You are on page 1of 31

Universitatea Politehnica Timisoara

Facultatea de Mecanica
PROIECT LA SELECTIA
MATERIALELOR
Tema proiectului: Selectia materialului optim
pentru reperul arbore cotit.
Student: Ion Cristian Andrei
Coordonator: Asistent Buzdugan Dragos

AN
- III -
TEMA DE PROIECT:
Pentru elementul de construcţie ,,arbore cotit, având o limită tehnică
de curgere R
po,2
= 780880 !"mm
2
se cer să se stabilească materialul
optim care să asigure cerinţele de per#ormanţă re$ultate din calculele
tehnicoeconomice %i care e adaptat posibilităţilor #irmei constructoare&
1. CUPRINS
Analiza functionala si tehnologica a reperului.
Stabilirea caracteristicilor de exploatare.
Definirea matricii de proprietati a materialului
candidat.
Selectia unui material optim pentru metoda
proprietatilor ponderate.
Caracterizarea materialului ales
.
Itinerariu tehnologic a produsului.
1. Analiza funcţională,constructuă !i t"#nolo$ică a %o&usului&
Produsul ,,arbore cotit'&
Analiza funcţională:
(rborii cotiţi sunt organe de ma%ini care se rotesc in )urul a*ei lor
longitudinale, #ormati din coturi si #usuri, %i care trans#orma cu a)utorul
bielelor sau a culiselor, o miscare rectilinie alternativă intro mi%care de
rotaţie, sau invers&
+ data cu aceste mi%cări, se transmite prin arborii cotiti un moment de
răsucire, respectiv o putere, altor organe de ma%ini, cu care ace%tia sunt
asamblati&
(rborele cotit este supus, deci, la presiuni %i #recari pe supra#eţele #isurilor, la
solicitări de ,ncovoiere, compresiune, respectiv ,ntindere, precum si la
torsiune si vibraţii, care pot acţiona simultan ,n di#eritele lui secţiuni&
Analiza constructiă:
-n arbore cotit este #ormat din urmatoarele elemente:
#usuri
braţe de manivela
manetoane
capete
.ormele acestor componete, ca %i ale arborelui ,ntreg, trebuie ast#el
proiectate, ,ncât să permită #or)area sau turnarea, #ără rebuturi %i #ară
producerea unor tensiuni interioare mari, iar prelucrarea mecanică să #ie
cât mai redusă&
Pe capetele arborelui se a%ea$ă di#erite organe de transmisie, roata pentru
cureaua ventilatorului, amorti$orul de vibraţii, etc&
.ormele constructive %i dimensionarea arborilor cotiţi depind de mai multi
#actori, dupa cum urmea$ă:
• .actorul gemoetric
• /iguranţa ,n #uncţionare
• Reducerea greutăţii
• .actorul tehnologic
• Preţul de cost
Analiza t"#nolo$ică&
/e porne%te de la pro#ile laminate,care apoi se stru)esc pe toată lungimea&
0ona de spri)in pe lagar se prelucrea$ă #oarte ,ngri)it prin recti#icare, %le#uiri
cromate&
/e mai poate e*ecuta %i prin #or)are pornind tot de la semi#abricatul laminat&
+peraţia de #or)are pregăte%te semi#abricatul ,n vederea prelucrării tot prin
a%chiere&
/e mai poate e*ecuta si prin turnare in #uncţie de condiţiile locale
Fig.1 Arbore cotit
Fig.2.Secţiuni ale arborelui cotit
'. Sta(ilir"a con&iţiilor &" ")%loatar" al"a %ro&usului
