You are on page 1of 165

RAPORT

PRIVIND ACTIVITATEA CONSILIULUI SUPERIOR
AL MAGISTRATURII ÎN ANUL 2011

1

CUPRINS
CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII..................................................................................3
SECŢIUNEA I – ACTIVITATEA CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII ÎN ANUL
2011..........................................................................................................................................................7
I. ACTIVITATEA PLENULUI ŞI A SECŢIILOR CONSILIULUI SUPERIOR AL
MAGISTRATURII...................................................................................................................................8
II. ACTIVITATEA COMISIILOR DE LUCRU CONSTITUITE LA NIVELUL CONSILIULUI
SUPERIOR AL MAGISTRATURII......................................................................................................11
III. ALEGERILE ORGANIZATE PENTRU DESEMNAREA MEMBRILOR CONSILIULUI
SUPERIOR AL MAGISTRATURII......................................................................................................34
IV. MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE..............................................................................35
V. ACTIVITATEA ÎN DOMENIILE LEGISLAŢIE ŞI CONTENCIOS.............................................71
VI. AFACERI EUROPENE, RELAŢII INTERNAŢIONALE ŞI PROGRAME..................................78
VII. RELAŢII CU PUBLICUL..............................................................................................................87
VIII. RELAŢIA CU MASS-MEDIA ŞI CU SOCIETATEA CIVILĂ..................................................90
VIII. MĂSURI PENTRU ASIGURAREA TRANSPARENŢEI INSTITUŢIONALE.........................94
X. BUGETUL CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII...................................................97
XI. ACTIVITATEA DE AUDIT PUBLIC INTERN..........................................................................106
XII - RAPORTURILE CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII CU AUTORITĂŢILE ŞI
INSTITUŢIILE PUBLICE, ASOCIAŢII ŞI ORGANIZAŢII NONGUVERNAMENTALE.............110
SECŢIUNEA II – ACTIVITATEA INSPECŢIEI JUDICIARE IN ANUL 2011...............................120
I. RESURSE UMANE. PROCEDURI DE RECRUTARE ÎN ANUL 2011 A INSPECTORILOR
JUDICIARI ŞI A CELORLALTE CATEGORII DE PERSONAL DIN CADRUL INSPECŢIEI
JUDICIARE ÎN ANUL 2011. .............................................................................................................121
II. MĂSURI LUATE DE INSPECŢIA JUDICIARĂ ÎN VEDEREA ÎNDEPLINIRII
RECOMANDĂRILOR COMISIEI EUROPENE ÎN CADRUL MECANISMULUI DE COOPERARE
ŞI VERIFICARE..................................................................................................................................123
III. ACTIVITATEA SERVICIULUI DE INSPECŢIE JUDICIARA PENTRU JUDECĂTORI........127
IV. ACTIVITATEA SERVICIULUI DE INSPECŢIE JUDICIARĂ PENTRU PROCURORI.........139
V. ACTIVITATEA ÎN MATERIE DISCIPLINARĂ. ........................................................................148
CONCLUZII PRIVIND PROGRESELE ÎNREGISTRATE, VULNERABILITĂŢILE
IDENTIFICATE ŞI MĂSURILE LUATE SAU PROPUSE PENTRU REMEDIEREA ACESTORA
..............................................................................................................................................................154
ANEXA 1.............................................................................................................................................159
ANEXA 2 ............................................................................................................................................160
ANEXA 3.............................................................................................................................................163

2

CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII
ROL, ATRIBUŢII, DIRECŢII DE ACŢIUNE
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) este organul constituţional al autorităţii
judecătoreşti.
În arhitectura instituţională a României, Consiliul Superior al Magistraturii are rolul
fundamental, consfinţit în art. 133 alin. 1 din Constituţie (republicată), de garant al independenţei
justiţiei. În această calitate şi în conformitate cu atribuţiile ce îi revin din prevederile legale în materie,
Consiliul Superior al Magistraturii poartă responsabilitatea pentru relaţionarea cu celelalte autorităţi
publice, cu societatea civilă, cu asociaţiile profesionale ale magistraţilor, cu oricare participant la
procedurile judiciare, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea normală a Justiţiei, ca serviciu
public.
Pentru îndeplinirea rolului de garant al independenţei Justiţiei, Consiliul Superior al
Magistraturii acţionează independent, în strictă conformitate cu litera şi spiritul actelor normative care
guvernează Justiţia română şi în directă conlucrare cu celelalte puteri ale statului de drept – legislativă
şi executivă.
Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din 19 membri care compun Plenul Consiliului
Superior al Magistraturii. Dintre aceştia, 14 membri sunt aleşi în cadrul adunărilor generale ale
magistraţilor de la instanţe şi parchete – 9 judecători şi 5 procurori. Societatea civilă este reprezentată
de 2 membri, aleşi de către Senatul României. Ministrul Justiţiei, Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie
şi Justiţie şi Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sunt
membri de drept. Cei 14 magistraţi compun şi Secţia pentru judecători, respectiv, Secţia pentru
procurori.
Atribuţiile Consiliului Superior al Magistraturii sunt stabilite prin Legea nr. 317/2004
republicată cu modificările şi completările ulterioare.
Consiliul Superior al Magistraturii îşi desfăşoară activitatea în şedinţe ale Plenului, precum şi
în şedinţe ale Secţiilor Consiliului. În cadrul Consiliului Superior al Magistraturii funcţionează şi
Secţia pentru judecători în materie disciplinară, respectiv, Secţia pentru procurori în materie
disciplinară, în care sunt analizate concluziile comisiilor de disciplină – pentru judecători şi pentru
procurori – referitoare

la conduita şi abaterile disciplinare săvârşite de magistraţi în raport cu

prevederile Legii nr. 303/2004, republicată cu modificările şi completările ulterioare, ale Codului
deontologic al magistraţilor elaborat de Consiliul Superior al Magistraturii, precum şi cu dispoziţiile
cuprinse în regulamente.

3

judecătorii şi parchete de pe lângă acestea. au fost propuse spre desfiinţare. cu eficienţă şi transparenţă. concursul de admitere în magistratură pentru ocuparea posturilor vacante de execuţie. cu volum redus de activitate. Acest aparat tehnic este alcătuit din direcţii. la judecătoriile cu încărcătură mare şi foarte mare. Verificările Inspecţiei Judiciare se desfăşoară la sesizarea Plenului şi Secţiilor Consiliului. şi în anul 2011. personalul acestora. Consiliului Superior al Magistraturii a acţionat în direcţia raţionalizării volumului de activitate la nivelul instanţelor de judecată privind încărcătura pe judecător şi s-a elaborat un program de redistribuire a posturilor de la unele judecătorii cu încărcătură redusă. aflat în coordonarea Secretararului general ajutat de un Secretar general adjunct. a fost organizat. În urma analizării Raportului Comisiei Europene din iunie 2011. în conformitate cu prevederile legii. este condusă de un inspector şef şi este compusă dintr-un Serviciu de Inspecţie pentru Judecători şi un Serviciu de Inspecţie pentru procurori. 4 . Inspecţia Judiciară funcţionează în coordonarea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii. Consiliul Superior al Magistraturii s-a implicat responsabil. În calitate de garant al independenţei justiţiei şi de reprezentant al autorităţii judecătoreşti. Totodată.Consiliul Superior al Magistraturii dispune de un aparat tehnic. destinat candidaţilor care au o vechime de minim 5 ani în profesii juridice. adoptat de Guvernul României prin Hotărârea nr. în mod prioritar în domeniul obiectivelor şi măsurilor stabilite în Planul de acţiune pentru îndeplinirea condiţionalităţilor din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare a progreselor realizate de România în domeniul reformei sistemului judiciar şi al luptei împotriva corupţiei. la plângerile unor justiţiabili sau la semnalări provenite din mass media. servicii şi birouri care concură la îndeplinirea eficientă a atribuţiilor legale şi constituţionale ale Consiliului. în îndeplinirea îndatoririlor sale legale şi constituţionale. dar şi sectoarele din domeniul justiţiei în care s-au constatat unele întârzieri în procesele de reformă. în care sunt consemnate realizările. magistraţi şi personal auxiliar de specialitate fiind redistribuit în sistem. În continuarea preocupărilor din anii precedenţi. au fost dinamizate şi aprofundate principalele direcţii de acţiune a Consiliului Superior al Magistraturii: Continuarea acţiunilor şi măsurilor organizatorice în vederea reducerii dezechilibrelor funcţionale din sistemul judiciar care se manifestă în domeniul resurselor umane: în acest sens. 1346 din 31 octombrie 2007.

ulterior distribuite. respectiv 5-10 ani. Continuarea şi aprofundarea preocupărilor în direcţia întăririi integrităţii judiciare. Consiliul Superior al Magistraturii s-a preocupat susţinut în vederea elaborării unei strategii de întărire a integrităţii judiciare în care se include şi relativ recenta iniţiativă a preşedintelui 5 . teoreticieni şi practicieni ai dreptului. în colaborare cu Ministerul Justiţiei pentru familiarizarea magistraţilor şi a personalului auxiliar de specialitate cu noile prevederi introduse de Noul Cod civil. desfăşurată de către Inspecţia Judiciară. astfel încât să fie posibilă concretizarea unei o viziuni unitare asupra interpretării tuturor aspectelor pe care Noul Cod le va impune în actul de justiţie. cauzate de încălcări ale legii sau neconforme statutului şi misiunii pe care aceştia şi le-au asumat odată cu jurământul depus. Totodată. Consiliul Superior al Magistraturii şi-a întărit rolul de consiliu disciplinar. Au fost elaborate broşuri tematice de către specialiştii Consiliului. precum şi în materie disciplinară: astfel. inclusiv justiţiabili. Consiliul Superior al Magistraturii a dispus monitorizarea permanentă.Creşterea calităţii şi eficienţei managementului instanţelor judecătoreşti: Consiliul Superior al Magistraturii a dispus efectuarea primului control al Inspecţiei Judiciare la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de la înfiinţarea instanţei supreme. prin intermediul instanţelor şi unităţilor de parchet. s-a avut în vedere coordonarea eficientă a activităţii de pregătire şi asimilare a prevederilor novatoare cuprinse în Noul Cod Civil. prestigioase cadre didactice universitare. în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii. tuturor celor interesaţi să cunoască noile instituţii introduse de Noul Codul civil. a prevederilor Noului Cod civil. intrat în vigoare la 1 octombrie 2011: au fost organizate sesiuni de seminarii. La aceste seminarii pregătitoare au participat specialiştii care au colaborat la elaborarea acestui nou Cod. a tuturor cauzelor care sunt susceptibile să depăşească durata rezonabilă a actului de justiţie. în anul 2011. Prin iniţierea şi desfăşurarea cu deosebit succes a acţiunii „Vin codurile”. şi organismele şi organizaţiile profesionale reprezentative pentru toate profesiile juridice. a luptei anti-corupţie. În acest sens. Consiliul Superior al Magistraturii şi-a propus să faciliteze cunoaşterea şi dezbaterea temeinică de către profesionişti. cu privire la evidenţierea motivelor de amânare pentru dosarele de peste 10 ani în sistem. Pregătirea sistemului judiciar în vederea intrării în vigoare a noilor coduri. la nivelul instanţelor. Din dispoziţia Plenului Consiliului Superior al Magistraturii a fost realizată o amplă acţiune de verificare la toate instanţele judecătoreşti. Prin iniţierea şi semnarea unui Protocol de colaborare între Consiliul Superior al Magistraturii. în intenţia declarată de sancţionare cu fermitate a manifestărilor comportamentale venite din partea unor magistraţi. cu prioritate a Noului Cod civil.

deopotrivă. aflate pe ordinea de zi a şedinţelor de Plen şi a Secţiilor Consiliului. destinat tuturor profesioniştilor din domeniul juridic şi. şi a fost deschis un nou site informativ care îşi propune transmiterea. în aprilie 2011.Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la neacordarea pensiei de serviciu magistraţilor dovediţi a fi corupţi prin hotărâri definitive şi irevocabile ale instanţelor. precum şi a altor hotărâri ale Plenului şi Secţiilor Consiliului. în perspectivă. A fost elaborată publicaţia on-line bilunară a Consiliului Superior al Magistraturii. verificare şi numire a inspectorilor la nivelul Inspecţiei Judiciare. cât şi. către opinia publică a ştirilor privind activitatea curentă a Consiliului – Infocsm. s-au dovedit oportunitatea şi eficienţa. a fost deschis de către Consiliul Superior al Magistraturii site-ul pe Internet Iurispedia. prin postarea documentelor votate. De asemenea. Creşterea transparenţei instituţionale a activităţii Consiliului Superior al Magistraturii. prin afişarea notelor de inspecţie. în general. Infoletter. Consiliul Superior al Magistraturii a elaborat şi adoptat. 6 . în ianuarie 2011. a mass media şi a opiniei publice. Paginile de Internet de pe site-ul oficial al Consiliului au dobândit dinamism şi suscită un tot mai viu interes în rândurile opiniei publice prin transmiterea on-line a şedinţelor de Plen – cu excepţia deliberărilor –. un nou set de criterii de promovare a magistraţilor la instanţa supremă. în măsura posibilităţilor în timp real. a deciziilor privind apărarea independenţei şi reputaţiei profesionale. a deschiderii spre societate. Iniţiativele prezentate s-au bucurat de o bună primire din partea profesioniştilor din domeniul Justiţiei. Aceeaşi atenţie a fost acordată de Consiliu procesului de selecţie. în care sunt dezbătute şi analizate toate problemele pe care le conţin atât Noul Cod civil. tuturor cetăţenilor interesaţi. celelalte coduri a căror intrare în vigoare este prevăzută pentru anul 2012. fiind elaborate şi adoptate noi criterii pentru numirea acestora. în vederea sporirii transparenţei instituţionale. În vederea eliminării oricăror suspiciuni de subiectivism sau superficialitate în promovarea judecătorilor la secţiile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. inclusiv prin întărirea prezenţei acestuia în societate şi în relaţiile de cooperare inter-instituţională şi cu asociaţiile profesionale ale magistraţilor: iniţiativele adoptate de noul Consiliu. încă de la debutul activităţii.

SECŢIUNEA I – ACTIVITATEA CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII ÎN ANUL 2011 7 .

ori după caz. 8 . 2. • elaborarea ordinii de zi a şedinţelor Plenului şi Secţiilor. ai secţiilor.10. • elaborarea buletinelor de vot. după caz. a şedinţelor Plenului. Pe parcursul anului 2011. a vicepreşedintelui sau a majorităţii membrilor plenului ori. au apreciat ca fiind necesară suplimentarea ordinii de zi după publicarea acesteia. • trimiterea invitaţiilor membrilor Consiliului în vederea participării acestora la şedinţe. lucrările Plenului Consiliului Superior al Magistraturii la care participă. În situaţiile în care s-a impus soluţionarea urgentă a unor lucrări.I. secţiile Consiliului Superior al Magistraturii. ACTIVITATEA PLENULUI ŞI A SECŢIILOR CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII 1. fără drept de vot. iar lucrările secţiilor se desfăşoară în prezenţa majorităţii membrilor acestora. teza I din Legea nr. Preşedintele României prezidează. a documentelor generatoare (note. Plenul Consiliului Superior al Magistraturii. precum şi publicarea acesteia pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii („cu trei zile înainte de desfăşurarea şedinţelor” . Desfăşurarea şedinţelor Plenului şi ale Secţiilor pentru judecători şi pentru procurori Consiliul Superior al Magistraturii se întruneşte în plen şi în secţii. republicată). rapoarte) ce au constituit puncte pe ordinea de zi / multiplicarea şi arhivarea acestora. Secţiei pentru judecători şi Secţiei pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.317/2004.29 alin. la convocarea preşedintelui. • scanarea şi introducerea în mapa electronică E-map pentru fiecare şedinţă în parte. Pregătirea lucrărilor şedinţelor Plenului şi ale Secţiilor pentru judecători şi pentru procurori Activitatea specifică pregătirii lucrărilor Consiliului Superior al Magistraturii reprezintă un segment esenţial al demersurilor conjugate pe care le presupune desfăşurarea. aprobarea/multiplicarea/ştampilarea acestora. Lucrările Plenului Consiliului Superior al Magistraturii se desfăşoară în prezenţa a cel puţin 15 membri. activitatea proprie compartimentului de specialitate a constat în următoarele activităţi: • înregistrarea lucrărilor care urmau a fi supuse dezbaterilor în şedinţe. în condiţii de maximă eficienţă.conform dispoziţiilor art.

în plen şi în secţii. un punct de vedere asupra problemelor ce se dezbat. Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie participă la lucrările secţiei pentru judecători. la iniţiativa lor sau la solicitarea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii. ministrul justiţiei şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu au drept de vot în situaţiile în care secţiile îndeplinesc rolul de instanţă de judecată în domeniul răspunderii disciplinare. situaţiile în care şedinţele nu sunt publice. iar ministrul justiţiei.asistenţi 24 9 Secţie judecători Secţie procurori 2 5 4 11 63 17 4 87 . Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.Hotărârile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii şi hotărârile secţiilor se iau cu votul majorităţii membrilor prezenţi. Reprezentanţii societăţii civile participă numai la lucrările Plenului Consiliului Superior al Magistraturii. Asociaţiile profesionale ale judecătorilor şi procurorilor pot participa la lucrările plenului şi ale secţiilor. la lucrările ambelor secţii. de regulă. la lucrările secţiei pentru procurori. crt. Categoria Plen Apărare independenţă. cu majoritate de voturi. atunci când consideră necesar. publice. 5. situaţia la sfârşitul anului 2011se prezintă astfel: Nr. Ordinea de zi a lucrărilor plenului şi ale secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii se aprobă de către acestea. 4. se iau prin vot direct şi secret şi se motivează. 6. a vicepreşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii. Lucrările plenului şi ale secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii sunt. exprimând. 1. imparţialitate şi reputaţie profesională Propuneri de numire/Numire în funcţia de judecător/procuror Eliberări din funcţie prin pensionare Eliberări din funcţie prin demisie Suspendare din funcţie Eliberare din funcţie (motive imputabile) Valorificare/promovare judecători/procuror/magistraţi . Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii. 2. procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. la propunerea preşedintelui sau. 3. Hotărârile Plenului şi ale Secţiilor pentru judecători şi pentru procurori În funcţie de categoria hotărârilor publicate pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii. 7. 3. după caz. Membrii plenului sau ai secţiilor hotărăsc.

20. 9. 11. 15. 19. Încetare activitate DNA/DIICOT Menţinere în funcţia de judecător/procuror Recunoaştere grad profesional Numire/reînvestire în funcţii de conducere Numire în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie ş Justiţie Avizare reinvestire Transfer Detaşare Prelungire detaşare Delegare Prelungire delegare Eliberare din funcţia de conducere Inspecţia judiciară (controale/numire în funcţie de inspector/comisii de disciplină) 10 21 12 4 9 53 186 172 1 3 5 39 287 80 7 94 114 17 16 112 20 7 18 11 . 16. 12. 18. 10. 13. 14. 17.8.

reprezentanţi ai unor entităţi din sistemul judiciar sau din afara acestuia. doamna judecător Mona Maria Pivniceru şi doamna conferenţiar universitar dr. 1 – Independenţa Justiţiei şi Cooperarea Interinstituţională În anul 2011. vicepreşedintele Consiliului Superior al Magistraturii. instanţele judecătoreşti şi parchetele de pe lângă acestea. Corina Adriana Dumitrescu. precum şi.07.1 . proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.2011.2011). referitor la abaterile disciplinare. La şedinţele Comisei participă şi reprezentanţi ai Direcţiei legislaţie.Independenţa Justiţiei şi Cooperarea Interinstituţională a fost coordonată de domnul judecător Alexandru Şerban – membru al Consiliului Superior al Magistraturii şi a avut în componenţă următorii membri ai Consiliului: domnul judecător Bucurel Mircea Aron. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. doamna procuror Florentina Gavadia.II. precum şi alţi membri ai Consiliului. precum şi cu asociaţiile profesionale ale magistraţilor. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr.04. În mod constant. procedura disciplinară. ACTIVITATEA COMISIILOR DE LUCRU CONSTITUITE LA NIVELUL CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII COMISIA NR. În mod constant. de regulă. Comisia nr. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Comisia s-a aflat într-un dialog permanent cu Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. organizarea Inspecţiei Judiciare şi statutul inspectorilor judiciari sau discuţiile referitoare la problemele apărute în activitatea instanţelor cu privire la gestionarea. documentare şi contencios. Şedinţele Comisiei s-au desfăşurat.03. 11 . Exemplificăm. doamna procuror Oana Andrea Schmidt Hăineală (în perioada 16. săptămânal sau chiar de două ori pe săptămână. arhivarea şi manipularea informaţiilor clasificate. în acest sens. la şedinţele Comisiei a participat şi domnul procuror George Bălan. doamna procuror Graţiana Daniela Petronela Isac. atunci când acest fapt a fost impus de urgenţa şi complexitatea lucrărilor analizate. ocazional. Ministerul Justiţiei. preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii. La unele dintre şedinţele Comisiei au participat domnul judecător Nicolae Horaţius Dumbravă. reprezentant al societăţii civile. dialog concretizat în solicitarea unor puncte de vedere referitoare la o serie de lucrări şi invitarea reprezentanţilor acestora la diverse întâlniri ale Comisiei. la şedinţele Comisiei a participat un reprezentant al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Documentare şi Contencios. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. În acest sens. 1 . referitor la răspunderea disciplinară a judecătorilor şi procurorilor şi statutul Inspecţiei Judiciare. concretizate în încheierea unui protocol de colaborare între cele două instituţii. În acest cadru. reprezentanţi ai Comisiei au participat la dezbaterile parlamentare care au vizat. precum şi actelor normative a căror elaborare este atributul celor două părţi. 304/2004 privind organizarea judiciară. Consiliul Superior al Magistraturii şi Consiliul Naţional al Audiovizualului au convenit să coopereze pentru informarea reciprocă asupra aspectelor de care au cunoştinţă şi care interferează cu domeniul de activitate al celeilalte părţi. concretizată în examinarea a peste 180 de lucrări. Comisia nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. în vederea avizării potrivit competenţelor legale.proiectul de lege privind modificarea şi completarea Legii nr. .Independenţa Justiţiei şi Cooperarea Interinstituţională a desfăşurat o activitate amplă.De asemenea. în şedinţele acestei comisii au fost dezbătute: • proiectele de acte normative transmise Consiliului de autorităţile publice emitente.proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. la nivelul Comisiei s-au efectuat demersuri pentru îmbunătăţirea cooperării dintre Consiliul Superior al Magistraturii şi Consiliul Naţional al Audiovizualului. În cursul anului 2011. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. respectarea dispoziţiilor legale în activitatea de transmitere către opinia publică a datelor personale ale magistraţilor sau a altor situaţii care ar putea fi generatoare de risc pentru siguranţa magistraţilor sau a familiilor acestora. În acelaşi context. - proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. la data de 17 noiembrie 2011. exemplificăm următoarele: . dar şi de alte compartimente ale Consiliului. Dintre proiectele de acte normative care au fost dezbătute. 12 . elaborate în principal de Direcţia Legislaţie. 287/2009 privind Codul civil. - proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. informarea corectă a publicului despre rolul şi locul autorităţii judecătoreşti şi activitatea acesteia şi pentru îmbunătăţirea cadrului legislativ privind domeniile de activitate ale părţilor. printre altele: - proiectul de lege pentru punerea în aplicare a Legii nr. cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor şi procurorilor şi statutul Inspecţiei Judiciare. referitor la promovarea în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. 304/2004 privind organizarea judiciară referitor la promovarea în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

proiectul de lege pentru punerea în aplicare a Legii nr. . însuşite de Plen sau Secţii. . 1 lit. înainte ca acestea să fie analizate de Plenul sau Secţiile Consiliului.propunerea legislativă privind unele măsuri referitoare la organizarea activităţii de punere în executare a creanţelor aparţinând instituţiilor de credit şi instituţiilor financiare nebancare. . 198 alin. . documentare şi contencios în urma unor sesizări şi memorii transmise de instanţe. cu privire la activitatea autorităţii judecătoreşti sau statutul magistratului • punctele de vedere elaborate de Direcţia legislaţie..proiectul de lege privind executarea pedepselor. completarea sau modificarea unor acte normative.proiectul de lege privind organizarea şi funcţionarea sistemului de probaţiune. • alte lucrări. în acest sens. . . la solicitarea altor autorităţi.proiectul de lege pentru punerea în aplicare a Codului de procedură penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale.proiectul de lege privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. Exemplificăm. .proiectul de lege privind registratorii comerciali şi activitatea de înregistrare în registrul comerţului. cu privire la proiecte de acte normative iniţiate de acestea. 134/2010 privind Codul de procedură civilă. • punctele de vedere elaborate de Direcţia legislaţie. după caz. măsurilor educative şi a altor măsuri dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. k) din Codul de procedură penală. a) din Codul de procedură civilă şi a art. soluţiile propuse fiind. documentare şi contencios. (4) lit. 146/1997 privind taxele de timbru şi punctul de vedere referitor la propunerile Inspecţiei Judiciare privind necesitatea completării art. Dezbaterile purtate în cadrul Comisiei s-au materializat în propuneri concrete. cu privire la plângerile prealabile formulate împotriva hotărârilor Consiliului. 13 .proiectul de lege privind statutul personalului de specialitate din cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea. documentare şi contencios. asociaţii profesionale. 1081 pct. alte instituţii din sistemul justiţiei. precum şi pentru modificarea unor acte normative cu incidenţă asupra activităţii de înregistrare în registrul comerţului. nota privind propunerile de modificare a Legii nr. parchete. neprivative de libertate. de cele mai multe ori. • punctele de vedere emise de Direcţia legislaţie. personalul din cadrul sistemului judiciar. • propunerile de sesizare a ministrului justiţiei cu privire la iniţierea.

care au fost publicate pe site-ul Consiliului. În cursul anului 2011. doamna judecător Mona Maria Pivniceru. reprezentanţi ai unor entităţi din sistemul judiciar sau din afara acestuia. documentare şi contencios. La şedinţele Comisiei participă şi reprezentanţi ai Direcţiei legislaţie. au fost organizate şedinţe comune de lucru cu Comisia nr. dar şi de alte compartimente ale Consiliului. cu privire la procedura de selecţie a inspectorilor din cadrul Inspecţiei Judiciare de pe lângă Plenul Consiliului 14 . Exemplificăm. documentare şi contencios. având în vedere necesitatea soluţionării unor probleme complexe sau elaborării unor propuneri de modificări de acte normative. Comisia nr. de regulă. preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii. doamna judecător Ana-Cristina Lăbuş. ocazional. COMISIA NR. procurorului sau magistratului asistent. precum şi alţi membri ai Consiliului. domnul judecător Marius Badea Tudose. Activitatea Comisiei s-a concentrat prin dezbateri pe următoarele teme: • elaborarea propunerilor de modificare şi completare a regulamentelor aprobate de Consiliu. cu privire la procedura de soluţionare a cererii de încuviinţare a percheziţiei. oferindu-se astfel posibilitatea oricărei persoane interesate de a lua cunoştinţă de soluţiile adoptate asupra problemelor dezbătute. Şedinţele Comisiei s-au desfăşurat.Rezultatul deliberărilor Comisiei este consemnat în minutele şedinţelor. 326/2005. modificarea şi completarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii. în acest sens. 2 – Consolidarea şi eficientizarea instituţională a Consiliului Superior al Magistraturii şi a instituţiilor coordonate a fost coordonată de domnul judecător Adrian Neacşu – membru al Consiliului Superior al Magistraturii şi a avut în componenţă următorii membri ai Consiliului: doamna judecător Alina Nicoleta Ghica.Independenţa justiţiei şi cooperarea interinstituţională.Consolidarea şi eficientizarea instituţională a CSM şi a instituţiilor coordonate În anul 2011. La unele din şedinţele Comisiei au participat domnul judecător Nicolae Horaţius Dumbravă. reţinerii şi arestării judecătorului. 1 . În unele situaţii. Comisia nr. domnul judecător Cristi Vasilică Danileţ. săptămânal. 2 . elaborate în principal de Direcţia legislaţie. doamna procuror Graţiana Daniela Petronela Isac. aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 2 – Consolidarea şi eficientizarea instituţională a Consiliului Superior al Magistraturii şi a instituţiilor coordonate a examinat un număr de aproximativ 110 lucrări. iar.

în sensul externalizării testării psihologice şi cu privire la criteriile de apreciere a condiţiei bunei reputaţii. aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. Exemplificăm. procedura de transfer. numirea în alte funcţii de conducere. 181/2007. 15 . procedura de numire a judecătorilor în funcţia de procuror şi a procurorilor în funcţia de judecător. • elaborarea de propuneri de sesizare a ministrului justiţiei cu privire la iniţierea. aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 439/2006 şi a Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea concursului de admitere în magistratură. precum şi numirea judecătorilor în funcţia de procuror şi numirea procurorilor în funcţia de judecător. Totodată. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.Superior al Magistraturii. Au fost analizate propunerile de modificare a Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea concursului sau examenului pentru definitivarea în funcţie. metodologia de vot şi de soluţionare a cererilor de abţinere în cadrul şedinţelor CSM. în sensul introducerii de prevederi privind procedura de promovare din funcţia de grefier cu studii medii în cea de grefier cu studii superioare. aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. în vederea avizării potrivit competenţelor legale. precum şi în funcţii de execuţie a personalului auxiliar de specialitate la instanţe sau parchete superioare. fără concurs. completarea sau modificarea unor acte normative. aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. promovarea în grade sau trepte profesionale superioare în cadrul aceleiaşi instanţe sau parchet. s-au formulat propuneri de modificare a Regulamentului privind concursul de admitere şi examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii. punctul de vedere privind propunerile de modificare a Legii nr. delegarea judecătorilor. • analiza proiectelor de acte normative transmise Consiliului de autorităţile publice emitente. De asemenea. cu privire la procedura detaşării. 193/2006. cu privire la întărirea autonomiei Inspecţiei Judiciare şi atribuirea calităţii procesuale comisiilor de disciplină sau propunerea de iniţiere a unui proiect de hotărâre de Guvern privind transferul imobilului destinat cazării auditorilor de justiţie şi a terenului aferent din administrarea Ministerului Justiţiei în cea a CSM • elaborarea proiectului Planului multianual al Consiliului Superior al Magistraturii pentru perioada 2011 – 2016. 152/2006. în acest sens. au fost analizate propunerile de modificare a Regulamentului privind transferul şi detaşarea judecătorilor şi procurorilor. precum şi procedura de numire în funcţiile de judecător şi procuror. procedura pentru numirea judecătorilor şi procurorilor în alte funcţii de conducere decât cele care se ocupă prin concurs sau examen.

De exemplu. parchete. De asemenea. Astfel. documentare şi contencios în urma unor sesizări şi memorii transmise de instanţe. prin includerea unor noi interdicţii care să constituie abateri disciplinare. alte instituţii din sistemul justiţiei. Dezbaterile purtate în cadrul Comisiei s-au materializat în propuneri concrete. vicepreşedinţi şi membri în birourile şi oficiile electorale. • analiza altor lucrări. care au fost publicate pe site-ul Consiliului. altele decât cele organizate de Consiliul Superior al Magistraturii şi Institutul Naţional al Magistraturii. cu privire la activitatea autorităţii judecătoreşti sau statutul magistraţilor.• analiza punctelor de vedere emise de Direcţia legislaţie. incompatibilităţile şi interdicţiile aplicabile de lege lata acestora. tribunale şi judecătorii. a concursului de admitere în magistratură. a fost dezbătută componenţa comisiilor prevăzute de lege şi regulamente. a concursului de numire în funcţiile de conducere a judecătorilor şi procurorilor la curţi de apel. a examenului de capacitate al judecătorilor stagiari şi procurorilor stagiari. în mare măsură. individuale sau colective. precum şi la parchetele de pe lângă acestea. Rezultatul deliberărilor Comisiei este consemnat în minutele şedinţelor. personalul din cadrul sistemului judiciar. însuşite. precum şi natura juridică a funcţiei de auditor de justiţie. Totodată. consultaţii etc. asociaţii profesionale. remunerate sau nu. a concursului de promovare în funcţii de execuţie a judecătorilor şi procurorilor. Comisia a analizat posibilitatea implicării formatorilor INM în activităţi de pregătire tip meditaţii. înainte ca acestea să fie analizate de plenul sau secţiile Consiliului. 16 . apreciind că se impune clarificarea statutului auditorilor de justiţie. Au fost analizate propunerile de completare a programului de formare continuă al Institutului Naţional al Magistraturii şi propunerile privind statul de funcţii şi de personal al Şcolii Naţionale de Grefieri pentru anul 2011. Comisia a analizat compatibilitatea dintre dispoziţiile legilor electorale referitoare la participarea judecătorilor în birourile electorale şi principiul constituţional al inamovibilităţii judecătorilor şi procedura desemnării judecătorilor în calitate de preşedinţi.. de Plenul Consiliului. a fost dezbătută compatibilitatea funcţiei de judecător cu cea de funcţionar al Uniunii Europene. constituite în procedura de desfăşurare a concursului de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii.

Ulterior acestor măsuri se va realiza un script informatic. Şedinţele Comisiei s-au desfăşurat. Ocazional. Comisia nr. precum şi alţi membri ai Consiliului. au fost analizate observaţiile şi propunerile instanţelor cu privire la aplicarea programului. doamna procuror Florentina Gavadia.COMISIA NR.Eficientizarea activităţii şi performanţa judiciară a instanţelor şi parchetelor În anul 2011. domnul judecător Mircea Aron. 3 – Comisia Eficientizarea activităţii şi performanţa judiciară a instanţelor şi parchetelor a fost coordonată de doamna judecător Ana Cristina Lăbuş – membru al Consiliului Superior al Magistraturii şi a avut în componenţă următorii membri ai Consiliului: doamna judecător Alina Nicoleta Ghica. asociaţiilor profesionale ale magistraţilor şi organizaţiilor sindicale ale grefierilor. Principalele activităţi desfăşurare de Comisia nr. 3 . domnul procuror Dimitrie Bogdan Licu şi doamna judecător Livia Doina Stanciu. De precizat este faptul că în cursul anului 2011 au existat şi şedinţe extraordinare destinate discutării unor materiale de interes major pentru sistemul judiciar.3 în cursul anului 2011 au fost cele referitoare la: • Programul privind stabilirea volumului optim de muncă şi asigurarea calităţii muncii în instanţe pentru anul 2011 Referitor la Programul privind stabilirea volumului optim de muncă şi asigurarea calităţii muncii în instanţe. cu invitarea reprezentanţilor instanţelor. precum şi pentru dezbaterea unor lucrări cu caracter urgent. comisia a identificat obiectele unor cereri pentru care nu se justifică înregistrarea ca dosar nou în programul informatic Ecris şi 17 . preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. comisia va avea în vedere unificarea statisticii judiciare şi reajustarea programului Ecris 4. săptămânal. domnul judecător Marius Badea Tudose. de regulă. la şedinţele Comisiei au participat domnul judecător Nicolae Horaţius Dumbravă. 2) evaluarea gradelor de complexitate şi a modului în care acestea sunt atribuite. Cu privire la unificarea modalităţii de înregistrare a cererilor. domnul judecător Alexandru Şerban. Pe termen mediu şi lung. preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii. parchetelor. domnul judecător Adrian Toni Neacşu. documentare şi contencios şi Direcţiei Resurse Umane şi Organizare. precum şi centralizarea datelor statistice colectate din programul informatic Ecris cu privire la încărcarea pe judecător şi lungimea primul termen acordat în dosarele nou înregistrate şi s-a decis luarea următoarelor măsuri pe termen scurt: 1) unificarea modalităţii de înregistrare a tuturor cererilor la instanţele judecătoreşti. La şedinţele Comisiei participă şi reprezentanţi ai Direcţiei Legislaţie. care să colecteze noile date statistice din Ecris.

Judecătoria Cornetu. Transferul posturilor de procuror din cadrul parchetelor desfiinţate s-a dispus la Parchetul de pe lângă Tribunal Timiş. Lista finală a obiectelor a fost aprobată prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. nr. Curtea de Apel Galaţi. 673/2011. 18 . Totodată. Parchetul de pe lângă Judecătoria Baia Mare (2 posturi). Judecătoria Sector 2 Bucureşti şu Judecătoria Sector 3 Bucureşti. în urma dezbaterilor din cadrul şedinţelor comisiei şi a observaţiilor formulate de către instanţele judecătoreşti. Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca.868/2011. Comisia 3. Transferul posturilor de judecător din cadrul instanţelor desfiinţate s-a dispus la Curtea de Apel Oradea. Parchetul de pe lângă Judecătoria Reşiţa. Tribunalul Constanţa. s-a hotărât întocmirea unei note completatoare cu cele decise în cadrul comisiei şi transmiterea ambelor note Plenului Consiliului Superior al Magistraturii • Redistribuirea posturilor de magistraţi de la instanţele şi parchetele de pe lângă acestea care au fost desfiinţate în cursul anului 2011 Au fost dezbătute propunerile Direcţiei resurse umane şi organizare de redistribuire a posturilor de judecător şi procuror din cadrul instanţelor şi parchetelor care au fost desfiinţate conform dispoziţiilor Legii nr. a întocmit o serie de propuneri concrete de modificare a acestora. întocmite pe baza următoarelor criterii: raportarea la datele statistice aferente perioadei 2007-2010 şi semestrului I 2011. excluderea din analiză a judecătoriilor care au o schemă de cel mult 3 posturi de judecător. modificată prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr.pentru care s-a propus eliminarea gradului de complexitate.G. conform datelor statistice pe primul semestru al anului 2011. Parchetul de pe lângă Judecătoria Huşi şi Parchetul de pe lângă Judecătoria Bârlad (2 posturi). • Echilibrarea schemelor de personal la nivelul instanţelor judecătoreşti Au fost dezbătute propunerile Direcţiei resurse umane şi organizare de echilibrare a schemelor de personal ale instanţelor judecătoreşti. 425/2011. Parchetul de pe lângă Judecătoria Timişoara. care au fost aprobate de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii prin Hotărârea nr. Acest instanţe au înregistrat cel mai mare volum de activitate. Tribunalul Bihor. au fost avute în vedere şi propunerile curţilor de apel referitoare la redistribuirea posturilor vacante de judecător la instanţele din circumscripţia fiecărei curţi de apel. excluderea din analiză a instanţelor la care încărcătura pe schemă s-a situat cu mai puţin de 100 de cauze peste/sub media la nivel naţional.148/2011 şi ale H. 496/2011. Referitor la modificarea gradelor de complexitate a obiectelor din nomenclatorul Ecris. În urma dezbaterilor. pe fiecare grad de jurisdicţie în parte.

303/2004 privind evaluarea activităţii profesionale a magistraţilor Au fost prezentate principiile care stau la baza formulării propunerilor de modificare a Legii nr. în urma prezentării Direcţiei legislaţie. • Modificarea Legii nr. posibilitatea magistraţilor de a participa la concursurile de promovare având atât calificativul „foarte bine” cât şi „bine”. instanţelor judecătoreşti şi asociaţiilor profesionale ale judecătorilor. aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. promovarea magistraţilor în funcţii de execuţie se 19 . urmând ca ulterior să se analizeze celelalte propuneri de modificare a regulamentului. care a fost transmisă în cursul lunii decembrie 2011 Ministerului Justiţiei. respectiv de la nivelul parchetului de pe lângă curtea de apel. pentru o ultimă consultare. au avut loc mai multe şedinţe excepţionale ale comisiei cu această temă de discuţie. documentare şi contencios a tuturor propunerilor de modificare a Regulamentului de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti. şi anume: evaluarea magistraţilor din cadrul curţilor de apel şi parchetelor de pe lângă acestea şi din circumscripţia acestora se va realiza de către o comisie de la nivelul curţii de apel. instanţelor. evaluarea se va realiza la momentul participării la concursurile de promovare în funcţii de execuţie (atât pe loc cât şi efectiv) şi funcţii de conducere.387/2005. documentare şi contencios şi observaţiile instanţelor. cu privire la evaluarea activităţii profesionale a magistraţilor. care completează evaluările individuale. 504/2011. având în vedere volumul mare al propunerilor de modificare a Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti şi observaţiilor formulate de instanţe. în vederea consultării. s-a întocmit o nouă centralizare cu toate modificările propuse Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti aprobate de membrii comisiei. Cu privire la dezbaterea celorlalte propuneri de modificare a Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti. fiind aprobat prin Hotărârea nr. realizarea unei evaluări anuale a sistemului. În cadrul întâlnirii membrilor comisiei din data de 20 iunie 2011. s-a decis analizarea cu prioritate a acelora care aveau un caracter urgent. evaluarea se va realiza şi la momentul trecerii unei perioade de 5 ani de la ultima evaluare. cu participarea unor reprezentanţi ai instanţelor. În urma acestor întâlniri. în cazuri în care magistraţii nu participă la concursuri de promovare.Modificarea Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti În cadrul şedinţei comisiei din 22 martie 2011. s-a decis transmiterea acestora. în care au fost analizate toate propunerile Direcţiei legislaţie. 303/2004. materialul cuprinzând propunerile care implicau modificarea de urgenţă a regulamentului a fost transmis Plenului Consiliul Superior al Magistraturii. asociaţiilor profesionale ale judecătorilor şi organizaţiilor sindicale ale grefierilor. este de menţionat faptul că în perioada septembrie-noiembrie 2011. Astfel.

de modificare a statutului personalului de specialitate din cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea. documentare şi contencios.propunerile de modificare a Regulamentului privind concediile judecătorilor şi procurorilor. membrii comisiei au dezbătut şi aprobat şi alte materiale/lucrări întocmite de direcţiile/ serviciile/birourile de specialitate ale Consiliului Superior al Magistraturii. delegarea judecătorilor. asociaţiilor profesionale ale magistraţilor şi organizaţiilor sindicale ale grefierilor. cu privire la modificarea şi completarea Regulamentului privind transferul şi detaşarea judecătorilor şi procurorilor. s-a stabilit formularea de către Direcţia legislaţie. centralizate la nivelul Direcţiei legislaţie. 20 .va realiza pe baza rezultatelor obţinute la evaluare şi probelor scrise cu caracter practic din cadrul concursului de promovare. de menţionat fiind cele referitoare la: . Dezbaterile au fost concretizate în formularea a numeroase amendamente de natură a îmbunătăţi statutul grefierilor şi al celuilalt personal de specialitate. procedura numirii judecătorilor în funcţia de procuror şi a procurorilor în funcţia de judecător. Pe baza principiilor de mai sus. • Proiectul de lege al Ministerului Justiţiei privind statutul personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea Dezbaterea proiectului de lege s-a realizat. documentare şi contencios a unor propuneri concrete de modificare a Legii nr. De asemenea. cu invitarea reprezentanţilor Ministerului Justiţiei. Totodată. în sensul acordării unui concediu plătit magistratului (3 zile) şi în cazul în care intervin evenimente familiale deosebite (deces) care privesc decesul soţului/soţiei ori al unei rude până la gradul al III-lea a magistratului sau soţului/soţiei acestuia. să se discute şi alte propuneri de modificare a Legii nr. comisia a avizat negativ proiectul de lege propus de Ministerul Justiţiei. precum şi pregătirea profesională şi eficienţa acestora. . numirea judecătorilor şi procurorilor în alte funcţii de conducere decât cele care se ocupă prin concurs sau examen. 303/2004. instanţelor judecătoreşti şi parchetelor de pe lângă acestea. Suplimentar celor 6 obiective majore desfăşurate de către comisie în cursul anului 2011. 303/2004. s-a stabilit ca împreună cu propunerile referitoare la evaluare.propunerile Direcţiei legislaţie. documentare şi contencios. numirea judecătorilor şi procurorilor în alte funcţii de conducere. în special. precum şi numirea judecătorilor în funcţia de procuror şi a procurorilor în funcţia de judecător cu privire la: stabilirea unor criterii ce vor putea fi avute în vedere la soluţionarea cererilor de numire în funcţia de judecător a procurorilor şi de numirea în funcţia de procuror a judecătorilor. cu privire la diverse aspecte sesizate de către instanţe şi parchete sau care sunt considerate necesare de către Consiliul Superior al Magistraturii. în cadrul unor şedinţe extraordinare ale comisiei.

