele meu s-a ă
ngrijit foarte bine de tine.
0 ?a drept vorbind, lui Aatherine i-a cam
c zut cu tronc, ceea ce e mare p cat ă ă
pentru proprii ei cai, m-a informat Damon,
zâmbind cu afec iune, n timp ce-şi smucea ţ
b rbia spre cele dou iepe negre ca ă ă
t ciunele dintr-un col . ă ţ
+ntr-adev r, ele b teau din copite şi ă ă
priveau deprimate p mântul, parc vrând ă ă
s spun cât de ignorate şi de singure se ă ă
sim eau. ţ
0 i-ai cam petrecut ceva timp cu Ţ
Aatherine, am zis, n cele din urm . ă
=usese o afirma ie, nu o ntrebare. ţ
.ormal c aşa f cuse. Damon totdeauna ă ă
era n largul lui cu femeile. 8tiam c se ă
pricepea la femei, mai ales dup ce-şi ă
petrecuse un an n armata 'onfedera iei. ţ
+mi povestise despre unele dintre femeile
pe care le cunoscuse prin oraşe ca (tlanta
sau ?e<ington, f cându-m s m nroşesc. ă ă ă ă
1are la Aatherine se pricepea4
0 Da, mi-a r spuns el, s ltându-şi piciorul ă ă
peste spinarea calului s u, Fac6. ă
.u mi-a mai dat şi alte am nunte. ă
0 /ata, b ie i4 a strigat tata, al c rui cal ă ţ ă
trop ia de ner bdare. ă ă
(m f cut un semn de ncuviin are şi mi- ă ţ
am potrivit paşii calului cu al lui Damon şi
al tatei pornind spre Gic6er7 9ridge, tocmai
n cel lalt cap t al moşiei. ă ă
Dup ce am trecut podul, ne-am ă
continuat drumul prin p dure. (m clipit, ă
uşurat. ?umina soarelui fusese prea
puternic . Preferam mult mai degrab ă ă
umbrele ntunecate ale copacilor. P durea ă
era r coroas , frunze ude acoperind solul, ă ă
chiar dac nu mai avuseser m parte de ă ă
vreo ploaie toren ial n ultima vreme. ţ ă
=runzişul era atât de dens, ncât nu puteai
s z reşti prin el decât petice din cerul ă ă
albastru, şi din când n când auzeam
foşnind prin tufişuri câte un raton sau un
bursuc. (m ncercat s nu m gândesc la ă ă
zgomotele scoase de animale ca venind din
partea fiarei care o atacase pe 3osal7n.
(m continuat s naint m c lare n ă ă ă
p dure pân când am ajuns la luminiş. !ata ă ă
s-a oprit brusc şi şi-a mânat calul spre un
mesteac n. (scult tor, am dus-o şi eu pe ă ă
)ezzanotte spre un copac, şi am privit n
jur. ?uminişul era marcat de mai multe
pietre dispuse ntr-un cerc trasat grosolan,
ntr-un loc deasupra c ruia copacii şi ă
desp r eau coroanele, creând o fereastr ă ţ ă
natural spre cer. .u mai fusesem acolo de ă
mult vreme oricum, nu de când plecase ă
Damon la r zboi. 'ând eram b ie i, ă ă ţ
obişnuiam s jucam aici jocuri de c r i ă ă ţ
interzise, cu al i tipi de prin oraş. !oat ţ ă
lumea ştia c luminişul era locul preferat ă
de b ie i pentru jocurile de noroc, de fete ă ţ
pentru bârfe, şi de to i cei care sim eau ţ ţ
nevoia s -şi reverse secretele. Dac tata ă ă
voia ntr-adev r ca discu ia noastr s se ă ţ ă ă
desf şoare n linişte, mai bine era dac ne ă ă
ducea la tavern . ă
0 (vem necazuri, a zis el, f r vreo alt ă ă ă
introducere, ridicându-şi privirea spre cer.
I-am urm rit-o, aşteptându-m s z resc ă ă ă ă
norii iu i ai unei furtuni de var . Dar ţ ă
dimpotriv , cerul era de un albastru ă
imaculat, amintindu-mi 0 ca orice mă
nconjura 0 de ochii lipsi i de via ai lui ţ ţă
3osal7n.
0 9a n-avem, tat , a replicat ap sat ă ă
Damon. 8tii cine are necazuri4 !o i solda ii ţ ţ
care lupt n r zboiul sta uitat de ă ă ă
Dumnezeu, pentru cauza asta n care m-ai
f cut s ncerc s cred. Problema ine de ă ă ă ţ
r zboi, şi de nevoia ta neostoit de a ă ă
descoperi conflicte oriunde- i ntorci capul, ţ
a tunat Damon, b tând nervos din picior şi ă
amintindu-mi atât de mult de )ezzanotte,
ncât a trebuit s -mi nfrânez imboldul unui ă
hohot de râs.
0 .u permit s -mi ntorci vorba2 s-a r stit ă ă
tata, fluturându-şi pumnul spre Damon.
Eu mi tot plimbam privirea de la unul la
cel lalt, ca şi cum aş fi urm rit un meci de ă ă
tenis. Damon s-a n l at deasupra umerilor ă ţ
l sa i ai tatei şi pentru prima dat , mi-am ă ţ ă
dat seama c tata mb trânea. ă ă
Damon şi-a nfipt mâinile n şolduri.
0 (tunci, vorbeşte. ; auzim ce ai de ă
spus.
)-aş fi aşteptat ca tata s izbucneasc n ă ă
strig te, dar n loc de asta s-a dus spre una ă
dintre pietre, şi genunchii i-au trosnit n
timp ce se aşeza.
0 *re i s şti i de ce am p r sit Italia4 ţ ă ţ ă ă
(m p r sit-o pentru voi. Pentru viitorii mei ă ă
copii. 8tiam c -mi doresc ca fiii mei s ă ă
creasc mari, şi s se nsoare, şi s aib ă ă ă ă
copii pe p mântul pe care s -l st pânesc şi ă ă ă
s -l iubesc. 8i chiar iubesc p mântul sta, ă ă ă
şi n-o s stau s privesc cum l distrug ă ă
demonii, a zis tata, agitându-şi nervos
bra ele. ţ
Eu am f cut un pas napoi, iar )ezzanotte ă
a scos un nechezat lung, plâng cios. ă
0 Demonii, a repetat el, vrând parc s -şi ă ă
dovedeasc spusele. ă
0 Demoni4 a pufnit Damon. )ai degrab , ă
câini mari. 'hiar nu- i dai seama c discu ii ţ ă ţ
ca asta te fac s pierzi totul4 ;us ii c - i ă ţ ă ţ
doreşti o via bun pentru noi, dar ţă ă
totdeauna hot r şti tu cum s ne ducem ă ă ă
via a asta. Pe mine m-ai mpins s m duc ţ ă ă
la r zboi, iar pe ;tefan, s se logodeasc , ă ă ă
iar acum vrei s ne faci s credem n ă ă
poveştile tale de adormit copiii, a urlat
Damon, iritat.
(m furişat o privire vinovat spre tata. .u ă
voiam ca el s ştie. .-o iubisem pe ă
3osal7n. .umai c tata n-a privit spre mine. ă
Era prea ocupat s arunce fulgere ă
mânioase din ochi spre Damon.
0 .u mi-am dorit decât ca b ie ii mei s ă ţ ă
aib parte de tot ce-i mai bun. 8tiu ce ă
primejdie nfrunt m, şi nu am timp pentru ă
argumentele tale copil reşti. (cum nu spun ă
poveşti, a zis tata, ntorcându-şi privirea
spre mine, şi m-am for at s privesc la ţ ă
rândul meu n ochii lui negri. * rog ă
n elege i-m . E<ist demoni care umbl ţ ţ ă ă ă
printre noi. E<istau şi n vechea ar . ţ ă
' lcau pe acelaşi p mânt, vorbeau la fel ca ă ă
oamenii. Dar nu beau la fel ca oamenii.
0 Ei bine, dac nu beau vin, asta ar ă
nsemna o binecuvântare, nu-i aşa4 l-a
ntrebat, sarcastic Damon.
(m ncremenit. )i-am amintit de toate
acele ocazii când, dup moartea mamei, ă
tata bea prea mult vin, sau 5his6e7, se
ncuia pe din untru n biroul lui şi apoi ă
bolborosea pân târziu n noapte despre ă
fantome, sau despre demoni.
0 Damon2 a strigat tata, cu o voce mai
t ioas pân şi decât cea a fratelui meu. ă ă ă
.u- i voi lua n seam obr znicia. Dar nu ţ ă ă
voi tolera s nu m iei n seam pe mine. ă ă ă
(scult -m , ;tefan, a continuat tata, ă ă
ntorcându-se spre mine. 'eea ce ai v zut ă
c s-a ntâmplat cu tân ra ta 3osal7n n-a ă ă
fost ceva firesc. .-a fost unul dintre coio ii ţ
lui Damon, a precizat tata, practic scuipând
cuvântul. ( fost un vampiro. Erau n vechea
ar , iar acum sunt aici, a precizat tata, a ţ ă
c rui fa roşie , s-a asprit brusc. 8i fac ă ţă
rele. ;e hr nesc cu noi. Iar noi trebuie s -i ă ă
facem s nceteze. ă
0 'e vrei s spui4 l-am ntrebat tulburat, ă
disp rându-mi orice urm de oboseal sau ă ă ă
de ame eal . ţ ă
+n schimb, nu mai sim eam decât fric . )- ţ ă
am ntors cu gândul la 3osal7n, dar de data
asta, n loc s -mi amintesc de ochii ei, mi- ă
am amintit de sângele de pe gât, scurs din
dou orificii perfect circulare dintr-o parte a ă
acestuia. )i-am dus mâna la propriul meu
gât, pip indu-mi pulsul pe sub piele. . vala ă ă
sângelui s-a iu it sub degetele mele, şi mi- ţ
am sim it inima s rind peste o b taie. Era ţ ă ă
posibil ca tata... s fi avut dreptate4 ă
0 !ata vrea s spun c şi-a petrecut ă ă ă
prea mult timp ascultând poveştile
cucoanelor de la biseric . !at , asta e o ă ă
poveste pe care le-o spui copiilor, ca s -i ă
sperii. 8i nici m car una prea inteligent . ă ă
!ot ce spui e o aiureal , a replicat Damon, ă
cl tinând din cap şi ridicându-se furios de ă
pe buturuga lui. Eu n-am de gând s pierd ă
vremea ascultând poveşti cu fantome.
8i, spunând acestea, s-a r sucit pe ă
c lcâiele cizmelor lui cu bumbi din aur şi şi- ă
a s ltat piciorul peste spinarea lui Fac6, ă
privindu-l de sus pe tata, sfidându-l parcă
s mai spun ceva. ă ă
0 ine i minte ce v spun, a zis tata, Ţ ţ ă
f când un pas spre mine. *ampirii sunt ă
printre noi. (rat la fel ca noi şi pot s ă ă
tr iasc printre noi, ns nu sunt ceea ce ă ă ă
suntem noi. Ei beau sânge. Pentru ei,
sângele e eli<irul vie ii. Ei nu au suflet şi nu ţ
mor niciodat . ;unt nemuritori, pe vecie. ă
'uvântul nemuritor m-a f cut s inhalez ă ă
brusc aerul. *ântul s-a schimbat, şi frunzele
au nceput s foşneasc . )-am cutremurat. ă ă
*ampiri, am repetat ncet.
)ai auzisem o dat cuvântul acesta, când ă
eu şi Damon eram elevi de şcoal şi ă
obişnuiam s ne adun m pe Gic6er7 ă ă
9ridge, ncercând s ne speriem prietenii. ă
-nul dintre b ie i ne povestise c z rise o ă ţ ă ă
siluet ngenuncheat n p dure, ă ă ă
osp tându-se din gâtul unei c prioare. ă ă
9 iatul ne spusese c sc pase un ip t, iar ă ă ă ţ ă
silueta se ntorsese spre el, cu ochii
diavolesc de roşii şi sânge picurându-i din
col ii lungi şi ascu i i. -n vampir, rostise el ţ ţ ţ
cu toat convingerea, rotindu-şi privirea ă
spre fe ele tuturor celor aduna i n cerc, s ţ ţ ă
vad dac impresionase pe cineva dintre ă ă
noi. Dar din cauz c era palid şi sfrijit şi nu ă ă
se pricepea deloc s trag cu arma, ă ă
râseser m şi ne b tuser m joc de el f r ă ă ă ă ă
mil . ;e mutase apoi, cu toat familia, n ă ă
3ichmond, anul urm tor. ă
0 Ei bine, prefer vampirii decât un tată
nebun, a mai zis Damon, izbindu-l pe Fa6e
cu c lcâiele n coaste şi pornind spre apus. ă
)-am ntors spre tata, aşteptându-m la o ă
tirad furioas . .umai c tata n-a f cut ă ă ă ă
decât s clatine din cap. ă
0 !u m crezi, fiule4 m-a ntrebat. ă
I-am r spuns printr-un semn de ă
ncuviin are, cu toate c nu eram sigur de ţ ă
ceea ce credeam.
!ot ce ştiam era c , ntr-un fel sau n altul, ă
n s pt mâna trecut , ntreaga lume se ă ă ă
schimbase, iar eu mai ştiam precis unde
mi-era locul.
0 9un, a zis tata, cl tinând aprobator din ă
cap, n timp ce ieşeam c lare din p dure, ă ă
ndreptându-ne spre pod. !rebuie s fim ă
precau i. ;e pare c r zboiul i-a ţ ă ă
redeşteptat pe vampiri. E de parc ar sim i ă ţ
mirosul sângelui.
'uvântul sânge mi-a r sunat ntruna n ă
minte , ca un ecou, n timp ce ne ndrumam
caii treac pe lâng cimitir, c tre scurt tura ă ă ă ă
peste câmp care ne ducea spre iaz. +n
dep rtare, vedeam soarele reflectându-se ă
pe suprafa a iazului. .imeni nu şi-ar fi ţ
putut nchipui vreodat c prin locurile ă ă
acestea nverzite, v lurite, ar putea s ă ă
umble demoni. Demonii, dac e<istau ă
m car, şi aveau locul n vechea ar , ă ţ ă
printre bisericile şi castelele d r p nate n ă ă ă
mijlocul c rora crescuse tata. !oate ă
cuvintele rostite de tata mi sunau familiar,
dar atât de ciudat ntr-un loc precum cel n
care le pronun ase. ţ
!ata a privit n jur, parc vrând s se ă ă
asigure c nu era nimeni ascuns n tufele ă
din apropierea podului. 'aii mergeau acum
pe lâng curtea cimitirului, cu pietrele lui ă
de mormânt str lucitoare şi impun toare n ă ă
lumina cald a verii. ă
0 ;ângele e ceea ce-i hr neşte. ?e d ă ă
putere.
0 Dar atunci..., am ntrebat, n timp ce
informa ia mi se nvârtea n cap. Dac sunt ţ ă
nemuritori, atunci cum o s -i... ă
0 -cidem4 a zis tata, completându-mi
ntrebarea şi tr gând de frâiele calului. ă
E<ist metode. (m nv at câte ceva. (m ă ăţ
auzit c e un preot la 3ichmond care poate ă
ncerca s -i e<orcizeze. Dar, pe de alt ă ă
parte, oamenii din oraş ştiu... unele lucruri,
a ncheiat el. (m discutat mpreun cu ă
Fonathan /ilbert şi cu şeriful =orbes unele
m suri preliminare. ă
0 Dac pot şi eu s fac ceva..., m-am ă ă
oferit pân la urm , neştiind sigur ce s ă ă ă
spun.
0 ;igur c da, a replicat brusc tata. ă
(ştept de la tine s faci parte din comitetul ă
nostru. Pentru nceput, am stat de vorb cu ă
'ordelia. Ea se pricepe la plantele ei, şi
zice c e<ist una numit verbin . ă ă ă ă
)âna tatei a fluturat spre floarea de la
reverul lui.
0 1 s ne alc tuim un plan. 8i-o s ă ă ă
triumf m. Pentru c , deşi ei au nemurirea, ă ă
noi l avem de partea noastr pe ă
Dumnezeu. -cizi, sau eşti ucis. ) n elegi, ă ţ
b iete4 (cesta e r zboiul pentru care eşti ă ă
recrutat.
(m ncuviin at, sim ind ntreaga povar a ţ ţ ă
r spunderii pe umeri. Poate c asta eram ă ă
eu menit s fac, nu s m nsor, nici s plec ă ă ă ă
la r zboi, ci s lupt mpotriva unui r u ă ă ă
nefiresc. I-am c utat privirea tatei. ă
0 =ac tot ce vrei, l-am asigurat. 1rice.
-ltimul lucru pe care l-am mai v zut ă
nainte s m ndrept n galop spre grajd a ă ă
fost zâmbetul larg pe chipul tatei.
0 8tiam c aşa vei face, fiule. !u eşti un ă
adev rat ;alvatore. ă
"M
)-am dus napoi n camera mea, neştiind
sigur ce s cred. *ampiros. *ampiri. ă
'uvântul suna nepotrivit, indiferent n ce
limb l pronun ai. 'oio i. (cesta era un ă ţ ţ
cuvânt care avea sens. +n definitiv, un coiot
era e<act ca un lup, un animal s lbatic ă
atras c tre derutanta nv lm şeal a ă ă ă ă
adâncilor p duri din *irginia. Dac 3osal7n ă ă
ar fi fost omorât de un coiot, ar fi fost ă
ntâmplare tragic , dar de n eles. Dar ca ă ţ
3osal7n s fi fost omorât de un demon4 ă ă
(m râs, sunetul ieşind ca un l trat scurt, ă
când am intrat n dormitorul meu,
aşezându-m apoi cu capul ntre mâini. ă
)igrena mi revenise cu o rennoit vigoare, ă
şi mi-am amintit de recomandarea lui
Emil7, s nu nghit preparatele 'ordeliei. ă
'olac peste pup z , se pare c servitoarele ă ă ă
se ntorceau una mpotriva alteia.
Deodat , am auzit trei b t i delicate n ă ă ă
uş . ;unetul fusese atât de slab, ncât ă
putea s fi fost vântul, care nu d duse ă ă
vreun semn c s-ar potoli de când ne ă
ntorseser m din p dure. ă ă
0 Da4 am zis, şov ielnic. ă
9 t ile au renceput, mai insistente de ă ă
data asta. +n cealalt parte a camerei, ă
perdelele din bumbac fâlfâiau violent n
b taia vântului. ă
0 (lfred4 am ntrebat, sim ind cum mi se ţ
zburleşte p rul la ceaf : era clar c ă ă ă
povestea tatei m afectase. .u-mi trebuie ă
cina, am strigat ceva mai tare.
+nşf când un coupe-papier de pe birou şi ă
ascunzându-l la spate, m-am ndreptat,
prudent, spre uş . Dar e<act n clipa n care ă
am pus mâna pe clan , uşa a nceput s ţă ă
se deschid spre interior. ă
0 .u e deloc amuzant2 am strigat, pe
jum tate isteric, când dintr-odat , o siluet ă ă ă
n alb s-a strecurat n camer . ă
Era Aatherine.
0 =oarte bine, fiindc sim ul umorului n-a ă ţ
fost niciodat printre punctele mele forte, ă
mi-a zis ea, cu un zâmbet care i-a
dezv luit din ii albi şi drep i. ă ţ ţ
0 ;cuz -m , am zis, nroşindu-m şi ă ă ă
l sând gr bit s -mi cad arma de ocazie pe ă ă ă ă
birou. Doar c sunt... ă
0 Eşti nc n refacere, m-a completat ă
Aatherine, prinzându-mi privirea. +mi pare
r u c te-am speriat. ă ă
;-a aşezat n mijlocul patului, tr gându-şi ă
genunchii la piept.
0 =ratele t u e ngrijorat pentru tine. ă
0 (..., am bâiguit.
.u-mi venea s cred, Aatherine Pierce ă
venise n dormitorul meu şi-mi st tea pe ă
pat, ca şi cum ar fi fost ceva perfect
normal. .icio femeie, cu e<cep ia mamei şi ţ
a 'ordeliei, nu-mi mai intrase vreodat n ă
camera n care dormeam. Deodat , m-am ă
sim it jenat de cizmele mele pline de noroi ţ
dintr-un col , de teancul de vase din ţ
por elan dintr-altul, ca şi de volumul de ţ
;ha6espeare, nc deschis pe biroul meu. ă
0 *rei s afli un secret4 m-a ntrebat ă
Aatherine.
(m r mas lâng uş , cu degetele ă ă ă
ncleştate pe clan a din alam . ţ ă
0 Poate4 am ntrebat, şov ielnic. ă
0 *ino mai aproape, şi-o s - i spun, mi-a ă ţ
zis f cându-mi semne mbietoare cu ă
degetul.
'ei din oraş se ar tau scandaliza i dac ă ţ ă
vedeau o pereche plimbându-se spre
Gic6er 9ridge f r ca ea s aib o ă ă ă ă
nso itoare. Dar iat-o aici pe Aatherine, f r ţ ă ă
vreo nso itoare - şi f r ciorapi, fiindc ţ ă ă ă
veni vorba 0 coco at pe patul meu şi ţ ă
cerându-mi s vin lâng ea. ă ă
?a aşa ceva n-aveam cum s rezist. ă
)-am aşezat precaut pe marginea patului.
Imediat, ea s-a r sturnat şi s-a târât pe ă
coate şi pe genunchi spre mine. (zvârlindu-
şi p rul peste um r mi-a pus palma c uş la ă ă ă
ureche.
0 ;ecretul meu e c şi eu mi f ceam griji ă ă
pentru tine, mi-a şoptit.
I-am sim it r suflarea nefiresc de rece pe ţ ă
obraz. )uşchii picioarelor mi-au zvâcnit.
8tiam c ar fi trebuit s -i cer s plece, ă ă ă
imediat. .umai c n loc de asta, m-am ă
apropiat pu in de ea. ţ
0 'hiar4 am ntrebat-o, tot n şoapt . ă
0 Da, a murmurat Aatherine,
cufundându-şi privirea n ochii mei. !u ai
nevoie s-o ui i pe 3osal7n. ţ
;tr b tut de un fior, mi-am ntors privirea ă ă
de la ochii de un c prui nchis ai lui ă
Aatherine spre fereastr , privind cum trece ă
n mare vitez un nor de furtun de var . ă ă ă
Aatherine mi-a prins b rbia n mâinile ei ă
reci ca ghea a, f cându-m s -mi ntorc ţ ă ă ă
ochii spre ai ei.
0 3osal7n e moart , a continuat ea, cu o ă
e<presie plin de mâhnire şi de bun tate. ă ă
!u, ns , nu. 3osal7n n-ar fi vrut ca tu s te ă ă
nchizi fa de restul lumii, ca şi cum ai fi ţă
un criminal. .imeni nu şi-ar dori aşa ceva
pentru logodnicul s u, nu eşti de p rere4 ă ă
(m nclinat ncet capul, n semn de
aprobare. 'hiar dac şi Damon mi spusese ă
acelaşi lucru, cuvintele c p tau infinit mai ă ă
mult semnifica ie ieşind din gura lui ă ţ
Aatherine.
9uzele i s-au arcuit ntr-un mic zâmbet.
0 1 s - i g seşti din nou fericirea, mi-a ă ţ ă
zis. Eu vreau s te ajut. Dar trebuie s -mi ă ă
dai voie, dulcele meu ;tefan.
Aatherine şi-a aşezat mâna pe fruntea
mea. (m sim it un val de c ldur şi de ţ ă ă
ghea convergându-mi spre tâmpl . (m ţă ă
tres rit de for a lui, iar apoi dezam girea ă ţ ă
mi-a umflat pieptul când Aatherine şi-a
l sat mâna s -i cad n poal . ă ă ă ă
0 (stea sunt florile pe care i le-am eu4 ţ
m-a ntrebat deodat Aatherine, privind de ă
cealalt parte a camerei. ?e-ai ndesat ntr- ă
un col işor, f r pic de lumin 4 ţ ă ă ă
0 ;cuz -m , i-am zis. ă ă
8i-a azvârlit picioarele jos din pat cu o
mişcare energic şi s-a aplecat s scoat ă ă ă
coşul de sub biroul meu. ( tras storurile,
apoi şi-a ntors privirea spre mine,
ncrucişându-şi bra ele pe piept. (m sim it ţ ţ
cum mi se opreşte respira ia n gât. 3ochia ţ
ei bleu din crep i scotea n eviden talia ţă
e<trem de sub ire, iar medalionul i se ţ
odihnea n scobitura gâtului. Era de o
frumuse e imposibil de t g duit. ţ ă ă
'ulegând o margaret din buchet, a ă
nceput s -i smulg petalele, una câte una. ă ă
0 Ieri am v zut un copil de-al slujitorilor ă
jucând un joc stupid, m iubeşte, nu m ă ă
iubeşte, mi-a zis, râzând, numai c , dintr- ă
odat , veselia s-a transformat n ă
seriozitate. 'are crezi c ar fi r spunsul4 m- ă ă
a ntrebat.
8i, deodat , a ajuns deasupra mea, ă
punându-mi mâinile pe umeri. I-am inspirat
mirosul de ghimbir şi de l mâie, neştiind ă
precis ce-aş putea s spun, ştiind doar c - ă ă
mi doream s -i simt mâinile pe umerii mei ă
pân la cap tul lumii. ă ă
0 3 spunsul ar fi c m iubeşte... sau c ă ă ă ă
nu m iubeşte4 a repetat Aatherine, ă
aplecându-se
spre mine.
!rupul meu a nceput s tremure de o ă
dorin pe care nu ştiusem s-o am. 9uzele ţă
mi erau la doar câ iva centimetri de ale ei. ţ
0 'are e r spunsul4 a insistat, muşcând- ă
şi buza ntr-o ntruchipare a fecioarei
sfioase.
(m râs, f r voia mea. ) sim eam de ă ă ă ţ
parc -aş fi fost doar spectator la ă
desf şurarea scenei, neputincios s ă ă
mpiedic ce aveam s fac. 8tiam c nu era ă ă
bine. ' era un p cat. Dar cum putea s fie ă ă ă
p cat, când fiecare fibr a fiin ei mele şi-o ă ă ţ
dorea mai mult decât orice4 3osal7n era
moart . Aatherine era vie, iar eu, la rândul ă
meu, eram viu, şi aveam nevoie s ncep ă
s m comport ca atare. ă ă
Dac era adev rat ce spusese tata, şi- ă ă
anume c eu trebuia s port b t lia vie ii ă ă ă ă ţ
mele ntre bine şi r u, atunci nsemna c ă ă
aveam nevoie s nv s am ncredere şi ă ăţ ă
n alegerile pe care le f ceam n via . ă ţă
(veam nevoie s ncetez cu statul pe ă
gânduri şi s ncep s cred n mine, n ă ă
convingerile mele, n dorin ele mele. ţ
0 'hiar ai nevoie s - i mai r spund4 am ă ţ ă
ntrebat-o, prinzând-o de mijloc şi tr gând- ă
o pe pat cu o for pe care nu mi-o ţă
cunoşteam.
;co ând un ip t ascu it de ncântare, s-a ţ ţ ă ţ
r sturnat pe pat, lâng mine. 3 suflarea i ă ă ă
era dulce, şi bra ele reci, şi era a mea, şi ţ
dintr-odat nimic altceva 0 nici 3osal7n, ă
nici demonii tat lui meu, nici m car Damon ă ă
0 n-a mai contat."&
)-am trezit n diminea a urm toare ţ ă
ntinzându-mi larg bra ele, r mânând ţ ă
dezam git când n-am dat peste altceva, n ă
afara pernelor umplute cu puf de gâsc . ă
Doar o uşoar urm l sat pe saltea, lâng ă ă ă ă ă
mine, mai dovedea c tot se ntâmplase ă
fusese real, şi nu unul dintre visele acelea
delirante pe care le tot avusesem de când
murise 3osal7n.
;igur , nu puteam s m aştept din partea ă ă
lui Aatherine s -şi petreac toat noaptea ă ă ă
cu mine. 1ricum, nu când slujitoarea ei o
aştepta n casa tr surilor, şi nu la cum ă
bârfeau slujitorii. Ea mi spusese c trebuie ă
s r mân secretul nostru, c ar putea ă ă ă ă
risca s -şi distrug reputa ia. Drept e c n- ă ă ţ ă
avea de ce s -şi fac griji n privin a ă ă ţ
aceasta.
8i eu mi doream s avem propria noastr ă ă
lume secret , mpreun . ă ă
)-am ntrebat când s-o fi strecurat afar , ă
amintindu-mi cum o sim isem n bra ele ţ ţ
mele, amintindu-mi de acea senza ie de ţ
c ldur şi de uşurin pe care n-o mai ă ă ţă
cunoscusem vreodat . ) sim eam ă ă ţ
mplinit, şi mp cat, iar gândul la 3osal7n ă
nu mai nsemna decât o amintire
nedesluşit , un personaj dintr-o poveste ă
dezagreabil pe care pur şi simplu mi-o ă
alungasem din minte.
(cum, mintea mi era mistuit doar de ă
gândurile legate de Aatherine, cum tr sese ă
ea draperiile, când furtuna de vară
ncepuse s -şi mproaşte grindina n ă
ferestre, cum le permisese mâinilor mele
s -i e<ploreze trupul minunat. ?a un ă
moment dat, o mângâiam pe gât, când
degetele mi s-au oprit pe nchiz toarea ă
colierului ei albastru cu medalion, pe care-l
purta tot timpul. (m dat s -l desfac, dar ă
Aatherine m-a mbrâncit cu brutalitate.
0 .u2 a rostit cu un glas t ios, iar mâinile ă
i-au zburat spre nchiz toare, asigurându- ă
se c nimic nu fusese deranjat. ă
Pe urm , ns , dup ce şi-a potrivit ă ă ă
amuleta la locul ei, n scobitura gâtului, a
continuat s m s rute. ă ă ă
)-am nroşit, amintindu-mi de toate
celelalte locuri n care mi-a permis s-o
ating.
)i-am aruncat picioarele jos din pat, m-
am dus spre lavoar şi mi-am stropit fa a cu ţ
ap . )-am privit n oglind şi am zâmbit. ă ă
'earc nele ntunecate mi disp ruser de ă ă ă
sub ochi, şi nu mi se mai p rea un efort s ă ă
traversez camera dintr-o parte n cealalt . ă
)i-am mbr cat jiletca şi pantalonii de ă
c l rie de un albastru nchis şi am ieşit din ă ă
camer fredonând. ă
0 Domnule4 m-a strigat (lfred, de pe
scar . ă
Ducea n mâini un platou cu capac din
argint, micul meu dejun. )i-am r sfrânt ă
buza a dezgust. 'um de-am putut s zac n ă
pat vreme de o s pt mân ncheiat , când ă ă ă ă
aveam un ntreg univers de descoperit
mpreun cu Aatherine4 ă
0 ) simt destul de bine, mul umesc, ă ţ
(lfred, i-am zis, coborând treptele două
câte dou . ă
=urtuna din noaptea trecut disp ruse la ă ă
fel de repede pe cât venise. +n solar, lumina
dimine ii timpurii scânteia prin geamurile ţ
cât tot peretele, iar masa era mpodobită
cu margarete proasp t t iate. Damon era ă ă
deja acolo, bând dintr-o can de cafea şi ă
r sfoind ziarul de diminea din 3ichmond. ă ţă
0 ;alut, fr ioare2 m-a ntâmpinat el, ăţ
ridicându-şi cana de parc ar fi vrut s ă ă
nchine n s n tatea mea. ) i, m i, dar ă ă ă ă
bine mai ar i. Plimbarea c lare de ieri ăţ ă
dup -amiaz i-a prins bine, pân la urm 4 ă ă ţ ă ă
(m nclinat capul n semn de ncuviin are ţ
şi m-am aşezat fa -n fa cu el, aruncând ţă ţă
o privire asupra titlurilor din ziar. -nioniştii
cuceriseră
=ort )organ. 'hiar m ntrebam unde ă
anume o mai fi şi acela.
0 .ici nu ştiu pentru ce mai primim
ziarul. ' tatei nu-i pas de nimic altceva n ă ă
afara poveştilor ticluite de mintea lui, a
comentat Damon, dezgustat.
0 Dac - i displace atât de mult aici, ă ţ
atunci de ce nu pleci, şi gata4 l-am
ntrebat, sâcâit dintr-odat de ă
permanentele bomb neli ale lui Damon. ă
Poate chiar ar fi fost mai bine dac pleca, ă
fiindc tata nu s-ar mai fi ar tat atât de ă ă
dezam git. 1 voce odioas din fundul ă ă
min ii mele a ad ugat, n t cere, B8i ca s ţ ă ă ă
nu m mai gândesc cum stai doar tu cu ă
Aatherine s v leg na i mpreun pe ă ă ă ţ ă
balansoarul de pe verand .C ă
Damon şi-a n l at o sprâncean . ă ţ ă
0 Ei bine, aş da dovad de ipocrizie dac ă ă
aş spune c n-a fost interesant aici, a zis, ă
arcuindu-şi buzele ntr-un zâmbet complice
care mi-a f cut poft s -l nşfac de umeri şi ă ă ă
s -l zgâl âi bine. ă ţ
=or a sentimentelor mele m-a surprins, n ţ
atât de mare m sur , ncât am fost nevoit ă ă
s m aşez şi s -mi umplu gura cu o brioş ă ă ă ă
luat din coşul plin ochi de pe mas . ă ă
.iciodat pân acum nu mai fusesem gelos ă ă
pe fratele meu, dar dintr-odat muream de ă
curiozitate s aflu, oare Aatherine s-o fi ă
strecurat vreodat n dormitorul lui4 .u, nu ă
era posibil. (sear , p ruse foarte agitat la ă ă ă
gândul c ar putea s fie prins , m pusese ă ă ă ă
s -i jur ntruna c n-o s suflu o vorb fa ă ă ă ă ţă
de nimeni despre cea ce f cuser m. ă ă
9ets7, buc t reasa, şi-a f cut atunci ă ă ă
apari ia, cu bra ele nc rcate de farfurii cu ţ ţ ă
cereale, bacon şi ou . ;tomacul mi-a ă
ghior it, f cându-m s -mi dau seama c ă ă ă ă ă
eram mort de foame. (m nfulecat la
repezeal , desf tându-m cu gustul s rat ă ă ă ă
al ou lor n combina ie c am reala ă ţ ă ă
dulceag a cafelei. Era ca şi cum n-aş mai ă
fi cunoscut n via a mea gustul micului ţ
dejun, şi n sfârşit mi s-ar fi deşteptat
sim urile. (m suspinat, satisf cut, iar ţ ă
Damon şi-a ridicat privirea amuzat spre ă
mine.
0 8tiam eu c tot ce- i trebuia era un pic ă ţ
de aer curat şi de mâncare bun , mi-a zis ă
el.
8i Aatherine, am ad ugat n sinea mea. ă
0 (cum, hai s ieşim şi s facem ă ă
boroboa e, m-a invitat Damon, zâmbind ţ
pişicher. !ata e n biroul lui, ocupat s -şi ă
studieze demonii. 8tiai c l-a atras pân şi ă ă
pe 3obert n asta4 m-a ntrebat, cl tinând ă
din cap cu o e<presie dezgustat . ă
I-am r spuns printr-un oftat. 'u toate c ă ă
nu credeam neap rat n toate acele discu ii ă ţ
referitoare la demoni, asta nu nsemna că
nu-l respectam pe tata ndeajuns cât s nu- ă
mi bat joc de p rerile lui. =aptul c -l ă ă
auzeam pe Damon respingându-i-le mi
d dea un vag sentiment de tr dare. ă ă
0 ;cuz -m , fr ioare, a zis Damon, ă ă ăţ
cl tinând din cap şi mpingându-şi scaunul ă
n spate, f cându-l s scrâşneasc pe ă ă ă
gresia podelei. 8tiu c nu- i face pl cere s ă ţ ă ă
m vezi certându-m cu tata. ă ă
;-a apropiat, tr gându-mi scaunul de sub ă
mine, gata s m fac s cad. )-am pus ă ă ă ă
anevoie pe picioare şi, binedispus, l-am
mbrâncit la rândul meu.
0 (şa mai merge2 a strigat Damon, vesel.
(cum, haide2
8i a rupt-o la fug afar pe uşa din spate ă ă
l sând-o s se trânteasc n urma lui. De ă ă ă
obicei 'ordelia ipa la noi când eram copii ţ
şi f ceam astfel de boac ne, şi m-a umflat ă ă
râsul auzindu-i geam tul familiar dinspre ă
buc t rie. (m fugit şi eu spre mijlocul ă ă
peluzei, unde se afla Damon, care scosese
ca din p mânt mingea aceea lunguia pe ă ţă
care ne-o azvârliser m de la unul la altul ă
acum dou s pt mâni. ă ă ă
0>ai, frate2 Prinde-o2 a strigat el, cu
r suflarea t iat , iar eu m-am ntors şi am ă ă ă
f cut un salt, tocmai la timp cât s prind n ă ă
bra e mingea din piele de porc. ţ
(m strâns-o cu putere la piept şi am
nceput s fug spre grajd, cu vântul ă
biciuindu-mi fa a. ţ
0>ei, b ie i2 s-a auzit o voce, f cându- ă ţ ă
m s ncremenesc locului. Aatherine era ă ă
pe veranda casei tr surilor, ntr-o rochie ă
simpl , croit din muselin , cu o nf işare ă ă ă ăţ
atât de dulce şi de inocent ncât nu-mi ă
venea s cred c tot ce se petrecuse ă ă
noaptea trecut n-ar fi fost un vis. 'e ă
face i, ne-a ntrebat, v consuma i ţ ă ţ
surplusul de energie4
)-am ntors, sp sit, spre ea, f când câ iva ă ă ţ
paşi n direc ia verandei. ţ
0 .e juc m de-a prinsul mingii2 i-am ă
e<plicat azvârlindu-i n grab balonul lui ă
Damon.
