You are on page 1of 27

La tiganci

În tramvai, caldura era încinsa, nabusitoare. Traversând grabit coridorul îsi spuse: "Esti un om
cu noroc,
Gavrilescule!" Zarise un loc liber, linga o ereastra desc!isa, la celalalt capat al vagonului. "upa
ce se ase#a, îsi
scoase batista si$si sterse îndelung runtea si obra%ii. &poi înasura batista pe sub guler, în %urul
gâtului, îsi
începu sa$si aca vânt cu palaria de paie. 'atrânul din ata lui îl privise tot timpul concentrat
parca s$ar i trudit
sa$si aduca aminte unde îl mai va#use. (e genunc!i tinea cu mare gri%a o cutie de tabla.
) E teribil de cald! spuse el deodata. *u s$au mai pomenit asa calduri din +,-.!
Gavrilescu clatina din cap continuând sa$si aca vânt cu palaria:
) E cald într$adevar, spuse. "ar când este omul cult, le suporta mai usor pe toate. /olonelul
La0rence,
bunaoara. 1titi ceva de /olonelul La0rence2
) *u.
) (acat. *ici eu nu prea stiu mare lucru. "aca s$ar i urcat în tramvaiul asta, l$as i întrebat. Îmi
place sa intru
în vorba cu oameni culti. Tinerii acestia, domnul meu, erau desigur, studenti. 1tudenti eminenti.
&steptam cu
ei în statie si i$am ascultat. 3orbeau despre un anume /olonel La0rence si de aventurile lui în
&rabia. 1i ce
memorie! 4ecitau pe dinaara pagini întregi din cartea /olonelului. Era o ra#a care mi$a placut,
o ra#a oarte
rumoasa, despre arsita care l$a întâmpinat pe el, pe /olonel, undeva în &rabia, si care l$a lovit în
crestet, l$a
lovit ca o sabie. (acat ca nu pot sa mi$o aduc aminte, cuvânt cu cuvânt. &rsita aceea teribila a
&rabiei l$ai lovit
cu o sabie. L$a lovit în crestet ca o sabie, amutindu$l.
Ta5atorul îl ascultase #âmbind, apoi îi întinse biletul. Gavrilescu îsi puse palaria pe cap si începu
sa se caute în
bu#unare.
) Îmi cer iertare, sopti el dupa câteva clipe, nei#butind sa gaseasca portmoneul. *iciodata nu
stiu unde îl pun.
) *u ace nimic, spuse ta5atorul cu o neasteptata voie buna. &vem timp. /a n$am a%uns înca la
tiganci.
1i întorcandu$se spre batrân, îi acu semn cu oc!iul. 'atrânul rosi si strânse, nervos, cu
amândoua mâinile,
cutia de tabla. Gavrilescu întinse o bancnota si ta5atorul începu sa numere maruntisul #âmbind.
) E o rusine! sopti batrânul câteva clipe în urma. E nepermis!
) Toata lumea vorbeste, spuse Gavrilescu, reâncepând sa$si aca vânt cu palaria. E drept, pare o
casa
rumoasa, si ce gradina! /e gradina! repeta el clatinând din cap, cu admiratie. 6itati$va ca începe
sa se #areasca,
adauga el aplecându$se putin ca sa vada mai bine.
/âtiva barbati apropiara ca din întâmplare runtile de erestre.
) E o rusine, repeta batrânul privind sever înaintea lui.
1
&r trebui inter#is.
) 1unt nuci batrâni, continua Gavrilescu, de aceea e atâta umbra si racoare. &m au#it ca nucul
începe sa dea
umbra abia dupa trei#eci$patru#eci de ani. 7 i adevarat2
"ar batrânul se preacu ca nu aude. Gavrilescu se întoarse catre unul din vecini care privise
îngândurat pe
ereastra.
) 1unt nuci batrâni de cel putin cinci#eci de ani, începu el. "e aceea e atâta umbra. (e o arsita
ca asta, e o
placere. 8erice pe ei.
) "a ele, spuse vecinul ara sa$si ridice oc!ii. 1unt tiganci.
) &sa am au#it si eu, continua Gavrilescu. 6mblu cu tramvaiul asta de trei ori pe saptamâna. 1i
va dau
cuvântul meu de onoare, nu s$a întâmplat o singura data sa nu aud vorbindu$se de ele, de
tiganci. Le cunoaste
cineva2 9a întreb: de unde au venit2
) &u venit de mult, spuse vecinul.
) 1unt aici de doua#eci si unu de ani, îl întrerupse cineva. /ând am venit eu întâi si întâi în
'ucuresti, tigancile
astea erau tot aici. "ar gradina era mult mai mare. *u se cladise înca liceul.
) Eu, cum va spuneam, reincepu Gavrilescu, trec regulat cu tramvaiul asta de trei ori pe
saptamâna. (entru
pacatele mele, sunt proesor de pian. Zic pentru pacatele mele, adauga încercând sa #âmbeasca,
pentru ca n$am
ost acut pentru asta. Eu am o ire de artist.
) &tunci va cunosc, spuse deodata batrânul întorcând capul. 1unteti d$l Gavrilescu, proesor de
pian. &m o
nepotica si i$ati dat lectii acum cinci$sase ani. 9a tot întrebam de unde mi$e cunoscuta igura
dumneavoastra.
) "a, eu sunt, relua Gavrilescu. "au lectii de pian, umblu mult cu tramvaiul. (rimavara când nu
e prea cald si
adie vântul, e o placere. 1tai la o ereastra ca asta si din uga tramvaiului ve#i tot gradini
înlorite. /um va
spuneam, pe linia asta umblu de trei ori pe saptamâna. 1i aud mereu vorbindu$se de tiganci. "e
multe ori miam
pus întrebarea: Gavrilescule, mi$am spus, sa presupunem ca sunt tiganci, ma rog, de unde au ele
atâtia bani2
7 casa ca asta, un adevarat palat, cu gradini, cu nuci batrâni, asta repre#inta milioane.
) E o rusine! e5clama din nou batrânul întorcând capul cu de#gust.
) 1i mi$am mai pus si o alta întrebare, continua Gavrilescu. :udecând dupa cât câstig eu, o suta
de lei lectia, ar
trebui #ece mii de lectii sa aca un milion. "ar vedeti ca lucrurile nu sunt atât de simple. 1a
presupunem ca as
avea ;- de ore pe saptamâna tot mi$ar trebui .-- de saptamâni, adica aproape #ece ani, si mi$ar
trebui ;- de
eleve cu ;- de piane. "ar problema vacantelor de vara, când îmi ramân doar doua$trei eleve2
"ar vacantele de
2
craciun si de pasti2 Toate orele astea pierdute sunt pierdute si pentru milion. &sa ca n$ar i
vorba de .-- de saptamâni
cu ;- de ore, îsi ;- de eleve cu ;- de piane pe saptamâna, ci mult mai mult, mult mai mult!
) E adevarat, spuse unul din vecini. În #ilele noastre nu se mai învata la pian.
) &!! e5clama deodata Gavrilescu, lovindu$se cu palaria pe runte. 1imteam ca$mi lipseste ceva
si nu$mi
dadeam seama ce. 1ervieta! &m uitat servieta cu partituri. 9$am luat de vorba cu madame
3oitinovici, matusa
7tiliei, si$am uitat servieta. /e g!inion! adauga scotându$si batista de sub guler si bagând$o în
bu#unar. (e
arsita asta, ia$o, Gavrilescule, înapoi cu tramvaiul pâna în strada (reoteselor.
(rivi de#nada%duit în %urul lui, parca ar i asteptat sa$l opreasca cineva. &poi se ridica brusc:
) Îmi pare bine de cunostinta, spuse, scotându$si palaria si înclinându$se usor de mi%loc.
&poi iesi repede pe platorma, c!iar în clipa când se oprea tramvaiul. /oborând, Gavrilescu
regasi arsita si
mirosul de asalt topit. Traversa cu greutate strada ca sa astepte tramvaiul spre directia opusa.
Gavrilescule,
sopti, atentie! ca parca ai începe sa îmbatrânesti. Te ramolesti, îti pier#i memoria. 4epet: atentie!
ca n$ai
dreptul. La <, de ani barbatul este în loarea vârstei. "ar se simtea obosit, istovit si se lasa sa
cada pe banca, în
plin soare. Îsi scoase batista si începu sa se stearga pe ata. &sta îmi aduce aminte de ceva, îsi
spuse ca sa$si dea
cura%. 6n mic eort, Gavrilescule, un mic eort de memorie. 6ndeva, pe o baraca, ara un ban în
bu#unar. *u
era asa de cald, dar era tot vara. (rivi în %urul lui strada pustie, casele cu obloanele trase, cu
storurile lasate, parca
ar i ost parasite. (leaca lumea la bai, îsi spuse, mâine, poimâine, pleca îsi 7tilia. 1i atunci îsi
aminti: era la
/!arlottenburg= se ala, tot ca acum, pe o banca, în soare, dar atunci era nemâncat, ara un ban
în bu#unar.
/ând esti tânar si esti artist, le suporti pe toate mai usor, îsi spuse. 1e ridica si acu câtiva pasi în
strada, sa vada
daca se #areste tramvaiul. 6mblind, parca arsita îsi pierdea din vapaie. 1e întoarse si, lipindu$se
de #idul unei
case, îsi scoase palaria si începu sa$si aca vânt.
La vreo suta de metri în susul stra#ii era parca o oa#a de umbra. "a intr$o gradina se revarsau,
înalte, deasupra
trotuarului, ramuri stuoase, compacte, de tei. Gavrilescu le privea ascinat, sovaind. Întoarse
înca o data capul
în directia tramvaiului, apoi porni !otarât cu pasi mari, tinându$se pe lânga #iduri. /ând a%unse,
umbra i se
paru mai putin deasa. "ar se simtea totusi racoarea gradinii si Gavrilescu începu sa respire
adânc, dându$si
putin capul pe spate. /e trebuie sa i ost acum o luna de #ile, cu teii în loare, îsi spuse visator.
1e apropie de
poarta cu grila% si cerceta gradina. (ietrisul usese udat de curând, si se vedeau rondurile cu
lori, iar în und un
3
ba#in încon%urat cu pitici. &u#i în acea clipa tramvaiul trecând cu un uruit uscat pe lânga el, si
întoarse capul.