 1iametrul arborilor ,n secţiune unde se #ormea$ă a)usta)ele,
trebuie să aibe mărimi corespun$ătoare %irului normal de
numere&
 /e vor evita pe cât posibil, #iletele tăiate ,n arbore pentru #i*area
a*iala a pieselor montate cu piuliţe2 se vor pre#era inele de
distanţare&
 (rborii de turaţii ridicate impun utili$area de lagăre rigide %i o
echilibrare #oarte bună&
 Principala solicitare la care sunt supu%i arborii cotiţi este
torsiunea&
 (rborii se #i*ea$ă a*ial numai ,ntrun lagăr pentru a evita
solicitările termice&
 3onstrucţia %i #orma arborilor depinde ,n mare măsură de #elul
,mbinării pieselor pe arbore, cât %i de montarea arborelui ,n
lagăre&
 /arcinile au valoare variabilă in timp&
 4i)loacele de e*ploatare constau ,n evitarea coro$iunii %i ,n
special a celei de contact care reduce #oarte mult re$istenţa la
oboseală& /e vor evita loviturile, $gârieturile pe supra#aţa pisei,
strângerile e*cesive sau insu#iciente&
 5inânduse seama de conditiile de lucru, arborele cotit trebuie
să satis#acă următoarele cerinţe:
• /ă asigure o re$istenţă %i rigiditate mare&
• /upra#eţele de #recare să pre$inte o bună re$istenă la
u$ură&
• /ă evite re$onanţa oscilaţiilor de răsucire&
• /ă #ie echilibrate static si dinamic&
*. D"finir"a +atricii &" %ro%ri"tăţi %" car" tr"(ui" sa l" ,n&"%lin"ască
+at"rialul
Produsul arbore cotit trebuie să ,ndeplinească următoarele
proprietăţi:
6 /ă aibe o durată de e*ploatare ridicată2
6/ă #ie re$istent ,n medii coro$ive,adică să aibe re$istenţă la coro$iune2
6/ă #ie re$istent la %ocuri %i vibraţii2
6/ă se prelucre$e u%or prin a%chiere"#or)are ,n matriţă2
6/ă aibe densitate mică2
6/ă aibe sudabilitate bună2
1in punct de vedere al rolului #uncţional:
Preluarea de sarcini statice sau dinamice2
Re$istenţă la solicitari mecanice2
(morti$area %ocurilor %i"sau a vibraţiilor2
Reali$area anumitor condiţii cinematice speciale,dinamice2
MATRICEA DE PROPRIETĂŢI.
( )
2
1 −
=
n n
l
unde:
l 7 este numarul total de deci$ii care trebuie luate2
n 7 numarul de proprietăţi de care vrem sa ţinem cont ,n selecţia
materialelor2
l = 28
8 = 9&
Propr
ietăţi
1 ' * - . / 0 1 2 13 11 1' 1* 1- 1.
Rezist
enta
meca
nică .
Rm
1 1 0 1 1
Modu
l de
elasti
citate
EN
0 0 0 1 0
Tenac
itatea
KV
0 1 0 1 1
urit
atea
!R"
1 1 1 1 1
"alibi
litate
a #
mm
0 0 0 0 1
ensi
tatea
0 1 0 0 0
Pro%ri"tati Nr. D"cizi %oziti" Pro%ri"tat" scalata 4
R"zist"nta +"canica : 0,2;
Mo&ulul &" "lasticitat" 9 0,0;
T"nacitat" < 0,2
Duritat" = 0,<<
Cali(ilitat" 9 0,0;
D"nsitat" 9 0,0;
Nr. Total 9= 9
Mat"rial Pro%ri"tat" scalata
Mo&ulul
&"
"lasticitat"
T"nacitat" Duritat" Cali(ilitat" R+ D"nsitat" In&") &"
%"rfor+anta
3&:=& 2,9690
=
:0 =0 : =:0 78:= 9<,2>7&7;
:03r90& 2,9690
=
:0 =2 90 780 7820 27,9<=&::
3;0& 2,9690
=
<= == :,2 ;>0 7820 9<,27:&002
-. S"l"cţia +at"rialului o%ti+ %rin +"to&a %ro%ri"tăţilor
%on&"rat".
