You are on page 1of 117

Fitoterapie curs 1

Cuvânt înainte
“În gradina naturii, floarea cea mai aleasa e însusi omul – si în
om, frumusetea spiritului sau” arata Ion Agârbiceanu. Însusi
Dumneeu i!a pus numele de Adam, adica "m si l!a strigat pe
numele sau. “#i a pus Adam femeii sale numele de $va, adica
viata, caci ea avea sa fie mama celor vii”, iar “"amenii au fost
facuti pentru viata nemuritoare”, spunea parintele Dumitru
#taniloaie. “#i a facut Dumneeu pe om, dupa c%ipul sau& dupa
c%ipul lui Dumneeu l!a facut& a facut barbat si femeie. #i i!a
binecuvântat si le!a is Dumneeu'
(()iti roditori si va!nmultiti si umpleti pamântul si supuneti!l&
si stapâniti peste mari si peste pasarile cerului si peste toate
vietatile care se misca pe pamânt**” +)acerea I, ,-!,./. #i
trimitând pe Adam în gradina $denului, Dumneeu i!a
poruncit' “ Din toti pomii gradinii vei mânca, dar din pomul
cunostintei binelui si raului sa nu manânci, fiindca, în iua când
vei mânca
din el, vei muri negresti 0” +)acerea ,, 121-/.
Încercând sa supuna si sa stapâneasca, omul a facut “atentatul
divin”, caci nu putea supune si stapâni pentru a cunoaste.
Iar atunci Dumneeu n!a vrut sa frânee setea de cunoastere a
omului. #i l!a pedepsit dându!i libertatea 0 3ibertatea de a alege
între 4I5$ si 6A7, de a opta pentru unul dintre ele este
esentiala. 8iata fiintei umane este un miracol si un dar divin.
Dar, asa cum arata $uripide' “De bine raul nu este despartit
niciodata, ci sunt amestecate asa cum trebuie”. 9oti
oamenii cauta sa traiasca fericirea, dar cum ei o concep diferit
a:ung sa aleaga prost si încep sa traiasca în pacat, departe de
Dumneeu si în deacord cu natura. În libertatea de a alege
între bine si rau, în încercarea de a cunoaste si supune toate
vietatile de pe pamânt, omul a devenit fiinta muritoare, iar
pentru el viata si sanatatea au început sa repreinte elemente de
nepretuit. 5u fara acoperire, va spune un mare spirit, 3eonardo
da 8inci' “Cine nu pretuieste viata n!o merita”. 8iata este un
miracol si fericirea terestra depinde de sanatatea omului. Daca
esti om nu trebuie sa respingi bucuria clipei. Întâlnirea ta cu
fericirea este atât de rara, ca nu stii daca astai o ratei, când vei
mai avea privilegiul sa o traiesti. ;ean <iono spunea' “=ilele
sunt frumoase, iar rostul nostru e sa ne înfruptam din ele”.
$>perienta multimilenara arata ca fara sanatate, oricât de bogat
ar fi un om, oricâti supusi ar avea sau cât de pretuit ar fi, sufera
cumplit si ar da totul ca sa se faca bine, sanatos, sa nu mai
sufere si sa nu se mai c%inuiasca.
5u fara acoperire se ice' $sti sanatos, ai totul 0 5u esti
sanatos, nu ai nimic 0 Din vremuri vec%i rabate ideea marelui
filoof antic Democrit' “"amenii solicita în rugaciunile lor
sanatate de la ei, fara a sti ca au mi:loacele apararii lor, în
propriile mâini”. Care este sfatul de urmat' ”?entru a conserva
sanatatea si tineretea, pentru a împinge viata peste limite, !este
suficient a trai în conformitate cu 5atura si 3egile sale”.
$ste o filoofie pe care trebuie s!o aplici toata viata si ea te va
face sa te simti mai fericit' “"mul trebuie sa traiasca în armonie
cu 5atura si sa!i respecte 3egile”. 5u trebuie uitat ceea ce
spune un vec%i proverb arab' “De doua lucruri îsi bate :oc omul
când le are' tineretea si sanatatea”. ?ornind de la ideea lui
4.?ascal' “"mul este nascut pentru placere”, fiinta umana alege
gresit, se departeaa de poruncile divine sisimtindu!se muritor
vrea sa traiasca cât mai intens viata terestra. Atunci pacatuieste
grav si rupe armonia sa cu 5atura. #i parca!i un facut si vrem
sau nu vrem trebuie sa!i dam dreptate lui @orogan #alomie
care arata' “9ot ceea ce este bun în viata ori este imoral, ori
ilegal, ori îngrasa”. Caua principala a îmbolnavirii fiintei
umane este fara îndoiala modul de viata gresit.
Îmbolnavirile nu sunt acte de mânie ale eilor, pedepse primite
de la Dumneeu sau simple fatalitati, ci manifestari ale modului
de trai gresit, sanctiuni aspre si dureroase ale vietii traite în
deacord cu 5atura si cu 3egile ei. 8indecarea sta în puterea
Domnului, dar trebuie si noi s!o a:utam.
“Întelepciunea presupune darul de a nu spori singur raul pe care
ti l!au facut altii”, ne învata "ctavian ?aler, iar marele
romancier @aurice Druon completeaa' ”?rovidenta are gri:a sa
ne
îndeplineasca dorintele, dar sa!i dam o mâna de a:utor ceva mai
tare”. Câteva lucruri trebuie cunoscute si respectate'
!Doctorul 6uss ;aff arata în 1A.B ca' “sanatatea este mai usor
de pastrat decât de obtinut”. Deci fiecare dintre noi trebuie sa
dea atentie sanatatii, s!o prote:ee, ba mai mult încalcând cât
mai putin armoniile dintre fiinta sa si 5atura, de fapt îsi apara
viata de mari nenorociri si si!o face mai placut de trait.
!?aracelsus arata ca' “9oata lumea este o farmacie”
?ornind de la aceasta idee e>ceptionala confirmata de practica
multimilenara, trebuie sa gasesti ceea ceîti trebuie tie ca sa!ti
pastrei sanatatea, iar atunci când esti bolnav sa!ti alegi din
5atura medicamentul care te va vindeca fara sa!ti produca alt
rau. Dar atentie'
“$ste usor sa prescrii medicamente, dar este dificil sa
diagnostic%ei boala” ne învata un vec%i proverb c%ine.
!" alta idee este data de un proverb france' “$>cesul în orice
este un defect”. Atât în viata de fiecare i, cât si în tratamente
trebuie sa ne ferim de e>cese.
5u fara acoperire sta scrisa în piatra pe frontispiciul templului
de la Delp%i vestita ma>ima' “Dintre toate, cel mai bun lucru
este masura”. #i nu trebuie uitat niciodata, asa cum spune
?rotagoras, “"mul este masura tuturor lucrurilor”.
!“ Ce e greuC Cunoasterea de sine.
#i ce e usorC A da sfaturi altora”, ne învata 9%ales din @ilet.
$>ista o obligatie absolut necesara tuturor celor care se respecta
ca oameni si care vor sa traiasca fericiti si sanatosi, aceea de a
se cunoaste pe sine si în functie de aceasta sa!si traiasca viata
în armonie cu 5atura. A nu se uita ca cel mai bun doctor al
dumneavoastra trebuie sa fiti c%iar voi, caci nimeni nu va poate
cunoaste mai bine si nimeni nu sufera în locul vostru atunci
când, stiind ca un lucru sau ceva va face rau îl consumati sau îl
faceti constient.
“5osce te ipsum”–“Cunoaste!te pe tine însuti” este o lege
generala pe care trebuie sa o aplici creativ si s!o respecti cu cea
mai mare strictete. 5u uitati ca icala daca ai bani poti cumpara
totul poate fi completata cu Dîn afara de fericire si de
Fitoterapie curs 2
sanatate.
7n mare filoof, A.#c%open%auer spunea' “#anatatea nu este
totul, dar fara sanatate nu este nimic”.
!@erita aici s!o citam pe cunoscuta #ilvia Eallimann care
arata' “Învata de la 5atura. $a raspunde tuturor întrebarilor”.
7rmarind animalele bolnave cum se trateaa si cum se vindeca
primim adevarate lectii practice în domeniul medicinii. Din
instinct si din e>perienta genetica acumulata în mii de ani,
constatam ca animalele folosesc pentru a se trata sau pentru a!si
alina durerile diverse plante.
Animalele cauta, în primul rând, singuratatea, linistea si odi%na
absoluta, iar plantele în aerul curat le sunt medicamentele cele
mai bune.
5u fara acoperire, un proverb c%ine ne învata' “?rimele si
adevaratele medicamente sunt plantele”, iar Claude 5aitvell
scria' “în plante se afla o comoara”. “5u!i totul sa traiesti, ci sa
fii sanatos”, ne sfatuia @artial, iar ?laton declara' “Cel mai
bine e sa fi sanatos& al doilea sa fii frumos& al treilea sa fii bogat
în mod cinstit”. ?anc%atantra concluiona'
“5u e prieten la fel ca sanatatea& nu e dusman la fel ca boala&
nu e iubire la fel ca aceea fata de copii& nu e durere la fel ca
foamea”.
?lantele vindeca. Cu plante se pot face vindecari miraculoase.
5u uitati ca Dumneeu a is' “Iata, va dau toata iarba ce face
samânta de pe toata fata pamântului si tot pomul ce are rod cu
samânta în el. Aceasta va fi %rana voastra” +)acerea 1&,A/.
Alegerea plantelor ca medicamente de e>ceptie nu este
întâmplatoare. Cuvier, creatorul anatomiei comparate, dupa o
viata de munca stiintifica arata' “Frana naturala a omului,
:udecând dupa structura sa, se pare ca trebuie sa se fi compus
din fructe, radacini si legume”, iar un alt mare savant, 3innG,
spunea' “"rganismul omului, în comparatie cu celelalte
vietuitoare, arata ca fructele si cerealele constituie %rana ce!i
prieste cel mai bine”. ?ornind de la conceptul lui
Fipocrate' “Ceea ce veti mânca va va fi si medicament”,
alegem plantele cu virtutile lor e>traordinare pentru tratamente
în armonie cu 5atura si 3egile ei. Creat de Dumneeu ca sa fie
vegetarian, omul gaseste în plante cel mai bun leac de a!si trata
suferintele. 5u trebuie uitat ca organismul uman iesti din
mâinile Creatorului este o masina perfecta, o minune divina
care are o perfecta armonie în alcatuirea lui. ?e cât este aceasta
armonie de perfecta, pe atât de usor omul o poate deregla si
vatama. De aceea, nu fara o puternica implicare noi trebuie'
“#a paim ec%ilibrul naturii
#a dam cumpana vietii!napoi
8iitorul e!n mâinile noastre,
6egasirea naturii e!n noi” ne spune Adrian ?aunescu în
“4alada pentru ec%ilibrul naturii”. 9ratamentul cu plante
porneste de la nevoia de a regasi în organismul fiintei umane
atât armonia sa interna, cât si cea e>terna. #i a nu se uita
principiul parintelui medicinii antice, Fipocrate care spunea'
“@edicus curat, 5atura sanat”–“@edicul trateaa, 5atura
vindeca”.
Fitoterapie curs 3
Capitolul 1
FITOTERAPIA
Din cele trei sute sapteeci si cinci de miliarde de tone de %rana
care se consuma în fiecare an pe 9erra, partea cea mai
importanta vine de la plante, care cresc si se devolta luând
%rana din aer si din sol, cu a:utorul soarelui.
Asa cum arata ?eter 9ompHins si C%ristop%er 4ird în cartea lor
“8iata secreta a plantelor”, “Alimentele, bauturile, inclusiv cele
alcoolice, drogurile si medicamentele care îl mentin pe om în
viata si într!o stare buna a sanatatii atunci când sunt
administrate :udicios, toate acestea le avem în primul rând
datorita fotosinteei. Fidrocarburile plantelor veri ne ofera
amidonuri, grasimi, uleiuri, diferite sortimente de ceara si de
celuloa. Din clipa nasterii sale si pâna intra în mormânt, omul
are nevoie de celuloa ca sa se adaposteasca, sa se înveleasca si
sa se încaleasca' fibrele, tesaturile, corile instrumentelor
muicale, pâna si %ârtia pe care îsi ugraveste gândurile, toate
provin din aceeasi sursa”. ).).8ireI afirma ca animalele au fost
primii medici pe care i!a format 5atura. Celebrul ;ean 8alnet,
cavalerul medicini care îsi trateaa bolnavii cu “ierburi bine
alese” si le este nu numai medic, ci si du%ovnic, reusind
adevarate vindecari miraculoase, spune într!o carte a sa' “"mul
secolului al JJ!lea, al electronului si mitoc%odrinei, recunoaste
ca!i mai greu sa se apropie de sintea verei, decât sa
întocmeasca programe ((Apollo**”
Din aceasta caua, multi, foarte multi oameni în loc sa caute
sanatatea în calitatile terapeutice ale plantelor si în armoniarea
cu natura, lucruri simple, dar e>trem de eficiente, din
comoditate, dar si din snobism si prostie, se trateaa cu
medicamente sintetice, to>ice si e>trem de daunatoare corpului
omenesc. 3eon 4inet, prin e>perienta lui practica demonstreaa
ca' “gradina este un laborator +de farmacie/ din care ar trebui sa
ne servim mai des”.
#i nu trebuie niciodata uitat ca' 8indecarea este întotdeauna
posibila când e>ista vointa necesara de a actiona.
Definita, fitoterapia repreinta vindecarea bolilor prin utiliarea
efectelor benefice ale plantelor medicinale.
Cuvântul “fitoterapie” provine din asocierea cuvântului grecesc
“p%Iton”– “planta” si cuvântul france “t%erapie”– “stiinta
tratarii si vindecarii bolilor”. )itoterapia utilieaa în tratarea si
vindecarea bolilor energiile subtile e>istente în radacinile,
frunele, florile, semintele si fructele plantelor si se poate spune
ca, în particular, se adreseaa direct omului, inimii, mintii si
simturilor fiintei umane. $a este una din cele mai vec%i ramuri
a terapeuticii, cu o ampla arie de raspândire înca din antic%itate
si a fost utiliata cu succes alaturi de %elio si %idroterapie,
balneoterapie si terapia cu remedii de origine minerala.
Istoric se poate spune ca fitoterapia a fost cunoscuta si aplicata
cu succes înca din antic%itate în marile civiliatii din' $gipt,
C%ina, 4abilon, India, în tarile arabe si tinde sa fie din ce în ce
mai pretuita în ilele noastre. Dupa definitia data si utiliata în
tarile 7niunii $uropene, fitoterapia repreinta utiliarea în
terapie a plantelor, e>tractelor din plante sau a totalului
principiilor active din plante, fara a include în acest domeniu si
substanta unitara, în starepura, iolata din plante. În ultimul ca
preentat este vorba despre o c%imioterapie naturala. ?rogresele
e>traordinare facute de c%imie în ultimele doua secole au facut
sa se creada ca medicamentele de sintea vor înlocui cu succes
medicina naturista si în special, produsele specifice fitoterapiei.
Daca anual intra în farmacia circa 1,KK de produse noi, iar la
nivel mondial cifra medicamentelor de sintea a a:uns la
,LK.KKK – MKK.KKK, viata arata ca marea ma:oritate a acestora
au efecte secundare, vindeca un organ si le îmbolnaveste mai
grav pe altele, elimina durerea si nu tamaduiesc organismul în
adevaratul sens al cuvântului. #!a creat o adevarata maladie de
a lua medicamente, oamenii fiind convinsi prin publicitate si
manipulati prin metodele specifice ale mass!mediei.
5u fara acoperire, ?ierre 6aImond, un specialist france în
domeniu arata ca “+D/ multi îsi petrec viata prin a fi bolnavi.
Acestia se umfla de medicamente în tot cursul vietii' dimineata
pentru a se destepta, la prân pentru a de:una mai bine, dupa
amiaa pentru a nu avea dureri de cap, seara pentru a dormi
+D/”.
$fectele nocive ale medicamentelor de sintea sunt atât de
grave si de necontrolat ca noi recomandam cititorilor nostri ca
atunci când se trateaa cu un medicament de sintea sa se
gândeasca foarte bine si cel mai bine sa caute vindecarea prin
utiliarea unor tratamente naturiste, dintre care simpla si e>trem
de eficienta este fitoterapia. #fântul Albert cel @are spunea'
“5umai e>perienta îti da certitudinea”.
Încercati si va veti convinge singuri. “?re:udecatile sunt
ratiunea prostilor”, spunea 8oltaire, iar un mare spirit, 9udor
8ianu arata' “5oi suntem ceea ce faptele noastre sunt”,
Despre eficienta fitoterapiei vorbesc numeroase vindecari
miraculoase ale unor persona:e celebre, care, dupa ce au
încercat numeroase tratamente si au constatat ineficienta
acestora, au apelat la terapii utiliând virtutile tamaduitoare ale
plantelor.
@aurice @essGguG, un foarte cunoscut fitoterapeut france
arata într!un best!seller al sau, “"ameni si plante” ca prin
miracolul fitoterapiei au fost vindecati' amiralul )ranNois
Darlan, $douard Ferriot, fost presedinte al )rantei, marii
oameni politici 6obert #c%uman, Einston C%urc%il, Oonrad
Adeanauer, regele $giptului )arouH, pictorul 7trillo etc.
C%ineii, un popor deosebit de inventiv si talentat au descoperit
si utiliat plantele în terapeutica cu circa LKKK de ani în urma.
Astfel, în C%ina se utilia reventul în vindecari fara sa i se
cunoasca principiile active. 9ot asa se folosea si $p%edra sp. în
tratarea astmei, efedrina, principiul activ al acestei plante, fiind
descoperit abia în anul 1..- +@agai/.
@edicul c%ine <o Fong a scris “@anualul de prescriptiuni
pentru tratamente de urgenta”. În :urul anului MBK d.F si în care
este recomandata o planta pentru tratarea malariei. În C%ina, în
permanenta, medicii au tratat cu mare atentie problema
utiliarii plantelor medicinale în vindecarea celor mai diverse
maladii. 7n tratat foarte cunoscut în medicina naturista este cel
scris de 3i #%ien si a aparut la 1M secole dupa lucrarea lui <o
Fong,
Fitoterapie curs 4
#i astai, în C%ina tratamentele utiliând virtutile terapeutice
ale plantelor sunt la mare pret. Celebrul alc%imist elvetian
?aracelsus, în 1L,- a aratat ca doar o mica parte din planta este
activa, si pe aceasta a denumit!o ”A6CA57@” sau “P7I59A
$##$59IA”.
@arele învatat aprecia ca “Arcanum” se gaseste în plante în
cantitati e>trem de mici. ?rin aceasta ipotea, ?aracelsus a pus
baele notiunii de principii active, pe care mai târiu c%imistii
le!au putut separa din plante. Cunoscutul scriitor si doctor
Arcadie ?erceH, în cartea sa “9erapeutica naturista”, vorbeste
despre “?udra ieuitilor” sau “?udra contesei”
preparata dintr!un arbore care creste în @untii Ani, un fel de
“c%inina” care a servit la vindecarea Daup%in!ului, ceea ce l!a
convins pe 6egele #oare sa cumpere secretul de fabricatie.
7n mare enciclopedist roman, Aulus Cornelius Celsus a scris
prin anii MKML d.F. o importanta lucrare te%nico!stiintifica din
care s!a pastrat doar volumul “Despre medicina”. Ceea ce este
e>trem de interesant în aceasta lucrare este aprecierea facuta de
autor privind reactia particulara a bolnavilor fata de
medicamente. $nciclopedistul roman constata ca fiecare bolnav
are particularitati specifice fata de boala pe care a contractat!o
si totodata dispune de reactivitati proprii fata de medicamentul
care i s!a prescris. Înca din antic%itate s!a descoperit principiul
“?rimum non nocere”, adica “În primul rând sa nu vatami”,
prin urmare sa nu faci rau prin tratament. Ceea ce este
caracteristic fitoterapiei este ca utiliarea plantelor în
terapeutica nu preinta efecte secundare, ca în caul
medicamentelor de sintea. Acest important avanta: a fost
sintetiat de un mare specialist în domeniu, @aurice @essGguG
care concluioneaa' “?lantele pot vindeca, dar nu pot ucide”.
?arintele istoriei, Ferodot a lasat scris despre iscusinta geto!
dacilor în utiliarea terapeutica a plantelor. În secolul al 8!lea
î.F. stramosii nostri erau celebri în cunoasterea plantelor si în
utiliarea lor practica în tamaduirea bolilor.
Ca este asa, o dovedeste lucrarea lui Discoride purtând titlul
“De materia medica”, scrisa în secolul I d.F., în care se gasesc
,- de denumiri dacice ale unor
plante medicinale. 9eaurul de plante medicinale de pe
pamânturile Daciei este descoperit si de marele poet latin
"vidiu, care e>ilat la ?ontul $u>in, va afirma în scrisorile sale'
“?ontul +n.a. – $u>in/ da
leacuri” si “@ulte ierburi rodeste ?ontul”.
Într!un foarte cunoscut tratat medical, celebrul savant france
?aul #avI spune' “+D/ cu putin pamânt si soare, docile ritmului
lor etern – plantele – au realiat aceste energii puternice care
dormiteaa în radacinile, în frunele si în fructele lor. #i, din
toate timpurile, sesiând aceste forte latente, omul le!a cules,
cândva în sonoritati de incantatie magica si sub clar de luna, iar
astai, în baa unor indicatii precise si la lumina Code>!ului
atotputernic” +n.a. – Code>ul
farmacopeic/ . 4ernadin de #aint!?ierre este si mai precis în a
semnala ca “natura marc%eaa într!un anumit fel legatura dintre
remediu si boala”. " concluie clara se desprinde e>trem de
usor' În alc%imia lor interna, plantele condenseaa fortele
subtile ale energiei solare si misterioasele forte ale pamântului.
5u trebuie uitat ca, desi omul este în sine un microcosmos, fata
de 7nivers, fiinta umana repreinta un microelement al
Cosmosului. Altfel spus, Arcadie ?erceH arata' “?lantele
medicinale, fie ca se e>prima prin radacini, riomi, bulbi, ti:e,
ramuri, frune, flori sau fructe, repreinta în esenta fortele
benefice ale Cosmosului.
Într!un studiu al sau "Hu Ampofo precia' “$ste o greseala
desigur, de a ignora sau subaprecia e>perienta populara pe linie
de terapie, transmisa din generatie în generatie”. De fapt, a
ignora e>perienta multimilenara adunata de popoarele
diferitelor civiliatii în domeniul utiliarii terapeuticii cu plante,
este ca si cum ai arunca la gunoi un teaur imens, tu aflându!te
într!o societate moderna, bolnav, sarac si nea:utorat. 7n
important specialist român în materie, "vidiu 4o:or, sustine ca
LKQ din medicamentele actuale, ar putea fi fabricate din plante
medicinale.
6eferindu!se comparativ la medicamentele de sintea si cele de
origine vegetala, profesorul 9eodor <oine arata ca multe din
medicamentele de sintea au aparut e>ploiv în deceniile al 8I!
lea si al 8II!lea ale secolului trecut, dar tot atât de rapid au
disparut, în timp ce musetelul, simbol al plantelor medicinale, a
ramas în terapeutica neclintit de mii de ani. Daca la sfârsitul
secolului al JIJ!lea, fitoterapia detinea .KQ din arsenalul
terapeutic, devoltarea e>traordinara a c%imiei a dus la o
avalansa de medicamente de sintea.
@ulti au creut ca “era plantelor” a apus si ca începe era
c%imioterapiei. 8iata a demonstrat ca multe din medicamentele
de sintea au efecte “secundare”, dar si “principale” nocive si
ca, vrând, nevrând, c%imioterapia trebuie sa coe>iste cu
fitoterapia. În ceea ce priveste 6omânia, în tara noastra se
gasesc toate conditiile necesare devoltarii medicinii naturiste,
iar dintre ramurile acesteia cu prioritate, fitoterapia. 3a noi
cresc peste M-KK de plante, adica mai mult de :umatate din cele
e>istente în $uropa, dintre care peste -KK au calitati terapeutice.
9raditia româneasca în fitoterapie îsi are originea în antic%itate
si s!a pastrat pâna în ilele noastre. 5umeroase documente
atesta aceasta traditie'
!amintim “Ferbarium”, prima carte despre plantele medicinale,
aparuta la Clu: în 1L-.&
!“?ravila” lui @atei 4asarab, tiparita la 9ârgoviste în anul
12L,&
!“3e>iconul slavo!român” din 12AB&
!“Frisovul” domnitorului <rigore <%ica emis în 1-,L, care
prevedea, printre altele, si rolul farmacistului ca “stiutor si
cunoscator al botanicestilor ierburi”&
!?rima farmacopee româneasca a fost editata în 4ucuresti în
anul 1.2,, ea
cuprinând circa MKK de remedii simple, dintre care ,1- erau de
origine vegetala.
!?e vremea domnitorului Ioan #tura, la ?iatra 5eamt, s!au
desc%is farmacia si cunoscutul laborator al fratilor 8orel.
Continuând traditia nascuta în ,2 mai 1.,L, în timpurile
noastre, dupa o desfiintare politica abuiva în 1AB-, activitatea
Fitoterapie curs 5
laboratorului va fi reluata si în vec%iul local seva înfiinta un
nou centru numit “?lantavorel”. Aici se vavalorifica cca .KQ
din flora medicinala carpatina.
Ceea ce este e>trem de important este faptul ca în 6omânia
postdecembrista, care a demolat cu asiduitate toate institutiile,
inclusiv cele medicale, pentru a se face reforma de dragul
reformei, “?lantavorel” s!a pastrat. Într!un interviu acordat de
doamna $lena Ionescu, director al acestei institutii de referinta
în fitoterapia româneasca, se arata ca aici continua sa se
produca medicamente de mare valoare terapeutica si ca se fac
cercetari stiintifice pentru a se gasi noi
medicamente de mare eficienta.
Cât de prestigioasa este activitatea medicala de aici, o
dovedeste faptul ca, an de an, “@ulti români stabiliti în
<ermania, Canada, #7A si Australia vin si îsi fac vacantele la
?iatra 5eamt, pentru a urma tratamente cu produsele
?lantavorel”. În 1AML, la )undatia 6egala, în colectia “Cartea
satului”, a aparut sub semnatura lui 8asile 8oiculescu,
cunoscut poet, proator si dramaturg român, lucrarea
“9oate leacurile la îndemâna”. Din spusele autorului aflam'
“+D/ cartea ne deprinde în mânuirea buruienilor si florilor de
leac, cum si când sunt folosite, dupa felul bolii si vârsta
bolnavului.
Aceste buruieni de leac, apucate din mosi stramosi, ne vin ca o
estre a trecutului, care nu este bine sa fie lepadata”.
În 1A-, este publicata “$nciclopedia de etnobotanica
româneasca” a lui 8aler 4utura, o lucrare prestigioasa, care
mentioneaa M,KK de plante, dintre care .-2 de specii sunt
folosite în traditiile terapeutice ale poporului român. Dorim sa
mentionam ca în aceasta lucrare am folosit informatii e>trem de
utile din cartile celor mai prestigiosi specialisti în materie
români si straini, cum ar fi' "vidiu 4o:or, #ebastian Oneipp,
8irgil 9.<eiculescu, #tefan @ocanu, Dumitru 6aducanu,
@aurice @essGguG, @ic%el 4ontemps, Arcadie ?erceH,
#peranta Anton, <regorian 4ivolaru, $lena C%itimia,
A.Agopian, )loretin Craciun, @ircea si Carmen Ale>an, ?avel
si @aria C%irila, Ale>andru Dobos, Dumitru Constantin,
@ircea 9ames, <eorgeta Dumitrescu, Corina 4aban, @aria
9reben, $dgar CaIce, ;ean 8alnet, Ale>andru 4ora,
C.Constantinescu, ).#ilva, ?eter 9ompHins, C%ristop%er 4ird
etc.
Fitoterapie curs 6
Capitolul 2
FORMELE FARMACEUTICE DE UTILIARE A
PLA!TELOR MEDICI!ALE
Cartea noastra are un scop concret si anume acela de a da
cititorilor nostri posibilitatea practica de a se trata singuri dupa
ce au fost bine diagnosticati de medicul specialist si au fost
sfatuiti de catre acesta. În vederea alegerii formei farmaceutice
de tratament cu plante medicinale trebuie luate în consideratie o
serie de elemente specifice'
!daca sunt pentru u intern sau e>tern&
!cui îi sunt adresate' pentru adulti sau copii, femei sau barbati
etc.&
!se tine cont de principiile active continute&
!de afectiunea pe care dorim sa o tratam&
!de organul vegetal si structura sa depinând si forma de
preentare&
!se vor lua masuri stricte de conservare a medicamentului&
!se vor lua masuri pentru stabilitatea carcteristicilor
medicamentul obtinut&
!stabilirea stricta a doelor se va face în functie de pacient, de
vârsta, se>
etc.&
!la produsele vegetale cu aspect sau gust neplacut se vor gasi
solutii de tip “placebo” care îi vor ameliora calitatile pentru
administrare&
!luarea unor masuri te%nice stricte pentru a împiedica
contaminarea bacteriana a produsului&
!asigurarea unei importante disponibilitati pentru a continua
tratamentul cu medicamentul vegetal în cantitati suficiente si la
o calitate buna constanta.
2"1 # Pe$tru u% i$ter$
?entru administrare în u intern, formele farmaceutice utiliate
sunt numeroase si variate'
!consumul direct al unor parti din plante. De e>emplu sunt
consumate' seminte, fructe, frune etc. Consumul ca atare este
cel mai vec%i si este înca folosit si raspândit în C%ina, India,
tarile din America 3atina etc. 3a noi se recomanda pentru unele
seminte care au mare continut în mucilagii, cum ar fi semintele
de in.
!se poate folosi sucul plantei proaspete obtinut prin drobirea
acesteia si se bea.
#ucurile medicinale se pot prepara în casa, din fructe coapte,
muguri tineri sau din alte parti ale plantei prin strivire, cu sau
fara adaos de miere naturala. #unt folosite atât pentru
vitaminiarea copiilor +în special cei cu debilitati fiice/, dar si
a batrânilor si a adultilor.
7n loc aparte îl ocupa cidrurile, care sunt bauturi cu un continut
moderat de alcool si sunt obtinute prin fermentarea sucurilor de
fructe si a florilor unor plante medicinale uuale.
9rebuie stiut ca în terapia naturista, cidrurile pot fi folosite cu
succes datorita continutului lor în substante active, ca tonice
vitaminiante pentru adultii convalescenti sau fara pofta de
mâncare.
Cidrul de fructe se prepara astfel' #e iau ,M Hg de fructe
proaspete sau 1Hg de fructe uscate care se vor taia în fragmente
cât mai mici. 3a ele se vor adauga' ,,.!M Hg de miere, 1K l apa,
MK g dro:die de bere, sucul de la , lamâi si coa:a de la o
:umatate de lamâie data pe raatoare. Amestecul de mai sus se
va pune într!o damigeana de sticla cu un dop perforat în care se
va introduce un tub de sticla, care sa nu a:unga la suprafata
lic%idului. Capatul tubului de sticla îndoit va fi pus într!un vas
cu apa.
Când nu se va mai barbota bio>id de carbon, procesul de
fermentare a încetat si cidrul este gata preparat. În general,
fermentatia dureaa B!2 saptamâni, la temperatura camerei.
Cidrul preparat se filtreaa si se pastreaa în sticle înc%ise în
frigider. Cidrul se consuma de catre adulti.
!se consuma sub forma de pudra. ?lanta uscata +sau o parte a ei/
se macina si se administreaa sub forma de pudra. ?raful este
luat fie direct, fie introdus în capsule. 5oi recomandam ca în
tratamente sa se utiliee capsulele, caci la ele doarea este
stricta, preciia fiind tipic farmaceutica. ?ulberea administrata
în capsule de gelatina ofera o serie de avanta:e, care trebuie
luate în consideratie'
!iolarea pulberii în capsule de gelatina ascunde gustul neplacut
al unor medicamente si le face mai usor de luat&
!eficacitatea este ma>ima caci pulberile contin toate principiile
active ale plantei fara vreun produs c%imic&
!doarea administrarii este e>acta si se poate face tinând cont
de bolnav, de vârsta lui etc.
"bservatie 0 @acinarea plantelor uscate se face cu a:utorul
pietrelor de moara
În u intern sunt folosite în tratamente si solutii e>tractive care
servesc ca solvent al principiilor active e>istente în materia
vegetala utiliata pentru tratament.
Cel mai des solvent al principiilor active este apa, dar mai pot fi
utiliati si alti solventi cum ar fi' alcoolul, uleiul, otetul, vinul
etc. ?rincipalele solutii e>tractive apoase sunt' infuia, decoctul
si maceratul. În functie de starea bolnavului, de maladia de care
sufera, acestea pot fi îndulcite cu a%ar, noi însa indicam a se
folosi la îndulcire mierea, care este si ea un factor terapeutic de
e>ceptie. Atentie0 5u se indica a se îndulci solutia e>tractiva
apoasa în caul bolnavilor de diabet, obeitate, colite de
fermentatie, gastrite %iperacide, ulcer etc.
Fitoterapie curs &
6egula de aplicat – 5ecesarul de solutie e>tractiva se va
prepara doar pentru ,B de ore pentru a se evita degradarea lui
prin procese fermentative, devoltare de microorganisme sau
c%iar pierderea eficientei provocate de distrugerea în timp a
substantelor active.
I$'u%ia
Definita, infuia repreinta o solutie apoasa obtinuta prin
oparire cu apa fiarta a produselor vegetale, în scopul e>tragerii
principiilor active din acestea. Astfel, se obtin infuii de tei,
infuii de menta, infuii de sunatoare etc.
Infuarea este recomandata pentru plantele la care peretii
celulari sunt subtiri' la flori, la frune, la partea aeriana a
plantelor si c%iar la fructe. ?entru obtinerea infuiei se
procedeaa astfel'
#e iau 1!, lingurite de planta maruntita si se introduce într!un
vas din ceramica, din sticla de ;ena sau într!un vas smaltuit mai
mare de ,LK ml. ?este planta se vor turna ,LK ml apa clocotita,
se va amesteca bine si apoi se va acoperi vasul.
#e lasa la infuat timp de 1L!,K de minute, iar apoi infuia se
va filtra cu o strecuratoare sau printr!un tifon. ?entru o e>tractie
mai completa, recomandam cititorilor a proceda astfel' ?este 1!
, lingurite de plante maruntite se vor turna
trei parti apa rece si se va tine la macerat L minute. Apoi se
toarna deasupra o parte apa clocotita. Infuia astfel obtinuta se
va mai tine timp de L minute pe o baie de apa în clocot.
Dupa ce s!a acoperit vasul si s!a lasat la infuat ,K!MK de
minute, ceaiul obtinut se filtreaa.
Decoctul
#e recomanda prepararea lui în caul riomilor, radacinilor, a
scoartelor, a frunelor coriacee, în general la plantele care au
peretii mai grosi si la acele organe de plante la care
solubiliarea principiilor active se face mai greu. Decoctul este
o solutie apoasa obtinuta prin fierberea în apa a produselor
vegetale în scopul e>tragerii principiilor active din acestea.
Denumirea de decoct vine de la cuvântul
latin “decoctus” care se traduce prin fiert, fiertura.
Decoctul se obtine astfel' 1!, lingurite din planta bine maruntita
se introduc într!un vas cu apa rece +cca ,LK ml/ si se fierb la
foc domol timp de ,K!MK de minute +luând în consideratie
momentul începerii fierberii/. În final, decoctul se filtreaa
utiliând o strecuratoare sau tifon, iar cantitatea de lic%id se
reconstituie la ,LK ml prin adaos de apa fiarta si racita, turnata
peste plantele din strecuratoare.
Atentie 0 #e indica a se prepara decoct din' radacini si co:i,
respectiv din acele organe ale plantelor care au celule cu
membrane prin care procesele de difuare se fac mai greu, care
au îngrosari secundare etc. @ai rar se prepara decoct din
frune, flori si fructe si numai atunci când se urmareste a se
obtine o e>tractie a principiilor active cât mai completa.
Atentie 0 În toate tratamentele naturiste se va evita utiliarea
vaselor si ustensilelor din metal care influenteaa negativ
remediile preparate, prin deteriorarea principiilor active
continute în solutie si micsoreaa efectul curativ al lor.
Macerarea
@aceratul este o solutie e>tractiva apoasa obtinuta din plante la
temperatura mediului ambiant un timp mai îndelungat.
9ermenul de “macerare” provine de la cuvântul latin
“macerare” si are semnificatia de a diolva. @aceratul la rece
se realieaa astfel' plantele bine maruntite se introduc în apa
rece +1L!,LKC/ si se lasa la temperatura camerei timp de ,!1,
ore.
?entru ca diolvarea substantelor active sa fie cât mai completa
se agita din când în când lic%idul pus la macerat. Dupa
macerare se va trece la filtrare, maceratul obtinut fiind pastrat
în sticle înc%ise la rece. #e recomanda ca maceratul sa fie
consumat în aceeasi i.
"peratia de macerare este indicata la plantele care au organe cu
un continut bogat în mucilagii, ca de e>emplu' vâscul, inul,
nalba etc. Atentie 0 #e alege timpul de macerare suficient
pentru diolvarea principiilor active din plante, dar nu prea
mare caci este posibil ca solutia sa fie infestata de
microorganisme si în felul acesta, calitatile curative ale
maceratului sa fie compromise.
7n loc aparte îl ocupa maceratele glicerinate din muguri. Acest
procedeu se utilieaa cu succes în terapia naturista cu muguri.
#unt utiliati muguri proaspeti, bine maruntiti care sunt supusi
unei e>tractii prin maceratie, utiliând un amestec de apa,
alcool si glicerina.
$ficienta unor tratamente cu macerate glicerinate din muguri
este mare, deoarece mugurii sunt posesorii unor substante
active deosebite.
(iropul
)ace parte din categoria solutiilor apoase si se prepara din
macerate, decocturi sau sucuri din plante la care se adauga 2BQ
a%ar care!i asigura o buna conservarea în timp.
?entru cei care îl prepara acasa, la cantitatea de 1KKK ml lic%id
se va adauga un minim de 2Bo g de a%ar.
?reenta a%arului în sirop are mai multe scopuri si anume de
conservant, îmbunatateste gustul si totodata da un important
aport energetic e>trem de important în caul bolnavilor si
convalescentilor. În sirop se mai pot adauga tincturi sau alte
substante medicamentoase naturale, pentru a!i mari eficienta.
Ti$ctura
“9inctura” este un cuvânt latin care se traduce prin “vopsea”. În
medicina naturista, tinctura repreinta un medicament în care
principiul activ a fost e>tras cu alcool din unele plante sau din
unele organe animale +tinctura animala/. În caul tratamentelor
cu plante, tinctura este medicamentul natural obtinut prin
e>tractie alcoolica a
principiilor active, la temperatura camerei, prin macerare în
“)armacia casei”. =ilnic, de câteva ori, lic%idul se va agita
pentru ca e>tractia sa fie îmbunatatita. @acerarea dureaa -!1K
ile si se utilieaa alcool de diferite
concentrate, cel mai adesea de BK!-KK.
Fitoterapie curs )
Concentratia plantelor este de ,KQ la cele cu actiune blânda si
de 1KQ la cele cu actiune puternica. Dupa filtrare, tinctura se
pastreaa în sticle brune, înc%ise si la rece.
#e administreaa bolnavilor sub forma de picaturi, dupa
indicatiile medicului.
*i$ul +e,ici$al
#e prepara prin macerarea plantei bine maruntite în vin de buna
calitate, la temperatura camerei. $ste recomandat pentru
stimularea apetitului si pentru aceasta se indica a se administra
cu MK de minute înainte de masa.
Atentie 0 ?entru bolnavii de' gastrite acide, %ipertensiune,
%epatite, gravide, mame care alapteaa nu se indica vinul
medicinal.
6ecomandare. 8a recomandam a respecta strict indicatiile de
preparare a fiecarui medicament natural pentru a nu se produce
accidente nedorite. 9impul de
fierbere, de macerare, cantitatea de produs sunt elemente
e>trem de importante în reteta produsului si trebuie respectate
în mod obligatoriu.
2"2" Pe$tru u% e-ter$
Oteturile aro+atice
#unt preparate din materia prima vegetala, bine maruntita,
macerata la rece, în otet din vin de buna calitate.#e recomanda
concentratia de LK!1LK g de planta macerata în 1KKK ml de otet
din vin, procesul du!rând -!1K ile.?entru ca e>tractia
substantelor active sa fie cât mai buna, este indicat ca maceratul
sa fie agitat ilnic de ,!M ori. Dupa timpul de macerare, lic%idul
se filtreaa si se pastreaa în sticle brune, bine înc%ise, la
temperatura de 1K!,KKC. În tratamentele naturiste, oteturile
aromatice sunt utiliate la frictiuni.
Uleiurile +e,ici$ale
#e prepara prin macerarea la rece a materiei vegetale bine
maruntite, în ulei comestibil, timp de B!2 saptamâni.
Cele mai folosite uleiuri medicinale sunt de' musetel,
sunatoare, cimbru, conifere, levantica, coriandru, ienupar etc.
Ca tratamente e>terne, uleiurile medicinale sunt utiliate în'
lotiuni +frictii/, cataplasme, bai fitoterapeutice, in%alatii,
gargarisme etc. $le sunt recomandate si pentru îngri:irea
degeraturilor în arsuri sau în tratarea si vindecarea unor plagi
vec%i infectate.
Lotiu$ile
3otiunile +frictiile/ se obtin din e>trase apoase +infuii,
decocturi, alcoolice +tincturi/ sau prin diluarea unor uleiuri
volatile cu care se va frictiona ona bolnava a corpului
omenesc.
I$.alatie
Definita, in%alatia repreinta o metoda terapeutica care consta
din a absorbi prin inspiratie vapori de apa încarcati cu
medicamente volatile. În terapia naturista se inspira vapori de
apa cu esente +uleiuri volatile/ care se evapora în timpul
fierberii anumitor plante. @odul de a trata prin in%alatii consta
în a asea bolnavul acoperit cu un prosop sau un cearsaf
deasupra unui vas în care este fiarta planta si se emana vapori.
7n alt procedeu indicat este de a fi>a deasupra vasului în care
fierbe planta un cornet din carton sau din plastic, iar pacientul
va inspira vaporii la capatul îngust al cornetului.
9ratamentele cu in%alatii sunt indicate în' astm, bronsite,
faringite, tra%eite etc. #e obtin bune reultate în calmarea cailor
respiratorii si în usurarea e>pectorarii.
/ar0aris+e
?rin gargara se desinfecteaa gura si faringele. #e realieaa
prin tinerea în gura si vânturarea lic%idului +n.a.
– medicament pentru gargara/ pâna a:unge în ona amigdalelor.
9erapia naturista prin gargarisme se reco!manda în' stomatite,
afte, amigdalite, abcese si dureri dentare.
<argarismele si apele de gura sunt preparate lic%ide destinate
spalarii si
igieniarii cavitatii bucale si tratarii unor afectiuni ale cavitatii
bucale si faringelui.
5ota 0 Apa de gura contine o infuie din flori de musetel,
mentol, bicarbonat de sodiu si câteva picaturi de apa o>igenata.
(palaturile si co+presele
#olutiile care contin substante active sunt utiliate pentru a
spala, umecta si trata anumite mucoase, tegumene sau cavitati.
$>tractele vegetale folosite au calitati cicatriante, calmante,
antiinflamatoare. Cel mai des folosite sunt' infuia din flori de
musetel si tinctura de arnica, iar ca o compresa cu vata
termogena se utilieaa tinctura de ardei iute.
Cataplas+ele
9ermenul de “cataplasma” vine de la cuvântul engle
“cataplasm” si repreinta o substanta medica!mentoasa,
pastoasa, destinata de a fi aplicata pe piele, la cald sau la rece,
ca un decongestiv local, ca revulsiv. $le se prepara din plante
macinate fin în amestec cu apa pâna formeaa o pasta care se
pune între doua bucati de pâna curata.
#e pot aplica cataplasme cu faina de in, de mustar etc. ?opular,
cataplasmele se mai numesc prisnite sau oblo:eli.
9ratamentele naturiste cu cataplasme se fac în scop emolient,
calmant, în ca de inflamatii subcutanate dureroase, sau pentru
a grabi coacerea abceselor.
Câteva sfaturi practice în tratamentele cu cataplasme'
! pasta de materie vegetata se va prote:a cu pâna curata sau va
fi pusa într!un tifon îndoit&
Fitoterapie curs 1
! peste cataplasma se va pune un molton gros care va prote:a si
încali ona afectata&
!daca actiunea este prea puternica si pacientul nu o suporta, se
înlatura imediat cataplasma.
U$0ue$te
#unt preparate medicinale cu consistenta moale obtinute prin
incorporarea substantelor active în e>cipient si sunt destinate
aplicarii pe piele sau pe mucoase.
$le au actiuni' cicatriante, antiacneice, antimicotice,
antiinflamatoare etc.
2aile cu pla$te
#unt recomandate în medicina naturista pentru ca, actionând la
nivelul tegumentului, au actiuni terapeutice comple>e'
antiseptica, antiinflamatoare, cicatriante, având un puternic
efect benefic în tratarea bolilor de piele.
?rin bai cu plante sunt tratate' guta, bolile de piele,
reumatismul, diverse boli interne etc. ?regatirea unei bai de
plante se face astfel'
1. #e introduce în apa o cantitate precisa de decoct si se
amesteca pâna la omogeniarea cu apa din baie.
,. " alta metoda consta în a se pune plantele bine maruntite
într!un saculet de tifon sau de pâna si acesta se va introduce în
apa fierbinte a baii si se va amesteca bine pâna ce substantele
active vor fi diolvate din continutul vegetal.
3a tratamentele cu bai de plante sunt necesare a fi respectate
câteva indicatii medicale'
!4aile medicinale cu plante se fac doar cu aviul prealabil al
medicului.
! 9ratamentul se face în cure de minim L!- bai, curele putând
a:unge pâna la ,1 de bai. Dupa fiecare cura se va face
obligatoriu o paua.
!Durata unei bai este de 1L!MK de minute, iar temperatura apei
este de M2!M-KC.
!Încaperile în care se fac baile trebuie sa fie ferite de curenti de
aer rece, pentru a nu se îmbolnavi pacientul.
!Dupa baie se indica pacientului un repaus de minim 2K de
minute. Din acest motiv se pot face tratamentele cu bai de
plante seara, înainte de culcare.
!@edical, timpul optim pentru bai de plante este vara sau întrun
anotimp cald al anului.
Atentie0 Înainte de a face o baie cu plante, este obligatoriu ca
pacientul sa!si spele bine corpul pentru a curata astfel
substantele grase, transpiratia si murdaria.
4aile cu plante pot fi locale sau generale. Cele locale sunt
utiliate în tratarea unor afectiuni locale cum ar fi' reumatism,
plagi purulente, %emoroii etc.
2aile ,e se%ut
#e va face mai întâi toaleta atenta a regiunii anale.
4aia de seut se va efectua la o temperatura de M-KC si va dura
1L minute.
#e indica a se efectua doua baiRi, din care, una seara, înainte de
culcare. Asa cum arata #tefan @ocanu si Dumitru 6aducanu'
“9ratamentul cu bai se continua pâna la descongestionarea
totala a %emoroiilor, uneori c%iar pâna la disparitia lor si
vindecarea fistulelor anale”.
Clis+ele
Cuvântul grecesc “HlIsma” se traduce prin “spalatura”, iar din
punct de vedere medical, clismele repreinta introducerea pe
cale rectala, în scop terapeutic a unei cantitati de lic%id, cu
a:utorul unei pere de cauciuc sau a unui irigator, în vederea
destinderii intestinului gros, pentru a evacua fortat materiile
fecale. ?entru efectuarea clismelor se folosesc infuii sau
decocturi de plante.
#e recomanda ca temperatura ceaiului utiliat la clisma sa fie
cu câteva grade mai mare decât a organismului uman.
Fitoterapie curs 13
Capitolul 3
(FATURI PRACTICE 4! APLICAREA FITOTERAPIEI
În cele ce urmeaa va vom da câteva sfaturi utile în obtinerea
materialului vegetal necesar atât pentru pregatirea tratamentului
propriu!is, cât si în aplicarea practica a fitoterapiei'
3"1" Recoltarea5 uscarea si pastrarea
pla$telor +e,ici$ale
6omânia este o tara daruita de Dumneeu cu imense comori de
sanatate gaduite în plantele care cresc spontan sau care sunt
cultivate cu vrednicie de oameni priceputi si devotati cu trup si
suflet sa aline suferintele celor c%inuiti de boli necrutatoare.
7n fir de iarba, o floare, un arbust cu fructe, un copac cu ramuri
puternice etc. gasim la tot locul, iar în ele sunt depoitate în
“camarile celulelor” misterioase substante active care, folosite
cu gri:a, pot alina dureri, vindeca suferinte.
9rebuie bine înteles ca vegetalele au capatat o importanta
deosebita în terapii nu numai din caua “saraciei si a foamei din
lume”, ci în special datorita calitatii lor miraculoase de a
tamadui.
?lantele medicinale se vor recolta de pe terenuri nepoluate si se
va avea gri:a ca atunci când ele vor fi cultivate, îngrasamintele
utiliate sa fie doar cele
naturale, traditionale. Compoitia solului, cât si conditiile de
cultura au o mare importanta în asigurarea calitatii plantelor
medicinale obtinute.
A # Recoltarea pla$telor +e,ici$ale
$ste de mare importanta a se face de catre persoane bine
pregatite si informate.
În ceea ce priveste recoltarea plantelor medicinale se va tine
cont de anumite reguli, iar acestea sunt stabilite în functie de
partile vegetale care urmeaa a fi recoltate.
a/ !6ecoltarea partilor subterane ale plantelor, adica a
radacinilor si tulpinilor subterane +riomi, tuberculi, bulbi/ se
va face când planta este în stare de odi%na, adica toamna târiu
sau primavara.
În caul în care, radacinile sau tulpinile subterane se spala de
pamânt, ele se pun în cosuri pentru a se scurge apa si a se usca.
Înainte de curatare sau spalare, se vor îndeparta partile
nefolositoare +cioturi, parti aeriene, radacini seci etc./. #unt
plante cum ar fi “nalba” la care partile subterane se curata de
coa:a si numai apoi se pun la uscat.
b/!6ecoltarea partii aeriene a plantei medicinale
?artea aeriana a plantei formata din tulpina cu frune si flori,
numita “Ferba” – “Iarba”, se recolteaa când planta este
înflorita, prin taierea tulpinii, nu prin smulgere.
Fitoterapie curs 11
Atunci când plantele cresc masate în colonii, ele se recolteaa
prin cosire sau secerare. Dupa recoltare vor fi îndepartate
plantele straine, cele înnegrite sau decolorate, cât si tulpinile
lemnificate.
c/ !6ecoltarea frunelor se face când ele sunt complet
devoltate, întregi,
de culoare verde caracteristica, nepatate sau atacate de rugina
sau de insecte.
d/ !6ecoltarea florilor se face când acestea sunt perfect
devoltate fara a fi trecute. $le se culeg fara codite. "peratia
de recoltare se face dimineata, dupa ce s!a ridicat roua, pentru a
se evita umeeala si înnegrirea lor la uscare.
3a recoltare, florile se pun în cosuri sau ladite, fara a fi sufocate
prin presare si a se încinge. #e va avea gri:a ca imediat sa fie
puse la uscat. Atentie 0 #unt unele flori care se recolteaa în
stare de boboci cum ar fi cele de arnica sau de podbal care se
culeg în stare de boboci, deoarece atunci când sunt recoltate ca
flori desc%ise, ele la uscare se transforma în puf si devin
nefolositoare.
e/ !6ecoltarea fructelor si a semintelor se face când planta a
a:uns la maturitate.
f/ !6ecoltarea mugurilor se face primavara devreme sau c%iar
iarna când ei sunt bine devoltati fara însa a fi desc%isi.
Atentie 0 @ugurii de plop, atunci când contin reina +se lipesc
între degete/, se culeg unul câte unul si se aseaa în cosuri sau
saci.
g/ !6ecoltarea scoartelor se face primavara, când în planta
începe circulatia sevei.
În ceea ce priveste recoltarea plantelor otravitoare, ea se va face
numai de catre persoane autoriate, bune cunoscatoare în
domeniu.
"bservatie 0 În timpul recoltarii plantelor otravitoare este total
interis a se duce mâna la gura, la nas, sau la oc%i. #e interice
cu desavârsire culegerea concomitenta a plantelor medicinale
neotravitoare cu cele otravitoare.
2 # Uscarea pla$telor +e,ici$ale
9emperatura ideala pentru uscarea plantelor medicinale este cea
a mediului ambiant. 7scarea se face în straturi subtiri, pe rame
de lemn prevaute cu site sau tifon, în locuri uscate, bine
aerisite, ferite de praf, mucegai, insecte, animale, etc. #e va
trece la uscarea masei vegetale dupa ce plantele au fost sortate
calitativ si spalate, în aer liber, la soare sau la umbra, în functie
de principiile active pe care le contine organul respectiv din
planta.
a/ !7scarea radacinilor se realieaa dupa ce au fost curatate si
spalate, eventual taiate, în general în uscatorii artificiale.
În gospodarii, uscarea se poate face si în aer liber, întinse la
soare pe rogo:ini, saci sau în înca!peri bine aerisite.
6egula 0 6adacinile sunt uscate atunci când se rup cu gomot
sec identic cu
cel al ruperii unui bat de lemn.
b/ !7scarea frunelor se face în camere bine aerisite, materialul
vegetal fiind întins în straturi subtiri. 7scarea frunelor se poate
realia în aer liber, pe rame speciale, acoperite cu %ârtie, pentru
ca lumina soarelui sa nu le decoloree.
)runele uscate se rup cu un gomot caracteristic care anunta
ca procesul de uscare este terminat.
c/ !7scarea florilor este indicat a se face imediat dupa recoltare
pentru ca ele sa nu!si piarda calitatile terapeutice. 3a uscare,
florile se întind în straturi subtiri pe %ârtie si se are gri:a sa nu
fie e>puse direct raelor de soare. În acest sens, ele se acopera
cu coli de %ârtie alba.
6egula 0 În timpul uscarii, florile nu se ating sau întorc,
deoarece prin aceste operatii se produce patarea lor.
d/ !7scarea ierbii +Ferbei/ se face în încaperi bine aerisite,
materia vegetala fiind întinsa în straturi subtiri, sau operatia se
poate realia si în aer liber, pe rame speciale, acoperite cu
%ârtie, ca sa impiedice decolorarea.
6egula 0 7scarea este realiata când materia vegetala cuprinsa
între degete se sfarma usor.
e/ !7scarea fructelor si a semintelor se face în uscatorii
artificiale sau în aer liber, materia vegetala fiind întinsa în
straturi subtiri pe %ârtie sau pe rame. ?entru a urgenta procesul
uscarii semintelor, ele se întorc în procesul uscarii prin lopatare.
f/ !7scarea scoartelor se face în uscatorii artificiale cât si în aer
liber.
?rocesul uscarii este terminat când ele se rup usor, cu un
gomot sec, caracteristic.
g/ !7scarea plantelor otravitoare se face cu atentie, în încaperi
încuiate si separat de plantele medicinale neotravitoare.
?rocedeul de uscare propriu!isa a acestor plante nu difera
te%nic de al celor neotravitoare. Atentie 0 În încaperile unde s!
au uscat plante otravitoare, pe sitele utiliate, sau pe rogo:inile
folosite nu se vor usca decât plante otravitoare.
Dupa ce operatia s!a terminat se are gri:a a se lua toate masurile
necesare ca încaperile sa fie bine curatate, iar gunoiul ars si
îndepartat fie prin îngropare, fie dus în locuri special amena:ate.
C # Pastrarea pla$telor +e,ici$ale
Conditiile de pastrare ale plantelor medicinale sunt e>trem de
importante, de ele depinând ca materialul terapeutic sa nu se
degradee, sa nu!si piarda o parte sau total principiile active. În
cele ce urmeaa vom da câteva reguli de urmat'
Ambalarea partilor ierboase ale plantelor se va realia pe timp
noros sau dimineata, pe racoare si se va evita sfarâmarea lor.
Fitoterapie curs 12
$>ista standarde speciale pentru fiecare planta privind pastrarea
si ambalarea, care trebuie atent respectate.
Astfel, florile se ambaleaa în saci de %ârtie sau în lai captusite
cu %ârtie alba.
)runele si iarba se ambaleaa în saci si saltele de pâna.
6adacinile se ambaleaa în saci de pâna. )iecare ambala: va fi
etic%etat si pe etic%eta se va mentiona denumirea plantei, partea
din planta ambalata, greutatea etc. Atentie 0 ?lantele otravitoare
se vor depoita separat de plantele medicinale neotravitoare.
D # Co$,itii ,e calitate la pla$tele +e,ici$ale
Cerintele de calitate ale plantelor medicinale sunt înscrise în
standardele e>istente si care trebuie strict respectate.
Câteva dintre cerintele de calitatea obligatorii le vom preenta
si noi în continuare'
! 6ecoltarea plantelor se va face din one nepoluate. Când se
fac culturi de plante medicinale, îngrasamintele si tratamentele
aplicate trebuie sa fie din cele naturale. #e interice utiliarea
îngrasamintelor sintetice si a pesticidelor etc.
!3a recoltare vor fi alese numai plantele sanatoase, neatacate de
rugina sau de insecte.
!)runele se vor culege fara petiol, cu e>ceptia celor care au
principiile active în petiol si în nervuri. În stare uscata frunele
vor fi întregi, alese de cele galbene sau lipite.
!)lorile nu trebuie sa fie patate, decolorate, înnegrite etc.
!Iarba sa nu contina radacini si pamânt.
!)ructele sa fie bine uscate, dar fara sa fie arse.
!@ugurii sa nu fie desfacuti sau arsi de soare.
3"2" # Pacie$tul tre6uie sa stie
4olnavul care trebuie sa se tratee cu plante medicinale trebuie
sa stie'
!cana sau pa%arul în care se vor prepara infuiile sau
decocturile va fi din sticla de ;ena, din ceramica sau din metal
emailat si va avea o capacitate de ,LK ml&
!este strict interis a se utilia vase, lingurite, strecuratori etc
din metal&
!la masurarea cantitatilor de materie vegetala maruntita se vor
utilia lingurite sau linguri din plastic. În calcule se va avea în
vedere ca o lingura are volumul a doua lingurite.
?entru ca cititorii nostri sa poata calcula precis sau sa poata
face fata usor la aplicarea unor retete în practica terapeutica,
dam cantitatile apro>imative de materie prima vegetala uscata
si maruntita ec%ivalenta a unei linguri rase'
!flori !M!B g
!frune !,!M g
!partea aeriana !B!L g
!radacini, riomi !L!- g
!fructe !L!2 g
!scoarta !2!- g
În tratamentele în care se cer dimensiuni foarte precise ale
cantitatilor de materie prima vegetala se vor utilia balante
farmaceutice.
3"3" # Reco+a$,ari +e,icale ,e aplicat 7$ terapeutica cu
ceaiuri ,i$ pla$te
?entru a conserva frumusetea corpului, pentru a pastra
sanatatea si tineretea, pentru a trai peste media de vârsta a
epocii, e>ista o regula clasica pe care trebuie s!o aplice fiecare
fiinta umana' ”"mul trebuie sa traiasca în armonie cu 5atura,
sa respecte stric legile ei”. În acest sens si tratamentele naturiste
cu ceaiuri trebuie sa respecte o serie de reguli stricte.
?rofesorul )ran Falberg din #7A arata ca “7n om nu este
acelasi om la orele 1K dimineata si la 1K seara”. Cercetarile
medicale au dovedit ca în alternanta i!noapte e>ista ritmuri
specifice de activitate pentru fiecare organ în parte din corpul
omenesc si ele impun o adevarata cronologie în terapeutica, în
general, iar pe fiecare individ personaliat.
Din aceasta caua, pentru ca prin fitoterapie sa se obtina
reultate ma>ime, este necesar a se respecta strict o serie de
reguli care tin de cronofarmacologie'
! Ceaiurile +infuii, decocturi/ cu caracter vita!miniant se beau
în mai multe reprie în cursul unei ile.
!Ceaiurile pentru terapia obeitatii se beau dupa mese.
!Ceaiurile în tratarea diabetului se beau înainte de mese.
!Ceaiurile din plante tonice aperitive se administreaa cu MK de
minute înainte de mese, ele având rolul de a produce o marire a
secretiei digestive.
!Ceaiurile vermifuge se beau dimineata pe stomacul gol.
!Ceaiurile indicate în tratarea colitelor si enteritelor se
recomanda a se bea dupa mese.
!Ceaiurile la>ative se beau seara, înainte de culcare, iar daca
este necesar a se lua si un al doilea ceai, el va fi servit
dimineata, pe stomacul gol.
!Ceaiurile stomac%ice +n.a. – a:uta digestia/ vor fi administrate
la MK de minute dupa mese.
!În tratamentele afectiunilor %epatice +disHineii, colecistite,
stimularea functiei %epatice/ recomandarile medicale sunt
stricte' se bea mai întâi o cana de ceai, dimineata pe stomacul
gol, iar apoi se va sta culcat pe partea dreapta MK de minute.
A doua cana de ceai se va bea în doua reprie egale, înainte de
mesele principale.
!Ceaiurile sedative, %ipnotice, cele care au un rol calmant în
tulburari cronice, astm bronsic etc. se beau, de regula înainte de
culcare, sau portionat, o parte dimineata, iar cealalta seara.
!)itoterapia aparatului respirator si a celui urinar se face în mai
multe reprie, în cursul unei ile.
!9erapeutica cu ceaiuri în situatii cu simptome acute +voma,
diaree, colici biliare, renale etc./ se realieaa imediat, în
urgenta.
!“)armacia verde” de tip fitoterapie are si unele contraindicatii
medicale generale sau temporare pe care noi le vom semnala
cititorilor nostri'
Fitoterapie curs 13
a/ în timpul menstruatiei nu se vor bea ceaiuri cu caracter
purgativ, %emostatic, anticoagulant, emenagog&
b/ la gravide sunt interise ceaiurile cu efect purgativ puternic
sau ceaiurile emenagoge&
c/ în timpul lactatiei este interisa consumarea ceaiurilor care
contin substante amare sau produc purgatii puternice.
Ate$tie 8 ?entru a nu se produce fenomene de incompatibilitate
sau c%iar reactii adverse, fitoterapia nu se aplica la întâmplare,
ci riguros, dupa indicatii medicale.
În ceea ce priveste utiliarea capsulelor cu prafuri de plante,
@aurice @essGguG si @ic%el 4ontemps recomanda'
a/ !?rimavara se vor administra organismului capsule cu scopul
de a elimina deseurile si to>inele acumulate în timpul iernii. În
acest ca, se vor utilia capsule cu pudre având actiuni
depurative asupra sângelui si a ficatului.
b/ !8ara si iarna, când organismul trebuie sa atinga cote
ma>ime pentru a se apara împotriva oboselii si a
microorganismelor, în afara revigorarii prin e>punere la soare
sau la ceilalti factori naturali de calire a organismului, se
recomanda a se lua capsule cu prafuri vegetale dupa cum
urmeaa'
!înainte de masa ! pentru a asigura activitatea drena:ului&
!în timpul mesei – pentru a favoria asimilatia&
!dupa masa – cu efect digestiv.
c/ !9oamna !înainte de solicitarile mari ale organismului care
sunt efectuate iarna, se vor lua capsule cu prafuri vegetale
având scopul de a revigora sângele, respectiv organismul si se
va avea în vedere si îmbunatatirea activitatii rinic%ilor.
#pecialistii în materie de fitoterapie cred ca datorita eficientei
lor e>traordinare, multe din tratamentele cu ceaiuri vor putea fi
înlocuite cu capsule cu pudra de plante.
Capitolul 4
AFECTIU!I (I TRATAME!TE FOLO(I!D PLA!TELE
MEDICI!ALE
8indecari cu adevarat miraculoase în afectiuni digestive, ale
sângelui, rinic%ilor si organelor genitale, în diabet, reumatism,
obeitate, în stari de soc, convulsii, spasmofilie, în boli
cardiovasculare, de nervi, de piele, în alergii, în stres,
frigiditate, impotenta, caderea parului etc. fac din fitoterapie un
procedeu al terapeuticii moderne, dar mai ales al viitorului.
#implitatea tratamentelor, eficienta lor, dar în special faptul ca
nu dau reactii secundare e>trem de daunatoare ca în caul
medicamentelor sintetice, determina o aplicabilitate tot mai
mare a tratamentelor cu plante.
"rganiatia @ondiala a #anatatii a tras cu putini ani în urma,
un semnal de alarma' 2KQ din maladiile lumii occidentale sunt
provocate în mod cert, de un medicament. În aceste conditii,
apare obligatorie utiliarea din ce în ce mai intensiva a
fitoterapiei. $ste interesant a cita aici pe cunoscutul specialist în
medicina naturista, @ic%el 4ontemps care arata, vorbind despre
fitoterapie'
“+D/ noi vindecam prin dragostea ce o purtam plantelor, prin
dragostea pe care suntem în stare s!o daruim bolnavilor nostri.
#copul sau nu era sa înlocuiasca remediile c%imice cu o planta,
ci sa reînvete sa avem gri:a fata de noi, sa nu abdicam în fata
bolii”.
#a nu uitam, dragi cititori, ca plantele va pot vindeca si ca, nu
rareori ele pot face minuni acolo unde medicamentele sintetice
si!au dovedit neputinta. Conditiile obligatorii într!un tratament
cu plante sunt'
! a se cunoaste e>act diagnosticul bolii de care noi suferim&
! sa fie bine ales si mai bine individualiat tratamentul care
trebuie urmat&
! materialul vegetal sa fie de cea
mai buna calitate, iar la pregatiriea remediului natural sa se
acorde cea mai mare atentie&
! cunoscându!ne reactiile, sa urmarim constienti procesul de
vindecare, iar daca apar probleme sa ne adresam doctorului si
sa modificam, în ca e>trem, tratamentul.
În cele ce urmeaa pentru ca cititorii nostri, sa!si tratee diverse
afectiuni, boli, suferinte, le vom da retete pentru tratamente
naturiste folosind plantele medicinale, adevarate miracole în
terapeutica.
1" A6cesul
$l repreinta o formatie purulenta în interiorul unui tesut
+con:unctiv, muscular/ sau a unui organ +plamân, creier etc/,
formata în urma unei infectii. În interior, abcesul este captusit
de o membrana groasa + cu fibrina/ care contine puroi, de cele
mai multe ori amestecat cu sânge si c%iaguri de fibrina.
A:uns la suprafata, abcesul apare sub forma unui punct galben
încon:urat de un tesut tumefiat si rosu, pacientul simtind dureri
la atingere. Clasificate, abcesele pot fi calde, când provoaca
febra +prin fistula se pot desc%ide singure spre e>terior/ sau
reci, când sunt produse de o infectie tuberculoasa +ganglionii
cervicali tuberculosi/.
Abcesele sunt de mai multe tipuri' dentare, tegumentare
+buboaie/, renale, %epatice etc. ?lantele medicinale
recomandate în fitoterapie sunt' socul sulfina, tataneasa, urica
moarta, volbura, coada!soricelului, nalba mare, podbalul,
salvia, sunatoarea, cerentelul, musetelul etc.
A" # Tratarea a6cesului ,e$tar
Abcesul dentar este o inflamatie circum!scrisa, cu o punga de
puroi în :urul dintelui afectat. 9ratarea se realieaa prin
gargarisme cu ceaiuri din plante medicinale.
Fitoterapie curs 14
Cu ceai ,e +usetel
Infuia se prepara din trei linguri de flori la o cana de ,LK ml
apa clocotita. Ceaiul fierbinte se tine în gura timp de L minute
si se fac gargarisme, iar tratamentul se repeta din ora în ora.
Cu ceai ,e su$atoare
#e face gargara si se mesteca în gura infuia fierbinte preparata
dintr!o lingura de plante la ,LK ml apa clocotita.
$ste un ceai care calmeaa durerile dentare.
Cu ceai ,i$ 'lori ,e coa,a soricelului
Infuia se prepara din M linguri de flori la ,LK ml apa clocotita.
Ceaiul fierbinte se tine în gura si se fac gargarisme timp de M!L
minute. "peratia se repeta din ora în ora.
Cu ceai ,i$ ri%o+i ,e cere$tel
#e prepara un decoct dintr!o lingura de riomi bine maruntiti la
o cana de apa clocotita de ,LK ml.
9ratamentul consta în aplicarea direct pe abces a unor
tampoane de vata sau de tifon, îmbibate în decoct.
Cu ceai ,i$ ra,aci$i ,e tata$easa
#e prepara un decoct din B!L linguri de radacini maruntite de
tataneasa la o cana de ,LK ml cu apa clocotita. #e fac spalaturi
timp de L minute, iar tratamentul se repeta din ora în ora.
#e mai pot prepara ceaiuri din' salvie, soc, sulfina, urica,
podbal, volbura. 7nii astrofitoterapeuti recomanda în tratarea
abceselor dentare crinul de gradina.
$l colecteaa si dreneaa abcesele. În aplicatii de u e>tern sunt
utiliate atât florile, cât si radacinile. $l are calitati emoliente,
colecteaa puroiul, dreneaa abcesul si fluidifica procesele
inflamatorii îndurate.
2 # Tratarea u$or a6cese ale pielii
#e fac spalaturi cu infuie de musetel la fiecare doua ore.
Ceaiul de musetel se prepara dintr!o lingurita de flori în ,LK ml
de apa clocotita.