(rea târ#iu! e5clama, #âmbind. Zuspat! adauga si, înaltând bratul, îi acu semn cu palaria multa
vreme, ca în
Gara de *ord, când, pe timpuri, Elsa pleca sa petreaca o luna la amilia ei, într$un sat de lânga
9unc!en.
&poi, cuminte, ara graba, începu sa înainte#e. &%uns la statia urmatoare, îsi scoase !aina si se
pregati sa
astepte, când îl lovi deodata mirosul amarui al run#elor de nuc strivite între degete. Întoarse
capul si privi în
%urul lui. Era singur. /ât putea vedea cu oc!ii trotuarul era pustiu. *u îndra#nea sa priveasca
cerul, dar simtea
deasupra capului aceeasi lumina alba, incandescenta, orbitoare, si simtea vapaia ierbinte a
stra#ii lovindu$l
peste gura, peste obra%i. (orni atunci la drum, resemnat, cu !aina sub brat, cu palaria trasa
apasat pe runte.
/ând #ari de departe umbra deasa a nucilor, simti cum începe sa i se bata inima, si grabi usor
pasul. &proape
a%unsese când au#i tramvaiul gamând metalic în urma lui. 1e opri, si$l saluta lung cu palaria.
(rea târ#iu!
e5clama. (rea târ#iu!
La umbra nucilor îl întâmpina o neasteptata, neireasca racoare, si Gavrilescu ramase o clipa
derutat, #âmbind.
(arca s$ar i alat dintr$o data într$o padure, la munte. Începu sa priveasca uluit, aproape cu
respect, arborii
înalti, #idul de piatra acoperit cu iedera, si pe nesimtite îl cuprinse o ininita tristete. &tâtia ani
trecuse cu
tramvaiul prin ata acestei gradini, ara sa aiba o singura data curio#itatea sa se coboare si s$o
priveasca
îndeaproape. Înainta încet, cu capul usor aplecat pe spate, privind crestetele înalte ale arborilor.
1i deodata se
tre#i în ata portii, si acolo, parca ascunsa de mult, pândindul, îi iesi în ata o ata tânara,
rumoasa si oarte
oac!esa, cu salba de cercei mari de aur.
&pucându$l de brat, îl întreba în soapta:
) (otiti la tiganci2
Îi #âmbi cu toata gura, si cu oc!ii, si, va#ându$l ca sovaie, îl trase usor de brat în curte.
Gavrilescu o urma
ascinat, dar dupa câtiva pasi se opri, parca ar i vrut sa spuna ceva.
) *u vreti la tiganci2 îl întreba din nou ata, coborând si mai mult glasul.
Îl privi scurt, adânc, în oc!i, apoi îi lua mâna si$l conduse repede catre o casuta verde, pe care
anevoie ar i
banuit$o acolo, ascunsa între tue mari de liliac si bo#. "esc!ise usa si$l împinse usor înainte.
Gavrilescu
patrunse într$o penumbra curioasa, parca erestrele ar i avut geamuri albastre si ver#i. &u#i,
departat,
apropindu$se tramvaiul, si uruitul metalic i se paru atât de insuportabil încât îsi duse mana la
runte. /ând
4
#gomotul se pierdu, descoperi lânga el, ase#ata la o masa cu picioarele scurte, cu o ceasca cu
caea înainte, o
batrâna care$l privea curios, asteptând sa se tre#easca.
) /e$ti doreste inima pe #iua de a#i2 îl întreba ea. 7 tiganca, o grecoaica, o nemtoaica.
) *u, o întrerupse Gavrilescu ridicând bratul. *u nemtoaica.
) &tunci, o tiganca, o grecoaica, o evreica, relua batrâna. Trei sute de lei, adauga.
Gavrilescu #âmbi cu gravitate.
) Trei lectii de pian! e5clama el începând sa se caute în bu#unare. 8ara sa mai socotim
tramvaiul dus si întors.
'atrâna sorbi caeaua si ramase pe gânduri.
) Esti mu#icant2 îl întreba ea deodata. &tunci are sa$ti placa.
) 1unt artist, spuse Gavrilescu scotând rând pe rând mai multe batiste umede dintr$un bu#unar
al
pantalonilor si trecându$le metodic, una câte una, în celalalt bu#unar. (entru pacatele mele am
a%uns proesor
de pian, dar idealul meu a ost, de totdeauna, arta pura. Traiesc pentru sulet. 3a cer iertare,
adauga stân%enit,
ase#ându$si palaria pe masuta si începând sa depuna în ea obiectele pe care le scotea din
bu#unare. *iciodata nu
gasesc portmoneul când trebuie.
) *u e graba, spuse batrâna. &vem timp. *u e nici trei.
) 3a cer iertare daca va contra#ic, o întrerupse Gavrilescu, dar cred ca va înselati. Trebuie sa ie
aproape patru.
La trei am terminat eu lectia cu 7tilia.
) &tunci sa stii ca iar a stat ceasul, sopti batrâna ca#ând din nou pe gânduri.
) &!! în sârsit, e5clama Gavrilescu aratându$i triumator portmoneul. Era acolo unde trebuia
sa ie. *umara
bancnotele si i le întinse.
) 1a$l duci la bordei, spuse batrâna ridicând privirile.
Gavrilescu se simti apucat de mâna si, întorcând speriat capul, regasi lânga el ata care$l ispitise
în poarta. 7
urma intimidat, purtând sub brat palaria încarcata de obiecte.
) 1a le tii bine minte, îi spuse ata. 1a nu le încurci: o tiganca, o grecoaica, o evreica.
1e opri si, privindu$l o clipa, adânc, în oc!i, i#bucni într$un râs scurt, tacut. Gavrilescu tocmai
începuse sa$si
transporte dieritele obiecte din palarie în bu#unare.
) &!! acu el. Eu sunt artist. "aca ar i ost dupa mine, eu as i ramas aici, în bosc!etele atstea,
si arata cu
palaria spre copaci, îmi place natura. 1i pe o arsita ca asta, sa poti respira aer curat, în racoarea
asta, ca la munte.
"ar unde mergem2 întreba, va#ând ca ata se apropie de un gard de lemn si desc!ide portita.
) La bordei. &sa a spus baba.
Îl apuca din nou de brat si$l trase dupa ea. >ntrara într$o gradina neingri%ita, cu trandairi si crini
pierduti
printre balarii si tue de maces. /aldura începea sa se simta din nou si Gavrilescu sovai,
de#amagit.
) Îmi aceam ilu#ii, spuse. 3enisem pentru racoare, pentru natura.
5
) &steapta pâna oi intra în bordei, îl întrerupse ata aratându$i cu bratul o casuta vec!e, parând
pe %umatate
paraginita, care se deslusea în undul gradinii.
Gavrilescu îsi puse palaria pe cap si o urma posomorit. "ar când a%unse în tinda, simti ca inima
începe sa$i bata
din ce în ce mai puternic, si se opri.
) 1unt emotionat, spuse, nu îmi dau seama de ce.
) 1a nu bei prea multa caea, sopti ata desc!i#ând usa si împingându$l înauntru.
Era o încapere ale carei margini nu le putea vedea, caci perdelele erau trase si în semiîntuneric
paravanele se
conundau cu peretii. Începu sa înainte#e, calcând pe covoare din ce în ce mai groase si mai moi,
ca si cum ar i
calcat pe saltele, si cu iecare pas bataia inimii se accelera, pâna ce îi u rica sa mai înainte#e, si
se opri. >n acea
clipa se isimti deodata ericit, parca ar i ost din nou tânar, si toata lumea ar i ost a lui, si
?ildegard ar i ost
de asemenea a lui.
) ?ildegard! e5clama el adresândui$se etei. *u m$am mai gândit la ea de doua#eci de ani. &
ost marea mea
dragoste. & ost emeia vietii mele!
"ar, întoreând capul, îsi dadu seama ca ata plecase. 1imti atunci în nari un parum sios si
e5otic, si o data
au#i batând din palme si odaia începu sa se lumine#e într$un c!ip misterios, ca si cum perdelele
ar i ost trase
încet, oarte încet, una dupa alta, laisând sa patrunda treptat lumina dupa$amie#ei de vara.
Gavrilescu avu timp
sa observe ca nici o perdea nu se miscase, înainte de a da cu oc!ii de trei ete tinere care se alau
la câtiva metri în
ata lui, batând usor din palme si râ#ând.
) &sa ne$ai ales, spuse una din ele. 7 tiganca, o grecoaica, o evreica.
) "ar sa vedem daca ai sa ne g!icesti, spuse a doua.
) 1a vedem daca ai sa stii care$i tiganca, adauga a treia.
Gavrilescu lasase sa$i cada palaria de paie, si le privea i5, împietrit, ca si cum nu le$ar i va#ut,
ca si cum ar i
privit altceva, dincolo de ele, dincolo de paravane.
) 9i$e sete! sopti el deodata, si$si duse mâna la gât.
) Ti$a trimis baba caea, spuse una din ete.
"isparu dupa un paravan si se întoarse cu o tava rotunda de lemn, pe care se ala o ceasca cu
caea si un ibric.
Gavrilescu apuca ceasca si o dadu peste cap, apoi i$o întinse #âmibind.
) 9i$e teribil de sete, sopti.
) &sta o sa ie ierbinte, ca e din ibric, spuse ata umplându$i ceasca. 1$o bei încet.
Gavrilescu încerca sa soarba, dar caeaua era atât de ierbinte încat îsi ripse bu#ele, si atunci
ase#a descura%at
ceasca pe tava.
) 9i$e sete! repeta el. "aca as putea sa beau putina apa.
/elelalte doua ete disparura dupa paravan si se întoarsera repede cu doua tavi pline.
) Ti$a trimis baba dulceata, spuse una din ele.
6
) "ulceata de trandairi isi serbet, adauga cealalta.
"ar Gavrilescu #ari cana plina cu apa, si desi va#use alaturi pa!arul gros de sticla verde,
brumata, apuca, cu
amândoua mâinile, cana si o duse la gura. 'au îndelung, gâlgâind, dându$si capul pe spate. &poi
ota, ase#a
cana pe tava si scoase din bu#unar una din batiste.