Membrii comisiei din cadrul aparatului tehnic şi secretarul comisiei au fost stabiliţi prin dispoziţia Secretarului General nr. 59 din data de 23.11.2011..continuarea procesului de degrevare al judecătorilor de activităţile non-jurisdicţionale. în condiţiile art.2011.03. Membrii comisiei au propus numirea a maxim 3 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în cadrul Biroului Electoral Central. Prin Hotărârea Plenului CSM nr. . .2011 au fost desemnaţi membrii Consiliului Superior al Magistraturii din componenţa Comisiei nr. modificată ulterior prin dispoziţia Secretarului General nr. completată ulterior prin Hotărârea nr. posibilitatea identificării unor standarde etice şi deontologice. COMISIA NR.03.2011. având următoarele domenii de activitate.09.01. 7 din data de 20.2011.propunerea Biroului Concursuri referitoare la calendarul estimativ al concursurilor şi examenelor ce urmează a se desfăşura în cursul anului 2012.  asigurarea calităţii justiţiei ca serviciu public. aprobate de Plen:  asigurarea integrităţii în sistemul judiciar: prevenirea corupţiei în sistem.2011 au fost aprobate domeniile de activitate ale comisiei şi a fost desemnat coordonatorul comisiei.  e-justice. Comisia nr. responsabilizarea sistemului judiciar şi responsabilizarea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii. 13 din 17.propunerea Biroului Statistică Judiciară de stabilire a unui calendar cu privire la încetarea colectării de către instanţe a datelor statistice în aplicaţia ABAC. Şedinţa de constituire a comisiei în componenţa iniţială a avut loc la data de 28.validarea rezultatelor finale ale concursului de promovare în funcţii de execuţie a judecătorilor şi procurorilor. . .02. destinat justiţiabilului. 303/2004.678 din 27. 4 „Transparenţă şi Integritate” are drept scop întărirea credibilităţii justiţiei. 21 . . 128 din data de 10.ocuparea pe perioadă nedeterminată a unor posturi temporar vacante.4 – Transparenţă şi integritate Prin Hotărârea Plenului nr.organizarea unor concursuri de promovare sau de ocupare a unor posturi de personal auxiliar de specialitate în cadrul instanţelor.4.134 din Legea nr.

inclusiv în limba engleză. două întâlniri la sediul CSM organizate de domnul judecător Cristi Danileţ cu jurnalişti). • s-a urmărit postarea şi actualizarea CV-urile membrilor Consiliului Superior al Magistraturii (după un model unitar). judecător Alina Nicoleta Ghica. • s-a decis ca revista Consiliului Superior al Magistraturii Justiţia în actualitate să apără semestrial. 22 .SRPRSA. actualizate şi completate informaţiile cuprinse pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii.  publicarea hotărârilor judecătoreşti pe internet (Jurindex). • a fost alcătuită.consilier BIPRMM În anul 2011 au avut loc un număr de opt întâlniri ale membrilor comisiei (procesele-verbale sunt postate pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii la rubrica rezervată activităţilor C4) şi încă trei întâlniri organizate de o parte sau cu participarea unei părţi a membrilor comisiei (o întâlnire organizată de doamna Georgiana Iorgulescu la sediul CRJ pentru consultare cu ONG-uri pe proiectul Strategiei de întărire a integrităţii în justiţie. care prezintă pe scurt activităţile zilnice ale acestora. judecător Adrian Toni Neacşu. Graţiela Stănescu . sinteza la Raportul privind starea justiţiei 2010. cu sprijinul Direcţiei resurse umane şi organizare. pentru a reduce costurile. secretariat: Ioana Dobre . newsletter/revista Consiliului Superior al Magistraturii) şi a sistemului judiciar. transparenţa Consiliului Superior al Magistraturii (agendă individuală a fiecărui membru al Consiliului Superior al Magistraturii. tipărită pe un format de hârtie mai economic. c. membri aparatul tehnic al CSM: Monica Prejmereanu . • s-a realizat macheta pentru o nouă broşură de prezentare a Consiliului Superior al Magistraturii .reprezentant al societăţii civile.Consilier DAERIP. judecător Alexandru Şerban. b. membri CSM: judecător Cristi Danileţ (coordonator). Componenţa comisiei: a. judecător Mona Maria Pivniceru şi Georgiana Camelia Iorgulescu .şef birou BRP. Ca principale realizări ale comisiei în raport de domeniile de activitate pot fi menţionate:  Transparenţă • au fost reorganizate. • s-a alcătuit pe prima pagină a site-ului Agenda membrilor Consiliului Superior al Magistraturii.purtător de cuvânt al CSM. Elena Daniela Ion .

• s-a aprobat în comisie ca împreună cu Institutul Naţional al Magistraturii să se organizeze în anul 2012 o conferinţă naţională „Integritatea în justiţie”. 381 din 2011. • s-au identificat criterii de stabilire a bunei reputaţii pentru admiterea la INM si in magistratura. deşi este operaţional din luna mai 2011) • s-a alcătuit proiectul Planului multianual al Consiliului Superior al Magistraturii care a fost transmis comisiei nr. documentare și contencios şi s-au publicat pe site (rubrica Legislaţie-hotărâri de principiu) hotărârile interpretative pronunţate de Consiliul Superior al Magistraturii în perioada 2005-2010. 2. care au fost aprobate prin Hotărârea Plenului nr. Inspecţia judiciară. • s-a publicat pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii (rubrica „Integritate judiciară”) jurisprudenţa instanţelor judecătoreşti cu privire la hotărârile judecătoreşti în materie de corupţie judiciară şi a Consiliului cu privire la hotărâri de sancţionare disciplinară a magistraţilor. Ministerul Justiţiei.2011. • a fost alcătuit Studiul privind Standardele Internaţionale în materie de răspundere a magistraţilor. 23 . • s-au centralizat cu sprijinul Direcției legislație. Acestea au fost aprobat de Plen în şedinţa din 22. când va fi publicat şi Îndrumarul etic de conduită judiciară. respectiv de încălcare a codului deontologic. 2011.11. instanţelor şi parchetelor şi a fost publicat pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii. • s-au centralizat cu sprijinul Direcţia afaceri europene. pentru care au fost consultate instanţele.• s-a aprobat mecanismul tehnic de implementare a votului electronic în Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (până în prezent. • a fost redactat planul Strategiei de întărire a integrităţii în justiţie 2011 – 2016 şi Planul de acţiuni aferent. relaţii internaţionale şi programe toate protocoalele încheiate de Consiliul Superior al Magistraturii din 2005 la zi (publicate la rubrica „Protocoale de colaborare”)  Integritate • se realizează sarcinile din Planul Consiliului Superior al Magistraturii de implementare a recomandărilor cuprinse în raportul MCV. parchetele. care a fost transmis Ministerului Justiţiei (pentru a fi avut în vedere atunci când se analizează modificarea reglementărilor cu privire la răspunderea magistraţilor). acesta nu a fost pus în practică. precum şi statistica corespunzătoare perioadei 2005-2011. fiind ulterior aprobat de Plen în şedinţa din 20 dec.

• a fost aprobat un nou Ghid al petiţionarului la Inspecţia Judiciară (care încă nu este publicat pe site-ul Inspecţiei Judiciare). relaţia jurnaliştilor cu purtătorii de cuvânt de la instanţe şi parchete. modalităţi de transparentizare a activităţii instanţelor şi parchetelor.. care urmează a fi elaborat în proiect împreună cu Direcția legislație. • au fost elaborate în colaborare cu BIPRMM 13 numere în limba română ale publicației online bilunare Infoletter(publicate pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii şi transmise tuturor instanţelor şi parchetelor) şi în colaborare cu DAERIP un 5 numere în limba engleză.  Justiţia ca serviciu public • a fost aprobat un nou Ghid al petiţionarului la CSM (publicat pe site CSM). cont deja existent din 2009. 1 din 2011 a revistei Justiţia în actualitate. 24 . • au fost solicitate și centralizate propunerile instanţelor pentru îmbunătăţirea Ghidurilor de relaţie justiţie-presa.2011 şi 15. 2.  Comunicare • Proiectul “CSM în social media”: a fost reactivat şi încărcat cu informaţii contul de Facebook al Consiliului Superior al Magistraturii. toate postate pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii la rubrica „Newsletter”. de interese şi de rudenie întocmite de angajaţii din sistemul juridic. parchetele de pe lângă acestea şi mass media şi Ghidul de bune practici pentru cooperarea între purtătorul de cuvânt al Consiliului Superior al Magistraturii. împreună cu Biroul Informatică. care au fost înaintate Comisiei nr. în care s-au discutat: aspecte referitoare la actualele ghiduri (Ghidul de bune practici pentru cooperarea între instanţe. • în datele de 12. problemele cu care se confruntă jurnaliştii în cadrul instanţelor şi propuneri de îmbunătăţire a relaţiei lor cu reprezentanţii instanţelor. contencios și documentare.• s-au făcut demersuri.12.ro administrat de către consilierii preşedintelui CSM.12. omologii acestuia de la instanţe şi parchetele de pe lângă acestea şi mass media). • s-a alcătuit materialul de prezentare a Consiliului Superior al Magistraturii. s-a constituit site-ul de informare www.2011 au avut loc întâlniri cu jurnalişti specializaţi pe justiţie şi reprezentanţi ai societăţii civile. pentru publicarea pe site –ul Consiliului Superior al Magistraturii la rubrica „Declaraţii” a tuturor declaraţiilor de avere. • s-a alcătuit structura Îndrumarului etic de conduită judiciară. publicat în nr.infocsm.

cu sprijinul Direcţiei legislaţie. s-au încheiat parteneriate cu instituţii publice şi administratorii unor site-uri de profil pentru preluarea informaţiilor despre Noul cod civil editate de Consiliul Superior al Magistraturii . vulnerabilitați și au fost propuse măsuri pentru anul 2012 În ceea ce privește organizarea comisiei din structura acesteia trebuie să facă parte şeful Biroului Informatică (competent pe aspectele tehnice ce ţin de preocupările comisiei) şi unul dintre consilierii preşedintelui (pentru informarea permanentă a acestuia în legătură cu transparenţa şi 25 . contencios şi documentare şi Şcolii Naţionale de Grefieri au fost alcătuite şi publicate pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii (rubrica „Noul Cod Civil pe înţelesul tuturor”) broşuri cu privire la instituţiile din Noul Cod Civil. UNBR. • s-a solicitat ambasadelor statelor.iurispedia. cu sprijinul DAERIP. UNNPR. acordarea de sprijin în organizarea unei conferinţe în 2012 în scopul implementării acestora. • s-a mijlocit achiziţionarea unui program legislativ de corespondenţă între dispoziţiile din vechea legislaţie şi Noul Cod Civil. 608 din 13 sept.• s-a publicat pe site-ul Consiliul Superior al Magistraturii. cu sprijinul DAERIP au fost traduse în limbi străine. conferinţa de deschiderea a anului judiciar 2011- 2012. Analizând activitatea comisiei în anul 2011 au fost identificate restante. 2011. contencios şi documentare.ro şi au fost încheiate contracte de voluntariat cu studenţii la drept care moderează acest site şi contribuie la completarea lui cu jurisprudenţă. MJ. • proiectul „Iurispedia”: a fost lansat www. UNEJR care a fost semnat de toate cele şapte instituţii. • a fost redactat Planul de activităţi pentru Ziua Europeană a Justiţiei Civile care a fost aprobat de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii prin hotărârea nr. iar cu sprijinul BIPRMM au fost comunicate instanţelor. din ale căror legislaţii au fost preluate instituţii juridice în noile coduri. • a fost organizată. legislaţia primară aplicabilă sistemului de justiţie şi regulamentele aprobate de Consiliul Superior al Magistraturii în variantă actualizată la zi.  Proiectul „Vin Codurile” • a fost iniţiat şi alcătuit protocolul de colaborare între CSM şi ICCJ. • cu sprijinul Direcţiei legislaţie. MP. • s-a mijlocit achiziţionarea prin donaţie de la ICCJ a culegerilor de jurisprudenţă ale instanţei supreme din anii trecuţi.

4 se propun a fi luate următoarele măsuri:  transparenţă: • site-ul CSM trebuie înnoit şi să facă parte dintr-un portal e-justice/TV Justice. datele au fost adunate de la departamentele din CSM şi au fost create cele două liste). cu toate studiile şi rapoartele de interes public întocmite la nivelul direcţiilor (în special DLDC). 26 . potrivit legii.comunicarea instituţiei)și invitat permanent la activităţile Comisiei trebuie să fie o persoană din cadrul INM şi al Inspecţiei Judiciare. • trebuie publicate pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii şi pe site-urile instanţelor şi parchetelor lista cuprinzând documentele de interes public. 544 din 2001 (pentru CSM. cu toate protocoalele încheiate în anul 2011 de CSM. • trebuie operaţionalizat votul electronic în secţii şi Plen. • trebuie renunţat la Buletinul Oficial al Consiliului Superior al Magistraturii (care din 2006 nu se mai publică în variantă print). iar comunicarea individuală CSM-persoană/instanţă/grad de instanţă poate fi uşurată dacă va exista o modalitate de comunicare piramidală. • site-ul Consiliului Superior al Magistraturii trebuie actualizat: cu toate planurile şi strategiile aprobate în anul 2011 (la rubrica „Documente strategice”). Raportat la domeniile de activitate ale Comisiei nr. • trebuie asigurat accesul reprezentanţilor asociaţiilor profesionale la documentele din EMAP. conform art. • pentru uşurinţa căutării. • trebuie modificat Regulamentul de alegere a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii . cu statistica CSM şi a sistemului judiciar. materialele trebuie încărcate pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii numai în format word şi pdf. ceea ce implică modificare legislativă. 5 din Legea nr. • trebuie întocmit un manual de identitate vizuală astfel încât toate documentele postate pe site să respecte acelaşi standard (se poate extinde şi la instanţe). • site-ul Consiliului Superior al Magistraturii trebuie completat cu o rubrică interactivă tip FAQ (întrebări frecvente).  comunicare: • pentru comunicarea cu instanţele acestea trebuie să îşi actualizeze bazele de date cu adresele de e-mail ale personalului. respectiv lista cuprinzând categoriile de documente produse si/sau gestionate.

 justiţia ca serviciu public • trebuie stabilit în mod unitar informaţiile pe care instanţele trebuie să le publice pe site- urile lor în cadrul portalului (inclusiv date statistice. • trebuie redactat îndrumarul de etică judiciară care să implice instanţele. • trebuie identificate informaţiile cu caracter public. Jurindex trebuie să preia şi hotărârile pronunţate de CJUE. • trebuie continuată publicarea Infoletter-ului în limba română şi engleză.din CV-ul profesional al magistraţilor care să fie publicate pe site-urile instanţelor şi parchetelor. • trebuie organizate vizitele de lucru ale membrilor Consiliului Superior al Magistraturii în instanţe şi parchete. coordonată cu celelalte strategii şi planuri ale Consiliului Superior al Magistraturii. • Jurindex: preşedintele CSM trebuie să semneze actul de înfiinţare a entităţii care va gestiona Institutul Român de Informaţii Juridice ce va prelucra hotărârile judecătoreşti. astfel încât Biroul de informaţii publice să poată comunica petenţilor stadiul soluţionării reclamaţiilor. inclusiv pentru identificarea resurselor bugetare (în momentul de faţă nu există fonduri pentru printat broşuri cu prezentarea instituţiei sau pentru Infoletter). scop pentru care se va crea o reţea de lucru online cu persoanele desemnate. CEDO şi CNCD. durata de soluţionare a celor mai comune cauze. • trebuie creat un formular de petiţie online. 27 . CSM. scop în care trebuie desemnată o unitate responsabilă în cadrul Consiliului care să se ocupe de acest domeniu. CV-ul profesional al magistraţilor etc). • Direcţia resurse umane şi organizare trebuie să întocmească o situaţie care să cuprindă numărul magistraţilor pentru care s-a primit rezultatul verificărilor de la CNSAS şi numărul magistraţilor care au colaborat cu securitatea. 14 din Legea 544 din 2001. parchetele. inclusiv potrivit art.• trebuie realizată legătura informatică dintre Consiliul Superior al Magistraturii şi Inspecţia Judiciară.  integritate: • trebuie asigurată implementarea Strategiei de integritate în justiţie. de stabilit mesajul unic din partea Consiliului Superior al Magistraturii şi modalitatea de raportare a doleanţelor colegilor. INM şi SNG.

spre exemplu Direcţia legislaţie. Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a decis înfiinţarea comisiilor pe domenii de activitate şi aprobarea componenţei acestora.5 din data de 04 martie 2011. .S. membrii prezenţi au desemnat-o drept coordonator pe doamna procuror Oana Andrea SCHMIDT-HĂINEALĂ.M. De asemenea. stabilindu-se totodată şi domeniile. schimburi de experienţă cu instituţii juridice din alte state şi îmbunătăţirea imaginii justiţiei române în exterior. 28 .C. implementarea standardelor internaţionale în materie de statut al magistraţilor.13 a secretarului general al Consiliului au fost numiţi participanţii cu caracter permanent în cadrul comisiilor pe domenii de activitate. • în funcţie de data intrării în vigoare a celorlalte noi coduri. membru al Consiliului. Potrivit HCSM nr. membru al Consiliului.07 din 20 ianuarie 2011.doamna Corina Adriana DUMITRESCU. competenţele şi atribuţiile comisiei. relaţii internaţionale şi programe vor participa permanent la lucrările comisiei. nr. s-a decis ca reprezentanţi ai Direcţiei afaceri europene. . preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.5 .doamna judecător Livia Doina STANCIU. membru al Consiliului. membru de drept al Consiliului.doamna procuror Graţiana ISAC. şi anume reprezentanţi ai compartimentelor de specialitate din aparatul tehnic al Consiliului. cât şi la cele ale celorlalte comisii.domnul judecător Cristi Vasilică DĂNILEŢ. prin dispoziţia nr. urmând ca ori de câte ori este necesar să fie invitaţi si reprezentanţi ai altor compartimente. găsirea surselor externe de finanţare şi evitarea suprapunerii de proiecte. Astfel.doamna procuror Oana Andrea SCHMIDT-HĂINEALĂ. trebuie organizată o conferinţă internaţională cu experţi străini din statele cărora a fost preluate instituţii. raportat şi la atribuţiile Plenului. documentare şi contencios.doamna judecător Ana Cristina LĂBUŞ. În cadrul şedinţei Comisiei nr.5 “Relaţia cu Uniunea Europeană şi organismele internaţionale” s-a intenţionat monitorizarea îndeplinirii condiţionalităţilor din Mecanismul de Cooperare şi Verificare. Astfel.07 din 20 ianuarie 2011. . proiectul „Vin Codurile” • trebuie organizată o întâlnire cu facultăţile de drept şi Institutul Naţional al Magistraturii pentru a se realiza o coordonare între programa de licenţă şi cea de admitere în magistratură. ale Secţiilor. membru al Consiliului. membrii comisiei sunt: . COMISIA NR. . prin înfiinţarea Comisiei nr.Relaţia cu Uniunea Europeană şi organismele internaţionale Prin H. Direcţia resurse umane şi organizare etc. .

drept comercial şi dreptul familiei. • întocmirea. • implementarea în activitatea Consiliului şi a sistemului judiciar a celor mai bune practici la nivel european.5 au fost analizate şi coordonate propunerile de parteneriat formulate de către Direcţia afaceri europene. Şcoala Judiciară din Polonia şi Centrul Juridic din Letonia. relaţii internaţionale şi programe a CSM. al cărui obiectiv este dezvoltarea şi pregătirea modulelor de training şi managementul seminariilor de pregătire profesională privind instrumentele Uniunii Europene referitoare la drept civil. • analiza rapoartelor de misiune. • elaborarea rapoartelor lunare de progrese pe MCV. identificate în urma dezbaterilor din grupurile de lucru constituite la nivelul RECJ şi a altor organisme internaţionale. responsabili şi termene de executare privind îndeplinirea sarcinilor CSM ce decurg din acestea. 29 .5 a fost respectat planul anual de activitate adoptat anterior. întâlniri. Proiectul beneficiază de o finanţare de 1 milion de euro pentru 2 ani şi reprezintă un contract cadru de servicii de asistenţă tehnică. Academia de Drept European de la Trier (ERA) a transmis Consiliului Superior al Magistraturii invitaţia de a participa. a unei strategii privind integritatea sistemului judiciar şi cooperarea cu experţi internaţionali în acest domeniu. la nivelul Comisiei nr. grupuri de lucru internaţionale. Ministerul Justiţiei din Austria. într-un consorţiu alcătuit în vederea depunerii unei oferte pentru proiectul JUST/2010/JCIV/PR/0016/A4. ca urmare a participării reprezentanţilor CSM sau a altor magistraţi români la reuniuni. la data de 12 mai 2011. contacte. lansat de Comisia Europeană.În cadrul activităţii curente a Comisiei nr.ERA în domeniul pregătirii profesionale a magistraţilor în materia noilor coduri şi a implementării instituţiilor de drept european. Este important de subliniat că. • construirea de parteneriate cu Academia de Drept European de la Trier .4. şi anume: • analiza rapoartelor din cadrul MCV. în calitate de junior-partener alături de Ministerul Justiţiei din Germania. stabilirea propunerilor în vederea îndeplinirii condiţionalităţilor şi întocmirea unui plan de acţiune cu termene de îndeplinire. împreună cu Comisia nr. Astfel. respectiv de accesare a unor proiecte finanţate de Uniunea Europeană sau de alţi donatori internaţionali.

declarând câştigătoare oferta depusă de Academia de Drept European. prin intermediul unui expert formator în domeniul judiciar.-uri şi cu mass-media. au fost organizate întâlniri succesive de lucru cu reprezentanţi ai Consiliului de Mediere. Comisia Europeană a realizat selecţia ofertelor.G.Consiliul Superior al Magistraturii participă în cadrul acestui proiect prin furnizarea de asistenţă tehnică. Până la 22 noiembrie 2011 au avut loc 33 de şedinţe ale Comisiei nr. selectat în luna mai 2011. în urma unei proceduri interne deschise. 30 . procesele-verbale întocmite în urma fiecărei întâlniri fiind publicate pe site-ul Consiliului. În vederea realizării acestor mecanisme de lucru Comisia a organizat mai multe întâlniri de lucru la finalul cărora a încheiat mai multe protocoale de cooperare şi colaborare. Agenţiei Naţionale de Integritate şi cu decani ai facultăţilor de drept din cadrul Universităţii Bucureşti. într-un cadru solemn. eficientizarea activităţii instanţelor de judecată şi parchetelor. cu alte O.5.N. Discuţiile purtate de membrii Comisiei nr. precum şi preocuparea pentru a uni eforturile CSM şi UNBR în vederea implementării noilor coduri prin pregătiri profesionale comune ale magistraţilor şi avocaţilor. Cluj. specializat în cooperarea în materie civilă. 6 cu reprezentanţii entităţilor enumerate au vizat. Iaşi. Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România. dezvoltarea unor relaţii principiale cu asociaţiile profesionale ale magistraţilor şi sindicatelor personalului auxiliar. care să aibă ca scop preocuparea comună pentru îmbunătăţirea calităţii actului de justiţie şi creşterea opiniei publice în sistemul judiciar. În luna noiembrie 2011. Sibiu şi Craiova. iniţierea încheierii unui protocol de cooperare şi colaborare cu Agenţia Naţională de Integritate. 6 denumită Parteneriatul cu societatea civilă. creşterea încrederii opiniei publice în sistemul judiciar prin aplicarea unor metode şi mijloace la nivel sistematic. 7 din 20 ianuarie 2011 au fost stabilite obiectivele Comisiei nr. după cum urmează: La data de 19 mai 2011. În vederea realizării unor punţi de colaborare cu instituţiile şi organismele care au un rol în înfăptuirea justiţiei. Uniunii Naţionale a Barourilor din România. 6 – Parteneriatul cu societatea civilă Prin Hotărârea Plenului CSM nr. COMISIA NR. Principalele obiective ce trebuiau urmărite erau următoarele: crearea unor mecanisme de cooperare şi colaborare cu facultăţile de drept. cu precădere. necesitatea încheierii unor protocoale de cooperare şi colaborare. Acest protocol îşi manifestă preocuparea comună pentru îmbunătăţirea calităţii actului de justiţie. a fost semnat Protocolul de colaborare dintre Consiliul Superior al Magistraturii şi Uniunea Naţională a Barourilor din România. dar şi cu profesiile juridice liberale.

la data de 14 noiembrie 2011 a fost încheiat Protocolul de colaborare cu Facultatea de Drept din cadrul Universităţii „Babeş – Bolyai” din Cluj Napoca. la avantajele procedurii medierii. Cluj. părţile propunându-şi să conlucreze pentru sporirea încrederii cetăţenilor în sistemul de justiţie. deopotrivă. la data de 26 mai 2011 a fost semnat Protocolul de colaborare dintre Consiliul Superior al Magistraturii şi Consiliul de Mediere. în independenţa. realizarea unei selecţii adecvate a resurselor umane pentru funcţionarea corespunzătoare a sistemului judiciar. la data de 26 septembrie 2011. inclusiv prin recrutarea şi formarea iniţială la standarde de calitate şi exigenţă a viitorilor judecători şi procurori. Consiliul Superior al Magistraturii a semnat Protocolul de colaborare cu Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România. în spiritul deontologiei. Părţile acestui act bilateral şi-au propus să conlucreze pentru sporirea încrederii cetăţenilor în actul de justiţie. 6 au stabilit încheierea unor protocoale de cooperare şi colaborare similare şi cu facultăţile de drept din centrele universitare de tradiţie (Craiova. la data de 18 noiembrie 2011 a fost 31 . dar şi pentru identificarea unor soluţii de îmbunătăţire a dispoziţiilor legale care privesc domeniile de interes comun. al demnităţii. imparţialitatea şi profesionalismul magistraţilor. Astfel. imparţialitatea şi profesionismul magistraţilor şi. Acest protocol îşi manifestă preocuparea comună pentru îmbunătăţirea calităţii actului de justiţie. Sibiu şi Iaşi). sporirea credibilităţii celor două instituţii. În urma unor întâlniri şi dezbateri consecutive cu reprezentanţii Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii Bucureşti şi cu scopul evident de a asigura şi promova un învăţământ juridic superior de calitate. toleranţei şi respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. în independenţa. respectarea inamovibilităţii şi independenţei judecătorilor şi procurorilor şi a statutului acestora. În continuarea acestui demers membrii Comisiei nr. creşterea standardelor de calitate a învăţământului juridic. s-a insistat asupra demarării unei pregătiri comune a magistraţilor şi notarilor din perspectiva intrării în vigoare a noilor coduri. pentru informarea opiniei publice cu privire la rolul şi statutul mediatorilor. În fine. a avut loc ceremonia semnării Protocolului de colaborare convenit între Consiliul Superior al Magistraturii şi Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Bucureşti.Consecvent aceloraşi principii. creşterea încrederii opiniei publice în actul de justiţie. În conţinutul noului document se evidenţiază preocuparea comună pentru îmbunătăţirea calităţii actului de justiţie. în vederea îndeplinirii obiectivului comun al degrevării organelor judiciare de cauzele care pot fi soluţionate pe calea medierii. În vederea materializării obiectivelor urmărite la data de 30 iunie 2011.

Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România şi Asociaţiei Procurorilor din România au fost discutate o parte din problemele cu care se confruntă sistemul judiciar precum şi necesitatea îmbunătăţirii schemelor de personal din instanţe şi parchete raportat la volumul de activitate – în creştere în anul 2010. la data de 18 martie 2011 la sediul Consiliului Superior al Magistraturii şi la data de 8 aprilie 2011 la sediul Ministerului Justiţiei membrii Comisiei nr. Acesta va fi împărţit în trei mari categorii: personal judiciar. dar şi a condiţiilor de lucru precare evidenţiate în ultimul raport de bilanţ. la data de 21 decembrie 2011 a fost încheiat Protocolul de colaborare cu Facultatea de Drept din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. 32 . S-a evidenţiat din nou îngrijorarea participanţilor faţă de conţinutul proiectului de revizuire a Constituţiei ce modifică printre altele dispoziţiile art. pe de altă parte. Prin proiectul dezbătut se înfiinţează categoria grefierului judiciar care va avea competenţe administrative lărgite şi. cu privire la răspunderea disciplinară a magistraţilor. 6 au iniţiat şi organizat întâlniri cu organizaţiile sindicale ale personalului auxiliar de specialitate. 6 şi asociaţiile profesionale ale judecătorilor şi procurorilor. 303/2004.încheiat Protocolul de colaborare cu Facultatea de Ştiinţe Juridice şi Administrative din cadrul Universităţii din Craiova. dar şi restructurarea şi reformarea de substanţă a personalului auxiliar din instanţe şi parchete. dar şi faţă de propunerea ministrului justiţiei de modificare a Legii nr. Cu această ocazie. dar şi proiectul de modificare a Legii nr. precum şi atribuţiile acestuia. 133 referitoare la rolul şi structura Consiliului Superior al Magistraturii. introduce instituţia managerului de instanţă. în acelaşi timp. republicată. Cu această ocazie au fost dezbătute o serie de probleme punctuale privind condiţiile grele de lucru ale personalului auxiliar de specialitate şi îngrijorarea referitoare la sporirea atribuţiilor acestora în instanţe şi parchete. scopul declarat fiind îmbunătăţirea calităţii actului de justiţie şi creşterea încrederii opiniei publice în înfăptuirea actului de justiţie. personal de asistenţă şi personal tehnico – administrativ. cu modificările şi completările ulterioare.la data de 22 noiembrie 2011 a fost încheiat Protocolul de colaborare cu Facultatea de Drept „Simion Bărnuţiu” din cadrul Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu. preocuparea pentru îmbunătăţirea şi revizuirea nomenclatorului privind complexitatea cauzelor pe materii ce se înregistrează în instanţă. Ulterior. Cu scopul atingerii obiectivelor propuse la data de 11 martie 2011 a avut loc la sediul CSM o şedinţă de lucru între membrii Comisiei nr. Noua propunere legislativă mai are în vedere regândirea organizării Şcolii Naţionale de Grefieri. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea. jurisdicţionale în unele cauze judiciare în materie necontencioasă şi. în prezenţa reprezentanţilor Asociaţiei Magistraţilor din România.

dar şi pentru realizarea dezideratului comun de perfecţionare a pregătirii profesionale a magistraţilor şi inspectorilor de integritate. sărbătorind „Ziua Justiţiei” Comisia nr. 33 . pentru perfecţionarea standardelor privind respectarea şi consolidarea principiilor integrităţii şi responsabilităţii în activităţile care contribuie la asigurarea securităţii juridice. 6 a organizat „Ziua Uşilor Deschise”. elemente de organizare judiciară dar şi modul cum funcţionează Consiliul Superior al Magistraturii. În fine. Părţile au convenit. în limita competenţelor legale. printre altele. asupra identificării unor soluţii pentru îmbunătăţirea dispoziţiilor legale care privesc domeniile de interes comun.La data de 1 iulie 2011. la data de 21 decembrie 2011 la sediul Consiliului Superior al Magistraturii a fost încheiat Protocolul de colaborare cu Agenţia Naţională de Integritate. în sala Plenului. Scopul declarat al acestui protocol este acela al creşterii încrederii opiniei publice în sistemul judiciar şi sporirea credibilităţii Consiliului Superior al Magistraturii. Cu această ocazie unor grupe de studenţi ai Facultăţii de Drept din Bucureşti le-au fost prezentate.

34 . 90 din 3 februarie 2011. Adunările generale ale judecătorilor şi procurorilor s-au desfăşurat la data de 17 iunie 2011. Prin Hotărârea nr.39 din 22 iunie 2011 Senatul României a ales-o pe doamna Georgiana Camelia Iorgulescu ca cel de al doilea reprezentant al societăţii civile în Consiliul Superior al Magistraturii pentru un mandat de 6 ani. 43 din 22 decembrie 2010. lista finală cu judecătorii şi procurorii aleşi membri ai Consiliului Superior al Magistraturii. 44 din 7 septembrie 2011.prim procuror. s-a constatat că Hotărârea Senatului nr. De asemenea prin Hotărârea nr. 483 din 21 iulie 2011. prin Hotărârea nr. este neconstituţională. privind validarea membrilor aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii în alegerile din anul 2010. publicată în Monitorul Oficial al României nr. pentru un mandat de 6 ani. la data de 10 martie 2011.III. Astfel. fiind precedate de alegerile primare pentru desemnarea candidaţilor. Curtea de Apel Bucureşti Procurori: . pentru trei mandate vacante.Mona Maria PIVNICERU . au fost validaţi cei trei membri aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii. desfăşurate la data de 29 aprilie 2011. 125.judecător. astfel: Judecători: . Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a decis declanşarea procedurii alegerilor pentru cele trei mandate de membru devenite vacante. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie .Florentina GAVADIA .Alina Nicoleta GHICA – judecător. Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti Prin Hotărârea Senatului României nr. Având în vedere această decizie. 53 din 25 ianuarie 2011 a Curţii Constituţionale. Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a alcătuit şi a transmis Biroului permanent al Senatului României. prin Decizia nr. ALEGERILE ORGANIZATE PENTRU DESEMNAREA MEMBRILOR CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII În cursul anului 2011 s-a derulat procedura alegerii membrilor Consiliului Superior al Magistraturii.

din care 296 posturi vacante.1. MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE 1. .Evoluţia gradului de ocupare a posturilor de judecător şi procuror La începutul anului 2011 din totalul de 4516 posturi de judecător. erau ocupate 4081 posturi de judecător şi vacante 435 de posturi. măsurile iniţiate şi dezvoltate au urmărit. 1. în scopul creşterii calităţii actului de justiţie.121 de posturi la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. .1469 posturi la tribunale. din care 324 erau corespunzătoare funcţiilor de execuţie. iar 111 funcţiilor de conducere. reducerea numărului posturilor vacante şi asigurarea funcţionării corespunzătoare a instanţelor şi parchetelor. prin dezvoltarea componentei manageriale.IV. Procentul de ocupare a posturilor. al creşterii capacităţii de autoguvernare a instanţelor şi parchetelor.758 posturi la curţile de apel şi Curtea Militară de Apel. este prevăzut în graficul alăturat 35 . Strategia şi direcţiile de acţiune ale Consiliului Superior al Magistraturii pentru asigurarea resurselor necesare funcţionării instanţelor şi parchetelor În acord cu strategia elaborată de Consiliul Superior al Magistraturii privind gestionarea resurselor umane pe termen mediu. tribunale specializate (inclusiv instanţa militară). din care 109 posturi vacante. se prezenta astfel : . din care 13 posturi vacante. pe grade de jurisdicţie. A. Distribuţia posturilor de judecător. . preponderent. Managementul resurselor umane în sistemul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea – Gestiunea şi dinamica resurselor umane În realizarea direcţiei de acţiune privind eficientizarea activităţii şi performanţa judiciară a instanţelor şi parchetelor. pe grade de jurisdicţie.2168 posturi la judecătorii (inclusiv instanţele militare). asigurarea resurselor umane necesare şi echilibrarea încărcăturii/post în raport cu volumul de activitate au reprezentat obiective permanente ale Consiliului Superior al Magistraturii. din care 17 posturi vacante.

00% 20.C .O.J Curţi de apel Trib.00% 10.259 posturi la parchetele de pe lângă judecătorii şi parchetele militare de pe lângă tribunalele militare. la nivelul parchetelor. şi P.M.00% 0.I.00% 40.M P.00% 36 .T. Distribuţia posturilor vacante.J.M.C.T.00% 70.M.58% 89.00% 20. D.00% 70.00% 60.00% 40.T.128 posturi la parchetele de pe lângă tribunale şi Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul militar Teritorial. 50.C.43% 80.C.15% 81. din totalul de 2850 posturi de procuror erau vacante 481.00% 86.00% 60.T.00% 0.00% 30.07% 80. Şi P.A P.76 posturi la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.35% 90. .GRADUL DE O CUPARE A PO STURILO R DE JUDEC ĂTO R LA DATA DE 1 IANUARIE 2011 97.00% 80.T.M. se prezenta astfel : .00% 10.C.C. din care 311 erau corespunzătoare funcţiilor de execuţie.26% 100.18% 93.00% 30.A.00% 90. şi Secţia Parchetelor Militare .I.N.I.00% I. şi P.M.00% 86.00% La aceeaşi data.76% 92.18 posturi la Parchetele de pe lângă curţile de apel şi Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel.C.A. iar 170 funcţiilor de conducere (sunt incluse şi parchetele militare). . judecătorii 50. P. pe grade de jurisdicţie. GRADUL DE O C UPARE A PO STURILO R DE PRO CURO R LA ÎNCEPUTUL ANULUI 2011 100.J.00% P. şi D.

(1)-(4) din Legea 303/2004 În cursul anului 2011 a fost finalizată procedura de numire a candidaţilor declaraţi admişi la concursul de admitere în magistratură. aprobat prin Hotărârea nr. 1 din Legea nr. prin Hotărârea nr. absolvenţi ai Institutului Naţional al Magistraturii. iar ulterior se va efectua repartizarea candidaţilor pe posturile scoase la concurs. în anul 2011 a fost numit în funcţia de judecător un candidat de la concursul de admitere în magistratură organizat la data de 29. Ocuparea posturilor de execuţie vacante În cursul anului 2011. conform dispoziţiilor art. 152/2006 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii. Potrivit tabelului cu rezultatele după soluţionarea contestaţiilor. cu modificările şi completările ulterioare. organizat la data de 21 noiembrie 2010 (concurs aprobat prin Hotărârea nr. ocuparea posturilor de execuţie vacante s-a realizat prin următoarele modalităţi: • Repartizarea auditorilor de justiţie. În conformitate cu prevederile art. 303/2004. republicată. (1) din Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea concursului de admitere în magistratură (. 303/2004. Astfel au fost numite în funcţia de judecător la judecătorii 67 de persoane şi în funcţia de procuror la parchetele de pe lângă judecătorii 68 de persoane. au fost numiţi în funcţia de judecător stagiar un număr de 100 de auditori de justiţie şi în funcţia de procuror stagiar un număr de 91 de auditori de justiţie – promoţia 2011. pentru ocuparea a 20 de posturi de judecător la judecătorii şi a 20 de posturi de procuror la parchetele de pe lângă judecătorii. 437/2011 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii. în 37 . 829/2010 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii). 33 al. promoţia 2011 În acord cu prevederile Legii nr.. organizat la data de 13 noiembrie 2011. republicată.B. De asemenea. candidaţii admişi la proba scrisă au fost verificaţi sub aspectul bunei reputaţii şi s-a finalizat examinarea medicală. concursul fiind validat de Plenul Consiliului. În prezent este în curs de finalizare concursul de admitere în magistratură aprobat prin Hotărârea nr.33 alin. cu modificările şi completările ulterioare. au obţinut media necesară pentru a fi declaraţi admişi la proba scrisă 20 de candidaţi pentru funcţia de judecător şi 21 pentru funcţia de procuror.03.. 640/2011 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii. cu modificările şi completările ulterioare. în condiţiile art. urmând ca.). • Numirea în magistratură pe bază de concurs. 226 alin. Secţiile Consiliului să verifice îndeplinirea condiţiilor de către candidaţii declaraţi admişi.2009.

• Numirea. Ori de câte ori Consiliul Superior al Magistraturii a dispus numirea unor procurori în funcţia de judecător şi a unor judecători în funcţia de procuror. dat fiind că cererile de numire a procurorilor în funcţia de judecător şi a judecătorilor în funcţia de procuror se analizează. Cu toate acestea. În acord cu aceste prevederi legale. judecătorii şi procurorii stagiari sunt obligaţi să se prezinte la examenul de capacitate.ordinea descrescătoare a mediilor obţinute. 23 din Regulament. au urmat solicitări suplimentare de transfer. la satisfacerea propriilor opţiuni. 38 . În anul 2011. 30 alin. în termen de 15 zile libere de la publicarea acestora în Monitorul Oficial al României. după promovarea examenului de capacitate. cu modificările şi completările ulterioare. 25 alin. • Numirea în funcţia de judecător. în raport cu nevoile sistemului judiciar. la cerere. în principal. 303/2004. Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a analizat cererile formulate de procurori pentru numirea în funcţia de judecător. prin eliberarea din funcţie a 14 procurori şi numirea în funcţia de judecător şi eliberarea din funcţie a unui judecător şi numirea acestuia în funcţia de procuror. 1 coroborat cu art. precum şi cererile formulate de judecători pentru numirea în funcţia de procuror. 2 din Legea nr. conform dispoziţiilor art. Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a propus Preşedintelui României numirea candidaţilor care au promovat examenul de capacitate organizat în perioada 07 august – 10 decembrie 2010. candidaţii declaraţi admişi având dreptul. republicată. în funcţiile de judecător şi procuror. să-şi aleagă posturile. prin prisma interesului judecătorului sau procurorului solicitant. pe baza opţiunilor acestora. în ordinea mediilor. a procurorilor în funcţia de judecător şi a judecătorilor în funcţia de procuror Această procedură se constituie într-o modalitate complementară de ocupare a posturilor vacante la instanţe sau parchete. ajungându-se. a procurorilor care au optat în acest sens Potrivit art. în cursul anului 2011 a fost finalizată procedura declanşată în anul 2010. în final. Această apreciere este indusă de istoricul derulării acestei proceduri. printre aceştia regăsindu-se şi 29 de procurori care au optat pentru funcţia de judecător. nu întotdeauna corespunzătoare şi cerinţelor magistraţilor în cauză. Partea a III-a. după încheierea perioadei de stagiu. însă toate aceste solicitări au fost respinse.

• Reîncadrarea în funcţia de judecător şi procuror a foştilor judecători şi procurori În anul 2011. Plenul Consiliului Superior al Magistraturii nu a formulat nici o propunere de reîncadrare în funcţia de judecător. în anul 2011 au fost numiţi în funcţia de judecător la judecătorii. În acord cu datele prezentate mai sus. un număr de 160. un număr de 211 persoane. iar în funcţia de procuror la parchetele de pe lângă judecătorii. dinamica ocupării posturilor fiind prezentată în graficele alăturate: Modalităţi de ocupare a posturilor de judecător la judecătorii în cursul anului 2011 100 100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 68 43 judecători numire absolventi INM num ire din procuror 39 .

prin Hotărârea nr. Numirea judecătorilor şi procurorilor în funcţii de conducere C. în şedinţa din data de 12.M. După finalizarea acestui concurs.N. Plenul a aprobat organizarea unui nou concurs sau examen. Pentru ocuparea acestora şi a celor care s-au mai vacantat ulterior (în total 122 de funcţii). 40 . pentru ocuparea unui număr de 102 funcţii vacante de preşedinte şi vicepreşedinte la curţi de apel. în funcţiile de conducere începând cu data de 15. tribunale.1. numirea candidaţilor declaraţi admişi. Plenul a aprobat organizarea unui concurs sau examen în perioada 8 aprilie – 5 iulie 2011. în perioada 23 septembrie .2011 (cu excepţia funcţiilor de preşedinte şi vicepreşedinte la Tribunalul Ilfov. Secţia pentru judecători dispunând. 638/2011.07. pentru care numirea s-a dispus cu data începerii funcţionării Tribunalului Ilfov.07. s-au ocupat 64 de funcţii de conducere dintre cele scoase la concurs. tribunale specializate. prin Hotărârea nr. repartizaţi procurori numiti în urma promovării concursului de admitere în magistratură judecători numiţi. respectiv 1 noiembrie 2011).Modalităţi de ocupare a posturilor de procuror în anul 2011 100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 91 68 1 Absolvenţi I. curţi de apel şi Curtea Militară de Apel. la cerere.14 decembrie 2011. procurori C. 200/2011. tribunale. Numirea judecătorilor în funcţii de conducere • Numirea judecătorilor în funcţia de preşedinte şi vicepreşedinte La începutul anului 2011 erau vacante un număr de 70 de funcţii de conducere (preşedinte şi vicepreşedinte) la judecătorii. La acest concurs au fost înregistrate doar 69 de candidaturi.2011. Ca urmare a neocupării tuturor funcţiilor de conducere vacante la concursul arătat şi a expirării mandatelor în cursul anului 2011. tribunale specializate şi judecătorii.

respectiv preşedinte de secţie la judecătorii. începând cu data de 1 ianuarie 2012. numirea în celelalte funcţii de conducere. Pe baza datelor anterior prezentate rezultă că la ambele concursuri organizate în cursul anului 2011. În cursul anului 2011. republicată. cu posibilitatea reînvestirii. 303/2004 În conformitate cu dispoziţiile Legii nr. Numirea procurorilor în funcţii de conducere 41 . la propunerea preşedintelui instanţei. cu modificările şi completările ulterioare. 303/2004. altele decât cele de preşedinte şi vicepreşedinte de instanţă. în temeiul dispoziţiilor art. Conform procedurii speciale prevăzute de art. cu modificările şi completările ulterioare. de Consiliul Superior al Magistraturii. Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a analizat candidaturile depuse pentru numirea în funcţia de preşedinte al Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.După finalizarea acestui concurs/examen. 51 de funcţii de conducere. 53 din Legea nr. Gradul de ocupare prin concurs a funcţiilor de conduce re urmare concursurilor organizate la nive lul instanţe lor jude cătore şti în anul 2011 140 120 100 80 60 40 20 0 122 102 64 Concurs aprilie-iulie 2011 Posturi anunţate • 51 concurs septembriedecembrie 2011 Posturi ocupate Numirea judecătorilor în alte funcţii de conducere. fiind propusă în această funcţie doamna judecător Corina Jijie. au fost ocupate.2. a fost de aproximativ 50%. tribunale şi la curţile de apel se face pe o perioadă de 3 ani. în ceea ce priveşte funcţiile de conducere de la nivelul instanţelor judecătoreşti. o singură dată. Secţia pentru judecători a numit 65 de judecători în funcţii de preşedinte de secţie. republicată. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. gradul de ocupare. 48 alin. C. 9 din Legea nr.

prin Hotărârea nr. După finalizarea acestui concurs. Ca urmare a neocupării tuturor funcţiilor de conducere vacante la concursul arătat şi a expirării mandatelor în cursul anului 2011. 200/2011. în ceea ce priveşte funcţiile de conducere de la nivelul parchetelor.• Numirea procurorilor în funcţia de procuror general. s-au ocupat 68 de funcţii de conducere dintre cele menţionate. Plenul a aprobat organizarea unui concurs sau examen. gradul de ocupare. procuror general adjunct. în perioada 23 septembrie . procuror general adjunct. După finalizarea acestui concurs. pentru ocuparea unui număr de 123 funcţii vacante de procuror general. prin Hotărârea 638/2011. 42 . începând cu data de 15.2011.14 decembrie 2011. s-au ocupat 70 de funcţii de conducere dintre cele menţionate. prim procuror şi prim procuror adjunct). procuror general adjunct.07. a fost de aproximativ 50%. începând cu data de 1 ianuarie 2012. prim procuror şi prim procuror adjunct Pentru ocuparea celor 129 de funcţii de conducere vacante la parchete (procuror general. Plenul a aprobat organizarea unui concurs sau examen în perioada 08 aprilie – 05 iulie 2011. prim procuror şi prim procuror adjunct. Gradul de ocupare prin concurs a funcţiilor de conducere urmare concursurilor organizate la nivelul parchetelor în anul 2011 129 140 120 100 80 60 40 20 0 123 70 Concurs aprilie-iulie 2011 Posturi anunţate 68 concurs septembriedecembrie 2011 Posturi ocupate Pe baza datelor anterior prezentate rezultă că la ambele concursuri organizate în cursul anului 2011.

s-a dispus promovarea efectivă a 35 de procurori la parchetele de pe lângă tribunale şi 5 la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În cursul anului 2011. 92/2011. procuror general adjunct. La nivelul parchetelor de pe lângă tribunale gradul de promovabilitate a fost de 33. la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. altele decât cele de procuror general. prin Hotărârea nr. astfel încât la curţile de apel s-a organizat concurs pentru 14 posturi de judecător. republicată. procedura de promovare pentru Curtea de Apel Iaşi a fost suspendată. se face pe o perioadă de 3 ani. cu modificările şi completările ulterioare.33% iar la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost de 100%. 303/2004 În conformitate cu dispoziţiile Legii nr. D. 9 din Legea nr. Promovarea judecătorilor şi procurorilor în funcţii de execuţie In anul 2011. referitor la numirea în funcţii de conducere la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Direcţia Naţională Anticorupţie. prim procuror şi prim procuror adjunct. republicată. respectiv în funcţii de procurori şefi secţie. de Consiliul Superior al Magistraturii. procuror general adjunct. Pentru promovarea efectivă au fost scoase la concurs 88 de posturi de execuţie la instanţele judecătoreşti (73 de posturi la tribunale şi 15 posturi la curţile de apel) şi 110 la parchete (105 la parchetele de pe lângă tribunale şi 5 la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie). Secţia pentru procurori a numit 36 de procurori în alte funcţii de conducere decât cele de procuror general. Ulterior. numirea în celelalte funcţii de conducere. 43 . în temeiul dispoziţiilor art. prim procuror şi prim procuror adjunct. cu modificările şi completările ulterioare. organizarea unui concurs de promovare efectivă a judecătorilor şi procurorilor în funcţii de execuţie. o singură dată. Raportat la datele prezentate. iar la tribunale a fost de 79%. Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a aprobat. Conform procedurii speciale prevăzute de art. Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a dispus promovarea efectivă a 14 judecători la curţile de apel şi a 56 de judecători la tribunale. 303/2004. cu posibilitatea reînvestirii. la nivelul curţilor de apel gradul de promovabilitate şi de ocupare a posturilor scoase la concurs a fost de 100%. pentru 15 posturi de la tribunale anunţate la concurs nu s-au depus candidaturi. După finalizarea concursului. 54 din Legea nr.• Numirea procurorilor în alte funcţii de conducere. 49 alin. Pe de altă parte. Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a emis avize pentru 2 procurori. la data de 08 mai 2011. De asemenea. 303/2004.