C # Tratarea a6cesului pul+o$ar
Asa cum arata 8irgil 9.<eiculescu în lucrarea sa “4ioterapie”,
abcesul pulmonar se caracterieaa prin “febra, tuse,
e>pectoratie purulenta, uneori fetida si vomica”.
a9 :Cu ceai ,upa reteta;
! 6oua!cerului !LK g
! 3ic%en de piatra ! LK g
Din amestecul de plante bine omogeniat si maruntit se vor lua
doua lingurite si se va face o infuie cu ,LKml
de apa clocotita. #e beau , cani de ceai pe i, cu miere de
albine si se tin cure de MK de ile.
69 :Cu ceai ,e usturoi
#e prepara o infuie din M!L catei de usturoi pisati în ,LK ml de
apa clocotita. #e administreaa .!1K linguri de ceaiRi la adulti.
9ratamentul dureaa pâna la vindecare.
9ratamentele sunt eficiente si pentru copii, dar în functie de
vârsta acestora cantitatile sunt 1RB la cei cu vârsta pâna la 2 ani
si 1R, la cei cu vârsta de 2!1, ani.
D # Tratarea u$or a6cese 7$ care su$t a'ectati si 0a$0lio$ii
li+'atici sau ,aca 'ari$0ita este ur+are a u$ei a+i0,alite
a9 Ceai ,upa reteta 1
!)lori de musetel !1L g
!)lori de salvie !1L g
!9urtita mare !LK g
Din plantele bine amestecate si bine maruntite se va lua o
lingurita si se va prepara o infuie cu ,LK ml apa clocotita.
9ratamentul consta în a se face gargara cu ceai fierbinte timp de
M!L minute, din doua în doua ore.
b/ Ceai dupa reteta ,
!)rune de salvie !1KK g
!)rune de podbal !,L g
!)rune de mur !,K g
!)rune de nalba !,L g
Din amestecul de plante, bine maruntit si omogeniat, se ia o
lingurita si se prepara un ceai cu ,LK ml de apa clocotita. Dupa
infuare, se face gargara cu ceaiul fierbinte timp de M!L minute.
9ratamentul se repeta din doua în doua ore.
2" Aci,itate 0astrica
#e manifesta prin arsuri la stomac.
9ratamentul recomandat este a se bea o cana de ceai facut
conform retetei de mai :os, dupa fiecare din mesele principale'
! )lori de violete ! LK g
! #eminte de fenicul ! LK g
! 6adacini de nalba mare !1KK g
! )lori de nalba de padure ! LK g
! )rune de roinita !LK g
!Coada soricelului +planta fara radacina/ ! 1KK g
Din plantele bine omogeniate si maruntite se ia o lingura si se
va prepara un ceai, care se va lasa la infuat 1L minute.
@aurice @essGguG si @ic%el 4ontemps recomanda si
tratamentul cu capsule'
!În timpul celor trei mese principale se vor lua doua capsule de
fenicul.
!Dupa fiecare masa se vor lua , capsule de comple>
magneiuSvitamina D.
Fitoterapie curs 15
3" Acrocia$o%a
$ste o afectiune caracteriata prin tulburarea spastica
vasomotorie a retelei arteriale de la e>tremitati si apare mai ale
la femeile tinere. În unele cauri se asociaa cu focare
infectioase cronice, tulburari endocrine sau precede debutul
unor boli autoimune. ?entru întelegerea cititorului este o
tulburare locala în circulatia sângelui, la mâini si la picioare si
apare datorita lipsei de tonicitate a capilarelor si venelor mici
care se comporta ca si când ar fi paraliate.
Trata+e$t cu ceai ,e talpa:0<stei
#e prepara o infuie cu 1L g de planta la ,LK ml de apa
clocotita. #e iau MB linguri pe i.
4" Ac$ee =cosuri9
Acneea repreinta o dermatoa caracteriata prin!tr!o
inflamatie purulenta a folicului pilo!sebaceu, însotita de
secretie e>agerata a glandelor sebacee. $a apare la adolescenta
sau la femei dupa vârsta de BK de ani sub forma acneei roacee.
)itoterapeutica se face cu urmatoarele plante medicinale'
galbenele, brusture, cicoare, trei frati patati, dud, frasin, %amei,
osul!iepurelui, sovârv, unguras, plop, urica etc. precum si cu
legume ca napul, praul, vara, tomatele.
Ate$tie 8 9ratamentul de acnee este dificil, de lunga durata si
cere multa vointa pentru reusita lui.
a9 : Trata+e$t cu ceai ,i$ co$uri ,e .a+ei
#e prepara o infuie dintr!o lingura de conuri de %amei la 1KK
ml de apa clocotita. #e aplica comprese pe ona afectata.
69 :Trata+e$t cu ceai ,i$ +u0uri ,e plop
Infuia se obtine dintr!o lingurita de muguri de plop drobiti
pusi în ,LK ml de apa clocotita. 9ratamentul consta în a aplica
pe locul afectat cataplasme, spalaturi si bai locale cu acest ceai.
c9 :Trata+e$t cu ceai ,i$ ra,aci$a ,e 6rusture
#e prepara o infuie din ,K!MK g de radacini maruntite de
brusture la 1KKK ml de apa clocotita. Cu acest ceai, pe locul
afectat se pun comprese sau se fac spalaturi.
,9 :Trata+e$t reco+a$,at ,e MauriceMess>0u> si Mic.el
2o$te+ps
#eara dupa cina, se va bea o cana de ,LK ml din ceaiul preparat
dupa reteta'
!)lori de iarba neagra !LK g
!Coada soricelului +planta fara radacina/ !LK g
!)ructe de ienupar !,L g
!)rune de cimbru !LK g
!)rune de romarin !LK g
#e va lua o lingura de plante din amestecul bine omogeniat si
maruntit si se va fierbe în ,LK ml de apa, timp de L minute.

#e mai recomanda a se lua dimineata si la prân' doua capsule
de brusture, , capsule de urica moarta si , capsule de trei frati
patati. $le se vor lua toate odata. #e indica a se consuma cât
mai mult din' papadie, ang%inare, morcovi, castraveti, ceapa,
pere sparang%el. Alimente contraindicate' brâna fermentata,
cafea, alcool, grasimi animale.
e9 :Trata+e$t cu ceai ,i$ 'lori ,e 0al6e$ele
#e prepara o infuie cu 1L!,K g de flori de galbenele la 1KKK ml
de apa clocotita. Acest ceai va fi utiliat la a face bai, spalaturi
si a pune cataplasme pe locul acneei. 8irgil 9.<eiculescu
recomanda a se utilia în tratamente tinctura preparata din ,K g
flori de galbenele, macerate timp de . ile în 1KK ml de alcool.
#e pun comprese cu 1K ml din tinctura diluata cu 1KK ml apa
fiarta si racita.
'9 :Trata+e$t cu ceai ,i$ cicoare
#e prepara o infuie cu ,K!BK g de cicoare la 1KKK ml de apa
clocotita. Cu acest ceai se fac spalaturi si se pun cataplasme pe
ona vatamata.
09 :Trata+e$t cu ceai ,i$ trei 'rati patati
#e prepara o infuie dintr!o lingurita de plante la ,LK ml de apa
clocotita.
.9 :Trata+e$t cu ceai preparat ,upa reteta 1;
!)rune de mesteacan râios ! 1L g
! )rune de salvie ! 1L g
! )rune de roinita ! 1L g
! 7rica mare ! 1L g
#e iau M lingurite din amestecul de plante bine omogeniat si
maruntit si se prepara o infuie cu ,LK ml de apa clocotita.
9ratamentul indica a se bea dimineata si seara câte o cana de
ceaicald.
i9 :Trata+e$t ,upa Maria Tre6e$
#e va prepara ceaiul dupa reteta'
! )rune de nuc ! ,K g
!9rei frati patati !,K g
!6adacini de sanisoara !,K g
!6adacini de patrun:el de câmp !,Kg
!)lori de porumbar !,K g
#e iau doua lingurite din amestecul vegetal bine omogeniat si
maruntit si se fierb în -LK ml de apa, timp de L!1K minute.
9ratamentul consta în a se bea ilnic M cani de ceai cald.
79 :Tratarea ac$eei ro%acee
9ratamentul consta în a se bea dimineata, la prân si seara o
cana de ceai preparata dupa reteta'
!)rune de romarin !BK g
!)rune de salvie !,K g
!)lori de nalba de padure !1K g
Fitoterapie curs 16
!@uguri florali de portocal amar !,K g
!7rica moarta +planta fara radacina/ !,K g
#e ia o lingura din amestecul vegetal bine omogeniat si
maruntit si se pune în ,LK ml de apa clocotita. #e lasa la infuat
1L!,K de minute si se va bea cu putina miere de paducel.
@aurice @essGguG si @ic%el 4ontemps mai recomanda a se
administra'
a/ – , capsule de paducel înainte de fiecare masa&
b/ – M pastile de comple>!vita de vie, la prân si seara în timpul
meselor.
5" Acti$o+ico%a
$ste o maladie cronica, comuna omului si animalelor, produsa
de o ciuperca, care patrunând în cavitatea bucala invadeaa
osul ma>ilar inferior si tesuturile învecinate. $a produce
ulceratii si lasa sa se scurga un puroi ce contine niste graunte
galbui caracteristice.
9ratamentul se realieaa cu un ceai din muguri de plop negru.
?repararea ceaiului se face dintr!o infuie cu o lingurita de
muguri de plop negru drobiti în ,LK ml de apa clocotita. Cu
ceaiul obtinut se va face gargara de mai multe ori pe i.
6" Acuitate ?i%uala
Acuitatea viuala +diferentierea unor detalii si nuante de culori/
scade cu vârsta si cu diverse modificari în structura oc%iului.
?lantele medicinale
recomandate în fitoterapie sunt salvia si
afinul.
a9 :Trata+e$t cu ceai ,e sal?ie
Infuia se prepara din B linguri de frune la 1KKK ml de apa
clocotita. #e administreaa dupa infuare în cursul unei ile,
între mese si la distanta de ele.
69 :Trata+e$t cu ceai ,e a'i$
#e prepara dintr!o lingurita de frune la ,LK ml apa clocotita.
#e beau ,!M cani pe i.
c9 :Trata+e$t cu +acerat ,e a'i$
#e obtine dintr!o lingurita de fructe drobite care se lasa la
macerat . ore în ,KK ml de apa rece. @aceratul preparat se bea
în trei reprie, în cursul unei ile.
,9 :Trata+e$t pri$ co$su+ ,irect ,e 'ructe
#e recomanda a se face cure de 1L,K de ile, în care se vor
consuma cca .K1KK g de afine pe i.
&" Aero'a0ie
Definita, aerofagia înseamna îng%itirea unei cantitati de aer care
patrunde în stomac, unde se acumuleaa.
9ratamentul consta în a se bea
înainte de masa, la prân si seara o cana de ceai preparat dupa
reteta'
! )rune de romarin !BK g
! 6adacina de gentiana! ,K g
! #eminte de anason !,K g
! )rune de busuioc !BK g
! #eminte de fenicul !,K g
Ceaiul se prepara dintr!o lingura de amestec vegetal bine
omogeniat si maruntit la o cana de ,LK ml de apa clocotita. #e
lasa la infuat 1L minute înainte de a se strecura.
@aurice @essGguG si @ic%el 4ontemps mai recomanda a se
administra'
a/ – , capsule de angelica înainte de masa de prân si cea de
seara&
b/ – , pastile de comple>!dro:die vitaminiata în timpul
prânului si al cinei.
)" A'ro,isiace
Afrodisiacele sunt substante sau alimente care stimuleaa
impulsurile +apetitul/ se>ual. 6ecomandam pentru calitatile lor
afrodisiace, fitoterapie cu urmatoarele plante medicinale'
busuioc de câmp, asudul calului, morcovi de câmp +se foloseste
inflorescenta/, telina +radacina/ , dumbet, bu:orei, priboi,
sc%induf.
a/ !9ratament cu telina
#e consuma radacina de telina cruda sau în mâncare de telina.
b/ !9ratament cu ceai dupa reteta 1
#e prepara un ceai din câte o lingurita de priboi, de banat si de
floareavântului la ,KKK ml de apa clocotita si se fierb un minut.
#e utilieaa atât radacinile, cât si frunele acestor plante bine
maruntite.
#e administreaa câte 2!. linguri pe i sau se beau la cele trei
mese principale, câte 1!, cani. 9ratamentul se face în cure de
BK de ile.
c9 :Trata+e$t cu ceai ,upa reteta 2
#e prepara un ceai din' MK g radacini de lemn!dulce, MK g
seminte de susan, MK g seminte de lemn!dulce. Amestecul bine
maruntit si pisat se pune în 2KK ml de apa clocotita. #e fierbe L
minute la foc iute, iar apoi înca ,K de minute la foc moale.
1" A'te
Definite, aftele repreinta niste e>ulceratii galbui, rotunde sau
ovale, încon:urate de un %alo rosu, urmând dupa o veica
uneori de origine virala, si situate pe mucoasa bucala,
faringiana sau genitala.
$le sunt însotite de o senatie de arsura.
Fitoterapie curs 1&
)itoterapia se face cu' salvie, salcie, sulfina, trandafir, busuioc.
a9 :Trata+e$t cu ceai ,i$ petale ,e tra$,a'ir
Infuia se prepara din doua linguri cu petale de trandafiri la ,LK
ml de apa clocotita. 9ratamentul consta în gargarisme cu
infuie si mestecarea plantelor care se afla în ceai.
69 :Trata+e$t cu ceai preparat ,upa reteta 1
! )rune de salvie ! ,K g
! 6adacini de brusture ! ,K g
! Co:i de lamâie ! ,K g
! )ructe de ienupar ! ,K g
!?lanta întreaga!sovârv ! ,K g
Ceaiul se prepara luând o lingura din amestecul vegetal bine
omogeniat si maruntit în ,LK ml de apa si se va fierbe L-
minute. @aurice @essGguG si @ic%el 4ontemps recomanda ca
în ceaiul obtinut sa se adauge o lingura de otet de cidru.
9ratamentul consta în a se face gargara de B ori pe i cu ceaiul
preparat, foarte fierbinte, atât cât suporta pacientul.
c9 :Trata+e$t cu ceai ,e sal?ie
Infuia se obtine dintr!o lingura de planta în 1KK ml de apa
clocotita. 9ratamentul consta în a face gargara cu acest ceai de
mai multe ori pe i.
,9 :Trata+e$t cu ceai ,e sul'i$a
Ceaiul se prepara dintr!o lingura de planta la 1KK ml de apa.
9ratamentul consta în a face gargara si a mesteca în gura
frunele infuiei de mai multe ori pe i.
e9 :Trata+e$t cu ceai ,e $al6a
#e prepara un decoct din LK g de radacina de nalba bine
maruntita, fiarta în 1KKK ml apa. Cu acest decoct se face
gargara de mai multe ori pe i.
'9 :Ta+po$area a'telor cu suc ,e la+<ie
09 :Trata+e$t cu ceai ,e +orco?
#e prepara un decoct din ,K g de frune de morcov în 1KKK ml
apa clocotita.
#e face gargara de mai multe ori pe i.
.9 :Trata+e$t cu ceai ,e a'i$
#e prepara un decoct dintr!o lingura de fructe de afin drobite
în 1KKK ml de apa clocotita. #e va fierbe decoctul pâna scade
volumul lui la :umatate.
9ratamentul consta în gargarisme repetate.
5ota. – În general, aftele apar, în mare masura, ca produse de
%iperaciditatea stomacului. 6ecomandarea este ca atunci când
apar aftele, pacientul sa fie tratat si de arsuri gastrice.
13" Al6u+i$urie
Albuminuria este întotdeauna legata de o proasta eliminare a
to>inelor din organism. #e recomanda a se face o cura de ,1 de
ile, mai ales toamna, când se va face o mare cura depurativa
pentru a curata “filtrul renal”.
a9 :Trata+e$t cu ceai ,upa reteta 1
!6adacini de brustur !ML g
!@aduva alba de tei !ML g
!6adacini de pir !ML g
!)rune de coaca !ML g
!6adacini de papadie !ML g
! )rune de trifoiste de balta !ML g
!Coi de cirese !ML g
#e iau B linguri din amestecul vegetal bine maruntit si se fierb ,
minute în 1KKK ml de apa. În ceaiul obtinut se va introduce o
lingura din coada calului si, acoperit, se va lasa la infuat 1L
minute.
9ratamentul recomanda a se bea 1KKK ml de ceai ilnic.
69 :Trata+e$t cu capsule
@aurice @essGguG si @ic%el 4ontemps recomanda a se
administra'
a/ – înainte de fiecare masa , capsule de pir&
b/ – în timpul meselor principale , capsule de frasin.
c/ – dupa fiecare masa , pastile de comple>!algeScoaca negru
#peranta Anton recomanda o infuie din 1L g radacini de telina,
sparang%el, marar, g%impe, patrun:elSmiere sau o infuie din
pastai de fasole boabe.
11" Alcoolis+
Alcoolismul este o maladie legata de ingestia repetata, ani de
ile a unor cantitati e>cesive de alcool. $l se manifesta prin
tulburari afective, euforie, scaderea memoriei si
adiscernamântului, tulburari nervoase, leiuni organice +mai
ales ciroa si gastrite/. Alcoolismul este adesea însotit de
probleme psi%ologice si sociale. Complicatiile cele mai grave
sunt' ciroa, delirum tremens, %alucinoa alcoolica, etc.
)itoterapia se face cu urmatoarele plante' bradisor, ardei iute,
coaca negru, catina alba, maces.
a9 :Trata+e$t cu ceai ,e +aces
#e face o cura de deinto>icare pâna ce bolnavul este vindecat.
Ceaiul se prepara din , linguri de fructe drobite în LKK ml de
apa clocotita. Decoctul se va fierbe L minute si se bea în cursul
unei ile.
69 :Trata+e$t cu ceai ,e cati$a al6a
Infuia de prepara din , linguri de fructe drobite, în LKK ml de
apa clocotita.
#e lasa ceaiul la infuat ,K!MK de minute si se bea fractionat în
cursul unei ile.
9ratamentul de deinto>icare se face pâna la vindecarea
bolnavului.
Fitoterapie curs 1)
c9 :Trata+e$t cu ti$ctura ,e ar,ei iute
9inctura se va prepara din ,KK g de ardei iute macerat în 1KK ml
alcool, timp de -!. ile. În curele de dealcooliare, pacientul
va bea un ceai amar de ang%inare, unguras sau tintaura în care
se vor adauga 1L!MK de picaturi de tinctura de ardei iute.
,9 :Trata+e$t cu ceai ,e coaca% $e0ru
#e prepara un decoct dintr!o lingurita de frune uscate în ,LK
ml de apa clocotita. #e fierbe ceaiul timp de L minute.
9ratamentul consta într!o cura de MK!BK de ile în care se va
bea dimineata :umatate din cana de ceai, iar seara, cealalta
:umatate.
12" Aler0ie
Alergia este o %ipersensibilitate a organismului uman fata de o
substanta straina, fie fata de o substanta care în mod natural
este inofensiva +par, praf, polen, lapte/ !, fie un produs
bacterian sau medicamentos. $a se manifesta printr!o reactie
imediata în diverse moduri +ecema, urticarie, astm bronsic
etc./.
a/ !9ratament cu decoct de coacae negre
#e prepara decoctul de coacae negre' 1K g la ,LK ml de apa
clocotita. #e fierbe 1L minute.
#e iau câte trei linguri de trei ori pe i.
b/ !9ratament în eceme alergice
#e prepara un decoct din BK g riomi de pir si ,K g de
sapunarita în LKK ml de apa. #e fierbe timp de MK de minute.
9ratamentul consta în a se bea , cani pe i, cât si în aplicarea de
comprese.
c/ !9ratarea guturaiului de fân
9ratamentul recomandat' a se bea M!B cani de ceai de urici în
care se amesteca o lingura de bitter suede.
d/ !9ratament cu ceai dupa reteta'
!)rune de frag !ML g
!)rune de frasin !ML g
!)ructe de ienupar !ML g
!6adacini de brustur !ML g
Ceaiul de prepara din amestecul vegetal bine maruntit, fiert
timp de ,!M minute în 1KKK ml de apa.
9ratamentul consta în a se bea ilnic 1KKK ml din acest ceai.
@aurice @essGguG si @ic%el 4ontemps recomanda si
tratamentul cu capsule' ser vor lua , capsule de ienupar înainte
de masa.
13" Alopecie
6epreinta o cadere temporara, partiala sau generala a parului.
A nu se confunda cu calvitia care este o cadere definitiva a
parului.
)itoterapia se face cu urmatoarele plante medicinale' ardei iute,
nasturel, coada calului, brusture.
a9 :Trata+e$t cu suc proaspat ,e $asturel
9ratamentul consta într!o frictiune ilnica, seara, cu suc
proaspat de nasturel.
69 :Trata+e$t cu ti$ctura ,e ar,ei iute
8irgil 9.<eiculescu recomanda tratamentul cu tinctura
preparata din ,KKg de ardei iute si 1KK ml de alcool, procesul de
maceratie durând . ile.
Cu aceasta tinctura se va freca radacina parului o data sau de
doua ori pe saptamâna.
c/ !9ratament cu ceai de brusture
#e prepara un decoct dintr!o lingura de radacini de brusture
fierte L!1K minute în LKK ml de apa. #e beau ilnic , cani de
ceai. 9ratamentul creste în eficienta, daca se completeaa cu
spalari si masari ale pielii capului cu acelasi decoct, o data sau
de doua ori pe saptamâna si cu ungerea pielii capului cu ulei
din radacini de brusture.
d/ !@aria 9reben recomanda'
3otiunea pentru cresterea parului se prepara din M lingurite
amestec de plante din reteta de mai :os în LKK ml de apa
clocotita'
!frune de mesteacan râios ! LK g
! urica mare ! LK g
9ratamentul consta în a se spala si masa pielea capului cu acest
ceai cald, dimineata si seara.
14" A+etelile
Ametelile sau criele de ameteala sunt produse de foarte multe
caue'
!tulburari datorate unor boli ale vaselor sanguine
+arterioscleroa, %ipertensiune/, cât si a %ipertensiunii propriu!
ise&
!tulburari la nivelul creierului în caul migrenelor si a scleroei
vaselor sanguine cerebrale&
!ca efect al actiunii unor to>ine&
!ca rau de mare, etc.
9ratamentele sunt diverse de la ca la ca'
a/ !9ratament cu ceaiuri
#e poate bea ceai de anason sau se fac in%alatii cu aburi de
levantica sau esenta de menta.
b/ !9ratament cu ceai dupa reteta'
!)rune de mag%iran !BK g
Fitoterapie curs 11
!)rune de menta dulce !,K g
!)lori de levantica !BK g
!)lori de musetel mare !,K g
Ceaiul se prepara dintr!o cana de apa clocotita în care se va
pune o lingura din amestecul de plante.
#e va bea dimineata, pe nemâncate si seara, înainte de culcare
câte o cana de
ceai.
c/ !9ratament cu capsule dupa @aurice @essGguG si @ic%el
4ontemps care recomanda a se lua'
a/ 1 capsula de paducel înaintea celor trei mese principale&
b/ , capsule de sulfina dupa masa de prân si cea de seara.
d/ !9ratament dupa @aria 9reben la ameteli cu slabirea
memoriei, fara %ipertensiune'
#e va prepara un ceai dupa reteta'
!8inant !MK g
!Cimbrisor !MK g
!)rune de roinita !1KK g
#e va lua o lingurita din amestec peste care se va turna o cana
de ,LK ml de apa clocotita si se va infua L!1K minute. =ilnic se
va bea o cana de ceai cald.
e/ !9ratament dupa @aria 9reben la ameteli cu slabirea
memoriei si a puterii de concentrare
#e prepara un ceai dupa reteta'
! )lori de arnica !L g
! Coada soricelului !,L g
! #unatoare !LK g
#e ia o lingurita din amestec si se toarna peste plante ,LK ml de
apa clocotita si se lasa la infuat L!1K minute. #e beau ilnic, ,!
M cani de ceai cald.
15" A+e$oree
Definita, amenoreea repreinta absenta menstrelor, survenita în
afara sarcinii la femei si la vârsta la care trebuie sa e>iste ciclul
normal. @aurice @essGguG si @ic%el 4ontemps recomanda a se
face, înainte cu M ile de data ciclului, o baie la picioare
fierbinte în care se vor introduce , linguri de ulei de romarin.
4aia va dura 1K!1L minute, iar apa va fi atât de fierbinte cât
poate suferi pacienta. Ca tratament indicat se va face'
a/ !9imp de 2K de ile se va bea un ceai dupa reteta'
! #eminte de fenicul ! LK g
! )rune de trifoiste de balta ! LK g
!Coada soricelului +planta fara radacina/ ! LK g
!)rune de romarin !1KKg
Ceaiul se va prepara din B linguri
din amestecul vegetal bine omogeniat si maruntit în 1KKK ml
de apa clocotita. #e va infua ceaiul 1L minute. #e va
administra pacientei o cana de ceai dimineata, pe nemâncate si
alta, seara, la culcare.
b/ !9ratament cu pulbere de musetel mare
#e vor lua , capsule de musetel mare înainte de fiecare masa.
9ratamentul se va completa cu regim alimentar din care nu
trebuie sa lipseasca patrun:elul verde si sofranul natural.
12. Amigdalita
$ste una dintre cele mai frecvente maladii si consta într!o
inflamare acuta sau cronica a amigdalelor palatine. )itoterapia
se face cu plantele medicinale' tei, musetel, menta, fenicul,
sunatoare, salvie, nalba mare, cerentel, etc.
a/ !9ratament cu ceai de musetel
#e prepara o infuie de musetel din , linguri de flori de musetel
în ,LK ml de apa clocotita. Ceaiul de musetel este puternic
antiseptic, antiinflamator si anesteic, iar tratamentul consta în
bautul a ,!M cani pe i si efectuarea de gargarisme de B!L ori pe
i.
b/ !9ratament cu ceai de salvie
Infuia se face dintr!o lingura plina de salvie la ,Lo ml de apa
clocotita. #e vor bea , cani de ceai ilnic.
c/ !9ratament cu ceai de musetel si de salvie
#e fac gargarisme cu un ceai preparat din , linguri de flori de
musetel si M lingurite de frune de salvie în ,LK ml de apa
clocotita, pâna la vindecarea totala.
d/ !9ratament pentru amigdalita însotita de tuse
#e vor face gargarisme cu ceai preparat din frune de nuc, rug
de mure si petale de trandafir.
e/ !9ratament cu ceai de cerentel
#e prepara un decoct dintr!o lingura de radacini de cerentel
bine maruntite în ,LK ml de apa. Ceaiul se fierbe timp de MK de
minute. #e va bea ilnic, în M reprie, dupa mesele principale.
3a gargara se va utilia un decoct preparat din M lingurite de
radacina maruntita în MKK ml de apa rece, fiert timp de MK de
minute.
f/ !9ratament cu ceai preparat dupa reteta'
!)rune de salvie !BL g
!)rune de ima !BL g
!)lori de musetel !BL g
!#eminte de fenicul !1L g
Ceaiul se va prepara luând o lingurita din amestecul vegetal
bine omogeniat si maruntit si se vor turna peste el ,LK ml de
apa clocotita. Cu infuia astfel obtinuta se va face gargara la
1,L!, ore.
g/ !9ratamente pentru copii recomandate de @aria 9reben
A. 9ratament cu ceai din casul popii
#e pune la macerat, în apa rece, timp de 1, ore, o lingurita din
casul popii,
Fitoterapie curs 23
Dupa macerare, continutul se va încali si strecura. =ilnic se
vor bea ,!M cani de ceai.
4. 9ratament cu ceai din coada calului
#e prepara ceaiul dintr!o lingurita de coada calului la ,LK ml de
apa clocotita.
#e strecoara ceaiul cald si se face cu el gargara.
1&" A$e+ie
Diagnosticata clinic prin paloare, astenie, ameteli, tulburari
trofice, anemia apare în special ca urmare a scaderii numarului
de globule rosii sau a continutului lor în %emoglobina.
?roducerea anemiei are la baa pierderi de sânge ca urmare a
unor %emoragii interne sau e>terne sau a unor boli cronice cu
distrugerea masiva de globule rosii. De subliniat ca anemia mai
poate fi produsa si din caua lipse din organism a fierului si a
vitaminelor. ?entru fitoterapie se recomanda plantele
medicinale' urica, coada calului, cimbrisorul, cimbrul de
cultura, troscotul, porumbarul, turita!mare, tecile de fasole
uscata, angelica, gentiana, catina alba etc.
a/ !9ratament cu ceai de catina alba
#e prepara o infuie dintr!o lingurita de fructe drobite, în ,LK
ml de apa clocotita. #e vor bea M cani de ceai pe i, din care o
cana seara, la culcare.
b/ !9ratament cu ceai din teci de fasole fara seminte
#e prepara un ceai dintr!o lingura de teci de fasole fara seminte
la ,LK ml de apa clocotita. #e beau ,!M cani de ceai ilnic
c/ ! 9ratament cu ceai de urica
#e prepara dintr!o lingurita de plante la ,LK ml de apa clocotita.
#e beau M cani de cei ilnic, înainte de mesele principale.
d/ !9ratament cu ceai preparat dupa reteta'
! )rune de verbina mirositoare !,K g
!6adacina de gentiana !,K g
!)rune de fag !BK g
!)umarita +planta fara radacina/ !BK g
!6otungioara +planta fara radacina/ !BK g
Din amestecul vegetal bine omogeniat si maruntit se iau ,
linguri si se prepara ceaiul cu LKK ml de apa clocotita.
#e va fierbe 1!1,L minute, dupa care se va infua 1K minute.
9ratamentul consta în consumarea unei cani de ceai înainte de
fiecare masa principala.
e/ !@aurice @essGguG si @ic%el 4ontemps recomanda
tratamentul cu capsule'
!înainte de fiecare masa se vor
lua , capsule de angelica&
!în timpul meselor principale se iau , pastile de comple>!fier.
f/ !?entru cresterea poftei de mâncare, @aria 9reben
recomanda a se utilia urmatoarea reteta de plante'
!?atlagina îngusta !1K g
!?elin !Lg
!#unatoare !1K g
!Cretisoara !1K g
!7nguras !1K g
!"bligeana !BL g
!6adacina de sclipeti !1K g
!)lori de tei !1K g
!)lori de paraluta !1K g
!)rune de urica mare !1K g
!)rune de nuc !1K g
! ?ir ! 1K g
! 6oinita ! BL g
9ot amestecul de plante se pune într!un recipient cu , l de vin
rosu si se lasa la macerat 1B ile la întuneric.
9ratamentul consta în a se bea ilnic câte un pa%ar din lic%idul
obtinut care va stimula atât pofta de mâncare, cât si va
îmbunatati numarul de globule rosii în sânge.
g/ !9ratamente pentru copii
A. 9ratament cu ceai de turita mare
Ceaiul se prepara dintr!o lingurita de planta maruntita oparita
timp de o :umatate de minut cu ,LK ml de apa clocotita. #e
beau doua cani de ceai ilnic.
4. 9ratament cu ceai de urica
#e prepara o infuie dintr!o lingurita de plante în ,LK ml de apa
clocotita. #e beau ,!B cani ilnic, cu îng%itituri mici.
1)" A$a'ro,isiace
Anafrodisiac repreinta un calmant în e>citatiile se>uale si
poate fi un aliment sau o anumita substanta speciala. #e
recomanda a se bea , cani de ceai pe i dintr!o infuie
preparata din , linguri de conuri de %amei drobite, în LKK ml
de apa clocotita. #e mai poate folosi si planta ca atare' conurile
de %amei puse într!un saculet de tifon care se aseaa seara pe
perna în dreptul nasului. Cele LK de conuri puse în saculetul de
tifon se sc%imba la 1L ile.
1A. Ang%ina pectorala
Ang%ina pectorala se manifesta printr!o senatie de angoasa si
opresiune toracica provocata de un aport insuficient de o>igen
la inima. Durerea iradiaa deseori spre membrul inferior stâng,
ma>ilar si spate. $a este declansata de efort sau de emotie,
uneori de frig. $a se poate calma prin repaus sau tratament.
)itoterapia se realieaa cu urmatoarele plante medicinale'
traista ciobanului, rostopasca, ang%inare, coada calului,
rostopasca, ang%inare, coada calului, paducel, vinant, crusin,
frasin, cicoare, cimbrisor, vâsc alb etc.
a/ !9ratament cu ceai dupa reteta 1
!9alpa!gâstei !MK g
!@enta !,K g
!Coada racului !1K g
Fitoterapie curs 21
!Cimbrisor !1K g
!6oinita !,K g
!#oc !1K g
#e prepara o infuie dintr!o lingura de amestec de plante în ,LK
ml de apa clocotita. #e beau ,!M cani pe i.
b/ !9ratament cu ceai dupa reteta ,
!8âsc alb !,K g
!)lori de paducel !,K g
!8inant !,K g
!Coada calului !,K g
!9raista ciobanului !,K g
#e va proceda astfel' se iau M lingurite de vâsc alb, peste care se
toarna -LK ml de apa si se lasa la macerat . ore.
Celelalte ingrediente se amesteca în cantitatile indicate. ?este M
lingurite din amestec se toarna M cani de ,LK ml cu apa
clocotita si se lasa la infuat L!1K minute.
#e amesteca cele doua lic%ide pâna la omogeniare si se beau în
timpul unei ile M cani de ceai cald.
23" A$0iocolita
$ste o maladie care apare datorita inflamatiilor cailor biliare
intra%epatice si e>tra%epatice. #e întâlneste în infectii
intestinale +de e>. febra tifoida/ si în afectiuni însotite de
perturbare scurgerii bilei pe caile biliare +calcul pe c%oledoc,
tumoare a capului pancreasului etc./.
)itoterapia se face cu urmatoarele plante medicinale' ang%inare,
frasin, crusin, cimbru, cimbrisor, cicoare.
a/ !9ratament cu ceai de crusin
#e prepara un decoct dintr!o lingurita de coa:a maruntita de
crusin +n.a.
– se utilieaa dupa un an de la recoltare/ cu ,LK ml de apa
clocotita. #e lasa la infuat 1L minute si apoi se fierbe la foc
mic 1L minute. #e bea seara la culcare.
Atentie 0 5u se bea în doe mari sau prea concentrat deoarece
poate provoca niste colici puternice.
b/ !9ratament cu ceai de frasin
#e prepara o infuie dintr!o lingurita de plante la ,LK ml de apa
în clocot. #e bea fractionat în timpul unei ile.
$ste un ceai cu calitati deosebite' colagog, coleretic si
antiinflamator.
c/ !9ratament cu ceai de cicoare
Decoctul se prepara dintr!o lingura de radacina bine maruntita
de cicoare în ,LK ml de apa si se fierbe L minute.
9ratamentul consta în a bea ceaiul cald în trei reprie, înaintea
meselor principale.
21" A$ore-ie
Anore>ia repreinta o afectiune a organismului uman
manifestata prin lipsa poftei de mâncare cauata fie de o
afectiune a tubului digestiv, sau de o tumoare maligna.
Anore>ia mai poate fi provocata si de un factor psi%ic.
)itoterapia aplicata utilieaa urmatoarele plante' isopul,
anasonul, mustarul alb, g%intura, %ameiul, pelinul, mag%iranul,
papadia, roinita, ienuparul, sovârvul, ungurasul, troscotul etc.
a/ !9ratament cu ceai dupa ".4o:or si @.Ale>an
Ceaiul se prepara dintr!un amestec din' g%intura, riomi de
obligeana, tintaura, sc%inel, pelin, macese si coriandru. Din
amestecul de plante omogeniat se ia o lingurita de vegetale
peste care se toarna ,LK ml de apa clocotita. #e beau , cani de
ceai pe i, cu MK de minute înainte de mesele principale.
b/ !9ratament cu ceai de g%intura
#e prepara un decoct dintr!o :umatate de lingurita de radacini
maruntite de g%intura în ,LK ml de apa si se fierb L1K minute.
#e bea în cursul unei ile.
c/ !9ratament cu ceai de urici
#e prepara infuia din 1!, lingurite de planta la ,LK ml de apa
clocotita. #e bea în cursul unei ile, îng%ititura cu îng%ititura.
d/ !9ratament cu ceai dupa reteta 1
!Coada soricelului !BL g
!)rune de roinita !BL g
!?elin !BL g
!9intaura !BL g
#e iau M lingurite din amestecul vegetal bine omogeniat si
maruntit peste care se toarna LKK ml de apa clocotita si se lasa
la infuat L!1K minute.
9ratamentul recomandat este a se bea o cana de ceai cald
neîndulcit cu MK de minute înaintea meselor principale.
22" A$-ietate
Definita an>ietatea repreinta o senatie de malea psi%ica
manifestata prin teama de un pericol iminent, real sau imaginar.
#e manifesta prin nesiguranta, neliniste, transpiratie, paloare,
tulburari neuro!vegetative, ta%icardie. $ste de fapt, o forma de
neliniste, care se manifesta constient sau inconstient.
)itoterapia foloseste ca plante medicinale' levantica, obligeana,
odoleanul, valeriana, romarinul, roinita etc.
a/ !9ratament cu ceai dupa reteta 1
!#unatoare !LK g
!)rune de roinita !,L g
!6adacina de valeriana !,L g
!)rune de romarin !,L g
Fitoterapie curs 22
Din amestecul vegetal bine omogeniat si maruntit se iau M
lingurite peste care se toarna LKK ml de apa clocotita. #e lasa la
infuat 1K!1L minute.
9ratamentul este de a bea seara 1!, cani de ceai cald.
b/ !9ratament cu ceai preparat dupa reteta ,
!)rune de mag%iran ! BK g
! )rune de busuioc !BK g
!@uguri florali de portocal amar ! BK g
!Isop +planta fara radacini/ ! BK g
!)rune de verbina mirositoare ! BK g
#e iau din amestecul vegetal bine omogeniat si maruntit doua
linguri de plante peste care se toarna LKK ml de apa clocotita si
se lasa la infuat 1L minute.
9ratamentul consta din a bea seara, la culcare 1 cana de ceai
cald si înca o cana dimineata.
c/ !@aurice @essGguG si @ic%el 4ontemps recomanda si
tratamentul cu capsule'
!se administreaa înaintea meselor de prân si de seara ,
capsule de sulfina. ?ulberea de sulfina este obtinuta din
vârfurile inflorescentelor înflorite.
!dupa mesele de prân si de seara se vor lua , capsule de
musetel mare.
23" Apa ,e 0ura
Apa de gura se prepara dintr!o infuie de ima cu care se vor
face gargarisme. Infuia se obtine din 1!, lingurite de frune de
ima peste care se toarna ,LK ml de apa clocotita.
24" Arit+iile car,iace
6epreinta tulburari ale ritmului normal de contractie a inimii.
Cresterea peste -K!.K de batai pe minut se numeste
“ta%icardie”, iar scaderea sub 2. de batai pe minut este
denumita “bradicardie”.
a/ !9ratament cu ceai de unguras
Are calitatea de a regla ritmul cardiac. 9.8.<eiculescu
recomanda a se bea ,!M cani de ceai pe i dintr!o infuie
preparata cu o lingurita de planta la ,LK ml de apa clocotita.
#e mai indica a se prepara un ceai concentrat din doua linguri
de plante la ,LK ml de apa clocotita. În caul ceaiului
concentrat se va lua o lingura de ceai înainte de mesele
principale.
b/ !9ratament cu ceai din talpagâstei
#e prepara infuia din 1L g planta maruntita peste care se vor
turna ,LK ml de apa clocotita. #e vor lua câte M!L linguri pe i.
c/ !9ratament cu ceai de paducel
#e face o infuie dintr!o lingurita de planta +frune, flori,
fructe/ peste care se toarna ,LK ml de apa clocotita. Ceaiul
obtinut se bea în cursul ilei, tratamentul durând pâna la
disparitia aritmiilor.
25" Arsuri
Arsurile repreinta leiuni cutanate sau ale mucoasei produse
de caldura sau de alti agenti fiici' radiatii, electricitate, frig etc.
$>ista patru grade de arsuri'
a/ – gradul unu – roseata si tumefiere dureroasa&
b/ – arsura de gradul al doilea – se va adauga formarea de
basici&
c/ – arsura de gradul al treilea – basicile sunt însotite de
necroa dermica si uneori de necroa unei parti a onei
afectate&
d/ – arsura de gradul al patrulea
– repreinta carboniarea unei parti a corpului.
)itoterapia se face cu urmatoarele plante medicinale' coada
soricelului, frasinul, galbenelele, plopul negru, salcâmul,
sc%inelul, socul ste:arul, sunatoarea, tataneasa etc.
a/ !9ratament cu ceai de sunatoare
#e fac bai locale cu infuie preparata din MK!BK g de flori de
sunatoare peste care s!au turnat 1KKK ml de apa clocotita.
b/ !9ratament cu ceai din muguri de plop
#e vor face spalaturi si bai locale cu infuie preparata din ,K g
muguri de plop drobiti peste care s!au turnat 1KKK ml de apa
clocotita.
c/! 9ratament cu ceai din flori de coada soricelului
#e pun comprese cu o infuie obtinuta din , linguri de flori
peste care s!au turnat ,LK ml de apa clocotita.
d/ !9ratament cu ceai de musetel
#e fac spalaturi si bai locale cu o infuie din , linguri de flori
de musetel peste care s!au turnat ,LK ml de apa clocotita.
e/ !9ratament cu cataplasme cu frune de vara, de vânata,
gutui sau smoc%ine
f/ !9ratament cu macerat din flori de crin
#e prepara maceratul din flori de crin de gradina luat o parte si
ulei , parti.
@acerarea dureaa . ile. #e vor unge arsurile cu macerat care
are un rol calmant si vindecator.
26" Arterita
6epreinta inflamatii ale arterelor, întâlnite, mai ales, la barbatii
tineri. #e localieaa în special la membrele inferioare si îsi
anunta preenta prin greutati în gleene si pulpe. )itoterapia
utilieaa urmatoarele plante medicinale' macesul, catina alba,
Fitoterapie curs 23
coacaul negru, sulfina, salvia, g%impele, vâscul etc. Ca
tratament profilactic se recomanda' evitarea fumatului, a
e>punerii la frig, umeeala sau caldura e>cesiva, evitarea
traumatismelor si a emotiilor.
a/ !9ratament cu ceai de coaca negru dupa 8.9.<eiculescu
#e beau , cani pe i dintr!o infuie preparata cu , lingurite de
fructe de coaca negru drobite peste care se vor turna ,LK ml
de apa clocotita. #e pot folosi coacaele negre în tratament si
sub forma de sirop sau gem.
b/ !9ratament cu ceai de catina alba
9ratamentul consta în a se consuma , cani pe i dintr!o infuie
preparata dintr!o lingurita de fructe drobite peste care se vor
turna ,LK ml de apa clocotita.
c/ !9ratament cu ceai de maces
#e va prepara o infuie sau un decoct din , linguri de macese la
1KKK ml de apa clocotita. #e va bea ceaiul în cursul unei ile.
d/ !9ratament cu ceai de sulfina
#e beau , cani de ceai pe i dintr!o infuie preparata dintr!o
lingurita de sulfina la ,LK ml de apa clocotita.
e/ !9ratament cu ceai de g%impe
#e beau doua cani de ceai pe i din decoctul preparat cu ,
lingurite de frune de g%impe peste care s!au turnat ,LK ml de
apa.
2&" Artrita
Artrita repreinta o inflamatie a articulatiilor +înc%eieturilor/.
?lantele medicinale utiliate în fitoterapie sunt' lemnul dulce,
porumbul, scaiul vânat.
a/ !9ratament cu ceai din scoarta de par
#e va prepara ceaiul din 1L g scoarta de par fiarta ,K de minute
în LKK ml de apa. 9ratamentul prevede a se bea o cana de ceai
dimineata, pe stomacul gol, a doua la ora 1-, iar a treia, seara.
Ceaiul se va îndulci cu miere.
b/ !9ratament prin aplicarea pe ona afectata de comprese cu
foi de vara încalite cu fierul de calcat
c/ !9ratament dupa @aurice @essGguG si
@ic%el 4ontemps
#e va bea o cana de ceai, seara, dupa cina preparat dupa reteta'
!@aduva alba de tei ! ,L g
!)rune de frag ! ,L g
!)lori de iarba neagra ! ,L g
!)rune de cimbru ! ,L g
Din amestecul vegetal de mai sus se va lua o lingura de plante
peste care se vor turna ,LK ml de apa clocotita. #e lasa ceaiul la
infuat L!1K minute.
#e mai recomanda ca înaintea celor trei mese sa ia , capsule de
musetel mare.
2)" Artro%a
Artroa repreinta o afectiune degenerativa a tesuturilor
cartilaginoase si osoase, ce formeaa articulatia.
$ste o boala a vârstei, dar poate aparea si la tineri la cei care fac
munci fiice grele sau sport.
)itoterapia apeleaa la urmatoarele plante medicinale' mustar
negru, %rean, tataneasa, vara, coada calului, galbenele, flori de
fân, paie de ore, pedicuta, cimbru, urica etc.
a/ !9ratament cu frune de vara sau de pedicuta
#e pun comprese pe ona respectiva cu foi de vara sau de
pedicuta.
b/ !#e aplica cataplasme cu flori de fân în apa fierbinte.
c/ ! 9ratament cu paie de ore în apa fierbinte
d/!9ratament în bai generale cu faina de mustar
#e pune în apa baii un saculet cu ,LK g faina de mustar si se
agita apa din baie.
e/ !9ratament cu cataplasme din amestecul
! ?ulbere de frasin !LKg
!?ulbere de argila verde !1KK g
!?ulbere de cretusca !1KK g
!?ulberea de iarba neagra !LKg
Aceste pulberi, bine amestecate, se vor combina cu apa
fierbinte pâna se va obtine compoitia unei cataplasme, care se
va asea pe articulatia bolnava. #e va pastra pe locul afectat
toata noaptea.
f/ !9ratament cu perna calda cu iarba neagra
Într!un sac mare de pâna de bumbac se va pune o cantitate mai
mare de flori uscate de iarba mare,
#e va încali sacul pe o plita sau într!un cuptor, iar apoi se va
asea pe articulatia bolnava si se va acoperi cu un fular gros.
21" Ascar,io%a =Li+6rici9
$ste o boala paraitara produsa de un vierme, foarte raspândita
la copii. 4oala se manifesta prin oboseala, mâncarimi naale si
anale, dureri de cap, scaderea atentiei si a memoriei etc.
#e trateaa prin ceaiuri si sucuri.
Fitoterapie curs 24
)itoterapia utilieaa urmatoarele plante medicinale' crusinul,
coada soricelului, iarba mare, g%intura, macesul, sc%induful,
coriandrul etc.
a/ !9ratament dupa 8irgil 9.<eiculescu
#e prepara o infuie din , lingurite de coa:a de crusin si pelin
amestecate în parti egale peste care se toarna cca ,LK!MKK ml de
apa clocotita. 9ratamentul recomanda ca pacientul sa bea ceaiul
dimineata, pe stomacul gol.
b/ !9ratament cu ceai din coada soricelului
Ceaiul de prepara dintr!o infuie cu , linguri de planta la 1KK
ml de apa clocotita. #e bea neîndulcit, dimineata, pe stomacul
gol.
c/ !9ratament cu ceai de coriandru
#e bea dimineata, pe stomacul gol, o infuie preparata din ,
linguri de coriandru peste care s!au turnat 1KK ml de apa
clocotita.
d/ !9ratament cu ceai din radacini de g%intura
Ceaiul se va prepara dintr!un decoct obtinut dintr!o lingura de
radacini maruntite fierte în 1KKK ml de apa. #e bea câte o
:umatate de cana de doua ori pe i.
33" Aste$ie ,e pri+a?ara
Astenia de primavara apare ca o stare de oboseala, ca o
slabiciune fiica si mentala dupa iarna în care organismul uman
n!a fost bine energiant de lumina soarelui si alimentatia a avut
carente de vitamine.
#e recomanda a se bea un cei din urmatorul amestec de plante'
! 6ostopasca !BK g
! 4obornic !BK g
!?apadie +frune si radacini/ !.K g
! Coada soricelului !BK g
! 6otungioara !BK g
Ceaiul se obtine din fierberea timp de L!1K minute a M lingurite
din amestecul vegetal în -LK ml de apa.
#e beau într!o i M cani de ceai cald.
31" Ast+ 6ro$sic
Astmul repreinta o afectiune care se manifesta prin senatia
lipsei de aer, cu e>piratie dificila si prelungita. Adesea,
pacientul sufera si de o tuse cu e>pectoratie si are senatia de
sufocare. )itoterapia utilieaa ca plante medicinale' isopul,
ungurasul, sovârvul, musetelul, patlagina, podbalul, vâscul,
valeriana, talpa!gâstei, levantica, nalba, socul, pinul, menta etc.
a/ !9ratament cu ceai de patlagina
#e prepara dintr!o lingura de frune peste care s!au turnat ,LK
ml de apa clocotita. #e beau ,!M cani pe i, îndulcite.
b/ ! 9ratament cu ceai de cimbru de cultura sau cimbrisor de
câmp.
#e prepara o infuie din 1!, lingurite de plante la o cana de apa
clocotita. #e beau doua cani de ceai pe i.
c/ !9ratament cu ceai preparat
dupa reteta'
!)lori de levantica !,K g
!)lori de nalba !BK g
!)rune de podbal !BK g
!)rune de menta !BK g
!)lori de coada soricelului !2K g
$ste o reteta de ceai utila în tratamente pentru crie de astm.
Infuia se prepara dintr!o lingura de amestec vegetal peste care
se toarna ,LK ml de apa clocotita. #e recomanda a se bea M cani
de ceai pe i îndulcite cu miere.
d/ !9ratament cu pulbere de valeriana
#e administreaa de M ori pe i, un vârf de pulbere.
Cu valeriana se poate face si tratamentul cu ceai preparat dintr!
o infuie cu o lingurita de planta peste care se toarna ,LK ml de
apa clocotita. #e bea ceaiul în cursul unei ile.
e/ !9ratament cu ceai dupa reteta'
!)rune de cimbru de gradina!2K g
!)rune de cimbru !2K g
!)rune de eucalipt !MK g
!)rune de menta dulce !2K g
!)rune de roinita !2K g
#e va lua o lingura din amestec peste care se vor turna ,LK ml
de apa clocotita. Dupa o infuare de 1K!1L minute, ceaiul va fi
baut dupa masa de seara.
f/ ! 9ratament cu vâsc de mar
#e iau M!B lingurite de plante maruntite si se pun într!o cana cu
apa rece si se lasa la macerat -!. ore. #e beau ,!M cesti pe i.
g/ !9ratament cu ceai de
lumânarica
#e prepara o infuie cu o lingurita de planta la ,LK ml de apa
clocotita. #e bea în cursul unei ile.
%/ !9ratament cu ceai din lic%en de piatra
9ratamentul recomanda a se bea , cani de ceai pe i dintr!un
decoct preparat dintr!o lingurita de planta la ,LK ml de apa. #e
amesteca cu lapte.
M,. Ateroscleroa
$ste o maladie cronica a arterelor ca urmare a modificarii
interne si intermediare a peretilor acestora si înlocuirea lor cu
fibre con:unctive colagene
Fitoterapie curs 25
– o reactie scleroasa – cu depunerea între ele a unei substante
grase +colesterol/ si a calcului. )itoterapia se realieaa cu '
patlagina, traista ciobanului, vâsc, ang%inare, nuc, paducel,
papadie, catina alba, maces, coaca negru etc.
a/ !9ratament cu suc de ceapa
Ceapa curatata se da pe raatoare sau prin masina de tocat. ?rin
presare se obtine sucul. 9ratamentul este de MK de ile si consta
în administrarea ilnica de 1L!MK de picaturi de suc cu apa sau
în mâncare.
?oate fi si un tratament de prevenire a maladiei.
b/ !9ratament cu coaca negru
#e beau , cani pe i dintr!un decoct preparat cu LQ fructe
drobite si fierte în apa.
#e mai poate utilia în tratament si sucul sau gemul de coacae
negre. Ceaiul se îndulceste cu miere.
c/ !9ratament cu catina alba
#e prepara un decoct cu LQ catina alba. #e beau , cani de ceai
pe i, îndulcite cu miere. #e mai pot utilia în tratamente'
sucul, marmelada si genul de catina alba.
d/ !9ratament dupa dr.@i%aescu <rigore
#e prepara un macerat din' o capatâna de usturoi pisat, o
lamâie, un litru de apa clocotita si se lasa la macerat B. de ore.
#e recomanda a se lua o lingurita de macerat de M ori pe i timp
îndelungat.
e/ !9ratament cu ceai de salvie
#e va prepara dintr!o lingurita de salvie în 1KK ml de apa
clocotita. #e bea în cursul unei ile.
f/ !9ratament cu ceai de mesteacan râios
#e prepara un ceai din M lingurite de frune în LKK ml de apa
clocotita. #e lasa la infuat L!1K minute. #e bea în cursul unei
ile, uniform repartiate, M cani de ceai cald, îndulcit cu miere.
g/ !9ratament cu macerat dupa
reteta'
!#unatoare !MK g
!Arnica !1K g
!)lori de roinita !MK g
!8âsc alb !MK g
?este M lingurite de vâsc alb se toarna -LK ml de apa rece si se
tine la macerat . ore. Din restul plantelor amestecate conform
retetei, se iau M lingurite peste care se toarna -LK ml de apa
clocotita si se lasa la infuat L minute. #e amesteca apoi cu
maceratul si se strecoara.
Acest tratament, indicat de @aria 9reben, consta în consumarea
în cursul unei ile, repartiat uniform a M cani de ceai cald.
33" A?ita+i$o%a
Avitaminoa este o afectiune grava produsa de lipsa
vitaminelor din alimentatia pacientului. )itoterapia recomanda
a se utilia urmatoarele plante medicinale' urica, macesul,
catina alba.
a/ !9ratament cu ceai din urica
#e obtine infuia dintr!o lingura de frune peste care s!au turnat
,LK ml de apa clocotita. #e beau ,!M cani pe i.
b/ ! 9ratament cu ceai din catina alba
Ceaiul se obtine dintr!o infuie din , lingurite de fructe
drobite peste care se toarna LKK ml de apa clocotita. Ceaiul se
bea în reprie, în cursul unei ile. Din catina alba, gospodinele
prepara vinuri, marmelade, gemuri, siropuri etc, toate fiind
adevarate teaure de vitamine si pot fi utiliate cu succes si cu
placere în tratarea bolii.
c/ ! 9ratament cu ceai de macese
@acesul este un adevarat “rege” între plantele utiliate în
tratarea avitaminoei. Ceaiul se obtine din M linguri de fructe
uscate, bine drobite, peste care se toarna LKK!-LK ml de apa si
se fierbe 1L minute. #e infueaa 1K!1L minute si se filtreaa.
#e consuma într!o i, cu o ora înaintea meselor principale, câte
o cana de ceai îndulcit cu miere din flori de câmp.
#iropul de macese se prepara din ,LK g fructe uscate peste care
se toarna 1LKK ml de apa clocotita si se lasa la macerat 1, ore.
Dupa macerare si filtrare se adauga LKK g de a%ar si se fierbe
pâna se obtine consistenta de sirop. $ste un bun vitaminiant si
foarte %ranitor.
d/ !9ratament cu ceai de paducel
Infuia se prepara dintr!o lingura de fructe drobite peste care
se toarna ,LK ml de apa clocotita. #e beau ,!M cani de ceai
ilnic.
e/ !9ratament cu ceai dupa reteta'
!@acese !MK g
! Catina alba !BK g
! Ciubotica!cucului !MK g
Ceaiul se prepara dintr!o lingura din amestecul vegetal bine
omogeniat si maruntit cu ,LK ml de apa clocotita. #e beau
ilnic doua cani de ceai îndulcit cu miere de albine.
34" A%ote+ie
$ste un sindrom clinic to>ic si apare în insuficienta renala acuta
sau ca termen ultim al unei afectiuni renale avansate.
)itoterapia indica urmatoarele plante medicinale ' porumbar,
ceapa, mesteacan, tomate.
a/ !9ratament cu tomate consumate ca atare sau sub forma de
suc.
Fitoterapie curs 26
b/ ! 9ratament cu ceai din frune de mesteacan
#e recomanda a se bea ,!M cani de ceai pe i dintr!o infuie
preparata din 1!, lingurite de frune de mesteacan cu ,LK ml de
apa clocotita. Dupa infuare si strecurare se adauga un vârf de
cutit de bicarbonat.
c/ ! 9ratament cu ceai de ceapa
#e beau , cani pe i, dimineata si seara, dintr!un decoct
preparat din M cepe date pe raatoare fierte într!un litru de apa.
35" 2alo$ari =+eteoris+9
4alonarile repreinta o senatie de preaplin la nivelul
stomacului sau în alta parte a abdomenului, produsa de obicei
de o acumulare de gae în stomac sau în tesuturi. $le apar ca
urmare a unor to>iinfectii alimentare, în gastroenterite, dar mai
ales din caua fermentatiei glucidelor cu dega:are de bio>id de
carbon sau a protidelor care dega:a amoniac. )itoterapia se face
cu ceaiuri caldute si neîndulcite, baute înainte de mese sau pe
parcursul unei ile. ?lantele medicinale folosite în tratamente
sunt' ima, levantica, anasonul, busuiocul, mag%iranul,
musetelul, obligeana, salvia,
talpa!gâstei, valeriana, coada soricelului, coriandrul, c%imenul,
feniculul, ienuperul etc.
a/ !9ratament cu ceai din coada soricelului
#e prepara o infuie din , linguri la LKK ml de apa clocotita
care se bea în cursul unei ile.
b/ !9ratament cu ceai din anason, c%imion, coriandru, fenicul
Infuia se prepara dintr!o lingurita de fructe la cana de apa. #e
bea în cursul unei ile.
c/ !9ratament cu ceai de busuioc
Infuia se prepara dintr!o lingurita de frune de planta la ,LK
ml de apa clocotita. #e beau , cani pe i.
d/ !9ratament cu ceai de salvie
Infuia se prepara dintr!o lingurita de planta peste care se
toarna ,LK ml de apa clocotita. #e beau ,!M cani pe i.
e/ !9ratament cu ceai dupa reteta'
! )rune de romarin ! 2K g
! #eminte de anason ! MK g
! )rune de busuioc ! 2K g
! 6adacina de gentianaMK g
! #eminte de fenicul ! MK g
9ratamentul recomanda a se bea înainte de masa, la prân si
seara, o cana de ceai preparat dintr!o lingura din amestecul de
plante la ,LK ml de apa clocotita. Ceaiul se lasa la infuat, iar
apoi se va filtra.
f/ !9ratament cu ceaiul preparat dupa reteta'
! )lori de musetel ! BK g
! #eminte de anason ! BK g
! #eminte de c%imen ! BK g
! )rune de menta ! BK g
!6adacina de valeriana ! BK g
Decoctul se prepara prin fierberea în -LK ml de apa, timp de .!
1K minute, a trei lingurite din amestecul de plante bine
maruntite si omogeniate.
#e vor bea M cani de ceai cald ilnic.
g/ !9ratament cu ceai de obligeana
#e prepara un decoct sau macerat la rece dintr!o lingurita de
planta la o cana de apa. 9ratamentul recomanda a se bea cana
de ceai +sau de macerat/ ilnic, în mai multe reprie.
%/ !@aurice @essGguG si @ic%el 4ontemps recomanda
tratamentul cu capsule'
!#e vor lua , capsule de angelica înainte de masa de prân si
cea de seara&
!#e vor lua , pastile de comple>dro:die vitaminiata în timpul
prânului si cinei.
i/ !@aria 9reben recomanda pentru a trata balonarile cu
tendinta de constipatie, ceaiul dupa reteta'
!#eminte de anason !1K g
!#eminte de fenicul !1K g
!)rune de menta !,K g
!)lori de musetel !MK g
!#coarta de crusin !MK g
Din amestecul vegetal bine maruntit si omogeniat se iau M
lingurite care se fierb L!1K minute în -LK ml de apa.
î/ !9ratament în ca de bolnavi cu tendinta de diaree
#e prepara un ceai dupa reteta'
!6adacina de sclipeti !2K g
!?elin !,K g
!Coada calului !2K g
!Coada soricelului !2K g
#e va prepara un decoct din M lingurite de amestec vegetal bine
maruntit, fierte .!1K minute în -LK ml de apa.
#e beau M cani de cai cald pe i.
5ota. Înainte de a începe un tratament, va recomandam pur si
simplu sa încercati a mânca ceva mai usor si sa respectati orele
de masa. 8a recomandam si un truc simplu' “Înainte de masa,
respirati adânc de 1K!1L ori0”
6ecomandari medicale'
În caul unor balonari datorate si unor afectiuni nervoase se vor
introduce în reteta ceaiului si plante sedative. Atunci când
balonarea este asociata cu constipatia se vor introduce în
formula ceaiului si plante la>ative.
Daca balonarea este asociata cu tendinta de diaree, în formula
ceaiului se introduc si plante astringente.
Fitoterapie curs 2&
36" 2ataturi
4ataturile repreinta o îngrosare a stratului carnos al pielii pe
degete, pe palme sau pe talpi si pe degetele de la picioare.
Asa cum arata abatele Oneipp, datorita presiunii neîncetate,
într!o ona a pielii se formeaa , încetul cu încetul, un oc%i care
se îngroasa si se întinde mereu, patrunde tot mai adânc si
formeaa batatura propriu!isa. De notat ca bataturile sunt
dureroase si la sc%imbari meteo produc reactii violente si
neplacute celor ce le detin. ?entru a scapa de bataturi, multi le
taie din când în când, dar nu scapa de ele deoarece, datorita
radacinii lor, bataturile se formeaa din nou. ?entru tratament
va recomandam'
a/ !?ansarea bataturilor cu frune strivite
de iedera 9ratamentul se face pâna la vindecare.
b/ !9ratament cu decoct din coada calului
#e va prepara un decoct din coada calului si se va banda:a
batatura cu un tampon muiat în acest ceai. Când radacina
bataturii s!a înmuiat bine se va curata usor cu ung%ia.
c/ !9ratament cu tomate
Daca batatura este localiata la un deget, aceasta se va
introduce într!o rosie mica. #e va banda:a si se va tine
cataplasma toata noaptea. A doua i radacina bataturii va putea
fi usor scoasa prin presare cu ung%ia sau cu a:utorul unei
pensete. Daca radacina a fost scoasa în totalitate, batatura nu se
va reface.
d/ !9ratament cu frune de pra
#e pune la macerat în otet o fruna de pra timp de ,B de ore.
#e va aplica fruna de pra peste batatura si se va lega.
Dupa o noapte de aplicare, dimineata se va face o baie calda
bataturii timp de L!2
minute. Caloitatea se va co:i cu usurinta.
Daca operatia nu a reusit de prima oara, se va repeta
tratamentul câteva ile.
M-. 4lefarita
4lefarita repreinta o inflamatie a pleoapelor +marginile/
produsa de diferite infectii microbiene, virale, micotice sau
paraitare. $a poate avea originea si în urma actiunii
vatamatoare a unor agenti c%imici, fiici sau combinatii.
Acutiarea inflamatiei la con:unctivite duce la blefaro!
con:unctivita. )itoterapia pentru vindecarea con:unctivitelor si
blefaritelor utilieaa bai si comprese locale cu ceaiuri din'
turtita mare, sulfina, patlagina, albastrele, fenicul, nalba mare,
nuc, galbenele, musetel etc.
a/ !9ratament cu ceai de sulfina
#e prepara infuia dintr!o lingurita de flori de sulfina peste care
se toarna ,LK ml de apa clocotita. 9ratamentul consta în
comprese, bai oculare si instilatii în oc%i.
b/ !9ratament cu ceai de musetel
#e prepara o infuie dintr!o lingura de flori de musetel peste
care se toarna ,LK ml de apa clocotita. 9ratamentul se face prin
comprese si bai oculare.
c/ !9ratament cu ceai din patlagina
Infuia se prepara din doua lingurite de frune de patlagina cu
,LK ml de apa clocotita. #e fac comprese si bai oculare.
d/ !9ratament cu ceai de fenicul
Infuia se obtine dintr!o lingura de fructe drobite cu o cana de
apa clocotita. #e pun comprese si se fac bai oculare.
e/ !9ratament cu tinctura de galbenele
9inctura se obtine prin macerarea a ,K g de flori de galbenele în
1KK ml alcool de 2K K, timp de .!1K ile.
Apoi, în 1KK ml de apa fiarta si racita se pun L!1K picaturi de
tinctura. Cu amestecul obtinut se aplica comprese locale.
f/ !9ratament cu apa de albastrele
De mai multe ori pe i se vor face pulveriari în oc%i cu apa de
albastrele.
Aceasta se va obtine din distilareaflorilor
proaspete de albastrele.
g/ !Aplicatii pe oc%i cu comprese din nalba de padure
#e pune o lingura de flori de nalba de padure în ,LK ml de apa
clocotita.
#e va filtra apa, iar florile umede si calde se vor aplica direct pe
oc%i în comprese.
A. 9ratament pentru a
3)" 2le$ora0ie co+6ate tusea si 'e6ra
4lenoragia este o boala contagioasa produsa de gonococ si se
caracterieaa prin inflamatia cailor genitourinare, cu scurgere
purulenta si dureri la mictiune. #e transmite, de regula prin
contact se>ual. Ca tratament naturist, va recomandam ceaiul
preparat dupa reteta'
! #unatoare ! AK g
! )rune de nuc ! BL g
! )ructe de ienuper ! AK g
#e prepara un decoct dintr!o lingurita de amestec vegetal bine
omogeniat si maruntit cu cana de apa de ,LK ml. #e va fierbe
ceaiul .!1K minute.
#e beau ilnic ,!M cani de ceai cald.
31" 2ro$sita
Definita, bronsita repreinta o inflamatie acuta sau cronica a
mucoasei bron%iilor. 9rebuie subliniat ca bronsita cronica este
Fitoterapie curs 2)
o caua recunoscuta a insuficientei respiratorii si un factor
favoriant al cancerului pulmonar. )itoterapia bronsitei
utilieaa un numar mare de plante medicinale' pin, pir,
plamânarica, plop negru, podbal, anason, busuioc, c%imen,
cimbrisor, cimbru de cultura, ciubotica cucului, salvia, coada
calului, coada soricelului, fenicul, iarba mare, ienupar, isop,
sapunarita, scai vânat, sc%inel, soc, sovârv, sulfina, tataneasa,
tei, trei–frati patati, unguras, urica, urica moarta, lemn dulce,
nalba, patlagina etc. În tratarea bronsitelor se urmaresc o serie
de obiective si anume' combaterea tusei, fluidificarea si
eliminarea secretiilor, tratamentul antiinfectios etc. Cititorilor
nostri recomandam ca tratamentul cu plante, în prima faa, sa
urmareasca alinarea tusei utiliând plante emoliente, cu
continut mare în mucilagii, iar în faa de coctiune se vor folosi
plante e>pectorante, cu un continut important în uleiuri volatile
saponiide.
a/ – Cataplasme cu mustar
#e vor aplica pe piept cataplasme cu faina de mustar alb sau
negru. $le se vor prepara din ,KK!MKK g faina de mustar si apa,
la temperatura camerei, pâna se va forma o pasta. Înainte de
utiliare se umeesc usor cu putina apa calda pentru a evita
senatia neplacuta de rece. ?asta preparata se aseaa într!un
saculet si se aplica direct pe piept. Cataplasma se va acoperi cu
o fasa lata sau un prosop mare.
Aplicatia se va tine pe pieptul bolnavului pâna el va simti
senatia de arsura.
b/ !Cataplasme cu seminte sau faina de in
#e ia o parte seminte sau faina de in si se amesteca cu M sau B
parti de apa si se fierb pâna se va obtine o pasta consistenta.
#e aplica cataplasme calde si se tin pâna încep sa se raceasca.
c/ !9ratament cu cimbrisor de câmp, cimbru de cultura
Au calitati deosebite în a calma spasmele bronsice, cât si tuse
astmatica. #e prepara o infuie din 1!, lingurite de plante la
,LK ml de apa clocotita. #e beau , cani de ceai cald pe i,
îndulcite cu miere de albine.
#e poate utilia si o infuie mai concentrata preparata din ,!M
linguri de plante la ,LK ml de apa clocotita.
9ratamentul recomanda a se bea M linguri pe i, îndulcite cu
miere de albine, înainte de mesele principale.
d/ !9ratament cu ceai de unguras
Infuia se prepara dintr!o lingurita de planta la ,LK ml de apa
clocotita. =ilnic se beau ,!M cani de ceai îndulcit cu miere de
albine. 8irgil 9.<eiculescu mai recomanda ca planta sa fie
administrata si sub forma de pulbere în cantitate de ,!M g pe i.
#e indica atunci când bronsitele sunt însotite de febra.
e/ !9ratament cu ceai de scai vânat
#e prepara o infuie dintr!o lingurita de planta maruntita cu o
cana de ,LK ml de apa clocotita. #e beau ,!M cani de ceai ilnic
si este foarte recomandat acest tratament în caul unei tuse
rebele.
f/ !9ratament pentru vindecarea tusei seci
8irgil 9.<eiculescu indica a se bea ilnic ,!M cani de ceai
preparat din 1!, lingurite amestec vegeta dupa reteta'
! #cai vânat !LK g
! 6oua!cerului !LK g
! 9urta !LK g
! Castan comestibil !LK g
4.9ratarea tusei însotite de secretie +flegma/ foarte greu
e>pectorabil
a/ ! 9ratament cu nalba mare
#e prepara o infuie din ,!M g frune si flori de nalba mare la
,LK ml de apa clocotita. =ilnic se beau , cani de ceai îndulcite
cu miere de albine.
b/ !9ratament cu ceai din lic%en de piatra
9ratamentul recomanda a se bea , cani de decoct pe i preparat
dintr!o lingura de plante la ,LK ml de apa clocotita.
c/ !9ratament cu ceai din seminte de or
#e prepara un decoct din 1KQ seminte de or. #e beau ilnic1!,
cani de ceai îndulcit cu miere de albine.