) "omnisoarelor! e5clama el îneepând sa se stearga pe runte, tare mi$a ost sete. &u#isem de
unul, /olonelul
La0rence.
8etele se privira între ele cu înteles, apoi i#bucnira toate în râs, de asta data din toata inima si
din ce în ce mai
tare. La început Gavrilescu le privi mirat, apoi ata i se lumina de un mare #âmbet, si în cele din
urma începu si
el sa râda. 1e sterse îndelung cu batista.
) "aca îmi dati voie sa pun si eu o întrebare, vorbi el târ#iu: as i curios sa stiu ce v$a apucat.
) 4âdeam ca ne$ai spus "omnisoare, vorbi una din ele. 1i aici suntem la tiganci.
) *u e adevarat! o întrerupse alta. *u te lua dupa ea ca vrea sa te pacaleasca. 4âdeam ca te$ai
încurcat si$ai
baut din cana în loc sa bei din pa!ar. "aca ai i baut din pa!ar.
) *$o asculta! o întrerupse a treia. 3rea sa te pacaleasca. 1a$ti spun eu care e adevarul: râdem
ca ti$a ost rica.
) >$a ost rica! >$a ost rica! repeta a treia.
Gavrilescu acu un pas înainte si înalta solemn bratul.
) "omnisoarelor! striga el %ignit. 3ad ca nu stiti cu tine aveti de$a ace. Eu nu sunt un oarecine.
Eu sunt
Gavrilescu, artist. 1i înainte de a i a%uns, pentru pacatele mele, un biet proesor de pian, eu am
trait un vis de
poet. "omnisoarelor, e5clama patetic, dupa o pau#a, la ;- de ani eu am cunoscut, m$am
îndragostit si am iubit
pe ?ildegard!
6na din ete îi apropie un otoliu si Gavrilescu se ase#a suspinând adânc.
) &!! începu el dupa o lunga tacere. "e ce mi$ati adus aminte de tragedia vietii mele2 (entru
ca, ati înteles,
?ildegard n$a devenit niciodata sotia mea. 1$a întâmplat ceva, s$a întâmplat ceva teribil.
8ata îi întinse ceasca cu caea si Gavrilescu începu sa
soarba gânditor.
) 1$a întâmplat ceva teribil, relua el târ#iu. "ar ce2 /e s$a putut întâmpla2 E curios ca nu$mi
aduc aminte. E
adevarat, nu m$am mai gândit la ?ildegard de oarte multi ani. 9a învatasem cu ideea. Îmi
spuneam:
Gavrilescu, ce$a ost, a ost! &sa sunt artistii, ara noroc. 1i deodata, adineaori, intrând aici, la
voi, mi$am adus
aminte ca am cunoscut si eu o pasiune nobila, mi$am adus aminte ca am iubit$o pe ?ildegard!
8etele se privira între ele si începura sa bata din palme.
) Tot eu am avut dreptate, spuse a treia ata. >$a ost rica.
) "a, încuviintara celelalte. &i avut dreptate: i$a ost rica.
Gavrilescu ridica oc!ii si le privi lung, melancolic.
) *u înteleg ce vreti sa spuneti.
7
) Ti$e rica, rosti provocator una din ete, acând un pas spre el. Ti$a ost rica de cum ai intrat.
) "e aceea ti$a ost atât de sete, vorbi a doua.
) 1i de atunci sc!imbi mereu vorba, adauga cealalta. Tu ne$ai ales, dar ti$e rica sa ne g!icesti.
)$ Tot nu înteleg, încerca Gavrilescu sa se apere.
) Trebuia sa ne g!icesti de la început, continua a treia ata. 1a g!icesti care$i tiganca, care$i
grecoaica, care$i
evreica.
) Încearca acum, daca #ici ca nu ti$e rica, relua cea dintâi. G!iceste. /are$i tiganca2
) /are$i tiganca2 /are$i tiganca2 au#i Gavrilescu, ca un ecou, vocile celorlalte.
Zâmbi si le masura din nou cu privirile.
) &sta$mi place, începu el, simtindu$se deodata bine dispus. 3a sa #ica, daca ati alat ca sunt
artist, voi credeti
ca traiesc în nori, ca !abar n$am cum arata o tiganca.
) *u sc!imba iar vorba, îl întrerupse una din ete.
G!iceste$ne!
) 3a sa #ica, relua Gavrilescu cu încapatânare, voi credeti ca n$am nici atâta imaginatie încât sa
g!icesc cum
arata o tiganca, mai ales când e tânara, rumoasa si goala.
/aci, ireste, le g!icise de cum daduse cu oc!ii de ele. /ea care acuse un pas spre el, pe de$a
întregul goala,
oarte neagra, cu parul si oc!ii negri, era ara îndoiala tiganca. & doua, si ea goala, dar acoperita
cu un voal
verde$pal, avea un trup neiresc de alb si stralucitor ca sideul, iar în picioare purta papuci aurii.
&sta nu putea i
decât grecoaica. & treia, ara îndoiala, era evreica: avea o usta lunga de catiea visinie, care$i
strângea trupul
pâna la mi%loc, lasându$i pieptul si umerii goi, iar parul bogat, rosu aprins, era adunat si împletit
savant în
crestetul capului.
) G!iceste$ne! /are$i tiganca2 /are$i tiganca2 strigara toate trei.
Gavrilescu se ridica din otoliu si, întin#ând bratul spre ata goala si tuciurie din ata lui, rosti
solemn:
) (entru ca sunt artist, primesc sa iu pus la încercare, c!iar la aceasta încercare copilareasca,
si raspund: Tu
esti tiganca!
În clipa urmatoare, se simti prins de mâini, si etele începura sa$l învârteasca în cerc, strigând si
suierând, si
parca vocile veneau de oarte departe.
) *$ai g!icit! *$ai g!icit! au#i el ca prin vis.
Încerca sa se opreasca, sa se smulga din mâinile acelea care$l învârteau în iures, ca într$o !ora
de iele, dar îi u
peste putinta sa se desprinda. 1imtea în nari dogoarea trupurilor tinere si parumul acela e5otic,
departat, si
au#ea în el, dar si în aara lui, pe covor, picioarele etelor dantuind. 1imtea de asemenea ca !ora
îl poarta usor,
printre otolii si paravane, catre undul încaperii, dar dupa câtva timp renunta sa se mai
împotriveasca si nu$si
mai dadu seama de nimic.
8
Tre#indu$se, dadu cu oc!ii de ata oac!esa si goala îngenunc!eata pe covor, în ata divanului, si
se ridica în
capul oaselor.
) &m dormit mult2 o întreba.
) *ici n$ai apucat sa dormi, îl linisti ata. "oar ce$ai atipit.
) "ar ce "umne#eu mi$ati acut2 întreba el ducându$si mâna la runte. 9a simt cam ametit.
(rivi cu mirare în %urul lui. (arca nu mai era aceeasi încapere, si totusi recunostea, ase#ate
asimetric printre
otolii, divane sau oglin#i, paravanele care$l impresionasera de cum intrase. *u$si putea da
socoteala cum erau
alcatuite. 6nele oarte înalte, aproape atingând tavanul, s$ar i conundat cu peretii daca, pe
alocuri, nu s$ar i
întins, prin ung!iuri ascutite, pâna la mi%locul odaii. &ltele, misterios luminate, pareau a i
erestre, pe %umatate
acoperite cu perdele, desc!i#ându$se spre coridoare interioare. &lte paravane, multicolor si
curios pictate, sau
acoperite cu saluri si broderii care cadeau în alduri pe covoare, conundându$se cu ele,
alcatuiau, s$ar i spus,
prin elul cum erau ase#ate, alocuri de dierite orme si marimi. "ar i$a ost de a%uns sa$si
opreasca doar câteva
clipe privirile asupra unui asemenea alcov, ca sa înteleaga ca era o ilu#ie, ca, de apt, ceea ce
vedea el erau doua
sau trei paravane separate care$si împreunau imaginile într$o mare oglinda cu ape ver#i$aurii. În
clipa când îsi
dadu seama de ilu#ie, Gavrilescu simti ca odaia începe sa se învârteasca în %urul lui, si$si duse
din nou mâna la
runte.
) /e "umne#eu mi$ati acut2 repeta el.
) *u m$ai g!icit, sopti ata cu un #âmbet întristat. 1i totusi ti$am acut semn cu oc!iul ca nu eu
sunt tiganca.
Eu sunt grecoaica.
) Grecia! e5clama Gavrilescu, ridicându$se brusc în picioare. Grecia eterna!
(arca oboseala iar i pierit ca prin armec. Îsi au#ea bataile inimii accelerându$i$se, o nemai
intâlnita
beatitudine i se risipi ca un ior cald în tot trupul.
) /ând eram în dragoste cu ?ildegard, continua e5altat, nu visam decât asta, sa acem
împreuna o calatorie în
Grecia.
) &i ost un prost, îl întrerupse ata. *u trebuia sa vise#i, trebuia s$o iubesti.
) &veam ;- de ani si ea nu împlinise înca +@. Era rumoasa. Eram amândoi rumosi, adauga.
În acea clipa îsi dadu seama ca era îmbracat într$un costum ciudat: avea pantaloni largi
asemenea salvarilor si o
tunica scurta de matase galben$aurie. 1e privi mirat în oglinda, parca i$ar i ost greu sa se
recunoasca.
) 3isasem sa mergem în Grecia, relua el târ#iu cu un glas mai potolit. *u, era mai mult decât
un vis, era ceva
care începuse sa ie real, caci !otarâsem sa plecam în Grecia oarte curând dupa nunta. 1i atunci
s$a întâmplat
9
ceva. "ar ce "umne#eu s întâmplat2 se întreba dupa o pau#a ducându$si mâinile la tâmple. Era
tot asa, o #i
calda ca asta, o #i teribila de vara. &m va#ut o banca si m$am îndreptat spre ea, si atunci am
simtit arsita
lovindu$ma în crestet, lovindu$ma ca o sabie în crestetul capului. *u, asta e povestea
/olonelului La0rence,
asta am alat$o a#i de la studenti, asteptând tramvaiul. &!! daca as avea un pian, e5clama el
de#nada%duit.
8ata se înalta sprintena de pe covor si, apucându$l de mâna, îi sopti:
) ?aide cu mine!