303/2004. cu modificările şi completările ulterioare. dintre persoanele care au îndeplinit funcţia de judecător în ultimii 2 ani la tribunale sau curţi de apel. s-a dispus promovarea a încă 63 de judecători (21 la curţile de apel şi 42 la tribunale) şi 21 procurori (4 la parchetele de pe lângă tribunale şi 17 la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. 52 din Legea nr. În cursul anului 2011 nu a fost organizat concurs pentru promovarea judecătorilor şi procurorilor în funcţii de execuţie pe loc. prin valorificarea rezultatelor acestui examen. Gradul de ocupare a posturilor de judecător. nu au fost sancţionaţi disciplinar. ca urmare a concursului de promovare în funcţii de execuţie 73 80 56 60 posturi scoase la concurs 42 40 14 14 20 21 posturi ocupate ca urm are a concursului posturi ocupate prin valorificare 0 curţi de apel tribunale Gradul de ocupare a posturilor de procuror. ca urmare a concursului de promovare în funcţii de execuţie 105 120 100 posturi scoase la concurs 80 60 40 20 posturi ocupate ca urmare a concursului 35 5 5 17 4 posturi ocupate prin valorificare 0 Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie • parchete de pe lângă tribunale Promovarea în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Potrivit art. republicată. au obţinut calificativul "foarte bine" la ultima evaluare. promovarea în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se face de către Consiliul Superior al Magistraturii.Ulterior. s-au remarcat în activitatea profesională şi au o vechime în funcţia de judecător 44 .

respectiv pentru ocuparea a 7 posturi. iar Plenul dispune promovarea judecătorilor. ca urmare a două selecţii organizate de Consiliul Superior al Magistraturii în anul 2011.2011.866/28.52 alin. potrivit cărora Secţia pentru judecători examinează recomandările primite de la Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie privind numirea în funcţie a judecătorilor în cadrul Curţii.07. 366/13. publicată în Monitorul Oficial nr. republicată. c) raportat la art. pentru ocuparea a 15 posturi de judecător. Judecătorii care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 538/29. 326/2005. 1 din Legea nr. 40 lit. însoţite de un raport consultativ asupra promovării. cu modificările şi completările ulterioare. privind promovarea la instanţa supremă au fost modificate în mod semnficativ.2010.303/2004. Capitolul V ind. Aceste dispoziţii sunt completate de prevederile art. publicată în Monitorul Oficial al României nr.12.2006. aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 484/21.2011. cu modificările şi completările ulterioare îşi pot depune candidaturile pentru funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. prin Hotărârea Plenului nr. 1 – „Procedura de selecţie a candidaţilor pentru promovarea în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. 11 judecători. 303/2004. 35 lit. Pe baza prevederilor legale menţionate.1 din Legea nr. Curtea Constituţională a României a decis că dispoziţiile art. prin Decizia nr. în sensul introducerii unui nou capitol. la colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.12. în termen de 10 zile de la primire. Totodată. care le analizează şi le înaintează Consiliului Superior al Magistraturii. 925/27. 317/2004. însoţite de orice înscrisuri considerate relevante. a fost modificat şi completat Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii. c) din Legea nr. 303/2004. în termen de 30 de zile de la publicarea postului vacant. 300/2011. 45 . în cursul anului 2011 au fost promovaţi. În ceea ce priveşte procedura de selecţie a candidaţilor pentru funcţia de judecător la instanţa supremă.2011.sau procuror de cel puţin 12 ani (cu precizarea că. Noua procedură de selecţie a înlocuit procedura aprobată prin Hotărârea nr. republicată. a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.05.2011.11. 52 alin. Evidenţa posturilor vacante de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este publică şi disponibilă permanent pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. dispoziţiile din Legea nr. alţi 2 judecători au fost promovaţi ca urmare a finalizării unei proceduri declanşate în cursul anului 2010.07. în partea care condiţionează promovarea în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de îndeplinirea funcţiei de judecător în ultimii 2 ani sunt neconstituţionale). Prin Legea nr. în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. intrată în vigoare la data de 30.

E. de către Consiliul Superior al Magistraturii. prin demisie. cel puţin 5 ani. promovarea în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se face numai prin concurs organizat ori de câte ori este necesar. 3 persoane. JUDECĂTORI În cursul anului 2011. 1 judecător ca urmare a numirii în funcţia de procuror. în limita posturilor vacante. Efectiv. ca urmare a numirii în funcţia de judecător. Pot participa la concursul de promovare în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecătorii şi procurorii care au îndeplinit efectiv. au fost eliberaţi din funcţie 70 de judecători. nu au fost niciodată sancţionaţi disciplinar şi au o vechime în funcţia de judecător sau procuror de cel puţin 15 ani. E. Eliberări din funcţia de judecător şi procuror E. - 3 persoane.Astfel. din care 57 prin pensionare. începând cu data intrării în vigoare a Legii nr. - 8 persoane. prin demisie. 46 . ca urmare a numirii în funcţia de judecător. - 6 procurori. ca urmare a decesului unui judecător. ca urmare a aplicării sancţiunii disciplinare a excluderii din magistratură. PROCURORI În cursul anului 2011.1. Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a propus Preşedintelui României eliberarea din funcţie pentru următoarele motive: - 18 procurori. - 1 persoană ca urmare a numirii în funcția de procuror.2. prin Institutul Naţional al Magistraturii. Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a propus Preşedintelui României eliberarea din funcţia de judecător pentru următoarele motive: - 57 de persoane. după promovarea examenului de capacitate. funcţia de judecător la curtea de apel sau de procuror la parchetul de pe lângă curtea de apel ori la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Totodată. prin pensionare. - 29 procurori. 300/2011. prin decret al Preşedintelui României. ca urmare a aplicării sancţiunii disciplinare a excluderii din magistratură şi 1 persoană ca urmare a condamnării definitive. - 1 persoană ca urmare a condamnării definitive. în cursul acestui an s-a vacantat 1 post. prin pensionare. au obţinut calificativul "foarte bine" la ultimele 3 evaluări. - 14 procurori. 8 ca urmare a demsiei.

. . Curtea de Apel Bucureşti. Tribunalul Constanţa. în schemele instanţelor judecătoreşti sunt prevăzute 4544 de posturi de judecător.Totodată. Curtea de Apel Târgu Mureş.14 posturi la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. fără să fie însă evidenţiată o creştere a numărului posturilor ocupate. Ca urmare a valorificării tuturor procedurilor de ocupare a posturilor vacante. Tribunalul Vrancea. Tribunalul Bucureşti. republicată. La sfârşitul anului 2011 fondul de rezervă cuprinde 49 de posturi de judecător (1 post a 47 . . Judecătoria Cluj Napoca. Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti. 1341 din Legea nr. tribunale specializate (inclusiv instanţele militare). 225 sunt posturi de execuţie şi 114 funcţii de conducere. -2166 posturi la judecătorii (inclusiv instanţele militare). Diferenţa de posturi dintre intrările şi ieşirile din sistem intervenite în cursul anului 2011 este dată de ocuparea pe perioadă nedeterminată.230 posturi la judecătorii şi tribunalele militare. -770 de posturi la curţile de apel (inclusiv Curtea Militară de Apel). Curtea de Apel Ploieşti. Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti. cu modificările şi completările ulterioare. nefiind alocate efectiv posturi din fondul de rezervă. este de 339. Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti. 304/2004. -1487 posturi la tribunale. F. Tribunalul Iaşi. repartizate pe grade de jurisdicţie. a unora dintre posturile temporar vacante de la următoarele instanţe: Curtea de Apel Alba Iulia. repartizate astfel: -121 de posturi la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti. astfel: . Situaţia posturilor de judecător şi procuror la 31 decembrie 2011 La data de 01 ianuarie 2012.16 posturi la curţile de apel şi Curtea Militară de Apel. numărul posturilor de judecător vacante. în condiţiile art. Judecătoria Oradea şi Judecătoria Buftea.79 posturi la tribunale şi Tribunalul militar Teritorial. de execuţie şi de conducere. la aceeaşi dată. în cursul acestui an s-au vacantat 6 posturi prin deces. Curtea de Apel Cluj. Curtea de Apel Braşov. Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti. Această procedură a determinat creşterea numărului vacanţelor la instanţele de unde au plecat judecătorii care au ocupat posturile temporar vacante la instanţele mai sus menţionate. Din cele 339 de posturi vacante.

00% Curţi de apel 40.01.00% 10. 211 posturi de judecător. deşi – la acest nivel de jurisdicţie s-au ocupat.00% 0. la nivelul tuturor instanţelor.C.00% judecătorii 20. -260 de posturi la parchetele de pe lângă curţile de apel (inclusiv Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel). în perioada de referinţă.00% 94. în schemele parchetelor erau prevăzute 2902 de posturi de procuror.fost alocat Tribunalului Iaşi.43% 90.00% 80.00% 60. toate indisponibilizate.00% Trib.2012. tribunale specializate (inclusiv parchetele militare). repartizate astfel: -598 de posturi la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.J 50.00% I.2011-01. 657 posturi la parchetele de pe lângă tribunale. 30. însă spre instanţele de control judiciar. în prezent. înregistrat la nivelul sistemului judiciar s-a deplasat.00% La data de 01.2012.00% 70. judecătoriile continuând să înregistreze un deficit de 230 de posturi. numărul posturilor vacante reducându-se de la 435. GRADUL DE OCUPARE A POSTURILOR DE JUDECĂTOR LA DATA DE 01 IANUARIE 2012 98. Din datele prezentate se constată că. la 1 ianuarie 2011 la 339 la 1 ianuarie 2012. au intervenit modificări. fiind deja formulată soliciatre către Ministerul Justiţiei pentru restituire în vederea reîntregirii fondului de rezervă).01.01. 48 .43% 88. -1387 posturi la parchetele de pe lângă judecătorii (inclusiv parchetele militare). Plusul de 96 de magistraţi. în intervalul 01.C.49% 89.18% 100.

288 sunt posturi de execuţie şi 164 funcţii de conducere.44% 90.C.143 posturi la parchetele de pe lângă tribunale şi Parchetul militar de pe lângă Tribunalul militar Teritorial. cu modificările şi completările următoare.185 posturi la Parchetele de pe lângă judecătorii şi parchetele militare de pe lângă tribunalele militare.J 40. numărul posturilor de procuror vacante.00% P. magistraţii-asistenţi sunt numiţi şi promovaţi în funcţie de Consiliul Superior al Magistraturii. erau ocupate 81 şi vacante 4 posturi. . 66 alin. era de 452 (faţă de 481 posturi vacante la începutul anului 2011). 20. la începutul anului 2011.J.25 posturi la parchetele de pe lângă curţile de apel şi Parchetul de pe lângă Curtea Militară de Apel.C. republicată.00% G.T.00% 10.38% 78. Situaţia posturilor de magistrat asistent la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie În statul de funcţii şi de personal al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt prevăzute 85 de posturi de magistrat asistent din care.00% 60. repartizate pe grade de jurisdicţie. la data de 01 ianuarie 2012.00% P. astfel: .99 posturi la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. . din care unul aferent funcţiei de magistrat asistent şef al Secţiei civile şi de proprietate intelectuală.00% 70.00% P. P.00% 83. Din cele 452 de posturi vacante.A. . GRADUL DE OCUPARE A POSTURILOR DE PROCUROR LA DATA DE 01 ianuarie 2012 100. Potrivit dispoziţiilor art.23% 86.66% 80.00% 90. 49 . 2 din Legea nr.Ca urmare a valorificării tuturor procedurilor de ocupare a posturilor vacante.I. 30.00% 50.C. pe bază de concurs.00% 0. de execuţie şi de conducere. 303/2004.

din care unul aferent funcţiei de prim magistrat asistent. în vederea redistribuirii. - excluderea din analiză a instanţelor judecătoreşti la care încărcătura/schemă s-a situat cu mai mult de 100 de cauze peste/sub media la nivel naţional. 425/2011 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.În cursul anului 2011 a fost organizat un concurs pentru ocuparea a 2 posturi vacante de magistrat asistent. cu ignorarea dosarelor care. La 01 ianuarie 2012. motivat de alternanţele volumului de activitate înregistrat în fiecare din anii supuşi analizei. Continuarea procesului de redistribuire a posturilor de judecător şi procuror. cu luarea în calcul a trendului înregistrat în semestrul I/2011. În cursul acestui an‚ prin Hotărârea nr. Prin aceeaşi hotărâre s-a propus Ministerului Justiţiei suplimentarea numărului de posturi de judecător la nivelul unor curţi de apel şi tribunele. prin Hotărârea Plenului nr. celelalte posturi urmând a fi indisponibilizate la momentul vacantării. un număr de 5 posturi de judecător. 50 . prin ordin al ministrului justiţiei. erau ocupate 83 şi vacante 2 posturi. nu trebuiau înregistrate ca dosare distincte. 1. din cele 85 de posturi de magistrat asistent prevăzute în statul de funcţii şi de personal al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. precum şi două concursuri pentru ocuparea atât a postului vacant de magistrat asistent şef Secţia civilă şi de proprietate intelectuală (actuala Secţie I Civilă). 922/2011. Măsuri privind raţionalizarea instanţelor şi parchetelor Optimizarea volumului de activitate a instanţelor si parchetelor.2. în anul de referinţă fiind eliberat din funcţie un singur magistrat asistent. potrivit Hotărârii nr. în vederea suplimentării schemelor de funcţii şi de personal la 6 judecătorii care înregistrau cel mai mare deficit de posturi raportat la încărcătura/schemă înregistrată în perioada 2005 – 2010. reevaluarea şi optimizarea schemelor de personal a reprezentat şi în anul 2011 un obiectiv în permanenţă urmărit la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii. cât a funcţiei vacantate în această perioadă de magistrat asistent şef la Secţia de contencios administrativ şi fiscal. fiind ocupat un singur post. s-a avizat conform redistribuirea unui număr de 48 de posturi de judecător. Ulterior. pornind de la parametrii care definesc volumul de activitate şi gradul de încărcare a instanţelor şi având în vedere următoarele criterii de analiză: - raportarea la datele statistice aferente perioadei 2007 – 2010. 469/2011 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii s-a acordat aviz conform pentru redistribuirea a 12 posturi de judecător la nivelul judecătoriilor. Reorganizarea sistemului judiciar. Până în prezent au fost redistribuite.

2011. precum şi a celor care nu funcţionează. precum şi nr. Totodată. Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a acordat avizul conform pentru transferul posturilor de judecător/procuror. La acordarea avizului pentru redistribuirea posturilor s-a avut în vedere necesitatea echilibrării schemelor de personal la nivelul tuturor instanţelor judecătoreşti/parchetelor de pe lângă acestea. a fost stabilită noua competenţă teritorială pentru localităţile din circumscripţiile instanţelor care s-au desfiinţat. în 51 . - localităţile din circumscripţia Judecătoriei/Parchetului de pe lângă Judecătoria Bozovici trec în circumscripţia Judecătoriei Oraviţa. 868/2011 privind modificarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. - o parte din localităţile din circumscripţia Judecătoriei/Parchetului de pe lângă Judecătoria Murgeni trec în circumscripţia Judecătoriei Bârlad. din care doar 3 funcţionau.11. Legea privind desfiinţarea unor instanţe judecătoreşti şi a parchetelor de pe lângă acestea a avut ca temei şi concluziile şi propunerile analizei efectuate în cursul anului 2010 de grupul de lucru comun format din reprezentanţi ai Consiliului Superior al Magistraturii.- excluderea din analiză a judecătoriilor care au o schemă de cel mult 3 posturi de judecător. Pornind de la dispoziţiile legale invocate. care au funcţionat până la data de 1 noiembrie 2011. 739/2011. începând cu data de 01. Prin Hotărârea Guvernului nr. Murgeni şi Bozovici. în vederea reorganizării acestora. Ministerului Justiţiei şi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. cu valoare informativă şi propunerile Studiului de impact al noilor coduri. 1 din Legea nr. prin Hotărârile nr. 738/2011. În temeiul prevederilor art. această nouă analiză a luat în considerare. precum şi a posturilor de personal auxiliar. respectiv suplimentate. s-au desfiinţat 12 judecătorii şi parchetele de pe lângă acestea. având ca obiectiv analizarea situaţiei instanţelor şi parchetelor cu volum redus de activitate. respectiv 769/2011. respectiv nr. iar o parte trec în cirrcumscripţia Judecătoriei Huşi. numai în ceea ce priveşte instanţele incluse în categoria celor la care ar trebui reduse schemele (care au posturi vacante în prezent). - localităţile din circumscripţia Judecătoriei/Parchetului de pe lângă Judecătoria Şomcuta Mare trec în circumscripţia Judecătoriei Baia Mare. conex şi contractual de la cele trei instanţe/parchete desfiinţate. pentru păstrarea unui număr de judecători care să asigure soluţionarea incidentelor procedurale. 148/2011 privind desfiinţarea unor instanţe judecătoreşti şi a parchetelor de pe lângă acestea. 954/2011. respectiv Judecătoriile Şomcuta Mare. 337/1993 pentru stabilirea circumscripţiilor judecătorilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii.

în conformitate cu prevederile art. după caz desfiinţare sau suplimentare a completelor specializate la instanţele judecătoreşti.54/2011 numărul de posturi de procuror prevăzute pentru Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism a fost suplimentat cu 50 de posturi. data intrării în vigoare a noului Cod civil. prin ordin al ministrului justiţiei. Începând cu data de 1 octombrie 2011.39 din Legea nr. Cluj şi Mureş s-au reorganizat 52 . (1) din Legea nr. numărul posturilor de judecători a crescut de la 4516. 1. 798/2009 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii. a fost continuat procesul de redistribuire a posturilor de judecător. art. instanţă care a început să funcţioneze începând cu data de 1 noiembrie 2011. secţiile comerciale din cadrul tribunalelor şi curţilor de apel s-au reorganizat ca secţii civile ori. Urmare suplimentărilor dispuse. 226 din aceeaşi lege. prin hotărâri ale Consiliului Superior al Magistraturii.35 alin. începând cu data de 1 octombrie 2011. 225 alin. cu modificările şi completările ulterioare. Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a acordat avizul conform pentru punerea în funcţiune a Tribunalului Ilfov. Prin H.3 şi art. un post la nivelul tribunalelor şi un post la curţile de apel. după caz. la 4544 posturi de judecător. în anul 2011. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. aprobat prin Hotărârea nr.36 alin.special la cele care se confruntă în mod constant cu o încărcătură pe schemă situată cu mult peste media naţională. 1 raportat la art. De asemenea. în acord cu prevederile art.G. Înfiinţarea secţiilor şi completelor specializate ale instanţelor judecătoreşti În cursul anului 2011 a continuat procedura de înfiinţare. în temeiul prevederilor art. cu 10 posturi a numărului de posturi de judecător la Curtea de Apel Bucureşti şi cu 18 posturi de judecător la Tribunalul Bucureşti. De asemenea. la propunerea colegiilor de conducere ale instanţelor. au fost unificate cu secţiile civile existente.3. Un element cu impact semnificativ pentru resursele umane. Tribunalele comerciale Argeş. Prin Hotărârea nr.2. 676/2011. în cursul anului 2011. Astfel. au fost redistribuite. de către Ministerul Justiţiei. 228 alin. şi în cursul acestui an. 287/2009 privind Codul civil. 20 dintre acestea au fost preluate din schema de personal a Ministerului Public iar pentru restul de 30 de posturi s-a asigurat suplimentarea bugetului Ministerului Public.304/2004 republicată. l-a reprezentat suplimentarea.

concordat preventiv. Urmare acestor demersuri. • la un număr redus de instanţe s-a optat pentru reorganizarea secţiilor comerciale mixte existente la nivelul acestora. prin divizare. s-au constatat următoarele: • la majoritatea secţiilor comerciale existente la nivelul instanţelor a operat doar o redenumire a acestora. cu menţinerea funcţiilor de conducere şi continuarea mandatului pentru secţia rezultată din reorganizare. sunt. precum şi în alte materii. supusă reorganizării. a Secţiei comerciale şi de contencios administrativ şi fiscal a Tribunalului Timiş. • solicitările formulate de instanţe privind înfiinţarea/suplimentarea de complete specializate în materie de insolvenţă. competenţă şi componenţă. referitor la cea de-a doua secţie s-a propus Ministerului Justiţiei înfiinţarea funcţiilor de preşedinte de secţie şi a celor de grefier şef secţie. fiind înfiinţată o secţie civilă unică. prin divizarea în două secţii distincte şi menţinerea mandatului actualului preşedinte al secţiei mixte pentru una dintre cele două secţii nou înfiinţate. societăţi comerciale. la care funcţionau secţii mixte care soluţionau cauze în materie comercială. operând prin urmare o redenumire a secţiei mixte. în raport cu cererile şi argumentele concrete invocate. analizate în mod distinct. urmând ca secţiile să funcţioneze efectiv după clarificarea situaţiei acestor posturi. prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii. În ceea ce priveşte înfiinţarea celorlalte secţii specializate. păstrându-se actuala organizare. • la un număr relativ redus de instanţe (Curtea de Apel Iaşi şi Tribunalul Arad). la propunerea colegiilor de conducere ale instanţelor. corelativ cu menţinerea funcţiilor de conducere aferente Secţiei civile astfel reorganizate. fiind aprobate următoarele măsuri: - a fost admisă propunerea Curţii de Apel Bucureşti de schimbare a denumirii Secţiei a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie a acestei instanţe. cu desfiinţarea corespunzătoare a funcţiilor de preşedinte şi grefier şef ale Secţiei comerciale. procesul a continuat la nivelul instanţelor. cauzele comerciale au fost preluate de secţiile civile existente. secţiile comerciale au fost unificate cu secţiile civile. care a preluat şi cauzele de natură comercială. în continuare. • la alte instanţe. cu modificarea corespunzătoare a competenţei şi menţinerea funcţiilor de conducere şi continuarea mandatului pentru secţia rezultată din reorganizare. în Secţia a II-a penală.ca tribunale specializate. - a fost admisă propunerea Tribunalului Timiş de reorganizare. în sensul desfiinţării acesteia şi înfiinţării a două secţii distincte: Secţia comercială şi de insolvenţă şi 53 .

s-a trecut la cuplarea Modulului statistic de aplicaţia de bază Ecris la nivelul tuturor instanţelor naţionale.Secţia de contencios administrativ şi fiscal. începând cu data de 01. începând cu data de 01. în acord cu punctul de vedere axprimat de conducerea acestei instanţe.09. începând cu data de 01.2011. 961/2011 a Secţiei pentru judecători s-a dispus înfiinţarea celei de-a doua secţii civile la Judecătoria Timişoara. în prima jumătate a anului. în vederea conştientizării nevoii de a se lucra într-un mod complet şi ordonat în cadrul aplicaţiei de bază Ecris 4.01. începând cu data de 01.000 de ore de muncă. eforturile Biroului de statistică judiciară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii au fost canalizate în vederea implementării cu succes a Modulului statistic Ecris. Au fost transmise de asemenea. pentru ca rezultatele statistice obţinute să fie cele aşteptate. urmând ca secţiile să funcţioneze efectiv după clarificarea situaţiei posturilor de preşedinţi de secţie şi a celor de grefieri şefi secţie. urmată de reorganizarea corespunzătoare a Secţiei civile şi pentru cauze cu minori şi familie. Biroul de statistică a purtat un dialog constant cu toate instanţele.4. inclusiv Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În cea de-a doua jumătate a anului. sub denumirea de Secţia I civilă.2011. în sensul reunirii acestora sub denumirea „Secţia civilă”. - a fost admisă propunerea Curţii de Apel Ploieşti privind reorganizarea Secţiei civile şi pentru cauze cu minori şi de familie şi a Secţiei pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale din cadrul Curţii de Apel Suceava. Din acel moment.2012. prin Hotărârea nr. a fost finalizată ultima fază de testare a aplicaţiei. Atribuţiile Consiliului Superior al Magistraturii în domeniul statisticii judiciare În anul 2011. 1. - a fost admisă propunerea Curţii de Apel Craiova privind unificarea.01. în peste 1.2011. toate rapoartele statistice au fost populate cu informaţii referitoare la dosare în mod retroactiv. a Secţiei I civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie şi a Secţiei a II-a civilă şi pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale din cadrul Curţii de Apel Craiova. o serie de îndrumări către preşedinţii instanţelor sau către birourile de 54 . împreună cu Direcţia Tehnologia Informaţiei din cadrul Ministerului Justiţiei şi cu informaticieni din cadrul instanţelor. În luna iulie 2011. pe lângă activităţile obişnuite. În acest sens. De asemenea. - a fost admisă propunerea Curţii de Apel Ploieşti privind desfiinţarea Secţiei pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale a Curţii de Apel Ploieşti. în fiecare zi acumulându-se noi date pe măsură ce stocul de dosare urma să fie eliminat.09.

publicarea declaraţiilor pe site-ul instituţiei.5. un manual complet de statistică. 6. Pe rolul Plenului Consiliului Superior al Magistraturii se află propunerea de decuplare treaptată a instanţelor de la programul actual de colectare a datelor statistice denumit ABAC judiciar.M. toate instanţele să beneficieze de o statistică reală. a contribuit şi la realizarea rapoartelor privind starea justiţiei precum şi la proiectul de redistribuire a unor posturi în cadrul instanţelor judecătoreşti. 1 alin. 31 şi 36 teza a doua din Legea nr. Biroul de statistică judiciară a pus la dispoziţia judecătorilor şi grefierilor. 176/2010. pentru modificarea şi completarea Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice. organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate. Alături de eforturile privind implementarea modulului menţionat. 2 lit. 55 . Biroul statistic din cadrul C. funcţionarii publici. însoţită de punctele de vedere ale acestora. care administrează sau implementează programe ori proiecte finanţate din fonduri externe sau din fonduri bugetare. 1 pct. 7. e) şi lit. prelucrarea acestora. 5 alin. act normativ care a intrat în vigoare la data de 05 septembrie 2010. astfel încât. inclusiv personalul angajat cu contract individual de muncă. din aparatul propriu. asistenţi judiciari. procurori. precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative (.informatică ale acestora asupra modului de lucru. personalul cu funcţii de conducere şi de control. Atribuţiile instituite în sarcina Consiliului Superior al Magistraturii în domeniul gestiunii declaraţiilor de avere şi de interese ale judecătorilor. eliberarea dovezilor de primire corespunzătoare. magistraţi – asistenţi.S. judecători. diferit de cel al aplicaţiei de bază Ecris. neafectată în vreun fel de un potenţial mod defectuos de lucru. 144/2007 privind înfiinţarea. primele care urmează să îşi susţină întreaga statistică pe Modulul statistic Ecris fiind curţile de apel şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. stabilite prin lege În cursul anului 2011 s-a continuat aplicarea dispoziţiilor Legii nr. În acelaşi sens. i) coroborate cu dispoziţiile art. personalul asimilat judecătorilor şi procurorilor. Conform dispoziţiilor art. precum şi lista definitivă cu persoanele care nu au depus declaraţiile în termenul legal. procurorilor şi altor categorii de personal. În baza reglementărilor cuprinse în actele sus amintite. 1. personalul responsabil la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii cu gestiunea declaraţiilor de avere şi de interese a asigurat primirea şi înregistrarea acestor declaraţii în registrele speciale. transmiterea către Agenţia Naţională de Integritate a copiilor certificate a declaraţiilor. Consiliul Superior al Magistraturii gestionează declaraţiile de avere şi declaraţiile de interese depuse de către: membrii Consiliului.

cu modificările şi completările ulterioare. este de menţionat că. în termen. a acestora de către majoritatea persoanelor care au această obligaţie legală. precum şi depunerea. raportat la numărul mare de persoane care depun aceste declaraţii la Consiliul (respectiv. la solicitarea persoanelor care au obligaţia depunerii declaraţiilor de avere şi de interese.U. conflictele de interese şi incompatibilităţile. dintre care 75 de posturi de grefier la instanţele judecătoreşti şi 30 de posturi de grefier la unităţile de parchet.ro). 1. nr.De asemenea. 567/2004 republicată. pentru a veni în sprijinul personalului din sistemul judiciar şi în vederea asigurării unui mod de completare unitar a declaraţiilor. În această perioadă. Ocuparea posturilor vacante de grefieri Recrutarea personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi parchetelor de pe lângă acestea s-a realizat şi în cursul anului 2011 prin intermediul concursului organizat de Consiliul Superior al Magistraturii. În acest mod au fost ocupate un număr de 105 posturi de grefier cu studii superioare juridice. completarea corectă a rubricilor formularelor şi depunerea în termen a acestora. în cursul acestui an s-au acordat avize de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii pentru ocuparea a 109 posturi vacante de grefier la nivelul tuturor celor 15 curţi de apel şi pentru 20 posturi vacante de grefier la parchete. elaborat de către Agenţia Naţională de Integritate în cooperare cu Societatea Academică din România. au fost emise o serie de circulare către instanţe. consultarea „Ghidului de completare al declaraţiilor de avere şi de interese”. Având în vedere toate aceste măsuri dispuse de către Consiliul Superior al Magistraturii. ca efect al dispoziţiilor O. s-a asigurat consultanţă (inclusiv telefonic) referitor la conţinutul şi aplicarea noilor prevederi privind declararea averilor. la data de 4 septembrie 2011. În cursul anului 2011 ocuparea posturilor vacante de grefier prin concursuri organizate la nivelul curţilor de apel şi al parchetelor de pe lângă acestea. 22 din actul normativ invocat mai sus.6. cu modificările şi completările ulterioare. posibilitatea descărcării de pe site-ul Consiliului a formularelor declaraţiilor de avere şi de interese. faţă de anii anteriori. prin Şcoala Naţională de Grefieri. conform art. a fost restrânsă. precum şi a site-ul Agenţiei Naţionale de Integritate (wwwintegritate. 36 din Legea nr. în condiţiile art. parchete şi instituţiile aflate în coordonarea Consiliului Superior al Magistraturii privind informarea referitoare la noile reglementări. Cu toate acestea. o îmbunătăţire a modului de completare a declaraţiilor de avere şi de interese. 34/2009. un număr de 13000 .14000 de declaraţii anual). 56 . s-a constatat.G.

57 . CEDO. fiind stabilită însă o nouă ordine de prioritate. la propunerea Consiliului ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii. republicată. 317/2004. • aprobarea. asigurarea pregătirii judecătorilor şi procurorilor admişi în magistratură în condiţiile art. anuală. a tematicii activităţilor de formare continuă descentralizată organizate în cadrul fiecărei curţi de apel şi în cadrul fiecărui parchet de pe lângă curtea de apel. a programului de formare continuă a judecătorilor şi procurorilor. 2.pregătirea magistraţilor în privinţa modificărilor legislative majore din sistemul legal românesc aduse de intrarea în vigoare a noilor coduri civil. în principal prin: • aprobarea. Atribuţiile Consiliului Superior al Magistraturii în domeniul formării profesionale a judecătorilor şi procurorilor. precum şi a personalului auxiliar de specialitate. 5. de procedură civilă şi de procedură penală. Coordonarea Institutului Naţional al Magistraturii şi a Şcolii Naţionale de Grefieri Formarea profesională a judecătorilor şi procurorilor În virtutea competenţelor conferite de dispoziţiile Legii nr. Întărirea cooperării europene şi regionale. 4. cooperare judiciară internaţională în materie civilă şi penală.7. cu modificările şi completările ulterioare şi ale Legii nr. unificarea practicii judiciare în cadrul formării specializate a magistraţilor. A. Implicarea judecătorilor şi procurorilor în dezvoltarea politicilor publice în justiţie. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. asigurarea unei formări axate pe specializarea judecătorilor şi procurorilor. • aprobarea. anuală. penal.1. la propunerea Consiliului ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii. 33 din Legea nr. 3. a programului de formare profesională a auditorilor de justiţie. 6. cu modificările şi completările ulterioare. anuală.1. respectiv: 1. la propunerea Consiliului ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii. pregătirea magistraţilor în domeniul dreptului european: drept UE. Formarea profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor Principalele obiective ale formării profesionale continue pentru anul 2011 (organizată la nivel centralizat şi descentralizat) au fost cele care s-au regăsit şi în programele de formare anterioare. în concordanţă cu nevoile sistemului judiciar. Consiliul Superior al Magistraturii coordonează activitatea de formare profesională iniţială şi continuă organizată de către Institutul Naţional al Magistraturii. republicată. 303/2004. dezvoltarea abilităţilor non-juridice specifice profesiei de magistrat prin crearea unei punţi de comunicare eficiente între magistraţi şi societate.

Dintre acestea. S-a apreciat că obiectivele de formare propuse răspund obligaţiilor de formare profesională prevăzute în documentele strategice care conţin obligaţii asumate de către Consiliul Superior al Magistraturii sub aspectul formării profesionale rezultate din rapoartele de monitorizare ale Comisiei Europene.Programul de formare profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor pentru anul 2011 a fost aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 202/2010. formare specializată . dreptul muncii şi al asigurărilor sociale. respectarea domeniilor de formare prevăzute de documentele interne şi internaţionale. Pentru realizarea obiectivelor specifice au fost prevăzute ca domenii obligatorii de formare în anul 2011: • INSTANŢE: formare în domeniul coduri. 2. unificarea practicii judiciare. precum şi din analiza documentelor. drept administrativ. 33 din Legea nr. drept penal. contextul naţional şi internaţional creat de integrarea României în Uniunea Europeană. prin Hotărârea Plenului Consiliului nr. combaterea 58 . justiţie pentru minori. Legea nr. legile şi regulamentele conţinând prevederi referitoare la pregătirea profesională continuă a magistraţilor. 4. Pentru magistraţii recrutaţi în condiţiile art. drept comercial. drept financiar-fiscal. 3. 5. 93/3 martie 2011. drept comunitar şi CEDO. Structura obiectivelor programului au fost conturată pe următoarele direcţii de acţiune: 1.sau ca urmare a raportului de tara) la care au participat 5184 de magistraţi. În cursul anului 2011 INM a organizat 189 de seminarii de formare continuă (iniţial au fost aprobate 144 însă programul de formare continuă a fost completat pe parcursul anului cu o serie de seminarii şi programe în domenii în care s-a observat o nevoie imediata de formare. 202/2010. asigurarea unei formări conforme cu specializarea magistratului şi corespunzătoare întrutotul nevoilor reale de formare existente în rândul judecătorilor sau procurorilor.drept civil. drept procesual penal. în special ca urmare intrării în vigoare a Noului Cod civil – 19 seminarii . 303/2004 au fost organizate 6 sesiuni de formare cu o durată de 4 săptămâni fiecare la care au participat 128 de magistraţi. Programul de formare continuă descentralizată pentru anul 2010 a fost aprobat odată cu programul de formare continuă centralizată. la propunerea Consiliului ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii. studiilor sau rapoartelor internaţionale referitoare la sistemul judiciar ori formarea profesională a judecătorilor şi procurorilor. 93/3 martie 2010. 170 au fost organizate din fonduri bugetare şi 19 din fonduri extrabugetare. practică neunitară. drept procesual civil. cooperare judiciară internaţională. asigurarea formării magistraţilor în materia noilor coduri şi a Legii nr.

641/08. metodologia actului de justiţie.01.relaţii publice şi relaţii cu mass-media. dezvoltare personal. Legea nr. metodologia actului de justiţie. În acest context. A. abilităţi non juridice . transparenţa actului de justiţie . Formarea profesională iniţială a auditorilor de justiţie Formarea iniţială în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii în anul 2010 . limbi străine.relaţii publice şi relaţii cu mass-media. 59 . formarea formatorilor şi a membrilor comisiilor de evaluare. Se remarcă faptul că principalul obiectiv al programului l-a reprezentat pregătirea magistraţilor în privinţa modificărilor legislative majore din sistemul legal românesc aduse de intrarea în vigoare a noilor coduri.2011. IT. criminologie. protecţia drepturilor de proprietate intelectuală drept comercial. criminalitate informatică. Infracţiuni prevăzute în legi speciale.61/27. management judiciar.corupţiei/ criminalitate economico-financiară. CSM a demarat Proiectul „Vin codurile!” care şi-a propus atingerea a două obiective: unul principal – pregătirea cunoaşterii şi implementarea noilor coduri de către toţi profesioniştii dreptului şi unul secundar – cunoaşterea legislaţiei fundamentale de către populaţie dar mai ales de către justiţiabili. formare specializată .2.202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor (6 ore pentru modificările aduse Codului de procedura civila si 6 ore pentru modificările aduse Codului de procedură penală). în vederea însuşirii dispoziţiilor Legii nr. prin completarea acestuia cu un număr total de 12 ore de prelegeri. Prin Hotărârea Plenului nr. management judiciar. IT.drept penal. în cursul anului 2011. combaterea corupţiei/ criminalitate economico-financiară. • PARCHETE: formare în domeniul coduri. formarea formatorilor şi a membrilor comisiilor de evaluare. 202/2010. cooperare judiciară internaţională/drept comunitar .2010.2011 s-a realizat în baza Programului de formare profesională a auditorilor de justiţie pentru anul 2010 – 2011 (Planul de învăţământ pentru anul I.07. transparenţa actului de justiţie .comunicare interpersonală şi organizaţională. CEDO. Consiliul Superior al Magistraturii a aprobat propunerea Institutului Naţional al Magistraturii de modificare a Programului de stagiu al auditorilor de justiţie – anul II pentru anul universitar 2010-2011. abilităţi non juridice . dezvoltare personal. precum şi Programele de stagiu pentru anul II) care a fost aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. justiţie pentru minori. criminalistică. limbi străine.comunicare interpersonală şi organizaţională. drept procesual penal.

în principal prin: • aprobarea. precum şi lista tutorilor de practică pentru formare iniţială pentru anul universitar 2010 . la propunerea Colegiului de conducere al Şcolii Naţionale de Grefieri. anuală.2011 au fost aprobate prin Hotărârea Plenului nr. a programului de formare profesională iniţială a cursanţilor Şcolii. • aprobarea.17 iunie 2011. B. aplicabil auditorilor de justiţie admişi la Institutul Naţional al Magistraturii în sesiunea ianuarie – februarie 2011.1.2011 s-a desfăşurat în perioada 17 mai . la propunerea Colegiului de conducere al Şcolii Naţionale de Grefieri. 567/2004.Formarea profesională a personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea În virtutea competenţelor conferite de dispoziţiile Legii nr. anuală. Examenul de absolvire pentru absolvenţii promoţiei 2009 . prin susţinerea unor probe scrise cu caracter teoretic şi practic. 317/2004. Consiliul Superior al Magistraturii coordonează activitatea de formare profesională iniţială şi continuă a personalului auxiliar de la instanţe şi de la parchetele de pe lângă acestea organizată de către Şcoala Naţională de Grefieri.Prin Hotărârea Plenului nr. republicată. pentru anul universitar 2011. cu modificările şi completările ulterioare şi ale Legii nr. B. promoţia 2009-2011 s-a dispus prin Hotărârea Plenului Consiliului nr. cu modificările şi completările ulterioare. Consiliul Superior al Magistraturii a aprobat Planul de învăţământ pentru anul I de studii. • numirea personalului de instruire al Şcolii.2011. Formarea iniţială a personalului auxiliar de specialitate 60 . drept penal şi drept procesual penal şi organizare judiciară.2011.01. 642/08 iulie 2010. Lista formatorilor pentru formarea iniţială pentru anul universitar 2010 . Repartizarea pe posturile de judecători şi procurori stagiari a absolvenţilor Institutului Naţional al Magistraturii. la disciplinele drept civil şi drept procesual civil.62/27. 437/30 iunie 2011 fiind numiţi în funcţia de judecător stagiar 100 de absolvenţi şi în funcţia de procuror stagiar 91 de absolvenţi. a programului de formare continuă a personalului auxiliar de la instanţele judecătoreşti şi de la parchetele de pe lângă acestea. la propunerea Colegiului de conducere al Şcolii Naţionale de Grefieri.

Formarea profesională iniţială organizată de Şcoala Naţională de Grefieri în temeiul Legii nr.
567/2004 a continuat să aibă în vedere, pentru anul şcolar 2011 - 2012, exclusiv grefierii cu studii
superioare juridice, pentru o durată a studiilor de 6 luni.
Pentru anul şcolar 2011-2012, Consiliul Superior al Magistraturii a aprobat organizarea
concursului de admitere la Şcoala Naţională de Grefieri la data de 4 septembrie 2011, pentru un
număr de 105 de locuri, din care 75 de locuri pentru grefierii de instanţe şi 30 locuri pentru grefierii de
parchete, formarea iniţială urmând a se desfăşura în mod specializat, ca şi în anii precedenţi, pentru
grefierii care îşi vor desfăşura activitatea în cadrul instanţelor, respectiv pentru grefierii care îşi vor
desfăşura activitatea în cadrul parchetelor.
La propunerea Şcolii Naţionale de Grefieri au fost aprobate, prin hotărâri ale Plenului
Consiliului Superior al Magistraturii, Structura anului şcolar 2011-2012, precum şi Planul de
învăţământ pentru anul 2011 – 2012 – specializarea grefieri pentru instanţe şi Planul de învăţământ
pentru anul 2011 - 2012 – specializarea grefieri pentru parchete reţeaua de formatori (personal de
instruire) a Şcolii Naţionale de Grefieri pentru formarea iniţială în anul şcolar 2011-2012.
B.2. Formarea profesională continuă a personalului auxiliar de specialitate
Programul de formare continuă a grefierilor din cadrul instanţelor judecătoreşti şi
parchetelor de pe lângă acestea pentru anul 2011 a fost aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului
Superior al Magistraturii nr.1194/16 decembrie 2010, fiind completat prin Hotărârea Plenului
Consiliului Superior al Magistraturii nr. 533/18 august 2011 iar reţeaua de formatori a Şcolii Naţionale
de Grefieri pentru formare continuă în anul 2011 a fost aprobată prin Hotărârea Plenului nr. 1193/16
decembrie 2010.
Calendarul de formare continuă a grefierilor pentru anul 2011 a cuprins 106 acţiuni de formare
continuă organizate de Şcoala Naţională de Grefieri în cadrul celor 4 centre regionale de pregătire
(Bârlad, Amara, Sovata şi Giroc) şi un număr de 4 seminarii desfăşurate în forma învăţământului la
distanţă (e-learning) în domeniile drept civil, drept procesual civil, drept comunitar la care se adaugă
câte un seminar de drept procesual civil şi unul de drept procesual penal, desfăşurate în forma
învăţământului la distanţă, ambele adresate grefierilor recrutaţi în mod direct, în anul 2010.
În cadrul programului de formare continuă pentru anul 2011 au fost păstrate disciplinele
abordate şi în anul anterior, cu unele modificări în ceea ce priveşte temele propuse, avându-se în
vedere modificările aduse prin dispoziţiile Legii nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea
soluţionării proceselor, dar şi intrarea în vigoare a noilor coduri.

61

Prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr.1026/20 decembrie 2011 a fost
aprobat programul de formare continuă a personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor
judecătoreşti şi parchetelor pentru anul 2012.

1.8. Atribuţiile Consiliului Superior al Magistraturii în domeniul evaluării activităţii
profesionale a judecătorilor şi procurorilor

Preocupările Consiliului Superior al Magistraturii pentru eficientizarea actualului cadru privind
evaluarea profesională a judecătorilor şi procurorilor au continuat şi în anul 2011.
În cursul anului 2011 s-a derulat o nouă etapă a procesului de evaluare a activităţii profesionale
a judecătorilor şi procurorilor desfăşurată în perioada 01.01.2008-31.12.2010.
În acest scop, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii a adresat membrilor Comisiilor
de evaluare din cadrul instanţelor şi parchetelor o recomandare de abordare a problemei evaluării
magistraţilor cu maximă obiectivitate precum şi de asumare a responsabilităţii rezultatelor evaluării,
astfel încât rezultatul final să reflecte starea de fapt reală a sistemului judiciar, demersuri absolut
necesare pentru restabilirea imaginii şi credibilităţii sistemului judiciar.
În vederea unificării modalităţii efective de realizare a evaluării activităţii profesionale a
magistraţilor, coordonatorul Comisiei 3 - Eficientizarea activităţii şi performanţa judiciară a
instanţelor şi parchetelor împreună cu conducerea Institutului Naţional al Magistraturii a organizat o
întâlnire de lucru cu toţi formatorii în domeniul evaluării.
Problema evaluării activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor s-a aflat în atenţia
acestei comisii, fiind dezbătută propunerea de modificare a Legii 303/2004 privind statutul
judecătorilor şi procurorilor, cu privire la evaluarea activităţii profesionale a magistraţilor, avându-se
în vedere următoarele principii:

evaluarea magistraţilor din cadrul curţilor de apel şi parchetelor de pe lângă acestea şi din
circumscripţia acestora se va realiza de către o comisie de la nivelul curţii de apel, respectiv de
la nivelul parchetului de pe lângă curtea de apel;

evaluarea se va realiza la momentul participării la concursurile de promovare în funcţii de
execuţie (atât pe loc cât şi efectiv) şi funcţii de conducere;

evaluarea se va realiza şi la momentul trecerii unei perioade de 5 ani de la ultima evaluare, în
cazuri în care magistraţii nu participă la concursuri de promovare.

posibilitatea magistraţilor de a participa la concursurile de promovare având atât calificativul
„foarte bine” cât şi „bine”;
62

realizarea unei evaluări anuale a sistemului, care completează evaluările individuale;

promovarea magistraţilor în funcţii de execuţie se va realiza pe baza rezultatelor obţinute la
evaluare şi probele scrise cu caracter practic din cadrul concursului de promovare.
2. Managementul resurselor umane în aparatul propriu al Consiliului Superior al

Magistraturii
2.1. Dimensionarea aparatului propriu al Consiliului Superior al Magistraturii în raport cu
atribuţiile pe care le exercită
Structura organizatorică a aparatului propriu al Consiliului Superior al Magistraturii cuprinde un
număr de 275 de posturi.
Prin legea bugetului de stat pe anul 2011 au fost finanţate pentru Consiliul Superior al
Magistraturii un număr de 260 de posturi care au fost repartizate astfel:
-

1 post de preşedinte;

-

1 post de vicepreşedinte;

-

12 posturi de membru al Consiliului Superior al Magistraturii;

-

246 posturi pentru aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii.