(ceastă metodă poate #i utili$ată la optimi$area selecţiei materialului atunci
când trebuie luate ,n considerare mai multe proprietăţi&.iecărei cerinţe de
material,sau proprietăţi ,i este con#erită o anumită pondere,dependentă de
importanţa ei&?aloarea proprietăţilor ponderate se obţine prin multiplicarea valorii
numerice a proprietăţii cu #actorul de pondere,@&Pentru #iecare material se vor
,nsuma valorile individuale ale proprietăţilor ponderate %i se va obţine a%a numitul
inde* de per#ormanţă,A&4aterialul cu inde*ul de per#ormanţă cel mai ridicat va #i
considerat ca optim pentru aplicaţia respectivă&
Bn #orma ei simplă,metoda proprietăţilor ponderate are de$avanta)ul că
trebuie combinate unităţi de măsură di#erite care vor putea duce la re$ultate
neraţionale&
(cest lucru este valabil ,ndeosebi la combinarea valorilor numerice #oarte
di#erite ale proprietăţilor mecanice,#i$ice %i chimice&Proprietatea cu valoarea
numerică cea mai ridicată va avea o in#luenţă mai mare decât cea con#erită prin
#actorul ei de pondere&(cest de$avanta) este ,nlăturat prin introducerea #actorilor
de scalare
.iecare prroprietate este ast#el scalată ,ncât valoarea sa numerică ma*imă să
nu depă%ească 900&+ri de câte ori se evaluea$ă o listă de materiale candidate,se
va lua ,n considerare câte o singură proprietate deo dată&3ea mai bună valoare
din listă se aprecia$ă ca #iind 900,iar celelalte vor #i scalate
proporţional&Cntroducerea #actorului de scalare #acilitea$ă conversia valorilor
normale ale #iecărei proprietăţi a materialului ,n valori scalate adimensionale &
Pentru o proprietate dată,valoarea scalată D,la un material candidat va #i:
lista in ima valoarea
x ii proprietat a numerica valoarea
scalata ea proprietat B
max
100
= =
Pentru proprietăţi cum ar #i costul,coro$iunea sau pierderea prin
u$are,cer%terea ,n greutate prin o*idare,etc&ar #i de dorit valori cat mai sca$ute&Bn
asemenea ca$uri valoarea cea mai scă$ută este apreciată ca #iind 900 %i D este
calculată ast#el:
ii proprietat a numerica valoarea
x lista in ima valoarea
scalata ea proprietat B
100 min
= =
(plicarea procedurii de mai sus este #oarte simplă pentru proprietăţile
materialului care pot #i repre$entate prin valori numerice&Eotu%i ,n ca$ul
proprietăţilor ca re$istenţa la coro$iune %i la u$are,prelucrabilitatea prin
a%chiere,sudabiliatea etc&valorile numerice sunt date #oarte rar %i aprecierea
materialelor se #ace prin cali#icativele #oarte bine,satis#ăcător,slab,etc&
Bn ast#el de ca$uri,cali#icativul se poate converti ,n valori numerice utili$ând o
scară arbitrară&1e e*emplu cali#icativele re$istenţei la coro$iune: e*celent,#oarte
bine,bine,satis#ăcător %i slab pot primi valorile numerice =,:,<,2 %i respectiv 9&
Cnde*ul de per#ormanţă a materialului va #i:
i i
n
i
x B α γ
1 =
Σ =
Bn care i este ,nsumat din toate cele n proprietăţi relevante&
Bn ca$urile ,n care numeroase proprietăţi ale materialului sunt speci#icate %i
importanţa relativă a #iecăreia dintre ele nu este clară,determinarea #actorilor de
pondere @ poate #i ,n mare măsură intuitivă,#apt care reduce gradul de ,ncredere
,n activitatea de selecţie&(ceasta problemă poate #i re$olvată printro abordare
sistemică a determinării lui @ #olosind logica deci$iei&3on#orm acesteia numarul
total de deci$ii este:
( )
2
1 −
=
n n
l
Prin ,mpărţirea numarului de deci$ii po$itive ,n cadrul #iecărei proprietăţi la
numărul total de deci$ii se obţin #actorii de pondere&
3ostulFmaterial,prelucrăriGpoate #i considerat ca #iind una din proprietăţi %i C se
poate da un #actor de pondere adecvat&
3u toate acestea,dacă e*istă un număr mare de proprietăţi care trebui luate
,n considerare,importanţa costului poate #i subliniată prin considerarea separată a
acestuia,ca un modi#icator al indicelui de per#ormanţă al materialului A&Bn ca$urile
,n care materialul este utili$at ca umplutură,costul poate #i introdus ,n ba$a unităţii
de volum&
2. Caract"rizar"a +at"rialului.
1in selecţia materialelor pe ba$a ponderii de importantă relativă a
proprietaţilor a re$ultat că materialul optim pentru reali$area arborelui cotit este
un oţel aliat cu 0,:2H3 oţelul este :04o3r90&
3aracteristici mecanice ale oţelului :03r90&
3ompo$iţia chimică ale oţelului :03r90
3alitatea 3ompo$iţia chimică H
3 4n /i P / 3r

0,<8
0,:=
0,:0
0,80
0,97
0,<7
ma*&0,0<= ma*&0,0<=
0,>
9,<
s 0,020,0:
* ma*&0,02= ma*&0,02=
*s 0,020,0<=
-nele caracteristici #i$ice ale oţelului :03r90&
13.Caract"rizar"a structurii !i a %ro%ri"tăţilor t"#nolo$ic".