Aatherine şi-a dus mâna la spate,
mpletindu-şi buclele la ceafa. Deodat , m- ă
am temut s nu ne cread plictisitori cu ă ă
jocul nostru copil resc, şi s nu fi ieşit doar ă ă
ca s ne certe pentru faptul c-o treziser m ă ă
atât de devreme. .umai c ea doar ne-a ă
zâmbit, n timp ce se aşeza pe balansoarul
de pe verand . ă
0 Eşti gata s te joci4 a strigat-o Damon ă
din locul lui de pe gazon, ducându-şi
mingea mult n spatele capului, ca şi cum
s-ar fi preg tit s-o azvârle spre ea. ă
0 'ategoric nu, a r spuns Aatherine, ă
strâmbând din nas. 1 dat a fost de-ajuns. ă
+n plus, sunt de p rere c persoanele care ă ă
au nevoie de ajutor la jocurile şi la
sporturile lor cam duc lips de imagina ie. ă ţ
0 ;tefan are imagina ie, a replicat ţ
Damon, cu un zâmbet superior. (r trebui
s -l auzi cum recit poezii. Parc-ar fi un ă ă
trubadur, a remarcat, l sând s cad ă ă ă
mingea şi pornind n fug spre verand . ă ă
0 8i Damon are imagina ie. (r trebui s -l ţ ă
vezi cu cât imagina ie joac el c r i, am ă ţ ă ă ţ
glumit, n timp ce ajungeam la treptele
verandei.
Aatherine mi-a r spuns printr-o nclinare a ă
capului la plec ciune, dar n-a mai f cut ă ă
vreun efort ca s m salute. (m f cut un ă ă ă
pas napoi sim indu-m pentru o clip ţ ă ă
ofensat. De ce nu-mi ntinsese m car ă
mâna, s i-o s rut4 'e, noaptea trecut nu ă ă ă
nsemnase nimic pentru ea4
0 (m imagina ie, mai ales când am o ţ
muz a zis Damon, f cându-i cu ochiul lui ă ă
Aatherine, apoi strecurându-se n fa a mea ţ
şi luându-i mâna.
8i-a dus-o la buze, iar mie mi s-a
nvolburat stomacul.
0 )ul umesc, i-a r spuns Aatherine, ţ ă
ridicându-se şi coborând treptele, cu
fustele ei simple nfoindu-i-se n jurul
picioarelor.
(cum, când p rul nu-i mai acoperea ochii ă
mi amintea de un nger. )i-a adresat un
zâmbet tainic şi, n sfârşit, m-am destins.
0 E frumos aici, a ad ugat ea, ă
ntinzându-şi bra ele ca şi cum ar fi vrut s ţ ă
binecuvânteze ntreaga moşie. .-a i vrea ţ
s -mi ar ta i locurile4 a ntrebat, ă ă ţ
ntorcându-se şi privindu-l mai ntâi pe
Damon, apoi pe mine şi, n cele din urm , ă
din nou pe Damon. ;tau aici de mai mult
de dou s pt mâni, şi abia dac-am v zut ă ă ă ă
ceva, n afara camerelor mele şi a
gr dinilor. *reau s v d ceva nou. 'eva ă ă ă
secret2
0 (vem un labirint, am zis, prosteşte, şi
Damon mi-a tras un cot ntre coaste.
.u c ar fi avut el ceva mai bun de spus. ă
0 8tiu, mi-a zis Aatherine. )i l-a ar tat ă
Damon.
(m sim it un gol n stomac amintindu-mi ţ
cât de mult timp şi petrecuser ei ă
mpreun , n s pt mâna n care z cusem ă ă ă ă
intuit la pat, bolnav. 8i dac el i ar tase ţ ă ă
labirintul...
!otuşi, mi-am alungat gândul din minte pe
cât puteam de bine. Damon mi povestise
mereu
despre femeile pe care le s rutase, nc ă ă
de când avea treisprezece ani şi el se
pupase cu (melia >a56e pe Gic6er7
9ridge. Dac-ar fi s rutat-o pe Aatherine, aş ă
fi aflat.
)i-ar pl cea la nebunie s -l mai v d, a zis ă ă ă
Aatherine, b tând din palme ca şi cum ă
tocmai i-aş fi dat cea mai interesant veste ă
din lume. *re i s m conduce i amândoi4 ţ ă ă ţ
a ntrebat, cu dorin n glas, privindu-ne. ţă
0 ;igur c da, am r spuns la unison. ă ă
0 1, ce minunat2 !rebuie s-o anun pe ţ
Emil7, zise Aatherine, repezindu-se
n untru şi l sându-ne, unul la un cap t, ă ă ă
unul la cel lalt al sc rii. ă ă
0 E o femeie pe cinste, nu-i aşa4 m-a
ntrebat Damon.
0 E, am r spuns scurt. ă
8i pân s mai pot spune şi altceva, ă ă
Aatherine a ieşit din cas şi a coborât ă
treptele n goan , n mân cu o umbrelu ă ă ţă
contra soarelui.
0 ;unt gata pentru aventura noastr 2 a ă
strigat ntinzându-mi mie umbrelu a, ţ
privindu-m ner bd toare. ă ă ă
)i-am ag at-o de ndoitura cotului, n ăţ
timp ce Aatherine l lua de bra pe Damon. ţ
(m mers la câ iva paşi n urma lor, privind ţ
cu cât uşurin li se ciocneau şoldurile, ca ă ţă
şi cum ea n-ar fi fost decât sora lui mai
mic şi poznaş . )-am rela<at. (sta era ă ă
tot. Damon era veşnic protector şi se purta,
pur şi simplu, ca un frate mai mare fa de ţă
Aatherine. Iar ea avea nevoie de aşa ceva.
(m nceput s fluier ncetişor, n timp ce-i ă
urmam. (veam un mic labirint n gr dina ă
din fa a casei, ns cel din col ul mai ţ ă ţ
ndep rtat al moşiei era vast, construit de ă
tata pe locul unei mlaştini n moloase, ă
vrând cu tot dinadinsul s-o impresioneze pe
mama. Ea adora gr din ritul şi se v ic rea ă ă ă ă
mereu din cauz c plantele care nfloreau ă ă
n =ran a ei natal pur şi simplu nu ţ ă
suportau solul tare al *irginiei. ;uprafa a ţ
aceea mirosea permanent a trandafiri şi a
clematite, şi reprezenta ntotdeauna cel
dintâi loc n care-şi doreau cuplurile s se ă
retrag atunci când c utau singur tatea pe ă ă ă
timpul petrecerilor de la *eritas. ;lujitorii
aveau anumite supersti ii legate de acest ţ
labirint, c un copil conceput acolo va avea ă
o via binecuvântat , c dac te s rutai ţă ă ă ă ă
cu adev rata ta dragoste n centrul ă
labirintului r mânea i lega i pe via , dar şi ă ţ ţ ţă
c , dac spuneai vreo minciun ntre ă ă ă
pere ii lui, aveai s fii blestemat pe vecie. ţ ă
(st zi, mi se p rea un loc aproape magic, ă ă
copacii şi vi ele ne ad posteau de soare cu ţ ă
umbra lor, dându-ne impresia c ne-am ă
afla pe un t râm fermecat, departe de ă
moarte şi de r zboi. ă
0 E chiar mai frumos decât mi
aminteam, a remarcat Aatherine. E ca ntr-
o carte de poveşti-
'a /r dinile ?u<emburgului, sau Palatul ă
*ersailles2 a ad ugat, culegând o cal şi ă ă
inspirându-i adânc mireasma.
)-am oprit, ndreptându-mi privirea spre
ea.
0 (i fost prin Europa, aşadar4 am
ntrebat-o, sim indu-m la fel de provincial ţ ă
ca oricare dintre r noii b d rani care ţă ă ă ă
locuiau n cocioabele aflate de cealaltă
parte a or şelului )7stic =alls, cei care ă
pronun au pâr u n loc de pârâu şi aveau ţ ă
deja câte patru-cinci plozi când ajungeau
vârsta noastr . ă
0 (m fost peste tot, mi-a r spuns, cu ă
simplitate Aatherine, ndesându-şi floarea
dup ureche. 8i, ia spune i-mi, b ie i, cum ă ţ ă ţ
v distra i voi când nu ave i o str in ă ţ ţ ă ă
misterioas pe care s-o impresiona i ă ţ
ar tându-i domeniile voastre4 ă
0 Distr m micu ele fiin e cu o veritabil ă ţ ţ ă
ospitalitate sudist , a rânjit Damon, ă
apelând la acel sunet e<agerat care-mi
stârnea totdeauna râsul.
Aatherine l-a r spl tit cu un chicot, iar eu ă ă
am zâmbit. (cum, când vedeam c toat ă ă
cochet ria prieteneasc dintre Damon şi ă ă
Aatherine era la fel de nevinovat ca rela ia ă ţ
dintre doi veri, puteam s m bucur n voie ă ă
de flec reala lor. ă
0 Damon are dreptate. 9alul 'titorilor e
doar peste câteva s pt mâni, am zis, ă ă
sim ind ţ
cum mi creşte buna dispozi ie n timp ce- ţ
mi d deam seama c eram liber acum s ă ă ă
merg la bal cu oricine aş fi poftit.
(bia aşteptam s-o nvârtesc pe Aatherine
n bra ele mele. ţ
0 Iar tu vei fi cea mai frumoas dintre ă
toate. Pân şi fetele din 3ichmond şi din ă
'harlottesville vor muri de gelozie2 a
declarat Damon.
0 'hiar4 Ei, cred c ar trebui s -mi fac ă ă ă
pl cere. E cumva o r utate din partea ă ă
mea4 a ntrebat Aatherine, plimbându-şi
privirea de la unul la cel lalt. ă
0 .u, i-am r spuns. ă
0 Da, a replicat Damon, n acelaşi timp,
şi eu, unul, cred c fetele ar trebui s -şi ă ă
recunoasc firile r ut cioase. +n definitiv, ă ă ă
ştim cu to ii c se<ul frumos şi are latura ţ ă
lui mai ntunecat . i-aduci aminte când a ă Ţ
tuns-o 'lementine pe (melia4 m-a ntrebat
Damon, ntorcându-se spre mine.
0 Da, i-am r spuns hlizindu-m , bucuros ă ă
s joc rolul povestitorului pentru distrac ia ă ţ
lui Aatherine. 'lementine a avut impresia
c (melia era prea direct cu )atthe5 ă ă
>artnett, şi din moment ce i pl cea de el, ă
s-a hot rât s aib ea grij ca (melia s ă ă ă ă ă
arate mai pu in atr g toare. ţ ă ă
Aatherine şi-a dus mâna la gur , ntr-un ă
gest de ostentativ ngrijorare. ă
0 1, sper din toat inima c biata (melia ă ă
şi-a revenit.
0 ;-a logodit cu un soldat. .u- i face ţ
probleme pentru ea, a zis Damon. De fapt,
n-ar trebui s - i faci probleme pentru orice- ă ţ
ar fi. Eşti mult prea dr gu . ă ţă
0 Ei bine, chiar mi fac probleme ntr-o
privin , a zis Aatherine, f când ochii mari. ţă ă
'ine m va nso i la bal4 ă ţ
)i-a luat umbrelu a şi a nceput s şi-o ţ ă
legene de colo-colo pe bra , n timp ce fi<a ţ
cu privirea p mântul, c utând parc s ia o ă ă ă ă
hot râre nsemnat . Inima mea şi-a iu it ă ă ţ
b t ile n clipa n care şi-a ridicat ochii spre ă ă
noi doi.
0 8tiu2 a e<clamat. ; facem o ntrecere2 ă
'âştig torul poate va ajunge s m ia cu ă ă ă
el2
8i, azvârlindu-şi umbrelu a pe jos, a rupt- ţ
o la fug spre centrul labirintului. ă
0 =rate4 m-a ntrebat Damon, privindu-
m cu o sprâncean ridicat . ă ă ă
0 /ata4 l-am ntrebat la rândul meu,
zâmbind, ca şi cum n-ar fi fost vorba decât
despre o oarecare ntrecere copil reasc la ă ă
alergare.
.u voiam ca Damon s ştie cât de iu i mi ă ţ
erau b t ile inimii, şi cât de mult mi ă ă
doream s-o prind pe Aatherine.
0 ;tart2 a r cnit Damon. ă
Imediat, am pornit n fug . )âinile şi ă
picioarele mi biciuiau aerul, propulsându-
m n labirint. 'ând eram n şcoal , eram ă ă
cel mai rapid b iat din clas , iute ca ă ă
fulgerul când suna clopo elul. ţ
(poi, am auzit hohote de râs. (m aruncat
o privire napoi. Damon se ndoise de râs,
plesnindu-se cu palma peste genunchi. (m
nghi it o gur zdrav n de aer, str duindu- ţ ă ă ă ă
m s nu dau impresia c gâfâi. ă ă ă
0 i-e fric de ntrecere4 l-am Ţ ă
ntrebat,dând fuga napoi şi tr gându-i un ă
pumn n um r. ă
Inten ia fusese s fie unul din joac , ns ţ ă ă ă
şi-a nimerit inta cu un bubuit puternic. ţ
0 (, ncepem, aşadar, frate2 a e<clamat
Damon, cu o voce sprin ar , râz toare. ţ ă ă
Imediat, m-a apucat de umeri şi m-a
trântit cu uşurin la p mânt. )-am repezit ţă ă
s m ridic şi l-am placat, doborându-l pe ă ă
spate şi intuindu-i ncheieturile. ţ
0 (i impresia c mai po i şi-acum s - i ă ţ ă ţ
am geşti fr iorul mai mic4 l-am tachinat, ă ăţ
savurându-mi triumful de moment.
0 .-a venit nimeni dup mine2 a rostit ă
Aatherine, bosumflat , ieşind din labirint, ă
dar ncruntarea ei s-a pref cut repede n ă
zâmbet când ne-a v zut trânti i pe jos, ă ţ
r suflând anevoie. 9ine c sunt eu aici, s ă ă ă
v salvez pe amândoi, a e<clamat. ă
+ngenunchind, şi-a lipit buzele mai ntâi
obrazul lui Damon, apoi de al meu. (tunci,
i-am dat drumul fratelui meu şi m-am
ridicat, scuturându-mi râna de pe ţă
pantaloni.
0 *ede i4 a ntrebat ea, oferindu-i un bra ţ ţ
lui Damon. .u e nevoie decât de o
s rutare, şi totul se ndreapt ... cu toate c ă ă ă
voi, b ie i, n-ar trebui s v purta i ca ă ţ ă ă ţ
brutele ntre voi.
0 .e b team pentru tine, a replicat ă
alene Damon, f r s se sinchiseasc s se ă ă ă ă ă
ridice.
Dar, tocmai atunci, zgomotul unor copite
de cal ne-a ntrerupt distrac ia. (lfred şi-a ţ
f cut apari ia, desc lecând şi nclinându-se ă ţ ă
spre noi trei. 'e mai privelişte trebuie s fi ă
fost, Damon, z când la p mânt, odihnindu- ă ă
şi capul pe un bra ca şi cum doar ar fi avut ţ
chef s stea tol nit: eu, scuturându-mi ă ă
disperat urmele de iarb de pe pantaloni: ă
şi, n fine, Aatherine, stând ntre noi doi cu
o nf işare amuzat . ăţ ă
0 +mi cer scuze c deranjez, a nceput ă
(lfred. .umai c st pânul /iuseppe are ă ă
nevoie s stea de vorb cu st pânul ă ă ă
Damon. Este urgent.
0 Evident. !otul este mereu urgent
pentru tata. Pe ce punem pariu c i-a mai ă
venit n cap o nou teorie ridicol şi vrea s- ă ă
o discut m4 a comentat Damon. ă
Aatherine şi-a cules umbrelu a de jos, ţ
apoi ne-a zis,
0 8i cu ar trebui s plec. ;unt n ă
neorânduial din cap pân -n picioare, şi ă ă
stabilisem s-o vizitez pe Pearl, la spi erie. ţ
0 >aide i, a zis (lfred, f cându-i semn lui ţ ă
Damon s sar la spatele s u, pe cal. ă ă ă
8i, n timp ce ei doi se ndep rtau c lare, ă ă
eu şi Aatherine am pornit ncet spre casa
tr surilor. ă
(ş fi vrut s aduc din nou vorba despre ă
9alul
'titorilor, dar m-am pomenit c mi se face ă
team . ă
0 .u e nevoie s mergi n pas cu mine. ă
Poate c-ar fi mai bine s -i ii companie ă ţ
fratelui t u, mi-a sugerat Aatherine. ;e ă
pare c tat l vostru e o persoan de care ă ă ă
ar fi cel mai bine s v ocupa i amândoi, a ă ă ţ
remarcat ea, atingându-mi uşor mâna şi
apucându-m de ncheietur . (poi, ă ă
ridicându-se pe vârfurile picioarelor, mi-a
atins obrazul cu buzele. *ino la mine
disear , dulcele meu ;tefan. -şa va fi ă
deschis . ă
8i, zicând acestea, s-a lansat ntr-o goană
nsufle it . ţ ă
Era ca un mânz, galopând liber, şi-mi
sim eam inima galopând mpreun cu ea. ţ ă
.ici nu nc pea discu ie, şi ea sim ea ă ţ ţ
acelaşi lucru ca mine. 8i faptul c ştiam ă
asta m f cea s m simt mai viu ca ă ă ă ă
oricând.
"D
De ndat ce s-a l sat amurgul, m-am ă ă
furişat jos pe scar , am deschis uşa din ă
spate şi am mers n vârful picioarelor pe
iarba deja umezit de rou . Eram cu atât ă ă
mai precaut, cu cât frunzele moşiei erau
luminate de tor e, şi ştiam c tatei nu i-ar ţ ă
pl cea deloc dac-ar afla c m aventurez ă ă ă
afar dup l sarea ntunericului. !otuşi, ă ă ă
casa tr surilor era la doar o azvârlitur de ă ă
b de casa mare, cam la dou zeci de paşi, ăţ ă
num rând de la verand . ă ă
(m traversat pe furiş curtea, r mânând ă
n umbr , sim ind cum inima mi bubuie n ă ţ
piept. u m preocupau atacurile animalelor ă
sau ale creaturilor nop ii. )ai mult m ţ ă
ngrijora posibilitatea de a fi descoperit de
(lfred, sau, mai r u, de tata. Dar ideea c ă ă
n-aş putea s-o v d pe ă
Aatherine n seara aceea m f cea de-a ă ă
dreptul s -mi ies din min i. ă ţ
+nc o dat , o negur groas a nv luit ca ă ă ă ă ă
o p tur p mântul şi s-a ridicat spre cer, ă ă ă
ntr-o neobişnuit r sturnare a ordinii ă ă
fireşti, provocat , cel mai probabil, de ă
schimbarea anotimpului. ;tr b tut de un ă ă
fior, am avut grij s privesc cât mai ă ă
departe posibil de salcie, n timp ce mă
furişam pe poteca nup ial şi apoi urcam ţ ă
treptele verandei, n casa tr surilor. ă
)-am oprit n fa a uşii sp l cite. ţ ă ă
Draperiile erau trase, acoperind complet
ochiurile de geam, şi nu vedeam s se fi ă
strecurat lumina vreunei lumân ri pe sub ă
ele. Pentru o clip , mi-a fost team c ă ă ă
sosisem prea târziu. Dac ntre timp ă
Aatherine şi Emil7 s-or fi retras la culcare4
1ricum, mi-am ndoit degetele şi am
cioc nit scurt n tocul din lemn al uşii. ă
-şa s-a cr pat pu in şi o mân m-a ă ţ ă
apucat de ncheietur . ă
0 Intr 2 am auzit o şoapt aspr , n timp ă ă ă
ce eram tras n untru. ă
(poi am auzit clinchetul ncuietorii n
spatele meu şi mi-am dat seama că
st team fa n fa cu Emil7. ă ţă ţă
0 Domnule, m-a salutat ea, zâmbindu-mi
şi f cându-mi o reveren . ă ţă
Era mbr cat ntr-o rochie simpl , ă ă ă
bleumarin, iar p rul i se rev rsa peste ă ă
umeri n valuri ntunecate.
0 9un seara, i-am r spuns, nclinându- ă ă
m galant. ă
)i-am rotit privirea prin c su , ă ţă
permi ând ochilor s se adapteze la lumina ţ ă
slab . 1 lamp roşie lic rea pe masa ă ă ă
grosolan din living, aruncând umbre pe ă
grinzile din lemn ale tavanului. 'asa
tr surilor fusese cam d r p nat ani n şir, ă ă ă ă ă
nc de când murise mama şi rudele ei şi ă
ncetaser vizitele. Dar acum, c era ă ă
locuit , se sim ea prin nc perile ei o ă ţ ă
c ldur care-i lipsea casei mari. ă ă
0 'u ce v pot fi de folos, domnule4 m-a ă
ntrebat Emil7, f r ca ochii ei ntuneca i s ă ă ţ ă
clipeasc . ă
0 ... am venit s-o v d pe Aatherine, Ăăă ă
am bâiguit, dintr-odat jenat. ă
1are ce-avea s cread Emil7 despre ă ă
st pâna ei4 ;igur, slujnicele se presupune ă
c ar trebui s fie discrete, dar ştiam cum ă ă
obişnuiau s bârfeasc slujitorii, şi cu ă ă
siguran nu-mi doream s -i fie ţă ă
compromis virtutea lui Aatherine dac ă ă
Emil7 era genul de slujitoare dispus s se ă ă
angreneze n deşuietele lor vorbe de clac . ă
0 Aatherine v aşteapt , m-a informat ă ă
Emil7, cu un lic r ştreng resc n ochii ei ă ă
ntuneca i. ţ
?uând lampa de pe mas , m-a condus pe ă
scara din lemn, oprindu-se n dreptul uşii
albe de la cap tul coridorului. )i-am mijit ă
ochii. 'ând eram mici, eu şi Damon
avusesem mereu o team nedesluşit de ă ă
etajul casei tr surilor. Poatedin cauza ă
afirma iilor slujitorilor, cum c ar fi ţ ă
bântuit , poate fiindc toate scândurile ă ă
duşumelei scâr âiau, nu ştiu, ns ceva ţ ă
anume din acel loc ne mpiedica să
z bovim prea mult. (cum ns , din moment ă ă
ce Aatherine locuia acolo, nu-mi mai
doream s fiu altundeva. ă
Emil7 s-a ntors spre mine, apropiindu-şi
de uş degetele ncovrigate. ( b tut de trei ă ă
ori, scurt dup care a mpins uşa. ă
(m p truns prudent n camer , nso it de ă ă ţ
scâr âitul scândurilor, n timp ce Emil7 ţ
disp rea pe coridor. 'amera n sine era ă
mobilat simplu, un pat cu cadrul din fier ă
forjat, acoperit o cuvertur simpl , verde, ă ă
un şifonier ntr-un col , un lavoar n altul, şi ţ
o oglind cu ram aurit , de sine ă ă ă
st t toare, n cel de-al treilea. ă ă
Aatherine st tea pe pat, cu fa a spre ă ţ
fereastr şi cu spatele spre mine. +şi inea ă ţ
picioarele strânse pe sub c maşa ei de ă
noapte scurt şi alb , iar p rul lung şi ă ă ă
ondulat i atârna liber peste umeri.
(m r mas pe loc, privind-o, dup care, ă ă
ntr-un târziu, am tuşit uşor.
;-a ntors spre mine, cu un lic r de ă
amuzament n ochii ei ntuneca i, ca de ţ
pisic . ă
0 (m venit, i-am zis, mutându-mi
greutatea de pe o cizm pe cealalt . ă ă
0 (sta v d şi eu, mi-a r spuns Aatherine, ă ă
zâmbind. !e-am privit n timp ce veneai
ncoace. i-e fric s ieşi dup ce se- Ţ ă ă ă
ntunec 4 ă
0 .u2 am e<clamat, pe un ton de
ap rare, stânjenit s aflu c ea m v zuse ă ă ă ă ă
repezindu-m de la un copac la altul, ca o ă
veveri e<agerat de prudent . ţă ă
(rcuindu-şi o sprâncean , Aatherine şi-a ă
ndreptat bra ele spre mine. ţ
0 !rebuie s ncetezi cu grijile. *ino. 1 s ă ă
te fac s i le sco i din minte, mi-a zis, ă ţ ţ
ridicându-şi şi mai mult sprânceana.
)-am apropiat de ea mergând ca ntr-un
vis, am ngenuncheat pe pat şi am
mbr işat-o strâns. Imediat cum i-am ăţ
sim it trupul n mâinile mele, m-am destins. ţ
;implul fapt c o sim eam mi d dea de ă ţ ă
n eles c ea era adev rat , c seara ţ ă ă ă ă
aceasta era adev rat , c nimic altceva nu ă ă ă
mai conta, nici tata, nici 3osal7n, nici
spiritele despre care locuitorii oraşului
aveau convingerea c ar bântui prin ă
ntuneric.
!ot ce conta era c aveam bra ele n jurul ă ţ
fiin ei iubite. )âna lui Aatherine şi-a f cut ţ ă
loc spre umerii mei, şi mi-am nchipuit cum
am ar ta ap rând mpreun la 9alul ă ă ă
'titorilor. +n clipa n care mâna ei mi s-a
oprit pe omoplat şi i-am sim it unghiile ţ
str pungându-mi bumbacul sub ire al ă ţ
c m şii, mi-a ap rut pentru o frac iune de ă ă ă ţ
secund imaginea noastr , de peste zece ă ă
ani, cu o mul ime de copii care s umple ţ ă
moşia cu râsetele lor. +mi doream o astfel
de via pentru mine, acum şi pururi. 'u un ţă
geam t de dorin , m-am aplecat n fa , ă ţă ţă
l sându-mi buzele s le ating pe-ale ei, la ă ă ă
nceput uşurel, cam cum ar urma s-o facem
de fa cu toat lumea când ne anun am ţă ă ţ
dragostea la nunta noastr , apoi mai ă
ap sat şi mai insistent, permi ându-le ă ţ
buzelor s se plimbe de la gura la gâtul ei, ă
apropiindu-se pu in câte pu in, de pieptul ţ ţ
alb ca neaua.
)-a apucat de b rbie şi mi-a tras fa a ă ţ
spre a ei, s rutându-m ap sat. I-am ă ă ă
r spuns ntocmai. Eram ca un om aproape ă
mort de foame care-şi g seşte, n sfârşit, ă
supravie uirea n buzele ei. l .e-am ţ
s rutat, iar eu ani nchis ochii şi am uitat de ă
viitor.
Deodat , am sim it o durere ascu it la ă ţ ţ ă
gât, ca şi cum aş fi fost njunghiat. (m vrut
s strig ns Aatherine m s ruta nc . 9a ă ă ă ă ă
nu, nu m mai s ruta, m muşca, sorbindu- ă ă ă
mi sângele prin piele. (m deschis brusc
ochii şi i-am v zul pe ai ei s lbatici şi ă ă
injecta i de sânge, şi fa a fantomatic de ţ ţ
alb n lumina lunii. )i-am smucit capul pe ă
spate, ns durerea nu nceta, şi eu nu ă
puteam s ip, nu puteam s m ă ţ ă ă
mpotrivesc, puteam doar s v d pe ă ă
fereastr luna plin , şi puteam doar s -mi ă ă ă
simt sângele cum mi p r seşte trupul, şi ă ă
dorin a şi nfierbântarea şi mânia şi groaza ţ
crescând n untrul meu. Dac aşa era ă ă
moartea atunci mi-o doream. )i-am dorit-
o, şi aceea a fost clipa n care mi-am
azvârlit bra ele n jurul lui Aatherine, ţ
d ruindu-m ei. Dup care totul s-a ă ă ă
ntunecat.
"%
-n ip t r zle de bufni 0 un sunet ţ ă ă ţ ţă
prelung, plâng tor 0 a fost cel care m-a ă
f cut s -mi deschid brusc ochii. Pe m sur ă ă ă ă
ce privirea mi se obişnuia cu lumina slab , ă
am sim it un tr snet de durere pe o parte a ţ ă
gâtului, care p rea s in ritmul cu ă ă ţ ă
ipetele p s rii. 8i, deodat , mi-am amintit ţ ă ă ă
totul, pe Aatherine, buzele ei r sfrânte, ă
din ii ei sclipind. Inima, bubuindu-mi de ţ
parc aş fi murit şi m-aş fi n scut totodat . ă ă ă
Durerea cumplit , ochii roşii, bezna ă
neagr a somnului mor ii. )i-am rotit ă ţ
disperat privirea n jur.
Aatherine, având pe ea doar colierul şi o
c m şu simpl din muselin , st tea la ă ă ţă ă ă ă
doar câ iva paşi de mine, n fa a lavoarului, ţ ţ
sp lându-şi antebra ele cu un şervet ă ţ
pentru mâini.
0 9un , somnorosule 8tefan, mi-a zis, cu ă
cochet rie. ă
)i-am azvârlit picioarele jos din pat şi am
ncercat s merg, descoperind ns c mi ă ă ă
se ncurcaser n aşternuturi. ă
0 'hipul t u, am b lm jit, ştiind c dau ă ă ă ă
impresia unui nebun, a unui posedat, a
be ivului oraşului mpleticindu-se afar din ţ ă
tavern . ă
Aatherine şi-a frecat mai departe bra ele ţ
cu bucata de bumbac. 'hipul pe care-l
z risem noaptea trecut nu fusese ă ă
omenesc. =usese un chip nc rcat de sete, ă
de dorin , şi de alte sentimente al c ror ţă ă
nume nici m car nu-l puteam gândi. !otuşi, ă
n lumina de acum, Aatherine ar ta mai ă
ncânt toare ca oricând, clipind ă
somnoroas ca o pisic dup o siest ă ă ă ă
prelungit . ă
0 Aatherine4 am zis, silindu-m s-o ă
privesc n ochi. 'e anume eşti tu4
Aatherine şi-a ridicat ncetişor peria
pentru p r de pe noptier , ca şi cum ar fi ă ă
avut la dispozi ie tot timpul din lume. ţ
+ntorcându-se spre mine, a nceput s şi-o ă
treac prin bogatele ei şuvi e. ă ţ
0 .u i-e fric , nu4 m-a ntrebat. ţ ă
Prin urmare, era vampir. (m sim it cum ţ
mi nghea sângele n vine. ţă
(m nşf cat cearşaful şi m-am nf şurat ă ă
cu el, dup care mi-am nh at pantalonii ă ăţ
dintr-o margine a patului şi mi i-am tras pe
mine. )i-am ndesat la repezeal picioarele ă
n cizme şi mi-am mbr cat cu mişc ri ă ă
smucite c maşa, f r s -mi mai pese de ă ă ă ă
maieul care z cea nc pe podea. 8i ca ă ă
fulgerul, Aatherine a fost lâng mine, ă
prinzându-m de um r. ă ă
Era surprinz tor de puternic , şi a trebuit ă ă
s m smucesc cu violen ca s m smulg ă ă ţă ă ă
din strânsoarea ei. De ndat ce m-am ă
eliberat, Aatherine s-a dat napoi.
0 8şş, şşş, a murmurat, ca o mamă
liniştindu-şi copilul.
0 .u2 am urlat, ridicându-mi o mân n ă
fa a ochilor. .u voiam s-o las s m ţ ă ă
farmece. Eşti un demon, i-am zis. !u eşti
cea care a omorât-o pe 3osal7n. !u eşti cea
care omoar tot oraşul. !u eşti r ul, şi ă ă
trebuie s fii oprit . ă ă
Dar n acea clip i-am v zut ochii, ochii ei ă ă
mari, luminoşi, parc f r fund, şi eu am ă ă ă
fost cel r u. ă
0 .u i-e fric , a repetat Aatherine. ţ ă
'uvintele mi-au reverberat n minte,
ricoşând de colo-colo şi, pân la urm , ă ă
nr d cinându-se. .u ştiu cum, sau de ce ă ă
se ntâmpla aşa, dar din adâncul inimii
mele, deodat , frica disp ruse. 8i.... ă ă
0 !otuşi, eşti un vampir. 'um aş putea să
accept aşa ceva4
0 ;tefan. Dulcele, nsp imântatul meu ă
;tefan. !otul o s vin de la sine. 1 s vezi. ă ă ă
)i-am dus mâinile la b rbia ei, dup care ă ă
s-a ridicat n vârful picioarelor, pentru o
s rutare. ă
+n lumina aproape-r s ritului, din ii lui ă ă ţ
Aatherine ar tau albi ca perlele şi micu i, ă ţ
câtuşi de pu in asem n tori cu ţ ă ă
miniaturalele pumnale pe care le z risem ă
noaptea trecut . ă
0 Eu sunt. !ot Aatherine sunt, mi-a zis,
zâmbind.
)-am silit s m desprind din mâinile ei. ă ă
(ş fi vrut eu s cred c totul era la fel, dar... ă ă
0 !e gândeşti la 3osal7n, nu-i aşa4 m-a
ntrebat. 1bservându-mi e<presia uluit , a ă
scuturat din cap. E firesc s crezi c aş fi ă ă
putut s-o fac eu, fiind ceea ce sunt, dar i ţ
garantez c n-am omorât-o eu. 8i n-aş fi ă
f cut-o niciodat . ă ă
0 Dar... dar..., am bâiguit.
Aatherine mi-a lipit un deget pe buze.
0 8şt. Eram cu tine n seara aceea. i- Ţ
aduci aminte4 in la tine, şi in la cei la Ţ ţ
care ii tu. 8i nu ştiu cum o fi murit 3osal7n, ţ
dar oricine ar fi fost f ptaşul 0 un fulger de ă
mânie i-a scânteiat n ochii care, abia acum
observam pentru prima oar , aveau mici ă
pete aurii 0 ne-a adus un prost renume. Ei
sunt cei care m nfricoşeaz pe mine. Pe ă ă
tine poate c te nfricoşeaz s mergi pe ă ă ă
timpul nop ii, dar mie mi-e fric s ies ziua ţ ă ă
ca nu cumva s fiu confundat cu unul ă ă
dintre monştrii aceştia. 'hiar dac sunt eu ă
vampir, s ştii c am o inim . !e rog, crede- ă ă ă
m , dulcele meu 8tefan. ă
(m f cut un pas napoi şi mi-am prin ă
capul ntre mâini. )intea mi era ca un
vârtej. ;oarele nu mai ncepea s r sar , şi ă ă ă
era imposibil s - i dai seama dac n ă ţ ă
spatele ce ii se ascundea o zi str lucitoare ţ ă
sau una noroas . ?a fel era şi cu Aatherine. ă
=rumuse ea ei e<terioar i nv luia ca o ţ ă ă
mantie adev ratul spirit, f când imposibil ă ă
de determinat cu certitudine dac ea era ă
bun sau rea. )-am l sat s cad, greoi, pe ă ă ă
pat, nevrând s plec, nevrând s r mân. ă ă ă
0!rebuie s ai ncredere n mine, mi-a zis ă
Aatherine, aşezându-se al turi şi punându- ă
şi palma pe pieptul meu, ca s -mi poat ă ă
sim i b t ile inimii. Eu sunt Aatherine ţ ă ă
Pierce. .ici mai mult, nici mai pu in. ;unt ţ
fata pe care ai tot urm rit-o ore n şir dup ă ă
ce a sosit aici, acum dou s pt mâni. ă ă ă
'eea ce i-am m rturisit nu nseamn ţ ă ă
nimic. .u schimb nimic din ceea ce sunt, ă
din ceea ce simt, din ceea ce am putea să
fim , a ad ugat, ridicându-şi mâna de pe ă
piept spre b rbia mea. (m dreptate4 m-a ă
ntrebat, pe un ton plin de insisten . ţă
(m privit n ochii mari ai lui Aatherine şi
mi-am dat seama c are dreptate. !rebuia ă
s cred. ă
Inima mea o dorea nc atât de mult, şi-aş ă
fi vrut s fac orice ca s-o ap r. =iindc ea ă ă ă
nu era un vampir, ea era Aatherine. (m
prins-o de amândou mâinile, inându-le ă ţ
ntr-ale mele. P reau atât de mici, atât de ă
vulnerabile... )i-am dus la gur degetele ei ă
reci, delicate, şi le-ams rutat, unul câte ă
unul. Aatherine p rea atât de nfricoşat , ă ă
atât de singur ... ă
0 .-ai omorât-o tu pe 3osal7n4 am
ntrebat ncet.
Dar, chiar n clipa n care ultima silab a ă
propozi iei mi-a p r sit buzele, am ştiut c ţ ă ă ă
era adev rat, fiindc inima mi s-ar fi frânt ă ă
dac n-ar fi fost. ă
Aatherine a scuturat din cap, ntorcându-
şi privirea spre fereastr . ă
0 .iciodat n-aş omor pe cineva, in ă
afar de cazul n care aş fi obligat . +n ă ă
afar de cazul n care aş avea nevoie s m ă ă ă
ap r pe mine, sau pe cineva drag. 8i ă
oricine ar omor ntr-o astfel de situa ie, nu ţ
crezi4 m-a ntrebat, cu indignare n glas,
sco ându-şi b rbia n afar , cu o nf işare ţ ă ă ăţ
atât de mândr şi de vulnerabil , ncât tot ă ă
ce-am putut s fac a fost s n-o iau n bra e ă ă ţ
chiar n clipa aceea. +mi promi i c-o s -mi ţ ă
p strezi secretul ;tefan4 +mi juri4 m-a ă
ntrebat, n timp ce ochii ei ntuneca i i ţ
c utau pe-ai mei. ă
0 ;igur c-o s -l p strez, am zis, jurându- ă ă
mi n egal m sur şi mie, ca şi ei. ă ă ă
1 iubeam pe Aatherine. 8i, da, ea era
vampir. 8i totuşi... felul n care sunase
cuvântul din gura ei era atât de diferit de
cel n care suna când l rostea tata... .u era
n el nimic ngrozitor. Dac nu altfel, pot s ă ă
spun c suna romantic şi misterios. Poate ă
c tata n-avea dreptate. Poate c , n ă ă
definitiv, Aatherine era doar n eleas ţ ă
greşit.
0 (cum, ai secretul meu, ;tefan. 8i ştii ce
nseamn asta4 m-a ntrebat Aatherine, ă
aruncându-şi bra ele n jurul umerilor mei ţ
şi frecându-şi obrazul de al meu. *ous avez
mon coeur. (i inima mea.
