You are on page 1of 12

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI - FACULTATEA DE FINANŢE, ASIGURĂRI

,
BĂNCI ŞI BURSE DE VALORI
Performanţa bugetară în România versus ţările din Uniunea Europeană
în perioada 2008-2014
Analiza indicatorilor şi a componenţei instituţiilor statului. Propuneri
şi modalităţi de îmbunătăţire a procesului bugetar


10/4/2014













Coordonator: Autori:
Lect.univ.dr. Narcisa Roxana MOȘTEANU Manea Sînziana Silvia
Manole Cătălin
Grupa 1542
Subgrupa 7


Pagina | 1

INTRODUCERE
Performanţa bugetară reprezintă capacitatea unei administraţii sau instituţii publice de
a-şi procura resursele într-o manieră economică şi de a utiliza aceste resurse într-o manieră
eficace în scopul obţinerii rezultatului dorit.
Studiile în domeniu subliniază faptul că adoptarea unui sistem coerent de măsurare a
performanţei necesită definirea clară a ceea ce cuantificăm, a sistemelor de măsurare şi a
modului în care utilizăm sistemele de măsurare a performanţei.
Necesitatea unui sistem de măsurare a performanţei poate fi justificată, printre altele,
de faptul că deciziile cu privire la alocarea de resurse trebuie să fie luate pe baze clare,
fundamentate, utilizând aşa-numitul sistem de management al performanţei.
Dezvoltarea unui sistem de management al performanţei înseamnă a pune în practică
un sistem care să asimileze activităţilor costurile acestora, să măsoare performanţa, să
dezvolte standarde specifice şi să compare costurile şi nivelele de performanţă atinse cu cele
stabilite.
Potrivit practicii internaţionale, insitutia specializată în elaborarea proiectului de buget
este fie Ministerul Finanţelor, în Europa.

PROVOCĂRI INDUSE DE CRIZA FINANCIARĂ
Economia globală a intrat în anul 2008 în cea mai mare criză economică după marea
recesiune din anul 1930, care a afectat atât ţările dezvoltate, cât şi ţările emergente,
demonstrând gradul de interdependenţă a economiilor lumii.
Începând cu ultimul trimestru al anului 2008 criza s-a propagat şi în România în
contextul în
care economia ţării noastre a înregistrat o creştere nesustenabilă (7,3% în anul 2008) care a
alimentat un deficit de cont curent excesiv de circa 11,6% din PIB în anul 2008. Ca şi în alte
ţări, gestionarea boomului economic s-a dovedit a fi dificilă, politica fiscală a alimentat
dezechilibrele prin cheltuirea veniturilor aferente creşterii suplimentare, ceea ce a condus la
deficite fiscale mai mari.
Criza financiară a pus în faţa guvernelor o serie de provocări, dintre care cele mai
importante:
-o nouă abordare a politicilor fiscal bugetare de către guverne, care trebuie să facă alegeri de
cheltuieli raţionale şi inteligente, să analizeze costurile acţiunilor întreprinse şi să reproiecteze
cheltuielile pentru a obţine efecte maxime, în condiţiile resurselor limitate;
-un răspuns global coordonat al autorităţilor din ţările afectate care să se concentreze pe o mai
bună recunoaştere a tuturor actorilor, care să includă şi ţările în curs de dezvoltare;
-necesitatea recunoaşterii îmbunătăţirii serviciilor publice şi reforma acestora
Gradul de afectare al economiilor lumii de către criză depinde de vulnerabilităţile
fiecărei economii, iar modul în care Guvernele răspund depinde de resursele disponibile, de
instituţiile şi instrumentele folosite. Câteva lecţii mai importante oferite de manifestarea crizei
financiare mondiale merită să fie supuse atenţie.
Criza a arătat incapacitatea instituţiilor de reglementare şi supraveghere de a se adapta
la
realităţile pieţii.