C. 9ratarea tusei însotite de secretie abundenta muco!purulenta
a/ !9ratament cu ceai din sapunarita
Ceaiul se prepara din riomi si radacini de sapunarita, din ,!M g
de planta în ,LK ml de apa clocotita, dupa ce în prealabil s!a
facut macerarea materialului vegetal 2!. ore la rece. #e beau
ilnic 1!, cani de ceai îndulcit cu miere.
b/ !9ratament cu ceai din trei frati patati
Ceaiul de prepara dintr!o infuie obtinuta cu , linguri de planta
la ,LK ml de apa clocotita. #e beau ilnic doua cani de ceai
îndulcit cu miere.
c/ ! 9ratament cu ceai de usturoi
Ceaiul se obtine astfel' se toarna ,LK ml de apa clocotita peste
usturoi dat pe raatoare sau pisat în cantitatile'
!pentru adulti !2K!MK g
!la copiii de 1K!1L ani!BK g
!la copiii de ,!L ani !,L g
!la copiii pâna la , ani!1L g
Fitoterapie curs 21
Ceaiul este un e>celent e>pectorant. În conformitate cu retetele
pe vârste, se
procedeaa astfel'
!la adulti se iau .!1K linguri de supa pe i&
!la copiii între 1K!1, ani se dau .1K linguri desert pe i&
!la copiii sub L ani se iau .!1K lingurite pe i.
Arcadie ?erceH recomanda pentru tratarea bronsitei cronice a se
face bai de mâini si de picioare cu o infuie preparata dupa
reteta'
!)lori si capsule de mac rosu !un pumn
!)lori de levantica !un pumn
!)rune de iedera !un pumn
!)lori de nalba de gradina !un pumn
!" ceapa data pe raatoare
43" 2u'euri
4ufeurile sunt specifice menopauei si repreinta valuri de
caldura.
9ratarea lor se poate face eficient daca pacienta va bea un ceai
dimineata si altul seara preparat dupa reteta'
! )rune de mag%iran !1KK g
! )lori de musetel mare !LKg
!@uguri de flori de portocal amar !LKg
! )rune de maslin !LKg
!Coada soricelului +planta fara radacina/!LK g
Din amestecul vegetal bine omogeniat si maruntit se iau ,
lingurite peste care se vor turna ,LK ml de apa clocotita.
41" Calculi
Calculii repreinta formatiuni dure, cu consis!tenta pietroasa
care se constituie prin acumulare de saruri minerale sau
substante organice într!un viscer cavitar, canal e>cretor sau
glanda.
De obicei se întâlnesc calculi la nivelul cailor biliare +litiaa
biliara/ sau urinare +litiaa renala/. #e mai pot întâlni calculi,
dar mai rar în canalele e>cretoare ale pancreasului, glandelor
salivare +siaboliti/ , în intestin +enteroliti, coproliti/ , bron%ii
+bron%oliti/ , în interiorul vaselor +fleboliti/
.
A" Litia%a 6iliara
3itiaa biliara repreinta o afectiune a veicii biliare datorata
depunerii de colesterol, pigmenti biliari si saruri biliare în
cavitatea ei.
9rebuie aratat ca, în mod obisnuit, calculoa biliara este însotita
de dureri abdominale cu caracter de colica si de tulburari neuro!
vegetative, declansând în
timp si infectii biliare.
)itoterapia litiaei biliare se face cu plante medicinale cu
actiune antispastica si coleretic!colagoga' menta, rostopasca,
matasea de porumb, turtita mare, brusturele, albastrelele, iarba
mare.
a/ !9ratament cu ceai de albastrele
Infuia se prepara dintr!o lingurita de plana peste care se toarna
,LK ml de apa clocotita. #e beau ,!M cani pe i.
b/ !9ratament cu ceai de menta
Infuia se prepara dintr!o lingurita de frune peste care se
toarna ,LK ml de apa clocotita. #e beau 1!, cani ilnic.
c/ !9ratament cu ceai de brusture
Decoctul se prepara din M linguri de planta fiarta în 1KKK ml de
apa. #e bea în cursul unei ile.
d/ ! 9ratament cu ceai de matase de porumb
Infuia se prepara dintr!o lingurita de matase de porumb la o
cana de apa clocotita. #e beau ,!M linguri de ceai la ,!M ore.
e/ !9ratament cu ceai de rostopasca
Infuia se prepara dintr!o :umatate de lingurita de planta la ,LK
ml de apa clocotita. #e beau , linguri la M ore, timp de o
saptamâna. #e face apoi paua de o saptamâna. Atentie 0 Doa
de , linguriRM ore se va respecta ca si paua caci planta
contine alcaloii to>ici care pot provoca probleme pacientului.
f/ !9ratament cu ceai din coada soricelului
Infuia se prepara din , linguri de flori de coada soricelului
peste care se toarna LKK ml de apa clocotita. #e beau , cani de
ceai ilnic.
#e recomanda în colici cu componenta nevrotica.
g/ !9ratament cu ceai preparat dupa reteta'
!)lori de levantica !1K g
!)rune de menta !1L g
!)lori de coada soricelului !1K g
!9alpa!gâstei !MK g
!#unatoare !1K g
!6adacina de valeriana !,K g
! )ructe de fenicul !L g
Infuia se prepara dintr!o lingura din amestecul vegetal bine
omogeniat si maruntit peste care se toarna ,LK ml de apa
clocotita. #e beau 1!, cani pe i. 6eteta este dupa "vidiu 4o:or
si @ircea Ale>an, autorii recomandând!o în colici cu
componenta nevrotica.
%/ !9ratament cu ceai dupa reteta
! )rune de trifoiste de balta ! MK g
Fitoterapie curs 33
! 6adacini de pir ! 2K g
!)rune de verbina mirositoare ! MK g
! 6adacini de brusture ! 2K g
! )rune de frasin ! 2K g
! @aduva alba de tei ! 2K g
Ceaiul se prepara din L linguri luate din amestecul vegetal bine
omogeniat si maruntit. #e lasa la macerat ,!. ore în 1KKK ml
de apa rece. @aceratul se va da apoi în clocot si se va lasa la
infuat 1L minute. Ceaiul astfel preparat, se va bea între mese.
i/ !9ratament cu capsule @aurice @essGguG si @ic%el
4ontemps recomanda'
!dimineata, pe nemâncate se va lua o fiola de ridic%e neagra sau
M capsule de ridic%e neagra&
!înainte de masa de prân si cea de seara se vor lua , capsule de
pir&
!dupa fiecare masa principala se vor administra pacientului ,
capsule de papadie.
2" Litia%a re$ala
Asa cum aratau #tefan @ocanu si Dumitru 6aducanu, “litiaa
renala este de asemenea, urmarea unor infectii ale cailor urinare
sau a unor tulburari de metabolism, legate de regimul alimentar
si de apa de baut.” Calculii renali sunt formati din' urati,
o>alati, fosfati sau saruri de calciu. " alimentatie prea bogata în
carne va favoria precipitarea fosfatilor si carbonatilor, iar o
alimentatie bogata în dulciuri si cartofi va favoria precipitarea
o>alatilor. #pecialistii arata ca formarea calculilor se face mai
ales în bainete, iar când sunt mici pot coborî pe ureter,
determinând dureri foarte mari +colica nefritica/ în regiunea
lombara cu iradieri în :os, spre organele genitale si coapsa.
9rebuie stiut ca în colicile nefritice pot aparea greturi, varsaturi
si uneori %ematurie +sânge în urina/.
Atentie0 3itiaa urinara este o afectiune care recidiveaa
frecvent, iar pacientii trebuie sa ia masurile medicinale necesare
pentru a o vindeca, dar si de a o împiedica sa recidivee.
?rofilactic se vor lua urmatoarele masuri'
!se vor bea cel putin , litri de lic%ide pe i&
!se va evita abuul alimentar cu carne, ore, pra:ituri, oua,
grasimi, în general alimente cu caracter acidifiant&
!se va introduce o alimentatie bogata în legume si fructe, dar
fara a e>agera.
)itoterapia va utilia urmatoarele plante medicinale' merisor,
mesteacan, turtita mare, pin, porumb, ceapa, urica, coada
racului, osul iepurelui, maces, fag etc.
a/ !9ratament cu ceai din muguri de pin
Infuia se prepara dintr!o lingurita de muguri de pin drobiti
peste care se toarna ,LK ml de apa clocotita. #e beau ,!M cani
de ceai ilnic.
b/ ! 9ratament cu ceai de matase de porumb
#e prepara o infuie concentrata din , linguri de matase de
porumb cu ,LK ml de apa clocotita. #e consuma o lingura de
ceai la M ore. $ste indicat în calculoe cu urati si contraindicat
în litiaele cu o>alati.
c/ ! 9ratament cu ceai din turtita mare
#e prepara o infuie sau un decoct cu o lingurita de planta la o
cana de apa clocotita. #e beau ,!M cani de ceai ilnic.
d/ !9ratament cu ceai de merisor
#e prepara un decoct dintr!o lingurita de frune de merisor la o
cana de apa de ,LK ml. #e beau , cani de ceai ilnic. #e mai
indica în tratament si ceaiul preparat astfel'
!se macereaa la rece o lingura de frune de merisor în 1KK ml
de apa, timp de o ora, dupa care se strecoara&
!la macerat se mai adauga 1KK ml de apa si se prepara un
decoct. #e adauga apa fiarta si racita pâna la nivelul apei
pierdute prin fierbere, iar în ceaiul obtinut se adauga un vârf de
bicarbonat. #e va bea o lingura de ceai la M ore.
e/ !9ratament cu ceapa
Ceapa este recomandata în tratarea litiaei urice. #e vor
consuma 1!, cepe pe i, iar cei care nu o suporta vor apela la
tratamentul cu tinctura. Aceasta se obtine dintr!o ceapa drobita
si bine maruntita, macerata 1K ile în 1KK ml de alcool. #e vor
administra , lingurite pe i de tinctura înainte de masa de prân
si înainte de culcare.
f/ ! 9ratament cu ceai din frune de mesteacan
Infuia se prepara din ,!M linguri de frune de mesteacan la ,LK
ml de apa clocotita. Dupa infuare si filtrare se va introduce un
vârf de bicarbonat si se lasa ceaiul în repaos 2 ore. #eva bea în
cursul unei ile. $ste recomandat în tratarea pietrei la rinic%i pe
care o diolva. În tratarea litiaei cu o>alati 8irgil 9.<eiculescu
recomanda urmatoarele ceaiuri'
a/ !9ratament cu ceai de urica
#e prepara o infuie dintr!o lingura de frune peste care se
toarna ,LK ml de apa clocotita. #e vor bea ,!M cani de ceai
ilnic.
b/ !9ratament cu ceai de maces
Infuia sau decoctul de prepara dintr!o lingurita de fructe
drobite la o cana de apa. #e indica a se bea , cani de ceai
ilnic.
c/ !9ratament cu ceai din coada soricelului
Decoctul se prepara dintr!o lingurita si :umatate de planta în
LKK ml de apa. #e fierbe ceaiul 1L minute si se bea cald în trei
reprie dupa mesele principale.
#e recomanda tratamentul în cure îndelungate.
Fitoterapie curs 31
42" Ca$,i,o%a
Candidoa repreinta o afectiune acuta, sub!acuta sau cronica
produsa de levuri apartinând genului “Candida” +mai ales
“Candida albicas”/. Infectia cuprinde în special pielea si
mucoasele si apare sub forma unor eruptii de mici pustule
albicioase. Ceea ce se poate remarca este faptul ca maladia se
poate e>tinde mult afectând si organele interne cum ar fi
plamânii si aparatul digestiv. 5oi vom trata în acest subcapitol
candidoa bucala. $a apare în gura, pe mucoase, unde se vor
forma placi albe de diferite dimensiuni, iar în colturile gurii se
pot forma plesnituri adânci, dureroase, numite “abalute”.
9ratamentul pe care îl recomandam este cel cu ceai din muguri
de plop cu care se vor face gargarisme.
Infuia se va prepara dintr!o lingurita de muguri de plop bine
drobiti peste care se vor turna ,LK ml de apa clocotita. Ca
tratament mai este indicat a se face gargara cu ceaiuri de salvie
sau de cerentel. ?entru crapaturile de la coltul gurii se
recomanda aplicarea unor comprese cu o infuie preparata
dintr!o lingurita de frune de podbal la ,LK ml de apa clocotita.
43" Carii ,e$tare
Caria repreinta distrugerea localiata si progresiva a dintilor.
$a afecteaa în primul rând emailul +carie de gradul întâi/ , apoi
dentina +carie de gradul doi/ si în cele din urma se a:unge la
necroa pulpei dentare +carie de gradul trei/ .
#e recomanda evitarea consumului de a%ar si înlocuirea lui cu
glucoa si fructoa.
9ratamentele pot fi diverse'
a/ !?entru a evita aparitia cariilor dentare se recomanda a se
mesteca frune de salvie, care curata dintii si frune proaspete
de dafin, care întaresc dantura.
b/ !?entru a pastra culoarea lingura de seminte de fenicul,
patrun:el si alba, naturala a dintilor se recomanda a se consuma
mere si citrice.
c/ !9ratament cu ceai din coada calului
$ste un ceai care are calitati deosebite în prevenirea cariilor. #e
prepara decoctul dintr!o lingura de planta la o cana de apa.
#e recomanda si sub forma de pulbere si anume, se va
administra ilnic un vârf de cutit, ca remineraliant.
44" Car+i$ati?
Carminativul este o substanta c%imica, de origine vegetala care
are calitati deosebite în calmarea durerilor abdominale,
micsorând spasmele digestive si balonarile. De mentionat ca
favorieaa de asemenea, e>pularea gaelor din intestin.
?lantele medicinale cu calitati carminative sunt' menta,
anasonul, roinita, sovârvul, angelica, c%imenul, coriandrul.
45" Cataracta
Cataracta este o afectiune care determina opaciarea
cristalinului ceea ce duce la pierderea acuitatii viuale.
)itoterapia utilieaa urmatoarele plante medicinale' fenicul,
patrun:elul, rostopasca.
9ratamentul recomandat de #peranta Anton în cartea sa
“Incursiune în medicina naturista” este'
“#e ia o lingura de fenicul si una de patrun:el si se fierb în 1KK
ml de apa pâna ce lic%idul scade la o cantitate suficienta pentru
aplicare a M comprese la oc%i, ceea ce repreinta necesarul într!
o i de tratament. #e va fierbe apoi o lingura de rostopasca în
1KK ml de apa pâna ce lic%idul va scadea la nivelul unei linguri.
9ratamentul consta în aplicarea pe oc%i, timp de L minute, de
comprese cu ceai de fenicul si patrun:el, iar apoi instilarea a ,
picaturi de ceai de rostopasca.
" alta varianta recomandata de aceeasi autoare este aplicarea pe
oc%i de comprese cu ceai preparat din câte o rostopasca.
46" Ca,erea parului
Caderea parului – alopecia a fost tratata la subcapitolul 1M.
4&" Cearca$e
?entru a elimina cearcanele, va recomandam a pune comprese
pe oc%i cu un macerat obtinut din LK g de romarin sau musetel
în apa minerala, procesul de macerare durând ,B de ore.
4)"Ce'alee
Cefaleea repreinta o durere de cap difua sau localiata, care
se poate e>acerba în urma unor factori e>terni +lumina, gomot,
guduituri/ sau a unor caue interne +emotii, activitati
intelectuale/. $le pot cuprinde întregul cap în into>icatii si
meningite, alteori ele se localieaa la ceafa sau numai la
frunte.
Ca timp de aparitie, cefaleele se pot produce noaptea +sifilis,
tumori/ , dimineata +neurastenie/ , dupa si înaintea meselor +la
dispepticii digestivi/ . 5ota 0
#a nu se confunde cefaleele cu migrenele, la care pe lânga
durerea de cap apar si tulburari de vedere, senatie de voma,
transpiratii etc.
)itoterapia utilieaa urmatoarele plante medicinale' levantica,
musetel, menta, iasomie, busuioc, meur. Când cefaleea
însoteste sau precede ciclul sunt recomandate ca plante
medicinale' urica, coada soricelului, ciubotica!cucului,
paducelul.
a/ !9ratament cu ceai de menta
Infuia se prepara dintr!o lingurita de frune de menta peste
care se toarna o cana de apa clocotita. 9ratamentul indica a se
pune pe locul dureros comprese cu aceasta infuie.
Fitoterapie curs 32
b/ !9ratament cu ceai de levantica
Infuia se prepara dintr!o lingurita de planta la ,LK ml de apa
clocotita. #e beau 1!, cani pe i.
c/ ! 9ratament cu ceai cu flori de musetel
#e va lua la câteva ore dupa masa 1 g de pulbere de flori de
musetel.
d/ !9ratament cu ceai de iasomie
#e prepara o infuie dintr!o lingura de flori de iasomie la o cana
de apa clocotita. #e beau , cani de ceai ilnic, iar pe locul
dureros se pun pungi cu g%iata.
e/ !9ratament cu ceai de busuioc
#e prepara o infuie dintr!o lingurita de frune de busuioc la o
cana de apa clocotita. #e beau ,!M cani de ceai ilnic
9ratamentul cefaleei care precede sau însoteste ciclul
menstrual'
a/ !9ratament cu ceai de paducel
#e prepara infuia dintr!o lingurita de planta la ,LK ml de apa
clocotita. #e bea în cursul unei ile.
b/ !9ratament cu ceai de urica
Infuia se prepara din 1!, lingurite de frune de urica la ,LK
ml de apa clocotita. #e beau ,!M cani ilnic.
În tratarea cefaleei, @aurice @essGguG si @ic%el 4ontemps
recomanda a se lua dimineata si la prân, înainte de a mânca' 1
capsula de musetel mare, 1 capsula de cretusca, l capsula de
lucerna.
7n tratament care mai poate fi utiliat este acela de a se lua B!
1K picaturi pe i de esenta de paducel.
Aceasta se prepara în casa din flori si fructe proaspete de
paducel în rac%iu de M.!B.Q.
BA. Cicatriante pentru rani
?entru cicatriarea ranilor se pot utilia urmatoarele plante
medicinale' galbenele, levantica, coada soricelului, ciubotica!
cucului, nuc, urica, rostopasca, sunatoare, plop, pin etc.
a/ !9ratament cu ceai din ciubotica!cucului
#e prepara un decoct dintr!o lingurita de radacina la ,LK ml de
apa sau o infuie dintr!o lingura de flori la ,LK ml de apa
clocotita.
9ratamentul consta în a fi>a pe rana
comprese calde cu ceai de ciuboticacucului.
b/!9ratament cu ceai din flori de coada soricelului
Infuia se prepara din ,!M linguri de flori la ,LK ml de apa
clocotita. #e fac bai locale sau se pun comprese cu ceaiul astfel
preparat.
c/ !9ratament cu ceai din flori de galbenele
Infuia se prepara din , linguri de flori la ,LK ml de apa
clocotita.
9ratamentul consta din bai locale sau comprese cu infuia
preparata.
d/ !9ratament cu ceai de urica
Infuia se prepara din B linguri de frune în ,LK ml de apa
clocotita. #e fac bai locale ale ranii.
e/ !9ratament cu ceai din sunatoare
Ceaiul se prepara din , linguri de plante în ,LK ml de apa
clocotita. #e pun comprese sau se fac bai locale.
f/ !9ratament cu ceai din muguri de pin
Infuia se prepara dintr!o lingura de muguri de pin bine drobiti
peste care se toarna ,LK ml de apa clocotita.
#e fac bai locale ale ranii pâna la vindecare.
g/ !9ratament cu ceai din muguri de plop
Infuia se prepara dintr!o lingura de muguri de plop bine
drobiti cu ,LK ml de apa clocotita. #e fac bai locale.
53" Ciro%a
Ciroa repreinta o afectiune a ficatului caracteriata prin
degenerarea tesutului %epatic si prin înlocuirea lui cu tesut
con:unctiv, ducând astfel la scaderea în volum, deformarea si
induratia organului. $ste de fapt o scleroa a ficatului, care
poate a:unge pâna la atrofierea organului. )itoterapia ciroei se
face cu' ang%inare, rostopasca, catina alba.
a/ !9ratament cu ceai de ang%inare
#e va prepara infuia dintr!o lingura de planta peste care se
toarna ,LK ml de apa clocotita. #e va lasa la infuat 1L!MK de
minute. #e recomanda a se bea fractionat, de M ori pe i,
înaintea meselor principale. 8irgil 9.<eiculescu recomanda ca
dupa 1K ile de tratament sa se mareasca doa în infuie la ,
linguri de planta, iar dupa alte 1K ile, la L lingurite.
9ratamentul dureaa o luna, iar dupa o paua tot de o luna, cura
va fi reluata.
De mentionat ca acest ceai are rolul de regenerare a celulelor
%epatice.
b/ !9ratament cu ceai de catina alba
Fitoterapie curs 33
#e prepara infuia din , linguri de fructe drobite la LKK ml de
apa clocotita.
#e va lasa ceaiul la infuat 2K de minute si se va bea fractionat
în timpul unei ile.
9ratament cu ceai de rostopasca
#e prepara o infuie dintr!o :umatate de lingurita de planta la
,LK ml de apa clocotita. #e va bea o lingura din M în M ore. #e
face tratamentul pâna la completa ameliorare.
51" Cistita
Cistita repreinta o inflamatie a canalului cistic. Apare ca
urmare a unei infectii ascendente sau descendente pe uretra sau
ureter, sau ca urmare a stagnarii urinii sau a eliminarii prin
urina a unor microbi sau substante to>ice. #e manifesta prin
dureri la %ipogastru si mictiuni frecvente. )itoterapia acestei
boli se face cu urmatoarele plante medicinale' porumb, cires,
visin, coada soricelului, dud, in merisor, osul!iepurelui, pir, pin
etc.
a/ !9ratament cu ceai din muguri de plop
Infuia se prepara din 1!, lingurite de muguri de plop drobite
peste care se toarna ,LK ml de apa clocotita.
#e beau ,!M cani de ceai ilnic.
b/ !9ratament cu ceai din coi de cirese +visine/
Acest ceai cu actiune comple>a +bun diuretic, usor astringent,
antidiareic/ este recomandat în tratarea afectiunilor tractului
urinar +cistite, pielite, pielonefrite/. Decoctul se prepara dintr!o
lingura de coi de cirese +visine/ la 1KKK ml de apa. #e bea în
cursul unei ile. #e poate a:unge la un consum ilnic de ,KKK
ml de ceai.
c/ ! 9ratament cu ceai din frune de merisor
#e iau , lingurite de merisor si se macereaa în 1KK ml de apa
timp de 1L minute. #e strecoara si peste frune se vor turna 1KK
ml de apa clocotita si se fierbe 1L minute. #e lasa la infuat 1K!
1L minute si apoi se amesteca maceratul cu ceaiul. 3ic%idul
reultat se va bea fractionat în cursul unei ile.
c/ !9ratament cu ceai din muguri de pin
Infuia se prepara din 1!, lingurite de muguri drobiti la o cana
de 1LK ml de apa clocotita. #e beau ,!M cani de ceai ilnic.
e/ !9ratament cu ceai dupa reteta'
!)rune de cimbru !2K g
!)lori de iarba neagra !MK g
!)lori de levantica !MK g
!)lori de nalba de padure !MK g
#e vor lua L linguri din amestecul vegetal bine maruntit si
omogeniat care se vor opari cu 1KKK ml de apa clocotita. #e va
infua ceaiul timp de 1L minute.
9ratamentul indica a se bea minim un litru de ceai pe i.
f/ !@aurice @essGguG si @ic%el 4ontemps reco!manda a se
administra înainte de masa , capsule de urica moarta alba.
52" C<rcei
Cârceii sunt spasme musculare care apar datorita unei stari de
spasmofilie, de oboseala sau de proasta functionare a unor
organe, ca de e>emplu ficatul. 9ratamentul preinta doua
directii'
a/ !tratarea afectiunilor care le!au generat&
b/ !sau, daca este un rau trecator provocat de efort muscular
mare, sau de o perioada de oboseala si multa solicitare
nervoasa, se va apela la urmatoarele tratamente'
a/ !9ratament cu ceai dupa reteta'
!?lanta, fara radacina, de mag%iran ! .K g
!@uguri florali de portocal amar ! BK g
! )rune de busuioc ! .K g
!)lori de musetel mare ! BK g
! 6adacina de gentiana ! BK g
#e iau B linguri din amestecul vegetal bine omogeniat si
maruntit si se fierb timp de 1 minut în 1KKK ml de apa. #e lasa
la infuat 1K!1L minute. #e va bea o cana de ceai dupa fiecare
masa.
b/ !9ratament cu ceai din coada racului
7n alt tratament se va face cu un ceai preparat din M lingurite de
coada racului peste care se toarna LKK ml de apa clocotita. #e
lasa la infuat L!1K minute. #e beau ilnic ,!M cani de ceai cald.
c/ !În fiecare seara, înainte de culcare, pacientul va face o baie
generala calda, cu esente de musetel mare si de pin
4aia va a:uta la rela>area organismului si, destins, pacientul se
va odi%ni foarte bine.
d/ !@aurice @essGguG si @ic%el 4ontemps reco!manda a se lua
ilnic, înainte de culcare , capsule de sulfina
Acest somnifer natural va va a:uta sa dormiti bine si sa va
treiti total odi%niti.
53" Cli+acteriu
Climacteriul repreinta o perioada din viata unei femei când în
organismul ei se produc modificari %ormonale, somatice si
psi%ice care marc%eaa sfârsitul activitatii genitale
+menopaua/.
#tarea critica la barbat se manifesta printr!o încetinire a
activitatii se>uale +andropaua/. 3a femei se manifesta prin'
bufeuri, transpiratii, e>citabilitate anormala, nervoitate,
tulburari de ritm cardiac, 9ulburari de somn, ameteli, cefalee
etc. )itoterapia se face cu plante medicinale' urica moarta,
Fitoterapie curs 34
paducel, porumb, talpa!gâstei, salvie, busuioc, menta, fenicul
etc.
a/ !9ratament cu ceai din urica moarta
Infuia se prepara dintr!o lingurita de frune de urica la o cana
de apa clocotita. #e beau 1!, cani de ceai ilnic.
b/ !9ratament cu ceai de paducel
Infuia se va prepara dintr!o lingura de paducel peste care se
toarna ,LK ml de apa clocotita. #e bea în cursul unei ile din
care o treime înainte de culcare. #e mai poate utilia si tinctura
preparata din ,K g de planta macerata timp de 1K ile în 1KK ml
de alcool. #e iau de M ori pe i câte 1K!1L picaturi, ultima pria
înainte de culcare.
c/ ! 9ratament pentru bufeuri cu ceai de roinita
Infuia se prepara din M lingurite de planta peste care se toarna
LKK ml de apa clocotita. #e lasa ceaiul la infuat L!1K minute.
#e beau ilnic M cani de ceai rece, din care o cana înainte de
culcare.
d/ !@aria 9reben recomanda pentru tratarea climacteriului cu
tulburari urmatorul ceai'
! 6oinita !,K g
! )lori de musetel !,K g
! )rune de romarin !,K g
! Cretisoara !,K g
! Coada calului !,K g
Ceaiul se prepara din M lingurite de amestec vegetal bine
maruntit si omogeniat peste care se toarna LKK ml de apa
clocotita si se lasa la infuat L!1K
minute. #e beau ilnic ,!M cani de ceai cald.
e/ !3a climacteriu cu tulburari se mai reco!manda si ceaiul'
!)lori de arnica ! BK g
!Coada racului !BK g
!6ostopasca ! BK g
!Coada soricelului ! BK g
Din amestecul vegetal bine maruntit si omogeniat se iau M
lingurite peste care se toarna LKK ml de apa clocotita. #e lasa
ceaiul la infuat L!1K minute. #e bea, dimineata si seara, câte o
cana de ceai cald.
f/ !9ratarea climacteriului cu tulburari asociate cu dureri de cap
în regiunea frontala
Infuia se prepara din M lingurite de rotungioara peste care se
vor turna LKK ml de apa clocotita. Ceaiul va sta la infuat L1K
minute. #e beau ilnic, M cani de ceai cald.
g/ !9ratarea climacteriului cu tulburari asociate cu afectiuni
biliare
@aria 9reben recomanda ceaiul preparat dupa reteta'
! @ana ! 1K g
! )ucus ! 1K g
! #coarta de crusin ! 1L g
! )ructe de verigariu ! 1L g
! 6adacini de soc pitic ! MK g
! )umarita ! MK g
#e iau , lingurite din amestecul vegetal bine maruntit si
omogeniat si se fierb în -LK ml de apa timp de L!1K minute. #e
beau M cani de ceai cald în cursul unei ile.
f/ 9ratarea climacteriului cu tulburari asociate cu constipatie
cronica
#e prepara ceaiul dupa reteta'
!)umarita !2K g
!)ructe de verigariu !BK g
!#coarta de crusin !BK g
!)ucus !,K g
!6adacini de soc pitic !BK g
Ceaiul se prepara din M lingurite de amestec vegetal bine
maruntit si omogeniat care se fierbe în -LK ml de apa timp de
L!1K minute. #e beau în cursul unei ile, M cani de ceai cald.
i/ !Arcadie ?erceH recomanda ceaiul dupa reteta'
! )lori de paducel !un pumn
! )rune si ti:e de vâsc ! un pumn
! )rune de salvie !un pumn
5ota – 8âscul se va recolta înainte de aparitia fructelor. #e va
prepara o infuie cu care se vor face spalaturi vaginale, bai de
mâna si bai de picioare.
Acest ceai este recomandat în tratarea tulburarilor specifice
menopauei.
î/ !9ratament cu capsule
!înainte de micul de:un si de:un se vor lua , capsule de paducel,
cu putina apa
calda&
!dupa mesele de prân si de seara se vor lua , capsule de
sulfina.
54" Cola0o0
Colagog este un aliment sau un medicament care stimuleaa
contractarea veicii biliare si evacuarea bilei în intestin.
)itoterapia se face cu urmatoarele plante medicinale' salcâmul,
sapunarita, trei frati patati, turtita mare, tintaura, ungurasul,
volbura, ang%inarea, cimbrisorul, cimbrul de cultura, coada
calului, papadia, porumbul, rostopasca
LL. Colecistita
Colecistita repreinta inflamatia veicii biliare, cel mai adesea
fiind o consecinta a acumularilor calculilor biliari. $a mai poate
fi datorata si unei agresiuni a unor organisme patogene în
veicula biliara care provin, de obicei, din duoden. )itoterapia
Fitoterapie curs 35
se realieaa cu urmatoarele plante medicinale' ang%inare,
frasin, porumb, sunatoare, cicoare, galbenele, turtita mare etc.
a/ !9ratament cu ceai de galbenele
Infuia se va prepara dintr!o lingurita de flori de galbenele
peste care s!au turnat ,LK ml de apa clocotita. Ceaiul obtinut se
va bea în cursul unei ile, înaintea meselor principale.
b/ !9ratament cu ceai de papadie
Infuia se prepara din , lingurite de planta peste care se vor
turna ,LK ml de apa clocotita. #e beau ,!M ceaiuri pe i, dupa
mesele principale.
c/ !9ratament cu ceai de turtita mare
Infuia se prepara dintr!o lingurita de planta la o cana de ,LK
ml de apa clocotita. #e beau ,!M ceaiuri pe i înainte de mesele
principale.
d/ !9ratament cu ceai de ang%inare
Infuia se prepara dintr!o lingura de planta peste care se toarna
,LK ml de apa clocotita. Ceaiul se îndulceste cu miere de
albine. #e bea în trei reprie în cursul unei ile, înaintea
meselor principale.
9ratamentul se face în cure de MK de ile, cu paua de MK de
ile.
e/ !9ratament dupa 8anga
#e va bea sucul unei :umatati de lamâie în care se va pune o
lingurita de bicarbonat de sodiu.
56" Coleretic
Calitati coleretice are un aliment sau un medicament care
stimuleaa secretia de bila din celulele %epatice.
)itoterapia apeleaa la calitatile coleretice ale urmatoarelor
plante medicinale' ang%inarea, cimbrisorul, cimbrul de cultura,
roinita, volbura, rostopasca, salvia, sapunarita, tintaura,
ungurasul, coada calului, coada soricelului, crusinul, papadia,
pirul.
5&" Colesterol
Colesterolul este o substanta organica preenta în toate
tesuturile si umorile organismului uman. "riginea sa este
endogena si e>ogena.
4iosintea sa are loc în toate celulele vii, în special în ficat si în
corticosuprarenale.
Cititorii trebuie sa stie ca prin o>idare, colesterolul se
transforma în acii biliari. 9otodata, el participa la biosintea
%ormonilor steroii. Colesterolului i se atribuie si un rol în
transportul aciilor grasi nesaturati. Depunerea de colesterol si
de saruri minerale pe peretii arterelor le face pe acestea sa!si
piarda elasticitatea si este la originea ateromatoei. )itoterapia
care determina scaderea colesterolului în sânge se face cu
urmatoarele plante medicinale' paducel, ang%inare, papadie,
patlagina. Cei care fac mult e>ercitiu fiic si sport au un grad
scaut de colesterol.
a/ !9ratament cu ceai de ang%inare
Infuia se prepara dintr!o lingura de planta cu LKK ml de apa
clocotita.
" cana de ceai se bea dimineata pe stomacul gol, dupa care se
va sta în repaus pe partea dreapta MK de minute. Cealalta cana
de ceai se va bea fragmentat înaintea meselor principale. #e fac
cure de ,1!MK de ile, cu paue de MK de ile.
b/ !9ratament cu ceai de patlagina
Infuia se prepara dintr!o lingura de frune la ,LK ml de apa
clocotita.
#e ia câte o lingura la ,!M ore.
c/ !9ratament cu ceai de paducel
Infuia se prepara dintr!o lingura de plante peste care se vor
turna ,LK ml de apa clocotita. #e bea în cursul unei ile.
d/ !9ratament cu ceai de papadie
Infuia se prepara dintr!o lingura de plante la ,LK ml de apa
clocotita. #e beau ,!M ceaiuri ilnic.
e/ !9ratament în caul cresterii în greutate si colesterol
@aurice @essGguG si @ic%el 4ontemps recomanda a se bea
ilnic, înainte de fiecare masa, o cana de ceai preparat dupa
reteta'
! )rune de fag !1KK g
! 6adacini de pir ! LK g
! 6adacini de papadie ! LK g
! )rune de maslin ! 1KK g
!)rune de verbina mirositoare ! LK g
#e iau L linguri din amestecul vegetal bine maruntit si se fierb ,
minute în 1LKK ml de apa. #e lasa la infuat timp de 1K!1L
minute. 9ratamentul se va face în cure de ,1 de ile, cu paua
de - ile.
f/ !9ratament cu capsule în caul cresterii în greutate si
colesterol
@aurice @essGguG si @ic%el 4ontemps recomanda'
!Înainte de fiecare masa se vor lua , capsule de papadie.
!În timpul celor trei mese se vor administra , pastile de
comple>!cimbru.
g/ !9ratament cu ceai dupa reteta'
! )rune de maslin ! 1,K g
! )rune de fag !1,K g
! )rune de frasin ! 2K g
! )lori de iarba neagra ! 2K g
Fitoterapie curs 36
! 6adacini de pir ! 2K g
#e ia o lingura din amestecul vegetal bine maruntit si
omogeniat si se opareste cu 1KKK ml de apa clocotita.
#e infueaa ceaiul 1L minute. =ilnic, între mese, se vor bea ,!
M cani de ceai.
%/ !9ratament pentru scaderea mai rapida a colesterolului
#e va bea o cana de ceai, seara dupa masa, preparat dupa reteta'
! )rune de maslin ! 2K g
! )rune de romarin ! 2K g
! @aduva alba de tei ! AK g
!)rune de fag !2K g
Ceaiul se prepara dintr!o lingura de amestec vegetal bine
maruntit si omogeniat peste care se toarna o cana de apa
clocotita si se lasa la infuat 1K minute.
i/ !9ratament cu capsule +I/
@aurice @essGguG si @ic%el 4ontemps recomanda a se
administra înainte de fiecare masa principala , capsule de pir si
, capsule de coi de cirese.
î/ !9ratament cu capsule +II/
?entru a accelera scaderea colesterolului se recomanda a se lua
dimineata si la prân, în timpul meselor' o capsula de usturoi, o
capsula de papadie si o capsula de pir.
5)" Colici
Colica repreinta o durere care apare sub forma unui acces
violent având originea într!un organ abdominal' colica biliara,
colica %epatica, colica nefritica etc. )itoterapia colicilor se face
cu urma!toarele plante medicinale' anason +colica gastrica si
intestinala/, busuioc + colica intestinala/, c%imen +colica
gastrica si intestinala/, coada soricelului +colica gastrica si
%epatica/, mag%iranul +colica gastrica si intestinala la copii/ ,
obligeana +colica gastrica si intestinala/, odolean +colica
gastrica de natura nervoasa/, roinita +în colica gastrica si
intestinala/.
A :Trata+e$te 7$ colici re$ale
a/ !9ratament cu ceai dupa reteta'
!)rune de mesteacan !2K g
!Coada calului !BK g
!Conuri de %amei !,K g
!@atase de porumb !BK g
!)ructe de maces !,K g
!6adacini de valeriana !,K g
Infuia se prepara dintr!o lingura de amestec vegetal bine
maruntit si omogeniat care se opareste cu ,LK ml de apa
clocotita.
Arcadie ?erceH recomanda a se bea ,!M cani de ceai pe i
pentru tratarea colicilor renale.
b/ !9ratament cu ceai preparat dupa reteta'
! )rune de cimbru ! BK g
! 3amâita +planta fara radacina/ ! .K g
! Cretusca +planta fara radacina/ ! .K g
! @atase de porumb ! ,K g
! )lori nalba de padure !BK g
! )ructe de maces ! BK g
! 6adacini de pir ! BK g
Ceaiul se prepara din L linguri de amestec vegetal bine maruntit
si omogenia peste care se toarna 1KKK ml de apa clocotita.
Ceaiul se lasa la infuat 1K1L minute. Din acest ceai se va bea
ilnic minim B cani.
?entru a calma durerile se va proceda astfel'
!se va face o baie fierbinte la
picioare cu ulei de baie pe baa de romarin&
!se vor pune în ona rinic%ilor si în partea de :os a abdomenului
cataplasme cu argila verde.
c/ !9ratament cu ceai de coada calului
#e pun , linguri de planta într!un saculet de pâna. #e va fierbe
saculetul timp de 1K!1L minute într!o oala cu apa si apoi, stors
de apa, se va pune ca o compresa calda în ona rinic%iului
bolnav. #e va iola compresa prin acoperire cu un prosop. #e va
sta la par minim ,K de minute.
d/!9ratament colicilor renale se poate face cu infuii de riomi
de pir, matase de porumb, merisor, mesteacan, frune de dafin,
coada calului, muguri de plop etc.
5u dam retetele caci ele au fost preentate în subcapitolul B1.
2 :Trata+e$t 7$ colici ,iareice
a/ !9ratament cu ceai de ste:ar
#e va utilia scoarta ramurilor tinere + M!L ani/ recoltate
primavara si fructele +g%indele/. Acestea din urma vor
decorticate, pra:ite si macinate fin. #e va prepara un decoct
dintr!o lingurita de scoarta si g%inda macinata la ,LK ml de apa.
b/ !9ratament cu ceai de cerentel
#e prepara un decoct din radacini de cerentel, o lingura la ,LK
ml de apa. #e bea pe stomacul gol. $fectul creste daca în ceai se
vor introduce si' ima, musetel, sunatoare.
c/ !9ratament cu ceai dupa reteta'
!)rune de salvie !.K g
!)rune de cimbru !.K g
!)lori de musetel mare !BK g
!Isop +planta întreaga/!.K g
!)rune de trei frati patati !BK g
Fitoterapie curs 3&
Ceaiul se prepara din L linguri de amestec vegetal bine
omogeniat si maruntit peste care se vor turna 1KKK ml de apa
clocotita. #e lasa ceaiul la infuat 1L minute. #e va bea în
cursul unei ile, în cantitati mici.
d/ !9ratament cu capsule @aurice @essGguG si @ic%el
4ontemps recomanda'
!înainte de fiecare masa se vor lua , pastile de dro:die
vitaminiata&
!dupa fiecare masa se vor administra , capsule de trei frati
patati.
C!9ratamente indicate de abatele
#ebastian Oneipp
?entru colici cu varsaturi si dureri ale stomacului se recomanda'
!4olnavul se pune imediat la pat si i se va aplica o cârpa
înmuiata cu apa fierbinte pe ona dureroasa.
!I se va da sa bea o mica masura de lapte fiert cu c%imen.
!8a urma o dieta alimentara cu mâncaruri simple, putin sarate
si piperate si usor de mistuit.
!6ecomanda a se bea lapte si apa si c%iar putin vin si apa.
51" Colita
Colita este o inflamatie de origine infectioasa a colonului, totala
sau prinând anumite segmente, în legatura cu digestie
necorespunatoare a unor alimente sau cu o alimentatie rau
ec%ilibrata sau datorata unor caue necunoscute, cum ar fi
colita ulceroasa, numita uual rectocolita ulcero %emoragica.
Inflamatia colonului este asociata de multe ori si cu inflamatia
intestinului subtire în enterocolita.
Colita poate fi'
acuta – când este localiata pe un singur segment + colon
ascendent, travers, descendent/ sau difua, cu caracter infectios
paraitar sau to>ic. $a apare brusc si are o durata în timp
limitata.
cro$ica !ca o consecinta a unei colite acute si nevindecate,
netratate. $a are mai multe forme' colita spastica, colita
granuloasa, colita polipoasa, colita deinterica, colita de
fermentatie, colita de putrefactie, atona, ulcero%emoragica.
)itoterapia se face cu urmatoarele plante medicinale' ang%inare,
urica moarta, busuioc, in, ima, nuc, nalba mare, roinita,
salvie, sulfina, cerentel, cimbru de cultura, musetel etc.
a/ !9ratament cu ceai de musetel
#e prepara o infuie din 1!, lingurite de musetel peste care se
toarna ,LK ml de apa clocotita. =ilnic, dupa mese, se beau ,
cani de ceai neîndulcite.
b/ !9ratament cu ceai de sunatoare
$ste recomandat în cure îndelungate în tratarea colitelor
cronice.
#e prepara o infuie dintr!o lingurita de planta peste care se
toarna ,LK ml de apa clocotita. se beau ,!M cani de ceai ilnic,
dupa mesele principale.
c/ ! 9ratament cu ceai de cimbru de cultura si cimbrisor
Ceaiul de cimbru are o puternica actiune antimicrobiana si
in%iba formarea microbilor. Infuia se prepara din 1!, lingurite
de plante la o cana de apa clocotita. #e beau , cani de ceai
ilnic.
d/ !9ratament cu ceai de cerentel
Decoctul se prepara dintr!o lingura de radacini bine maruntite
la ,LK ml de apa. #e bea, de regula, dimineata, pe stomacul gol.
$fectul terapeutic al ceaiului va creste daca se adauga în el'
musetel, menta, sunatoare.
e/ !9ratament cu ceaiul anticolitic formula ?lafar.
Infuia se prepara din 1!, lingurite de amestec vegetal, peste
care se vor turna ,LK ml de apa clocotita. =ilnic, dupa mesele
principale, se beau ,!M cani de ceai neîndulcit.
f/ !9ratament cu ceaiul dupa reteta'
!)rune de roinita !1,L g
!)lori de iarba neagra !1,L g
!)rune de mag%iran !1,L g
!@uguri florali de trandafir !1,L g
!)rune de cimbru !1,L g
#e iau L linguri din amestecul vegetal bine maruntit si
omogeniat si se toarna peste ele 1KKK ml de apa clocotita.
#e lasa ceaiul la infuat 1K!1L minute. #e bea în cursul unei
ile.
g/ !9ratament cu ceai preparat dupa reteta'
!Coada soricelului !BK g
!)lori de galbenele !BK g
!)lori de musetel !BK g
!)lori de soc negru !BK g
!6adacini de nalba mare ! BK g
! )rune de afin ! BK g
Ceaiul se prepara din M lingurite de planta luate din amestecul
vegetal bine maruntit si omogeniat care se fierb în -LK ml de
apa, timp de L!1K minute. Cu acest ceai se trateaa colitele
usoare, consumând M cesti de ceai ilnic.
%/ !9ratament cu capsule
@aurice @essGguG si @ic%el 4ontemps recomanda a se
administra ilnic'
Fitoterapie curs 3)
!înainte de fiecare masa' , capsule de angelica&
!în timpul micului de:un si al de:unului' , capsule de urica
alba&
!dupa micul de:un si de:un , pastile de comple>!dro:die
vitaminiata.
În tratarea colitelor de fermentatie, 8anga recomanda a se
consuma' morcovi, migdale, cirese, salata verde, patrun:el,
papadie, ridic%i negre si rosii, ang%inare , vara, cicoare, %rean
si sa nu se consume alimente grase.
63" Co$@u$cti?ita
Con:unctivita repreinta o inflamatie a con:unctivei provocate
de o infectie bacteriana sau virala, o stare alergica sau o iritatie
mecanica +corpi straini, lic%ide, etc./.
#imptomele principale ale con:unctivitei sunt' înrosirea si
edematia mucoasei cu %ipersecretie. Con:unctivita de primavara
se datoreaa sensibilitatii la polen. )itoterapia utilieaa ca
plante medicinale' albastrelele, feniculul, nalba mare,
musetelul, nucul, patlagina, sulfina, sunatoarea, turtita mare,
galbenele.
a/ !9ratament cu ceai de musetel
#e fac bai de oc%i cu o infuie preparata din M lingurite de flori
de musetel la ,LK ml de apa clocotita. În acest ceai se adauga B
g de acid boric.
b/ !9ratament cu tinctura de galbenele
#e iau ,K g de flori de galbenele care se vor macera timp de .!
1K ile, în 1KK ml de alcool de 2KK. În 1KK ml de apa fiarta si
racita se vor adauga L!1K g de tinctura si se amesteca bine. Cu
aceasta se vor pune comprese la oc%i.
c/ !9ratament cu ceai de sulfina
#e pun comprese la oc%i cu o infuie preparata din , linguri de
planta la ,LK ml de apa clocotita.
d/ !9ratament , de mai multe ori pe i, prin pulveriari cu apa
de albastrele
Apa de albastrele se va obtine prin distilarea florilor proaspete
de albastrele.
e/ !9ratament cu ceai din nalba de padure
Ceaiul se obtine dintr!o lingura de flori de nalba de padure prin
fierbe timp de un minut în ,LK ml de apa. Dupa o infuare de
1K!1L minute se pun comprese pe oc%i cu florile umede si
calde.
#peranta Anton recomanda pentru combaterea iritarii oc%ilor si
a pleoapelor'
!a se pune în oc%i , seara, câteva picaturi de suc de vara&
!comprese cu infuie de musetel în lapte clocotit&
!sa se bea ceai de coada soricelului în ca de lacrimare sau de
dureri întepatoare ale oc%ilor.
61" Co$stipatie
Constipatia repreinta o dificultate sau c%iar o imposibilitate de
a evacua materiile fecale care devin dure dupa un timp petrecut
în intestinul gros.
?oate fi functionala +simpla sau complicata printr!o colita/ sau
secundara unei leiuni organice. )itoterapia se va realia cu
urmatoarele plante medicinale' ang%inarea, cicoarea, crusinul,
inul, lemnul dulce, musetelul alb, pelinul, socul, trei frati patati.
a/ !9ratament cu ceai de
ang%inare
Infuia se prepara dintr!o lingurita de planta la ,LK ml de apa
clocotita. #e beau ,!M cani pe i. Acest ceai este recomandat în
constipatii datorate disfunctiilor %epatice.
b/ ! 9ratament cu ceai de cicoare
Ceaiul se prepara dintr!o lingurita de radacina de cicoare bine
maruntita în ,LK ml de apa clocotita. se beau ,!M cani de ceai
ilnic.
c/ !9ratament cu ceai de volbura
Are actiune puternic purgativa. Infuia se obtine dintr!o
lingurita de planta la ,LK ml de apa clocotita. #e bea dimineata,
pe stomacul gol.
d/ !9ratament cu ceai la>ativ ?lafar
Decoctul se prepara dintr!o lingura de ceai fiert timp de M!B
minute în ,LK ml de apa. #e bea seara la culcare. În
constipatiile rebele se indica a se bea o cana de ceai, dimineata,
pe stomacul gol.
e/ !9ratament dupa @aria 9reben
! #coarta de crusin ! MK g
! )lori de porumbar ! MK g
! 6iomi de revent ! 1KK g
#e fierbe o lingurita din amestecul vegetal maruntit si
omogeniat în ,LK ml de apa timp de L!1K minute. #e bea,
dimineata si seara, câte o cana de ceai cald.
f/ !9ratament dupa abatele #ebastian Oneipp
! )rune de sena ! MK g
! #eminte de fenicul ! ,K g
! #eminte de anason ! ,K g
!6adacini de lemn dulce ! ,K g
#e ia o lingurita din amestecul vegetal bine maruntit si
omogeniat si se fierbe în ,LK ml de apa, timp de L!1K minute.
#e beau ilnic 1!, cesti de ceai cald.
Fitoterapie curs 31
g/ !9ratament cu capsule dupa @aurice @essGguG si @ic%el
4ontemps
#e administreaa pacientului'
!dimineata si la prân, înainte de masa' , capsule de crusin, ,
capsule de papadie, , capsule de pir.
%/ !9ratament cu ceai dupa reteta'
!?lanta întreaga de cimbrisor !LK g
!@uguri florali de trandafir !LK g
!#eminte de fenicul !LK g
!)lori de nalba de padure !LK g
#e ia o lingura din amestecul vegetal bine maruntit si
omogeniat si se opareste cu ,LK ml de apa clocotita.
Infuarea se face timp de L!1K minute.
Înainte de masa de seara se va bea o cana
de ceai.
i/ !9ratament cu prune uscate
$ste cel mai simplu tratament pentru a scapa de constipatie.
Dimineata, pe nemâncate, beti un pa%ar de apa de prune uscate
sau doua linguri de ulei de masline. 9otodata va facem câteva
recomandari simplu de aplicat'
!mestecati %rana încet si bine&
!evitati bauturile gaoase, alcoolul, cafeaua si fumatul&
!introduceti în meniul ilnic câteva legume, precum praul,
sparang%elul, morcovii, vara, ceapa, sfecla.
î/!9ratament cu ceai indicat de Arcadie ?erceH'
!)lori si frune de nalba !1K g
!6adacini de revent !1K g
!Coa:a de crusin !,K g
!)rune de cicoare salbatica !,K g
!6adacini de pir !,K g
!#eminte de marar !,K g
! )rune de frasin ! ,K g
!)rune de grâul potârnic%ii !,K g
!6adacina de lemn dulce ! ,K g
!)lori sau radacini de sapunarita ! ,K g
#e iau , linguri din amestecul vegetal bine maruntit si
omogeniat si se toarna peste cele LKK ml de apa. ceaiul se va
fierbe timp de M minute, iar apoi se lasa la infuat înca 1L
minute.
#eara, la culcare, se bea o cana cu ceai.
A !În ca de constipatie asociata cu balo!nare, recomandam
urmatorul tratament cu ceai dupa reteta'
! #coarta de crusin ! LK g
! Coa:a de portocala !L g
! #eminte de c%imen !L g
#e ia o lingura din amestecul vegetal si se fierbe timp de L!1K
minute în ,LK ml de apa. #e beau ilnic ,!M cani de ceai cald.
4!9ratament în caul constipatiei produse de atonie
Apare când intestinul este lenes, lipsit de vigoare si are nevoie
sa fie stimulat. #e va utilia un ceai recomandat de @aurice
@essGguG si @ic%el 4ontemps dupa urmatoarea reteta'
! #eminte de fenicul ! 1KK g
! 6adacini de gentiana ! 1KK g
! )rune de menta dulce ! LK g
! )rune de romarin ! LK g
#e ia o lingura din amestecul vegetal bine omogeniat si
maruntit si se pune în ,LK ml de apa. #e fierbe ceaiul , minute
si se infueaa 1K!1L minute. #e va bea o cana de ceai dupa
mesele principale.
Daca ceaiul nu da reultate, tratamentul se completeaa cu
administrarea a , capsule de crusin înainte de fiecare masa si'
!la prân si seara se vor lua, în timpul mesei , capsule de
ridic%e neagra&
!dupa cele trei mese principale se vor lua , pastile de
comple>revent.
C ! 9ratament în constipatie însotita de
dureri abdominale
9ratamentul se face cu ceaiul preparat dupa reteta'
!#coarta de crusin !LK g
!)lori de soc negru !1K g
!)ructe de verigariu !1L g
9rei lingurite din amestec se fierb cu -LK ml de apa timp de L!
1K minute. #e beau ilnic M cani de ceai cald.
D ! 9ratament în constipatie si nervoitate
#e va bea dimineata, pe nemâncate si seara, la culcare, o cana
de ceai preparat dupa formula'
!)lori de nalba de padure !,L g
!@uguri florali de trandafir !LK g
!3amâita +planta fara radacini/ !,L g
!)lori de musetel mare !,L g
!@uguri florali de portocal amar !,L g
! #eminte de anason ! 1KK g
#e fierb 1K minute, , lingurite de amestec de plante în ,LK ml
de apa si se infueaa 1K!1L minute.
$!9ratament în constipatie si spasmofilie
@aurice @essGguG si @ic%el 4ontemps recomanda a se prepara
un ceai dupa reteta'
Fitoterapie curs 43
! )rune de busuioc ! 1KK g
!)rune de verbina mirositoare ! LK g
!@uguri florali de trandafir amar ! LK g
! Isop +planta fara radacini/ ! 1KK g
! )rune de menta dulce !LK g
Ceaiul se prepara dintr!o lingura de
amestec la o cana de apa clocotita. #e lasa la infuat 1K!1L
minute.
#e va bea o cana de ceai dupa mesele principale.
) !9ratament al constipatiei asociate cu marirea ficatului
#e face tratament cu ceai dupa reteta'
! )rune de menta ! .K g
! #coarta de crusin ! 2K g
! Cuisoare ! ,K g
! #eminte de anason ! BK g
Ceaiul se va obtine dintr!o lingurita de amestec vegetal bine
omogeniat si maruntit în ,LK ml de apa, fiert timp de L!1K
minute. #e infueaa 1K!1L minute. #e va bea, dimineata si
seara câte o cana de ceai cald.
< !9ratamentul constipatiei la copii
8a recomandam câteva metode de tratament care pot fi utiliate
si la adulti'
1/ ! Cu tarâte de grâu
Doua linguri de tarâte de grâu se amesteca cu iaurt. #e vor
consuma pe stomacul gol.
,/ ! Cu prune uscate
3a o cana de apa se pun la înmuiat, peste noapte, L!2 prune
uscate. Apa de prune se va încali si se bea pe stomacul gol.
M/ !9ratament cu stafide sau cu smoc%ine
Într!o cana cu apa rece se pun peste noapte la înmuiat câteva
stafide sau smoc%ine. Dimineata, apa obtinuta din smoc%ine sau
stafide se bea pe stomacul gol. ?entru a scapa de constipatie se
va alege o %rana simpla cu un mare continut de legume si
fructe. $>istenta în %rana a fibrelor de celuloa usureaa tractul
intestinal si previne constipatia. Atentie0
$ste important cum va %raniti ilnic. Constipatia este boala
moderna, ea fiind cauata în special de lipsa din alimentatie a
fibrelor de celuloa.
62" Co$tu%ii
Contuia repreinta o leiune produsa de un soc, o lovitura,
provocând o compresiune violenta, în general brutala, fara ca
pielea sa fie ranita.
$le se preinta sub urmatoarele forme'
a/ !ec%imoa sau infiltrare de sânge în tesutul con:unctiv la>.
În locul respectiv apare o pata albastra la nivel de tegumentelor.
b/ !bosa sanguina sau constituirea unei tumefactii, bine
delimitate
c/ !revarsat seros, datorita acumularii
de plasma sau limfa.
)itoterapia contuiilor se face cu ' arnica, coada soricelului,
soc, coada calului, talpa gâstii, tataneasa, ceapa, galbenele, etc.
a/ !9ratament cu arnica
#e va masa usor contuia cu ulei vegetal de arnica.
Daca vânataia este mai importanta se vor pune comprese cu 1K
ml de tinctura de arnica în 1KK ml de apa de plumb.
9inctura se prepara prin macerarea a ,Kg
flori de arnica, timp de 1K ile în 1KK ml de alcool.
b/ !9ratament cu ceai de coada soricelului
Infuia se prepara din , linguri de planta oparite cu ,LK ml de
apa clocotita.
#e pun comprese pe contuii cu acest ceai.
c/ !9ratament cu ceai de soc
Ceaiul se prepara din BK g flori de soc în 1KKK ml de apa
clocotita. se fac bai sau se pun comprese pe contuii.
d/ !9ratament cu ceai de coada calului
#e pun comprese cu decoct preparat dintr!o lingura de planta la
,LK ml de apa.
e/ !9ratament cu ceai de talpa gâstei
#e pun comprese cu u decoct preparat dintr!o lingura de plante
la ,LK ml de apa.
f/ !9ratament cu frune de vara
?e contuii se pun frune de vara peste care au fost rulata o
sticla pentru a drobi nervurile si a activa sucul.
g/ !#e unge locul cu ulei de sunatoare
%/ !9ratament cu fasole boabe
În ca de traumatism se fierb LKK g de fasole boabe uscata.
Dupa fiert boabele se strivesc si se aplica pe locul
traumatismului, acoperind cu pâna.
i/ !9ratament prin aplicare cu felii de cartof crud
î/ !9ratament cu urici
#e ia o legatura de urici si se fierb timp de ,!M minute în apa.
#e strecoara si plantele umede se aplica direct pe contuie.
H/ Celor care se învinetesc usor le recomandam ceaiul'
Fitoterapie curs 41
!Coada soricelului +planta fara radacini/
!BK g
!Coada calului+planta fara radacini/ !BK g
! )ructe de maces !BK g
! )rune de vita de vie ! BK g
Ceaiul se prepara din L linguri din amestecul vegetal bine
maruntit si omogeniat peste care se vor turna 1KKK ml de apa
clocotita. Dupa o infuare de 1L minute, ceaiul se va bea în
timpul unei ile.
l/ 9ratamente cu capsule.
@aurice @essGguG si @ic%el 4ontemps recomanda a se
administra'
!înainte de fiecare masa', capsule de vita de vie&
!în timpul meselor' , pastile de comple> magneiuSvitamina D&
!dupa fiecare masa principala' , capsule de comple>
A5DSvitaminele $ si ).
63" Co$?alesce$ta
Convalescenta repreinta perioada de timp în care pacientul
este la sfârsitul unei maladii si îsi revine la starea anterioara de
sanatate.
4olnavul este înca slabit si are nevoie de a:utor pentru a
înfrânge definitiv boala. #e constata ca de cele mai multe ori în
convalescenta, pacientul are o acuta lipsa de pofta de mâncare.
)itoterapia apeleaa la urmatoarele plante medicinale' cerentel,
sc%induf.
a/ !9ratament cu ceai din cerentel
Ceaiul se prepara din M lingurite de
planta oparite cu LKK ml de apa clocotita.
#e lasa la infuat L!1K minute. #e beau
ilnic M cani.
b/ !9ratament cu ceai de
sc%induf +9rigonella foenum graecum/
Ceaiul se prepara dintr!o lingurita de plante oparite cu ,LK ml
de apa clocotita. ceaiul se va infua L!1K minute. #e beau
ilnic, M cani de ceai cald.
64" Co$?ulsii
)ie ca este vorba de un copil sau de un adult, când apar
convulsiile puneti o cataplasma pe fruntea bolnavului cu ceaiul
preparat dupa urmatoarea reteta'
!)lori de musetel mare !1.K g
!)rune de portocal amar !1.K g
! )rune de busuioc ! 1.K g
#e iau doi pumni din amestecul de plante bine omogeniat si
maruntit si se fierb în LKK ml de apa timp de M minute.
#e va filtra ceaiul, iar frunele plantelor bine umeite se aseaa
direct pe frunte.
#e mai poate utilia în tratamentul convulsiilor si ceaiul
preparat dupa reteta'
! )rune de mag%iran ! 1LK g
! )lori de musetel mare ! -L g
! 6adacina de gentiana !-L g
!)rune de verbina mirositoare ! -L g
Ceaiul se prepara dintr!o lingura din amestecul vegetal bine
maruntit si omogeniat peste care se toarna ,LK ml de apa
clocotita.
#e lasa ceaiul la infuat timp de 1K!1L minute.
#e va bea o cana de ceai dimineata si seara, luând totodata si ,
capsule de sulfina.
@ai des apar convulsii la sugari si, în general, ele sunt
provocate de febra.
?entru mamele ale caror copii fac convulsii le recomandam
tratament cu urmatoarele plante medicinale' coada soricelului,
cimbru, urica, musetel.
a/ !9ratament cu coada soricelului
#e prepara o infuie dintr!o lingurita de planta la ,LK ml de apa
clocotita. #e infueaa ceaiul 1K!1L minute.
#e va da sugarului sa bea , cani pe i, repartiate în B!L
portii.#unt e>trem de recomandate si baile cu coada soricelului.
Ceaiul se prepara astfel'
#e lasa ,KK g de planta la macerat într!o galeata cu apa, timp de
. ore.
Dupa macerare, ceaiul se da în clocot si se utilieaa la apa
baii. Durata baii este de 1L!,K de minute si se face numai o data
pe luna.
b/ !9ratament cu bai de cimbru
#e macereaa ,KK g de cimbru într!o galeata cu apa rece, timp
de . ore. #e prepara ceaiul dând în clocot apa care se va folosi
apoi la baia copilului. Atentie0
Copilul va fi introdus în apa pâna la nivelul inimii.
c/ !9ratament cu bai de urici
#e va proceda ca la “a” si “b”, utiliând ,KK g de urici.
65" Cos+aruri
Cosmarurile apar ca un vis urât, înfricosator, neplacut, apasator
si se datoreaa unor caue diferite'
a/ – când se manânca mult si târiu&
Fitoterapie curs 42
b/ – din caua epuiarii psi%ice si a stresului&
c/ – la bolnavii psi%ici.
@aria 9reben arata ca “în orice situatii ceaiul de valeriana este
eficient”.
$l se prepara dintr!o lingurita de radacina fiarta în ,LK ml de
apa timp de L!1K minute. #e beau, seara înainte de culcare 1,
cani de ceai cald
22. Crapaturi si pistrui
#e recomanda ca în alimentatia pacientului sa nu lipseasca
vara, morcovii, castravetii, gutuile, maslinele etc. ?entru
mâinile aspre si crapate se recomanda ungerea lor cu suc de
lamâie apoi cu glicerina sau ulei de masline.
#e aplica comprese cu suc de ceapa sau cu frune proaspete de
patlagina. În caul pistruilor se va prepara un macerat dintr!o
mâna de %rean ras în ,LK ml otet de vin. #e macereaa L!2 ile,
se filtreaa, iar apoi se ung pistruii.
6&" Cruste pe cap
Co:ile din pielea capului pot fi tratate eficient prin spalari cu
e>tract din frune de nuc. Ceaiul se prepara dintr!o lingura de
frune de nuc taiate marunt fierte un minut cu LKK ml de apa. În
special la copiii mici spalarea onelor de pe cap cu acest ceai
este deosebit de eficienta.
6)" Cupero%a
Cuperoa este acneea roacee. #ubiectul a fost tratat si la
subcapitolul B.
8a recomandam a bea o cana de ceai, supa reteta de mai :os,
înainte de mesele
principale'
! )lori de nalba de padure ! ,K g
! )rune de salvie ! BK g
! )rune de romarin ! .K g
! 7rica moarta alba ! BK g +planta întreaga/
!@uguri florali de portocal amar ! BK g
Ceaiul se prepara dintr!o lingura din amestecul vegetal bine
maruntit si omogeniat cu o cana de apa clocotita. se va infua
1L minute, iar apoi se va bea îndulcit cu miere de paducel.
?entru a creste eficienta tratamentului @aurice @essGguG si
@ic%el 4ontemps recomanda a se mai lua'
!înainte de fiecare masa', capsule de paducel&
!la prân si seara, în timpul mesei – M pastile comple> de vita
de vie&
!în fiecare seara, dupa curatarea fetei, va veti pulveria fata cu
apa de flori de tei.
61" Curatare ,e s<$0e
Curatarea sângelui este un tratament care presupune eliminarea
to>inelor si a deseurilor si repreinta o tonificare si o revigorare
a organismului.
$ste recomandat a se face la începutul fiecarei primaveri.
)itoterapia se face cu urmatoarele plante medicinale' mur,
meur, coaca negru, cimbru, roinita, fag, fenicul, musetel,
menta, soc negru etc.
a/ !9ratament cu ceai dupa reteta'
!)rune de coaca negru ! LK g
!)rune de meur !LK g
!)rune de mur !LK g
Ceaiul se prepara dintr!o lingurita de amestec de plante bine
maruntite si omogeniate peste care s!au turnat ,LK ml de apa
clocotita. =ilnic, se beau M cani de ceai cald.
b/ !9ratament cu ceai de soc
#e prepara dintr!un amestec omogen, în parti egale din flori,
frune si scoarta de soc. #e iau din amestec 1!, lingurite care se
lasa sa stea ,K de minute în ,LK ml de apa rece. Apoi ceaiul se
da într!un clocot. #e beau ilnic 1!, cani de ceai.
c/ !9ratament cu ceai de urici
#e iau 1!, lingurite de frune de urica si se oparesc cu ,LK ml
de apa clocotita. #e beau ilnic ,!M cani de ceai cald.
d/ !9ratament cu ceai dupa reteta'
!)rune de mesteacan !1KK g
!7rica mare !LKg
!)lori de soc negru !LKg
!)lori de porumbar !LKg
Ceaiul se prepara dintr!o lingurita de amestec vegetal maruntit
si bine omogeniat peste care se toarna LKK ml de apa clocotita.
#e lasa la infuat L!1K minute. #e vor bea ilnic, ,!M cani de
ceai cald.
&3" De6ilitate
A se vedea subcapitolul 1- – Anemie
&1" De0eraturi
Degeraturile sunt reultatul agresiunii temperaturilor :oase
asupra unor parti ale corpului omenesc. $le apar'
+a/ ca roseata violacee si dureroasa, cu tumefierea pielii mai
ales la nas, urec%i si degete&
+b/ ca leiuni cutanate grave provocate de e>punere la
temperaturi foarte scaute si caracteriate prin producerea de
flictene usoare.
Fitoterapie curs 43
)itoterapia în caul degeraturilor apeleaa la urmatoarele plante
medicinale' galbenele, ste:ar, sc%inel, vara, vita de vie, salvie,
maces, plop, telina etc.
a/ !9ratament cu ceai de telina
#e fierbe o telina cu frune cu tot, taiata marunt în ,KKK ml de
apa timp de BK!LK minute. 9ratamentul consta în a tine partile
degerate în decoctul cât mai cald.
Ceaiul se reîncaleste si poate fi utiliat de M ori în aceeasi i.
#e repeta tratamentul de M ori pe i timp de M!L ile.
b/ !9ratament cu ceai de galbenele
Acest tratament consta în bai locale si comprese aplicate pe
partile degerate. Infuia se prepara din 1L!,K g de flori de
galbenele oparite cu 1KKK ml de apa clocotita.
#e pot aplica comprese si cu 1K ml de tinctura de galbenele în
1KK ml de apa fiarta si racita. 9inctura de galbenele se prepara
din ,K g flori de galbenele, macerate . ile în 1KK ml de alcool.
c/ !9ratament cu crema preparata din suc de vara
Crema se prepara astfel'
Într!un vas emailat se încalesc 1K g ceara de albine si ,K g de
lanolina. +n.a. –
Când nu aveti lanolina o veti înlocui cu LK g ulei din germeni
de porumb sau cu untura proaspata de porc/ !. Încalirea si
amestecul lor se va face la cca 2KKC.
#eparat, se vor încali si omogenia la 2KKC, deci pe o baie de
apa, 2K g suc de vara, 1L ml de alcool rafinat de BK K si o
lingurita de miere. Când cele doua componente ale cremei sunt
încalite la 2KKC si omogeniate se vor amesteca bine , iar
alifia astfel obtinuta, se va turna în borcane de sticla. Cu ea se
vor unge degeraturile pâna la vindecare.
d/ !9ratament cu ceai preparat dupa urmatoarea reteta'
!)lori de galbenele !,K g
!)rune de menta !,K g
!Coa:a de ste:ar !,L g
!@usetel !1K g
se iau din amestec , linguri de planta care se fierb timp de 1K
minute în ,LK ml de apa. Cu ceaiul obtinut se fac bai locale si
se pun comprese.
e/ !9ratament cu nap copt
#e freaca degeratura cu :umatate de nap copt în coa:a, presând
usor si lasând sucul sa umeeasca partea afectata.
f/ !9ratament cu vara
)runele de vara fierte în vin sau crude si drobite se aplica pe
locurile degerate.
g/ !9ratament cu ceapa
#e aplica pe degeraturi comprese cu suc de ceapa.