0 8i tu o ai pe-a mea, i-am r spuns, ă
murmurând, crezând n fiecare cuvin el. ţ
"H
$ septembrie "$%&
Ea nu e cine pare. (r trebui s fiu ă
surprins4 +ngrozit4 1fensat4
E ca şi cum tot ce-am ştiut pân acum, ă
tot ce-am fost nv at, toate lucrurile n ăţ
care-am crezut in ultimii mei şaptesprezece
ani, totul ar fi greşit.
+nc simt locurile n care m-a s rutat, ă ă
unde micile ei degete mi-au apucat
mâinile. +nc tânjesc dup ea, şi totuşi, ă ă
vocea ra iunii mi url n urechi, nu, nu se ţ ă
poate s iubeşti un vampir2 ă
Dac-aş fi avut vreo margaret de-a ei, aş ă
fi putut s -i smulg petalele şi s las floarea ă ă
s aleag n locul meu. 1 iubesc... .-o ă ă
iubesc... 1...
1 iubesc.
(şa este. 1ricare-ar fi consecin ele. ţ
(sta s nsemne c - i urmezi inima4 )i-aş ă ă ţ
fi dorit s e<iste vreo hart sau vreo busol ă ă ă
care s m fac s -mi g sesc calea. +ns ea ă ă ă ă ă ă
mi st pâneşte inima , şi mai presus de ă
toate e ;teaua mea Polar ... ă şi asza ar
trebui s fie de ajuns. ă
Dup ce m-am strecurat afar din casa ă ă
tr surilor, şi m-am ntors n camera mea, ă
am izbutit s dorm câteva ore. 'ând m-am ă
trezit, m-am ntrebat dac totul nu fusese ă
cumva doar un vis.
Dar apoi mi-am sucit capul pe pern şi am ă
v zut o mic pat de sânge uscat, stacojiu, ă ă ă
şi mi-am pip it gâtul cu degetele. )i-am ă
sim it rana de acolo şi, cu toate c nu m ţ ă ă
durea, ea mi-a aminti de realitatea
ntâmpl rilor din seara trecut . ă ă
Eram epuizat, şi dezorientat, şi e<altat,
toate la un loc. )âinile şi picioarele mi
erau vl guite, iar creierul parc -mi zbârnâia ă ă
de activitate. Era ca şi cum aş fi avut febr , ă
ns pe din untru sim eam un soi de linişte ă ă ţ
necunoscut mie pân acum. ă ă
)-am mbr cat de zi, cu o grij n plus s - ă ă ă
mi sp l rana cu o cârp umed şi s-o ă ă ă
pansez, dup care mi-am ncheiat c maşa ă ă
din oland pân la ultimul nasture de sus. ă ă
(poi, mi-am privit imaginea reflectat n ă
oglind , ncercând s v d dac am ceva ă ă ă ă
altfel, dac aveam cumva vreo sclipire n ă
ochi care s -mi ateste nou-descoperita ă
e<perien lumeasc . !otuşi, chipul meu ţă ă
ar ta ntocmai ca ieri. ă
)-am furişat jos pe scar , spre birou. ă
1rarul tatei avea o precizie de ceasornic,
toate dimine ile şi le petrecea ţ
supraveghind şi inspectând câmpurile,
mpreun cu 3obert. ă
De ndat ce m-am v zut nchis n ă ă
nc perea r coroas şi ntunecoas , mi-am ă ă ă ă
plimbat degetele pe cotoarele c r ilor ă ţ
legate n piele de pe fiecare raft, g sindu- ă
mi alinarea n netezime lor. ;peram doar că
pe undeva, printre teancurile şi stivele de
c r i referitoare la atâtea subiecte, aveam ă ţ
s g sesc un volum care s -mi r spund la ă ă ă ă ă
câteva dintre ntreb rile din minte. )i-am ă
amintit c , data trecut , Aatherine citea ă ă
)isterele din )7stic =alls, şi am constatat
c volumul nu mai era acolo, cel pu in nu la ă ţ
prima vedere.
)-am plimbat derutat de la un raft de
bibliotec la altul, pentru prima oar ă ă
copleşit de mul imea c r ilor din biroul ţ ă ţ
tatei. -nde aş putea s g sesc informa ii ă ă ţ
despre vampiri4 !ata avea volume peste
volume de teatru, de proz , atlase, şi dou ă ă
rafturi pline de 9iblii, unele n englez şi ă
altele n italian , şi vreo câteva n latin . ă ă
)i-am trecut degetele peste cotoarele din
piele cu literele lor aurite ale fiec rei c r i, ă ă ţ
sperând s g sesc cumva, ceva. ă ă
+n cele din urm , vârfurile degetelor mi-au ă
poposit pe un volum sub ire, jerpelit, pe ţ
coperta c ruia scria Demonios, cu litere ă
argintii scunde. Demonio... demon... Era
e<act ceea ce c utam. (m deschis cartea, ă
ns era scris ntr-un str vechi dialect ă ă ă
italienesc c ruia nu puteam s -i dau de ă ă
cap t, cu toate lec iile mele intensive de ă ţ
latin şi de italian . ă ă
'hiar şi-aşa, mi-am luat cartea şi m-am
aşezat cu ea n fotoliul cu rezem tori. ă
+ncercarea de-a descifra cartea era o
ac iune al c rei sens puteam s -l g sesc, ţ ă ă ă
mai degrab decât cea de a-mi lua micul ă
dejun, pref cându-m c totul ar fi normal. ă ă ă
(m urm rit cuvintele cu degetul, citindu-le ă
cu voce tare ca un şcolar, având grij s ă ă
nu-mi scape nicio men ionare a cuvântului ţ
vampiro. Pân la urm , l-am g sit, ns ă ă ă ă
propozi iile care-l nconjurau nu nsemnau ţ
pentru mine nimic altceva decât o
p s reasc oarecare. (m oftat, iritat de ă ă ă
neputin . ţă
!ocmai atunci, uşa biroului s-a deschis,
scâr âind. ţ
0 'ine-i acolo4 am strigat tare.
0 ;tefan2 a e<clamat tata, cu o vizibilă
mirare pe chipul lui bronzat. !e c utam, mi- ă
a zis el.
0 Da4 am ntrebat, ducându-mi repede
mâna la gât, de parc tata ar fi putut s ă ă
vad pansamentul prin pânza c m şii. ă ă ă
!ot ce am sim it, ns , n-a fost decât ţ ă
materialul neted. ;ecretul meu era la loc
sigur.
!ata m-a privit ciudat. ;-a apropiat de
mine şi mi-a luat cartea din poal . ă
0 .oi doi gândim la fel, mi-a zis, cu un
zâmbet straniu arcuindu-i-se pe fa . ţă
0 Da4
Inima mi-a fluturat n piept ca aripile unui
colibri, şi eram sigur c tata poate s -mi ă ă
aud r suflarea oprindu-se n gât, n icnete ă ă
scurte, superficiale. Eram sigur c -mi poate ă
citi gândurile, sigur c ştie despre mine şi ă
Aatherine. 8i dac ştie despre Aatherine, ă
nseamn c o s-o omoare şi... ă ă
8i mai departe nu mai puteam suporta să
m gândesc. ă
!ata mi-a zâmbit din nou.
0 Da. 8tiu c ai pus la suflet conversa ia ă ţ
noastr despre vampiri, şi apreciez faptul ă
c ai luat n serios n pasta ab tut peste ă ă ă ă
noi. Desigur, ştiu c ai propriile motive, vrei ă
s r zbuni moartea tinerei tale 3osal7n, a ă ă
ad ugat tata, f cându-şi semnul crucii pe ă ă
piept.
(m fi<at cu privirea un petic sub iat al ţ
covorului persan, unde materialul se
decolorase ntr-atât ncât puteam s v d ă ă
petele de pe lemnul podelei de dedesubt.
.u puteam s -mi ridic privirea spre tata şi ă
s las ca fa a s -mi tr deze secretul, s -i ă ţ ă ă ă
tr deze secretul lui Aatherine. ă
0 =ii sigur, fiule, c 3osal7n n-a murit n ă
zadar. Ea a murit pentru )7stic =alls, şi va
r mâne n memoria noastr dup ce ne ă ă ă
vom descotorosi de acest blestem. Iar tu,
fireşte vei fi parte integrant a planului, mi- ă
a zis tata, gesticulând spre cartea pe care
nc o ineam n mâini. ;pre deosebire de ă ţ
fratele t u, cel nevrednic. ?a ce bun toate ă
noile lui cunoştin e n domeniul militar, ţ
dac nu poate s le pun n aplicare pentru ă ă ă
ap rarea familiei sale, a p mântului s u4 a ă ă ă
ntrebat tata, retoric. .u mai departe de
azi, a plecat s se plimbe c lare cu câ iva ă ă ţ
prieteni de-ai lui, solda i. 'hiar dup ce i- ţ ă
am spus c -l aştept aici n diminea a asta, ă ţ
ca s vin cu noi la ntâlnirea din casa lui ă ă
Fonathan.
Eu, ns , deja nu mai eram atent la ce ă
spunea. !ot ce m interesa era c el nu ştia ă ă
nimic despre
Aatherine. (şa, respira ia mi s-a domolit. ţ
0 .-am reuşit s n eleg prea multe ă ţ
informa ii din cartea asta. .u cred s fie ţ ă
prea folositoare i-am zis, ca şi cum tot ceea
ce f cusem n diminea a aceea fusese s - ă ţ ă
mi dau frâu liber curiozit ii ştiin ifice fa ăţ ţ ţă
de vampiri.
.u-i nimic, a replicat tata, nep s tor, n ă ă
timp ce punea cartea la loc pe raftul ei.
;imt c mpreun avem un bagaj ă ă
considerabil de cunoştin e. ţ
0 +mpreun 4 l-am ngânat. ă
!ata a fluturat ner bd tor din mân . ă ă ă
0 !u, cu mine şi cu 'titorii. (m nfiin at ţ
un consiliu care s se ocupe de problema ă
asta. )ergem chiar acum la o ntrunire a
lui. )ergi şi tu.
)erg4 m-am mirat.
!ata mi-a aruncat o privire sâcâit . 8tiu c ă ă
p ream slab de minte, ns pur şi simplu ă ă
prin cap mi notau prea multe informa ii ţ
ncât s ncep m car s le n eleg pe toate. ă ă ă ţ
0 Da. 8i o iau şi pe 'ordelia. Ea are
cunoştin e solide despre ierburile de leac şi ţ
despre demoni. +ntrunirea e acas la ă
Fonathan /illbert, m-a informat tata,
nclinându-şi scurt capul n semn că
discu ia era ncheiat . ţ ă
)i l-am nclinat şi eu, chiar dac eram ă
surprins. Fonathan /ilbert era profesor
universitar şi, uneori, inventator, iar tata l
califica, f r s se ascund prea tare, drept ă ă ă ă
un e<centric. 8i totuşi, acum i pronun ase ţ
numele cu respect. Pentru a mia oar n ă
ziua aceea, mi-am dat seama c , ntr- ă
adev r, lumea era cu totul alta. ă
0 (lfred preg teşte tr sura, ns o s-o ă ă ă
mân eu. ; nu spui nim nui unde mergem. ă ă
Pe 'ordelia deja am pus-o s p streze ă ă
secretul, mi-a mai zis tata, n timp ce se
gr bea s ias din nc pere. ă ă ă ă
Dup o secund de ezitare, l-am urmat, ă ă
dar nu nainte de a-mi strecura cartea cu
Demonios n buzunarul de la spate.
)-am aşezat al turi de tata pe capra ă
tr surii n timp ce 'ordelia a r mas n ă ă
spate, ascuns vederii, ca s nu trezeasc ă ă ă
b nuieli. Era ceva ciudat s ieşi diminea a, ă ă ţ
cu atât mai mult f r vizitiu, şi am ă ă
remarcat privirea curioas cu care ne-a ă
urm rit domnul *ic6er7, n timp ce treceam ă
pe lâng moşia 9lue 3idge, de al turi. ?-am ă ă
salutat fluturându-mi mâna, dar numai
pân când am sim it degetele tatei ă ţ
prinzându-m de bra , prevenindu-m cu ă ţ ă
discre ie c nu trebuie s aten ia asupra ţ ă ă ţ
noastr . ă
!ata a nceput s vorbeasc de ndat ce ă ă ă
am intrat pe por iunea pustie a drumului de ţ
ar care desp r ea planta iile de oraş. ţ ă ă ţ ţ
0 .u pot s -l n eleg pe fratele t u. !u ă ţ ă
po i4 'e fel de om e acela care nu-şi ţ
respect tat l4 Dac nu l-aş fi cunoscut ă ă ă
atât de bine, aş fi crezut c e n cârd şie cu ă ă
vreunul dintre ei, a ad ugat, scuipând n ă
râna drumului. ţă
0 De ce-ai putea s crezi una ca asta4 l- ă
am ntrebat, stânjenit, n timp ce o dâr de ă
transpira ie mi se scurgea pe spinare. ţ
)i-am strecurat degetul pe sub guler,
tres rind n clipa n care am sim it tifonul ă ţ
pansamentului de pe gât. Era umed, dar să
fi fost de transpira ie sau de sânge, asta nu ţ
mai puteam s -mi dau seama. ă
+n minte aveam un ntreg v lm şag de ă ă
gânduri. 1are o tr dam pe Aatherine ă
participând la ntrunirea asta4 ;au l
tr dam pe tata p strând secretul despre ă ă
Aatherine4 'ine era r u şi cine era bun4 ă
.imic nu mi se mai p rea acum clar. ă
0 'red c din cauz c ei au o astfel de ă ă ă
purtare, mi-a r spuns tata, şfichiuindu-l cu ă
biciul pe 9laze, ca şi cum ar fi vrut s -şi ă
nt reasc afirma ia. ă ă ţ
;co ând un nechezat de protest, 9laze a ţ
trecut la un trap iute. )i-am ntors capul
spre 'ordelia, ns ea privea, netulburat , ă ă
drept nainte.
0 Ei sunt n stare s - i pun st pânire pe ă ţ ă ă
minte nainte ca tu s - i dai seama c ar fi ă ţ ă
ceva n
neregul . Pot s te constrâng s te supui ă ă ă ă
ntru totul farmecelor şi toanelor lor. 1
singur privire te poate obliga s faci orice- ă ă
şi doreşte vampirul. 8i, pân s - i dai ă ă ţ
seama c te afli sub controlul lui, e deja ă
prea târziu.
0 # u4 l-am ntrebat, mânat de ă
scepticism.
/ândul mi-a zburat spre noaptea trecut . ă
1are Aatherine asta f cuse cu mine4 Dar, ă
nu.
'hiar şi când fusesem nfricoşat, fusesem
tot eu nsumi. 8i toate sentimentele
fuseser ale mele. Poate c vampirii erau ă ă
capabili de aşa ceva, dar n mod sigur
Aatherine nu-mi f cuse una ca asta. ă
!ata a chicotit la auzul ntreb rii. ă
0 Ei, nu chiar tot timpul. ;e sper c ă ă
b rba ii ar fi ndeajuns de puternici ca s ă ţ ă
reziste unei astfel de influen e. Iar eu sigur ţ
mi-am crescut fii astfel ncât s fie ă
puternici. 8i totuşi, m ntreb ce-o fi putut ă
s -i intre n cap lui Damon. ă
0 Eu sunt convins c n-are nimic, am zis, ă
devenind deodat e<trem de agitat la ă
gândul c Damon ar fi putut s ghiceasc ă ă ă
secretul lui Aatherine. 'red c , pur şi ă
simplu, ad ugat, el nc nu ştie sigur ce ă ă
vrea.
0 .u m intereseaz ce vrea el, a replicat ă ă
tata. 'eea ce trebuie s in minte este c ă ţ ă ă
tot fiul meu r mâne şi c eu nu accept ă ă
nesupunerea. !r im vremuri primejdioase, ă
mult mai primejdioase decât şi d seama ă
Damon. 8i el trebuie s n eleag c , dac ă ţ ă ă ă
nu e de partea noastr , ă
lumea ar putea s presupun c ă ă ă
simpatiile lui nclin spre altcineva. ă
0 Eu zic c el doar nu crede n e<isten a ă ţ
vampirilor , am insistat, n timp ce o
senza ie de grea ncepea s -mi apar n ţ ţă ă ă
fundul stomacului.
0 8şt2 m-a ntrerupt tata, f cându-mi ă
semn cu mâna s tac. ă
'aii ncepuser s tropoteasc prin oraş, ă ă ă
iar noi treceam chiar pe lâng cârciuma n ă
fa a uşii c reia Feremiah 9lac6 deja z cea ţ ă ă
beat mort, cu o sticl pe jum tate plin cu ă ă ă
5his6e7 la picioare.
.u ştiu de ce, dar nu prea credeam că
Feremiah 9lac6 ne-ar auzi, sau m car ar ă
vedea ce se petrece n jurul lui, ns i-am ă
f cut un semn de ncuviin are, mul umit de ă ţ ţ
faptul c t cerea mi d dea prilejul de a-mi ă ă ă
pune gândurile n ordine.
(m aruncat o privire spre dreapta mea,
unde Pearl şi fiica ei st teau pe banca din ă
fier forjat din fa a spi eriei, f cându-şi vânt ţ ţ ă
cu evantaiele.
?e-am f cut semn cu mâna, dar ă
observând privirea alarmat a tatei, m-am ă
r zgândit şi nu le-am mai strigat ca s le ă ă
salut.
(şa c mi-am nchis gura şi am aşteptat ă
n t cere pân când am ajuns n cel lalt ă ă ă
cap t al oraşului, unde locuia Fonathan ă
/ilbert, ntr-un conac prost ntre inut care ţ
odinioar i apar inuse tat lui s u. !ata ă ţ ă ă
mereu se amuza pe seama casei gata s se ă
pr buşeasc , ns ast zi n-a mai zis nimic, ă ă ă ă
n timp ce (lfred cobora şi deschidea uşa
tr surii. ă
0 'ordelia, a chemat-o el, scurt, l sând-o ă
s porneasc prima spre treptele şubrede ă ă
de la intrarea conacului lui /ilbert, noi
urmând-o ndeaproape.
+nainte s putem suna, Fonathan nsu i ne- ă ţ
a deschis uşa.
0 +ncântat s v v d, /iuseppe, ;tefan. ă ă ă
Iar dumneata presupun c eşti 'ordelia. ă
(m auzit multe despre cunoştin ele ţ
dumitale n domeniul plantelor indigene, a
zis el, ntinzându-i mâna 'ordeliei.
(poi, Fonathan ne-a condus prin labirintul
coridoarelor pân la o uş micu , de lâng ă ă ţă ă
scara cea mare. Deschizând-o, ne-a f cut ă
semn s intr m. .e-am aplecat pe rând şi ă ă
am p truns ntr-un tunel lung de vreo zece ă
paşi, cu o scar şubred la cel lalt cap t. ă ă ă ă
= r o vorb , ne-am c rat pe scar şi am ă ă ă ăţă ă
ajuns ntr-o nc pere mititic , lipsit de ă ă ă
ferestre, care imediat mi-a stârnit senza ia ţ
de claustrofobie. Dou lumân ri ardeau n ă ă
suporturile lor ruginite, pe masa p tat de ă ă
ap , iar dup ce ochii mi s-au mai obişnuit ă ă
cu lumina insuficient , am reuşit s-o disting ă
pe >onoria =ells, care st tea prudent pe ă ă
un balansoar, ntr-un col . Primarul ţ
?oc65ood şi şeriful şi mp r eau o banc ă ţ ă
veche din lemn.
0 Domnilor, ne-a zis >onoria, ridicându-
se şi ntâmpinându-ne de parc am fi trecut ă
doar s lu m ceaiul. Iar cu dumneata m ă ă ă
tem c n-am f cut cunoştin nc , ă ă ţă ă
doamn ..., a ad ugat ea, aruncând o ă ă
privire b nuitoare spre 'ordelia. ă
0 'ordelia, a murmurat ea, plimbându-şi
privirea de la un chip la altul, cu o e<presie
care parc spunea c era ultimul loc n care ă ă
şi-ar fi dorit s se afle. ă
!ata tuşit, stingherit.
0 Ea l-a tratat pe ;tefan când s-a
mboln vit dup ce... ă ă
0 Dup ce logodnica lui s-a ales cu gâtul ă
g urit, l-a completat, grosolan, primarul ă
?oc65ood.
0 Domnule primar2 a e<clamat >onoria,
astupându-şi gura cu palma.
+n timp ce Fonathan se apleca s ias din ă ă
nou pe culoar, eu m-am aşezat pe un scaun
cu sp tar drept, cât mai departe posibil de ă
restul grupului. ) sim eam nelalocul ă ţ
meu, cu toate c , probabil, nu n asemenea ă
m sur pe cât se sim ea 'ordelia, care ă ă ţ
st tea acum, stânjenit , pe un scaun din ă ă
lemn lâng balansoarul ocupat de >onoria. ă
0 (şa2 a e<clamat Fonathan /ilbert,
reintrând n nc pere, cu bra ele nc rcate ă ţ ă
de unelte şi hârtii şi tot felul de alte obiecte
pe care nici n ruptul capului nu puteam să
le recunosc. (şezându-se pe un fotoliu cu
catifeaua roas de molii, şi-a rotit privirea ă
n jur. ; ncepem, a mai zis. ă
0 =ocul, a rostit, simplu, tata.
-n fior de team mi-a str b tut şira ă ă ă
spin rii. =ocul le adusese pieirea p rin ilor ă ă ţ
lui Aatherine.
1are asta s nsemne c şi ei fuseser ă ă ă
vampiri4 Iar Aatherine s fi reprezentat ă
unica supravie uitoare4 ţ
0 =ocul4 a repetat primarul ?oc65ood.
!ata a ncuviin at. ţ
0 ;-a consemnat, n numeroase rânduri,
n Italia, c focul i ucide, la fel ca şi ă
decapitarea sau mplântarea unei epuşe ţ
drept n inim . 8i desigur, e<ist şi ierburi ă ă
care ne pot ap ra de ei, a ad ugat, f când ă ă ă
semn cu capul spre 'ordelia.
0 *erbina, a confirmat ea.
0 *erbina, a repetat, vis toare, >onoria. ă
'e dr gu . ă ţ
'ordelia a pufnit, dispre uitoare. ţ
0 (ia nu-i decât o plant . Dar, dac-o por i ă ţ
la tine, atunci te ap r de diavol. -nii zic c- ă ă
ar avea un pic de efect n lecuirea lora ă
care-au stat n preajma lor, redându-le
s n tatea. DaN pentru diavolii ia pe care-i ă ă ă
numi i vampiri i otrav . ţ ă
0 *reau şi eu2 s-a repezit, lacom , ă
>onoria, ntinzând ner bd toare mâna. ă ă
0 .-am nici pic la mine, a m rturisit ă
'ordelia.
0 .-ai4 s-a mirat tata, aruncându-i o
privire t ioas . ă ă
0 ( disp rut toat din gr din . (m folosit ă ă ă ă
şi pentru leacurile domnului ;tefan, daJ
când m-am dus azi-diminea s mai culeg, ţă ă
ioc2 Probabil c-or fi luat-o copiii, a e<plicat
ea, indignat , ns privind drept spre mine. ă ă
(m ntors capul n alt parte, spunându- ă
mi n sinea mea, ca s m liniştesc, c ă ă ă
dac ea ar fi ştiut ceva despre adev rata ă ă
natur a lui Aatherine, i-ar fi spus deja tatei ă
pân acum. ă
0 P i , atunci, eu de unde fac rost4 s-a ă
interesat >onoria.
0 Probabil c-o ave i chiar sub nas, a ţ
r spuns 'ordelia. ă
0'um4 a ripostat t ios >onoria, de parc ă ă
ar fi fost insultat . ă
0 'reşte peste tot. .umaJ n gr dina ă
noastr nu, a zis 'ordelia, posomorât . ă ă
0 9ine, bine, s-a gr bit tata s intervin , ă ă ă
ner bd tor s aplaneze situa ia. Dup ă ă ă ţ ă
terminarea ntrunirii, 'ordelia poate s-o
nso easc pe domnişoara >onoria pân n ţ ă ă
gr dina dumneaei şi c g seasc verbina. ă ă ă ă
0 Ei, ia sta i naibii o clip , a e<clamat ţ ă
primarul ?oc65ood, bubuind n mas cu ă
pumnul lui vânjos. )-a i ame it cu discu iile ţ ţ ţ
dintre muieri. (dic , vrei s -mi spui c , ă ă ă
dac port la mine o crengu de liliac, ă ţă
atunci demonii or s -mi dea pace4 a ă
ntrebat el, pufnind cu dispre . ţ
0 *erbin , nu liliac, l-a corectat 'ordelia. ă
(sta ine r uJ la distan . ţ ă ţă
0 Da, a ncuviin at tata, cu un aer ţ
n elept. 8i toat lumea din oraş ar trebui s- ţ ă
o poarte. +ngriji i-v de asta, domnule ţ ă
primar ?oc65ood. (şa nu numai c to i ă ţ
cet enii noştri vor fi proteja i, dar şi ăţ ţ
oricine nu o poart va ieşi n eviden ă ţă
ca fiind vampir şi, n consecin , va putea ţă
fi ars, a e<plicat el, pe un ton atât de lin şi
de nep s tor, ncât am fost nevoit s ă ă ă
apelez pân şi la ultimul meu dram de ă
st pânire ca s nu m ridic imediat, s m ă ă ă ă ă
n pustesc pe scara aia pr p dit s-o caut ă ă ă ă
pe Aatherine şi s fug cu ea. ă
Dar, dac-aş fi f cut una ca asta, iar ă
Aatherine ar fi fost atât de periculoas pe ă
cât credeau 'uratorii... ) sim eam ca un ă ţ
animal prins n capcan , neputând s ă ă
descop r vreo şans de sc pare. 1are ă ă ă
eram n clipa de fa prins n capcana ţă
duşmanului, sau duşmanul m aştepta ă
acas , la *eritas4 8tiam c , pe sub gulerul ă ă
c m şii, rana de la gât ncepea s -mi ă ă ă
supureze umplând pansamentul cu pete de
sânge, şi nu era decât o chestiune de timp
pân ca ele s mbibe pânza şi s ias la ă ă ă ă
iveal , ca o vizibil dovad a tr d rii mele. ă ă ă ă ă
Primarul ?oc65ood s-a foit, stânjenit,
f cându-şi scaunul s scâr âie, iar pe mine ă ă ţ
s sar ca ars. ă
0 Ei, dac iarba aia are efect, asta-i una a ă
zis el. .umai c suntem n toiul unui r zboi. ă ă
1 gr mad de oficialit i ale guvernului ă ă ăţ
confederat se afl n trecere prin )7stic ă
=alls, n drum spre 3ichmond, iar dacă
ncepe s umble vorba c noi, n loc s ă ă ă
sprijinim cauza, ne lupt m cu creaturi din ă
poveşti cu ajutorul florilor... 'l tinat din ă
cap. .-avem cum s emitem un edict care ă
s oblige pe toat lumea s poarte verbin . ă ă ă ă
0 .u, z u4 a strigat tata. (tunci, de unde ă
ştiu c dumneata nu eşti vampir4 ă
0 !at 2 am e<clamat eu, dându-mi seama ă
c era vremea s intervin cineva, aducând ă ă ă
n discu ie şi vocea ra iunii. Domnul primar ţ ţ
?oc65ood are dreptate, am zis. !rebuie să
gândim cu calm. 3a ional. ţ
0 =iul dumitale are un cap s n tos pe ă ă
umeri, a remarcat, cam n sil , primarul ă
?oc65ood.
0 )ai s n tos ca al dumitale, a bomb nit ă ă ă
tata.
0 Eu bine... putem s discut m mai ă ă
târziu pe tema verbinei, a intervenit
Fonathan /ilbert. >onoria , dumneata te vei
ngriji s avem la ndemân o rezerv ă ă ă
ndestul toare, şi putem to i s -i ncuraj m ă ţ ă ă
cu t rie pe cei dragi s poarte verbin ă ă ă
asupra lor. .umai c , deocamdat , vreau ă ă
s discut m despre alte metode prin care ă ă
am putea s -i descoperim pe vampirii afla i ă ţ
printre noi, a ad ugat el, pe un ton ă
entuziast, ncepând s desf şoare pe mas ă ă ă
câteva coli mari de hârtie.
Primarul ?oc65ood şi-a potrivit pe nas
ochelarii cu lentile bifocale şi s-a zgâit la
hârtiile pe care se vedeau câteva
complicate scheme mecanice.
0 (sta de aici seam n a busol , a ă ă ă
remarcat ntr-un târziu primarul ?oc65ood,
ar tând spre unul dintre desenele acelea ă
complicate.
0 (sta şi este2 Doar c , n loc s arate ă ă
nordul, i arat pe vampiri, a e<plicat ă
Fonathan,
abia st pânindu-şi entuziasmul. !ocmii ă
lucrez la prototip. .u mai are nevoie decât
de mici ajust ri. E capabil s detecteze ă ă
sângele. ;ângele altora, a precizat, cu
subn eles. ţ
0 Pot s -l v d şi eu, domnule Fonathan4 a ă ă
ntrebat 'ordelia.
Fonathan şi-a ridicat privirea, mirat, ns i- ă
a ntins hârtia. Ea a scuturat din cap.
0 .u, a zis ea. PrototipuJ.
0 (, p i, m rog, e foarte rudimentar, a ă ă
replicat Fonathan, bâjbâind prin buzunarul
de la spate, din care a scos apoi un obiect
metalic str lucitor, care sem na mai ă ă
degrab cu o juc rioar pentru copii decât ă ă ă
cu o unealt pentru descoperirea ă
victimelor.
'ordelia a r sucit ncetişor obiectul in ă
mâini.
0 )erge4
0 P i... Fonathan a ridicat din umeri. .u ă
merge.
0 Iat ce propun eu, a zis tata, ă
rezemându-se de sp tarul scaunului. .e ă
narm m eu verbin . ?ucr m zi şi noapte ă ă ă
ca s aducem busola n stare de ă
func ionare. 8i ne alc tuim un plan. ţ ă
Declar m stare de asediu, şi pân la sfârşii ă ă
lunii oraşul nostru va fi cur at, a ncheiat ăţ
el, ncrucişându-şi, satisf cut, bra ele pe ă ţ
piept.
-nul câte unul, to i membrii grupului, ţ
inclusiv 'ordelia, au ncuviin at din cap. ţ
)-am foit pe scaunul meu din lemn, cu
mâna la gât. +n podul acela era un aer
foarte cald, şi muştele bâzâiau printre
grinzi, ca şi cum ar fi fost n toiul lui iulie,
nu n mijlocul lui septembrie. (veam nevoie
disperat de un pahar cu ap , şi m ă ă ă
sim eam de parc tavanul ar fi fost pe cale ţ ă
s se pr buşeasc pete mine. !rebuia s-o ă ă ă
v d pe Aatherine, s -mi amintesc mie ă ă
nsumi ca nu e un monstru. 3 suflarea mi-a ă
devenit greoaie şi mi-am dat seama c , ă
dac mai r mâneam mult acolo, aveam s ă ă ă
spun ceva nepotrivit.
0 (m impresia c sunt cam sl bit, m-am ă ă
auzit rostind, chiar dac vorbele sunau fals ă
pân şi pentru auzul meu. ă
!ata mi-a aruncat o privire t ioas . ă ă
Puteam s -mi dau seama c el nu m ă ă ă
crede, ns >onoria a nceput s â âie din ă ă ţ ţ
buze, comp timitoare. ă
!ata şi-a dres glasul.
+mi conduc eu b iatul afar , le-a anun at ă ă ţ
celor din nc pere, nainte de a m urma pe ă ă
scara şubed . ;tefan, mi-a zis el, ă
prinzându-m de um r tocmai când m ă ă ă
preg team s deschid uşa spre o lume pe ă ă
care puteam s-o n eleg. ţ
0 'e e4 l-am ntrebat, cu r suflarea ă
t iat , n timp ce c utam drumul prin ă ă ă
culoarele şerpuite ale casei.
(m deschis uşa spre ieşire, primind cu
recunoştin r coarea vântului pe fa , f r ţă ă ţă ă ă
s -mi mai bat capul s m mai ntorc spre ă ă ă
tata, când el a nceput s vorbeasc . ă ă
0 ine minte. .icio vorb despre toate Ţ ă
astea, fa de nimeni. .ici m car fa de ţă ă ţă
Damon.
'el pu in, pân nu-i vine mintea la cap. ţ ă
Deşi am impresia c mintea i e dus la ă ă
Aatherine a noastr , a mai bomb nit el, ă ă
mai mult sine, n timp ce-mi d dea drumul ă
la bra . ţ
(m n epenit auzind pomenit numele lui ţ
Aatherine, dar când m-am ntors, tata era
deja cu spatele la mine, ndep rtându-se ă
prin cas . ă
(m str b tut pe jos oraşul, dorindu-mi s ă ă ă
fi venit c lare pe )ezzanotte, nu cu ă
tr sura. (cum, nu aveam de ales decât s ă ă
m ntorc jos. (m cotit la stânga hot rât s ă ă ă
scurtez prin p dure. Pur şi simplu nu m ă ă
sim eam n stare s mai dau ochii cu al i ţ ă ţ
oameni pe ziua aia."$
+n seara aceea, Damon m-a invitat la o
partid de c r i cu câ iva dintre prietenii lui ă ă ţ ţ
solda i, care n acele zile şi aveau tab ra ţ ă
lâng la dou zeci de mile distan . ă ă ţă
0 Poate c nu sunt eu de acord cu ei, dar, ă
naiba s -i ia, ştiu s joace o carte şi se ă ă
pricep s bea o halb , mi-a zis el. ă ă
)-am trezit c -i primesc propunerea, din ă
dorin a de a-l evita pe tata şi oricare alte ţ
ntreb ri despre vampiri. .umai c , dup ă ă ă
ce amurgul s-a aşternut n jurul nostru, şi
eu tot nu v zusem vreun semn de la ă
Aatherine sau de la Emil7, mi-am dorit să
nu fi fost de acord s -l nso esc pe Damon. ă ţ
/ândurile nc mi-erau nv lm şite şi tot ă ă ă
ce-mi doream era o noapte cu Aatherine,
ca s m asigur c dorin a mea m ă ă ă ţ ă
conducea n direc ia potrivit . 1 iubeam, ţ ă
ns latura mea practic , ra ional , avea ă ă ţ ă
remuşc ri cu privire la nesocotirea ă
ordinelor tatei.
0 /ata4 m-a ntrebat Damon, mbr cat n ă
uniforma lui de soldat al 'onfedera iei, ţ
când a trecut pe la mine, la vremea
nser rii. ă
I-am r spuns printr-un semn de ă
ncuviin are. Era prea târziu ca s mai spun ţ ă
nu.
0 9un, a e<clamat el, zâmbind cu gura
pân la urechi şi pornind s coboare, ă ă
trop ind, scara. ă
)i-am ndreptat privirea ntristat spre ă
fereastra prin care vedeam casa tr surii, ă
dup care am plecat pe urmele lui. ă
0 .e ducem pân -n tab r , a strigat ă ă ă
Damon, n timp ce treceam pe lâng biroul ă
tatei.
0 ;ta i2 ţ
8i tata a ieşit gr bit din birou, ap rând n ă ă
salon cu mai multe crengi lungi, pline cu
flori micu e, purpurii, sem nând cu cele de ţ ă
liliac. Era verbin . ă
0 Pune i-v astea, a poruncit el, ţ ă
ndesându-ne fiec ruia câte un fir n ă
buzunarul de la piept.
0 .-ar fi trebuit, tat , a replicat sec ă
Damon, culegându-şi firul de verbin şi ă
ndesându-l n buzunarul pantalonilor.
0 i-am oferit libertatea alegerii, fiule şi Ţ
i-am asigurat un acoperiş. (cum, tot ce- i ţ ţ
cer e s faci asta, a zis tata, izbindu-şi ă
pumnul lui c rnos n palma celeilalte mâini, ă
cu atâta putere, ncât l-am v zut tres rind ă ă
de durere.
Din fericire, Damon, de obicei atât de
gr bit s profite de oricare semn de ă ă
sl biciune, n-a observat. ă
0 =oarte bine, tat , a zis el, ridicând ă
nep s tor din umeri şi desfacându-şi ă ă
bra ele ntr-un gest de capitulare. *oi fi ţ
onorat s port floarea pentru tine. ă
1chii tatei au scânteiat de furie, ns n-a ă
mai zis nimic. Doar a mai rupt o ml di şi ă ţă
i-a ndesat-o lui Damon n buzunarul
vestonului.
0 )ul umesc, am b lm jit, primindu-mi ţ ă ă
propria crengu . ţă
.umai c mul umirile mele erau mai pu in ă ţ ţ
pentru floare, cât pentru ng duin a ă ţ
manifestat de tata fa de Damon. ă ţă
0 (ve i grij , b ie i, ne-a mai sf tuit tata, ţ ă ă ţ ă
dup care s-a retras la loc n biroul lui. ă
Damon şi-a dat ochii peste cap, n timp ce
ieşeam amândoi.
0 .-ar trebui s -l iei atât de tare, am ă
bomb nit, tremurând n r coarea nop ii. ă ă ţ
#iua cu o vreme ca vara se transformase
ntr-o sear friguroas de toamn , ns ă ă ă ă
cea a care acoperise totul noaptea trecut ţ ă
se ridicase acum, l sându-ne o imagine ă
limpede, de cristal, a lunii.
0 De ce nu4 8i el ne ia tare pe noi, a
replicat Damon, pufnind, n timp ce pornea
primul spre grajd. )ezzanotte şi Fa6e erau
deja nşeua i şi trop iau ner bd tori din ţ ă ă ă
copite.
0 (m vorbit cu (lfred s preg teasc ă ă ă
totul, mi-a e<plicat fratele meu. (st -sear , ă ă
avem nevoie s-o ştergem cât mai repede.