ASISTENŢA FINANCIARĂ ACPRDATĂ GRECIEI VS. MĂSURILE ANTICRIZĂ
LUATE DE AUTORITĂŢILE ROMĂNE
Pentru zona Euro, este esenţial ca toate ţările să îşi respecte angajamentele de a corecta
deficitele şi datoria publică ridicate şi de a reduce vulnerabilitatea fiscală.
În contextul creşterii puternice a randamentelor titlurilor suverane, la finele lunii
aprilie 2010, administraţia publică din Grecia a solicitat asistenţă financiară din partea
guvernelor din zona euro şi a FMI. Sprijinul financiar a fost acordat în vederea limitării
riscurilor la adresa stabilităţii financiare pe ansamblul zonei euro. Ajutorul financiar a fost
acordat în condiţii politice stricte, urmând a fi rambursat în tranşe în funcţie de progresul
Pagina | 2

înregistrat în implementarea programului ambiţios de ajustare economică şi financiară
prezentat de autorităţile din Grecia. Acest program a avut ca obiectiv consolidarea fiscală
structurală cumulată de aproximativ 11% din PIB până în anul 2013. Autorităţile din Grecia
şi-au exprimat asumarea unui angajament ferm faţă de implementarea integrală a acestor
măsuri, care este vital pentru restabilirea încrederii pieţei.
În cazul României, măsurile anticriză întreprinse cu promtitudine în anul 2009 de către
Guvern, sprijinit de FMI, UE şi Banca Mondială au contribuit la normalizarea condiţiilor
financiare.
Printre aceste măsuri menite să stabilizeze economia şi să reia procesul de creştere
economică pot fi enumerate: programul ,,Prima casă”, programul ,,Primul siloz”, programul
,,Bani pentru angajaţi mai mulţi, mai competenţi, mai sănătoşi”.
În pofida acestor măsuri, condiţiile s-au dovedit mai dificile decât s-a anticipat.
Activitatea economică a continuat să fie marcată de recesiune, datorită creşterii interne
reduse, cât şi revenirii lente a principalilor parteneri comerciali ai României.

CONTEXTUL INTERNAŢIONAL
După recesiunea care a marcat anul 2012, economia UE este de aşteptat să se
stabilizeze în prima jumătate a anului 2013.
Se prognozează că evoluţia PIB-ului va deveni treptat pozitivă în a doua jumătate a
anului, înainte de a căpăta puţin elan în 2014. Creşterea anuală a PIB-ului pentru anul acesta
este prognozată a fi de -0,1 pentru întreaga UE şi de -0,4 pentru zona euro.
În prezent, investiţiile şi consumul intern sunt încă frânate de ajustările de bilanţuri şi
de constrângerile legate de furnizarea de credite din unele ţări, de aşteptările reduse în privinţa
profiturilor şi veniturilor viitoare, precum şi de o puternică incertitudine în privinţa
perspectivelor economice.
Se înregistrează progrese în ajustarea echilibrelor externe şi interne şi este de aşteptat
ca mai multe state membre vulnerabile să obţină surplusuri de cont curent anul acesta, având
în vedere profitabilitatea crescută a sectorului exporturilor.
Cu toate acestea, deşi gradul de îndatorare scade, acesta va continua să reprezinte o
piedică în calea creşterii în perioada imediat următoare.

Grafic nr1.

Sursa: Strategia fiscal bugetară pentru perioada 2014-2016




Pagina | 3

Grafic nr2.

Sursa: Strategia fiscal-bugetară bugetară pentru perioada 2014-2016

Din graficele prezentate, la nivelul Uniunii Europene cele mai mari venituri s-au
înregistrat în anul 2012, cele mai mari cheltuieli în anul 2009, la fel şi cel mai mare deficit,
urmând ca din 2009 pâna în 2012 sa se diminueze treptat pâna la -3,7% din PIB. Datoria a
început sa creascî treptat până în 2012 ajungând la 90%.
La nivelul României, situaţia se aseamăna UE. Veniturile cele mai mici s-au înregistrat
în 2009 şi cele mai mari în anul 2011. Despre cheltuielile guvernamentale putem spune că
acestea s-au diminuat treptat începând cu anul 2009. Deficitul guvernamental cel mai ridicat
s-a înregistrat în 2009 diminuandu-se progresiv pâna în 2012 ajungând la -2,9 % din PIB.
La nivelul Uniunii Europene, deşi riscurile pentru perspectivele economice s-au mai
echilibrat în urma deciziilor politice importante luate începând din vara trecută, riscul de
evoluţie negativă nu a dispărut.
Ratele foarte ridicate ale şomajului din unele state membre ar putea afecta coeziunea
socială şi ar putea deveni cronice, dacă nu se continuă cu reformele. În general, aplicarea cu
eficacitate a măsurilor şi politicilor de ajustare pentru consolidarea arhitecturii uniunii
economice şi monetare rămâne esenţială pentru evitarea revenirii tensiunilor de pe pieţele
financiare.
Bugetul asigurarilor sociale de stat pe orizontul 2010 -2013 era preconizat la nivelul
anului 2009 să primească subvenţii de la bugetul de stat în sumă de: 10.880,0 mil lei în anul
2010, 12.808,7 mil lei în anul 2011, 14.228,3 mil lei în anul 2012 şi 14.959,4 mil lei în 2013.
Excedentul acestui buget este reprezentat de sistemul asigurăilor pentru
accidente de muncă şi boli profesionale.
Începând cu anul 2011, bugetul asigurărilor pentru şomaj urma să primească subvenţii
pentru echilibrare de la bugetul de stat în sumă de: 3.263,1 mil lei în 2011, 2.740,1 mil lei în
anul 2012 şi 2.310,7 mil lei în 2013.

