You are on page 1of 49

38

Tehnologii Organice de Sinteză
Cuprins
Capitolul I..................................................................................................................................... 2
1.1Tema de proiectare................................................................................................................. 2
1.2Memoriu tehnic....................................................................................................................... 3
2.1 Importanţa produsului din punct de vedere economic........................................................4
2.2Proprietăţile fiice !i chimice ale produsului........................................................................"
2.3 Tehnolo#ii aplicate industrial pentru fa$ricarea produsului.................................................%
2.4 &nalia critică a tehnolo#iei de fa$ricaţie !i 'ustificarea tehnolo#iei..................................1(
alese...................................................................................................................................... 1(
2." Materii prime si au)iliare pentru realiarea tehnolo#iei alese............................................1%
*itrare + prin nitrarea $enenului se o$,ine nitro$enen -i apă...........................................18
.idro#enare + are loc la 4"/ 0 -i la 1/ atm1 2n preen,a unui cataliator 3de nichel sau
platină41 form5ndu+se ciclohe)an........................................................................................ 18
Clorurare + prin clorurare 2n preen,ă de cataliatori 36eCl31 &lCl31 7nCl31 etc.41 $enenul
formeaă clor$enen.......................................................................................................... 18
.............................................................................................................................................. 22
2.(.Mecanismul de reacţie................................................................................................... 22
2.%.Calculul termodinamic pentru reacţiile care intră 2n proces .............................................24
Ta$elul nr.1 813 +&ne)a 9II p#.4:/;........................................................................................ 2(
2.8 Pro$leme de cinetică !i factorii care influenţeaă tehnolo#ia............................................2:
2.: <escrierea pe fae a tehnolo#iei de fa$ricaţie..................................................................3/
2.1/ =ilanţ de materiale.......................................................................................................... 34
C(.( > C.3?C. @C.3 C(." > C(." C(."+C.+C.3>.>
314.............................................................................................................................................. 3"
................................................................................................................................. 3"
2.11 Tipuri de utilităţi.............................................................................................................. 41
Capitolul III................................................................................................................................. 42
Controlul !i automatiarea faelor tehnolo#ice...........................................................................42
38
Tehnologii Organice de Sinteză
3.1 &parate de măsură !i de control finite .............................................................................42
Capitolul I9................................................................................................................................ 44
Pro$leme de protecţie a muncii !i norme P.A.I..........................................................................44
.idrocar$urile u!oare.......................................................................................................... 4%
.idrocar$urile aromatice 3 $enen 1toluen )ilen 4................................................................4%
=enenul .......................................................................................................................... 4%
.2AB4 ........................................................................................................................ 48
.................................................................................................................................................. 48
=i$lio#rafie................................................................................................................................. 48
Capitolul I
1.1 Tema de proiectare
Să se proiecteze o instalaţie tehnologică cu funcţionare continuă pentru obţinerea
Fenolului, cu o capacitate de producţie de 2000 tone/an.
38
Tehnologii Organice de Sinteză
1.2 Memoriu tehnic
În cadrul acestui proiect a fost concepută o instalaţie de obţinere a fenolului arătând
necesitatea şi oportunitatea teei propuse şi alegând procedeul tehnologic opti.
!roiectarea s"a realizat cu a#utorul calculelor cinetice şi terodinaice precu şi cu
a#utorul bilanţului de ateriale. În continuare s"a trecut la eleentele de autoatizare şi control a
procesului, la odul de asigurare a transportării şi depozitării, a $entilării şi iluinatului.
!roiectul se finalizează cu nore de tehnică a securităţii uncii şi bibliografia care a stat
la baza acesteia.
38
Tehnologii Organice de Sinteză
Capitolul II
Tehnologia de fabricare
2.1 Importanţa produsului din punct de vedere economic
Fenolul este un produs iportant din punct de $edere econoic, fiind folosit pentru
producerea substanţelor plastice policarbonate %sticle, cd"uri, căşti&, produse pentru igienă
personală şi a coseticilor. 'ste utilizat pentru fabricarea hârtiei, a lichidelor antigel, a lacurilor,
in industria edicaentelor, (n industria coloranţilor şi a parfuurilor. [1]
Utilizarea în tratamente de reântinerire a pielii
!eeling"ul chiic este o tehnică nein$azi$ă % nechirurgicală& pentru a restaura o faţă
ridată, pătată sau distrusă de soare, utilizând o soluţie chiică care $a (ndepărta straturile
superficiale ale pielii. )oile celule ce se forează (n tipul procesului de $indecare produc o
suprafaţă a pielii ai netedă, ai intinsă şi cu aspect ai tânăr. !eeling"ul chiic poate fi utilizat
pe toată faţa sau (n regiuni specifice, cu ar fi fruntea sau aria din #urul gurii. )u trebuie
considerat un substitut pentru un lifting facial nu eliină pielea lăsată şi in e*ces, dar ulţi
oaeni pot beneficia de abele proceduri.
38
Tehnologii Organice de Sinteză
'*istă două tipuri de soluţii chiice utilizate (n peeling+
" fenol,
" acid tricloracetic.
!eeling"ul cu fenol se utilizează pentru a trata riduri fine faciale, pete ale pielii cauzate de
sarcină, anticonceptionale, boli $irale, e*punerea la soare, alte fore de distrucţii cronice ale
pielii cauzate de soare incluzând şi afecţiuni precanceroase ale pielii. !entru că pătează ariile
tratate ale pielii fenolul este utilizat pentru peeling"ul (ntregii feţe sau poate fi folosit pe arii
liitate ale feţei pe o piele unde contrastul cu ariile netratate să nu fie atât de e$ident.
2.2Proprietăţile fizice şi chimice ale produsului
• !roprietăţi fizice+ [2-pag !"]
" este insolubil (n alcool, glicerină, eter, benzen,
" stare de agregare+ solid,
" punct de topire+ ,0,- ./,
" punct de fierbere+ 010,- ./,
" presiune $apori+ 0,2 h!a %20 ./&,
" fenolul este de fapt un benzol la care s"a substituit o grupare hidro*ilică, de aceea are un
caracter uşor acid,
" la teperatura caerei apare sub foră de cristale incolore care prin o*idare sau
ipurităţi pot a$ea o culoare roză până la roşu brun,
" fenolul are un iros (nţepător caracterisic aroat,
38
Tehnologii Organice de Sinteză
" (n contrast cu alcoolii aroatici fenolul nu are caracter nucleofil de substituţie, fiind uşor
electronofil (n poziţia 2para3, fenolul este de cca 0000 de ori ai acti$ ca benzolul,
" fenolii sunt substanţe solide la teperatură obişnuită
" fenolii au caracter slab acid, ceea ce a condus la denuirea de acid feric.
• !roprietăţi chiice+ [1]
Fenolii pot să reacţioneze (n ai ulte oduri şi cu diferite substanţe.
a& 4eacţia fenolilor cu etalele
/
5
6
7
"86 9 )a : /
5
6
7
"8)a 9 6
2
Feno*id de sodiu
b& 4eacţia fenolilor cu bazele
/
5
6
7
"86 9 )a86: /
5
6
7
"8)a 9 6
2
8
Feno*id de sodiu
c& 4eacţia de hidrogenare
/
5
6
7
"86 9 ;6
2
)i /
5
6
00
86
/iclohe*anol
d& <dentificarea fenolilor %Fe/l
;
&
/
5
6
7
"86 9 Fe/l
;
: /
5
6
7
"8Fe/l
2
9 6/l
e& 4eacţia cu 6/l gazos
/
5
6
7
"86 9 6/l : /
5
6
7
"/l 9 6
2
8
/lorobenzen
f& 4eacţia de esterificare cu un alcool
/
5
6
7
"86 9 68"/
2
6
7
: /
5
6
7
"8"/
2
6
7
9 6
2
0
=lcool etilic 'ter difenilic

g& 4eacţia de ardere a fenolului %fenolul aprins arde punând in libertate negru de fu&
38
Tehnologii Organice de Sinteză
/
5
6
7
"86 98
2
: 5/ 9;6
2
8
h& 4eacţii deterinate de prezenţa grupei hidro*il
" reacţia cu )a86
/
5
6
7
> 86 9 )a86 /
5
6
7
> 8)a 9 ? 6
2