Îl trase repede dupa ea printre paravane si oglin#i, si dupa câtva timp grabi într$atât pasul încât
Gavrilescu simti
curând ca alearga, si vru sa se opreasca o clipa, sa$si traga rasularea, dar ata nu$l lasa.
) E târ#iu, sopti ea din uga, si iarasi i se paru ca vocea e ca un suierat care îl a%unge de oarte
departe.
"ar de data asta nu ameti, desi trebui sa ocoleasca, în uga, nenumarate divane si perne moi si
cuere, si lade
acoperite cu covoare, si oglin#i mari si marunte, taiate uneori în orme ciudate, care apareau din
senin în ata
lor, parca atunci ar i ost ase#ate pe covor. (e neasteptate, iesind dintr$un el de coridor alcatuit
din doua
rânduri de paravane, patrunsera într$o încapere larga si însorita. &colo, re#emate de pian, îl
asteptau celelalte
doua ete.
) /e$ati întâr#iat atât2 îi întreba cea cu parul rosu. 1$a racit caeaua.
Gavrilescu îsi trase rasularea si, acând un pas spre ea, ridica amândoua bratele în sus, ca si
cum ar i vrut sa se
apere:
) &!, nu, spuse, eu nu mai beau. &m baut destula caea. Eu, domnisoarelor, desi ire de artist,
duc o viata
regulata. *u$mi place sa$mi pierd timpul prin caenele.
"ar, ca si cum nu lar i au#it, ata se întoarse spre grecoaica:
) "e ce$ati întâr#iat atât2 întreba ea din nou.
) 1i$a adus aminte de ?ildegard.
) *u trebuia sa$l lasi, vorbi a treia ata.
) (ardon, dati$mi voie, interveni Gavrilescu apropiindu$se de pian. &ceasta e o c!estiune strict
personala. *u
ma poate nimeni împiedica. & ost tragedia vietii mele.
) &cum iar o sa lirte#e, spuse ata cu parul rosu. 1$a încurcat din nou.
) "ati$mi voie, i#bucni Gavrilescu. *u m$am încurcat de loc. & ost tragedia vietii mele. 9i$am
adus aminte
de ea cum am intrat aici. &scultati! e5clama apropiindu$se de pian. 7 sa va cânt ceva si o sa
întelegeti.
) *u trebuia sa$l lasi, au#i el pe cele doua ete soptind. &cum n$o sa ne mai g!iceasca
niciodata.
Gavrilescu ramase câteva clipe concentrat, apoi îsi pleca umerii deasupra clapelor si$si pregati
mâinile ca si cum
ar i ost gata sa atace cu brio.
10
) 9i$am adus aminte! e5clama el deodata. 1tiu ce s$a întâmplat!
1e ridica nervos de pe scaun si începu sa se plimbe, cu privirile plecate în covor.
) &cum stiu, repeta el de mai multe ori, în soapta. Era tot asa ca acum, într$o vara. ?ildegard
plecase cu
amilia ei la Aonigsberg. Era teribil de cald. Locuiam în /!arlottenburg, si iesisem sa ma plimb
pe sub arbori.
Erau arbori înalti, batrâni, cu umbra deasa. 1i era pustiu. Era prea cald. *u îndra#nea nimeni sa
iasa din casa.
1i acolo, sub arbori, am #arit o ata tânara, care plângea în !o!ote, plângea cu obra#ul ascuns în
mâini. 1i m$a
mirat mult, caci îsi scosese pantoii si$si re#ema picioarele pe o mica vali#a, ase#ata înaintea ei,
pe pietris.
Gavrilescule, mi$am spus, iata o iinta neericita. "e unde sa banuiesc eu.
1e opri din mers si se întoarse brusc catre ete:
) "omnisoarelor! e5clama patetic, eram tânar, eram rumos si aveam un sulet de artist. 7 ata
abandonata
îmi rupea inima. &m stat cu ea de vorba, am încercat s$o console#. &sa a început tragedia vietii
mele.
) 1i acum ce$i de acut2 întreba ata cu parul rosu, adresându$se celorlalte.
) 1a mai asteptam, sa vedem ce ne spune baba, vorbi grecoaica.
) "aca mai asteptam, n$are sa ne g!iceasca niciodata, spuse a treia ata.
) "a, tragedia vietii mele, continua Gavrilescu. 7 c!ema Elsa. "ar m$am resemnat. 9i$am spus:
Gavrilescule, asa a ost sa ie. /easul rau! &sa sunt artistii, ara noroc.
) 3edeti2 vorbi din nou ata cu parul rosu. &cum iar se încurca, si n$o sa mai stie cum sa iasa.
) &!, destinul! e5clama Gavrilescu, ridicând amândoua bratele în aer si întorcându$se spre
grecoaica.
8ata îl privea #âmbind, cu bratele împreunate la spate.
) Grecia eterna! e5clama el. *$am mai apucat sa te vad.
) Lasa asta! Lasa asta! strigara celelalte doua ete apropiindu$se de el. &du$ti aminte cum ne$ai
ales!
) 7 tiganca, o grecoaica, o evreica, spuse grecoaica privindu$l cu înteles adânc în oc!i. &sa ai
vrut, asa ne$ai
ales.
) G!iceste$ne! striga ata cu parul rosu, si ai sa ve#i cit are sa ie de rumos.
) /are$i tiganca2 /are$i tiganca2 întrebara toate trei deodata, încon%urându$l.
Gavrilescu se retrase repede si se re#ema de pian.
) 3a sa #ica, începu el dupa o pau#a, asa$i povestea aici pe la voi. &rtist sau muritor de rând,
voi o tineti una si
buna: sa va g!icesc tiganca. 1i de ce ma rog2 /ine a dat ordin2
) &sta$i %ocul nostru, aici, la tiganci, spuse grecoaica, încearca sa g!icesti. *$are sa$ti para rau.
) "ar mie nu mi$e capul la %oc, continua Gavrilescu cu ervoare. Eu mi$am adus aminte de
tragedia vietii
mele. /aci, vedeti, acum înteleg oarte bine: daca în seara aceea, la /!arlottenburg, n$as i intrat
cu Elsa într$o
berarie. 1au, c!iar daca as i intrat, dar daca as i avut bani cu mine, si as i putut plati eu
consumatia, viata mea
ar i ost alta. "ar s$a întâmplat ca n$aveam bani, si a platit Elsa. 1i a doua #i am umblat peste
tot, sa caut câteva
11
marci sa$mi platesc datoria. "ar n$am gasit. Toti prietenii, toate cunostintele erau plecate în
vacanta. Era vara,
era teribil de cald.
) >ar îi e rica, sopti ata cu parul rosu plecâdu$si privirile
În covor.
) &scultati, ca nu v$am spus tot, striga patetic Gavrilescu. Trei #ile n$am gasit bani, si ma
duceam în iecare
seara s$o vad pe Elsa, la ga#da ei: sa ma scu# ca nu gasisem bani. 1i pe urma mergeam amândoi
la berarie. "aca
macar m$as i tinut tare si n$as i primit sa merg cu ea la berarie! "ar, ce vreti2 9i$era oame.
Eram tânar, eram
rumos, ?ildegar era plecata la bai si mi$era oame. 3a spun drept, erau #ile când ma culcam
nemâncat. 3iata
de artist.
) 1i acum ce$i de acut2 îl întrebara etele. /aci trece timpul, trece timpul.
) &cum2 e5clama Gavrilescu ridicând din nou bratele. &cum e bine si cald, si$mi place la voi, ca
sunteti tinere
si rumoase, si stati aici, în ata mea, gata sa ma serviti cu dulceata si caea. "ar nu mai rni$e
sete. &cum ma
simt bine, ma simt perect. 1i$mi spun: Gavrilescule, etele astea asteapta ceva de la tine. 8a$le
placerea. "aca
vor sa le g!icesti, g!iceste$le. "ar, atentie! &tentie, Gavrilescule, ca daca iar gresesti, te prind în
!ora lor si nu
te mai destepti pâna la #iua.
7coli #âmbind pianul în asa el încât sa$l aiba pava#a între el si ete.
) 3a sa #ica, voi vreti sa va spun care$i tiganca. Ei bine, am sa va spun. 8etele se aliniara
emotionate, ara sa
scoata un cuvânt, privindu$l în oc!i.
) &m sa va spun, relua el dupa o pau#a.
&poi întinse brusc, nielodnamatic bratul catre ata acoperita cu voalul verde$pal si astepta.
8etele împietrira, ca
si cum nu le$ar i venit sa creada.
) /e are2 întreba târ#iu cea cu parul rosu. "e ce nu poate sa g!iceasca2
) > s$a întâmplat ceva, spuse grecoaica. 1i$a adus aminte de ceva, si s$a pierdut, s$a ratacit în
trecut.
8ata pe care el o socotise tiganca înainta câtiva pasi, lua tava cu caele si, trecând prin ata
pianului, sopti,
#âmbind întristata:
) Eu sunt evreica.
&poi disparu tacuta dupa paravan.
) &!! e5clama Gavrilescu lovindu$se cu palma pe runte. &r i trebuit sa înteleg. &vea ceva în
oc!i care venea
de oarte departe. 1i avea un voal prin care se între#area tot, dar e5ista totusi un voal. Era ca în
3ec!iul
Testament.
'rusc, ata cu parul rosu i#bucni în râs.
) *u ne$a g!icit boierul! striga. *$a g!icit care$i tiganca îsi trecu mâna prin par si, scuturându$
si de câteva
12
ori, pletele
Îi ca#ura irosii, aprinse pe umeri. Începu sa dantuiasca învârtindu$se încet, în cerc, batând din
palme si
cântând.
) 1pune, grecoaico, cum ar i ost2 striga ea scuturându$si pletele.
) "aca ai i g!icit$o, ar i ost oarte rumos, sopti grecoaica. Ti$am i cântat si ti$am i dantuit si
te$am i
plimbat prin toate odaile. &r i ost oarte rumos.
) &r i ost oarte rumos, repeta Gavrilescu cu un #âmbet trist.
) 1pune$i, grecoaico! striga tiganca oprindu$se în ata lor, dar continuând sa bata ritmic din
palme si lovind
tot mai puternic cu piciorul gol pe covor.