%/ !9ratament cu muguri de plop
Infuia se prepara din ,K!MK g de muguri de plop drobiti în
1KKK ml de apa clocotita. 9ratamentul consta în bai locale si
comprese cu acest ceai. #e mai recomanda si alifia cu ,KQ
muguri de plop.
&2" De+i$erali%are
Demineraliarea este un proces de eliminare crescuta a
substantelor minerale e>istente în organism. $a se face, de
obicei prin urina si sunt eliminate substante minerale e>istente
în tesuturi cum ar fi, calciul si fosforul din oase. Acest procedeu
se observa în special în îmbolnavirile de cancer, tuberculoa, în
inactivitate si batrânete.
8a recomandam urmatoarele tratamente'
a/ !9ratament cu ceai dupa reteta'
!)rune de menta dulce !LKg
!)rune de cimbru !1KK g
!)rune de mag%iran !1KK g
! )rune de busuioc ! 1KK g
! 6adacini de gentiana ! LK g
Ceaiul se prepara din L linguri din amestecul omogeniat si
maruntit peste care se vor turna 1KKK ml de apa clocotita.
#e lasa ceaiul la infuat 1L!,K minute. #e beau 1!, cani de ceai
pe i.
b/ !9ratament cu capsule
@aurice @essGguG si @ic%el 4ontemps recomanda'
!se vor lua înainte de fiecare masa , capsule de coada calului&
!în timpul meselor se vor lua , capsule de coc%ilie de stridie&
!dupa fiecare masa se vor lua , pastile de comple>!structural.
c/ !9ulburarile de asimilare au loc si din caua unor tensiuni,
stari de stres si de aceea, va recomandam ca înainte de masa sa
cautati a va rela>a. #e pot utilia
pentru aceasta bai generale calde cu ulei de musetel sau de pin,
iar când sunteti pregatiti, s!o faceti prin metode de autorela>are,
precum Ioga.
d/ !În caul în care demineraliarile apar ca urmare a unor
eforturi fiice usoare, va recomandam a bea ceaiuri cu calitati
remineraliante din ' coada calului, pir, osul!iepurelui, porumb,
porumbar, salcie etc.
&3" Depresie
Depresia repreinta o stare mentala caracteriata printr!o cadere
a tonusului neuropsi%ic si care se manifesta prin' oboseala,
descura:are, tendinte pesimiste si nu rareori, stari de an>ietate.
Fitoterapie curs 44
)itoterapia se face cu' talpagâstei, levantica, romarin, musetel,
cimbrisor, sunatoare, urica, coada soricelului, coada calului
etc.
a/ ! 9ratament cu ceai din talpagâstei
#e prepara o infuie din 1!, lingurite la ,LK ml de apa clocotita.
#e beau , cani pe i. ?entru efectul sau sedativ se va bea una
seara, înainte de culcare. #e mai poate utilia si infuia
concentrata pregatita din M linguri de talpa!gâstei oparite cu ,LK
ml de apa clocotita. În acest ca se reco!manda a se
administra M!L linguri de ceai pe i. #e fac cure de MK de ile,
efectul instalându!se dupa circa doua saptamâni.
b/ !9ratament cu ceai de levantica
Infuia se prepara dintr!o lingurita de planta la ,LK ml de apa
clocotita. se beau ,!M cani pe i din care una ca sedativ înainte
de culcare. #e mai recomanda bai
cu infuie preparata din ,K!MK g la un litru de apa clocotita.
c/ !9ratament cu ceai dupa reteta'
!)rune de cimbrisor !2K g
!)rune de levantica !2K g
!)lori de musetel mare !MK g
!)rune de romarin !2K g
!@uguri florali de portocal amar !2K g
Din plantele bine omogeniate si maruntite se iau , lingurite
peste care se vor turna ,LK ml de apa clocotita. #e recomanda a
se bea seara, dupa cina o cana din acest ceai.
d/ !9ratament recomandat de Aracadie ?erceH
#e va prepara un ceai dupa reteta'
!8ârfuri înflorite de lipitoare mirositoare !1K g
!)lori de levantica !1K g
!@âtisori de salcie !1K g
!)lori de paducel !,K g
!)rune de roinita !,K g
!)rune de floarea patimii+pasiflora/ !,K g
!)rune de cimbrisor !,K g
!6adacina de odolean !,K g
#e iau B linguri din amestec peste care se toarna 1KKK ml de apa
si se fierb M minute la un foc potrivit. #e lasa ceaiul la infuat
1L minute. Din acest ceai se beau ,!M cani pe i.
e/ !9ratament cu capsule
9ratamentul recomanda a se lua la prân si seara, înainte de
masa' o capsula de spirulina, o capsula de mag%iran, o capsula
de lucerna.
&4" Depurati?
Depurativ repreinta un agent!medicament care purifica
organismul uman, favoriând eliminarea to>inelor si a
produselor de deasimilare.
)itoterapia se face cu urmatoarele plante medicinale' urica,
trei frati patati, ang%inarea, ima, mesteacanul, osul iepurelui,
papadia, porumbarul, sapunarita, socul, sc%inelul.
a/ !9ratament cu ceai de ang%inare
Infuia se prepara dintr!o lingura de planta la LKK ml de apa
clocotita. #e bea o cana pe stomacul gol si se sta MK de minute
culcat si linistit, pe partea dreapta.
6estul de ceai se va bea, împartit, cu MK de minute înainte de
mesele principale.
b/ !9ratament cu ceai de papadie
Infuia se prepara dintr!o lingura de plante la ,LK ml de apa
clocotita. #e beau ,!M cani pe i.
c/ !9ratament cu ceai de soc
Infuia se prepara dintr!o lingura de flori la ,LK ml de apa
clocotita. #e beau ,!M cani de ceai pe i.
d/ !9ratament cu ceai de mesteacan
Infuia se prepara din 1!, lingurite de frune oparite cu ,LK ml
de apa clocotita. se adauga la ceai un vârf de cutit de bicarbonat
de sodiu si se lasa în repaos 2 ore. #e beau ,!M cani de ceai pe
i.
&5" Der+atita
Dermatita repreinta o afectiune care se manifesta prin
inflamatia pielii, cu evolutie acuta sau subacuta.
)actorii care pot produce dermatita sunt fiici, c%imici,
microbieni si paraitari.
)itoterapia recomanda în tratamente de u intern a se utilia
plante cu calitati diuretice si calmante, iar în u e>tern plante cu
actiune antiseptica, cicatrianta si emolienta.
a/ !9ratament cu ceai din trei frati patati
Infuia se prepara dintr!o lingurita de planta la o cana de apa
clocotita. #e beau ,!M cani de ceai pe i din care una, dimineata
pe stomacul gol.
b/ !9ratament cu ceai de iarba mare
#e prepara un decoct dintr!o lingura de plante la ,LK ml de apa.
#e va bea în cursul unei ile. #e poate face tratamentul si cu
pulbere, adminstrându!se 1!1K g pe i. În tratamente e>terne se
fac spalaturi ale ranilor si se aplica comprese pe rani cu decoct
concentrat preparat din , linguri de planta la o cana de apa.
c/ !9ratament cu ceai de papadie
Fitoterapie curs 45
Infuia se prepara din 1!, lingurite
de frune la o cana de apa clocotita. #e
beau ,!M cani de ceai pe i. #e recomanda si tratamentul cu suc
de planta prin administrarea a 1!M linguri pe i în cure de ,1!2,
de ile. Atât ceaiul cât si sucul de papadie maresc diurea si
a:uta la eliminarea deseurilor si to>inelor.
&6" Der+ato%a
Dermatoa este numele generic al bolilor de piele cu caracter
degenerativ, deci a bolilor la care predomina leiuni
degenerative +dermatoe profesio!nale, precanceroase,
microbiene, paraitare etc./.
?lantele utiliate în tratamente sunt' trei frati patati, musetel,
urica, papadie, mesteacan, brustur.
a/ !9ratament cu ceai din trei frati patati
#e prepara o infuie dintr!o lingurita de planta la ,LK ml de apa
clocotita. #e beau ,!M cani de ceai pe i.
b/ !9ratament cu ceai de papadie
Infuia se prepara din 1!, lingurite de planta la o cana de apa
clocotita. #e beau ,!M cani de ceai pe i.
c/ !9ratament cu ceai de galbenele
#e fac bai locale sau se pun comprese cu infuie preparata din
,K!MK g de flori de galbenele la 1KKK ml de apa.
d/ !9ratament cu ceai preparat
dupa reteta'
!)rune de verbina mirositoare ! -L g
!)rune de urica moarta ! -L g
! )rune de frasin ! -L g
! )ructe de ienupar ! -L g
! 6adacini de brusture ! -L g
!)rune de mesteacan alb ! -L g
! 6adacini de papadie ! -L g

Din amestecul bine omogeniat si maruntit se iau B linguri care
se fierb în 1KKK ml de apa timp de 1, minute, iar apoi se lasa la
infuat 1L minute. Ceaiul obtinut se va bea în cursul ilei, la
distanta mare de mese.
e/ !9ratament cu capsule
#e indica a se administra'
!înainte de cele trei mese , capsule de radacini de brusture&
!în timpul de:unului si al cinei veti lua , pastile de comple>
A5D si multimiaminoacii&
!dupa de:un si cina se vor lua , pastile de magneiu si vitamina
D.
--. Deinto>icare
A se vedea subcapitolul “ Depurativ”.
&)" Dia6et
Diabetul repreinta o tulburare a metabolismului glucidic, care
are drept consecinta o crestere a cantitatii de a%ar în sânge
peste 1,,K la mie +%iperglicemie/ si prin eliminarea lui prin
urina +glicourie/ . @edicina moderna considera diabetul ca o
disfunctie neuro!vegetativa în care pe lânga lipsa de insulina
secretata de pancreas pot interveni si alti factori cum ar fi
deficientele glandulare. Cauele favoriante sunt' stresul,
emotiile puternice, viata deordonata, alimentatia nerationala,
factori genetici etc. ?aralel cu tratamentul medicamentos
recomandat de un medic de specialitate, si fitoterapia poate fi
eficienta în tratarea diabetului. ?lantele medicinale cele mai
utiliate în tratarea diabetului sunt' afinul, dudul, nucul, urica,
fasolea, fragul, ang%inarea, brusturul, salvia.
a/ !9ratament cu ceai de afin
Infuia se prepara dintr!o lingurita de frune oparite cu ,LK ml
de apa clocotita. #e beau ,!M cani de ceai pe i, iar curele de
tratament sunt de ,1!MK de ile, cu paue egale ale curei.
b/ ! 9ratament cu ceai din teci de fasole
Decoctul se prepara dintr!o lingura de teci de fasole în ,LK ml
de apa. #e beau ,!M cani de ceai pe i.
c/ !9ratament cu ceai de urici
Infuia se prepara dintr!o lingura de frune la cana de apa
clocotita. #e beau ,!M cani de ceai pe i.
d/ ! 9ratament cu ceai din frune de dud
Infuia se obtine din 1!, linguri de frune la ,LK ml de apa
clocotita. se beau ,!M cani de ceai pe i.
e/ !9ratament cu ceai dietetic produs de ?lafar
Infuia se prepara din 1!1,L lingurite de plante la ,LK ml de apa
clocotita. se beau ,!M cani de ceai pe i.
f/ !9ratament cu ceai dupa o reteta "vidiu 4o:or!@ircea
Ale>an
!)rune de afin !BK g
!)rune de dud !,K g
!)rune de nuc !1K g
!)rune de urica !1K g
! 9eci de fasole ! ,K g
Infuia se prepara dintr!o lingura de amestec de plante bine
omogeniat si maruntit cu o cana de ,LK ml de apa clocotita. se
beau ,!M cani de ceai pe i.
g/ !9ratament cu ceai dupa reteta'
!)lori de musetel mare ! BK g
! )rune de eucalipt ! .K g
Fitoterapie curs 46
! )rune de salvie ! .K g
! )rune de maslin ! .K g
Ceaiul se prepara din B linguri din amestecul de plante bine
omogeniat si maruntit care se dau în clocot un minut în 1KKK
ml de apa. Ceaiul se lasa la infuat 1K!1L minute. #e bea 1KKK
ml de ceai pe i din care o cana înainte de prân si alta înainte
de cina.
%/ !9ratament cu capsule
@aurice @essGguG si @ic%el 4ontemps recomanda'
!a se lua înaintea meselor principale , capsule de eucalipt&
!în timpul fiecarei mese se vor administra , capsule de brustur.
-A. Diaforea
Diaforea +transpiratia/ repreinta procesul de eliminare a
sudorii prin piele. Diaforea este un proces fiiologic care are
loc în timpul unui efort fiic important sau în timpul somnului
si patologic, în bolile febrile. $a este caracteristica fiecarui
individ si depinde de starea lui de sanatate, de vârsta, de munca
pe care o presteaa etc.
)itoterapia utilieaa urmatoarele plante' brusturul, ima,
isopul, musetelul, pirul, teiul.
?entru cititorii nostri recomandam un ceai împotriva
transpiratiei e>cesive, având reteta'
! )rune de nuc !MK g
! )rune de salvie !1K g
! Coada calului ! MK g
!6iomi de pir !MK g
#e prepara un decoct dintr!o lingura din amestec fiert timp de
1L minute în ,LK ml de apa. #e beau 1!M cani de ceai pe i.
.K. Diaree
Diareea repreinta o stare patologica caracte!riata prin
accelerarea tranitului intestinal, scaune frecvente si lic%ide.
)itoterapia utilieaa urmatoarele plante medicinale' patlagina,
afinul, albastrelele, busuiocul, catina alba, cerentelul, ciresul,
visinul, coada calului, coada racului, murul, dudul, ima,
merisorul, musetelul, nucul, roinita, plamânarica, rac%itanul,
ste:arul, tataneasa, traista ciobanului, trandafirul, troscotul,
turtita mare, urica, urica moarta, meurul.
a/ !9ratament cu ceai de ima
Infuia se prepara dintr!o lingura de frune la o cana de apa
clocotita. #e beau M cani de ceai pe i.
b/ !9ratament cu ceai de afin
Infuia se prepara dintr!o lingurita de frune la ,LK ml de apa
clocotita. #e beau M cani de ceai pe i.
c/ ! 9ratament cu ceai din traista ciobanului
Infuia se prepara din trei lingurite de planta în LKK ml de apa
clocotita.
d/ !9ratament cu ceai de ste:ar
Decoctul se prepara din , lingurite de planta în ,LK ml de apa.
#e bea în cursul unei ile.
e/ !9ratament cu ceai dupa reteta'
!6iomi de sclipeti !BK g
!#coarta de ste:ar !1KK g
Decoctul se prepara din M lingurite de amestec vegetal fierte L!
1K minute în -LK ml de apa. #e beau M cani de ceai ilnic.
f/ !9ratament cu ceai de cerentel
Decoctul se prepara din , lingurite de radacini de cerentel fierte
în ,LK ml de apa. se bea ceaiul pe stomacul gol. $fectul
terapeutic al ceaiului creste adaugând în el ima, musetel,
sunatoare.
g/ !9ratament în diaree cu crampe dupa @aria 9reben
#e va prepara ceaiul dupa reteta'
! #coarta de ste:ar ! 1K g
! 6iomi de sclipeti ! 1K g
! )rune de afin ! 1L g
! )ructe de afin ! 1L g
! )lori de musetel ! 1KK g
Decoctul se obtine prin fierberea a M lingurite din amestecul
vegetal bine maruntit si omogeniat fierte în -LK ml de apa,
timp de L!1K minute. #e vor bea M cani de ceai cald pe i.
%/ !9ratament cu ceai de sunatoare
Infuia se prepara dintr!o lingurita de planta cu ,LK ml de apa
clocotita. #e beau ,!M cani de ceai pe i.
.1. Diatea
Diatea repreinta o predispoitie construc!tionala sau ereditara
a organismului unui individ de a contracta anumite boli.
În acest sens e>ista'
a/ – diatea alergica – predispoitie pentru afectiuni alergice'
ecema, urticarie, astm etc.&
b/ !diatea %emoragica – este o afectiune constitutionala sau
dobândita, caracteriata prin tendinta la %emoragii, prin
fragilitatea vasculara sau probleme de coagulare a sângelui.&
c/ – diatea urica – predispoitie la guta si la formarea de
calculi urinari&
Fitoterapie curs 4&
d/ !diatea varicoasa – predispoitie la varice.
)iecare diatea se trateaa specific. De e>emplu, la diatea
urica se utilieaa fitoterapie cu turtita mare.
.,. Digestie proasta
Apare ca o afectiune sau ca o consecinta a unei inflamatii a
mucoasei stomacului sau a constipatiei.
9ratamentul pe care îl recomandam este un ceai preparat dupa
reteta'
!6adacini de cicoare !1KK g
!)enicul !MK g
!6adacini de graminee !1KK g
!6adacini de papadie !1KK g
Ceaiul se obtine din doua lingurite de amestec vegetal bine
omogeniat si maruntit fierte L!1K minute în LKK ml de apa. #e
beau ilnic ,!M cani de ceai cald.
?entru a ameliora o digestie lenta se va urma tratamentul cu
ceaiul preparat dupa reteta'
!)rune de roinita !.K g
!3amâita +planta/ !!!.K g
!#eminte de anason !.K g
!)lori de musetel mare !.K g
!)rune de romarin !.K g
Ceaiul se obtine dintr!o lingura de amestec vegetal peste care se
toarna ,LK ml de apa clocotita si apoi se lasa la infuat L!1K
minute. #e bea o cana de ceai dupa cina.
.M. DisHineie
DisHineia repreinta un proces patologic caracteriat prin
aparitia unor modificari în activitatea motorie vegetativa a
organelor contractile. Dupa locul în care apare e>ista'
a/ – disHineie biliara – tulburare motorie care împiedica
evacuarea bilei din veica biliara&

b/ – disHineie intestinala – tulburare a moti!litatii intestinale,
cu repercusiuni
importante asupra absorbtiei si eliminarii&
c/ – disHineie uterina – tulburare uterina în cursul travaliului
care modifica evolutia normala a sarcinii&
)itoterapia are la baa utiliarea urmatoarelor plante' tintaura,
cicoare,
galbenele, g%intura, iarba mare, ima, papadie, porumbar,
roinita, salvie, sapunarita.
A !9ratamente în disHineie biliara
a/ !9ratament cu ceai de ang%inare
Infuia se obtine dintr!o lingura de planta peste care se toarna
LKK ml de apa
clocotita. #e beau , cani de ceai pe i astfel'
!o cana dimineata, pe stomacul gol, dupa care se sta întins pe
partea dreapta MK de minute&
!a doua cana se bea în doua reprie, la prân si seara, înaintea
meselor principale.
Dupa ,K de ile de tratament se va trece la un tratament cu ceai
mai concentrat +se poate a:unge a se prepara infuia din ,
linguri de planta/. Dupa alte 1K ile de tratament si cu ceaiul
concentrat se face paua de MK de ile si apoi se reia
tratamentul.
b/ !9ratament cu ceai de sunatoare
Infuia se prepara dintr!o lingurita de flori la ,LK ml de apa
clocotita. #e beau ,!M cani de ceai pe i.
c/ !9ratament cu ceai de cicoare
Infuia se prepara dintr!o lingura
de planta la ,LK ml de apa clocotita. #e
beau , cani de cei pe i.
d/ !9ratament cu ceai de galbenele
Infuia se prepara dintr!o lingurita de flori la o cana de apa
clocotita. #e beau , cani de ceai pe i.
e/ !9ratament cu ceai de macese
Infuia se prepara dintr!o lingura de fructe drobite la o cana de
apa clocotita. #e beau , cani de ceai pe i.
f/ !9ratament cu ceai %epatic
Decoctul se prepara dintr!o lingura de amestec vegetal tip
?lafar la o cana de apa. se beau ,!M cani de ceai pe i, cu MK de
minute înaintea meselor principale.
4 !9ratamente în disc%ineie intestinala
a/ !9ratament cu ceai de sunatoare
Infuia se obtine dintr!o lingurita de planta la ,LK ml de apa
clocotita. #e beau ,!M cani de ceai pe i, între mese.
b/ !9ratament cu ceai de tintaura
Infuia se prepara dintr!o lingurita de planta la ,LK ml de apa
clocotita. se beau 1!, cani de ceai pe i.
c/ !9ratament cu ceai de roinita
#e prepara infuia dintr!o lingurita de frune la o cana cu apa
clocotita. #e beau ,!M ceaiuri pe i.
.B. Dismenoree
Fitoterapie curs 4)
Dismenoreea repreinta perturbatii dureroase privind timpul
sau durata menstruatiilor. $a poate aparea la pubertate si se
numeste dismenoree primitiva, sau poate surveni dupa o
anumita perioada normala de menstruatie nedureroasa si se
numeste dismenoree secundara. )itoterapia utilieaa pentru
tratarea acestei afectiuni urmatoarele plante medicinale' urica
moarta, traista ciobanului, musetelul, lemnul dulce, cerentelul,
coada soricelului, frasinul, galbenelele.
9ratamentele se fac cu ceaiuri si balneoterapie.
a/ !9ratament cu ceai de galbenele
Are calitati de a calma durerile si de a regla ciclul.
Infuia se obtine din doua lingurite de flori la o cana de apa
clocotita. #e bea în cursul unei ile. Cura se începe cu - ile
înainte de ciclu.
b/ !9ratament cu ceai de cerentel
Acest ceai are actiune puternic anti%emoragica si calmeaa
durerile.
Decoctul se obtine din 1!, lingurite de radacini de cerentel bine
maruntite, la o cana de apa. #e bea ceaiul neîndulcit, dimineata,
pe stomacul gol.
c/ ! 9ratament cu ceai din traista ciobanului
$ste recomandat în tratarea afectiunilor uterine, metroragii si
dismenoree.
Infuia se prepara din 1!, lingurite de planta la ,LK ml de apa
clocotita.
În metroragii si dismenoree tratamentul se începe cu -!1K ile
înainte de ciclu. #e beau 1!, cani de ceai pe i. #e poate utilia
în tratament si tinctura care se prepara din ,K g de planta
macerata - ile în 1KK ml de alcool. #e iau M lingurite pe i.
d/ !9ratament cu ceai preparat dupa reteta'
! )rune de vita de vie ! 1KK g
! )lori de musetel mare ! 1KK g
! )ructe de ienupar ! 1KK g
!)umarita +planta fara radacina/ ! 1KK g
! )rune de trifoiste de balta !LKg
Ceaiul se obtine din patru linguri luate din amestecul vegetal
bine omogeniat si maruntit, fiert , minute în -LK ml de apa. #e
beau ,!M cani de ceai timp de 1B ile pe luna, înainte de ciclu.
e/ !9ratament cu capsule
#e recomanda a se administra'
! înaintea meselor de dimineata si
seara se iau , capsule de urica moarta&
! dupa mesele de dimineata si seara se vor lua , capsule de
sulfina.
#e recomanda ca tratamentul cu capsule sa se faca în cure de
trei luni si anume cu 1B ile înainte de ciclu.
Dupa ce s!a vaut reultatul unei astfel de cure, se va stabili
daca aceasta va fi reluata peste M luni.
.L. Dispepsie
Dispepsia repreinta o tulburare de digestie, o digestie dificila
si dureroasa provocata de caue diferite.
)itoterapia recomanda urmatoarele plante medicinale' ima,
lemnul dulce, albastrelele, cerentelul, coriandrul, ienuparul,
pelinul.
a/ !9ratament cu ceai de cerentel
#e prepara un decoct din 1!, lingurite de radacini de cerentel la
,LK ml de apa. #e beau , cani de ceai pe i.
b/ !9ratament cu ceai de ienupar
#e prepara o decoctie slaba din ,K pseudobace la 1KKK ml de
apa. #e va bea în cursul unei ile.
#e poate utilia si tinctura preparata din ,K g fructe macerate .
ile în 1KK ml de alcool. #e iau ,K!,L de picaturi de ,!M ori pe
i.
c/ !9ratament cu ceai de ima
Infuia se prepara din 1!, lingurite de frune la ,LK ml de apa
clocotita. se beau 1!, cani de ceai pe i.
d/ !9ratament cu ceai de pelin
Infuia se prepara dintr!o :umatate de lingurita la ,LK ml de apa
clocotita. Înainte de mese se bea un sfert de cana de ceai
neîndulcit.
.2. Diurea
Diurea este un proces de formare si de eliminare a urinei.
$a este un proces de curatare a sângelui de deseuri si to>ine si
se realieaa cu scopuri precise în tratarea unor afectiuni cum
ar fi' pietre la ficat sau rinic%i, nefrite cronice cu albinurie,
edeme cu oligurie, %epatite etc.
)itoterapia se realieaa cu urmatoarele plante medicinale' pin,
pir, albastrele, anason, ang%inare, brustur, cires, visin, coada
calului, plamânarica, plop negru, porumbar, sapunarita, scai
vânat, soc, sulfina, trei frati patati, urica, urica moarta,
ienuper, ima, maces, merisor, mesteacan, papadie, pelin etc.
În cele ce urmeaa vom da câteva
tratamente cu plante'
Fitoterapie curs 41
a/ !9ratament cu ceai din coi de cirese +visine/
Decoctul se prepara din M linguri de coi de cirese în LKK ml de
apa. #e bea ceaiul în cursul unei ile. 7neori, dupa ca, se poate
bea o ratie dubla sau tripla de ceai.
b/ !9ratament cu ceai de mesteacan
A:uta la eliminarea to>inelor din corp si în special a acidului
uric. #e prepara o infuie din , lingurite de frune la ,LK ml de
apa clocotita. 3a racire se adauga un vârf de cutit de bicarbonat
de sodiu si se lasa în repaos 2 ore. #e beau ,!M cani de ceai pe
i.
c/ !9ratament cu ceai din matase de porumb
Infuia se face dintr!o lingurita de planta la ,LK ml de apa
clocotita. se beau ilnic ,!M cani de ceai.
d/ !9ratament cu ceai de albastrele
Infuia se prepara din 1!, lingurite de flori de albastrele la cana
de apa clocotita. #e bea portionat în timpul unei ile cu 1L!,K
de minute înainte de mesele principale.
e/ !9ratament cu ceai din coada calului
$ste recomandat în tratarea reumatismelor, în insuficiente
renale, pielite, cistite, litiae renale însotite de
%emoragii datorate migrarii calculilor etc. Infuia se prepara din
M lingurite de planta la ,LK ml de apa clocotita. #e beau M!B
cani de ceai pe i.
.-. Dienterie
Dienteria este o infectie intestinala care se manifesta prin
dureri abdominale, tenesme, diaree grava, cu preenta de mucus
si sânge, cauata de mai multe specii de bacili dienterici.
)itoterapia utilieaa ca plante medicinale pe urmatoarele'
urica, tataneasa, rac%itanul.
a/ !9ratament cu ceai de urica
Infuia se obtine din 1!, lingurite de frune la ,LK ml de apa
clocotita. #e beau ,!M ceaiuri pe i.
b/ !9ratament cu ceai de tataneasa
Decoctul se prepara din 1!, lingurite de radacini la ,LK ml de
apa. #e beau ,!M cani de ceai pe i.
... Dureri de cap !vei B. – cefalee
.A. $ceme
$cemele repreinta afectiuni cutanate caracteriate prin alergii
la nivelul pielii care, evoluând, fac sa apara pete rosii, pe
suprafata carora sunt veicule cu ulceratii, fiind însotite si de
prurit.
?lantele medicinale utiliate în tratarea ecemelor sunt' trei
frati patati, brusturele, cicoarea, papadia, galbenelele, nucul,
coada soricelului, frasinul, musetelul, sapunarita, sunatoarea.
a/!!9ratament cu ceai din trei frati patati
Infuia se prepara dintr!o lingurita de plante la ,LK ml de apa
clocotita. #e beau ,!M cani de ceai pe i.
b/ !9ratament cu ceai de galbenele
#e fac bai locale sau se pun comprese cu o infuie preparata din
,K!MK g flori de galbenele la 1KKK ml de apa clocotita.
Comprese se mai pot aplica si cu tinctura obtinuta din ,K g de
flori de galbenele, macerate . ile în 1KK ml de alcool de -KK.
#e pun comprese cu 1K g de tinctura în 1KK ml de apa fiarta si
racita.
c/ !9ratament cu flori de musetel
#e folosesc flori de musetel pulveriate pe eceme sau se pun
comprese cu o infuie preparata din M lingurite de flori la ,LK
ml de apa clocotita.
d/ !9ratament cu ceai din coada soricelului
Infuia se prepara din , lingurite de flori la ,LK ml de apa
clocotita. se beau ,!M cani de ceai pe i.
?entru bai locale si comprese se va utilia o infuie din MK!LK g
de planta la 1KKK ml de apa clocotita.
e/ ! 9ratament cu ceai din frune de nuc
Decoctul se prepara din MK!BK g de frune la 1KKK ml de apa.
#e beau 1!, cani de ceai ilnic. ?entru bai locale se utilieaa
un decoct din ,KK g frune de nuc la 1KKK ml de apa , care se va
adauga la apa din baie.
f/ !9ratament cu morcovi
#e pun cataplasme cu morcov ras.
g/ !9ratarea ecemei naale
Apare ca o iritare cronica a mucoasei naale. 8a recomandam
tratamentul cu ceaiul din flori de musetel.
Infuia se prepara dintr!o lingurita de flori de musetel oparita
cu ,LK ml de apa
clocotita. Dupa infuare si racire, se vor turna cu o pipeta câte
L!1K picaturi de ceai în orificiile naale.
%/ !9ratament cu frune de vara strivite
?este ecema se pun cataplasme cu frune de vara strivite.
AK. $deme
$demul repreinta o infiltratie a unui tesut cu seroitate, mai
ales în tesutul subcutanat si submucos.
Fitoterapie curs 53
6egiunea edematiata apare umflata si la o presare cu degetul
ramâne o urma persistenta. Cauele aparitiei edemelor sunt
comple>e si diferite' insuficiente circulatorii, renale, cardiace,
%epatice, pulmonare etc.
A !9ratarea edemelor localiate la picioare pe glene, gambe,
a/ 9ratament cu ceai dupa reteta'
!Coi de cirese !.K g
!Cretusca +planta fara radacina/ !.K g
! )rune de trifoiste de balta !BK g
!)rune de coaca negru !.K g
!)rune de mesteacan alb !.K g
!)rune de urica moarta alba !.Kg
!?arac%ernita +planta fara radacina/ !.K g
Din amestecul vegetal se iau 2 linguri si se fierb timp de 1!1,L
minute în 1KKK ml de apa, iar apoi se lasa la infuat 1K!1L
minute. #e beau între mese M!B cani de ceai pe i.
b/ !9ratament cu ceai de mesteacan
#e prepara o infuie din 1!, lingurite de frune la ,LK ml de apa
clocotita. 3a racire se va pune un vârf de cutit de bicarbonat de
sodiu si se lasa ceaiul în repaus 2 ore. #e beau ,!M cani de ceai
pe i.
c/ !9ratament cu capsule @aurice @essGguG si @ic%el
4ontemps recomanda'
!a se lua înainte de mesele principale , capsule de pir. #e
înlesneste tranitul intestinal, diurea creste si se face o
puternica stimulare a functiilor ficatului si ale rinic%ilor&
!la o ora dupa fiecare masa se vor lua , capsule de coada
calului.
4 ! $demul pulmonar
6epreinta o inundatie brutala a plamânilor cu seroitate
provenita din transsudatia capilarelor pulmonare care se traduce
prin dificultati respiratorii si
e>pectoratie spumoasa. $ste o complicatie reductibila a bolilor
cardiovasculare +insuficienta cardiaca, %ipertensiune, infarct/,
nefrita, a unor boli infectioase, into>icatii.
)itoterapia utilieaa urmatoarele' nucul, ienuperul,
mesteacanul, pelinul.
a/ !9ratament cu ceai de ienuper
Infuia se prepara dintr!o :umatate sau o lingurita de planta la
,LK ml de apa. se bea în cursul unei ile.
b/ !9ratament cu ceai de mesteacan
#e prepara o infuie din 1!, lingurite de frune la ,LK ml de apa
clocotita. 3a racire se va pune un vârf de cutit de bicarbonat de
sodiu si se lasa ceaiul în repaus 2 ore. #e beau ,!M cani de ceai
pe i.
c/ !9ratament prin cura cu usturoi
Într!o cana cu apa clocotita se toarna o anumita cantitate de
usturoi dat pe raatoare sau bine pisat, în functie de vârsta
pacientului'
! la copiii sub , ani ! 1L g
! la copiii între ,!L ani ! ,L g
!la copiii între 1K!1, ani ! BK g
! la adulti ! 2K!.K g
9ratamentul se face corespunator
vârstei'
! se iau ilnic' .!1K lingurite la copiii pâna la L ani&
! se iau ilnic' .!1K linguri de desert la copiii de 1K!1, ani&
! se iau ilnic' .!1K linguri de supa la adulti si la celelalte
vârste.
A1. $mfiem pulmonar
$mfiemul, în general, repreinta o infiltratie anormala si
difua în tesuturi, cu aer sau alt ga. În caul emfiemului
pulmonar are loc o crestere de volum a plamânilor prin
preenta e>cesiva a aerului în alveole. În emfiemul pulmonar
se constata o atrofie a septurilor interalveolare care provoaca
confluarea alveolelor vecine între ele si transformarea câtorva
alveole mari în veicule mai mari.
#uprafata respiratorie a plamânilor, în
functie de gravitatea emfiemului, se micsoreaa
corespunator. Aparitia emfiemului are la baa caue diferite'
bronsite cronice, scleroe pulmonare, pneumonomicoe. #e
îmbolnavesc de emfiem pulmonar mai ales barbatii cu vârste
înaintate.
)itoterapia utilieaa ca plante medicinale' podbalul, alunul,
cimbrul, rostopasca.
a/ !9ratament cu ceai de podbal
Infuia se prepara din doua lingurite de flori la ,LK ml de apa
clocotita. =ilnic, se beau ,!M de cani de ceai îndulcit cu miere
de tei sau din flori de munte.
#e poate prepara si o infuie concentrata din ,!M linguri de
planta la ,LKml de apa clocotita. În acest ca se va bea cana de
ceai în cursul unei ile.
b/ !8irgil 9.<eiculescu recomanda ceaiul de alun
Infuia se obtine dintr!o lingurita de muguri la o cana de apa
clocotita. #e beau , cani de ceai pe i.
c/ !9ratament cu ceai preparat dupa o reteta a lui <r.
Constantinescu si "vidiu 4o:or'
!Cimbru !LK g
!6oua cerului !LK g
!6ostopasca !LK g
!#cai vânat !LK g
Fitoterapie curs 51
!Anason !LK g
Infuia se obtine din , lingurite luate din amestecul vegetal
bine omogeniat la o cana de apa clocotita. se lasa ceaiul la
infuat 1L!,K minute. #e bea ilnic, în mai multe reprie, o
cana de ceai îndulcit cu miere de albine. Acest tratament este
recomandat în tratarea emfiemului asociat cu bronsita si se
face în cure de lunga durata.
A,. $motivitate
$motivitatea apare ca o reactie afectiva cu intensitate sporita la
anumite persoane, sub actiunea unor factori e>terni si se
manifesta prin paloare, roseata, transpiratie, intensificarea
ritmului cardiac si respirator etc.
Cititorii nostri trebuie sa stie ca emotivitatea e>agerata este
specifica si frecvent întâlnita în bolile psi%ice.
)itoterapia recomandata se face cu' paducel, cimbru, cimbrisor,
odolean, salvie, ima, sulfina, urica moarta.
a/ !9ratament cu ceai de paducel
#e prepara o infuie din , lingurite de plante în ,LK ml de apa
clocotita. Ceaiul se va bea în cursul unei ile, din care cel putin
1RM, seara, înainte de culcare.
b/ !9ratament cu ceai de cimbru
Infuia se prepara dintr!o lingurita de planta la ,LK ml de apa
clocotita. #e beau ,!M cani de cei pe i.
c/ !9ratament cu ceai de sulfina
Infuia se prepara dintr!o lingurita de planta la o cana de apa
clocotita. #e va bea, ilnic, câte o cana de ceai dupa fiecare
masa, iar pentru efectul sau sedativ, una înainte de culcare.
AM. $ndocardita postreumatica
$ndocardul repreinta membrana neteda care tapiseaa în
interior cavitatile cardiace. $ndocardita post!reumatica este o
afectiune inflamatorie în care se constata leiuni, cu caracter
progresiv, la nivelul valvelor inimii, în special ale orificiilor
mitral si aortic.
3eiunile atesta preenta nodulelor reumatismale.
)itoterapia recomanda tratamente cu ceai din coa:a de salcie si
ceaiul antireumatic de tip ?lafar.
a/ !9ratament cu ceai antireumatic dupa reteta ?lafar.
Infuia se prepara din 1!, lingurite de plante la ,LK ml de apa
clocotita. =ilnic, se beau , cani de ceai îndulcit cu miere de
albine.
b/ !9ratament cu ceai de salcie
Decoctul se obtine din , lingurite de coa:a de salcie bine
maruntite, fierte cu o cana de ,LK ml de apa.
#e iau M!B linguri de ceai pe i. #e poate administra si sub
forma de pulbere si anume, 1!M g pe i luate între mese.
AB. $nterita
$nterita repreinta o inflamatie a mucoasei intestinului subtire
si poate fi provocata de o boala +febra tifoida, dienterie,
%olera/, dar în cele mai multe cauri, este produsa de alimente
alterate sau de alimente care contin produse to>ice.
)itoterapia recomanda tratamente cu' salvie, ste:ar, sulfina,
urica moarta, ang%inare, cerentel, mur, nalba mare, nuc.
a/ !9ratament cu ceai de ang%inare
Infuia se prepara din , lingurite de planta la LKK ml de apa
clocotita. #e beau , cani de cei pe i si anume' o cana,
dimineata, înainte de masa si apoi se va sta culcat MK de minute
pe partea dreapta.
6estul de ceai va fi împartit egal înaintea meselor principale.
b/ !9ratament cu ceai de cerentel
Decoctul se prepara dintr!o lingurita de riomi la o cana de apa.
#e beau ,!M cani de ceai pe i
c/ !9ratament cu ceai de ste:ar
Decoctul se obtine din , lingurite de scoarta maruntita la o cana
de apa. #e bea în cursul unei ile.
d/ !9ratament cu ceai de nalba mare
Infuia se obtine din , lingurite de frune la ,LK ml de apa
clocotita. se beau M cani de ceai pe i.
e/ !9ratament cu ceai de mur
Infuia se prepara din 1!, lingurite de planta la o cana de apa
clocotita. se beau ,!M cani de ceai pe i.
AL. $nterocolita
$nterocolita repreinta o inflamatie concomitenta a intestinului
subtire +enterita/ si a intestinului gros +colita/ de natura
infectioasa sau alergica. #e manifesta prin dureri abdominale si
scaune frecvente.
)itoterapia recomanda a fi utiliate urmatoarele plante
medicinale' afin, c%imen, musetel, nalba mare, salvie, sulfina,
urica moarta, ciubotica cucului, coada racului, coada
soricelului, frasin, galbenele, levantica, maces, ima.
a/ !9ratament cu ceai de afin
Infuia se prepara dintr!o lingurita de frune de afin la ,LK ml
de apa clocotita. #e beau ,!M cani de ceai pe i.
b/ !9ratament cu ceai de ima
Fitoterapie curs 52
Infuia se prepara din 1!, lingurite de planta la o cana de apa
clocotita. #e beau , cani de ceai pe i.
c/ !9ratament cu ceai de musetel
Infuia se prepara din 1!, lingurite de flori de musetel oparite
cu ,LK ml de apa clocotita. se beau ,!M cani de ceai pe i.
d/ !9ratament cu ceai de nalba mare
Infuia se obtine din, lingurite de frune la ,LK ml de apa
clocotita. #e beau M cani de ceai pe i.
A2. $ntorsa
Definita, entorsa repreinta o leiune traumatica a unei
articulatii, cu întinderea, ruptura sau smulgerea unuia sau mai
multor ligamente, fara deplasarea suprafetelor articulare. Cel
mai eficient tratament este de a pune o punga cu g%iata pe ona
dureroasa. În caul în care entorsa nu cedeaa si articulatia
ramâne umflata se va trece la un tratament specific.
a/ !9ratament cu terci din radacini de brusture #e pun
comprese.
b/ ! 9ratament cu ceai de podbal
#e pun comprese cu decoct preparat din LK!1KK g de frune sau
radacini de podbal la 1KKK ml de apa.
c/ !9ratament cu frune de vara
#e aplica M straturi de frune de vara drobite si se înfasoara
entorsa cu un prosop.
d/!9ratament cu ceai dupa reteta'
!)rune de coaca negru !.K g
!)rune de mesteacan alb !.K g
!Coi de cirese !.K g
!Coada soricelului +fara radacini/ !!.K g
!@atase de porumb !BK g
!?arac%ernita +fara radacini/ !!.K g
! )rune de trifoiste de balta !BK g
Ceaiul se prepara din Llinguri luate din amestecul vegetal bine
maruntit si omogeniat care se dau într!un clocot cu 1LKK ml de
apa. #e lasa la infuat ceaiul 1L minute. 9oata cantitatea se bea
într!o i.
A-. $nureis nocturn +pipi în pat/
Copiii care au depasit vârsta de trei ani si care fac în continuare
pipi pe ei, întimpul noptii, sunt bolnavi de enureis. În cauri
grave, fenomenul se produce si iua.
)itoterapia recomanda urmatoarele plante medicinale'
sunatoarea, roinita, turtita mare, coada soricelului, coada
calului, sclipeti, troscotul, cârcelul.
a/ !9ratament cu ceai din cârcel
Infuia se prepara din ,!M g planta la ,LK ml de apa clocotita.
#e beau 1!, cani de ceai pe i.
b/ ! ;ean 8alnet recomanda cura cu ulei de nuca
9imp de 1L ile se va da copilului sa consume ilnic o felie de
pâine pra:ita cu o lingurita de ulei de nuca îmbibat în ea.
c/ !9ratament cu miere
#e va da copilului o lingurita de miere, seara, la culcare.
d/ !9ratament cu ceai de sunatoare
Infuia se prepara dintr!o lingurita de planta la ,LK ml de apa
clocotita. #e lasa ceaiul la infuat L!1K minute. Copilul va bea,
ilnic, înainte de orele 1-,oo o cana de ceai cald. #e poate
a:unge ca bebelusul sa bea pâna la ,!M cani de ceai pe i.
9ot ca tratament pot fi utiliate si baile cu sunatoare. În acest
sens se va proceda astfel'
Într!o galeata cu apa rece se pun la înmuiat 1, ore, 1KK g de
sunatoare. ?entru baie amestecul se încaleste si se toarna în
apa de baie. #e va avea gri:a ca în cada de baie cantitatea de
lic%id sa fie suficienta pentru ca ea sa depaseasca nivelul
rinic%ilor copilului când acesta sta pe seut. Durata baii este de
1L!,K de minute.
Dupa baie corpul copilului nu se sterge, ci se acopera cu un
%alat si se aseaa într!un pat cald. Copilul este lasat sa transpire
bine timp de o ora si apoi este sc%imbat cu îmbracaminte
uscata. În mod asemanator se fac bai cu coada soricelului sau
cu troscot.
A.. $pilepsie
$pilepsia este o boala neurologica având caracter cronic,
definita prin repetate crie denumite epileptice, de forma clinica
variata +mai ales crie convulsive, partiale sau generaliate/.
)itoterapia apeleaa la urmatoarele plante medicinale' tintaura,
roinita, valeriana, levantica, angelica.
a/ !9ratament cu ceai dupa reteta'
! )lori de musetel ! BK g
! )rune de roinita ! 2K g
!6adacini de valeriana ! BK g
! 8irnant ! 2K g
Ceaiul se obtine din M lingurite luate din amestecul vegetal bine
maruntit si omogeniat care se fierb L!1K minute în -LK ml de
apa. #e beau M cani de ceai pe i.
Acest ceai este un a:utor foarte eficient în tratarea epilepsiei.
b/ !9ratament cu suc de vara
?acientul va bea ilnic , pa%are de suc de vara.
Fitoterapie curs 53
c/ !9ratament cu bai din decoct
de fân
#ebastian Oneipp recomanda bolnavilor de epilepsie tratamente
naturiste simple si anume'
!vara si pe timp calduros mersul pe :os descult&
!a se umbla, ilnic, pe timp calduros, prin apa rece în M!B
reprie de câte M!L minute, nivelul apei trebuind sa fie pâna la
genunc%i&
!a se spala în fiecare i cu apa si otet.
7nul dintre cele mai eficiente tratamente este cel cu bai cu
decoct de fân.
AA. $pista>is
$pista>is repreinta o sângerare naala provocata de diferite
boli +gripa, scarlatina, etc/, into>icatii, traumatisme, eforturi,
%ipertensiune arteriala, etc.
?entru tratarea unei %emoragii usoare se aplica imediat un prim
a:utor astfel' capul este aplecat înainte +Atentie' este total gresit
a se lasa capul pe spate/ si se comprima bilateral aripile naale
cu degetul mare si cel aratator timp de câteva minute. 9otodata
se ridica mâna în sus de pe partea la care nara sângereaa.
)itoterapia se face cu' coada calului, porumbar.
a/ !9ratament cu ceai din coada calului
Decoctul se obtine din , lingurite de planta la ,LK ml de apa.
=ilnic, înaintea meselor principale, se beau , cani de ceai cald.
9ratamentul poate fi facut si cu pulbere de coada calului, luând
ilnic un vârf de cutit.
7n alt mod de tratament îl constituie a trage pe nas pulbere de
coada calului. Aceasta planta are un efect %emostatic
e>ceptional.
b/ !9ratament cu ceai de porumbar
Infuia se prepara dintr!o lingurita de flori la ,LK ml de apa
clocotita. #e beau ,!M cani de ceai pe i.
Decoctul se prepara dintr!o lingurita de fructe drobite la ,LK
ml de apa. #e beau , cani de ceai pe i.
c/ ! 9ratament cu ceai din traista ciobanului
Infuia se prepara dintr!o lingurita de planta care se opareste cu
,LK ml de apa clocotita. #e beau ilnic ,!M cani de ceai cald.
1KK. $puiare
8iata cotidiana plina de stres aduce fiintei umane un surmena:
fiic si psi%ic puternic si o epuiare nervoasa greu de
surmontat. ?entru a o combate , va recomandam sa va tratati cu
ceaiul preparat dupa reteta'
! Coada soricelului !LK g
! )lori de tei !LK g
! 3evantica !LK g
! 6adacini de valeriana !LK g
! )ructe de maces !LK g
Ceaiul se obtine din M lingurite de
amestec vegetal bine maruntit si omogeniat, fierte timp de L!
1K minute în -LK ml de apa. #e beau ilnic M cani de ceai cald.
1K1. $ruptie
$ruptia asemanatoare cu urticarea si însotita de mâncarime este
semnul unei alergii.
8a recomandam sa va tratati cu ceaiul de urica preparat din
trei lingurite de frune oparite cu LKK ml de apa clocotita. #e
lasa la infuat L!1K minute. #e vor bea ilnic M cani de ceai
cald.
1K,. $>citatie se>uala anormala
$>citatia se>uala poate avea caue normale sau anormale.
Când apar starile anormale se va renunta la consumul
produselor cu caracter e>citant si anume' alcool, cafea, ceai tare
si totodata viata se va ordona si se vor respecta cu atentie
perioadele de odi%na si de recuperare fiica si psi%ica.
@aria 9reben recomanda tratament cu ceaiul'
!6adacina de valeriana !,L g
!Conuri de %amei !,L g
Ceaiul se obtine prin fierberea timp de L!1K minute a M lingurite
de amestec vegetal în -LK ml de apa. #e beau M cani de ceai pe
i.
@aurice @essGguG si @ic%el 4ontemps recomanda'
!înainte de mese se iau , capsule de cimbru&
!în timpul micului de:un si a de:unului se iau , pastile de
comple>!structural&
!dupa fiecare masa se vor lua , capsule de sulfina.
1KM. )aringita
)aringita repreinta a inflamatie a faringelui. În forma acuta,
faringita se caracterieaa prin febra, dureri de gât, probleme de
îng%itire a %ranei lic%ide sau solide, senatie de uscaciune
locala etc.
)itoterapia se face cu urmatoarele plante medicinale' fenicul,
lemn dulce, ste:ar, sovârv, musetel, salvie, nuc, turtita mare.
a/ !9ratament cu ceai de sovârv
Fitoterapie curs 54
Infuia se prepara dintr!o lingurita de planta la ,LK ml de apa
clocotita. #e beau ,!M cani de ceai neîndulcit pe i sau
se face gargara cu el de mai multe ori pe i.
b/ !9ratament cu ceai de musetel
Ceaiul de musetel are puternice calitati antiseptice, bactericide,
antiinflamatorii si analgeice.
Infuia se prepara dintr!o lingurita de flori oparite cu ,LK ml de
apa clocotita. #e beau ,!M cani de cei pe i si se recomanda a se
face si gargara de mai multe ori pe i.
c/ !9ratament cu ceai dupa reteta'
!9urtita mare !1LK g
!)rune de salvie ! BL g
!)lori de musetel ! BL g
?este o lingurita din amestecul vegetal se vor turna ,LK ml de
apa clocotita. se lasa la infuat L!1K minute. #e recomanda a se
face gargara cu ceai fierbinte din doua în doua ore.
d/ !9ratament cu ceai din turtita mare
Ceaiul se prepara dintr!o lingurita de planta oparita cu ,LK ml
de apa.
Ceaiul fierbinte este utiliat la gargara.
e/ ! 9ratament cu ceai din frune de nuc
Infuia se prepara dintr!o lingurita de frune de nuc bine
maruntite oparite cu ,LK ml de apa. Infuarea se face timp de
câteva minute. #e recomanda a se face gargara cu ceaiul
fierbinte.
1KB. )aringo!amigdalita
)aringo!amigdalita repreinta o inflamatie a amigdalelor, a
mucoasei faringiene si a tesutului limfatic din :urul lor.
)itoterapia se face cu' flori de musetel, salvie, cerentel, rug de
mure, frune de nuc, petale de trandafir.
a/ !9ratament cu ceai de musetel
Infuia se prepara dintr!o lingurita de flori de musetel în ,LK ml
de apa clocotita. #e beau ,!M cani de ceai cald pe i si se face si
gargara cu ceai fierbinte, din doua în doua ore.
b/ !9ratament cu ceai din cerentel
Decoctul se obtine din , lingurite de radacini bine maruntite cu
,LK ml de apa. #e fierbe timp de MK de minute. Ceaiul se bea în
M reprie, numai dupa mesele principale.
c/ !9ratament cu ceai de salvie
Infuia se obtine dintr!o lingurita de planta la ,LK ml de apa
clocotita. #e beau , cani de ceai pe i.
#e poate utilia si combinatia de ceai preparat dintr!o lingurita
de salvie si una din flori de musetel la ,LK ml de apa clocotita.
#e va utilia si la gargara.
d/ !9ratament prin gargara
#e recomanda a se face gargara din doua în doua ore cu ceai
din' musetel, rug de mure, frune de nuc, petale de trandafir.
1KL. )aringo – laringita
Atunci când sunt afectate atât faringele, cât si laringele, va
recomandam tratamentul cu ceai preparat dupa reteta'
!)rune de salvie !.K g
!)rune de podbal !,K g
!)rune de mur !1L g
!)rune de nalba mare !,K g
Din amestecul vegetal se va lua o lingurita de plante si se va
opari cu ,LK ml
de apa. #e infueaa L!. minute. #e face gargara din doua în
doua ore.
1K2. )ebra
)ebra repreinta o crestere a temperaturii corporale peste M.KC.
?entru limita de M-!M.KC se utilieaa termenul de
subfebrilitate. )ebra este însotita de senatie de caldura sau de
frig, de transpiratii, oc%i stralucitori etc. la temperaturi mai mari
apar fenomene de delir, depresii sau c%iar e>citatii. )itoterapia
recomanda a se utilia' levantica, salcia, ungurasul, sc%inelul,
verbina, macesul etc.
a/ !9ratament cu ceai de levantica
Infuia se prepara dintr!o lingurita de planta la ,LK ml de apa
clocotita. #e beau ,!M cani de ceai pe i.
#e pot face si frictiuni cu otet aromat preparat din MK!BK g de
planta macerate - ile în 1KKK ml de otet.
b/ !9ratament cu ceai preparat dupa reteta'
!)rune de roinita !-L g
!)rune de verbina mirositoare !-L g
!Capsule de maces !-L g
! 3amâie fara coa:a ! -L g
!3amâita +planta fara radacina/ ! -L g
Din amestecul vegetal bine omogeniat si maruntit se iau L
linguri si peste ele se vor turna 1KKK ml de apa clocotita. #e
lasa la infuat 1L minute Ceaiul se bea între mese.
c/ !9ratamente cu capsule indicate de @aurice @essGguG si
@ic%el 4ontemps'
Fitoterapie curs 55
1. ?entru febra cu dureri articulare se vor lua 2 capsule de
cretusca pe i.
,. 3a tuse cu secretii se vor administra 2 capsule de pin pe i.
M. 6ecomandare generala !a se lua 2 capsule de comple> fier pe
i.
1K-. )ebrifug
@edicamentele sau mi:loacele utiliate pentru a scadea febra se
numesc febrifuge.
1K.. )ermentatie
)ermentatia repreinta procesul de transformare a unor
substante organice +în special a%aroase/ sub influenta
enimelor produse de diferite microorganisme. Dupa natura
substantelor care sunt descompuse e>ista' fermentatie glucidica,
fermentatie de proteolia etc.
1KA. )icatul si suferintele lui
Daca va doare ficatul, îl simtiti marit si umflat, aveti greturi si
senatie de “gura încleiata”, va recomandam sa treceti imediat
la un tratament de curatire, de deinto>icare a organismului
prin fitoterapie.
a/ !9ratament cu ceai de ang%inare
Acest ceai stimuleaa functia antito>ica a ficatului, creste
diurea si usureaa eliminarea din organism a to>inelor,
Infuia se prepara din , lingurite de frune maruntite oparite cu
LKK ml de apa. Dupa infuare se va îndulci cu miere de albine.
#e bea 1 cana de dimineata pe stomacul gol, dupa care
pacientul se rela>eaa timp de MK de minute aseat pe partea
dreapta.
6estul de ceai se va bea în cursul ilei, cu o ora înaintea
meselor principale.
b/ !9ratament cu ceai de sunatoare
Infuia se prepara din , lingurite de planta la ,LK ml de apa
clocotita. se beau ,!M cani de ceai pe i.
c/ !9ratament cu ceai de catina alba
Infuia se obtine din , linguri de fructe drobite, oparite în LKK
ml de apa clocotita. se lasa la infuat ,K!MK de minute si se bea
fractionat în timpul unei ile.
d/ !9ratament cu ceai preparat dupa formula'
!)rune de romarin !-L g
!6adacini de pir !-L g
!)rune de roinita !-L g
!6adacini de papadie !-L g
!3amâita +planta fara radacina/ ! -L g
Din amestecul vegetal bine maruntit si omogeniat se iau L
linguri si se fierb în 1KKK ml de apa. Ceaiul se lasa la infuat
1K!1L minute si se bea, între mese, fara sa fie îndulcit.
e/ !9ratament cu capsule
#e vor lua , capsule de romarin înainte de fiecare masa. 3a un
ficat lenes se recomanda a se administra câte o capsula de
ridic%e neagra, o capsula de papadie si o capsula de maduva de
tei, dimineata si la prân, înainte de masa.
11K. )imoa
sunt e>treme de dureroase.
)imoa repreinta îngustarea mai mult sau mai putin marcanta
a inclului cutanat care formeaa orificiul preputului,
împiedicând dega:area glandului. #e recomanda tratament cu
bai din casul popii la baieti cu vârste pâna la L ani.
4aia se va face cu macerat din casul popii preparat astfel' se ia
un pumn din planta si se lasa la macerat într!o galeata de apa
rece timp de 1K!1, ore. #e filtreaa si se încaleste ca pentru
baie. #e fac 1!, bai pe saptamâna.
111. )istula
)istula este un canal fin prin care o colectare de puroi dintr!o
cavitate interna face legatura spre e>terior. )istula anala face
legaturi secundare între rect si pielea din regiunea anusului.
)istula lacrimala apare la infectarea glandei lacrimale si
produce legatura în coltul intern al oc%iului, de obicei la
marginea pleoapei.
Apar fistule în ca de infectii, %emoroii, tuberculoa etc.
)itoterapia utilieaa' murul, ste:arul
Cel eficient tratament este operatia.
a/ !9ratament cu ceai de mur
Infuia se prepara din 1!, lingurite de frune la ,LK ml de apa
clocotita. #e beau ,!M cani de ceai pe i.
#e pot face spalaturi locale cu decoct concentrat obtinut din ,
linguri de planta la ,LK ml de apa.
b/ !9ratament cu ceai de ste:ar
Decoctul se prepara din , lingurite de scoarta de ste:ar bine
maruntita, fiarta în ,LK ml de apa. se bea în cursul unei ile.
4aile locale se fac din decoct concentrat preparat din , linguri
de planta la o cana de apa.
11,. )isuri anale
)isurile anale sunt ulceratii liniare, situate în pliurile
cutaneomucoase ale regiunii anale. $le sunt provocate de
constipatii si de %emoroii si
)itoterapia se face cu' mur, muguri de plop, coada soricelului.
Fitoterapie curs 56
a/ !9ratament cu ceai de mur
#e pun comprese din infuie preparata din linguri de frune de
mur la ,LK ml de apa clocotita.
@ai pot fi utiliate si cataplasme cu frune de mur.
b/ !9ratament cu ceai din muguri de plop
#e fac bai locale cu un ceai preparat din 1L!,K g de muguri de
plop drobiti si opariti cu 1KKK ml de apa clocotita. #e
recomanda în tratamente si unguentul preparat astfel'
Într!un vas înc%is se macereaa timp de ,B de ore , în L ml de
alcool, ,K g muguri de plop drobiti. #e adauga 1KK g untura si
L g ceara de albine. #e tine pe
baie de apa M ore la temperatura de 1KKKC.
#e filtreaa si freaca preparatul dupa racire.
Cu unguentul astfel obtinut se acopera ona afectata.
c/ !9ratament cu ceai din coada soricelului
#e prepara un decoct cu LK!2K g de coada soricelului la 1KKK
ml de apa si se fac spalaturi locale sau se pun comprese.
11M. )itocide
)itocidele sunt substante produse în protoplasma celulelor unor
plante cum ar fi' usturoiul, ceapa, ridic%ile, eucaliptul etc.
având calitati bactericide si fungicide. Cele mai multe fitocide
sunt volatile si actioneaa si de la distanta asupra
microorganismelor.
?lantele medicinale care pot fi utiliate sunt' patlagina,
rac%itanul.
11B. )lebita
6epreinta afectiunea care indica formarea de c%iaguri într!o
vena +flebotromboa/ asociata sau nu cu inflamatia mai mult
sau mai putina a peretilor sai +tromboflebita/.
6ecomandam a se adresa de urgenta medicului.
9otodata, va indicam a bea ilnic B cani de ceai preparat dupa
reteta'
! )lori de iarba neagra ! BK g
! )rune de salvie ! BK g
!Cretusca +planta fara radacina/ ! BK g
! )rune de frag ! .K g
! )ructe de ienupar ! .K g
Ceaiul se prepara din L linguri de amestec vegetal bine
omogeniat si maruntit fiert , minute în 1KKK ml de apa.
11L. )racturi
)ractura repreinta ruperea unui os cauata de un traumatism
sau poate aparea spontan, la nivelul unui os bolnav.
)itoterapia utilieaa' tataneasa, castanul
a/ !!9ratament cu ceai de castane
Decoctul se obtine din L!2 castane fierte 1L minute în 1KKK ml
de apa. #e aplica de , ori pe i comprese în ona afectata.
b/ !9ratament cu ceai de tataneasa
#e recomanda a se pune cataplasme cu macerat la rece sau cu
decoct preparat din B!L linguri de planta la ,LK ml de apa.
112. )riguri – vei “frison”
11-. )rison
Afectiune care creeaa pacientului tremuraturi neregulate
însotite de senatie de frig. Apare sub actiunea directa a frigului
sau a unor emotii puternice sau în boli caracteriate prin
temperaturi ridicate cum ar fi ' malaria, septicemia, pneumonia
etc.
)itoterapia recomanda tratamente cu' salcie, trandafir, traista
ciobanului.
a/ !9ratament pentru emotivitate
8a recomandam sa beti ceai de' paducel, cimbru, cimbrisor,
odolean, salvie, ima, sulfina sau urica moarta.
b/ !9ratament cu ceai de salcie
Decoctul se prepara din , lingurite de coa:a de salcie maruntite,
în ,LK ml de apa. #e beau 1!, cani de ceai pe i. #e pot lua si ,!
M g de pulbere între mese.
11.. )urunculoa
)urunculoa este afectiunea caracteriata prin aparitia de
furunculi, simultan sau succesiv, în diferite regiuni ale corpului.
)urunculul repreinta inflamatia unui folicul pilosebaceu
cauata de stafilococi. Are aspectul unui burbion galbui
încon:urat de un %alou rosu situat pe o baa tumefiata.
)urunculele apar pe
diverse one ale corpului' ceafa, fese, antebrat etc.
?lantele medicinale utiliate în tratarea furunculoei sunt'
brusturul, cicoarea, inul, papadia, sapunarita, socul, sovârvul,
nalba mare, nucul, osul iepurelui, trei frati patati, ungurasul,
volbura, musetelul.
a/ !9ratament cu ceai din flori de soc
#e fac bai locale si se pun comprese cu infuie preparata din BK
g de flori de soc la 1KKK ml de apa clocotita. A:uta furunculul
sa colectee.
b/ !9ratament cu ceai de musetel
#e fac spalaturi si se pun cataplasme cu ceai preparat din M
linguri de flori de musetel la ,LK ml de apa clocotita.
Fitoterapie curs 5&
#e utilieaa si la tratarea furunculilor din nas prin spalarea
foselor naale.
c/ !9ratament cu cataplasme din faina de in
Cataplasmele se obtin prin amestecarea în apa fierbinte a fainei
de in pâna la obtinerea unei paste. Aceasta se pune între doua
bucati de pâna si se aplica pe ona afectata. #e mentin calde
permanent timp de ,!M ore.

Cataplasmele au rolul de a calma durerile ascutite si de a a:uta
la colectarea puroiului.
?entru a creste valoarea terapeutica a cataplasmelor cu faina de
in, se va introduce în pasta si pulbere din flori de musetel.
d/ !9ratament cu frune de nalba
)runele de nalba se oparesc si se aplica pe furuncul. $le a:uta
la colectarea si evacuarea puroiului.
e/ !9ratament cu ceai preparat dupa reteta'
! 9rei frati patati ! BK g
! )rune de cimbru ! .K g
! )rune de maslin ! BK g
!)umarita +planta fara radacina/ ! BK g
! 6adacini de brustur ! BK g
Ceaiul se prepara din L linguri de amestec vegetal bine maruntit
si omogeniat fiert în 1LKK ml de apa timp de , minute. #e
infueaa 1L minute si se bea între mese.
f/ !9ratament cu ceai preparat dupa reteta'
! 9rei frati patati ! BK g
! )rune de urica ! 2K g
! )rune de nuc ! BK g
! @aces ! 2K g
Infuia se prepara din , lingurite din amestecul vegetal bine
maruntit si omogeniat la ,LK ml de apa clocotita. #e beau ,!M
cani de ceai pe i, între mese.
11A. <alactogog
<alactogog este un produs care, ingerat, mareste cantitatea de
lapte la femeile care alapteaa. 6ecomandam lauelor sa
consume ceaiuri de' urica, soc, c%imen sau de anason.
1,K. <astrita
<astrita repreinta o inflamatie acuta sau cronica a mucoasei
gastrice. In forma acuta, gastrita apare ca urmare a e>cesului
alimentar, mai cu seama a celui de alcool, sau dupa îng%itirea
accidentala sau voluntara de substante to>ice.
#e mai întâlneste si în caul bolilor infectioase.
<astrita cronica este ca urmare a celei acute si apare la abuul
de alcool, de alimente iritante, fierbinti. $a poate aparea, de
asemenea la cei care manânca repede si nu respecta programul
de masa.
?lantele utiliate în fitoterapie sunt' urica moarta, papadia,
pelinul, salvia, salcâmul, sc%inelul, sovârvul, sulfina, meurul,
ciubotica!cucului, coada racului, coada soricelului, dudul, ima,
levantica, mag%iranul, macul, musetelul, nalba mare etc.
a/ !9ratament cu ceai de sovârv
Infuia se obtine din M linguri de planta la ,LK ml de apa
clocotita. #e beau M!B linguri pe i, cu o :umatate de ora înainte
de mese.
#e mai utilieaa si tratamentul cu tinctura de sovârv preparata
din ,K g de planta macerata în 1KK ml de alcool de -K
K
, timp
de -!. ile. #e iau BK!LK de picaturi, cu MK de minute înainte de
mese.
b/ !9ratament cu ceai de sc%inel
Infuia se prepara dintr!o lingurita de planta la o cana de apa
clocotita. #e bea câte o treime de cana, înainte cu MK de minute
de fiecare masa principala.
c/ !9ratament cu ceai dupa reteta'
!#eminte de fenicul !1K g
!6adacina de lemn dulce !Lg
!)rune de roinita !LK g
Ceaiul se obtine prin fierberea a M lingurite din amestecul
vegetal cu -LK ml de apa timp de L!1K minute. #e beau ilnic M
cani de ceai cald. Acest ceai este recomandat în tratarea
gastritei alcoolicilor.
Fitoterapie curs 5)
d/ !9ratament cu ceai tonic aperitiv ?lafar
Infuia se prepara dintr!o lingurita de planta în ,LK ml de apa
clocotita. #e beau , cani de ceai pe i, cu MK de minute înainte
de mesele principale.
1,1. <astrita %iperacida si ulcer gastrointestinal
#e recomanda ca în familiile în care e>ista bolnavi de ulcer sa
se renunte la bauturile spirtoase si sa nu se faca abu de
medicamente.
3e sunt interise, totodata e>istenta în dieta a mâncarilor cu
grasimi pra:ite, a alimentelor sarate, afumate, a fructelor si a
legumelor crude. #e va renunta, de asemenea, la tutun.
)itoterapia utilieaa' lemnul dulce, tataneasa, galbenelele,
plamânarica, obligeana, salcâmul, meurul, ste:arul, rac%itanul.
a/ !9ratament cu ceai de galbenele
Infuia se prepara din , lingurite de flori de galbenele la ,LK ml
de apa clocotita. $ste un ceai cu caracter cicatriant si calmant.
b/ !9ratament cu ceai de salcâm
Infuia se prepara din , lingurite de flori de salcâm oparite cu
,LK ml de apa clocotita. #e beau , cani de ceai pe i înainte de
mese. #e recomanda si ca un ceai alimentar, dar si ca o cura de
lunga durata.
c/ !9ratament cu ceai de ste:ar
Ceaiul se prepara din , lingurite de coa:a maruntita de ste:ar
care se fierbe ,K!MK de minute în ,LK ml de apa. #e beau ,!M
cani de ceai pe i. 7n asemenea decoct are calitati %emolitice si
antiseptice.
d/ !9ratament cu ceai de tataneasa
#e prepara un decoct din 1!, lingurite de radacini de tataneasa
la o cana de apa. #e beau ,!M cani de ceai pe i, cu o ora înainte
de mese. Ceaiul are calitati calmante si cicatriante, iar
tratamentul se face în cure de MK!2K de ile.
1,,. <albinare – vei la “Icter”
1,M. <ingivita
<ingivita este o inflamatie a gingiilor, ca urmare a unor mici
leiuni provocate fie de frecatul cu periuta de dinti, fie de
scobitori etc.
?lantele medicinale recomandate în fitoterapie sunt' ste:arul,
sulfina, sunatoarea, turtita mare, cerentelul, coada calului,
murul, salvia, sovârvul, musetelul, coada racului.
a/ !9ratament cu ceai de musetel
Infuia calda, preparata din M linguri de flori de musetel la cana
de apa clocotita, se foloseste la clatitul gurii.
b/ !9ratament cu ceai de sunatoare
#e mesteca în gura si se fac garagarisme cu o infuie din ,
linguri de plante la ,LK ml de apa clocotita.
c/ ! 9ratament cu ceai din frune de mur
#e va clati gura si se va face gargara cu ceai cald preparat din ,
linguri de frune de mur la ,LK ml de apa clocotita.
d/ !9ratament cu ceai de sulfina
Infuia se prepara din , linguri de planta la ,LK ml de apa
clocotita. #e va clati gura si se vor face gargarisme.
e/ !9ratament cu ceai de cerentel
Decoctul se obtine din , lingurite de riomi de cerentel la cana
de apa. Ceaiul caldut se tine în gura si se tamponeaa onele
afectate. $ recomandat în gingivitele sângerânde.
f/ !9ratament cu infuie dupa reteta'
!)rune de salvie !BL g
!)rune de nalba !BL g
!)ructe de ienupar !BL g
#e iau , linguri din amestecul vegetal maruntit si omogeniat si
se oparesc cu LKK ml de apa clocotita. #e lasa la infuat 1L
minute. #e va clati gura cu acest ceai si se va face gargara
pentru a mari vitalitatea dintilor si a trata gingivita.
g/ !9ratament cu ceai din coada calului
Infuia se prepara din 1!, lingurite de plante oparite cu ,LK ml
de apa clocotita. #e clateste gura si se face gargara de mai
multe ori pe i.