" reacţia de eterificare
/
5
6
7
> 8)a 94 > @ /
5
6
7
> 8 > 4 9 )a@
2.3 Tehnologii aplicate industrial pentru faricarea produsului
!entru fabricarea fenolului se folosesc urătoarele tehnologii+
1# $b%inerea fenolului din c&rbuni ['-pag 112 ]
Audronul, produs obţinut prin distilarea uscată a cărbunilor, conţine 0,5"0,, B fenol.
Separarea acestuia din aestec se realizează prin urătoarele operaţii+ concentrarea (n fenol prin
distilare fracţionată a uleiului ediu, e*tracţia cu soluţie de hidro*id de sodiu a fenolului, prin
transforarea acestuia (n fenolat de sodiu, solubil (n apă. 6idroliza fenolaţilor cu acizi inerali
şi separarea fenolului din aestecul de hidro*iarene prin cristalizare la %"1&"%"00
0
/&. !rodusul
brut astfel obţinut se purifică prin rectificare.
38
Tehnologii Organice de Sinteză
2# $b%inerea fenolului din hidrocarburi aromatice
/u e*cepţia unui singur caz, când se porneşte de la toluen, toate etodele de obţinere a
fenolului pe cale sintetică folosesc ca aterie priă benzenul. Seria etodelor petrochiice de
obţinere a fenolului a (nregistrat (n tip o continuă di$ersificare prin elaborarea de noi procedee
sau de noi $ariante tehnologice a procedeelor de#a cunoscute. <n continuare sunt redate
principalele tehnologii de obţinere a fenolului din hidrocarburi aroatice, după care se face o
analiză coparati$ă, a acestora pe considerente econoice.
a! "ţinerea fenolului prin metoda topirii alcaline
= fost priul procedeu de sinteză a fenolului utilizat pe scară industrială şi care astăzi are o
răspândire liitată doar la instalaţiile $echi.
Succesiunea de reacţii care stau la baza procesului este+
/
5
6
5
9 6
2
S8
,
→ /
5
6
7
S8
;
6 9 6
2
8 %0&
/
5
6
7
S8
;
690/2 )a
2
S8
;
→ /
5
6
7
− S8
;
)a 90/2 S8
2
9 ? 6
2
8 %2&
/
5
6
7
− S8
;
)a 9 2)a86→ /
5
6
7
−8)a 9 )a
2
S8
;
9 6
2
8 %;&
/
5
6
7
− 8)a 90/2 S8
2
90/2 6
2
8→ /
5
6
7
−86 90/2 )a
2
S8
;
%,&
Cin punct de $edere tehnologic problee deosebite ridică reacţia %;&, cunoscută sub
nuele de fuziune alcalină şi care se realizează practic (n $ase speciale denuite topitoare,
confecţionate din ateriale rezistente la coroziunea hidro*izilor %fontă aliată cu ;"7 B nichel &.
=gentul de reacţie % hidro*idul de sodiu (preună cu 7" 07 B apă& se topeşte (ntr"un $as, plasat
(preună cu topitorul (ntr"un cuptor (ncălzit cu gaze de ardere, de unde se trans$azează sub
presiune cu un gaz inert (n topitor % figura 0&.
!este asa de hidro*id de sodiu se adaugă treptat, la 210°/ o soluţie 50"50 B benzensulfonat de
sodiu şi apoi teperature se ridică pana la ;;0°/ , unde se enţine până la definiti$area reacţiei
38
Tehnologii Organice de Sinteză
Fig. , Schea instalaţiei de fabricare a fenolului din benzensulfonat de sodiu
0" Das topire )a86, 2" $as fuziuneE ;" rezer$or soluţie benzensulfonatE ," cuptorE 7" $as
stingătorE 5" centrifugăE F > rezer$or soluţie fenolatE 1 > $as acidulareE -" popăE 00" filtru
presăE 00" $as decantorE 02" rezer$or soluţie )a
2
S8
;
E 0;" coloană de distilareE 0," $ase
receptoareE 07" rezer$or fenolE 05" condensator.