8i-a s ltat piciorul peste spinarea lui Fa6e ă
mânându-l in galop pe potec şi ă
ntorcându-l apoi n direc ia contrar ţ ă
oraşului. (m c l rit n t cere timp de cel ă ă ă
pu in o jum tate de or . (uzind doar ţ ă ă
tropotul copitelor şi v zând doar luna care ă
se i ea prin frunzişul dens, parc am fi ţ ă
c l rit prin vis. ă ă
+n cele din urm am auzit cântec de flaut ă
şi râsete, şi, din când n când, câte un foc
de arm . Damon m-a condus, urcând pe un ă
deal, spre un luminiş. 'orturile erau
montate peste tot, şi cineva cânta la flaut
ntr-un col . )ai mul i b rba i patrulau prin ţ ţ ă ţ
preajm , iar la intrarea n tab r fuseser ă ă ă ă
posta i câini de paz . Era de parc am fi ţ ă ă
sosit la o petrecere misterioas , ascuns . ă ă
0 Domnule4 s-a auzit o voce.
Doi solda i confedera i s-au apropiat, cu ţ ţ
eava puştilor ndreptate n direc ia ţ ţ
noastr , )ezzanotte a f cut câ iva paşi ă ă ţ
napoi, nechezând agitat . ă
0 ;oldat Damon ;alvatore, domnilor.
Prezent aici n permisie din tab ra ă
generalului /room, din (tlanta.
Imediat, cei doi solda i şi-au l sat puştile ţ ă
n jos şi şi-au dus mâinile la bonete,
salutându-ne.
0 ;cuze, soldat. .e preg tim pentru ă
b t lie, da ne pier oamenii ca muştele, ă ă
pânJ s-ajungem m car pe câmpuJ de lupt , ă ă
ne-a e<plicat cel mai nalt dintre solda i, ţ
apropiindu-se s -l mângâie pe Fa6e. ă
0 Da, şi nu tifosu-i de vin , a ad ugat ă ă
cel lalt, mai scund şi must cios, evident ă ă
ncântat s mp rt şeasc informa ia. ă ă ă ă ţ
0 1morâ i4 a ntrebat sec Damon. ţ
0 De unde ştii4 l-a ntrebat prima
santinel , mângâindu-şi patul puştii. ă
Eu mi-am l sat privirea n p mânt, ă ă
neştiind ce s fac. ;im eam c Damon ne ă ţ ă
vârâse ntr-o situa ie primejdioas , dar nu ţ ă
ştiam ce-aş putea face ca s-o dreg.
0 =ratele meu şi cu mine venim din
)7stic =alls, le-a zis Damon, smucindu-şi
degetul mare napoi, vrând parc s le ă ă
dovedeasc din ce direc ie sosiser m. (l ă ţ ă
doilea oraş, dincolo de p dure. (m avut şi ă
noi necazurile noastre. ?umea zice c-o fi
vreun soi de animal.
0 Da, numai dac-o fi vreun animal care
s sar doar la gât şi s lase restul corpului ă ă ă
neatins, a replicat soldatul must cios, cu ă
un aer de cunosc tor, plimbându-şi ochii ă
mititei de la Damon la mine şi napoi.
0 >mm, a morm it Damon, p rând c -şi ă ă ă
pierde brusc interesul şi schimbând imediat
subiectul. ;e joac vreun po6er ca lumea ă
ast -sear 4 s-a interesat el. ă ă
0 'hiar acolo, n luminişul la de lâng ă ă
stejari, i-a ar tat soldatul m run el un loc ă ă ţ
aflat pu in mai departe. ţ
0 (tunci, v doresc s ave i o sear ă ă ţ ă
bun , şi v mul umesc pentru ajutor, a ă ă ţ
rostit Damon, cu o polite e e<agerat . ţ ă
(m pornit n direc ia pe care ne-o indicase ţ
soldatul, dar la un moment dat Damon s-a
oprit brusc lâng un mic cerc de solda i, ă ţ
strânşi n jurul unui foc şi jucând c r i. ă ţ
0 ;alut2 ;unt soldat Damon ;alvatore,
aflat n permisie din armata generalului
/room, a rostit Damon, ncrez tor, n timp ă
ce se l sa s lunece jos de pe cal şi ă ă
e<amina chipurile luminate de focul de
tab r . El e fratele meu, ;tefan. (m putea ă ă
s intr m şi noi n joc4 ă ă
-n soldat cu p rul brun-roşcat şi-a ă
ndreptat privirea spre un altul mai
vârstnic, genul de bunic, care avea bra ul ţ
prins n bandulier . (cesta din urm a ă ă
ridicat din umeri şi ne-a f cut semn s ne ă ă
aşez m pe unul dintre buştenii aranja i n ă ţ
jurul focului.
0 .u v d de ce nu, a zis. ă
(drenalina a nceput s mi se preling ă ă
prin vene dup ce ne-am aşezat şi ne-am ă
primit c r ile. (veam mân bun , doi aşi şi ă ţ ă ă
un pop . (m azvârlit imediat câteva ă
bancnote mototolite din buzunar, f când şi ă
un pariu cu mine nsumi, dac aveam s ă ă
câştig bani, atunci totul urma s ias bine ă ă
cu Aatherine. Iar dac nu... atunci fine, nici ă
nu voiam s m gândesc la aşa ceva. ă ă
0 Pe to i, am rostit, ncrez tor. ţ ă
'ând s-au ar tat c r ile, nu m-am mirat ă ă ţ
s m v d ieşit câştig tor. (m zâmbit, n ă ă ă ă
timp ce adunam teancul de bani şi mi-l
strecuram cu grij n buzunar. (m zâmbit ă
uşurat, sim ind n sfârşit c pot s am ţ ă ă
ncredere n dragostea mea pentru
Aatherine. )i-am imaginat ce-ar spune
Aatherine. Inteligentul ;tefan, poate.
Priceputul ;tefan. ;au poate c doar ar ă
râde, ar tându-şi dantura alb şi ă ă
permi ându-mi s-o cuprind n bra e şi s-o ţ ţ
nvârtesc prin camer , iar şi iar... ă
(m mai jucat câteva mâini pe urm , ă
ocazie cu care am pierdut banii câştiga i, ţ
dar nu-mi p sa. Prima mân fusese ă ă
ncercarea, iar acum mi sim eam inima şi ţ
mintea remarcabil de uşoare.
0 -nde i-e gândul4 m-a ntrebat Damon, ţ
sco ând o sticlu plat din buzunar. ţ ţă ă
)i-a ntins-o, şi eu am luat o nghi itur ţ ă
zdrav n . ă ă
(lcoolul mi-a ars gâtlejul, ns tot pofteam ă
la mai mult. .u mi se p rea c vreunul ă ă
dintre ceilal i solda i ar avea chef s mai ţ ţ ă
joace vreo mân . 'ei cinci cu care ă
jucaser m o şterseser s mestece tutun, ă ă ă
s mai bea ceva 5his6e7, sau s ă ă
povesteasc , nl crima i, despre iubitele lor ă ă ţ
r mase acas ă ă
0 Ei, haide, frate, mie po i s -mi spui, m- ţ ă
a ncurajat Damon, luând sticlu a, sorbind ţ
din ea şi dându-mi-o napoi.
(m mai luat o gur straşnic şi am r mas ă ă ă
pe gânduri. (r trebui oare s -i spun4 1rice ă
ezitare
de mai devreme disp ruse. +n definitiv, ă
era fratele meu.
0 Ei bine, m gândeam la cât de diferit ă ă
e Aatherine fa de toate celelalte fete pe ţă
care le-am cunoscut..., am nceput, evaziv.
8tiam c m avântam pe un teritoriu ă ă
primejdios, dar ceva din mine murea să
afle dac Damon cunoştea secretul lui ă
Aatherine. (m mai sorbit o dat din ă
5his6e7, tuşind.
0 +n ce fel diferit 4 m-a ntrebat Damon, ă
n timp ce un zâmbet ncepea s -i ă
arcuiasc buzele. ă
0 P i, adic nu e, am zis, trezindu-m ă ă ă
brusc şi str duindu-m cu disperare s bat ă ă ă
n
retragere. Doar c am observat c e... ă ă
0 ' e vampir4 m-a ntrerupt Damon ă
3 suflarea mi s-a oprit n gât, şi am clipit ă
nevenindu-mi s cred. )i-am rotit privirea ă
n jur, agitat. 'eilal i beau, râdeau, şi ţ
nşirau izbânzile.
+ns Damon nu f cea decât s stea n fa a ă ă ă ţ
mea, cu acelaşi zâmbet pe buze. .u
n elegeam cum de putea s zâmbeasc . 8i ţ ă ă
atunci, un nou şi ntunecat gând mi-a
ap rut n minte. 'um de ştia Damon ce ă
anume era Aatherine4 ; -i fi spus ea4 8i n ă
acelaşi fel, n ce oasele ore premerg toare ţ ă
zorilor, n pat4 )-a str b tut un fior la ă ă
gândul c ar fi fost aşa. ă
0 (şadar, ea e vampir. 8i ce dac 4 !ot ă
Aatherine r mâne, a zis Damon, ă
ntorcându-şi fa a spre mine, cu o not de ţ ă
insisten n ochii lui de un c prui nchis. ţă ă
Iar tu n-o s -i zici nimic tatei. 8i aşa e pe ă
jum tate nebun, a continuat el, r zând ă ă
p mântul cu vârful cizmei. ă
0 !u cum ai aflat4 nu m-am putut
mpiedica s ntreb. ă
Deodat , s-a auzit un foc de arm . ă ă
0 ;oldat doborât2 a urlat un b iat n ă
uniform , care p rea s aib vreo ă ă ă ă
paisprezece ani, alergând de la un cort la
altul. ;oldat doborât2 ;untem ataca i2 ţ
Dinspre p dure2 ă
Damon s-a albit la fa . ţă
0 Eu trebuie s -i ajut. !u, fr ioare, du-te ă ăţ
acas . ă
0 Eşti sigur4 l-am ntrebat, sim indu-m ţ ă
sfâşiat pe din untru şi, dintr-odat , ă ă
nsp imântat. ă
Damon a ncuviin at scurt. ţ
0 Dac ntreab tata, zi-i c-am b ut prea ă ă ă
mult la cârcium şi am r mas s dorm pe ă ă ă
undeva. ;-a mai auzit o mpuşc tur , şi ă ă
Damon s-a repezit spre p dure, ă
amestecându-se n marea de solda i. ţ
0 Du-te2 a mai urlat el spre mine.
(m rupt-o la fug n direc ia opus fa de ă ţ ă ţă
tab ra acum p r sit , am nc lecat-o pe ă ă ă ă ă
)ezzanotte, mi-am nfipt c lcâiele n ă
coastele ei şi i-am ipat n urechea ţ
catifelat , implorând-o s alerge cât mai ă ă
repede.
)ezzanotte a gonit prin p dure mai iute ă
ca oricând: imediat cum am trecut peste
Gic6er7
9ridge , a cotit, parc ştiind precis ncotro ă
trebuie s se ndrepte spre cas . Dar, dup ă ă ă
câteva clipe s-a tras napoi, nechezând. )-
am inut bine, strângând-o ntre coapse, şi ţ
am z rit o siluet ntunecat , cu p rul ă ă ă ă
şaten-auriu, bra la bra cu o alt fat . ţ ţ ă ă
(m ncremenit. .icio femeie n-ar fi ieşit
dup l sarea ntunericului nenso it de un ă ă ţ ă
b rbat, chiar n condi iile cele mai bune, şi ă ţ
categoric nu pe vremurile acestea, de când
cu atacurile vampirilor.
;ilueta aceea şi-a ntors fa a spre mine, ţ
iar n imaginea reflectat n ap am z rit ă ă ă
un chip palid, ascu it. Aatherine. 1 nso ea ţ ţ
pe micu a (nna, de la spi erie. !ot ce ţ ţ
puteam s v d din (nna erau şuvi ele ă ă ţ
ntunecate şi cârlion ate, tres ltându-i pe ţ ă
umeri.
0 Aatherine2 am r cnit de pe calul meu, ă
cu o putere pe care nu mi-o cunoşteam.
(cum, n loc s vreau s-o in n bra e, ă ţ ţ
inten ionam s mi le folosesc ca s-o ț ă
mpiedic, s-o opresc s fac lucrul acela ă ă
ngrozitul pentru care se preg tea. )i-am ă
sim it fierea ridicându-se n gât, n timp ce- ţ
mi imaginam cum caut o creang ascu it , ă ţ ă
pe care s i-o nfing n piept. ă
Aatherine nu s-a ntors. +n schimb, a
strâns-o mai tare de umeri pe (nna,
conducând-o spre p dure. (m izbit-o cu ă
putere n coaste pe )ezzanotte şi m-am
repezit cu disperare s le prind din urm , ă ă
cu vântul biciuindu-mi nemilos fa a. ţ
"K
(m galopat prin p dure, mboldind-o pe ă
)ezzanotte s sar peste buşteni, s se ă ă ă
repead prin h işuri, orice, numai s fiu ă ăţ ă
sigur c nu le pierd din vedere pe Aatherine ă
şi pe (nna. 'um de putusem s am ă
ncredere n Aatherine4 'um de putusem să
cred c o iubesc4 !rebuia s-o fi omorât ă
când avusesem ocazia. Dac nu le ă
prindeam din urm , mâinile aveau s -mi fie ă ă
p tate şi de sângele (nnei. Pe lâng cel al ă ă
lui 3osal7n.
(m ajuns la un copac dezr d cinat, şi ă ă
)ezzanotte s-a cabrat pe spate, f cându- ă
m s m rostogolesc nd r t, pe p mântul ă ă ă ă ă ă
plin de frunze umede. !âmpla mi s-a
ciocnit de o piatr , şi am sim it o ă ţ
mpuns tur ascu it . !ot aerul mi ieşise ă ă ţ ă
din pl mâni, şi m-am zb tut s -i umplu la ă ă ă
loc, ştiind c nu era decât o chestiune de ă
timp pân când Aatherine avea s-o omoare ă
pe (nna, dup care s vin s -mi dea ă ă ă ă
lovitura de gra ie. ţ
(m sim it dou mâini blânde, reci ca ţ ă
ghea a, ridicându-m n şezut. ţ ă
0 .u..., am icnit.
) durea când respiram. Pantalonii mi ă
erau sfâşia i, iar la un genunchi aveam o ţ
ran mare, sângerând . ;ânge mi curgea ă ă
şi din tâmpl . ă
Aatherine a ngenuncheat lâng mine, ă
ncercând s -mi opreasc hemoragia cu ă ă
mâneca rochiei. (m observat-o cum şi
lingea buzele, pe care ns şi le-a strâns ă
apoi cu fermitate.
0 Eşti r nit, mi-a spus, cu blânde e, ă ţ
continuând s -mi apese rana. ă
(m dat s m smulg din mâinile ei, ns ă ă ă
ea m-a apucat de um r, inându-m pe loc. ă ţ ă
0 .u- i face griji. (minteşte- i. (i inima ţ ţ
mea mi-a zis Aatherine, intuindu-m cu ţ ă
privirea.
(m ncuviin at, f r vorbe. 8i, dup cum ţ ă ă ă
m aşteptam, Aatherine şi-a dezgolit din ii, ă ţ
şi eu am nchis ochii, n aşteptarea
e<tazului agonizant al contactului dintre
col ii ei şi pielea mea. ţ
8i totuşi, nu s-a ntâmplat nimic. +n loc de
ce m aşteptasem, i-am sim it pielea rece ă ţ
aproape de gura mea.
0 9ea, mi-a poruncit ea.
(m deschis ochii şi am v zut o ran ă ă
superficial pe pielea ei alb şi delicat . ă ă ă
;ângele âşnea de acolo ca apa unui pârâu ţ
dup o ploaie toren ial . 'uprins de ă ţ ă
repulsie, am ncercat s -mi ntorc capul, ă
ns Aatherine m-a prins de ceafa, ă
inându-m nemişcat. Ţ ă
0 (i ncredere, mi-a zis. 1 s te ajute. ă
'u ncetineal , tem tor, mi-am l sat ă ă ă
buzele s ating lichidul. Imediat, i-am ă ă
sim it c ldura scurgându-mi-se pe gât. (m ţ ă
tot b ut, pân când Aatherine şi-a retras ă ă
bra ul. ţ
0 (junge, a murmurat ea, lipindu-şi
palma de ran . Ei, cum te sim i4 m-a ă ţ
ntrebat, l sându-se napoi pe c lcâie şi ă ă
e<aminându-m cu privirea. ă
0 'um s m simt4 )i-am pip it piciorul, ă ă ă
apoi tâmpla. !otul p rea neatins. *indecat. ă
0 !u ai f cut asta, am zis, nevenindu-mi ă
s cred. ă
0 Eu, a confirmat Aatherine, ridicându-se
şi al turându-şi palmele una de cealalt . ă ă
(m constatat c şi rana ei era acum ă
complet vindecat . ă
0 8i acum, spune-mi de ce a fost nevoie
s te vindec, m-a luat ea la rost, ns n ă ă
spatele tonului ei cert re se ghicea ă ţ
ngrijorarea. 'e c utai n p dure4 8tii c nu ă ă ă
e un loc sigur.
0 !u... (nna..., am murmurat, sim indu- ţ
m copleşit şi somnoros, ca dup o cin ă ă ă
prelungit , dospit cu vin din belşug. ă ă
(m clipit, e<aminând locul n care mă
aflam. )ezzanotte era priponit de un ă
copac, iar (nna st tea pe un trunchi de ă
copac doborât, inându-şi genunchii ţ
mbr işa i la piept şi privindu-ne. +n loc de ăţ ţ
groaz , pe chip i se citea nedumerirea, n ă
timp ce-şi tot plimba ochii de la mine la
Aatherine şi napoi.
0 ;tefan, (nna e o prieten de-a mea, m- ă
a informat Aatherine, cu simplitate.
0 Dar ;tefan... ştie4 a ntrebat-o (nna
curioas , n şoapt , de parc n-aş fi fost la ă ă ă
doar trei paşi de ea.
0 Putem s avem ncredere n el, i-a zis ă
Aatherine, cl tinând cu hot râre din cap. ă ă
0 'e face i aici4 am ntrebat, n sfârşit. ţ
0 (vem o ntâlnire, mi-a r spuns ă
Aatherine gesticulând spre luminiş.
0 ;tefan ;alvatore, a rostit o voce
gutural 2 ă
3 sucindu-m pe c lcâie, am z rii o a ă ă ă ă
treia siluet r s rind dintre umbre. (proape ă ă ă
f r s m gândesc, mi-am scos verbina ă ă ă ă
din buzunarul de la piept şi am ridicat-o,
ns p rea la fel de inutil ca o margaret ă ă ă ă
n mâna mea.
0 ;tefan ;alvatore, am auzit din nou.
)i-am mutat privirea nnebunit de la ă
(nna la Aatherine şi napoi, ns e<presiile ă
lor erau cu neputin de descifrat. (tunci, a ţă
ipat o bufni şi mi-am ndesat pumnul n ţ ţă
gur ca s nu urlu. ă ă
0 E 1A, mam , el ştie, a strigat (nna, n ă
direc ia umbrelor. ţ
)am . (sta nsemna c şi Pearl era ă ă
vampir. Dar cum ar fi fost posibil4 Era
proprietara spi eriei, cea care se ţ
presupunea c vindec bolile ă ă
nu c ne sfâşie nou , oamenilor, ă ă
beregatele cu din ii. Dar, pe de alt parte, ţ ă
şi Aatherine mă
vindecase pe mine, şi nu-mi sfâşiase
beregata.
(tunci, Pearl şi-a f cut apari ia dintre ă ţ
copaci, ndocându- i privirea spre mine. ș
0 De unde ştim c e de ncredere4 a ă
ntrebat, b nuitoare, cu o voce care suna ă
mai degrab amenin toare, departe de ă ţă
tonul politicos folosit de ea la spi erie. ţ
0 Este, a zis Aatherine, cu un zâmbet
gingaş, punându-mi cu delicate e mâna pe ţ
bra . ţ
)-am cutremurat, chiar dac aerul de ă
septembrie avea o temperatur pl cut . ă ă ă
(m strâns mai tare n mân verbina, n ă
timp ce prin minte mi r sunau cuvintele ă
'ordeliei. Planta asta poate s te apere de ă
diavol. Dar dac n eleseser m cu to ii ă ţ ă ţ
anapoda, iar vampirii de genul lui Aatherine
nu erau diavoli, ci ngeri4 'e se-ntâmpla
atunci4
0 ?as jos verbina, mi-a zis Aatherine. ă
(m privit n ochii ei mari, ca de pisic , şi ă
am l sat s -mi cad planta pe p mânt. ă ă ă ă
Imediat, Aatherine a acoperit-o cu ace de
pin şi cu frunze, netezindu-le cu vârful
cizmei.
0 ;tefan, ar i de parc-ai fi v zut o ăţ ă
fantom , a remarcat ea, râzând şi ă
ntorcându-se spre mine.
+ns râsul nu-i suna r ut cios. Dimpotriv , ă ă ă ă
era melodios, muzical şi uşor trist. )-am
l sat s cad pe o r d cin noduroas de ă ă ă ă ă ă
copac. (m observat c -mi tremura piciorul, ă
aşa c mi-am prins cu mâna genunchiul ă
r nit, inându-l strâns si observând c ă ţ ă
pielea era acum perfect ""eted , de parc ă ă
nici n-aş fi c zut vreodat . Aatherine mi-a ă ă
interpretat mişcarea ca o invita ie de a-mi ţ
sta pe genunchi. ;-a aşezat şi şi-a coborât
privirea spre mine, trecându-şi mâinile prin
p rul meu. ă
0 Ei, Aatherine, nu arat de parc-ar fi ă
v zut o fantom . (rat ca unul care a v zut ă ă ă ă
vampiri. 8i trei, nc . ă
)i-am ridicat privirea spre Pearl ca şi cum
n-aş fi fost decât un şcolar ascult tor, iar ă
ea, nv toarea mea. ;e aşezase pe o ăţă
lespede din apropiere, pe care n-o
remarcasem nainte, iar (nna se coco ase ţ
lâng ea, p rând deodat mult mai tân r ă ă ă ă ă
decât te-ai fi aşteptat la cei şaisprezece ani
ai ei. Dar, desigur, dac (nna era vampir, ă
asta nsemna c n-avea nicidecum ă
şaisprezece ani. 'reierul a nceput s mi se ă
nvârteasc şi, pe moment, m-a cuprins un ă
val de ame eal . Aatherine m-a b tut ţ ă ă
uşurel pe ceaf şi, dintr-odat , am nceput ă ă
s respir mai uşor. ă
0 9ine, ;tefan, mi-a zis Pearl, sprijinindu-
şi , b rbia pe degetele ei lungi şi privindu- ă
m . )ai ntâi de toate, vreau ca tu s - i ă ă ţ
aminteşti c eu şi cu (nna i suntem ă ţ
vecine, şi prietene. Po i s - i aminteşti aşa ţ ă ţ
ceva4
(m ncuviin at, pironit de privirea ei. ţ
(tunci Pearl a schi at un zâmbet ciudat. ţ
0 9un, a r suflat ea. ă
)i-am repetat semnul de ncuviin are, ţ
parc paralizat, prea copleşit ca s mai ă ă
gândesc, dar mite s şi vorbesc. ă ă
0 ?ocuiam n 'arolina de ;ud, imediat
dup r zboi, a nceput s povesteasc ă ă ă ă
Pearl.
0 Dup r zboi4 am ntrebat, f r s m ă ă ă ă ă ă
pot ab ine. ţ
(nna a chicotit, iar pe fa a lui Pearl a ţ
ap rut o minuscul fâşie de zâmbet. ă ă
0 3 zboiul de Independen , m-a l murit ă ţă ă
ea scurt, iar eu am aprobat-o, jenat, printr-
o nclinare a capului. (m avut noroc pe
timpul r zboiului, a continuat ea. 'u to ii ă ţ
teferi, cu to ii s n toşi, cu to ii n familie. ţ ă ă ţ
(ici, vocea i s-a necat, şi a nchis pentru
o clip ochii, nainte s povesteasc mai ă ă ă
departe.
0 ;o ul meu inea o mic spi erie, când ţ ţ ă ţ
un val de ftizie s-a ab tut asupra oraşului. ă
!oat lumea a fost afectat , so ul meu, cei ă ă ţ
doi fii, fata mea abia n scut . +ntr-o ă ă
s pt mân , erau mor i cu to ii. ă ă ă ţ ţ
(m continuat s dau din cap, cu toate c ă ă
nu ştiam ce-aş fi putut s spun. Puteam s - ă ă
i spun c -mi mi pare r u, pentru ceva ă ă
petrecut atât de demult4
0 Pe urm , a nceput şi (nna s ă ă
tuşeasc . 8i ştiam c n-aş suporta s-o pierd ă ă
şi pe ea. )i s-ar fi frânt inima, dar nu numai
atât, a zis Pearl, cl tinând din cap, ă
cufundat parc ntr-o lume a ei. ă ă
8tiam c mi s-ar fi frânt şi sufletul, şi ă
spiritul. 8i atunci, am ntâlnit-o pe
Aatherine.
(m aruncat o privire spre Aatherine. (r ta ă
atât de tân r , atât de inocent 2 (m ntors ă ă ă
capul nainte s m priveasc , la rândul ei. ă ă ă
0 Aatherine era altfel, a continuat Pearl.
( sosit n oraş n chip misterios, f r s ă ă ă
aib vreo rud , ns imediat s-a integrat n ă ă ă
societate.
(m ncuviin at iar şi, dar ntrebându-m ţ ă ă
cine, atunci, murise n incendiul din
(tlanta, care adusese pe Aatherine n
)7stic =alls. !otuşi n-am ntrebat,
aşteptând ca Pearl s -şi depene mai ă
departe povestea. Ea şi-a dres glasul, apoi
a continuat.
0 !otuşi, e<ista ceva neobişnuit la ea.
!oate femeile, inclusiv eu, discutau despre
asta. Era frumoas , desigur, dar mai era şi ă
altceva. 'eva nep mântesc. -nii spuneau ă
c e un nger. Dar ea chiar nu se ă
mboln vea niciodat , nici pe timp de ă ă
iarn , nici m car când s-a ab tut ftizia ă ă ă
asupra oraşului. +n spi erie erau unele ţ
plante de care ea nu se atingea. Pe atunci,
'harleston era un or şel mic. ?umea ă
vorbea. Pearl şi-a luat fiica de mân . (nna ă
urma s moar , a zis ea. (sta sus inea ă ă ţ
doctorul. Eram disperat s g sesc un leat, ă ă ă
distrus de sup rare, şi m sim eam ă ă ă ţ
nespus de neputincioas . /ândeşte-te, o ă
femeie tr ind n mijlocul leacurilor, dar ă
incapabil s -şi in fiica n via , a ă ă ţ ă ţă
comentat Pearl, cl tinând dezgustat din ă ă
cap.
0 8i ce s-a ntâmplat4 m-am interesat eu.
0 +ntr-o zi, am ntrebat-o pe Aatherine
dac ştia ce-aş putea s fac. 8i, imediat ă ă
cum am ntrebat-o, am n eles c ştia. 'eva ţ ă
din ochii ei mi spunea asta, o schimbare n
ei. Dar tot au trecut câteva minute de
t cere pân s -mi r spund , şi pe urm ... ă ă ă ă ă ă
0 Pearl mi-a adus-o n camer pe (nna, ă
ntr-o sear , a intervenit Aatherine. ă
0 Ea m-a salvat, a rostit (nna, cu o voce
delicat . 'a şi pe mama. ă
0 8i uite-aşa am ajuns aici. .u puteam să
r mânem pentru totdeauna n 'harleston, ă
s aud lumea c nu mb trânim, mi-a ă ă ă ă
e<plicat Pearl. ;igur, n curând va trebui să
ne mut m iar. (şa stau treburile. ;untem ă
ca nomazii, migrând ntre 'harleston şi
(tlanta, şi toate oraşele dintre ele. Iar
acum avem de-a face cu alt r zboi. =aptul ă
c am fost martore la atâta istorie ne ă
dovedeşte cu adev rat c unele lucruri nu ă ă
se schimb niciodat , a remarcat Pearl, ă ă
zâmbind ntristat . Dar e<ist şi moduri ă ă
mai rele de a- i petrece timpul. ţ
0 )ie-mi place aici, a recunoscut (nna.
De asta mi-e fric s nu fim alungate. ă ă
-ltima afirma ie o rostise n şoapt , şi ţ ă
ceva anume din tonul ei mi provoca o
triste e dureroas . ţ ă
/ândul mi-a zburat la ntrunirea la care
participasem dup -amiaza trecut . Dac-ar ă ă
fi fost dip tata, ele n-ar fi fost alungate. (r ă
fi fost ucise.
0 Dar atacurile4 am ntrebat, n cele din
urm . ă
Era o ntrebare care m tot sâcâia, nc ă ă
de când ascultasem m rturisirea lui ă
Aatherine. =iindc , dac nu fusese ea ă ă
f ptaşa, atunci cine...4 ă
Pearl a scuturat din cap.
0 (minteşte- i, i suntem vecine şi ţ ţ
prietene. .-am fost noi. .oi nu ne-am fi
comportat niciodat aşa. ă
0 .iciodat , a ngânat-o (nna, scuturând ă
tem toare din cap, ca şi cum ar fi acuzat-o ă
cineva.
0 +n schimb, unii din tribul nostru, da, a
ad ugat Pearl, ntunecându-se la fa . ă ţă
+n ochii lui Aatherine a ap rut o e<presie ă
aspr . ă
0 Dar aici nu e vorba doar despre noi, ci
despre ceilal i vampiri care provoac ţ ă
necazuri. ;igur, pe noi d vina toat lumea, ă ă
dar nimeni nu pare s -şi aduc aminte c ă ă ă
tocmai se declanşase un r zboi, cu o ă
v rsare de sânge de nenchipuit. !ot ce-i ă
intereseaz pe oameni sunt vampirii. ă
(uzul cuvintelor lui Damon din gura lui
Aatherine a avut asupra mea efectul unei
g le i cu ap rece n plin fa , amintindu- ă ţ ă ă ţă
mi c nu eram eu singura persoan din ă ă
universul lui Aatherine.
0 'ine sunt ceilal i vampiri4 am ntrebat ţ
âfnos.0 E comunitatea noastr , şi-o s ţ ă ă
avem noi grij de ea, a replicat Pearl, cu ă
fermitate. ;-a ridicat şi a traversat
luminişul, f când s -i scrâşneasc ă ă ă
p mântul sub t lpi, pân când a ajuns s ă ă ă ă
se profileze deasupra mea. ;tefan, i-am ţ
istorisit povestea, iar acum, iat şi faptele, ă
noi avem nevoie de sânge ca s tr im. ă ă
.umai c nu ne trebuie cel al oamenilor, ă
mi-a zis ea, pe un ton de parc ar fi ă
e<plicat unui client cum se procedeaz cu o ă
anumit plant . .oi putem s -l lu m de la ă ă ă ă
animale. Dar, la fel ca şi oamenii, unii
dintre noi nu au autocontrol, aşa c unii ă
dintre noi i atac şi pe oameni. .u e prea ă
mare diferen fa de solda ii mercenari, ţă ţă ţ
nu-i aşa4
9rusc, mi-a ap rut n minte imaginea ă
unuia dintre solda ii cu care jucasem po6er ţ
mai adineauri. 1are şi printre ei s fi fost ă
vampiri4
0 8i, ine minte, 8tefan, a intervenit ţ
Aatherine , noi nu-i cunoaştem decât pe o
parte din ei. (r putea s mai e<iste şi al ii. ă ţ
.u suntem chiar atât de rari pe cât ai
putea s crezi. ă
0 Iar acum, din cauza acestor vampiri pe
care m car nu-i cunoaştem, suntem vâna i ă ţ
cu to ii a ad ugat Pearl, n timp ce ochii i se ţ ă
umpleau de lacrimi. Iat de ce ne-am ă
ntâlnit aici ast sear . !rebuie s discut m ă ă ă ă
ce e de f cut şi s ne alc tuim un plan. .u ă ă ă
mai departe de azi amiaz , >onoria =ells a ă
adus la spi erie o leg tur de verbin . 'um ţ ă ă ă
s ştie m car femeia aia despre verbin , n- ă ă ă
am habar. Dar, dintr-odat , m-am sim it ca ă ţ
un animal pe cale s fie prins n capcan . ă ă
?umea ne tot priveşte gâturile, şi ştiu c se ă
ntreab ce-o fi cu colierele noastre, f când ă ă
leg tura cu faptul c toate trei le purt m ă ă ă
mereu...
*ocea lui Pearl s-a stins, şi ea şi-a n l at ă ţ
bra ele, ca pentru o rug e<asperat . ţ ă ă
?e-am privit la repezeal pe toate cele trei ă
femei şi mi-am dat seama c şi (nna şi ă
Pearl purtau medalioane asem n toare cu ă ă
cel al lui Aatherine.
0 'olierul4 am ntrebat, ducându-mi
mâna la propriul gât, ca şi cum aş fi avut şi
eu, acolo o misterioas piatr albastr . ă ă ă
0 E lapislazuli, mi-a e<plicat Pearl. .e
permite s umbl m şi la lumina zilei. De ă ă
obicei cei ca noi nu suport soarele. ă
Pietrele astea pre ioase, ns , ne protejeaz ţ ă ă
de el. Ele ne-an permis s ducem o via ă ţă
normal şi, poate, chiar s p str m n mai ă ă ă ă
mare m sur leg tura cu latura noastr ă ă ă ă
uman decât dac-ar fi fost altminteri, a ă
ad ugat ea, gânditoare. !u nu ştii cum e, a ă
mai zis Pearl, al c rei ton indiferent s-a ă
topit deodat n suspine de plâns. 'e bine ă
e s ştim c avem prieteni n care s ne ă ă ă
putem ncrede2
)i-am scos batista din buzunarul de la
piept şi i-am ntins-o, neştiind ce altceva aş
li putut s fac. Ea şi-a tamponat ochii şi a ă
cl tinat din cap. ă
0 +mi pare r u. +mi pare atât de r u c a ă ă ă
trebuit s afli toate astea, ;tefan. 8tiu, de ă
data trecut , c r zboiul schimb lucrurile, ă ă ă ă
dar niciodat nu m-am gândit... e prea ă
devreme ca s fim nevoite s ne mut m ă ă ă
iar şi. ă
0 1 s v ap r eu, am zis, cu o voce care ă ă ă
nu prea sem na cu a mea. ă
0 Dar... dar... cum4 m-a ntrebat Pearl.
+n dep rtare, s-a frânt o creang , ă ă
f cându-ne pe tuspatru s tres rim. Pearl ă ă ă
şi-a rotit privirea n jur.
0 'um4 a mai ntrebat o dat , când, n ă
sfârşit, totul s-a liniştit.
0 !ata urmeaz s conduc o vân toare ă ă ă ă
de vampiri peste câteva s pt mâni, am zis, ă ă
sim ind o strângere de inim din cauza ţ ă
tr d rii comise. ă ă
0 /iuseppe ;alvatore, a zis Pearl,
cl tinând din cap de parc nu-i venea s ă ă ă
cread . Dar el de unde ştie4 ă
( fost rândul meu s clatin din cap. ă
0 E vorba despre tata, dar şi despre
Fonathan /ilbert, primarul ?oc65ood şi
şeriful =orbes. Din câte am impresia, au
aflat din c r i despre vampiri. !ata are un ă ţ
volum vechi n biblioteca lui. +mpreun , s- ă
au sf tuit şi au hot rât s organizeze ă ă ă
vân toarea. ă
0 (tunci, nseamn c aşa o s fac . ă ă ă ă
/iuseppe ;alvatore nu e omul ale c rui ă
convingeri s se lase lesne ab tute, a ă ă
afirmat Pearl.
0 .u, doamn , am confirmat eu, abia ă
apoi dându-mi seama cât de nostim era s - ă
i spui doamn unui vampir. Dar cine eram ă
eu, ca s stabilesc ce e normal, şi ce nu4 ă
+nc o dat , gândul mi-a zburat la fratele ă ă
meu, şi la cuvintele lui, la râsul lui
nep s tor din momentul n care am adus ă ă
vorba despre adev rata fire a lui Aatherine. ă
Poate c , n realitate, Aatherine nu era rea, ă
şi nicidecum neobişnuit . Poate c singurul ă ă
fapt neobişnuit era acela c tata f cuse o ă ă
fi<a ie pentru nimicirea vampirilor. ţ
0 ;tefan, i garantez c nimic din ce i- ţ ă ţ
am spus n-a fost minciun , mi-a zis Pearl. ă
8i mai ştiu c-o s facem tot ce ne st n ă ă
puteri ca s ne asigur m c n-o s mai fie ă ă ă ă
omorât vreun animal sau vreo fiin uman ţă ă
cât timp o s mai st m aici. .umai c tu ă ă ă
trebuie s faci tot ce po i. Pentru noi. ă ţ
=iindc eu şi cu (nna am venit de-atât de ă
departe, şi am trecut prin prea multe ca să
fim pur şi simplu omorâte de vecinii noştri.
0 .-o s fi i, am zis, mai convins decât ă ţ
fusesem vreodat n via . +nc nu ştiu ă ţă ă
sigur ce-o s fac, dar o s v ap r, v ă ă ă ă ă
promit.
Promisiunea o f ceam fa de toate trei, ă ţă
ns privirea mi-era ndreptat numai spre ă ă
Aatherine. Ea mi-a r spuns cu un semn de ă
ncuviin are, n ochi aprinzându-i-se o mic ţ ă
scânteie.
0 9un, m-a aprobat Pearl, ntinzând mâna
ca s-o ajute pe deja somnoroasa (nna să
se ridice. Ei, am stat prea mult n p dure. ă
'u cât mai pu in suntem v zu i mpreun , ţ ă ţ ă
cu atât mai bine. 8i, ;tefan, s ştii c avem ă ă
ncredere n tine, mi-a mai zis ea, cu o
infim nuan de avertisment n vocea ei, ă ţă
altfel cald . ă
0 ;igur, am r spuns, prinzând-o de mân ă ă
pe Aatherine, n timp ce (nna şi Pearl
ieşeau din luminiş.