1,B. <lomerulo!nefrite
<lomerulo!nefrita este o boala inflamatorie renala si apare dupa
o infectie provocata de streptococ, stafilococ sau pneumococ.
#e manifesta prin preenta sângelui în urina +%ematurie/ !,
edeme si %ipertensiune arteriala.
?lantele medicinale utiliate în fitoterapie sunt' levantica,
cerentelul, salvia, teiul, musetelul.
?rofilactic, tratamentul se face actionând asupra focarelor de
infectie si anume' amigdalita, sinuita, gripa, etc.
?acientii se plâng de' cefalee, astenie, dureri lombare.
a/ !9ratament cu ceai de tei
Infuia se prepara din B linguri de flori de tei la ,LK ml de apa
clocotita. În
ceai se va adauga o :umatate de lingurita de acid boric. #e face
gargara de mai multe ori pe i.
Fitoterapie curs 51
b/ !9ratament cu ceai de musetel
Infuia se prepara din M linguri de flori de musetel oparite cu
,LK ml de apa clocotita. Dupa infuare se va pune în ceai B g de
acid boric. #e va face gargara de mai multe ori pe i.
c/ !9ratament cu ceai de flori de levantica si de cimbrisor
Infuia se prepara din câte o lingurita de flori de levantica si de
cimbrisor, oparite cu ,LK ml de apa clocotita. Cu acest ceai se
va face gargara de mai multe ori pe i.
5ota. În caul în care glomerulonefrita devine cronica,
tratamentul cu plante medicinale se face cu' ang%inare,
mesteacan, meur, soc, urica, trei frati patati, tataneasa.
?entru a creste diurea se vor bea ilnic ,!M litri de lic%id, fie de
ceai, fie de apa.
În general din toate ceaiurile indicate mai sus se vor bea ,!M
cani pe i.
1,L. <losita
<losita repreinta o inflamatie a limbii. $a poate fi acuta sau
cronica, superficiala sau profunda.
)itoterapia apeleaa la urmatoarele plante medicinale' salvie,
sulfina, trandafir.
a/ !9ratament cu ceai din petale de trandafir
Infuia se prepara din , lingurite de petale de trandafir +de
dulceata/ oparite cu ,LK ml de apa clocotita. #e face gargara de
mai multe ori pe i.
În caul afectiunilor bucale la sugari, 8irgil 9.<eiculescu
recomanda macerat de petale de trandafir cu miere.
b/ !9ratament cu ceai de salvie
Infuia se prepara din 1K g frune de salvie oparite cu ,LK ml
de apa clocotita. se va face gargara de mai multe ori pe i.
c/ !9ratament cu ceai de sulfina
Infuia se obtine dintr!o lingurita de flori în ,LK ml de apa
clocotita. #e beau , cani pe i si se face gargara de mai multe
ori în ,B de ore.
1,2. <ripa
<ripa este o boala infectioasa aproape întotdeauna epidemica
cauata de mai multe virusuri. Începe brusc cu febra,
rinofaringita, tuse si nu arareori cu complicatii pulmonare.
9ransmiterea se face prin contact direct.
?lantele medicinale utiliate în tratament sunt' teiul, trandafirul,
socul, pirul, busuiocul levantica, macul de câmp, musetelul,
mustarul negru, g%intura, brusturul, scaiul vânat, lic%enul de
piatra, ungurasul, salcia, scortisoara, cuisoarele.
Fitoterapie curs 63
a/ !9ratament cu ceai de busuioc
Infuia se obtine dintr!o lingurita de plante oparite cu ,LK ml de
apa clocotita. #e beau M cani de ceai pe i, dupa mesele
principale.
b/ 9ratament cu ceai din flori de soc
Infuia se obtine din 1!, lingurite de flori de soc oparite cu ,LK
ml de apa clocotita. se beau M!B cani de ceai pe i.
Acest ceai combate febra si are actiune sudorifica puternica.
c/ !9ratament cu ceai de scai vânat
Decoctul se prepara din , linguri de planta la ,LK ml de apa. #e
iau B linguri de ceai pe i. $ste un ceai e>celent în combaterea
tusei.
d/ !9ratament cu ceai din coa:a de salcie
Decoctul se prepara din , linguri de coa:a de salcie maruntita la
,LK ml de apa. se iau M linguri de ceai pe i. Acest ceai combate
durerile musculare.
e/ !9ratament cu ceai ?lafar
Infuia se obtine din 1!, lingurite de amestec de plante la ,LK
ml de apa clocotita. #e beau ,!M cani de ceai pe i. $ste un
e>celent ceai sudorific.
f/ !9ratament cu capsule
@aurice @essGguG si @ic%el 4ontemps recomanda a se lua
ilnic, pe lânga ceaiuri si câte 2 capsule de cimbrisor si 2
capsule de comple> fier.
1,-. <uturai
<uturaiul este o inflamatie acuta a mucoasei naale care se
manifesta printr!o secretie apoasa persistenta.
)itoterapia recomanda urmatoarele plante medicinale' teiul ,
socul, ciubotica!cucului.
În tratament se indica pacientului repaus la pat, regim alimentar
usor si bogat în lic%ide +ceaiuri/ .
a/ !9ratament cu ceai de tei
Infuia se prepara din 1!, lingurite de flori de tei oparite cu ,LK
ml de apa clocotita. #e beau ,!M cani de ceai pe i.
b/ !9ratament cu ceai din flori de soc
Infuia se prepara din 1!, lingurite de flori de soc la ,LK ml de
apa clocotita. #e beau M!B cani de ceai pe i.
c/ !#e recomanda a se face in%alatii cu' ulei de conifere +brad,
pin, molid/, levantica, menta sau cimbrisor. #e pun 2!. picaturi
în apa clocotita a unui ibric si se inspira vaporii. #e pot face ,!B
in%alatii pe i.
d/ !3a sinuita, #peranta Anton recomanda a se pune M straturi
de frune de vara pe sinusurile frontale sau pe ma>ilare. #e tin
câteva ore. Dimineata si seara se introduce câte o :umatate de
lingurita de suc de vara în fiecare nara.
1,.. <uturai de fân
?olenul florilor de câmp, mirosul ierburilor sau a fânului
proaspat cosit produce la anumiti indivii o alergie specifica si
care se manifesta prin guturaiul de fân.
?acientul are mâncarimi în mucoasele naale, stranuta des si
preinta o secretie naala abundenta. 7neori bolnavul are
accese de astm, febra ridicata si iritatii ale pielii.
a/ !9ratament cu ceai de urica
Infuia se obtine dintr!o lingurita de frune la ,LK ml de apa
clocotita. #e consuma ilnic M!B cani de ceai, baut cu îng%itituri
mici.
b/ !9ratament cu ceai preparat dupa reteta'
!)rune de cimbru !2K g
!)rune de cimbru de gradina!2K g
!)lori de levantica !2K g
!)rune de mag%iran !2K g
!@uguri florali de portocal amar !2Kg
Infuia se va prepara dintr!o lingura din amestecul vegetal bine
maruntit si omogeniat în ,LK ml de apa clocotita.
Ceaiul se va bea caldut, înainte de culcare.
@aurice @essGguG si @ic%el 4ontemps recomanda cure de
lunga durata cu acest ceai la care mai indica a se lua dimineata
si la prân, înainte de mese câte 1 capsula de eucalipt si de
menta dulce.
1,A. <uta
<uta este o afectiune +adesea ereditara/ datorata unei tulburari
în metabolismul acidului uric si survine aproape e>clusiv la
barbati.
#e manifesta prin crie de artrita acuta localiata mai ales la
articulatia metatarso!falangiana a %alucelui sau prin depoite
subcutanate de urati +tofi/, mai ales periarticular. 3a gutosi,
concentratia de acid uric în sânge este crescuta.
9ratamentul cu plante medicinale se face cu' mesteacan,
merisor, porumbar, pir, papadie, urica, frasin, iarba mare,
catina, ienupar.
a/ !9ratament cu ceai de papadie
Infuia se prepara din , lingurite de planta în ,LK ml de apa
clocotita. #e beau ,!M cani de ceai pe i. #e mai recomanda a se
mânca ilnic1K plante de papadie culese în timpul înfloririi.
Fitoterapie curs 61
b/ !9ratament cu ceai de ienupar
Infuia se prepara din K,L!1 lingurite de fructe de ienuper
drobite, în ,LK ml de apa clocotita. #e bea în cursul unei ile.
#e mai poate utilia si tinctura de ienupar obtinuta din ,K g de
pseudobace macerate . ile în 1KK ml de alcool. #e iau ,K!,L
de picaturi de ,!M ori pe i.
c/ ! 9ratament cu ceai din frune de mesteacan
Infuia se prepara din , lingurite de planta la ,LK ml de apa
clocotita. #e lasa ceaiul sa se raceasca pâna la BKK C si i se
adauga un vârf de cutit de bicarbonat de sodiu si se lasa în
repaus 2 ore. Ceaiul astfel preparat se bea în doua reprie, la o
distanta de B ore între ele.
d/ !9ratament cu ceai din frune de urica
Infuia se prepara din 1!, lingurite de planta la ,LK ml de apa
clocotita. #e beau ,!M cani de ceai pe i.
1MK. Felmintiaa
6epreinta infectia organismului cu viermi, %elminti +tenie,
o>iuri, limbrici etc/
?lantele medicinale utiliate în tratamente sunt' afinul,
anasonul, cimbrisorul, cimbrul de cultura, coriandrul, g%intura,
iarba mare, macesul, sapunarita.
@odalitatile de a elimina din organism infectiile provocate de
limbrici au fost preentate în subcapitolul ,A – “Ascardioa”.
@odalitatile de a elimina din organism infectiile provocate de
o>iuri se
vor face în subcapitolul “">iuraa”, iar a
teniei în subcapitolul “9eniaa”.
1M1. Fematoame!vei “Contuii”
1M,. Femofilie
Femofilia este o boala ereditara legata de cromoomul se>ual
J, transmisa în mod recesiv de femei copiilor de se> masculin
si caracteriata prin întârierea coagularii sângelui si cu
tendinta de aparitie a unor %emoragii grave. 7n ca cunoscut de
copil bolnav de %emofilie îl repreinta mostenitorul tarului rus
5iculae al II!lea, tareviciul Ale>ei, care a mostenit aceasta
boala de la mama sa, printesa de Fessa.
)itoterapia se face cu urmatoarele plante medicinale' cretusca,
traista ciobanului, coada soricelului, coada calului, gutui.
a/ !9ratament cu ceai dupa reteta'
!Cretusca !LK g
!9raista ciobanului !LK g
! 8entrilica !LK g
! Coada soricelului !LK g
! Coada calului! LK g
Din amestecul vegetal se iau B lingurite care se oparesc cu 1KKK
ml de apa. #e beau minimum B cani de ceai pe i.
b/ !În caul de %emoragii cu eliminari de sânge pe gura
provocate de %emoragii ale cailor respiratorii +%emoptiii/ se
vor consuma infuie sau decoct de gutui.
Infuia se prepara din MKg flori de gutui la 1KKK ml de apa
clocotita. #e beau ,!M ceaiuriRi. #e poate face infuie si din
LKg de frune de plante la 1KKK ml apa clocotita.
1MM. Femoragie
Femoragia repreinta o scurgere de sânge în afara unui vas
sanguin, la suprafata corpului +%emoragie e>terna/
sau în interiorul corpului +%emoragie interna/.
#faturile pe care vi le dam în continuare se refera doar la
sângerarile mici, de mica importanta, la nivelul nasului sau al
gingiilor. Femoragiile grave se vor trata la spital cu asistenta
medicala de specialitate.
)itoterapia utilieaa' patlagina, salcia, ste:arul, tataneasa,
traista ciobanului, urica, coada calului.
a/ !9ratament cu suc de lamâie
?entru %emoragiile naale va recomandam a introduce în nas
mici tampoane îmbibate cu suc de lamâie.
b/ !9ratament cu ceai de patlagina
Infuia se pregateste dintr!o lingurita de planta în ,LK ml de apa
clocotita. se beau , cani de ceai pe i. Ca tratament e>tern se
pun aplicatii pe rani cu frune proaspete de patlagina drobite
în prealabil.
$>ista si tratamentul cu pulbere de patlagina si anume' se
administreaa ,!M vârfuri de cutit pe i.
c/ !9ratament cu ceai de urica
Infuia se prepara din 1!, lingurite de frune maruntite la ,LK
ml de apa clocotita. #e beau ,!M cani de ceai pe i.
d/ !9ratament cu ceai din coada calului
Infuia se obtine din 1!, lingurite de planta la ,LK ml de apa
clocotita. #e beau , cani de ceai pe i înainte de mese. Cu
ceaiul de coada calului se pot face spalaturi naale si se pot
aplica tampoane naale..
" alta metoda eficienta este aceea de a amesteca în mâncarurile
de la de:un si cina o lingura de pulbere de coada calului
deoarece aceasta este si un e>celent remineraliant.
e/ !9ratament cu ceai de tataneasa
Fitoterapie curs 62
#e beau ,!M cani de ceai pe i dintr!un decoct preparat din 1!,
lingurite de radacini maruntite la o cana de apa.
Atentie 0 Femoragiile mici, dar frecvente arata ca
dumneavoastra sunteti obosit, stresat, anemic. $ste necesar a
lua masuri pentru a preveni o îmbolnavire grava.
f/ !9ratarea %emoragiilor pulmonare
Aparitia unei %emoragii pulmonare este un simptom de boala
e>trem de grava.
9ratamentul pe care îl indicam este cu ceaiul preparat dupa
reteta'
!8âsc alb !BK g
!9roscot !BK g
!Coada calului!BK g
#e iau , lingurite de vâsc si se pun în -LK ml de apa rece si se
lasa la macerat . ore. Celelalte plante se amesteca în cantitatile
indicate. #e toarna -LK ml de apa clocotita peste M lingurite din
acest amestec vegetal si se lasa la infuat un minut. #e
amesteca maceratul cu infuia si se strecoara. #e beau M cani de
ceai cald pe i.
1MB. Femostatice
Femostaticele sunt substantele capabile sa opreasca o
%emoragie fie prin coagularea sângelui, fie printr!o
vasoconstrictie puternica.
Femostaticele pot actiona local +apa o>igenata, alaun/, sau prin
actiune vasoconstrictiva si pot fi administrate prin in:ectie în
ona %emoragiei sau intravenos +ergotina, vitamina O etc./.
?lantele medicinale cu caracter %emostatic sunt' patlagina,
porumbul,
rac%itanul, salcia, ste:arul, tataneasa, traista ciobanului,, urica.
1ML. Femoroii
Femoroiii sunt varicoitati sau dilatatiuni ale venelor ple>ului
perianal. $i apar cu o mai mare frecventa la oamenii în vârsta.
Ca forme se deosebesc' %emoroii e>terni, în afara orificiului
anal si %emoroii interni, în interiorul anusului.
?lantele medicinale utiliate în fitoterapie sunt' urica,
ang%inarea, cerentelul, coada calului, coada soricelului,
galbenelele, frasinul, nalba mare, pelinul, plopul negru, salcia,
ste:arul, troscotul, tataneasa.
Ca tratamente se recomanda' ceaiuri, bai de seut, comprese în
ona afectata.
a/ !9ratament cu ceai dupa reteta'
! Coa:a de crusin ! 1K g
! 9intaura ! Lg
! 6event ! Lg
! Coada soricelului ! Lg
#e prepara un decoct cu o lingurita din amestecul vegetal la ,LK
ml de apa.
D.<r.Constantinescu si $lena @aria Fateganu recomanda a se
bea ,!M cani de ceai pe i.
b/ !9ratament cu ceaiul dupa reteta'
! )lori de nalba de padure !1KK g
!Coada soricelului +planta fara radacini/ !,KK g
! )rune de mag%iran ! 1KK g
! )lori de iarba neagra !1KK g
Ceaiul se prepara din B linguri luate din amestecul vegetal
maruntit si omogeniat si care se lasa la infuat 1L minute într!
un litru de apa clocotita. #e beau ilnic B cani de ceai.
c/ !9ratament cu cataplasme cu flori de lumânarica alba
#e fierbe un pumn de flori în ,LK ml de apa. #e va face o
cataplasma utiliând o pâna sau un tifon si se aplica pe
%emoroii. "ri de câte ori se usuca, cataplasma se va înmuia cu
ceaiul ramas.
9ratamentul are o actiune locala puternic anticongestiva.
d/ !9ratament cu ceai de tataneasa
Decoctul se prepara dintr!o lingurita de radacina maruntita
fiarta ,K!MK de minute în ,LK ml de apa. se beau ,!M cani de
ceai pe i.
?entru baile de seut se prepara un decoct din B!L linguri de
radacina maruntita la ,LK ml de apa. #e fierbe ceaiul ,K!MK de
minute, dupa care se toarna în baia de seut. #e fac , bai de
seut pe i. #e pot pune si comprese pe locul afectat.
e/ !9ratament cu ceai de marar
Infuia se prepara din 1!, lingurite din planta +partea aeriana
fara radacini/ oparite cu ,LK ml de apa clocotita. se beau , cani
de ceai pe i.
?entru baile de seut se foloseste un ceai preparat din B!L
linguri de planta la ,LK ml de apa clocotita care se toarna în
baia de seut. #e fac 1!, bai de seut pe i, din care una, seara
la culcare.
f/ !4aie de seut cu ceai dupa reteta'
!)lori de musetel !L linguri
!)rune de frasin !L linguri
!?elin !L linguri
!Coa:a de ste:ar !L linguri
Întreaga cantitate se va opari cu L litri de apa clocotita. #e va
face baie de seut cu întreaga cantitate de ceai, timp de 1K!1L
minute, pastrând temperatura la M2!M-
K
C. #e fac , bai de seut
pe i, dincare una seara, înainte de culcare. Înainte de fiecare
baie de seut se va face o spalare atenta a onei anale.
9ratamentul cu bai se va efectua pâna la descongestionarea
totala a %emoroiilor.
Fitoterapie curs 63
g/ !9ratament cu ceai la>ativ anti%emoroidal ?lafar
Decoctul se prepara din , lingurite de plante în LKK ml de apa.
#e beau , cani pe i. ?rima cana de ceai se va bea dimineata, pe
stomacul gol, iar cea de a doua seara, la culcare.
1M2. Fepatita
Fepatita este o afectiune inflamatorie a ficatului, de origine
to>ica sau infectioasa. )ormele to>ice sunt provocate de to>ine
care contin' arsenic, fosfor, cloroform etc. Cea mai raspândita
este %epatita de origine virala produsa de virusii A sau 4.
?lantele medicinale utiliate în tratamente sunt' sunatoarea,
ang%inarea, sulfina, cicoarea, crusinul, isopul, mesteacanul,
musetelul, papadia, porumbul, rostopasca, sc%inelul,
armurariul.
a/ !9ratament cu ceai de ang%inare
#e prepara o infuie din , lingurite de frune la LKK ml de apa
clocotita. Ceaiul se îndulceste cu miere de albine. #e bea o cana
de ceai pe stomacul gol, dimineata, dupa care se sta culcat pe
partea dreapta MK de minute în repaus. 6estul de ceai se bea în
cursul unei ile, cu o ora înaintea meselor
b/ !9ratament cu ceai de armurariu
Infuia se prepara cu M lingurite de fructe drobite la LKK ml de
apa clocotita. ?rima cana de ceai se va bea dimineata pe
stomacul gol, dupa care se va sta în repaus MK de minute, culcat
pe partea dreapta. A doua cana de ceai se va bea fragmentat,
dupa mesele principale. Cura dureaa 1L ile, cu o paua de
doua saptamâni.
Atentie0 #e va face tratamentul cu precautie, deoarece poate
avea efecte secundare pentru pacientii %ipertensivi.
c/ !9ratament cu ceai de sunatoare
Infuia se obtine dintr!o lingurita de planta oparita cu ,LK ml de
apa clocotita. #e beau ,!M cani de ceai pe i.
d/ !9ratament cu ceai dupa reteta'
!#ulfina !LK g
!Cimbrisor !LK g
!Coada soricelului !MK g
!6ostopasca !,K g
!#unatoare !LK g
Infuia se prepara dintr!o lingurita de amestec vegetal oparit cu
,LK ml de apa clocotita. =ilnic, se beau , cani de ceai cald,
îndulcit cu miere de albine.
e/ !9ratament cu ceai din trifoiste de balta
Infuia se prepara din 1!, lingurite de planta la ,LK ml de apa
clocotita. #e beau , cani de ceai pe i. Acest ceai stimuleaa
functiile ficatului si este indicat în tratarea %epatitei epidemice.
f/ !9ratament cu ceai de catina alba
Infuia se prepara din doua linguri de fructe drobite la LKK ml
de apa clocotita. #e lasa ceaiul la infuat ,L!MK de minute. #e
bea fractionat în cursul unei ile.
1M-. Fernie
Fernia este o afectiune produsa de iesirea unui viscer +intestin
etc./ din cavitatile naturale ale organismului, sub învelisurile
corpului, sau trecerea unui viscer dintr!o cavitate într!alta.
+$>emplu' în caul %erniei diafragmice are loc trecerea
viscerelor din abdomen în cavitatea toracica/.
?lantele utiliate în tratamente' troscot, cretisoara, traista
ciobanului, ova.
a/ !9ratament dupa abatele #ebastian Oneipp
3a copii se recomanda a se face ilnic o baie de ova si
aplicarea de comprese reci pâna la vindecare.
9ot Oneipp recomanda pentru a vindeca o %ernie de curând
aparuta sa se frece locul bolnav cu untura de vulpe si un
plasture de pacura.
b/ !9ratament cu ceai de troscot
?entru bai locale si cataplasme se va utilia un decoct preparat
din M linguri de planta la cana cu apa clocotita.
1M.. Ferpes
Ferpesul repreinta a afectiune cutanata acuta virala care apare
sub forma unei eruptii cu veicule mici transparente, adesea
grupate pe un fond rosu. 3ocaliarea %erpesului se face în
general în :urul gurii si a nasului sau în ona genitala.
)itoterapia se face cu' brustur, salvie, coada calului, sovârv.
9ratamentul se face prin comprese si badi:onari.
a/ !9ratament cu ceai de brusture
Decoctul se prepara din B linguri de radacini maruntite fierte cu
MKK ml de apa.
#e pun comprese reci sau se fac tamponari de mai multe ori pe
i.
b/ !9ratament cu ceai preparat dupa reteta'
!#ovârv +planta fara radacini/ ! 2K g
!Coada calului +planta fara radacini/ ! 2K g
! )rune de pir ! 2K g
! )rune de salvie ! 2K g
!)umarita +planta fara radacini/ ! 2K g
#e iau L linguri din amestecul vegetal si se fierb , minute în
1KKK ml de apa. #e lasa la infuat 1K!1L minute. #e beau B cani
de ceai pe i, între mese.
Fitoterapie curs 64
1MA. Fipercolesterolemie
Fipercolesterolemia repreinta o crestere peste limitele normale
a cantitatii de colesterol în sânge +normal' 1,, – 1,. g la litru/.
Cresterea cantitatii de colesterol în sânge duce la depoitarea de
grasimi pe peretii interiori ai arterelor, ceea ce provoaca
marirea presiunii arteriale si de aici apar accidentele cerebrale
sau coronariene.
?lantele medicinale recomandate în tratamente sunt' patlagina,
ang%inarea, mesteacanul.
a/ !9ratament cu ceai de ang%inare
#e prepara o infuie din , lingurite de planta la LKK ml de apa
clocotita. #e bea dimineata, pe stomacul gol, o cana de ceai,
dupa care se sta în repaus culcat pe partea dreapta MK de minute.
6estul de ceai se va bea cu MK de minute înainte meselor
principale. #e fac cure de ,K!MK de ile, cu MK de ile paua.
b/ !9ratament cu ceai de patlagina
Infuia se prepara dintr!o lingurita de frune la ,LK ml de apa
clocotita. #e beau , cani de ceai pe i.
c/ !Arcadie ?erceH recomanda ceaiul dupa formula
!)rune cu radacini de sapunarita !1K g
!)lori de galbenele !1K g
!6adacini de brusture !,K g
!Coi de cirese !MK g
!)rune sau radacini de cocoare salbatica !,K g
!?astai uscate de fasole
!,K g
!<râul potârnic%ii !,K g
!8ulturica !,K g
!)rune de ang%inare !,K g
!)rune de cretusca !,K g
Ceaiul se obtine din B linguri de amestec vegetal bine maruntit
si omogeniat, fierte timp de M minute în 1KKK ml de apa. #e
lasa la infuat 1L minute. #e beau ,!M cani de ceai pe i. Acest
ceai are rolul de a diminua cantitatea de colesterol din sânge.
1BK. Fiper%idroa +transpiratie e>cesiva/
Fiper%idroa repreinta o afectiune manifestata printr!o
transpiratie anormal de abundenta, localiata pe mâini, pe
picioare etc. sau este generaliata.
?lantele medicinale utiliate terapeutic sunt' ste:arul, nucul,
coada calului, salvia, pirul.
a/ !9ratament cu ceai de nuc
Ceaiul se prepara din LK!1KK g de frune de nuc maruntite,
oparite cu M!B litri de apa clocotita. #e fac bai de mâini sau de
picioare în fiecare seara.
b/ !9ratament cu ceai de ste:ar
Decoctul se prepara din M lingurite de coa:a pisata care se fierbe
în ,LK ml de apa. #e fac ilnic, înainte de culcare, bai de mâini
sau de picioare.
c/ !9ratament cu ceai dupa reteta'
! )rune de nuc ! AK g
! )rune de salvie ! MK g
! Coada calului !AK g
! 6iomi de pir !AK g
Decoctul se prepara dintr!o lingura de amestec vegetal bine
maruntit si omogeniat care se fierbe 1L minute, la foc potolit,
în ,LK ml de apa. #e beau 1!M cani de ceai pe i.
1B1. Fipertensiune arteriala
Fipertensiunea repreinta o afectiune treca!toare sau
permanenta, care consta în cresterea tensiunii arteriale peste
valorile normale. Cifrele normale ale tensiunii arteriale sunt'
ma>ima – 1LR adica 1LK mm coloana de mercur si minima
ARadica AK mm coloana de mercur. ?este aceste limite apare
%ipertensiunea arteriala care se datoreaa unor factori
complecsi de natura nervoasa, vasculara, renala, glandulara etc.
)itoterapia se face cu urmatoarele plante medicale' vâsc,
troscot, pir, isop, mesteacan, odolean, porumbar, sulfina, talpa!
gâstei, paducel, patlagina, traista ciobanului.
a/ !9ratament cu frune de vâsc
#e lasa peste noapte +cca . ore/ la macerat , lingurite de frune
de vâsc în LKK ml de apa rece. Dupa filtrare, maceratul se
îndulceste si se bea în cursul unei ile. #e fac cure de 1K ile si
se vor controla ilnic valorile tensiunii arteriale. În ca de
aritmii se întrerupe tratamentul.
#e poate utilia si praful de frune maruntite în cantitate de 1!,
vârfuri de cutit pe i.
b/ !9ratament cu ceai de isop
Infuia se prepara din 1!, lingurite de planta la ,LK ml de apa
clocotita. #e beau , cani de ceai pe i, îndulcit cu miere de
albine.
c/ !9ratament cu ceai de paducel
Infuia se prepara dintr!o lingurita de planta la ,LK ml de apa
clocotita. Ceaiul se bea în cursul unei ile
d/ !9ratament cu macerat dupa reteta'
!)lori de paducel !1K g
!)rune de vâsc !1K g
!7sturoi pisat !1K g
#e iau , lingurite din amestecul de mai sus si se lasa la macerat
în LKK ml de apa timp de . ore. #e beau , cani pe i.
e/ !9ratament cu ceai de usturoi
Fitoterapie curs 65
#e piseaa .K g de usturoi si se opareste cu ,LK ml de apa
clocotita. #e tine la fiert timp de un minut. #e consuma într!o
i. #e fac cure de MK de ile.
f/ !9ratament cu ceai preparat dupa reteta'
!@uguri florali de portocal amar !-Lg
!)rune de menta dulce !-L g
!)lori de levantica !-L g
!)rune de maslin !-L g
!Cretusca +planta fara radacina/ !1LK g
Ceaiul se prepara dintr!o lingura de amestec vegetal bine
maruntit si omogeniat în ,LK ml de apa clocotita. #e lasa la
infuat L!1K minute. #e bea, seara, înainte de culcare, o cana de
ceai cald.
g/!9ratament cu ceai dupa reteta'
! )lori de arnica !1Lg
!)lori si frune de sunatoare !BLg
! )lori de coada soricelului !BLg
Ceaiul se prepara din M lingurite luate din amestecul vegetal
peste care se toarna LKK ml de apa clocotita si se lasa sa stea 1
minut. #e beau ,!M cani de ceai cald ilnic.
1B,. Fipertiroidism
Fipertiroidismul apare ca o %iperfunctie a glandei tiroide si
duce la tulburari importante cu slabire +boala 4asedoT/.
9ratamentele se fac cu ceaiuri si bai.
a/ !9ratament cu bai cu e>tract din ace de pin
3a o baie se vor utilia 1LK g e>tract de ace de pin.
4aia se va face la M2!M.KC si va dura 1L!,K minute. #e fac cure
de 1L ile, de M!B ori pe an, cu paue între ele.
b/ !9ratament cu ceai sedativ !?lafar
Infuia se prepara din , lingurite de plante la ,LK ml de apa
clocotita. #e beau 1!, cani de ceai pe i din care una, seara,
înainte de culcare.
1BM. Fipoacuie
Fipoacuia repreinta o afectiune care consta în scaderea
acuitatii auditive. ?oate fi partiala sau totala si apare din motive
diferite'
1/
– cauata de o leiune a aparatului de transmitere a sunetului
+urec%ea e>terna si medie/ &
,/
– a aparatului de perceptie +urec%ea interna, learea nervului
auditiv/&
M/
– a ambelor aparate de la “1” si “,”&
B/
– din caua unor leiuni a centrului auditiv din bolul temporal
al scoartei cerebrale.
?lanta medicinala utiliata este salvia.
1BB. Fipocalcemie
Fipocalcemia este o afectiune care consta în scaderea calciului
din sânge sub limitele normale. $a apare în insuficienta
paratiroidiana, tetanie, ra%itism, nefrita, scorbut etc. #e trateaa
cu ceaiuri de' maces, catina, ciubotica cucului, roinita si cu bai
tonifiante cu ceai de frune de nuc.
1BL. Fipotensiune
Fipotensiunea este o afectiune care se manifesta prin scaderea
tensiunii arteriale sub limite' ma>ima nu depaseste
1K +adica 1KK mm coloana de mercur/ si minima 2,L +adica 2L
mm coloana de mercur/. #e manifesta prin puls slab, e>tremitati
reci, verti:uri, palpitatii, lesinuri si tulburari de vedere.
)itoterapia recomanda urmatoarele plante medicinale'
romarin, salvie, menta dulce, vâsc.
a/ !9ratament cu ceai de romarin
Infuia se prepara din 1K!1, g de frune de romarin la ,LK ml
de apa clocotita. #e mai utilieaa în tratament si tinctura cu
1KQ planta în 1KK ml de alcool de -KK. #e fac cure de MK de
ile, prin administrarea de ,K!BK picaturi pe i.
b/ !9ratament cu ceai preparat dupa reteta'
!)rune de romarin !1LK g
!)rune de salvie !1LK g
!)rune de menta dulce !-Lg
Din amestecul vegetal bine omogeniat se ia o lingura si se
fierbe un minut în ,LK ml de apa. #e lasa la infuat 1K!1L
minute. #e beau dimineata si seara câte o cana de ceai îndulcit
cu miere de romarin.
.A
Fitoterapie curs 66
c/ !9ratament cu ceai preparat dupa reteta'
! )lori de galbenele ! MK g
! )rune de urica ! MK g
! )lori de paducel ! MK g
! 8âsc alb ! MK g
?este trei lingurite de vâsc alb se toarna -LK ml de apa rece si
se lasa la macerat . ore. Din restul de plante se face o infuie
din M lingurite de amestec la -LK ml de apa clocotita. Dupa o
infuare de L minute se amesteca cu maceratul si se filtreaa.
#e beau ilnic M cani de ceai cald.
d/ !9ratament cu ceai dupa reteta'
! 8âsc alb ! BK g
! Coada soricelului ! BK g
! )rune de romarin ! BK g
! )lori de paducel ! BK g
#e iau trei lingurite de vâsc alb, se toarna peste ele -LK ml de
apa rece si se lasa la macerat . ore. Din amestecul de plante al
retetei se face o infuie din M lingurite de amestec la -LK ml de
apa clocotita. Dupa o infuare de L minute se amesteca cu
maceratul si se filtreaa. #e beau ilnic M cani de ceai cald.
1B2. Fipotiroidism
Fipotiroidismul este o boala caracteriata prin insuficienta
glandei tiroide. $a duce la tulburari de crestere. #e recomanda a
se consuma' ova si alge.
$ste contraindicat a se consuma ' mustar si ridic%i negre.
9ratamentul se face cu un decoct preparat dintr!o parte
laminariu sau iarba de mare +alge/ la 1K parti de apa, lasate la
macerat B ore si apoi fierte si filtrate sau decoct cu o lingurita
de plante la ,LK ml de apa. #e fierbe L minute. #e beau B cani
pe i.
1B-. Icter +galbinare/
Icterul este o coloratie galbena a tegumenelor si a mucoaselor
datorata impregnarii tesuturilor cu pigmenti biliari. ?rincipalele
caue sunt afectarea celulelor %epatice +icterul din %epatite,
ciroe, unele into>icatii/, obstructia cailor biliare e>tra%epatice,
distrugerea masiva a globulelor rosii +%emolia/. În popor
aceasta afectiune se numeste galbinare.
$>ista trei forme de icter'
1!icter %epatic – datorat unor leiuni ale ficatului, provocate de
infectii +icter epidemic, febra galbena, into>icatii cu arsen
fosfor, alcool etc/ !sau procese tumorale +cancer %epatic sau
metastae %epatice ale altor tumori/ &
,!icter mecanic – produs prin
înc%iderea cailor biliare, de
calculi, cancer etc.&
M!icter %emolitic – aparut în urma unui proces de %emolia în
organism.
)itoterapia apeleaa la tratamente cu rostopasca.
#e prepara o infuie dintr!o :umatate de lingurita de planta la
,LK ml de apa clocotita. #e bea în cursul unei ile.
1B.. I%tioa
I%tioa repreinta o inflamatie cutanata caracteriata printr!o
îngrosare difua si generaliata a pielii, ceea ce îi da un aspect
uscat si rugos, amintind de solii de peste. $a se devolta
progresiv de la nastere.
Ca tratament se recomanda ungerea de doua ori pe i a onei
afectate cu ulei de catina.
1BA. Impetigo +?ecingine/
Impetigo este o inflamatie cutanata superficiala, contagioasa,
cauata de germeni piogeni +stafilococi sau streptococi/ ,
caracteriata prin pustule care au tendinta e>tensiva si care se
acopera de cruste groase galbui.
?lantele medicinale utile în tratamente sunt' rostopasca, salvia,
menta, romarinul, trei frati patati, musetelul, nalba.
a/ !9ratament cu ceai preparat dupa reteta'
! )rune de salvie !1,K g
! )rune de menta dulce !2Kg
! )rune de romarin ! 1,K g
!3amâita +planta fara radacina/!1,K g
!)lori de trei frati patati ! MK g
! 7rica moarta alba ! 2K g
Din amestecul vegetal bine maruntit si omogeniat se iau B
linguri care se oparesc cu 1KKK ml de apa. #e lasa la infuat 1L
minute. #e beau B cani de ceai pe i, între mese, în cure de MK
de ile. #e fac B cure pe an, cu paue între ele de , luni.
b/ !9ratament cu capsule @aurice @essGguG si @ic%el
4ontemps recomanda a se lua'
!la prân si seara, înainte de a mânca' , capsule de comple>
AD5 S multiaminoacii&
!la prân si seara, în timpul mesei, , capsule de
AD5Svitaminele A si D.
c/ !9ratament cu rostopasca
Infuia se prepara dintr!o :umatate de lingurita de planta la ,LK
ml de apa clocotita. Ceaiul se bea în cursul unei ile. Ca
unguent se utilieaa un preparat din MK g de pulbere de planta,
1L g de lanolina si 1K picaturi de acid fenic. #e pun pansamente
care se sc%imba la 1!M ile.
5ota 0 5u se vor utilia crUme decât pe baa de e>tracte
vegetale din musetel sau nalba.
Fitoterapie curs 6&
1LK. Impotenta +se>uala/
Impotenta se>uala repreinta imposibilitatea îndeplinirii în mod
normal a actului se>ual.
?lantele medicinale utiliate în fitoterapie sunt' ginseng,
scortisoara, ienuper, pin, %amei, cimbru, romarin.
a/ !9ratament cu ceai preparat dupa reteta'
!)rune de cimbru !1,K g
!)rune de cimbrisor ! 2K g
!)rune de cimbru de gradina! MK g
!)rune de romarin ! 2K g
!)rune de frag ! 2K g
!)rune de menta piperata ! 2K g
Din amestecul vegetal de mai sus se va lua o lingura care se va
fierbe timp de un minut în ,LK ml de apa. #e infueaa 1K!1L
minute.
Acest ceai va va înlocui cafeaua.
b/ !9ratament cu ginseng
“6egele plantelor medicinale”, ginsengul este cel mai bun tonic
al organismului.
#e recomanda a se lua doe mici, ilnic într!o perioada lunga de
timp. 9ratamentul cu ginseng tonifica organismul, stimuleaa
activitatea plamânilor si a splinei, %raneste fluidele vitale,
ec%ilibraa energiile interne, ridica nivelul energetic în
meridiane, sustine imunitatea, intensifica circulatia cerebrala,
încetineste procesul de îmbatrânire.
c/ !9ratament cu pulbere din coarne de cerb
$ste unul din cele mai folosite în farmacopeea c%inea. ?entru a
avea eficienta ma>ima, cornul de cerb se taie când este tânar,
plin de sânge si cu %ormoni. În combinatie ci ginsengul,
pulberea din corn de cerb este un adevarat eli>ir se>ual.
d/ !9ratament cu ceai de coaca negru
Infuia se prepara din , lingurite de frune la ,LK ml de apa
clocotita. #e beau M cani de ceai pe i, în cure de L!2 luni.
e/ !9ratament cu ceai conform retetei
!Asudu calului +planta fara radacini/ !L g
! 9uberculi de bu:orei ! Lg
!Inflorescente de morcovi de câmp ! Lg
!9uberculi de poroinic ! Lg
!?lanta si semninte de sc%induf ! L g
! 6adacina de telina ! Lg
! )rune de priboi ! Lg
Infuia se prepara dintr!o lingurita de plante bine maruntite si
omogeniate în ,LK ml de apa, ceaiul fierbându!se un minut.
#e iau 2!. linguri pe i. Cura este de BK de ile.
f/ !9ratament cu macerat din brânca!ursului
@aceratul se prepara din LK g de frune, fructe si radacini din
brânca!ursului puse la macerat ,B de ore în 1KKK ml de apa. #e
beau .K!1KK ml înainte de mese.
1L1. Inapetenta
Inapetenta repreinta diminuare a apetitului, de pierdere a
poftei de mâncare.
)itoterapia se baeaa pe urmatoarele plante medicinale'
angelica, cimbru, urica, obligeana, busuioc, cimbru, gentiana.
a/ !9ratament cu ceai de urica
Infuia se prepara prin fierberea timp de un minut a 1!,
lingurite de planta în ,LK ml de apa. se consuma 1!, cani de
ceai pe i.
b/ !9ratament cu ceai de obligeana
Decoctul se prepara prin fierberea timp de L minute a unei
lingurite de riomi drobiti cu ,LK ml de apa. #e bea în cursul
unei ile, înainte de mese.
#e poate utilia si tinctura preparata din ,K de planta, macerata
. ile în 1KK ml de alcool. #e iau ,K de picaturi înainte de
mesele principale.
c/ !9ratament cu ceai dupa formula'
!)rune de cimbru !MK g
!#eminte de fenicul !MK g
!6adacini de gentiana !MK g
! )rune de trifoiste de balta !MK g
!)rune de busuioc !MK g
!#eminte de c%imen !MK g
!)umarita +planta fara radacina/ !2K g
Din amestecul vegetal se iau , lingurite la o cana de apa
clocotita. se va infua 1K!1L minute. #e beau , cani de ceai pe
i, una înainte de prân si alta înainte de cina.
d/ !9ratament cu capsule
#e vor administra în timpul meselor principale , capsule de
angelica, iar dupa fiecare masa principala , capsule de
comple>!protide.
1L,. Indigestie
Indigestia repreinta o tulburare gastro!intestinala trecatoare
tradusa printr!o senatie de :ena, greutate epigastrica, însotita
de greturi si varsaturi.
În tratamente se vor utilia urmatoarele plante medicinale'
menta, musetelul, angelica, busuiocul, mag%iranul.
Fitoterapie curs 6)
a/ !9ratament cu ceai de menta
Infuia se prepara din1!, lingurite la ,LK ml de apa clocotita.
#e beau 1!, cani pe i, cu îng%itituri mici. Ca antivomitiv ceaiul
se bea rece.
b/ !9ratament cu ceai dupa reteta'
!)rune de busuioc !2K g
!)lori de musetel !2K g
!)rune de mag%iran !2K g
!)rune de menta !2K g
!)rune de verbina mirositoare ! MK g
Ceaiul se prepara din , lingurite luate din amestecul vegetal
bine maruntit si omogeniat la ,LK ml de apa clocotita. #e pot
face cure de ,1!MK de ile.
?entru ca infuia sa fie mai eficienta, se recomanda a se lua si o
capsula de angelica.
1LM. Infectie
Infectia repreinta o invadare a organismului uman de un agent
strain viu +bacterie, virus, ciuperca, parait/ capabil sa se
multiplice local, precum si modificarile patologice reultate.
Infectia apare prin' contact direct, apa, alimente, insecte etc.
?lantele medicinale utiliate în tratamente sunt' afinul,
albastrelele, busuiocul, ciubotica!cucului, coada calului, coada
soricelului, dudul, ienuperul, levantica, musetelul, nalba mare,
nucul, plamânarica, plopul negru, porumbarul, scaiul vânat,
socul, sulfina, traista ciobanului, trei frati patati, meurul.
În general, tratarea infectiilor a fost preentata în subcapitolele
anterioare si anume'
a/– infectia urinara !Cistita +L1/&
b/ – infectia oculara ! 4lefarita +M-/ si Con:unc!tivita +2K/&
c/ – infectia intestinala !Colita +LA/
d/ !infectia cailor respiratorii – <uturai +1,-!1,./.
1LB. Inflamatie
Inflamatia repreinta un ansamblu al reactiilor care se produc în
organism ca raspuns la actiunea iritanta sau perturbatoare creata
de diversi factori +microorganisme patogene, agenti fiici sau
c%imici/ . #emnele specifice sunt febra, durerea, roseata si
tumefactia.
a/ !9ratarea inflamatiei oc%ilor +con:unctivita/
De mai multe ori pe i se va pulveria în oc%i apa de albastrele.
Apa de albastrele se obtine prin distilarea florilor proaspete de
albastrele.
b/ !9ratarea inflamatiei anusului
#e va face cu baie de seut în care se va adauga ceaiul obtinut
din fierberea timp de 1K minute a doua mâini de coada calului
într!un litru de apa..
c/ !9ratarea inflamatiei cavitatii bucale
#e va face cu ceai de sclipeti preparat prin fierberea în ,LK ml
de apa, L!1K minute, a unei lingurite de radacini maruntite. Din
doua în doua ore se clateste gura cu acest ceai si se va face
gargara prelungita.
d/ !9ratarea inflamatiei mucoasei cavitatii bucale 8ei
<ingivita .
1LL. Insolatie
Insolatia repreinta o consecinta a unei e>puneri prelungite la
raele soarelui. ?ot aparea arsuri cutanate în regiunile
descoperite ale corpului, o con:unctivita grava si alterari
retiniene, asociate cu febra si iritatie meningiala +cefalee,
varsaturi etc./. În functie de afectiunea contactata se va aplica
tratamentul.

1L2. Insomnie
Insomnia este o afectiune manifestata prin imposibilitatea sau
dificultatea de a adormi.
)itoterapia apeleaa la calitatile specifice ale plantelor
urmatoare' %amei, mag%iran, odolean, salcie, sulfina, tei,
levantica.
a/ !9ratament cu conuri de %amei
Într!un saculet de tifon se pun conuri de %amei. Înainte de
culcare, saculetul cu conuri de %amei se aseaa lânga perna
pacientului.
b/ !9ratament cu ceai de levantica
Infuia se prepara dintr!o lingurita de planta la ,LK ml de apa
clocotita. #e beau ,!M cani de ceai pe i, din care una înainte de
culcare.
c/ !9ratament cu capsule
Dimineata si la prân, dupa mese, se iau' o capsula de musetel
mare, o capsula de tei, o capsula de sulfina.
d/ !9ratament cu ceai de tei
Ceaiul se prepara din 1!, lingurite de flori de tei oparite cu ,LK
ml de apa clocotita. #e beau ,!M cani de ceai pe i din care una
înainte de culcare.
e/ !9ratament cu flori de levantica
Într!un saculet din tifon se pun flori de levantica. Înainte de
somn se aseaa saculetul cu flori de levantica lânga perna
bolnavului.
f/ !9ratament cu ceai dupa reteta'
!6adacina de valeriana ! BL g
! 6adacina de angelica ! BL g
Fitoterapie curs 61
! )rune de menta ! MK g
! )rune de trifoiste ! MK g
Din amestecul vegetal maruntit si omogeniat se ia o lingurita
care se va fierbe timp de L!1K minute, în ,LK ml de apa. ?entru
a trata insomnia asociata cu afectiuni ale stomacului si ale
veicii biliare se beau ilnic 1!, cani de ceai cald.
g/ !9ratament cu ceai dupa reteta'
!6adacini de valeriana !MKg
!6adacini de ciuboticacucului ! -,L g
!)lori de ciubotica!cucului !1L g
!#coarta de radacina de dracila !1L g
! )rune de mag%iran !MKg
Din amestecul vegetal maruntit si omogeniat se va lua lua o
lingurita si se va fierbe în ,LK ml de apa timp de L!1K minute.
#e beau ilnic 1!, cani de ceai cald, îng%ititura cu îng%ititura.
$ste indicat ca acest ceai sa fie utiliat în tratarea insomniilor
asociate cu dureri de cap, seara.
5ota 0 În timpul tratamentului se va întrerupe total consumul de
alcool, tutun si cafea.
1L-. Insuficienta
Insuficienta repreinta starea deficitara a unui organ sau a unei
glande care nu mai este capabil+a/ sa!si îndeplineasca functiile
în mod normal.
A ! Insuficienta cardiaca
$ste o stare patologica în care inima nu poate face fata
necesitatilor de sânge ale organismului, nici când acesta este în
repaus.
Insuficienta cardiaca poate fi tratata cu ceaiuri de' paducel,
traista ciobanului, %rean.
a/ !9ratament cu ceai de paducel
Infuia se obtine dintr!o lingurita de flori sau de fructe oparite
cu ,LK ml de apa. #e bea fractionat în cursul unei ile.
b/ ! 9ratament cu ceai din traista ciobanului
Infuia se obtine dintr!o lingurita de planta la ,LK ml de apa
clocotita. #e beau , cani de ceai pe i.
Insuficienta cardiaca poate provoca acumulare de lic%id în
plamâni, rinic%i, picioare, acumulare numita edem.
#imptomul principal al afectiunii este tusea frecventa.
9ratamentul se face cu ceaiuri din ' %amei, paducel, unguras,
coada calului, mesteacan, dovleac, urica, patlagina, maces.
?entru tratarea edemului propunem urmatoarele'
a/ !@aria 9reben recomanda ceaiul dupa formula'
!7nguras !1L g
!Conuri de %amei !1L g
!)ructe de paducel !LK g
#e ia o lingurita din amestecul vegetal peste care se toarna ,LK
ml de apa clocotita si se infueaa L!1K minute.
#e bea ilnic o cana de ceai cald, îng%ititura cu îng%ititura.
b/ !9ratament cu ceai din coada calului
#e prepara un decoct dintr!o lingurita de planta la ,LK ml de
apa. #e bea ceaiul în cursul unei ile.
c/ !9ratament cu ceai din osuliepurelui
Decoctul se prepara prin fierberea la foc moale a B linguri de
radacina din osul!iepurelui în 1KKK ml de apa, timp de MKde
minute. #e beau M!B cani de ceai pe i.
4 ! Insuficienta coronariana
$ste caracteriata prin deec%ilibrul absolut sau relativ între
aportul de sânge o>igenat si nevoile miocardului, datorate unei
strâmtorari organice sau spasmotice a coronarelor, care pot
determina criele de angina pectorala, sindromul intermediar si
infarctul micocardic.
#e fac tratamente cu urmatoarele plante medicinale' g%impe,
rostopasca, paducel, talpa gâstei, levantica, %amei, coada
soricelului, valeriana, menta.
a/ !9ratament cu ceai de g%impe
Decoctul se prepara din , lingurite de frune de g%impe la ,LK
ml de apa.. #e beau , cani de ceai pe i. Ceaiul este recomandat
în tratamente caci el evita tromboele în infarct.
b/ !9ratament cu ceai de rostopasca
Infuia se prepara dintr!o :umatate de lingurita de planta în ,LK
ml de apa clocotita. #e bea din M în M ore, câte o lingura de ceai.
6ostopasca este un e>celent vasodilatator coronarian.
c/ !9ratament cu ceai de paducel
Infuia se obtine dintr!o lingurita de planta la ,LK ml de apa
clocotita.
Ceaiul se bea în timpul criei, sau preventiv în cursul unei ile.
C ! Insuficiente vitaminice
Apar ca urmare fie a unei alimentatii lipsite de vitamine, fie a
unor tulburari de resorbtie în organism.
9ratamentul se face prin alimentatie corepunatoare si prin
ceaiuri de' catina, paducel, urica, maces.
a/ !9ratament cu ceai de paducel
Fitoterapie curs &3
#e prepara o infuie cu o lingura de fructe de paducel la o cana
de apa clocotita. #e bea în cursul unei ile,din care 1RM seara
înainte de culcare.
b/ !9ratament cu ceai de catina
Decoctul se obtine din 1!, lingurite de fructe drobite în ,LK ml
de apa. #e beau ,!M cani de ceai pe i.
c/ !9ratament cu ceai de urici
Infuia se prepara din , lingurite de frune oparite cu ,LK ml de
apa clocotita. #e beau ,!M cani de ceai pe i.
d/ !9ratament cu ceai dupa reteta'
!)ructe de macese !.K g
!)ructe de catina alba !.K g
Infuia se prepara din , lingurite de fructe drobite la ,LK ml de
apa clocotita. #e beau ,!M cani de ceai pe i.
D ! Insuficienta galactogena
Apare ca o disfunctie la glandele mamare ale lauei
caracteriata printr!o secretie scauta de lapte.
Ceaiurile care stimuleaa secretia glandelor mamare sunt de'
anason, c%imion, coriandru, fenicul, busuioc, soc, mag%iran.
a/ !9ratament cu ceai de busuioc
Infuia se prepara dintr!o lingurita de planta oparita cu ,LK ml
de apa clocotita. #e beau ,!M cani de ceai pe i.
b/ !9ratament cu ceai din fructe de anason
Infuia se prepara dintr!o :umatate de fructe drobite în ,LK ml
de apa clocotita. #e beau ,!M cani de ceai pe i.
c/ !9ratament cu ceai de soc
Infuia se obtine din , lingurite de flori de soc oparite cu ,LK
ml de apa clocotita. #e beau ilnic M cani de ceai.
5ota 0 ?entru a opri secretia de lapte în asa!isa “furie a
laptelui”, se va consuma ceaiul antigalactogog, dupa reteta
urmatoare'
! )rune de nuc ! MK g
! )rune de salvie ! 2K g
! Conuri de %amei ! 2K g
Din amestecul vegetal se ia o lingura de plante care se va infua
cu ,LK ml de apa clocotita. #e beau , cani de ceai pe i, una
dimineata si una seara.
1L.. Into>icatie
Into>icatia repreinta un ansamblu de tulburari produse de o
substanta to>ica +otrava/ prin actiunea sa asupra organismului.
Into>icatiile pot fi' alimentare, cu alcoole metilic, o>id de
carbon, cu alcaloii, saruri metalice, gae, substante c%imice
etc.
?lantele medicinale utiliate în tratamente sunt' fasolea,
mesteacanul, cicoarea, osul!iepurelui, pirul, porumbarul, trei
frati patati, ste:arul.
a/ !9ratament cu ceai de ste:ar
Acest tratament se recomanda în into>icatii cu' saruri de metale
to>ice +plumb, cupru, staniu/ si cu alcaloii.
Decoctul se prepara din , lingurite de scoarta de ste:ar
maruntita, fiarta cu ,LK ml de apa la foc moale. #e bea în cursul
unei ile.
b/ !9ratament cu ceai de teci de fasole
$ste un e>ceptional depurativ. Decoctul se obtine din M linguri
de teci maruntite în -LK ml de apa care se fierb ,K de minute la
foc moale. #e beau M cani de ceai pe i în trei reprie.
c/ !9ratament cu ceai de mesteacan
Infuia se prepara din B lingurite de frune de mesteacan
maruntite în ,LK ml de apa clocotita. Dupa strecurare se adauga
un vârf de cutit de bicarbonat de sodiu si se lasa în repaus 2 ore.
#e bea o cana de ceai pe i.
d/ !Ceai depurativ de primavara, dupa reteta'
! Ciubotica!cucului ! LK g
!@ladite de soc !LK g
!)rune de urici !1L g
!6adacini de papadie !1L g
Ceaiul se prepara din 1!, lingurite din amestecul vegetal la ,LK
ml de apa clocotita. #e beau 1!, cani pe i.
e/ !9ratament cu ceai de urici
Infuia se prepara din , lingurite de frune de urici oparite cu
,LK ml de apa clocotita. #e beau M!B cani de ceai pe i.
1LA. Ipo%ondrie
Ipo%ondria este o manifestare a unor persoane care îsi înc%ipuie
ca sunt bolnave si repreinta, adesea, o perturbare reala a
sanatatii acestora care poate fi de natura nevrotica.
“4olnavul înc%ipuit” este greu de suportat de ceilalti si în afara
unui tratament specific indicat de un medic, noi indicam a se
bea ceaiul preparat dupa reteta'
!6adacina de valeriana !MK g
!6adacini si tulpini de cicoare !MK g
!)rune de roinita !MK g
!)rune de menta !MK g
!)rune de virnant !MK g
Fitoterapie curs &1
Ceaiul se prepara din M lingurite de amestec vegetal bine
maruntit si omogeniat care se fierbe timp de L!1K minute în
-LK ml de apa, la un foc moale. #e beau M cani de ceai pe i.
12K. Isterie
Isteria este o nevroa caracteriata printr!o e>terioriare
e>ploiva a unor tulburari de ordin emotional sau afectiv, sub
forma unor diferite simptome functionale +dureri, paraliii,
convulsii, contracturi/ simulând o afectiuiune organica, însotite
de tulburari psi%ice +catalepsie, %alucinatii, angoase etc./ si
susceptibile sa dispara sau sa se prepete sub influenta sugestiei.
5evroa isterica cere un tratament specific de lunga durata sub
îngri:irea unui medic specialist. 7n tratament cu ceai poate fi
cel conform retetei'
! 6adacini de valeriana ! MK g
! 6iomi de gentiana ! MK g
! )rune de rotungioara ! MK g
! )lori si frune de levantica ! MK g
! )rune de roinita ! MK g
! )rune de virnant ! MK g
Ceaiul se prepara din M lingurite de amestec vegetal în -LK ml
de apa, fierte L!1K minute. #e beau M cani de ceai pe i.
121. Îmbatrânirea
Îmbatrânirea aduce nu numai sc%imbari importante în primul
rând afectând fiic si psi%ic fiinta umana, dar si prin producerea
unor modificari structurale în functionarea sistemelor si
subsistemelor care fac sa functionee organismul. ?entru a se
evita si încetini procesul de îmbatrânire, profilactic va
recomandam'
V A evita pe cât posibil stresurile. 8iata linistita si armonioasa
împiedica îmbatrânirea timpurie.
V Cumpatarea este recomandata în tot ceea ce faceti si mai ales
în mâncare si bautura. 3a înaintarea în vârsta, dar si la tinerete,
este indicat ca omul sa manânce de M!B ori pe i, iar seara sa ia
masa pâna la ora ,K, iar alimentatia sa fie simpla si usoara. "
atentie deosebita se va acorda consumului de' oua, grasimi,
dulciuri, mâncaruri grele si alcool.
V Activitatea fiica si intelectuala va continua c%iar si la vârste
înaintate caci functionând si fiind supus la efort, organismul ia
masuri de întretinere, pastrându!se astfel vigoarea si forta.
=ilnic, pe lânga munca fiica si intelectuala, va recomandam
plimbari în mi:locul naturii. $ste necesar sa se duca o viata
rationala si sa nu se uitie ca omul are nevoie si de odi%na si de
rela>are.
V #anatatea trebuie controlata de 1!, ori pe an, iar eventualele
boli aparute sa se tratee cu cea mai mare atentie.
V #a se consume multe vitamine.
3ongevitatea se poate realia si prin mi:loace fitoterapice.
a/ !Ceaiul de angelica
Are reuputatia de a prelungi viata. 8a recomandam a bea M
cesti de ceai pe i dintr!un decoct din radacini, riomi si tulpini
tinere de angelica, pregatit din 1K!,K g la 1KKK ml de apa.
b/ !<ingseng
"fera nu numai un comple> mare de vitamine si minerale, dar
persoanelor în vârsta le permite îmbunatatirea tonusului, fiind
un energiant, le creste reistenta la boli si la efort, le reduce
oboseala si le îmbunatateste performantele se>uale.
Consumul de gingseng conform indicatiilor medicului de
specialitate repreinta un e>celent medicament si afordisiac,
îmbunatateste memoria, creste atentia si puterea de concentrare
si previne procesul de îmbatrânire.
@edicii c%inei afrima ca moartea omului sub vârsta de 1KK de
ani este prematura.
c/ !Ceaiul de frasin #e beau ,!M cani de ceai pe i dintr!o
infuie preparata cu , lingurite de frune de frasin la ,LK ml de
apa clocotita. $ste un ceai care încetineste procesul de
îmbatrânire.
d/ !@arul
@âncati minim un mar pe i. $l este un adevarat eli>ir al
sanatatii care pastreaa vigoare fiintei umane si previne
arterioscleroa si infarctul.
e/ !Ceaiurile de odolean, sunatoare si galbenele previn
cancerul, depresiile psi%ice si insomnia, conservând tineretea.
f/!Consumati multe fructe +mere, alune, caise, citrice, smoc%ine
etc./ si legume +morcovi, telina, vara, spanac, ceapa, usturoi/
care având multe vitamine si minerale sunt adevarate
medicamente care încetinesc procesul de îmbatrânire.
12,. Întepaturi de insecte
3a întepaturile de insecte apar sindromuri specifice prin
mecanism to>ic sau alergic cu manifestari ca' stari de rau,
tumefactii la locul întepaturii, prurit local sau generaliat,
urticarie etc.
)itoterapia utilieaa urmatoarle plante medicinale' pelinul,
cimbrul, salvia, coacaul negru, vara, socul, patlagina,
busuiocul, ceapa, %ameiul, menta, levantica etc.
a/ !9ratament cu frune de vara
?e locul întepaturii se aplica o fruna de vara drobita cu sucul
mustind.
b/ !Cu frune drobite de' patlagina, coaca negru, soc,
busuioc, salvie, pelin, se pot trata toate întepaturile de insecte,
cu reultate foarte bune.
c/ !#e freaca locul întepaturii cu o foaie de ceapa sau cu un
tampon cu suc de lamâie.
d/ !#e tamponeaa locul întepaturii cu ulei de menta sau cu
levantica S alcool.
Fitoterapie curs &2
e/ !#e freaca locul întepaturii sau se aplica comprese cu decot
de pelin, infuie de cimbru sau tinctura de salvie.
12M. 3actatie !vei “Insuficienta galactogena”
12B. 3aringita
3aringita este o inflamatie acuta sau cronica a laringelui.
Aceasta afectiune este, adesea, însotita sau asociata cu boii ale
cailor respiratorii.
?lantele medicinale recomandate în fitoterapie sunt' patlagina,
arnica, feniculul, ima, macul de câmp, musc%iul de piatra,
lumânarica, nalba mare, podbalul, sulfina.
a/ !9ratament cu ceai din petale de mac de câmp
Infuia se obtine dintr!o lingura de flori la ,LK ml de apa
clocotita. #e bea fractionat în cursul unei ile. #e poate face si
gargara cu ceaiul cald.
b/ !9ratament cu ceai de arnica
Infuia se prepara din , lingurite de flori de arnica la ,LK ml de
apa clocotita. #e va face gargara cu ceai fierbinte, din M!B
ore în M!B ore.
c/!9ratament cu in%alatii din plante medicinale, dupa reteta'
!)lori de musetel !LK g
!3evantica !LK g
!)rune de cimbru !LK g
!)rune de romarin !LK g
!)rune de cimbrisor !LK g
Din amestecul vegetal se iau , linguri si se va face o infuie cu
1KKK ml de apa clocotita. Cu acest ceai se vor face in%alatii
dimineata si seara.
d/ !9ratarea raguselilor cu ceai dupa reteta'
!)rune de podbal !LK g
!6adacini de nalba !LK g
!)lori de lumânarica !LK g
Infuia se face din , linguri de amestec vegetal la ,LK ml de
apa clocotita. #e bea din acest ceai câte o lingura din ora în ora.
12L. 3a>ativ
3a>ativ este un medicament care provoaca scaunul.
?lantele recomandate sunt' coada!racului, frasinul, galbenelele,
murul, rac%itanul, ste:arul, urica moarta, trei frati patati.
?ulberi la>ativ!purgative sunt' coa:a de crusin, frune de frasin,
radacina de cicoare, fenicul, radacina de lemn dulce.
#ebastian Oneipp recomanda ca din aceste plante sa se ia ilnic
câte un vârf de cutit cu putina apa.
a/ !9ratament cu ceai de ste:ar
Decoctul se prepara din , lingurite de scoarta maruntita în ,LK
ml de apa. #e bea în cursul unei ile.
b/ !9ratament cu ceai dupa reteta'
! #eminte de fenicul ! ,L g
!)lori de nalba de padure ! ,L g
!@uguri florali de trandafir ! ,L g
! )rune de cimbrisor ! ,L g
Ceaiul se prepara dintr!o lingura de amestec vegetal la ,LK ml
de apa clocotita.
#e va infua L!1K minute. #e va bea,seara înainte de masa, 1
cana de ceai.
c/ !9ratament cu capsule
@aurice @essGguG si @ic%el 4ontemps recomanda a se lua
dimineata si la prân înainte de masa masa , capsule de crusin,
, capsule de papadie, , capsule de pir.
122. 3eucemie
3eucemia este o maladie neuplaica, acuta sau cronica,
provocata de proliferarea anormala, de obicei intensa a
leucocitelor si celulelor de origine din maduva osoasa. #e
însoteste de regula cu alterari cantitative si calitative ale
leucocitelor din sângele periferic. $ste o maladie foarte grava.
?lantele medicinale recomandate în tratamente sunt' coada
soricelului, urica, dragaica, pelinul, socul, galebenelele,
rostopasca, sunatoarea, papadia.
a/ !#e recomanda a se bea suc din radacina de nalba de padure.
b/ !#e indica a se bea decoct din boabe de grâu, porumb, ova,
secara, mei.
c/ !9ratament cu ceai dupa reteta'
!8entrilica !,K g
!Dragaica !,L g
!Coada soricelului !,L g
!?elin !,K g
!@ladite de soc !MK g
!)lori de galbenele !MK g
!6ostopasca !MK g
!7rica !MK g
!#unatoare !1L g
!6adacini de papadie !1L g
!4arba popii !,L g
Din amestecul vegetal se va lua o lingurita la ,LK ml de apa.
Ceaiul se va fierbe un minut si se va infua L!1K minute. #e
beau B!L cani de ceai pe i.
12-. 3eucoree
3eucoreea repreinta o scurgere din vagin. $a poate proveni
dintr!o secretie e>agerata a glandelor vulvovaginale sau poate
Fitoterapie curs &3
avea o caua patologica +infectie bacteriana sau tric%omonas,
iritatie mecanica/.
)itoterapia se face cu urmatoarele plante medicinale' coada
soricelului, frasinul, galbenelele, murul, nucul, rac%itanul,
ste:arul, trei frati patati, urica moarta, musetelul.
a/ !9ratament cu ceai de musetel
Ceaiul se prepara dintr!o lingura de flori de musetel oparite cu
1KKK ml de apa clocotita. #e fac spalaturi vaginale cu ceaiul
caldut.
b/ !9ratament cu ceai dupa reteta'
!9raista ciobanului !1,K g
! 7rica moarta alba ! 1,K g
Infuia se prepara dintr!o lingurita din amestecul vegetal la ,LK
ml de apa clocotita. #e beau , cani de ceai pe i, într!o cura de
L ile.
c/ ! 9ratament cu ceai din frune de nuc
Infuia se prepara din B linguri de frune maruntite la ,LK ml
de apa clocotita. se fac doua spalaturi vaginale pe i.
d/ !9ratament cu ceai de galbenele
Infuia se prepara din ,!M linguri de flori la ,LK ml de apa
clocotita. #e va dilua ceaiul pâna la 1KKK ml cu apa fiarta si se
vor face doua spalaturi si irigatii pe i.
e/ !9ratament cu ceai dupa formula'
! )lori de urica moarta alba ! 2K g
! Cretisoara ! 2K g
!6adacini de valeriana ! BK g
! )rune de roinita ! BK g
Ceaiul se prepara din M lingurite din amestecul vegetal maruntit
si omogeniat fierte în -LK ml de apa, timp de L!1K minute. #e
beau M cani de ceai cald pe i.
12.. 3eiuni ulceroase la sâni
#e vor trata cu alifie de galbenele.
12A. 3itiaa biliara – vei “Calcul”
1-K. 3itiaa urinara – vei “Calcul”
1-1. 3ovituri – vei
“Contuii”
1-,. 3umbago
3umbago repreinta o durere vie care apare brusc în regiunea
lombara deseori dupa un efort si poate fi provocata si de
umeeala, frig si curent.
Afectiunea este frecvent în relatie cu reumatismul sau cu
leiunile de disc vertebral.
?lantele medicinale utiliate în tratamente sunt sunatoarea si
ienuparul.
4olnavul nu este capabil sa munceasca si câteva ile va sta la
pat.
a/ !9ratament cu ceai de sunatoare
#e pun comprese în regiunea lombara cu ceai preparat din ,!M
linguri de planta la ,LK ml de apa clocotita.
b/ !9ratament cu ceai din ienuper
#e pun comprese în regiunea lombara cu un ceai preparat din
,K!MK g de plante la 1KKK ml de apa clocotita.
c/ !9ratament cu ceai dupa reteta'
!)lori de paducel !1KK g
!)lori si frune de brustur !1KK g
!)lori si frune de brosteasca !1KK g
! )rune proaspete de urica !1KK g
!" ceapa mare data pe raatoare
Ceaiul se prepara din B linguri din amestecul vegetal oparit în
1KKK ml de apa clocotita. se lasa la infuat MK!2K de minute. #e
pun comprese calde în regiunea lombara cu acest ceai.
1-M. 3upus
3eiunea rosiatica, ca un fluture de o parte si de alta a nasului,
care în prima faa poate fi tratata cu spalaturi, comprese si
cataplasme cu planta coada calului.
Decoctul se prepara din 1KK g de planta la un litru de apa.
1-B. @astita
@astita repreinta o afectiune inflamatorie a glandelor mamare.
)itoterapia se face cu traista ciobanului si patrun:el.
a/ !9ratament cu ceai de patrun:el
Decoctul se prepara din LK g de radacini de patrun:el rase al
1KKK ml de apa. se pun comprese si apoi se aplica frune de
patrun:el drobite.
b/ !9ratament cu ceai din traista ciobanului
Infuia se prepara din , lingurite de planta la ,LK ml de apa
clocotita.
1-L. @atreata – vei “?itiriais”
1-2. @elancolie
$ste o psi%oa caracteriata printr!o stare de depresie puternica,
de tristete profunda, cu semnificatii de durere morala si se
manifesta ca un delir de culpabilitate, de ruina fiica si psi%ica,
Fitoterapie curs &4
de damnatie si angoasa. ?ersoanele bolnave au tendinta de
suicid.
?lantele medicinale recomandate în tratamente sunt cerentelul
si obligeana.
a/ !9ratament cu ceai de cerentel
Decoctul se prepara dintr!o lingura de riomi drobiti la ,LK ml
de apa. #e beau ,!M cani de ceai pe i.
b/ !9ratament cu ceai de obligeana
Decoctul se face prin fierberea timp de L minute a , lingurite de
riomi drobiti în ,LK ml de apa. Ceaiul se va bea în cursul unei
ile.
1--. @elena
@elena repreinta o evacuare prin anus de sânge negru digerat,
cîteodata pur, câteodata amestecat cu fecale si care iau un
aspect negru.
Afectiunea arata ca e>ista o %emoragie gastro!intestinala înainte
de colon.
#ângerarile situate mai :os +în rect/ sunt însotite de evacuare de
sânge rosu.
)itoterapia recomanda în tratamente ste:arul.
Decoctul se prepara din , lingurite de scoarta de ste:ar bine
maruntite fierte în ,LK ml de apa. #e bea ceaiul în cursul unei
ile.
