You are on page 1of 8

In această lucrare am avut ca obiectiv studierea şi sistematizarea

concepţiilor privind creativitatea si inovarea in conducerea modernă.
1
După un colectiv de autori, creativitatea reprezintă capacitatea de a
identifica legături noi între elementele aparent fără legătură între ele, ca fiind
punctul de plecare a inovării.
Intr-un alt material, creativitatea este definită ca fiind aptitudinea sau
capacitatea de a produce ceva nou şi de valoare, iar după alţi autori, constituie un
proces prin care se realizează un produs.
Economistul englez Scumpeter propune prima definitie a inovarii in anul
1!"1 in domeniul tenico-economic, definitie cu caracter de mare generalitate.
#onform definitiei lui Scumpeter, inovarea are urmatoarele tipuri de
activitati$
- crearea unui nou produs%
- introducerea unei noi metode de fa&ricatie%
- intrarea pe o piată nouă sau crearea unei noi piete%
- apelarea la o nouă materie primă%
- o nouă organizare a firmei%
- crearea unei noi imagini a firmei
'sadar e(istă mai multe niveluri de creativitate.
)rimul se referă la cea e(presivă, c*nd are loc o li&eră şi spontană e(primare
a persoanei, fără preocupări de utilitate sau valoare. +n continuare, nivelul
productiv, unde persoana îşi însuşeşte deprinderi care să permită producerea de
lucruri utile, însă cu specificul propriu sla& e(primat. #reativitatea inventivă
conduce la apariţia invenţiilor, a îm&unătăţirilor aduse aparatelor şi produselor.
,eferindu-ne la nivelul inovator, tre&uie precizat că acesta duce la modificări ale
principiilor ce stau la &aza unui domeniu, sau la noi moduri de e(primare
specifice talentelor. +n cele din urmă, creativitatea emergentă este considerată a fi
specifică omului de geniu, care revoluţionează un domeniu anume.
De cele mai multe ori se vor&eşte de -creativitate şi inovare., pe de o parte
pentru că ele se condiţionează una pe alta, găsirea răspunsurilor la toate
pro&lemele ce apar într-un proces de inovare solicit*nd creativitate, iar pe de altă
parte, pentru că cele două activităţi au cel mai adesea nevoie de aceleaşi condiţii
pentru a se dezvolta în cadrul unei întreprinderi.
/
)enru ca procesul de creativitate să se desfăşoare în condiţii &une este
necesar să e(iste$ o circulaţie &ună a informaţiei, cunoaşterea &ună a pieţii şi a
cerinţelor ei% un contact str*ns cu comunitatea ştiinţifică% acceptarea ideilor
-ciudate. % crearea unor ecipe mici% o &ună motivaţie a celor ce se preocupă %
asigurarea unei -formări. a oamenilor în sensul creativităţii.
Inovarea este condiţionată şi ea de o serie de factori specifici, cum ar fi$
strategie clară a întreprinderii% o&iective clar formulate% o finanţare corectă
du&lată de un management &un al întregii activităţi de inovare% e(istenţa unei
ecipe competente care să poată rezolva pro&lemele care apar pe tot traseul
parcurs de noul proiect% e(istenţa unei proceduri clare şi corecte de evaluare a
rezultatelor şi a muncii oamenilor anga0aţi% e(istenţa unui climat concurenţial,
at*t în interiorul întreprinderii c*t şi din e(teriorul său.
Din analiza unor studii de caz a rezultat că factorii care contribuie cel mai
mult la succesul unui proiect cu caracter inovator sunt: existenţa în cadrul
întreprinderii a unui personal calificat pentru a rezolva toate problemele ce
apar, de la stadiul de cercetare p*nă la transpunerea industrială a proiectului%
implicarea serviciului de cercetare în toate fazele noului proiect, de la decizia de
adoptare a acestuia p*nă la realizarea producţiei de serie% o comunicare eficientă
şi o cooperare reală între toate serviciile implicate% susţinerea permanentă din
partea conducerii întreprinderii% existenţa unor studii corecte de prognoză a
evoluţiei pieţelor şi a cererii de aici; capacitatea de a accepta idei venite din
afara serviciilor direct implicate în luarea deciziilor de înnoire şi în
transpunerea în practică a acestor decizii.
