You are on page 1of 10

SUBIECTE EXAMEN ECONOMIE GENERALA

1. Definiti economia ca si componenta a sistemuui economic
Economia !ene"a# = domeniu al științelor economice
Iniţial era cunsocută sub denumirea de economie politică
Economia elaborează, gestionează şi foloseşte atât concepte şi legi riguroase care pot fi testate prin
raportare la realitatea economică evidentă (empirică, cât şi !udecăţi de valoare prin care actele şi faptele
economice sunt apreciate " ştiinţa economică = sistem de ştiinţe autonomizate, având ca domeniu de
cercetare economia in ansamblul ei (comple#ă, dinamică, $n continuă diversificare%
$. %"eci&ati p"incipaee etape ae e'ou(iei !)n*i"ii +i +tiin(ei economice
%"ima etap# & gândirea antică greco'romană şi asiatică, se $nc(eie spre sfârşitul sec% al )*III'lea &
contribuţia epocală a lui +dam ,mit(
" +dam ,mit(, considerat părintele ştiinţei economice, $n lucrarea -+vuţia naţiunilor. (/001 a reuşit să
dea e#presie primei situaţii clasice
" $n această perioadă amintim şi2 dezvoltarea şi contribuţia economistului,3%4ett5, care a efectuat primele
analize economice ale proceselor economice de ansamblu (6+ritmetică politică6%
A *oua etap# & sfârşitul sec% al )*III'lea şi $nceputul sec% al )I)'lea
" 7avid 8icardo & -7espre principiile economiei politice şi ale impunerii. (/9/0
" :% ;ar# & fondatorul de nouă şcoală economică " un nou curent de gândire economică, -<apitalul. (=
volume
A t"eia etap# & /90> şi marea recesiune mondială din /?=>
"s'au impus contribuţiile şcolii istorice germane
" @r% Aist ' -,istem naţional de economie politică. (/9B/ & a desc(is noi linii de abordare şi analiză a
economiei $n general
" +lfred ;ars(all & -4rincipii ale economiei politice. (/9?> şi .Canii, creditul şi comerţul. (/?D=
A pat"a etap# & /?D>'/?=> şi sfârşitul secolului ))
" se impune dezvoltarea şcolii economice
,. Definiti mac"oeconomia si ma"imie sae a!"e!ate
Mac"oeconomia & ramură a economiei care cercetează mărimile globale dintr'o economie, numite
agregate, interdependenţele de diferitele variabile globale ale economiei şi sistemul economic al unei ţări $n
totalitatea sa
;ărimile agregate2
' cererea globală
' oferta globală
' indicele general al preţurilor
' venitul naţional
' şoma!ul
' inflaţia
' deficitul bugetar
' soldul balanţei de plăţi e#terne
' datoria e#ternă
-. Definiti mic"oeconomia si ma"imie a!!"e!ate
Mic"oeconomia ' ramură a economiei care studiază unităţile economice individuale, structurile şi
comportamentele lor (gospodării individuale, firme, bănci, administraţii etc%, precum şi interrelaţiile dintre
aceste unităţi elementare
7omenii prioritare2
' deciziile $ntreprinzătorilor, ale unităţilor ce susţin oferta de bunuriE alegerile consumatorilor raţionali
' funcţionarea diferitelor tipuri de pieţe, ca relaţii specifice $ntre vânzători şi cumpărători
' eşecul pieţelorE remunerarea sau plata factorilor de producţie
.. %"eci&ati conceptu *e economie po&iti'a
Economia po&iti'# ' evidenţiază ceea ce este $n economie şi ceea ce se poate $ntâmpla dacă va avea loc
un anume eveniment (endogen sau e#ogen, dacă se vor produce anumite acte şi fapte economice,
naturale, te(nico'ştiinţifice, politice, culturale
' se foloseşte de concepte instrumente şi te(nici prin care faptele şi actele economice
sunt cercetate, apreciate şi ordonate pentru a se găsi regulile (legile desfaşurării lor $n timp şi spaţiu, $n
prezent şi $n perspectivă
/. Definiti economia no"mati'#
Economia no"mati'# ' apreciază activităţile din perspectiva realizării unei unităţi benefice intre mediul
economic şi cel natural, intre eficienţa economică şi ec(itatea socială, intre interesele colectivitătii umane
pe termen scurt şi cele pe termen lung etc%
' arată cum ar fi bine să se desfăşoare activităţile economice şi ce ar trebui facut
pentru ca procesele economico'sociale să se $ncadreze $n normalitate%
0. Definiti si e1picati sc2im3u
,c(imbul $nseamnă $nstrăinarea rezultatelor propriei activităţi, primind $n compensaţie alte bunuri
necesare, inclusiv monedă% ,atisfacerea trebuinţelor prin autoconsum şi satisfacerea lor prin intermediul
sc(imbului au coe#istat şi coe#istă, dar, $n timp, raportul dintre ele s'a modificat $n favoarea sc(imbului%
<elor două modalităţi de satisfacere a nevoilor le corespund două forme diferite de organizare şi
desfăşurare a activităţii economice2 economia naturala si economia de sc(imb%
4. Ca"acte"istici ae economiei natu"ae
,atisfacerea nevoilor umane se realizează din producţie proprie, prin autoconsum (procesul de utilizare a
propriilor rezultate pentru satisfacerea nevoilor si este de D tipuri2 final si intermediar% Economia naturală a
fost dominantă $n condiţiile unui nivel scăzut de dezvoltare economică, cu o gamă restrânsă de trebuinţe,
cele elementare (biologice fiind preponderente% @iecare producător avea o activitate diversificată,
producea o gamă largă de bunuri ($n raport cu respectivul nivel de dezvoltare şi cu sistemul de trebuinţe%
@iecare producător este izolat din punct de vedere economic de ceilalţiE nivelul eficienţei economice este