În raport cu natura funcţiilor şi cu modificările survenite în structura organizatorică a aparatului
propriu al Consiliului Superior al Magistraturii, în cursul anului 2011, situaţia posturilor din aparatul
propriu al Consiliului Superior al Magistraturii, se prezintă astfel:
Posturi aprobate la

Posturi aprobate la

01.01.2011
53 (3)
75 (21)

30.12.2011
53 (3)
76 (21)

conducere)
Funcţii publice, din care:

44

44

- clasa I (studii superioare) de conducere

4

4

- clasa I – stuii superioare

35

39

- clasa III – studii medii
Personal contractual:

5
103

1
102

- consilier al preşedintelui

1

3

- consilier pentru afaceri europene

5

5

- consilier (din care de conducere)

31 (3)

31 (3)

Natura funcţiei
Inspector (din care de conducere)
Personal de specialitate juridică

asimilat

judecătorilor

care

şi

procurorilor

(din

de

a) funcţii specifice

63

ocuparea prin concurs sau examen a posturilor vacante din autorităţile şi instituţiile publice este suspendată. muncitor calificat. nr.consilier juridic 0 3 . 64 . Potrivit art.. numai în condiţiile încadrării în cheltuielile de personal aprobate prin buget.U.U. 1 din O. precum şi pentru aplicarea unitară a dispoziţiilor legale. al îndeplinirii obligaţiilor fiscale şi al funcţionării optime a instituţiilor statului. 34/2009.U. prin derogare de la prevederile art. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale. 35/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul realizării programelor de interes public sau social. nr. finanţate prin legea bugetului de stat. nr. fiind posibilă doar ocuparea unui procent de maxim 15% din totalul posturilor ce s-au vacantat după data intrării în vigoare a O. cu modificările şi completările ulterioare. şofer) TOTAL Situaţia posturi din cadrul aparatului propriu al Consiliului Superior al Magistraturii în raport cu natura funcţiilor decem brie 2011 19% 37% 28% Inspector 16% Personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor Funcţii publice Personal contractual În conformitate cu prevederile art. din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pot fi ocupate prin examen sau concurs în condiţiile legii.G.U. posturile vacante de specialitate juridică. 34/2009 cu modificările şi completările ulterioare. 22 din O.G.referent 23 21 .G.referent (studii superioare de scurtă durată) 1 1 . 22 din O. nr. III alin.secretar-dactilograf 15 11 27 275 27 275 b) funcţii comune (funcţionar ahivar.G.

astfel: . respectiv. Procedura a fost finalizată în cursul anului 2011 prin ocuparea a două funcţii de conducere.12. procedură aflată în derulare. schema Inspecţiei Judiciare include un număr total de 53 de posturi. . La data de 22 decembrie 2011 a fost declanşată o nouă procedură de selecţie în vederea ocupării a două funcţii de conducere din cadrul aparatului propriu al Consiliului Superior al Magistraturii.în luna mai 2011 a fost declanşată o procedură pentru ocuparea a 11 posturi de inspector. procedură finalizată prin numirea în funcţia de inspector a 2 judecători şi 6 procurori. 934/2010 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii s-a aprobat declanşarea procedurii de selecţie pentru ocuparea a 12 funcţii de conducere din cadrul aparatului propriu al Consiliului Superior al Magistraturii. 5 posturi în cadrul Serviciului de inspecţie judiciară pentru judecători şi 6 posturi în cadrul Serviciului de inspecţie judiciară pentru procurori. De asemenea. 565/2011 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii s-a aprobat declanşarea procedurii de selecţie pentru ocuparea a 8 funcţii de conducere din cadrul aparatului propriu al Consiliului Superior al Magistraturii.în luna septembrie 2011 a fost declanşată o procedură pentru ocuparea a 11 posturi de inspector.2011 au fost organizate următoarele proceduri: •Proceduri de ocupare a funcţiilor de conducere vacante Prin Hotărârea nr. respectiv. În cursul anului 2011 au fost declanşate alte trei proceduri de selecţie pentru ocuparea posturilor de inspector. iar 3 posturi de conducere. procedură finalizată prin ocuparea a 5 funcţii de conducere.01. prin Hotărârea nr. În cursul anului 2011 Consiliul Superior al Magistraturii a finalizat procedura declanşată în luna septembrie 2010 pentru ocuparea a două posturi de inspector în cadrul Serviciului de inspecţie judiciară pentru judecători şi un post de inspector în cadrul Serviciului de inspecţie judiciară pentru procurori.2011 – 01. dintre care 50 posturi de execuţie. fiind numiţi în funcţia de inspector doi judecători.În vederea ocupării posturilor vacante din cadrul aparatului propriu al Consiliului Superior al Magistraturii. •Proceduri de ocupare a funcţiilor de inspector Sub aspectul resurselor umane. în perioada 01. 8 posturi în cadrul Serviciului de inspecţie judiciară pentru judecători şi 3 posturi 65 .

cu modificările şi completările ulterioare.(3) din Legea nr. 14 alin. de către candidaţi.63 alin. republicată. posturile de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii pot fi ocupate de către candidaţii care au obţinut media peste 7 dar nu au fost declaraţi admişi. procedură finalizată prin numirea în funcţia de inspector a unui judecător şi a 3 procurori.în luna decembrie a fost declanşată o nouă procedură de ocupare a posturilor de inspector. Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a dispus validarea rezultatelor concursului şi îndeplinirea. în anul 2011. candidaţii admişi fiind numiţi în funcţie începând cu 30 decembrie 2011. precum şi a 23 de posturi de inspector ce urmează a se vacanta la data de 1 mai 2012. probă care a fost promovată de 4 candidaţi. a condiţiilor prevăzute de art.439/2006 a Plenul Consiliului Superior al Magistraturii. pentru ocuparea a 9 posturi vacante de inspector în cadrul Serviciului de inspecţie judiciară pentru judecători. a fost finalizată procedura declanşată în septembrie 2010 pentru ocuparea. respectiv 15 posturi în cadrul Serviciului de inspecţie judiciară pentru judecători şi 8 posturi în cadrul Serviciului de inspecţie judiciară pentru procurori • Proceduri pentru ocuparea posturilor de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor. în limita posturilor anunţate la Institutul Naţional al Magistraturii.în cadrul Serviciului de inspecţie judiciară pentru procurori. Împreună cu posturile de auditor de justiţie pentru anul 2011 au fost anunţate la concurs şi 4 posturi de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din cadrul aparatului propriu al Consiliului Superior al Magistraturii. 1005/2011. în condiţiile legii. . 2 lit. e din Legea nr. 12 şi art. prin detaşare. 66 . Prin Hotărârea nr. în data de 18 octombrie 2011 a fost susţinută proba de limbă străină. Astfel. Potrivit dispoziţiilor art. aprobat prin Hotărârea nr. cu modificările şi completările ulterioare. fiind detaşaţi 2 judecători şi 2 procurori.317/2004. funcţiile de specialitate juridică din aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii pot fi ocupate şi de judecători şi procurori detaşaţi. Astfel. 303/2004. funcţiilor publice şi posturilor de personal contractual vacante În conformitate cu prevederile Regulamentui privind examenul de admitere şi examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii. a 4 posturi din cadrul aparatului propriu al Consiliului.

prin transfer respectiv. conform tabelului: Posturi ocupate la Posturi ocupate la 01.01. detaşare. cu procedurile de ocupare a posturilor organizate în cursul anului 2011. candidaţii declaraţi admişi fiind numiţi în funcţie începând cu data de 30 decembrie 2011. concurs finalizat prin numirea în funcţie a trei consilieri juridici în cadrul Inspecţiei judiciare de pe lângă Plenul Consiliului Superior al Magistraturii. În raport cu interdicţiile de ocupare a posturilor vacante. în cadrul aparatului propriu al Consiliului Superior al Magistraturii sunt ocupate 234 de posturi. • Concursuri pentru ocuparea funcţiilor publice vacante În perioada 19-21 decembrie 2011 Consiliul Superior al Magistraturii a organizat un concurs pentru ocuparea a 4 funcţii publice vacante din cadrul aparatului propriu al Consiliului Superior al Magistraturii. în cursul anului 2011. • Concursuri pentru posturilor vacante de personal contractual În luna iulie 2011 Consiliul Superior al Magistraturii a organizat un concurs pentru ocuparea a 3 posturi vacante de personal contractual din cadrul aparatului propriu al Consiliului. Alte două funcţii publice vacante din cadrul aparatului propriu al Consiliului Superior al Magistraturii au fost ocupate. precum şi cu fluctuaţia de personal.2011 44 58 judecătorilor şi procurorilor Funcţii publice 35 39 Personal contractual TOTAL 89 215 93 234 Natura funcţiei Inspector Personal de specialitate juridică asimilat 67 . faţă de cele 215 posturi ocupate la data de 1 ianuarie 2011. în prezent.Este de menţionat că în cursul anului 2011 un post de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din cadrul aparatului propriu al Consiliului Superior al Magistraturii a fost ocupat prin transfer.12.2011 31 60 30. înterdicţii ce au operat în cursul anului 2011.

2011 Inspector Personal de specialitate juridica asim ilat judecatorilor si procurorilor Functii publice Personal contractual Gradul de ocupare a aparatului propriu al Consiliului Superior al Magistraturii la 01.2011 22% 78% Posturi vacante Posturi ocupate 68 .2011 30.2011 100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 93 88 60 58 44 35 39 31 01.12.30.Situaţie comparativă privind gradul de ocupare a posturilor din cadrul aparatului propriu al CSM 1.01.01.12.2011 .01.

aprobat de către secretarul general al Consiliului.12.Gradul de ocupare a aparatului propriu al Consiliului Superior al Magistraturii la 30. Formarea profesională a personalului din aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii în anul 2011 Pregătirea şi perfecţionarea profesională corespunzătoare a personalului propriu Consiliului Superior al Magistraturii. Astfel. cât şi personalul asimilat acestora s-au putut înscrie pentru participarea la seminariile de formare continuă organizate de către 1 Legea nr. cât şi stabilirea unor noi domenii de formare care au rezultat din activitatea curentă desfăşurată în anul 2010. pentru personalul asimilat judecătorilor şi procurorilor. constituie una dintre premisele necesare asigurării desfăşurării în condiţii corespunzătoare a activităţii Consiliului. respectiv Codul Muncii pentru personalul contractual 69 . astfel cum sunt detaliate în Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii. pentru funcţionarii publici. organizate în cadrul instituţiei. 188/2000. În anul 2011.2. judecătorii şi procurorii detaşaţi în cadrul aparatului tehnic. cu modificările şi completările ulterioare. actul normativ care îi reglementează statutul 1 prevede dreptul şi obligaţia la formare profesională. Legea nr. cu modificările şi completările ulterioare.2011 15% 85% Posturi vacante Posturi ocupate 2. 303/2004. Pentru fiecare dintre cele trei categorii de personal din cadrul aparatului propriu al Consiliului Superior al Magistraturii. personalul din aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii a beneficiat atât de programe de formare profesională proprii. cât şi de posibilitatea participării la programe de formare organizate în afara instituţiei. republicată. în raport cu categoriile de personal care acţionează în cadrul aparatului tehnic şi cu atribuţiile specifice îndeplinite de către fiecare membru al personalului. formarea personalului din aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii s-a realizat conform Programului de formare profesională pentru aparatul propriu al CSM în anul 2011. Pe parcursul anului 2011. la elaborarea căruia sau avut în vedere atât atribuţiile specifice ale compartimentelor de specialitate ale aparatului tehnic. ca şi în anii precedenţi. iniţială sau continuă.

3 alin. Consiliul Superior al Magistraturii a transmis Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal raportul de activitate pe anul 2010. Având în vedere că. 677/2001. Faţă de această dispoziţie legală. cu modificările şi completările ulterioare. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date. e din Legea nr. care a fost supus analizei Plenului Consiliului Superior al Magistraturii. j din Legea nr. În virtutea obligaţiilor care incumbă acestor operatori. de natură să le dezvolte cunoştinţele de specialitate. ulterior anului 2007. nu a mai fost necesară transmiterea unei noi notificări sau completarea celor transmise anterior. în anii 2006 şi 2007. în conformitate cu prevederile art. funcţionarii publici şi personalul contractual din cadrul aparatului au fost sprijiniţi de către instituţie pentru participarea la programe de formare profesională organizate de către furnizori externi. 60/2006 a preşedintelui Autorităţii Naţionale de Supraveghere. Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal centralizează şi analizează rapoartele anuale de activitate ale autorităţilor publice şi ale organelor administraţiei publice privind protecţia persoanelor în privinţa prelucrării datelor cu caracter personal. în raport cu atribuţiile exercitate şi evaluarea profesională. Potrivit art. 3 lit. în şedinţa din data de 22. cu precădere la acele seminarii a căror tematică se află în conexiune cu atribuţiile diferitelor compartimente din cadrul aparatului tehnic. precum şi abilităţile specifice. 3. 70 .11. 21 alin. Consiliul Superior al Magistraturii a transmis Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrărilor de Date cu Caracter Personal notificarea prin care a reconfirmat prelucrările de date cu caracter personal pe care le efectuează. 3 lit.Institutul Naţional al Magistraturii. Consiliul Superior al Magistraturii nu a prelucrat altfel de date cu caracter personal decât cele notificate anterior. Activitatea în domeniul protecţiei datelor cu caracter personal Consiliul Superior al Magistraturii are calitatea de operator de date cu caracter personal. astfel cum rezultă din prevederile art. precum şi o completare a acesteia cu informaţii referitoare la transferurile de date cu caracter personal în străinătate pe care le realizează. De asemenea.2011. cu modificările şi completările ulterioare. 2 din Decizia nr.

Sub aspect statistic. 544 din 18. Sub aspectul importanţei domeniilor vizate de proiectele de acte normative. 540 din 18. cu referire la numărul mare de proiecte de acte normative care au fost avizate în cursul anului 2011. Consiliul Superior al Magistraturii a avizat 30 proiecte de acte normative. • proiectul de Lege privind organizarea şi funcţionarea sistemului de probaţiune (Hotărârea nr. 38 alin. menţionăm că.08. ACTIVITATEA ÎN DOMENIILE LEGISLAŢIE ŞI CONTENCIOS În sfera de activitate a Consiliului Superior al Magistraturii se regăseşte şi o componentă legislativă. • proiectul de Lege privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal (Hotărârea nr. 545 din 18. Consiliul Superior al Magistraturii nu face parte dintre autorităţile cărora li s-a conferit iniţiativă legislativă. 1 din Legea nr.317/2004. 27 au primit aviz favorabil şi 3 aviz nefavorabil. în cazurile prevăzute de lege .317/2004). 38 alin. Avizarea proiectelor de acte normative În cursul anului 2011 Consiliul Superior al Magistraturii a exercitat o influenţă majoră în sfera proiectelor de acte normative care privesc activitatea autorităţii judecătoreşti.317/2004).2011).2011). sesizarea ministrului justiţiei cu privire la necesitatea iniţierii sau modificării unor acte normative în domeniul justiţiei (art. cât și sub aspectul materiilor vizate de proiectele de acte normative.08.5 din Legea nr. • proiectul Legii pentru punerea în aplicare a Legii nr.V. lipsa acestui drept este suplinită prin conferirea de atribuţii privind avizarea proiectelor de acte normative (proiectele de acte normative ce privesc activitatea autorităţii judecătoreşti şi proiectele de ordine şi regulamente care se aprobă de ministrul justiţiei. 1.2011).2011) 71 .art. 38 alin. republicată.134/2010 privind Codul de procedură civilă (Hotărârea nr.08.08. Deşi potrivit dispoziţiilor constituţionale şi legale. precum şi adoptarea regulamentelor care intră în competenţa sa de reglementare (art. în cursul anului 2011. 541 din 18. (3) şi (4) din Legea nr. cu modificările şi completările ulterioare). menţionăm: • proiectul Legii pentru punerea în aplicare a Codului de procedură penală şi pentru completarea şi modificarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale (Hotărârea nr. Importanţa activităţii desfăşurate de Consiliul Superior al Magistraturii în domeniul avizării se evidenţiază atât sub aspect statistic. Din cele 30 proiecte de acte normative.

fiind adoptate în acest sens.2011).2011 şi Hotărârea nr. acestea au fost date cu privire la proiectul de Lege privind statutul personalului de specialitate din cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea (Hotărârea nr. (3) din Legea nr. 38 alin.152/2006. Menţionăm în acest sens proiectul de lege privind registratorii comerciali şi activitatea de înregistrare în registrul comerţului. neprivative de libertate (Hotărârea nr. precum şi pentru modificarea unor acte normative cu incidenţă asupra activităţii de înregistrare în registrul comerţului (Hotărârea nr. 38 alin. proiectul de Ordonanţă de urgenţă privind reglementarea unor măsuri financiare (Hotărârea nr.2011). Hotărârea nr.2011). toate cele trei avize fiind acordate în exercitarea atribuţiei prevăzute la art. 317/2004. Referitor la avizele nefavorabile. de Plen. (3) din Legea nr. 542 din 18. republicată.07.08. Regulamentele adoptate sau modificate în cursul anului 2011 Activitatea desfăşurată în exercitarea atribuţiei prevăzute la art. 317/2004. promovarea acestui act normativ prin care competenţa soluţionării cererilor de dizolvare judiciară şi de radiere a societăţilor comerciale să fie transferată către Oficiul Registrului Comerţului înscriindu-se în tendinţa de degrevare a judecătorilor de sarcinile extrajurisdicţionale.06.08. aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. delegarea. • proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Codului penal şi a Legii 286/2009 privind Codul penal (Hotărârea nr. Prin exercitarea atribuţiei reglementate de art. 229 din 14. 18 hotărâri. 189 din 31. reglementarea articolului 140 din proiectul de Ordonanţă de urgenţă privind comunicaţiile electronice.2011 pentru modificarea şi completarea Regulamentului privind concursul de admitere în magistratură şi procedura de numire în funcţiile de judecător şi procuror. 474 din 12. 381 din 06. 355 din 26. măsurilor educative şi a altor măsuri dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. 2. avizat favorabil.04. Consiliul a urmărit pe lângă aspectele de legalitate şi asigurarea unui cadru optim desfăşurării activităţii judecătorilor şi procurorilor. s-a concretizat.2011 pentru modificarea şi completarea Regulamentului privind transferul şi detaşarea.07.05. 38 alin. numirea în alte funcţii de conducere. cu modificările şi completările ulterioare.2011). (1) din Legea nr. fără concurs.2011). Dintre modificările şi completările aduse legislaţiei secundare menţionăm pe cele prin care s-a urmărit îmbunătăţirea procedurilor de concurs organizate pe baza regulamentelor aprobate prin hotărâri ale Consiliului Superior al Magistraturii: Hotărârea nr. în principal. 317/2004.03.• proiectul de Lege privind executarea pedepselor. 543 din 18. 513 din 21. aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului 72 . în modificarea şi completarea unor regulamente care intră în competenţa de reglementare a Consiliului Superior al Magistraturii.

2011 pentru modificarea şi completarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii. 505 din 06.03. cu privire la atribuţiile Serviciului de sinteze şi pregătirea lucrărilor şedinţelor Consiliului Superior al Magistraturii. Hotărârea nr.193/2006.2011 pentru modificarea şi completarea Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii. precum şi Hotărârea nr.2011 prin care s-a aprobat Ghidul privind procedura de selecţie a candidaţilor pentru promovarea în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.2011 cu privire la procedura de selecţie a candidaţilor la funcţia de inspector în cadrul Inspecţiei Judiciare. 326/2005. Institutul Naţional al Magistraturii şi Şcoala Naţională de Grefieri. aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 176 din 24.06. aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 749 din 18. 326/2005. Consiliului Superior al Magistraturii s-a preocupat şi de buna funcţionare a instituţiilor care se află în coordonarea sa. Totodată. 387/2005. 160 din 17.2011 pentru modificarea şi completarea Regulamentului privind drepturile şi obligaţiile personalului din Consiliul Superior al Magistraturii.07. aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr.05.06.2011 pentru modificarea şi completarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Şcolii Naţionale de Grefieri. Un alt obiectiv de interes pentru Consiliul Superior al Magistraturii l-a constituit şi activitatea instanţelor de judecată.10.06. 484 din 21.03. în vederea eficientizării şi funcţionării normale a propriei activităţi. cu privire la atribuţiile Direcţiei Economice şi Administrativ. Tot în legătură cu propria activitate şi a instituţiilor coordonate menţionăm şi Hotărârea nr. aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr.173/2005.07. 379 din 06.2011 pentru modificarea şi completarea Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti. scop în care au fost adoptate următoarele hotărâri: Hotărârea nr. în scopul îmbunătăţirii procedurii în baza căreia se realizează transferul judecătorilor şi procurorilor a fost adoptată Hotărârea nr.2011. 380 din 06. Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a adoptat următoarele hotărâri: Hotărârea nr. 504/21.07.2011 pentru modificarea şi completarea 73 . precum şi Hotărârea şi nr. cu modificările şi completările ulterioare. Hotărârea nr. 424A din data de 7 iunie 2006. În fine. 283 din 05. Consiliul adoptând în acest sens Hotărârea nr. trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar.2011 şi Hotărârea nr. 470 din 12.Superior al Magistraturii nr. cu modificările şi completările ulterioare. cu privire la procedura de selecţie a candidaţilor pentru promovarea în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

387/2005 .2011). punctul de vedere exprimat. 78 alin.2011). cu privire la proiectul de Lege privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal (Plenul Consiliului Superior al Magistraturii .2011).şedinţa din 74 . Exemplificăm. republicată.134/2010 privind Codul de procedură civilă (Plenul Consiliului Superior al Magistraturii . la solicitarea Ministerului Justiţiei. la solicitarea Guvernului şi a altor autorităţi (24 situaţii).09. Tot o contribuţie la elaborarea unor acte normative este şi exprimarea de către Consiliul Superior al Magistraturii a unor puncte de vedere cu privire la unele proiecte de acte normative. cu privire la proiectul Legii pentru punerea în aplicare a Codului de procedură penală şi pentru completarea şi modificarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale (Plenul Consiliului Superior al Magistraturii . Astfel. sănătatea ori bunurile le sunt afectate în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu acestea (decizie luată în şedinţa Plenului din 13. Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a transmis ministrului justiţiei 18 sesizări cu privire la necesitatea iniţierii. precum şi sesizarea adresată Ministrului Justiţiei în vederea iniţierii unui proiect de hotărâre de guvern în conformitate cu prevederile art. cu modificările şi completările ulterioare. (2) din Legea nr. sesizarea Ministrului Justiţiei cu privire la necesitatea modificării Legii nr. proiectul Legii pentru punerea în aplicare a Legii nr. Exemplificăm.06. cu modificările şi completările ulterioare. punctul de vedere exprimat. republicată. Trebuie precizat că în unele situaţii solicitarea a fost adresată înainte ca proiectele de acte normative să fie trimise spre avizare. potrivit art. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. prin care să se stabilească condiţiile în care se acordă despăgubiri judecătorilor şi procurorilor în situaţia în care viaţa. cu modificările ulterioare. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. În exercitarea acestei atribuţii legale. iar în alte cazuri ulterior avizării. 38 alin.06. sub aspectul consecinţelor unei condamnări definitive asupra pensiei de serviciu (decizie luată în şedinţa Plenului din 25. la solicitarea Ministerului Justiţiei. aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. Este important a preciza că avizarea proiectelor de acte normative în cazurile prevăzute de lege nu a constituit singurul instrument prin care Consiliul Superior al Magistraturii a contribuit la elaborarea actelor normative.şedinţa din 30.Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti. în acest sens.2011 – 313/L/2011). Plenul Consiliului Superior al Magistraturii poate sesiza ministrul justiţiei cu privire la necesitatea iniţierii sau modificării unor acte normative în domeniul justiţiei.şedinţa din 23. republicată. 317/2004. completării sau modificării unor acte normative. (5) din Legea nr.10. în acest sens.

30. cu privire la proiectul Legii privind executarea pedepselor. care reprezintă o variantă a proiectului Legii privind promovarea practicii unitare la nivelul instanţelor judiciare. 3.06. punctul de vedere exprimat. la solicitarea Ministerului Justiţiei. în cadrul Proiectului de înfrăţire instituţională PHARE RO/2007 – IB/JH/01. Cu toate demersurile întreprinse de întregul sistem judiciar. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. care sunt de natură să exercite o influenţă negativă asupra calităţii actului de justiţie şi a credibilităţii justiţiei. la data de 31 octombrie 2011 Senatul României a respins în calitate de cameră decizională proiectul de lege menţionat.03.2011).şedinţa din 23. măsurilor educative şi a altor măsuri dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.06.06.1 “Independenţa justiţiei şi cooperare interinstituţională”. 43/2002 privind Parchetul Naţional Anticorupţie (Comisia nr.304/2004 privind organizarea judecătorească.2011). Astfel. la solicitarea Ministerului Justiţiei. la solicitarea Ministerului Justiţiei. Proiectul de către Consiliul Superior al Magistraturii.şedinţa din 23. cu privire la proiectul Legii privind organizarea şi funcţionarea sistemului de probaţiune (Plenul Consiliului Superior al Magistraturii . punctul de vedere exprimat. respectiv perioada 2009 – 2010. punctul de vedere exprimat. la solicitarea Ministerului Justiţiei.şedinţa din 16. a Codului de procedură civilă şi Codului de procedură penală”. neprivative de libertate (Plenul Consiliului Superior al Magistraturii . reprezentanţi ai Consiliului Superior al Magistraturii au participat la dezbaterile din cadrul procedurii parlamentare care s-a derulat cu privire la propunerea legislativă privind promovarea practicii unitare şi de modificare şi completare a Legii nr. Demersurile întreprinse în anul 2011 de Consiliul Superior al Magistraturii în scopul unificării practicii judiciare reprezintă continuarea firească a eforturilor depuse în această direcţie în anii anteriori. în anul 2010.2011).2011). O contribuţie concretă a Consiliul Superior al Magistraturii a reprezentat-o şi modificarea Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti. 508/2004 privind înfiinţarea. asociaţiile profesionale ale magistraţilor şi experţi străini. cu privire la propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. Consiliul Superior al Magistraturii s-a manifestat activ pe această direcţie de acţiune şi în cursul anului 2011. elaborat.şedinţa din 16. 1 “Independenţa justiţiei şi cooperare interinstituţională”. organizarea si funcţionarea în cadrul Ministerului Public a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată si Terorism (Comisia nr.2011). Iniţiative în domeniul unificării practicii judiciare Consecvent sarcinii asumate de a identifica şi a contribui la adoptarea de măsuri eficiente în scopul remedierii aspectelor de practică judiciară neunitară. cu privire la propunerea legislativă de modificare şi completare a Legii nr. precum şi punctul de vedere exprimat. aprobat prin Hotărârea Plenului 75 .03.

au avut ca obiect acţiunile formulate de candidaţii la examenul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii. 2007. până la data de 31 decembrie 2011. 554/2004 privind contenciosul administrativ. precum şi acţiunile formulate în temeiul Legii nr. Alte soluţii în defavoarea Consiliului. 2010 ). 2009. precum şi acţiuni având ca obiect recunoaşterea unor drepturi băneşti în favoarea magistraţilor şi auditorilor de justiţie. cu privire reglementarea atribuţiilor judecătorului delegat pentru măsurile privind unificarea practicii neunitare.Consiliului Superior al Magistraturii nr. litigiile în care Consiliul Superior al Magistraturii a fost parte au avut ca obiect. 189 de cereri au fost respinse şi în 38 dosare au fost admise cererile împotriva Consiliului. cu modificările şi completările ulterioare.07. În total au fost înregistrate 265 cauze. Din totalul de 808 cauze aflate pe rol la începutul anului 2011. punctul de vedere al Consiliului Superior al Magistraturii asupra problemelor supuse analizei. 76 . recursurile declarate de judecători şi procurori împotriva hotărârilor privind cariera judecătorilor şi procurorilor. de promovare în funcţii de conducere şi în funcţii de execuţie). Dintre acestea. în 4 cauze. la solicitarea acestuia. au fost soluţionate un număr de 70 de plângeri prealabile îndreptate împotriva hotărârilor Plenului Consiliului şi în 3 dosare a fost comunicat Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării. 504/21. De asemenea. în care Consiliul Superior al Magistraturii a figurat ca parte. la care se adaugă un stoc de 543 dosare rămase nesoluţionate din anii anteriori ( 2006. prin Hotărârea nr. în 17 dosare s-au înregistrat cereri de renunţare la acţiune. de regulă. 22 dosare au fost suspendate. cauzele pierdute au vizat recursuri împotriva hotărârilor privind promovarea în funcţii de execuţie şi valorificarea rezultatelor unor concursuri. precum şi reglementarea pe aceiaşi linie a unor noi atribuţii în sarcina grefierului documentarist şi a vicepreşedintele instanţei ori de judecătorul delegat de preşedintele instanţei. în primă instanţă sau în căile de atac. O altă categorie de litigii au fost cele având ca obiect acţiunile în anularea hotărârilor adoptate de Plen în legătură cu organizarea şi desfăşurarea diferitelor concursuri (de admitere în magistratură. Activitatea de contencios Ca şi în anii anteriori. 4. astfel că s-au rulat în total 717 de dosare în anul curent. 387/2005. de recunoaştere a gradului profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. au fost soluţionate 227 cauze. Din cele 227 de cauze soluţionate. cereri ale procurorilor din cadrul DNA şi DIICOT. În cursul anului 2011.2011. 23 cereri au fost anulate şi în 29 cauze s-a constatat perimarea. 2008. iar un număr de 490 dosare sunt în curs de judecată.

În activitatea curentă au fost întocmite un număr de 48 note. 77 . puncte de vedere şi răspunsuri cu privire la angajarea răspunderii patrimoniale a instituţiei şi punerea în executare a unor hotărâri judecătoreşti.

alte două întâlniri fiind organizate la Bruxelles.VI. etc.1. Direcţiile de acţiune a autorităţilor şi instituţiilor care au responsabilităţi în îndeplinirea Recomandărilor Comisiei Europene din Raportul publicat la 20 iulie 2011. respectiv: întâlniri ale organelor de conducere (Comitetul Executiv. RELAŢII INTERNAŢIONALE ŞI PROGRAME 1. asupra progreselor României în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV). Comitetul Director).25 noiembrie 2011.13 mai 2011 şi respectiv 21 . întâlniri de demarare şi implementare a proiectelor aferente perioadei 2011-2012. Formarea magistraţilor O prioritate în activitatea de cooperare juridică internaţională a Consiliului Superior al Magistraturii a reprezentat-o sprijinirea participării magistraţilor la conferinţe şi seminarii 78 . În considerarea recomandărilor Comisiei Europene din Raportul anual publicat la 20 iulie 2011. în fapt. Consiliul Superior al Magistraturii a participat în mod activ la cele mai importante activităţi ale Reţelei Europene a Consiliilor Judiciare. De asemenea. au avut loc mai multe întâlniri de lucru cu responsabilul de Mecanismul de Cooperare şi Verificare din cadrul Reprezentanţei Comisiei Europene în România. 679 din 04 octombrie 2011. în data de 23 mai 2011 şi 6 iulie 2011. Activitatea în domeniul afacerilor europene Consiliul Superior al Magistraturii a continuat să transmită lunar raportarea stadiului de îndeplinire a principalelor măsuri de competenţa sa ori a instanţelor şi parchetelor şi a celor două instituţii din coordonare – INM şi SNG . Activitatea în domeniul relaţiilor internaţionale 2. potrivit competenţelor acestora.review din perioadele 9 . Adunarea Generală. 2. întâlnirile organizate în cadrul proiectelor implementate la nivelul RECJ în perioada 2010-2011. În anul 2011. cele 17 recomandări incluse în cadrul raportului Comisiei Europene din luna iulie 2011. Pe parcursul anului 2011 au avut loc patru întâlniri ale conducerii şi reprezentanţilor CSM cu reprezentanţii Secretariatului General Comisiei Europene: două dintre întâlniri s-au desfăşurat cu ocazia derulării misiunilor de peer . fiecare având stabilite acţiuni/măsuri concrete pentru aducerea la îndeplinire şi dezvoltă.către Reprezentanţa Comisiei Europene în România şi Ministerul Justiţiei. urmând ca monitorizarea stadiului de îndeplinire a acestora să fie realizată la nivelul celor 6 comisii de lucru ale Consiliului. Noile direcţii de acţiune au fost structurate în 29 de obiective. prin Hotărârea nr. Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a adoptat. AFACERI EUROPENE.

Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene şi întâlniri la nivelul diverselor organisme internaţionale. trei formatori INM au participat la stagii de pregătire în Portugalia. Danemarca. Astfel. alţi 8 magistraţi fiind selectaţi pentru efectuarea unei vizite de studiu în cadrul Curţii Europene a Drepturilor Omului. 79 . care va contribui la crearea unui autentic spaţiu de libertate. Franţa. Polonia şi Spania. Competenţa Consiliului în materia relaţiilor internaţionale vizează şi emiterea avizelor pentru deplasări internaţionale ale magistraţilor la seminarii. precum şi a celor mai importante măsuri de reformă realizate la nivelul sistemului judiciar. în cadrul aceluiaşi Program de schimb. De asemenea. la vizite de studiu şi stagii organizate de către instituţii europene precum Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Relaţii bilaterale În cadrul relaţiilor de cooperare bilaterală. 2. în cadrul Programului de schimb între Autorităţile Judiciare – 2011. conferinţe. Având în vedere că participarea la seminariile organizate în cadrul Reţelei Europene de Formare Judiciară (EJTN) reprezintă un pas important în schimbul de experienţă şi informaţii între judecătorii şi procurorii din statele membre UE. Aceste întâlniri au constituit cadrul optim pentru prezentarea modalităţii de organizare şi funcţionare a sistemului judiciar din România şi a Consiliului Superior al Magistraturii. în străinătate. în scopul îmbunătăţirii pregătirii acestora în diferite ramuri de drept. Italia. Slovenia. atribuţiile CSM privind apărarea independenţei judecătorilor şi procurorilor. derulat sub egida Reţelei Europene pentru Formare Judiciară (EJTN).2. 50 magistraţi români au participat sau urmează să participe la stagii de pregătire organizate în Austria. simpozioane etc. la secţiunea formatori. pe parcursul anului 2011. Astfel. Consiliul Superior al Magistraturii a emis cca 200 de avize favorabile pentru deplasările internaţionale ale magistraţilor. reprezentanţii Consiliului Superior al Magistraturii au avut mai multe întrevederi cu reprezentanţi ai sistemelor judiciare din statele membre UE sau din afara spaţiului european şi au participat la lucrările unor organisme internaţionale. pe parcursul anului 2010. Cele mai importante întâlniri/reuniuni s-au desfăşurat după cum urmează: • 01-03 iunie 2011: vizita delegaţiei Inspecţiei Judiciare din Bosnia şi Herţegovina. Olanda. magistraţii români şi reprezentanţii CSM au participat la activităţile de formare profesională (seminarii) organizate în străinătate pe diverse domenii juridice de interes. Portugalia. Polonia şi Franţa.organizate de instituţii europene de formare profesională. în special în domeniul dreptului comunitar şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului. securitate şi justiţie. Estonia.

Bosnia şi Herţegovina.1.3. 2.• 26-29 iunie 2011: vizita delegaţiei Consiliului Superior al Magistraturii în cadrul Consiliului Superior al Justiţiei din Belgia şi a Consiliului Judiciar din Olanda. Muntenegru. • 5-8 noiembrie 2011: Vizita delegaţiei Consiliului Judiciar din Belgia în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii din România. Bulgaria. împreună cu directorul adjunct al INM.3. doamna procuror Oana Andrea SCHMIDT HĂINEALĂ. Reţeaua Judiciară Europeană În perioada 10-11 octombrie 2011. • 15 iulie 2011: vizita delegaţiei Ministerului Justiţiei din Egipt.3. şi la reuniunea plenară şi reuniunea Biroului Comitetului European pentru Probleme Penale (CDPC) – prin dl Florin-Răzvan RADU. Turcia. Bulgaria.Evoluţia Înaltului Consiliu al Judecătorilor şi Procurorilor din perspectiva Europeană". Vizita delegaţiei egiptene în România a avut loc în cadrul oferit de seminarul internaţional „North Africa and Eastern Europe: view points and shared experiences of tansition – a bridge over 20 years”. • Reprezentanţii Consiliului Superior al Magistraturii au participat alături de reprezentanţi ai Consiliilor Judiciare din Albania. Serbia şi Ungaria la cea de a VI-a ediţie a "Conferinţei Internaţionale a Autorităţilor Judiciare" organizată în perioada 2-3 iunie 2011 la Velingrad. 2. reuniunile plenare ale Grupului de State împotriva corupţiei (GRECO) . dna procuror Oana Andrea SCHMIDT HĂINEALĂ. Italia.prin dna procuror Oana Andrea SCHMIDT HĂINEALĂ. Participarea CSM în cadrul organismelor multilaterale 2.2. • 25-26 octombrie 2011: participarea reprezentanţilor Consiliului Superior al Magistraturii la conferinţa "Reformele sistemului judiciar din Turcia . 2. directorul DAERIP a participat la cea de-a treia Reuniune a Corespondenţilor Naţionali ai Reţelei Judiciare Europene (în materie penală). Macedonia.3. a participat. La 9 noiembrie 2011. 80 la . membru al CSM. la lucrările Comisiei Europene pentru Eficienţa Justiţiei (CEPEJ). membru al CSM. Andorra. Consiliul Europei Sub egida Consiliului Europei. Haga. în perioada de referinţă. a participat la seminarul de pregătire în vederea celei de-a patra runde de evaluare GRECO. Istanbul. CSM a participat. Dragoş DUMITRU. director DAERIP. Vella. organizat la Bucureşti de Ministerul Afacerilor Externe român în cooperare cu Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare. Reţeaua Euro-Arabă de Formare Judiciară În perioada 5-6 octombrie 2011. membru al CSM.3.

81 .2. La data de 4 noiembrie 2011. în special. Iordania. Principalul obiectiv al proiectului este familiarizarea practicienilor de drept şi. Finanţat de Fondul Tematic de Securitate din cadrul Acordului dintre guvernele României şi Elveţiei. Consiliul Superior al Magistraturii va participa cu experţi pe termen scurt în cadrul acestui proiect. pentru dezvoltarea capacităţii instanţelor competente cu soluţionarea delictelor.martie 2012. proiectul va putea demara în februarie . urmând să-i fie alocate peste 2 milioane de franci elveţieni (85% contribuţie elveţiană şi 15% cofinanţare de la bugetul CSM). Amman. Dna HĂINEALĂ a fost aleasă membru al Consiliului de administraţie al acestei Reţele. în cadrul mecanismelor de finanţare specifice acestei etape (programe de tip Twinning. pentru care Consiliul a formulat propuneri de oferte. Programe bilaterale şi multilaterale În cursul lunii noiembrie 2011 a fost avizat favorabil proiectul Asistenţă pentru consolidarea capacităţii de formare a judecătorilor şi procurorilor în aplicarea noilor coduri. cu acquis-ul Uniunii Europene în materie civilă.Adunarea Generală a Reţelei Euro-Arabe de Formare Judiciară (REAFJ). Cu titlu de exemplu. comercială şi de dreptul familiei. 3. programul de tip Twinning cu autorităţile din Croaţia. al cărui beneficiar va fi Comisia. drept comercial şi dreptul familiei. Consiliul Superior al Magistraturii a selectat şi propus un expert pe termen scurt. Activitatea în domeniul programelor cu finanţare externă 3. Sarcinile prevăzute în termenii de referinţă se referă la pregătirea modulelor de training şi managementul seminariilor de pregătire profesională privind instrumentele Uniunii Europene referitoare la drept civil. Programe finanţate de Uniunea Europeană În cursul anului 2011. pentru o perioadă de 2 ani. a judecătorilor. 3. care poate fi inclus în proiect de statul/statele membre a căror ofertă completă va fi declarată câştigătoare în urma procesului de selecţie. asistenţă tehnică) sau al programelor al căror beneficiar este chiar Comisia Europeană. Consiliul Superior al Magistraturii s-a implicat în procesul de cooperare instituţională internaţională cu ţările în curs de aderare la Uniunea Europeană. care urmează să dureze 2 ani.1. proiectul depus de consorţiul condus de Academia de Drept European/ERA (din care face parte şi Consiliul Superior al Magistraturii) a fost declarat câştigător în cadrul procedurii de licitaţie organizate de Comisia Europeană pentru proiectul JUST/2010/JCIV/PR/0016/A4 – Contract cadru de servicii pentru dezvoltarea modulelor de formare profesionala în domeniul instrumentelor legislative europene privind cooperarea trans-frontalieră în materie civilă. Prin intermediul Punctului Naţional de Contact au fost circulate o serie de fişe de Twinning.

iar Institutul Naţional al Magistraturii este beneficiar. cele două instituţii au dezvoltat un proiect bilateral. Proiectul are ca obiectiv îmbunătăţirea capacităţii magistraţilor români de a aplica noile coduri. Proiectul îşi propune să promoveze mecanismele de evaluare a sistemelor judiciare din România şi Italia. domeniul de intervenţie „Violenţă domestică şi bazată pe gen” . pentru o perioadă de implementare de 14 luni. În urma propunerii de colaborare venite din partea Ministerului Justiţiei şi a Ministerului Afacerilor Externe din Olanda. menite să ofere formare profesională continuă .proiectul „Formarea profesională a magistraţilor români şi dezvoltarea unei reţele de formatori în domeniul combaterii crimei organizate şi transfrontaliere şi a traficului de fiinţe umane”. inclusiv a grupurilor infracţionale specializate în traficare şi itinerante” . în luna octombrie 2011. În urma semnării Acordului între Regatul Norvegiei şi Uniunea Europeană privind Mecanismul Financiar Norvegian aferent perioadei 2009-2014.000 Euro. care ar urma să se deruleze în cursul anului 2012. domeniul de intervenţie „Cooperare Schengen şi combaterea crimei organizate şi transfrontaliere. Fiecare partener va contribui cu resurse umane (experţi) şi financiare (sumele necesare pentru participarea membrilor grupului de lucru la întâlniri şi pentru organizarea conferinţei finale) la realizarea proiectului. Plecând de la termenii Protocolului de colaborare semnat în septembrie 2008 cu Consiliul Superior al Magistraturii din Italia şi pentru a asigura sustenabilitatea rezultatelor obţinute în cadrul proiectului RO 2007/IB/JH – 25 TL – „Creşterea eficienţei sistemului de evaluare profesională a magistraţilor".proiectul „Formarea profesională a specialiştilor şi dezvoltarea unei reţele de formatori în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei domestice şi a violenţei bazată pe gen”. Proiectul urmează a fi demarat în decembrie 2011/ianuarie 2012.ghiduri de formare şi materiale didactice pentru magistraţi şi alte categorii de personal din sistemul judiciar. care a fost concretizat prin semnarea. Consiliul Superior al Magistraturii a elaborat o propunere de proiect pentru Consolidarea comunicării şi cooperării între justiţie şi mass-media în România. În faza de elaborare a documentaţiei necesare negocierii Memorandumului de finanţare – document care va stabili cadrul general de implementare a asistenţei. a unui acord de colaborare. pentru a îmbunătăţi calitatea acestora şi pentru a întări încrederea publică. Proiectul se va bucura de asistenţa tehnică şi expertiza Consiliului Judiciar din Olanda. 82 . 2. prin dezvoltarea unui plan de pregătire şi a unor instrumente adecvate. CSM a fost implicat în procesul de negociere pe sectorul Justiţie şi Afaceri Interne. pentru o perioadă de 4-6 luni şi să beneficieze de un buget de aproximativ 20.Consiliul Superior al Magistraturii are calitatea de autoritate de implementare. sectoarele şi domeniile de intervenţie care vor beneficia de finanţare şi alocarea financiară aferentă – Consiliul Superior al Magistraturii şi instituţiile pe care le are în coordonare au identificat o serie de proiecte relevante2 pentru sistemul judiciar – de la formare profesională pentru magistraţi şi personalul 2 La nivelul CSM şi al instituţiilor coordonate (INM şi SNG) au fost identificate următoarele proiecte: 1.

s-a încheiat cu succes. aceea a realizării procedurilor selecţiei de oferte în vederea stabilirii Consultantului. inclusiv în spaţiul Schengen. O primă etapă la care partea română s-a angajat. membri CSM şi experţi din cadrul aparatului tehnic al CSM. Se anticipează că această etapă se va derula în cursul anului 2012. „Formarea profesională a magistraţilor români în domeniul cooperării judiciare”.3. dezvoltare instituţională. 83 .Programul privind Reforma Sistemului Judiciar (împrumutul BIRD 4811 – RO). Consultantul selectat este East West Management Institute (SUA). la integritate judiciară. al căror buget estimat este de peste 2 milioane de Euro. experţii având o prima serie de întâlniri de lucru cu magistraţi şi grefieri(de la instanţe din Bucureşti şi din ţară). După semnarea Memorandumului de Finanţare urmează ca propunerile de proiecte să fie conturate exact. „Consolidarea capacităţii instituţionale a Şcolii Naţionale De Grefieri prin dotarea cu echipamente tehnice” şi “Consolidarea integrităţii sistemului judiciar”. „Consolidarea capacităţii instituţionale a Şcolii Naţionale de Grefieri prin perfecţionarea profesională a formatorilor din reţeaua SNG precum şi a grefierilor români”. prin definirea activităţilor. combaterea criminalităţii transfrontaliere şi a criminalităţii organizate. resurselor necesare şi perioadelor de implementare.ţinând cont de anumite standarde de eficienţă care urmează a fi propuse şi de elemente-cheie. în ceea ce priveşte managementul şi administrarea resurselor. standardele de timp etc.auxiliar. A. • să se stabilească volumul optim de activitate la instanţe . Programe finanţate de Banca Mondială (Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare) . – pe baza celor mai bune practici şi modele europene şi internaţionale în materie. 3. domeniul de intervenţie „Dezvoltarea capacităţii instituţionale şi cooperarea în domeniul judiciar” - proiectele: „Consolidarea capacităţii instituţionale a Consiliului Superior al Magistraturii prin dezvoltarea abilităţilor informatice ale personalului CSM şi extinderea instrumentelor IT necesare creşterii calităţii actului de justiţie”. Obiectivele sale esenţiale au în vedere următoarele: • să asiste Consiliul Superior al Magistraturii (Beneficiarul) şi sistemul judiciar român în identificarea şi utilizarea instrumentelor adecvate pentru creşterea eficienţei întregii activităţi a instanţelor. „Formarea profesională a magistraţilor români în ceea ce priveşte integritatea judiciară”. Proiectul are o importanţă crucială în vederea stabilirii unor măsuri concrete de îmbunătăţire a activităţii în cadrul instanţelor. precum gradele de complexitate ale cauzelor. combaterea violenţei domestice şi a celei bazate pe gen. Componenta II: „Consolidarea capacităţii administrative a instanţelor: Proiectul privind „Stabilirea şi implementarea volumului optim de muncă al judecătorilor şi grefierilor şi asigurării calităţii activităţii în instanţe”. la termenul asumat (1 octombrie 2011). reprezentanţi ai 3. Implementarea proiectului a început. tot atunci fiind estimată şi demararea propriu-zisă a proiectelor.