Cupă terinarea fuziunii se procedează la G stingerea HI topiturii prin scurgerea acesteia peste
un $olu are de apă, când are loc dizol$area hidro*idului de sodiu şi a fenolatului şi
cristalizarea sulfitului de sodiu. Sulfatul se separă prin centrifugare %5& iar din soluţia răasă se
pune (n libertate fenolul prin acidulare fie cu acizi inerali, fie cu o*izi %S8
2
, /8
2
&. Jasa
neutralizată se supune filtrării %00&, apoi separării prin decantare %00&, când rezultă două faze,
una organică % fenol brut & şi una apoasă. Soluţia de săruri se triite la defenolare cu abur (ntr"o
coloană de uplutură, iar fenolul brut se prelucrează prin distilare sub $id. Se obţin trei fracţiuni,
dintre care una reprezintă fenol pur.
b& "ţinerea fenolului prin hidroliza monoclorenzenului ['-pag 11]
!rocedeul este cunoscut (ncă din anul 0-0, şi se bazează pe hidroliza (n ediu bazic a
clorobenzenului, când au loc urătoarele reacţii+
38
Tehnologii Organice de Sinteză
/
5
6
7
/l 92 )a86→ /
5
6
7
8)a 9)a/l 9 6
2
8
/
5
6
7
8)a9 /
5
6
7
/l→ /
5
6
7
−8−/
5
6
7
9)a/l
/
5
6
7
−8− /
5
6
7
9686→2/
5
6
7
−86
/
5
6
7
8)a 96/l→ /
5
6
7
− 86 9)a/l
Cupă cu este ştiut clorobenzenului face parte din categoria deri$aţilor halogenaţi cu
reacti$itate scăzută (n reacţiile de substituire a clorului, fapt ce ipune condiţii de lucru e*tre
de energie ;10°/ şi 2F0 at.
Schea tehnologică a procesului este prezentată (n figura 2.
38
Tehnologii Organice de Sinteză
Fig.2 Schea instalaţiei de obţinere a fenolului prin hidroliza onoclorbenzenului
0"Das de aestecareE 2" popă triple*E ;" recuperator de căldurăE ," reactorE 7" răcitorE 5, -"
separatoare centrifugaleE F" $as acidulareE 1,0;" popeE 00" $as de spălareE 00" $as decantorE 02,
0," coloane de distilare.
=estecul de reacţie forat din clorbenzen, difenileter şi hidro*id de sodiu este preluat
şi copriat cu popa triple* %2& şi apoi introdus prin interediul recuperatorului de căldură %;&
(n reactor. 4eactorul este tip serpentină %cca 100 lungie& plasat (ntr"un cuptor (ncălzit cu
gaze de ardere. Keperatura (n reactor este de ;10°/, iar tipul de staţionare de ;0 inute.
'fluentul de reacţie este răcit, condensat şi supus detenţei, după care se separă centrifugal %-&
iar fenolul brut este spălat cu apă pentru (ndepărtarea urelor de săruri %00& uscat prin distilare
%02& şi final purificat prin rectificare %0,&. La $ârful coloanei se obţine fenol pur, iar la blaz
răane un reziduu organic.
c& "ţinerea fenolului prin o#iclorurarea enzenului ['-pag#11(]
!rocedeul se desfăţoară (n fază gazoasă, in doua etape+
+ 8*iclorurarea benzenului
/565 96/l 90/2 82→ /567 −/l 9628
+ 6idroliza clorobenzenului
/567−/l 9628 →/567−869 6/l
=cidul clorhidric rezultat din reacţia a doua este recuperat şi utilizat integral (n etapa de
o*iclorurare. 8*iclorurarea se desfăşoară la 200";00°/, pe un catalizator de clorură de cupru şi
38
Tehnologii Organice de Sinteză
fier depuse pe suport, iar hidroliza la ,00"700°/, (n prezenţa fosfatului tricalcic ipregnat cu
săruri de /u, )i sau /o. Siplificat, schea tehnologică este redată (n figura ;
Fig.; Schea instalaţiei de obţinere a fenolului prin o*iclorurarea benzenului
0"4eactor o*iclorurareE 2" coloană separareE ;" schibătoare de căldură E ," separator de fazeE 7"
e*tractorE 5,F,1,00 >coloane de distilareE -" coloană alientare reactorE 00" reactor hidroliză
=estecul de reacţie, forat din benzen şi acid clorhidric recirculat şi aer proaspăt este
alientat (n reactorul de o*iclorurare, care este operat la 200";00°/ şi la presiune atosferică.
4eacţia este condusă la o con$ersie aproape copletă a acidului clorhidric. 'fluentul din reactor
este separat (n coloană %2& la partea superioară rezultând un aestec de gaze şi un azeotrop
benzen"apă. 8 parte din aceşti $apori se recirculă (n reactor pentru reglarea teperaturii , restul
se condensează şi se reflu*ează. !rodusele necondensabile sunt pur#ate (n atosferă. Lichidul de
la baza coloanei este separat (n două faze (n decantorul %,&, faza apoasă se triite la hidroliză, iar
faza organică se utilizează la e*tracţia fenolului din soluţia de acid clorhidric pro$enită de la
reactorul de hidroliză.
d& "ţinerea fenolului prin o#idarea toluenului ['-pag 11)]
38
Tehnologii Organice de Sinteză
=cest procedeu, foloseşte ca aterie priă toluenul şi constă din două faze de o*idare+
/
5
6
7
" /6
;
9;/2 8
2
→/
5
6
7
" /886 96
2
8
/
5
6
7
"/8869 ? 8
2
→ /
5
6
7
" 86" /8
2
8*idarea toluenului la acid benzoic are loc cu aer, (n fază lichidă la 027°/ şi presiune la
2"; at, (n prezenţă de catalizator de cobalt. Faza a doua, de o*idare a acidului benzoic la fenol,
se realizează (n topitură, cu aer şi abur barbotat (n acid benzoic lichid, (n prezenţă de benzoat de
cupru. Jecanisul o*idării (n această etapă este coplicat, studiile efectuate cu izotopi au arătat
că gruparea >86 este legată la un ato de carbon $ecin cu atoul de carbon la care era ataşată
gruparea " /886, do$edind prezenţa ca interediari a unor copuşi salicilici. Schea
instalaţiei de obţinere a fenolului prin acest procedeu este prezentată (n figura ,.
Fig. , Schea instalaţiei de obţinere a fenolului din toluen
0"4eactor o*idare toluenE 2" separator de fazeE ;" schibătoare de căldurăE ," separator gaz"
lichidE 7"coloană separare toluenE 5" coloană separare acid benzoicE F" reactor o*idare acid
benzoicE 1" coloană purificare fenol.
=cidul benzoic obţinut prin o*idarea toluenului după separare şi purificare este introdus
(n reactorul de o*idare %F& unde se enţine (n stare topită. =estecul aer"abur se barbotează
(n asa de reacţie lichidă antrenează pe la partea superioară a recatorului fenol forat şi
cantităţi iportante de acid benzoic. Cupă separare, gazele sunt triise (n atosferă, iar
fenolul se purifică prin distilare. =cidul benzoic separat la baza coloanei se recirculă la
38
Tehnologii Organice de Sinteză
o*idare. 4andaentul (n fenol, raportat la acid benzoic este de 17B. 8*idarea acidului
benzoic la fenol se poate realiza şi (n fază de $apori pe un catalizator de cupru.
e& "ţinerea fenolului prin o#idarea ciclohe#anului ['-pag# 11*]
<n acest procedeu se porneşte de la benzen care este supus unei succesiuni de reacţii,
(ncepând cu hidrogenarea la ciclohe*an, urată de o*idarea acestuia la un aestec ciclohe*anol"
ciclohe*anonă, aestec care prin deshidrogenare conduce la obţinerea fenolului.
86 8 86
962 982 9 962
6idrogenul rezultat (n procese se recirculă (n faza de hidrogenare. 6idrogenarea
benzenului se realizează de obicei (n fază lichidă, sub presiune, folosind catalizatori etalici şi
este larg aplicată industrial (ntrucât ciclohe*anul astfel obţinut cunoaşte di$erse aplicaţii, (n
special (n industria fibrelor poliaidice.
8*idarea ciclohe*anului se conduce cu aer, tot (n fază lichidă, (n prezenţa sărurilor de
cobalt sau a copuşilor cu bor la 0;0"050°/ şi la presiune de ;"0F at. Cehidrogenarea
aestecului ciclohe*anol"ciclohe*onenă la fenol se face la ;20°/ pe catalizator la platină depusă
pe suport. Se ai pot folosi şi catalizatori la nichel şi cobalt pe cărbune acti$, acti$aţi cu adausuri
de săruri de cupru şi cro.
f& "ţinerea fenolului din enzen prin procedeul cuen ['-pag# 11!M
!ria realizare industrială a acestui procedeu datează din anul 0-7;, a$anta#ele sale
tehnologice şi econoice au deterinat o puternică e*tindere a sa, a#ungându"se (n prezent ca
peste -0B din fenol să se obţină pe această cale. Nine(nţeles că s"au dez$oltat ai ulte
tehnologii bazate pe acest proces+ /OJ8@. /84!, a$ând la bază trei faze principale.
+ 8bţinerea izopropil benzenului %cuen&
38
Tehnologii Organice de Sinteză
/6
;
/
5
6
5
9/6
;
" /6"/6
2
=l/l
;
/
5
6
7
" /6
6
;
!8
,
/6
;
+ 8*idarea cuenului hidropero*id
/6
;
/6
;
/
5
6
7
" /6 98
2
/
5
6
7
" 8 "886
/6
;
/6
;
+ Scindarea hidropero*idului la fenol şi cetonă
/6
;
/
5
6
7
"/6 "886 6
9
/
5
6
7
"869/6
;
"/8"/6
;
/6
;
8*idarea cuenului se conduce (n prezenţa unor cantităţi ici P 0,7B de iniţiatori,
capabili de a reduce perioada de inducţie+ hidropero*id de cuen sau săruri de sodiu ale acestuia
Na82, 628, ozon. /a acti$atori ai reacţiei de o*idare s"au propus o serie de substanţe+ aoniac,
carbonat de calciu, foraldehida cu rol de stabilizatori pentru hidropero*id sau de a reduce
perioada de inducţie, ărind astfel $iteza de o*idare.
8*idarea cuenului are loc la teperaturi sub 020°/, iar ecanisul forării
hidropero*idului se bazează pe reacţii (n lant. [- pag# 2*]
/6
;
/6
;
86
/6 6
;
/−/886 9 /6
;
−/−/6
;
38
Tehnologii Organice de Sinteză
/6
;
6
2
S8
,
8
/6
;
)886 −/Q/6
2
90/28
2
96
2
8
46 → 4