#reativitatea implica ceva nou în e(istenta% inovatia implica ceva nou în
noi. Inovatia este generarea, acceptarea si implementarea de noi idei, procese,
produse sau servicii.
'nalizand aceasta temă, am descoperit că e(ista o serie de modalităţi
utilizate de întreprinderile moderne, care le permit să îşi mo&ilizeze toate
resursele şi în primul r*nd resursele tenologice, în vederea reducerii costurilor, a
îm&unătăţirii performanţelor şi a calităţii produselor şi serviciilor, ceea ce le
asigură o creştere a competitivităţii acestora, crearea şi ocuparea de noi pieţe.
#reativitatea este importanta într-o &una parte a vietii organizationale. #*nd
conflictele functionale sunt &ine conduse, este posi&il ca organizatiile sa gaseasca
cai noi, mai &une si mai creative pentru a-si îndeplini sarcinile. #reativitatea
permite organizatiilor sa anticipeze scim&area, sa creeze noi tenologii, produse,
si noi metode operationale.
#reativitatea se dezvolta cel mai &ine într-o atmosfera dinamica si toleranta.
1amenii creativi pot fi suparatori% între&arile lor rastoarna rutina, iar ideile lor
reclama control si modelare.
2
)entru a utiliza ideile, organizatiile au nevoie de personal at*t creativ cît si
inovativ. 3oile idei tre&uie sa fie create, dar este de asemenea important sa fim
capa&ili sa le implementam pentru &eneficiul organizatiilor si al comunitatii.
1rganizatiile difera în a&ilitatile lor de a traduce talentul mem&rilor sai în
noi produse, procese sau servicii. )rocesul creativ în organizatii implica trei pasi$
generarea de idei, rezolvarea pro&lemei sau dezvoltarea ideilor si implementarea.
4enerarea ideilor depinde în primul r*nd de flu(urile de oameni si de
informatii între firma si mediul ei încon0urator. 5area ma0oritate a inovatiilor
tenologice sunt realizate ca raspuns la conditiile impuse de piata.
#onsultantii si e(pertii din afara sunt o importanta sursa de informatii
pentru manageri, pentru ca ei sunt adesea constienti de produsele noi, procesele
sau dezvoltarea serviciilor în domeniile lor. )ersonalul nou anga0at poate sa
cunoasca modalitati alternative de utilizare a tenologiilor folosite de furnizori
sau concurenti. De asemenea, oamenii o&isnuiti din organizatie care se e(pun ei
însisi la informatiile din afara constituie surse vala&ile de noi idei. 'cesti oameni
pot 0uca un rol particular important în stimularea creativitatii si inovatiei în
cercetare si dezvoltarea la&oratoarelor.
4enerarea ideilor este mult mai pro&a&ila sa devina inovatie c*nd aceste
idei provin de la &aza organizatiei. Desi multe idei noi provoaca si zdruncina
cultura traditionala a companiilor, companiile inovative încura0eaza anga0atii sa
genereze idei noi.
)entru ca inovatiile sa fie de succes, este necesar un grad înalt de integrare
între diviziuni diferite ale organizatiei. Specialistii tenici, inginerii responsa&ili
pentru noile produse, tre&uie sa lucreze cu specialisti financiari sau cu personalul
administrativ pentru a pastra costurile inovarii în limite accepta&ile. 5anagerii
din productie care definesc specificatiile noului produs tre&uie sa lucreze cu
managerii de mar6eting, care sunt responsa&ili pentru testele de piata, reclame si
actiunile de promovare.
1rganizatiile cu structuri rigide au mari dificultati în integrarea activitatilor
lor. +n contrast, comunicarea frecventa si informala în cadrul organizatiei poate
avea efecte pozitive în inovatie.