Pentru anul 2010 bugetul fondului naţional unic de asigurari sociale de sanatate urma să
primească pentru echilibrare subventii de la bugetul de stat. in suma de 2.960,0 mil lei, pentru
ca în perioada 2011-2013 sumele estimate să ajungă la aproximativ 300 mil lei.
În vederea încadrării în ţintele de deficit bugetar pentru perioada 2011-2013, pentru
unităţile administrativ-teritoriale au fost propuse limite anuale atât pentru valoarea contractată
a finanţărilor rambursabile care urmează a fi contractate de către acestea, inclusiv pentru
pre/cofinanţarea proiectelor finanţate din fonduri europene, cât şi limite de cheltuieli bugetare
aferente tragerilor din finanţările rambursabile contractate sau care urmează a fi contractate de
către UAT.

Pagina | 4

Având în vedere perspectiva de redresare a economiei naţionale şi de creştere
economică pentru perioada 2011-2013, pentru diminuarea riscului bugetar rezultat din plăţile
ce ar trebui efectuate de Ministerul Finanţelor Publice şi unităţile administrativ-teritoriale în
contul garanţiilor emise în conformitate cu OUG nr. 64/2007 privind datoria publică, au fost
propuse plafoane care să limiteze emiterea de astfel de garanţii.

Tabel nr 1. PLAFOANE PRIVIND PRINCIPALII INDICATORI BUGETARI DIN
ROMÂNIA ÎN PERIOADA 2008-2014


Anul
2008
Anul
2009
Anul
2010
Anul
2011
Anul
2012
Anul
2013
Anul
2014
Sold buget general
consolidat (% PIB) -4.82 -7.42 -6.77 -4.3 -2.5 -2.1 -1.8
Sold primar al
bugetului general
consolidat (%PIB) -4.1 -6.2 -5.1 -2.7 -0.7 -0.3 0
Sold buget general
consolidat (mil.lei)
-
24793.
6
-
36435.
3
-
34641.
3
-
23898.
5
-
14773.
8 -13394
-
12188.
1
Sold buget de
stat(mil.lei)
-
19735.
4
-
35173.
5
-
36946.
5
-
26709.
5
-
17398.
4
-
18176.
8
-
15531.
1
Sold buget asigurări
sociale de stat(mil.lei) 334.4 -958.4 269.1 175.6 249.2 186.7 198.8
Sold bugetul fondului
pentru asigurări de
sănătate(mil lei) -855.7 -650.9 115 -0.2 -379.4


Sold bugetul fondului
pentru şomaj(mil lei) 579.9 -1241.3 -2695.5 236.6 176.2 13 243.9
Sold bugetul
instituţiilor finanţate
din venituri
proprii(mil.lei) 579.9 -1241.3 -2695.5 -268.3 -42.7 593.8

Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor furnizate de Strategia fiscal bugetară din perioada
2011-2013, Strategia fiscal bugetară pe perioada 2014-2016


Conform graficului următpr, se remarcă faptul că bugetul de stat înregistrează cel mai
mare deficit în comparaţie cu restul bugetelor. Pâna în anul 2010 se remarcă un trend
ascendent deficitul s-a amplificat, urmând o scadere treptată a acestuia pâna în anul 2014.
Soldul bugetului asigurărilor sociale de stat, a înregistrat execedent în toţi anii, mai
puţin în anul 2009. La pol opus, se află soldul bugetului fondului pentru asigurări de sănătate
care a înregistrat excedent doar în anul 2010- 115 mil lei.