1. logistica etc. administrativ. respectiv CSM. mentenanţă. ŞNG. se află în derulare partea a doua a proiectului. contabilitate. INM.). Implementarea proiectul a debutat în 20113. B. MJ: C. însoţită de o propunere de metodologie a abordării obiectivelor. 63/2011. Durata estimată a proiectului: 20 de luni 3 Proiectul a fost atribuit consorţiului format din Intrarom România şi Intracom Grecia 84 . Durata estimată a proiectului: 24 de luni. la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii. precum şi ai INM şi SNG. fiind direct şi permanent implicaţi în configurarea sistemului pe domeniile(pilonii) de competenţă (resurse umane. financiar-economic. Participarea CSM la derularea acestui proiect şi responsabilităţile specifice în materie au fost stabilite prin Hotărârea Plenului CSM nr. SNG. Componenta III: Proiectul privind „Realizarea unui sistem integrat de management al resurselor în sistemului judiciar” Etapele parcurse şi stadiul actual al derulării proiectului: La acest moment. achiziţii. care va include şi o prezentare detaliată a tuturor activităţilor din proiect.conducerii MJ şi experţi din cadrul MJ. ai PÎCCJ etc. Întâlnirile şi discuţiile de lucru vor continua.„Raport de evaluare şi analiză”. C. Componenta IV: „Dezvoltarea capacităţii instituţionale a instituţiilor sistemului judiciar. Durata estimată a proiectului: 18 luni. ţinând cont de certificarea SR EN ISO 9001:2001. Proiectul privind achiziţionarea de servicii de consultanţă în scopul implementării unui Sistem de Management al Calităţii în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii Obiectivele proiectului: Principalul obiectiv al proiectului este acela de a oferi servicii de consultanţă pentru implementarea unui Sistem de Management al Calităţii (SMC) cuprinzător. în vederea redactării primului raport . MJ” Beneficiari CSM. Măsurile necesare implementării proiectului au fost stabilite prin Hotărârea Plenului CSM nr.753/2011. vizând crearea propriu-zisă a sistemului de management integrat al resurselor sistemului judiciar. reprezentanţii aparatului tehnic al CSM. INM.

în cadrul Comisiilor de lucru nr.5 şi nr. fişele de procese. Este de precizat că proiectul se va derula în măsura în care vor rămâne fonduri disponibile în acest sens. dezbătute şi completate la nivelul aparatului tehnic al CSM. Consultantul (Quasaro România şi ImEon Services România) a prezentat Beneficiarului cel mai important raport din cadrul proiectului. Durata estimată a proiectului: 6 luni C. cel de-al doilea sondaj de opinie va contribui la monitorizarea progresului Programului Băncii Mondiale privind Reforma Sistemului Judiciar.Etapele parcurse şi stadiul actual: Implementarea proiectului a început în 2010. fiind transmis Ministerului Justiţiei pentru demararea procedurilor de selecţie a Consultantului. Proiectul intitulat “„Asistenţă tehnică in vederea dezvoltării componentei de pregătire profesională la distanţă (e-Learning) în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii”. prin evidenţierea percepţiei asupra eficienţei şi responsabilităţii sistemului judiciar.2 ale CSM şi aprobate de Plenul CSM în luna septembrie 2011. a fost încheiată fără a se putea selecta un Consultant.539/2011). odată cu obţinerea certificării ISO a activităţii aparatului tehnic al CSM. raportul final (studiul de percepţie) a fost aprobat de Plenul CSM şi publicat pe pagina web a CSM 85 . 4 Realizat de compania Gallup România în perioada februarie 2007 – februarie 2008. în cadrul Programului anterior menţionat. În cursul anului 2011. din motive tehnice (care ţin de aplicarea procedurilor Băncii Mondiale în materie). actualizat şi aprobat de Plenul CSM în luna august 2011 (Hotărârea CSM nr. Proiectul este estimat a se încheia la începutul anului 2011. Proiectul privind furnizarea de asistenţă tehnică în vederea pregătirii şi realizării celui de-al doilea studiu de percepţie (sondaj de opinie) asupra opiniilor şi atitudinilor privind implementarea reformei sistemului judiciar din România Obiectivele proiectului: La fel ca în cazul primului proiect 4. C.2. obiectivele calităţii. Proiectul reprezintă o dezvoltare a unor propuneri şi obiective deja formulate în cadrul unui proiect anterior. La solicitarea DIPFIE-MJ caietul de sarcini a fost revizuit. politica în domeniul calităţii). Etapele parcurse şi stadiul actual: O primă selecţie de oferte. anume cel cuprinzând documentele-cheie necesare certificării ISO (manual calitate. derulată în cursul anului 2010.3.

în beneficiul INM şi ŞNG 86 . în anul 2007. precum şi pentru organizarea a patru seminare de formare a formatorilor”.4. la nivelul lunii noiembrie 2011. Procedura selecţiei de oferte este în curs de finalizare. în patru domenii fundamentale: Managementul schimbării.finanţat tot de Programul Băncii Mondiale5. În luna iunie 2011. Managementul timpului. Plenul CSM a aprobat Raportul final elaborat în cadrul proiectului intitulat „Asistenţă tehnică pentru elaborarea programelor de studiu destinate noului plan de învăţământ al Şcolii Naţionale de Grefieri. C. acestea urmând a fi utilizate de SNG în activitatea sa. 5 Implementat de Siveco România şi Bull România. Managementul documentelor şi Managementul performanţei judiciare. împreună cu manualele de formare profesională dedicate grefierilor din instanţe şi parchete.

În cursul anului 2011 au fost soluţionate de către consilierii juridici din cadrul acestui compartiment un număr de 11015 petiţii. lipsa de transparenţă a organelor de urmărire penală. considerând că o bună cunoaştere a acestora permite o apreciere obiectivă a modului în care problemele personale pot fi optim soluţionate de către această instituţie. modificată şi aprobată prin Legea 233/2002. situaţii de nerespectare a normelor procedurale privind primirea cererilor. cu respectarea strictă a termenelor legale de soluţionare. cât şi în cursul audienţelor acordate. cereri de eliberare acte din dosare aflate pe rolul instanţelor şi parchetelor sau în conservarea acestora. în principal. atât în activitatea de soluţionare a petiţiilor. care şi-a concentrat acţiunea asupra sesizărilor ce privesc conduita necorespunzătoare a magistraţilor. RELAŢII CU PUBLICUL 1. repartizarea aleatorie a cauzelor (120 memorii). Toate memoriile înregistrate. iar 1457 petiţii la parchete. Problematica reclamată de petiţionari a vizat. 9502 memorii adresate direct Consiliului Superior al Magistraturii şi 1513 memorii primite de la alte instituţii. nelegalitatea sau netemeinicia hotărârilor judecătoreşti (2808 memorii) şi a măsurilor dispuse de procurori (1114 memorii). Activitatea de soluţionare a petiţiilor şi acordarea audienţelor Activitatea de soluţionare a memoriilor s-a desfăşurat în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr.a.. continuitatea completului de judecată ş. sistematice asupra competenţelor Consiliului Superior al Magistraturii. de încălcare a obligaţiilor profesionale în raport cu justiţiabilii. în cursul anului 2011. la Biroul Relaţii cu Publicul au fost soluţionate. tergiversarea soluţionării dosarelor atât la instanţe cât şi la parchete (819 memorii). asupra demersurilor efectuate de acesta în vederea îmbunătăţirii activităţii instanţelor şi parchetelor. stabilirea termenelor. potrivit cărora petiţiile se soluţionează în termen de 30 de zile de la data înregistrării la instituţia în cauză. A fost remarcat şi faptul că un număr mare de memorii (175) au cuprins solicitări 87 . Biroul Relaţii cu Publicul a urmărit permanent. dintre acestea. caracterul neunitar al practicii judiciare (26 memorii). 1300 de petiţii au fost trimise la instanţe. fără a mai fi necesară îndreptarea acestora către alte instituţii competente. Din totalul memoriilor înregistrate la Biroul relaţii cu publicul 3734 de petiţii au primit răspuns din partea Biroului Relaţii cu Publicul. repartizarea aleatorie a dosarelor. să furnizeze informaţii complete.VII. Biroul relaţii cu publicul a venit în sprijinul Inspecţiei Judiciare. precum şi dificultăţi în materia executării silite. Un număr de 3359 petiţii au fost transmise Inspecţiei Judiciare. întrucât în cuprinsul acestora erau descrise pretinse abateri disciplinare. 27/2002 privind activitatea de soluţionare a petiţiilor. suspiciunile acestora faţă de imparţialitatea şi corectitudinea magistraţilor. Un număr de 1708 de petiţii au reprezentat apărări. nivelul ridicat al taxelor judiciare raportat la veniturile persoanelor care apelează la justiţie.

În aceste situaţii. notarilor. în cadrul căilor de atac prevăzute de lege. în primul rând a 88 . considerând că o bună cunoaştere a acestora permite o apreciere obiectivă a modului în care problemele personale pot fi optim soluţionate de către această instituţie. În majoritatea cazurilor. cât şi împotriva unor persoane fizice sau juridice. Un număr de 143 de petiţii au cuprins cereri de acordare de audienţe. deşi potrivit legislaţiei române (Legea nr. accentuându-se faptul că singurele în măsură să aprecieze asupra legalităţii şi temeiniciei hotărârilor judecătoreşti sunt instanţele ierarhic superioare. cu înştiinţarea petiţionarilor. iar o parte de către conducerea Consiliului Superior al Magistraturii . majoritatea de personalul de specialitatate juridică din cadrul Biroului Relaţii cu Publicul. atât împotriva unor judecători şi procurori. sistematice asupra competenţelor Consiliului Superior al Magistraturii. masura dispusă în cadrul compartimentului fiind de transmitere a acestor petiţii instanţelor judecătoreşti pe rolul cărora existau dosarele în care petenţii erau parte. reprezentare în faţa instanţelor şi parchetelor sau consultanţă juridică se exercită numai de către avocaţi. Audienţele reprezintă principalul mijloc de dialog cu cetăţenii. În cuprinsul a 303 de memorii s-a solicitat comunicarea de hotărâri judecătoreşti. acestea din urmă fiind îndreptate către instituţiile competente. colaborarea activă cu celelalte departamente ale aparatului tehnic al Consiliului Superior al Magistraturii. Rigurozitatea în analiza problemelor semnalate de petiţionari. personalului auxiliar din instanţe şi parchete. aspect care a fost soluţionat prin îndrumarea acestora către organul competent să soluţioneze o plângere penală. neputând interpreta considerentele pe care magistraţii şi-au fundamentat motivarea. precum şi cu alte instituţii din sistemul justiţiei şi din afara acestuia în vederea soluţionării în termen rezonabil şi în mod punctual a solicitărilor petiţionarilor au contribuit la o mai bună percepţie a cetăţenilor. iar 201 de petiţii au cuprins nemulţumiri privind activitatea avocaţilor. Cu privire la activitatea de acordare a audienţelor. Biroul Relaţii cu Publicul a urmărit permanent. experţilor. cât şi în cursul audienţelor acordate. precum şi modalitatea cea mai rapidă prin care se pot identifica cu precizie problemele acestora. să furnizeze informaţii complete. Într-un număr de 956 de memorii petenţii au formulat plângeri penale. sub nici o formă. este de menţionat că pe parcursul anului 2011 a fost acordat un număr de 830 audienţe.de acordare de consultanţă juridică. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat) activităţile referitoare la redactare cereri. executorilor judecătoreşti. persoanele ce au solicitat audienţă au criticat hotărâri judecătoreşti sau soluţii ale procurorilor şi durata mare a proceselor. discuţiile s-au axat pe explicarea faptului că. asupra demersurilor efectuate de acesta în vederea îmbunătăţirii activităţii instanţelor şi parchetelor. Consiliul Superior al Magistraturii nu se poate pronunţa asupra hotărârilor judecătoreşti ori soluţiilor procurorilor. atât în activitatea de soluţionare a petiţiilor.

revizuit în 2011 pentru a-l transforma într-un instrument user-friendly. De asemenea. 835 proiecte funcţii de conducere şi 360 bibliorafturi concursuri şi situaţii statistice. deziderate ce aparţin. 2. sprijină justiţiabilul în a înţelege cu mai multă precizie competenţele Consiliului. secretariat şi arhivă În perioada analizată. care să permită crearea unei imagini mai clare cu privire la spectrul de decizii la care.justiţiabililor. Biroul registratură. au fost puse la dispoziţia persoanelor interesate un tipizat generic. potrivit legii. 89 . tipurile de decizii ce pot fi emise în considerarea celor constatate. creionându-se şi punându-se la dispoziţia publicului interesat instrumente de petiţionare. lucrări noi din care un număr de 6084 lucrări la numere vechi (circulare). Potrivit competenţelor conferite de lege. În acest sens. petiţionarului şi instituţiei publice. Activitatea de registratură. asupra rolului instituţiei noastre în angrenajul autorităţilor publice şi la o mai corectă imagine asupra sistemului judiciar şi asupra activităţii magistraţilor. secretariat şi arhivă a expediat prin Poşta Romană un număr de 12830 lucrări şi prin Poşta Militară un număr de 11039 lucrări. în egală măsură. secretariat şi arhivă a înregistrat un număr de 28108. limitele verificărilor pe care acesta. le poate efectua. natura faptelor ce pot face obiectul controlului. În perioada de referinţă au fost întreprinse demersuri pentru apropierea instituţiei de justiţiabil. petiţionarii se pot aştepta ca răspuns la petiţiile lor. publicat pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii. Ghidul petiţionarului. prin Inspecţia Judiciară. acest departament a arhivat un număr de 4500 dosare. formularul de petiţie. Biroul registratură. Pentru a răspunde nevoii de concizie şi de promptitudine.

în noua componenţă rezultată în urma alegerilor desfăşurate în anul 2010. a opiniei publice în general. Grupurile-ţintă cărora se adresează Consiliul Superior al Magistraturii în transmiterea mesajelor sale sunt: 90 . a hotărât. În modul de structurare a procesului de comunicare un rol de bază îl au acţiunile de feed-back şi feed-before informaţional prin care sunt calibrate mesajele elaborate în funcţie de semnalele primite de la. • Transparenţă: aptitudinea de a furniza la timp informaţie completă. principiile conform cărora îşi desfăşoară activitatea în domeniul comunicării: • Flexibilitate: capacitatea de a răspunde rapid la semnalele venite din mediul extern. asigurarea unei comunicări eficiente. precum şi. În anul 2011 s-a făcut remarcată o mai coerentă comunicare a Consiliului Superior al Magistraturii şi instituţiilor sistemului judiciar cu presa. sau transmise către un anumit grup-ţintă. înţelegerea mai bună a sistemului judiciar. Obiectivul astfel definit este îndeplinit prin asigurarea funcţionării corespunzătoare a Biroului de Informare Publică şi Relaţii cu Mass Media din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii. Dintre motivele care au determinat acest proces putem evidenţia apropierea actului de justiţie de cetăţean prin intermediul presei. obiective cu instituţiile mass media. pe această bază. că una dintre direcţiile prioritare de acţiune trebuie să fie reprezentată de asigurarea transparenţei instituţionale. atacurile la care justiţia a fost supusă în anii anteriori reducându-se simţitor. Biroul de Informare Publică şi Relaţii cu Mass Media al Consiliului Superior al Magistraturii şi-a stabilit. RELAŢIA CU MASS-MEDIA ŞI CU SOCIETATEA CIVILĂ Consiliul Superior al Magistraturii. • Imparţialitate: abordarea obiectivă a fiecărei probleme şi asumarea greşelilor. • Răspundere publică: servirea interesului public. de la bun început. în corectitudinea actului de justiţie. realizându-se astfel legătura nemijlocită dintre societate şi Justiţie în deplinul respect al Legii. precum şi Birourile de Informare şi Relaţii Publice existente la toate instanţele judecătoreşti şi unităţile de parchet de pe lângă instanţe. implicit. obiectivă şi corectă despre activităţile Consiliului Superior al Magistraturii.VIII. cu societatea în general. încă de la înfiinţarea sa din anul 2005. • Eficienţă: utilizarea optimă a resurselor în vederea atingerii unui impact maxim. în forţa dreptului. Aprofundarea transparenţei activităţii puterii judecătoreşti constituie un obiectiv strategic menit să întărească încrederea justiţiabililor. a purtătorilor de cuvânt.

• prevenirea corupţiei din sistemul judiciar. 91 . au fost formulate şi transmise 2 sesizări către CNA. precum şi politicile publice în domeniul justiţiei). analiza sesizărilor efectuată de CNA soldându-se cu sancţionarea respectivelor staţii de televiziune. în vederea creşterii nivelului de educaţie juridică şi de cunoaştere a legilor. Dezvoltarea modului de publicare pe pagina oficială de internet a CSM (www. • sporirea eficienţei şi responsabilizării sistemului judiciar. • de la cunoaştere la înţelegere (în ceea ce priveşte valorile fundamentale şi acţiunile promovate de sistemul judiciar în temeiul acestor valori). scrisă şi audio-vizuală. Acestora li se adaugă dezvoltarea relaţiilor de parteneriat prin încheierea unor Protocoale de colaborare cu instituţii publice. care promovează actul de justiţie şi instituţiile sistemului judiciar. asociaţii profesionale. În cadrul acestui document de colaborare. în legătură cu emisiuni TV cu caracter defăimător la adresa unor magistraţi. În esenţă. creşterea rapidităţii publicării acestora în cadrul Ordinii de zi soluţionate reprezintă repere calitative prin care s-a amplificat transparenţa Consiliului Superior al Magistraturii.• Presa centrală şi regională. organizaţii neguvernamentale şi asociaţii profesionale ale tuturor profesioniştilor din domeniul juridic. limitele acestora. BIPRMM s-a implicat activ în elaborarea şi semnarea unui Protocol de colaborare încheiat între Consiliul Superior al Magistraturii şi Consiliul Naţional al Audiovizualului. • Publicul larg.csm1909. activitatea cotidiană permanentă şi interesul manifestat de către Consiliul Superior al Magistraturii în promovarea imaginii reale a magistratului român. • Elevii şi tinerii. Nivelul de implicare pe care BIPRMM al Consiliului Superior al Magistraturii doreşte să-l atingă faţă de aceste grupuri-ţintă în desfăşurarea proceselor de comunicare are în vedere evoluţia: • de la informare la cunoaştere (în ceea ce priveşte competenţele. • ONG-uri. rolul şi importanţa instituţiei în cadrul sistemului judiciar. În cursul anului 2011. direcţiile de acţiune sunt: • asigurarea transparenţei activităţii CSM.ro) a soluţiilor adoptate de către plen şi secţii. • garantarea accesului liber la informaţie şi la justiţie. BIPRMM fost desemnat ca structură de contact din partea Consiliului Superior al Magistraturii.

în anul 2011. la care se adaugă 40 de interviuri. însă media zilnică a acestora poate fi apreciată la 12-15/zi calendaristică. Termenul de finalizare a proiectului este prevăzut a fi la data 31 mai 2012. Activităţile prevăzute în cadrul acestui proiect vizează elaborarea unui Ghid privind relaţia dintre sistemul judiciar din România şi mass-media şi a unui Manual pentru purtătorii de cuvânt şi pentru structurile de informare publică şi relaţii cu mass-media. cu o valoare a finanţării de 19.. • informaţiile de interes public solicitate verbal de către jurnalişti – adresate purtătorului de cuvânt al CSM – sunt dificil de cuantificat. 544/2001 privind accesul liber la informaţiile de interes public in anul 2011. să menţionăm că: • s-au întocmit 167 comunicate de presă. sintetic.460 euro din partea partenerilor olandezi. interviuri. • s-au organizat 10 conferinţe de presă. În conformitate cu Planul de implementare a Noului Cod Civil. • în vederea soluţionării cu celeritate şi potrivit legii a acestor solicitări purtătorul de cuvânt şi ceilalţi reprezentanţi ai Biroului de Informare Publică şi Relaţii cu Mass Media nu s-au limitat 92 . • s-au înregistrat şi soluţionat un număr de 221 petiţii în format hârtie (21) şi în format electronic (200) având ca obiect solicitări formulate potrivit Legii 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public. de unde rezultă un total anual de circa 3863 de solicitări. BIPRMM al Consiliului Superior al Magistraturii a acţionat în vederea actualizării Ghidului care reglementează modul unitar comunicarea publică în relaţiile cu mass media. declaraţii şi participări la emisiuni de radio şi televiziune. În acest sens. în perioada august-octombrie 2011 BIPRMM a coordonat activităţile purtătorilor de cuvânt/compartimentelor de informare publică şi relaţii cu presa de la instanţele şi parchetele din teritoriu în vederea cunoaşterii de către cetăţeni a prevederilor Noului Cod Civil. în parteneriat cu Ambasada Olandei la Bucureşti. Decizia MAE olandez de alocare (fond nerambursabil) a bugetului proiectului destinat consolidarii comunicarii si cooperarii dintre sistemul judiciar si mass media in Romania fiind primită la data de 29 noiembrie. prezentări de materiale tematice în presa scrisă şi audio-vizuală naţională şi regională. se cuvine. în care sunt incluse şi cele privind apărarea reputaţiei profesionale. independenţei şi imparţialităţii magistraţilor (23). la finele lunii octombrie a fost demarat proiectul “Întărirea comunicării şi cooperării între sistemul judiciar din România şi mass-media”.Analiza activităţii modului de gestionare a activităţii BIPRMM este reflectată de conţinutul fişei de evaluare pe anul 2011 a implementării Legii nr. Sub aspectul cuantificării volumului de activitate desfăşurată de Biroul de Informare Publică şi Relaţii cu Mass Media. dezbateri. Activităţile au constat în conferinţe de presă.

Ei au răspuns la solicitări după un program nenormat. indiferent de ziua şi ora la care au fost formulate. 93 .la desfăşurarea activităţii în cadrul programului de lucru de 8 ore/5 zile pe săptămână.

Site-ul Infocsm publică zilnic. au fost achiziţionate servicii de filmare şi transmisiune live pe internet (streaming) care să asigure accesul neîngrădit al persoanelor interesate la şedinţele Consiliul Superior al Magistraturii. Infocsm. ajunge astfel la oameni. Având în vedere numărul de accesări şi numărul de subiecte preluate. În scopul asigurării unei largi publicităţi a şedinţelor Plenului Consiliului Superior al Magistraturii. în perioada următoare. radiouri şi televiziuni din România. informaţii legate de activitatea CSM şi a membrilor săi. Infocsm a publicat peste 300 de articole. de site-uri juridice şi nu numai. MĂSURI PENTRU ASIGURAREA TRANSPARENŢEI INSTITUŢIONALE Creşterea transparenţei instituţionale a activităţii Consiliului Superior al Magistraturii. care îşi propune transmiterea către opinia publică a ştirilor privind activitatea curentă a Consiliului –coordonat de membrii Cabinetului Preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii. Cele mai multe au fost preluate de principalele ziare. cât şi posibilitatea pentru persoanele interesate de a beneficia de conţinutul arhivat offline pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii. îi familiarizează cu activitatea Consiliului. În acest sens. video şi online. Site-ul oficial al Consiliului a dobândit dinamism şi suscită un tot mai viu interes în rândurile opiniei publice. corectă. justiţiabililor şi mediilor de informare. asigurându-se atât accesul imediat (transmisiunea live). Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şamd. se poate concluziona că există un mare interes în rândul societăţii româneşti pentru actul de justiţie Site-ul Infocsm. 94 . Acest serviciu a devenit efectiv începând cu data de 16. astfel încât prezenţa Consiliului Superior al Magistraturii în media print. de agenţiile de ştiri. instanţe şi parchete din ţară.ro va include. în timp real.2011. a crescut semnificativ în această perioadă. În trei luni de activitate.VIII. precum Institutul Naţional al Magistraturii. precum şi a unor instituţii din sistemul judiciar românesc. şi o componentă video. ulterior constituindu-se întru-un veritabil sprijin acordat specialiştilor în domeniu. care au avut peste 65. Informaţia pură.000 de accesări. a constituit o prioritate în anul 2011. s-a propus şi aprobat o soluţie tehnică care să asigure transmiterea în timp real pe pagina web a instituţiei a dezbaterilor din Plenul Consiliului Superior al Magistraturii. INFOCSM În cursul anului 2011 fost deschis un nou site informativ. măsurile luate în acest sens s-au dovedit eficiente şi oportune. audio.02.

precum şi la activitatea desfăşurată de instituţiile coordonate de CSM – Inspecţia Judiciară. Institutul Naţional al Magistraturii şi Şcoala Naţională de Grefieri. date şi informaţii cu privire la activitatea membrilor CSM. a Comisiilor CSM. Infoletter. a apărut: numărul 4/2010 al publicaţiei (aferent trimestrului IV 2010). la relaţiile internaţionale ale CSM. în vederea facilitării accesului la informaţii privind activitatea Consiliului Superior al Magistraturii. favorizând totodată procesul de unificare a practicii judiciare. Tirajul tipărit al numerelor apărute ale revistei a fost pus în mod gratuit la dispoziţia instanţelor şi parchetelor. bune practici şi opinie profesională în interiorul sistemului judiciar reprezintă unul dintre fundamentele unui progres real şi perceptibil al standardului calitativ al actului de justiţie. respectiv un exemplar tipărit per 5 judecători sau procurori (cu excepţia Înaltei Curţi de 95 . a informării permanente dar şi pentru garantarea coparticipării judecătorilor şi procurorilor la mecanismul decizional al Consiliului Superior al Magistraturii. pe baza aceluiaşi algoritm de repartizare ca şi în anul precedent. în vederea garantării accesului liber la justiţie al oricărei persoane pe baza principiilor accesibilităţii şi previzibilităţii legii şi a modului ei de interpretare.INFOLETTER Pentru creşterea transparenţei instituţionale a activităţii Consiliului Superior al Magistraturii a fost elaborată publicaţia on-line bilunară a CSM. în care se consemnează evenimente. precum şi a sistemului judiciar în ansamblu. continuarea activităţii de editare a revistei a avut în vedere şi obiectivele din Planul de acţiune privind strategia de reformă a sistemului judiciar şi lupta împotriva corupţiei. s-a avut în vedere punerea în dezbatere a unor teme importante privind reformarea şi modernizarea acestui domeniu. aspecte referitoare la relaţia Consiliului cu Parlamentul şi Guvernul României. precum şi numărul 1/2011 (aferent primului semestru al anului 2011). De altfel. prin intermediul curţilor de apel. Schimbul de experienţă. elaborat pentru îndeplinirea condiţionalităţilor din cadrul Mecanismului de cooperare şi verificare cu Uniunea Europeană. REVISTA CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII – „JUSTIŢIA ÎN ACTUALITATE” Demersul privind editarea revistei proprii a Consiliului Superior al Magistraturii – „Justiţia în actualitate” a continuat şi în cursul anului 2011. În cursul anului 2011. precum şi furnizarea unor materiale de sinteză în sprijinul activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor. a Plenului şi Secţiilor CSM. până la redactarea prezentului raport.

csm1909. publicarea unor subiecte de interes legate de organizarea şi funcţionarea sistemului judiciar.ro). în format pdf. de stadiul realizării proiectelor din cadrul reformei judiciare. precum şi a experienţei şi a bunelor practici din alte state membre ale Uniunii Europene în ceea ce priveşte organizarea. membru cu activitate permanentă al Consiliului Superior al Magistraturii. trebuie menţionat faptul că începând din 2011. în cadrul unei secţiuni dedicate. pentru o mai bună popularizare a activităţii Consiliului Superior al Magistraturii. Trebuie subliniat faptul că în şedinţa din 26 mai 2011. de aspectele legate de evaluarea profesională şi răspunderea disciplinară a acestora. la fel ca şi în anii trecuţi. aşa cum au fost cuprinse în Mecanismul de cooperare şi verificare etc. Plenul a decis asupra posibilităţii apariţiei unui număr suplimentar anual al revistei care va fi dedicat unei anumite teme de larg interes şi preocupare pentru perioada de referinţă. 96 . doamna judecător Ana Cristina Lăbuş. Curtea Europeană a Drepturilor Omului şi Curtea de Justiţie a Uniunii Europene). toate numerele se publică la scurt timp după apariţie pe website-ul Consiliului Superior al Magistraturii (www. cât şi pentru orice persoană interesată de conţinutul publicaţiei.Casaţie şi Justiţie pentru care se asigură un număr de exemplare suficient pentru toţi judecătorii instanţei supreme). care până la acel moment era editată trimestrial. în materii de larg interes. Colegiul de redacţie. De asemenea. sub coordonarea redactorului-şef. contribuţiilor puse la dispoziţie de judecătorii şi procurorii din ţară. alături de cele 1650 de exemplare ale revistei în limba română vor fi publicate şi 100 de exemplare bilingve – franceză/engleză. Totodată. prezentarea unor aspecte de drept comparat. cu prilejul vizitelor şi întâlnirilor cu caracter internaţional ale reprezentanţilor Consiliului Superior al Magistraturii. pentru asigurarea unui acces cât mai larg. o importanţă deosebită este acordată. s-a urmărit continuarea diversificării conţinutului editorial prin creşterea ponderii şi calităţii materialelor privind jurisprudenţa instanţelor europene (în principal. a urmărit. inclusiv aspecte care să prezinte evenimentele relevante pentru activitatea instanţelor şi parchetelor de la nivelul întregii ţări. Tot cu caracter de noutate. de statutul judecătorilor şi procurorilor. Plenul CSM a hotărât editarea semestrială a revistei Consiliului Superior al Magistraturii. administrarea şi dezvoltarea sistemului judiciar. de asemenea. de drept sau de practică judiciară. de unde pot fi descărcate în mod gratuit. atât din partea personalului din sistemul judiciar. De asemenea.

031.M. BUGETUL CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII 1. nr. precum şi în perspectiva anului 2012.00 0 5 0 8 0 16. Proiectul de buget pe anul 2012 a fost aprobat fără nici un dialog cu Ministerul Finanţelor Publice sub limita iniţială. LEI crt 2010 EURO LEI 2011 EURO LEI 2012 EURO .365.013.S. s-a stabilit finanţarea corespunzătoare prin estimarea bugetului pentru fiecare obiectiv în parte.M.818 Măsurile au fost adoptate având în vedere riscurile determinate de evoluţiile economice interne şi externe şi au impus adoptarea unei politici bugetare prudente.X. precum şi asigurarea cheltuielilor pentru desfăşurarea activităţilor privind noile coduri şi implementarea măsurilor descrise din MCV. Astfel.000 64.S.M.981.10/2011 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2011.00 17.000 60000000 2010 40000000 2011 2012 20000000 2010 1 2011 2012 0 1 2 3 Bugetul C.434. pe anul 2011 este ultimul buget aprobat în urma O. Suma solicitată peste limita dată de MFP era necesară pentru asigurarea finanţării numărului de posturi aprobate la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii. este următorul: a) Dinamica bugetului total al C. programul de cheltuieli potrivit bugetului de stat acordat pentru întreaga activitate desfăşurată de Consiliul Superior al Magistraturii. Propunerile pentru proiectul de buget pe anul 2012 s-au situat peste limita de cheltuieli de 67.91 67. b) Dinamica bugetului în structură al C. în anii 2010-2011 şi perspectiva anului 2012 Nr.G.013. evoluţia bugetului se prezintă astfel: 80000000 72. 2011 şi în perspectiva anului 2012 97 .00 15.981.365.M. DINAMICA BUGETULUI 2010-2011 ŞI PERSPECTIVA PENTRU ANUL 2012 Dat fiind faptul că politica bugetară a susţinut în cea mai mare măsură Reforma în justiţie. suma solicitată fiind de 97.83 64.233 mii lei aprobată de Guvern pentru Consiliul Superior al Magistraturii.000 67. 1 BUGET C. pe anii 2010. Reprezentat grafic. la o nouă limită aprobată în şedinţă de Guvern de 67. în dinamică.190 mii lei.S.013 mii lei.188. total 72.S.

708.708 4.000 11.471.816.000 15.589 183.188.000 470.000 372.977.221 982.139 2.974.000 4.000 261.600.000 2.000 43.876.052.468 APARAT PROPRIU LEI EUR LEI LEI EUR 5.895 414.912 31.853 927.093.000 2.254 143.460.359 267.256 60.967 2.116.835 46.000 1.457.979.000 9.365.071 208.025.000 220.000 7.266 8.775 31.923 98 1.762 8.718 48.483.000 7.218.727 173.971.477 2.071.161 8.000 10.622 22.530.013.În această categorie de cheltuieli sunt cuprinse toate bugetele Consiliului Superior al Magistraturii: aparatul propriu.303.333.980 251.632.000 587.000 25.550.000 943.000 2.142 38.640.387 2.694.918 10.000 1.000 5. nr.699 .468 264.130.392.195.872.795.012 11.528.062.072 2.101.296.082.406 8.000 1.454.000 49.755.000 9.125.703 100.G.951.652.808 TOTAL LEI EUR 67.000 10.000 8.000 9.000 INM LEI SNG EUR 17.000 50.665.000 1.675 254.000 33. 2011 ŞI ÎN PERSPECTIVA ANULUI 2012 ANUL 2010 BUGET CSM TOTAL din care: Cheltuieli de personal Cheltuieli materiale Transferuri Alte cheltuieli Cheltuieli de capital ANUL 2011 BUGET CSM TOTAL din care: Cheltuieli de personal Cheltuieli materiale Transferuri Alte cheltuieli Cheltuieli de capital ANUL 2012 BUGET CSM TOTAL din care: Cheltuieli de personal Cheltuieli materiale Transferuri Alte cheltuieli Cheltuieli de capital TOTAL LEI EUR 72.796.981.970.000 1.313 20.000 APARAT PROPRIU LEI EUR 16.146.765 2.000 1.000 10.082.000 256.690.000 12.488.000 43.000 42.187. SITUAŢIA FINANŢĂRII CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII PE ANII 2010.667 20.067 6.000 202. după publicarea O.662.095 2.818 10.000 821.053 9.000 705.938 TOTAL LEI EUR 64.000 10.989.187.935.701 1.000 2.000 2.697.000 62.000 1.000 2.583.669.510.000 17.397.434.940.292.052.268.000 233.000 41.838.282.000 1.170.017 243.507.000 28.563 3.000 5. Institutul Naţional al Magistraturii şi Şcoala Naţională de Grefieri.000 569.115 2.000 2.008.000 1.000 1.388 9.000 23.798.376.000 4.552.641 5.732 6.938 25.081 1.637 2.558.373 7.305 519.520 INM LEI EUR 5.000 20.731.229.000 1.751 SNG EUR 39.651 74.000 11. 10/2011 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2011.084.190 INM 40.031.325 APARAT PROPRIU LEI EUR LEI SNG EUR LEI EUR 3.789 7.421 705.156.943 63.548 53.000 2.

Prezentarea grafică, precum şi dinamica bugetelor pe perioada 2010-2012 este ilustrată, astfel:
APARATUL PROPRIU
50.000.000
40.000.000

2010

30.000.000

2011

20.000.000

2012

10.000.000
Total

Cheltuieli de
personal

Cheltuieli
materiale

Transferuri

Alte
cheltuieli

Cheltuieli
de capital

2010 46.690.000 38.156.000 7.552.000

982.000

2011 40.872.000 31.694.000 7.146.000

1.979.000

53.000

2012 39.838.000 31.229.000 6.977.000

1.558.000

74.000

INSTITUTUL NAŢIONAL AL MAGISTRATURII

25.000.000
20.000.000

2010

15.000.000

2011

10.000.000

2012

5.000.000
-

Cheltuieli de
personal

Total

Cheltuieli
materiale

Alte
cheltuieli

Transf eruri

Cheltuieli
de capital

2010 20.187.000

8.652.000

2.397.000

143.000

8.970.000

25.000

2011 20.195.000

8.457.000

2.971.000

208.000

8.376.000

183.000

2012 22.082.000

9.755.000

2.454.000

173.000

9.600.000

100.000

ŞCOALA NAŢIONALĂ DE GREFIERI
6.000.000
5.000.000
4.000.000

2010

3.000.000

2011

2.000.000

2012

1.000.000
Total

Cheltuieli de
personal

Cheltuieli
materiale

Transf eruri

Alte
cheltuieli

Cheltuieli
de capital

2010

5.488.000

3.460.000

927.000

2011

3.974.000

2.665.000

1.025.000

264.000

20.000

2012

5.093.000

2.951.000

1.052.000

1.062.000

28.000

99

1.101.000

Din prezentarea datelor statistice pentru cei trei ordonatori de credite se remarcă o scădere
constantă a fondurilor alocate atât în anul 2011 faţă de anul 2010, precum şi în 2012 faţă de 2011.
Creşterile şi descreşterile bugetului în structura cheltuielilor aprobate au fost determinate de finanţarea
obiectivelor din programelor aprobate şi în derulare (ex. plata drepturilor salariale restante, cofinanţare
FEN, investiţii noi, etc.).
2. STRUCTURA BUGETULUI PE ANUL 2011
Programul de cheltuieli pentru anul 2011, potrivit bugetului de stat aprobat prin Legea nr.
286/2010, cu modificările şi completările ulterioare, care a susţinut financiar atât activitatea curentă a
Consiliului Superior al Magistraturii, cât şi derularea activităţilor cu privire la Planul de acţiune
privind Reforma în justiţie, este în valoare totală de 69.429.000 lei.
Aceste fonduri sunt constituite potrivit legislaţiei care reglementează finanţarea activităţii şi
sunt reprezentate în structură astfel:
Mii lei
Cap. 50.01

Total buget C.S.M.
Cheltuieli de personal
Cheltuieli materiale
Transferuri
Alte cheltuieli
Cheltuieli de capital
Total

Credite

%

aprobate
46.684 67,24%
10.940 15,76%
2.213 3,18%
9.336 13,44%
256 0,38%
69.429 100%

Structura bugetului pe anul 2011

Total
Cheltuieli de personal
Cheltuieli materiale
Transferuri
Alte cheltuieli
Cheltuieli de capital

Evoluţia cheltuielilor în structură aprobate pentru anul 2011 faţă de realizatul anului 2010 şi
în perspectiva anului 2012 este semnificativă.
Reprezentarea grafică pe fiecare structură în parte se prezintă astfel:

100

Evolutia cheltuielilor de personal
80.000.000
60.000.000

Total

40.000.000

Cheltuieli de personal

20.000.000
0

2010

2011

2012

Total

72.365.000

64.981.000

67.013.000

Cheltuieli de
personal

50.268.000

42.816.000

43.935.000

Bugetul pentru anul 2011 este mai mic faţă de bugetul anului precedent deoarece, potrivit
legislaţiei în vigoare, a fost prevăzută plata diminuată a drepturilor salariale şi nu au fost incluse
sumele necesare pentru drepturile salariale restante. Activitatea în domeniul politicilor salariale s-a
axat cu precădere în realizarea obiectivului principal de implementare şi aplicare în mod corespunzător
a actelor normative specifice de salarizare pentru personalul din sistemul justiţiei (judecători şi
procurori, personal auxiliar de specialitate juridică, militari, funcţionari publici şi personal
contractual). Pentru proiectul de buget aferent anului 2012, fondurile solicitate sunt la nivelul
salariului de la 31 decembrie 2011 şi reprezintă finanţarea numărului maxim de posturi aprobate de
Consiliul Superior al Magistraturii. Fondurile solicitate nu au fost aprobate, în bugetul aprobat pe anul
2012 fiind admise la finanţare numai cele 15 posturi solicitate de INM.
Evolutia cheltuielilor materiale
80.000.000
60.000.000
Total

40.000.000

Cheltuieli materiale

20.000.000
0

2010

2011

2012

Total

72.365.000

64.981.000

67.013.000

Cheltuieli materiale

10.876.000

11.082.000

10.483.000

O pondere importantă în cheltuielile materiale o au chiriile pentru spaţiile închiriate, necesare
pentru funcţionarea în condiţii optime a C.S.M, care nu dispune până în prezent de un sediu propriu. În
mare parte, creşterea fondurilor este dată şi de cursul de schimb valutar aflat într-o continuă evoluţie
pe piaţa valutară, de fondurile necesare pentru implementarea noilor coduri, potrivit Planului de
acţiuni aprobat în cadrul Programului Reforma în sistemul judiciar (tipărirea revistei „Justiţia în
actualitate”, de ghiduri de specialitate juridică pe noile coduri, broşuri, etc.).
101

00 15.00 4. semnat în data de 07 septembrie 2010 între Guvernul României şi Consiliul Federal al Elveţiei.981.000.000 67.013.796.000 Cheltuieli de capital 20. pentru care trebuie asigurată contribuţia statului român.M. Fondurile nu au fost aprobate de către MFP.00 16.981.00 4.000.00 5.N.91 67.187. 3. reprezentând cofinanţarea naţională şi cheltuielile neeligibile necesare aferente Fondului Tematic de Securitate (FTS).000 64.031.S.000 Total 40. a inclus la titlul cheltuieli de capital şi costul finanţării lucrărilor de reparaţii capitale pentru sediul din Bistriţa. 0 5 0 8 0 8 total I.000 Cheltuieli de capital 2012 Proiectul de buget propus pe anul 2012.365.83 64.365.013.912 22.529 mii lei. 2010 A 2012 EURO LEI EURO LEI EURO 72.282.000 202.082. Evolutia cheltuielilor de capital 80. 1 2011 LEI BUGET 0 0 102 0 . pentru derularea a 3 proiecte care urmează a fi implementate de către Consiliul Superior al Magistraturii în calitate de Unitate de Implementare.81 C.Român pentru reducerea disparităţilor economice şi sociale în cadrul Uniunii Europene extinse.M.000. inclus în cadrul Acordului Cadru privind implementarea Programului de Cooperare Elveţiano .795.000 60. PONDEREA BUGETELOR INSTITUTULUI NAŢIONAL AL MAGISTRATURII ŞI ŞCOLII NAŢIONALE DE GREFIERI ÎN BUGETUL CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII Nr.Fondurile alocate la materiale şi transferuri se justifică şi prin derularea proiectelor cu finanţare externă nerambursabilă aprobate. 20.00 17.775 crt .188.434. s-au solicitat fonduri în suma de 1.000 25.012 20.000.000 256. Astfel.195.000 0 Total 2010 2011 72.

000 Buget INM 20.974.093.974.000 67.000 Buget SNG 20.000.60% Ponderea bugetului INM in bugetul total al CSM 80.000. Ilustrată grafic.013.082. procurori şi grefieri s-a avut în vedere asigurarea desfăşurării activităţii în condiţiile de calitate şi eficienţă la standarde europene. prezentat în grafic.000.000 1.000 943.488.9% 5.943 6.000 1.093.218.000 3.000.000.563 7.95% 5.N.000 Buget CSM total 40.G.000 Ponderea bugetului SNG in bugetul total al CSM 80. situaţia se prezintă astfel: 103 .000 60.000.000 20.000.08% 3.365. Importanţa pregătirii iniţiale şi continue a judecătorilor şi procurorilor şi grefierilor se reflectă şi în gradul de creştere a bugetului la capitolul analizat faţă de bugetul aparatului propriu din Consiliul Superior al Magistraturii.303.000 0 2010 2011 2012 Buget CSM total 72.981.488.58% 31.000. fluctuaţia procentului în perioada analizată demonstrează că în domeniul învăţământului de specialitate pentru judecători.000 64.421 7.000 67.000 0 2010 2011 Buget CSM total 72.000 Din ponderea fondurilor bugetului Institutul Naţional al Magistraturii şi Şcolii Naţionale de Grefieri în totalul bugetului Consiliului Superior al Magistraturii.000 64.981.000 5.195.B Pondere S.000 60.11% 32.000 Buget CSM total 40. Prin asigurarea unei finanţări corespunzătoare la capitolul „Învăţământ” s-a preconizat dezvoltarea structurii instituţionale a Institutul Naţional al Magistraturii şi a Şcolii Naţionale de Grefieri.365.187.000 22. pondere 27.000 2012 Buget SNG 5.013.000 Buget INM 20.