.u-mi f ceam griji pentru ele. =iindc ă ă
lucrau la spi erie, puteau s aib scuz ţ ă ă ă
pentru faptul c umblau n toiul nop ii: ă ţ
puteau foarte bine s -i spun oricui le-ar fi ă ă
v zut c fuseser s caute ierburi de leac ă ă ă ă
şi ciuperci.
+n schimb, mi-era fric pentru Aatherine. ă
)âinile i erau atât de mici, iar ochii i
p reau atât de nsp imânta i. Ea depindea ă ă ţ
de mine, iar acest gând m umplea, n ă
egal m sur , atât de mândrie cât şi de ă ă ă
groaz . ă
0 1f, ;tefan, a e<clamat Aatherine,
aruncându-şi bra ele pe dup gâtul meu. ţ ă
8tiu c totul o s fie bine atât timp cât o s ă ă ă
fim mpreun . ă
8i, apucându-m de mân , m-a tras jos, ă ă
pe solul p durii. 8i atunci, z când mpreun ă ă ă
cu Aatherine printre ace de pin, pe
p mântul jilav şi adulmecându-i mirosul ă
pielii, n-am mai fost nfricoşat.
@L
.u l-am mai v zut pe Damon n ă
urm toarele câteva zile. !ata zicea c ă ă
r m sese n tab r , idee care n mod ă ă ă ă
evident l umplea de o pl cere deloc ă
m runt . !ata spera c , dac Damon şi ă ă ă ă
petrecea acolo timpul, asta avea s -l ă
ndemne s se ntoarc n armat , deşi eu ă ă ă
mi nchipuiam c pentru el orele treceau n ă
principal cu jocul de c r i şi discu iile ă ţ ţ
despre femei. Eu unul, m bucuram. ă
=ireşte, mi-era dor de fratele meu, dar n-aş
fi putut petrece n veci atât de mult timp cu
Aatherine, f r s fiu ntrerupt sau luat la ă ă ă
ntreb ri, dac-ar fi fost Damon prin ă
preajm . ;incer s fiu, cu toate c m simt ă ă ă ă
lipsit de loialitate afirmând aşa ceva, eu şi
tata ne-am fi adaptat foarte bine la absen a ţ
Iui Damon.
(m nceput s mânc m mpreun , jucând ă ă ă
ca doi prieteni dup cin câteva mâini de ă ă
cribbage". !ata mi mp rt şea gândurile ă ă
lui de peste zi, mi povestea despre
intendent şi despre planurile lui de a-şi
cump ra noi cai de la o ferm de prin ă ă
Aentuc67. Pentru a suta oar , mi d deam ă ă
seama cât de mult şi dorea ca eu s preiau ă
administra ia moşiei şi, pentru prima dat , ţ ă
sim eam ceva entuziasm n aceast ţ ă
privin . ţă
8i asta, datorit lui Aatherine. (junsesem ă
s -mi petrec toate nop ile n camera ei, ă ţ
plecând imediat nainte de nceperea
muncilor câmpului. Ea nu-şi mai scosese
col ii la iveal dup noaptea aceea din ţ ă ă
p dure. Era de parc ntrunirea secret din ă ă ă
p dure ar fi schimbat totul. Ea avea nevoie ă
de mine ca s -i p strez secretul, iar eu ă ă
aveam nevoie de ea ca s m simt mplinit. ă ă
+n micul şi slab luminatul ei dormitor, totul
era perfect şi plin de pasiune, aproape că
ne sim eam ca doi tineri c s tori i. ţ ă ă ţ
=ireşte, m ntrebam oare cât timp o s ă ă
mearg aşa, eu mb trânind de la an la an, ă ă
n timp ce Aatherine r mânea la fel de ă
tân r şi de frumoas . Dar asta era o ă ă ă
ntrebare pentru mai târziu, pentru când se
va fi terminat cu psihoza n pastei ă
vampirilor, pentru când aveam s fim ă
Foc de c r i originar din (nglia secolului al ă ţ
O*II-lea, şi crib jucat ndeobşte n doi, dar
cu variante şi pentru trei sau patru
participan i logodi i, pentru când aveam s ţ ţ ă
ne aşez m via a pe f gaşul firesc, f r s ă ţ ă ă ă ă
ne mai ascundem.
0 8tiu c - i tot petreci timpul cu tân ra ă ţ ă
Aatherine, mi-a zis tata ntr-o sear , dup ă ă
cin , n timp ce (lfred strângea masa, ă
urmând s aduc mult-uzatul pachet de ă ă
c r i al tatei ca s juc m. ă ţ ă ă
0 Da, am r spuns, privindu-l pe (lfred ă
cum i toarn tatei sherr7 n pahar. ă
+n lumina pâlpâitoare a lumân rilor, ă
lichidul n mod normal trandafiriu, ar ta ca ă
sângele. !ata mi-a ntins şi mie carafa, dar
am refuzat, scuturând din cap.
0 ?a fel şi tân rul Damon, a remarcat ă
tata, luând pachetul de c r i cu degetele lui ă ţ
groase şi trecându-l dintr-o palm n ă
cealalt . ă
(m oftat, sâcâit de faptul c numele lui ă
Damon ap rea nc o dat ntr-o ă ă ă
conversa ie referitoare la Aatherine. ţ
0 Ea are nevoie de un prieten, am zis. De
prieteni.
0 ;igur c are. 8i m bucur c tu ai fost ă ă ă
n m sur s -i oferi companie, a replicat ă ă ă
tata. (poi a aşezat c r ile cu fa a n jos pe ă ţ ţ
mas şi şi-a ridicat privirea spre mine. 8tii, ă
mi-a zis, eu nu cunosc prea multe n
leg tur cu rudele ei din (tlanta. (m auzit ă ă
de ea prin intermediul unuia dintre
partenerii mei comerciali. =oarte trist, o
fat r mas orfan ca urmare a asaltului lui ă ă ă ă
;herman: totuşi, nu e<ist prea mul i de- ă ţ
alde Pierce care s afirme c ar şti de ea. ă ă
)-am foit pe scaun, cuprins de agita ie. ţ
0 Pierce e un nume destul de ntâlnit. 8i
poate c nu vrea s fie asociat cu unele ă ă ă
dintre rude, am zis, inspirând adânc. ;unt
convins c mai e<ist şi al i ;alvatore pe ă ă ţ
lume despre care noi s nu fi auzit. ă
0 9ine zis, m-a aprobat tata, sorbind un
pic din sherr7. ;alvatore nu este un nume
prea comun, ns este un nume bun. ă
!ocmai de-aceea sper ca tu şi cu Damon să
şti i n ce v vârâ i. ţ ă ţ
)i-am ridicat scurt privirea spre el.
0 * bate i pentru aceeaşi fat , mi-a ă ţ ă
e<plicat, simplu, tata. .-aş vrea ca rela ia ţ
dintre voi s se piard . 8tiu c nu ă ă ă
totdeauna ne nghi im, eu şi cu fratele t u, ţ ă
dar tot sunte i din acelaşi sânge. ţ
)-am chircit de team , fraza aceea ă
familiar devenind, deodat , cam ă ă
complicat . Dar dac tata o fi observat, ă ă
oricum n-a zis nimic. +n schimb, a luat
pachetul de c r i şi m-a privit ner bd tor. ă ţ ă ă
0 Fuc m4 m-a ntrebat, ncepând deja s - ă ă
mi mpart şase c r i. ă ă ţ
)i le-am ridicat, dar n loc s le ă
e<aminez, am privit cu coada ochiului
afar , pe fereastr , s v d dac nu cumva ă ă ă ă ă
sesizez vreo mişcare n casa r surilor. ă
'hiar atunci, a intrat (lfred n camer . ă
0 Domnule, ave i un musafir. ţ
0 -n musafir4 s-a mirat tata, ridicându-se
pe jum tate de la mas . ă ă
3areori aveam musafiri la moşie, n afară
de cazurile n care organizam petreceri.
!ata prefera s -şi ntâlneasc , de regul , ă ă ă
cunoştin ele n oraş sau la tavern . ţ ă
0 * rog s -mi ierta i deranjul, am auzit- ă ă ţ
o pe Aatherine, n timp ce intra n cameră
cu bra ele sub irele nc rcate de un buche ţ ţ ă
de flori de toate formele şi m rimile, ă
trandafiri, hortensii şi l cr mioare. (m fost ă ă
cu Emil7 s culegem flori pe lâng iaz, şi ă ă
m-am gândit c-ar putea s v fac pl cere ă ă ă ă
pu in culoare, a e<plicat ea, cu un mic ţ ă
zâmbet, n timp ce tata i ntindea, rigid
mâna s i-o strâng . ă ă
El abia dac schimbase patru vorbe cu ă
Aatherine de la sosirea ei. )i-am inut ţ
respira ia la fel de neliniştit pe cât aş fi fost ţ
dac i-aş fi prezentat-o tatei pe logodnica ă
mea.
0 + i mul umesc, domnişoar Pierce, a ţ ţ ă
r spuns tata. 8i casa noastr e şi a ă ă
dumitale. !e rog nu te sim i nevoit s ceri ţ ă ă
permisiunea oricând vei vrea s vii n vizit . ă ă
.e face pl cere s fii aici oricând doreşti ă ă
s - i petreci timpul cu noi. ă ţ
0 * mul umesc. .-aş vrea s fiu o ă ţ ă
povar a zis ea, fluturându-şi genele ntr-un ă
fel irezistibil pentru oricare b rbat. ă
0 !e rog, stai jos, a zis tata, aşezându-se
n capul mesei. =iul meu şi cu mine tocmai
ne preg team s juc m o carte, dar f r ă ă ă ă ă
discu ie c putem s renun m. ţ ă ă ţă
Aatherine a aruncat o privire spre jocul
nostru.
0 'ribbage2 )ereu jucam şi eu cu tata.
(ş putea s particip4 a ntrebat, cu un ă
zâmbet str lucitor, n timp ce se aşeza pe ă
scaunul meu şi-mi lua c r ile de pe mas , ă ţ ă
dar imediat s-a instalat a nceput s le ă
rearanjeze.
'um de putea, când şi f cea atâta griji ă
pentru e<isten a ei, s fie atât de ţ ă
nep s toare şi de fermec toare4 ă ă ă
0 (, desigur, domnişoar Pierce. Dac ă ă
vrei s joci, m simt onorat, şi sunt convins ă ă
c fiul meu va fi bucuros s te ajute. ă ă
1, dar ştiu s joc, a replicat ea, punând o ă
carte pe mijlocul mesei.
0 9ine, a acceptat tata, punând şi el o
carte deasupra celei date de ea. 8i, s ştii, ă
chiar mi fac griji pentru dumneata şi
slujitoarea dumitale, pentru c sta i singure ă ţ
n casa tr surilor. Dac vre i s v muta i n ă ă ţ ă ă ţ
casa mare, v rog, doar da i-mi de ştire, şi ă ţ
dorin a v va fi o porunc pentru mine. )- ţ ă ă
am gândit c a i putea s v dori i ceva ă ţ ă ă ţ
intimitate, dar aşa cum stau lucrurile, şi cu
toate primejdiile...
*ocea tatei s-a stins treptat, spre sfârşitul
frazei. Aatherine a scuturat din cap, n timp
ce umbra unei ncrunt ri i traversa chipul. ă
0 .u mi este fric . (m trecut prin multe ă
n (tlanta, a zis, punând pe mas un as, cu ă
fa a n sus. +n plus, casa slujitorilor e foarte ţ
aproape, aşa c ei m-ar auzi dac-aş ipa. ă ţ
+n timp ce tata punea pe mas un şapte ă
de pic , ea mi-a atins genunchiul cu al ei, ă
frecându-l uşor, ca un fulg. )-am
mbujorat din pricina unui contact atât de
intim, cu tata aflat atât de aproape, ns nu ă
voiam ca ea s nceteze. ă
Aatherine a depus un cinci de caro pe
teancul de c r i. ă ţ
0 !reisprezece, a anun at ea. E posibil s ţ ă
am o mân norocoas , domnule ;alvatore, ă ă
a mai zis n timp ce-şi muta pionul cu o
pozi ie mai ncolo pe tabla pentru cribbage. ţ
!ata şi-a destins fa a ntr-un zâmbet ţ
ncântat.
0 Eşti o fat pe cinste. ;tefan n-a reuşit ă
niciodat s n eleag cu adev rat regulile ă ă ţ ă ă
jocului acestuia.
;-a auzit uşa trântindu-se, şi Damon şi-a
f cut apari ia n nc pere, cu rani a pe ă ţ ă ţ
um r. ( l sat-o s cad pe podea, de unde ă ă ă ă
a luat-o imediat (lfred. Damon n-a p rut s ă ă
observe.
0 ;e pare c-am ratat toat distrac ia, a ă ţ
rostit el, pe tonul lui acuzator, plimbându-şi
iute privirea de la tata la mine şi napoi.
0 (şa este, i-a r spuns, simplu, tata. ă
(poi, chiar şi-a ridicat privirea şi i-a zâmbit.
!ân ra domnişoar Aatherine dovedeşte c ă ă ă
nu e numai frumoas , ci are şi creier. 1 ă
combina ie enervant de ame itoare, a ţ ţ
comentat el, remarcând c ea, şi marcase ă
un punct n plus pe tabl , n timp ce el nu ă
era atent.
0 * mul umesc, a zis Aatherine, ă ţ
aruncând cu ndr zneal o carte şi tr gând ă ă ă
alta nou . ) face i s m nroşesc. 'u ă ă ţ ă ă
toate c , trebuie s recunosc, am impresia ă ă
c toate complimentele dumneavoastr nu ă ă
reprezint decât un plan bine gândit prin ă
care s -mi distrage i aten ia, astfel ncât s ă ţ ţ ă
pute i câştiga, a rostit ea, abia sinchisindu- ţ
se s -l ia n seam pe Damon. ă ă
)-am dus repede spre Damon. (m r mas ă
amândoi n prag, urm rindu-i cu privirile pe ă
Aatherine şi pe tata.
Damon şi-a ncrucişat bra ele pe piept. ţ
0 Ea ce caut aici4 ă
0 ( venit s joace c r i, i-am r spuns, ă ă ţ ă
ridicând din umeri.
0 !u chiar crezi c e prudent4 m-a ă
ntrebat Damon, coborându-şi tonul. Date
fiind p rerile despre... provenien a ei4 ă ţ
0 'e, tu nu vezi4 E str lucit . ?-a ă ă
fermecat. .u l-am mai auzit râzând atât de
zdrav n dup ce-a murit mama. ă ă
Dintr-odat , mi venea s delirez de ă ă
bucurie.
(sta dep şea tot ce-aş fi putut eu s pun ă ă
la cale. +n loc s ncerc m ticluirea unei ă ă
intrigi complicate, prin care s -l abatem pe ă
tata de pe pista vân torii de vampiri, era ă
mai bine ca el s -şi dea seama, pur şi ă
simplu, cât de uman era Aatherine. ă
' avea sentimente şi c nu-i f cea niciun ă ă ă
r u, n afar de faptul c -l b tea la ă ă ă ă
cribbage.
0 8i ce4 m-a ntrebat, rece, Damon. El e
un nebun pornit la vân toare. *reo câteva ă
zâmbete n-or s schimbe realitatea asta. ă
Aatherine a izbucnit n chicote n clipa n
care tata a pus jos o carte. (m coborât la
rândul meu tonul.
0 Eu cred c , dac -i spunem şi lui despre ă ă
ea ar putea s se r zgândeasc . 8i-ar da ă ă ă
seama c ea nu vrea s fac nim nui vreun ă ă ă ă
r u. ă
0 Eşti nebun4 a şuierat Damon,
strângându-m de bra . )irosea a 5his6e7. ă ţ
Dac tata ar afla cine e Aatherine, ar ă
omor-o ntr-o clip 2 De unde ştii c n-a pus ă ă
deja ceva la cale4
E<act atunci, Aatherine a mai e<plodat
ntr-un hohot de râs. (zvârlindu-şi capul pe
spate şi tata şi-a ad ugat hohotele lui ă
aspre celor ale ei. Eu şi cu Damon am
r mas t cu i, n timp ce ea şi ridica ă ă ţ
privirea de pe c r i. * zându-ne , a clipit ă ţ ă
complice.
.umai c , din moment ce eu şi Damon ă
st team unul lâng cel lalt, era imposibil ă ă ă
s ne d m seama şi cui i se adresa. ă ă
@"
( doua zi, de diminea , Damon a plecat, ţă
e<plicându-ne scurt c se ducea s ajute ă ă
mili ia din tab r . .u eram prea convins c- ţ ă ă
ar trebui s cred prete<tul lui, ns era clar ă ă
c aveam mai mult linişte n cas n lipsa ă ă ă
lui. Aatherine venea n fiecare sear s ă ă
joace cribbage cu tata. Din când n când,
m al turam ei, jucând doi contra unu. ă ă
+n timpul jocului, Aatherine i spunea tatei
poveşti din trecutul ei, despre afacerile
comerciale ale tat lui ei, despre mama ei, ă
originar din Italia, despre Gheat, terrierul ă
sco ian pe care-l avusese n copil rie. 'hiar ţ ă
m ntrebam dac vreuna dintre acestea ă ă
era adev rat , sau Aatherine avea de gând ă ă
s joace rolul unei 8eherezade modeme, ă
dep nând poveşti care, pân la urm , l-ar ă ă ă
putea convinge pe tata s-o cru e. ţ
Aatherine f cea mereu un veritabil ă
spectacol din ntoarcerea ei n casa
tr surilor, şi era nespus de chinuitoare ă
aşteptarea momentului n care tata se
ducea la culcare, astfel ncât s-o pot urma.
'u mine, niciodat nu discuta despre ă
trecutul sau despre planurile ei. .u-mi
spunea nici cum şi procura hrana, şi nici
eu n-o ntrebam .ici nu voiam s ştiu. Era ă
cu mult mai uşor s m prefac c n-ar fi ă ă ă
altceva decât o fat normal . ă ă
+ntr-o dup -amiaz , n timp ce tata era ă ă
plecat n oraş mpreun cu 3obert, s ă ă
discute afaceri cu familia 'art5right, eu şi
cu Aatherine ne-am hot rât s ne petrecem ă ă
ntreaga zi mpreun , n loc de câteva ore ă
pe furiş şi pe ntuneric. .e apropiam de
octombrie, ns n-ai fi zis, dup ă ă
temperaturile ridicate şi furtunile zilnice cu
tunete şi fulgere de la sfârşitul dup - ă
amiezii. .u fusesem s not toat vara, şi ă ă
abia aşteptam s simt pe piele apa ă
iazului... şi pe Aatherine n bra ele mele, la ţ
lumina zilei. )-am dezbr cat şi m-am ă
azvârlit imediat n ap . ă
0 .u stropi2 a urlat ea.
3idicându-şi poalele rochiei simple,
albastre, mai sus de glezne, a p şit ă
prudent spre marginea iazului. +şi ă
lep dase deja ciorapii din muselin n ă ă
spatele salciei, şi nu-mi mai puteam lua
ochii de la albea a delicat a gleznelor ei. ţ ă
0 Intr 2 (pa e minunat 2 i-am strigat eu, ă ă
cu toate c -mi cl n neau din ii. ă ă ţă ţ
Aatherine a continuat s nainteze n ă
vârful picioarelor spre marginea iazului,
pân când a ajuns pe fâşia n moloas care ă ă ă
desp r ea iarba de ap . ă ţ ă
0 E murdar , a remarcat, strâmbând din ă
nas şi f cându-şi mâna paravan la ochi ă
mpotriva soarelui.
0 !ocmai de-aia şi trebuie s intri. ; te ă ă
speli de tot noroiul, i-am zis, stropind cu
degetele spre ea.
'âteva pic turi i-au aterizat pe corsajul ă
rochiei şi am sim it cum m str bate ţ ă ă
dorin a din cap pân -n picioare. )-am ţ ă
vârât sub ap , ca s -mi mai r coresc ă ă ă
creierul nfierbântat.
0 Doar nu i-e fric de pu in stropit, am ţ ă ţ
zis, n timp ce ieşeam din nou la suprafa , ţă
cu apa picurându-mi din p r pe umeri. ;au ă
ar trebui s spun, doar nu i-e team de ă ţ ă
stropitorul ;tefan4
8i totuşi, mi-a f cut favoarea s râd . (m ă ă ă
ocolit cu grij pietrele de pe fundul iazului, ă
ca s m apropii de ea, dup care am mai ă ă ă
aruncat câ iva stropi n direc ia ei. ţ ţ
0 .u2 a urlat Aatherine, dar n-a f cut nici ă
cel mai mic gest de fug atunci când am ă
ieşit din iaz, am prins-o de mijloc şi am
luat-o pe sus spre ap . ;tefan2 +nceteaz 2 a ă ă
ipat, ag ându-se de gâtul meu. ?as -m ţ ăţ ă ă
m car s -mi scot rochia2 ă ă
(uzind asta, am l sat-o imediat jos. Ea şi- ă
a ridicat bra ele deasupra capului, ţ
permi ându-mi s -i scot rochia cu uşurin . ţ ă ţă
8i iat-o r mânând n c m şu a ei alb . (m ă ă ă ţ ă
r mas cu gura c scat ,de uimire. ;igur, i ă ă ă
mai v zusem trupul şi pân acum, dar de ă ă
fiecare dat in umbr , şi pe tu ntuneric. ă ă
(cum, i z ream soarele pe umeri, şi felul n ă
care abdomenul i se curba spre interior, şi
am ştiut, pentru a milioana oar , c sunt ă ă
ndr gostit. ă
Aatherine s-a cufundat sub ap , ă
reap rând imediat lâng mine. ă ă
0 8i acum, r zbunarea2 a e<clamat, ă
aplecându-se şi mproşcându-m din toate ă
puterile cu ap rece. ă
0 Dac n-ai fi fost atât de frumoas ă ă
poate c aş fi ripostat, i-am zis, tr gând-o ă ă
spre mine şi s rutând-o. ă
0 *ecinii or s aib ce vorbi, a murmurat ă ă
Aatherine, pe buzele mele.
0 ?as -i s vorbeasc , am murmurat, la ă ă ă
rândul meu. *reau s ştie toat lumea cât ă ă
de mult te iubesc.
Aatherine m-a s rutat mai ap sat, eu mai ă ă
mult pasiune decât sim isem vreodat . ă ţ ă
(m inspirat brusc, cuprins de o dorin atât ţă
de mare, ncât m-am retras pu in. (tât de ţ
mult o iubeam pe Aatherine, ncât aproape
c m durea: mi ngreuna respira ia, mi ă ă ţ
ngreuna vorbirea, mi ngreuna gândirea.
Era de parc dorin a mi-ar fi fost o putere ă ţ
mai mare decât mine nsumi, şi eram n
acelaşi timp nfricoşat şi copleşit de bucurie
s-o urmez, oriunde m-ar fi purtat.
3espirând tremur tor, mi-am ridicat ă
privirea spre cer. .ori mari de furtun se ă
rostogoliser spre noi, acoperind v zduhul, ă ă
de un azuriu pur cu doar câteva clipe mai
devreme.
0 (r trebui s plec m, i-am zis, ă ă
ndreptându-m spre mal. ă
8i, dup cum era de aşteptat, de ndat ă ă
ce-am p şit pe uscat, un tunet a bubuit n ă
dep rtare. ă
0 3epede a mai venit furtuna, a
remarcat Aatherine, storcându-şi p rul. ă
.u p rea câtuşi de pu in s se ruşineze, ă ţ ă
chiar dac lenjeria ei alb , mbibat de ă ă ă
ap , nu l sa nimic n voia imagina iei. +ntr- ă ă ţ
un fel, aproape c mi se p rea mai ă ă
nepermis şi mai senzual s-o v d sumar ă
mbr cat decât dac-o vedeam goal . ă ă ă
0 ;-ar putea crede c ar fi un fel de ă
semn, cum c rela ia dintre noi nu e sortit ă ţ ă
s dureze, a ad ugat. ă ă
!onul i era glume , dar eu tot am sim it ţ ţ
un fior rece de groaz coborându-mi pe şira ă
spin rii. ă
0 .u, am protestat cu voce tare, ca să
m liniştesc singur. ă
0 /lumeam doar2 a e<clamat Aatherine,
s rutându-m pe obraz, nainte de a se ă ă
apleca s -şi ridice rochia de jos. 8i, n timp ă
ce se furişa n spatele salciei, mi-am tras
repede pantalonii pe mine şi mi-am pus
c maşa. ă
Aatherine s-a ivit din spatele copacului n
clipa imediat urm toare, cu rochia ei din ă
bumbac mbr işându-i strâns formele, şi ăţ
cu şuvi ele umede de p r lipite de spinare. ţ ă
Pielea-i c p tase culoare alb struie. ă ă ă
(m cuprins-o ntr-o mbr işare şi i-am ăţ
frecat energic bra ele, ncercând s-o ţ
nc lzesc , deşi ştiam c era imposibil. ă ă
0 (m ceva s - i spun, mi-a zis Aatherine, ă ţ
ridicându-şi fa a spre cerul liber. ţ
0 'e4 am ntrebat eu.
0 *oi fi onorat s particip al turi de tine ă ă ă
la 9alul 'titorilor, a zis ea, şi apoi, nainte s-
o pot s ruta din nou, s-a smuls din ă
mbr işarea mea şi a rupt-o la fug spre ăţ ă
casa tr surilor. ă
@@
; pt mâna cu 9alul 'titorilor a sosit cu o ă ă
vreme rece care s-a aşternut peste )7stic
=alls, refuzând s mai plece. Doamnele ă
umblau dup -amiaza prin oraş mbr cate ă ă
cu paltoane din lân şi cu şaluri, iar serile ă
erau nnorate, lipsite de stele. )ai departe,
pe câmp, lucr torii se temeau de un nghe ă ţ
timpuriu. !otuşi, asta nu i-a mpiedicat pe
oameni s vin pân şi din (tlanta n oraş, ă ă ă
pentru bal. Pensiunea era plin , şi ntregul ă
oraş era cuprins de o atmosfer ca de ă
carnaval n zilele premerg toare ă
evenimentului.
Damon se ntorsese la *eritas,
misterioasa lui perioad petrecut cu ă ă
brigada de solda i sfârşindu-se. Eu nu-i ţ
spusesem c merg la 9alul 'titorilor având- ă
o ca partener pe Aatherine, şi ă
nici el nu ntrebase. +n schimb, eu mi-am
umplut timpul lucrând, resim ind o ţ
ren scut vigoare cu privire la preluarea ă ă
administr rii moşiei *eritas. *oiam s -i ă ă
dovedesc tatei c aveam inten ii serioase ă ţ
n leg tur cu moşia, şi cu maturizarea ă ă
mea, şi cu ocuparea locului care mi se
cuvenea n lume. El mi ncredin ase mai ţ
multe r spunderi, l sându-m s verific ă ă ă ă
registrele şi ncurajându-m s m duc la ă ă ă
3ichmond, mpreun cu 3obert, s ă ă
particip m la licita ia pentru vite. +mi şi ă ţ
vedeam via a de peste zece ani. (veam s ţ ă
fiu st pân peste *eritas, iar Aatherine avea ă
s conduc treburile de prin cas , g zduind ă ă ă ă
petreceri şi, din când n când, jucând c r i ă ţ
seara cu tata.
+n seara balului, (lfred mi-a cioc nii la ă
uş . ă
0 Domnule4 (ve i nevoie de ajutor4 m-a ţ
ntrebat când am deschis larg uşa.
)i-am privit imaginea reflectat n ă
oglind . Purtam o redingot neagr şi ă ă ă
cravat , şi p rul piept nat lins pe spate. ă ă ă
(r tam mai matur, mai ncrez tor. ă ă
(lfred mi-a urm rit privirea. ă
0 ;unte i elegant, domnule, şi-a permit el ţ
s remarce. ă
0 )ul umesc. ;unt gata, i-am zis, cu ţ
inima tres ltându-mi de emo ie. ă ţ
(sear , Aatherine m tachinase f r mil , ă ă ă ă ă
f r s -mi dea cel mai mic indiciu cu privire ă ă ă
la ce avea s mbrace. (bia aşteptam s-o ă
v d. 8tiam c va fi cea mai frumoas fat ă ă ă ă
din tot balul. 8i, mai important decât atât,
era a mea.
(m coborât la parter, liniştindu-m când ă
am v zut c nu era nici urm de Damon. ă ă ă
'hiar m ntrebam dac-o s participe la ă ă
9alul 'titorilor cu careva dintre prietenii lui
din armat , sau, poate, cu vreuna dintre ă
fetele din oraş. +n ultima vreme, se ar tase ă
distant, imposibil de g sit dimine ile, iar ă ţ
serile, prezent n tavern . ă
(far , caii trop iau pe alee. )-am suit n ă ă
tr sura care m aştepta şi am pornit, n ă ă
tropotul molcom al copitelor, spre casa
tr surilor. (runcând o privire pe geam, le- ă
am z rit pe Aatherine şi pe Emil7 ă
aşteptând la intrare. Emil7 avea o rochie
simpl , neagr , din m tase, ns ă ă ă ă
Aatherine...
(m fost nevoit s m lipesc cu spatele de ă ă
bancheta tr surii, ca s nu sar afar din ă ă ă
mers. 3ochia era de un verde-smarald,
strâns n talie, nainte de a i se rev rsa ă ă
peste şolduri. 'orsajul foarte strâmt era
decoltat, e<punându-i pielea ca laptele, iar
p rul şi-l prinsese n creştet, l sându-i la ă ă
vedere gâtul gra ios, ca de leb d . ţ ă ă
+n clipa n care (lfred a tras de frâiele
cailor, am deschis uşa tr surii şi am op it ă ţ ă
afar , zâmbind larg n timp ce privirea lui ă
Aatherine o ntâlnea pe-a mea.
0 ;tefan2 a murmurat ea, ridicându-şi
pu in fustele şi coborând, ca ntr-o plutire, ţ
treptele.
0 Aatherine, i-am r spuns, s rutând-o ă ă
uşor pe obraz şi oferindu-i bra ul. ţ
+mpreun , ne-am ntors spre tr sura lâng ă ă ă
care ne aştepta (lfred, inând uşa ţ
deschis . ă
Drumul spre )7stic =alls era plin de
tr suri necunoscute, de toate formele şi ă
m rimiiP posibile, care se ndreptau spre ă
conacul ?oc65ood aflat de cealalt parte a ă
oraşului. )-a str b tut un fior de ă ă
ner bdare. Era pentru prima dat n via a ă ă ţ
mea când nso eam o fat la 9alul ţ ă
'titorilor. (nii trecu i, mi petrecusem ţ
seara, n majoritatea cazurilor, jucând
po6er cu prietenii. Invariabil, se ntâmpla
câte un dezastru. (nul trecut, )atthe5
>artnett se mb tase cu 5his6e7 şi ă
desh mase din greşeal caii de la tr sura ă ă ă
p rin ilor lui, iar acum doi ani, .athan ă ţ
?a7man se luase la pumni cu /rant
*anderbilt, amândoi alegându-se cu
nasurile rupte.
(m parcurs cu ncetineal drumul pân la ă ă
conac, ajungând n sfârşit la peronul din
fa a acestuia. (lfred a nfrânat caii şi a ţ
coborât s ne deschid uşa. )i-am nl n uit ă ă ă ţ
degetele cu Aatherine şi, mpreun , am ă
pornit spre uşile deschise ale conacului,
ndreptându-ne apoi spre salon.
+nc perea cu tavan nalt fusese golit de ă ă
tot mobilierul, şi lumina lumân rilor le ă
mprumutase pere ilor o str lucire cald , ţ ă ă
misterioas . 1rchestr amplasat intr-un ă ă ă
col interpreta cântece irlandeze s lt re e, ţ ă ă ţ
iar câteva perechi ncepuser deja s ă ă
danseze, chiar dac seara era abia la ă
nceput. I-am strâns mâna lui Aatherine, iar
ea şi-a n l at zâmbetul spre mine. ă ţ
0 ;tefan2 am auzit deodat . ă
3 sucindu-m pe c lcâie, i-am z rit pe ă ă ă ă
domnul şi doamna 'art5right. Imediat, am
l sat mâna lui Aatherine. ă
Doamna 'art5right avea ochii nroşi i şi ţ
albise evident fa de ultima dat când o ţă ă
v zusem. P rul i se albise ca z pada, şi ă ă ă
mergea ajutându-se de un baston. (mândoi
aveau la ei r murele de verbin 0 un smoc ă ă
ntreg scotea capul din buzunarul de la
piept al domnului 'art5right, iar doamna
'art5right şi le mpletise la p l rie 0 dar n ă ă
rest se mbr caser complet n negru, ca ă ă
pentru doliu.
0 Domnule şi doamn 'art5right, i-am ă
salutat, sim ind cum mi se strânge ţ
stomacul de vinov ie. Drept e c aproape ăţ ă
uitasem de logodna dintre mine şi 3osal7n.
) bucur s v v d, le-am zis. ă ă ă ă
0 Puteai s ne fi v zut şi mai devreme ă ă
dac veneai s ne vizitezi, mi-a reproşat ă ă
domnul 'art5right, ascunzându-şi cu greu
dispre ul n clipa n care privirea i s-a oprit ţ
asupra lui Aatherine. Dar n eleg c trebuie ţ ă
s fi fost adânc... ndurerat, la rândul t u. ă ă
0 *oi trece de-acum, fiindc ştiu c ă ă
primi i vizite, am rostit cu stâng cie, ţ ă
tr gând-m de gulerul care, deodat , mi ă ă ă
d dea impresia c m strânge de gât. ă ă ă
0 .u este necesar, a replicat doamna
'art5right, pe un ton nghe at, n timp ce-şi ţ
vâra mâna pe mânec şi scotea de-acolo o ă
batist . ă
Aatherine i-a luat atunci mâna ntr-a ei.
Doamna 'art5right şi-a l sat privirea n ă
jos, cu e<presie şocat pe fa . )-a ă ţă
str b tut un val de resentiment şi m-am ă ă
luptat din r sputeri cu tenta ia de a m ă ţ ă
strecura ntre ele, ca s -i fac scut lui ă
Aatherine mpotriva mâniei lor.
Deodat , ns , Aatherine a zâmbit şi, spre ă ă
marea mea uimire, ambii so i 'art5right i- ţ
au r spuns la zâmbet. ă
0 Domnule şi doamn 'art5right, mi ă
pare nespus de r u pentru pierderea pe ă
care a i suferit-o, a rostit ea cu c ldur n ţ ă ă
glas, sus inându-le privirile. Eu mi-am ţ
pierdut p rin ii cu ocazia incendiului din ă ţ
(tlanta, şi ştiu cât este de greu. .-am
cunoscut-o prea bine pe 3osal7n, ns ştiu ă
sigur c nu va fi uitat niciodat . ă ă ă
Doamna 'art5right şi-a suflat zgomotos
nasul, cu ochii l crimând. ă
0 + i mul umesc, drag , a r spuns, ţ ţ ă ă
politicoas . ă
0 Da, mul umim, a zis şi domnul ţ
'art5right, mângâindu-şi so ia pe spate. ;- ţ
a ntors apoi spre mine, compasiunea luând
locul dispre ului, care-i ntunecase privirea ţ
doar cu câteva clipe mai vreme. 8i, te rog,
ai grij de ;tefan. 8tiu c sufer . ă ă ă
Aatherine a continuat s zâmbeasc când ă ă
cei doi so i s-au pierdut din nou n mul ime ţ ţ
Eu r m sesem cu gura c scat de uimire. ă ă ă ă
0 I-ai influen at4 am ntrebat-o, sim ind ţ ţ
un gust amar n gur la pronun area ă ţ
cuvântului.
0 .u2 a e<clamat Aatherine, ducându-şi
mâna la inim . .-a fost decât buna şi ă
demodata amabilitate. 8i-acum, hai să
dans m, mi-a zis, tr gându-m spre ă ă ă
spa iosul salon pentru bal. ţ
Din fericire, ringul de dans era o veritabilă
nv lm şeal de trupuri, iar lumina, destul ă ă ă
de slab , aşa c devenea aproape imposibil ă ă
s distingi chipuri anume. /hirlande de flori ă
atârnau de tavan, şi marmura podelei
fusese ceruit pân la luciu. (erul era ă ă
fierbinte şi nec cios, cu atâtea sute de ă
parfumuri combinate.
)i-am pus o mân pe um rul lui ă ă
Aatherine şi am ncercat s m destind n ă ă
acordurile valsului.
!otuşi, nc m sim eam agitat. ă ă ţ
'onversa ia cu so ii 'art5right mi ţ ţ
tulburase conştiin a, provocându-mi o ţ
nedesluşit senza ie de tr dare fa de ă ţ ă ţă
amintirea lui 3osal7n, ca şi fa de Damon. ţă
.u cumva l tr dasem, ntr-un fel, ă
nespunându-i c merg cu Aatherine la bal4 ă
1are s fi greşit prin recunoştin a cu care i ă ţ
primisem prelungitele absen e4 ţ
1rchestra şi-a sfârşit cântecul şi, n timp
ce femeile şi aranjau rochiile şi-şi prindeau
din nou partenerii de mâini, eu am pornit
spre masa cu aperitive dintr-un col . ţ
0 !e sim i bine, ;tefan4 m-a ntrebat ţ
Aatherine, ap rând lâng mine, uşoar ca ă ă ă
fulgul, dar cu urmele ngrijor rii ncre indu-i ă ţ
ncânt toarea frunte. ă
(m ncuviin at, dar f r s -mi ncetinesc ţ ă ă ă
mersul.
0 Doar mi-e sete, am min it. ţ
0 8i mie, mi-a zis Aatherine, aşteptându-
m s tom cu polonicul punciul de un roşu ă ă
ntunecat ntr-un pahar pântecos din cristal.
I-am ntins paharul şi am privit-o cum bea
ndelung, ntrebându-m dac tot aşa ar ta ă ă ă
când bea sânge. 'ând şi-a pus paharul pe
mas avea o uşoar urm de lichid roşu n ă ă ă
jurul buzelor. .u m-am putut ab ine. 'u ţ
degetul ar t tor, am şters pic tura din ă ă ă
col ul gurii ei arcuite. (poi mi-am vârât ţ
degetul n propria gur . (vea un gust dulce ă
şi n ep tor. ţ ă
0 Eşti sigur c te sim i bine4 a insistat ă ţ
Aatherine.