1-.. @emorie
3a multi oameni, mai ales la cei cu o vârsta înaintata, are loc o
calcifiere, mai mult sau mai putin accentuata a vaselor sanguine
cerebrale. ?rin aceasta se va produce o afectare specifica a
memoriei.
@aria 9reben recomanda un ceai de plante cu actiune tonifianta
asupra creierului'
!8entrilica !,K g
!6iomi de obligeana !,K g
!6oinita !,K g
!6omarin !,K g
!)lori de paducel !,K g
!?elin !,K g
Ceaiul se obtine din M lingurite de amestec vegetal bine
maruntit si omogeniat care se fierbe L!1K minute la foc moale,
în -LK ml de apa. #e beau M cani de ceai cald pe i.
1-A. @eningita
@eningita repreinta o inflamatie a menigelui. $a poate fi'
cerebrala, spinala sau cerebrospinala, dupa cum inflamatia
afecteaa numai meningele encefalului, ale maduvei spinale sau
ale întregului nevro>. #imptomele sindromului meningial sunt'
febra care creste rapid, tulburari motorii si psi%ice.
9ratamentul se face aplicând comprese pe ona occipitala cu
bitter suede.
1.K. @enopaua –vei “Climacteriu”
1.1. @enstruatie
6epreinta sângerarea periodica +ciclul/ provenita din uterul
femeii, de la pubertate pâna la menopaua. În problemele
medicale legate de menstruatie, plantele medicinale utiliate în
tratamente sunt' cerentelul, coada racului, coada soricelului,
frasinul, salvia.
A ! 9ratamente în amenoree
3a femeile sanatoase care au raporturi se>uale normale, absenta
menstruatiei +amenoree/ indica sarcina. #unt cauri când
menstruatia este absenta mai multe luni fara însa ca femeia sa
fie însarcinata. ?entru asemenea cauri se folosesc în fitoterapie
veninarita si vinantul.
a/ !9ratament cu ceai dupa reteta'
! 8eninarita !,K g
! )rune de vinant !,L g
! )rune de sena !,L g
! #eminte de fenicul !,L g
Ceaiul se prepara din , lingurite din amestecul vegetal peste
care se toarna LKK ml de apa clocotita si se infueaa 1L!,K de
minute. #e bea acest ceai dimineata, pe stomacul gol, într!un
interval de o ora.
b/ !Ca tratament pentru menstre insuficiente cantitativ sau
absente, recomandam ceaiul conform retetei'
! )rune de romarin ! .K g
! #eminte de fenicul ! BK g
! )rune de trifoiste de balta ! BK g
!Coada soricelului +planta fara radacina/ ! BK g
Ceaiul se prepara din , linguri din
amestecul vegetal oparite cu LKK ml de apa clocotita. #e beau ,
cani de ceai pe i' o cana dimineata, pe stomacul gol, a doua
cana se bea seara, la culcare.
c/ !9ratamentul amenoreei dupa ".4o:or si @.Ale>an
!Crusin !MK g
!9intaura !1K g
!Coada soricelului !,K g
!#unatoare !1K g
!Cimbru !,K g
!)enicul !1K g
Infuia se prepara din , lingurite de amestec cu ,LK ml de apa
clocotita. #e beau ,!M ceaiuri calde pe i.
5ota0 $ste recomandat consumul de salata verde si de papadie.
4
!9ratamente în caul unor menstre prea
Fitoterapie curs &5
abundente si pe o perioada prea mare +%ipermenoree/
?acienta se va adresa obligatoriu la
un medic de specialitate. 9ratamentele se
fac cu urmatoarele plante medicinale' urica moarta alba, coada
calului, iarba neagra, %amei, nalba, traista ciobanului, troscot,
vâsc alb, ste:ar.
a/ !9ratament cu ceai dupa reteta'
!9roscot !LK g
!9raista ciobanului !LK g
!Coada calului!LK g
Infuia se prepara dintr!o lingurita de amestec vegetal bine
maruntit, oparit cu ,LK ml de apa clocotita, ceaiul stând la
infuare L minute. #e beau M cani de ceai cald pe i.
b/ !9ratament cu ceai preparat dupa reteta'
!7rica moarta alba !.K g
!)lori de iarba neagra !.K g
!Conuri de %amei !BK g
!)lori de nalba de padure ! BK g
Ceaiul se prepara din M linguri din amestecul vegetal oparit cu
LKK ml de apa clocotita, ceaiul stând la infuat 1L minute. #e
bea ceaiul în cursul unei ile.
c/ !9ratament cu capsule
#e vor lua , capsule de coada calului si , pastile de compel>!
structural în timpul unei mese.
d/ !9ratament cu ceai din frune si flori de nalba de padure
Infuia se prepara din 1K g plante la ,LK ml de apa clocotita. #e
bea fractionat în cursul unei ile.
C ! @enstre neregulate
9ratamentul urmareste reec%ilibrarea sistemului endocrin. #e
vor bea , cani de ceai pe i preparat dupa reteta'
! )rune de salvie ! -L g
! )rune de menta dulce ! -L g
! )rune de urica moarta alba!-L g
!Cretusca +planta fara radacini/ ! -L g
Ceaiul se prepara din , linguri din amestecul vegetal fiert timp
de MK de minute în LKK ml de apa.
#e recomanda a se lua înainte de fiecare masa , capsule de
fenicul.
D ! 9ratarea menstruatiei dureroase
+dismenoree/
Ciclul este însotit de dureri cu aspect de colici.
a/ !9ratament cu ceai dupa reteta'
! 8irnant ! 1KK g
! 9raista ciobanului ! ,K g
! )rune de romarin ! .K g
Ceaiul se prepara din M lingurite de amestec vegetal oparite cu
LKK ml de apa clocotita. #e lasa ceaiul la infuat L!1K minute.
#e beau M cani de ceai cald pe i.
b/ !9ratament cu ceai de galbenele
Infuia se prepara din , lingurite de flori de galbenele la ,LK ml
de apa clocotita. Ceaiul se bea în cursul unei ile si calmeaa
durerile si regleaa ciclul.
c/ ! 9ratament cu ceai din traista ciobanului
$ste un ceai calmant si anti%emoragic. Infuia se obtine din 1!,
linguirte de planta la ,LK ml de apa clocotita. #e beau ,!M cani
de ceai pe i.
d/ !9ratament cu ceai de cerentel
Decoctul se prepara din , lingurite de radacini maruntite la ,LK
ml de apa. #e bea dimineata pe stomacul gol. $ste un ceai
calmant si puternic anti%emoragic.
1.,. @eteorism ! vei “4alonare”
1.M. @etrita
@etrita este o afectiune inflamatorie a uterului. $a poate fi
localiata în' portiunea vaginala a uterului, în cervit, în
endometru sau în musculatura uterina.
?lantele medicinale utile în tratamente' porumbul, cerentelul,
coada racului, coada soricelului, galbenele, salvie, cretisoara.
a/ !9ratament cu ceai de cerentel
Decoctul se prepara din , lingurite de radacini maruntite la ,LK
ml de apa. #e bea dimineata pe stomacul gol.
b/ !9ratament cu ceai de galbenele
Infuia se preapra din , lingurite de flori la ,LK ml de apa
clocotita. Ceaiul se va bea în cursul unei ile.
c/ !9ratament cu coada soricelului
#e fac bai de seut cu o infuie din , linguri de planta la ,LK ml
de apa clocotita.
d/ !9ratament cu ceai de salvie
#e fac bai locale cu ceai preparat din , linguri de frune la 1KKK
ml de apa clocotita.
1.B. @etroragii
@etroragia este o %emoragie uterina suferita în afara perioadei
menstruale.
Fitoterapie curs &6
?lantele utiliate în fitoterapie sunt' urica, traista ciobanului,
rac%itanul, coada calului, ste:arul, %ameiul, troscotul,
galbenelele, porumbul, frasinul, vâscul.
a/ !9ratament cu ceai de urica
Infuia se prepara din , lingurite de frune oparite cu ,LK ml de
apa clocotita. se beau ,!M cani de ceai pe i.
b/ !9ratament cu ceai din traista ciobanului
Infuia se prepara din ,!M linguri la ,LK ml de apa clocotita. #e
beau ,!M cani de ceai pe i.
c/ !9ratament cu ceai din coada calului
Decoctul se obtine din , linguri de planta la ,LK ml de apa. #e
beau , cani de ceai cald pe i înainte de mese.
d/ !9ratament cu ceai dupa o reteta de "vidiu 4o:or si @ircea
Ale>an
! Coada soricelului ! ,K g
! 9raista ciobanului ! MK g
! Coada calului !1K g
! 9roscot ! ,K g
! Coa:a de ste:ar ! 1K g
! Conuri de %amei ! 1K g
Decoctul se obtine prin fierbere 1K minute din 1!, linguri din
amestecul vegetal ,LK ml de apa. #e beau 1!, cani de ceai pe i,
îng%ititura cu îng%ititura.
e/ !9ratament cu ceai dupa reteta'
! )lori de nalba de padure !BK g
! Conuri de %amei !BK g
!)lori de iarba neagra !.K g
!7rica moarta alba !.K g
Ceaiul se prepara din M linguri din amestecul vegetal la LKK ml
de apa clocotita prin infuare timp de 1L minute. #e beau , cani
de ceai pe i.
1.L. @igrena
@igrena este o cefalee intensa, caracteriata prin dureri
paro>istice, localiate la o :umatate a capului, însotita de
greturi, varsaturi si tulburari oculare.
?lantele medicinale recomandate în tratamente sunt' levantica,
musetelul, menta, iasomia, deditelul.
a/ !9ratament cu ceai de levantica
Infuia se prepara dintr!o lingurita de flori de levantica aoparite
cu ,LK ml de apa clocotita. #e beau 1!, cani de ceai pe i.
b/ !9ratament cu ceai de menta
Infuia se prepara dintr!o lingurita de frune de menta oparite
cu ,LK ml de apa clocotita. Cu acest ceai se pun comprese pe
frunte.
c/ !Comprese cu suc de lamâie sau felii de lamâie pe frunte
d/ !9ratament cu ceai dupa o reteta de ".4o:or si @.Ale>an'
!)lori de tei !BK g
!9alpa!gâstei !BK g
!)lori si frune de paducel !1K g
!)rune de roinita !1K g
Infuia se prepara din , lingurite de amestec vegetal la ,LK ml
de apa clocotita. #e beau ,!M cani de ceai pe i.
e/ !9ratament dupa 8anga
#e va spala capul cu decoct de patrun:el salbatic sau de cimbru.
1.2. @iocardita
@iocardita repreinta o afectare
inflamatorie sau degerativa acuta sau
cronica, a miocardului având iverse
origini +infectii, tulburari metabolice,
substante c%imice etc./.
)itoterapia recomanda în
tratamente' paducelul, socul, arnica,
romarinul.
9ratament cu ceai dupa reteta'
! )rune de romarin ! 1KK g
! )lori de arnica ! BK g
! )lori de soc negru ! BK g
Ceaiul se prepara diontr!o lingurita de amestec vegetal oparit cu
,LK ml de apa clocotita si infuat L minute. #e beau ilnic ,
cani de ceai cald, îng%ititura cu îng%ititura.
1.-. @iopie
@iopia este o afectiune a oc%ilor manifestata printr!o vedere
slaba la distanta. Defectul se trateaa prin purtare de oc%elari si
fitoterapie cu' afin, telina. #e vor consuma' afine, legume,
polen, morcovi.
a/ !9ratament cu ceai de afine
#e vor macera . ore , lingurite cu frune de afin în LKK ml de
apa rece. #e va da maceratul în clocot si apoi se va bea. #e beau
, cani de ceai R i. #e poate prepara si un decoct din 1 lingurita
de fructe drobite în ,LK ml de apa.
Decoctul se bea în cursul unei ile, îng%ititura cu îng%ititura.
b/ !9ratament cu ceai de telina
Fitoterapie curs &&
#e prepara un decoct din 1 lingurita de radacina de telina rasa.
#e picura câteva picaturi în oc%i sau se vor tampona pleoapele
cu vata îmbibata în decoct.
1... @iros urât al gurii
@irosul urât al gurii apare din motive diferite' carii, infectii în
nas, tulburari digestive, etc. 8a recomandam pentru tratamente
urmatoarele plante medicinale' salvie, pelin, ienupar, menta,
trandafir.
a/ !<argara si clatirea gurii cu ceai de salvie
Infuia se prepara dintr!o lingurita de planta oparita cu ,LK ml
de apa clocotita.
b/ !<argara si clatirea gurii cu ceai de menta
Infuia se prepara din 1!, lingurite de frune de menta în ,LK
ml de apa clocotita.
c/ !9ratament cu ceai dupa reteta'
!3amâita' !.K g
!)rune de romarin' !.K g
!)rune badian' !.K g
!#eminte fenicul' !.K g
!)rune de menta' !.K g
!?etale trandafir' !.K g
Ceaiul se prepara din L linguri de amestec vegetal oparite cu
1KKK ml de apa si infuat 1K!1L minute. #e beau B cani de ceai R
i, în portii mici.
1.A. @iros urât al corpului
@ulti oameni transpira puternic si au un miros urât al corpului.
#e stie ca blonii au un miros aproape imperceptibil, pe când la
bruneti mirosul este mai puternic. În afara dusurilor si bailor
frecvente pe care vi le recomandam, se indica si urmatoarele
tratamente'
a/ !#palarea onelor urât mirositoare cu ceai de salvie
Infuia se obtine din M lingurite de frune de salvie oparite cu
LKK ml de apa clocotita.
b/ !9ratament cu ceai de tintaura
Infuia se obtine din M lingurite de tintaura oparite cu LKK ml de
apa clocotita. #e lasa la infuat L minute.
#e beau , cani de ceai R i, o cana dimineata si alta seara.
1AK. @âncarime – vei 7rticarie
1A1. @âncarimi vaginale
?ot aparea din caue diferite'
9ratamentul pe care vi!l recomandam este de a se bea ilnic ,!M
cani de ceai din coada soricelului.
Infuia se prepara din , lingurite de plante la ,LK ml de apa
clocotita. 9otodata se vor face spalaturi si bai de seut cu un
ceai preparat din , linguri de plante la ,LK ml de apa clocotita.
1A,. 5arcotice
5arcoticele sunt substante care micsoreaa sau suprima
durerea, provocând o stare de somnolenta sau somn profund'
"piul, veronalul, cloralul, etc.& semintele de mac au proprietati
narcotice si se prescriu de catre medici de specialitate.
)itoterapia recomanda calitatile narcotice ale semintelor de mac
si rostopasca.
1AM. 5asul
#ecretiile e>cesive de mucoitati repreinta un fenomen care
însoteste afectiunile naale si ale cavitatii bucale.
#e recomanda a se face spalaturi si irigatii cu ceai de sapunarita
pentru a ameliora sau vindeca afectiunea. Decoctul se obtine
dintr!o lingurita de radacini de sapunarita în ,LK ml de apa,
fierte L!1K minute la foc mic. Cu acest ceai se vor face spalaturi
ale foselor naale si ale gâtului.
1AB. 5efrita
5efrita repreinta o inflamatie acuta sau cronica a rinic%ilor.
$a poate fi cu learea glomerului +glomerulo – nefrita/, dar si a
tubului urinifer +tubulo – nefrita/. Aparitia nefritei este legata
de un proces infectios alergic, produs de streptococi, ca urmare
a unei angine streptococice sau a unei scarlatine, având un
caracter difu, o interesare bilaterala si o evolutie acuta.
?lantele medicinale utiliate în tratamente sunt' mesteacanul,
levantica, cerentelul, salvia, teiul, musetelul.
9ratarea glomerulo!nefritei s!a facut la subcapitolul 1,B. În
general, la bolile de rinic%i, va recomandam sa apelati la
sfaturile medicilor de specialitate.
1AL. 5egii +veruci/
5egii sunt formatiuni benigne, cu aspect tumoral, care apar în
urma proliferarii straturilor carnos si papilar ale pielii.
5egii +verucii/ sunt localiati pe degete si pe mâini, mai rar pe
fata si pe talpa piciorului. Au dimensiuni variabile si sunt
cauati de un ultravirus. )itoterapia utilieaa urmatoarele
plante medicinale' rostopasca, volbura, iarba negilor.
a/ !9ratament cu iarba negilor
Decoctul se prepara din , lingurite de planta la ,LK ml de apa.
#e pun cataplasme.
b/ !9ratament cu ceai de rostopasca
Fitoterapie curs &)
Infuia se obtine din , lingurite de planta cu ,LK ml de apa
clocotita. #e pun comprese cu ceai. #e mai utilieaa sucul
laptos al plantei aplicat direct pe negi.
c/ !9ratament cu coa:a de lamâie
#e ia coa:a de la doua lamâi si se macereaa . ile în ,KK ml de
otet. Cu maceratul se fac badi:onari, de doua ori pe i.
d/ !9ratament cu alifie de rostopasca
Alifia se prepara din' pulbere de rostopasca MK g, lanolina 1L g,
vaselina 1L g, acid salicilic K,L g. #e ung negii cu aceasta
vaselina, de doua ori pe i.
e/ !9ratament cu suc de nuci veri
Cu suc de co:i de nuci veri se fac frectii de M ori pe i, timp de
M!B ile.
1A2. 5ervoitate
5ervoitatea repreinta o stare de neliniste, care poate fi
organica sau psi%ica, fie asociate. 3a nervoitate se poate
adauga o epuiare sau o oboseala care provoaca o acutiare a
afectiunii.
)itoterapia este recomandata, caci nu numai ca este e>trem de
eficienta si calmeaa si reec%ilibreaa pacientul, dar nu
provoaca dependenta acestuia de un medicament, ca în situatia
terapiei cu medicamente sintetice.
?lantele medicinale recomandate sunt' menta, galbenelele,
%ameiul, romarinul, murul, sunatoarea, valeriana, roinita,
trifoistea de apa, vâscul, pirul, coacaul.
a/ !9ratament cu ceai de vâsc
#e ia o lingurita de vâsc la ,LK de ml de apa rece si se lasa . ore
la macerat. #e strecoara si se da în clocot câteva secunde. $ste
un ceai recomandat copiilor cu simptome de nervoitate. #e bea
o cana de ceai R i.
b/ 9ratament cu ceai dupa reteta'
! )rune de menta ! ,L g
! 9rifoiste de balta ! -L g
Ceaiul se prepara din M lingurite de amestec vegetal în LKK ml
de apa clocotita si infuare L!1K minute. #e beau ilnic M cani
de ceai cald.
c/ !9ratament cu ceai dupa reteta'
! 6adacini de valeriana ! 2K g
! 9rifoiste de balta ! .K g
! )rune de menta ! 2K g
#e fierb , lingurite din amestecul vegetal în LKK ml apa, timp
de L!1K minute. #e beau ilnic 1!, cani de ceai cald, din care
una înainte de culcare.
d/ 9ratament cu ceai având reteta'
!)rune de cimbru !BK g
!6adacini de pir !BK g
!Cretusca +planta fara radacini/ !BK g
!3amâita +planta fara radacini/ !.K g
Ceaiul se prepara din L linguri amestec vegetal fierte , minute
în 1KKK ml de apa. #e lasa la infuat 1K!1L minute. #e beau B
cani de ceai R i, în cura de 1L ile.
@aurice @essGguG si @ic%el 4ontemps recomanda a se lua
înainte de fiecare masa , capsule de frune de coaca negru,
care vor permite curatarea organismului de to>ine si reiduri si!
i vor da vioiciune.
1A-. 5evralgii
5evralgia este o durere survenita deseori sub forma de accese,
resimtita pe traiectul unui nerv senitiv sau în teritoriul care îi
corespunde.
A – 5evralgia sciatica
#e manifesta prin dureri puternice, care pleaca din ona
lombara +sale/ si coboara de!a lungul piciorului pâna în calcâi
si degete. 9ratamentele cu plantele medicinale recomanda'
iedera, piciorul cocosului, socul, mustarul negru, ulmul,
ienuparul, ceapa, deditelul.
a/ !9ratament cu ceai de soc
Infuia se face din , lingurite de flori de soc oparite cu ,LK ml
de apa clocotita. #e beau ilnic trei cani de ceai clad. Cu ceai de
soc se fac si bai la M-
K
C, timp de 1L minute. În apa la M-
K
C se
adauga o infuie din flori de soc preparata din LK – 1KK g de
plante la MKK ml de apa clocotita.
b/ !9ratament cu ceai de deditel
Infuia se prepara din 1 lingurita de plante la ,LK ml de apa
clocotita. #e bea o cana de ceai R i.
c/ !)rectii cu suc proaspat din piciorul cocosului
#e freaca ona dureroasa de câteva ori pe i cu acest suc.
d/ !9ratament cu ceai de iedera
Decoctul se prepara din , lingurite de frune maruntite tinute
mai întâi în ,LK ml de apa rece, apoi fierte timp de 1L minute la
un foc moale. #e beau , cani de ceai pe i. #e fac bai, în cure de
,1 de ile cu decoct preparat din 1KK – 1LK g de frune de
iedera, fierte timp de 1L minute în MKKK ml de apa. Acest
decoct se pune în apa baii de M-K C.
4 – 5evralgia faciala
Fitoterapie curs &1
?oate fi provocata de probleme dentare netratate sau e>ista o
tasare a vertebrelor cervicale, ori un bloca: la nivelul articulatiei
temporo!mandibulare.
)itoterapia recomanda urmatoarele plante medicinale în
tratamente' salcia, sunatoarea, musetelul, coada soricelului,
cimbrul, lumânarica.
a/ ! 9ratament cu ceai de salcie
Decoctul se prepara din ,K – BK g de coa:a uscata de ramuri de
salcie de M ani la 1KKK ml de apa. #e pun comprese si se beau ,!
M cani de ceai R i.
b/ !9ratament cu ceai de sunatoare
#e prepara o infuie din L linguri de flori de sunatoare în LKK
ml de apa clocotita. #e pun comprese calde.
c/ !Comprese cu flori de musetel, lumânarica, coada soricelului,
cimbru, puse în saculet si aplicate calde în ona afectata #e
beau B cani de ceai R i.
d/ !9ratament cu ceai de urici
3a dureri mari se spala fata si se frictioneaa cu infuie calda
din urici preparata din , lingurite de planta la ,LK ml de apa
clocotita. #e aplica apoi un saculet cu pedicuta. #e aplica
comprese cu bitter suede si se ia de M ori R i câte o lingurita de
bitter suede.
e/ !9ratament cu capsule
#e vor lua înainte de fiecare masa' o capsula de mag%iran, o
capsula de musetel mare si se va bea o cana de ceai de busuioc.
C – 5evralgia cervico!bra%iala
Durerile apar din regiunea cervicala si iradiaa pâna la mâna.
7nele nevralgii sunt reumatice, altele au caue diverse, cum ar
fi' lu>atii ale umarului, fracturi ale claviculei, %ernii de disc
înalte, traumatisme, etc.
)itoterapia acestor nevralgii apeleaa la ceaiuri, comprese,
cataplasme si frectii din iedera, piciorul cocosului, soc,
tataneasa, ienupar.
a/ !)rectii cu suc proaspat din piciorul cocosului
#e fac ,!M frectii R i în ona afectata.
b/ !9ratament cu ceai de soc
Infuia se obtine din , lingurite de flori de soc oparite cu ,LK
ml de apa clocotita. #e beau M cani de ceai calde R i. #e pun
comprese cu infuie preparata din MK g de flori de soc în 1KKK
ml de apa clocotita.
c/ !)rectii cu ulei 1Q si alcool din fructe de ienupar
d/ Comprese cu ceai de tataneasa
Decoctul se prepara din B!L linguri de radacini maruntite de
tataneasa la ,LK ml de apa.
D – 5evralgia în trigemen
Durerile apar în ona nervului trigemen, adica pornind din ona
cutanata a fetei si o parte din pielea capului pâna la crestet.
)itoterapia se face cu' iedera, piciorul cocosului, soc, tataneasa,
ienupar, spân. 8ei retetele si formele de tratament la “A” si
“C”.
$ – 5evralgia intercostala
Durerile, adesea violente, apar de!a lungul nervului intercostal.
)itoterapia apeleaa la' iedera, soc, ienupar. #e fac tratamente
cu ceaiuri, comprese, cataplasme si frectii, ca la A, 4, C si D.
1A.. 5evroa
5evroa este o denumire cu caracter general data la o serie de
boli psi%ice si care apar ca urmare a unor suprasolicitari. #e
manifesta prin astenie, cefalee, insomnie, tulburari
neurovegetative, an>ietate, iritabilitate, etc.
)itoterapia apeleaa la' cimbru, cimbrisor, odolean, paducel,
salvie, %amei, ima, sulfina, urica moarta, marar, valeriana,
levantica, unguras.
A – 9ratarea nevroei cardiace
5evroa cardiaca este o tulburare patologica functionala, fara
leiuni aparente si care se manifesta prin tulburari cardiace
+dureri precardiale, palpitatii, sufocari/.
a/ !9ratament cu ceai de paducel
Infuia se prepara dintr!o lingurita de plante la ,LK ml de apa
clocotita. #e bea treptat în cursul uni ile. 6egleaa tulburarile
de natura nervoasa ale inimii.
b/ !9ratament cu ceai din laba gâstii
Infuia se prepara dintr!o lingurita de planta la ,LK ml de apa
clocotita. #e beau , cani de ceia R i, din care una seara, înainte
de culcare. Cura este de - ile si de repeta de 2!- ori pe an.
c/ !9ratament cu ceai calmant ?lafar
Infuia se prepara din 1 lingurita amestec vegetal la ,LK ml de
apa clocotita. #e bea o cana de ceai seara, înainte de culcare.
4 – 9ratarea nevroelor cu ecou asupra întregului organism
?rofilactic, pentru tratarea insomniilor se iau urmatoarele
masuri'
!se elimina obiceiul de a abua de' cafea, tutun, alcool&
!masa de seara va fi simpla, usoara si se va lua pâna la ora
,K,KK&
Fitoterapie curs )3
!se elimina factorii de disconfort' gomot, lumina, aer viciat,
frig, caldura pre mare, etc.&
!se elimina factorii de disconfort psi%ic' certuri în familie,
probleme cu vecinii, necauri la serviciu, etc.
a/ !9ratament cu ceai de levantica
Infuia se prepara dintr!o lingurita de plante la ,LK ml de apa
clocotita. #e beau 1!, cani de ceai R i.
b/ !9ratament cu ceai de mag%iran
Infuia se obtine dintr!o lingurita de plante în ,LK ml de apa
clocotita. #e beau ,!M cani de ceai R i.
c/ !9ratament cu ceai de %amei
Infuia se prepara dintr!o lingura de conuri de %amei drobite la
,LK ml de apa clocotita. #e beau , cani de ceai pe i. Atentie 0
7n saculet cu conuri de %amei se poate plasa lânga perna
pacientului. $le au un efect benefic, eliminând insomnia.
d/ !9ratament cu ceai de tei
Infuia se prepara din 1!, lingurite de flori de tei la ,LK ml de
apa clocotita. #e beau M cani de ceai R i.
e/ !9ratament cu ceai de marar
Decoctul se obtine dintr!o lingurita de seminte de marar la ,LK
ml de apa. #e bea seara, înainte de culcare o cana de ceai.
Infuia se prepara din partea aeriana a plantei, si anume' se iau
, lingurite de plante si se oparesc cu ,LK ml de apa clocotita. #e
bea o cana de ceai, seara, înainte de culcare.
1AA. "beitate
"beitatea repreinta o acumulare e>cesiva, mai mult sau mai
putin generaliata, de tesut adipos, ceea ce duce la o crestere a
greutatii peste valorile normale stabilite în functie de
conformatie, vârsta, se>, etc. "beitatea poate fi de origine
e>ogena, prin supraalimentatie, sau endogena, prin tulburari
metabolice endocrine. ?lantele medicinale utiliate în tratarea
obeitatii sunt' crusinul, papadia, socul, urica, porumbul, osul
iepurelui, ulmul.
?rofilactic se va combate abuul alimentelor si sedentarismul.
$>ista cure alimentare care au o eficienta mare în tratarea
obeitatii.
a/ !9ratament cu ceai de papadie
Infuia se prepara din , lingurite de plante oparite cu ,LK ml de
apa clocotita. #e beau ,!M ceaiuri R i. #e recomanda consumul
de frune tinere de papadie sub forma de salata.
b/ !Consumarea a câteva frune de ulm
)runele veri de ulm au calitatea de a potoli senatia de
foame.
c/ !9ratament cu ceai de soc
Infuia se prepara din 1!, lingurite de plante oparite cu ,LK ml
de apa clocotita. #e beau ,!M cani de ceai R i.
d/ !9ratament cu ceai dupa reteta'
! Coa:a de crusin ! -L g
! )lori de soc ! BL g
! )rune de mesteacan ! 2K g
Decoctul se prepara dintr!o lingura de amestec vegetal cu ,LK
ml de apa. #e beau ,!M cani de ceai R i, neîndulcite, între mese.
Cura este de MK – BL de ile, cu o paua egala cu numarul
ilelor de cura.
e/ !9ratament cu ceai dupa reteta'
! )ucus ! ,L g
! #unatoare ! LK g
! Coada soricelului !LK g
Ceaiul se prepara prin oparirea cu ,LK ml de apa clocotita a o
lingurita de amestec vegetal. Ceaiul se infueaa L – 1K minute.
#e beau ilnic , cani de ceai, îng%ititura cu îng%ititura.
f/ !9ratament cu crusin
În fiecare dimineata se va lua un vârf de cutit de pulbere de
crusin.
,K1. "boseala cronica
"boseala cronica apare din caue diferite si va fi tratata cu
atentie, prin fitoterapie cu ceaiuri, comprese si bai rela>ante. #e
va aplica si o alimentatie în care se va consuma' or, ova,
fasole verde, usturoi, ceapa, multe legume si fructe.
?lantele medicinale utiliate in tratamente sunt' ima, %ameiul,
salvia, cimbrul, cimbrisorul, mararul, mag%iranul, busuiocul,
isopul, scortisoara, cuisoarele, etc.
a/ !9ratament cu ceai de urica
Infuia se obtine din 1!, lingurite de frune de urica uscate la
,LK ml de apa clocotita. #e beau ,!M cani de ceai R i.
b/ !9ratament cu ceai de menta
Infuia se prepara din 1!, lingurite de frune oparite cu ,LK ml
de apa clocotita. #e beau , cani de ceai pe i.
c/ !9ratament cu ceai de ima si de %amei
Ceaiul se prepara din 1!, lingurite de frune de ima si ,!M
lingurite de conuri de %amei drobite, oparite cu ,LK ml de apa
clocotita. #e beau ,!M ceaiuri pe i.
d/ !9ratamente cu bai rela>ante din foi de dafin, cu decoct din
frune de nuc etc. vor fi e>puse la un capitol general al cartii.
Fitoterapie curs )1
,K1. "c%i obositi
"boseala oculara poate fi provocata de munca intensa, lumina
necorespunatoare, vedere proasta sau oc%elari prost calibrati.
?entru tratament va veti adresa unui medic de specialitate.
Daca se constata ca este vorba de o oboseala normala sau
carente din organism de oligoelemente va veti trata cu o
alimentatie bogata în oligoelemente si totodata veti lua înainte
de mesele
principale' , pastile de comple> magneiu
S vitamina D, iar în timpul meselor , pastile de comple>
structural.
,K,. "ligomenoree !8ei @enstruatie
,KM. "ligurie
$ste o afectiune care consta în diminuarea cantitatii de urina
emisa în ,B de ore. ?oate aparea c%iar suprimarea debitului
urinar +anurie/. #unt indicate a se consuma' mere, cirese, prune,
grapefruit.
9ratamentele recomanda ceaiuri diuretice cu albastrele, anason,
ang%inare, brustur, coi de cirese sau de visine, coada calului,
ienupar, ima, maces, mesteacan, papadie, pelin, pir, pin, trei
frati patati, soc, ceai vânat, etc.
8ei si capitolul Diurea +.2/.
,KB. "tita
"tita apare ca un proces inflamator, si anume'
1. în urec%ea e>terna !se preinta sub forma unei inflamatii a
tegumentului
conductului auditiv e>tern, fie sub forma unei eceme acute sau
cronice. În conductul auditiv e>tern pot aparea furunculi si
pacientul are dureri puternice.
,. în casa timpanului !otita medie apare ca o inflamatie acuta
sau cornica. Inflamatia poate fi supuranta sau nesupuranta. $ste
determinata de infectii din vecinatate, de regula din nas si gât.
9ratamentele se fac cu urmatoarele plante medicinale' crin alb,
musetel, coada calului, galbenele, dragaica, lamâie.
a/ !9ratament cu suc de lamâie
#e îmbiba o mesa cu suc de lamâie si se introduce în urec%e.
b/ !9ratament cu macerat din flori de crin alb
@aceratul se obtine din' o parte flori de crin alb în , parti ulei,
lasat timp de . ile la macerat. 9ratamentul consta în
introducerea în conductul auditiv a câtorva picaturi caldute.
c/ !9ratament cu infuie de musetel
#e pun câteva picaturi de infuie de musetel în urec%e, se sterge
usor ona si apoi se unge cu alifie de coada calului, alifie de
dragaica sau galbenele, pe conductul auditiv, ca sa calmee
durerile, mâncarimea si sa prote:ee pielea.
,KL. ">iuraa
">iuraa este o boala provocata de o>iuri, care traiesc în
intestinul uman. )emelele ies afara, prin anus, si, dupa ce depun
un numar mare de oua pe piele, mor. Acest fenomen da o
senatie de mâncarime în :urul anusului, care împiedica
pacientul sa doarma si!l va face agitat.
9ratamentul se face cu ceaiuri si cu bai, utiliând urmatoarele
plante medicinale' crusin, pelin, afin, sapunarita, usturoi.
a/ !4ai locale cu usturoi pisat
#e iau .K g de usturoi pisat si se oparesc cu LKK ml de apa
clocotita. #e fac bai de seut.
b/ !9ratament cu pulbere de pelin
#e iau ilnic ,!M g de pulbere de pelin, în amestec cu miere de
albine, dimineata pe stomacul gol.
c/ !9ratament cu ceai dupa reteta'
!Coa:a de crusin !BK g
!?elin !BK g
Decoctul se prepara luând doua lingurite de amestec vegetal la
o cana si :umatate de apa. #e bea dimineata, pe stomacul gol.
d/ !4ai locale cu ceai de pelin
Infuia se prepara din ,K – MK g de plante la 1KKK ml de apa
clocotita. Cu acest ceai se fac bai de seut si clisme cu ceaiul de
mai sus, sau la care se mai adauga si musetel +în cantitati la
:umatate fata de pelin/.
e/ !9ratament cu ceai preparat dupa reteta'
! ?elin ! LK g
! )lori de musetel ! Lg
! #coarta de crusin ! Lg
! 8etrice ! 1K g
#e fierb , lingurite din amestecul vegetal cu LKK ml de apa,
timp de L!1K minute. #e bea timp de B!L ile, dimineata si
seara, câte o cana de ceai cald.
,K2. ?aloare
?aloarea nu este o boala, dar poate fi un simptom ca un individ
se va îmbolnavi grav. #e indica imediat un consult medical
serios. #e recomanda o dieta cu legume si fructe si a se bea ceai
de urici. Infuia se obtine din M lingurite de plante peste care
se toarna LKK ml de apa clocotita si se lasa la infuat L!1K
minute. #e beau M!B cani de ceai pe i, în cura de 2K de ile.
,K-. ?alpitatii
$motiile puternice, enervarea sau orice stari psi%ice deosebite
pot provoca palpitatii, de fapt actioneaa asupra modificarii
Fitoterapie curs )2
ritmului cardiac normal, iar pacientul percepe fenomenul ca pe
o senatie e>trem de neplacuta. ?lantele medicinale care sunt
recomandate în fitoterapie sunt' valeriana, coada soricelului,
roinita, busuiocul, menta, mag%iranul.
a/ !9ratament cu ceai dupa reteta'
! Coada soricelului ! 1KK g
! 6adacina de valeriana ! MK g
! )rune de roinita ! MK g
Ceaiul se prepara din M lingurite amestec vegetal bine maruntit
si omogeniat, fiert L!1K minute în -LK ml de apa, la un foc
moale.
#e beau M cani de ceai cald R i. Acest ceai are o actiune
linistitoare si deconectanta.
b/ !9ratament cu ceai dupa reteta'
!)rune de busuioc !BK g
!Coada soricelului !BK g
!)rune de mag%iran !.K g
!@uguri florali de portocal amar !BKg
!)rune de menta !BK g
Ceaiul se prepara din , linguri de amestec vegetal oparite cu
LKK ml de apa clocotita. #e va infua ceaiul 1K!1L minute. #e
beau ,!M cani de ceai R i, câte o cana dupa mesele principale.
c/ !9ratament cu capsule
#e vor lua înainte de de:un si de cina câte o capsula de paducel
si dupa aceleasi mese o capsula de sulfina.
,K.. ?anaritiu
?anaritiul este o infectie a unuia sau a mai multor degete,
localiata în special în :urul ung%iilor, de multe ori cu caracter
purulent. )itoterapia recomanda urmatoarele plante medicinale
în tratament' musetel, galbenele, usturoi, patrun:el, nalba, soc,
sunatoare, dragaica.
a/ !9ratament cu bai fierbinti de musetel
Infuia de musetel se obtine din L lingurite de flori de musetel
oparite cu ,LK ml de apa clocotita. 4aile fierbinti se fac cu acest
ceai timp de ,K!MK de minute. #e pune un banda: cu argila alba,
dupa ce s!a uns ona afectata cu alifie de galbenele.
b/ !9ratament cu ceai preparat dupa urmatoarea reteta'
!?atrun:el de câmp !LK g
!5alba mare +alba/ !LK g
!6adacini de feriga !LK g
!)lori de soc !LK g
#e amesteca bine plantele si se maruntesc. #e iau 1L g din
amestecul si se macereaa . ore în LKK ml de vin +de obicei se
lasa peste noapte la macerat/.
8inul obtinut se da într!un clocot si se va utilia caldut în
tratament. Degetul sau degetele afectate se tin în vin cald timp
de MK!2K minute. #e aplica pe degete, local, praf de creta si se
banda:eaa.
,KA. ?ancreatita
?ancreatita repreinta o inflamatie a pancreasului.
)itoterapia apeleaa la urmatoarele plante medicinale' anason,
lic%en de piatra.
a/ !9ratament cu ceai de anason
Infuia se prepara dintr!o lingurita de fructe pisate oparite cu
,LK ml de apa clocotita. Ceaiul se infueaa timp de 1L!,K de
minute. #e bea ceaiul într!o i, fractionat în trei reprie, înaintea
meselor principale.
b/ !9ratament cu ceai din lic%en de piatra
Ceaiul se prepara prin fierberea unei lingurite de plante, L
minute în ,LK ml
de apa. #e adauga un vârf de cutit de bicarbonat si se lasa în
repaos. #e beau M cani de ceai rece R i.
,1K. ?araliie
?araliia repreinta pierderea totala a miscarii în interiorul unui
musc%i sau segment din corp.
)itoterapia recomanda urmatoarele plante medicinale' g%iocei,
dumbravnic, iarba grasa, deditel, floarea ?astelui, vara.
a/ !9ratament cu ceai de g%iocei
Decoctul se prepara dintr!o lingurita de plante +frune, flori,
bulbi/ la ,LK ml de apa. #e bea 1 cana de ceai R i.
#e fac ilnic bai cu apa de M-K C în care se introduc M!B litri de
decoct din LK!1KK g de plante.
b/ !9ratament cu ceai de dumbravnic
Infuia se prepara din 1!, lingurite de frune oparite cu ,LK ml
de apa clocotita. #e beau , cani de ceai pe i.
9ratamentele se fac si cu comprese si bai'
1. Comprese – se pun comprese calde în ona afectata, de , ori
pe i, cu un decoct din , linguri de plante la 1KKK ml de apa.
,. 4ai – se prepara un decoct cu LK!1KK g de plante la M!B l de
apa, pentru a se introduce în baie.
c/ !9ratament cu ceai de iarba grasa
#e pun comprese calde de , ori pe i în ona paraliata cu
decoct din 1KK g de frune în ,!M l de apa.
?entru bai se prepara un decoct cu 1LK!,KK g de frune în M!B
litri de apa. #e face o baie pe i.
d/ !9ratament cu floarea ?astelui
Fitoterapie curs )3
#e prepara un macerat cu o mâna de floarea ?astelui în 1KKK ml
de otet. #e pune o compresa timp de L!1K minute în ona
bolnava.
e/ !9ratament cu ceai de deditel
Infuia se prepara din 1!, lingurite de plante la ,LK ml de apa
clocotita. #e bea 1 cana de ceai R i. Acest ceai poate fi utiliat
si în comprese.
,11. ?araiti intestinali
4olile digestive paraitare sunt provocate de' limbrici
+Ascaridoa/, o>iuri +">iuroa/, tricocefali +9ricocefaloa/ si
tenie +9eniaa/.
?entru tratamente în Ascaridoa, în ">iuroa.
A – 9ratamente în tricocefaloa
$ste o afectiune provocata de patrunderea în organism a unor
viermi rotuni numiti tricocefali, care se localieaa în cecum,
mai rar în colon si apendice. 9ratamentul se face cu ceaiuri de'
cimbru, cimbrisor si sc%induf.
a/ !9ratament cu ceai de cimbru
Infuia se prepara din , lingurite de frune de cimbru de
gradina +sau cimbrisor/ la ,LK ml de apa clocotita. #e beau ,
cani de ceai R i.
b/ !9ratament cu sc%induf
#emintele de sc%induf sunt utiliate în tratament sub forma de
e>trs fluid, tinctura, sirop si pulbere.
4 – 9ratamente în teniaa
9eniaa este o boala provocata de diferite specii de viermi
paraitari, în forma de panglica. $ste paraitat intestinul subtire,
teniile fi>ându!se cu ventuele de mucoasa peretilor, unde
traiesc câtiva ani.
?acientii îsi pierd pofta de mâncare, au greturi, simt o
slabiciune accentuata, saliveaa mult, au dureri de cap si
ameteli.
)itoterapia recomanda urmatoarele plante medicinale' %reanul,
usturoiul,
ceapa.
a/ !9ratament cu ceai de %rean
Infuia se face din 1L!MK g de %rean ras, care s!a macerat 1, ore
în LKK ml de
apa. #e da în clocot. #e beau , cani de ceai pe i, între mese.
b/ !9ratament cu ceai de usturoi
Ceaiul se obtine din LK g de usturoi fiert cu ,LK ml de apa. #e
îndulceste ceaiul cu miere de albine. #e bea ceaiul dimineata,
pe stomacul gol. Cura va dura pâna la vindecare.
c/ !9ratament cu ceapa
#e taie marunt , cepe de arbagic, de marime potrivita si se
fierb, la foc domol, cu ,KK ml de lapte timp de 1L minute. Dupa
filtrare si racire se va îndulci cu miere.
Administrarea se va face astfel'
1/ !?entru adulti si copii mari – se beau M!B pa%are, de 1!, ori
pe saptamâna, timp de doua saptamâni
,/ !3a copii de A!1, ani – li se dau M lingurite, seara
M/ ! 3a copii de 2!A ani – li se dau , lingurite, seara
B/ !3a copii mai mici de M ani – li se va face o clisma, seara
d/ !9ratament cu ceai de usturoi si miere
Într!un vas de ceramica sau emailat se pun' o parte usturoi pisat
si doua parti apa. #e fierbe la foc domol pâna a:unge volumul la
LKQ. #e strecoara, se raceste si se îndulceste cu miere. #e
administreaa ca si laptele cu ceapa si miere.
,1,. ?arHinson
$ste o afectiune neurologica cauata de leiuni degenerative ale
corpului striat si ale lucus!ului niger, caracteriat clinic prin
tremuraturi lente, care persista în repaos, la mâini si la cap, prin
tulburari de tonus si prin amneie, facies împietrit, mers cu pasi
lenti, etc.
)itoterapia utilieaa' macrisul verde, cimbrul, cimbrisorul,
macrisuliepurelui, coada soricelului.
a/ !9ratament cu macris verde marunt
Din ora în ora se iau M picaturi din e>tract de macris diluat cu
ceai din coada soricelului. #e beau M!B cani de ceai R i.
b/ !4ai cu ceai de cimbru
Când în afara tremuraturilor apare si întepenirea mâinilor, se
vor face bai cu ceai de cimbru. Ceaiul se obtine prin oparirea a
,KK g de frune de cimbru cu 1KKK ml de apa. Infuia obtinuta
se adauga în apa baii. #e fac bai la temperaturi de M-
K
C, timp de
1L!,K de minute.
Atentie 0 Apa din baie nu va trece peste nivelul inimii.
c/ !9ratament cu macrisuliepurelui
#e iau M!L picaturi din sucul de macris al iepurelui, diluate cu
ceai din coada soricelului. #e frictioneaa sira spinarii cu suc
din macrisul!iepurelui, dar alternativ si cu tinctura din coada
soricelului.
,1M. ?aradontoa
?aradontoa este o boala caracteriata prin degenerarea
tesuturilor care fi>eaa dintii, ducând la mobilitatea si caderea
lor.
Fitoterapie curs )4
?lantele medicinale utiliate sunt'
a/ !9ratamentul cu %rean
#e va mesteca ilnic o bucata de %rean.
b/ !9ratamentul cu suc de lamâie
#e vor masa ilnic gingiile cu suc de lamâie sau de aloe.
c/ !9ratament cu ceai de scai vânat
Infuia sau decoctul se fac dintr!o lingurita de plante la ,LK ml
de apa. #e beau în cursul unei ile, în mai multe reprie.
d/ !9ratament cu ceai de porumb
Infuia se prepara din 1 lingurita flori oparite cu ,LK ml de apa
clocotita. #e beau ,!M cani de ceai R i.
,1B. ?aduc%i de cap
În conditii de igiena normale, aparitia paduc%ilor repreinta o
raritate.
Dar tranitia a dus multa mierie si saracie si, nu rar, în scoli si
gradinite apar copii cu paduc%i. @icutii agresati de insecte se
scarpina permanent si îsi pot produce c%iar si rani. @asurile
care se pot lua sunt'
a/ ! #palatul si pieptanatul parului
b/ !9ratamentul cu e>tract din frune proaspete de nuc, taiate
marunt. Ceaiul se obtine din , lingurite de frune de nuc
maruntite, oparite MK de secunde cu LKK ml de apa clocotita. Cu
ceaiul obtinut se
spala pielea capului.
,1L. ?ar
?arul, podoaba capilara a omului, preinta multe probleme
medicale, si anume'
1. Combaterea seboreei, a matretii si tonifierea lui
,. Caderea parului +alopecia/
M. ?ar gras – par uscat porumbul, scaiul vânat, %reanul, lamâia,
B. ?iloitati e>agerate, etc. ste:arul.
A !Combaterea seboreei, a matretii si tonifierea parului
#eboreea este o stare care apare datorita functionarii e>agerate
a glandelor sebacee ale pielii.
@atreata se formeaa din mici co:i albicioase ale pielii capului.
$a apare la persoanele care sufera de seboree si are loc si o
cadere a parului. 9ratamentele constau în frectii, bai, spalaturi,
etc. cu produse ale fitoterapiei urmatoarelor plante medicinale'
brusture, cimbru, mesteacan, urica, salvie, tintaura, musetel,
porumb, nuc, %amei.
a/ !9ratament cu ceai de brusture
Infuia se prepara din ,!M linguri de frune de brusture
maruntite în 1KKK ml de apa clocotita. #e fac spalaturi si frectii
energice cu acest ceai.
b/ !9ratament cu ceai de musetel
Infuia se obtine din 1KK g de flori de musetel la 1KKK ml de
apa clocotita. Cu acest ceai se fac spalaturi si frectii ale pielii
capului. Dupa spalare, parul capata refle>e blond!aurii.
c/ !9ratament cu ceai de frune de nuc
Infuia se obtine din LKK g de frune de nuc maruntite, peste
care se toarna 1KKK ml de apa clocotita. #e fac bai cu acest ceai,
iar parul capata refle>e brune.
d/ !9ratament cu frune de mesteacan
Infuia se prepara din L!2 linguri de frune maruntite la 1KKK
ml de apa clocotita. #e fac bai si frectii ale pielii capului.
e/ !9ratament cu ceai de urica
Infuia se obtine din LK g de plante la 1KKK ml de apa clocotita.
#e fac bai cu acest ceai.
f/ !9ratament cu ceai dupa reteta'
!)rune de urica !.K g
! 6adacini de brusture ! .K g
! )rune de mesteacan ! .K g
Decoctul se obtine luând , linguri din amestecul vegetal fiert
,K!MK de minute, la foc moale, în LKK ml de apa. #e fac bai si
frectii cu acest ceai de , ori pe saptamâna.
4 – 9ratament contra caderii parului – 8ei Alopecia +1M/
C – ?ar gras #e vor utilia sampoane pe baa de' paducel,
urica, mesteacan, podbal, gentiana. Îngrasarea parului arata un
deec%ilibru %epatic si o proasta eliminare a grasimilor. Aveti
probabil si un regim alimentar bogat în grasimi si carne. 8a
recomandam a avea un regim vegetarian 1, ile pe luna.
4eti ilnic B cani de ceai din cel preparat dupa reteta'
! )rune de romarin ! .K g
! 6adacini de brustur ! BK g
! 6adacini de pir ! BK g
! )rune de cimbru ! .K g
! )rune de mesteacan alb ! BK g
!)umarita +planta, fara radacini/ ! BK g
Ceaiul se prepara din B linguri de amestec vegetal bine maruntit
si omogeniat, fiert 1 minut în 1KKK ml de apa. Ceaiul se lasa la
infuat 1K!1L minute.
D – ?ar uscat #e vor utilia doar sampoane cu e>tract de'
romarin, musetel, ienupar.
$ – ?iloitati e>cesive
Fitoterapie curs )5
9ratamentele sunt urmatoarele'
a/ !#e va unge ona cu ulei de sunatoare sau de musetel
b/ !#e fac bai de seut cu coada calului, care stimuleaa
circulatia sângelui în rinic%i
c/ !#e ung onele cu frune, flori si tulpini de rostopasca si se
lasa asa câteva ore. #e spala pielea cu sapun de calitate si se va
unge cu alifie de galbenele, ulei de sunatoare sau ulei de
musetel. #e beau ilnic M!B cani de ceai de urici.
,12. ?ecingine – vei Impetigo
,1-. ?emfigus
$ste denumirea unor dermatoe caracteriate prin formarea
unor veicule +basici/ pline cu lic%id seros pe piele. Dupa ce
basicile se sparg, apar pe locul lor eroiuni foarte dureroase.
7neori are loc o crestere a temperaturii, iar pacientul îsi pierde
pofta de mâncare, slabeste si are insomnii. 9ratamentul se face
cu ceai de soc. Infuia se prepara din , lingurite de flori de soc
oparite cu ,LK ml de apa clocotita. #e beau , cani de ceai R i.
?entru bai locale si comprese, se foloseste ceaiul preparat din
BK g de flori de soc la 1KKK ml de apa clocotita.
,1.. ?ete senile +pete de batrânete/
Aparitia petelor senile, de fapt pete de batrânete, obliga la o
cura soc pentru revitaminiarea organismului si deci si a
dermei. #e recomanda a se consuma multe legume si fructe, iar
peste
acest regim alimentar bogat în vitamine si minerale se indica a
se administra'
!înainte de fiecare masa principala' , capsule cu comple> AD5
S multiaminoacii&
!în timpul fiecarei mese', capsule de comple> AD5 S
vitaminele $ si )&
!dupa fiecare masa' , capsule de comple> AD5 S vitaminele A
si D.
,1A. ?ete pe cornee
9ratamentul se va face cu suc de rostopasca cu care se vor unge
pleoapele.
5oaptea, se aplica frune de rostopasca, proaspete si bine
spalate, peste oc%ii înc%isi si se leaga cu o fâsie de tifon sau de
pâna.
,,K. ?icioare
#enatia de ace în picioare este provocata de tulburari ale
circulatiei sanguine la nivelul picioarelor.
9ratamentul recomandat este'
!#e va bea ilnic seara, la culcare, o cana de ceai cald din coada
soricelului. Infuia se prepara din 1!, lingurite de planta la ,LK
ml de apa clocotita&
!#e vor face bai calde la picioare, seara, înainte de culcare, timp
de 1L minute.
,,1. ?ielo!cistita – vei Cistita
,,,. ?ielita
?ielita este o inflamatie a bainului renal, portiune incipienta a
cailor urinare venita de la veica +infectie ascendenta/ sau
produsa de preenta unui calcul. #e poate complica adesea cu
inflamatia rinic%iului +pielonefrita/.
)itoterapia recomanda în tratamente ciresul si visinul,
merisorul, pinul.
a/ !9ratament cu ceai de merisor
$ste antiinflamator si puternic antiseptic al cailor urinare.
Ceaiul se face din 1!, lingurite de frune fierte timp de L!1K
minute în ,LK ml de apa. #e beau , cani de ceai R i,
adaugându!se un vârf de cutit de bicarbonat de sodiu.
b/ !9ratament cu ceai de cires +visin/
Ceaiul are actiune diuretica, antiinflamatoare si este
recomandat în tratarea afectiunilor catarale ale tractului urinar.
Ceaiul se prepara prin decoctia a , lingurite de coi de cirese
+visine/ în ,LK ml de apa. #e beau ilnic ,!B cani de ceai.
,,M. ?ielonefrita
$ste o inflamare a bainului renal +pielita/, complicata cu
inflamatia rinic%iului +nefrita/. $ste cronica sau acuta, poate
afecta unul sau ambii rinic%i si apare mai frecvent la copii si
femei.
?lantele medicinale utiliate în fitoterapie sunt' ciresul, visinul,
ciubotica cucului.
,,B. ?ietre la rinic%i si la veica biliara – vei Calculi
,,L. ?ipi în pat – vei $nureis nocturn
,,2. ?iroa
?iroa +?irois/ apare ca o senatie de arsura care porneste din
epigastru spre esofag si faringe si care, nu rareori, este însotita
de regurgitatii acide. $a este produsa de tulburari în
functionarea stomacului, iar aparitia %iperaciditatii se datoreaa
alimentelor si bauturilor ingerate. )itoterapia se face cu'
salcâm, meur.
a/ !9ratament cu ceai de salcâm
Infuia se prepara din , lingurite de flori la ,LK ml de apa
clocotita. #e beau ,!M cani de ceai pe i.
b/ !9ratament cu ceai de meur
Fitoterapie curs )6
Infuia se prepara dintr!o lingurita de frune de meur la ,LK
ml de apa clocotita. #e beau , cani de ceaiRi.
,,-. ?itiriais
?itiriaisul este afectiunea pielii caracteriata prin descuamatia
ei fina, asemanatoare tarâtei. Apare cauata de ciuperci si
preinta diferite aspecteclinice'
1. ?itiriais rubra – pete rosii, rugoase, pe partea dorsala a
degetelor de la mâini si picioare, din caue necunoscute

,. ?itiriais versicolor – pete de culoare cafenie care se co:esc
usor pe gât si torace, produse de o ciuperca.
)itoterapia recomanda în tratamente rostopasca.
Infuia se prepara din o :umatate lingurita de planta la ,LK ml
de apa clocotita.
#e va bea ceaiul în cursul ilei. #e pot pune cataplasme cu
infuia indicata mai sus. Ca unguent se poate folosi preparatul'
MK g pulbere de planta, 1L g lanolina, 1L g vaselina, 1K picaturi
de acid fenic.
,,.. ?laga +rana/
?laga +rana/ apare prin' taiere, întepare, împuscare, drobire,
penetrare, etc. 5ecesita tratament urgent pentru a opri
%emoragia si a combate infectia. )itoterapia se face cu' arnica,
cerentel, cimbrisor, cimbru de cultura, frasin, galbenele, nuc,
pelin, salcâm, salvie, sapunarita, ste:ar, sulfina, tataneasa,
troscot, plamânarica, plop, roinita, unguras, urica, volbura,
levantica, coada soricelului.
a/ !9ratament cu ceai din flori de galbenele
Infuia se prepara din 1!, linguri de flori de galbenele la ,LK
ml de apa clocotita. #e fac bai locale sau se aplica cataplasme.
#e fac spalaturi cu 1K g de tinctura diolvata în 1KK ml de apa
fiarta si racita. 9inctura se prepara prin macerarea timp de .
ile a ,K g de flori de galbenele în 1KK ml de alcool.
b/ !9ratament cu tinctura din flori de arnica
9inctura se prepara din ,K g flori de arnica în 1KK ml de alcool,
tinute la macerat 1K ile. #e fac bai locale si badi:onari cu 1K!
,K g de tinctura diluata cu 1KK ml de apa fiarta si racita.
c/ !9ratament cu ceai din muguri de plop
Infuia se prepara din , lingurite de muguri de plop drobiti cu
,LK ml de apa clocotita. #e fac bai locale.
d/ !9ratament cu ceai din coada soricelului
Infuia se prepara din 1!M linguri de flori la ,LK ml de apa
clocotita. #e fac bai locale si se pun comprese. $fectul
cicatriant creste prin adaugare în reteta ceaiului a radacinii de
tataneasa +1!, linguri la cana/
e/ !9ratament cu ceai de levantica
Infuia se prepara din , lingurite de flori de levantica la ,LK ml
de apa clocotita. #e fac bai locale. $ficienta cicatriarii creste
daca în baia de apa se adauga M!B g dintr!un amestec, în parti
egale, de ulei de levantica si alcool.
,,A. ?leoape
Inflamarea marginilor pleoapei este, cel mai adesea, un semn al
unor boli de oc%i, de cele mai multe ori asociata cu
con:unctivita. 6ecomandam urgent a se consulta medicul
specialist.
?entru tratament va indicam ceaiul din frune de salvie. Infuia
se prepara din din M lingurite de frune de salvie oparite cu LKK
ml de apa clocotita.
#e va lasa la infuat L!1K minute. #e vor spala oc%ii de M!B ori
pe i cu acest ceai cald.
În caul în care inflamatia pleoapelor este mai vec%e si mai
puternica se vor face spalaturi de M!L ori R i cu ceaiul preparat
dupa reteta'
!)lori de tei !BK g
!)rune de soc negru !BK g
Infuia se prepara din M lingurite din amestecul vegetal peste
care se vor turna LKK ml de apa clocotita. #e lasa la infuat L
minute.
,MK. ?oala alba–vei 3eucoree
,M1. ?ofta de mâncare
Inapetenta, lipsa poftei de mâncare se poate trata cu ceaiul'
! )rune de cimbru ! BK g
! #eminte de c%imen ! BK g
! 6adacini de gentiana ! BK g
! )rune de trifoiste de balta ! BK g
! #eminte de fenicul ! BK g
! )rune de busuioc ! .K g
!)umarita +planta, fara radacini/ ! .K g
Ceaiul se prepara din , lingurite de amestec cu ,LK ml de apa
clocotita. #e beau , cani de ceai pe i, una înainte de
prân, cea de!a doua înainte de cina. ?entru cresterea poftei de
mâncare se vor lua doua capsule de angelica înainte de fiecare
masa principala.
,M,. ?rostata
?rostata este glanda ane>a a aparatului genital masculin, situata
în :urul portiunii initiale a uretrei, înaintea ampulei rectale si
sub veica. ?rodusul sau de e>cretie contribuie la formarea
spermei, ve%iculând spermatooiii formati în testicule.
?rostatita repreinta inflamatia prostatei. Fipertrofia prostatei,
mai precis a glandelor periuretrale, din segmentul prostatic al
Fitoterapie curs )&
uretrei este o afectiune frecventa la barbatii vârstnici si se
datoreaa tulburarilor de ec%ilibru %ormonal. #e poate produce
o strâmtorare c%iar pâna la înc%iderea totala a uretrei,
împiedicând eliminarea totala a urinei.
)itoterapia utilieaa urmatoarele plante medicinale' urica
moarta, %olera +g%impele/, castanele salbatice. 5ota' În
tratamentul de prostata se recomanda a nu se bea alcool, a se
consuma alimente fara condimente si a manca cu putina sare.
Întrucât este o maladie care intereseaa un numar mare de
barbati vârstnici, vom da o amploare mai mare acestui
subcapitol.
a/ !9ratament cu ceai de %olera +g%impele/
Decoctul se prepara din 1 g de planta fiert în ,LK ml de apa,
timp de 1K minute. #e beau , cani de ceai pe i, dimineata si
seara, înainte de mesele principale. Cura dureaa 2!1. luni.
Descoperirea proprietatilor terapeutice ale “%olerei” +g%impele/
este o prioritate româneasca, si anume a unui colectiv de la I@)
– Clu:, condus de dr. ?avel ?etcu.
b/ !9ratament cu ceai de urica moarta
Ceaiul se prepara dintr!o lingurita din partile aeriene ale plantei
cu ,LK ml de apa clocotita. #e beau , cani de ceai R i. În ca ca
sunt utiliate flori de urica moarta, infuia se obtine din W
lingurita de flori la ,LK ml de apa clocotita. ?rima cana de ceai
se bea dimineata, iar cea de!a doua între masa de prân si cea
de seara.
c/ !9ratament ce ceai dupa formula'
!)rune de ienupar !2K g
!7rica moarta alba !2K g
!)lori de iarba neagra !2K g
!)umarita +planta, fara radacini/ !2Kg
!?arac%ernita +planta, fara radacini/ !2K g
Ceaiul se prepara din L linguri de amestec vegetal în 1KKK ml
de apa, lasat sa fiarba 1 minut si apoi infuat 1K!1L minute.
Acest ceai este recomandat preventiv barbatilor cu vârsta peste
BK de ani, cât si în tratamente. ?reventiv se va face o cura de MK
de ile R an, iar în tratamente curele vor fi de lunga durata.
d/ !9ratament cu castane salbatice
#e utilieaa în starile congestive ale afectiunii. #e prepara o
tinctura din ,K g de castane salbatice maruntite cu 1KK ml de
alcool de -K de grade, macerarea durând 1K ile. #e recomanda
a se lua , lingurite pe i. #e poate utilia si decoctul din ,!M
castane maruntite în 1KKK ml de apa. #e va bea o cana de ceai,
înainte de fiecare masa, ,K de ile pe luna. Cu acest decoct,
tratamentele se pot face si cu bai de seut.
e/ !9ratament cu ulei de dovleac
#e ia o lingura de ulei de dovleac, seara, înainte de culcare.
f/ !9ratament cu ceai dupa reteta'
! )rune de urica moarta ! LK g
!)rune de mesteacan râios ! LK g
! 9eci uscate de fasole ! LK g
!)rune si radacini de papadie ! LK g
! Coada calului ! LK g
Decoctul se obtine prin fierbere L!1K minute a unei lingurite de
plante în ,LK ml de apa. #e beau ilnic M!L cani de ceai R i.
g/ !7n tratament recomandat de 4ela ?ater
“?entru o cana de ceai, am luat o mâna de seminte de dovleac,
le!am uscat bine, asa încât sa fie drobite, le!am pisa cu coa:a
cu tot si le!am lasat sa fiarba L minute, apoi am strecurat si am
baut acest ceai cald, îndulcit. Am baut ilnic ,!M cani si dupa M
ile a început sa diminuee greutatea pe care o aveam la
urinare.”
%/ !9ratament cu bai de seut
#e recomanda bai de seut cu ceai de musetel si mici clisme.
i/ 9ratament dupa "vidiu 4o:or si @ircea Ale>an
#e vor face bai de seut si spalaturi locale, calde, cu ceai dupa
reteta'
! 6adacini de tataneasa ! ,K g
! )lori de urica moarta!alba ! 1K g
! )lori de musetel ! ,K g
! )lori de galbenele ! MK g
! 4usuioc ! ,K g
Decoctul se prepara din M linguri de amestec vegetal la 1KKK ml
de apa.
4iologul Carmen Ale>an recomanda în trata!mentele calitatile
antiinflamatoare ale verei. 6ecunoscuta specialista indica în u
e>tern aplicatii cu frune de vara, înmuiate în apa fiarta,
curatate de nervuri si aplicate în ona perianala. 9ratamentul se
aplica L!- ile.
,MM. ?rebitism
?resbitia repreinta dificultatea de a distinge clar obiectele
apropiate, cauata de o diminuare a puterii de acomodare a
oc%iului.
?resbitia apare dupa vârsta de BK!BL de ani si se datoreaa
pierderii elasticitatii cristalinului. )itoterapia recomanda
tratamente cu' afin, telina, cimbrisor, cimbru, pelin, nalba.
a/ !9ratament cu ceai din frune de afin
Infuia se prepara dintr!o lingurita de frune la ,LK ml de apa
clocotita.
Decoctul se obtine dintr!o lingurita de fructe drobite cu ,LK ml
de apa. #e beau ,!M cani de ceaiRi.
b/ !9ratament cu ceai de telina
Fitoterapie curs ))
Decoctul se prepara din ,L g de radacina de telina rasa cu ,LK
ml de apa.
#e tamponeaa usor sau se picura câteva picaturi în oc%i.
,MB. ?rurit
?ruritul este o senatie de mâncarime cutanata care poate fi
produsa de o boala de piele sau de o afectiune generala.
)itoterapia recomanda' ang%inarea, patlagina, brusturul,
frasinul, cimbrul, pinul, cimbrisorul. De la o anumita vârsta
poate aparea un prurit nocturn, sâcâitor, care nu lasa pacientul
sa doarma. 5u e>ista nici o metoda pentru a înlatura definitiv
senatia de mâncarime. Caua fiind în interiorul organismului,
se recomanda a se bea B cani de ceai pe i, din decoctul dupa
reteta'
!)rune de frasin !BK g
! 6adacini de pir ! BK g
! 6adacini de brustur! BK g
Infuia se prepara din :umatate de
lingurita de plante la ,LK ml de apa clocotita. #e ia o lingura de
ceai la M ore.
Infuia poate fi utiliata si pentru comprese.
! )rune de trifoiste de balta ! ,K g
!?arac%ernita +planta, fara radacini/ ! BK g
! )rune de cimbru ! .K g
Ceaiul se prepara din B linguri de amestec vegetal bine
omogeniat si maruntit fiert , minute în 1KKK ml de apa.
,ML. ?soriais
$ste o afectiune a pielii necontagioasa, caracteriata prin
aparitia pe piele a unor pete rosiatice acoperite de scuame
groase, stratificate, lucioase. Dupa îndepartarea scuamelor apar
mici puncte %emoragice. Acestea apar pe toata suprafata pielii,
dar mai des în onele e>puse traumelor mecanice' mâini, coate,
genunc%i, picioare.
?soriaisul provoaca mâncarimi, dureri, fisuri care sângereaa.
)itoterapia recomanda urmatoarele plante medicinale'
tataneasa, nuc, migdal, gorun, mur, spanac, pin, rostopasca,
bradisor, mesteacan.
a/ !9ratament cu spanac
#e pun cataplasme din frune fierte de spanac în ulei de
porumb.
b/ !9ratament cu ceai de tataneasa
Ceaiul se obtine prin fierbere ,K!MK de minute a unei lingurite
de radacini de tataneasa maruntite în ,LK ml de apa. #e beau M!
B cani de ceai R i. #e pun comprese cu un decoct cu , lingurite
de radacina maruntita la ,LK ml de apa. ?entru spalaturi locale
sau cataplasme se foloseste maceratul sau decoctul concentrat
cu B!L linguri de radacini maruntite la ,LK ml de apa.
c/ !9ratament cu ceai de rostopasca
d/ !9ratament cu frune de nuc
#e ung onele afectate cu suc din co:ile veri de nuc. Decoctul
se prepara din ,K g de frune de nuc în ,LK ml de apa.
Ceaiul se va folosi pentru comprese. ?entru bai se prepara un
decoct prin fierberea timp de 1L minute a 1KK g de frune de
nuc în M l de apa. Ceaiul obtinut se va amesteca cu apa din cada
baii având M-K C.
e/ !#e unge pielea afectata cu alifie dupa reteta
!7ntura de porc dupa intestin !LK g
!#uc de rostopasca !L g
Alifia se va pastra în frigider.
f/ !9ratament cu ceai de deditel
Infuia se prepara din , lingurite de plante la ,LK ml de apa
clocotita. #e va utilia pentru cataplasme.
g/ !#e ung partile afectate cu suc din tulpini tinere de laptele
cucului
%/ !@aurice @essGgnG si @ic%el 4ontemps recomanda a se lua
înainte de fiecare masa , capsule de brustur, iar în timpul
meselor principale' o capsula de comple> A5D S vitaminele $
si ) si o capsula de comple> multivitamine.
,M2. ?urgativ
?urgativul este un medicament care favorieaa eliminarea
scaunului prin stimularea peristaltismului intestinal. )itoterapia
recomanda' volbura.
8olbura are calitati de la>ativ energic.
Infuia se prepara din 1 lingurita de plante la ,LK ml de apa
clocotita. Ceaiul se bea dimineata.

#e mai poate utilia si pulbere amestecata cu miere, luata
dimineata înainte de micul de:un.
,M-. 6a%itism
6a%itismul este o boala care apare în copilarie si adolescenta si
se datoreaa în mod esential unei carente de vitamina D. #e
produc tulburari în metabolismul fosforului si calciului, ceea ce
determina o calcifiere defectuoasa a oaselor, care ramân moi si
osificatia întârie.
)itoterapia apeleaa la nuc. Infuia se prepara din 1!, lingurite
frune la ,LK ml de apa clocotita. #e beau 1!, cani de ceai R i.
#e pot face bai locale si aplica cataplasme cu o infuie
concentrata din ,!M linguri frune de nuc maruntite în ,LK ml
de apa clocotita.