7irocratia poate ini&a inovatia din cauza regulilor sale rigide, a ierariei,
specializarii si a controlului mecanicist. )utem astepta ca organizatiile inovative
sa fie în general mai organice deoarece sistemele organice permit ideile pentru
dezvoltare, încura0eaza creativitatea pentru mem&rii ei si îsi asuma riscuri pe care
&irocratia nu le accepta.
'lături de efectele structurii organizatorice, managerii de v*rf pot să
influenteze sistemele de valori din cadrul organizatiilor pentru că ei au puterea
pentru a introduce scim&area. )uterea devine o conditie esentială a unei inovatii
de succes.
"
Inovatia este instrumentul specific al inovatorilor, mi0locul cu care ei
folosesc în mod constient scim&area ca pe o ocazie pentru a îm&unatati diferite
afaceri, servicii, secvente de viata. )oate fi reprezentata ca o disciplina, poate fi
învatată, poate fi practicată. +ntreprinzatorii, managerii pot să caute, cu un scop
precis, sursele inovatiei, scim&ările si simtomele ei, care indica ocazii
favora&ile pentru solutii si aplicatii încununate de succes. 'cestia pot să
cunoască si să aplice principiile inovatiei de succes.
' crea ceva nou, a face ceva diferit, a scim&a sau transforma valori, a
sistematiza standardiz*nd, a crea o piata noua si diferită, a avea o noua viziune
asupra a ceva - înteleg*nd tot mai &ine procesul vietii, a evolua într-un sens
pozitiv si a c*stiga, a lua otar*ri potrivite - presupun anumite trasaturi de
comportament si de personalitate fundamentate în concept si teorie.
8n sistem inovativ se referă la toate activitătile omenesti. Inovatorii văd
scim&area ca pe ceva sănătos. Ei cauta scim&area, o folosesc pentru a o&tine
rezultate. Ei transfera posi&ilitatile din zonele cu productivitate si randamente
crescute în zone cu productivitate si randamente scazute, stiind ca e(ista riscuri
ce pot fi reduse prin aplicarea corectă a unor legi &inecunoscute, folosind o
metodologie adecvată. #autarea organizată si cu un scop &ine definit, a&ordarea
sistemica, administrarea corecta în scopuri &ine determinate pot face din inovatie
o sursă de succes.
+ntr-o societate inovativă indivizii tre&uie sa facă fată unor provocări
deose&ite, care pot fi tratate ca ocazii% de unde rezultă necesitatea învătării si
reînvătării permanente. Indivizii tre&uie să-si asume responsa&ilitatea pentru
autopregatire, pentru propria dezvoltare, pentru propria carieră si viată. Ei
tre&uie să găsească, să sta&ilească si să dezvolte singuri sau în grup modalităti
de dezvoltare armonioasă, de participare la procesul vietii. 'par provocări noi
pentru sistemul de învătăm*nt si pregătire pentru toti mem&rii societătii.
Dezvoltarea teoriei si practicii educationale poate oferi solutii actuale via&ile
pentru o adevarată industrie a pregatirii continue. )ot apare cotituri ma0ore în
conte(tul provocărilor demografice ale unei populatii care îm&ătr*neste si ale
unei rate a natalitătii tot mai mici.
#onducerea inovativă tre&uie să încura0eze conducătorii astfel înc*t acestia
să devină 9avizi de lucruri noi9.
Inovatia tre&uie să fie ceva o&isnuit, ciar de rutină. Inovatia este un mi0loc
de auto-conservare, de auto-perpetuare, este &ază sigurantei si succesului pentru
fiecare conducator. Informatia orientată spre inovare este necesară în conte(tul
definirii unui cadru temporal. Este necesar si un plan cu o&iective specifice.