0 ;unt ngrijorat pentru Damon, i-am
m rturisit, n timp ce turnam punci şi ă
pentru mine.
0 Dar de ce4 m-a ntrebat ea, cu o
nedumerire nepref cut pe chip. ă ă
0 Din cauza ta, i-am r spuns, simplu. ă
Aatherine mi-a luat paharul din mân şi ă
m-a tras uşurel dup ea, ndep rtându-m ă ă ă
de masa cu aperitive.
0 +mi e ca un frate, mi-a zis, atingându-
mi fruntea cu degetele ei ca ghea a. Iar eu ţ
sunt pentru el ca o sor mai mic . 8i tu ştii ă ă
asta.
0 Dar n tot acel timp cât am fost eu
bolnav4 'ând tu şi cu el st tea i mpreun 4 ă ţ ă
D dea i impresia c ... ă ţ ă
0 D deam impresia c aveam nevoie de ă ă
un prieten, m-a ntrerupt cu fermitate
Aatherine. Damon e un tip c ruia i place s ă ă
cocheteze. .u vrea s se lege, şi nici eu nu ă
vreau s fiu legat de el. !u eşti cel pe ă ă
care-l iubesc, iar Damon e fratele meu.
Peste tot, n jurul nostru, perechile se
nvârteau,prin semintuneric, n ritmul
muzicii şi râzând vesele la glumele dintre
parteneri, p rând nu aib nici cea mai mic ă ă ă
grij pe lume. 8i ei erau, cu certitudine, ă
ngrijora i n leg tur cu atacurile, şi cu ţ ă ă
r zboiul, şi cu suferin ele produse de ă ţ
acestea, dar tot râdeau şi dansau. De ce nu
puteam şi eu s fac la fel4 De ce trebuia s ă ă
m ndoiesc mereu de mine nsumi4 )i-am ă
ntors privirea spre Aatherine. 1 buclă
ntunecat i se desprinsese din coc. I-am ă
ndesat-o pe dup ureche, savurând ă
atingerea m t soas a şuvi elor ntre ă ă ă ţ
degete. 1 dorin mistuitoare m-a str b tut ţă ă ă
prin tot trupul şi, privind n ochii ei de un
c prui nchis, orice urm de vinov ie şi de ă ă ăţ
stânjeneal mi-au disp rut. ă ă
0Dans m4 m-a ntrebat Aatherine, ă
luându-mi mâna şi ap sând-o de obrazul ei. ă
Dincolo de nghesuiala dansatorilor, i-am
descoperit pe tata, pe domnul 'art5right
şi pe to i ceilal i 'titori, şuşotind cu furie ţ ţ
ntr-un ungher ndep rtat. ă
0 .u, i-am r spuns, ntr-o şoapt ă ă
r guşit . )ergem acas . ă ă ă
(m apucat-o de um r şi ne-am tot rotit pe ă
ringul de dans, pân când am ajuns la ă
buc t ria n care slujitorii preg teau n ă ă ă
mare grab gust rile. )ân -n mân , am ă ă ă ă
traversat n fug nc perea 0 spre marea ă ă
nedumerire a slujitorilor0 şi am ieşit prin
spatele casei.
(m alergat prin noapte, nep s tori la ă ă
aerul rece, la râsetele stridente din conac,
şi faptul c tocmai fugiser m de la ă ă
evenimentul monden al anului.
!r sura era priponit aproape de ă ă
grajdurile familiei ?oc65ood. (lfred, mai
mult ca sigur st tea s joace barbut cu ă ă
ceilal i slujitori. ţ
0 Dup dumneavoastr , doamna mea, ă ă
am zis, ridicând-o pe Aatherine de mijloc şi
aşezând-o pe locul pasagerului.
)-am s ltat şi eu pe locul vizitiului şi am ă
pocnit din bici, gest care i-a determinai
ndat pe cai s porneasc , trop ind, spre ă ă ă ă
cas . ă
)i-am ntors fa a spre Aatherine zâmbind. ţ
(veam n fa a noastr o ntreag sear de ţ ă ă ă
libertate, şi gândul acesta era ame itor. ţ
/ata cu furişatul n casa tr surilor. /ata cu ă
fereala fa de slujitori. .imic altceva decât ţă
ore ntregi de e<taz nentrerupt.
0 !e iubesc2 am urlat, ns vântul mi-a ă
furat cuvintele de ndat ce mi-au ieşit de ă
pe buze.
)i le-am nchipuit c l torind purtate de ă ă
el, plutind prin toat lumea, pân când ă ă
fiecare locuitor al fiec rui oraş avea s -mi ă ă
cunoasc dragostea. ă
Aatherine s-a ridicat n picioare n tr sur , ă ă
şi p rul a nceput s -i fluture s lbatic n ă ă ă
jurul fe ei. ţ
0 8i eu te iubesc2 a strigat ea, dup care ă
s-a pr buşit pe banchet , hohotind de râs. ă ă
Pân s ajungem la casa tr surilor, eram ă ă ă
amândoi transpira i şi mbujora i. +nc din ţ ţ ă
clipa n care am intrat n camera ei, i-am
scos rochia de pe trupul sub iratic şi, ţ
mânat de patim , mi-am plimbat uşurel ă
din ii pe gâtul ei. ţ
0 'e faci4 m-a ntrebat, tr gându-se ă
napoi şi aruncându-mi o privire t ioas . ă ă
0 P i... ă
'hiar, ce f ceam4 Fucam teatru4 +ncercam ă
s dau impresia c eu şi Aatherine am fi la ă ă
fel4
0 'red c voiam s -mi dau seama ce ă ă
sim i când... ţ
Aatherine şi-a muşcat buza.
0 Poate c-o s afli ntr-o zi, nevinovatul, ă
dulcele meu 8tefan.
;-a ntins pe pat, aranjându-şi p rul pe ă
pernele cu puf de gâsc , albe ca neaua. ă
0 .umai c , n clipa asta, tot ceea ce ă
vreau eşti tu. )-am ntins al turi de ea, ă
urm rindu-i cu degetul ar t tor curbura ă ă ă
b rbiei, n timp ce-mi apropiam buzele de ă
ale ei. ; rutul a fost atât de delicat şi de ă
tandru, ncât am sim it cum fiin a ei se ţ ţ
contopeşte cu a mea, n scând o for mai ă ţă
presus de noi doi. .e-am e<plorat reciproc
trupurile, ca şi cum ar fi fost prima dat . +n ă
penumbra din camera ei, nu ştiam
niciodat sigur unde se ncheia realitatea şi ă
unde-mi ncepea visarea. .u mai e<ista
pudoare, nici aşteptare, ci doar pasiune şi
dorin , şi o senza ie a primejdie, n acelaşi ţă ţ
timp misterioas , frumoas şi mistuitoare. ă ă
+n noaptea aceea, aş fi l sat-o pe Aatherine ă
s m mistuie n ntregime şi s m fac al ă ă ă ă ă
ei. I-aş fi oferit bucuros gâtul, dac asta ar ă
fi nsemnat s r mânem nl n ui i n ă ă ă ţ ţ
mbr işarea noastr pentru veşnicie. ăţ ă
@M
+n noaptea aceea, totuşi, mbr işarea a ăţ
avut un sfârşit, şi eu m-am cufundat ntr-un
somn ntunecos, f r vise. !otuşi, mintea şi ă ă
trupul mi-au tres rit ntr-o subit trezie ă ă
când am auzit z ng nitul ascu it care p rea ă ă ţ ă
s mi se reverbereze prin toate m dularele. ă ă
0 (sasini2
0 -cigaşi2
0 Demoni2
'uvintele p trundeau prin fereastr ă ă
deschis , plutind, ca o incanta ie. )-am ă ţ
strecurat spre fereastr şi am ntredeschis ă
oblonul. (far , dincolo de iaz, se z reau ă ă
fulgere de foc, ba chiar am şi auzit
zgomotul puştilor desc rcându-se. !rupuri ă
ntunecate se deplasau n mas , ca un roi ă
de l custe coborând asupra unui câmp cu ă
bumbac.
0 *ampiri2 (sasini2
(m nceput s desluşesc din ce n mai ă
multe cuvinte din vuietul furios al mul imii. ţ
!rebuie s fi fost cel pu in cincizeci de ă ţ
b rba i n componen a ei. 'incizeci de ă ţ ţ
b rba i be i, furioşi, gata s ucid . (m ă ţ ţ ă ă
prins-o pe Aatherine de um r şi am nceput ă
s-o zgâl âi cu putere. ţ
0 !rezeşte-te2 am şoptit, pe un ton
insistent.
;-a ridicat n şezut, tres rind. (lbul ochilor ă
ei p rea enorm, iar sub orbite se z reau ă ă
umbre.
0 'e e4 E totul bine4 a bâiguit, n timp
ce-şi repezea degetele spre colier.
0 .u, nu e bine, i-am r spuns, tot n ă
şoapt . 9rigada e afar . ;cotoceşte dup ă ă ă
vampiri. (cum e pe drumul principal, i-am
zis, ar tându-i spre fereastr . ă ă
;trig tele şi urletele se apropiau. =ocul ă
dogorea prin noapte, fl c rile n l ându-se ă ă ă ţ
spre cer n tot atâtea pumnale roşii. (m
sim it cum m str bate un junghi de ţ ă ă
spaim . .u trebuia s se-ntâmple aşa ă ă
ceva... nu deocamdat . ă
Aatherine s-a dat ncet jos din pat,
strângându-şi plapuma alb n jurul ă
trupului, şi s-a dus s nchid obloanele, ă ă
trântindu-le cu zgomot.
0 !at l t u, a zis, cu o voce aspr . ă ă ă
(m cl tinat din cap. .u era posibil. ă
0 *ân toarea e programat pentru ă ă
s pt mâna viitoare, şi tata nu e genul care ă ă
s se abat de la un plan stabilit. ă ă
0 ;tefan2 m-a apostrofat t ios Aatherine. ă
(i promis c-o s faci ceva. !rebuie s ă ă
opreşti toate astea. 1amenii de-acolo nu
ştiu mpotriva a ce lupt , şi nu ştiu cât ă
poate s fie de primejdios. Dac se ă ă
nc p âneaz s continue, se las cu ă ăţ ă ă ă
victime.
0 Primejdios4 m-am mirat, frecându-mi
tâmplele.
Dintr-odat , mi bubuia capul de durere. ă
;trig tele se mai domoliser acum: dup ă ă ă
toate aparen ele, gloata şi continuase ţ
drumul... sau, poate, se mpr ştiase. )-am ă
ntrebat dac nu cumva era mai degrab o ă ă
manifesta ie de protest, stârnit de curajul ţ ă
dat de alcool, decât un asalt veritabil.
0 .u din partea mea, ci dintr-a cui o fi
vinovat de atacurile acelea, m-a l murit ă
Aatherine, ntâlnindu-mi privirea. Dacă
or şenii ar şti ce e mai prudent pentru ei, ă
ce e mai bine pentru ei, şi-ar nceta
vân toarea. .e-ar l sa pe noi s rezolv m ă ă ă ă
situa ia. .e-ar l sa s descoperim autorul ţ ă ă
sau autorii atacurilor.
)-am aşezat pe marginea patului,
sprijinindu-mi coatele pe genunchi şi
coborându-mi privirea nec jit spre ă ă
scândurile roase ale duşumelei, ca şi cum
aş fi putut g si acolo vreun fel de r spuns, ă ă
vreun soi de metod prin care s opresc ă ă
ceea ce p rea c deja s-a pus n mişcare. ă ă
Aatherine mi-a luat capul n mâinile ei.0
;unt ntru totul n voia ta. (m nevoie ca
tu s m aperi. !e rog, ;tefan. ă ă
0 8tiu, Aatherine2 am ripostat, pe
jum tate isteric. Dar dac e prea târziu4 Ei ă ă
au brigada lor, au b nuielile lor, au pân şi ă ă
o inven ie menit s -i descopere pe ţ ă ă
vampiri.
0 'e4 a strigat Aatherine, f când un pas ă
napoi. 1 inven ie4 Despre asta nu mi-ai ţ
spus, a replicat ea, pe un ton care c p tase ă ă
o tent acuzatoare. ă
-n bulg re greoi mi s-a instalat n piept n ă
timp ce-i e<plicam cum func iona ţ
dispozitivul lui Fonathan. 'um de uitasem
s -i povestesc despre el lui Aatherine4 1are ă
m va ierta ea vreodat 4 ă ă
0 Fonathan /ilbert, a rostit Aatherine,
strâmbându-se cu dispre . (şadar, ţ
neghiobul la crede c poate s ne vâneze ă ă ă
aşa4 'a pe animale4
)-am chircit. .iciodat n-o auzisem pe ă
Aatherine folosind un ton atât de aspru.
0 ;cuz -m , mi-a zis ea, cu o voce mult ă ă
mai st pânit , sim ind parc lic rul de ă ă ţ ă ă
spaim din inima mea. ;cuz -m . Doar ă ă ă
c ... tu, pur şi simplu, n-ai cum s - i ă ă ţ
nchipui ce nseamn s te vâneze cineva. ă ă
0 ;trig tele par s se sting , am ă ă ă
remarcat, ducându-m s privesc printre ă ă
obloane.
+ntr-adev r, gloata ncepuse s se ă ă
mpr ştie, fl c rile devenind doar ă ă ă
punctule e tremur toare pe cerul negru ca ţ ă
tuşul al nop ii. Din câte se p rea, primejdia ţ ă
trecuse.
'el pu in, deocamdat . .umai c ţ ă ă
s pt mâna viitoare aveau s fie narma i ă ă ă ţ
cu inven ia lui Fonathan. (veau s -şi ţ ă
alc tuiasc o list a vampirilor. 8i aveau s - ă ă ă ă
i g seasc pe to i, pân la ultimul. ă ă ţ ă
0 ;lav Domnului, a e<clamat Aatherine, ă
l sându-se s cad la loc pe pat, mai palid ă ă ă ă
decât oricând o v zusem. ă
1 lacrim singuratic i s-a scurs din ochi, ă ă
prelingându-se pe pielea ei ca alabastrul.
)i-am ntins ar t torul s i-o şterg, apoi mi ă ă ă
l-am atins ncetişor cu limba, ca un ecou a
ceea ce f cusem la 9alul 'titorilor. ?-am ă
supt, descoperind c lacrimile ei aveau un ă
gust s rat. -man. ă
(m tras-o spre mine, nf şurând-o ntr-o ă
strâns mbr işare. .ici nu mai ştiu cât ă ăţ
timp am r mas acolo, mpreun . +ns , când ă ă ă
lumina slab a zorilor a nceput s se ă ă
furişeze pe fereastr , m-am ridicat. ă
0 1 s -i fac s nceteze, Aatherine. 1 s ă ă ă
te ap r pân la moarte. i-o jur. ă ă Ţ
@&
@D septembrie "$%&
;e spune c dragostea nvinge totul. Dar ă
poate ea oare, s nving vocea care-i ă ă
spune tatei despre Aatherine şi despre cei
ca ea, c sunt demoni4 ' sunt diavoli4 ă ă
.u e<agerez deloc când afirm despre
Aatherine c este un nger. Ea mi-a salvat ă
via a mie... şi (nnei. !ata trebuie s ştie ţ ă
adev rul. De ndat ce-o s -l afle n-o s -i ă ă ă ă
mai poat nega bun tatea lui Aatherine, ă ă
datoria mea de ;alvatore s r mân fidel ă ă
propriilor convingeri, şi celor pe care-i
iubesc.
(cum e momentul s ac ionez, f r ă ţ ă ă
ndoial . +ncrederea mi curge prin vine. 1 ă
s -l fac pe tata s n eleag adev rul, c ă ă ţ ă ă ă
to i suntem la fel. 8i, mpreun cu adev rul ţ ă ă
acesta, va veni şi iubirea. !ata va anula
vân toarea. ă
(stfel jur, pe numele şi pe via a mea. ţ
!ot restul zilei, am stat la biroul din
dormitorul meu, cu privirea fi<at pe un ă
carne el gol, gândindu-m la ce aveam de ţ ă
f cut. Dac tata afla despre Aatherine c ă ă ă
este vampir, anula h ituiala. !rebuia s-o ă
fac . +l v zusem râzând cu Aatherine, ă ă
ncercase s -i produc impresie cu poveşti ă ă
despre zburd lniciile tinere ii sale, de când ă ţ
tr ia n Italia, şi o tratase ca pe o fiic a lui. ă ă
Aatherine i d ruise tatei o vigoare pe care ă
n-o mai v zusem niciodat la el. +i d ruise ă ă ă
via . ţă
Dar cum aş putea s -l conving eu de ă
toate astea, când el nutrea un dispre atât ţ
de profund fa de demoni4 Pe de alt ţă ă
parte, tata era o fire ra ional . ?ogic . ţ ă ă
Poate c reuşea şi el s nve e ce m ă ă ţ ă
f cuse deja Aatherine s n eleg, c nu to i ă ă ţ ă ţ
vampirii erau r i. -mblau printre noi, ă
plângeau cu lacrimi omeneşti: tot ce-şi
doreau era un c min adev rat... şi s aib ă ă ă ă
parte de iubire.
Pân la urm , mi-am o elit curajul şi m- ă ă ţ
am ridicat, nchizând carne elul cu un ţ
pocnet brusc. .u era o tem şcol reasc , şi ă ă ă
nu aveam nevoie de noti e ca s vorbesc ţ ă
din suflet. Eram preg tit s discut cu tata ă ă
ca de la b rbat la b rbat. +n definitiv, ă ă
aveam aproape optsprezece ani, iar el
pl nuia s -mi lase moşia pe mân . ă ă ă
Inspirând adânc, mi-am luat avânt să
cobor scara spiralat , s str bat sufrageria ă ă ă
t cut şi, n sfârşit, s cioc nesc scurt n ă ă ă ă
uşa biroului tatei.
0 Intr 2 i-am auzit vocea nfundat . ă ă
8i, pân s ajung m car s pun mâna pe ă ă ă ă
clan , tata a deschis el nsuşi uşa. Era ţă
mbr cat cu o hain ajustat pe corp, cu o ă ă ă
r muric de verbin la rever, dar am ă ă ă
remarcat c , n loc s fie b rbierit la sânge, ă ă ă
ca de obicei, avea o mirişte de barbă
c runt , şi ochii i erau injecta i de sânge şi ă ă ţ
adumbri i. ţ
0 .u te-am v zut asear la bal, mi-a zis ă ă
el, n timp ce m poftea s intru n biroul ă ă
lui. ;per c n-ai fost şi tu n gloata aia ă
zgomotoas şi nes buit . ă ă ă
0 .u, i-am r spuns, scuturând viguros ă
din cap şi sim ind un lic r de speran , s fi ţ ă ţă ă
nsemnat c tata renun ase s pun la cale ă ţ ă ă
vân toarea4 ă
0 9ine, a zis tata, aşezându-se la biroul
lui din lemn de stejar, nchizându-şi cu
zgomot cartea legat n piele. ă
;ub ea, am putut s z resc schi e şi ă ă ţ
diagrame complicate ale oraşului, cu <-uri
peste anumite cl diri, inclusiv peste cea a ă
spi eriei. 8i, uite-aşa, lic rul speran ei s-a ţ ă ţ
stins, o rece şi amarnic spaim ă ă
instalându-se n locul lui.
!ata mi-a urm rit privirea. ă
0 Dup cum vezi, planurile noastre sunt ă
mult mai gândite decât ale brig zii aceleia ă
de be ivi şi de b ie ei. Din fericire, şeriful ţ ă ţ
=orbes şi
oamenii lui i-au f cut s nceteze, şi ă ă
niciunul dintre ei nu va fi bine-venit să
participe la ac iunea noastr , mi-a e<plicat ţ ă
tata, oftând şi mpletindu-şi degetele. !r im ă
vremuri primejdioase şi nesigure, şi
ac iunile noastre trebuie s reflecte acest ţ ă
fapt. 8i-a mai nmuiat privirea pentru o
clip , ad ugând, *reau doar s fiu sigur c ă ă ă ă
hot rârile tale, m car, sunt prudente. ă ă
.-a mai ad ugat şi Bspre deosebire de ale ă
lui DamonC, dar nu mai era nevoie. 8tiam
c la asta se gândea. ă
0 (şadar, vân toarea... ă
0 ;e va desf şura s pt mâna viitoare, ă ă ă
conform planific rii. ă
0 Dar busola4 m-am interesat, aducându-
mi aminte de discu ia cu Aatherine. ţ
0 =unc ioneaz , mi-a r spuns tata, ţ ă ă
zâmbind. Fonathan a tot cârp cit la ea. ă
0 (2 am e<clamat, str b tut de un val de ă ă
oroare, c ci, dac func iona, asta nsemna ă ă ţ
c , f r doar şi poate, tata avea s-o ă ă ă
descopere pe Aatherine. Dar de unde ştii că
func ioneaz 4 l-am iscodit. ţ ă
!ata mi-a zâmbit din nou şi şi-a strâns
hârtiile.
0 Pentru c aşa e, mi-a r spuns, simplu. ă ă
0 Pot s vorbesc cu tine despre ceva4 l- ă
am ntrebat, sperând ca vocea s nu-mi ă
tr deze emo iile. ă ţ
Imaginea chipului lui Aatherine mi-a
fulgerat prin minte, dându-mi t ria de a-l ă
privi n ochi pe tata.
0 ;igur c da. ;tai jos, ;tefan, mi-a ă
ordonat.
(scult tor, m-am coco at pe fotoliul din ă ţ
piele cu rezem tori laterale din apropierea ă
rafturilor cu c r i. El, n schimb, s-a ridicat ă ţ
şi s-a dus spre carafa cu brand7 de pe
m su a din col . 8i-a turnat lui un pahar, ă ţ ţ
apoi şi mie.
(m luat paharul şi mi l-am ridicat la buze
luând o sorbitur foarte mic , aproape ă ă
imperceptibil , din lichid. (poi, mi-am ă
adunat curajul şi l-am fi<at direct cu
privirea.
0 (m anumite motive de ngrijorare cu
privire la planurile tale legate de vampiri.
0 (şa4 8i care ar fi acelea4 s-a interesat
tata, l sându-se pe spate. ă
(m luat, cu nervozitate, o nghi iturii ţ
zdrav n de brand7. ă ă
0 .oi pornim de la presupunerea c sunt ă
cu to ii r i, aşa cum au fost caracteriza i. ţ ă ţ
Dar dac nu este adev rat4 l-am ntrebat, ă ă
for ându-m s -i nfrunt privirea. ţ ă ă
!ata a pufnit dispre uitor. ţ
0 De ii vreo dovad a contrariului4 ţ ă
0 ;igur c nu, am r spuns, scuturând din ă ă
cap. Dar de ce s iei de bun ce sus ine ă ţ
lumea4 !u ne-ai nv at altceva. ăţ
1ftând, tata s-a ndreptat din nou spre
caraf , ca s -şi mai toarne brand7. ă ă
0 De ce4 Pentru c toate creaturile ă
acestea provin din cele mai ntunecate
v g uni ale iadului. Ele ştiu cum s - i ă ă ă ţ
controleze mintea, cum s - i seduc ă ţ ă
spiritul. ;unt ucig toare, şi trebuie nimicite. ă
)i-am coborât privirea spre lichidul
chihlimbariu din paharul meu. Era la fel de
ntunecat şi de tenebros ca şi gândurile
mele.
!ata şi-a ridicat paharul spre mine.
0 .-ar fi trebuit s m v d nevoit s - i ă ă ă ă ţ
atrag aten ia, fiule, c to i cei care le in ţ ă ţ ţ
partea, cei care abat ruşinea asupra
familiilor lor, vor fi şi ei nimici i. ţ
-n fior de ghea mi-a str b tut şira ţă ă ă
spin rii, dar am continuat s -i nfrunt ă ă
privirea.
0 1ricine ine partea r ului trebuie ţ ă
nimicit.
Dar nu prea consider c ar fi prudent s ă ă
presupunem c to i vampirii sunt r i, doar ă ţ ă
pentru c ntâmplarea face ca ei s fie ă ă
vampiri. !u ne-ai nv at mereu s vedem ăţ ă
partea bun a tuturor, s gândim cu ă ă
propria minte. -ltimul lucru de care ar avea
nevoie oraşul acesta, care a suferit deja
prea multe mor i de pe urma r zboiului, ar ţ ă
fi alte omoruri f r sens, am zis, amintindu- ă ă
mi de chipurile ngrozite ale lui Pearl şi
(nnei, din p dure. 'titorii ar trebui s -şi ă ă
regândeasc planul. 1 s vin cu tine la ă ă
urm toarea ntrunire. 8tiu c nu m-am ă ă
implicat pe cât aş fi putut, dar sunt preg tit ă
s -mi preiau responsabilit ile. ă ăţ
!ata s-a aşezat la loc pe scaunul lui,
rezemându-şi capul de lemnul sp tarului. ă
+nchizând ochii, a nceput s -şi maseze ă
tâmplele. ( r mas n pozi ia asta timp ă ţ
ndelungat.
(m r mas n aşteptare, ncordându-mi ă
fiecare muşchi din corp pentru contactul cu
şuvoiul furios de cuvinte care eram sigur că
i se va rev rsa din gur . (m fi<at, cu o ă ă
privire deprimat , paharul. D dusem greş. ă ă
?e dezam gisem pe Aatherine, pe Pearl şi ă
pe (nna. Eşuasem n asigurarea propriului
viitor fericit.
+ntr-un târziu, tata a deschis brusc ochii.
(veau acelaşi verde de frunz ca şi ai mei. ă
;pre mirarea mea, a f cut un semn de ă
ncuviin are din cap. ţ
0 Presupun c ar trebui s -i mai acord ă ă
subiectului ceva timp de gândire.
1 rece uşurare mi-a inundat trupul, ca şi
cum tocmai aş fi s rit n apa iazului ntr-o zi ă
pârjolitoare de var . +i va acorda ă
subiectului ceva timp de gândire2 +n
urechile unora, asta putea s nu nsemne ă
mare lucru, ns venind din partea ă
nd r tnicului meu tat , nsemna totul. ă ă ă
+nsemna c mai e<ist o şans . 1 şans de ă ă ă ă
a nceta cu furişatul pe ntuneric. 1 şansă
pentru Aatherine de a r mâne teaf r . 1 ă ă ă
şans pentru noi de a r mâne mpreun , ă ă ă
pentru totdeauna.
!ata şi-a ridicat paharul spre mine.
0 Pentru familie.
0 Pentru familie, l-am ngânat, ca un
ecou.
Dup care tata şi-a golit paharul, ceea ce ă
m-a obligat s procedez ntocmai. ă
@D
Entuziasmul mi str b tea tot trupul, n ă ă
timp ieşeam pe ascuns din cas , ă
traversând
peluza nrourat spre casa tr surilor. )- ă ă
am strecurat pe lâng Emil7, care mi-a ă
deschis uşa, şi am urcat n goan scara. .u ă
mai aveam nevoie de lumânare ca să
nimeresc drumul spre Aatherine. (m g sit- ă
o acolo, n camera ei, mbr cat ntr-o ă ă
c maş de noapte simpl , din bumbac, ă ă ă
leg nând absent un colier din cristal, care ă ă
scânteia n lumina lunii.
0 'red c tata ar putea fi convins s ă ă
anuleze vân toarea. 'el pu in, e dispus s ă ţ ă
mai discute. 8tiu sigur c-o s -l pot face s ă ă
se r zgândeasc , am anun at, ridicând-o n ă ă ţ
bra e şi nvârtind-o prin nc pere. ţ ă
) aşteptam s-o v d b tând din palme de ă ă ă
bucurie, aşteptam ca zâmbetul ei s mi-l ă
oglindeasc pe-al meu. .umai c , n loc de ă ă
aşa ceva, Aatherine s-a desprins din
mbr işare şi s-a dus s -şi aşeze cristalul ăţ ă
pe noptier . ă
0 8tiam eu c tu eşti omul potrivit, mi-a ă
zis, f r s m priveasc . ă ă ă ă ă
0 )ai potrivit decât Damon4 am ntrebat
eu, neputând s m ab in. ă ă ţ
+n sfârşit, am v zut-o zâmbind. ă
0 E cazul s ncetezi s te mai compari ă ă
cu Damon, m-a sf tuit, apropiindu-se de ă
mine şi atingându-mi uşor obrazul cu
buzele ei.
)-am cutremurat de pl cere n timp ce-mi ă
tr gea trupul spre al ei. (m strâns-o cu ă
putere sim indu-i spatele prin bumbacul ţ
sub ire al c m şii de noapte. ţ ă ă
)i-a s rutat buzele, apoi ma<ilarul, ă
plimbându-şi buzele, uşoare ca fulgul, n
jos, pe curbura gâtului meu. /emând, am
tras-o şi mai aproape de mine, având
nevoie s-o simt toat lipit de trupul meu. ă ă
8i atunci, mi-a nfipt din ii n gât. (m l sat ţ ă
s -mi scape un icnet sugrumat de durere şi ă
de e<taz n timp ce-i sim eam din ii ţ ţ
str pungându-mi pielea, n timp ce-o ă
sim eam sorbind sângele din mine. Parc o ţ ă
mie de cu ite mi-ar fi str puns gâtul. 'u ţ ă
toate acestea, am strâns-o şi mai tare n
bra e, dorindu-mi s -i simt gura pe pielea ţ ă
mea, dorindu-mi s m predau ntru totul ă ă
durerii care-i aducea ei hrana.
Dar, la fel de brusc pe cât m-a muşcat,
Aatherine s-a retras, cu ochii ei ntuneca i ţ
cuprinşi de
fl c ri şi o suferin de agonie ntip rit ă ă ţă ă ă
pe fa . -n firicel de sânge i se prelingea ţă
din col ul gurii, care se strâmbase, prad ţ ă
unei cumplite dureri.
0 *erbin , a rostit ea pe ner suflate, ă ă
p şind nd r t pân când s-a pr buşit pe ă ă ă ă ă
pat, doborât de suferin . 'e-ai f cut4 m-a ă ţă ă
ntrebat.
0 Aatherine2 am strigat, punându-mi
mâinile pe pieptul ei, buzele pe gura ei,
str duindu-m cu disperare s-o lecuiesc, la ă ă
fel cum m lecuise ea atunci, n p dure. ă ă
Ea, ns , m-a respins, zvârcolindu-se pe ă
pat, inându-se cu ambele mâini de gur , ţ ă
ca şi cum ar fi fost torturat de o mân ă ă
nev zut . ?acrimile agoniei i se rev rsau ă ă ă
din ochi.
0 De ce-ai f cut asta4 a repetat ă
Aatherine, apucându-se de gât şi nchizând
ochii, n timp ce respira ia i ncetinea, n ţ
icnete guturale.
=iecare strig t de durere al lui Aatherine ă
era ca un mic pumnal nfipt n propria-mi
inim . ă
0 Dar n-am f cut-o eu2 !ata2 am strigat, ă
n timp ce ame itoarele ntâmpl ri ale serii ţ ă
aceleia mi se dezv luiau deodat . ă ă
Paharul meu cu brand7. !ata. El ştia.
De jos, s-a auzit zarv , dup care tata a ă ă
dat buzna n untru. ă
0 *ampir2 a r cnit el, ridicând o epuş ă ţ ă
rudimentar cioplit . ă
Aatherine se zvârcolea de dureri pe podea
sco ând ipete ascu ite, cum nu mai ţ ţ ţ
auzisem n via a mea. ţ
0 !at 2 am strigat, ridicându-mi bra ele, ă ţ
n timp ce el o mpungea cu vârful cizmei
pe Aatherine , care gemea, izbind cu
bra ele şi picioarele n toate direc iile. ţ ţ
Aatherine2
)-am pr buşit n genunchi, strângându-i ă
trupul n bra e. Ea ipa, dându-şi ochii cap, ţ ţ
astfel ncât tot ce mai puteam s v d era ă ă
albul ochilor. +n col ul buzelor ei n cl ite de ţ ă ă
sânge a ap rut o spum , ca şi cum ar fi ă ă
fost un animal turbat. (m r mas cu gura ă
c scat de groaz şi am l sat-o s cad , i- ă ă ă ă ă ă
am l sat trupul s se izbeasc de podea cu ă ă ă
un bufnet nfior tor. ă
)-am tras pu in napoi, l sându-m pe ţ ă ă
c lcâie şi ridicându-mi privirea spre tavan, ă
ca pentru rug ciune. .u puteam s-o ă
privesc n ochi pe Aatherine, nu puteam s - ă
l privesc n ochi pe tata.
Aatherine a mai ipat o dat strident, n ţ ă
timp ce tata o mpungea cu epuşa lui. ;-a ţ
tras napoi s-a ridicat n şezut 0 cu spumă
la gur , cu col ii dezgoli i, cu privirea ă ţ ţ
s lbatic şi f r vedre, dup care s-a ă ă ă ă ă
pr buşit pe spate, zvârcolindu-se. ă
=ierea mi s-a ridicat pân n gât. 'ine era ă
monstrul acela din fa a mea4 ţ
0 3idic -te, mi-a zis tata, tr gându-m ă ă ă
sus. !ot nu vezi, ;tefan4 !ot n-o vezi cum e
cu adev rat4 ă
)i-am l sat privirea s cad pe Aatherine. ă ă ă
9uclele ei ntunecate i se lipiser , ă
transpirate, de frunte, ochii ntuneca i i se ţ
f cuser mari şi erau injecta i de sânge, ă ă ţ
din ii i erau acoperi i de spum , şi ntregul ţ ţ ă
trup i se zguduia. .u mai recunoşteam
nimic din ea.
0 Du-te s -l chemi pe şeriful =orbes. ă
;pune-i c avem aici un vampir. ă
(m r mas pe loc, paralizat de oroare, ă
incapabil s fac un pas, indiferent n care ă
direc ie. Inima mi bubuia n piept, ţ
gândurile mi se nvârtejeau, ntr-o
amestec tur dezorientat . 1 iubeam pe ă ă ă
Aatherine. 1 iubeam. .u4 8i-atunci, de ce,
acum, aceast ... creatur mi provoca ă ă
dezgust4
0 Eu nu mi-am crescut fiii ca s fie slabi, ă
a r cnit tata, ndesându-mi un m nunchi de ă ă
verbin n buzunarul c m şii. 8i-acum, du- ă ă ă
te2
3 suflarea mi se transformase n ă
scrâşnete repetate, adânci. ' ldura ă
devenise dintr-odat n buşitoare, ă ă
insuportabil . .u mai puteam s respir, nu ă ă
mai puteam s gândesc, nu mai puteam s ă ă
fac nimic. !ot ce mai ştiam era c nu ă
puteam suporta s r mân o clip n plus n ă ă ă
nc perea aceea. = r s mai arunc vreo ă ă ă ă
privire spre tat l meu, sau spre vampirul ă
care se zvârcolea pe podea, am n v lit ă ă
afar din cas , coborând treptele câte trei ă ă
şi gonind spre drum.
@%
.-aş putea s spun cât timp am alergat. ă
.oaptea era senin şi rece, şi-mi sim eam ă ţ
inima bubuindu-mi n gât, n creier, n t lpi. ă
Din când n când, mi ap sam cu degetele ă
rana de la gât, care nc mi sângera. 1 ă
sim eam cald la pip it şi ame eam ori de ţ ă ă ţ
câte ori o atingeam.
?a fiecare pas, câte o nou imagine mi ă
ap rea n minte, Aatherine, cu spuma ă
p tat de sânge adunându-i-se n col ul ă ă ţ
gurii. !ata, tronând deasupra ei cu epuşa ţ
n mân . (mintirile mi se nce oşau, aşa c ă ţ ă
nu mai ştiam sigur dac monstrul acela cu ă
ochii roşii, acela care ipa atât de strident, ţ
acela care se zvârcolea pe podea, era una
şi aceeaşi persoan cu cea care se ă
avântase spre mine cu din ii ei, cu cea care ţ
m mângâiase n apa iazului, cu cea care- ă
mi bântuia clipele de visare şi de trezie. )-
am cutremurat nest pânit şi mi-am pierdut ă
echilibrul, mpiedicându-m de o creang ă ă
c zut . )-am pr buşit n rân , pe palme ă ă ă ţă ă
şi pe genunchi, şi am v rsat n rafale, pân ă ă
când, n sfârşit, mi-a disp rut gustul de fier ă
din gur . ă
Aatherine era pe cale s moar . !ata m ă ă ă
detesta. .u mai ştiam cine sunt, sau ce
trebuia s fac. +ntreaga lume mi se ă
r sturnase cu susul n jos, şi m sim eam ă ă ţ
ame it şi slab, convins c , orice-aş fi f cut, ţ ă ă
tot aş fi provocat nenorociri. !otul era din
vina mea. !otul. Dac nu l-aş fi min it pe ă ţ
tata, şi i-aş fi p strat secretul lui ă
Aatherine...
)-am silit s -mi recap t r suflarea, dup ă ă ă ă
care m-am pus pe picioare şi am renceput
s fug. ă
+n timp ce alergam, mirosul verbinei din
buzunarul meu mi umplea n rile. ă
)ireasma ei dulceag , p mânteasc , mi ă ă ă
plutea prin tot organismul, p rând s -mi ă ă
limpezeasc mintea şi s -mi insufle o vie ă ă
energie prin m dulare. (m cotit la stânga ă
pe poteca b t torit , mirat eu nsumi de ă ă ă
propria alegere a traseului, ca şi de faptul
c , pentru prima oar dup atâtea ă ă ă
s pt mâni, m sim eam sigur pe ac iunile ă ă ă ţ ţ
mele.
(m dat buzna peste şeriful =orbes,
g sindu-l cu picioarele ridicate pe birou, ă
adormit. +ntr-una dintre celulele arestului,
be ivanul oraşului,Feremiah 9lac6, sfor ia ţ ă
zgomotos, f r ndoial ref cându-se n ă ă ă ă
urma unei nop i grele petrecute la ţ
cârcium . .oah, un ofi er mai tân r, mo ia ă ţ ă ţă
şi el pe un scaun din lemn, aşezat n fa a ţ
celulei.