96

46" cuen
4

9 82→ 488

488

946→4886 94

În cazul (n care concentraţia hidropero*idului (n produsele rezultate nu depăşesc ;0B,
reacţiile se produc fără descopuneri ale acestuia. Keperatura nu trebuie să depăşescă 020°/,
iar produsul nu trebuie să $ină (n contact cu catalizatorii de o*idare.
2.$ %naliza critică a tehnologiei de faricaţie şi &ustificarea tehnologiei
alese
Kehnologia de fabricare este+ $b%inerea fenolului din benzen prin procedeul cumen [(]
Sinteza fenolului se poate realiza prin ai ulte etode şi procedee tehnologice. 4epartiţia
capacităţilor de producţie a fenolului pe diferite procedee este dictată de urătorii factori+
• baza de aterii prie,
• $alorificarea produselor secundare,
• in$estiţii,
• costuri de producţie.
38
Tehnologii Organice de Sinteză
=cestea sunt criteriile după care se face analiza coparati$ă a tehnologiei de obţinere a
fenolului din benzen prin procedeul cuen. = ales această tehnologie deoarece prin prisa
costurilor de producţie, cele ai ici $alori se (nregistrează (n procedeele cuen, (n prezent
obţinându"se circa -0B din fenol produs (n lue. Naza de aterie priă este de 0.-1 t (n
procedeul cuen ceea ce (nseană că nu sunt (nregistrate costuri ari pentru obţinerea
fenolului.
=lte criterii pentru care a ales această tehnologie sunt+
• gradul de puritate al produsului finit,
• capacitate de producţie,
• fiabilitatea instalaţiei,
• consuul de energie,
• costul in$estiţiei,e*ploatării şi (ntreţinerea instalaţiei.
2.' Materii prime si au#iliare pentru realizarea tehnologiei alese
Jateriile prie care stau la baza obţinerii fenolului prin procedeul cuen sunt +
+ Nenzenul
+ !ropena
• Nenzenul " se (ntâlne te (n gazul de ș huilă, (n petrol i (n produsele lichide ale distilării ș
uscate a nuero ilor copu i organici boga i (n carbon %huilă, ș ș ț lignit etc.&. ["]
Proprietăţi fizice
+ 'ste un lichid incolor,
+ '*tre de inflaabil i $olatil, a$ând un ș indice de refrac ie ț de 0,70
+ Dâscozitatea sa este ai slabă decât cea a apei,
38
Tehnologii Organice de Sinteză
+ 'ste foarte solubil (n sol$en i organici polari, iar (n apă se solubilizează ai greu, ț
+ 'nergia iniă de aprindere este de 0,2 R.
+ Nenzenul arde cu o flacără galbenă, forând apă i ș dio*id de carbon, fuegând.
(eac ii chimice ț
• +itrare - prin nitrarea benzenului se ob ine ț nitrobenzen i apă. ș
/
5
6
5
9 6)8
;
→ /
5
6
7
)8
2
9 6
2
8
• ,idrogenare - are loc la ,70 - i la 00 at, (n prezen a unui catalizator %de ș ț nichel sau
platin&&, forându"se ciclohe.an.
/
5
6
5
95 62 /5602
• Clorurare - prin clorurare (n prezen ă de catalizatori %Fe/l ț
;
, =l/l
;
, Sn/l
;
, etc.&,
benzenul forează clorbenzen.
/
5
6
5
9 ; /l
2
→/
5
6
7
/l

)tilizări * principala sa (ntrebuin are este cea de reacti$ interediar pentru sinteza altor ț
copu i chiici. /antită i ai ici de benzen sunt utilizate la fabricarea ș ț pneurilor,
lubrifian ilor ț , coloran ilor ț , detergen ilor ț , edicaentelor, e*plozibililor sau pesticidelor.
• !ropena [)]
Proprietăţi fizice
+ !ropenă are o densitate ai are decât punctul de fierbere şi de etilenă datorită
diensiunilor sale ai ari,
+ 'a are un punct de fierbere uşor ai scăzut decât propan şi este astfel ult ai $olatil,
+ <i lipseşte puternic obligaţiuni polare, dar olecula are un ic oent, dipol, datorită
sietriei sale reduse.
38
Tehnologii Organice de Sinteză
+ La teperatura caerei şi a presiunii atosferice, propena este un gaz, ca şi ulte alte
alchene, este incoloră, cu un iros slab, dar neplăcut.
)tilizări * propenă şi benzenul sunt con$ertite (n acetonă şi fenol, prin interediul
procesului de cuene. !ropena este de aseenea, folosită pentru a produce izopropanol %propan"
2"ol&, acrilonitril, o*id de propilenă %epo*ipropan& şi epiclorhidrină. Otilizări ale propenei includ
aestec pentru benzină %10B din $olu&, copolier de polipropilenă, sinteză de izopropanol,
trieri şi tetraeri pentru detergenţi, o*id de propilenă, cuen şi glicerină.
/aterii au.iliare0
• Koluen [*]
Otilizarea principală " substanţa chiică din toluen este de a face benzen şi *ileni
utilizând un nuăr de tehnologii. Jai ult de 70B din cererea de toluen este utilizată (n
producţia de benzen şi *ileni.
Proprietăţi fizice+
" Keperatura de autoaprindere o/""""""""""""",10
" /u punct de fierbere . / """"""""""""""""""000
" Koluen, cunoscut anterior ca toluol, este clar apă >insolubilă, lichid cu iros tipic de
diluanţi pentru $opsea.
• /lorul [!]
Proprietăţi fizice
+ La teperatură standard şi de presiune, doi atoi de clor sub fora oleculei biatoice
/l
2.

+ =cesta este un gaz galben"$erde, care are iros puternic distincti$,
38
Tehnologii Organice de Sinteză
+ !unct de fierbere (ntr"o atosferă (n #urul $alorii de ";, regulate este T /, dar poate fi
lichefiat la teperatura caerei, cu o presiune de peste 1 atosfere.
Proprietăţi chimice
• Hidroliza - la 27 . / şi presiune atosferică, un litru de apă se dizol$ă ;.25 g sau 0.02 L
de clor gazos. Soluţii de clor (n apă conţin clor %/l
2&,
acid clorhidric, acid hipocloros.
/l
2
9 6
2
8 6/l 9 6/l8
=ceastă con$ersie spre dreapta se nueşte disproporţionare, deoarece clorul ingredient atât
creşteri şi scăderi (n stare de o*idare forale. Solubilitatea de clor (n apă este crescută (n cazul (n
care apa conţine hidro*id de dizol$at alcalin.
/l
2
9 2 86
>
: /l8
>
9 /l
>
9 6
2
8
• =cidul sulfuric [11]
Proprietăţi fizice şi chimice
2cidul sulfuric 34I5, ,
2
6$

, este un foarte acti$ acid ineral %nu este un acid organic&, totodată
este cel ai iportant copus al sulfului.
" acidul sulfuric, 62S8, este un acid corosi$,
" uleios,
" incolor, cu cea ai are tărie dintre acizi.
" când acidul sulfuric este aestecat cu apa se dega#ă căldură.
" punctul de topire+ "2./
+ punctul de fierbere+ ;2F./
+ densitate+ 0.1,g/L
38
Tehnologii Organice de Sinteză
4eacţia de hidratare a acidului sulfuric este puternic e*oteră. Cacă se adaugă apa
acidului, acesta poate (ncepe să fiarbă, stropind persoanele din #ur. Întotdeuna se adaugă acid (n
apă şi )O in$ers. În atosferă, cobinat cu alţi copuşi chiici, produce ploaia acidă. =cidul
sulfuric reacţionează şi cu etale cu ar fi zincul. 4eacţionează şi cu bazele, forând săruri şi
apă. 4eacţiile dintre acizi şi baze se nuesc reacţii de neutralizare şi se e$idenţiază prin
schibarea culorii indicatorilor la neutralizare şi se e$idenţiază prin schibarea culorii
indicatorilor la forarea sării, care nu are caracter acid şi nici bazic.
• 6oda caustic [11]
Proprietăţi fizice
+ !h puternic alcalin,
+ !unct de fierbere 0;-0°/,
+ Keperatura de aprindere → nu se aprinde,
+ 'ste o substanţă solidă, albă, higroscopică, fără iros,
+ Se dizol$ă uşor (n apă cu dega#are de căldură,
+ 'ste solubilă (n alcool etilic şi etilic,
+ )u este $olatil, dar se ridică uşor (n aer sub foră de aerosoli.
Proprietăţi chimice
+ 4eacţia bazelor solubile cu indicatorii → colorează (n albastru turnesolul şi (nroşeşte
fenolftaleina.
+ 4eacţia bazelor solubile cu o*izii acizi.
38
Tehnologii Organice de Sinteză
)a869/82Q)a2/8;9628
+ 4eacţia bazelor solubile cu acizii
)a8696/LQ)a/l9628
)tilizări * fiind o bază a etalului alcalin este folosit frec$ent ca reacti$ (n laboratoare.
'ste folosit la fluidizarea argilelor refractare şi contribuie la disocierea disilicaţilor şi
trisilicaţilor. <n industrie, )a86 ai este utilizat la fabricarea săpunului din grăsii, la obţinerea
fibrelor artificiale %de e*. atase artificiala&, la ercerizarea bubacului şi la fabricarea sodei de
rufe %)a2/8;&. Ce aseenea, )a86 este utilizat la obţinerea celulozei din len, la rafinarea
produselor petroliere, la regenerarea cauciucului şi la fabricarea fenolului şi produselor de
(nalbire.