Grecoaica se urisa aproape de el si începu sa$i spuna. 3orbea repede, în soapta, clatinând
uneori din cap sau
trecându$si degetele peste gura, dar Gavrilescu nu i#butea s$o înteleaga. 7 asculta #âmbind, cu
privirile
pierdute, soptind la rastimpuri:
) &r i ost rumos!
&u#ea tot mai puternic piciorul tigancii lovind în covor cu un sunet surd, sub$pamântean, pâna
ce ritmul acela
necunoscut si salbatic i se paru peste putinta de suportat, si atunci, cu un eort, se repe#i la pian
si începu sa
cânte.
) &cum spune$i si tu, tiganco! striga grecoaica.
7 au#i cum se apropie, ca si cum ar i dantuit pe o toba uriasa de bron#, si câteva clipe în urma îi
simti în spate
respiratia ierbinte. Gavrilescu se apleca mai mult asupra pianului si$si repe#i mâinile cu toata
puterea, aproape
cu urie, parca ar i vrut sa rascoleasca clapele, sa le smulga si sa$si aca loc cu ung!iile în
pântecul pianului, si
apoi mai departe, mai în adânc.
*u se mai gândea la nimic, urat de melodiile noi, necunoscute pe care le asculta parca pentru
întâia oara, desi îi
veneau una dupa alta în minte, ca si cum si le$ar i amintit dupa oarte multa vreme. Târ#iu se
opri, si atunci îsi
dadu seama ca ramasese singur si ca în odaie se acuse aproape întuneric.
) 6nde sunteti2 striga el ridicându$se speriat de pe scaun.
1ovai câteva clipe, apoi se îndrepta spre paravanul dupa care disparuse evreica.
) 6nde v$ati ascuns2 striga din nou.
Încet, calcând în vârul picioarelor, ca si cum ar i vrut sa le surprinda, se urisa dupa paravan.
&ici s$ar i spus ca
începe o alta odaie care parea ca se prelungeste într$un coridor întortoc!eat. Era o odaie curios
alcatuita, cu
tavanul scund si neregulat, cu peretii usor ondulati disparând si reaparând din întuneric.
Gavrilescu acu câtiva
pasi la întâmplare, apoi se opri sa asculte. > se paru ca, c!iar în acea clipa, au#ise osnete si pasi
repe#i trecând
oarte aproape de el, pe covor.
13
) 6nde sunteti2 striga.
Îsi asculta ecoul, încercând sa patrunda cu privirile prin întuneric. > se paru ca le #areste pe toate
trei pitite întrun
ung!i al coridorului si porni într$acolo, cu bratele întinse înaintea lui, bâ%bâind. "ar dupa câtva
timp îsi
dadu seama ca apucase într$o directie gresita, caci descoperi coridorul cotind departe, la câtiva
metri pe mâna
stânga, si se opri din nou.
) "egeaba v$ascundeti, ca tot am sa va gasesc! striga el. 9ai bine aratati$va de bunavoie!
&poi asculta încordat, cu oc!ii tinta asupra coridorului. *u se mai au#ea nimic. "ar parca aici
începea sa se
simta caldura, si !otarî sa se întoarca sa le astepte cântând la pian. Îsi aducea oarte bine aminte
directia din care
venise, si stia ca nu acuse mai mult de doua#eci$trei#eci de pasi. Întinse bratele si înainta încet,
cu prudenta.
"ar dupa câtiva pasi dadu cu mâinile de un paravan si se trase îndarat speriat. 1tia bine ca,
putine clipe în urma,
paravanul nu usese acolo.
) /e v$a apucat2 striga. "ati$mi drumul!
> se paru ca aude iarasi râsete înabusite si osnete, si atunci prinse cura%.
) (oate credeti ca mi$e rica, începu el dupa o scurta pau#a, silindu$se sa para cât mai bine
dispus. "ati$mi
voie, dati$mi voie! adauga grabit, ca si cum s$ar i asteptat sa ie întrerupt. "aca am acceptat sa
ma %oc cu voi
de$a v$ati ascunselea, am acut$o pentru ca mi$a ost mila de voi. &sta e adevarul: mi$a ost mila
de voi. 3$am
va#ut de la început, copile nevinovate, înc!ise aici, într$un bordei, la tiganci, si mi$am spus:
Gavrilescule, etele
astea vor sa$ti aca o arsa. (rea$te ca te lasi pacalit. Lasa$le sa creada ca nu stii sa g!icesti care$
i tiganca. &sa e
%ocul. &sa e %ocul! striga el cât putu mai tare. 1i$acum, ca ne$am %ucat destul, iesiti la lumina.
&sculta, #âmbind, cu mâna dreapta re#emându$se de paravan. În acea clipa au#i pasi ugarindu$
se în întuneric,
oarte aproape de el. 1e întoarse brusc si întinse bratele înaintea lui.
) 1a vedem care esti, spuse. 1a vedem pe cine am pus mâna. 7are am pus mâna pe tiganca2
"ar dupa ce$si roti asa, multa vreme, bratele în nestire, se opri sa asculte, si de data aceasta nu
mai a%ungea la el,
de nicaieri, nici cel mai mic #gomot.
) *u$i nimic, spuse ca si cum ar i stiut ca etele se gasesc la câtiva pasi de el, ascunse în
întuneric. 9ai
asteptam. 3ad ca nu stiti înca cu cine aveti de$a ace. 9ai târ#iu o sa va para rau. &s i putut sa
va învat sa
cântati la pian. 3$ati i îmbogatit cultura mu#icala. 3$as i e5plicat Liedurile lui 1c!umann. /e
rumusete!
e5clama el cu ervoare. /e mu#ica divina!
1imti din nou caldura, parca mai puternic ca niciodata, si începu sa se stearga pe obra# cu
mâneca tunicii. &poi,
14
descura%at, porni spre stânga, pipaind necontenit paravanul. 1e oprea la rastimpuri si asculta,
apoi pornea iar,
grabind pasul.
) /ine m$a pus sa$mi pun mintea cu niste copile2 i#bucni deodata, cuprins brusc de urie.
(ardon! &m spus
copile din gentilete. 3oi sunteti altceva. 1titi voi bine ce sunteti. 1unteti tiganci. 8ara nici o
cultura. &nalabete.
/are din voi stie unde se ala &rabia2 /are din voi a au#it de /olonelul La0irence2
(aravanul parea ca nu se mai sârseste, si cu cât înainta, cu atât caldura devenea mai
insuportabila. Îsi scoase
tunica si dupa ce$si sterse urios ata si gruma#ul, o puse pe umarul gol, ca un prosop, si bâ%bâi
din nou, cu
bratul, sa regaseasca paravanul. "ar de data aceasta întâlni un perete neted si racoros, si se lipi
de el, întin#ând
amândoua bratele. 4amase multa vreme lipit de perete, respirând adânc. &poi începu sa se
miste încet, ara sa
se deslipeasca de perete, târându$se de$a lungul lui. /âtva timp în urma descoperi ca$si pierduse
tunica si,
pentru ca transpira mereu, se opri, îsi scoase salvarii si începu sa se stearga pe ata si pe tot
corpul. În acea clipa i
se paru ca$l atinge ceva pe umar, cu un tipat scurt, sari speriat în laturi.
) "ati$mi drumul! striga. 3$am spus sa$mi dati drumul! "in nou podul unei case acoperite cu
tabla, într$o
dupa$amia#a de cineva, ceva, o iinta sau un obiect cu neputinta de preci#at, îl atinse pe ata, pe
umeri, si atunci
începu sa se apere învârtind orbeste salvarii deasupra capului. Îi era din ce în ce mai cald,
simtea broboanele de
sudoare prelingându$i$se pe obra%i, si gââia. Într$o #mucitura prea brusca, salvarii îi scapara din
râna si
disparura undeva, departe, în întuneric. Gavrilescu ramase o clipa cu bratul ridicat, strângându$
si spasmodic
pumnul, ca si cum ar i sperat sa descopere, de la o clipa la alta, ca se înselase, ca salvarii erau
înca în puterea lui.
1e simti deodata gol si se acu mic, lasân$du$se pe vine, proptindu$si mâinile pe covor si
plecându$si runtea,
parca ar i ost gata s$o ia la goana. Începu sa înainte#e pipaind cu palmele covorul în %urul lui,
tot sperând ca siar
putea gasi salvarii. "escoperea la rastimpuri obiecte pe care îi era greu sa le identiice, unele
semanau la
început cu o ladita, dar se dovedeau a i, pipaite mai bine, dovleci uriasi înveliti în broboade,
altele, care pareau
la început perne cu suluri de divan, deveneau, corect pipaite, mingi, umbrele vec!i umplute cu
tarâte, cosuri de
rue umplute cu %urnale, dar nu apuca sa !otarasca ce$ar i putut i, pentru ca descoperea
necontenit alte obiecte
în ata lui si începea sa le pipaie. 6neori îi ieseau în ata mobile mari, si Gavrilescu le ocolea
prudent, caci nu le
cunostea ormele si$i era teama sa nu le rastoarne.
15
*u$si dadea seama de când umbla asa, în genunc!i sau târându$se pe pântec în întuneric.
4enuntase la
speranta ca si$ar mai putea gasi salvarii. /eea ce îl supara tot mai mult era caldura. (arca ar i
umblat în mare
arsita. 1imtea în nari aerul încins si obiectele deveneau parca tot mai calde. Trupul tot îi era
leoarca si trebuia sa
se opreasca la rastimpuri ca sa se odi!neasca. 1e întindea atunci cât putea mai mult,
departundu$si picioarele îsi
mâinile în cruce, lipindu$si obra#ul de covor, respirând adânc si agitat, gââind.