0 *ampiri2 (vem vampiri la *eritas2 am
zbierat, f cându-i atât pe şeriful =orbes, cât ă
şi pe Feremiah, s se trezeasc brusc. ă ă
0 ; mergem. >ai dup mine, mi-a zis ă ă
şeriful =orbes, nh ând din mers o bât şi ăţ ă
o machet . .oah2 a urlat el. Ia furgonul şi ă
vino dup mine, cu ;tefan. ă
0 (m n eles, s tr i i, a r spuns .oah, ţ ă ă ţ ă
s rind n picioare. ă
Desprinzând o bât dintr-un cui de pe ă
perete mi-a azvârlit-o. E<act atunci, am
auzii un zgomot asurzitor, şi mi-am dat
seama c şeriful =orbes pusese n func iune ă ţ
sirena de alarm , afar . 'lopotul r suna, ă ă ă
f r oprire. ă ă
0 Pot s v ajut şi eu4 * rog4 a ng imat ă ă ă ă
Feremiah, inându-se cu ambele mâini de ţ
gratii.
.oah a scuturat din cap şi a pornii n fugă
prin cl dire, paşii lui r sunând pe ă ă
scândurile podelei. ?-am urmat
ndeaproape, oprindu-m s privesc cum ă ă
nh ma gr bit doi cai la un furgon lung de ă ă
fier.
0 >aide2 m-a chemat el, ner bd tor, ă ă
ridicându-şi biciul.
(m s rit pe locul de lâng el, şi .oah a ă ă
plesnit din gârbaci, silind caii s goneasc ă ă
ntr-un galop ame itor la vale şi, apoi, prin ţ
oraş. 1amenii ieşiser n fa a caselor n ă ţ
veşmintele lor pentru noapte, frecându-se
la ochi, unii dintre ei nh mându-şi caii la ă
c ru e sau tr suri. ă ţ ă
0 (tac la moşia ;alvatore2 a strigat
.oah, nc o dat şi nc o dat , pân când ă ă ă ă ă
aproape a r mas f r glas. ă ă ă
8tiam c ar trebui s -l ajut. Dar nu eram ă ă
n stare. +n loc de asta, sim eam cum frica ţ
mi prinde inima ca ntr-un cleşte, n timp
ce vântul mi biciuia fa a. (uzeam tropotul ţ
cailor n dep rtare, şi z ream uşile ă ă
deschizându-se, şi tot mai mul i cet eni, n ţ ăţ
veşmintele lor pentru noapte, nşf cându-şi ă
zori i puştile, baionetele şi toate celelalte ţ
arme pe care le puteau g si. +n timp ce ă
galopam prin oraş, am observat c spi eria ă ţ
avea obloanele trase. 1are era posibil ca
(nna şi Pearl s fie acas 4 Dac da, trebuia ă ă ă
s le previn. ă
.u. 'uvântul m-a izbit cu atâta putere, de
parc tata nsuşi mi l-ar fi şoptit n ureche. ă
!rebuia s fac ceea ce se cuvenea, pentru ă
mine, pentru numele de ;alvatore.
;ingurele persoane de care-mi p sa erau ă
tata şi Damon, iar dac li s-ar li ntâmplat ă
lor ceva...
0 (tac la moşia ;alvatore2 am urlat,
vocea frângându-mi-se.
0 (tac la moşia ;alvatore2 a repetat
.oah, cuvintele lui auzindu-se ca o
incanta ie. ţ
)i-am ridicat privirea spre cer. ?una nu
era decât o fâşie minuscul , iar norii ă
acopereau orice urm de lumin a stelelor. ă ă
8i totuşi, deodat , n timp ce urcam dealul, ă
am v zut moşia *eritas luminat ca ziua, ă ă
cu o gloat alc tuit din ceea ce p rea s ă ă ă ă ă
fie o sut de b rba i, agitând tor e şi urlând ă ă ţ ţ
de pe treptele verandei.
Pastorul 'ollins st tea pe balansoarul de ă
pe verand , rostind cu voce puternic ă ă
rug ciuni, şi mai multe persoane l ă
ascultau, ngenunchea i pe p mânt şi ţ ă
rugându-se. ?âng el era >onoria =alls, ă
ipând pentru urechile oricui ar fi fost ţ
dispus s-o asculte despre demoni şi despre
poc in . 9 trânul 3obinson şi tot bâ âia ă ţă ă ţ
tor a, amenin ând s incendieze ntreaga ţ ţ ă
cl dire. ă
0 ;tefan2 m-a strigat >onoria, când m-a
v zut s rind din furgon nainte ca el s se ă ă ă
opreasc . Pentru protec ia ta, mi-a zis, ă ţ
sco ând la iveal o ramur de verbin . ţ ă ă ă
0 ;cuza i-m , i-am strigat, r guşit, dând ţ ă ă
fuga spre casa tr surilor şi urcând treptele. ă
(m auzit voci furioase dinspre camerele
de sus.
0 1 iau cu mine2 1 s plec m, şi n-o s ă ă ă
ne mai vezi niciodat pe vreunul dintre noi2 ă
Era vocea lui Damon, joas şi ă
amenin toare ca un tunet care sta s ţă ă
bubuie.
0 .erecunosc torule2 a r cnit tata, dup ă ă ă
care am auzit un trosnet puternic.
)-am repezit pe scar şi l-am v zul pe ă ă
Damon pr buşit pe pragul uşii, cu un firicel ă
de sânge curgându-i de la tâmpl . -şa se ă
sp rsese la impactul cu trupul lui Damon. ă
0 Damon2 am strigat, c zând n genunchi ă
lâng fratele meu, care ncerca s se ridice ă ă
n picioare.
(m tres rit v zând c sângele i curgea ă ă ă
acum şuvoi. 'ând şi-a ntors fa a spre ţ
mine, am v zut c avea v p i de furie n ă ă ă ă
ochi.
!ata st tea n picioare, cu epuşa n mân . ă ţ ă
0 )ul umesc pentru c l-ai adus pe şerif, ţ ă
;tefan. (i f cut ceea ce trebuia. ;pre ă
deosebire de fratele t u. !ata s-a repezit ă
spre el, şi mie mi s-a t iat respira ia, fiind ă ţ
convins c -l va lovi din nou. +n loc de asta, ă
ns , i-a ntins mâna. 3idic -te, Damon. ă ă
Damon l-a plesnit pe tata peste mân . ;-a ă
ridicat singur, ştergându-şi fa a de sânge ţ
cu dosul palmei.
0 Damon. (scult -m , a continuat tata, ă ă
neluând n seam e<presia de veritabil ă ă
ur de pe fa a lui Damon. (i fost fermecat ă ţ
de demon... de aceast Aatherine. (cum, ă
ns , ea va disp rea, iar tu va trebui s fii ă ă ă
de partea binelui. Eu i-am ar tat ndurare, ţ ă
ns oamenii de colo... ă
8i i-a f cut un semn spre fereastr şi spre ă ă
gloata furioas de dincolo de ea. ă
0 (tunci, las -i s m omoare, a şuierat ă ă ă
Damon, n pustindu-se spre uş . ă ă
( trecut ca vântul pe lâng mine, izbindu- ă
m puternic cu um rul n timp ce se ă ă
repezea spre scar . ă
+n untrul camerei, s-a ridicat un ip t ă ţ ă
şuier tor de agonie. ă
0 8erifule4 a strigat tata, deschizând larg
uşa camerei lui Aatherine.
Din nou, am r mas f r suflare. Aatherine ă ă ă
era acolo, pe fa cu o masc din piele şi ţă ă
cu bra ele şi picioarele ei albe legate ţ
laolalt . ă
0 E gata, a r spuns şeriful, nendur tor. ă ă
1 ducem n furgon şi-o ad ug m pe list . ă ă ă
/ilbert are busola la el şi inventariaz to i ă ţ
vampirii din oraş. Pân n zori, o s sc p m ă ă ă ă
oraşul de n pasta asta. ă
Aatherine m intuia cu privirea, cu o ă ţ
e<presie de disperare, de implorare, n
ochi. Dar ce puteam eu s fac4 Era, de- ă
acum, pierdut pentru mine. ă
(şa c m-am ntors spre scar şi am ă ă
fugit.@H
)-am n pustit afar , pe gazon. *edeam ă ă
focuri pretutindeni, şi am remarcat c şi n ă
casa slujitorilor izbucniser fl c ri. ă ă ă
Deocamdat , casa mare p rea s fie n ă ă ă
siguran , dar cine putea s ştie pentru ţă ă
cât vreme4 (m ntrez rit lic r de fl c ri şi ă ă ă ă ă
dinspre p dure, şi un grup numeros se ă
aduna n jurul furgonului poli iei. !otuşi, pe ţ
mine nu m interesa decât s -l g sesc pe ă ă ă
Damon. +n sfârşit, am descoperit o siluetă
mbr cat ntr-o hain albastr , sprintând ă ă ă ă
n direc ia iazului. )-am r sucit pe c lcâie ţ ă ă
şi am pornit pe urmele ei, pe câmp.
0 ;tefan2
(uzindu-mi numele, m-am oprit şi am
c utat ni privirea njur, nnebunit. ă
0 (ici2
+ntorcându-m , l-am v zut pe Fonathan ă ă
/ilbert, stând la marginea p durii, cu un ă
arc şi o s geat intr-o mân , şi cu busola ă ă ă
lui n cealalt . 8i-a l sat privirea spre ă ă
inven ia lui, aproape nevenindu-i s cread . ţ ă ă
0 E un vampir n p dure, mi-a e<plicat el. ă
9usola mi-l arat , dar am nevoie de ă
ajutorul unei c l uze. ă ă
0 Fonathan2 am urlat, gâfâind. .u pot...
trebuie s -l g sesc... ă ă
Deodat , am z rit un fulger alb dinspre ă ă
p dure. Fonathan s-a r sucit ntr-acolo şi şi- ă ă
a ridicat arcul la um r. ă
0 'ine-i acolo4 a strigat, cu o voce
r sun toare ca un sunet de trâmbi . ă ă ţă
Instantaneu, şi-a destins arcul, e<pediind
s geata. I-am z rit vârful, n timp ce ă ă
spinteca ntunericul. (poi am auzit un urlet,
urmat de o bufnitur . ă
Fonathan s-a repezit n p dure, şi curând ă
am auzit un vaier lung, grav.
0 Fonathan2 l-am strigat, nnebunit, după
care m-am oprit imediat.
?-am v zut pe Fonathan ngenunchind ă
deasupra unui trup ntins pe p mânt. 8i-a ă
ntors fa a spre mine, cu lacrimi ţ
str lucindu-i n ochi. ă
0 E Pearl, a rostit, cu un glas nfundat.
; geata i se nfipsese sub um r. /emea, ă ă
şi ochii i tremurau sub pleoape.
0 Pearl2 a repetat Fonathan, de ast -dat ă ă
cu furie, smulgând cu un gest brutal
s geata. ă
)-am ntors cu spatele, oripilat, nevrând
s v d mai departe. ă ă
(m alergat cât m ineau picioarele spre ă ţ
iaz, sperând, n pofida tuturor
probabilit ilor, c Damon ar putea s fie şi ăţ ă ă
acum acolo.
0 Damon4 am strigat ntr-o doar n timp ă
ce-mi croiam drum printre r d cinile ă ă
copacilor. (m avut nevoie de câteva clipe
pân s -mi adaptez v zul şi auzul la ă ă ă
ntunericul şi la relativa t cere a p durii. ă ă
(m z rit o siluet aşezat pe o creang ă ă ă ă
c zut . Damon4 am repetat, mai ncet. ă ă
8i-a ntors fa a spre mine, f cându-m s ţ ă ă ă
scot un icnet. =a a lui Damon era alb , iar ţ ă
p rul nchis la culoare i se lipise de frunte. ă
3ana de la tâmpl era m rginit de sânge ă ă ă
nchegat, iar albul ochilor i se nnegurase.
0 ?aşule, a şuierat, sco ându-şi cu itul ţ ţ
din buzunar.
0 .u, am zis, ridicându-mi bra ele şi ţ
f când nu pas napoi. .u m r ni. ă ă ă
0 B.u m r ni2C m-a maimu rit el, cu o ă ă ţă
voce pi ig iat . 8tiam c o s -i spui tatei ţ ă ă ă ă
pân la urm . Pur şi simplu, nu-mi dau ă ă
seama de ce i-a ncredin at Aatherine ţ ţ
secretul ei. De ce-a crezut c n-o s-o ă
denun i. De ce te-a iubit. ţ
*ocea i s-a frânt la cel din urm cuvânt, şi ă
a sc pat cu itul din mân . =a a i s-a bo it ă ţ ă ţ ţ
de suferin , iar acum nu mai p rea nici ţă ă
primejdios, nici plin de ur . P rea distrus. ă ă
0 Damon, nu. .u. .u.
3epetam ntruna cuvântul n timp ce
mintea mi se transformase ntr-un vârtej.
1are Aatherine m iubise4 )i-au revenit n ă
minte momentele n care m privea fi<, cu ă
mâinile pe umerii mei. !rebuie s m ă ă
iubeşti, 8tefan. ;pune-mi c-o s fim ă
mpreun pentru totdeauna. !u ai inima ă
mea. )ereu avusesem acea senza ie de ţ
n uceal , de be ie, str b tându-mi ă ă ţ ă ă
m dularele şi urcându-mi pân la creier, ă ă
dorin a de a face orice pentru ea. (cum, ţ
ns , când m gândeam la adev rata ei ă ă ă
fire, tot ce puteam s fac era s m ă ă ă
cutremur.
0 Ea nu m-a iubit, am rostit, n cele din
urm . ă
) influen ase, şi m f cuse s -i r nesc ă ţ ă ă ă ă
pe to i cei dragi mie. ;im eam cum ura mi ţ ţ
se nal din adâncul sufletului, şi-mi ţă
doream s fiu eu n fruntea atacului ă
mpotriva lui Aatherine.
Dar asta numai pân ce mi-am ntors ă
ochii spre fratele meu.
Damon şi l sase capul n mâini, fi<ând cu ă
privirea p mântul. (bia atunci a fost ă
momentul n care mi-am dat seama,
Damon o iubea pe Aatherine. 1 iubea, n
ciuda sau poate datorit laturii ei ă
ntunecate. Eu, când o v zusem pe ă
Aatherine z când legat pe podea, cu ă ă
spume la gur , sim isem c mi se ntoarce ă ţ ă
stomacul pe dos de repulsie. +n schimb,
iubirea lui Damon pentru Aatherine trecea
dincolo de actuala ei stare. Damon o iubea
atât de mult pe Aatherine ncât i acceptase
latura demonic , n loc s pretind c n-ar ă ă ă ă
fi e<istat. 8i, ca s -şi g seasc adev rata ă ă ă ă
fericire, Damon avea nevoie s fie cu ea. ă
(cum n elegeam. (veam nevoie s-o salvez ţ
pe Aatherine dac voiam s -l salvez pe ă ă
Damon.
+n dep rtare, vaietele şi ipetele umpleau ă ţ
aerul care mirosea a praf de puşc . ă
0 Damon. Damon, i-am tot repetat
numele, de fiecare dat cu o intensitate ă
sporit . ă
8i-a ridicat ochii şi i-am v zut lacrimile din ă
ei amenin ând s se reverse. De când ţ ă
murise mama, nu-l mai v zusem pe Damon ă
plângând.
0 1 s te ajut s-o salvezi. 8tiu c o ă ă
iubeşti. 1 s te ajut. ă
3epetam ntruna cuvântul ajut, ca şi cum
ar fi fost cine ştie ce formul magic . !e ă ă
rog, l-am implorat n sinea mea, privindu-l
n ochi pe Damon. ( urmat un moment de
t cere. +n cele din urm , Damon mi-a f cut ă ă ă
un semn aproape imperceptibil de
ncuviin are. ţ
0 9ine, mi-a zis, cu o voce aspr , ă
apucându-m de ncheietura mâinii şi ă
tr gându-m dup el spre marginea ă ă ă
p durii. ă
@$
0 !rebuie s trecem imediat la ac iune, ă ţ
mi-a zis Damon, când am ajuns la şirul de
copaci nvecinat cu câmpul.
P mântul era lunecos de-atâtea frunze, şi ă
nu se auzea un sunet, nici m car de ă
animal.
-ltimele câteva minute mi le petrecusem
scormonindu-mi disperat creierul,
str duindu-m s g sesc o cale de-a o ă ă ă ă
salva pe Aatherine. Dar nu puteam. -nica
noastr speran era s ne avânt m n ă ţă ă ă
nc ierare, s rostim n gând câte o ă ă
rug ciune pentru Pearl şi pentru (nna, ă
dup care s ne concentr m asupra ă ă ă
eliber rii lui Aatherine. (vea s fie ă ă
incredibil de periculos. Dar alt cale nu ă
e<ista.
0 Da, am r spuns cu o autoritate pe care ă
nu mi-o sim eam de fapt. Eşti gata4 l-am ţ
ntrebat.
8i, f r s mai aştept vreun r spuns, am ă ă ă ă
pornit cu ndr zneal spre marginea ă ă
p durii, c l uzit de slabele sunete ale ă ă ă
strig telor furioase. # ream deja ă ă
contururile moşiei. Damon s-a furişat
al turi de mine. Deodat , am z rit fl c ri ă ă ă ă ă
mari izbucnind din casa tr surilor. (m icnit, ă
ns Damon mi-a aruncat, pur şi simplu, o ă
privire furioas . ă
!ocmai atunci, am auzit vocea strident a ă
lui Fonathan /ilbert.
0 (m mai g sit unul2 ă
)-am furişat mai aproape de liziera
p durii, pân când am izbutit s am o ă ă ă
imagine clar a lui Fonathan, care-l trântea ă
pe >enr7, de la tavern , cu spatele de ă
furgonul poli iei. .oah l inea de un bra , n ţ ţ ţ
timp ce un alt soldat, pe care nu-l
recunoşteam, i-l imobilizase pe cel lalt. ă
Fonathan şi-a ntins busola n fa , ţă
ncruntându-se.
0 ;tr punge-l2 a cerut. ă
(tunci, cel lalt şi-a dus baioneta n spate, ă
apoi a nfipt-o n mijlocul pieptului lui
>enr7. ;ângele a âşnit n acelaşi timp cu ţ
ip tul lui >enr7, prin aerul nop ii. >enr7 s- ţ ă ţ
a pr buşit n genunchi, f când ochii mari, ă ă
holbându-se spre baioneta mplântat n ă
trupul lui. )i-am ntors privirea spre
Damon, şi amândoi ne-am dat seama c nu ă
mai aveam nicio clip de pierdut. Damon ă
şi-a muşcat buza, şi atunci am n eles c ţ ă
eram n acelaşi gând. 'hiar dac adesea ne ă
comportam diferit, atunci când era ceva cu
adev rat important gândeam la fel. Poate ă
c asta - acea uşurin de comunicare, ă ţă
fr easc , dintre noi avea s fie cea care s ăţ ă ă ă
ne salveze, şi s-o salveze pe Aatherine.
0 *ampiri2 am r cnit. +n adâncul p durii. ă ă
0 (m g sit unul2 (jutor2 a strigat şi ă
Damon.
Instantaneu, .oah şi cel lalt soldat i-au ă
dat drumul lui >enr7 şi s-au repezit spre
noi, cu baionetele ridicate.
0 (ici2 i-a anun at Damon, gâfâind şi ţ
ar tându-le departe, prin p dure, n timp ă ă
ce se apropiau. Era un b rbat. .oi n-am ă
v zut decât o umbr ntunecat , dar el a ă ă ă
ncercat s -mi atace fratele. ă
*rând parc s -şi ilustreze afirma ia, ă ă ţ
Damon a ar tat dâra lipicioas de sânge ă ă
care mi scursese din gât pân pe clavicul . ă ă
)i-am ridicat şi eu mâna, mirat, spre locul
cu pricina. -itasem deja c fusesem ă
muşcat de Aatherine. )i se p rea c ă ă
trecuse o via de om de-atunci. ţă
'ei doi solda i s-au privit, dup care au ţ ă
ncuviin at scurt. ţ
0 *oi, b ie i, n-ar trebui s umbla i pe- ă ţ ă ţ
aici f r arme. )ai avem câteva prin ă ă
furgon, ne-a strigat .oah, nainte de a se
n pusti n direc ia p durii. ă ţ ă
0 9un, a rostit Damon, aproape n
şoapt . >ai s mergem. 8i s ştii c , dac ă ă ă ă ă
m laşi balt , te omor, mi-a zis, ă ă
n pustindu-se spre furgon. ă
?-am urmat ndeaproape, men inut n ţ
mişcare numai de adrenalin . ă
(m ajuns la furgonul r mas nep zit. ă ă
/emete sc zute se auzeau din untru. ă ă
Damon a izbit cu piciorul spatele
furgonului, deschizându-l şi s rind pe ă
platform . ?-am urmat, venindu-mi s ă ă
vomit n clipa n care am intrat. )irosul din
furgon era n ep tor, un amestec de sânge ţ ă
cu verbin şi fum. )ai multe trupuri se ă
zvârcoleau prin col uri, ns era o bezn ţ ă ă
total , ceea ce f cea imposibil s - i dai ă ă ă ţ
seama dac persoanele din untru erau ă ă
vampiri, sau oameni, sau şi una, şi alta.
0 Aatherine2 a şuierat Damon,
aplecându-se şi pip ind cu brutalitate ă
trupurile, pe rând, n c utarea ei. ă
0 ;tefan4 s-a auzit o voce slab dintr-un ă
col , şi m-am silit s nu izbucnesc n ţ ă
insulte, s nu scuip n direc ia din care ă ţ
venea vocea, s nu privesc n ochii aceia ă
tic loşi şi s -i spun c speram s primeasc ă ă ă ă ă
e<act ce merita. Damon4 a rostit vocea,
ceva mai tare.
0 Aatherine. ;unt aici, a şoptit Damon,
croindu-şi drum spre cap tul cel mai ă
ndep rtat al furgonului. ă
Eu am r mas pe loc, ca lipit cu clei. Pe ă
m sur ce v zul mi se adapta la lumina ă ă ă
slab , ncepeam s disting lucruri mai ă ă
ngrozitoare decât orice v zusem n cele ă
mai cumplite coşmaruri ale mele. Pe
podeaua furgonului z cea aproape o duzin ă ă
de trupuri, unele apar inând unor persoane ţ
pe care le cunoşteam de prin oraş. >enr7,
câ iva clien i statornici ai cârciumii, şi chiar ţ ţ
şi doctorul Fanes. -nii aveau epuşe ţ
mplântate n piept, al ii, m şti pe fe e, ţ ă ţ
mâinile şi picioarele legate, şi gurile care
p reau ncremenite n o-uri mari de groaz : ă ă
al ii erau, pur şi simplu, ncovriga i, de ţ ţ
parc ar fi murit deja. ă
Priveliştea aceasta m-a transformat, a
schimbat totul. )i-am scos p l ria şi m-am ă ă
trântit n genunchi, rugându-? pe
Dumnezeu, sau pe oricine m-ar fi ascultat,
s -i salveze. )i-am amintit de ipetele ca ă ţ
de pisicu ale (nnei, de teama surd din ţă ă
ochii lui Pearl. Da, nu se putea ca ele să
tr iasc printre noi, aici, dar de ce trebuise ă ă
ca tata s le administreze un tratament ă
atât de bestial4 .imeni nu merita s moar ă ă
astfel, nici m car monştrii. De ce nu ă
ajungea s -i gonim, pur şi simplu, din oraş4 ă
Damon s-a l sat n genunchi, iar eu m-am ă
repezit lâng el. Aatherine z cea pe spate, ă ă
legat cu funii de mâini şi de picioare. ă
=uniile acelea , probabil c fuseser nvelite ă ă
n verbin , fiindc avea arsuri cumplite pe ă ă
piele acolo unde o atingeau sforile. 1
masc din piele i acoperea chipul, iar p rul ă ă
i era n cl it de sânge nchegat. ă ă
(m r mas mai n spate, nevrând s-o ă
ating, nici m car s-o privesc, n timp ce ă
Damon a nceput s -i dezlege masca. ă
Imediat cum i-a eliberat-o, nu m-am putut
mpiedica s nu-i observ din ii, col ii, ă ţ ţ
adev rata fire, evidente ntr-un fel n care ă
nu le mai v zusem pân acum. +ns Damon ă ă ă
o sorbea din priviri, ca n trans . ă
+ndep rtându-i cu blânde e p rul c zut ă ţ ă ă
peste fa , s-a aplecat ncetişor spre ea, s-o ţă
s rute pe buze. ă
0 )ul umesc, i-a zis, simplu, Aatherine. ţ
8i asta a fost. Privindu-i, v zând cum ă
degetele lui Aatherine i mângâiau p rul lui ă
Damon, cum plângea Damon la pieptul ei,
am ştiut c asta era dragostea adev rat . ă ă ă
8i, n timp ce ei continuau s se priveasc ă ă
n ochi, eu mi-am scos cu itul din buzunar ţ
şi am ncercat s -i tai, cu toat delicate ea, ă ă ţ
funiile care o ineau legat . ?ucram ncet şi ţ ă
cu grij , ştiind c orice contact n plus cu ă ă
funiile i-ar fi provocat şi mai mult durere. ă
0 /r beşte-te2 mi-a şoptit Damon, ă
l sându-se pe c lcâie şi privindu-m la ă ă ă
lucru.
I-am eliberat un bra , apoi pe cel lalt. ţ ă
Aatherine a scos un suspin tremurat,
mişcându-şi umerii n sus şi-n jos, vrând
parc s se asigure c mai erau n stare de ă ă ă
func iune. ţ
0 (jutor2 a strigat o femeie palid şi ă
slab , pe care n-o cunoşteam, cuib rit ă ă ă
chiar n fundul furgonului.
0 .e-ntoarcem, am min it-o eu. ţ
Dar nu aveam s ne mai ntoarcem. ă
Damon şi Aatherine trebuiau s fug , iar eu ă ă
trebuia s ... n fine, eu trebuia s -i ajut. ă ă
0 ;tefan4 a rostit Aatherine, cu o voce
slab , n timp ce se chinuia s se ridice. ă ă
Imediat, Damon s-a repezit lâng ea, ă
sprijinindu-i trupul fragil.
!ocmai atunci, am auzit zgomot de paşi
chiar lâng furgon. ă
0 Evadare2 a strigat unul dintre solda i. ţ
(vem nevoie de nt riri. =urgonul a fost ă
spart.
0 =ugi i2 am strigat, mpingându-l pe ţ
Damon şi pe Aatherine n direc ia opus ţ ă
fa de cea n care se afla soldatul. ţă
0 .-a evadat nimeni2 !otul e-n regul 2 ă
am strigat prin ntuneric, sperând c lumea ă
m va crede, n timp ce s ream jos din ă ă
furgon.
(m z rit e<plozia prafului de puşc ă ă
nainte s aud mpuşc tura. -n vaiet ă ă
r sun tor a sfâşiat aerul nop ii, urmat ă ă ţ
repede de bubuitul unui alt foc de arm . 'u ă
inima cât un purice, am ocolit n goană
furgonul, ştiind deja ce aveam s v d. ă ă
0 Damon2 am strigat.
# cea ntins la p mânt, cu sângele ă ă
âşnindu-i din m runtaie. ;mulgându-mi ţ ă
c maşa de pe mine, i-am ap sat pânza ă ă
peste ran , ca s -i opresc hemoragia. ă ă
8tiam c nu mai avea rost, dar am ă
continuat s-o in ap sat . ţ ă ă
0 .u nchide ochii, frate, i-am zis. 3 mâi ă
cu mine.
0 .u... Aatherine... ;alveaz-o..., a hârâit
Damon, dup care capul i s-a l sat, moale, ă ă
spre p mântul jilav. ă
)i-am repezit privirea nnebunit dinspre ă
furgon spre p dure. 'ei doi solda i se ă ţ
ntorceau n goana mare, cu Fonathan
/ilbert n urma lor.
)-am ridicat n picioare şi, instantaneu,
trupul mi-a fost ntâmpinat de e<ploziva,
p trunz toare, dureroasa lovitur a ă ă ă
glon ului. )-am sim it pieptul e<plodând, ţ ţ
am sim it aerul rece al nop ii vâjâindu-mi ţ ţ
pe lâng corp n timp ce m pr buşeam pe ă ă ă
spate, peste fratele meu. (m deschis ochii
şi am privit luna de pe cer, dup care totul ă
s-a ntunecat.@K
'ând am mai deschis ochii, pe urm , ştim ă
c sunt mort. +ns moartea aceasta nu era ă ă
cea din coşmarurile mele, cu un neant
negru pretutindeni n jur. +n loc de aşa
ceva, sim eam ndep rtatul miros al unui ţ ă
foc, p mântul aspru sub mine, palmele ă
odihnindu-mi-se pe lâng corp. Durere nu ă
sim eam. .u sim eam nimic. +ntunecimea ţ ţ
m nv luia ntr-un chip aproape liniştitor. ă ă
(şa s fi ar tat iadul4 Dac da, nu sem na ă ă ă ă
nici pe departe cu ororile şi cu m celul ă
nop ii trecute. Era t cut, era paşnic. ţ ă
)i-am mişcat bra ul, ncercându-mi-l, ţ
mirându-m când am dat cu degetele de ă
paie. )-am mpins, ridicându-m n şezut, ă
minunându-m c nc aveam un corp şi ă ă ă
surprins c nu m durea nimic. Privind ă ă
njur, mi-am dat seama c nu eram ă
suspendat n neant. +n stânga mea,
vedeam şipcile grosolane ale peretelui unei
colibe ntunecoase. Dac -mi ncordam ă
privirea, puteam s z resc cerul printre ă ă
cr p turi. Eram undeva, dar unde4 )âna ă ă
mi-a zburat spre piept, mi aminteam
mpuşc tura r sunând, bufnetul trupului ă ă
meu izbind p mântul, cum fusesem mpuns ă
cu vârfurile cizmelor şi cu tot felul de be e. ţ
'um mi se oprise inima din b taie, şi cum ă
se n l aser uralele, nainte ca peste toate ă ţ ă
s se aştearn t cerea. Eram mort. 8i- ă ă ă
atunci...
0 >ei4 am strigat, r guşit. ă
0 ;tefan, am auzit o voce de femeie.
(m sim it o mân n spatele meu. )i-am ţ ă
dat seama c eram mbr cat cu o bluz ă ă ă
simpl din bumbac de un albastru ă
decolorat, şi pantaloni ar mii din oland , ă ă
straie pe care nu le recunoşteam ca
apar inându-mi. 8i, cu toate c erau vechi, ţ ă
erau curate. )-am chinuit s m ridic, ns ă ă ă
o mân micu , dar surprinz tor de ă ţă ă
puternic , m-a inut jos, ap sându-m pe ă ţ ă ă
um r. ă
0 (i avut o noapte lung , mi-a zis. ă
(m clipit de câteva ori şi, dup ce mi s-au ă
obişnuit ochii cu penumbra, mi-am dat
seama c vocea i apar inea lui Emil7. ă ţ
0 !r ieşti, i-am zis, uimit. ă
Ea a râs, un chicotit grav, leneş.
0 (sta ar trebui s i-o spun eu ie. 'um ă ţ ţ
te sim i4 m-a ntrebat, ducându-mi la buze ţ
o can din tabl cu ap . ă ă ă
(m b ut, l sând lichidul rece s mi se ă ă ă
scurg pe gât. +n via a mea nu mai ă ţ
sim isem un gust atât de pur, atât de ţ
pl cut. )i-am pip it gâtul, acolo unde m ă ă ă
muşcase Aatherine. Era curat şi neted. )i-
am desf cut dintr-o smucitur c maşa, ă ă ă
f când s sar câ iva nasturi. 8i pieptul mi- ă ă ă ţ
era neted, f r vreo urm de ran de glon . ă ă ă ă ţ
0 )ai bea, m-a ndemnat Emil7,
plesc ind din limb ca o mam cu copilul ă ă ă
ei.
0 Damon4 am ntrebat, cu brutalitate.
0 E pe-afar , m-a informat Emil7, ă
ar tându-mi cu b rbia spre uş . I-am ă ă ă
urm rit privirea şi am desluşit o umbr ă ă
aşezat pe malul apei. ;e reface, la fel ca ă
şi tine.
0 Dar cum...
0 Priveşte- i inelul, mi-a zis Emil7, ţ
cioc nindu-mi uşurel mâna cu degetul ei: ă
pe inelar aveam un lapislazuli str lucitor, ă
montat n argint. E un leac, şi un mijloc de
protec ie. Aatherine m-a pun s i-l ţ ă ţ
confec ionez, n noaptea n care te-a ţ
nsemnat.
0 )-a nsemnat, am repetat buim cit, ă
pip indu-mi nc o dat gâtul, apoi ă ă ă
l sându-mi degetele s cad pe piatra ă ă ă
neted a inelului. ă
0 !e-a nsemnat ca s fii ca ea. Eşti ă
aproape vampir, ;tefan. (i naintat binişor
pe calea transform rii, mi-a zis Emil7, ca un ă
doctor care i comunic pacientului ă
diagnosticul unei maladii n stadiul
terminal.
(m f cut un semn de ncuviin are, ca şi ă ţ
cum aş fi n eles ce-mi spunea Emil7, cu ţ
toate c putea la fel de bine s -mi fi vorbit ă ă
ntr-o limb total str in . 'alea ă ă ă
transform rii4 ă
0 'ine m-a g sit4 am ntrebat, ncepând ă
cu problema de care-mi p sa cel mai pu in. ă ţ
0 Eu. Dup ce s-au tras focurile de arm ă ă
asupra ta şi a fratelui t u, toat lumea a ă ă
fugit. 'asa a ars. ( murit destul lume. .u ă
numai vampiri, m-a informat Emil7,
cl tinând din cap, cu o profund tulburare ă ă
pe fa . I-au dus pe to i vampirii la biseric ţă ţ ă
şi i-au ars acolo. Inclusiv pe ea, a ad ugat ă
Emil7, pe un ton cu neputin de n eles. ţă ţ
0 (tunci, ea a fost cea care m-a f cut ă
vampir4 am ntrebat, pip indu-mi iar şi ă ă
gâtul.
0 Da. Dar, ca s se ncheie trecerea, ă
trebuie s te hr neşti. E o alegere pe care ă ă
trebuie s-o faci tu. Aatherine avea putere
s distrug şi s ucid , dar pân şi ea ă ă ă ă ă
trebuia s le permit victimelor s aleag ă ă ă ă
asta.
0 Ea a omorât-o pe 3osal7n, am zis.
8tiam asta, la fel cum ştiusem c Damon ă
o iubea pe Aatherine. Era ca şi cum s-ar fi
retras un nor, dar numai ca s dezv luie şi ă ă
mai mult ntuneric.
0 Ea a f cut-o, mi-a confirmat Emil7, cu ă
chipul de nep truns. Dar asta n-are nicio ă
leg tur cu ce se petrece acum. Dac vrei, ă ă ă
po i s te hr neşti şi s duci la bun sfârşit ţ ă ă ă
tranzi ia, sau po i s te laşi s ... ţ ţ ă ă
0 ; mor4 ă
Emil7 a ncuviin at. ţ
.u voiam s m hr nesc. .u voiam ă ă ă
sângele lui Aatherine n mine. !ot ce voiam
era s m ntorc n timp cu câteva luni, ă ă
nainte s fi auzit m car numele de ă ă
Aatherine Pierce. Inima mi se strângea, ca
ntr-o agonie, dup tot ce pierdusem. +ns ă ă
una dintre pierderi le ntrecea pe toate.
'a şi cum mi-ar fi citit gândurile, Emil7 m-
a ajutat s m ridic n picioare. Era ă ă
m run ic , dar puternic . )-am ridicat şi ă ţ ă ă
am ieşit din colib , cu paşi tremur tori. ă ă
0 =rate2 l-am strigat.
Damon s-a ntors, cu ochii str lucitori. ă
(pa reflecta soarele r s rind, şi fumul se ă ă
n l a in trâmbe printre copaci, n ă ţ
dep rtare. +ns luminişul acesta era sinistru ă ă
de liniştit şi de paşnic, ducându-m cu ă
gândul napoi la alte vremuri mai vechi,
mai simple.
Damon nu mi-a r spuns. 8i, nainte ca ă
m car s -mi dau seama ce fac, m-am ă ă
ndreptat spre malul apei. = r s m mai ă ă ă ă
sinchisesc s -mi lep d veşmintele, am ă ă
plonjat. (m ieşit apoi la suprafa şi am dat ţă
afar aerul din piept, ns mintea tot mi-o ă ă
sim eam ntunecat şi pâng rit . ţ ă ă ă
=ratele meu m privea de sus, de pe ă
rm. ţă
0 9iserica a ars. Aatherine era n untru, a ă
zis el, pe un ton ine<presiv.
0 Da, i-am r spuns, f r s simt nici ă ă ă ă
satisfac ie, nici triste e. ţ ţ
'i numai o suferin profund , nespus de ţă ă
profund . Pentru mine, pentru Damon, ă
pentru 3osal7n, pentru toat lumea care ă
fusese prins n aceast pânz de p ianjen ă ă ă ă
a distrugerii. !ata avusese dreptate.
E<istau demoni care umblau pe p mânt, şi ă
dac nu te luptai cu ei, atunci deveneai de- ă
al lor.
0 !u ştii ce suntem4 m-a ntrebat Damon,
cu am r ciune n glas. ă ă
.e-am nl n uit privirile şi, instantaneu, ă ţ
mi-am dat seama c nu-mi doream s ă ă
tr iesc precum Aatherine. .u-mi doream s ă ă
v d soarele numai şi numai cu ajutorul ă
inelului de pe degetul meu. .u-mi doream
s privesc gâtul unui om ca şi cum mi-aş ă
contempla viitoarea mas . .u-mi doream ă
s tr iesc veşnic. ă ă
)-am scufundat sub ap şi-am deschis ă
ochii. (pa iazului era ntunecoas şi rece, ă
e<act cum fusese şi n colib . Dac asta era ă ă
moartea, atunci nu putea s fie rea. Era ă
paşnic . ?iniştit . .u e<ista nici pasiune, ă ă
dar nici primejdie.