2.,.Mecanismul de reacţie
/ecanismul reac%iilor de alchilare [12# 7ag-1]
38
Tehnologii Organice de Sinteză
/a agent de alchilare, (n afară de halogenuri de alchil, pot fi folosite şi alchenele (n
prezenţa acizilor tari %acid sulfuric&. 4eactantul electrofil este (n acest caz, carbocationul
alchenei, rezultat din transferul unui proton de la acid la dubletul electronic U al dublei legături,
de e*eplu+
" alchilarea benzenului cu propena* in prezenţa acidului sulfuric, are loc reacţia+

C,
'
8C, 9 C,
2
: ,
:
C,
'
8C,
:
8C,
'

carbocationul alchenei

!rodusul final de reacţie este izopropilbenzenul şi nu propilbenzenul deoarece la fi*area
protonului alchena forează un carbocation secundar, care este ai stabil decât cel priar.
" o.idarea benzenului0
6
;
/"/Q8
/6
2
"/6
;
8*idare blândă acetofenona
/r
2
8
;

8


86
/
o*idare acid benzoic
energică
" o.idarea alchilbenzenilor
<ndustrial se aplică o*idarea cuenului %izopropilbenzenului& la hidropero*id de cuen %cu
aer la 020
o
/ şi , at.& şi descopunerea hidropero*idului (n acetonă şi fenol (n prezenţa acidului
sulfuric %0,02"0,0B&.
38
Tehnologii Organice de Sinteză
6
;
/ 8 86
6
;
/"/6"/6
;
/ /6
;
86


6
;
/

98
2

t
0
/,p 6
2
S8
,
9 /Q8
6idropero*id de cuen Fenol 6
;
/
propanona%acetona&
2.-..alculul termodinamic pentru reacţiile care intră /n proces
T92(;C92!*-
n
i
" nuărul de oli de reactant care a reacţionatE
38
Tehnologii Organice de Sinteză
/p
i
"căldura specifică a reactantului VR/WgXWME
Y/pQ Zn
i
X/p
i
%n
p
X/p
p
"n
r
X/p&
Y6[
2-1
Q Zn
i
X6f
i
"Zn
#
X6f
#
/6
;

/
5
6
7
\/ \886 6
9
/
5
6
7
86 9 /6
;
\/\/6
;
/6
;
8
1. <ntalpia → T9 2!*-
Y6[
K
Q 6[
f2-1 fenol
96[
f 2-1 acetona
\6[
f 2-1 cuen
6[
f 2-1 fenol
Q "-5,, W#/ol
6[
f 2-1 acetonă
Q "20F,5 W#/ol
6[
f 2-1 cuen
Q ;,- W#/ol
Y6[
K
Q "-5,,"20F,5";,-
=,;
T
9 -'1)>! -?@mol
2# <ntropia
∆S
K
Q S[
f2-1 fenol
9S[
f 2-1 acetonă
\S[
f 2-1 cuen
S[
f2-1 fenolQ
;07,5 #/olW
S[
f 2-1 acetonă
Q 2-,,- #/olW
S[
f 2-1 cuen
Q ;11,5 #/olW
∆S°
K
Q %;07,59 2-,,-&";11,5
∆6°
T
9221>! ?@mol -
38
Tehnologii Organice de Sinteză
'# <nergia liber&
∆A
K
Q Y6°
K
"K]∆S°
K
∆A
K
Q ";0F,-" 2-1]220,-
∆A
T
9 - "">1 ?@mol -
1. <ntalpia → T9'' -
7ropriet&%i termodinamice
Tabelul nr#1 [1' - 2ne.a 4II pg#!1 ]
/p
fenol
Q =
0
9 =
0
% & 9=
2
% &
2
9=
;
% &
;
9=
"2
% &
"2
Q ";597-1X ;,;/0000",1;,;%;,;/0000&
2
907;,0%;,;/0000&
;
90,00X%0000/;,;&
2
Q ";59207,00"75,1795,0F90
Bormula Cenumire
substan%&

2!*
2
1
2
1
2
2
2
'
2
-2
D
@
m
o
l

-
D
@
m
o
l

-
D
@
m
o
l

-
2
D
@
m
o
l

-
'
D
@
m
o
l

-

D
@
m
o
l

-
/
5
6
5
8 Fenol ;07,5 ";5,0 7-1,0 ",1;,; 07;,0 0,00
/
-
6
02
/uen ;11,5 "F,,2 -0,,, "5F2,7 0-F,0 0,F0
/
;
6
5
8 =cetonă 2-,,- "20,5 ;70,7 "22-,; 52,; 0,-;
38
Tehnologii Organice de Sinteză
Q 001,,;#/olW
/p
cuen
Q =
0
9 =
0
% & 9=
2
% &
2
9=
;
% &
;
9=
"2
% &
"2
Q " F,,29-0,,,X;,;/0000"5F2,7X%;,;/0000&
2
90-F,0%;,;/0000&
;
90,F0X%0000/;,;&
2
9 "F,,2 9;0;,5; "F-,009F,-,97,-,
Q 0F,,2 #/olW
/p
acetonă
Q =
0
9 =
0
% & 9=
2
% &
2
9=
;
% &
;
9=
"2
% &
"2
Q " 20,59;70,7X;,;/0000"22-,;%;,;/0000&
2
952,;%;,;/0000&
;
90,-;X%0000/;,;&
2
9 " 20,5 9020,75"25,-F92,709F,1-
Q 12,;- #/olW
Y/pQ %/p
fenol
9/p
acetonă
&"/p
cuen
Q%001,,;912,;-& " 0F,,2
=Cp92">"2 ?@mol-
∆6°
K
Q ∆6°
2-1
9 Q 9=
;
]%K/0000&
;
9=
"2
]%K/0000&
"2
MdK
Y6°
K
Q ";0F-009^
K
2-1
X25,52 dK
Y6°
K
Q ";0F-009 25,52 %;,;"2-1&
Y6°
K
Q ";0F-00900-F,-
=,°
T
9- -'1")12>1D@mol