Eratam&
termic&
Irosimea
sau diam
piesei&
JmmK
Rm
J!"mmLK
Rp
02
J!"mmLK
(
=
JminK
M3-
<00"2
N"cmLFminG
OD&
Bn
stare
recoa
ptă&
3ălire
martensitică
P revenire
,naltă&
:0900 880
9080
;>0 92 70 2:9
Fig..Structura oţelului !"Cr1"
/tructura oţelului aliat :03r90 este #ormata din martensitita %i
austenită re$iduală&

Eensiunile interne e*istente ,n semi#abricat sau piesa #inită pot provoca
de#ormarea piesei sau pot declan%a, prin apariţia crăpăturilor, distrugerea
totală a ei& 1e#ormarea pieselor a#ectea$ă deci preci$ia de prelucrare&
/e disting, ,n general, trei grupe de tensiuni interne %i anume:
cele legate de dimensiunile pieselor, #ormate ,n volume mari
FmacroscopiceG
tensiuni #ormate la nivelul structurilor cristaline super#iciale
FmicroscopiceG
tensiuni interne legate de volume ultramicroscopice&
Primele două grupe pre$intă interes din punctul tehnologic de vedere,
al preci$iei de prelucrare Fmai ales prima categorieG&
3au$ele care determină apariţia tensiunilor interne pot #i:
constructive
tehnologice
Cauz"l" constructi"5 se datorea$ă #ormelor constructive ale pieselor
Fsau tratat la disciplinele re$istenţa materialelor %i organe de ma%iniG&
Cauz"l" t"#nolo$ic"5 se datorea$ă tehnologiei de obţinere a piesei,
mai ales tehnologiei de elaborare a semi#abricatului sau a tratamentului
termic aplicat, etc&
(ici sunt semni#icative:
modi#icarea volumului semi#abricatului sub acţiunea temperaturii la
,ncăl$ire sau răcire Fneuni#ormăG
modi#icarea de volum ca urmare a de#ormaţiilor elasticoplastice
neuni#orme
modi#icarea volumică determinată de trans#ormările de #a$ă ale
materialului&
Qste de la sine ,nţeles că ,n timpul elaborării semi#abricatelor prin
diverse procedee ca: turnare, #or)are, laminare, matriţare, etc&2 precum %i ,n
timpul tratamentelor termice, iar anterior ,n timpul ,nsă%i a%chierii,
temperatura %i presiunile care se de$voltă generea$ă apariţia tensiunilor
interne&
.recvent, ,n urma a%chierii, ,ntâlnim #enomenul de ecruisare care
introduce tensiuni interne ,n material& (dâncimea stratului ecruisat %i implicit
e#orturile unitare, ,n ca$ul a%chierii, depind de calitatea materialului precum
%i de caracteristicile procesului de a%chiere&
Putem trage conclu$ia că regimul de a%chiere are o mare in#luenţă
asupra tensiunilor interne& .iindcă tendinţa de mărire a volumului stratului
super#icial de#ormat este #rânată de straturile interioare de metal nede#ormat,
stratul e*terior este supus unor tensiuni de compresie iar straturile interioare
unor tensiuni de ,ntindere&
Q#ectul căldurii dega)ate ,n timpul procesului de a%chiere este
următorul:
la o strun)ire cu vite$e cuprinse ,n domeniul 80970 m"min,
temperatura stratului super#icial se ridică la ;00800°3, iar ,n ca$ul
recti#icărilor rapide chiar ,n )urul a 8009200°3& (ceastă ,ncăl$ire produce o
mărire volumică a straturilor e*terioare, ,mpiedicată de straturile interioare
reci& (st#el re$ultă %i aici tensiuni de compresiune ,n straturile super#iciale&
1acă nu aplicăm obi%nuitul tratament de detensionare, sar produce
micro#isuri sau chiar deteriorarea piesei& (cest #enomen apare mai ales după
prelucrările de degro%are, prelucrare care strică echilibrul tensiunilor interne
ale semi#abricatului&
Qste cunoscut #aptul că tensiunile interne ale pieselor #or)ate, matriţate,
laminate, tre#ilate %i a%chiate pot #i detensionate printrun tratament de
recoacere Fe*& la piesele din #ontă detensionarea se poate #ace prin
,mbătrânire naturală sau arti#icialăG&
1e reţinut este %i #aptul că tratamentele termice provoacă tensiuni
interne nu numai prin modi#icările volumice datorită temperaturii, ci %i datorită
trans#ormărilor de #a$ă Fe*&: descompunerea austenitei re$iduale2
trans#ormarea martensitei tetragonale ,n martensită cubică2 #ormarea
amestecurilor mecanice de #erită %i carburitroostită sau sorbităG& 1isciplinele
anterior studiate, tehnologia materialelor de e*emplu, tratea$ă o serie de
ca$uri ale tensiunilor interne intervenite ,n situaţia semi#abricatelor turnate,
matriţate, #or)ate, laminate, etc&, ne#iind ca$ul să revenim aici cu amănunte&
Qsenţial este #aptul că e#ectul tensiunilor interne asupra preci$iei de
prelucrare este deloc negli)abil& Prin alegerea di#eritelor tipuri sau procedee
de prelucrare putem in#luenţa ,n mod deosebit e#ectul acestora,
contracarândule&
Ealuar"a !i o%ti+izar"a %ro%ri"tăţilor t"#nolo$ic".