,M.. 6agade +crapaturi si pistrui/
Fitoterapie curs )1
#unt fisuri, sub forma de santuri, localiate pe palme, picioare,
pe mameloane, survenite în timpul alaptarii la sân a copilului.
?ot fi superficiale, epidemice sau profund dermice.
#e trateaa cu %rean. Într!un litru de otet se va introduce o mâna
de %rean ras. #e lasa la macerat L!2 ile. Dupa filtrare se va
folosi la ungerea pistruilor. 6agadele se ung cu miere sau se
pun comprese cu miere.
,MA. 6ana – vei ?laga
,BK. 4oala lui 6aInaud
#e manifesta prin tulburari vasomotorii simetrice ale
e>tremitatilor, evoluând în pusee cu urmatoarele etape'
isc%emie, cianoa dureroasa si a>fisie locala cu senatie de
degete moarte. ?ot duce la cangrena. Aceste tulburari pot fi
declansate de frig sau de socuri emotive.
9ratamentul profilactic indica' evitarea frigului, intericerea
fumatului, reducerea în dieta a carnii si a sarii. )itoterapia
apeleaa la' paducel, talpa gâstii.
a/ !9ratament cu ceai de paducel
#e folosesc' frune, flori si fructe de paducel. Infuia se prepara
din 1 lingurita planta la ,LK ml de apa clocotita.
Ceaiul se infueaa 1L minute. #e bea în cursul ilei. Acest ceai
are calitati de vasodilatator coronarian si periferic.
b/ !9ratament cu ceai din talpa gâstii
Infuia se prepara din , lingurite de planta la ,LK ml de apa
clocotita. #e beau , cani de ceai pe i. #e poate utilia si o
infuie concentrata preparata din M linguri de planta la o cana
de ,LK ml de apa clocotita. 3a infuia concentrata se iau M!L
linguri de ceai R i. ?entru comprese ale mâinilor, în fiecare
seara se va folosi un ceai preparat din L linguri de planta la ,LK
ml de apa clocotita.
,B1. 6aceala – vei <uturai
,B,. 6aguseala – vei 3aringita
,BM. 6espiratie urât mirositoare
6espiratia urât mirositoare poate fi cauata de o dantura stricata
si atunci se va merge urgent la stomatolog sau de diverse
afectiuni ale stomacului si atunci se vor lua masurile de rigoare.
3a bolnavi, la digestie proasta veti citi si apoi veti lua masurile
indicate la subcapitolul Aerofagie +-/. 3a arsuri la stomac va
veti trata de Aciditate gastrica +,/.
Când va supara ficatul si aveti gust amar în gura sau va simtiti
gura încleiata, veti lua masurile cuvenite pentru a trata “)icatul
si suferintele lui” +1KA/. Când mirosul respiratiei dvs. povine de
la stomac, va recomandam ceaiul dupa formula'
! #eminte de anason ! BK g
! #eminte de c%imen ! BK g
! )une de menta ! BK g
#e iau M lingurite din amestecul vegetal si se oparesc cu LKK ml
de apa clocotita. #e lasa ceaiul la infuat L minute. Cu acest
ceai se va face gargara si se va spala gura. 7n alt remediu pe
care vi!l propunem este ceaiul dupa reteta'
!4oboci de trandafir de dulceata ! 2K g
! #eminte de fenicul ! 2K g
!3amâita +planta, fara radacini/ ! 2K g
! )rune de romarin ! 2K g
! )rune de badian ! 2K g
! )rune de menta ! 2K g
Ceaiul se prepara din L linguri de amestec vegetal în 1KKK ml
de apa clocotita. #e lasa ceaiul la infuat L!1K minute. #e va
bea ceaiul, în portii mici, într!o i.
,BB. 6etentie urinara
6etentia urinara repreinta imposibilitatea de a urina.
)itoterapia se face cu' urica moarta, cretisoara, troscot, traista
ciobanului, coada soricelului, coada calului.
a/ !9ratament cu urica moarta
Infuia se prepara din 1 lingurita de planta la ,LK ml de apa
clocotita. #e beau , cani de ceai R i. #e fac bai de seut cu un
ceai obtinut din L!2 linguri de plante la 1KKK ml de apa
clocotita.
b/ !9ratament în atonie veicala
#e fac bai de seut cu traista ciobanului siRsau coada soricelului
siRsau coada calului – 1KK g de plante la L l de apa, macerate 1,
ore.
,BL. 6eumatism
6eumatismul este o boala produsa de alergia organismului la
infectii cu streptococ %emolitic, caracteriata prin inflamatia
tesutului con:unctiv din întregul organism, dar în special din
articulatii, inima si vase.
Infectia se localieaa în faringe +în amigdale/, mai rar în alte
focare +granulom dentar/ de unde to>inele microbului
difueaa, producând accese repetate de reumatism acut.
?lantele medicinale utiliate în fitoterapia reumatismului sunt'
urica moarta, catina alba, cimbrisorul, cimbrul, coada calului,
frasinul, iarba mare, ienuparul, ima, levantica, mesteacanul,
pirul, mustarul negru, papadia, plamânarica, plopul negru,
podbalul, porumbul, salcia, salvia, socul, sulfina, troscotul,
turtita mare, urica.
A – 9ratarea reumatismului cardio!vascular
$ste o îmbolnavire a articulatiilor si a inimii. 4oala se numeste
reumatism 4ouilaud. Infectia streptococica este faringiana si
amigdaliniana.
a/ !9ratament cu ceai din flori de musetel
Fitoterapie curs 13
Infuia se obtine din 1 lingurita de flori cu ,LK ml de apa
clocotita. #e beau ,!M cani de ceai R i. ?entru in%alatii se pun ,
lingurite de flori în ,KK ml de apa clocotita. #e fac ,!M
in%alatii R i.
b/ !9ratament cu ceai de romarin
Infuia se prepara din 1 lingurita de frune cu ,LK ml de apa
clocotita. #e beau , cani de ceai R i. #e pot face si ,!M in%alatii
pe i.
c/ !#e mesteca si se suge rasina de brad +1K!1L g pe i/ pâna la
vindecarea amigdalelor
d/ !9ratament cu ceai de salvie
Infuia se face din 1 lingurita de frune la ,LK ml de apa
clocotita. #e beau , cani de ceai R i. ?entru gargara se foloseste
o infuie preparata din L g de frune la 1KK ml de apa clocotita.
e/ !9ratament cu ceai de fenicul
Infuia se prepara dintr!o :umatate de lingurita de fructe
drobite în ,LK ml de apa clocotita. #e bea 1 cana de ceai pe i,
în M reprie, dupa mesele principale.
4 –6eumatism degenerativ – vei Artroa
C – 6eumatismul abarticular
#unt afectate tesuturile periarticulare' tendoane, teci sinoviale,
burse, fascii, aponevroe, musc%i, nervi.
a/ !9ratament cu ceai de deditel
Infuia se prepara din 1 lingurita de flori cu ,LK ml de apa
clocotita. #e bea 1 cana de ceai pe i.
b/ !9ratament cu ceai de soc
Infuia se prepara din , lingurite de flori de soc la ,LK ml de
apa clocotita. #e beau M cani de ceai pe i.
c/ !9ratament cu ceai de iedera
Decoctul se prepara din 1 lingura de frune maruntite si fierte
1L minute, în ,LK ml de apa, la un foc moale. #e beau , cani de
ceai pe i.
d/ !9ratament cu suc din piciorul cocosului
În nevralgii, lumbago si neuromialgii se fac frectii cu suc
proaspat din piciorul cocosului.
e/ !9ratament cu ulei din fructe de ienupar
#e fac frectii cu ulei de ienupar, 1Q în alcool.
D – 6eumatism metabolic +pseudoguta si guta/
$ste o boala cronica, legata de o puternica dereglare a
metabolismului proteinelor. Apar depuneri de acid uric, cu
crie foarte dureroase ale articulatiilor.
a/ !9ratament cu ceai de ienupar
Decoctul se prepara din 1L!,K de pseudobace la 1KKK ml de
apa. #e beau ,!M cani de ceai pe i.
b/ !9ratament cu ceai de mesteacan
Infuia se face din , lingurite de frune maruntite la ,LK ml de
apa clocotita.
#e lasa sa se raceasca si se va introduce în ceai un vârf de cutit
de bicarbonat de sodiu. Dupa 2 ore de repaos, ceaiul se va bea
în , reprie, între ele fiind un interval de B ore.
5ota 0 9ratamentele cu bai ale reumatismului se vor trata într!
un capitol
special.
,B2. 6iduri
6idurile apar ca un semn al deteriorarii fibrelor de colagen care
mentin elasticitatea fetei si sunt un apana: al batrânetii.
9ratamentul cere o regenerare a fibrelor si se va face prin cure
cu vitamine si oligoelemente. " dieta cu fructe si legume, cât si
utiliarea unor crUme de piele pe baa de e>tracte naturale sunt
de un real folos.
#e va utilia si uleiul vegetal pur, astfel'
a/ !3a tenul gras – ulei de tarâte de ore
b/ !3a tenul slab – ulei de opaita +luminita/
c/ !3a tenul mi>t – ulei de trandafir
Drept creme pe baa de e>tracte vegetale se folosesc'
!#unatoare S salvie S coada
calului
!Famei S vitamine
!Cu ceruri florale
,B-. 6inic%i atrofiat
Distrugerea tesutului renal si înlocuirea lui cu tesut cicatriceal
duce la micsorarea rinic%iului, iar bolnavul sufera de dureride
cap, nu are pofta de mâncare, este palid, preinta insuficiente
coronariene. #cade capacitatea de eliminare renala si apare
pericolul uremiei.
@aria 9reben recomanda tratamentul ce ceaiul dupa reteta'
!6adacini de osul câinelui !1K g
!6adacini de leustean !1K g
! 6adacini de pir ! 1K g
! 6adacini de salcie ! LK g
Fitoterapie curs 11
Ceaiul se prepara din M lingurite de amestec vegetal, fierte timp
de L!1K minute în -LK ml de apa. #e beau ilnic M cani de ceai
cald.
,B.. 6inita
6initele sunt inflamatii ale mucoasei naale. #e manifesta prin'
stranuturi repetate, înfundarea nasului, secretii naale, cefalee si
febra. Când apar complicatii se a:unge la' sinuite, otite,
laringite, etc.
9ratamentele cu plante medicinale apeleaa la' busuioc, soc,
tei, maces, tintaura, salcie, pir, ciubotica cucului, cuisoare.
a/ !9ratament cu ceai de tei
Infuia se face din 1 lingurita de plante la ,LK ml de apa
clocotita. #e beau ,!M cani de ceai pe i, se fac spalaturi naale
si in%alatii.
b/ !9ratament cu ceai de soc
Infuia se prepara din , lingurite de flori de soc la ,LK ml de
apa clocotita. #e beau M!B cani de ceai pe i si se fac ,!M
in%alatii.
c/ !9ratament cu ceai de busuioc
Infuia se obtine din 1 lingurita de planta în ,LK ml de apa
clocotita. #e beau , cani de ceai pe i si se fac in%alatii
dimineata si seara.
d/ !9ratament cu ceai din riomi de pir
Decoctul se obtine din 1 lingurita de riomi drobiti la o cana
de ,LK ml de apa. #e beau M!B cani de ceai R i. 5ota 0
)ebra fânului, rinita alergica a fost tratata la subcapitolul
<uturai de fân +1,./.
,BA. #arcina
a/ !?entru femeile gravide care au ameteli si greturi
recomandam ceaiul din coada soricelului. Infuia se prepara din
, lingurite de flori la ,LK ml de apa clocotita. #e beau 1!M cani
de ceai pe i.
b/ !?entru gravidele nervoase recomandam ceaiul de sunatoare.
Infuia se face din 1 lingurita plante la ,LK ml de apa clocotita.
#e beau ,!M cani de ceai pe i.
c/ !?entru gravidele care vor sa se simta bine recomandam ca
seara, dupa cina, sa bea o cana de ceai dupa reteta'
!)lori de musetel !BK g
!)rune de menta !BK g
!)rune de roinita !BK g
!)rune de busuioc !BK g
Infuia se obtine din , lingurite de amestec vegetal oparite cu
,LK ml de apa clocotita. Ceaiul se va infua 1K!1L minute.
,LK. #cabia +râia/
#cabia este o boala cutanata paraitara, contagioasa, foarte
pruriginoasa. $a produce mâncarimi puternice si leiuni.
?lantele medicinale utiliate în tratamente sunt' ima,
rostopasca, troscotul, nucul, iarba amorului.
a/ !9ratament cu ceai de ima
#e freaca leiunile cu frune proaspete de ima, iar apoi ona
afectata se tamponeaa cu infuie preparata din 1KK g de planta
uscata la 1KKK ml de apa clocotita.
b/ !9ratament cu suc de rostopasca
#e pot pune comprese cu infuie din 1 lingurita de plante la ,LK
ml de apa clocotita.
c/ !9ratament prin spalari cu infuie de troscot si de nuc
d/ !9ratament cu iarba amorului
#e iau 1KK g de radacini de iarba amorului si se maruntesc, iar
apoi se fierb M!B minute în ,LK ml de ulei. #e strecoara uleiul
cu un tifon si cu el se unge pielea afectata de , ori R i, timp de
M!L ile.
#emnul ca tratamentul este eficient este ca apare o eruptie care
precede vindecarea.
,L1. #ciatica
#ciatica este o boala care se manifesta prin dureri mari în
regiunea salelor, care radiaa de!a lungul unuia sau a ambilor
nervi sciatici, de la sold la calcâie. )itoterapia se face cu'
sunatoare, ciubotica cucului, osul iepurelui, rotungioara.
a/ !9ratament cu ceai dupa reteta
! #unatoare !BL g
! Ciubotica cucului !BL g
! )rune de virnant! BL g
#e beau ilnic M cani de ceai cald din infuia preparata din B
lingurite de amestec vegetal, peste care se toarna 2KK!-LK ml de
apa clocotita.
b/ !9ratament cu ceai dupa reteta'
! "sul iepurelui !BL g
! )lori de vetrice !BL g
! )rune de rotungioara !BL g
#e beau M cani de ceai cald R i din infuia preparata din B
lingurite de amestec vegetal la 2KK!-LK ml de apa clocotita.
,L,. #eboree – vei ?ar
,LM. #edativ
#edativul repreinta un medicament cu proprietati de a linisti o
stare de e>citatie. )itoterapia utilieaa urmatoarele plante
medicinale' teiul, urica, talpa gâstii, sulfina, sovârvul, coada
Fitoterapie curs 12
calului, iarba mare, levantica, musetelul, menta, roinita, salvia,
salcia, rostopasca, odoleanul, porumbarul.
,LB. #emne din nastere
#emnele din nastere sunt acele pete colorate de pe piele, uneori
acoperite de par, care se detaseaa de aspectul epidermei
încon:uratoare. #unt diverse semne din nastere si apar în locuri
e>trem de diferite. ?entru unele semne din nastere, tratamentele
pot consta în'
a/ !#palaturi cu ceai de dragaica
Ceaiul se obtine din , lingurite de dragaica oparite cu 1KKK ml
de apa clocotita. #e va folosi la spalarea ilnica a semnelor din
nastere.
b/ !9ratament cu alifie de dragaica
#e prepara din LKK g de untura de porc topita într!o cratita,
peste care se toarna B pumni de dragaica si se amesteca bine. #e
lasa sa faca spuma, se amesteca si se trage de pe foc. 8asul
acoperit se lasa . ore sa se raceasca. Apoi se încaleste pâna se
fluidifica alifia si se va filtra printr!o pâna curata. Alifia
obtinuta se pune în cutii si se va pastra în frigider. Cu ea se vor
unge ilnic semnele din nastere.
,LL. #inuita
6ino!sinuita este o inflamatie a mucoaselor nasului si a
sinusurilor. De obicei, este o complicatie a gripei, a guturaiului,
a ru:eolei si a scarlatinei. #e manifesta cu' cefalee, dureri
frontale, astuparea nasului cu secretii. )itoterapia apeleaa la
urmatoarele plante medicinale' musetel, salvie, rac%itan, trei
frati patati, cerentel, coada soricelului.
a/ !9ratament cu ceai de musetel
Infuia se prepara din 1 lingurita de flori de musetel la ,LK ml
de apa clocotita. #e beau M cani de ceai pe i si se fac ,!M
in%alatii din , lingurite de plante la ,KK!MKK ml de apa.
b/ !9ratament cu ceai din coada soricelului
#e beau , cani de ceai R i, se fac in%alatii +,!M in%alatii pe i/ si
se aspira naal infuia preparata din , lingurite la ,LK ml de apa
clocotita.
c/ !9ratament cu ceai de cerentel
Decoctul se obtine din , lingurite de radacini cu ,LK ml de apa.
#e fierbe la foc moale, timp de MK de minute. #e fac cu acest
ceai aspiratii naale.
,L2. #labiciune
#tarea de slabiciune e>agerata se poate datora unei subnutritii
cronice. În aceasta stare se poate apela la tratamentul cu plante.
Deficitul de fier, de saruri minerale, vitamine, etc. poate fi tratat
cu plantele medicinale' musetel, coada soricelului, tintaura,
sc%induf, busuioc, fenicul, romarin, gentiana, etc. Daca
persoanele subponderale sunt tratate cu ceaiuri trebuie aratat ca
ceaiurile maresc pofta de mâncare si, desi nu îngrasa,
compenseaa lipsurile de vitamine si minerale din corp,
facilitând îmbunatatirea proceselor metabolice de asimilare a
%arnei.
a/ !9ratament cu ceai dupa reteta'
! 9intaura ! BK g
! Coada soricelului !BK g
! )lori de musetel ! BK g
#e beau M cani de ceai cald R i din infuia preparata cu M
lingurite de amestec vegetal, oparit cu LKK ml de apa clocotita.
Ceaiul se va infua L!. minute.
b/ !9ratament cu ceai preparat dupa reteta'
! )rune de busuioc ! BK g
!@uguri florali de portocal amar ! BK g
! 6adacini de gentiana ! BK g
!)umarita +planta, fara radacini/ !BK g
!)rune de romarin !.K g
!#eminte de fenicul !.K g
Ceaiul se prepara din , lingurite de amestec vegetal fiert ,
minute în ,LK ml de apa. #e va infua ceaiul 1K!1L minute. #e
va bea o cana de ceai dupa fiecare masa principala.
c/ !9ratament pentru copiii foarte slabi
#e prepara o infuie din 1 lingurita de frune de cimbru oparite
cu ,LK ml de apa clocotita. #e beau , cani de ceai R i.
,L-. #omn nelinistit
Înainte de culcare se va bea o cana de ceai din tei, levantica,
urica moarta, musetel, etc. +8ei subcapitolul – #edativ / sau
un pa%ar cu lapte cald, îndulcit cu miere de albine.
,L.. #tari depresive
$>ista un numar mare de preparate antidepresive. ?lantele
medicinale din care se pot prepara aceste antidepresive sunt'
sunatoarea, levantica, valeriana, socul, musetelul, teiul, roinita,
se%inelul, mag%iranul.
a/ !9ratament cu ceai dupa reteta'
!)lori de musetel !,K g
!)rune de levantica !BK g
!)rune de romarin !,K g
!@uguri florali de portocal amar !BKg
!)rune de cimbrisor !BK g
Din amestecul vegetal se ia o lingura care se va opari cu ,LK ml
de apa clocotita. Dupa o infuare de L!1K minute se va strecura
ceaiul. #e va bea o cana de ceai, seara, dupa cina.
b/ !9ratament cu ceai dupa reteta'
Fitoterapie curs 13
! )rune de roinita ! BK g
! #c%inel ! BK g
Ceaiul se prepara din M lingurite de amestec vegetal oparite cu
LKK ml de apa clocotita, cu infuare de L minute. #e beau ilnic
,!M cani de ceai cald.
c/ !9ratament cu ceai dupa reteta'
! )lori de musetel ! BK g
! #unatoare ! BK g
! )lori de soc negru ! BK g
! 6adacini de valeriana ! BK g
! )lori de levantica !BK g
! )lori de tei ! BK g
Ceaiul se prepara din M lingurite din amestec vegetal fiert cu
-LK ml de apa, timp de L!1K minute. #e beau ilnic M cani de
ceai cald. Acest ceai este e>celent pentru a trata starile de
depresie, având totodata si o actiune linistitoare si tonifianta.
d/ !9ratament cu ceai de sunatoare
Infuia se prepara din , lingurite de plante oparite cu ,LK ml de
apa clocotita.
#e beau , cani de ceai R i, una dimineata si alta seara, înainte
de culcare.
5ota 0 Cititorii trebuie avertiati ca un consum îndelungat de
ceai de sunatoare poate instala în organismul uman o
sensibilitate fata de lumina puternica a soarelui
+fotosensibilitate/
,LA. #terilitate
#terilitatea repreinta incapacitatea de a procrea. Cu toate
cuceririle medicinii moderne, ramânem înca fideli fitoterapiei
cu urmatoarele plante medicinale' ventrilica, vâsc.
a/ !9ratament cu ceai de ventrilica
#e iau M lingurite de ventrilica, peste care se toarna LKK ml de
apa clocotita si ceaiul se va infua L!1K minute. #e beau ilnic M
cani de ceai cald.
b/ !9ratament cu suc de vâsc
#peranta Anton recomanda a se lua ,L de picaturi de suc de
vâsc pe i, dimineata si seara.
,2K. #toma%ic #toma%ic repreinta un produs care favorieaa
digestia prin e>citatia sucurilor gastro!intestinale. )itoterapia
apeleaa la urmatoarele plante medicinale' talpa gâstii, tintaura,
ungurasul, cicoarea, roinita, cimbrul si cimbrisorul.
,21. #tomatita
#tomatita repreinta orice inflamatie a mucoasei bucale.
#tomatita apare ca urmare a ingerarii de lic%ide fierbinti,
substante iritante sau a unor infectii. ?lantele medicinale
utiliate în tratamente sunt' ste:arul, turtita mare, nucul,
sovârvul, musetelul, urica, salcia, patlagina, murul, cerentelul.
A – 9ratarea stomatitei catarale
a/ !9ratament cu ceai de musetel
#e face gargara de M!L ori R i cu un ceai preparat din M!B
lingurite de plante oparite cu ,LK ml de apa clocotita.
b/ !9ratament cu ceai de cerentel
#e face gargara de M!L ori R i cu un decoct din , linguri de
radacini maruntite de cerentel fierte cu ,LK ml de apa.
c/ !9ratament cu ceai pentru gargara tip ?lafar
Infuia se prepara din 1!, lingurite de amestec vegetal oparite
cu ,LK ml de apa clocotita. #e fac M!L rânduri de gargara pe i
cu acest ceai.
4 – 9ratamentul glositei
Inflamatia limbii se numeste glosita.
a/ !9ratament cu ceai de salvie
#e va face de M!L ori pe i gargara cu un ceai preparat din L g
de frune de salvie oparite cu 1KK ml de apa clocotita.
b/ !9ratament cu ceai de trandafiri de dulceata
#e va face gargara de M!L ori R i cu un ceai preparat din ,
lingurite petale de trandafir oparite cu ,LK ml de apa clocotita.
c/ !9ratament cu ceai de sulfina
#e beau , cani de ceai R i si se face de M!L ori R i gargara cu
ceaiul preparat din 1 lingurita de flori cu ,LK ml de apa
clocotita.
,2,. #uc gastric
3ipsa sucului gastric sau o secretie insuficienta a acestuia
împiedica realiarea normala a digestiei si sta la baa aparitiei a
numeroase maladii, dintre care mentionam' anemia +de diverse
forme/, colita, unele boli infectioase, unele forme de
constipatie, etc.
?lantele medicinale utiliate în fitoterapie sunt' sc%inelul,
pelinul, obligeana, gentiana, tintaura.
a/ !9ratament pentru stimularea secretiei
stomacale cu ceaiul dupa reteta'
! Coa:a de portocale ! BL g
! 6adacini de gentiana ! BL g
! 6adacini de obligeana ! BL g
! )rune de trifoiste de apa ! BL g
! 9intaura ! 2K g
! ?elin ! 2K g
Fitoterapie curs 14
Ceaiul se obtine fierbând în -LK ml de apa, la foc mic, trei
lingurite de amestec vegetal, timp de L!1K minute si facând o
infuare de L minute. #e beau ilnic M cani de ceai cald.
b/ !9ratament pentru a stimula secretia deficitara de suc gastric
#e utilieaa ceaiul având reteta'
!?elin !2K g
!#c%inel !2K g
!9intaura !2K g
Infuia se prepara din 1 lingurita de amestec vegetal la o cana
de ,LK ml de apa clocotita. Ceaiul se va infua L minute. #e
beau ilnic ,!M cani de ceai.
,2M. #ug%it
#ug%itul apare ca o contractie spasmodica involuntara a
diafragmului, determinând o secusa brusca a abdomenului si
toracelui si care se însoteste de un gomot ragusit caracteristic,
prin constrictia glotei si vibratia caracteristica a coardelor
vocale.
)itoterapia apeleaa la urmatoarele plante medicinale' fenicul,
marar, lamâie.
a/ !9ratament cu suc de lamâie #e iau câteva picaturi de suc de
lamâie.
b/ !9ratament cu ceai din seminte de marar
#e prepara un ceai neîndulcit din 1 lingurita de seminte de
marar la ,LK ml de apa clocotita. #e bea ceaiul cu îng%itituri
mici.
c/ !9ratament cu ceai de fenicul
Într!o cana de apa clocotita se pune o lingurita de seminte de
fenicul si se lasa la infuat 1K minute. #e inspira profund de
câteva ori, apoi se va bea ceaiul.
d/ !#e mai poate trata si astfel'
!se bea un pa%ar cu apa rece&
!se ia o lingurita de a%ar&
!se retine respiratia câteva eci de secunde.
,2B. #urditate
#e recomanda a se consuma' vara, migdale dulci. #urditatea
poate fi produsa si de otoscleroa' osificarea labirindului, în
:urul vârstei de LK de ani.
a/ !9ratament cu suc de lamâie #e fac instilatii repetate în
urec%i.
b/ !9ratament cu suc de vara #e fac instilatii repetate în urec%i.
c/ !9ratament cu ceai de salvie
Infuia se prepara din 1 lingurita de planta la ,LK ml de apa
clocotita. #e introduce o mesa în urec%e îmbibata cu acest ceai.
,2L. #urmena: intelectual
În caul unui surmena: intelectual, tratamentele sunt foarte
diversificate'
a/ !?entru îmbunatatirea memoriei se va bea suc de lamâie sau
se va consuma lamâie cu a%ar. #e recomanda si , cani de ceai
de urica pe i.
b/ !?entru eliminarea nervoitatii se va bea suc de vara sau se
va consuma salata de vara alba.
c/ !?entru îmbunatatirea puterii de concentrare se va bea ceai
de menta, coada calului, ventrilica.
,22. 9abagism
9abagismul repreinta into>icatia cu nicotina si se datoreaa
fumatului. $a poate fi acuta si se manifesta prin ameteli,
paloare, vomitismente, oboseala de tip cronic când apar
palpitatii, dureri de tip anginos, nervoitate, insomnie, scaderea
memoriei, leiuni vasculare, bronsita.
)itoterapia apeleaa la urmatoarele plante medicinale în
tratamente' arnica, salvie, menta, podbal, castan salbatic, urici.
a/ !9ratament cu frune uscate de arnica
$le a:uta la a devata de fumat pe fumatorii înraiti.
b/ !9ratament cu frune uscate de salvie
#e fac tigari care fumate îi fac pe fumatori a se lasa de fumat.
c/ !Combaterea fumatului cu radacina uscata de obligeana'
@estecarea lenta a radacinii uscate de obligeana si apoi
scuiparea ei.
d/ !9ratament cu suc de podbal #e iau ,!M lingurite de suc de
podbal R i pentru a trata tusea tabagica.
e/ !9ratament cu tigari pentru a combate tabagismul
Ima, sâniana de padure, podbalul se vor lasa în apa îndulcita
peste noapte la macerat. #e usuca plantele la aer si se toaca
marunt. Din ele se fac tigari pentru a combate tabagismul.
,2-. 9a%icardie
9a%icardia este o accelerare a frecventei cardiace, care
depaseste valoarea normala fiiologica corespunatoare vârstei
si se>ului.
3a omul adult, în mod normal, inima pulseaa de -K de ori pe
minut.
Fitoterapie curs 15
?ulsul creste în timpul unui efort fiic sustinut, în starile de
e>citatie, cât si în starile febrile. ?lantele medicinale care pot fi
utiliate în fitoterapie sunt' vâscul, paducelul, ungurasul.
,2.. 9aieturi – vei ?lagi
,2A. 9en
Îngri:irea pielii si în special a tenului, mai ales la femei, este
una din problemele de mare importanta în viata cotidiana.
?lantele medicinale recomandate pentru întretinerea tenului
sunt' arnica, brusturul, cimbrisorul, cimbrul de cultura, coada
soricelului, galbenelele, sunatoarea, salvia, nalba mare,
musetelul.
A – 9en palid
?entru activarea circulatiei periferice se pun comprese din ceai
de arnica. Infuia se face din 1 lingurita de flori de arnica la
,LK ml de apa clocotita.
4 – 9en înrosit, iritat
#e pun comprese cu ceai din' coada soricelului, musetel,
papadie, pin, sunatoare, patlagina, nalba, patrun:el.
Compresele se mentin pe fata timp de 1L!,K de minute, dupa
care tenul se unge cu o crema calmanta.
C – 9enuri uscate
În tratamente vor fi utiliate plante medicinale cu calitati
emoliente si de activare a circulatiei periferice, si anume'
galbenele, musetel, sunatoare, radacini de nalba, florile de pin,
etc. Ca demac%iant se indica sucul de castravete.
#e recomanda a se bea înainte de fiecare masa o cana de ceai
preparat dupa reteta'
! )rune de romarin ! 2K g
! )rune de menta ! 2K g
! 6adacini de gentiana ! 2K g
! )rune de cimbru ! 2K g
! #eminte de fenicul ! 2K g
! )rune de mag%iran ! MK g
Infuia se prepara dintr!o cana de apa clocotita tur!nata peste ,
lingurite din amestecul vegetal bine omogeni!at si maruntit.
Ceaiul sta la infuat 1K–1L minute.
D – 9enuri grase
În caul tenului seboreic, gras, cu pori dilatati, tratamentele se
fac cu' musetel, podbal, brustur, cimbrisor, cimbru, %amei, nuc,
menta, salvie, ceai c%ineesc, marar, salcie, cosu!popii. #e pot
pune comprese cu aceste ceaiuri sau se fac masti cosmetice cu
tomate +rosii/, se lotioneaa fata cu suc de lamâie, castravete S
alcool si masca de fragi S albus batut. ?entru persoanele care au
tenuri grase recomandam sa faca o cura de curatire a tenului de
M!L ile, bând B cani de ceai R i din decoctul preparat dupa
reteta'
!)lori din coada soricelului !BK g
!6adacini de pir !BK g
!6adacini de brustur !BK g
!)rune si flori de papadie !BK g
!)rune si flori de lamâita !.K g
!)rune de fumarita !BK g
Ceaiul se obtine prin fierberea a B linguri din amestecul vegetal
bine omogeniat si maruntit, timp de , minute, la un foc moale,
în 1KKK ml de apa. Ceaiul se bea neîndulcit. Dupa aceasta cura
de curatare a tenului, puteti utilia cosmetice recomandate de
specialisti.
$ – 9enuri cu afectiuni
În caul unor afectiuni ale pielii +acnee, furuncule, eceme,
urticarie, etc./ se vor folosi pentru u intern ceaiuri cu caracter
depurativ' brusture, trei frati patati, teci de fasole, cât si bai si
comprese cu plante antiseptice si cicatriante' musetelul,
sunatoarea, salvia, levantica, socul, isopul, troscotul, sulfina,
nucul, patlagina, muguri de pin, ste:arul, salcia, iarba mare,
tataneasa.
Ceaiul de sunatoare, sub forma de comprese, învioreaa
tenurile uscate si îmbatrânite.
) – $liminarea ridurilor – vei 6iduri
,-K. 9endinita
9endinita repreinta inflamarea unui tendon.
Apare în conditiile efectuarii unui efort fiic sau facând sport.
Daca e>ista tendinta de a face tendinita des, este necesar a
efectua de urgenta o cura de eliminare a deseurilor si to>inelor
din corp si de remineraliare a organismului. În acest ca, va
recomandam a lua înainte de fiecare masa , capsule de coada
calului, dimineata si la prân, în timpul mesei , pastile de
comple> – germeni de grâu.
Atentie si la dieta dvs.
Completati regimul alimentar cu multe fructe si legume. 8a
recomandam sa beti , cani de ceai de urici pe i sau sa va
remineraliati cu ceaiuri de maces, catina sau afin.
,-1. 9eniaa – vei ?araiti intestinali
,-,. 9opirea substantei osoase
În caul topirii substantei osoase, al aparitiei de umflaturi la os,
osteomielita +inflamatia maduvei osoase/ se fac tratamente cu'
coada soricelului si sc%induf.
a/ !9ratament cu ceai din coada soricelului
Infuia se prepara din , lingurite de plante oparite cu ,LK ml de
apa clocotita. #e beau ilnic , cani de ceai de coada soricelului
repartiate în B portii. În doua :umatati de cana de ceai se va
adauga W lingurita de seminte de sc%induf.
b/ !9rupul se unge cu tinctura de coada soricelului.
,-M. 9ra%eita
Fitoterapie curs 16
9ra%eita repreinta inflamatia mucoasei tra%eei. #e manifesta
prin' pierderea vocii +disfonie/, tuse seaca, dureri la stern.
?lantele medicinale recomandate în tratamente sunt' nalba
mare, patlagina, pinul, sovârvul, isopul, ima, lemnul dulce,
musc%iul de piatra, cimbru, cimbrisor, scaiul vânat.
a/ !9ratament cu ceai de nalba mare
Infuia se prepara din ,!M g de flori si frune de nalba mare
oparite cu ,LK ml de apa clocotita. #e beau ,!M cani de ceai
pe i si foloseste la tratarea tusei însotite de secretie +flegma/
greu e>pectorabila.
b/ !9ratament cu ceai din lic%en de piatra
Decoctul se prepara din , lingurite de plante fierte cu ,LK ml de
apa. Acest ceai are calitati emoliente, sedative si antibiotice. #e
beau , cani de ceai R i.
c/ !9ratament cu ceai de patlagina
Infuia se prepara dintr!o lingurita de planta oparita cu ,LK ml
de apa clocotita. #e beau , cani de ceai R i. #e pot lua si ,!M
vârfuri de cutit pe i din planta bine maruntita. #e pot face
tratamente si cu sucul plantei.
,-B. 9ranspiratie – vei Diaforea
,-L. 9ricofitie
$ste o boala provocata de ciuperci microscopice si se manifesta
prin caderea parului, cruste si îngrosarea pielii în plagi. ?lantele
medicinale utiliate în tratamente sunt' brusturul, mesteacanul,
musetelul, urica. A se vedea si ?ar +,1B/
,-2. 9roficitate
9roficitatea se refera la starea de nutritie a diverselor organe si
tesuturi. $a este strict determinata de intensitatea activitatii
fiecarui organ sau tesut, cât si de necesitatile nutritive de
ansamblu ale organismului uman. #istemul endocrin este cel
care coordoneaa troficitatea în organism. 9ulburarile specifice
de troficitate produc distrofii, adica scaderea în volum a
organelor sau tesuturilor corespunatoare. ?lante medicinale
care sunt utiliate' ang%inare +trofic %epatic/, urica, etc.
,--. 9uberculoa
9uberculoa este o maladie infecto!contagioasa datorata
bacilului Ooc%. ?oate îmbraca diverse forme, dupa locul
inocularii, întinderea leiunilor, dupa modul evolutiv, etc.
A !9ratarea tuberculoei pulmonare
Fitoterapie curs 1&
$ste o boala contagioasa, localiata la nivelul aparatului
respirator, prin patrunderea si înmultirea bacilului Ooc% în
bran%iolele si plamânii omului sanatos.
)itoterapia recomanda în tratamente plantele medici!nale'
%ameiul, troscotul, usturoiul, coada calului, lemnul dulce,
ciubotica cucului, roua cerului, salvia.
a/ !9ratament cu ceai de %amei
Infuia se face din 1K g conuri de %amei drobite în ,LK ml de
apa clocotita. #e beau , cani de ceai pe i, în cura de lunga
durata.
b/ !9ratament cu ceai de troscot
Infuia se prepara din 1!, lingurite de planta la ,LK ml de apa
clocotita. #e beau ,!M cani de ceai R i în cure de lunga durata.
c/ !Cura cu usturoi
#e vor consuma M catei de usturoi pe i sau se va bea apa
usturoiata. Apa usturoiata, conform recomandarii lui 8irgil
<eiculescu, se prepara astfel' se toarna într!o cana ,LK ml de
apa clocotita peste o cantitate de usturoi curatat si dat pe
raatoare.
#tabilirea cantitatii de usturoi se va face în functie de vârsta
pacientului, si anume'
1! pentru copii sub , ani !1L g
,!pentru copii de ,!L ani ! ,L g
M!pentru copii de 1K!1, ani ! BK g
B!pentru celelalte vârste ! 2K!.K g
9ratamentul cu apa usturoiata se face dupa cum urmeaa'
1!pentru copii pâna la L ani – se iau ilnic .!1K lingurite
,!pentru copii de 1K!1, ani !se iau ilnic .!1K linguri
M!pentru celelalte vârste !se iau ilnic .!1K linguri supa
d/ !9ratament cu ceai dupa o reteta de ". 4u:or si @ircea
Ale>an'
! Coada calului !BK g
!)rune podbal !BK g
!9ei !,K g
Decoctul se prepara din L linguri de amestec vegetal fiert în
1LKK ml de apa. #e beau, îndulcite cu miere, M!B cani de ceai R
i, în cura de 2!,B de luni.
e/ !9ratament cu ceai remineraliant dupa reteta urmatoare'
!Coada calului !,K g
!Famei !,K g
!9roscot !1L g
!)rune podbal !,K g
!@enta !L g
!6iomi de pir !1L g
!)ructe de ienupar !L g
Decoctul se prepara dintr!o lingura de amestec vegetal bine
maruntit si omogeniat la ,LK ml de apa. #e beau ilnic ,!M
cani de ceai, în cure de M!2 luni.
În timpul acestor cure se recomanda a se consuma saptamânal
LKK g miere amestecata cu 1!, radacini de %rean ras. #e va lua
câte o lingura din amestecul miere!%rean cu MK de minute
înainte de de:un si cina.
4 – 9ratarea tuberculoei cutanate
$ste o boala contagioasa localiata la nivelul pielii. #e trateaa
cu' rostopasca, muguri de plop, trei frati patati.
a/ !9ratament cu rostopasca
#e amesteca MK g de planta maruntita pâna la stadiul de pulbere
cu 1L g de lanolina, 1K g vaselina si 1L picaturi de acid fenic.
Cu alifia astfel obtinuta se va unge rana si se va sc%imba
pansamentul din M în M ile pâna la vindecarea afectiunii.
b/ !9ratament cu ceai din muguri de plop
Infuia se face din ,K!MK g de muguri de plop drobiti, opariti
cu 1KKK ml de apa clocotita. #e fac bai locale sau se pun
cataplasme înainte de ungere cu propolis.
c/ !9ratament cu ceai dupa reteta'
! #teluta ! BK g
! Coada calului ! BK g
! ?atlagina ! BK g
! ?elin ! BK g
Ceaiul se prepara din M lingurite de amestec vegetal peste care
se toarna LKK ml de apa clocotita si se infueaa timp de L!1K
minute. #e beau ilnic M cani de ceai cald.
,-.. 9ulburari de vorbire
9ulburarile de vorbire, respectiv bâlbâiala, sâsâiala, etc. nu sunt
întotdeauna reultatul functionarii defectuoase a organelor
vorbirii +ma>ilare, dinti, limba, gura, etc./, ci apar adesea din
caua unei stari de iritare nervoasa anormala, declansata de un
soc sau de o alta îmbolnavire. În caul copiilor la care bâlbâiala
are o caua emotionala sau afectiva va recomandam
urmatoarele tratamente dupa @aria 9reben'
a/ !9ratament cu ceai de sunatoare
Infuia se prepara din , lingurite de planta cu ,LK ml de apa
clocotita. #e beau ,!M cani de ceai pe i.
b/ !9ratament cu frectii
#e iau în parti egale flori de coada soricelului, musetel,
sunatoare si traista ciobanului, se amesteca si se maruntesc.
Apoi se pune amestecul de plante într!un
vas la macerat timp de 1K ile, la caldura, peste care se toarna
rac%iu de secara sau de fructe +M.!BKQ/.
Dupa macerare si filtrare se vor face copilului ,!B frectii pe i.
Fitoterapie curs 1)
c/ !9ratament cu bai generale cu cimbru sau cu urici
3a o baie se vor utilia ,KK g din una dintre plante. 9oata
cantitatea de plante se pune într!o galeata cu apa rece si se lasa
acolo peste noapte la macerat. A doua i se va da într!un clocot
si se va turna în apa baii.
Atentie 0 Apa va trece de rinic%ii copilului, dar nu va depasi
nivelul inimii.
4aia dureaa 1L!,K de minute si se face la M2!M-
K
C. Dupa baie
copilul nu se sterge, ci se culca acoperit cu un prosop plusat.
Cura se face timp de - ile cu bai de cimbru si - ile cu bai de
urici, pâna la vindecare.
,-A. 9umoare
9umoarea apare ca o umflatura sau o e>crescenta la nivelul
unui organ sau al unui tesut. Dupa natura lor, tumorile pot fi
benigne, ca în care seamana din punct de vedere structural cu
tesuturile din care au plecat, cresc încet, nu invadeaa tesuturile
încon:uratoare si se separa de acestea printr!o capsula, putând fi
inlaturate usor prin operatii c%irurgicale si tumori de origine
maligna, care nu au structuri asemenea cu cele din care au
plecat, cresc rapid, invadeaa tesuturile încon:uratoare,
recidiveaa dupa operatie si produc metastae. ?lantele
medicinale utiliate în fitoterapie sunt' rostopasca, tataneasa,
urica moarta, vâscul.
,.K. 9use
9usea nu este o afectiune propriu!isa, ci un simptom care
apare datorita diverselor afectiuni respiratorii, repreentând un
act refle> produs de o iritatie a mucoasei cailor respiratorii, fie
de preenta unor corpi straini, cel mai adesea acestea fiind
produse patologice +mucus în e>ces, sânge, sputa/.
9ratamentul cu plante medicinale preinta mai multe fae'
a/ !faa iritativa a tusei când tusea este seaca se indica a se
utilia în tratamente plante emoliente, bogate în mucilagii&
b/ !faa de coctiune când sunt utile plantele e>pectorante, cu
continut mare în uleiuri volatile, saponoide.
?entru faa iritativa se vor utilia plantele medicinale' macul de
câmp, lumânarica, nalba de cultura, nalba mare, podbalul, teiul,
patlagina, lic%enul de piatra.
?entru faa de coctiune a tusei se vor utilia în tratamente
plantele medicinale' ciubotica cucului, pinul, isopul, scaiul
vânat, iarba mare, ienuparul.
A – 9ratarea tusei în faa iritanta
a/ !9ratament cu ceai de mac de câmp
Infuia se prepara dintr!o lingurita de petale oparite cu ,LK ml
de apa. #e bea ceaiul fragmentat în timpul unei ile.
b/ !9ratament cu ceai de tei
Infuia se prepara din 1!, lingurite de flori cu ,LK ml de apa
clocotita. #e beau ,!M cani de ceai pe i. De notat ca ceaiul de
tei are si calitati e>pectorante.
c/ !9ratament cu ceai de patlagina
Infuia se face cu , lingurite de planta la ,LK ml de apa
clocotita. #e va bea treptat în cursul ilei.
d/ !9ratament cu ceai de podbal
Infuia se prepara din 1!, lingurite de plante la ,LK ml de apa
clocotita. #e
beau ,!M cani de ceai R i.
4 – 9ratarea tusei în faa de coctiune
a/ !9ratament cu ceai de scai vânat
Decoctul se prepara din B lingurite de planta la ,LK ml de apa.
#e iau B!2 linguri de ceai R i.
b/ !9ratament cu ceai din ciubotica cucului
Infuia se prepara din 1!, lingurite de flori la ,LK ml de apa
clocotita. #e beau ,!M cani de ceai pe i. #e poate utilia si
decoctul dintr!o lingurita de radacini maruntite la ,LK ml de
apa. 3a ceaiul din radacini se va adauga un vârf de cutit de
bicarbonat de sodiu. #e beau ,!M cani de ceai R i.
c/ !9ratament cu ceai din muguri de pin
Infuia se prepara dintr!o lingurita de muguri de pin drobiti cu
,LK ml de apa clocotita. #e beau ,!M cani de ceai pe i. În
tratamente se poate utilia si uleiul de pin, care se
administreaa astfel'
!se iau pe o bucatica de a%ar MB
picaturi de L!2 ori pe i&
!la copii se iau într!o lingurita cu a%ar ,!M picaturi de L!2 ori
pe i.
d/ !9ratament cu ceai de isop
Infuia se face din 1!, lingurite de planta la ,LK ml de apa
clocotita. #e beau , cani de ceai pe i.
e/ !9ratament cu ceai de iarba mare
Decoctul se prepara din M!B linguri de planta la ,LK ml de apa.
#e iau B linguri de ceai pe i.
C – 9ratament în tusea persistenta
a/ !9ratament cu ceai dupa reteta'
!Coada calului !BK g
!@ierea ursului !BK g
!)rune de podbal !BK g
Fitoterapie curs 11
Ceaiul se obtine prin fierberea unei lingurite de plante în
amestec cu ,LK ml de apa, timp de L!1K minute. #e beau M cani
de ceai cald pe i.
b/ !9ratament cu ceai pectoral dupa formula ?lafar
Infuia se prepara din 1!, lingurite la ,LK ml de apa clocotita.
#e beau ,!M cani
de ceai pe i. Acest ceai are actiune atât emolienta, cât si
fluidifianta si antiseptica.
c/ !9ratament cu ceai dupa
reteta'
!Cimbru !BL g
!#eminte de in !BL g
!#eminte de fenicul !MK g
! #eminte de anason ! MK g
Decoctul se obtine fierbând timp de L!1K minute o lingurita din
amestecul vegetal la foc moale, în ,LK ml de apa. #e beau M
cani de ceai pe i.
,.1. 9use convulsiva
9usea convulsiva este o boala foarte contagioasa si este produsa
de bacilul pertusis.
$a se caracterieaa clinic prin catarul cailor respiratorii si
accese de tuse puternica. 9ratamentul se face cu urmatoarele
plante medicinale' fenicul, porumbar, scai vânat, vâsc, sovârv,
cimbru, soc, roua cerului, anason, nalba mare, salvie, patlagina,
isop, mac de câmp, salcâm, sc%inel, tei, urica, meur.
a/ !9ratament cu ceai de podbal
#e prepara infuia din 1!, lingurite de planta oparite cu ,LK ml
de apa clocotita. #e beau ,!M cani de ceai cald pe i.
b/ !9ratament cu ceai de patlagina
Infuia se prepara dintr!o lingurita de planta la ,LK ml de apa
clocotita. #e beau , cani de ceai pe i.
c/ !9ratament cu ceai de scai vânat
Decoctul se obtine din , linguri de plante la ,LK ml de apa
clocotita. #e iau B linguri de ceai pe i.
d/ !9ratament cu ceai de sovârv
Infuia se prepara dintr!o lingurita de planta cu ,LK ml de apa
clocotita. #e beau ,!M cani de ceai pe i.
e/ !9ratament cu ceai având reteta'
! ?atlagina ! BL g
! )lori de soc negru ! BL g
! 6oua cerului ! MK g
! 9oporasul doamnei ! MK g
Infuia se face dintr!o lingurita de amestec vegetal bine
omogeniat si maruntit, peste care se toarna ,LK ml de apa
clocotita si se lasa la infuat L!1K minute. #e beau ilnic 1!,
cani de ceai cald
,.,. 7lceratii
7lceratia repreinta o pierdere de substanta la nivelul pielii sau
mucoasei, mai ales când preinta o slaba tendinta de cicatriare
si o evolutie cronica. 9ratamentele se fac cu' coada calului,
casul popii, rostopasca, galbenele, patlagina, cimbru, urica.
a/ !9ratament cu patlagina
#e pun cataplasme cu frune de patlagina drobite.
b/ !9ratament cu suc de rostopasca
#e ung marginile ranii cu suc de rostopasca, iar apoi se aplica
alifia de galbenele.
c/ !#e spala ulceratia cu decoct din coada calului si cu decoct
din casul popii, alternativ.
Decoctul din coada calului se prepara din 1KK g de plante la
1KKK ml de apa. Decoctul din casul popii se obtine din LK g de
frune la 1KKK ml de apa.
5ota 0 #e vor bea ceaiuri de curatire a sângelui din
a/ !urici, ventrilica, galbenele, coada soricelului
#e ia câte o lingurita din fiecare planta la ,LK ml de apa. #e
beau ,!B cani de ceai pe i.
b/ !Ceai dupa reteta'
!7rica !1KK g
!<albenele !MKK g
!Coada soricelului !1KK g
#e beau ,!B cani de ceai pe i.
,.M. 7lcer gastric
7lcerul gastric repreinta o afectiune a stomacului caracteriata
prin aparitia pe mucoasa a unei ulceratii, de obicei rotunde, cu
margini neregulate, cu tendinte scaute de a se vindeca.
?acientul are dureri, varsaturi, tulburari în tranitul alimentar,
%emoragii si pot c%iar apare perforari ale stomacului.
)itoterapia apeleaa la urmatoarele plante medicinale'
sunatoarea, salcâmul, tataneasa, volbura, busuiocul, coada
calului, dudul, frasinul, galbenelele, lemnul dulce, patlagina,
plamânarica, rac%itarul.
a/ !9ratament cu ceai de sunatoare
Infuia se face din 1!, lingurite la ,LK ml de apa clocotita. #e
beau , cani de ceai pe i.
b/ !9ratament cu ceai din flori de galbenele
Fitoterapie curs 133
Infuia se prepara din , lingurite de flori cu ,LK ml de apa
clocotita. #e beau , cani de ceai pe i, de preferinta pe stomacul
gol.
c/ !9ratament cu ceai de salcâm
Infuia se face din , lingurite de flori la ,LK ml de apa
clocotita. #e beau , cani de ceai pe i, între mese, neîndulcite.
d/ !9ratament cu ceai de tataneasa
Decoctul se prepara din 1!, lingurite de radacini la cana de apa.
#e beau ,!M cani de ceai pe i, neîndulcite, între mese.
e/ !9ratament cu ceai dupa reteta'
!)lori de urica moarta alba ! MK g
! )lori de musetel mare ! -L g
! )lori de nalba de padure ! -L g
Ceaiul se prepara din , linguri de amestec vegetal oparite cu
LKK ml de apa clocotita. #e lasa la infuat 1K!1L minute. #e va
bea o cana de ceai înainte de fiecare masa.
,.B. 7lcer varicos
7lcerul varicos repreinta o dermatoa care apare la gambe, în
general la indivii care au tulburari de circulatie +varice,
periflebite, arterite/ si se preinta sub forma de plagi, cu
tendinte reduse de vindecare.
9ratamentul se face prin ceaiuri, comprese, cataplasme si bai,
apelând la calitatile terapeutice ale urmatoarelor plante
medicinale' tataneasa, papadie, salvie, rac%itan, rapita, vara
alba, coada soricelului, patlagina, urica, urica moarta.
A – 9ratament cu ceaiuri
a/ !9ratament cu ceai de papadie
Infuia se prepara din , lingurite de planta la ,LK ml de apa
clocotita. #e beau ,!M cani de ceai pe i.
b/ !9ratament cu ceai de salvie
Infuia se prepara din , lingurite de frune la ,LK ml de apa
clocotita. #e beau , cani de ceai pe i.
c/ !9ratament cu ceai de tataneasa
Decoctul se obtine dintr!o lingurita de radacini maruntite la ,LK
ml de apa, fierte ,K!MK de minute, la foc mic. #e beau ,!M cani
de ceai pe i.
d/ !9ratament cu ceai preparat dupa reteta'
!)rune de menta !2K g
!)rune de vita de vie !2K g
!)rune de cimbru !2K g
!6adacini de brusture !2K g
!6adacini de pir !2K g
#e iau B linguri din amestecul vegetal si se lasa la macerat timp
de , ore în 1KKK ml de apa rece. #e dau într!un clocot si apoi se
lasa la infuat 1K!1L minute. #e vor bea ilnic M!B cani de ceai.
4 – 9ratament cu sucuri, comprese si bai locale
a/ !9ratament cu frune de vara alba
#e pun frune de vara alba bine drobite pe rana si se
banda:eaa. 9ratamentul dureaa pâna la vindecare.
b/ !9ratament cu frune de rapita
)runele de rapita se lasa pe ulcerul varicos ,B de ore. #e pot
pune si comprese din infuia preparata cu LK g de plante la
1KKK ml de apa clocotita.
c/ !4ai locale si comprese cu ceai de coada soricelului
Infuia se prepara din MK!2K g de flori din coada soricelului cu
1KKK ml de apa clocotita.
d/ !4ai locale si comprese cu ceai de tataneasa
LK g de radacini maruntite de tataneasa se fierb la un foc moale,
timp de ,K!MK de minute.
,.L. 7mflarea sânilor
a/ !#e vor bea ilnic B cani de ceai preparate dupa reteta
urmatoare'
! )rune de menta ! BK g
! 6adacini de pir ! BK g
! )rune de frag ! .K g
! #eminte de fenicul ! .K g
#e fierb timp de un minut L linguri din amestecul vegetal în
1KKK ml de apa.
Ceaiul se infueaa timp de 1L minute. #e recomanda a se
introduce în regimul alimentar multe fructe si legume.
b/ !#e vor aplica cataplasme cu ceaiul preparat din doi pumni
de frune de frag în 1KKK ml de apa clocotita
,.2. 7ng%ii casante
6uperea ung%iilor este un semn ca in organism lipseste calciul.
7ng%iile friabile sau accidentate se ung cu suc de ceapa sau de
piciorul cocosului un timp îndelungat.
În caul unei inflamatii la patul ung%iei, se lasa LK g de nalba la
macerat în,!Mlitri de apa rece, timp de . ore. Înainte de a merge
la culcare, se fac bai încalite la picioare sau la mâini, timp de
,K de minute. @aceratul se poate utilia de ,!M
ori. #e va unge ung%ia cu alifie de galbenele. @aurice
@essGnguG si @ic%el 4ontemps recomanda a se lua ilnic'
!înainte de fiecare masa , capsule de coada calului&
Fitoterapie curs 131
!în timpul meselor principale , pastile de comple> structural&
!dupa mese , capsule de coc%ilii de stridii
,.-. 7ree – uremie
Daca nivelul ureei în sânge are tendinta sa creasca, trebuie
consultat imediat un medic specialist care sa va recomande un
tratament de drenare, de purificare, de curatare a întregului
organism +sânge, rinic%i, ficat, intestine/.
7remia repreinta ultimul stadiu al insuficientei renale,
caracteriat prin cresterea foarte mare a ureei în sânge si a altor
produsi to>ici. ?acientul preinta clinic stari de voma,
convulsii, putând c%iar sa a:unga în coma. ?entru o cura de
“mare curatire” a organismului de to>ine, va recomandam
ceaiul&
!)rune de romarin !2K g
!6adacini de pir !2K g
!6adacini de papadie !2K g
!)rune de salvie !2K g
Ceaiul se prepara din B linguri de amestec vegetal fierte în 1KKK
ml de apa, timp de , minute, cu infuare de L!1K minute. #e vor
bea ilnic, între mese, M!B cani de ceai. 9ot pentru curatarea
organismului se mai recomanda a se lua'

!dimineata, pe nemâncate' M capsule de ridic%i negre&
!înainte de masa de prân si seara' , capsule de brustur&
!în timpului de:unului si cinei' , capsule de salcie.
9ratarea uremiei se face astfel'
a/ !Cu suc de afine sau cu ceai de afine
Infuia se prepara dintr!o lingurita de frune de afin la ,LK ml
de apa clocotita. #e beau ,!M cani de ceai pe i.
Acest ceai este un e>celent diuretic si un foarte bun
deinfectant al tubului urinar.
b/ !9ratament cu ceai de porumbar
Infuia se prepara dintr!o lingurita flori la ,LK ml de apa
clocotita. Decoctul se obtine dintr!o lingurita de fructe în ,LK
ml de apa. #e beau ,!M cani de ceai pe i.
Acest ceai este e>ceptional în tratarea uremiei.
c/ !9ratament cu ceai din ceapa
Decoctul se prepara din M cepe mari rase cu 1KKK ml de apa
clocotita. #e beau , cani de ceai pe i, una dimineata si alta
seara. Acest ceai este un e>celent diuretic.
d/ !9ratament cu suc de tomate
#e beau 1!, pa%are de suc pe i.
e/ !9ratament cu suc de ceapa
#e beau 1!, pa%are de suc pe i.
f/ !9ratament cu ceai din frune de mesteacan
Infuia se prepara din 1!, lingurite de frune maruntite în ,LK
ml de apa clocotita. 3a racire se adauga un vârf de cutit sau
bicarbonat de sodiu si se lasa în repaos 2 ore. #e beau ,!M cani
de ceai pe
i.
,... 7retrita
7retrita repreinta inflamatia uretrei. Cititorii nostri stiu ca
uretra repreinta canalul de comunicare al veicii urinare cu
e>teriorul, prin care se elimina urina.
9ratamentul se face cu ceai de pin. Infuia se prepara dintr!o
lingurita demuguri de pin la ,LK ml de apa clocotita. #e beau ,!
M cani de ceai pe i.
,.A. 7rticarie
7rticaria este o afectiune cutanata caracteriata printr!o eruptie
cu papule ro sau albicioase, asemanatoare uricaturilor si dând
senatia de arsura. 7rticaria da senatia de mâncarime si este
însotita de prurit. Cel mai des apare datorita unor to>iinfectii
alimentare sau medicamentoase, dar poate aparea si pe un fond
alergic. ?lantele medicinale utiliabile în tratament sunt' nalba
mare, pelinul, salvia, urica, catina alba, trei frati patati, ima.
a/ !9ratament cu ceai din trei frati patati
Infuia se prepara dintr!o lingurita de planta la ,LK ml de apa
clocotita. #e beau M cani de ceai R i.
b/ !9ratament cu ceai de ima
Infuia se prepara dintr!o lingurita de frune la ,LK ml de apa
clocotita. #e beau M cani de ceai R i.
#e pot face si bai în care se vor introduce cca M!B l de ceai de
ima pregatit din .!1K linguri de frune la MKKK!BKKK ml de apa
clocotita.
c/ !9ratament cu ceai de catina alba
Infuia se prepara din , linguri de fructe drobite cu LKK ml de
apa clocotita.
#e infueaa ceaiul MK de minute. #e beau , cani de ceai în
cursul unei ile.
d/ !9ratament cu ceai de pelin
#e fac spalaturi, se fac bai sau se pun comprese cu ceai preparat
din L!. linguri de plante la MKKK!BKKK ml de apa clocotita.
,AK. 7rinare dificila
Coada calului este un diuretic e>ceptional. 8a recomandam în
caul acestei afectiuni a va trata cu ceai din coada calului
preparat din M lingurite de plante peste care se toarna LKK ml de
Fitoterapie curs 132
apa clocotita. #e infueaa ceaiul timp de L minute. #e beau
ilnic M cani de ceai cald.

,A1. 8aginita
8aginita este o inflamatie a mucoasei vaginului. ?lantele
medicinale care pot fi utiliate în tratamente sunt' nalba mare,
pelinul, salvia, urica, galbenele, %amei, iasomia.
a/ !9ratament cu ceai de galbenele
Infuia se face din 1KQ flori de galbenele cu apa clocotita. 3a o
spalatura vaginala se utilieaa M!L l de ceai.
b/ !9ratament cu ceai din conuri de %amei
Infuia se prepara din 1KK g de conuri de %amei drobite, la 1 l
de apa clocotita. ?entru o spalatura vaginala se pot utilia ,!L l
de ceai.
c/ !9ratament cu ceai de iasomie
Infuia se prepara din 1KK g de planta la 1 litru de apa clocotita.
3a o spalatura vaginala se utilieaa ,!L litri de ceai.
,A,. 8arice
8aricele repreinta o dilatare venoasa patologica permanenta la
nivelul retelelor superficiale ale membrelor inferioare.
8aricele apar între ,K!BK de ani, fiind mai frecvente la femei.
?rintre factorii e>terni, unul din cei mai importanti este
profesiunea care obliga sa se stea mult în picioare +profesori,
coafori, ospatari, bucatari/. ?lantele medicinale utiliate în
tratamente sunt' papadia, salvia, coada soricelului, patlagina,
rac%itanul, tataneasa, turtita mare, urica, urica moarta.
a/ !9ratament cu ceai de papadie
Infuia se face din , lingurite de plante în ,LK ml de apa
clocotita. #e beau ,!M cani de ceai pe i, dupa mesele
principale.
b/ !9ratament cu ceai de salvie
Infuia se prepara dintr!o lingurita de planta la o cana de apa
clocotita. #e beau , cani de ceai pe i. Cu ceai de slavie se pun
si comprese, dar reci.
c/ !9ratament cu ceai preparat dupa reteta'
!)rune de cimbru !2K g
!)rune de salvie !2K g
!)rune de frag !2K g
!Coada soricelului +planta, fara radacina/! 2K g
!)rune de romarin !2K g
Infuia se prepara din L linguri de amestec vegetal oparite cu
1KKK ml de apa clocotita. Ceaiul se lasa la infuat 1K!1L
minute. #e beau ilnic M!B cani de ceai.
d/ !Cura de MK de ile cu preparatul dupa reteta urmatoare'
!2KK ml suc de ceapa rosie
!MKK g miere de salcâm sau de fâneata
#e amesteca bine cele , componente, iar preparatul se tine
+obligatoriu/ în frigider. #e iau câte LK g înainte sau dupa cele M
mese principale, timp de MK de ile. Dupa cura se face o paua
de o luna de ile. 9ratamentul se face de , ori pe an, primavara
si toamna.
e/ !9ratarea ulcerelor varicoase
#e fac tratamente cu bai si cataplasme cu plante care
îmbunatatesc circulatia si au proprietati antiseptice si
cicatriante' musetel, coada soricelului, frune de alun, radacini
de tataneasa.
,AM. 8oma
8oma repreinta eliminarea e>ploiva a continutului gastric
prin cavitatea bucala. #enatia de voma nu este o boala propriu!
isa, ci un semn de boala. $ste corect ca pacientul sa se
adresee medicului specialist. )itoterapia se face cu
urmatoarele plante medicinale' ang%inare, roinita, ima,
cerentel, busuioc, musc%i de piatra, pelin, odolean, paducel,
coada soricelului, etc.
a/ ! 9ratament cu ceai de ima
Infuia se prepara dintr!o lingurita de planta la ,LK ml de apa
clocotita. Ceaiul se va bea rece, îng%ititura cu îng%ititura,
neîndulcit.
b/ !9ratament cu ceai de paducel
Infuia se prepara din 1!, lingurite de planta în ,LK ml de apa
clocotita. #e bea în cursul unei ile, îng%ititura cu îng%ititura.
c/ !9ratament cu ceai de busuioc
Infuia se face dintr!o lingurita de frune oparite cu ,LK ml de
apa clocotita. #e bea în cursul unei ile.
d/ !9ratament cu ceai de cerentel
$ste un ceai cu o actiune comple>a' e>celent deinfectant,
calmant foarte bun si astringent eficient. Ceaiul se prepara
dintr!o lingurita de riomi maruntiti la ,LK ml de apa si se va
fierbe ,K!MK de minute. $fectul lui va creste daca se combina
cu musetel, menta si sunatoare.
e/ !9ratament cu ceai dupa reteta'
! #coarta de ste:ar ! BK g
! )rune de plop ! BK g
! )rune de menta ! BK g
! 6ostopasca ! BK g
Ceaiul se prepara din M lingurite de amestec vegetal fiert în -LK
ml de apa, timp de L!1K minute. #e beau în cursul unei ile M
cani de ceai cald.
Fitoterapie curs 133
f/ !9ratament cu ceai dupa reteta'
! )rune de menta ! 2K g
! #eminte de fenicul ! 2K g
!@uguri florali de portocal amar ! 2K g
! )lori de musetel ! 2K g
! )rune de busuioc ! 2K g
Ceaiul se prepara dintr!o lingura de amestec vegetal în ,LK ml
de apa clocotita.
#e lasa la infuat 1K minute. #e bea cu îng%itituri mici, la prân
si seara, înainte de mese.
5ota 0 Când preentati indispoitii, greturi, stresuri digestive va
recomandam sa mâncati mai putin, mai usor sau deloc. 8eti
evita regimurile alimentare cu grasimi, pra:elile, carne multa,
etc., în general toate mâncarurile grele.
Daca aveti predispoitia de a vomita usor, luati , capsule de
musetel ilnic, la micul de:un, pâna vomele vor dispare.
Capitolul L
96A9A@$59$ C7 4AI C7 ?3A59$
@$DICI5A3$
Apa a fost si ramâne cel mai la îndemâna si cel mai simplu
mi:loc terapeutic avut la dispoitie de om pentru a!si trata
diverse afectiuni.
Din cele mai vec%i timpuri, în apa utiliata, pentru a!i creste
virtutile terapeutice, au fost introduse plantele medicinale. În
numeroase papirusuri egiptene, în cartile de lut, în 8edele
indiene, lucrarile marilor medici si naturalisti ai antic%itatii sunt
aratate cât de bine erau cunoscute si aplicate terapiile naturiste
si cum era practicata fitobalneologia.
8ec%iul afroism “#pala!ma!voi cu isop si de toate voi fi curatat,
atribuit legendarului rege evreu David, arata ca din antic%itate
se cunosteau si se foloseau cu succes efectele curative ale
plantelor. #e crede ca proverbiala “tinerete fara batrânete” a
reginei 5efertiti si frumusetea nu mai putin celebra a reginei
Cleopatra se datorau, în cea mai mare parte, întretinerii lor cu
bai dese cu plante si uleiuri aromate. 7n adevarat fanatic al
tratamentelor cu apa rece este cunoscutul parinte Oneipp. #i
totusi acest celebru terapeut arata' “Când fac bai cu apa clada
nu folosesc niciodata sau cel putin foarte rar apa simpla. $u
adaug întotdeuna diferite plante medicinale.” 3a rândul lor,
@aurice @essGnguG si @ic%el 4ontemps, doi mari terapeuti
contemporani spun în cartea lor “#ecretele plantelor”'
“?racticarea bailor cu plante sau de uleiuri esentiale, ori cu
saruri sau cu ape gaoase, sulfuroase, ori baie simpla, rece,
calda ori alternativa, mai bine spus a bailor medicinale, îsi are
originea undeva în negura timpului& în toate mitologiile,
indiferent de originea lor, de tarile care le!au dat nastere,
regasindu!se ideea apei ce regenereaa, o baie de întinerire.”
Astai, baile cu plante au capatat o mare devoltare si tind sa
fie aplicate în terapeutica, atât în statiuni balneare, cât si acasa
la pacienti. 9erapeutica cu bai cu plante se baeaa pe actiunea
directa, la nivelul tegumentului, a diverselor principii active si
cu actiuni specifice' antiseptice, antiinflamatoare, cicatriante,
atât în bolile de piele, dar si într!un larg domeniu de alte
afectiuni, cum ar fi' reumatism, nevroe, gripe, insomnii, guta,
etc. 4aile cu plante si arome erau folosite în $giptul antic si în
6oma vec%e atât pentru pastrarea frumusetii fiice, dar si
pentru întretinerea sanatatii sî rela>are. ?rin baile cu plante, o
serie de principii active a:ung în one subiacente +5A – aceasta
e>plica actiunea lor vindecatoare în reumatism, guta, etc./ sau
sunt transportate apoi, prin curentul sanguin, în întregul
organism, cu efecte tamaduitoare în cele mai diverse maladii
ale organelor interne. 5u trebuie subestimat faptul ca prin
respiratie, substantele active din baie patrund în organism prin
aerul in%alat si actioneaa ca un vindecator.
Ca mod de tratament, baile cu plante medicinale sunt utiliate
în doua moduri'
a/ bai generale +în cada/ si cu actiune asupra întregului corp&
b/ bai locale – sunt aplicate doar pe o anumita ona a corpului
uman.
?ractic se fac bai de oc%i, de mâini, de picioare, de seut,
pentru anumite plagi, etc.
5ota 0 9ratamentele cu bai cu plante se fac în cure de lunga
durata si, desi reultatele sunt adesea spectaculoase, ele nu apar
decât dupa tratamente facute, adesea, luni si c%iar ani.
?entru ca reultatul tratamentului cu bai cu plante medicinale sa
fie mai rapid si cu o eficienta crescuta trebuiesc aplicate o serie
de reguli, si anume'
1/ plantele sa fie maruntite cât mai fin&
,/ plantele utiliate sa fie recoltate din
one nepoluate
M/ planta uscata, maruntita se va introduce într!un saculet de
tifon, iar
peste saculet se va turna apa clocotita&
B/ la prepararea ceaiurilor utiliate se vor aplica strict
instructiunile specifice.
În baile cu plante sunt utiliate infuii si decocturi. Cantitatea
de produs vegetal este variabila si specifica fiecarui tratament.
"rientativ, ea este de L!1K gRl în caul bailor generale si ,KgRl
pentru baile locale. " regula care se va respecta strict este ca
temperatura bailor cu plante va fi de M2!M-,L
K
C, egala cu cea a
corpului uman. #e evita astfel a se produce contractii, spasme,
cât si o vasodilatatie accentuata care sa favoriee absorbtia
substantelor active într!un ritm nenatural.