foarte redusE 6pentru ma!oritatea oamenilor, producţia şi consumul erau $mbinate $ntr'o singură funcţie
dătătoare de viaţă6%
5. %"eci&ati ca"acte"isticie economiei *e sc2im3
8estrângerea economiei naturale a fost $nsoţită de afirmarea şi e#tinderea economiei de sc(imb pe măsura
amplificării nevoilor şi mi!loacelor de satisfacere a lor, ca urmare a e#tinderii meşteşugurilor şi apoi a
industriei, inaugurată de 4rima 8evoluţie Industrială% Economia de sc(imb desemnează acea formă de
organizare şi desfăşurare a activităţii economice in care bunurile se produc Fn vederea vânzării, obţinându'
se in sc(imb altele, necesare satisfacerii trebuinţelor% Goate economiile contemporane funcţionează ca
economii de sc(imb%
<aracteristici2 specializarea agenţilor economici $n obţinerea anumitor bunuri, autonomia şi independenţa
economică a agenţilor economici, piaţa este instituţia economică centrală, monetarizarea economiei,
legăturile economice dintre agenţi se desfăşoară sub forma tranzacţiilor bilaterale de piaţă, bunurile
economice $mbracă forma de marfă%
16. Mentionati pa"ticua"itatie m o*eu ui neoame"ican a economie i *e pia(#
' ,ectorul public care produce bunuri economice noncomerciale este negli!abil şi are tendinţă de reducere
' piaţa are rolul determinant $n circulaţia bunurilor de la producător la consumator, ma!oritatea sc(imburilor
derulându'se după criteriile pieţei
' baza politicii economice o constituie stimularea ofertei, iar $n deciziile adoptate prevalează reuşita
individuală şi ma#imizarea profitului (financiar imediat (pe termen scurt
preţurile bunurilor economice (inclusiv salariile depind $n măsură determinantă de condiţiile aleatorii ale
pieţei
' fiscalitatea este redusă, iar implicarea directă a statului $n activitatea economică este negli!abilă (cel puţin
$n ceea ce priveşte administraţia centrală
' un sistem de $nvăţământ elitist, care tinde să funcţioneze după regulile pieţeiE politici economice şi sistem
de valori care $ncura!ează consumulE grad redus de securitate economică faţă de riscuri (şoma!, boală,
sărăcie, problema protecţiei faţă de acestea fiind o c(estiune mai ales individuală sau cel mult de caritate%
11. Mentionati pa"ticua"itatie m o*eu ui eu"opean a economie i *e pia(#
' mecanismul economic trebuie să se spri!ine pe piaţă, căreia trebuie să i se asigure o cât mai mare
libertate de funcţionare, $n principal $n ceea ce priveşte preţurile şi salariile
' mecanismele pieţei nu pot $nsă să determine singure ansamblul vieţii sociale, şi ele trebuie ec(ilibrate,
contrabalansate de un imperativ social postulat a priori, al cărui girant trebuie să fie statul
' statul este apărătorul protecţiei sociale şi al liberei negocieri $ntre partenerii sociali%
1$. E1picati cu"3a ofe"tei *e munca
<urba ofertei de muncă $ntr'o economie reflectă ansamblul deciziilor alternative privind cantitate a de
muncă pe care omul este dispus să o presteze $n funcţie de salariu% <urba ofertei de muncă este $n fond
curba de utilitate a venitului % <urba (!os ofertei este H'HI, reflectând relaţia directă dintre oferta de muncă
şi nivelul salariului2
Cantitatea de muncă salariată oferită
1,. IDU7 *efinitie8 e'outia componenteo" si mentiona"ea componenteo" actuae
In*icato"u *e&'ota"ii umane'este un indicator comple#, pentru măsurarea dezvoltării economice%
Integratorul are trei componente de bază (componente actuale
 Lon!e'itatea (speranţa medie de viaţă la naştere care sintetizează influenţa a numeroşi factori,
cum sunt evoluţia stării de sănătate a indivizilor, alimentaţia lor, asigurarea condiţiilor de locuit şi
sanitare
 ni'eu *e e*uca(ie(nivelul de cunoştinţe de care dispun indiviziiE capacitatea lor de a comunica şi
a participa la activităţile economice şi sociale Jivelul de educaţie se măsoară cu a!utorul datelor
privind proporţia adulţilor ştiutori de carte şi a celor care urmează efectiv $nvăţământul de toate
gradele (procentul de şcolarizare
 stan*a"*u *e 'ia(#, e#primat prin 4IC pe locuitor, indicând mărimea medie a resurselor la care
cetăţenii au acces pentru a satisface nevoile unui trai decent% I7K reprezintă rezultanta principalilor
factori de ordin economic, formativ'cognitiv şi de distribuţie socială a bunurilor şi serviciilor produse,
care contribuie la ceea ce se $nţelege prin noţiunea de dezvoltare umană şi influenţează (otărâtor
condiţia omului%
*alori (plafoane minime şi ma#ime fi#e pentru fiecare dintre cele trei componente% +ceste valori sunt2
 speranţa de viaţă la naştere2 DL şi, respectiv, 9L de aniE
 gradul de alfabetizare a adulţilor >'/>>ME gradul de cuprindere $n $nvăţământul de toate gradele >'
/>>ME
 standardul de viaţă (444Nlocuitor2 />> 444 şi, respectiv, B>%>>>O%
1-. Definiti %%%
444 reprezintă paritatea puterii de cumpărare a monedei naţionale raportate la puterea de cumpărare a
unui dolar $n ,tatele Knite ale +mericii
1.. E1picati ec2ii3"u si *e&ec2ii3"u pe piata muncii
Educaţia şi, implicit, investiţia $n educaţie par să asigure nu numai un avanta! competitiv $n ceea ce priveşte