Proc"s t"#nolo$ic, as%"ctul %roi"ctar"6o%ti+izar"
Bn orice situaţie reală, pentru prelucrarea unui anumit reper pot #i
utili$ate mai multe variante tehnologice& 3hiar dacă toate aceste variante ar
#i valabile, numai una din acestea este optimă& /e preconi$ea$ă ,n
tehnologia modernă căutarea pe ba$ă %tiinţi#ică a soluţiei sau soluţiilor care
duc la desemnarea variaţiei optime&
+rice tendinţă de optimi$are trebuie să plece de la anumite cerinţe
numite ,n ca$ul de #aţă criterii& (cestea pot #i de natură di#erită, ,n #uncţie de
speci#icul procesului de #abricaţie& (st#el de criterii ca: preci$ia dimensională
%i calitativă, costul de prelucrare, productivitatea, recuperarea investiţiilor s&a&
sunt cele mai des ,ntâlnite&
Fig.!. Si#te$ %e &roiectare'o&ti$i(are
Pentru optimi$are reală a proceselor tehnologice trebuie să pornească
de la elaborarea pe ba$e %tiinţi#ice a unui sistem de proiectare 7optimi$are,
care pornind de la in#ormaţiile de intrare FcunoscuteG, trecând prin stabilirea
succesiunii operaţiilor %i #a$elor %i a regimurilor de a%chiere, dau mărimi
prelucrate FnoiG care constituie in#ormaţiile necesare documentaţiei
tehnologice&
-n asemenea sistem de proiectareoptimi$are este dat ,n schema din
#ig& :&
-na din căile prin care se poate asigura optimi$area proceselor
tehnologice este tipi$area acestora&
O%ti+izar"a %ro%ri"tăţilor &" ,ntr"(uinţar".
Pentru ca materialul %i piesa să aibe o calitate satis#ăcătoare trebuie să
corespundă condiţiilor de e*ploatare o perioadă dată %i unor parametri
stabiliţi,trebuie să ,ndeplinească o serie de cerinţe:
Cerinţe funcţionale :
3ea mai importantă condiţie este DURABILITATEA ,ea repre$intă durata
ma*imă de #uncţionare a unui produs&
1upă călire se determină duritatea la un aparat RocRSell ,de asemenea
de#ormaţia, utili$ânduse un dispo$itiv cu prisme de susţinere %i un
comparator&
1upă tratamentul termic de revenire se vor determina din nou duritatea %i
de#ormaţia&
Pe lângă durabilitate ,o altă cerinţă #uncţională impusă materialelor este
FIABILITATEA.
.iabilitatea este determinată de probabilitatea ca un material să
#uncţione$e la parametri optimi #ară deteriorarea lui pe durata de #uncţionare
preva$ută&
1eteriorarea unui produs se poate reali$a prin de#ormare ,u$ură sau
rupere&(cestea conduc la reducerea duratei de #uncţionare a produsului&
.iabilitatea este un criteriu esenţial ,n industrie,deoarece orice avarie
poate #i catastro#ală&
Bntrucât ma)oritatea pieselor #ac parte dintrun sistem trebuie ţinut cont %i
de compatibilitatea materialelor componente&
Pot e*ista situaţii când #ie datorită unor coe#icienţi de dilataţie di#eriţi,#ie
#recării pieselor con)ugate,#ie #ormării unor microcelule galvanice,vor apare
tensiuni neprevă$ute,de#ormaţii %i u$uri&
Cerinţe tehnologice.