196 54.21% alocaţiilor în bugetul aparatului 3 propriu Bugetul aparatului propriu în anul 2011 şi 2010 a scăzut corespunzător rectificărilor bugetare anuale pe minus potrivit reglementărilor legale limitative la toate cheltuielile în structură (de personal.Nr . ACTIVITATEA ÎN DOMENIUL ACHIZIŢIILOR PUBLICE Biroul de achiziţii publice a fost înfiinţat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr.708.99% 54.U.00 11.838.603 00 6.21% 68.0 2 INM+SNG Ponderea 0 6.872. Biroul de achiziţii publice a desfăşurat o activitate de sinteză şi previziune în ceea ce priveşte solicitările compartimentelor de specialitate. Biroul funcţionează în subordinea ordonatorului principal de credite. etc.).175. 4. prin care s- 104 .00 27.113.00 0 9.G. derulând procedurile de achiziţie publică reglementate de actele normative în domeniu.726. nr. Cr t Buget CSM 2010 LEI EURO 46.98% 68. dotări.98% 58. materiale.622 învăţământ 25.0 00 9. 450 din 3 iulie 2007) şi constituie compartimentul specializat în atribuirea contractelor de achiziţii publice. Prin activitatea Biroului s-au asigurat toate condiţiile în vederea bunei derulări a contractelor în vigoare şi pentru încheierea unor noi contracte în conformitate cu solicitările compartimentelor ce funcţionează la nivelul instituţiei.095 0 5. în condiţiile impuse de O.314 24.530.116.109.66 1 aparat propriu Buget CSM 0 7 2011 LEI EURO 40. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale.501.99% 58. 399/2007 privind modificarea şi completarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii (publicată în Monitorul Oficial nr. Totodată.675.690.00 2012 LEI EURO 39.

personalul Biroului de achiziţii publice s-a implicat în procesul de perfecţionare profesională.660 din 22 noiembrie 2006 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziţie publică prin mijloace electronice din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică. Având în vedere numeroasele modificări ale legislaţiei specifice. în încheierea unui număr de 60 contracte. având ca obiect prestarea de servicii şi furnizarea de bunuri necesare bunei funcţionări a activităţii Consiliului Superior al Magistraturii. în măsura posibilităţilor rezultate şi din derularea ulterioară a contractelor. astfel încât să se asigure instituţiei noastre servicii şi produse eficiente şi de calitate. activitatea Biroului a fost materializată. a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii. în mod concret. cu modificările şi completările ulterioare. asigurându-se astfel procentajul impus de 40% din valoarea totală a achiziţiilor publice efectuate în cursul anului. În procesul derulării procedurilor de achiziţii publice în formele prevăzute de lege. precum şi obligaţiile ce revin personalului care îşi desfăşoară activitatea în acest domeniu de a fi conectat la noutăţile în domeniu.a limitat drastic posibilitatea instituţiilor publice de a mai proceda la achiziţionarea de bunuri şi servicii de genul celor enumerate în actul anterior precizat. 1. Biroul de achiziţii publice a implementat procedura de achiziţie publică prin mijloace electronice. urmând ca până la sfârşitul anului în curs numărul acestor contracte şi acte adiţionale să înregistreze o tendinţă de creştere cu aproximativ 30%. în activitatea Biroului de achiziţii publice nu au fost înregistrate contestaţii. În aplicarea elementelor de noutate impuse potrivit prevederilor HGR nr. Astfel. până la data prezentei. Nu în ultimul rând o preocupare importantă a Biroului de achiziţii publice a constat în selecţia riguroasă a ofertanţilor. 105 .

s-a întocmit ca un act unilateral de autoevaluare exprimat prin prisma calificativelor acordate de către Curtea de 106 . În anul 2011 activitatea BAPI a fost evaluată de către Curtea de Conturi a României şi de Ministerul Finanţelor Publice/Unitatea Centrală de Armonizare pentru Auditul Public Intern. a fost apreciată astfel: nivelul de implementare pentru 11 din cele 18 activităţi de audit intern evaluate a fost adecvat (F. bine). pentru perioada cuprinsă între 01.10.01.2007. 754/18.  Evaluări ale activităţii de audit intern.bine). privind evaluarea activităţii de audit intern la Consiliul Superior al Magistraturii pentru perioada 01.01.2007 – august 2011. Indicatori sectoriali de rezultate. iar pentru 3 activităţi a fost acordat calificativul mediu ( Bine spre F.Bine). performanţă şi calitate obţinuţi prin misiunile de audit public intern  Raportul privind activitatea de audit public intern pe anul 2011. În urma auditului extern efectuat de către Curtea de Conturi a României a reieşit faptul că nivelul de implementare pentru 7 din cele 10 activităţi de audit public intern cât au fost evaluate a fost adecvat (F. Biroul audit public intern (BAPI) a continuat să funcţioneze distinct în subordinea directă a Preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii care are calitatea de ordonator principal de credite. în cadrul schemei organizatorice şi funcţionale a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). bine). prin constituirea la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii a Serviciului audit public intern. În urma auditului extern efectuat de MFP/UCAAPI.august 2011. calitatea implementării funcţiei de audit şi conformitatea cu cadrul legal în domeniu. Evaluarea activităţii Biroului Audit Public Intern Pe parcursul primelor zece luni ale anului în curs. iar pentru 7 activităţi a fost acordat calificativul mediu (Bine spre F. 2. Pentru întărirea şi eficientizarea activităţii de audit public intern. ACTIVITATEA DE AUDIT PUBLIC INTERN 1. Plenul Consiliului Superior al Magistraturii Consiliului Superior al Magistraturii a aprobat prin Hotărârea nr. Urmează ca structurile specializate ale instituţiei să definitiveze procesul instituţional de modificare şi redimensionare a serviciului.XI.2011 modificarea structurii organizatorice.

8 din Legea bibliotecilor Republicată.. . . alin.. să se organizeze .2010 .Cel puţin odată pe lună persoanele împuternicite pentru control din cadrul compartimentului financiar contabil.La sfârşitul exerciţiului financiar bugetar al anului 2011 . în 107 . 3. INM şi ŞNG). . Rolul auditului intern a fost semnificativ în îndeplinirea obiectivelor entităţilor şi a îmbrăcat un aspect global. care au avut un coeficient de realizare de 85% faţă de planul strategic pe anii 2011 – 2015 şi integralitate pe anul 2011. deoarece BAPI a fost în anul 2011 motorul principal în întocmirea şi implementarea strategiei activităţilor privind managementul controlului intern şi al managementului riscurilor a evaluat şi îmbunătăţit eficienţa şi eficacitatea proceselor de guvernanţă. efectuare şi valorificare a rezultatelor inventarierii patrimoniului. 40. să execute inopinat verificarea şi corectitudinea modului cum se fac înregistrările în fişele de magazie semnând la rubrica .În scopul asigurării controlului asupra realităţii existenţei mijloacelor fixe. Obiectivele activităţii de audit au urmărit. Activităţile auditate şi principalele constatări pentru care au fost întocmite recomandări . în primul rând. se vor reverifica şi actualiza evidenţa mijloacelor fixe în cadrul registrului numerelor de inventar în ceea ce priveşte locul unde se află acestea precum şi aducerea la zi a evidenţei persoanelor fizice care deţin astfel de mijloace fixe.data şi semnătura de control”. 334 din 31 mai 2002 şi a OMFP nr.122009 şi 31.  Iniţierea şi dezvoltarea misiunilor de audit. PV de inventariere şi registrul de inventar .Inventarierea patrimoniului şi valorificarea rezultatelor pe anii 2009 şi 2010” (CSM.12. De asemenea în fişele de magazie se vor menţiona conturile de materiale şi grupele de materiale în ordine alfabetică. nr. 2861/2009 privind aprobarea Normelor metodologice de organizare .Reanalizarea şi stabilirea cu exactitate a diferenţelor rezultate cu ocazia inventarierii între balanţa de verificare la 31. criteriile de performanţă şi calitate a misiunilor efectuate.Conturi a României şi MFP/UCAAPI. Principalele recomandări rezultate în urma constatărilor făcute de către auditori: . efectueze şi să se valorifice rezultatele inventarierii fondului de documentare în conformitate cu prevederile art.

conformitate cu art. 7 şi 8 din Legea nr. 82/1991, republicată, legea contabilităţii şi prevederile
Ordinului 59/2011 al ministrului finanţelor publice pentru întocmirea şi depunerea situaţiilor
financiare la 31.12.2010.
- Refacerea procedurilor operaţionale în conformitate cu noile reglementări în domeniul
inventarierii patrimoniului.
- Să se efectueze predarea gestiunii depozitului de materiale şi a casieriei, persoanelor care
ţin locul gestionarului, conform reglementărilor în vigoare în materie.
,,Evaluarea stadiului de implementare a sistemului controlului intern/managerial, inclusiv al
procedurilor operaţionale şi formalizate pe activităţi” ( CSM, INM şi SNG).
Principalele recomandări
- Întocmirea de Norme proprii metodologice , specifice particularităţilor cadrului legal general
de organizare şi funcţionare a INM şi cadrului individual legal de organizare şi funcţionare al
structurilor organizatorice şi funcţionale din cadrul entităţii, privind dezvoltarea şi perfecţionarea
sistemului de control intern/managerial (SCM) având ca sursă de informare şi de lucru, structura şi
conformitatea ,,Normelor metodologice generale, privind aplicarea controlului intern/managerial”,
întocmite de către CSM şi aprobate conform Deciziei nr. 320/14.03.2011 a Preşedintelui Consiliului,
documente instituţionale decizionale transmise INM.
- Întocmirea unei Decizii aprobată de către Directorul INM pentru aprobarea şi punerea în
practică a ,,Normelor metodologice proprii de control intern privind instituirea, dezvoltarea şi
perfecţionarea sistemului de control intern/managerial în cadrul INM..
- Întocmirea de ,,Norme metodologice proprii”, specifice particularităţilor cadrului general
legal de organizare şi funcţionare a SNG şi cadrului individual legal de organizare şi funcţionare
al structurilor organizatorice şi funcţionale din cadrul entităţii, privind dezvoltarea SCM, prin Decizia
nr. 320/14.03.2011 a Preşedintelui Consiliului.
- Întocmirea unei Decizii din partea Directorului Şcolii pentru aprobarea şi punerea în practică
a Normelor metodologice proprii privind iniţierea, dezvoltarea şi perfecţionarea SCM în cadrul SNG.
- Iniţierea unor reuniuni, şedinţe sau adunări ale structurii de monitorizare, coordonare şi
îndrumare metodologică a implementării controlului intern/managerial şi întocmirea de Procese
verbale adecvate în care să se consemneze principalele acţiuni şi activităţi care s-au desfăşurat în
cadrul structurii de monitorizare a SCM precum şi măsurile efective care au fost nominalizate pentru
implementare.
- Completarea Programului de dezvoltare a sistemului de control intern, încât acesta să
cuprindă şi activităţile şi acţiunile legate de pregătirea şi perfecţionarea profesională atât pentru
108

persoanele cu funcţii de conducere cât şi pentru cele de execuţie din cadrul entităţii publice.
Întocmirea unor evidenţe primare privind modul de urmărire a realizării şi justificării cursurilor,
seminarilor , etc. de pregătire şi perfecţionare profesională a personalului Consiliului Superior al
Magistraturii.
- Înaintarea şi aprobarea ,,Programului de dezvoltare , monitorizare şi implementare a
sistemului de control intern/managerial” de către conducerea Consiliului Superior al Magistraturii.
- Intrarea în activitate a Registrului de control şi monitorizare a indicatorilor de performanţă la
nivel Consiliul Superior al Magistraturii .
- Întocmirea la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii a Registrului de riscuri şi stabilirea
de măsuri şi termene de execuţie pentru gestionarea şi administrarea riscurilor identificate la nivelul
general al Instituţiei.
- Refacerea şi completarea Deciziei cu nr. 112/27.09.2011 a Directorului INM, astfel încât
rolul, obligaţiile şi responsabilităţile conducerii structurii desemnate cu monitorizarea, coordonarea şi
îndrumarea metodologică privind sistemul de control intern/managerial, să fie stabilite - în funcţie de
volumul real şi complexitatea efectivă a activităţilor şi acţiunilor structurilor organizatorice şi
funcţionale din unitate – prin ,,Norme metodologice proprii privind aplicarea în cadrul INM a
sistemului de control intern/managerial”. Se vor avea în vedere, în acest sens, prevederile art. 4 , art. 8
şi Secţiunea I din ,, Norme generale privind aplicarea sistemului de control intern/managerial în cadrul
CSM”.
- Refacerea şi completarea Deciziei cu nr. 44/30.03.2011 a Directorului SNG, astfel încât rolul,
obligaţiile şi responsabilităţile conducerii structurii desemnate cu monitorizarea, coordonarea şi
îndrumarea metodologică privind sistemul de control intern/managerial, să fie stabilite - în funcţie de
volumul real şi complexitatea efectivă a activităţilor şi acţiunilor structurilor organizatorice şi
funcţionale din unitate – prin ,, Norme metodologice proprii privind aplicarea în cadrul ŞNG a
sistemului de control intern/managerial”.
- Reanalizarea şi modificarea Deciziei cu nr. 320/14.03.2011 de constituire, la nivelul
Consiliului Superior al Magistraturii, a sistemului controlului intern/managerial, având în vedere că
unii membrii ai comisiei centrale cu atribuţii de monitorizare , coordonare şi îndrumare metodologică
privind sistemul de control intern/managerial au fost schimbaţi din funcţiile de conducere a unor
structuri din cadrul Aparatului propriu al Consiliului Superior al Magistraturii.

109

XII - RAPORTURILE CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII CU
AUTORITĂŢILE ŞI INSTITUŢIILE PUBLICE, ASOCIAŢII ŞI ORGANIZAŢII
NONGUVERNAMENTALE

1.Raporturile Consiliului Superior al Magistraturii cu judecătorii, procurorii şi cu asociaţiile
profesionale ale magistraţilor.

Consiliul Superior al Magistraturii a susţinut întotdeauna că independenţa justiţiei este o
valoare supremă în statul de drept, iar protejarea acesteia este o îndatorire a tuturor autorităţilor şi
instituţiilor publice. Acestea trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a respecta, proteja şi promova
independenţa şi imparţialitatea judecătorilor şi procurorilor.
Consiliul Superior al Magistraturii consideră comunicarea cu magistraţii ca o problemă de
comunicare internă, deoarece întreruperea ori apariţia unor disfuncţionalităţi în acest domeniu duc la
slăbirea sistemului judiciar şi implicit a poziţiei Consiliului Superior al Magistraturii în cadrul
societăţii.
Comunicarea cu persoanele din exteriorul sistemului trebuie efectuată cu deosebită acurateţe,
promptitudine şi rigoare, deoarece imaginea oricărei instituţii şi politicile publice ale celorlalte puteri
se realizează în contextul actual pornind de la opiniile publicului larg, după consultare prin sondaje de
opinie.
În considerarea calităţii sale de garant al independenţei justiţiei, Consiliul şi-a amplificat
mesajul către magistraţi, pe de o parte, dar şi către societatea civilă şi clasa politică.
Consiliul Superior al Magistraturii a invitat reprezentanţii tuturor asociaţiilor profesionale a
magistraţilor la sediul Consiliului Superior al Magistraturii pentru a discuta şi găsi soluţii în legătură
cu teme de interes pentru sistemul judiciar, ulterior materializate în conţinutul unei Rezoluţii.
Consiliul Superior al Magistraturii consideră că întărirea legăturii permanente cu corpul
magistraţilor este vitală pentru Consiliu, ca organ ai cărui membri sunt, în mare majoritate, aleşi în
adunările generale ale magistraţilor.
Susţinând respectarea principiilor care stau la baza legii salarizării unitare a personalului plătit
din fonduri publice, principii care asigură respectarea drepturilor câştigate de către magistraţi
reprezentanţii Consiliului au sprijinit magistraţii în demersul acestora de a beneficia de un statut
predictibil.
110

Ministerul Justiţiei. atribuţiilor şi competenţelor acestuia. în cursul anului 2011. grup de lucru care a reunit la aceeaşi masă reprezentanţi ai judecătorilor. manifestare menită să faciliteze dialogul între factorii de decizie din sistemul judiciar. participarea în procesele decizionale şi cooperarea regională”. a organizării. la sediul Institutului Naţional al Magistraturii. procesual penal şi procesual civil. la conferinţa cu tema „Consolidarea asociaţiilor de magistraţi din Sud-Estul Europei – dezvoltarea managementului organizaţional. un serviciu la dispoziţia cetăţenilor. De asemenea. precum şi a elementelor de noutate aduse de Noul Cod Civil. magistraţi şi teoreticieni ai dreptului. procurorilor. notarilor publici. Ansamblul informaţiilor publicate şi actualizarea lor permanentă fac din pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii. organizată de Fundaţia Konrad 111 . în vederea intrării în vigoare a noului Cod Civil. la data de 1 iulie 2011.10. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Ministerul Public.2011 s-a desfăşurat manifestarea anuală Ziua europeană a justiţiei civile şi Ziua uşilor deschise. al cărui obiectiv a fost stabilirea şi planificarea măsurilor necesare pregătirii sistemului de justiţie pentru intrarea în vigoare a Codului civil. la nivelul Consiliului a fost constituit un grup de lucru intreinstituţional. care le permite să-şi rezolve disputele personale şi să-şi apere drepturilor. Membrii Consiliului Superior al Magistraturii au participat la numeroase întâlniri în teritoriu cu judecătorii şi procurorii. în colaborare cu Consiliul Superior al Magistraturii. executorilor judecătoreşti şi societăţii civile cu scopul de a se implica în identificarea unor modalităţi adecvate de implementare a noului cod. avocaţilor. la sediul Consiliului a fost organizată Ziua porţilor deschise. Consiliul Superior al Magistraturii a organizat Ziua Justiţiei. fiind destinată tuturor cetăţenilor interesaţi în cunoaşterea şi înţelegerea sistemului judiciar. a organizat seminarul cu tema „Pregătirea implementării noilor coduri – instituţii noi procesual penale”. Membrii Consiliului au participat. La data de 25. asigurând în acelaşi timp transparenţa în activitatea desfăşurată şi în deciziile pronunţate la nivelul Plenului şi a celor două Secţii. grefierilor. Totodată. de a se reaminti că justiţia este. La data de 15 aprilie 2011. scopul organizării anuale a acestui eveniment fiind acela. înainte de toate. un instrument de comunicare deosebit de util şi eficient. Cu această ocazie.În zona comunicării se situează preocuparea constantă a Consiliului Superior al Magistraturii de informare prin intermediul paginii de internet. referitor la problematica privind principalele consecinţe ce decurg din procesul de implementare a noilor coduri – penal. acţiune care a avut ca obiectiv consolidarea relaţiei de încredere între Consiliul Superior al Magistraturii şi societate. a activităţii Consiliului. civil.

eficienţa şi responsabilităţile). Întrucât independenţa autorităţii judecătoreşti este garantată prin Constituţie. lege. acţiunilor de natură politică care vizau sistemul judiciar: Astfel.Adenauer Stiftung. a reflectat asupra declaraţiilor premierului cu privire la soluţiile date de judecători în cauzele de litigii de muncă şi a luat act de declaraţiile unui lider al opoziţiei cu privire la procurorii care trebuie să „nu uite niciodată că există şi după Băsescu viaţă. Bucureşti. 435/2006 a Curţii Constituţionale). Consiliul Superior al Magistraturii a luat la cunoştinţă de criticile preşedintelui ţării cu privire la „răul” pe care justiţia l-ar fi făcut societăţii. Consiliul Superior al Magistraturii a răspuns. în permanenţă. chiar şi atunci când exprimă o atitudine critică fermă. Totodată. de asemenea. în sens constituţional. a magistraţilor împotriva atacurilor şi denigrărilor de orice natură ar fi ele. 112 . altele decât cele prin care îşi manifestă intenţia lor de a formula o cale de atac” (pct. la conferinţa organizată de Ministerul Justiţiei cu tema Strategia naţională în domeniul combaterii corupţiei În calitatea sa de garant al independenţei justiţiei. cea legislativă şi cea executivă” (Decizia nr. care sunt lipsiţi de orice drept de replică în legătură cu activitatea lor de restabilire a ordinii juridice. cu fermitate. luând în considerare şi opiniile exprimate individual de magistraţi şi de asociaţiile profesionale. ar trebui să poată conta pe sprijinul celorlalte puteri ale statului. acestea ar trebui să evite acţiuni ce pot pune sub semnul întrebării intenţia lor de a respecta deciziile judecătorilor. este imperioasă o protejare efectivă. 18 din Recomandarea Comitetului Miniştrilor al Consiliului Europei către statele membre cu privire la judecători: independenţa. Consiliul Superior al Magistraturii afirmă următoarele: • Criticile vizând judecătorii şi procurorii în ansamblu sunt nepermise. prevederile proiectului propus şi a pregătit o serie de observaţii pe care le-a înaintat Curţii Constituţionale. aceasta cu atât mai mult. din punct de vedere tehnic. răspundere". Referitor la criticile aduse sistemului de unii demnitari. Consiliul Superior al Magistraturii reaminteşte considerentele reţinute de instanţa constituţională: „Libertatea de exprimare şi de critică este indispensabilă democraţiei constituţionale. însă ea trebuie să fie respectuoasă. Deutscher Richterbund. slăbesc autoritatea justiţiei şi scade încrederea cetăţenilor în aceasta. cu cât magistraţii. Consiliul Superior al Magistraturii a analizat. generale şi nefondate. Ca atare. în ceea ce priveşte proiectul legii de revizuire a Constituţiei. executivul şi legislativul trebuie să evite criticile care ar submina independenţa puterii judecătoreşti sau ar slăbi încrederea publicului în justiţie. Consiliul Superior al Magistraturii reaminteşte standardele internaţionale în domeniu: „Dacă comentează deciziile judecătoreşti. în îndeplinirea obligaţiei legale de a apăra reputaţia profesională a magistraţilor. Orice fel de acuze.

pentru modificarea şi completarea Legii nr. al cărei Membru este şi statul român.• CSM respectă celelalte puteri şi cere ca şi celelalte puteri să respecte justiţia şi să recunoască autoritatea judecătorilor. împreună cu alte instituţii. Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România. aflate în dezbatere publică. amintim întâlnirea comună a reprezentanţilor Consiliului. indiferentă faţă de nevoile şi problemele actuale ale justiţiei române. participanţii au analizat propunerile legislative ale Ministerului Justiţiei. elaborat de Consiliul Superior al Magistraturii. şi Legii nr. această atitudine putând fi interpretată ca ostilă sau. faţă de eforturile unui sistem menit să asigure continuitatea şi stabilitatea statului de drept şi . în colaborare cu Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. 113 . diverse întâlniri pe tema răspunderii magistraţilor.nu în ultimul rând . Asociaţiei Procurorilor din România şi Inspecţiei Judiciare de pe lângă Plenul Consiliului Superior al Magistraturii. republicată. în cadrul Proiectului de înfrăţire instituţională PHARE RO/2007 – IB/JH/01 „Unificarea jurisprudenţei instanţelor şi parchetelor din România”. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. În acest sens. În cadrul întâlnirii. organizarea Inspecţiei Judiciare şi statutul inspectorilor judiciari. În ceea ce priveşte respingerea de către Senatul României a proiectului Legii privind Promovarea Practicii Unitare la Nivelul Instanţelor Judiciare. Parchetului de pe lângă ÎCCJ. care a avut loc la data de 8 iulie 2011. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. la sediul Consiliului. Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Dezbaterile au permis conturarea unui punct de vedere unitar în legătură cu aspectele care au constituit obiectul propunerilor de modificare a reglementărilor privind abaterile disciplinare. procedura disciplinară. • CSM apreciază că şi datorită magistraţilor criza economică şi financiară a fost depăşită iar drepturile celor care au apelat la justiţie în această perioadă au putut fi astfel respectate. şi mai rău. asociaţiile profesionale ale magistraţilor şi experţi străini. Consiliul Superior al Magistraturii a organizat. apare ca fiind dificil de acceptat şi de înţeles o astfel de lipsă de convergenţă şi polarizare diferită a puterii legislative în raport cu interesele justiţiei şi recomandărilor MCV.faţă de un mecanism solicitat de Uniunea Europeană. republicată cu modificările şi completările ulterioare.

21/1992 privind protecţia consumatorilor (Comisia nr. în cadrul dezbaterilor parlamentare Consiliul Superior al Magistraturii a fost reprezentat la dezbaterile vizând: proiectul de Lege privind desfiinţarea unor instanţe judecătoreşti şi a parchetelor de pe lângă acestea. o formă de manifestare a relaţiei Consiliului Superior al Magistraturii cu Parlamentul României a constituit-o exprimarea unor puncte de vedere asupra unor propuneri legislative sau proiecte de acte normative la solicitarea celor două Camere. proiectul de Lege pentru pentru modificarea şi completarea Legii nr. cu modificările şi completările ulterioare. proiectul de Lege privind promovarea practicii neunitare şi de modificare şi completare a Legii nr. proiectul Legii pentru punerea în aplicare a Codului penal şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii penale.şedinţa din data de 16. sunt: proiectul Legii de punere în aplicare a Legii nr. republicată. proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.1 “Independenţa justiţiei şi cooperare interinstituţională” . proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. proiectul de Lege pentru completarea Codului penal şi a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. potrivit legii. Totodată. disciplină.2. proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative în vederea îmbunătăţirii activităţii de valorificare a bunurilor sechestrate sau după caz. 304/2004 privind organizarea judiciară. la dezbaterea cărora Consiliul Superior al Magistraturii a fost reprezentat. de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor vizând reexaminarea art. intrate. în care au fost discutate acte normative care vizau sistemul judiciar. republicată. vizând promovarea în funcţie de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. dintre care exemplificăm: punctul de vedere exprimat la solicitarea Comisiei juridice de numiri. De asemenea. punctul de vedere exprimat la solicitarea Comisiei juridice. 273/2004 privind regimul juridic al adopţiei.2011). Principalele proiecte de acte normative care au vizat activitatea instanţelor de judecată şi a parchetelor de pe lângă acestea. 5 alin. imunităţi şi validări a Senatului asupra propunerii legislative pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 286/2009 privind Codul penal (confiscarea extinsă). cu modificările şi completările ulterioare. în proprietatea privată a statului. Raporturile Consiliului Superior al Magistraturii cu Parlamentul României În anul 2011 relaţia Consiliului Superior al Magistraturii cu Parlamentul României s-a concretizat în participarea unor reprezentanţi ai Consiliului Superior al Magistraturii la şedinţe ale comisiilor de specialitate ale celor două camere.03. 587/2009 privind Codul civil. 3 din Legea contenciosului 114 . 75/2000 privind autorizarea experţilor criminalişti care pot fi recomandaţi de părţi să participe la efectuarea expertizelor criminalistice.

În cadrul raporturilor Consiliului Superior al Magistraturii cu Parlamentul României. cu modificările şi completările ulterioare. publicată în Monitorul Oficial nr. doamna judecător Alina Nicoleta Ghica şi doamna procuror Florentina Gavadia ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii. pe care le prezintă Camerelor reunite ale Parlamentului României. 317/2004. 3. vicepreşedinte şi preşedinte de secţie la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se face de Preşedintele României.2011 (Comisia nr. aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. este important a menţiona şi faptul că. Raporturile Consiliului Superior al Magistraturii cu Preşedintele României sunt reglementate prin dispoziţiile Legii nr.administrativ nr. la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. republicată. 18 alin. 643 din 8 septembrie 2011. 35 lit. numeşte în funcţie şi eliberează din funcţie.03. Consiliul Superior al Magistraturii elaborează anual un raport privind starea justiţiei şi un raport privind activitatea proprie. 303/2004. s-au transmis Senatului României propunerile de validare a trei membri ai Consiliului Superior al Magistraturii. e) din aceeaşi lege. au fost validate doamna judecător Mona Maria Pivniceru. judecătorii şi procurorii.04. cu modificările şi completările ulterioare. 115 . În urma acestui demers prin Hotărârea nr. 44/2011 a Senatului României. în virtutea prevederilor art. 317/2004. ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 31 alin. Relaţia dintre cele două instituţii se reflectă şi în dispoziţiile art. (6) din Legea nr. în conformitate cu prevederile art. republicată. Preşedintele României. (1) din Regulamentul privind procedura alegerii membrilor Consiliului Superior al Magistraturii. 53 alin (1) din Legea nr. cu modificările şi completările ulterioare. la propunerea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii. În acelaşi timp. 302/01. potrivit cărora numirea în funcţiile de preşedinte. potrivit art.2011). 38 alin. punctul de vedere exprimat la solicitarea Comisiei juridice. (4) din Legea nr. Preşedintele României acordă distincţii pentru judecători şi procurori. la propunerea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii. Astfel. a) din lege. cu excepţia celor stagiari. 554/2004. republicată. Raporturile Consiliului Superior al Magistraturii cu Preşedintele României. 327/2005. cu modificările şi completările ulterioare şi ale art. republicată.1 “Independenţa justiţiei şi cooperare interinstituţională” – şedinţa din data de 27. Potrivit art. de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor asupra proiectului Legii privind regimul juridic al drepturilor cuvenite victimelor regimului totalitar comunist (Plenul Consiliului Superior al Magistraturii – şedinţa din 12 iulie 2011). 35 lit.

317/2004. 502/21. semnalăm faptul că şi alte ministere au solicitat avizul Consiliului Superior al Magistraturii asupra unor proiecte de acte normative. republicată. cu modificările şi completările ulterioare. precum şi a procurorilor şefi ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. 38 alin. O componentă a relaţiilor Consiliul Superior al Magistraturii cu Ministerul Justiţiei a constituit-o participarea Consiliului Superior al Magistraturii.07. 121/03. (3) din Legea nr. de către Preşedintele României. în cadrul căruia Consiliul şi-a exercitat atribuţiile conferite de lege prin avizarea proiectelor de acte normative cu privire la care s-a solicitat avizul prevăzut de art. prin reprezentanţii săi. avizul fiind solicitat de Ministerul Administraţiei şi Internelor (Hotărârea nr. cu modificările şi completările ulterioare). se realizează cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii. a procurorilor şefi secţie din cadrul acestui parchet. a prim-adjunctului şi a adjunctului acestuia. 116 .2011). menţionăm posibilitatea Preşedintelui României de a participa la şedinţele Consiliului Superior al Magistraturii (art. a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.De asemenea. 4. consacrat de legea fundamentală. (1) din acelaşi act normativ invocat anterior. 317/2004. republicată. Raporturile Consiliului Superior al Magistraturii cu Guvernul României În cadrul raporturilor Consiliului Superior al Magistraturii cu Guvernul României se remarcă colaborarea cu Ministerul Justiţiei din perspectiva procesului legislativ.2011) şi proiectul de Lege pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar şi a unor măsuri financiar-bugetare aplicabile până la 1 ianuarie 2014. Este important a sublinia că în desfăşurarea raporturilor dintre Preşedintele României şi Consiliul Superior al Magistraturii a fost respectat principiul separaţiei puterilor în stat. În acelaşi sens.2011. constituită în cadrul Ministerului Justiţiei. dintre care menţionăm: Proiectul Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România. în cursul anului 2010 Preşedintele României fiind prezent la şedinţa din 05.03. la lucrările din cadrul Comisiei de elaborare a Legii de punere în aplicare a Codului de procedură penală. Tot în sfera raporturilor dintre aceste autorităţi publice. avizul fiind solicitat de Ministerul Finanţelor Publice (Hotărârea nr. din care rezultă că pentru numirea. 25 din Legea nr.01. relaţia dintre instituţii apare şi din cuprinsul art. 54 alin.

art. în şedinţa din data de 22 noiembrie 2011. care a fost supus analizei Plenului Consiliului Superior al Magistraturii. 677/2001. 5. republicată. republicată. Consiliul Superior al Magistraturii a solicitat Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii verificarea apartenenţei sau neapartenenţei la serviciile de informaţii pentru candidaţii judecători şi procurori. Tot în plan legislativ. 2 din Legea nr.Totodată. 49 alin. j din Legea nr. în cursul anului 2011. sens în care se impun a fi precizate cele 11 sesizări formulate în cursul anului 2011. cu modificările şi completările ulterioare. 117 . 38 alin. Consiliul Superior al Magistraturii a transmis Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal raportul de activitate pe anul 2010. cu modificările şi completările ulterioare. În temeiul dispoziţiilor art. Raporturile Consiliului Superior al Magistraturii cu alte autorităţi şi instituţii publice. 317/2004. Faţă de această dispoziţie legală. cu modificările ulterioare). Consiliul Superior al Magistraturii a exprimat la solicitarea Ministerului Justiţiei sau a altor ministere mai multe puncte de vedere asupra unor proiecte de acte normative. asociaţii şi organizaţii nonguvernamentale În anul 2011 au fost continuate raporturile de colaborare ale Consiliului Superior al Magistraturii cu autoritatea centrală abilitată cu atribuţii de control în domeniul protecţiei datelor cu caracter personal – Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal. la solicitarea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului. 52 alin. dintre care menţionăm: punctul de vedere asupra proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii 51/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. 303/2004. punctul de vedere asupra propunerilor de modificare a legislaţiei electorale în sensul degrevării judecătorilor de atribuţii non jurisdicţionale. 21 alin. Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal centralizează şi analizează rapoartele anuale de activitate ale autorităţilor publice şi ale organelor administraţiei publice privind protecţia persoanelor în privinţa prelucrării datelor cu caracter personal. 11 şi art. în raport cu cerinţele impuse pentru promovarea în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi numirea în funcţii de conducere la instanţele judecătoreşti şi la parchetele corespunzătoare. Potrivit art. 48 alin. (5) din Legea nr. reamintim şi posibilitatea Consiliului Superior al Magistraturii de a sesiza ministrul justiţiei cu privire la necesitatea iniţierii sau modificării unor acte normative în domeniul justiţiei (art. 12. 3 lit.

176/2010. imparţialitatea şi profesionismul magistraţilor şi pentru informarea opiniei publice cu privire la rolul şi statutul mediatorilor.Agenţia Naţională de Integritate. în independenţa. precum şi prezumţia dobândirii licite a averii. celeritatea. imparţialitatea şi profesionalismului magistraţilor. în independenţa. a conflictelor de interese şi a incompatibilităţilor . confidenţialităţii.În anul 2011 a continuat relaţia de bună colaborare a Consiliului Superior al Magistraturii cu instituţia abilitată cu activitatea de verificare privind averea dobândită în perioada exercitării funcţiilor sau demnităţilor publice. prin comunicarea datelor şi a înscrisurilor solicitate de inspectorii de integritate în vederea desfăşurării activităţii acestora. a declaraţiilor de avere şi de interese gestionate de instituţia noastră. imparţialităţii. celerităţii. cu respectarea principiilor legalităţii. prin transmiterea. Consiliul a menţinut o legătură permanentă cu Agenţia în baza dispoziţiilor instituite de Legea nr. CSM şi IER pentru realizarea unei baze comune de date care să cuprindă traducerea şi revizia în limba română a jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului În scopul sporirii încrederii cetăţenilor în actul de justiţie. dreptului la apărare. respectiv legalitatea. la avantajele procedurii medierii. În această perioadă. luând în considerare dificultăţile întâmpinate. dreptul la apărare. La 21 decembrie 2011 s-a semnat Protocolul de colaborare între Consiliul Superior al Magistraturii şi Agenţia Naţională de Integritate. în copii certificate. prezumţiei dobândirii licite a averii. a asigurării respectării principiilor după care se desfăşoară activitatea de evaluare. Este important a sublinia sprijinul acordat de către Agenţie în ceea ce priveşte noua procedură de publicare a declaraţiilor (ce presupune secretizarea a mai multor rubrici referitoare la date personale). confidenţialitatea. în vederea îndeplinirii obiectivului comun al degrevării organelor judiciare de cauzele care pot fi soluţionate pe calea medierii a fost încheiat Protocolul interinstituţional de colaborare dintre Consiliul Superior al Magistraturii şi Consiliul de Mediere Pentru îmbunătăţirea actului de justiţie şi sporirea încrederii cetăţenilor în sistemul de justiţie. independenţa operaţională. La data de 06 aprilie 2011 s-a încheiat Protocolului Trilateral de Colaborare între MAE. întrucât instituţia noastră nu dispune de un program informatic în acest sens şi raportat la numărul mare de persoane care depun declaraţii la Consiliul Superior al Magistraturii. buna administrare. sporirea credibilităţii celor două instituţii precum şi pentru identificarea unor soluţii de îmbunătăţire a dispoziţiilor legale care privesc domeniile de interes comun a fost încheiat Protocolul inter118 . Prin Protocolul semnat cele două instituţii au convenit să coopereze în vederea creşterii încrederii cetăţenilor în actul de justiţie.

instituţional de colaborare între Consiliul Superior al Magistraturii şi Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România La data de 14 iulie 2011 s-a încheiat între Consiliul Superior al Magistraturii şi Ministerul Public. Ministerul Justiţiei. Uniunea Naţională a Barourilor din România. Având în vedere preocuparea pentru a uni eforturile CSM şi UNBR în vederea implementării noilor coduri prin pregătiri profesionale comune ale magistraţilor şi avocaţilor precum şi eficientizarea activităţii instanţelor de judecată şi parchetelor la data de 19 mai 2011 a fost încheiat Protocolul de Colaborare între CSM şi UNBR 119 . Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti din România Protocolul de Colaborare Pentru Implementarea Noilor Coduri ce reprezintă cadrul de coeziune al resurselor umane şi materiale din cele şapte instituţii în vederea realizării în comun a unor activităţi de formare profesională a tuturor practicienilor dreptului. Uniunea Naţională a Notarilor din România.

SECŢIUNEA II – ACTIVITATEA INSPECŢIEI JUDICIARE IN ANUL 2011 120 .

pe baza propunerilor formulate de către Inspecţia Judiciară. a adoptat prin Hotărârea nr. În schema de funcţionare a Inspecţiei Judiciare este prevăzut un număr de 50 de posturi de inspectori judiciari (30 de posturi la Serviciul de inspecţie pentru judecători şi 20 de posturi la Serviciul de inspecţie pentru procurori) precum şi 3 posturi de conducere (un inspector şef şi doi şefi de serviciu). I. prin efectuarea unor verificări cu privire la îndeplinirea condiţiei de bună reputaţie. ca urmare a Rapoartelor Comisiei Europene întocmite în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare.2011. Inspecţia Judiciară a avut în vedere şi realizarea direcţiilor de acţiune aprobate prin Hotărârile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. de a identifica şi valorifica elementele esenţiale. respectiv 19 inspectori la Serviciul de inspecţie pentru judecători şi 11 inspectori la Serviciul de inspecţie pentru procurori. PROCEDURI DE RECRUTARE ÎN ANUL 2011 A INSPECTORILOR JUDICIARI ŞI A CELORLALTE CATEGORII DE PERSONAL DIN CADRUL INSPECŢIEI JUDICIARE ÎN ANUL 2011. de 121 . 42-452 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii şi de măsurile dispuse prin calendarele privind controalele şi activităţile ce urmau a fi realizate în anul de referinţă.2010 şi nr. Au fost stabilite criterii obiective de evaluare a candidaţilor. cu privire la activitatea profesională desfăşurată în ultimul an. 572/13. de a interpreta situaţia de fapt.09.09. 679 din 04. în anul 2011.Activitatea Inspecţiei Judiciare s-a desfăşurat. Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.12. RESURSE UMANE.2009 şi nr. În cursul anului 2011 Inspecţia judiciară şi-a desfăşurat activitatea. capacitatea de a verifica şi interpreta un volum mare de informaţii. în raport de competenţele prevăzute de art. 1421/10.2011.10. până la data de 15 octombrie 2011 cu un număr de 30 de inspectori judiciari. precum şi cu privire la profilul candidaţilor. De asemenea. În vederea stabilirii unei noi proceduri de recrutare a inspectorilor din cadrul Inspecţiei judiciare. 1268/16. inspectorul-şef şi şefii celor două de servicii (pentru judecători/procurori). 283 din 5 mai 2011 un nou Regulament privind concursul în baza căruia sunt selectaţi candidaţii la funcţia de inspector. Cu ocazia susţinerii examenului sunt evaluate cunoştinţele profesionale (prin răspunsuri la întrebări teoretice şi prin rezolvarea unui caz practic). calitatea lucrărilor întocmite de către aceştia. aprobate prin Hotărârile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr.

în sensul luării în considerare atât a zonei geografice. 42 alin.a trage concluzii logice şi de a face conexiuni. sub coordonarea şefilor celor două servicii.08. predispoziţia pentru muncă intensă şi pregătire profesională continuă. La examinarea orală participă şi un psiholog. În luna iulie 2011. cât şi a numărului judecătorilor şi procurorilor din zona respectivă. În baza noii proceduri. 326 din 24. rezistenţa la stres. în prezent sunt ocupate 12 posturi.2005 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii. În ceea ce priveşte personalul contrctual. capacitatea de lucru în echipă.iulie 2011 a unui număr de 3 grefieri numiţi la Curtea de Apel Bucureşti. 1 post fiind vacant iar un număr de 2 posturi sunt vacante şi nefinanţate. 122 . prin concurs. din totalul celor 15 posturi prevăzute în schema inspecţiei. O problemă deosebită a constituit-o încetarea detaşării. în scopul degrevării inspectorilor de soluţionarea unor lucrări de complexitate redusă. au fost numiţi un număr de 3 consilieri juridici care îndeplinesc şi atribuţii de redactare a unor răspunsuri către petiţionari. au fost selectaţi 8 inspectori judiciari (6 la Serviciul de inspecţie judiciară pentru procurori şi 2 la Serviciul de inspecţie judiciară pentru judecători) iar în luna noiembrie 2011 un număr de 4 inspectori (3 la Serviciul de inspecţie judiciară pentru procurori şi 1 la Serviciul de inspecţie judiciară pentru judecători). capacitatea şi disponibilitatea de a susţine propriile puncte de vedere cu argumente convingătoare şi de a le pune în valoare în mod corespunzător. în perioada iunie . La selecţia candidaţilor s-a ţinut cont şi de criteriul de reprezentativitate regională prevăzut de dispoziţiile art. abilităţile de comunicare clară şi logică. potrivit cărora selecţionarea inspectorilor din cadrul Inspecţiei judiciare se face cu asigurarea reprezentativităţii. în luna septembrie 2011. (5) din Hotărârea nr. care îşi desfăşurau activitatea în cadrul Inspecţiei judiciare pe posturi de secretar dactilograf. precum şi interesul faţă de aspectele pe care le implică independenţa magistraţilor.

conducerea Inspecţiei Judiciare a dispus realizarea unei selecţii a petiţiilor pentru ca inspectorii judiciari să se poată ocupa cu preponderenţă de activitatea specifică acesteia. datele rezultate din statisticile şi evidenţele Inspecţiei Judiciare. cuprinse în Hotărârile Plenului nr. rezoluţiile de clasare pronunţate de către comisiile de disciplină.12.II. aprobat prin Hotărârile Plenului nr. 1268/16. 572/13. precum şi hotărârile Secţiei pentru judecători/procurori ca urmare a aprobării unor rapoarte de control. 679 din 04. ca urmare a Rapoartelor Comisiei Europene privind progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare. în anul 2011 s-au luat măsuri constante de optimizare a site-ului Inspecţiei Judiciare. Activitatea Inspecţiei Judiciare s-a desfăşurat în anul 2011 avându-se în vedere calendarul privitor la controalele şi activităţile ce urmau a fi realizate în anul de referinţă.2011. în perioada de referinţă fiind publicate online rapoartele de control aprobate de Secţiile pentru judecători/procurori. 1421/10. Pe linia aceloraşi coordonate.2011.09. pentru asigurarea transparenţei şi accesibilităţii activităţii de inspecţie. La fundamentarea programelor semestriale de activitate pentru anul 2011 cu referire la controalele care urmau a fi efectuate de către Inspecţia Judiciară au fost avute în vedere atribuţiile prevăzute de lege şi de Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii.10. stabilirea unor standarde de integritate pentru aceştia.09. precum şi o metodologie de evaluare a managementului Inspecţiei Judiciare realizat de persoanele cu funcţii de conducere. Un principiu fundamental în realizarea atribuţiilor specifice l-a constituit autonomia funcţională a Inspecţiei Judiciare. din sesizările adresate inspecţiei. toate aceste proiecte fiind în curs de realizare. care să cuprindă inclusiv criterii de evaluare a inspectorilor judiciari. precum şi deciziile pronunţate de instanţa supremă. Astfel. La elaborarea programelor de activitate s-a avut în vedere şi de numărul redus de inspectori judiciari. Notele întocmite de inspectori şi însuşite de Secţii sau de Plen. precum şi în scopul realizării direcţiilor de acţiune pentru îndeplinirea recomandărilor Comisiei Europene.2010 şi nr. Tot pentru întărirea capacităţii funcţionale a Inspecţiei Judiciare s-a stabilit. în cadrul noilor direcţii de acţiune aprobate de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii în luna octombrie 2011. MĂSURI LUATE DE INSPECŢIA JUDICIARĂ ÎN VEDEREA ÎNDEPLINIRII RECOMANDĂRILOR COMISIEI EUROPENE ÎN CADRUL MECANISMULUI DE COOPERARE ŞI VERIFICARE. urmărindu-se o prioritizare a activităţii de inspecţie axată cu preponderenţă pe creşterea 123 .2009 şi nr. realizarea unui regulament propriu de organizare şi funcţionare a instituţiei.

începând cu data înregistrării în sistem a acestora. Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a decis. îl constituie creşterea rolului Inspecţiei Judiciare în analizarea şi îmbunătăţirea practicii judiciare. însuşite de Secţia pentru judecători în şedinţa din data de 18. Serviciul de inspecţie judiciară pentru judecători a formulat o serie de propuneri. În scopul unificării practicii la nivelul Inspecţiei judiciare s-a realizat discutarea periodică a problemelor de practică neunitară ivite în activitatea de inspecţie.de asemenea.2011. în vederea identificării aspectelor care pot conduce la dezechilibre în sistem. precum şi analizarea soluţiilor pronunţate de Comisiile de disciplină pentru judecători/procurori în cadrul şedinţelor de studiu profesional al inspectorilor. urmate de intervenţia promptă în vederea identificării soluţiilor în vederea remedierii acestora şi sancţionării factorilor responsabili. inclusiv în ceea ce priveşte monitorizarea dosarelor în care termenul rezonabil de soluţionare este depăşit. în baza datelor statistice transmise trimestrial şi a analizelor semestriale efectuate de conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. atât la instanţe cât şi la parchete. 679 din 04. Inspecţia Judiciară şi-a prioritizat activităţile. inclusiv în materia insolvenţei (începând cu data înregistrării în sistem a acestora). 124 . prin implicarea directă a conducerilor instanţelor şi parchetelor. în cuprinsul Hotărârii nr. atât la instanţe cât şi la parchete. punctuale aprobate de Secţiile Consiliului Superior al Magistraturii. În aceeaşi ordine de idei. actualizarea direcţiilor de acţiune.2011.rolului Inspecţiei în analizarea şi îmbunătăţirea practicilor judiciare la nivelul întregului sistem judiciar dar şi a managementului de caz. Pornind de la constatările menţionate. respectiv: monitorizarea de către conducerile instanţelor a dosarelor vechi şi transmiterea rezultatelor către Inspecţia Judiciară. Un alt obiectiv important.10. implicându-se în analiza modului în care sunt aplicate normele de procedură privind managementul de caz şi în realizarea monitorizării dosarelor în care termenul rezonabil este depăşit. inclusiv prin accesul Inspecţiei Judiciare la aplicaţia Ecris a instanţelor.10. Inspecţia Judiciară a avut în vedere şi efectuarea controalelor tematice. Astfel. S-a realizat astfel o statistică reală cu privire la situaţia dosarelor vechi din sistemul judiciar românesc. În raport cu aceste recomandări. La nivelul Serviciului de inspecţie judiciară pentru procurori se realizează monitorizarea dosarelor mai vechi de 1 an de la data sesizării şi de 1 an de la începerea urmăririi penale. au fost aprobate verificări tematice directe la instanţele care înregistrează un număr mare de dosare în care termenul rezonabil este depăşit. conţinut şi în recomandările Comisiei Europene în cadrul Mecanismului de cooperare şi verificare.