38
Tehnologii Organice de Sinteză
Y6[
2-1
Q " ;0F,- ]0000
Y6[
2-1
Q " ;0F-00 R/ol
2# <ntropia
∆S°
K
Q ∆S°
2-1
9 Q 9=
;
]%K/0000&
;
9=
"2
]%K/0000&
"2
MdK
∆S°
K
Q 220,-]0000925,52 %;,;"2-1&
∆6°
T
9 22'1!)>! D@mol
'# <nergia liber&
∆A
K
Q Y6°
K
"K]∆S°
K
∆A
K
Q " ;05F02,0 ";,;]22;0-F,-
∆A
T
9 -)"*'!2*1>* D@mol -
Concluzii
<n ura calculelor efectuate s"a constatat+
Y6°
K
P 0 → reacţia este e*oterăE
∆A
K
P 0 : reacţia decurge de la stânga la dreaptaE
T
0 ∆
1 2 : reacţia este spontană (n sensul procesuluiE
_6°
K
P 0 şi _S°
K
` 0 : reacţiile sunt spontaneE
38
Tehnologii Organice de Sinteză
2.3 Proleme de cinetică şi factorii care influenţează tehnologia
!rocesul cuen este de departe cel ai iportant proces sintetic pentru producţia de
fenol, reprezintă -0B din capacitatea fenol sintetic (n luea occidentală. [1]
/uen este o*idat cu o*igen %din aer& pentru a fora cuen hidropero*id %/6!&.
6idropero*idul este descopus ulterior (n fenol şi acetonă, folosind un acid ineral puternic ca
un catalizator. /uen ca o aterie priă pentru acest proces este produs din benzen şi
propilenă. /atalizatorul de acid este eliinat, aestecul de cli$a# este fracţionat pentru a produce
produse de (naltă puritate. /6! este apoi concentrat şi despicat pentru fenol şi acetonă, (n
prezenţa unui catalizator de acid. !rocesul produce, fenol şi acetonă de inaltă calitate pentru toate
aplicaţiile.
Kehnologia noastră fenol foloseşte un siste foarte eficient de o*idare uscat, ceea ce duce
la un randaent de o*idare de ai ult de -7B prin reducerea forării de produse.
Bactorii care influen%eaz& tehnologia sunt0
+ cinetica de reacţie şi selecti$itate,
+ aer copriat şi gaz aerisire, cerinţele de siguranţă şi de trataent,
+ cost cu o schibare a procesului prin iniizarea in$entarului de /6!.
38
Tehnologii Organice de Sinteză
2.4 5escrierea pe faze a tehnologiei de faricaţie
6idropero*idul de cuen se descopune (n prezenţa acidului sulfuric (n fenol şi acetonă,
proces prezentat (n figura 7. [-pag#2*(]
Figura 7. Schea tehnologică a instalaţiei de fabricare a acetone şi a fenolului din cuen
0"=utocla$ă de hidrogenare, 2" filtru presă, ;" autocla$ă de o*idare, ," coloană de degazare, 7"
autocla$ă de descopunere a hidropero*idului de cuen, 5"$ase de colectare a acidului, F"
coloană de spălare, 1" coloană de distilare a acetone, -" coloană de distilare a cuenului, 00"
coloană de distilare a fenolului, 00" $ase de cristalizare a fenolului
38
Tehnologii Organice de Sinteză
62 cuen
aer
gaze inerte
62S8,
dil.
628
6idrogenare
Filtrare
8*idare
Cegazare
Cescopunere
/olectare
Spălare
38
Tehnologii Organice de Sinteză
acetonă
cuen
acetofenonă
fenol
• 1-,idrogenare
În coloana %0& se aduce cuenul proaspăt şi cel recirculat de la coloana %-& şi hidrogen.
6idrogenarea se efectuează seicontinuu (n autocla$e cu agitare ecanică sub presiune de
hidrogen şi (n prezenţa pulberii de )i la teperatura de -7°/.
• 2-Biltrare
/uenul purificat este trecut prin filtrul presă %2&, unde se reţine catalizatorul şi (n final (n
atocla$a %;&.
• '-$.idare
=re loc o*idarea la hidropero*id de cuen şi )a86, la un p6Q 1,7"00,7. /a eulgator
se foloseţte stearatul de sodiu sau lauratul sulfonat de sodiu (n proporţie de 0,2"0,,B. =erul
Cistilare acetonă
Cistilare cuen
Cistilare fenol
/ristalizare
38
Tehnologii Organice de Sinteză
introdus trebuie să fie absorbit total. Crept prootor al reacţiei se foloseşte ozonul. !rocesul se
opreşte la o con$ersie de 27B, deoarece peste această $aloare au loc reacţii secundare care scad
randaentul (n fenol şi acetonă şi pro$oacă apariţia unor copuşi cu caracter de răşini.
!resiunea de o*idare $ariază (ntre ;,-2.00
7
"7,11.00
7
)/
2
. !entru a eliina orice pericol de
e*plozie, (n zona de reacţie se enţine o atosferă de $apori de apă. =estecul de hidropero*id
de cuen şi cuen din autocla$ă %;& trece (n coloana de degazare %,&.
• -Cegazare
Se eliină gazele inerte absorbite (n asa de reacţie. Cupă aceasta aestecul este triis
(n autocla$a %7& de descopunere a hidropero*idului.
• (-Cescompunere
Se aduce soluţia diluată de 6
2
S8
,
, obţinându"se o concentraţie de 0,02"0,0B. !rodusele
de descopunere au urătoarele copoziţii+
+ 1% acetonă, α" etilstiren 0%, cuen F0%, fenol 0,%, acetofenonă 0%. =estecul de
reacţie din autocla$e %7& este decantat (n %5& .
• "- Colectare
Se separă acidul sulfuric care se recirculă şi faza organică. =cesta trece (n coloana %F&
pentru distilarea acetonei. =cetona care se separă la $ârf se depozitează, iar produsul din blazul
coloanei trece (n coloana %-& de distilare sub $id peste izolarea cuenului.
• )- 6p&lare
Spălarea urelor de 6
2
S8
,
, după care se triite la coloana %1& pentru distilarea acetonei.
• *-Cistilare aceton&
=cetona care se separă la $ârf se depozitază, iar produsul din blazul coloanei trece (n coloana %-&
de distilare sub $id peste izolarea cuenului.
38
Tehnologii Organice de Sinteză
• !- Cistilare cumen
• 11-Cistilare fenol
!rodusele din blazul coloanei %-& trec (n coloana %00& de distilare sub $id unde se separă
fenolul care cristalizează (n %00&. =cesta se recirculă apoi (n autocla$e %0&. <n blazul coloanei
%00& răâne acetofenona care se triite la depozitare.
• 11- Cristalizare
2.12 6ilanţ de materiale
Se face bilanţul de ateriale (n scopul de a deterina cantitatea de aterial care intră,
ies, se acuulează, se regenerează sau se consuă (ntr"un proces industrial pentru un anuit
tip. <n cadrul bilanţului de aterial trebuie să se ia (n considerare baza de tip. <n cazul
proceselor continu se poate face pe oră, pe zi, pe lună sau la un anuit inter$al de tip.
Nilanţul de ateriale poate fi total dacă se referă la ântreaga instalaţie sau parţial dacă se referă
la o anuită operaţie. !entru (ntocirea bilanţului de aterial este necesar fondul anual de tip,
producţia anuală. <nstalaţia tehnologică funcţionează continu (n ; schiburi a câte 1 ore şi ;;0
zile pe an.
38
Tehnologii Organice de Sinteză
Se calculează+
Porar

7 VWg/oraM
P teoretic7 VWg/oraM
! an Q 2000 t/ an
aQ-,B
/on$ersia propenei Q --,2 B
/oncentraţia propenei Q F, B
4est propan
4aport benzen + propena QF ,,+0
/on$ersia cuenului+ -FB
Se obţin polialchilati (ntre - şi 00B %-,7B& faţă de cuen, se ia o*igen din aer %20B o*igen,F-B azot&.
4eacţiile pentru bilanţul de ateriale sunt urătoarele+
1# 2lchilarea benzenului cu propena
6 6
/
5
6
5
9 /6
;
b/6 >/6
;
/
5
6
7
9 /
5
6
7
/
5
6
7
"/6"/6
;
96
9
315

benzen propenă /6"/6
;
/6"/6
;
38
Tehnologii Organice de Sinteză
/6
;
"cople* c /6
;
2# $.idarea izopropilbenzenului
6
;
/ 8 86
6
;
/"/6"/6
;
/ /6
;
86


6
;
/

98
2

t
0
/,p 6
2
S8
,
9 /Q8 325
6idropero*id de cuen Fenol 6
;
/
propanonă%acetonă&
'# Eeac%ia principal&
/6
;