3ondiţiile tehnologice e*ercită o in#luenţă directă asupra comportarii ,n
serviciu a produsului&
.iecărei metode de #abricaţie ,i sunt asociate o serie de cerinţe
tehnologice particulare ast#el :
la turnare se necesită ca materialele să pre$inte o anumită #luiditate %i
contracţie la răcire
la operaţiile de strun)ire %i #re$are criteriile tehnologice principale sunt
compo$iţia elementelor de aliere ,n special P si / F P = 0,02= si / = 0,02= H
ma*&G care ,mbunatăţesc proprietaţile prelucrabilităţii prin a%chiere&
pentru obţinerea unor per#ormanţe superioare prin tratament
termic,condiţia esentială este călibilitatea&
Cerinţe economice şi sociale.
.iecare produs pre$intă ,,n condiţii economice de piaţă un preţ de cost
limită care depă%it ,l #ace necompetitiv&
Bn aceste situaţii este necesară schimbarea concepţiei pentru a ,ncerca
modi#icarea unor condiţii #uncţionale sau tehnologice care să conducă ,n #inal
la ,nlocuirea materialelor, a tehnologiei de #abricaţie %i implicit la scăderea
costurilor&
Bn stabilirea deci$iei #inale de a alege un material nu trebuie negli)at nici
#aptul că societatea impune restricţii de ordin social&
-tili$area unor materiale ce pot a#ecta sănătatea %i securitatea
oamenilor,calitatea mediului ,ncon)urator,este limitată de norme %i
reglementări coercitive ,n ma)oritatea ţărilor de$voltate&
/e condiţionea$ă ast#el alegerea %i utili$area unor materiale noi %i mai bine
adaptate situaţiilor noi create&
/. Sta(ilir"a itin"rariului t"#nolo$ic %rinci%al &" fa(ricaţi".

1ebitare
Recoacerea de ,nmuiere %i
detensionare 700T37<0T3
/trun)ire
.re$are
Recti#icare
Iăurire
Bmbunătăţire 820T38=0T3
%i revenire ,naltă
.iletare
O%ti+izar"a s"l"cţi"i +at"rialului %rin &"zoltar"a unor t"#nici &"
consoli&ar" olu+ică !i &" &urificar" a stratului &" su%rafaţă.
3onsolidarea volumică a acestui material se #ace aplicând tratamentul
termic de ,mbunătăţire la 820T38=0T3 ,deoarece carbura de molibden se
di$olvă mai ,ncet ,n austenită se va ţine seama de aceasta la durata de
,ncăl$ire&1acă nu se va di$olvă,cre%te vite$a critică de călire&Răcirea se va
#ace ,n ulei sau apă&Revenirea se aplică la =70T3;=0T3 timp mai
,ndelungat,deoarece vite$a de descompunere a soluţiei solide la revenire
este mai scă$ută&Răcirea după revenire,se poate reali$e ,n orice mediu #ără
precauţii speciale&
Bn #uncţie de mărimea lotului de arbori,de dimensiunile acestora %i de
dotarea tehnică operaţia de călire super#icială se poate reali$a prin mai multe
moduri :
3ălire prin curenţi de inducţie 2
3ălire prin #lacără 2
3ălire prin contact electric 2
3ălire super#icială prin ,ncal$ire ,n băi de alia)e sau săruri 2
3ălire super#icială ,n electrolit&
4etoda de duri#icare stabilită este 3&C&.& Fcălire cu curenţi de ,naltă
#recvenţăG prin care se asigură anumitor supra#eţe straturi duri#icate de
grosimi mici capabile să re$iste la u$ură %i oboseală&
Prin călire super#icială se asigură anumitor supra#eţe straturi duri#icate
FcăliteG de grosimi mici capabile să re$iste la u$ură %i la oboseală&
Ua arborii preva$uţi cu canale de pană sau caneluri,#orma inductoarelor %i
parametri tehnologici de tratament termic se vor stabili ast#el ,ncât stratul
călit sa aibă o adancime de 2< mm %i o dispunere ca in #ig&=&
3&C&.&%i Revenire )oasă
3ontrol calitate
Fig.) Di#&unerea &entru canale %e &an*
Bn urma călirii de supra#aţă arborii se supun unei reveniri )oase la 9;0
220T3&+biectivul revenirii constă ,n reducerea tensiunilor interne apărute la
călire %i reali$area proprietăţilor de e*ploatare impuse produsului&
Irosimea de călire prestabilită se obţine prin alegerea adecvată a
#recvenţei curentului %i prin corelarea acesteia cu puterea speci#ică, ,n primul
rând %i cu timpul de ,ncal$ire,,n al doilea rând&

Danda de călibilitate %i variaţia unor caracteristici mecanice cu
temperatura de revenire a oţelului :03r90&
Fig.+.,n%a %e c*libilitate a oţelului !"Cr1"
3ălirea cu 3&C&.& a arborilor se poate reali$a prin două metode :
prin metoda simultană Fpentru supra#eţe de lungime micăG2
prin metoda succesivă Fpentru lungimi mari G2
po$iţia de răcire va #i obligatoriu verticală2
Stabilirea parametrilor te$nolo%ici pentru duri&icarea supra&eţelor.