161/2003.Astfel.07. din perspectiva noilor reglementări. • consecinţele admiterii de către Secţia pentru judecători/procurori a plângerii prealabile formulate împotriva rezoluţiei de clasare. 303/2004. • regimul juridic al incompatibilităţilor şi interdicţiilor privind judecătorii şi procurorii astfel cum este reglementat de art. 177/2010 privind Agenţia Naţională de Integritate cu privire la abaterea sus-menţionată. inclusiv în calea de atac a recursului în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. • termenul de redactare al hotărârilor judecătoreşti prevăzut de Codul de procedură civilă şi Codul de procedură penală. calitatea procesuală activă/pasivă a acestora.calitatea procesuală a acestora în faţa instanţei disciplinare în calea de atac a recursului. În cursul anului 2011 a fost pusă în practică şi recomandarea formulată în cadrul Raportului Comisiei europene privind progresele realizate de România în cadrul Mecanismului de cooperare şi verificare din data de 10. 99 lit. în condiţiile art. a din Legea nr.107 din Legea nr. În realizarea aceleiaşi direcţii de acţiune. 317 privind Consiliul Superior al Magistraturii. 105 . • analiza soluţiilor adoptate de comisiile de disciplină. jurisprudenţa Secţiilor în materie disciplinară ale Consiliului Superior al Magistraturii şi a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în materia abaterii disciplinare prevăzută de art. h din Legea nr. 99 lit. inclusiv a celor rămase irevocabile prin decizii ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. 7 din Legea nr.” • Codul civil . respectiv evaluarea activităţii inspectorilor judiciari.principiile care guvernează raporturile juridice civile. 554/2004 privind contenciosul administrativ. • capacitatea de exerciţiu şi de folosinţă a Comisiilor de disciplină pentru judecători/procurori. • analiza soluţiilor de clasare dispuse de comisiile de disciplină . republicată cu modificările şi completările ulterioare şi art. cu privire la starea de „incompatibilitate” a membrilor Comisiei de disciplină care au pronunţat rezoluţia revocată”. 125 . a fost întocmit şi înaintat spre analiză Plenului Consiliului Superior al Magistraturii Raportul de activitate al Inspecţiei Judiciare pe semestrul I al anului 2011. precum şi a acţiunilor disciplinare exercitate şi soluţionate de secţiile Consiliului Superior al Magistraturii. Raportul cuprinde şi analiza rezoluţiilor de clasare pronunţate de comisiile de disciplină.practică neunitară cu privire la soluţionarea sesizărilor Ministerului Finanţelor Publice.2010. în cursul anului 2011 au fost discutate problematici referitoare la: • comisiile de disciplină .competenţa Inspecţiei Judiciare în raport de dispoziţiile Legii nr.

09. iar prin excepţie s-au constatat şi unele întârzieri nesemnificative în soluţionarea unor lucrări. precum şi direcţiile de acţiune aprobate prin Hotărârea Plenului nr. în cadrul Mecanismului de cooperare şi verificare. 126 . De asemenea.Cu ocazia evaluării. acestea fiind justificate de volumul însemnat de activitate.2009. fiind vorba de întârzieri privind răspunsurile către petiţionari şi întârzieri reduse ca durată în prezentarea rapoartelor de control întocmite ca urmare a verificărilor vizând managementul judecătorilor şi procurorilor cu funcţii de conducere. precum şi a celor tematice. Trebuie menţionat că întârzierile în efectuarea unor lucrări nu au vizat procedura disciplinară. din dispoziţia preşedintelui Consiliului s-a efectuat şi o evaluare de către biroul de audit din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii privind managementul controlului intern la nivelul iniţierii şi luării deciziilor de către persoanele cu funcţii de conducere. care a constatat că sistemul de luare a deciziilor la nivelul Inspecţiei Judiciare corespunde standardelor europene de bună practică în domeniul iniţierii şi luării deciziilor în cadrul Managementului general al controlului intern din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii. Concluzia rezultată în urma evaluării a fost aceea că inspecţia a realizat toate activităţile stabilite prin calendarul aprobat de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii pentru anul 2011. 1421 din 10. ca urmare a Raportului Comisiei Europene din iulie 2009. s-a constatat că fiecare inspector a desfăşurat o activitate corespunzătoare.

În acest context. ACTIVITATEA SERVICIULUI DE INSPECŢIE JUDICIARA PENTRU JUDECĂTORI. de natură a contribui. astfel cum sunt reglementate de prevederile art.III.2009 ale Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii. Controalele privind eficienţa managerială au fost dispuse prin Hotărârile nr.04. precum şi activitatea de soluţionare a sesizărilor ori de realizare a celorlalte atribuţii. 669 din 20. 42 şi următoarele din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii. evidenţe ale Inspecţiei Judiciare ori din alte verificări efectuate la instanţele judecătoreşti şi nu în ultimul rând direcţiile prioritare de acţiune cuprinse în rapoartele Comisiei Europene din cadrul Mecanismului de cooperare şi verificare. Serviciul de inspecţie judiciară pentru judecători a urmărit oferirea unei baze reale de analiză. la luarea deciziilor necesare optimizării activităţii instanţelor. 432 din 26 mai 2011 şi nr. nr.09. printre altele. la aplicarea unitară a normelor regulamentare. pentru asigurarea bunei funcţionări a instanţei. ca serviciu public. datele rezultate din statistici. Serviciul de inspecţie judiciară pentru judecători a urmărit şi realizat. Controalele dispuse de Secţia pentru judecători în anul 2011 au privit următoarele aspecte: . Detaliind modalitatea de aducere la îndeplinire a măsurilor dispuse de Secţia pentru judecători. se impun următoarele distincţii: 1.Verificări directe privind eficienţa managerială şi modul de îndeplinire a atribuţiilor ce decurg din legi şi regulamente de către judecătorii cu funcţii de conducere. Controalele privind eficienţa managerială sau cele tematice propuse de Serviciul de inspecţie judiciară pentru judecători a se desfăşura în anul 2011 au avut ca temei dispoziţiile legale şi regulamentare. prin controalele efectuate.2011 (Judecătoria 127 . în cursul anului 2011. Verificările (controalele) la instanţele de judecată au fost dispuse de Secţia pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii din oficiu sau la propunerea Inspecţiei Judiciare. activităţile prevăzute de legi şi regulamente. 141 din 24 februarie 2011. în conformitate cu măsurile dispuse de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii sau de Secţia pentru judecători în realizarea atribuţiilor specifice. Raportat la competenţele Inspecţiei Judiciare. la formularea propunerilor adecvate de modificare a dispoziţiilor legale şi regulamentare sau la asigurarea transparenţei actului de justiţie. cu termene de finalizare la datele de 08.

. .2011 (Curtea de Apel Piteşti şi Tribunalul Argeş) şi 28. 788 din 18 octombrie 2011 a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii. 842 din 15 noiembrie 2011 a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior.07. 18. pentru asigurarea bunei funcţionări ca serviciu public a Judecătoriei Bicaz.2011. . respectiv Judecătoria Constanţa. verificare dispusă prin Hotărârea nr. Judecătoria Braşov şi Judecătoria Zărneşti.Monitorizarea la nivelul Inspecţiei Judiciare de pe lângă Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.07. . cu termen de finalizare la data de 04. control aprobat prin Hotărârea nr. la nivelul tuturor instanţelor din ţară. . în urma propunerii formulate de Inspecţia Judiciară.10. raport aprobat prin Hotărârea nr. 432 din 26 mai 2011 a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii. .Verificări directe la toate instanţele pentru analizarea dosarelor mai vechi de 5 ani. 31453/1154/2001 a Consiliului Superior al Magistraturii).2011.07.Verificări tematice directe la instanţele care înregistrează un număr mare de dosare în care termenul rezonabil este depăşit (începând cu data înregistrării în sistem a acestora).2011 (Judecătoria Constanţa).2011 (Judecătoria Bicaz).07. 788 din 18 octombrie 2011 a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii. control aprobat prin Hotărârea nr. 787 din 18 octombrie 2011 a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii. 432 din 26 mai 2011 a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.2011.Verificarea lunară. a situaţiei hotărârilor care nu au fost redactate în termenul legal şi a motivelor care au condus la întârzieri (adresa nr. 1 şi 2 din Legea nr. cu termen de finalizare la data de 04. . control dispus prin Hotărârea nr. 11. aprobat prin Hotărârea nr.432 din 26 mai 2011 a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.Verificări la toate instanţele referitoare la modalitatea de înregistrare/repartizare a diferitelor tipuri de cereri incidentale şi accesorii. Judecătoria Oradea. 128 . cu termen de finalizare la data de 12. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. cu termen de finalizare la data de 04.Raportul de control privind eficienţa managerială şi modul de îndeplinire a atribuţiilor ce decurg din legi şi regulamente de către judecătorii cu funcţii de conducere. 31 al. cu identificarea pe fiecare dosar în parte a tuturor cauzelor care au determinat amânarea soluţionării dosarului. a dosarelor mai vechi de 1 an în sistemul judiciar.Verificări la toate instanţele referitoare la evaluarea incidenţei în practică a situaţiei cererilor introduse repetat – modalitate de eludare a sistemului de repartizare aleatorie a cauzelor.07. control dispus prin Hotărârea nr.Răcari şi Tribunalul Botoşani). în urma propunerii formulate de Inspecţia Judiciară.Evaluarea modului în care se face aplicarea dispoziţiilor art. . în urma propunerii formulate de Inspecţia Judiciară.12.2011.

.01. cu termen de finalizare la data de 27. control dispus prin Hotărârea nr.delegarea către judecători şi a unor atribuţii care nu sunt prevăzute expres în Regulamentul de ordine interioară ca fiind necesar a fi delegate. 465 din 23 iunie 2011 a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii. care însă urmează a se finaliza la începutul anului 2012. aprobat prin Hotărârea nr. Este evident că activitatea de control reprezintă un mijloc de identificare a deficienţelor şi de stabilire a măsurilor necesare pentru înlăturarea acestora.nedesemnarea înlocuitorilor pentru titularii activităţilor delegate în situaţiile de absenţă a acestora din instanţe. . respectiv 6 luni (recurs) la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. dintre care se exemplifică: . În realizarea acestei activităţi. a calităţii corespunzătoare a serviciului de către judecătorii cu funcţii de conducere.Verificări directe cu privire la dosarele de mare corupţie aflate pe rolul instanţelor. Serviciul de inspecţie judiciară pentru judecători a procedat la efectuarea tuturor verificărilor şi la predarea rapoartelor de control în conformitate cu dispoziţiile cuprinse în hotărârile Secţiei pentru judecători. în condiţiile în care dispoziţiile regulamentare nu prevăd printre atribuţiile Biroului de informare şi relaţii publice o astfel de activitate. măsură dispusă prin Hotărârea nr. . pentru asigurarea bunei funcţionări a instanţei. 1041 din 20 decembrie 2011 a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior. Secţia pentru judecători a dispus efectuarea şi a altor verificări. pentru perioada 2009-2011..Efectuarea unui control la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. 129 . privind eficienţa managerială şi modul de îndeplinire a atribuţiilor ce decurg din legi şi regulamente de către judecătorii cu funcţii de conducere. 804 din 25 octombrie 2011 a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.neconcordanţe în ceea ce priveşte completarea menţiunilor din registrele de evidenţă instituite la nivelul instanţelor.2012. . din perspectiva managementului de caz. aprobat prin Hotărârea nr. În anul 2011. cu termen de finalizare la data de 06.Raportul Inspecţiei Judiciare privind situaţia procedurilor de insolvenţă mai vechi de 1 an şi vulnerabilităţile existente în sistem în legătură cu administrarea acestor proceduri. inclusiv al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. pe parcursul controalelor au fost identificate şi disfuncţionalităţi sau vulnerabilităţi.03. .Raportul Inspecţiei Judiciare privind situaţia dosarelor mai vechi de un an (fond). astfel: .instituirea unui program de audienţe.2012. în cadrul căruia plângerile verbale ale petenţilor sunt consemnate într-un registru de audienţe. 939 din 5 decembrie 2011 a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior.

atunci când a fost posibil. lipsa unor spaţii corespunzătoare pentru arhivă la majoritatea tribunalelor. cum ar fi încuviinţarea probei cu expertiza tehnică după epuizarea administrării celuilalt probatoriu din dosar. . 130 .întocmirea încheierilor de şedinţă cu depăşirea termenelor prevăzute de dispoziţiile regulamentare. neadaptarea sistemului statistic actual la specificul procedurii şi lipsa unui sistem standardizat de înregistrare a documentelor în dosarele de insolvenţă. prin modul nelegal şi neregulamentar de soluţionare a cererilor de preschimbare a termenelor de judecată. . a nepunerii în executare a mandatelor de aducere. cum ar fi cazul iniţierii de îndată a evidenţelor prevăzute de Regulament..vulnerabilităţi în materia dosarelor de insolvenţă. Situaţiile neconforme dispoziţiilor regulamentare au fost remediate. -încălcarea principiului continuităţii judecării cauzelor. În situaţiile în care remedierea disfuncţiilor nu a fost posibilă.lipsa de rigoare în studierea cauzelor şi în stabilirea cadrului procesual. -tergiversarea pronunţării asupra unor cereri formulate pe parcursul judecăţii. . -nerespectarea dispoziţiilor legale referitoare la determinarea ori la achitarea taxei judiciare de timbru cu referire la cererea principală. încă din timpul controalelor.încuviinţarea expertizelor fără a se stabili obiectivele acestora. . -lipsa de rigurozitate în evidenţierea restanţelor cu privire la hotărâri neredactate în termenul legal.nerespectarea dispoziţiilor legale referitoare la repartizarea aleatorie. creşterea constantă a volumului de activitate în ultimii cinci ani. de îndată. a martorilor. cu impact direct asupra funcţionării compartimentului şi administrării probelor. al completării respectivelor evidenţe ori al ataşării dovezilor de comunicare urmată de înaintarea dosarelor instanţelor de control judiciar. . -tergiversarea pronunţării asupra unor cereri formulate pe parcursul judecăţii.lipsa de fermitate a judecătorului în dispunerea unor măsuri procedurale în cazul absenţei nejustificate a apărătorilor. precum şi acordarea mai multor termene de judecată pentru împăcarea părţilor. -administrarea probelor în etape. inspectorii au propus stabilirea unui termen de remediere a disfuncţiilor sau de înlăturare a vulnerabilităţilor şi implicarea în acest sens a conducerilor instanţelor judecătoreşti. respectiv: lipsa unei specializări efective a unei mari părţi a judecătorilor sindici şi insuficienţa programelor de formare profesională în materie. . a necomunicării relaţiilor solicitate de către instanţă.neataşarea dovezilor de comunicare a hotărârilor şi neînaintarea dosarelor în căile de atac.

actualizarea continuă de către instanţele judecătoreşti a situaţiilor privind dosarele cu termen depăşit şi comunicarea acestora Inspecţiei Judiciare. se exemplifică următoarele măsuri cu caracter prioritar dispuse de Secţia pentru judecători pe baza constatărilor şi propunerilor formulate de inspectorii din cadrul Serviciului de inspecţie judiciară pentru judecători: Măsuri de monitorizare a remedierii disfuncţiilor constatate: .comunicarea către Inspecţia Judiciară. stabilindu-se termene în acest sens. în scopul remedierii respectivelor deficienţe. astfel încât să fie posibilă selectarea cauzelor în funcţie de data primului act de sesizare. 131 . 1805/IJ/1447/SIJ/2011. identificarea situaţiilor specifice şi a eventualelor disfuncţionalităţi ce se înregistrează în managementul de caz al acestor dosare şi comunicarea către Inspecţia Judiciară a măsurilor apreciate ca fiind utile pentru reducerea stocului de cauze vechi. a modului de remediere a deficienţelor constatate în cuprinsul rapoartelor de control. dispunându-se aducerea la îndeplinire a propunerilor Inspecţiei Judiciare. . la intervale regulate.monitorizarea la nivelul Inspecţiei Judiciare a dosarelor mai vechi de 1 an.monitorizarea activităţii instanţelor la care au fost constatate disfuncţii.monitorizarea de către conducerea curţilor de apel şi a tribunalelor a dosarelor mai vechi de 3 ani în sistemul judiciar. în care să se evidenţieze cauzele mai vechi de un an în sistemul judiciar prin raportare la data primului act de sesizare a instanţei de fond.constituirea unei baze de date în vederea realizării unui sistem de evidenţă permanentă a dosarelor vechi. Serviciul de inspecţie judiciară pentru judecători a formulat propuneri adecvate. Rapoartele de control înaintate Secţiei pentru judecători (cu excepţia celor care au termene de finalizare ulterior întocmirii prezentului raport de activitate) au fost aprobate. de natură a înlătura eventualele disfuncţionalităţi constatate sau pentru a îmbunătăţi activitatea domeniilor de activitate verificate. . prin raportare la data iniţială de înregistrare a dosarelor în sistem. având în vedere specificul fiecărei categorii de verificări. aprobat prin Hotărârea nr. Pe linia celor expuse. Măsuri referitoare la reducerea duratei de soluţionare a cauzelor: .sesizarea Ministerului Justiţiei pentru modificarea aplicaţiei Ecris. de către conducerile instanţelor. .Aşadar. dar cu luarea în considerare şi a naturii constatărilor. . precum şi a altor măsuri care au fost considerate necesare de Secţia pentru judecători şi care au reieşit din constatările efectuate. de către conducerile ierarhic superioare. 804 din 25 octombrie 2011 a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii. activitate care s-a concretizat în Raportul Inspecţiei Judiciare nr. .

sesizarea Comisiei nr.sesizarea Comisiei nr. 108 ind. 132 .în materia dosarelor de insolvenţă: luarea unor măsuri de organizare şi evaluare a activităţii judecătorilor sindici prin crearea unui sistem eficient de evaluare a volumului de activitate real. Măsuri privitoare la modificarea ori completarea Regulamentului sau a unor acte normative: . 1 „Independenţa justiţiei şi cooperarea interinstituţională” cu privire la necesitatea modificării Legii nr. a) Cod procedură civilă şi ale art. .completarea Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti cu prevederi referitoare la comunicarea hotărârilor judecătoreşti irevocabile constitutive sau declarative asupra unui drept real imobiliar. 1 "Independenţa justiţiei şi cooperare interinstituţională" cu propunerile Inspecţiei Judiciare privind completarea art.. 3 „Eficientizarea activităţii şi performanţa judiciară a instanţelor şi parchetelor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii” în vederea analizării oportunităţii standardizării la nivel naţional a tipurilor de cereri care se înregistrează sub număr de dosar separat şi a celor care se înregistrează ca dosare asociate.sesizarea Comisiilor nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. stabilirea tipurilor de cereri care se înregistrează ca dosare asociate. 1. adaptarea sistemului statistic la specificul acestor proceduri. 1 pct. Măsuri referitoare la sesizarea unora dintre Comisiile de lucru constituite la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii sau altor direcţii din cadrul instituţiei: .sesizarea Comisiei nr. precum şi a modului de raportare statistică a acestora.sesizarea Comisiei nr. crearea unui sistem standardizat de înregistrare a documentelor în cauzele de insolvenţă. 2 şi 3 din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii în vederea exprimării unor puncte de vedere şi identificării unor soluţii cu privire la anumite propuneri care ţin de organizarea şi evaluarea activităţii judecătorilor sindici. k) Cod procedură penală. pentru descurajarea justiţiabililor care încearcă eludarea sistemului informatizat Ecris. . urmând ca acestea să fie analizate cu ocazia discutării tuturor propunerilor de modificare a Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti. . identificarea unor formule de specializare şi formare continuă pe termen lung a judecătorilor sindici. precum şi a posibilităţii creării unor tribunale specializate. 1 lit. 198 alin. 4 lit. extinderea posibilităţii legale de închidere a procedurii şi în cazul în care în patrimoniul debitorului există drepturi cu şanse reduse de valorificare iar creditorii nu înţeleg să avanseze cheltuielile pe care le implică realizarea acestora. 3 "Eficientizarea activităţii şi performanţa judiciară a instanţelor şi parchetelor" cu propunerile Inspecţiei Judiciare referitoare la incidenţa în practică a situaţiei cererilor introduse repetat. .

pentru a se lua măsurile corespunzătoare. propunerile de modificare a aplicaţiei fiind înaintate Ministerului Justiţiei. oferind o viziune integratoare asupra sistemului judiciar.comunicarea constatărilor tuturor curţilor de apel în vederea luării măsurilor corespunzătoare privitoare la asigurarea unei interpretări unitare a dispoziţiilor cuprinse în Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti (Raportul privind aplicarea dispoziţiilor art. Având în vedere ansamblul controalelor desfăşurate de Serviciul de inspecţie judiciară pentru judecători. La numărul de lucrări înregistrat s-au adăugat şi 661 de reveniri cu privire la memoriile anterioare (unele dintre acestea conţinând şi aspecte noi care au presupus verificări suplimentare faţă de lucrarea iniţială).continuarea demersurilor iniţiate anterior. 1 şi 2 din Legea nr. domeniile vizate de verificările efectuate şi natura propunerilor formulate şi aprobate.sesizarea Institutului Naţional al Magistraturii în vederea includerii în programul de formare continuă a unor forme de pregătire în materia insolvenţei şi a suplimentării numărului de seminarii în materia dreptului fiscal. 146/1997 privind taxele judiciare timbru).transmiterea unei circulare instanţelor judecătoreşti pentru a avea în vedere. încălcarea obligaţiilor profesionale în raporturile cu justiţiabilii şi cu celelalte persoane implicate în realizarea actului de justiţie. de natură a servi ca fundament Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii în luarea deciziilor adecvate. 31 al. Măsuri de sesizare a altor instituţii pentru optimizarea pregătirii profesionale a magistraţilor: . Soluţionarea sesizărilor adresate Consiliului Superior al Magistraturii în legătură cu activitatea sau conduita necorespunzătoare a judecătorilor şi a magistraţilor-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. . la Serviciul de inspecţie judiciară pentru judecători au fost înregistrate 2925 de lucrări referitoare la activitatea sau conduita judecătorilor. 2. În anul 2011. cu ocazia şedinţelor de formare profesională. . pentru a se evita posibilitatea eludării repartizării aleatorii prin promovarea cererilor identice.Măsuri pentru asigurarea transparenţei actului de justiţie: . aspectele care vizează respectarea principiului continuităţii completului de judecată şi a principiului repartizării aleatorii a dosarelor în situaţia soluţionării cauzelor de preschimbare a termenului de judecată şi judecarea aceloraşi cauze în fond. apreciem că activitatea de inspecţie în anul 2011 şi-a atins scopul prevăzut de lege şi stabilit prin acte manageriale. 133 . de îmbunătăţire a sistemului Ecris.

potrivit convingerii acestora. 222 petiţii Curtea de Apel Ploieşti. motiv pentru care raţionamentul şi interpretarea normelor legale pot fi supuse doar controlului judiciar. de 3586. imixtiunea în actul de justiţie. justiţiabilii îşi exprimă nemulţumirea faţă de activitatea judecătorilor. într-o proporţie însemnată. refuzul de a îndeplini o îndatorire de serviciu etc. nerespectarea normelor privind repartizarea aleatorie. exercitat în condiţiile legii. reprezentând opinia judecătorilor. formată în urma deliberării. 137 petiţii Curtea de Apel Galaţi. atitudinea nedemnă. 167 petiţii Curtea de Apel Cluj. Verificările efectuate au mai relevat faptul că. 99 petiţii Curtea de Apel Constanţa. 198 petiţii Curtea de Apel Piteşti. în celelalte cazuri s-au efectuat verificări în urma cărora s-a constatat că activitatea de judecată s-a desfăşurat în limitele legale şi regulamentare. redactarea cu întârziere a hotărârilor. 274 petiţii Curtea de Apel Craiova. ca şi incidenţa normelor legale şi aplicabilitatea lor la situaţia de fapt dedusă judecăţii. exercitat pe această cale de către de Inspecţia Judiciară. În contextul sesizărilor formulate. nu şi controlului administrativ. modul de instrumentare a cauzei şi soluţia pronunţată. 178 petiţii Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. în perioada de referinţă. cu menţiunea că erorile constatate pe parcursul verificărilor nu au fost de natură a aduce atingere înfăptuirii ori realizării actului de justiţie.Aşadar. fiind în consecinţă. Cu excepţia situaţiilor în care ulterior analizei de către inspectori s-a impus sesizarea Comisiei de disciplină pentru judecători. 163 petiţii Curtea de Apel Timişoara. Raportând numărul de sesizări formulate la obiectul acestora. 64 petiţii Curtea de Apel Târgu Mureş şi 7 petiţii Curtea Militară de Apel. 93 petiţii Curtea de Apel Braşov. Într-un număr mai redus de situaţii petiţionarii au sesizat temporizarea procedurilor. fundamentată în fapt şi în drept. practica neunitară. se constată că în anul 2011 petiţiile formulate au vizat în mod preponderent nerespectarea normelor de procedură. Detaliind cu privire la numărul de sesizări şi la instanţele la care se referă. atributul esenţial al activităţii de judecată propriuzise. reprezintă chestiuni de fond. numărul total de lucrări repartizate şi care au necesitat verificări din partea inspectorilor din cadrul Serviciului inspecţie judiciară pentru judecători a fost. 114 petiţii Curtea de Apel Iaşi. 92 petiţii Curtea de Apel Oradea. din totalul susmenţionat. 134 . 127 petiţii Curtea de Apel Bacău. 111 petiţii Curtea de Apel Suceava. 125 petiţii Curtea de Apel Alba Iulia. inspectorii au constatat că interpretarea dispoziţiilor legale şi analiza aplicării acestora la situaţia de fapt nu sunt reglementate ca norme de procedură. omiţând faptul că aprecierea probelor în proces. un număr de 754 au vizat Curtea de Apel Bucureşti.

a reieşit că acestea au fost formulate ca urmare a acuzelor aduse judecătorilor prin intermediul mijloacelor de informare în masă. urmare a derulării controalelor desfăşurate la instanţe sau a diferitelor activităţi de monitorizare. 4 cereri au fost respinse de Secţia pentru judecători. Soluţionarea sesizărilor din oficiu. respectiv publicaţii online şi articole cuprinse în ziare locale. prin răspunsurile comunicate de inspectori. dispunând măsuri stricte de verificare a duratelor în care se realizează această activitate.10. Pe parcursul anului 2011 au fost efectuate verificări de către inspectorii din cadrul Inspecţiei Judiciare ca urmare a înregistrării unui număr de 26 de cereri de apărare a reputaţiei profesionale. Serviciul de inspecţie judiciară pentru judecători a 135 . Cu privire la activitatea instanţelor. este relevant faptul că inspectorii din cadrul Serviciului de inspecţie judiciară. dintre care 12 cereri au fost admise. precum şi a oricăror înscrisuri relevante. Serviciul de inspecţie judiciară pentru judecători a acordat o atenţie sporită identificării cauzelor care duc la redactarea cu întârziere a hotărârilor judecătoreşti. independenţei şi imparţialităţii. a criticilor sau acuzelor formulate. în 4 cazuri titularii cererilor au renunţat la acestea.07. În urma analizei cererilor judecătorilor.2011 – 19. iar în 9 cazuri a fost sesizată Comisia de disciplină pentru judecători. Soluţionarea cererilor privind apărarea reputaţiei profesionale sau independenţei şi imparţialităţii judecătorilor.S-a mai învederat. Serviciul de inspecţie judiciară pentru judecători a efectuat verificări şi a întocmit 22 de note ca urmare a sesizărilor din oficiu rezultate din apariţia diferitelor materiale de presă care au pus în discuţie activitatea judecătorilor. din care 18 sunt în curs de soluţionare. 3. Sesizările din oficiu înregistrate la Serviciul de inspecţie judiciară pentru judecători au fost determinate de aspecte sesizate în mass-media referitoare activitatea judecătorilor sau la deficienţe în organizarea administrativ-jurisdicţională a activităţii instanţelor ori de constatări ale inspectorilor judiciari.2011. iar în celelalte 6 situaţii cererile sunt în curs de soluţionare la Inspecţia Judiciară. s-au sesizat din oficiu în 27 de cazuri de redactare a hotărârilor cu depăşirea termenelor legale. a materialelor de presă. 4. Exemplificând. că reaprecierea asupra dispoziţiilor luate de instanţe nu se va putea realiza decât prin exercitarea căilor de atac reglementate de dispoziţiile legale. în perioada 01. În anul 2011 au fost înregistrate la Serviciul de inspecţie judiciară pentru judecători un număr total de 62 de sesizări din oficiu. Referitor la obiectul cererilor admise.

ori rezultatul unor verificări ca urmare a sesizării din oficiu a Inspecţiei Judiciare ca urmare a unor articole publicate în mass-media. Aceste note au vizat aspecte din activitatea nonjudiciară a instanţelor. a scăderii prestigiului procurorilor şi a afectării independenţei acestora. iar beneficiile derulării acestui program sunt incontestabile din perspectiva calităţii actului de justiţie şi în cele din urmă al independenţei judecătorului.Nota Inspecţiei Judiciare privind derularea Programului privind stabilirea volumului optim de muncă şi asigurarea calităţii activităţii în instanţe pentru anul 2010. în spaţiul public a judecătorilor şi procurorilor. O activitate aparte a Serviciului de inspecţie judiciară pentru judecători a constat în elaborarea notelor supuse ulterior aprobării Plenului sau. după caz. exemplificându-se cele mai relevante: . cu consecinţa scăderii încrederii cetăţenilor în sistemul judiciar şi. În considerentele hotărârilor. Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a apreciat că derularea Programului pentru stabilirea volumului optim de muncă şi asigurarea calităţii în instanţe a avut drept consecinţă alocarea la Tribunalul Bucureşti a unor termene care nu pot fi considerate rezonabile pentru primul termen de judecată. alegaţiile şi afirmaţiile deosebit de virulente. Plenul Consiliului Superior al 136 . se aduce atingere reputaţiei profesionale a judecătorilor la care se referă articolul de presă. inclusiv cele referitoare la modalitatea de accedere în funcţie a judecătorului. situaţia fiind generată de derularea programului Ecris fără o redimensionare corespunzătoare a schemei de personal. se constată că.întocmit note de constatare şi a înaintat rezultatele verificărilor Plenului Consiliului Superior al Magistraturii pentru a decide în consecinţă. fie practici administrative neunitare ale acestora. 5. opinia publică cu privire la integritatea magistratului în cauză. cu menţiunea că această situaţie nu este. fie chiar şi în condiţiile acceptării unei doze de exagerare specifică ziariştilor. A mai reţinut Plenul că. însă. Plenul a apreciat. totodată că. implicit. sunt de natură să influenţeze. se produce o gravă încălcare a principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat. Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a apreciat faptul că. apreciere care se dovedeşte lipsită de orice susţinere. în raport cu conţinutul declaraţiilor publice expuse. în condiţiile în care se sugerează o rea credinţă a judecătorului în soluţionarea unei cauze. să-i afecteze imaginea publică şi să-l discrediteze. Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii. prin comentariile negative referitoare la modalitatea de instrumentare şi soluţionare a cauzei. la presupusa lipsă a sa de independenţă şi de profesionalism. în mod negativ. deşi nereale şi lipsite de orice suport obiectiv. precum şi prin culpabilizarea. de natură a pune la îndoială imparţialitatea sau integritatea judecătorilor. proporţional cu volumul de activitate al instanţei şi cu gradul de complexitate al cauzelor.

. Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a constatat durata excesivă a procedurilor judiciare şi a dispus măsuri adecvate (expuse cu ocazia prezentării măsurilor rezultate în urma controalelor efectuate de Inspecţia Judiciară). 509/IJ/413/SIJ/2011 privind memoriul adresat Consiliului Superior al Magistraturii de către petenta Thyssen Stahl GmbH. odată cu prezentarea programului de activitate al comisiei pe anul 2011. precum şi aprecierea cu privire la pertinenţa acestor argumente. pensionării sau aplicării sancţiunii excluderii din magistratură a magistratului respectiv.Nota privind aspectele semnalate în legătură cu recepţionarea de către instanţe a corespondenţei transmise pe e-mail. 3 – Eficientizarea activităţii şi performanţa judiciară a instanţelor şi parchetelor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii în vederea formulării de propuneri concrete în legătură cu derularea acestui Program. se impune sesizarea Comisiei nr. În aceeaşi ordine de idei. în cazul decesului. situaţie ce generează dificultăţi în cadrul completelor necolegiale. . iar în condiţiile inexistenţei unei obligaţii legale de plată. Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a apreciat că nu poate fi restricţionat dreptul justiţiabililor de a transmite în format electronic.Nota Inspecţiei Judiciare referitoare la inserarea în considerentele unei hotărâri judecătoreşti a unor informaţii sau opinii ce ţin de interpretarea şi evaluarea probelor. prin email. pe baza propunerilor Inspecţiei. 8 alin. corespondenţa aferentă dosarelor aflate pe rolul instanţei. deşi nu este oportună suspendarea Programului pentru stabilirea volumului optim de muncă şi asigurarea calităţii activităţii în instanţe. care pot fi analizate doar de Comisiile de evaluare a activităţii profesionale constituite la nivelul instanţelor judecătoreşti. Secţia pentru judecători a dispus sesizarea ministrului justiţiei cu propunerile de modificare a dispoziţiilor privind redactarea hotărârilor judecătoreşti şi cu propunerea de modificare şi completare a art.Nota privitoare la aplicabilitatea dispoziţiilor art. Secţia pentru judecători a apreciat că reprezintă elemente de conţinut ale unei hotărâri judecătoreşti. suportarea cheltuielilor se realizează din bugetul instanţelor. Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a luat act că există unele practici care pot fi apreciate ca o încălcare a normelor procedurale privind soluţionarea cu celeritate a cauzelor şi a hotărât comunicarea notei Inspecţiei Judiciare tuturor tribunalelor în vederea luării măsurilor ce se impun.Nota Inspecţiei Judiciare vizând acoperirea unui vid de reglementare existent în materia redactării hotărârilor judecătoreşti. 304/2004 privind organizarea judiciară. . 85/2006 în ceea ce priveşte înaintarea dosarului în vederea soluţionării recursului de către instanţa de control judiciar în cauzele de insolvenţă. . 65 alin.Magistraturii a mai arătat că. în urma verificărilor efectuate de inspectori. 3 din Legea nr.Nota Inspecţiei Judiciare nr. Secţia pentru judecători a mai apreciat că se impune modificarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al 137 . . 5 din Legea nr.

fiind rezolvate în această materie 21 de cereri pentru candidaţii judecători. evitându-se producerea unor erori datorate grabei în motivare. reţinerii sau arestării preventive a judecătorilor. . nu de două ori.potenţialul de eficientizare a muncii. 138 . Secţia pentru judecători şi-a însuşit numai două din propunerile formulate în vederea avizării reţinerii şi arestării preventive. s-au efectuat verificări de către inspectorul şef al Inspecţiei Judiciare în vederea încuviinţării de către Secţiile Consiliului Superior al Magistraturii a propunerilor de reţinere şi de arestare preventivă faţă de 3 judecători. cum se întâmplă în prezent. justificate de toate probatoriile din dosar. S-a mai arătat că avantajele unor asemenea modificări legislative sunt date de: . Totodată. .s-ar elimina/reduce posibilitatea de eroare judiciară cauzată de termenul redus de pronunţare actual.pronunţarea unei soluţii mai bine argumentate.pronunţarea hotărârii . Verificări privind îndeplinirea condiţiei de bună reputaţie de către candidaţii înscrişi la funcţia de inspector. propunerile fiind însuşite de Secţia pentru judecători. În cursul anului 2011 au fost efectuate verificări la instanţe cu privire la îndeplinirea condiţiei de bună reputaţie de către candidaţii înscrişi la funcţia de inspector în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii. De asemenea. 6.ca regulă . au fost efectuate 3 verificări în vederea încuviinţării efectuării unor percheziţii domiciliare şi în sistem informatic în cazul a 3 judecători.la un interval de timp de la data închiderii dezbaterilor judecătoreşti este necesară unui act de justiţie raţional şi echilibrat. 7. Verificări privind încuviinţarea de către Secţiile Consiliului Superior al Magistraturii a percheziţiei. parcurgerea întregului dosar efectuându-se o singură dată.Magistraturii şi a Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti. .

în total 1575 lucrări. modul de instrumentare şi soluţionare a cauzei (377 sesizări). 61 petiţii Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timişoara. 37 petiţii Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov. 18 petiţii Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureş. La Serviciul de inspecţie judiciară pentru procurori au fost înregistrate un număr de 1185 lucrări. 74 petiţii Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa. În funcţie de obiectul sesizărilor adresate de justiţiabili. plus 390 reveniri la memorii anterioare (unele dintre acestea conţinând şi aspecte noi care au fost verificate faţă de lucrarea iniţială). oferind posibilitatea acordării unei atenţii sporite unor lucrări în care verificările trebuiesc efectuate. care să efectueze verificări în baza art.IV. s-a înregistrat următoarea situaţie: nerespectarea normelor de procedură (270 sesizări). 42 petiţii Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia. 31 din Legea nr. 133 din 01 august 2011 al Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. 32 petiţii Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava. La data de 14 martie 2011 a avut loc o întâlnire comună între membrii ai Consiliului Superior al Magistraturii. tergiversarea 139 . 106 petiţii Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova. un număr de 203 au vizat activitatea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Soluţionarea sesizărilor adresate Serviciului de inspecţie judiciară pentru procurori. 216 petiţii Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti. căi de atac (9 sesizări).317/2004. de către inspectorii judiciari şi activităţii de control. 38 petiţii Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea. prin ordin al Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În acest sens a fost emis Ordinul nr. 77 petiţii Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Piteşti. la solicitarea Serviciului de inspecţie judiciară pentru procurori. Verificările efectuate de procurorii anume desemnaţi constituie un sprijin semnificativ în activitatea serviciului. S-a apreciat oportună şi constituirea unei reţele a procurorilor anume desemnaţi. 60 petiţii Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iaşi. Dintre acestea. ai Inspecţiei Judiciare şi conducerea Ministerului Public în care s-a stabilit armonizarea direcţiilor de acţiune ale Inspecţiei Judiciare cu priorităţile Ministerului Public şi ale Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii. prin specificul acestora. 28 petiţii Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi. 61 petiţii Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj. 80 petiţii Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti. 17 petiţii Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti. ACTIVITATEA SERVICIULUI DE INSPECŢIE JUDICIARĂ PENTRU PROCURORI. inclusiv Direcţia Naţională Anticorupţie şi Direcţia de Combatere a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. 1. redactarea cu întârziere a lucrărilor: revizuiri. 35 petiţii Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău.

Acestea au avut ca obiect sesizări ca urmare a unor articole apărute în massmedia referitoare la tergiversarea cercetărilor. conduita unor magistraţi procurori pe parcursul instrumentării unor cauze penale. nerespectarea normelor de procedură. acestea s-au datorat unor cauze obiective. acolo unde s-au constatat întîrzieri în finalizarea cauzelor. cea mai frecvent întâlnită fiind gradul redus de ocupare a schemelor de personal la anumite parchete. În două cazuri a fost sesizată Comisia de disciplină pentru procurori. Soluţionarea cererilor privind apărarea independenţei. la care se adaugă o sesizare din oficiu a Consiliului Superior al Magistraturii în vederea apărării independenţei judecătorilor şi procurorilor ca urmare a declaraţiilor făcute de lideri politici cu privire la activitatea de urmărire penală şi de judecată cu ocazia instrumentării unui dosar penal. aplicarea unor sechestre. disfuncţionalităţi administrative (133 sesizări). modul de organizare a audienţelor. Soluţionarea sesizărilor din oficiu. independenţei şi imparţialităţii (12 sesizări). Pe parcursul anului 2011 au fost efectuate verificări de către inspectori ca urmare a formulării unui număr de 10 cereri în această materie. refuzul procurorului de a îndeplini o atribuţie de serviciu (3 sesizări). apărarea reputaţiei profesionale. Un rezultat pozitiv al verificărilor efectuate de inspectorii din cadrul serviciului îl constituie faptul că pe parcursul acestora sunt soluţionate. altele. coroborat cu volumul mare de activitate. De asemenea. cauzele la care petiţionarii fac referire în sesizările formulate. atunci când acest lucru este posibil. În urma verificărilor efectuate de inspectori s-a constatat că în cele mai multe cazuri sesizările referitoare la nerespectarea normelor de procedură au reprezentat în fapt nemulţumiri ale părţilor din dosare cu privire la administrarea probatoriului. tergiversarea cercetărilor şi nerespectarea normelor de procedură. imixtiune în activitatea altui magistrat (1 sesizare). 2.cercetărilor (340 sesizări). respectiv afirmaţii generale privind activitatea parchetelor. 3. Situaţia acestor cereri este următorea: 140 . se reţine că preponderente au fost lucrările în care s-au sesizat nemulţumiri cu privire la modul de soluţionare a unor cauze penale. În anul 2011 au fost înregistrate un număr de 15 sesizări din oficiu la Serviciul de inspecţie judiciară pentru procurori. încuviinţarea/neîncuviinţarea unor mijloace de probă. rezultatul verificărilor fiind concretizat în Note aprobate de Secţia pentru procurori şi Plenul Consiliului Superior al Magistraturii. sesizări penale. imparţialităţii şi reputaţiei profesionale. referitor la temporizarea procedurilor de urmărire penală s-a constatat că dosarele la care s-a făcut referire în memoriile formulate de petiţionari se aflau în lucru de o perioadă rezonabilă de timp sau. atitudine nedemnă (40 sesizări). Faţă de cele expuse mai sus.

Secţia pentru procurori a aprobat Raportul Inspecţiei Judiciare şi a hotărât: . a calităţii corespunzătoare a serviciului de către procurorii cu funcţii de conducere la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi şi unităţile din subordine. a verificărilor efectuate de inspectori. Verificări privind îndeplinirea condiţiei de bună reputaţie de către candidaţii înscrişi la funcţia de inspector.exercitarea în continuare a controlului de către conducerile unităţilor din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galaţi cu ocazia verificării soluţiilor adoptate de către procurori. . cu consecinţa scăderii încrederii cetăţenilor în sistemul judiciar şi. totodată că. se produce o gravă încălcare a principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat. Activitatea de control. Plenul Consiliului Superior al Magistraturii Plenul a apreciat. implicit.într-o singură situaţie s-a dispus amânarea discutării cererii ( aceasta fiind înregistrată în evidenţele Inspecţiei Judiciare anterior anului 2011). datele rezultate din statisticile şi analizele transmise de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi din evidenţele Inspecţiei Judiciare. în scopul reducerii numărului de achitări şi restituiri şi a analizării soluţiilor dispuse de instanţă. Controalele la parchete au fost dispuse de Secţia pentru procurori la propunerea Inspecţiei Judiciare şi au avut ca temei dispoziţiile legale şi regulamentare. Controalele dispuse de Secţia pentru procurori în anul 2011 şi efectuate de Inspecţia judiciară au privit următoarele aspecte: a)Verificări directe la parchete privind eficienţa managerială şi modul de îndeplinire a atribuţiilor de conducere ce decurg din legi şi regulamente. fiind rezolvate în această materie 33 de cereri pentru candidaţii procurori. prin comentariile negative referitoare la modalitatea de instrumentare şi soluţionare a unor cauze penale. în vederea promovării căilor de atac în toate situaţiile de nelegalitate. 141 . 5. În cursul anului 2011 au fost efectuate verificări la parchete cu privire la îndeplinirea condiţiei de bună reputaţie de către candidaţii înscrişi la funcţia de inspector în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii. În urma analizei cererilor formulate de procurori. ..4 cereri sunt în curs de soluţionare la Serviciul de inspecţie judiciară pentru procurori.2 cereri au fost respinse. în spaţiul public a procurorilor. a scăderii prestigiului procurorilor şi afectării independenţei acestora. 66 din 07 aprilie 2011.4 cereri au fost admise de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii. 4. precum şi prin culpabilizarea. pentru asigurarea bunei funcţionări a parchetelor. Prin Hotărârea nr. .

b) Au mai fost efectuate următoarele controale tematice: . conducerea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti a comunicat Inspecţiei Judiciare măsurile dispuse în vederea remedierii disfuncţionalităţilor menţionate în raport.intensificarea controalelor operative curente de către procurorii cu funcţii de conducere la unităţile de parchet unde au fost identificate un număr mare de dosare aflate în lucru şi în supravegherea procurorilor. după o perioadă de 6 luni de la aprobarea controlului. De asemenea. în vederea eficientizării activităţii de urmărire penală şi de supravegherea cercetărilor şi reducerea stocului de dosare mai vechi de 1 an de la prima sesizare şi 6 luni de la data începerii urmăririi penale. A mai fost aprobat de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii. efectuat în anul 2010. După comunicarea hotărârilor dispuse de secţie. 41 din 10 martie 2011..eliminarea deficienţelor constatate în activitatea de registratură şi grefă la unităţile de parchet evidenţiate în actul de control. Prin acelaşi raport de control s-a propus revocarea din funcţie a prim procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria Giurgiu. Astfel. înregistrate la această unitate de parchet. precum şi efectuarea unei verificări prin procurori anume desemnaţi la toate unităţile subordonate a cauzelor vechi. fiind stabilite măsuri de monitorizare de către conducerea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti a dosarelor aflate în lucru la procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Urziceni şi Parchetul de pe lângă Judecătoria Lehliu Gară. constatându-se că procurorii şi conducerile celor două parchete au depus eforturi substanţiale şi au luat măsurile necesare în vederea reducerii numărului de cauze vechi existente pe rolul acestora. propunere care a fost însuşită prin Hotărârea nr. Raportul de control privind eficienţa managerială a procurorilor cu funcţii de conducere la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti şi unităţile din circumscripţia acestuia. 42 din data de 10 martie a Secţiei pentru procurori. a fost transmisă inspecţiei judiciare analiza cauzelor vechi existente în lucru la procurori. rezultatul acestora urmând să fie comunicat Inspecţiei Judiciare. în principal cu privire la reducerea numărului de cauze vechi. comparativ cu situaţia constatată în timpul controlului. prin Hotărârea nr.Verificarea măsurilor luate de procurori şi conducerea Parchetului de pe lângă Judecătoria Piteşti în vederea soluţionării cauzelor mai vechi de 1 an de la sesizare şi de la începerea urmăririi penale. conducerea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti a procedat la monitorizarea lunară a dosarelor vechi aflate în stoc asupra procurorilor la Parchetele de pe lângă Judecătoria Urziceni şi Parchetul de pe lângă Judecătoria Lehliu Gară. 142 . .

la grefa Parchetului de pe lângă Judecătoria Piteşti. în sensul întocmirii unor note de îndrumare. urmând. astfel încât să se realizeze un echilibru al cauzelor soluţionate.241 din 29 august 2011. Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov.exercitarea de către procurori a unei supravegheri efective şi eficiente a cercetărilor efectuate de către organele de poliţie. Secţia pentru procurori a aprobat Raportul Inspecţiei Judiciare şi a hotărât: .stabilirii unor termene de control. . Prin Hotărârea nr. la Parchetul de pe lângă Judecătoria Braşov şi măsurile luate de conducerea Parchetului de pe lângă Judecătoria Braşov.acolo unde se impune. . care să aibă ca obiectiv identificarea şi eliminarea disfuncţionalităţilor intervenite în circuitul lucrărilor înregistrate la această unitate de parchet.Verificări privind remedierea deficienţelor constatate cu ocazia controlului efectuat. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov în acest scop. în perioada 10-14 mai 2010. în principal a celor aflate în lucru la procuror prin susţinerea verificărilor operativ curente. de soluţiile ce urmează să fie adoptate şi de termenul procedural prevăzut de dispoziţiile art.în sensul stabilirii unor priorităţi în activitatea desfăşurată zilnic. ca în termen de 6 luni. . în activitatea de reducere a stocului de dosare vechi. concluziile desprinse să fie transmise Inspecţiei Judiciare.implicarea în continuare a prim-procurorului unităţii. .efectuarea unui control de către prim procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeş. 141 din 23 iunie 2011. 261 Cod penal şi de dispoziţiile art. cât şi a conducerilor Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov şi a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Braşov.dispunerea de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Piteşti a unui control care să vizeze măsurile luate de procurori pentru soluţionarea cauzelor vechi şi rezultatele obţinute de aceştia. către conducerea IPJ Argeş în vederea luării măsurilor ce se impun pentru soluţionarea cu operativitate a cauzelor aflate în lucru.continuarea de către conducerea Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeş a monitorizării activităţii procurorilor de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Piteşti în vederea soluţionării cu precădere a cauzelor mai vechi de un an de la sesizare şi 6 luni de la începerea urmăririi penale.Prin Hotărârea nr. cât şi formulării unor sesizări punctuale. 122 Cod penal referitor la prescripţia răspunderii penale.modificarea stilului de lucru al procurorilor de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Piteşti. 143 . ţinându-se seama de vechimea înregistrării acestora la parchet. Secţia pentru procurori a aprobat Raportul de control şi a hotărât : . .