#ercetările care s-au făcut in privinta creativitătii arată că &anii nu
reprezintă totul. 1amenii care petrec mult timp gandindu-se la &onusuri nu au o
gandire creativă.7onusurile si plata după performante poate cauza multe
:
pro&leme deoarece oamenii vor crede ca fiecare miscare pe care o fac va afecta
compensatia lor. 7ineinteles că oamenii tre&uie să simtă că sunt rasplătiti după
merite, insă studiile arată că oamenii apreciază locurile de muncă unde
creativitatea este apreciată si recunoscută. 1amenii sunt cei mai creativi cand le
pasă de munca lor si isi etalează indemanarea, priceperea intr-un anumit
domeniu. Dacă provocarea e mai mare decat capacitătile sale, ei vor deveni
frustrati că nu pot indeplini sarcina.
1amenii tind să creadă că sunt cei mai creativi cand lucrează su&
presiunea indeplinirii unui termen. Insă studiile arată opusul$ oamenii sunt mai
putini creativi cand lupta cu timpul. )resiunea timpului ini&a creativitatea
deoarece oamenii nu pot studia pro&lema in profunzime. #reativitatea are nevoie
de o perioadă de incu&atie% oamenii au nevoie să studieze cat mai &ine pro&lema
si să lase ideile sa vină la suprafată.
In cadrul studiului, am descoperit si faptul că atunci cand oamenii
cola&orează apare si inovatia. #and sunt in competitie nu isi mai impart
informatii, iar acest lucru e distrugator deoarece nimeni din organizatie nu detine
toate informatiile necesare petru a alcatui puzzle-ul.
#ercetările efectuate în cadrul acestei lucrări, privind aspectele teoretico-
metodologice şi practice ale creativitătii si inovării in conducerea modernă, ne-
au permis să formulam principalele concluzii şi recomandări:
8nul din factorii care are o influenţă ma0oră asupra procesului inovării este
omul.
#reativitatea este un atri&ut al omului.8n individ creativ tre&uie să fie
capa&il să identifice pro&lemele ce aşteaptă a fi rezolvate, să vină cu idei care să
a0ute la rezolvarea lor şi apoi să le rezolve efectiv.
)entru a încura0a si gestiona creativitatea, managerii tre&uie să înteleagă
procesele creative, să cunoască cum să facă selectia persoanelor cu a&ilitati
creative, să fie capa&ili să stimuleze comportamentul creativ si să furnizeze un
climat organizational de cultivare a creativitătii.
De asemenea, pentru a putea face fată concurentei, companiile tre&uie să
dispună de inovatii. 3u se mai pune pro&lema dacă ar tre&ui să avem inovatii, ci
conditiile care tre&uie create pentru instituirea unui management al inovatiei
eficient.
5arile intreprinderi care sunt puse su& presiunea concurentei internationale
dispun de instrumente pentru management-ul inovatiilor.#oordonarea
specialistilor si impedimentele organizatorice constituie principalele pro&leme cu
care se confruntă companiile.
;
Instrumentele de conducere tre&uie să fie intre&uintate consecvent atat
pentru activitătile de rutină, cat si pentru procesele de inovatie. 5arimea unei
companii nu este decisivă pentru intre&uintarea anumitor instrumente, singurul
lucru ce este important este e(istenta unor stimuli ce determină dorinta de a
inova.
• 5ialcea ,adu, 'ndroniceanu 'rmenia < =5anagement-fundamente,
interferente,studii de caz, solutii., Editura Economica, 7ucuresti, />>>%
• )opescu Delia,=5anagement., Editura Economica, 7ucuresti, />>>%
?
• =Strategies tecnologi@ues et processus dAinnovation., Editura
dA1rganisation, 1!!1, p.B? %
• ttp$CCDDD.&i&liotecadigitala.ase.roC&i&liotecaCcarte/.aspEidF11!Gid&F/ %
• #ristina 'lpopi < #reativitate si inovare, 'cademia de Studii Economice,
7ucuresti %
• Hect.uni.dr. #orina Irasineanu, Hect.uni.dr. Ioan Irasineanu - #reativitate
si inovare, 'cademia de Studii Economice, 7ucuresti %
• ttp$CCDDD.fastcompanJ.comCmagazineCB!CcreativitJ.tml %
B