7 data i se paru ca atipise, si$l tre#i o adiere neasteptata, ca si cum s$ar i desc!is undeva o
ereastra, lasând sa
patrunda racoarea noptii. "ar întelese repede ca era altceva, ceva care nu semana cu nimic
cunoscut, si o clipa
ramase încremenit, simtind cum i se raceste sudoarea pe spate. *u$si putea aduce aminte ce s$a
întâmplat dupa
aceea. 1$a speriat de strigatul pe care$l scosese si s$a tre#it alergând nebuneste în întuneric,
lovindu$se de
paravan, rasturnând oglin#i si tot elul de obiecte marunte ase#ate curios pe covor, alunecând
adesea si ca#ând,
dar ridicându$se repede si pornind$o din nou la uga. 1e surprinse sarind peste ladite si ocolind
oglin#ile si
paravanele, si atunci îsi dadu seama ca patrunsese într$o #ona de semi$întuneric, în care începea
sa se distinga
contururile, în undul coridorului, neobisnuit de sus în perete, parea ca se desc!ide o ereastra,
prin care se
revarsa lumina amurgului de vara. /ând intra în coridor, caldura a%unse insuportabila. Trebui sa
se opreasca,
sa$si poata trage rasularea, si cu dosul palmei îsi culegea sudoarea de pe runte, de pe obra%i.
Îsi au#ea inima
batându$i$se sa se sparga.
Înainte de a a%unge în dreptul erestrei, se opri din nou, speriat. &%ungeau pâna la el voci, si
râsete, si #gomot de
scaune trase pe parc!et, parca un întreg grup s$ar i ridicat de la masa si s$ar i îndreptat spre el.
În acea clipa se
va#u gol, mai slab decât se stia, cu oasele iesinduri prin piele, si totusi cu pântecul umlat si
ca#ut, asa cum nu se
mai va#use vreodata. *u imai avea timp sa uga înapoi. &puca la întâmplare o draperie si începu
sa traga. 1imti
ca draperia e gata sa cede#e si, proptindu$se cu picioarele în perete, se lasa cu toata greutatea
pe spate. "ar
atunci se întâmpla ceva neasteptat. Începu sa simta ca draperia îl trage, cu o putere crescânda,
spre ea, astel ca
putine clipe în urma se tre#i lipit de perete, si desi încerca sa se desprinda lasând draperia din
mâini, nu reusi, si
oarte curând se simti înasurat, strâns din toate partile, ca si cum ar i ost legat si împins întrun
sac. Era din
nou întuneric si oarte cald, si Gavrilescu întelese ca nu va putea re#ista mult, se va suoca.
Încerca sa tipe, dar
16
gâtle%ul îi era uscat, lemnos, si sunetele pareau înecate în pâsla.
&u#i un glas care i se parea cunoscut.
) >a spune, boierule, ia mai spune.
) /e sa va mai spun2 sopti el. 3$am spus tot. &sta a ost tot. &m venit cu Elsa la 'ucuresti. Eram
saraci
amândoi. &m început sa dau lectii de pian.
4idica putin capul de pe perna si dadu cu oc!ii de baba. 1edea la maisuta, cu ibricul de caea an
mâna, gata sa
umple din nou cestile.
) *u, multumesc, eu nu mai beau! spuse ridicând bratul. &m baut destula caea, 9i$e teama ca
n$am sa mai
dorm la noapte.
'aba îsi umplu ceasca, apoi puse ibricul pe un colt al masutei.
) >a mai spune, starui ea. /e$ai mai acut2 /e s$a mai întâmplat2
Gavrilescu ramase multa vreme pe gânduri, acându$si vânt cu palaria.
) &poi am început sa ne %ucam de$a v$ati ascunselea, vorbi deodata cu un glas putin sc!imbat,
putin sever.
8ireste, ele nu stiau cu cine au de$a ace. Eu sunt am serios, sunt artist, proesor de pian. Eu
venisem aici din
simpla curio#itate. 9a interesea#a lucrurile noi, necunoscute. 9i$am spus: Gavrilescule, iata o
oca#ie sa$ti
îmbogatesti cunostintele. *$am stiut ca e vorba de %ocuri naive, copilaresti. 3a înc!ipuiti, m$am
va#ut deodata
gol, si au#eam voci, eram sigur ca dintr$un moment în altul. Întelegeti ce vreau sa spun.
'aba clatina din cap si sorbi pe îndelete din caea.
) /e ti$am mai cautat palaria, vorbi ea. &u rascolit etele tot bordeiul pâna au dat de ea.
) "a, recunosc, a ost si vina mea, continua Gavrilescu. *u stiam ca, daca nu le g!icesc la
lumina #ilei, va
trebui sa le caut, sa le prind si sa le g!icesc pe întuneric. *u$mi spuse$se nimeni nimic. 1i, repet,
când m$am
va#ut gol, si ara simtit draperia strângându$i$se în %urul meu, ca un giulgiu, va dau cuvântul meu
de onoare ca
era ca un giulgiu.
) /e$am mai patimit pâna te$am îmbracat! spuse baba. /a nu voiai de loc sa te lasi îmbracat.
) 3a spun, draperia aceea era ca un giulgiu, ma itrângea din toate partile, ma înasurase si ma
strângea de nu
mai puteam respira. 1i era o caldura! e5clama acându$si mai tare vânt cu palaria. 9a mir ca nu
m$am suocat!
) "a, a ost oarte cald, spuse baba.
În acea clipa se au#i, departat, !uruitul imetalic al tramvaiului. Gavrilescu îsi duse mâna la
runte.
) &!! e5clama, ridicându$se anevoie de pe soa, cum trece timpul. 9$am luat cu vorba si, din
una din alta, am
uitat ca trebuie sa ma duc pâna în strada (reoteselor. Înc!ipuiti$va ca mi$am uitat servieta cu
partituri. Îmi
spuneam a#i dupa$amia#a: Gavrilescule, atentie, ca parca$parca. "a, îmi spuneam ceva cam în
elul acesta, dar
nu$mi aduc bine aminte ce.
17
8acu câtivia pasi spre usa, apoi se întoarse, pleca putin din umeri si spuse, salutând cu palaria:
) 9i$a parut bine de cunostinta.
În curte ramase neplacut surprins. "esi soarele apusese, era mai cald decât usese în plina dupa$
amia#a.
Gavrilescu îsi scoase !aina, si$o puse pe umar si, continuând sa$si aca vânt cu palaria, traversa
curtea si iesi.
"epartându$se de #idul adumbrit de arbori, regasi caldura încinsa a ealdarâmului si mirosul de
pra si asalt
topit. 6mbla abatut, cu umerii ca#uti, cu privirile risipite înaintea lui. În statie nu mai astepta
nimeni. /ând
au#i tramvaiul apropiindu$se, înalta bratul si$i acu semn cu mâna.
3agonul era aproape gol si avea toate erestrele desc!ise. 1e ase#a în ata unui tânar în camasa
si, pentru ca va#u
ta5atorul apropiindu$se, începu sa$si caute portoelul. Îl gasi mai repede decât s$ar i asteptat.
) E ceva nemaipomenit! e5clama. 3a dau cuvântul meu de onoare ca e mai rau ca în &rabia.
"aca ati au#it
cumva de /olonelul La0rence.
Tânarul #âmbi, distrat, apoi întoarse capul spre ereastra.
) /am cât sa ie ceasul2 întreba Gavrilescu pe ta5ator.
) 7pt si cinci.
) /e g!inion! &m sa le gasesc la masa. &u sa creada ca tocmai de aia am venit atât de târ#iu, ca
sa le gasesc la
masa. Întelegeti, nu imi convine sa creada ca, întelegeti ce vreau sa spun. (e de alta parte, daca
le spun unde am
ost, madame 3oitinovici e o persoana curioasa, are sa ma tina pâna a mie#ul noptii ca sa$i
povestesc.
Ta5atorul îl privise, #âmbind, si acu semn cu oc!iul tânarului.
) 1puneti$i c$ati ost la tiganci, si$o sa vedeti, n$o sa va mai întrebe nimic.
) &!, nu, imposibil. 7 cunosc bine. E o emeie curioasa. 9ai bine nu spun nimic.
La statia urmatoare se urcara câteva perec!i tinere, si Gavrilescu se muta aproape de ei ca sa
poata asculta mai
bine conversatia. /ând socoti ca poate intra în vorba, ridica usor bratul:
) "aca$mi dati voie, am sa va contra#ic. Eu, pentru pacatele mele, sunt proesor de pian, dar n$
am ost acut
pentru asta.
) 1trada (reoteselor, au#i el ta5atorul, si, sculându$se brusc, saluta si traversa grabit coridorul.
(orni agale, acându$si vânt cu palaria. În dreptul numarului +@ se opri, îsi aran%a cravata, îsi
trecu mâna prin
par, si intra. 6rca încet scarile pâna la eta%ul >, apoi suna apasat. /âteva clipe în urma îl a%unse
tânarul din
tramvai.
) /e coincidenta, e5clama Gavrilescu, va#ându$l ca se opreste lânga el.
6sa se desc!ise larg si în prag aparu o emeie înca tânara, dar cu obra#ul palid si veste%it. &vea
un sort de
bucatarie si în mâna stânga tinea un borcan de mustar. "ând cu oc!ii de Gavrilescu, se încrunta.
) /e potiti2 întreba.
) 9i$am uitat servieta, începu Gavrilescu intimidat. 9$am luat cu vorba si am uitat$o. &m avut
treburi prin
18
oras si n$am putut veni imai devreme.
) *u înteleg. /e el de servieta2
) "aca s$a ase#at la masa n$o deran%ati, continua pripit Gavrilescu. 1tiu unde am lasat$o. E
lânga pian.
1i dadu sa intre, dar emeia nu se clinti din prag,
) (e cine cautati dumneavoastra, domnule2
) (e 9me 3oitinovici. Eu sunt Gavrilescu, proesorul de pian al 7tiliei. *$am avut placerea sa
va întâlnesc,
adauga politicos.
) &ti gresit adresa, spuse emeia. &ici e numarul +@.
) "ati$mi voie, începu din nou Gavrilescu, #âmbind. /unosc apartamentul acesta de cinci ani.
(ot spune ca
ac parte din amilie. 3in aici de trei ori pe saptamâna.
Tânarul ascultase conversatia re#emat de perete.
) /um spuneti ca o c!eama2 îl întreba.
) "oamna 3oitinovici. E matusa 7tiliei. 7tilia (andele.
) *u sta aici, îl întrerupse tânarul. &ici locuim noi, amilia Georgescu. "ânsa, doamna din ata,
e sotia tatalui
meu. E nascuta (etrescu.
) Te rog sa ii politicos, spuse emeia. 1i sa nu$mi vii acasa cu tot elul de persoane.
&poi întoarse spatele si disparu în coridor.