(m ieşit din nou la suprafa şi mi-am dat ţă
la o parte p rul de pe ochi, veşmintele de ă
mprumut atârnându-mi de m dularele ude ă
leoarc . 8i chiar dac ştiam care mi-era ă ă
soarta, m sim eam remarcabil de viu. ă ţ
0 (tunci o s mor. ă
Damon m-a aprobat cu o nclinare a
capului, cu ochii stinşi şi apatici.
0 .u e<ist via f r Aatherine. ă ţă ă ă
)-am c rat pe mal şi mi-am mbr işat ăţă ăţ
fratele. +i sim eam trupul cald, real. Damon ţ
mi-a r spuns pentru scurt timp la ă
mbr işare dup care şi-a cuprins iar şi ăţ ă ă
genunchii cu bra ele, fi<ând cu privirea un ţ
loc aflat departe de malul apei.
0 *reau s se sfârşeasc , a zis el, ă ă
ridicându-se şi ndreptându-se spre izvor.
I-am privit spatele ndep rtându-se şi mi- ă
am amintit de când aveam opt sau nouă
ani şi m dusesem cu tata la vân toare de ă ă
cerbi. Era imediat dup ce murise mama, şi ă
n vreme ce Damon se l sase cufundat n ă
pozne copil reşti precum jocurile de noroc ă
şi c l ritul cailor, eu m ag asem de tata. ă ă ă ăţ
+ntr-o zi, ca s m mai nveseleasc , tata ă ă ă
m dusese n p dure, luându-ne şi puştile ă ă
cu noi.
.e petrecuser m mai mult de o or luând ă ă
urma unui cerb. Eu şi cu tata ne
adânciser m din ce n ce mai mult n ă
p dure, urm rind orice mişcare a ă ă
animalului. +n cele din urm , am ajuns ntr- ă
un loc n care l-am v zut pe cerb ă
aplecându-se s m nânce coac ze dintr-o ă ă ă
tuf . ă
0 !rage, a murmurat tata, ndrumându-
mi puşca pe deasupra um rului. ă
Eu tremuram n timp ce st team cu ochii ă
pe cerb şi-mi duceam degetul la tr gaci. ă
+ns , n clipa n care l-am ap sat, un pui de ă ă
c prior şi-a f cut apari ia n goan . 'erbul ă ă ţ ă
a rupt-o la fug , iar glon ul l-a nimerit n ă ţ
pântec pe micul c prior. Picioarele nesigure ă
i s-au n ruit sub el, şi s-a pr buşit la ă ă
p mânt. ă
(ş fi dat fuga s -l ajut cumva, ns tata ă ă
m-a oprit, inându-m de um r. ţ ă ă
0 (nimalele ştiu când le-a venit sorocul
s moar . >ai s -i permitem m car tihna ă ă ă ă
de a muri n singur tate, mi-a zis el, ă
for ându-m s m ndep rtez. ţ ă ă ă ă
Protestasem, ns el fusese de ă
nenduplecat.
(cum, privindu-l pe Damon, am n eles. ţ
'u Damon se ntâmpla acelaşi lucru.
0 (dio, frate, i-am şoptit.
ML
'u toate c Damon şi dorea s moar n ă ă ă
singur tate, eu aveam câteva treburi ă
neterminate de care s m ocup. )-am ă ă
ndep rtat de izvor şi am pornit pe drumul ă
de ntoarcere spre moşie. P durea mirosea ă
a fum, iar frunzele ncepeau s -şi schimbe ă
coloritul. ;crâşneau sub t lpile cizmelor ă
uzate pe care le aveam n picioare ,
f cându-m s -mi amintesc de toate ă ă ă
ocaziile n care m jucasem cu Damon de-a ă
v-a i ascunselea n copil rie. )-am ntrebat ţ ă
dac el o avea vreun regret, sau dac se ă ă
sim ea la fel de pustiit pe din untru ca şi ţ ă
mine. )-am ntrebat dac-o s ne revedem ă
cumva n 3ai, dat fiind c eram ceea ce ă
eram.
(m mers mai departe spre cas . 'asa ă
tr surilor era carbonizat , grinzile r mase ă ă ă
p rând un schelet. 'âteva dintre statuile ă
din jurul labirintului fuseser sf râmate, iar ă ă
tor ele şi tot felul de resturi mpestri au ţ ţ
peluza pân mai ieri lu<uriant . +n schimb, ă ă
lumina era aprins pe veranda casei mari, ă
şi o şaret aştepta, preg tit , sub portic. ă ă ă
(m ocolit prin spate şi am auzit voci
dinspre verand . Imediat, am plonjat la ă
ad postul gardului viu. (scuns de frunziş, ă
m-am târât pe coate şi pe genunchi pe
lâng perete, pân când am ajuns la ă ă
fereastra boltit care d dea spre verand . ă ă ă
Privind cu aten ie prin ea, am desluşit ţ
umbra tatei. 1 singur lumânare arunca ă
slabe fâşii de lumin prin camer , şi am ă ă
remarcat c (lfred nu st tea la locul lui ă ă
obişnuit, lâng uş , preg tit s -i ntâmpine ă ă ă ă
imediat pe vizitatori. )-am ntrebat dac şi ă
vreunul dintre slujitori o fi fost omorât.
0 )ai vrei brand7, Fonathan4 +mbun t it ă ăţ
cu verbin . .u c-am mai avea nevoie acum ă
s ne facem griji, l-am auzit zicând pe tata, ă
vorbele plutindu-i afar , prin uş . ă ă
0 )ul umesc, /iuseppe. 8i- i mul umesc ţ ţ ţ
pentru c m-ai ng duit aici. +mi dau seama ă ă
c ai destule pe cap, i-a r spuns Fonathan, ă ă
pe un ton sumbru, n timp ce-şi primea
paharul.
(m z rit preocuparea ntip rit pe chipul ă ă ă
lui Fonathan, şi am fost al turi de el cu ă
sufletul pentru cumplitul adev r pe care ă
trebuise s -l afle despre Pearl. ă
0 Da. )ul umesc, a zis tata, nl turând ţ ă
gândul cu o mişcare a mâinii. Dar
important este c am ncheiat acest trist ă
capitol din istoria oraşului nostru. (m un
lucru pe care doresc s -l mai fac pentru fiii ă
mei. +n definitiv, nu-mi doresc ca de pe
urma familiei ;alvatore s r mân ă ă ă
imaginea unor simpatizan i ai demonilor. ţ
!ata şi-a dres glasul. (şadar, b t lia de la ă ă
Gillo5 'ree6 a avut loc atunci când un
grup de insurgen i unionist a declanşat un ţ
atac asupra taberei confedera ilor, a ţ
nceput el, cu vocea lui sonor de bariton, ă
ca şi cum ar fi dep nat o poveste. ă
0 Iar ;tefan şi Damon s-au ascuns n
p dure ca s vad dac nu cumva dau ă ă ă ă
peste vreun soldat r t cit, şi ajunşi acolo..., ă ă
a continuat Fonathan.
0 (junşi acolo, au cunoscut un sfârşit
tragic la fel ca şi ceilal i dou zeci şi trei de ţ ă
civili care au murit pentru ara şi pentru ţ
crezul lor. ( fost o izbând a 'onfedera iei, ă ţ
dar cu pre ul multor vie i nevinovate, a ţ ţ
afirmat tata, ridicându-şi tonul ca şi cum ar
fi vrut s se conving singur de adev rul ă ă ă
poveştii pe care o ticluise.
0 Da. Iar eu o s vorbesc cu >agert7 n ă
leg tur cu realizarea unui monument. ă ă
'eva care s aminteasc de aceast ă ă ă
cumplit perioad din istoria oraşului ă ă
nostru, a murmurat Fonathan.
)-am ridicat n genunchi, zgâindu-mă
printr-un anumit loc din col ul ferestrei. ?- ţ
am z rit pe tata ncuviin ând satisf cut, şi ă ţ ă
o r ceal de ghea mi s-a strecurat prin ă ă ţă
vene. (şadar, asta avea s r mân n urma ă ă ă
mor ii mele, c am fost ucis de o trup de ţ ă ă
solda i degenera i. (cum, ştiam mai mult ţ ţ
ca oricând c aveam nevoie s discut cu ă ă
tata. El trebuia s afle adev rul ntreg, s ă ă ă
ştie c eu şi cu Damon nu fuseser m ă ă
simpatizan i, s ştie c problema aceasta ţ ă ă
şi-ar fi putut g si rezolvarea f r atâta ă ă ă
v rsare de sânge şi violen . ă ţă
0 Dar, /iuseppe...4 a rostit Fonathan,
sorbind prelung din pahar.
0 Da, Fonathan4
0 (cesta este un moment de triumf n
istoria oraşului nostru. *ampirii au fost
nimici i, iar trupurile lor se vor preface n ţ
pulbere. (m descotorosit oraşul de n past ă ă
şi, mul umit arderii bisericii, ea nu se va ţ ă
mai ntoarce niciodat . (u fost alegeri ă
dificile, a fost nevoie de eroism, dar am
izbândit. (ceasta este imaginea care va
r mâne n urma familiei voastre, a conchis ă
Fonathan, nchizându-şi registrul cu un
pocnet categoric.
+ncuviin ând, tata şi-a golit paharul, dup ţ ă
care s-a ridicat.
0 + i mul umesc, i-a zis, ntinzându-i ţ ţ
mâna.
I-am privit pe cei doi b rba i strângându- ă ţ
şi mâinile, apoi l-am urm rit pe Fonathan n ă
timp ce disp rea printre umbrele casei. ă
Pu in mai târziu, am auzit cum i erau ţ
nh ma i caii la tr sur şi cum porneau la ă ţ ă ă
drum. (tunci, m-am târât pân la marginea ă
gardului viu. )-am ridicat, cu genunchii
trosnindu-mi, şi am intrat pe uş n casa ă
care, odat , a fost şi a mea.M" ă
)-am furişat prin cas , crispându-m ori ă ă
de câte ori atingeam cu piciorul vreo
scândur desprins , sau un loc n care ă ă
scâr âia duşumeaua. Dup lumina din ţ ă
cel lalt cap t al casei, am putut s -mi dau ă ă ă
seama c tata plecase din salon şi se ă
dusese deja n biroul lui, f r ndoial ă ă ă
consemnând n propriul jurnal povestea
ticluit mpreun cu Fonathan. )-am oprit ă ă
n pragul uşii şi l-am urm rit cu privirea un ă
timp. P rul i era alb ca neaua, şi i-am z rit ă ă
pe mâini petele b trâne ii. 'u toate ă ţ
minciunile auzite mai devreme, eram cu
inima al turi de el. Iat un b rbat care nu ă ă ă
cunoscuse niciodat o via uşoar şi care, ă ţă ă
dup ce-şi ngropase so ia, era acum nevoit ă ţ
s -şi ngroape şi cei doi fii. ă
(m f cut un pas spre el, şi tata şi-a ă
smucit capul n sus.
0 Doamne, sfinte..., a e<clamat,
sc pându-şi tocul pe podea cu zgomot. ă
0 !at , i-am zis, ntinzându-i mâinile. ă
El s-a ridicat, s getând nnebunit cu ă
privirea n toate direc iile. ţ
0 .u-i nimic, i-am zis, cu blânde e. .u ţ
vreau decât s stau de vorb cu tine. ă ă
0 Dar tu eşti mort, ;tefan, a rostit ncet
tata, nc privindu-m cu gura c scat . ă ă ă ă
(m cl tinat din cap. ă
0 Indiferent ce-ai crede despre Damon şi
despre mine, trebuie s ştii c nu te-am ă ă
tr dat. ă
!eama de pe fa a tatei s-a transformat ţ
brusc n furie.
0 9a m-a i tr dat. 8i nu m-a i tr dat doar ţ ă ţ ă
pe mine, a i tr dat ntregul oraş. (r trebui ţ ă
s fii mort, dup cât ruşine mi-ai adus. ă ă ă
?-am privit, sim ind cum creşte furia n ţ
mine.
0 Pân şi n moartea noastr tu nu vezi ă ă
decât ruşinea4 l-am luat la rost.
Era o replic pe care ar fi rostit-o Damon ă
şi, ntr-un fel, i sim eam prezen a al turi de ţ ţ ă
mine. Pentru el f ceam toate astea. ?e ă
f ceam pentru amândoi, pentru ca m car ă ă
s murim cu adev rul de partea noastr . ă ă ă
+ns tata nu prea mai asculta. +n schimb, ă
se holba la mine.
0 (cum eşti de-al lor. .u-i aşa, 8tefan4
m-a ntrebat el, retr gându-se din fa a ă ţ
mea, ncetişor, ca şi cum m-aş fi preg tit s ă ă
m n pustesc şi s -l atac. ă ă ă
0 .u. .u. .-o s fiu niciodat de-al lor. ă ă
(m scuturat din cap, sperând c , ă
mpotriva oric ror şanse, tata m-ar putea ă
crede.
0 8i totuşi, eşti. !e-am privit cum
sângerezi, te-am v zut dându- i ultima ă ţ
suflare. !e-am I sat acolo mort. Iar acum, ă
iat -te aici. Eşti de-al lor a argumentat tata, ă
acum lipit cu spatele de zidul din c r mid . ă ă ă
0 )-ai v zut când am fost mpuşcat4 l- ă
am ntrebat, cuprins de derut . ă
+mi aminteam vocile. >aosul. ;trig tul ă
vampir repetat iar şi iar, prin ntuneric.
'um l-am sim ii pe .oah tr gându-m de ţ ă ă
pe Damon. 8i cum totul s-a ntunecat
treptat.
0 Eu nsumi am ap sat pe tr gaci. (m ă ă
tras n tine, şi am tras şi n Damon. 8i, din
câte se pare, n-a fost suficient, a zis tata.
(cum, va trebui s -mi duc misiunea la ă
sfârşit, a ad ugat, pe un ton rece ca ă
ghea a. ţ
0 i-ai omorât propriii fii4 l-am ntrebat, Ţ
n timp ce furia mi f cea sângele s ă ă
clocoteasc n vine. ă
!ata s-a apropiat, amenin tor, de mine, ţă
şi chiar dac el avea impresia c aş fi un ă ă
monstru, eu eram cel care sim ea frica. ţ
0 (mândoi a i fost mor i pentru mine ţ ţ
nc din clipa n care a i trecut de partea ă ţ
vampirilor. Iar acum, vii la mine s -mi ceri ă
iertare, ca şi cum ceea ce ai f cut ar putea ă
fi iertat cu un simplu mi pare r u. .u. .u. ă
1colindu-şi biroul, tata s-a ndreptat spre
mine, s getând şi acum cu privirea n ă
stânga şi-n dreapta, numai c acum el ă
p rea s fie vân torul, nu animalul h ituit. ă ă ă ă
0 8tii ce, mi-a zis, a fost o binecuvântare
pentru mama voastr c a murit nainte s ă ă ă
poat vedea ce ruşine a i devenit. ă ţ
0 +nc nu m-am transformat. 8i nu vreau ă
s m transform. (m venit s -mi iau adio. ă ă ă
1 s mor, tat . (i reuşit ceea ce i-ai ă ă ţ
propus. )-ai ucis, i-am zis, n timp ce
lacrimile ncepeau s -mi izvorasc din ochi. ă ă
.-ar fi trebuit s se ntâmple aşa, tat . (sta ă ă
ar fi cazul s scrie i, tu şi cu Fonathan ă ţ
/ilbert, n falsa voastr istorie, c n-ar fi ă ă
trebuit s se ntâmple aşa. ă
0 (şa a trebuit s se ntâmple, s-a ă
nc p ânat tata, repezindu-se dup un ă ăţ ă
baston pe care-l inea ntr-o vaz mare, ţ ă
dintr-un col al nc perii. ţ ă
'u o mişcare iute, l-a frânt n dou , ă
ndreptând apoi cap tul mai lung şi ascu it ă ţ
spre mine.
?a fel de repede, f r s m gândesc, m- ă ă ă ă
am ferit n l turi şi i-am smucit bra ul liber ă ţ
n spate, f cându-l s se rostogoleasc ă ă ă
pân n peretele din c r mid . ă ă ă ă
!ata a urlat de durere n timp ce se izbea
de podea. 8i atunci, am v zut-o. epuşa ă Ţ
improvizat i ieşea din abdomen, sângele ă
mproşcând n toate direc iile. )-am albit la ţ
fa , sim ind cum stomacul mi se ridic ţă ţ ă
pân n piept, iar fierea mi umple gâtlejul. ă
0 !at 2 am strigat, repezindu-m spre el ă ă
şi aplecându-m . .-am vrut. !at ... ă ă
(pucând epuşa, i-am smuls-o afar din ţ ă
abdomen. !ata a scos un ip t ascu it, şi ţ ă ţ
imediat sângele a âşnit ca un gheizer din ţ
ran . ?-am privit, oripilat, dar şi fascinat. ă
;ângele era atât de roşu, atât de profund,
atât de frumos. Parc m chema spre el. ă ă
Parc aş fi murit chiar n clipa aceea dac ă ă
nu-l sorbeam. 8i astfel, f r s vreau, mi- ă ă ă
am dus mâna spre ran , apoi mi-am ă
ridicat-o, c uş, pân la buze, sim ind gustul ă ă ţ
lichidului pe m sur ce-mi atingea gingiile, ă ă
limba, gâtlejul.
0 Piei de lâng mine2 a şoptit r guşit ă ă
tata, mpingându-se napoi pân când a ă
ajuns s -şi lipeasc toat spinarea de ă ă ă
perete.
)-a zgâriat pe mân , n str dania lui de a ă ă
mi-o ndep rta de ran , dup care s-a ă ă ă
prelins pe lâng perete, nchizând ochii. ă
0 Eu..., am nceput, dar n aceeaşi clipă
am sim it cum m s geteaz , cum m ţ ă ă ă ă
njunghie dureros ceva n gur . ă
Era o durere mai rea decât cea pe care
mi-o aminteam din momentul n care
fusesem mpuşcat. 1 senza ie de ţ
strânsoare, urmat de cea a un milion de ă
ace nfipte n piele.
0 Piei..., a r suflat tata, acoperindu-şi ă
fa a cu palmele şi gâfâind dup aer. ţ ă
)i-am dus şi eu mâinile la gur şi mi-am ă
trecut degetele peste din i, care acum ţ
deveniser t ioşi şi ascu i i. 8i atunci mi- ă ă ţ ţ
am dat seama, acum, eram de-al lor.
0 !at , bea din mine. Eu pot s te salvez2 ă ă
am zis, pe un ton imperios, aplecându-mă
şi ridicându-l n şezut, rezemat de perete.
)i-am dus ncheietura mâinii la gur , ă
permi ându-le noilor mei din i, ascu i i ca ţ ţ ţ ţ
lama de cu it, s -mi sfâşie cu uşurin ţ ă ţă
pielea. (m tres rit de durere, dar apoi mi- ă
am ntins rana spre gura tatei, care s-a tras
napoi, cu propriul sânge continuând s -i ă
şiroiasc din propria ran . ă ă
0 Eu pot s te vindec. Dac bei sângele ă ă
sta, o s - i lecuiasc r nile. !e rog4 l-am ă ă ţ ă ă
implorat, privindu-l n ochi.
0 Prefer s mor, a rostit tata. ă
+n clipa urm toare, pleoapele i-au fluturat, ă
nchizându-se, şi el s-a pr buşit din nou pe ă
podea, n jurul lui formându-se o balt de ă
sânge. I-am pus mâna n dreptul inimii,
sim ind-o cum şi ncetineşte treptat b t ile ţ ă ă
şi cum, n cele din urm , se opreşte. ă
M@
+ntorcând spatele moşiei, am nceput să
merg, apoi s alerg, pe drumul b t torit ă ă ă
care ducea spre oraş. 'umva, sim eam c ţ ă
t lpile abia dac -mi atingeau p mântul. ă ă ă
(lergam mai repede, şi tot mai repede,
ns r suflarea mi era aceeaşi. ;im eam c- ă ă ţ
aş putea s alerg aşa la nesfârşit, şi aş fi ă
vrut s fie aşa, fiindc fiecare pas m ă ă ă
ndep rta şi mai mult de ororile c rora le ă ă
fusesem martor.
(m ncercat s nu m mai gândesc, am ă ă
ncercat s -mi blochez amintirile care-mi ă
tot veneau n minte. +n locul lor, m-am
concentrat asupra uşurin ei cu care ţ
atingeam p mântul, n timp ce duceam cu ă
iu eal un picior n fa a celuilalt. (m ţ ă ţ
remarcat c , pân şi pe ntuneric, puteam ă ă
s v d cum roua tremura pe pu inele ă ă ţ
frunze r mase nc pe crengile copacilor. ă ă
Puteam s aud r suflarea veveri elor, şi a ă ă ţ
iepurilor, n timp ce goneau prin p dure. ă
Peste tot, sim eam miros de fier. ţ
P mântul b t torit a l sat locul pietrelor ă ă ă ă
de pavaj, semn c p trunsesem n oraş. ; ă ă ă
ajung acolo mi s-a p rut c nu-mi luase mai ă ă
nimic, cu toate c , n mod normal, ă
parcurgeam aceast distan n nu mai ă ţă
pu in de o or . (m ncetinit şi m-am oprit. ţ ă
) usturau ochii n timp ce-i plimbam, lent, ă
de la stânga la dreapta. Pia a oraşului ţ
ar ta, oarecum, altfel. *edeam insecte ă
târându-se prin râna dintre pietrele ţă
pavajului. *opseaua scorojit de pe pere ii ă ţ
conacului ?oc65ood, cu toate c fusese ă
cl dit doar acum câ iva ani. D r p nare şi ă ţ ă ă ă
degradare peste tot.
'el mai prezent era mirosul de verbin . ă
Era pretutindeni. .umai c , n loc s fie vag ă ă
pl cut, mi se p rea mistuitor şi-mi ă ă
producea ame eal şi grea . -nicul lucru ţ ă ţă
care contracara influen a nec cioasei ţ ă
miresme era mb t torul iz al fierului. ă ă
(m inspirat adânc, aflând deodat c ă ă
unicul remediu mpotriva sl biciunii ă
provocate de verbin se g sea n mirosul ă ă
acesta. =iecare fibr a corpului mi urla c ă ă
trebuie s descop r de unde provine, c ă ă ă
trebuie s m hr nesc. )i-am rotit privirea ă ă ă
fl mând n jur, ochii mei scrutând rapid ă ă
totul, de la cârciuma din josul str zii pân ă ă
la pia a din cap tul şirului de case. .imic. ţ ă
(m adulmecat nc o dat aerul, şi mi-am ă ă
dat seama c mirosul 0 acel superb, ă
ngrozitor, afurisit de miros 0 se apropia.
)-am r sucit pe c lcâie şi respira ia mi-a ă ă ţ
r mas n gât când am z rit-o pe (lice, ă ă
dr gu a barmani de la tavern venind pe ă ţ ţă ă
strad . =redona ceva ca pentru sine şi ă
mergea pe mai multe c r ri, f r ndoial ă ă ă ă ă
din cauz c gustase şi ea din alcoolul pe ă ă
carc-l servise toat noaptea clien ilor. P rul ă ţ ă
i era o vâlv taie roşie pe lâng tenul palid. ă ă
(vea un miros cald şi dulce, a fier, a fum
din lemne, şi a tutun.
Ea era leacul.
)-am furişat la umbra copacilor care
ncadrau strada. )-a şocat cât de tare o
auzeam. )urmurul ei, respira ia ei, fiecare ţ
pas nesigur era nregistrat de timpanele
mele, şi nu puteam s nu m mir cum de ă ă
nu trezea ntregul oraş.
+n sfârşit, a trecut pe lâng mine, formele ă
ei ajungând suficient de aproape cât s le ă
pot atinge. )i-am ntins mâna şi am prins-o
de şold. ( icnit, mirat . ă
0 (lice, i-am zis, cu o voce care-mi suna
a gol n urechi. Eu sunt, ;tefan.
0 ;tefan ;alvatore4 a rostit ea,
nedumerirea pref cându-i-se degrab n ă ă
fric . ( nceput s tremure. D-dar tu eşti ă ă
mort, a zis.
+i sim eam respira ia mirosind a 5his6e7, ţ ţ
i vedeam gâtul palid, cu vinişoarele
albastre ntinzându-se pe sub piele, o
vedeam, practic, leşinând. Dar n-am atins-o
cu din ii. .u nc . ;avuram senza ia de o ţ ă ţ
avea n bra e, dulcea uşurare a gândului c ţ ă
lucrul la care tânjisem cu nesa n aceste ţ
ultime momente era, acum, chiar n mâinile
mele.
0 8şt..., am murmurat. !otul o s fie bine. ă
)i-am l sat buzele s i se plimbe pe ă ă
pielea ei alb , minunându-m cât era de ă ă
dulce şi de parfumat . (şteptarea era ă
minunat . 8i apoi, când n-am mai putut ă
r bda, mi-am r sfrânt buzele şi mi-am ă ă
cufundat din ii n gâtul ei. ;ângele ei mi-a ţ
âşnit pe din i, pe gingii, mproşcându-m ţ ţ ă
pe din untru, aducând cu el c ldur şi ă ă ă
putere şi via . ?-am sorbit fl mând, ţă ă
oprindu-m doar n clipa n care (lice mi s- ă
a l sat, inert , n bra e, iar b t ile inimii i- ă ă ţ ă ă
au ncetinit pân la un bubuit surd. )i-am ă
şters gura şi mi-am coborât privirea spre
trupul f r sim ire, admirându-mi ă ă ţ
capodopera, dou g uri precise n gâtul ei, ă ă
cu diametrul de doar câ iva milimetri. ţ
+nc nu era moart , dar ştiam c avea s ă ă ă ă
fie curând.
)i-am s ltat-o pe (lice pe um r, abia ă ă
sim indu-i greutatea şi abia sim indu-mi ţ ţ
picioarele cum ating p mântul, n timp ce ă
goneam prin oraş, intrând n p dure, ă
ndreptându-m napoi spre izvor. ă
MM
3azele palide ale lunii d n uiau n p rul ă ţ ă
deschis al lui (lice, n timp ce mă
n pusteam spre colib . )i-am trecut limba ă ă
peste col ii mei ascu i i, retr ind senza ia ţ ţ ţ ă ţ
ap s rii lor pe gâtul ei fle<ibil, maleabil. ă ă
BEşti un monstruC, mi-a şoptit o voce de
undeva, din mintea mea. Dar, nv luit n ă
mantia ntunericului, cu sângele lui (lice
curgându-mi prin vene, cuvintele acestea
şi pierdeau sensul şi nu mai erau nso ite ţ
de vreun junghi de vinov ie. ăţ
(m dat buzna n colib . Era linişte, ns ă ă
focul fusese bine ntre inut, şi ardea cu ţ
fl c ri vii. ?e-am privit pentru o clip , ă ă ă
fascinat de atâtea nuan e de violet, de ţ
albastru, de gri şi chiar de verde din el.
(poi, am auzit o r suflare slab dintr-un ă ă
col al nc perii. ţ ă
0 Damon4 am zis, vocea ricoşându-mi
atât de zgomotos n grinzile grosolane,
ncât m-a f cut s tresar. ă ă
3 m sesem cu sim urile acordate pentru ă ă ţ
vân toare. ă
0 =rate4
(m reuşit s desluşesc o siluet ă ă
gheboşat sub o p tur . ?-am e<aminat de ă ă ă
la distan pe Damon, ca şi cum ar fi fost ţă
un str in. P rul lui ntunecat i se lipise de ă ă
gât, iar pe fa avea dâre de funingine. ţă
9uzele i erau arse, iar ochii, injecta i de ţ
sânge. (erul n jurul lui mirosea n ep tor... ţ ă
mirosea a moarte.
0 3idic -te2 am poruncit, cu asprime, ă
l sând-o pe (lice s cad pe p mânt. ă ă ă ă
!rupul aproape v duvit de via s-a ă ţă
pr buşit, greoi. P rul roşu i era n cl it de ă ă ă ă
sânge, iar ochii, pe jum tate nchişi. ă
;ângele ad sta n jurul celor dou g uri ă ă ă
precise din locul n care o muşcasem. )-am
lins pe buze, dar m-am silit s m ab in, ă ă ţ
p strând ce-i mai r m sese pentru Damon. ă ă ă
0 'e-i4 'e-ai...
Privirea lui Damon s-a mutat de la (lice la
mine, ntorcându-se apoi la ea.
0 !e-ai hr nit4 m-a ntrebat, chircindu-se ă
chiar şi mai mult n col şi acoperindu-şi ţ
ochii cu palmele, ca şi cum ar fi putut,
cumva, s -şi ştearg imaginea de pe ă ă
retin . ă
0 i-am adus-o ie, Damon. (i nevoie s Ţ ţ ă
bei, l-am mboldit, ngenunchind lâng el. ă
Damon a scuturat din cap.
0 .u, nu, a hârâit el, respirând din ce n
ce mai chinuit, pe m sur ce se apropia tot ă ă
mai mult de moarte.
0 .u trebuie decât s - i pui buzele pe ă ţ
gâtul ei. E simplu, am ncercat s -l conving. ă
0 .u fac eu asta, frate. Ia-o de-aici, a
replicat, rezemându-se de perete şi
nchizând ochii.
(m cl tinat din cap, deja sim ind cum m ă ţ ă
roade foamea prin stomac.
0 Damon, ascult -m . Aatherine s-a dus, ă ă
dar tu tr ieşti. -it -te la mine. Priveşte cât ă ă
e de simplu, i-am zis, c utând cu grij rana ă ă
ini ial pe care i-o f cusem la gât lui (lice. ţ ă ă
)i-am cufundat din nou col ii n g uri şi ţ ă
am b ut. ;ângele era rece, dar tot m ă ă
s tura. )i-am ridicat napoi privirea spre ă
Damon, f r s m sinchisesc s -mi şterg ă ă ă ă ă
sângele de pe gur . ă
0 9ea, l-am ndemnat, târând trupul lui
(lice pe podea, astfel ncât s ajung chiar ă ă
lâng Damon. ă
El a dat s se mpotriveasc , dar deodat ă ă ă
s-a oprit, cu ochii fi<a i pe ran . (m zâmbit, ţ ă
ştiind bine cât de aprig şi-l dorea, cât de
bine putea s simt copleşitorul miros al ă ă
dorin ei. ţ
0 .u te mai mpotrivi, l-am sf tuit, ă
mpingându-l din spate, astfel ncât buzele
s -i ajung la doar câ iva centimetri de ă ă ţ
sânge, şi inându-l acolo. ?-am sim it cum ţ ţ
inspir adânc, şi am ştiut c deja ncepea ă ă
s prind puteri, doar z rind bog ia aceea ă ă ă ăţ
roşie, posibilitatea de a-şi procura sângele.
(cum nu mai suntem decât noi doi, i-am
zis. Pentru totdeauna. =ra i. *or mai fi şi ţ
alte Aatherine, pentru totdeauna, pentru
veşnicie. !oat lumea poate s fie a ă ă
noastr . ă
)-am oprit, urm rindu-i privirea lui ă
Damon, ndreptat spre gâtul lui (lice. ă
Deodat , s-a avântat şi a sorbit prelung, ă
profund.M&
(m urm rit, satisf cut, cum Damon a ă ă
nceput s bea cu l comie, sorbiturile de ă ă
ncercare de la nceput pref cându-se n ă
nghi ituri zdravene, n timp ce st tea cu ţ ă
fa a n jos, spre gâtul lui (lice. 8i, pe ţ
m sur ce trupul lui (lice, aproape v duvit ă ă ă
de via , devenea tot mai alb, o mbujorare ţă
s n toas se contura n obrajii lui Damon. ă ă ă
+n timp ce el sorbea ultimele pic turi din ă
sângele lui (lice, eu am f cut câ iva paşi n ă ţ
afara colibei. )i-am rotit privirea n jur,
minunându-m . .u mai departe de azi- ă
noapte, suprafa a aceea mi se p ruse ţ ă
deprimant , dar acum mi d deam seama ă ă
c mişuna de via , mirosul animalelor din ă ţă
p dure, fâlfâitul p s rilor de deasupra, ă ă ă
sunetul b t ilor inimii mele, şi ale inimii lui ă ă
Damon. ?ocul acesta 0 acest ntreg
univers 0 era plin de posibilit i. ăţ
Inelul mi scânteia n lumina lunii, şi mi l-
am ridicat pân la buze. Aatherine mi ă
d ruise via a veşnic . !ata ne spusese ă ţ ă
mereu c trebuie s ne descoperim ă ă
puterea, s ne g sim locul n lume. Iar eu ă ă
mi-l g sisem, cu toate c tata nu fusese ă ă
capabil s-o accepte.
(m inspirat adânc, şi mireasma de cupru
a sângelui mi-a umplut n rile. )-am ntors, ă
auzindu-l pe Damon c iese din colib . ă ă
P rea mai nalt şi mai puternic decât cu ă
câteva momente mai devreme. (m
observat c avea şi el un inel la fel ca al ă
meu, pe degetul mijlociu.
0 'um te sim i4 l-am ntrebat, aşteptând ţ
s vad şi el tot ce vedeam eu. ă ă
Damon mi-a ntors spatele şi a pornit spre
ap . +ngenunchind, şi-a dus la gur palmele ă ă
f cute c uş şi pline cu lichid, cu care şi-a ă ă
sp lat r m şi ele sângelui de pe buze. ă ă ă ţ
)-am l sat pe vine lâng el, pe malul ă ă
iazului.
0 .u-i aşa c e uluitor4 l-am ntrebat. E o ă
ntreag lume, cu totul nou , şi e a noastr . ă ă ă
Pentru totdeauna2 am accentuat, cu
ngâmfare.
Eu şi cu Damon nu aveam s mai ă
mb trânim vreodat . .u mai aveam s ă ă ă
murim.
0 (i dreptate, a rostit Damon, t r g nat, ă ă ă
ca şi cum ar fi vorbit ntr-o limb prea pu in ă ţ
cunoscut . ă
0 1 s-o e<plor m mpreun . /ândeşte-te ă ă
doar. Putem s mergem n Europa, s ă ă
e<plor m lumea, s ne ndep rt m de ă ă ă ă
*irginia şi de amintiri...
I-am pus mâna pe um r. Damon s-a ntors ă
spre mine, cu ochii mari. (m f cut un pas ă
napoi, dintr-odat cuprins de team . Era ă ă
ceva schimbat la el, ceva str in n ochii lui ă
ntuneca i. ţ
0 Eşti fericit acum frate4 m-a ntrebat el,
pufnind n batjocur . ă
(m naintat cu un pas spre el.
0 (i fi preferat s mori, n loc s ai toat ă ă ă
lumea asta la dispozi ie4 (r trebui s -mi ţ ă
mul umeşti2 ţ
-n fulger de furie i-a ap rut n ochi. ă
0 ; - i mul umesc4 .iciodat nu i-am ă ţ ţ ă ţ
cerut s -mi transformi via a ntr-un iad din ă ţ
care nu mai am sc pare, a ripostat el, ă
scuipându-şi fiecare cuvânt n apa iazului.
Deodat , m-a tras spre el, mbr işându-m ă ăţ ă
cu atâta putere, ncât mi-a t iat respira ia. ă ţ
Dar ascult aici, frate, mi-a şuierat n ă
ureche. Deşi vom fi mpreun pe veşnicie, ă
i voi aduce o veşnicie de nefericiri. ţ
8i, spunând asta, m-a eliberat din
strânsoare şi a pornit n fug prin ă
ntunericul p durii. ă
+n timp ce silueta lui disp rea printre ă
umbrele negre ale copacilor, o cioar , una ă
singur , s-a n l at din p dure. ( scos un ă ă ţ ă
soi de ip t plâng tor, şi-apoi a disp rut. ţ ă ă ă
8i, dintr-odat , ntr-o lume care abia acum ă
câteva clipe mi se p ruse doldora de ă
posibilit i, m-am trezit cu des vârşire ăţ ă
singur.
Epilog
1ri de câte ori ncerc s -mi reconstitui n ă
minte momentul acela, când m-am l sat ă
nfrânt de Puterea mea şi mi-am distrus
rela ia cu Damon, mi imaginez o frac iune ţ ţ
de secund de t cere. +n acea frac iune de ă ă ţ
secund , Damon se ntoarce spre mine, ă
privirile ni se ntâlnesc, şi facem pace.
8i totuşi, acea t cere n-a e<istat, şi nici ă
nu va e<ista vreodat . (cum, aud n ă
permanen acea foiala a animalelor prin ţă
p dure, acea accelerare a respira iei care ă ţ
se petrece atunci când oricare fiin ştie c ţă ă
primejdia este aproape, acea pâlpâire
ntrerupt a unei inimi care-şi opreşte ă
b t ile. +mi mai aud, n acelaşi timp, şi ă ă
gândurile, rostogolindu-se şi ciocnindu-se
ntre ele, ca valurile oceanului.
) car dac n-aş fi fost slab atunci când ă ă
m-a privit Aatherine n ochi. ) car dac nu ă ă
m-aş fi ntors s vorbesc cu tata. ) car ă ă
dac nu l-aş fi convins pe Damon s bea. ă ă
Dar le-am f cut pe toate. 8i consecin a ă ţ
acestor op iuni e o fa ad care nu face ţ ţ ă
altceva decât s devin tot mai ntunecat ă ă ă
şi mai nuan at , odat cu vârsta. 8i eu va ţ ă ă
trebui s tr iesc pe vecie cu consecin ele ă ă ţ
f r delegilor mele. Dup o secund , am ă ă ă ă
pornit şi eu n fug , sim ind vâjâitul ă ţ
vântului n urechi.
0 !e prind eu2 am urlat.
Era un strig t de când aveam opt ani şi ă
m jucam cu fetele de vârsta mea, ns ă ă
acum sim eam c miza jocului era mai ţ ă
mare decât oricare alta din via a mea. ţ