Pagina | 5

Grafic nr3. Principalii indicatori din România în perioada 2008-2014

Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor furnizate de Strategia fiscal bugetară din perioada
2011-2013, Strategia fiscal bugetară pe perioada 2014-2016

Tabel nr2 Cadrul de cheltuieli pe termen mediu 2014-2016


-40000
-35000
-30000
-25000
-20000
-15000
-10000
-5000
0
5000
Anul 2008
Anul 2009
Anul 2010
Anul 2011
Anul 2012
Anul 2013
Anul 2014
Pagina | 6

Sursa:
http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/strategbug/Strategiafiscal_bugetara2014_2016.pdf

Bugetul celor 10 ordonatori principali de credite prezentaţi în strategie reprezintă
aproximativ 70% din totalul cheltuielilor bugetului de stat. Adăugând la aceşti ordonatori de
credite şi bugetul Ministerului Finanţelor Publice – Acţiuni generale care cuprinde dobânzi,
rambursări de credite, contribuţia României la bugetul UE, cofinanţarea la proiectele de
preaderare, precum şi schemele de ajutor de stat, acestea ar reprezenta peste 90% din totalul
cheltuielilor bugetului de stat.


Grafic nr Structura cheltuielilor guvernamentale (%PIB) în ţarile membre UE

Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor furnizate de
http://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/table.do?tab=table&plugin=1&language=en&pcode=te
c00023

38.4
41.1
51.5
44.1
39.7
42.8
50.6
41.4
53.3
0
48.6
42.1
39.1
37.9
39.1
49.2
43.2
46.2
49.3
43.2
44.8
39.3
44.1
34.9
49.2
51.7
47.1
57.7
39.8
32.1
37.4
43.7
57.7
47.9
40.5
65.5
51.4
46.3
56.6
46.9
50.4
46.2
43.4
42.3
43.5
50
41.6
51.3
52.8
45.4
51.5
40.1
49.4
40
55.8
52.3
49.9
51.6
45.2
33.9
35.6
43.2
57.7
45.2
37.5
47.1
52
45.7
55.9
47.9
49.8
46
38.4
38.7
42.6
50
41.6
49.9
50.8
43.4
49.3
39.5
49.9
38.4
55.1
51.5
48
47.4
43.9
33.7
0 10 20 30 40 50 60 70
Bulgaria
Czech Republic
Denmark
Germany
Estonia
Ireland
Greece
Spain
France
Croatia
Italy
Cyprus
Latvia
Lithuania
Luxembourg
Hungary
Malta
Netherlands
Austria
Poland
Portugal
Romania
Slovenia
Slovakia
Finland
Sweden
United Kingdom
Iceland
Norway
Switzerland
Anul 2012
Anul 2011
Anul 2010
Anul 2009
Anul 2008
Pagina | 7

Din graficul alcătuit se remarcă ţarile cu cele mai ridicate cheltuieli din UE: Islanda,
Suedia, Finlanda, Austria, Croaţia şi Danemarca. În Irlanda se remarcă o creştere bruscă a
cheltuielilor guvernamentale la nivelul anului 2011, de la 47,1 % la 65% din PIB. Printre
ţările cu cheltuieli guvernamentale ce ocupă o pondere mai mică în PIB se numără Elveţia,
Lituania, Slovacia, Estonia, Bulgaria şi România.

ANALIZA MODULUI DE ADAPTARE FINANCIARĂ A ŢĂRILOR DIN ZONA
EURO DUPA CRIZĂ

Finlanda: are abilităţi puternice de a integra imigranţii. Nu are deficit structural, regim liberal
în ceea ce priveşte regulile pieţei, cheltuielile guvernamentale au o pondere mare în PIB; Ca şi
dezavantaje subliniem scăderile semnificative în exporturile nete după 2008; insuficientă
orientare către export pentru o economie mică.

Luxemburg a avut în anul 2011 cea mai puternică tendinţă de creştere dintre toate ţările
mature ale zonei euro; un surplus uriaş de cont curent; o rată scăzută a consumului public şi
privat.

Olanda are avntaje precum utilizarea excelentă a forţei de muncă, cu o rată mare a angajărilor
şi una foarte mică a şomajului; performanţe puternice la export; surplus major de cont curent.
Cheltuielile guvernamentale au o pondere crescută în PIB şi are un deficit fiscal peste
medie.

Portugalia înregistreaza creştere economică foarte atenuată; orientare spre export
insuficientă; deficit mare de cont curent; un deficit fiscal uriaş în 2010; poziţie fiscală
nesustenabilă.