câştigurile iniţiale, dar şi un 6premiu6 salarial care poate spori ulterior $n raport cu timpul petrecut pe piaţa
muncii %
8iscul şoma!ului $n raport cu nivelul de educaţie% 8educerea acestui risc este mai mare de regulă $n cazul
celor care investesc $n educaţia secundară, unde decala!ul dintre ratele şoma!ului corespunzătoare acestor
persoane şi cele cu un nivel superior de educaţie este $n mod comparativ mai mic%
8ata de activitate $n raport cu nivelul de educaţie% 7ecala!ele sunt mai mari $n cazul femeilor% Fn timp ce, $n
cazul bărbaţilor, corelaţia dintre rata de activitate şi nivelul de educaţie este mai puternic influenţată de
diferenţele $nregistrate $n rândul persoanelor vârstnice, $n cazul femeilor diferenţele sunt relativ mari pentru
toate categoriile de vârstă

1/. Ce este ofe"ta *e munca9
Hferta de muncă reprezintă resursele de muncă de care dispune societatea la un moment dat şi care se
delimitează pe baza următoarelor criterii2 salarizarea (remunerarea, posesia aptitudinilor fizice şi
intelectuale necesare pentru o muncă, căutarea susţinută a unui loc de muncă, precum şi disponibilitatea
unei persoane de a ocupa imediat un loc de muncă, adică de a presta un serviciu
10. E1picati efectu *e 'enit
Efectul de venit este raţionamentul potrivit căruia o persoană salariată $nlocuieşte timpul de muncă cu timp
liber, atunci când salariul atinge un nivel care permite posesorului muncii să aibă condiţii de viaţă apropiate
de aspiraţiile sale% Efectul de venit presupune că persoana respectivă se bucură de o putere de cumpărare
mai mare, datorită unor venituri mai mari, ceea ce $i dă posibilitatea să cumpere mai multe bunuri, inclusiv
timp liber, şi consideră că utilitatea marginală a timpului liber este superioară utilităţii marginale a bunurilor
ce le obţine cu salariul suplimentar%
14. E1picati efectu *e su3stitutie
Efectul de substituţie este raţionamentul potrivit căruia o persoană salariată $nlocuieşte o parte mai mare
sau mai mică din timpul său liber cu timp de muncă suplimentar care are ca efect un venit mai mare% 4e
măsură ce salariul orar creşte, anumite persoane caută să lucreze mai multe ore deoarece, pentru ele
utilitatea marginală a salariului este superioară celei a timpului liber%
15. Ce este ce"e"ea *e munca9
Ce"e"ea *e munc# reprezintă nevoia de muncă salarială ce se formează intr'o economie de piaţă
concurenţială la un moment dat sau pe o anumită perioadă% <ererea de munca este e#primată prin
numărul locurilor de muncă% <ondiţia fundamentală pentru incadrarea nevoii de muncă in cererea de
muncă este salarizarea sau remunerarea, astfel că persoanele care nu indeplinesc această condiţie nu se
includ in cererea de muncă, la fel ca şi in cazul ofertei de muncă% <ererea de muncă depinde de dinamica
cererii de bunuri economice $n condiţiile te(nice şi organizatorice predominante, ca şi de intenţiile sigure
ale $ntreprinzătorilor, manifestate ca stoc şiNsau flu# bănesc, care se $ntâlnesc cu un stoc şiNsau flu# de
servicii reprezentând oferta
$6. E1picati easticitatea ce"e"ii *e munca
Cu"3a ce"e"ii *e munc# este o curbă cu pantă negativă, reflectând că firma va anga!a mai multă muncă
dacă salariile sunt mai mici şi invers <urba (dreapta cererii reprezinta relaţia inversă dintre cererea de
muncă şi nivelul salariului
Ce"e"ea *e munc# are o anumită elasticitate, determinată, $n mod deosebit, de disponibilitatea unor bunuri
economice care pot fi substituite
Dinamica ce"e"i *e munc# depinde de evoluţia cererii de bunuri economice şi de factorii ce determină
elasticitatea acestei cereriE ponderea muncii $n totalul factorilor de producţie, gradul de substituibilitate a
muncii cu alţi factori de producţie
Este de mare importanţă $n stabilirea salariilor% 7acă cererea pentru muncă este elastică, antreprenorii vor
fi $n stare să părăsească cu uşurinţă piaţa şi, de aceea, va fi dificil pentru forţa de muncă de a'şi asigura
mărirea salariilor%
$1. Ce este capitau inteectua9
<apitalul intelectual reuneste capitalul uman si structural% Joţiunea de capital intelectual a apărut $n lumea
afacerilor $n anii /??>% ,e referea la informaţie, puterea minţii pentru a obtine profit din combinaţiile unice
ale capitalului intelectual şi resursele corporale%
Investiţia $n educaţie este un determinant esenţial al creşterii şi dezvoltării economice contemporane%
<apitalul intelectual este moneda noului mileniu% @olosirea $nţeleaptă a acestuia este c(eia succesului $n
era cunoaşterii% Gocmai de aceea el poate fi privit ca valoare ascunsă a unei organizaţii până de curând
nemăsurabilă% In general, $n cazul femeilor, 6premiul6 corespunzător investiţiei $n educaţie pare să fie relativ
mai mic% ,'a $nregistrat un declin notabil $n nivelul de salarizare al persoanelor slab educate relativ la
lucrătorii cu nivel $nalt de educatie ($n Marea Britanie, $n SUA şi $ntr'o mai mică măsură $n Canada şi
Suedia)
P+nga!aţii nu se depreciază% *aloarea lor pentru organizaţie, atunci când sunt $nteleşi şi preţuiţi, este de
neasemuit.