/
5
6
7
\/ \886 6
9
/
5
6
7
86 9 /6
;
\/\/6
;
3'5
/6
;
fenol 8
cuen

acetonă

# Eeac%ia secundar&
/
5
6
5
92/6
;
"/6"/6
;
/6
;
"/6"/6
;
35
benzen propenă poliachilaţi
38
Tehnologii Organice de Sinteză
Porar = dg/ oră M
P teoretic7 7 2,38,$3 dg/ oră M
J benzen Q F1g/ol
J propena Q ,2g/ol
J izopropilbenzen Q 020g/ol
J o*igen Q ;2g/ol
J cuen Q 072g/ol
J fenol Q -,g/ol
J acetona Q 71g/ol
Conform reac%iei '
072g/ol cuen...................-,g/ol fenol..............................71g/ol acetona
*.............................................251,5,; g/ora fenol...................e
*Q ,;,,,00 dg/ oră cuen
eQ 057,F71 dg/ oră acetonă
/on$ersia cuenului -FB
,;,,,00 ,,F,1;5 dg/ oră cuen con$ertit
38
Tehnologii Organice de Sinteză
/uen nereacţionat
,,F,1;5 > ,;,,,00Q0;, ,;7 dg/ oră cuen nereacţionat
Conform reac%iei 2
020g/ol izopropilbenzen.....................;2g/ol o*igen.........................072g/ol cuen
*..............................................................e...........................................,,F,1;5 g/ol cuen
* Q ;7;,77, dg/oră izopropilbenzen
e Q -,,210 dg/ oră o*igen
000 Wg aer............................................20 Wg o*igen................................F-Wg azot
*............................................................-,,210 Wg o*igen.......................e
*Q ,,1,-7F dg/ oră aer
eQ ;7,,5F5 dg/ oră azot
Conform reac%iei 1
F1g/ol benzen..........................,2g/ol propena.......................020g/ol izopropilbenzen
*..................................................e......................................;7;,77, Wg/ora i*opropilbenzen
*Q 22-,100 dg/ oră benzen
eQ 02;,F,; dg/ oră propenă
Conform reac%iei secundare
polialchilaţi Q ,,F, 1;5 -,,/000 Q ,2,7,,
38
Tehnologii Organice de Sinteză
F1g/ol benzen ..........................2f,2 g/ol propena.........................052 g/ol polialchilati
*...................................................e.............................................,2,7,, Wg/ora polialchilati
*Q 20,,1, dg/ oră benzen
eQ 22,07- dg/ oră propenă
Kotal propenă Q 22,07- 902;,F,; Q0,7,102 dg/ oră propenă
/on$ersia propenei+ --,2 B
0,7,102 Q 0,5,-FF dg/ oră propenă con$ersată
!ropenă recirculată
0,5,-FF" 0,7,102 Q 0,0F7 dg/ oră propenă
/oncentraţia propenei +F,B
0,5,-FF Q 0-1,50F dg/oră propenă introdusă
4est propan
0-1,50F"0,5,-FFQ 70,5,0 dg/oră propan
!ropenă nereacţionată
0,5,-FF" 02;,F,; Q 2;,2;, dg/ oră
/onfor raportului
38
Tehnologii Organice de Sinteză
0,F1Wg benzen ....................0,0,2 Wg propenă
*............................................0-1,50F Wg propenă
*Q ;511,500 Wg/ora benzen reintrodus (n siste
Nenzen nereacţionat
;511,500" % 22-,1009 20,,1,& Q ;,;1,;0F Wg/ora benzen neracţionat
/ateriale intrate [-g@ora] /ateriale ieFite [-g@ora]
Nenzen Q ;511,500
!ropenă Q0-1,50F
=er Q ,,1,-7F
Fenol Q 251,5,;
=cetonă Q057,F71
!ropan Q 70,5,0
!olialchilati Q ,2,7,,
!ropena recirculată Q0,0F7
/uen nereacţionat Q0;,,;7
=zot Q ;7,,5F5
Nenzen nereacţionat Q ;,;1,;0F
Total 9 ''">1)( -g@or& Total 9 ''">1)* -g@or&
38
Tehnologii Organice de Sinteză
2.11 Tipuri de utilităţi
.
• 'nergia electrică
• =pa > alientarea (ntregii platfore se face dintr"un rezer$or de apă din beton,
seiângropat, situat (n incinta unităţii,
• 'nergia terică > se asigură de centrale terice proprii,
• =erul introdus (n proces trebuie să fie absorbit total.
38
Tehnologii Organice de Sinteză
Capitolul III
Controlul Fi automatizarea fazelor tehnologice
3.1 %parate de măsură şi de control finite
• Kraductor de presiune intergrat [1(]
Structura de traductor integrat de grosiea cea ai răspândită face apel la o punte de
tensioetre rezisti$e %de tip p& difuzate (ntr"o diafragă foarte subţire, care sub acţiunea
presiunii se deforează. Sensibilitatea relati$ă a unui tensioetru rezisti$ este de ordinul 000"
200, $aloarea aceasta ridicată (n coparaţie cu cea a tensioetrelor cu fir etalic %care este de
0,7",& fiind datorată $ariaţiei obilităţii edii a purtătorilor sub influenţa unui efort ecanic
anizotrop. =cest tip de traductoar de presiune cunoaşte şi o realizare industrială fiind accesibil ca
produs de catalog.
=ceste traductoare s"au dez$oltat (ntr"o serie care acoperă o gaă relati$ largă de presiuni.
Sensibilitatea cu teperatura se copensează prin introducera unor reţele rezisti$e (ntr"o
(ncapsulare hibridă.
• Kraductoare de debit tahoetrice
'leentul traductor al debitetrelor tahoetrice este constituit dintr"un rotor cu palete
ontat (ntr"o carcasă ce se introduce (n #etul de fluid. 4otorul este antrenat de fluid, atingând o
turaţie proporţională cu $iteza fluidului prin conductă. Kransiterea turaţiei se face cu
traductoare inducti$e, cu traductoare de pro*iitate. Onele tipuri de astfel de traductoare sunt
direct copatibile cu ni$elele logice uzuale, altele iplică transforarea de ipedante şi
aplificare, (n tensiune deplasări de ni$ele de tensiune sau intercalarea unui aplificator tapon
(nainte ca senalul să fie utilizabil.
38
Tehnologii Organice de Sinteză
• Keristoare
Jăsurarea teperaturii cu a#utorul teristoarelor se realizează siplu, ni$elul de senal
fiind ridicat. În general se utilizează cu rezistenţe (n serie şi paralel care deterină pe inter$alul
de teperatură de interes liniarizarea caracteristicii V4KM, obţinându"se astfel precizii de 0,7"0B.
'*istă şi teristoare cu coeficient poziti$ de teperatură caracterizate de o scădere lentă a
rezistenţei până la o teperatură de prag de la care (ncăpând, rezistenţa creşte brusc cu ordine de
ărie. Catorită acestei proprietăţi, teristoarele cu coeficient poziti$ de teperatură sunt
utilizate ca dispoziti$e cu prag de teperatură sau ca siguranţe cu re$enire autoată.
• Kerointrerupatoare
Couă soluţii constructi$e sunt ilustrate de terointrerupătorul cu bietal şi teroetrul
regulator. Kerointrerupătorul cu bietal este disponibil (ntr"o $arietate foarte are de tipuri,
acoperind o gaă largă de teperaturi, schee de contacte noral (nchise şi deschise şi $alori
noinale ale curentului. Keroetrul regulator se (ntâlneşte (n di$erse instalaţii de terostatare,
el asigură o rezoluţie de circa 0,0"0,7[/.
8rice dilatare a unui corp solid, a unui lichid sau a unui gaz poate fi preluată de un traductor de
deplasare, realizându"se astfel un teroetru.
• 'lectrodul de sticlă
'ste alcătuit dintr"o ebrană de sticlă cu o copoziţie specială şi o grosie de 70"000
g" a$ând de obicei o foră sferică cu diaetrul de 7";0 . <n interiorul sferei deliitate de
această ebrană se introduce o soluţie tapon cu un p6 constant şi un electrod de conatct.
=cest electrod de sticlă face parte din clasa elecrozilor cu ebrană. Otilizarea sa (n ăsurările
de p6 bazându"se pe faptul că potenţialul care apare la interfaţa soluţie ăsurată, ebrana
depinde de acti$itatea ionilor de hidrogen din soluţia ăsurată.
38
Tehnologii Organice de Sinteză
Capitolul I4
7robleme de protec%ie a muncii Fi norme 7#6#I#
Jăsurile prin care se asigură supra$egherea corespunzătoare a sănătăţii lucrătorilor (n
funcţie de riscurile pri$ind securitatea şi sănătatea (n uncă se stabilesc potri$it regleentărilor
legale, a Legii securităţii şi sănătăţii (n uncă nr. ;0-/2005 # [1]
În scopul asigurării securităţii şi sănătăţii lucrătorilor, trebuie să se respecte ăsurile de
!.S.<. +
• să fie cunoscute şi respectate, toate ăsurile de !.S.<. S< S.S.J.E
• să fie realizată (ntreţinerea tehnică a locului de uncă, a echipaentelor şi a
dispoziti$elor, iar orice neconforităţi constatate şi susceptibile de a afecta securitatea şi
sănătatea lucrătorilor să fie corectate cât ai curând posibil.
• să fie curăţate utila#ele echipaentele şi dispoziti$ele cu regularitate pentru a se asigura
un ni$el de igienă corespunzător locului de uncă.
• să fie păstrate (n peranenţă libere căile de acces ce conduc spre ieşirile de urgenţă şi
ieşirile propriu"zise.
• să fie cu regularitate intreţinute şi $erificate echipaenteleşsi dispoziti$ele de securitate,
destinate pre$enirii sau eliinării pericolelor.
• purtarea obligatorie a echipaentelor indi$iduale de protecţie.
• folosirea dispoziti$elor de protecţie corespunzătoare locurilor de uncă.
38
Tehnologii Organice de Sinteză
B<+$GUG este o substanţă to*ică şi corozi$ă, eană $apori to*ici, de aceea se $a lua
urătoarele ăsuri de protecţie+
• purtaţi echipaent de protecţie+ ochelari pentru protecţia copletă a ochilor, ănuşi,
(brăcăinte corespunzătoare de protecţie, ască de protecţie, aparat de respiratie,
• fenolul se păstrează nuai (n recipientul original, (ntr"un loc răcoros şi bine $entilat,
• produsul nediluat nu trebuie utilizat (ntr"un spaţiu (nchis fără o bună $entilaţie,
• nu de$ersaţi fenolul (n canalizare sau (n ediu, duceţi la un centru autorizat de
colectare a deşeurilor,
• păstraţi containerele (nchise atunci când nu sunt utilizate şi trebuie să fie etichetate,
• depozitaţi la teperatură abiantă ferit de soare şi de uiditate sau alte deşeuri,
• condiţiile de uncă (n spaţii (nchise trebuie bine aerisite,
• nu inspiraţi $aporii/fuul.
In cazul în care0
" la contactul cu ochii → se spală iediat cu ultă apă şi se consultă edicalE
" la contactul cu pielea → se spală iediat cu ultă apă şi săpunE
" (n caz de (nghiţire a nu se pro$oca $oa→ se consultă iediat edicul şi se arată
abala#ul %recipientul& sau eticheta.
To#icitatea fenolului - fenolul este un to*ic protoplasatic, care pătrunde (n interiorul
celulei, prin solubilizarea lipidelor. =cţionează asupra sisteului ner$os central producând
hipoterie şi paralizia centrului $asootor.
38
Tehnologii Organice de Sinteză
.ontactul cu pielea- este un iritant puternic pentru piele. Local, fenolul e*ercită o acţiune
caustică asupra pielii pro$ocând leziuni gra$e, albicioase, dureroase. Ara$itatea leziunilor
este (n funcţie de concentraţia soluţiei, tipul de contact şi diensiunea zonei de e*punere.
Soluţiile diluate pro$oacă deratite se$ere, ai ales la contact repetat.
.ontactul cu ochii - este un iritant puternic pentru ochi. !ătrunderea accidentală (n ochi a
fenolului sau a soluţiilor concentrate, pro$oacă o iritaţie se$eră, care poate duce la
distrugerea cornei.
Inhalare " inhalarea sub foră de $apori (n doze cronice duce la iritarea căilor respiratorii
şi deterină scleroza $aselor sanguine.
Ingestia- (n caz de ingestie, produce efecte caustice asupra tubului digesti$, tulburări
neurologice, cardio$asculare, hepatice, renale. Coza letală pentru o este de 00 g fenol.
Bolosirea sticl&riei [1"]