Slovacia are orientare puternică către export; cheltuielile guvernamentale au o pondere mică
în PIB; înclinaţie atenuată către cosum; o rată scăzută a datoriei publice în PIB. Are o rată
mare a şomajului; deficit fiscal excesiv în 2010.

Spania are o rată relativ mică a datoriei publice în PIB; Are o rată slabă de creştere
economică, în afară de construcţii; cea mai mare rată a şomajului la tineri din întreaga zonă
euro; un deficit structural foarte mare în 2010; rată scăzută a natalităţii;

Malta: cheltuielile guvernamentale au o pondere scăzută în PIB; costul unitar real al muncii
atenuat; o poziţie fiscală nesustenabilă; deficit major de cont curent.

Irlanda: cea mai mare rată a natalităţii din zona euro; o creştere importantă a economiilor
populaţiei; cea mai puţin regularizată piaţă pentru bunuri şi servicii din zona euro; o rată mare
a activelor bancare în PIB;

Grecia îmbunătăţire majoră în exporturi nete prin prăbuşirea importurilor; înclinaţie puternică
spre consum; deficit de cont curent uriaş; o rată scăzută a economiilor populaţiei;

Estonia: cea mai bună poziţie la sustenabilitatea fiscală; orientare puternică spre exporturi;
creştere excesivă a costului forţei de muncă în perioadă boomului economic; rată scăzută a
economiilor populaţiei;




Pagina | 8

FUNDAMENTAREA OBIECTIVELOR ŞI INDICATORILOR MACROECONOMICI
Asigurarea resurselor pentru dezvoltarea economică sustenabilă prin creşterea cu 13,3
miliarde lei a cheltuielilor bugetului general consolidat în anul 2014 faţă de anul 2013
Creşterea economică pentru anul 2014 este estimată la 2,2%, principalul motor fiind
cererea internă.
Sursele creşterii economice pe anul 2014
Tabel nr.3 Contribuţia elementelor de utilizare la creşterea reală a PIB


Sursa
http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/strategbug/Strategiafiscal_bugetara2014_2016.pdf

Măsuri pentru stimularea creşterii:
• Întreprinderea de măsuri pentru reducerea arieratelor bugetului de stat, ale autorităţilor
locale şi ale
întreprinderilor de stat, prevenirea apariţiei unor arierate în viitor prin realizarea unui sistem
de control al angajamentelor ce va fi funcţional pentru toate nivelurile administraţiei,
utilizarea veniturilor obţinute din taxa de clawback pentru reducerea perioadelor de plată şi
pentru a se asigura neacumularea de arierate la produsele farmaceutice.
• În vederea reducerii şomajului în rândurile tinerilor a fost elaborat Planul naţional pentru
stimularea
ocupării tinerilor 2013, care a conţinut serie de măsuri care să faciliteze implementarea în
România a
programelor de tip „garanţia pentru tineri’’
• Referitor la operatorii economici, una din căile de obţinere a avantajului competitiv este
inovarea, bazată pe cercetarea prin efort propriu, capabilă să refinanţeze în timp real ciclul
cercetare-inovare-producţie. Pentru a stimula activităţile CDI în sectorul privat a fost majorat
plafonul de deducere fiscală suplimentară pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare de la
20% la 50%, măsură pentru care normele de aplicare sunt în curs de elaborare la MFP.
• Creşterea gradului de absorbţie a fondurilor structurale şi de coeziune;
• Continuarea acordării de ajutoare de stat în vederea realizării de investiţii în economie:
Ministerul Finanţelor Publice a derulat pe parcursul anilor 2007-2013 programul
Ajutoare de stat pentru finanţarea proiectelor de investiţii din fonduri alocate de la bugetul de
stat. Acest program se aplică atât întreprinderilor mari cât şi IMM-urilor având ca obiectiv
dezvoltarea regională prin stimularea realizării de investiţii, creării de noi locuri de muncă,
precum şi modernizarea sau dezvoltarea IMM-urilor.
Pagina | 9