$$. E1picati "iscu soma:uui in "apo"t cu ni'eu *e e*ucatie
8educerea acestui risc este mai mare de regula in cazul celor care investesc in educatia secundara, unde
decala!ul dintre ratele soma!ului corespunzatoare acestor persoane si cele cu un nivel superior de educatie
este in mod comparativ mai mic
$,. Rata *e acti'itate ;n "apo"t cu ni'eu *e e*uca(ie
Aucrătorii cu un nivel superior de calificare au tendinţa de'a avea o rată de activitate mai mare% 7urata vieţii
active este, $n cazul lor, mai mare comparativ cu a celor care au un nivel mai redus de educaţie% <u foarte
puţine e#cepţii, rata de activitate şi rata de participare pe piaţa muncii pentru bărbaţii absolvenţi de studii
superioare sunt mai mari decât cele ale absolvenţilor de liceu% 7ecala!ele sunt mai mari $n cazul femeilor% Fn
timp ce, $n cazul bărbaţilor, corelaţia dintre rata de activitate şi nivelul de educaţie este mai puternic
influenţată de diferenţele $nregistrate $n rândul persoanelor vârstnice, $n cazul femeilor diferenţele sunt
relativ mari pentru toate categoriile de vârstă
$-. Defini(i +i e1pica(i infa(ia
Def 12 Inflaţia este fenomenul de creştere continuă a preţurilor sau de depreciere continuă a valorii banilor
Def $2 Inflaţia este o stare de generalizare a excesului de cerere, în care „prea mulţi bani aleargă după prea puţine
bunuri”
7eclanşarea fenomenului inflaţionist poate fi urmarea importării acestuia din alte economii, mai ales atunci
când moneda importatorilor e mai slabă decât a e#portatorilor de inflaţie
Fn mecanismul de producere a inflaţiei distingem patru etape2 *ecan+a"e8 *e"ua"e8 e1tin*e"e +i
sta!na"e% 7eclanşarea inflaţiei este provocată de o serie de dezec(ilibre% +baterile cererii agregate $n
raport cu oferta ag regată, e#istenţa şi lansarea continuă pe piaţă a unor cantităţi mari de bani,
dezec(ilibrul $ntre rata consumului şi rata investiţiilor, ma!orarea c(eltuielilor bugetare şi creşterea lentă a
veniturilor (deficitul bugetar, creşterea preţurilor ca urmare a costurilor $n creştere şi a zvonurilor e#istente,
intensificarea relaţiilor de creditare prin crearea banilor de cont, concurenţa şi diferenţa de productivitate la
producător, calitatea şi strategia actului de guvernare, condiţiile internaţionale de racordare a economiei
naţionale la economia mondială, sunt numai câteva dintre acestea%
$.. Defini(i fieca"e te"men< *efa(ia8 *e&infa(ia8 sta!fa(ia8 sumfa(ia.
- Deflaţia este un proces monetar'material caracterizat prin scăderea durabilă, pe termen lung a nivelului
preţurilor%
- Dezinflaţia este un proces monetar'real care se manifestă prin $ncetinirea durabilă a ratei de creştere a
nivelului general al preţurilor% Ea e#istă $ntr'o ţară unde rata creşterii preţurilor este mai mică $ntr'un an, faţă
de anul precedent% 7ezinflaţia poate fi competitivă atunci când o ţară reuşeşte să aibă o monedă puternică
şi o inflaţie mai redusă decât a ţărilor partenere%
- Stagflaţia presupune creşterea $n paralel a inflaţiei şi a şoma!ului% Inflaţia este rapidă iar 4IC stagnează
sau creşte foarte lent%
- Slumflaţia presupune o inflaţie accelerată pe fondul scăderii 4IC%
$/. E1picati efectee infa(iei
Inflaţia duce la redistribuirea veniturilor şi a averii membrilor societăţii% +stfel, $n urma creşterii preţurilor şi
a devalorizării banilor, cei care au recurs la credite pentru cumpărarea de locuinţe vor putea ac(ita ratele
mai uşor% 4entru cei care au un venit fi#, inflatia va avea un efect negativ prin deprecierea valorii banilor%
7e e#emplu, anga!atii vor primi acelasi salariu, dar preturile bunurilor cresc% $n ţările cu economie de piaţă
sunt ma!orate salariile, pensiile, bursele, a!utoarele sociale etc%, pe măsură ce are loc creşterea ratei
inflaţiei măsurată cu a!utorul I4< (Indicele 4reţurilor de <onsum
$0. E1picati "ata infa(iei
8ata inflatiei'e#prima, sub forma procentuala, evolutia inflatiei intr'o anumita perioada% 7e regula, rata
inflatiei se afiseaza in termeni anuali, in doua forme2 rata medie a inflatiei si rata inflatiei pe ultimele /D
luni(In 8omania, indicatorul la care CJ8 face referire de cele mai multe ori este rata inflatiei pe ultimele /D
luni
'masurarea inflatiei se face cu a!utorul indicatorilor de preturi2
 Indicele preturilor de consum (I4<'masoara costul vietii, ofera informatii despre nivelul de trai dintr'
o tara% ;arimea costului depinde de c(eltuielile intr'o anumita perioada de timp (un an pentru
procurare de bunuri alimentare, nealimentare si servicii"Pcosul de piata al consumatorului.