Dasele care prezintă crăpături sau zgârieturi nu se $or folosi decât pentru operaţii
nepericuloase.
Kubul de sticlă ce se introduce (n interiorul unui tub de cauciuc se ţine cât ai aproape de
locul unde urează a fi introdus.
9n cazul aprinderii unui lichid inflamail treuie să se procedeze cu gri&ă şi linişte+
• se stinge becul,
• se acoperă flacăra cu o pătură sau nisip,
• (n paralel cu acestea se scot toate $asele cu sustanţe periculoase şi inflaabile,
38
Tehnologii Organice de Sinteză
• alcoolul şi alte substanţe inflaabile solubile (n apă se pot stinge cu stingătoarele cu
spuă chiică de /8
2
sau //l
,,
• (n funcţie de natura chiică a substanţei inflaabile cu care se lucrează se $or pregăti
(nainte de (nceperea lucrărilor cu i#loace destins incendiul,
• dacă se aprinde (brăcăintea să nu se alerge, se stinge prin (n$elire cu pături şi se
aşează sub duş.
6ubstan%e to.ice
:idrocarurile uşoare
=estecurile de hidrocarburi uşoare, cu este benzina, sunt foarte $olatile eiţând $apori
ai grei decât aerul. Se acuulează prin părţile inferioare ale (ncăperilor şi pro$oacă into*icaţii
ce afectează sisteul ner$os. În cazul into*icaţiilor acute se obser$ă o stare de e*citaţie psihică
% euforie& urată de dureri de cap, aeţeală, pierderea cunoştinţei. În concentraţii ari poate
pro$oca oartea prin paralizia progresi$ă a uşchiului iniii. <nto*icaţiile cronice se anifestă
prin dureri de cap, aeţel, ner$ozitate, slăbire.
:idrocarurile aromatice ; enzen 8toluen #ilen !
!ătrund (n organis ai ales pe cale respiratorie. <nto*icaţiile acute se anifestă prin stare
de sonolenţă şi pierderea cunoştinţei. În into*icaţiile cronice sunt afectate organele
generatoare de sânge şi $asele sanguine. Se rearcă heoragii din nas şi gingii.
6enzenul
'ste un lichid foarte $olatil ce pătrunde (n organis prin aparatul respirator şi piele. În caz
de into*icaţii se produc odificări (n sisteul ner$os central % S)/&, obser$ându"se o stare de
38
Tehnologii Organice de Sinteză
beţie, aeţeli, slabiciune usculară, dureri de cap. În cazuri gra$e se produc con$ulsii, delir,
scăderea tensiunii arteriale, oartea.
:
2
0"
$

=cidul sulfuric este un corozi$ foarte puternic, acţionând asupra pielii. /eaţa sau fuul de
6
2
S8
,
% S8
;
aestecat cu picături de 6
2
S8
,
& este iritantă pentru ochi şi căile respiratorii
superioare pro$ocându"se şi sufocare.
Hibliografie
V0M http+//hhh.scrigroup.co/educatie/chiie/8NK<)'4'="F')8LOLO<"S<"
OK<L<S=0;7-7.php
V2M /.C. )eniţescu , /hiie 8rganică, $ol <, 'ditura Cidactică şi !edagogică Nucureşti 0-F,
V;M S 8prea, 'il Cuitriu Kehnologie /hiică 8rganică
V,M S. Cuitru, Dalentin <. !opa, 'leente de Kehnologie 8rganică, 'diţia <<, <aşi 0-1,
V7M Spiridon 8prea, 'il Cuitriu 2/hiie 8rganica procese fundaentale3, 'ditura tehnică
Aheorghe =sachi, <aşi, 0-1F
V5M http+//ro.hidipedia.org/hidi/Nenzen
VFMhttp+//translate.google.ro/translateihlQrojlangpairQenk
rojuQhttp+//en.hidipedia.org/hidi/!ropene
V1Mhttp+//translate.google.ro/translateihlQrojlangpairQenk
rojuQhttp+//en.hidipedia.org/hidi/Koluene
V-Mhttp+//translate.google.ro/translateihlQrojlangpairQenk
rojuQhttp+//en.hidipedia.org/hidi//hlorine
38
Tehnologii Organice de Sinteză
V00Mhttp+//translate.google.ro/translateihlQrojlangpairQenk
rojuQhttp+//heb.fcc#.org/lethall/h2so,/h2so,.ht
V00Mhttp+//translate.google.ro/translateihlQrojlangpairQenk
rojuQhttp+//en.hidipedia.org/hidi/Sodiumhedro*ide
V02M ). 4ăşanu, /hiie 8rganică, 8$idius /onstanţa 0--,
V0;M S. 8prea 3Kehnologie chiică organică3 Îndruător de laborator
V0,Mhttp+//hhh.google.ro/nsclientQpseabjhlQrojtbsQclir+0B2/clirtl
B;=enjsourceQhpjoQproblee9de9cineticB/,B1;9fenoljpb*Q0jooQproblee9de9cinetic
B/,B1;9fenoljaoQfjaoiQjaolQjgsmsQejgsmuplQ;F,,10l;12,72l0l;12-;2l25l22l0l;l;l0l
F17l;5,5l,.05.0.5"
0l2,l0jba$Qon.2,or.rmgc.rmph.,cf.osbjfpQe7-c570b0F0fa12-jbihQ0;55jbihQ7F7
V07M <./urie$ici 2=utoatizări (n industria chiica3 'd Cidactică şi !edagogică,Nucureşti, 0-10
V05M hhh.didactic.ro