PROPUNERI DE POLITICI PE TERMEN MEDIU
Pregătirea sistemului judiciar pentru intrarea în vigoare a noilor Coduri
Pentru îndeplinirea acestui obiectiv se urmăreşte punerea în aplicare a noilor coduri ale
sistemului judiciar şi soluţionarea tuturor aspectelor relevante ale reformei structurale şi
procedurale, ale ajustărilor din domeniul resurselor umane şi ale investiţiilor în infrastructura
judiciară constituie unele dintre cele mai semnificative elemente reţinute de Comisia
Europeană în contextul monitorizării progreselor înregistrate de România în cadrul
mecanismului de cooperare şi verificare.
Strategia de informatizare a sistemului justiţiei
Prin Strategia de informatizare, Ministerul Justiţiei îşi propune să contribuie la eficientizarea
procedurilor judiciare, să crească gradul de transparenţă a sistemului judiciar, să asigure
securitatea informaţiilor, să asigure gestionarea integrată a resurselor umane, financiare,
materiale.
Consolidarea capacităţii administrative a instanţelor şi facilitarea accesului la
justiţie
Misiunea Ministerului Justiţiei constă în dezvoltarea politicilor publice şi implementarea
măsurilor guvernamentale în vederea asigurării independenţei, integrităţii şi eficacităţii actului
de justiţie în folosul cetăţeanului, dar şi a coerenţei, consistenţei şi stabilităţii cadrului
legislativ, a unificării practicii judiciare, a respectării drepturilor, libertăţilor şi valorilor
cetăţeneşti.
Consolidarea sistemului penitenciar românesc
Sistemul penitenciar românesc este o componentă a sistemului de ordine publică şi siguranţă
naţională a României al cărui scop principal este acela de dezvoltare a unui serviciu public,
transparent şi sigur pentru comunitate, bazat pe garantarea siguranţei locurilor de detenţie şi
pe reintegrarea socială a persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate.
Dezvoltarea serviciului de probaţiune
Prioritatea zero a sistemului de probaţiune pentru următorii 3 ani este pregătirea intrării în
vigoare a noilor coduri – Codul penal şi Codul de procedură penală, implementarea
dispoziţiilor acestora precum şi a pachetului legislativ privind executarea pedepselor.
COMPONENTA INSTITURIILOR STATULUI
Conform Constituţiei României, Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului
şi unica autoritate legiuitoare a ţării. În calitate de legiuitor, Parlamentul, poate adopta
reglementări generale şi obligatorii pentru toti cetăţenii şi pentru toate autorităţile statului,
inclusiv pentru cele reprezentative, însă nu poate dispune în privinţa modalităţii în care
Preşedintele îşi exercită atribuţiile sau organele administraţiei publice locale îşi exercită
propiile atribuţii în cadrul autonomiei locale consacrate de Constituţie. Altfel spus,
Parlamentul Romîniei, ca şi orice alt Parlament al oricărei democraţii autentice, este departe
de rolul de “organ suprem al puterii de stat” jucat (în teorie) de Marea Adunare Nationala în
anii regimului totalitar comunist.
Ca “unică autoritate legiuitoare”, Parlamentul poate reglementa prin lege orice domeniu al
vieţii sociale.
Alte autorităţi (Preşedintele României, Guvernul), deşi participă la elaborarea legilor, nu au
calitatea de “autorităţi legiuitoare”, şi aceasta spre deosebire de situaţia din monarhiile
constituţionale, unde (la început în mod efectiv, iar apoi doar formal) puterea legiuitoare
era/este exercitată în comun de şeful statului şi de Adunarea Legiuitoare ( Ex: Statutul
Pagina | 10

dezvoltator al Convenţiei de la Paris stabilea în art II că: “Puterea Legiuitoare se exercită
colectiv de Domn, de Adunarea ponderatoare şi de Adunarea Electivă”) .
Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese prin vot universal, direct, egal şi liber exprimat,
potrivit legii electorale (art.62, alin. (1)). Legea electorală, în accepţiunea acestei dispoziţii,
este Legea nr. 373/2004 privind alegerea Camerei deputaţilor şi a Senatului. Numărul
deputaţilor şi al senatorilor este stabilit prin art.3, alin. (2) şi (3) din legea electorală, în raport
cu populaţia ţării: un deputat corespunde unui număr de 70000 de locuitori, iar un senator,
unui numar de 160000 de locuitori.






































Pagina | 11

BIBLIOGRAFIE

http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/strategbug/Strategiafiscal_bugetara2014_2016.
pdf

http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buget2012/Raport_2012.pdf

http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/strategbug/STRATEGIA_FB_27sept.pdf

http://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/table.do?tab=table&plugin=1&language=en&pcod
e=tec00023

http://www.cdep.ro/proiecte/2007/600/90/5/raport.pdf

http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/strategbug/SFB2012-2014.pdf