) 3a cer scu#e pentru aceasta scena, spuse tânarul încercând sa #âmbeasca. E a treia sotie a
tatalui meu. (oarta
pe umerii ei toate erorile casatoriilor anterioare. /inci baieti si$o ata.
Gavrilescu îl asculta tulburat, acându$si vânt cu palaria.
) 4egret, începu el, regret oarte sincer. *$am voit s$o supar. E drept, ora e cam nepotrivita. E
ora mesei. "ar
vedeti, mâine dimineata am o lectie în "ealul 1porii. &m nevoie de servieta. &m /#ernB >> si >>>
acolo. 1unt
partiturile mele, cu interpretarile mele personale însemnate pe margini. "e aceea le port
totdeauna la mine.
Tânarul îl privea, continuând sa #âmbeasca.
) *u cred ca m$am acut înteles, îl întrerupse el. /eea ce vreau sa va spun e ca aici locuim noi,
amilia
Georgescu. Locuim de patru ani.
) >mposibil! e5clama Gavrilescu. &m ost aici acum câteva ceasuri, am avut lectia cu 7tilia de la
doua la trei.
&poi m$am luat cu vorba cu madame 3oitinovici.
) În strada (reoteselor +@, eta%ul >>2 se mira tânarul #âmbind amu#at.
) E5act. /unosc oarte bine casa. 3a spun unde e pianul. 3a duc acolo cu oc!ii înc!isi. E în
salon, lânga
ereastra.
) *oi n$avem pian, spuse tânarul. Încercati la alt eta%. "esi va asigur ca n$o sa gasiti nici la
eta%ul >>. &colo
locuieste amilia /apitan Zamir. Încercati la eta%ul >>>. Îmi pare rau, adauga va#ând ca
Gavrilescu îl asculta
speriat, acându$si tot mai agitat vânt cu palaria. 9i$ar i placut sa e5iste si o 7tilie în casa asta.
Gavrilescu sovai, privindu$l adânc în oc!i.
19
) 3a multumesc, spuse el târ#iu. 1a încerc si la eta%ul >>>. "esi va dau cuvântul meu de onoare
ca pe la trei, trei
si un sert eram aici si întinse bratul cu ermitate, aratând spre coridor.
Începu sa urce, rasulând greu. La eta%ul >>> îsi sterse îndelung ata cu una din batiste, apoi suna.
&u#i pasi
marunti, si curând desc!ise usa un baietel de vreo cinci$sase ani.
) &!, e5clama Gavrilescu, mi$e teama ca am conundat eta%ele. /autam pe doamna 3oitinovici.
&tunci aparu în usa o emeie tânara care$i #âmbi:
) "oamna 3oitinovici locuia la eta%ul >, spuse, dar s$a mutat, a plecat în provincie.
) & plecat de mult2
) 7!, da, de mult. La toamna se împlinesc opt ani. & plecat îndata ce s$a casatorit 7tilia.
Gavrilescu îsi duse mâna la runte si începu sa se rece. &poi cauta privirile emeii si #âmbi cât
putu mai bla%in.
) /red ca aceti o conu#ie, începu el. Eu va vorbesc de 7tilia (andele, din clasa 3>$a de liceu,
nepoata
doamnei 3oitinovici.
) Le$am cunoscut bine pe amândoua, vorbi emeia. /ând ne$am mutat noi aici, 7tilia tocmai se
logodise,
stiti, a ost la început încurcatura aceea cu maiorul. "oamna 3oitinovici nu voia sa$si dea
consimtamântul, si
avea dreptate, era prea mare dierenta de vârsta. 7tilia era un copil, nu împlinise înca +, ani.
"in ericire, l$a
întâlnit pe 8râncu, pe inginerul 8râncu, nu se poate sa nu i au#it dumneavoastra de el.
) >nginerul 8râncu2 repeta Gavrilescu 8râncu2
) "a, inventatorul. &u scris si %urnalele.
) >nventatorul 8râncu, repeta Gavrilescu visator. /urios. &poi întinse mâna, mângâie baiatul pe
cap si,
plecându$se scurt de mi%loc, saluta:
) 3a rog sa ma iertati. /red ca am conundat eta%ele. Tânarul îl astepta umând, re#emat de usa.
) &ti alat ceva2 îl întreba.
) "oamna de sus pretinde ca s$a maritat, dar va asigur ca e vorba de o conu#ie. 7tilia n$are
nici +C ani, e în
clasa 3>$a de liceu. &m stat de vorba cu doamna 3oitinovici, am vorbit o suma de lucruri, nu mi$a
spus nimic.
) E curios.
) E c!iar oarte curios, spuse Gavrilescu prin#ând cura%. "e aceea, va spun, nu cred nimic. 3a
dau cuvântul
meu de onoare. "ar, în sârsit, ce sa mai insist. E o conu#ie la mi%loc. &m sa vin din nou mâine
dimineata.
1i dupa ce saluta, începu sa coboare !otarât scarile.
Gavrilescule, sopti îndata ce a%unse în strada, atentie, ca începi sa te ramolesti. Începi sa$ti
pier#i memoria.
/onun#i adresele. Zari tramvaiul apropiindu$se si grabi pasul. "e$abia când se ase#a la
ereastra desc!isa
începu sa simta o usoara adiere.
) În sârsit! e5clama el adresându$se doamnei din ata lui.
"ar se tre#i ca nu stie cum sa termine ra#a, si #âmbi încurcat.
20
) "a, relua dupa o scurta pau#a. 1pune$am adineaori unui prieten: parca$parca am i ost în
&rabia. /olonelul
La0rence, daca ati au#it de el.
"oamna continua sa priveasca pe ereastra.
) &cum, într$un ceas, doua, reâncepu Gavrilescu, are sa vina si noaptea. Întunericul, vreau sa
spun. 4acoarea
noptii. În sârsit. 7 sa putem respira.
Ta5atorul se oprise în ata lui, asteptând, si Gavrilescu începu sa se caute prin bu#unare.
) "upa mie#ul noptii o sa putem respira, se adresa el ta5atorului. /e #i lunga! adauga putin
nervos, nereusind
sa$si gaseasca portmoneul. /âte peripetii! &!! În sârsit, e5clama el si desc!ise repede
portmoneul.
) &sta nu mai merge, spuse ta5atorul înapoindu$i bancnota. 7 sc!imbati la 'anca.
) "ar ce are2 întreba Gavrilescu, învârtind mirat bancnota între degete.
) 1$a scos din circulatie acum un an. 7 sc!imbati la 'anca.
) /urios! acu Gavrilescu privind bancnota cu mare atentie. &#i$dimineata era buna. 1i la
tiganci le primeste.
&m avut înca trei ca astea, si la tiganci le$a primit pe toate.
"oamna pali usor si, ridicându$se ostentativ, trecu la celalalt capat al tramvaiului.
) *u trebuie sa vorbiti de tiganci în ata unei doamne, îl mustra ta5atorul.
) Toata lumea vorbeste, se apara Gavrilescu. Trec de trei ori pe saptamâna cu tramvaiul asta, si
va dau
cuvântul meu de onoare.
) "a, e adevarat, interveni un pasager. 3orbim toti, dar nu în ata doamnelor. E o c!estie de
buna cuviinta.
9ai ales acum ca au sa$si aca si iluminatii. "a, da, si$a dat si municipalitatea consimtamântul:
au sa aca
iluminatii în gradina. Eu, pot sa spun, sunt un om ara pre%udecati, dar iluminatiile la tiganci le
consider o
provocare.
) /urios, acu Gavrilescu. *$am au#it nimic.
) 1crie în toate %urnalele, interveni un alt pasager. E o rusine! e5clama ridicând glasul. E
nepermis!
/âtiva întoarsera capetele si, sub privirile lor mustratoare, Gavrilescu îsi pleca oc!ii.
) 9ai cautati, poate mai aveti si alti bani, spuse ta5atorul. "aca nu, coborâti la prima statie.
Îmbu%orat, neândra#nind sa$si ridice privirile, Gavrilescu reâncepu sa se caute prin bu#unare.
"in ericire,
portoelul cu maruntis era c!iar deasupra, între batiste. Gavrilescu numara câteva mone#i si i le
întinse.
) 9i$ati dat numai cinci lei, spuse ta5atorul aratându$i în palma.
) "a, pâna la 3ama (ostei.
) *u importa pâna unde este, dar biletul costa #ece lei. (e ce lume traiti dumneavoastra2
adauga ta5atorul cu
un glas sever.
) Traiesc la 'ucuresti, spuse Gavrilescu ridicând cu mândrie privirile, si umblu cu tramvaiul de
trei$patru ori
pe #i, si ac asta de ani de #ile, si întotdeauna am platit cinci lei.
21
&proape tot vagonul asculta acum cu interes conversatia. /âtiva pasageri se apropiara si se
ase#ara pe scaunele
alaturate. Ta5atorul salta de mai multe ori mone#ile în palma, apoi spuse:
) "aca, nu vreti sa$mi dati si restul, coborâti la statia urmatoare.
) Tramvaiul s$a scumpit de vreo trei$patru ani, vorbi cineva.
) "e cinci ani, preci#a ta5atorul.
) 3a dau cuvântul meu de onoare, începu patetic Gavrilescu.
) &tunci coborâti la prima statie, îl întrerupse ta5atorul.
) 9ai bine platiti dierenta, îl satui cineva, ca pâna la 3ama (ostei aveti o bucata buna de
mers.
Gavrilescu cauta în portoel si întinse înca cinci lei.
) 1e petrec lucruri curioase în tara asta, sopti el dupa ce se departa ta5atorul. 1e iau !otarâri
peste noapte, la ;<
de ceasuri. 9ai e5act în sase. 3a dau cuvântul meu de onoare. "ar, în sârsit, ce sa mai insist2 &
ost o #i
teribila. 1i ce e mai grav, e ca nu putem trai ara tramvai. Eu, cel putin, sunt silit sa umblu de
trei$patru ori pe #i
cu tramvaiul. 1i totusi o lectie de pian e o suta de lei. 7 bancnota ca asta. 1i acum, nici bancnota
asta nu mai e
buna. Trebuie sa ma duc s$o sc!imb la 'anca.
) "ati$mi$o mie, spuse un domn în vârsta. 7 sc!imb mâine la birou.