Fig.-.C*lirea #i$ultan*
1e obicei piesa este prinsă ,ntre vâr#uri %i e*ecută o mi%care de rotaţie ,n
)urul a*ei proprii F200V=00 rot"min G iar cuplul inductorrăcitor se deplasea$ă ,n
direcţie a*ială cu o vite$ă de 2V<0 mm"s&
/e cunosc :
diametrul :
d=:0900J mm K am ales d=:= Jmm&K
,n #uncţie de diametru re$ultă adâncimea de strat călit :
W=9V= J mm& K W=2,= Jmm&K
vite$a minimă de deplasare relativă ,ntre inductor %i arbore 2
v
min
= ="2,= = 2 J mm"s&K
#recventa = 800090000 JO$K F#recventa medieG&

energia speci#ică :
esg =2 JMX"cmLK&
durata t de ,ncăl$ire :
t = 9,2= J s K&
durata de ,ncăl$ire ma*imă :
t ma* = 2,= J s K&
Bn ca$ul călirii simultane se va #olosi un inductor monospiral cu diametrul
interior
1i = da P2 ) ,
)ocul radial #iind de 2V: JmmK
) =< JmmK & 1i = =9 JmmK&
Pentru o grosime de strat călit ,n )ur de 2,= JmmK se va determina puterea
speci#ică %i pe ba$a acesteia %i a supra#eţei de tratat,se stabilesc puterea la
inductor %i respectiv regimul de lucru&
In#talaţii .i $eto%e %e c*lire #u&er/icial* &rin in%ucţie.
+ instalatie este #ormată din :
.recventa&
JO$K
(dancimea
de calire
FmmG
Puterea speci#ica,Ps JMX"cmLK&
minim& optim& ma*im&
800090000 2,2<,0 0,8 9&; 2,:
/taţie de producere a curentului alternativ 2
.recvenţa necesară 2
4a%ina de călire a cărei construcţie depinde de geometria pieselor supuse
călirii super#iciale&
/taţia de producere a curentului alternativ este compusă din :
9generator de medie sau ,naltă #recvenţă 2
2bateria de condensatori pentru compensarea reacţiei inductive
a circuitului de sarcină 2
<&trans#ormator de adaptare care coboară tensiunea ridicată a
generatorului la o valoare mai mică ,n inductor 2
:inductorul #ormat din una sau mai multe spire ,n care se intro
duce piesa 2
=piesa 2
Fig.0In#talaţie %e C.I.F.
Bn #uncţie de #recvenţă re$ultă tipul de generator care este generator rotativ&
Răcirea stratului austeniti$at ,n vederea călirii martensitice se #ace cu
a)utorul unui du% de apă sau emulsie care este trimis sub presiune prin inductor
sub un unghi de <0:0T #aţă de a*a piesei&
Răcitorul poate #i situat ,n urma inductorului sau poate #ace corp comun cu
acesta&
Fig.1.R*citor

Bn urma călirii de supra#aţă arborii se supun unei reveniri )oase la 9;0
220T3&+biectivul revenirii constă ,n reducerea tensiunilor interne apărute la
călire %i reali$area proprietăţilor de e*ploatare impuse produsului&