 Indicele preturilor de productie (I44'un indice al comertului, care in ,K+ se calculeaza urmarind
=B>> de bunuri
 -7eflatorul 4JC.'indice al preţurilor pentru $ntregul 4JC şi se calculează ca un raport $ntre 4JC
nominal şi 4JC real%
100
I
I I
r
1 t
1 t t
×

=


, unde I poate fi I4<, I44 sau deflatorul 4JC"sc(ema ratei inflatiei
$4. Men(iona(i tipu"ie *e infa(ie
7upa modul de functionare a mecanismului pietei, inflatia poate fi2
' desc(isa sau reprimata
In functie de ritmul de crestere a preturilor, inflatia este2
' moderata, galopanta, (iperinflatie
+steptarile inflationiste 2
- inflatie anticipata, neanticipata
<orelatia dintre ritmul cresterii preturilor si cel al salariilor creeaza2
- inflatie ec(ilibrata si inflatie dezec(ilibrata
In functie de cauzele inflatiei, aceasta poate fi2
- inflatie provocata de cerere si prin costuri
$5. %"e&entati cau&ee infatiei
Inflatia poate fi determinata de stat si banci, deoarece statul anticipează $n calculele sale creşterea
preţurilor şi $şi $ncasează veniturile fiscale şi cotizaţiile $n funcţie de preţurile crescute% <resterea fiscalitatii
si ridicarea ratei cotizaţiilor sociale, relanseaza $n mod deliberat creşterea preţurilor% <reşterea
contribuţiilor sociale sau fiscale determina mărirea costurilor, provocand o creştere a preţurilor, ceea ce
cauzeaza un nou nivel inflaţionist%
H alta cauza este e#plozia preţurilor materiilor prime importate, declansand cresterea costurilor% 4rin
crearea e#cesivă de monedă, se dă posibilitatea creşterii preţurilor%
,6. Ca"e sunt caie *e "e*uce"e a infa(iei9
' Evitarea creării suplimentare de monedă şi deci limitarea creditului care va duce la creşterea ratei
dobânzii% +ceasta poate fi o cale simplistă deoarece o $ntreprindere căreia $i este refuzat creditul renunţă la
o investiţie% Krmarea va fi creşterea şoma!ului $naintea reducerii inflaţiei% 7in practica ţărilor dezvoltate se
poate trage concluzia că politicile de austeritate monetară sunt eficace numai dacă sunt aplicate pe o
durată suficient de mare şi dacă se acceptă un şoma! ridicat%
' Aimitarea c(eltuielilor bugetare de către guvern ec(ivalează cu o comandă socială mai redusă pentru
firme ceea ce va conduce la un şoma! mai mare% 7ar nu e sigur că şoma!ul mai mare va reduce inflaţia
deoarece şomerii fac presiuni asupra costurilor prin pretenţiile de ma!orare a a!utoarelor de şoma!%
' Clocarea salariilor este o cale de stopare a inflaţiei dar poate degenera $n conflict social generalizat%
' Efecte durabile $n lupta $mpotriva inflaţiei se vor obţine numai prin creşterea productivităţii muncii şi prin
$ntărirea concurenţei% <reşterea productivităţii poate fi susţinută numai prin investiţii $n te(nică nouă,
cercetare, $n general $n progres te(nic% 4olitica bugetară a statului, trebuie orientată spre reducerea
deficitului bugetar, spre menţinerea la un nivel a c(eltuielilor publice, $n perioada respectivă, şi spre
ridicarea, $n anumite limite, a nivelului impozitelor şi ta#elor, care să frâneze creşterea cererii şi a preţurilorE
,1. Sta3ii(i +i e1pica(i e!atu"a *int"e +oma: +i infa(ie
<and economia intra intr'un ciclu restrictiv in acest caz creste soma!ul, scade rata efectiv a inflatiei precum
cea inertiala, in final revenindu'se la rata naturala a soma!ului%
+tunci cand rata soma!ului deviaza de la rata sa naturala in general se sc(imba si rata inflatiei%7aca de
e#emplu rata efectiva a soma!ului se gaseste sub nivelul ratei sale naturale atunci inflatia va creste an de
an%+cest proces inflationist se opreste cand soma!ul revine la rata sa naturala%
<and rata soma!ului este mai mare decat rata sa naturala, inflatia va cunoaste procesul de reducere%Ea se
va stabiliza cand soma!ul efectiv se va gasi la nivelul ratei sale naturale%In astfel de conditii inflatia nu va
creste dar nici nu va scadea%7e aceea pe termen lung singurul nivel al soma!ului care se impaca cu o
inflatie stabila este rata naturala a soma!ului%
<oncluzii2
' E#ista un nivel al soma!ului pe care economia il va suporta pe termen lung( rata naturala a soma!ului, o
tara nu poate ramane mult timp sub rata naturala a soma!ului fara ca aceasta sa nu duca la declansarea
spiralei crescatoare a inflatiei
' ,e poate stapanii curba 4(illips pe termen scurt & actionand astfel ca rata soma!ului sa scada sub nivelul
ratei sale naturale, temporar va e#ista un soma! scazut dar va trebui suportata o inflatie crescatoareE este
valabil si reversul problemei & cu un soma! ridicat se poate reduce inflatia%
,$. Definiti etica si mentionati st"uctu"a no"meo" *e etica
Etica reprezinta ansamblul de valori şi norme care definesc, $ntr'o anumită societate, omul de caracter şi