în condiţiile în care desfăşurarea activităţii doar cu un singur procuror în acest sector a generat uneori disfuncţionalităţi.de către conducerea Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgovişte şi materializarea lor în informări cuprinzând măsurile luate şi propunerile de reducere a stocului de dosare vechi. Secţia pentru procurori a decis: .în vederea monitorizării stocului de dosare mai vechi de 1 an de la sesizare şi de 1 an de la începerea urmăririi penale şi efectuarea unui control tematic.Verificarea măsurilor luate de procurori şi conducerea Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgovişte în vederea soluţionării cauzelor mai vechi de 1 an de la sesizare şi de la începerea urmăririi penale. după 6 luni de la data prezentelor verificări.efectuarea de controale operative curente asupra activităţii procurorului din cadrul compartimentului judiciar. în măsura în care schema de personal permite acest lucru.menţinerea şi eficientizarea controalelor referitoare la activitatea de grefă de către primprocurorul adjunct al unităţii. prin procurori anume desemnaţi.stabilirea unor obiective concrete. înregistrate la această unitate de parchet şi verificarea măsurilor luate de procurori şi conducerea parchetului în activitatea judiciară. . urmând a se aprecia asupra oportunităţii condiţionării transferurilor procurorilor de soluţionarea.efectuarea unei supravegheri eficiente. în vederea identificării şi înlăturării cauzelor care au generat/generează întârzieri în soluţionarea dosarelor mai vechi de 1 an de la sesizare şi de 1 an de la începerea urmăririi penale. în vederea ocupării posturilor vacante de procurori. .repartizarea echilibrată a sarcinilor din sectorul judiciar.efectuarea demersurilor necesare. cu termene precise de finalizare a cercetărilor penale şi verificarea aducerii la îndeplinire a acestor dispoziţii. de către aceştia. .. . rezultatul acestuia urmând a fi înaintat Inspecţiei Judiciare. 242 din 29 august 2011. . prioritare în programele de activitate vizând aceste cauze vechi. -efectuarea de analize periodice.o mai mare implicare a conducerii Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgovişte în identificarea cauzelor mai vechi de 1 an de la sesizare şi de 1 an de la începerea urmăririi penale. de către conducerea Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgovişte şi conducerile Poliţiei municipiului Târgovişte şi Inspectoratului Judeţean de Poliţie Dâmboviţa.transmiterea prezentului Raport la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti. 144 . . . Prin Hotărârea nr. constând în îndrumări scrise.repartizarea procurorilor pe sectoare de activitate în funcţie de specializarea şi abilităţilor fiecăruia. . a dosarelor aflate în lucru. . -efectuarea periodică a unor controale operativ-curente.transmiterea rezultatului verificărilor la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov.

Iaşi. Târgu Mureş şi Biroul Teritorial Vâlcea.sprijinirea conducerii unităţii locale de parchet şi a procurorilor din cadrul acesteia în stabilirea unui mod de colaborare adecvat şi eficient cu conducerea Poliţiei Municipiului Cluj Napoca şi a Inspectoratului de Poliţie Judeţeană Cluj. Secţia pentru procurori a aprobat Raportul Inspecţiei Judiciare şi a hotărât: .continuarea monitorizării cauzelor mai vechi de 1 an de la sesizare şi de la începerea urmăririi penale de către conducerea Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj Napoca. înregistrate la această unitate de parchet.Verificarea măsurilor luate de procurori şi conducerea parchetelor în vederea soluţionării cauzelor mai vechi de 1 an de la sesizare şi de la începerea urmăririi penale.Verificarea măsurilor luate de procurori şi conducerea Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj Napoca în vederea soluţionării cauzelor mai vechi de 1 an de la sesizare şi de la începerea urmăririi penale.10. inclusiv a celor în care s-a dispus începerea urmăririi penale. 219 Cod procedură penală. 281 din 10.exercitarea de către procurori a unei supravegheri efective şi eficiente a cercetărilor efectuate de organele de poliţie. inclusiv sesizările adresate conducerii unităţilor de poliţie.implicarea în continuare a conducerii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj şi Parchetului de pe lângă Tribunalului Cluj în activitatea de monitorizare a cauzelor mai vechi de 1 an de la sesizare şi de la începerea urmăririi penale. .. 357 din 12. înregistrate la Direcţia de Combatere a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism . 218.implicarea în continuare a procurorilor şefi în soluţionarea cauzelor mai vechi de 1 an de la sesizare. Suceava. Prin Hotărârea nr. Raportul de control a fost aprobat prin Hotărârea nr.2011 a Secţiei pentru procurori. care a decis.2011. urmând ca după 6 luni de la aprobarea controlului. constând în planificarea activităţilor propuse în fiecare cauză aflată în lucru şi verificarea aducerii la îndeplinire a dispoziţiilor date organelor de poliţie prin ordonanţele de delegare. . -efectuarea unei urmăriri penale eficiente. înregistrate la Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj Napoca. .12. . 145 . concluziile constatărilor să fie transmise Inspecţiei Judiciare. printre altele: .dispunerea de către procurorul general al parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj a unui control care să vizeze măsurile luate de procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj Napoca pentru soluţionarea cauzelor mai vechi de 1 an de la sesizare şi de la începerea urmăririi penale. . prin utilizarea mijloacelor prevăzute de art.Serviciile Teritoriale Galaţi.

dificultăţi privind administrarea probelor. Parchetul de pe lângă Tribunalul Iaşi şi Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa.a. .Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova. în urma verificărilor s-a constatat existenţa unor cauze obiective şi subiective.sustragerea de la cercetări a unor persoane care au comis infracţiuni cu grad ridicat de pericol social. primite de la şefii ierarhici. Dintre cauzele obiective. cu întârziere. financiar-contabilă ş. la Biroul Teritorial Vâlcea şi efectuarea unor controale tematice.fluctuaţia de personal cu efect asupra redistribuirii cauzelor la alţi procurori decât cei care au exercitat supravegherea. rezultatul acestora urmând să fie înaintat Inspecţiei Judiciare . . de către conducerea serviciului şi materializarea lor în informări cuprinzând măsurile luate şi propunerile de reducere a stocului de dosare vechi.) datorată numărului insuficient de experţi în diferite domenii.efectuarea de către conducerile parchetelor şi le poliţiei judiciare a unor analize periodice. .comisii rogatorii internaţionale nefinalizate. în vederea identificării şi înlăturării cauzelor care au generat/generează întârzieri în realizarea activităţilor de urmărire penală în cauzele în care au fost delegaţi ofiţeri de poliţie judiciară. după 6 luni. Târgu Mureş. raportat la volumul mare de activitate şi o complexitate deosebită a unor cauze penale. prin procurori anume desemnaţi. Controlul a fost efectuat. .imposibilitatea audierii unor persoane plecate în străinătate fără declararea reşedinţei. . datorită nefinalizării rapoartelor de expertiză (medico-legală. . 146 . enumerăm: . precum şi fondurilor insuficiente alocate organelor de urmărire penală în vederea plăţii acestora.scheme incomplete de personal. precum şi alocarea unei perioade semnificative de timp îndeplinirii altor sarcini. tehnică. schemele incomplete la formaţiunile de poliţie care efectuează cercetări sub supravegherea procurorilor. urmând să fie redactat materialul de control şi să fie supus aprobării Secţiei pentru procurori.Verificarea măsurilor luate de procurori şi conducerea parchetelor în vederea soluţionării dosarelor având ca obiect infracţiuni prin săvârşirea cărora se aduce atingere bugetului de stat la următoarele unităţi de parchet: Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanţa. .fluctuaţia lucrătorilor de poliţie judiciară. . .monitorizarea de către conducerea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată a dosarelor mai vechi de 1 an de la data sesizării la Serviciile Teritoriale Galaţi.-efectuarea periodică a unor controale operativ-curente. În ceea ce priveşte soluţionarea cauzelor mai vechi de 1 an de la sesizare şi de la începerea urmăririi penale.

În raport cu aceste constatări s-au făcut propuneri.. . aprobate de Secţia pentru procurori. de monitorizare. Se poate concluziona că Rapoartele de control înaintate Secţiei pentru procurori (cu excepţia celor care au termene de finalizare ulterior întocmirii prezentului raport de activitate) au fost aprobate. 147 . dispunându-se aducerea la îndeplinire a propunerilor Inspecţiei Judiciare.lipsa unor criterii de prioritizare în soluţionarea cauzelor. Un aspect pozitiv în ceea ce priveşte eficienţa controalelor tematice privind măsurile luate de procurori şi conducerea parchetelor în vederea soluţionării cauzelor vechi a fost rezolvarea unui număr semnificativ de dosare în timpul controlului sau în perioada ulterioară acestuia. precum şi a altor măsuri care au fost considerate necesare de Secţia pentru procurori şi care au rezultat din constatările efectuate.supravegherea ineficientă a cercetărilor efectuate de organele de poliţie judiciară. în vederea eficientizării activităţii parchetelor controlate.

sancţiunea excluderii din magistratură a fost aplicată ca urmare a faptului că.în unele cauze şi cu 1 an. iar 3 acţiuni au fost respinse. într-o situaţie a fost sesizată Secţia pentru judecători cu încălcarea normelor Codului deontologic. de Ministerul Justiţiei sau de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Raportat la natura sancţiunilor.01. restul de 55 de sesizări provenind de la Ministerul Finanţelor. Dintre aceste sancţiuni. Sub aspectul conţinutului acţiunilor disciplinare formulate de Comisia de disciplină în anul 2011. într-un caz. Din totalul de 158 de sesizări înregistrate în anul 2011 la Comisia de disciplină pentru judecători. 12 dintre acestea fiind pronunţate în acţiuni exercitate în anul 2011 iar 2 hotărâri au fost pronunţate în acţiuni exercitate anterior datei de 01. numărul acestora fiind de 103 cauze. în 136 de cauze s-a dispus clasarea. de Inspecţia Judiciară din oficiu. iar 3 cauze se află în curs de efectuare a cercetării disciplinare. în curs de soluţionare. 4 acţiuni disciplinare se află pe rolul Secţiei pentru judecători. în cursul anului 2011 au fost admise 11 acţiuni disciplinare. 9 hotărâri de aplicare a acestora au rămas irevocabile (2 sancţiuni de excludere din magistratură. 3 sancţiuni de diminuare a indemnizaţiei de încadrare lunară brută şi 4 sancţiuni cu avertisment. de judecători. instanţa de judecată în materie disciplinară a pronunţat 14 hotărâri. Ca urmare a sesizării Secţiei pentru judecători.V. în 18 dosare s-a dispus exercitarea acţiunii disciplinare şi sesizarea Secţiei pentru judecători cu soluţionarea acestora. În prezent. cele mai multe sesizări înregistrate la Comisia de disciplină pentru judecători au fost formulate de părţile din dosare. ACTIVITATEA COMISIEI DE DISCIPLINĂ PENTRU JUDECĂTORI În cursul anului 2011.2011. În afara datelor sus-menţionate. ACTIVITATEA ÎN MATERIE DISCIPLINARĂ. admise de Secţia pentru judecători şi rămase irevocabile. iar într-o altă 148 . Comisia de disciplină pentru judecători a mai pronunţat 3 clasări cu privire la lucrări înregistrate în cursul anilor 2009-2010. Sub aspectul soluţiilor pronunţate de Secţia pentru judecători în materie disciplinară. termenul de redactare fiind depăşit. de colegiile de conducere ale instanţelor. judecătorul a avut un comportament nedemn faţă de mai mulţi grefieri ai instanţei şi nu a redactat în termenul legal un număr de 189 hotărâri judecătoreşti. 4 sancţiuni de diminuare a indemnizaţiei de încadrare lunară brută şi 3 sancţiuni cu avertisment). au fost aplicate 4 sancţiuni de excludere din magistratură.

a mai fost aplicată această sancţiune întrucât.05.nesemnând hotărârile motivate perioade îndelungate. un judecător a pronunţat o hotărâre într-un dosar fără să invoce incidentul procedural cu privire la abţinerea de la judecată. deşi era prezent în instanţă. în condiţiile în care a înregistrat un volum de activitate mult peste media naţională şi a depus eforturi pentru a reduce întârzierile. deşi inspectorii au solicitat sancţionarea judecătorului care a participat la judecarea şi soluţionarea unor cauze în care avocatul unora dintre părţi era o persoană cu 149 . Referitor la cele două acţiuni respinse de Secţia pentru judecători. iar în cazul unui alt judecător pentru faptul că. pe de o parte.03. Astfel.2010. s-a reţinut că.2010 termenul de redactare a fost cu mult depăşit. un alt judecător a dispus măsuri şi a soluţionat cauze fără a permite părţilor şi apărătorilor acestora accesul în sala de şedinţă pe parcursul dezbaterilor. pe perioade ce depăşesc termenul de 7 zile prevăzut de lege într-un număr de 100 de cauze pronunţate în perioada 01. aceeaşi sancţiune a mai fost aplicată întrucât judecătorul a participat la soluţionarea unor cauze în condiţiile existenţei unor situaţii de incompatibilitate.2010. deoarece pronunţase anterior hotărârea casată.De asemenea. în instrumentarea dosarelor. acestea nefiind redactate până la data de 14. Sancţiunea diminuării indemnizaţiei de încadrare lunară brută a fost aplicată unui judecător pentru că a procedat la admiterea cererilor de preschimbare a termenului de judecată fără a verifica existenţa unor motive temeinice. nu a ţinut o evidenţă strictă a circuitului administrativ al dosarelor. De asemenea. iar pe de altă parte. Pe de altă parte. nu se justifică sancţionarea judecătorilor cercetaţi. lăsând derularea procesului la aprecierea părţilor.2009-30. s-a reţinut că. s-a arătat că motivele care au dus la întârzierile în redactare acumulate de pârâtul judecător nu sunt imputabile acestuia.09. încălcând astfel dispoziţiile de procedură ce stabilesc că judecarea dosarelor trebuie să aibă loc în şedinţă publică. pe de o parte. eforturi concretizate în mărirea programului de lucru cu aproximativ 4 ore şi afectarea concediului de odihnă pentru a redacta hotărârile pronunţate. în sensul că judecătorul nu a manifestat interes pentru redactarea în termenele prevăzute de lege a hotărârilor.situaţie judecătorul a dispus amânarea succesivă a pronunţării. a aplicat în mod constant o practică în contradicţie cu dispoziţiile procedurale privitoare la soluţionarea cu celeritate. iar pentru un număr de 135 hotărâri pronunţate în perioada august 2009-31. nu a dat îndrumări grefierului de şedinţă şi nici nu a anunţat conducerea instanţei despre modul de lucru al acestuia.04. iar unui alt judecător întrucât a refuzat în mod nejustificat să participe la judecarea unor cauze care aveau termen de judecată. raportat la starea de fapt reţinută şi la împrejurările care au condus la încălcarea dispoziţiilor legale. Sancţiunea avertismentului s-a raportat la conduite care au întrunit elementele constitutive ale abaterilor disciplinare.

150 . mare parte din soluţiile date fiind în defavoarea părţilor reprezentate de respectivul avocat şi mai mult decât atât. morale şi a cheltuielilor de judecată în temeiul unor hotărâri pronunţate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului împotriva României. Cu referire la motivele care au stat la baza pronunţării soluţiilor de clasare în 136 de cauze. ca urmare a apariţiei în mass-media a unor aspecte din activitatea unor procurori. în urma probelor administrate nu a rezultat că ar fi fost afectate corectitudinea judecăţii sau a soluţiilor pronunţate. ACTIVITATEA COMISIEI DE DISCIPLINĂ PENTRU PROCURORI În cursul anului 2011. În ce priveşte soluţionarea sesizărilor cu privire la încălcări ale Codului deontologic al judecătorilor şi procurorilor. Cu privire la restul de 81 de cauze în care Comisia de disciplină a dispus clasarea. acestea au fost judecate în complet de trei judecători.cele mai multe sesizări înregistrate la Comisiile de disciplină pentru procurori au fost formulate de petiţionari. Un număr de 18 sesizări au aparţinut Ministerului Finanţelor Publice. Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi conducerea celorlalte unităţi de parchet. comisia de disciplină pentru judecători a formulat 2 sesizări cu privire la încălcări ale acestor norme. soluţia dispusă s-a fundamentat pe constatarea inexistenţei indiciilor vreunei abateri disciplinare. Cele două sesizări ale comisiei de disciplină pentru judecători au fost respinse de Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii. apreciindu-se că situaţiile de fapt expuse în sesizări nu reprezintă o încălcare a normelor cuprinse în Codul deontologic.care judecătorul întreţinea o relaţie de prietenie cu caracter notoriu. arătând că a fost afectată imparţialitatea. astfel nefiind realizate condiţiile prevăzute de lege pentru promovarea acţiunilor disciplinare. demnitatea şi prestigiul funcţiei de judecător. prin care s-a solicitat analizarea posibilităţii formulării unei acţiuni în regres împotriva persoanelor care. sesizări ale conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. prin activitatea lor. au determinat Statul Român la plata despăgubirilor materiale. comisia de disciplină pentru judecători a reţinut că sesizarea a fost făcută după împlinirea termenului de prescripţie a răspunderii disciplinare. trebuie menţionat că 55 dintre acestea se referă la sesizări ale Ministerului Finanţelor Publice. ce a provocat discuţii pe această temă. respectiv al cercetării disciplinare efectuate de inspecţia judiciară. prin memoriile adresate Consiliului Superior al Magistraturii. Alte sesizări ale Comisiei de disciplină au constituit sesizări din oficiu ale Inspecţiei Judiciare. În toate aceste cauze. în funcţie de abaterile disciplinare care au făcut obiectul verificărilor. în cursul anului 2011.

întrucât un procuror a fost eliberat din funcţie prin pensionare şi celălalt prin demisie. nu se justifică sancţionarea procurorilor cercetaţi. Prin 4 hotărâri s-au soluţionat acţiuni disciplinare exercitate de către comisia de disciplină pentru procurori în cursul anului 2010. Faţă de unul din cei doi procurori se efectuează cercetări penale de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Raportat la natura sancţiunilor. s-a reţinut că. din care 5 de admitere şi aplicare a unei sancţiuni. un număr de 2 hotărâri de aplicare a acestora au rămas irevocabile(sancţiuni de avertisment şi mutare disciplinară la un alt parchet). Un număr de 3 acţiuni disciplinare exercitate în cursul anului 2011 se află pe rolul Secţiei pentru procurori. altfel decât în limitele atribuţiilor sale. care au reprezentat şi cele mai grave încălcări ale normelor de conduită profesională de către procurori. în unele situaţii în care se redactaseră şi rechizitorii. În cursul anului 2011 Comisia de disciplină pentru procurori a exercitat 8 acţiuni disciplinare. raportat la starea de fapt reţinută şi la împrejurările care au condus la încălcarea dispoziţiilor legale.nu au luat măsuri de repartizare a unui număr semnificativ de dosare venite cu propuneri de la organele de poliţie perioade îndelungate de timp. au lăsat în nelucrare plângeri împotriva soluţiilor sau nu au vizat perioade mergând până la câţiva ani. În cele două situaţii. care îndeplineau funcţii de prim procuror. Aplicarea sancţiunilor disciplinare de către Secţia pentru procurori a avut drept consecinţă în două cazuri şi revocarea din funcţiile de conducere a procurorilor faţă de care s-au pronunţat aceste sancţiuni. Secţia pentru procurori a pronunţat 9 hotărâri în materie disciplinară. Sub aspectul conţinutului acţiunilor disciplinare admise de Secţia pentru procurori în anul 2011. în 8 cauze s-a dispus exercitarea acţiunii disciplinare şi sesizarea Secţiei pentru procurori cu soluţionarea acestora iar în 39 cauze s-a dispus clasarea.Din totalul de 49 de sesizări înregistrate în anul 2011 la Comisia de disciplină pentru procurori. În alte două situaţii. procurorii cercetaţi disciplinar. sancţiunea mutării disciplinare la un alt parchet a fost aplicată ca urmare a faptului că magistratul cercetat şi-a folosit funcţia de prim procuror în vederea rezolvării unor probleme personale. Celelalte lucrări se află în curs de soluţionare la Serviciul de inspecţie judiciară pentru procurori sau la Comisia de disciplină pentru procurori. s-a dispus respingerea acţiunilor disciplinare promovate de Comisia de disciplină ca rămase fără obiect. soluţii dispuse de procurori. 151 . intervenind şi în soluţionarea unor dosare înregistrate la parchetul unde îşi desfăşura activitatea.au fost aplicate 2 sancţiuni de avertisment. de până la 2 ani. o sancţiune de diminuare a salariului şi o sancţiune de mutare disciplinară la un alt parchet. Referitor la cele două acţiuni respinse de Secţia pentru procurori. Dintre aceste sancţiuni.

au determinat Statul Român la plata despăgubirilor materiale. 1 Cod civil. în funcţie de abaterile disciplinare care au făcut obiectul verificărilor. conform principiului înscris în art. comisia de disciplină pentru procurori a reţinut că sesizarea a fost făcută după împlinirea termenului de prescripţie a răspunderii disciplinare ori s-a constatat că prevederile art. 99 lit. prin activitatea lor. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul declarat de comisia de disciplină şi. acelaşi tip de sancţiune a fost aplicată unui procuror care nu a participat la efectuarea unor acte de urmărire penală care reclama urgenţă (continuarea cercetării la faţa locului. 99 lit. a admis acţiunea disciplinară şi a aplicat pârâtului procuror sancţiunea „avertisment”. în sensul prevederilor art. solicitarea autorizării interceptării convorbirilor telefonice în vederea localizării unei persoane cercetate pentru omor calificat). nu pot retroactiva. morale şi a cheltuielilor de judecată în temeiul unor hotărâri pronunţate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului împotriva României. 303/2004 nu erau în vigoare la data săvârşirii pretinselor abateri disciplinare şi. a teza a II-a din Legea nr.Sancţiunea avertisment a fost aplicată faţă de un procuror care a soluţionat un dosar penal fiind într-o situaţie de incompatibilitate în raport de apărătorul ales al învinuitului. 303/2004 privind 152 . soluţia dispusă s-a fundamentat pe constatarea neîndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege pentru existenţa abaterilor disciplinare. 99 lit. S-a mai reţinut împlinirea termenului de prescripţie a răspunderii disciplinare şi în ceea ce priveşte un număr de 3 sesizări formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. rejudecând. măsuri care au fost dispuse de un alt procuror. În această cauză comisia de disciplină pentru procurori a reţinut în sarcina procurorului săvârşirea abaterii disciplinare prevăzută de art. prin care s-a solicitat analizarea posibilităţii formulării unei acţiuni în regres împotriva persoanelor care. h din Legea nr. Cu referire la motivele care au stat la baza pronunţării soluţiilor de clasare în cele 39 de cauze. majoritatea petiţiilor au vizat posibile nerespectări ale interdicţiilor şi incompatibilităţilor privind pe magistraţi. Astfel. h ( 6 cauze). De asemenea. 99 lit. Cu privire la restul de 18 cauze în care Comisia de disciplină a dispus clasarea. Sancţiunea de diminuare a salariului a fost aplicată faţă de un procuror care a întârziat în mod repetat soluţionarea lucrărilor şi în calitate de procuror de şedinţă a părăsit sala. care îi era rudă de gradul III. determinând imposibilitatea de soluţionare a mai multor dosare penale. care în urma unor controale tematice a constatat că procurorii au dispus soluţii având ca temei împlinirea termenului de prescripţie a răspunderii penale. În toate aceste cauze. respectiv al cercetării disciplinare efectuate de inspecţia judiciară. a (5 cauze) ori exercitarea funcţiei cu rea credinţă ori gravă neglijenţă prevăzute de art. Împotriva unei hotărâri de respingere a acţiunii disciplinare pronunţată de Secţia pentru procurori în anul 2010. trebuie menţionat că 21 dintre acestea se referă la sesizări ale Ministerului Finanţelor Publice.

Ulterior. republicată cu modificările şi completările ulterioare constând în aceea că. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie . în calitate de prim procuror adjunct al parchetului a soluţionat o plângere formulată împotriva unei ordonanţe dispusă de soţul său.Secţia de contencios administrativ şi fiscal a respins celelalte recursuri declarate de Comisia de disciplină. 153 . apreciind că aceasta nu are capacitatea de a promova recurs.statutul judecătorilor şi procurorilor.

au fost constituite un număr de 6 comisii de lucru la nivelul Consiliului. pe competenţele principale şi direcţiile de acţiune pe care şi le-a propus actualul Consiliu.cat şi secundare. încărcătură) pe magistrat. trebuie subliniat faptul că atât recrutarea magistraţilor. Aplicarea acestor proceduri şi politica constantă a Consiliului Superior al Magistraturii orientată spre ocuparea posturilor vacante la nivelul sistemului judiciar au condus la progrese în ceea 154 . atât de execuţie. dar şi a realizării unui management performant şi eficient al instanţelor şi parchetelor. cu consecinţe favorabile atât asupra funcţionării sistemului judiciar în ansamblul său. Funcţionarea acestor comisii a avut efecte favorabile inclusiv în ceea ce priveşte celeritatea adoptării hotărârilor în Plen şi Secţii. dar şi asupra consolidării şi eficientizării instituţionale a Consiliului. Din acest punct de vedere. Astfel. cu consecinţa reducerii volumului de activitate (număr dosare/lucrări. adoptate de Consiliul Superior al Magistraturii potrivit abilitării sale legale. cu participarea şi consultarea magistraţilor şi a instituţiilor interesate. „Consolidarea şi eficientizarea instituţională a Consiliului Superior al Magistraturii”. urmare a fundamentării documentate în prealabil a acestor decizii. „Relaţia cu Uniunea Europeană şi organismele internaţionale”. dar şi cu dezideratele propuse pe termen mediu. promovarea în funcţii de execuţie cât şi numirea în funcţii de conducere se fac pe baza legislaţiei primare. „Eficientizarea activităţii şi performanţa judiciară a instanţelor şi parchetelor”. grefate. s-au înregistrat progrese semnificative în activitatea Consiliului Superior al Magistraturii. îşi desfăşoară activitatea sub directa coordonare a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii.CONCLUZII PRIVIND PROGRESELE ÎNREGISTRATE. în directă corelaţie cu competenţele legale şi constituţionale ale Consiliului Superior al Magistraturii. VULNERABILITĂŢILE IDENTIFICATE ŞI MĂSURILE LUATE SAU PROPUSE PENTRU REMEDIEREA ACESTORA În cursul anului 2011. Aceste comisii. şi anume: „Independenţa justiţiei şi cooperare interinstituţională”. cât şi de conducere. care asigură existenţa unor proceduri instituite prin aceste regulamente. în funcţie de fiecare problemă abordată şi cu asistenţa de specialitate din partea personalului din aparatul propriu. Un alt succes în activitate în anul 2011 l-a reprezentat ocuparea la nivelul instanţelor şi parchetelor a unui număr ridicat de posturi vacante de judecător şi procuror. „Parteneriatul cu societatea civilă”. caracterizate prin transparenţă şi obiectivitate. „Transparenţă şi integritate”.

Implicarea activă a Consiliului Superior al Magistraturii în toate aspectele relevante pentru buna funcţionare a sistemului judiciar s-a manifestat şi în participarea activă a reprezentanţilor Consiliului la şedinţele comisiilor de specialitate ale celor două camere ale Parlamentului în care se aflau în procedură de adoptare acte normative ce vizau sistemul judiciar. precum şi cu Agenţia Naţională de Integritate. În acest sens. un alt beneficiu major îl constituie desfiinţarea unor instanţe şi parchete cu volum redus de activitate. prin implicarea directă a conducerilor instanţelor şi parchetelor. În această ordine de idei. În cursul anul 2011.ce priveşte reechilibrarea schemelor de personal la instanţe şi parchete în raport cu volumul de activitate. cu facultăţile de drept şi alte instituţii. Trebuie relevată în acest context asigurarea finanţării adecvate pentru toate programele Consiliului Superior al Magistraturii derulate prin asigurarea fondurilor de la bugetul de stat. cu Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Bucureşti şi Uniunea Notarilor Publici din România. Totodată. Consiliul Superior al Magistraturii a asigurat prezenţa reprezentanţilor săi în cadrul colectivelor de lucru constituite pentru elaborarea unor proiecte de acte normative ce priveşte activitatea justiţiei. cât şi la parchete. cu Consiliul de Mediere. au fost încheiate protocoale de colaborare cu Uniunea Naţională a Barourilor din România. precum şi înregistrarea şi transmiterea în direct a desfăşurării şedinţelor Plenului şi Secţiilor. Un deziderat al Consiliului Superior al Magistraturii în anul 2011 l-a constituit creşterea încrederii publice în sistemul judiciar şi sporirea credibilităţii Consiliului. precum şi întărirea colaborării cu asociaţiilor profesionale ale magistraţilor. inclusiv prin accesul Inspecţiei Judiciare la aplicaţia Ecris a instanţelor. cu profesiile juridice liberale. 155 . Creşterea calităţii şi transparenţei în activitatea Consiliului Superior al Magistraturii şi în procesul decizional s-a manifestat inclusiv prin publicarea pe pagina web a Consiliului a notelor întocmite de direcţiile de specialitate care au stat la baza adoptării hotărârilor şi altor măsuri. realizată exclusiv pe baza criteriului numărului de dosare de soluţionat/ judecător sau procuror. Implicarea Consiliului Superior al Magistraturii în activitatea de adoptare a unor acte normative pentru care Consiliul urma să îşi exprime avizul s-a făcut în mod constant. începând cu data înregistrării a acestora. cu consultarea magistraţilor. atât la instanţe. precum şi distribuirea echitabilă a posturilor. Inspecţia Judiciară şi-a prioritizat activităţile. implicându-se în analiza modului în care sunt aplicate normele de procedură privind managementul de caz şi în realizarea monitorizării dosarelor în care termenul rezonabil este depăşit. ce a determinat înlăturarea unor cheltuieli nejustificate ocazionate de funcţionarea acestor instanţe şi parchete.

punctuale. De lege ferenda. Printre problemele nerealizate în sensul dorit de Consiliul Superior al Magistraturii se înscrie desfiinţarea unui număr mai mic de instanţe şi parchete decât cel propus de Consiliu. care a constat preponderent în efectuarea unor controale tematice.S-a realizat astfel o statistică reală cu privire la situaţia dosarelor vechi din sistemul judiciar românesc. prim-adjunctul şi adjunctul acestuia. cât şi a celor privitoare la funcţiile de conducere deosebit de importante pentru un management eficient şi o viziune de ansamblu asupra sistemului judiciar. adjuncţii acestuia. procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie. 156 . neocuparea tuturor funcţiilor de conducere la nivelul aparatului propriu al Consiliului Superior al Magistraturii. aprobate de Secţiile Consiliului Superior al Magistraturii. O piedică în realizarea obiectivelor propuse a fost una de ordin legislativ. De asemenea. avizele acordate de Consiliul Superior al Magistraturii au preponderent caracter consultativ. Inspecţia Judiciară a manifestat un rol activ în ceea ce priveşte identificarea conduitelor profesionale ale magistraţilor care au constituit abateri disciplinare. raportată la resursele umane existente. trebuie subliniat că potrivit reglementării actuale. urmate de intervenţia promptă în scopul identificării soluţiilor pentru remedierea acestora şi sancţionării factorilor responsabili. procurorii şefi de secţie ai acestor parchete. În acest context. nu şi Consiliului Superior al Magistraturii. precum şi procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestora). atât la avizarea actelor normative. care ar fi dus la o reechilibrare mai eficientă a schemelor de personal şi la scăderea numărului de dosare/judecător şi procuror. urmată de efectuarea cercetărilor specifice şi de sesizare a Comisiilor de disciplină corespunzătoare. precum şi cu referire strict la activitatea Consiliului Superior al Magistraturii. s-ar impune instituirea avizului conform. iniţiativa legislativă în ceea ce priveşte actele normative referitoare la activitatea autorităţii judecătoreşti aparţinând exclusiv ministrului justiţiei. dar şi lipsa unui sistem IT integrat de gestionare a resurselor umane constituie nerealizări în anul 2011. 54 din Legea 303/2004 republicată. nu numai în ceea ce priveşte adoptarea actelor normative. în vederea identificării aspectelor care pot conduce la dezechilibre în sistem. Nefinalizarea proiectului privind volumul optim de activitate la instanţe şi parchete. cu modificările şi completările ulterioare (Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Inspecţia Judiciară a desfăşurat o activitate importantă de control. şi nu conform. ci şi în ce priveşte numirea în funcţiile de conducere prevăzute în art.

Consiliul Superior al Magistraturii a solicitat Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sesizarea Curţii Constituţionale pentru controlul constituţionalităţii proiectului de lege pentru modificarea Legilor nr. o pârghie importantă pentru asigurarea unei viziuni coerente a sistemului judiciar. Consiliul Superior al Magistraturii coordonează unul dintre proiectele Reţelei Europene a Consiliilor Judiciare şi a stabilit relaţii de parteneriat cu organisme similare din alte ţări. 157 . legate de lipsa predictibilităţii legii în materii de importanţă esenţială. creşterea eficienţei acesteia. dezvoltarea justiţiei ca serviciu public. având ca obiective fundamentale consolidarea justiţiei ca putere publică. Coordonarea de către Consiliul Superior al Magistraturii a unor instrumente instituţionale de formare specializată şi continuă – Institutul Naţional al Magistraturii şi Şcoala Naţională de Grefieri. în condiţiile în care lipsa resurselor financiare poate afecta grav declanşarea unor proiecte şi aducerea la îndeplinire a obiectivelor propuse. o serie de modificări legislative preconizate a intra în vigoare sunt de natură a afecta echilibrul puterilor în stat. întărirea competenţei sistemului judiciar şi responsabilizarea acestuia. de asemenea.Activitatea în perspectivă a Consiliului Superior al Magistraturii este grefată de o serie de riscuri. sunt de evocat în egală măsură o serie de oportunităţi în activitatea Consiliului Superior al Magistraturii.planul multianual 2011-2016. contextul economico-financiar actual este nefavorabil. De asemenea. Totodată. dar şi reglementarea standardelor de calitate a managementului constituite. Corelativ riscurilor expuse. cum ar fi Mecanismul de Cooperare şi Verificare care poate constitui un stimul pentru accelerarea reformelor necesare unui sistem judiciar eficient care este parte integrantă a spaţiului european de justiţie. prin diluarea. destabilizarea şi vulnerabilizarea puterii judecătoreşti. prin pensionare). cum ar fi răspunderea disciplinară sau condiţiile de pensionare (eventuale modificări legislative care ar putea determina eliberări din funcţie masive. au fost formulate propuneri de lege ferenda care să vizeze consolidarea procedurii de avizare de către Consiliul Superior al Magistraturii.303/2004 şi 317/2004. ordinea publică şi constituţională. Cu privire la riscul intrarii în vigoare a modificărilor legislative referitoare la răspunderea disciplinară a magistraţilor şi reorganizarea Inspecţiei judiciare. Faţă de problema identificată anterior cu privire la necesitatea instituirii avizului conform în procedura de avizare a actelor normative. În scopul îmbunătăţirii activităţii Consiliului Superior al Magistraturii sunt prevăzute măsuri ca. având astfel oportunitatea unui schimb constant şi neintermediat cu partenerii săi europeni.

158 . În concluzie Consiliul Superior al Magistraturii are în vedere atingerea unor obiective clare. în completarea mecanismelor deja prevăzute de noile Coduri. Proiectul „Vin Codurile” demarat de Consiliul Superior al Magistraturii şi-a propus atingerea a două obiective: pregătirea cunoaşterii şi implementarea noilor coduri de către magistraţi şi crearea unei practici judiciare unitare. atât a magistraţilor. dar şi angajamentelor asumate la nivel european. Alte măsuri vizează eficientizarea activităţii Inspecţiei Judiciare şi întărirea autonomiei operaţionale a acesteia. cât şi a sistemului judiciar în ansamblul său. În acest context. precum şi cu privire la creşterea implicării Consiliului Superior al Magistraturii în procedura de numire în funcţii de conducere. s-au luat măsuri pentru remedierea acestora. Consiliul Superior al Magistraturii se va implica în elaborarea unui proiect de act normativ privind unificarea practicii judiciare. cum ar fi continuarea şi îmbunătăţirea proiectului privind stabilirea volumului optim de activitate sau demararea unui proiect privind sistemul integrat de management al resurselor materiale.considerându-se că legea astfel cum a fost adoptată încalcă principiile indepedenţei justiţiei şi separaţiei puterilor în stat. financiare şi umane din sistemul judiciar. De asemenea. urmînd a se face propuneri privind procedura de evaluare. într-un orizont de timp rezonabil care să răspundă nu numai ritmului propriu de reformă al sistemului judiciar român. au fost formulate propuneri de lege ferenda privind eliminarea pensiilor de serviciu în cazul magistraţilor condamnaţi pentru fapte de corupţie. Pentru remedierea deficienţelor menţionate anterior .

ANEXA 1 159 .

domnul procuror GEORGE BĂLAN .Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti Membrii aleşi: .Tribunalul Vrancea .domnul judecător NICOLAE – HORAŢIUS DUMBRAVĂ .doamna procuror FLORENTINA GAVADIA .Curtea de Apel Târgu Mureş Vicepreşedintele Consiliului Superior al Magistraturii: .Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism .doamna judecător ANA CRISTINA LĂBUŞ .doamna procuror GRAŢIANA DANIELA PETRONELA ISAC .ANEXA 2 MEMBRII CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII 2011 Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii: .Tribunalul Iaşi .prim procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti .domnul judecător ADRIAN TONI NEACŞU .doamna judecător MONA MARIA PIVNICERU – Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie 160 .domnul procuror DIMITRIE BOGDAN LICU .domnul judecător VASILICĂ CRISTI DANILEŢ – Judecătoria Oradea .Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti .doamna judecător ALINA NICOLETA GHICA – preşedinte al secţiei a VIII-a contencios administrativ şi fiscal din cadrul Curţii de Apel Bucureşti .Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie .domnul judecător BUCUREL MIRCEA ARON – Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie .

- doamna procuror OANA ANDREA SCHMIDT-HĂINEALĂ - Parchetul de pe lângă Tribunalul
Braşov
- domnul judecător ALEXANDRU ŞERBAN – Curtea de Apel Braşov
- domnul judecător BADEA MARIUS TUDOSE – preşedinte al Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti
Membri aleşi - reprezentaţi ai societăţii civile:
-

doamna conferenţiar universitar dr. CORINA ADRIANA DUMITRESCU - rector al
Universităţii Creştine „Dimitrie Cantemir”

-

doamna GEORGIANA CAMELIA IORGULESCU – director executiv al Centrului de Resurse
Juridice

Membrii de drept:
- doamna judecător dr. LIVIA DOINA STANCIU - preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
- domnul CĂTĂLIN MARIAN PREDOIU - Ministrul Justiţiei
- doamna procuror LAURA CODRUŢA KÖVESI - procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie

Alţi membri care şi-au desfăşurat activitatea în 2011:
- domnul judecător VIRGIL VIOREL ANDREIEŞ – Curtea de Apel Cluj
- doamna judecător LIDIA BĂRBULESCU - Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
- doamna judecător FLORICA BEJINARU - Tribunalul Mehedinţi
- domnul procuror NICOLAE DAN CHIUJDEA - prim procuror al Parchetului de pe lângă
Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti
- domnul procuror CRISTIAN DELIORGA - Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa
- domnul procuror GHEORGHE FIŢ - procuror general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de
Apel Alba Iulia
- doamna judecător

GEORGETA LĂCRĂMIOARA GAFTA – preşedintele secţiei penale a

Judecătoriei Iaşi
- domnul judecător GHEORGHE GROZA - Curtea de Apel Oradea
- domnul judecător conf. univ. dr. DAN LUPAŞCU - preşedintele Curţii de Apel Bucureşti
161

- domnul judecător ANTON PANDREA – preşedintele Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi
Justiţie
- doamna judecător SARMISEGETUZA ŞTEFANIA TULBURE – Curtea de Apel Galaţi
- domnul TEODOR VICTOR ALISTAR – director executiv al Transparency International Romania
- doamna profesor universitar dr. ELENA SIMINA TĂNĂSESCU, Facultatea de Drept a Universităţii
Bucureşti
- doamna profesor universitar dr. IRINA ZLĂTESCU, Director al Institutului Român pentru
Drepturile Omului, profesor la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative şi la
Universitatea Ecologică Bucureşti

162

ANEXA 3
COMPONENŢA COMISIILOR DE LUCRU CONSTITUITE LA NIVELUL
CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII

COMISIA NR. 1 – Independenţa Justiţiei şi Cooperarea Interinstituţională
Coordonator:
-

judecător ALEXANDRU ŞERBAN

Membri:
-

judecător BUCUREL MIRCEA ARON

-

procuror FLORENTINA GAVADIA

-

procuror OANA ANDREA SCHMIDT HĂINEALĂ

-

procuror GRAŢIANA DANIELA PETRONELA ISAC

-

judecător MONA MARIA PIVNICERU

-

conferenţiar universitar dr. CORINA ADRIANA DUMITRESCU

COMISIA NR. 2 - Consolidarea şi eficientizarea instituţională a CSM şi a instituţiilor
coordonate
Coordonator:
-

judecător ADRIAN TONI NEACŞU

Membri:
-

judecător ALINA NICOLETA GHICA

-

judecător CRISTI VASILICĂ DANILEŢ

-

procuror GRAŢIANA DANIELA PETRONELA ISAC

-

judecător ANA-CRISTINA LĂBUŞ

-

judecător MONA MARIA PIVNICERU

-

judecător MARIUS BADEA TUDOSE

COMISIA NR. 3 - Eficientizarea activităţii şi performanţa judiciară a instanţelor şi
parchetelor
163

LIVIA DOINA STANCIU COMISIA NR.Coordonator: - judecător ANA-CRISTINA LĂBUŞ Membri: - judecător ALINA NICOLETA GHICA - judecător MARIUS BADEA TUDOSE - judecător ADRIAN TONI NEACŞU - judecător BUCUREL MIRCEA ARON - judecător ALEXANDRU ŞERBAN - procuror FLORENTINA GAVADIA - procuror DIMITRIE BOGDAN LICU - judecător dr.4 – Transparenţă şi integritate Coordonator: - judecător CRISTI VASILICĂ DANILEŢ Membri: - judecător ADRIAN TONI NEACŞU - judecător ALEXANDRU ŞERBAN - judecător ALINA NICOLETA GHICA - judecător MONA MARIA PIVNICERU - director GEORGIANA CAMELIA IORGULESCU COMISIA NR.5 .Relaţia cu Uniunea Europeană şi organismele Coordonator: - procuror Oana Andrea SCHMIDT-HĂINEALĂ Membri: - judecător dr. LIVIA DOINA STANCIU 164 .

- judecător ANA CRISTINA LĂBUŞ - judecător CRISTI VASILICĂ DANILEŢ - procuror GRAŢIANA DANIELA PETRONELA ISAC - conferenţiar universitar dr. CORINA ADRIANA DUMITRESCU COMISIA NR. 6 – Parteneriatul cu societatea civilă Coordonator: - judecător BADEA MARIUS TUDOSE Membri: - judecător BUCUREL MIRCEA ARON - procuror DIMITRIE BOGDAN LICU - conferenţiar universitar dr. CORINA ADRIANA DUMITRESCU - director GEORGIANA CAMELIA IORGULESCU 165 .