În cele ce urmeaa, vom da o serie de recomandari medicale
utile în tratarea unor maladii, folosind baile cu plante
medicinale'
1 – Alergie
Fitoterapie curs 134
Alergiile care pot fi alimentare, la atingerea unor substante
produc papule asemenea unor uricaturi, însotite de mâncarimi,
urticarie, eceme, edeme, prurit, etc.
#e fac bai de ima, urica, dragaica, coada soricelului, musetel,
coada calului, urica S soc, ore.
a/ ! 4ai tonice cu ima
4aile cu ima se prepara cu , l de infuie concentrata având MK!
BK g de frune la 1 l de apa clocotita, care se adauga în apa
caii de baie. #e mai poate prepara din M!L g amestecate în parti
egale de ulei de menta si alcool. Durata unei bai este de 1L
minute. #e face cura pâna la vindecare.
b/ !9ratamente cu bai de musetel
#e fac bai locale sau se pun cataplasme cu infuia preparata din
MK!BK g flori la 1 l de apa clocotita.
c/ ! 9ratamente cu bai din coada soricelului
#e fac bai sau se pun comprese cu o infuie preparata din ,
linguri de plante la o cana de apa clocotita.
d/ 9ratamente cu bai de soc
#e fac bai locale cu o infuie din MK!BK g R 1 l de apa clocotita.
?entru a se creste eficienta, se pot utilia bai de soc S urica,
cele doua plante fiind luate în parti egale.
, – Anore>ie
#caderea accentuata a poftei de mâncare sau c%iar pierderea ei
se poate trata printr!o baie cu cimbrisor sau cimbru cu LK g
planta R 1 l de apa. #e recomanda a se face o asemenea baie cel
putin o data pe luna, ea având rolul de a întari si sistemul
imunitar. Atentie 0 În timpul baii, apa nu va acoperi nivelul
inimii.
M – Arsuri
?lantele medicinale utiliate pentru tratamentele cu bai sunt'
plopul, coada soricelului, tataneasa, ste:arul, galbenelele, socul,
sunatoarea.
a/ !9ratamente cu bai din flori de musetel
4aile locale folosesc infuia preparata din , linguri la ,LK ml
de apa clocotita.
b/ !9ratamente cu bai din flori de galbenele
#e fac bai sau se pun cataplasme cu o infuie preparata din 1L!
MK g de flori la 1
l de apa clocotita.
c/ !9ratamente cu bai din sunatoare
#e fac bai sau se pun cataplasme cu o infuie preparata din MK!
BK g de flori la 1
l de apa clocotita.
d/ !9ratamente cu bai din muguri de plop
#e fac spalaturi si bai locale cu infuie preparata din ,K g de
muguri de plop la 1 l de apa clocotita.
B – Arterite, flebite
#e recomanda bai terapeutice cu' romarin si casul!popii.
a/ !9ratamente cu bai cu romarin
1!, linguri de e>tract de romarin se adauga în apa dintr!o baie,
la o temperatura de M2!M-K C. Durata unei bai este de 1L!,K de
minute si se face o baie pe i, în cure de ,1 de ile.
b/ !9ratamente cu bai cu casulpopii
#e fac spalaturi si bai locale cu decoct concentrat din LK g de
frune la 1 l de apa.
L – Artrite
#e recomanda baie de seut cu coada calului. #e va utilia un
decoct concentrat cu 1KK g de plante la 1 litru de apa.
2 – Artroa soldului
?lantele medicinale utiliate în tratamente sunt' coacaul,
nucul, frasinul.
a/ !4ai cu infuie de coaca negru, nuc si frasin
#e pun câte un pumn de frune din fiecare în 1K!1L l de apa si
se fierb câteva minute. Dupa strecurare, se toarna în apa baii.
#e fac cure de ,1 de bai, care se pot repeta dupa o paua de B
luni.
b/ ! 4ai generale cu faina neagra de mustar
#e pun într!un saculet de tifon ,LK g de faina de mustar. Acest
saculet se agita în baie câteva minute, pentru ca în apa sa se
diolve substantele active. 4aia se face la M2!M-
K
C si are o
durata de 1L!,K de minute. #e fac cure de ,1 de bai.
c/ !4ai cu flori de fân sau cu paie de ovâ
#e fierb într!un vas câteva minute doi pumni cu flori de fân
+flori, seminte, frune/ în L l de apa. Dupa filtrare, lic%idul
obtinut se va turna în apa baii având M2!M.
K
C. #e fac cure de ,1
de bai.
- – Arteroscleroa cerebrala
9ratamentele cu bai sunt eficiente în semiparee. În acest sens,
sunt recomandate baile cu flori de fân. #e iau
1,L Hg de flori de fân si se fierb la foc mic, MK de minute, în L l
de apa. #e filtreaa ceaiul si se introduce în apa având M2!M.
K
C.
#e fac bai ilnice, cu durata de 1L!,K de minute, în cure de ,1
de ile.
Fitoterapie curs 135
. – 4acterii +Clamidia 9rac%omatis, @Icoplasma Fominis,
7reaplasma 7realIticum/
#unt boli venerice care se manifesta cu uretrita +dureri la
mictiune si secretie uretrala/, cât si metroane>ita +dureri în
fosele iliace si scurgeri abundente/. 9ratamentul se face prin bai
de seut calde cu macerat din coada soricelului. @aceratul se
obtine din ,KK!MKK g de coada soricelului puse sa stea cu apa
rece într!un borcan timp de ,B de ore.
4aia se face la M2!M.
K
C.
A – Cicatriari de rani
În tratamente sunt recomandate si bai locale cu infuii si
decocturi din'
galbenele, levantica, nuc, plop, sunatoare, pin, arnica,
cimbrisor, cimbrul de cultura, frasin, pelin, salcâm, salvie,
sapunarita, ste:ar, sulfina, tataneasa, troscot, turtita mare,
musetel.
9ratamentul are scopul de a opri %emoragia, de a combate
infectia si de a a:uta la refacerea tesutului afectat. Daca sunteti
într!o situatie în care nu puteti face o baie locala ca la carte, si
va gasiti în lunile iunie, iulie, august, culegeti flori de
sunatoare, drobiti!le într!un mo:ar si aplicati!le direct pe rana.
Cataplasma aplicata va opri sângerarea si va grabi cicatriarea
ranii.
a/ !4ai locale cu flori de levantica
#e va folosi o infuie preparata din , lingurite de flori la ,LK ml
de apa clocotita.
b/ !4ai locale cu flori de galbenele
#e utilieaa o infuie cu ,!B lingurite de flori la ,LK ml de apa
clocotita.
c/ !4ai locale cu flori din coada soricelului
Infuia se prepara din ,!2 lingurite de flori la ,LK ml de apa
clocotita.
d/ !4ai locale cu frune de urica
Infuia se prepara din 2!. lingurite de frune la ,LK ml de apa
clocotita..
e/ ! 4ai locale cu muguri de pin
Infuia se prepara din , lingurite de muguri de pin la ,LK ml de
apa clocotita.
1K – Circulatie periferica
?entru îmbunatatirea circulatiei periferice se fac bai locale cu'
castan, urica.
a/ !4ai locale cu frune uscate de castan
#e fac bai locale cu ,KK g de frune uscate de castan, maruntite
bine, la B!L l de apa la M-!M.
K
C. 4aia se face ilnic, timp de MK
de minute, în cura de 1, ile pe luna. Dupa o paua de M luni, se
reia tratamentul.
b/ !4ai locale cu frune de urici
Infuia se prepara din 2!. lingurite de frune la ,LK ml de apa
clocotita.
11 – Cistita
În afara tratamentelor cu ceaiuri indicate la cap. B – L1 Cistita,
indicam a se face bai de seut cu urica moarta, cât si bai cu
aburi cu coada calului.
1, – Clavus +bataturi/
9ratamentele se fac prin comprese, cataplasme si bai locale cu'
urici, paducel, galbenele, etc. 8a recomandam consumul de
ceai de urici, bai locale cu macerat de urici si dupa baie a se
unge batatura de câteva ori pe i cu esenta de urici.
1M – Con:unctivita
#e trateaa si prin bai de oc%i cu ceaiuri de' musetel, fenicul,
patlagina, sulfina, albastrele.
a/ !4ai oculare cu ceai de musetel
Infuia se prepara din , lingurite de flori la ,LK ml de apa
clocotita.
b/ !4ai oculare cu ceai de patlagina
Infuia se prepara din , lingurite de frune la ,LK ml de apa
clocotita.
1B – Contuii
#e trateaa cu comprese, cataplasme si bai locale cu ceaiuri din'
coada soricelului, flori de soc, coada calului, talpa gâstii,
tataneasa, arnica.
a/ !4ai locale din coada soricelului
Infuia se prepara din 2K g de flori de coada soricelului în 1KKK
ml de apa clocotita.
b/ !4ai locale cu flori de soc
Infuia se obtine din BK g de flori de soc în 1KKK ml de apa
clocotita.
c/ !4ai locale cu coada calului
Decoctul se prepara din , lingurite de planta la o cana de apa.
1L – Degeraturi
Fitoterapie curs 136
9ratamentele cu comprese si bai locale se fac cu ceaiuri din'
galbenele, sc%inel, ste:ar, plop, telina, soc, cicoare, nuc, coada
soricelului.
a/ !4ai cu decoct din coada soricelului
Decoctul se face din MK!LK g de plante la 1KKK ml de apa.
b/ !4ai cu decoct de telina
#e taie o telina cu frune cu tot marunt si se fierbe BL de
minute, la foc moale, în ,KKK ml de apa. #e introduce partea
degerata în decoctul cât se poate de cald. Decoctul se încaleste
de trei ori pe i si se utilieaa în tratament.
"peratia se repeta ilnic, timp de ML ile.
c/ !4ai locale cu coa:a de ste:ar
#e prepara un decoct cu ,K!MK g de scoarta de ste:ar maruntita
în 1KKK ml de apa.
d/ !4ai locale cu muguri de plop
Infuia se prepara din ,K!MK g de muguri maruntiti în 1KKK ml
de apa clocotita.
12 – Depresii
9ratamentele recomanda bai de seut cu coada calului,
sunatoare, cimbru.
1- – Diaforea +transpiratie/
?lantele medicinale recomandate în tratamentele antisudorifice
sunt' brusturul, isopul, ima, musetelul, teiul, florile de câmp,
ste:arul, salvia, nucul.
a/ !4ai cu decoct din coa:a de ste:ar
Decoctul se prepara din M lingurite de coa:a pisata de ste:ar la
,LK ml de apa rece.
b/ !4ai cu decoct din frune de nuc
Decoctul se prepara din LK!1KK g de frune maruntite de nuc în
MKKK!BKKK de apa rece.
c/ !?arintele #ebastian Oneipp recomanda o baie întaritoare
pentru picioare cu flori de câmp
#e oparesc L pumni de flori de câmp în 1KKK ml de apa
clocotita si se lasa la infuat 1K minute. Cu acest ceai, având
florile de câmp incluse, se va face baia de picioare. $a are un
efect e>ceptional, caci vindeca picioarele bolnave, cu
transpiratie fetida, si în caul în care ele au rani de tot felul.
4aia se face de trei ori pe i, iar cura dureaa -!1L ile.
c/ !4ai de picioare cu paie de ova
Oneipp recomanda aceasta baie pentru pacientii care transpira
puternic la picioare, cu bataturi, încarnatia ung%iilor, noduri din
caua podagrei, reumatisme si c%iar rani desc%ise, purulente si
degete ranite, arse de sudori fetide.
4aia se prepara din paie de ova cca 1 Hg într!o oala de 2!. l cu
apa rece. #e fierb paiele de ova 1L!MK de minute, iar baia se va
face de M ori pe i si va dura ,K!MK de minute.
e/ !@arele medium american $dgar CaIee recomanda în
3ectura 1KKL –1L' “Ar fi bine sa spalati picioarele în apa foarte
calda, adaugând mustar pentru a activa circulatia în aceste parti
ale corpului +D/”
“#i în cauri de gripa, raceli, tineti picioarele în apa la care se
adauga mustar. 9ineti picioarele în apa pâna la genunc%i si
c%iar pâna la sold.”
1. – $ceme
A – 9ratarea ecemelor emuinde
a/ !4ai locale cu ceai de coada
soricelului
Infuia se prepara din MK!2K g cu flori de coada soricelului la
1KKK ml de apa clocotita.
b/ !4ai locale cu ceai de galbenele
Infuia se obtine din ,K!MK g de flori de galbenele la 1KKK ml
de apa clocotita.
c/ !4ai locale si generale cu frune de nuc
Decoctul se prepara din ,KK g frune la 1KKK ml de apa si care
se amesteca cu apa din baie. 3a baile locale decoctul se va
prepara din MK!BK g de frune de nuc maruntite la 1KKK ml de
apa.
d/ !4ai locale din ceai de sapunarita
Ceaiul se prepara din MK!2K g de plante la 1KKK ml de apa.
4 – 9ratarea ecemelor uscate
a/ !9ratament cu ceai de iarba mare
#e pun comprese si se fac bai locale cu decoctul din ,K!LK g de
radacini de plante maruntite în 1KKK ml de apa.
b/ !9ratament dupa #ebastian Oneipp
4aia partiala cu flori de câmp are un efect general terapeutic si
serveste “contra umflaturilor si bubelor e>terne”. L pumni de
flori de câmp se pun într!un saculet de tifon si se fierb la foc
mic 1L!MK de minute în 1KKK ml de apa.
1A – $ndocardita postreumatica
Fitoterapie curs 13&
$ndocrinita este o inflamatie a endocardului care poate fi
localiata la nivelul valvelor. 9ratamentul cu bai se face cu flori
de fân si cu faina de fructe de castan.
a/ ! 4ai cu flori de fân
1!1,L Hg de flori de fân se fierb ,L!MK de minute în L l de apa.
Ceaiul strecurat se adauga la o baie cu apa calda având ,KK!,LK
l. Durata unei bai este 1L!,K de minute, iar temperatura de M2!
M.
K
C. 4aia se face ilnic, cura fiind de ,1 de ile.
b/ ! 4ai cu faina de castane
1!1,L Hg de faina din fructe de castan se fierb în L l de apa, timp
de MK de minute. Dupa filtrare se adauga în cada baii cu ,KK!
,LK l de apa calda. #e face ilnic o baie, iar cura este de ,1 de
ile.
,K – $pilepsie
?rintre tratamente este indicat si cel de calmare si revigorare cu
bai utiliând ca ingredient decoctul de flori de fân. ?entru
preparare vei mai sus.
,1 – )isuri anale
Ceaiul din muguri de plop are proprietati antiseptice si
analgeice. #e recomanda în tratamente a se face bai locale cu
infuie preparata din 1L!,K g de muguri de plop drobiti cu
1KKK ml de apa clocotita.
,, – )oliculita
9ratamentele se realieaa cu bai locale si cataplasme cu
ceaiuri din' musetel, soc, urica, volbura, urica moarta alba,
plop.
a/ !4ai locale cu ceai de urica moarta alba
Infuia se prepara din LK g de plante la 1KKK ml de apa
clocotita.
b/ ! 4ai locale cu ceai de soc
Infuia se prepara din BK g de flori de soc oparite cu 1KKK ml de
apa clocotita.
c/ !4ai locale cu ceai de musetel
Infuia se prepara din cca 1K linguri de flori de musetel la 1KKK
ml de apa clocotita.
,M – )urunculoa
9ratamentele se fac cu comprese si bai locale cu ceaiuri de
brustur, cicoare, in, papadie, soc, sapuna!rita, sovârv, nalba
mare, nuc, osul iepurelui, trei frati patati, unguras, volbura, flori
de câmp.
a/ !4ai cu ceai din frune de nuc
Decoctul din frune de nuc se prepara din 1KKK g de planta
maruntita cu M!B l de apa. 3ic%idul obtinut se amesteca în cada
cu cca ,KK l de apa calda la M-
K
C si se sta în baie 1L!,K de
minute. #e fac tratamente pâna la vindecare.
b/ !9ratament cu decoct de brusture
Decoctul se obtine din ,KK g de radacini proaspete de brusture
maruntite la 1 l de apa.
c/ !9ratament cu ceai din flori de musetel
#e fac bai partiale sau se pun cataplasme cu o infuie preparata
din M!B linguri de flori la ,LK ml de apa clocotita.
d/ !9ratament cu ceai din flori
de soc
#e fac bai locale sau se pun cataplasme cu o infuie din BK g de
flori de soc la 1KKK ml de apa clocotita.
,B ! <uta
#e recomanda bai cu tataneasa.
,L – Femoroii
Aceste varice veno!rectale pot fi tratate cu bai din plantele
medicinale urmatoare' ste:ar, musetel, salvie, frasin, pelin,
tataneasa, marar.
a/ ! 9ratament cu bai din ceai de tataneasa
#e fac , bai de seut pe i din decoctul de radacini de tataneasa.
Ceaiul se prepara din B!L linguri de radacini maruntite care se
fierb timp de ,K!MK de minute, în ,LK ml de apa. Acest ceai se
introduce în baia de seut. #e pun comprese si se fac bai de
seut, una dimineata si alta seara, înainte de culcare.
b/ ! 9ratament cu bai din ceai de marar
Infuia se prepara din B!L linguri din partea aeriana a plantei, la
,LK ml de apa clocotita. Ceaiul se toarna în baia de seut. #e
fac , bai de seut R i.
c/ !9ratament cu bai din ceai preparat din'
!)rune de frasin
!Coa:a de ste:ar
!)lori de musetel
!?elin
?entru o baie de seut, se iau L linguri din fiecare planta în
parte si se oparesc cu L l de apa clocotita. #e fac ilnic , bai de
seut cu acest ceai, din care una înainte de culcare. În prealabil
se va face toaleta regiunii anale, iar baile de seut se fac la M2!
M.
K
C si au o durata de 1L minute. 9ratamentul se va e>ecuta
pâna la descongestionarea totala a %emoroiilor si a fisurilor
anale, atunci când ele e>ista.
d/ !9ratament cu bai dupa
reteta lui D.<r. Constantinescu si $lena
Fitoterapie curs 13)
@aria Fatieganu'
!Coa:a de ste:ar ! 1K g
!#alvie ! Lg
!@usetel ! Lg
Cu amestecul de plante de mai sus se prepara 1KKK ml de ceai si
se fac 1!, bai de seut pe i.
,2 – Fipertensiune arteriala
În tratamente sunt recomandate bai cu o infuie din MKK!LKK g
de frune de menta la L l de apa clocotita. Acest ceai se adauga
în apa baii, iar baia se face la M2!M.
K
C, timp de 1L!,K de
minute. #e face o baie pe i, iar cura dureaa ,1 de ile.
,- – Fipotensiune
#e recomanda bai cu infuie de romarin preparata din LK g de
plante oparite cu LKK ml de apa clocotita. Ceaiul obtinut se
adauga în apa caii, care este la M-!M.
K
C. 4aia dureaa 1L!,K
de minute si se recomanda a se face o baie pe i. 9ratamentul se
realieaa în cure de ,1 de ile.
,. – Insomnie
9ratamentul cu bai din plante medicinale al insomniei se face
cu'
levantica, tei, cimbru de cultura, cimbrisor.
a/ ! 9ratament cu bai cu ceai din flori de tei
Aceste bai sunt recomandate pentru copiii cu iritabilitate
crescuta. Infuia se prepara din LK g de flori de tei la 1 l de apa
clocotita. #e adauga ceaiul în baia copilului. ?entru cei mari,
ceaiul se va prepara din 1KK!1LK g de flori de tei în M!B l de apa
clocotita. Ceaiul se adauga la baie.
b/ !9ratament cu bai cu ceai de
levantica
Ceaiul se prepara din 1KK g de levantica în M l de apa clocotita.
#e adauga la apa baii. Durata unei bai este de 1L!,K de minute,
iar temperatura baii de M-K C.
c/ !4ai cu tinctura de valeriana
3a o baie totala se adauga ,LK ml de tinctura de valeriana sau o
infuie preparata din 1KK g de radacini de valeriana. Aceasta
baie are un puternic efect calmant si stimuleaa somnul. 4aia se
va face doar seara, înainte de culcare.
,A – 3umbago
9ratamentul consta în a aplica pe regiunea lombara comprese
cu o infuie calda si apoi a face bai de mâini si picioare cu
ceaiul preparat dupa reteta'
!)lori de paducel !un pumn
! )lori si frune de brustur ! un pumn
! )rune proaspete de urica ! un pumn
!)rune si flori de floarea brosteasca ! un pumn
! Ceapa data pe raatoare !o ceapa mare
8olumul de apa este de M!L l.
6eteta este indicata de dr. Arcadie ?erceH.
MK – Afectiuni metabolice
4aia cu flori de fân este e>celenta în tratarea unor afectiuni
metabolice. $a se prepara din LKK g de flori de fân, fierte timp
de MK de minute într!o oala cu L l de apa. #ebastian Oneipp o
recomanda sub forma de baie de seut în tratarea' constipatiei,
%emoroiilor si pentru diolvarea stagnarilor în pântece.
M1 – 9ulburari de menstruatie
În tratarea durerilor lombare cauate din motive ginecologice
este recomandata o baie de seut cu coada soricelului. 3a
femeile cu tulburari de climacteriu sunt indicate bai totale cu
levantica. În caul tulburarilor legate de menopaua, dr.
Arcadie ?erceH recomanda pacientelor a face spalaturi vaginale
si bai de mâini si picioare cu infuie calda preparata din'
! )lori de paducel ! un pumn
! )rune de salvie ! un pumn
! )rune si ti:e de vâsc !un pumn
5ota 0 )runele si ti:ele de vâsc se vor recolta înainte de
aparitia fructelor.
Amestecul de plante se va prepara în M!B l de apa clocotita.
M, – 5efrita
#e trateaa cu bai de seut cu ceai din coada calului. Decoctul
este foarte concentrat si anume 1KK g la 1 l de apa.
Apar ca dureri pe traiectul sau ramificatia unui nerv senitiv.
9ratamentul se poate realia cu bai locale de mustar.
Acestea se prepara din ,L!MK g faina de mustar în ,!M l de apa
calda. 4aia dureaa 1L!MK de minute.
În caul bailor generale, se vor folosi ,LK g faina de mustar
pusa într!un saculet. Durata unei bai va fi de ,K!MK de minute.
MM – 5evralgii
MB – 5evrita
Cauate de diverse maladii, nevritele apar ca paraliii mai des
ale picioarelor, însotite de amorteli, arsuri, furnicaturi, etc.
9ratamentele cu bai se fac din' musetel, menta, mustar.
a/ !9ratament cu bai cu flori de musetel
#e infueaa LKK!1KKK g de flori de musetel în B!L l de apa
clocotita. Acest ceai se pune în cca ,KK!,LK l de apa ai caii,
baia facându!se timp de 1L!,K de minute, la M-
K
C. #e
recomanda a se face o baie pe i, în cure de ,1 de ile.
b/ !9ratament cu bai cu ceai de menta
Infuia se prepara din MKK!LKK g de frune de menta în B!L l de
apa clocotita. Ceaiul se va introduce în apa baii la M-
K
C. Durata
Fitoterapie curs 131
unei bai este de 1L!,K de minute. #e fac cure de ,1 de ile, cu o
baie ilnica.
c/ !9ratament cu bai de mustar
LK!1KK g de mustar se amesteca cu apa calduta de ,,!,L
K
C.
?asta se va introduce într!un saculet de pâna. #e va agita
saculetul în cei ,KK!,LK l ai apei din cada pâna substantele
active se vor diolva. #e face o baie pe i, timp de 1L!,K de
minute.
ML – 5evroa
#unt tulburari patologice functionale ale creierului, cu ecou
asupra întregului organism. $le se manifesta sub diverse forme'
nevroa astenica, obsesivofobica,
isterica.
A – 9ratarea cu bai cu plante a nevroei astenice
a/ !9ratament cu bai cu e>tract de ace de pin
1LK g de e>tract de ace de pin se pun la o cada de apa având M-!
M.
K
C. Durata baii este de 1L!,K de minute si se face o baie pe
i. Cura de bai este de 1L!,K de bai, iar anual se fac ,!M cure.
b/ !9ratament cu bai cu e>tract de levantica
#e amesteca , linguri de e>tract de levantica la o cada de apa
având M-!M.
K
C. 4aia dureaa 1L!,K de minu!te si se face o baie
pe i. 9ratamentul recomanda cure de 1L!,K de bai pe serie, iar
curele se repeta de ,!M ori pe an.
c/ !9ratament cu bai cu decoct de angelica
Ceaiul preparat din 1KK!MKK g de radacini de angelica fierte în M
l de apa este e>celent în reec%ilibrarea nervoasa. $l va fi
introdus si amestecat cu cei ,KK!,LK l de apa ai baii la M-!M.
K
C. 4aia va dura 1L!,K de minute.
4 – 9ratamente în nevroa an>ioasa
#e recomanda în tratamente bai de seut cu coada soricelului
sau cu cimbru.
C – 9ratamente în nevroa cardiaca
9ratamentele cu bai se fac cu' esenta de conifere, valeriana, pin,
levantica +vei mai sus retetele/.
D – 9ratamente în nevroa isterica
#e recomanda a se face o baie pe luna cu decoct de cimbru
salbatic.
M2 – "boseala cronica
În oboseala cronica sunt recomandate bai de' dafin, c%imen,
nuc.
a/ !9ratament cu bai rela>ante de foi de dafin
6eteta este de , lingurite de plante la 1 l de apa.
b/ !9ratament cu bai de frune de nuc
Ceaiul se prepara din ,KK g de frune maruntite la 1 l de apa. #e
introduce în apa caii de baie. $ste o baie tonica care se face la
M-K C, timp de 1L!,K de minute. #e va face câteva ile pentru a
se elimina oboseala cronica.
c/ !9ratament cu bai cu menta
Într!un saculet cu tifon se pun ,KK!,LK g de frune de menta
care se vor agita în apa baii pentru a se diolva substantele
active. 4aia dureaa 1L!,K de minute si se face la M-!M.
K
C.
d/ !4ai în care se introduc' M picaturi de ulei de c%imen, M de
ienupar, . de romarin, , lingurite de sare de lamâie. 9oate
aceste ingrediente vor fi amestecate în apa baii. În timpul baii
care se va face în conditiile de M-!M.
K
C
temeperatura si durata de 1L!,K de minute, se va bea si sucul a
W lamâie.
M- – ?anaritiu
#e fac de mai multe ori pe i bai fierbinti de musetel. #e unge
ona afectata cu alifie de galbenele si se pune banda: cu argila
alba.
M. – ?araliia si paree ale nervilor periferici
a/ !4ai cu decoct de iarba grasa
?entru bai se prepara decoctul din 1LK!,KK g de planta cu M!B l
de apa. Acest decoct se va introduce în apa caii. #e face o baie
pe i.
b/ !4ai cu decoct de g%iocel
?entru bai se utilieaa decoctul din LK!1KK g de bulbi, flori si
frune de g%iocei la M!B l de apa. Decoctul se amesteca cu apa
din cada baii, temperatura apei fiind de M-!M.
K
C. #e face o baie
pe i.
c/ !4ai cu decoct de macris marunt
Decoctul utiliat pentru o baie se prepara din 1KK!,KK g de
macris marunt în M!B l de apa. #e face o baie pe i, cu durata de
1L!,K de minute, la M-!M.
K
C.
MA – ?ar
Îngri:irea parului, pastrarea lui sanatoasa, cu aspect stralucitor,
cât si lupta împotriva caderii lui, a seboreei etc. implica o serie
de tratamente specifice cu plante medicinale.
#peranta Anton recomanda în cartea sa “Incursiune în medicina
naturista”' “$u am obtinut reultatele bune prin' introducerea
regimului naturist, a spalarii parului dupa samponare cu
galbenus de ou trecut prin tifon în amestec cu ,!M picaturi de
suc de lamâie si 1!, picaturi de ulei de ricin, porumb sau
masline, iar apoi clatirea cu decoct de plante.”
Fitoterapie curs 113
?arul se spala cu decoct din' cimbru, cimbrisor, coa:a de ste:ar,
brustur, tintaura si infuie din frune de mesteacan, urica,
%amei, salvie, musetel sau cu plante proaspete' frune de nuc
+da parului refle>e brune/ S mesteacan S soc S 1 tulpina de
rostopasca !infuie. #ucul de lamâie da parului nu numai
stralucire, ci si suplete.
B1 – ?olinevrite
Definita, polinevrita repreinta o afectiune de!generativa a mai
multor nervi periferici, caracteriata prin deficit motor bilateral,
simetric, asociat cu tulburari senitive. Apar paree sau
paraliie simetrica a membrelor, mai ales a picioarelor, însotite
de amorteli, arsuri, furnicaturi, etc. 9ratamentele cu bai de
plante medicinale se fac cu' flori de musetel, frune de menta si
mustar.
a/ !9ratament cu bai din flori de musetel
#e oparesc LKK!1KKK g de musetel în B!L l de apa clocotita si
apoi acest ceai se va introduce în apa caii +cca ,KK!,LK l/. 4aia
se face la M-!M.
K
C, dureaa ,K!MK de minute, iar cura este de
,1 de bai. #e va repeta tratamentul dupa B!2 luni.
b/ !9ratament cu bai cu frune de menta
Ceaiul se prepara din MKK!LKK g de frune de menta oparite cu
B!L l de apa clocotita. Infuia se toarna peste apa din cada baii
care are M-!M.K C. #e face o baie pe i care dureaa ,K!MK de
minute.
9ratamentul se recomanda în cure de ,1 de bai si se repeta la B!
2 luni.
c/ ! 9ratament cu bai de mustar
#e iau LK!1KK g de mustar si se amesteca pâna se face o pasta
cu apa calduta de ,,!,L
K
C. ?asta de mustar se va introduce
într!un saculet de pâna care se va agita pâna la diolvarea
substantelor active în apa baii. 9emperatura apei este de M2!
M.
K
C., baia dureaa ,K de minute si se face o baie pe i. Cura
este de ,1 de bai, iar tratamentul se repeta la B!2 luni.
B1 – #ec%ele poliomielitice
#ec%elele poliomielitice constau în' atrofieri musculare, paree
si tulburari trofice. 9ratamentele recomanda a se face ilnic o
baie cu romarin, cu durata de ,K de minute, cu ,1 de bai pe
cura. #e va repeta tratamentul la B!2 luni. ?entru o baie se vor
utilia 1!, linguri de e>tract de romarin +procurat de la
farmacie/.
B, – ?soriais
Aceasta boala de piele se trateaa cu bai de plante, în felul
urmator'
a/ !9ratamentul cu bai din tataneasa
#e prepara decoctul din 1K lingurite de radacini maruntite de
tataneasa în L l de apa. Dupa strecurare se adauga ceaiul si se
amesteca cu apa baii la M-!M.
K
C.. 4aia dureaa 1L!,K de minute
si se face o baie pe i.
b/
!9ratament cu bai din frune de nuc
?entru bai se fierb 1L minute, 1KK g de frune de nuc maruntite,
în M!L l de apa. 3ic%idul reultat se introduce în apa baii care
este la M-!M.
K
C.. #e face o baie pe i, timp de 1L!,K de minute.
c/ !4ai cu casul!popii si coada calului
#e fac M bai pe saptamâna. ?lantele se pun peste noapte la
macerat în apa rece, ,KK g pentru o baie si se dau în clocot
înainte de a se introduce în apa baii. 4aia
dureaa ,L!MK de minute. 5ivelul lic%idului apei nu va depasi
nivelul inimii.
BM – 6eumatism
$ste o maladie produsa de infectia organismului cu streptococul
%emolitic, caracteriata prin inflamarea tesutului con:unctiv din
întregul organism, dar în special din' articulatii, inima si vase.
A – 9ratarea reumatismului abarticular
În reumatismul abarticular sunt afectate' tendoanele, tecile
sinoviale, musc%ii, nervii. 9ratamentele cu bai pe care le
recomanda sunt'
a/ !9ratament cu bai de tataneasa
Decoctul se prepara din 1KK!,KK g de radacini maruntite de
tataneasa, fierte în M!L l de apa. Dupa strecurare, decoctul se
adauga în apa baii de M-!M.
K
C.. Durata unei bai este de 1L!,K
de minute. #e face o baie pe i, în cure de ,1 de ile.
b/ ! 9ratament cu bai de iedera
Decoctul se prepara din 1KK!1LK g de frune de iedera, în M!L l
de apa. Dupa filtrare, ceaiul se va introduce în apa baii de M-!
M.
K
C.. #e face o baie pe i, în cure de ,1 de ile. Durata unei
bai este de 1L!,K de minute. #e obtin reultate bune în tratarea
unor boli, precum sciatica si mialgia paresteica.
c/ ! 9ratament cu bai de soc
Infuia se obtine din LK!1KK g de flori si fructe de soc oparite
cu M!L l de apa clocotita. Ceaiul filtrat se va introduce în apa
baii cu temperatura de M-!M.
K
C..
Durata unei bai este de 1L!,K de minute. #e face o baie pe i,
cura fiind de ,1 de bai.
d/ !9ratament cu ceai de mustar
,LK g de faina de mustar se pun într!un saculet de pâna. Acest
saculet se va agita în apa baii pentru a se diolva substantele
active. 9emperatura baii este de M-!M.
K
C., durata ei este de 1L!
,K de minute si se face o baie pe i, în cure de ,1 de bai.
4 – 9ratarea reumatismului cardio!articular
Fitoterapie curs 111
$ste vorba de a trata îmbolnavirea articulatiilor si a inimii.
6ecomandam urmatoarele tratamente realiate cu bai din plante
medicinale'
a/ !9ratament cu bai din flori de fân
#e prepara decoctul fierbând 1,,1,L Hg de flori de fân în L l de
apa, timp de MK de minute. #e filtreaa ceaiul si se va introduce
în apa baii care este de M-!M.
K
C..
Durata unei bai este de 1L!,K de minute, se face ilnic, iar cura
este de ,1 de ile.
b/ !9ratamentul cu bai din frune de frasin
Ceaiul se prepara din LKK g de frune de frasin fierte în L l de
apa. Dupa filtrare, ceaiul se va introduce în apa baii care este de
M-!M.K C. #e face o baie pe i, iar durata ei este de ,K de
minute. #unt recomandate în tratament cure de ,1 de bai. #e fac
,!M cure pe an.
c/ !9ratament cu bai de castan
#e fierb 1!1,L Hg de faina de fructe de castan timp de MK de
minute, în M!L l de apa. Dupa decoctare, se adauga lic%idul în
apa baii care este la M-!M.K C. Durata unei bai este de 1L!,K de
minute, se face ilnic
o baie, iar cura este de ,1 de bai.
C – 9ratarea reumatismului degenerativ
Apar îmbolnaviri cronice ale articulatiilor, de natura
degenerativa, caracteriate prin deteriorarea cartila:ului
articular, cât si leiuni proliferative osoase de vecinatate. #e
recomanda a se face bai generale cu faina de mustar negru. #e
vor pune ,LK g de faina de mustar într!un saculet de pâna si se
va agita în apa baii de M-!M.
K
C. 4aia dureaa ,K de minute, se
face ilnic si cura este de ,1 de bai.
BB – Combaterea seboreei, matretii si
tonifierea parului
?entru tratament recomandam a se face urmatoarele bai cu
plante medicinale'
a/ !9ratament cu bai cu cimbru de cultura
#e fac bai si spalari ale capului cu decoct din 1K!1, linguri de
plante la 1KKK ml de apa.
b/ !9ratament cu bai din scoarta de ste:ar
#e prepara un decoct din 2 linguri de scoarta maruntita la 1KKK
ml de apa. #e fac 1!, bai si spalari pe saptamâna.
c/ !9ratament cu bai cu frune de nuc
#e fac bai si spalari ale parului cu o infuie din LK g de frune
de nuc, la 1 l de apa. Da parului refle>e înc%ise.
d/ !9ratament cu bai din flori de musetel
#e fac spalari si bai ale parului cu o infuie preparata din 1KK g
de flori de musetel la 1 l de apa clocotita. ?arul capata refle>e
blond!aurii.
BL – #pondilita anc%iloanta
#pondilita anc%iloanta este o inflamatie reumatismala a
articulatiilor coloanei vertebrale, cu evolutie progresiva pentru
anc%iloa. 9ratamentul cu plante medicinale recomanda'
a/ !9ratament cu bai din radacini de tataneasa
Decoctul se prepara din 2K!.K g de radacini maruntite de
tataneasa în 1KKK ml de apa. Ceaiul filtrat se va introduce în apa
baii la M-!M.
K
C.. Durata unei bai este de 1L!,K de minute si se
face o baie pe i. #e fac tratamente în cure de ,1 de bai, curele
efectuându!se de ,!M ori pe an.
b/ !9ratament cu bai cu flori de fân
#e oparesc , pumni de flori, seminte si frune de fân cu L l de
apa clocotita. Dupa filtrare, lic%idul se va introduce în apa baii.
#e face o baie pe i, cu durata de 1L!,K de minute. 9ratamentul
consta în cure de ,1 de bai, de ,!M ori pean. În mod asemanator
se pot face bai cupaie de ova. În acest ca, se vor lua 1!, mâini
de paie taiate si se vor fierbe timp de MK de minute în L l de apa.
c/ !9ratament cu bai cu frune de frasin
Decoctul se prepara din LKK g de frune de frasin maruntite,
fierte în L l de apa. Dupa filtrare, lic%idul se va amesteca cu apa
baii având M-!M.
K
C.. Durata unei bai este de ,K!MK de minute,
se face o baie pe i, în cure de ,1 de ile. #e recomanda a se
efectua ,!M cure pe an.
d/ !9ratament cu bai din trifoi rosu
?entru o baie, decoctul se obtine din ,KK g de trifoi rosu la M!L l
de apa. 9ratamentul recomanda a se face o baie pe i, în cure de
,1 de bai. #e repeta cura de ,!M ori pe an.
B2 – Disfunctii ale glandelor sudorifice
?entru a combate sudoratia e>cesiva va recomandam
urmatoarele tratamente cu bai cu plante medicinale'
a/ !9ratament cu bai cu frune de nuc
Decoctul din LK g de frune de nuc maruntite fierte în M!L l de
apa se va utilia la o baie de picioare.
b/ !9ratament cu bai din coa:a de ste:ar
#e fac bai locale cu un decoct din ,K!MK g de coa:a de ste:ar
maruntita, fiarta într!un litru de apa.
B- – #edative
Fitoterapie curs 112
4aile cu caracter sedativ au calitatea de a linisti o stare de
e>citatie. 8a recomandam bai cu ulei de cimbru cu alcool +în
parti egale/.
B. – 9remurul membrelor
#e recomanda a se face bai de seut cu vârfuri proaspete de
molid, sunatoare, coada soricelului sau cimbru. #e fac M bai în
1L ile, la fiecare baie utiliându!se 1KK g de plante.
BA – 9uberculoa cutanata
8a recomandam tratamentul cu bai locale cu o infuie din ,K!
MK de muguri de plop drobiti opariti cu 1 l de apa clocotita.
LK – 7lcer varicos
7lcerul varicos este o dermatoa care apare la gambe, la
persoanele care au probleme cu circulatia periferica.
9ratamentele cu bai locale, cu plante medicinale pe care vi le
recomandam sunt'
a/ !9ratament cu bai din tataneasa
#e fac bai locale cu decoct din LK g de radacini de tataneasa
maruntite, fierte MK de minute într!un litru de apa.
b/ !9ratament cu bai din coada soricelului
În baile locale se va utilia infuia cu MK!2K g de plante la 1 l de
apa clocotita. Atentie 0 Aceasta infuie se va folosi rece.
Capitolul 2
)"69A 9A@AD7I9"A6$ A )3"6I3"6 #I A
C"?ACI3"6
#tudiile au aratat ca atât florile cât si copacii au o forta
tamaduitoare e>traordinara. $dTard 4ac%, medic si cercetator
engle, a descoperit o forma de tratament cu plante, pentru un
grup restrâns de oameni cu dificultati psi%o!sociale, utiliând
esente sau concentrate de flori. Au fost aduse M. de plante
medicinale cu care dr. $dTard 4ac% a obtinut reultate
e>ceptionale în lecuirea unor grupuri de indivii cu dificultati,
si anume'
1 – care sufera de nesiguranta&
, – carora le este frica&
M – care sunt singuratici&
B – care nu manifesta suficient interes pentru situatii preente&
L – care sunt descura:ati si disperati&
2 – care sunt %ipersensibili&
- – care îsi fac gri:i pentru altii.
9erapia cu flori a dr. 4ac% da reultate e>ceptionale. Întrucât
sunt preparate de laborator si nu se obtin acasa de fiecare
pacient, va recomandam de unde pot fi gasite si cumparate' Dr.
$dTard 4ac% Centre, cu adresa $ppendorfer 3andstrasse M,, D!
,KKK Famburg, <ermania.
?entru cititorii nostri, oferim câteva tratamente cu flori e>trem
de eficiente'
A – 9ratamentele cu petale de narcisa alba
Înca din vremuri stravec%i, petalele de narcisa alba au fost
utiliate în vindecarea bolilor de piept si a bolilor de inima. În
tratamente se folosesc în special ceaiurile care se prepara astfel'
în putina apa se pun , lingurite de flori si frune uscate de
narcisa si se lasa acoperite la macerat ,!M ore. #e filtreaa si
peste flori si frune se pun ,LK ml de apa clocotita, se
amesteca, se acopera si se lasa la infuat ceaiul 1L!,K de
minute.
#e filtreaa si în ceaiul obtinut se adauga si filtratul de la
macerat. #e beau ,!M cani de ceai pe i. 9ratamentele cu narcisa
alba recomandate de noi sunt'
a/ !În stari de nervoitate, de an>ietate, depresii si nevroa
astenica se indica pacientului sa consume M cani de ceai pe i,
în cure de 1L!,1 de ile.
b/ !În stari de panica, cosmaruri, frica, emotii mari, pacientii
vor consuma înainte de culcare cu o ora o cana de ceai
de narcisa alba. ?entru ca eficienta ceaiului sa fie mai mare, se
poate adauga în el W lingurita de pulbere de talpa gâstii.
c/ !9ratarea nevroei cardiace si a ta%icardiei se fac cu un ceai
preparat din petale de narcisa alba si flori de paducel în parti
egale. #e beau M!B cani de ceai pe i, în cure de lunga durata.
d/ !9ratarea astmului se va face cu un ceai dupa reteta'
!?etale de narcisa alba !LK g
!Cimbrisor !LK g
!)rune de menta !LK g
Din amestecul vegetal se iau , lingurite care se vor opari cu
,LK ml de apa clocotita. #e beau ,!M cani de ceai pe i,
consumat cald, îndulcit cu miere de albine.
" cura dureaa MK de ile si se fac M cure pe an.
e/ !9ratarea tusei se face cu ceai cald de flori de narcisa alba în
amestec cu frune de mesteacan +în parti egale/
f/ ! Dulceata din petale de narcisa alba este nu numai deosebit
de %ranitoare, dar are si valori terapeutice e>ceptionale.
$a este recomandata în tratarea tusei +se iau ,!M lingurite pe i/,
în stari de panica, frica, cosmaruri, nervoitate astenica, etc.,
atât la copii, cât si la adulti +,!L lingurite pe i/.
Dulceata se prepara prin a se pune într!un borcan straturi
succesive de miere de albine si petale proaspete de narcise albe.
#e va porni cu un strat de meire gros de cca K,L!1 cm si se va
sfârsi tot cu un strat de miere de aceeasi grosime. 4orcanul
ermetic înc%is se va pastra la rece timp de , luni. Dupa trecerea
Fitoterapie curs 113
acestui interval de timp, dulceata se poate consuma. $ste un
aliment e>ceptional, cu calitati terapeutice deosebite.
4 – 9ratamente cu flori de maces
Ceaiul din flori si frune de maces se prepara din , lingurite de
plante oparite cu ,LK ml de apa clocotita. 9rebuie stiut ca ceaiul
preparat din flori proaspete are calitati la>ative, iar cel preparat
din flori uscate este astringent si antiseptic pentru intestin, fiind
recomandat si în tratarea diareei. În cele ce urmeaa, va
recomandam câteva tratamente cu flori de maces'
a/ !?entru tratarea constipatiei se indica a se bea ,!M cani de
ceai pe i din flori de maces proaspete. Ceaiul se va bea pe
stomacul gol. $ficient este a se consuma si flori de maces, cu
sau fara miere de albine.
b/ !?entru alergie la polen se indica a se consuma M!B cani de
ceai pe i preparat din flori uscate de maces
c/ !În inapetenta sau into>icatia alimentara se recomanda a se
bea M!B cani de ceai pe i, cu MK de minute înainte de mese.
d/ !În tratarea afectiunilor renale si a cistitei se indica a se bea
un ceai dintr!o lingurita de flori si frune de maces si o lingurita
de boabe de ienupar la o cana de apa. #e beau B cani de ceai pe
i.
C – 9ratament cu flori de paducel
)lorile de paducel repreinta un adevarat eli>ir si sunt utiliate
în vindecarea a peste LK de afectiuni, dintre care amintim ca
fiind de mare importanta afectiunile nervoase si cele cardiace.
5u trebuie uitat si faptul ca florile de paducel sunt un adevarat
eli>ir al batrânilor& franceii îl consuma ilnic si cred ca viata
lor se prelungeste cu 1K ani bând ceaiul din flori de paducel.
Infuia se prepara din , lingurite de flori si frune la ,LK ml de
apaclocotita. Întrucât în carte am tratat pe larg utiliarea
ceaiului de paducel în cele mai diverse tratamente, aici nu vom
face decât sa reamintim ca el este recomandat în vindecarea si
ameliorarea unor afectiuni ca' tulburari cardiace cu substrat
nervos,
%ipertensiune arteriala, tensiune oscilanta, angina pectorala,
arteroscleroa, tulburari de menopaua, ca tonic cardiac, varice,
etc.
?adurea, copacii au o putere tamaduitoare, pe care o simte
fiecare din noi. În padure gasim linistea visata, simtim ca
suntem aparati de stresurile vietii, ne rela>am, iar în noi
patrunde o forta subtila care ne da nu numai noi energii, dar si
mai multa încredere în viata, ne îmbarbateaa, ne purifica si în
acelasi timp ne da sperante de mai bine.
În mi:locul padurii sau sub un copac favorit, va tamaduiti de
spaimele vietii cotidiene, va goliti creierul de gânduri negre si
gri:i si simtiti cum corpul si sufletul se tonifica, capata noi
energii.
9rebuie stiut ca atât grecii antici, dar si dacii si germanii
stravec%i cunosteau forta tamaduitoare a copacilor si o utiliau
cu toata încrederea.
5u fara o acoperire, @i%ai $minescu, poetul nostru plin de
romantism a ales teiul ca simbol al dragostei curate. #a
constatat prin studii ca teiul are darul de a alina durerile
sufletesti, îmblâneste c%iar si inimile celor mai duri indivii,
limpeeste sentimentele. 9eiul este capabil sa creee armonia
între minte si suflet, sa aline durerea, sa alunge suferinta si sa
faca fiinta umana mai puternica si mai încreatoare în ea.
Astfel, nu surprinde pe nimeni ca ceaiul din flori de tei este
neurosedativ, antispastic si %ipnotic, calmeaa tusea si este
recomandat în surmena:ul intelectual, insomnii, etc.
Cercetarile au aratat ca fagul ofera pâna la o distanta de trunc%i
de 1K!1L m o adevarata purificare sufleteasca. $l reuseste nu
numai sa creasca puterea de concentrare a fiecaruia dintre noi,
dar are calitati de a crea o asemenea stare de spirit, încât simtim
cum se armonieaa
sentimentele si ne alunga stresul.
)itoterapia cu frunele de fag este legata de câteva calitati ale
acestui copac, si anume' îmbunatateste randamentul bioritmic,
alina durerile de cap si elimina din corp deseurile si to>inele.
Despre frasin, o calugarita celebra din secolul al JII!lea,
Fidebrand, spunea' “$ste simbolul :udecatii cuminti”.
#tând în apropierea frasinului, va veti simti mai puternic, mai
%otarât, mai putin apasat de greutati, mai decis de a înfrunta
viata cu toate neplacerile ei. Cei care au studiat acest copac au
constatat ca prin câmpul sau energetic el face posibila o mai
buna legatura între constient si inconstient si prin aceasta da
fiintei umane mai multa încredere, independenta si posibilitatea
de a lupta cu problemele vietii de i cu i. )itoterapia frasinului
permite eliminarea deseurilor si to>inelor din organismul uman,
vindeca bolile de ficat, durerile reumatice si febra musculara.
5u putem uita de puterea tamaduitoare a castanului. 3a umbra
lui, fiinta umana gaseste linistea sufleteasca, îsi vindeca ranile
sufletului si îsi încarca bateriile cu energie. )itoterapia
castanului stimuleaa metabolismul, accelereaa irigatia
sanguina si vindeca crampele musculare, dreneaa si fortifica
tesuturile.
5u trebuie uitat sa discutam despre forta tamaduitoare a padurii
de conifere, cât si a copacilor individuali, oricare ar fi ei'
bradul, molidul, pinul, etc. $i aduc linistea în suflet, dau
încredere, vindeca de frica, încarca bateriile cu energie
benefica.
)itoterapia pinului vindeca bolile aparatului respirator, a:uta la
eliminarea to>inelor din organism, trateaa reumatismele, da o
noua frumusete tenului.
Capitolul &
TERAPIA CU AROME
Aromoterapia este o ramura distincta a fitoterapiei si are ca
esenta utiliarea aromelor în prevenirea si tratarea unor
afectiuni.
9erapia cu a:utorul aromelor este cunoscuta din vremuri
imemoriale.
Cercetarile ar%eologice arata ca înanticul
Fitoterapie curs 114
4abilon parfumurile erau la mare pret, iar în vec%iul $gipt, cu
uleiuri esentiale si diverse arome se faceau terapii si se
vindecau bolnavii. Astfel, faraonii distribuiau ilnic miilor de
truditori de la piramide ratii de usturoi si ceapa, alimente cu
specific aromatic care prote:eaa împotriva îmbolnavirilor si
mai ales a epidemiilor. În mormintele faraonilor s!au gasit
recipiente cu esente parfumate, ceea ce demonstreaa locul si
rolul parfumurilor în civiliatia epocii. 9ot în $giptul antic,
tamâia era arsa pentru purificarea mintii, iar la îmbolnavirea
trupurilor erau utiliate esente aromate al caror secret s!a
pastrat pâna astai. Conform legendei, Fipocrate a folosit
parfumurile pentru a alunga o epidemie de ciuma care decima
locuitorii Atenei. $l a adus în fiecare casa flori mirositoare, a
raspândit pe straile cetatii arome puternice si a reusit sa
învinga teribila maladie.
Cititorii nostri trebuie sa stie ca în anul MKKK î.F., un vestit
împarat c%ine a scris “Cartea mirodeniilor”, o e>ceptionala
marturie a rolului :ucat de arome, nu numai în alimentatia
oamenilor, ci si în pastrarea bunului lor cel mai de pret,
sanatatea. #ecole de!a rândul, populatia din "rientul apropiat si
din India a utiliat usturoiul si alte plante aromatice atât în
bucataria traditionala, cât si ca mi:loace de protectie si
terapeutice în lupta împotriva bolilor. 3a marile civiliatii ale
antic%itatii, daca aurul era simbolul puterii, parfumul repreenta
forta spiritului. $dgar CaIce, un mare medium american, arata
într!una din lecturile sale ca “în $giptul antic
parfumurile aveau o mare importanta în viata religioasa, cât si
în vindecare, caci cele doua elemente sunt strâns legate între
ele. 6olul parfumurilor era sa favoriee meditatia, contribuind
la ((desc%iderea centrilor glandulari** +c%aHre/, în cursul
acesteia indienii +din India/ n!au uitat functia parfumurilor.”
3a rândul lor, grecii vor descoperi efectul sedativ si stimulator
al plantelor aromatice si!l vor folosi pentru masa:e si bai.
4iserica "rtodo>a a utiliat si utilieaa cu mare succes efectul
binefacator al aromelor. Cei credinciosi stiu ca în 4iserica se
arde tamâie, se da ag%iama si se miruiesc enoriasii. Atât
ag%iama cât si #fântul mir sunt pregatite cu o gri:a deosebita si
au în compoitia lor o întreaga serie de plante aromate.
În $vul @ediu, cei care comercialiau parfumuri au constatat
ca erau imuni la marile flageluri ale epocii' ciuma, %olera sau
variola. 6asfoind un dictionar 3arousse, aflam ca în timpul
epidemiilor de %olera care s!au abatut asupra 3ondrei si
?arisului nici un vânator de parfumuri nu s!a îmbolnavit.
9otodata, s!a constatat ca, în afara rolului lor terapeutic,
parfumurile ascut simturile si sunt favorabile e>citatiei se>uale
si meditatiei. 7tiliarea uleiurilor esentiale a fost mai mult
intuitiva pâna în prima :umatate a secolului al JJ!lea, iar
cercetarile legate de ele au avut un caracter limitat, episodic. #i
aceasta în conditiile în care cei vec%i aveau suficiente
cunostinte despre arome. Cine citeste 8ec%iul 9estament, în
Întâia carte a lui @oise +MK, M-!BM/ va fi surprins, caci aici este
descrisa în amanunt o crestere selectiva a oilor, utiliând terapia
cu arome.
În 1AKB, Cut%bert Fall a descoperit efectele antiseptice ale
uleiului esential de eucalipt. 3a sfârsitul secolului al JIJ!lea,
;. @iguel a facut cercetari si va semnala
calitatile e>ceptionale ale vaporilor de cimbru de a distruge
bacteriile din laboratorul sau. ?. <riffon a demonstrat practic ca
dispersia sub forma de aerosoli de esente de menta, lavanda,
romarin, pin, cimbru, scortisoara si cuisoare distrug
mucilagiile si stafilococii din încapere. 5otiunea de
aromoterapie a aparut în 1AM- si i se datoreaa franceului
6enG @aurice <atefosse. 9ot de numele unui cunoscut om de
stiinta france, dr. ;ean 8alnet, sunt legate studii asupra
uleiurilor esentiale care au fost utiliate în terapia unor afectiuni
medicale specifice. 3ucrarea sa “Aromoterapia – tratamentul
bolilor prin esente de plante” este celebra. @. ;ourdain arata ca
toate gospodinele, la gatit, utiliând ceapa, usturoiul, cimbrul,
mararul etc. practica fara sa!si dea seama fito si mai ales
aromoterapia”.
-.1. – 7leiurile esentiale
7leiurile esentiale se obtin din plante aromatice prin diverse
metode' antrenare cu vapori, e>tractie si, mai rar, prin presare.
Compoitia lor este foarte variata si depinde de natura plantei
din care se e>trag, de stadiul ei de devoltare, de clima, de sol,
altitudine, momentul recoltarii, etc.
3a prepararea uleiurilor esentiale se
va tine cont de'
!se folosesc doar flori si plante proaspete, aflate la maturitate,
culese din locuri nepoluate&
!înainte de utiliare, masa vegetala se spala cu apa, iar uscarea
se va face la soare sau cu prosoape absorbante. #e impune o
uscare completa a plantelor&
!plantele se maruntesc cât mai mult posibil înainte de e>tractie&
!uleiurile medicinale aromatice folosite în scopuri teraputice se
obtin prin macerarea plantelor în caua în ulei comestibil timp
de B!L saptamâni. @acerarea se face cu ulei de masline +de
preferinta/, de floarea soarelui sau de soia. 3a macerare se
utilieaa vase de sticla, iar plantele se acopera cu ulei cca ,!M
cm&
!macerarea se face la soare sau la caldura.
9ratamentele cu uleiuri esentiale pot fi interne sau e>terne.
1 – 7leiurile de conifere
Au efecte antiseptice si antiinflamatorii asupra cailor
respiratorii si sunt utiliate în tratarea bronsitelor si
tra%eofaringitelor. 9ratamentele se fac prin in%alatii. Într!un vas
cu apa clocotita se toarna câteva picaturi de ulei volatil si
pacientul va respira adânc si repetat vaporii cu ulei volatil. 7n
alt tratament este acela de a lua cu a%ar, de M ori R i, 2!.
picaturi de ulei de conifere. Cu ulei de conifere se mai trateaa'
durerile gastrice si intestinale, colecistita, litiaa biliara. 7tiliat
în apartamente, în bai si ca deodoriant, uleiul de conifere
aduce în spatiul locuit ceva din aroma padurilor si veg%eaa la
sanatatea noastra.
, – 7leiul de menta
Fitoterapie curs 115
$ste un tonic general, inclusiv un tonic nervin. $ste recomandat
pentru a trata' indigestii, aerofagii, cu scop antiseptic +spasme
gastrice, colici intestinali, biliari/, antivomitiv, colereticcolagog
si antilitiaa biliara. $l este un puternic deodoriant al
încaperilor si al gurii, cori:ând mirosul neplacut al acesteia.
#ub forma de in%alatie este indicat în tratarea laringitelor si
tra%eitelor. Amestecul a L ml de ulei de menta diolvat si a AL
de ml de alcool este eficient în tratarea mâncarimilor
urticariene, prin frectii locale. ". 4o:or si @ircea Ale>an
recomanda în tratarea durerilor de cap, a migrenelor sâcâitoare
si a guturaiului urmatoarea reteta'
!7lei de menta !1K g
!7lei de fenicul !L g
!7lei de pin !L g
!<licerina !,K g
!#pirt eterat !LK g
Cu acest amestec se vor unge fruntea si tâmplele, de ,!M ori pe
i. pentru a preveni descuamarea pielii în onele respective,
aceasta se va unge în prealabil cu vaselina sau lanolina. ?entru
prevenirea racelilor, cât si pentru stimularea circulatiei
sângelui, va recomandam bai utiliând ca adaosuri'
!7lei de ienupar !M picaturi
!7lei de levantica !L picaturi
!7lei de menta !, picaturi
M – 7leiul de sunatoare
$ste recomandat în a trata' rani desc%ise, entorse, %ematoame,
inflamatii, ganglionare, dermatoe, acnee, dureri de spate,
sciatica, reumatism, lumbago, arsuri.
B – 7leiul de musetel
Are actiune terapeutica în' nevralgii, eceme ale picioarelor,
oboseala picioarelor. În tratarea basicii bolnave se pun
comprese în amestec cu apa. 3a cei care au insomnii sau care
adorm greu recomandam o baie calda de M2!M.
K
C.,
având ca adaosuri'
! 7lei de musetel !, picaturi
! 7lei de levantica !L picaturi
! 7lei de flori de portocal !, picaturi
4aile cu adaos de ulei de musetel si ulei de pin sunt indicate în
a trata' nervoitatea, insomnia, stresul, spasmele musculare,
durerile articulare la persoanele nervoase si având reumatism.
4aia se va face timp de 1L minute, la temperatura de M2!M.
K
C.
si se termina cu un dus rece la picioare, cu insistenta la glene.
L – 7leiul de cimbru
$ste cel mai puternic pe scara antiseptica. $ste recomandat în
tratarea' paraliiilor, apople>iei, în scleroa multipla, atrofie
musculara, reumatism si lu>atii. $l este un e>celent
deinfectant digestiv în enterocolite, respirator în bronsite si
c%iar da un spri:in pretios în tratarea 94C!ului si colibaciloe.
$l este un tonic eficient în a trata' starile de astenie,
nervoitatea si angoase si un e>celent stimulator al circulatiei
capilare. 7leiul de cimbru produce ridicarea tensiunii arteriale
si poate fi utiliat la tratarea celor %ipotensivi.
Atentie 0 $ste contraindicat celor %ipertensivi. $l se foloseste ca
antitusiv si e>pectorant în' astm, tuse convulsiva, enfiem. Dr.
Arcadie ?erceH recomanda în tratarea bronsitelor si starilor
gripale reteta'
! 7lei de cimbru ! 1g
! 7lei de pin ! 1g
! 7lei de fenicul ! 1g
! 7lei de menta ! ,g
! 7lei de salvie ! 1 g
! 7lei de eucalipt ! ,g
! Alcool etilic ! 1KK ml
#e vor lua ,L de picaturi din acest amestec si se vor amesteca
cu apa calduta si îndulcita. #e vor lua de M ori pe i. 7leiul de
cimbru este carminativ si un stimulent al digestiei. ?uternic
vermifug, este utiliat împotriva o>iurilor, teniei, ascariilor,
etc.
#e iau M!L picaturi de M ori pe i. #ub forma de solutie alcoolica
,Q se fac frectii în tratarea durerilor sciatice, reumatismale si
de guta. 4aia cu adaos de ulei de salvie si ulei de menta este
indicata în tratarea obeitatii, menstrelor neregulate si a oboselii
cronice.
2 – 7leiul de levantica
Are o paleta larga de utiliari în terapeutica'
!sedativ în iritabilitate crescuta, spasme, migrene, verti:uri,
!insomnii&
!afectiuni respiratorii' astm,tuse convulsiva, gripa, bronsita
!atonie gastrica sau intestinala
#e indica în tratamente a se lua B!L picaturi de M ori pe i.
?entru tratarea unor rani atone, infectii, cangrene, si dermatoe
se folosesc solutii de ulei comestibil, 1 parte si ulei de
levantica, 1 parte. Atentie 0 " baie cu adaos cu ulei de portocal
si ulei de levantica este nu numai placuta, dar si odi%nitoare si
rela>anta.
-. 7leiul de ienupar
$ste indicat în tratarea deec%ilibrului uric, oliguriei,
reumatismului, gutei si a afectiunilor respiratorii, contribuind la
fluidificarea secretiilor bron%ice. 9ratamentul consta în a lua M!
L picaturi de M ori pe i. În u e>tern, se fac frectii cu o solutie
alcoolica ,Q pentru a calma durerile reumatismale.
" baie facuta dimineata cu adaosurile din reteta de mai :os are
nu numai un caracter tonifiant, ci si rela>ant'
!7lei de ienupar !L picaturi
!7lei de menta !, picaturi
!7lei de romarin !M picaturi
.. 7leiul de coriandru
Fitoterapie curs 116
$ste un bun carminativ si stoma%ic, un stimulent al memoriei si
se recomanda în tratarea asteniei nervoase. #e indica a se lua M!
L picaturi de ulei de coriandru de M ori pe i, dupa mese.
A. Câteva retete de bai
6etetele de mai :os au fost recomandate în revista “@edicina
naturista”'
a/ !Adaos în baie pentru eliminarea oboselii cronice'
! 7lei de salvie !L picaturi
! 7lei de lamâie !1K picaturi
! 7lei de levantica !1L picaturi
b/ !Adaos în baie pentru tratarea depresiei si a insomniei'
! 7lei de salvie !1L picaturi
! 7lei de lamâie !1K picaturi
! 7lei de levantica !L picaturi
c/ !Adaos în baie pentru tratarea an>ietatii'
! 7lei de iasomie !1K picaturi
! 7lei de levantica !1K picaturi
! 7lei de geroniu !1K picaturi
-.,. )olosirea plantelor aromatice în bucataria traditionala
?lantele aromatice sunt folosite în bucataria traditionala, dând
gust bucatelor si în acelasi timp transformând alimentele în
adevarate medicamente culinare'
Anasonul – $ste folosit în condimentarea preparatelor de
patiserie si a verei murate. Ca efecte terapuetice, anasonul
activeaa digestia, este antiinflamator, antiseptic si calmeaa
tusea.
9otodata, el alunga stresul, eliberând sufletul de tensiune.
Ardeii iuti !#unt foarte bine apreciati de gurmani. 9erapeutic,
ei omoara bacteriile, fac sa scada febra si au un rol important în
circulatia sanguina si digestiva. Ca o curioitate pentru cititori,
ardeii iuti combat timiditatea.
C%imenul !#e utilieaa la preparate de patiserie, vara murata
si la supe. $ste foarte bine apreciata supa de c%imen.
9erapeutic, potoleste crampele si balonarile, alina suferintele
aparatului respirator si aduce o stare de calm si rela>are.
Coriandrul !A:uta la eliminarea starilor de depresie, regleaa
somnul, a:uta digestia si scapa bolnavii de migrene si epuiare.
Cuisoarele !Aduc arome e>trem de apreciate în arta culinara si
totodata fac bine digestiei, calmeaa durerile, sunt depurative si
au actiune antibacteriana.
Cimbrul de gradina si cimbrul de câmp ocupa un loc si un rol
important în bucataria traditionala. $i aromatieaa preparatele
din ciuperci, fasole, maare, condimenteaa preparatele de
gratar +mititei, fripturi, cârnati, etc./, sarmalele, tocanele, etc.
9erapeutic, au efect de e>citare a secretiilor gastrice si efecte
carminative.
)enicul este larg utiliat în bucataria traditionala. 9erapeutic
este util în' oprirea racelilor, aduce starea de calm si elimina
tensiunea nervoasa, fortifica sistemul imunitar, scade
balonarile.
@ag%iranul este folosit în aromatiarea preparatelor din vânat,
pasari, carne de porc, pateuri, salate orientale, ciorbe de rosii,
etc. 9erapeutic aduce calm în starile de an>ietate, înlatura
migrenele, fiind si sedativ, carminativ, antiseptic si mareste
diurea.
@enta se foloseste în condimentare preparatelor din carne, a
omletelor, ca si a celor din cartofi noi. 9erapeutic, actioneaa
ca' antispetic intestinal, antidiareic, antivomitiv, carminativ,
nervin, diuretic, antitusiv si analgeic.
?iperul este foarte util în condimentarea preparatelor culinare.
9erapeutic, piperul stimuleaa digestia, mareste asimilarea
substantelor nutritive din alimente, combate oboseala si lipsa de
concentrare, alunga raceala si elimina constipatia.
6omarinul este utiliat în condimentarea preparatelor
marinate, a fripturilor de pasare si a celor de miel. 9erapeutic,
este un stimulent nervos si al circulatiei, iar în aplicatii e>terne,
el stimuleaa functiile pielii.
#cortisoara este e>trem de bine apreciata în preparatele de
cofetarie. 9erapeutic, ea este utila în activitatea cerebrala,
întareste memoria si calmeaa emotiile.
#alvia !Da gust bun si aromat la rulade cu carne, preparate de
vânat si gâsca, marinate si preparate pe baa de fasole si
maare. $ste folosita pentru a trata bronsita cu e>pectoratie
abundenta, amigdalita, inflamatiile din cavitatea bucala si gât,
balonarile.
9ar%onul se foloseste sub forma de frune veri sau frune
uscate si sub forma de macerat în ulei. Cu tar%on sunt
condimentate preparatele reci din vânat, pui, peste, cât si
sosurile pentru peste, salatele de cruditati, ciorbele si
preparatele pe baa de oua. 9erapeutic, tar%onul stimuleaa
digestia si apetitul, este carminativ, diuretic, cu eliminare
puternica de acid uric, e>pectorant si calmant al spasmelor
bron%ice.
8anilia este folosita în cofetarie. 8anilia a:uta foarte puternic
sistemul imunitar si elimina micoele din organism.
-.M. 6ecomandari si contraindicatii
@onteigne spunea' “@edicii ar putea sa traga mai multe foloase
din arome, decât o fac”. 5oi consideram ca în caul terapeuticii
naturiste pe care o promovam, aromoterapia trebuie sa :oace un
rol din ce în ce mai important. Ca ramura a fitoterapiei,
aromoterapia îsi
baeaa tratarea diverselor afectiuni pe folosirea uleiurilor
esentiale. Administrarea uleiurilor esentiale se face tinând cont
de caracteristicile lor, de pacient, de afectiuni
Fitoterapie curs 11&
si de tratament. În tratamentele e>terne, uleiurile esentiale sunt
folosite diluate, sub forma de aerosoli +în in%alatii, 1!M picaturi
în vasul cu apa clocotita/, unguente +1 picatura de ulei la 1 g
baa de ungere/, bai generale sau locale +L!. picaturi la apa
caii/ sau în tratamente interne, singure sau asociate, diluate în
ulei vegetal, miere sau apa în care s!a diolvat miere +1
lingurita de miere la o ceasca de apa calda/, solutii alcoolice,
etc. 5ota 0 În utiliarea uleiurilor vegetale se va asculta cu toata
atentia de sfaturile medicului specialist sau de instructiunile
medicale specifice.
În tratamentele aplicate cu uleuri aromatice se va tine cont de
urmatoarele recomandari generale'
!nu se vor folosi niciodata nediluate&
!se respecta strict indicatia de administrare sau recomandarile
medicului specialist.
#ub nici un motiv nu se accepta idei personale în tratamente, si
anume'
!nu se vor pune mai multe picaturi decât indica tratamentul&
!numarul de administrari ilnice nu va fi mai mare de trei&
!durata unui tratament nu va depasi ,1 de ile&
Cele mai importante contraindicatii în aromoterapie sunt'
!în %ipertensiuni arteriale severe se interice a se utilia'
cimbrisorul, cimbrul de cultura, romarinul, eucaliptul.
!la copii este interis tratamentul cu' cimbrisor, cimbru de
cultura, fenicul, isop, busuioc, salvie. Când însa acestea sunt
utiliate, depasirea doelor si durata tratamentului dau
posibilitatea aparitiei la micuti a unor forme convulsive.
!pentru femeile însarcinate se recomanda a se evita arome cum
ar fi' busuiocul, mag%iranul, menta, musetelul, salvia, iasomia,
trandafirul, romarinul.
3egat de utiliarea condimentelor si mirodeniilor în alimentatia
cotidiana, noi suntem adeptii principiului decretat de un mare
spirit, ?itagora, care spunea' “În cumpatare sta forta spiritului”.