regulile de comportare !ustă, demnă şi vrednică de respect, a căror $ncălcare este blamată şi vrednică de
dispreţ
St"uctu"a no"meo"
expresia normativă ' spre deosebire de obişnuinţe, orice normă presupune o acceptare şi o asumare
conştientă a unui anumit comportament% E#presia normativă este caracterizată prin2
conţinutul normei & modelul comportamental pe care $l solicită norma
forma expresiei normative & indică forţa sau tăria normei (distingem2 norme categorice & să nuQ , norme
ipotetice & dacăQ, atunciQ şi caracterul normei ' indicând sensul atitudinii solicitate subiectului faţă de un
anumit conţinut normativ (distingem2 obligaţii, interdicţii, permisiuni
autoritatea normativă & acea putere sau instanţă care emite o normă, având capacitatea să impună
indivizilor respectarea ei prin persuasiune sau forţă% +utoritatea poate fi denominativă (biserica, guver,
parlament, prefectura etc% sau anonimă (colectivitate
subiectul normei & acea clasă de persoane căreia li se adresează autoritatea normativă, cerându'i sau
forţându'i să urmeze un anumit model de comportament (poate fi2 precizat sau neprecizat
domeniul de aplicare a normei & reprezintă clasa de situaţii sau de conte#te practice $n care autoritatea
normativă cere subiectului să adopte un anumit model de comportament%
sancţiuni & consecinţe favorabile sau nefavorabile pentru subiectul acţiunii normate, care decurg $n
conformitate cu avertismentele şi prevederile autorităţii normative din aplicarea sau $ncălcarea regulii de
acţiune%
,,. E!oismu in!ust
4erspectiva ma#imizării avanta!elor nu este specifică numai lumii afacerilor, ci apare ca o posibilă viziune
generală despre lume% +ceastă viziune se numeşte egoism iar ideea sa de bază este aceea că fiecare
individ trebuie şi $i este $ngăduit să urmărească, $n tot ceea ce face, $n primul rând propria fericire, adică
$mplinirea dorinţelor şi satisfacerea intereselor sale personale%
<ompetiţia nu este un scop $n sine, ci un sistem de relaţii şi interacţiuni $ntre indivizi sau grupuri, $n cadrul
căruia toţi agenţii economici urmăresc cele mai bune rezultate pentru fiecare% <ontrar aparenţelor, cele mai
bune rezultate pot fi obţinute nu printr'o atitudine constant agresivă, ţintind distrugerea celorlalţi competitori,
ci printr'o $mbinare inteligentă de agresivitate concurenţială şi spirit de cooperare%
,-. Mentionati si e1picati etapee compe1uui *e ne!ocie"e
Etape 2 4renegocierea, negocierea propriu'zisa, postnegocierea, protonegocierea
1. 4renegocierea & are ca punct de plecare prima discuţie sau comunicare, când ambii parteneri lasă să se
$nţeleagă că ar fi interesaţi $n abordarea uneia sau a mai multor probleme% ,e $nc(eie atunci când se
consemnează oficial interesul părţilor $n abordarea problemei $n discuţie%
$. Jegocierea propriu'zisă & demarează odată cu declararea oficială a interesului părţilor $n soluţionarea $n
comun a problemei pentru a realiza unele obiective şi se concretizează $n adoptarea unei $nţelegeri, de
cele mai multe ori scrise, ce conţine măsurile ce trebuie $ndeplinite pentru realizarea obiectivului $n cauză%
Este etapa dialogului $ntre părţile participante, dialog ce se desfăşoară la masa tratativelor, fiecare parte
cunoscând interesele faţă de obiectul negocieriiE se prezintă cereri şi se fac oferte, se fac presupuneri, se
aduc argumente urmate de contraargumente, apar eventuale concesii, de cele mai multe ori reciproce% Kn
bun negociator este acela care, $n această etapă, dă dovadă de prezenţă de spirit, de clarviziune, de simţ
al oportunităţii pentru a sesiza corect momentul concluziei şi pentru a evita prelungirea inutilă a discuţiilor%
,. 4ostnegocierea & $ncepe $n momentul adoptării $nţelegerii, incluzând obiectivele ce vizează punerea $n
aplicare a prevederilor acesteia% 4oate avea loc şi analiza rezultatelor reale ale operaţiei respective
comparativ cu cele scontate, concluziile desprinse putând reprezenta un eventual punct de pornire pentru
operaţiuni viitoare, cu acelaşi partener%
-. 4rotonegocierea & constă $n acţiuni şi reacţii ale partenerilor de armonizare tacită a punctelor de vedere,
a atitudinilor, a intereselor% +ceste acţiuni, continue şi intense, se desfăşoară $n absenţa negociatorilor, $n
condiţii bine determinate, constituindu'se $n semnale mar!atoare sau, dimpotrivă, descura!atoare% Fntreg
cadrul creat de condiţiile interne şi internaţionale, con!unctura economică şi politică, atmosfera creată de
mass'media etc%, ce constituie de fapt etapa protonegocierii, are un rol deosebit $n finalizarea sau $n
blocarea tranzacţiei, ele neputându'se substitui procesului de negociere propriu'zis%
,.. Can* a"e oc comunica"ea eficienta in p"ocesu *e ne!ocie"e9
<omunicarea va fi mai eficientă dacă se ţine cont de următoarele Psfaturi.2 R%';%Siltrop, ,%Kdall & P+rta
negocierii., Ed% Geora, Cucureşti, /??9, p%0/'0D
1. @olosiţi argumentele ambelor părţi şi prezentaţi'vă opinia la sfârşit%
$. Fn ma!oritatea cazurilor, este folositor să vă e#primaţi concluziile argumentului prezentat% 7acă, totuşi, aveţi de'a
face cu o audienţă foarte inteligentă şi puteţi oferi argumente convingătoare, este bine să lăsaţi audienţa să tragă
singură concluziile%
,. 4rezentaţi'vă argumentele $n acelaşi Plimba!. (cuvinte şi e#presii folosit de audienţă%
-. Evitaţi folosirea ad!ectivelor cum ar fi Pbun., Prău., Piraţional., Pscandalos., Pnecinstit. etc% +ceste cuvinte nu sunt
semnificative şi desc(id calea unor argumente de prisos referitoare la ce $nseamnă cinstit, raţional ş%a%m%d%
.. Evitaţi folosirea generalizărilor% <uvinte ca Ptotdeauna., Pniciodată. şi Pconstant. implică faptul că nu e#istă e#cepţii
de la ceea ce afirmaţi%
/. <oncepeţi argumentele ţinând cont de auditoriul căruia vă adresaţi% +pelarea la valori religioase, de e#emplu, poate
fi un lucru foarte convingător pentru unele persoane, dar sunt ineficiente pentru persoanele care nu arată mare
$ncredere $n credinţa religioasă%
0. @olosiţi mesa!e scurte şi simple% Evitaţi vorbirea inutilă% ;a!oritatea argumentelor sunt mai eficiente atunci când sunt
reduse la !umătate% Greceţi rapid şi cu $ncredere la subiect, nu bateţi câmpii%
4. Evitaţi diluarea argumentelor% Kn argument puternic are mai multă putere de convingere decât argumentele slabe%
Fn mod similar, nu vă $ncon!uraţi cel mai bun argument cu argumente tangenţiale sau cu o mulţime de detalii%
5. 4rezentaţi prima dată argumentul cel mai puternic, dacă doriţi să convingeţi sau să captaţi interesul persoanelor
implicate $n discuţie% +rgumentele prezentate $n mi!locul discuţiei sunt greu de reamintit%
16. +dresaţi $ntrebări desc(ise (P7e ceT KndeT <ândT. şi $ntrebări ipotetice (P<e s'ar $ntâmpla dacăQT.% +cestea vă
pot a!uta să descoperiţi cum gândesc şi simt celelalte persoane% Ju uitaţi că limba!ul sentimentelor şi emoţiilor este
deseori mult mai convingător decât argumentele intelectuale%
11. 4rezentaţi argumentele şi $ntrebările $n mod logic şi coerent% Fntrebările trebuie să urmărească o succesiune logică
şi să nu necesite mai mult de o informaţie o dată%
1$. 7acă este posibil, determinaţi alte persoane să reformuleze ideile şi concluziile dumneavoastră% Fncura!aţi
participarea activă la discuţii%
,/. E1picati =*ominanta pute"nica> in p"ocesu *e ne!ocie"e
7ominanta puternica' manifestata de persoanele gata oricand sa impuna, sa orienteze si sa dea sfaturi,
c(iar si atunci cand nu e necesar, fiind dispuse oricand sa se afirme, sa stapaneasca, sa invadeze spatiul
si timpul comunicarii%,tilul lor de negociere este autoritar, orientat catre dominare, nefiind potrivit pt
negocieri amiabile, in care se aplica strategii de cedare, compromis sau cooperare%
,0. E1picati =stiu emoti'>in ne!ocie"e
Este caracteristic persoanelor la care dominanta este puternica si sociabilitatea ridicata%
4ersoanele cu acest stil sunt2
' E#presive, vorbesc repede, gesticuleaza mult, folosesc mainile si mimica fetei
' +u un comportament dinamic, orientat spre actiuni si risc
' ,unt atrase de relatiile informale si sunt refractare la cele oficiale
' ,unt empatice, au putere de convingere innascuta
4ersoanele cu stil de comunicare emotiv sunt, de regula, buni negociatori, fiind potrivite pt negicierile
bazate pe strategii de cooperare si compromis%
,4. Comunica"ea 'e"3aa si "ou ei in ne!ocie"e
<omunicarea verbala are un rol primordial, atat din punctul de vedere al segmentului de negociere pe care
il ocupa, cat si din punctul de vedere al continutului, elementele esentiale ce fac obiectul negocierilor
stabilindu'se prin dialog direct%
4rin comunicarea verbala sunt realizate o serie de activitati2
' Hbtinerea si transmiterea de informatii
' Eleborarea unor propuneri
' E#primarea unor opinii, convergente sau divergente
' ,tabilirea acordului si inc(eierea afacerilor sau a dezacordului, cu efectele sale de blocare a negocierilor
sau de amanare a acestora%
<omunicarea verbala este caracterizata si prin posibilitatea lansarii pe parcursul negocierilor a unor
propuneri originale care in multe cazuri pot debloca procesul, contribuind la finalizarea acestuia%
4t o comunicare desc(isa sunt recomandata cateva canale de comunicare indirecta2
' 7iscutii particulare sau secrete
' Uvonuri despre scaderi sau cresteri de preturi
' 8apoarte si analize publicate
' Informatii publicate prin mi!loace mass media
' ,curgeri de informatii
' Intermediari printr'o a ='a tabara
' Jote si documente pierdute sau lasate intentionat la indemana adversarului
H alta calitate & posibilitatea de a clarifica aspecte pe parcursul tratativelor ( testarea gradului de intelegere
a fenomenului si a concluziilor comune
4rin acest dialog fata in fata se pot realiza2
' 7escoperirea unor lucruri necunoscute si inlocuirea presupunerilor cu certitudini
' @ormularea unui dezacord prin lansarea unei noi intrebari
' Hrientarea negocierii in sensul dorit, fara a bloca procesul negocierii
' ,porirea increderii reciproce intre parteneri si eliminarea unor motive de suspiciune
' Identificarea opiniilor reale ale partenerului si luarea lor in considerare
' <larificarea anumitor aspecte, fie prin testarea gradului de intelegere al acestora de catre partener, fie
prin sublinierea unor concluzii%
4rincipala restrictii si e#igente ale limba!ului in negocieri2
' 8espectarea deplina a principiului politetii in e#primare
' 7ozarea vorbirii
' Evitarea intreruperilor si dezaprobarilor frecvente in timpul dialogurilor
' Evitarea concentrarii pe cuvine anormale, pe greseli gramaticale sau de e#primare
' <oncentrarea pe momentul respectiv
' Intrebarile sa fie desc(ise si directe%
,5. Lim3a:u co"puui in ne!ocie"e
H mare parte a informatiilor este comunicata non'verbal prin limba!ul corpului, cand oamenii zambesc, au
nasturii desc(eiati la guler sau isi dau (aina !os incep sa se simta bine in prezenta partenerului% Vesturi mai
putin evidente2 mutarea mai aproape de partenerul de negociere, incrucisarea mainilor si vorbirea inceata%
Knele dintre atitudinile si comportamentele dezvaluite de limba!ul corpului sunt2
' +scultarea activa & oc(i larg desc(isi si vioi, aplecarea usor inainte, palmele mainilor desc(ise si brate
intinse
' +parare & oc(i desc(isi si vioi, corp incordat, brate si picioare incrucisate, pumnii stransi
' 4lictiseala & aplecare pe spate, privirea pe ceas, miscarea degetelor
' Incredere & gesturi rela#ate , sedere dreapta
' 7eceptie & contact vizual minim, sc(imbarea rapida a vocii, acoperirea gurii atunci cand se vorbeste%
4rovocarea unei stari emotionale, prin devierea de la problemele reale si concentrarea asupra
sentimentelor, constituie o tactica imorala, utilizata insa in multe negocieri%
-6. Tipu"i *e pasamente a masa ne!ocie"io"
a pozitia de competitie & pozitie clasica in negocieri, partenerii plasati fata in fata, de o parte si de cealalta
a mesei% +vanta!ul libertatii de miscare si observarii partenerului, dar conduce usor la situatia in care
negociatorii raman fermi pe pozitie fiind necesara sc(imnarea pozitiei%+ceasta pozitie ridica problema
teritorialitatii si a parta!arii mesei intre zonele intime ale partenerului, tactica (artuirii prin invazia zonei
intime putand fi e#trem de eficace%
b pozitia de cooperare & -cot la cot. pe aceiasi latura a mesei recomandata atunci cand se urmareste
eliminarea suspiciunilor sau atenuarea caracterului conflictual al unei dispute%
c pozitia de colt & cel mai bun plasament la masa tratativelor, desi rar practicat% Hfera cele mai bune
posibilitati pt a sustine privirea si gesturile, stimuland crearea unei atmosfere prietenoase%4ersoana plasata
pe latura mare a mesei are un usor ascendenta asupra celeilalte%
d pozitia independenta & cei care nu doresc sa stabilesca un raport intre ei, nu doresc sa se a!unga la un
acord
e o combinatie tactia dintre variantele -pozitie de colt. si -fata in fata., pt negocieri protocolare, mai calme
si amiabile, recomandate interviurilor de recrutare a personalului%
4t cazurile in care negocierile sunt purtate in = sau mai multe persoane2
' -Gine partea adversarului. & negociatorul aflat in negocieri cu adversarul sau atrage la tratative un e#pert
te(nic etc punand adversarul in competitie cu e#pertul sugerand ca el ramane de partea adversarului
' -Auat la mi!loc. & negociatorul insotit de un asistent sau consilier care se afla de partea sa iar adversarul
singur
' -<lasic. & negociatorul impreuna cu asistentul ocupa aceiasi latura mare a mesei, partenerul singur
patrand in vedere ambii negociatori
4t negocierea in ec(ipa2
' <ompetitie fata in fata & recomandata pt negocierea cu delegatii straine
' 4lasament ad'(oc & faramitare a ec(ipei & negociere incomoda, greu de controlat
' 7ubla competitie la masa dreptung(iulara & sefii delegatiilor stau fata in fata in cele doua capete ale
mesei iar membrii delegatiilor fata in fata pe cele doua laturi lungi ale mesei
' 4lasamentul un -K. & negociatorii sefi alaturi in poz de cooperare
' ;asa rotunda & atmosfera mai rela#ata, linii de comunicare directa, atenueaza competivitatea%