1coase din portmoneu o bancnota si i$o întinse. Gavrilescu o apuca cu mare gri%a si o privi cu
atentie.
) E rumoasa, spuse. 1$au pus de mult în circulatie2 /âtiva pasageri se privira între ei #âmbind.
) "e vreo trei ani, spuse unul.
) E curios ca n$am va#ut$o pâna acum. E drept, sunt cam distrat. &m ire de artist.
&se#a bancnota în portmoneu, apoi îsi lasa privirile pe ereastra.
) 1$a acut noapte, spuse. În sârsit!
1e simti deodata obosit, istovit si, re#emându$si capul în palma, înc!ise oc!ii. 4amase asa pâna
la 3ama (ostei.
Încercase #adarnic sa desc!ida usa cu c!eia, apoi apasase pe butonul soneriei, si dupa ce batuse
de mai multe
ori, cât mai puternic, la erestrele surageriei, se întoarse în ata usii de la intrare si începu sa
bata cu pumnul.
/urând, la ereastra desc!isa a unei case vecine aparu, idin întuneric, un barbat în camasa de
noapte si striga
ragusit:
) /e e scandalul asta, domnule2 /e te$a apucat2
) 1cu#ati, acu Gavrilescu. *u stiu ce s$a întâmplat cu nevasta$mea. *u raspunde. 1i s$a stricat
si c!eia, nu
pot sa intru în casa.
) "ar de ce sa intri2 /ine esti dumneata2
Gavrilescu se îndrepta spre ereastra si saluta:
) "esi suntam vecini, începu el, nu cred ca am avut placerea sa va cunosc. *umele meu e
Gavrilescu si locuiesc
aici cu sotia mea, Elsa.
) &tunci ati gresit adresa. &ici locuieste domnul 1tanescu. 1i nu e acasa, e plecat la bai.
22
) "ati$imi voie, îl întrerupse Gavrilescu. Îmi pare rau ca trebuie sa va contra#ic, dar cred ca
aceti o conu#ie.
&ici, la numarul +-+, locuim noi, Elsa si cu mine, locuim de patru ani.
) "ar încetati, domnilor, odata, ca nu putem dormi! striga, cineva. /e "umne#eu2
) (retinde ca locuieste în casa domnului 1tanescu.
) *u pretind, protesta Gavrilescu. &ici e casa mea, si nu permit nimanui. 1i înainte de toate
vreau sa stiu unde
este Elsa, ce s$a întâmplat cu ea.
) Întrebati la comisariat, vorbi cineva de la eta%. Gavrilescu ridica speriat capul:
) "e ce la comisariat2 /e s$a întâmplat2 striga el emotionat. 1titi ceva2
) *u stiu nimic, dar vreau sa dorm. 1i daca dumneavoastra o sa stati toata noaptea de vorba.
) Îmi dati voie, acu Gavrilescu. 1i mie mi$e somn, sunt, pot spune, oarte obosit. &m avut o #i
teribila.
/alduri ca în &rabia. "ar nu înteleg ce s$a întâmplat cu Elsa. "e ce nu raspunde2 (oate i s$o i
acut rau si o i
lesinat.
1i reîntorcându$se în ata usii de la numarul +-+, începu din nou sa bata cu pumnul, tot mai
puternic.
) *u ti$am spus, domnule, ca nu e acasa2 /a domnul 1tanescu e plecat la bai2
) /!emati politia! se au#i o voce ascutita de emeie. /!emati imediat politia!
Gavrilescu se opri brusc si se re#ema de usa, respirând greu. 1e simti deodata oarte obosit si se
ase#a pe o
treapta, îsi prinse runtea în palme. Gavrilescule, sopti, atentie, ca s$a întâmplat ceva oarte
serios, si nu vor sati
spuna. Tine$te bine, a un eort de memorie.
) 9$me Trandair! e5clama el. Trebuia sa ma gândesc de la început, madame Trandair! striga,
ridicându$se
si îndreptându$se spre casa din ata. 9adameTrandair!
/ineva care ramasese la ereastra spuse cu un glas mai potolit:
) Lasati$o sa doarma, saraca.
) E urgent!
) Lasati$o sa doarma, "umne#eu s$o ierte, c$a murit de mult.
) >mposibi! acu Gavrilescu. &m vorbit cu ea a#i$dimineata.
) 7 conundati poate cu sora$sa, Ecaterina: madame Trandair a murit acum cinci ani.
Gavrilescu ramase o clipa împietrit, apoi baga mâinile în bu#unare si scoase câteva batiste.
) /urios, sopti el târ#iu.
1e întoarse agale, si urcând cele trei trepte de la numarul +-+, îsi lua palaria si si$o puse pe cap.
9ai încerca o
data clanta, apoi coborî si se departa sovaitor. 6mbla încet, ara gânduri, stergându$se în nestire
cu batista.
/irciuma din colt era înca desc!isa si, dupa ce$i dadu târcoale, se !otarî sa intre.
) *u mai servim decât la pa!ar, spuse baiatul. Înc!idem doua.
) La doua2 se mira Gavrilescu. "ar cât e ceasul acum2
) E doua. E c!iar doua trecute.
) E teribil de târ#iu, sopti Gavrilescu, mai mult pentru sine proptindu$se de te%g!ea, i se paru ca
recunoaste
igura cârciumarului, si inima începu sa$i bata.
) *u sunteti dumneavoastra domnul /ostica2 întreba.
23
) Eu sunt, spuse cârciumarul, privindu$l lung. (arca v$as cunoaste, adauga dupa o pau#a.
) (arca, parca, începu Gavrilescu, apoi îsi pierdu irul si tacu, #âmbind încurcat. &m ost pe aici
de mult, relua
el, aveam niste prieteni. 9adame Trandair.
) "a, "umne#eu s$o ierte.
) 9adame Gavrilescu, Elsa.
) &!, ce$a mai ost si cu dânsa, îl întrerupse cârciumarul, nici pâna în #iua de a#i nu se stie ce s$
a întâmplat. La
cautat politia câteva luni si n$a putut sa dea de el, nici viu, nici mort. (arca ar i intrat în pamânt.
'iata
madame Elsa, l$a asteptat ce l$a asteptat, si pe urma a plecat la amilia ei în Germania. 1i$a
vândut lucrurile si a
plecat. *$aveau cine stie ce, erau saraci. 9a batea gândul sa cumpar eu pianul.
) 3a sa #ica a plecat în Germania, spuse Gavrilescu visator. & plecat de mult2
) "e mult, de mult. La câteva luni dupa ce a disparut Gavrilescu. La toamna se împlinesc +;
ani. & scris si în
#iare.
) /urios, sopti Gavrilescu, începând sa$si aca vânt cu palaria. 1i eu daca ti$as spune dumitale,
daca tiias
spune ca a#i$dimineata, si$ti dau cuvântul meu de onoare ca nu e5agere#, a#i$dimineata am stat
cu ea de vorba.
/eva mai mult. La prân# am mâncat împreuna. (ot sa$ti spun si ce$am mâncat.
) 1$o i întors, vorbi cârciumarul privindu$l nedumerit.
) *u, nu s$a întors, n$a plecat de loc. E la mi%loc o conu#ie. &cum sunt cam obosit, dar mâine
dimineata am
sa$i dau eu de rost.
1e înclina usor si iesi.
Înainta agale, cu palaria într$o mâna si batista în cealalta, oprindu$se îndelung pe iecare banca,
sa se
odi!neasca. Era o noapte clara, ara luna, si pe stra#i începea sa se reverse racoarea gradinilor.
Târ#iu îl a%unse
din urma o trasura cu un cal.
) Încotro, boierule2 întreba bir%arul.
) La tiganci, raspunse Gavrilescu.
) &tunci urcati, va duc pe doi poli, spuse bir%arul oprind trasura.
) Îmi pare rau, dar nu prea am bani. 9i$a mai ramas o suta de lei si ceva maruntis. 1i suta îmi
trebuie ca sa pot
intra la tiganci.
) E mai mult, vorbi bir%arul începând sa râda. *u va a%unge o suta de lei.
) Eu atâta am platit a#i dupa$amia#a. *oapte buna, adauga el, pornind din nou.
"ar trasura se tinea dupa el la pas.
) &sta$i regina noptii, spuse bir%arul aspirând adânc. &sta$i din gradina domnului General. "$
aia îmi place sa
trec pe$aici, noaptea. &m musterii, n$am musterii, eu trec pe$aici în iecare noapte. Gro#av ce$mi
plac lorile.
) &i ire de artist, spuse Gavrilescu, #âmbind.
&poi se ase#a pe o banca si$l saluta cu mâna. "ar bir%arul opri brusc trasura si o aduse lânga el,
în dreptul
24
bancii. Îsi scoase tabac!era si începu sa$si rasuceasca o tigara.
) Îmi plac lorile, spuse. /aii si lorile. În tinerete am ost dricar. /e rumusete! 1ase cai,
îmbracati în negru si
înmuiati în aur, si lori, lori, sumedenie de lori! Ei, a trecut tineretea, s$au dus toate. &m
îmbatrânit, am a%uns
bir%ar de noapte, cu un singur cal.
Îsi aprinse tigara si trase un um pe îndelete.
) 3a sa #ica la tiganci, începu el târ#iu.
) "a, e o c!estie personala, se grabi Gavrilescu sa e5plice. &m ost a#i dupa$masa pe$acolo, si a
iesit o suma de
încurcaturi.
) &!, tigancile, acu bir%arul cu tristete. "aca n$ar i tigancile, adauga el, coborând glasul. "aca
n$ar i.
) "a, spuse Gavrilescu, toata lumea vorbeste. În tramvai, vreau sa spun. /ând trece tramvaiul
prin ata
gradinii, toata lumea vorbeste de tiganci.
1e ridica de pe banca si porni din nou la drum, cu trasura tinându$se la pas dupa el.
) 1$o luam pe$aici, spuse bir%arul aratând cu biciul o straduta, ca taiem drumul. 1i pe$aici
trecem pe la biserica.
& înlorit si acolo regina noptii. E drept, nu e ca la. General, dar o sa vedeti, n$o sa va para rau.
) &i ire de artist, spuse Gavrilescu visator.
În dreptul bisericii se oprira amândoi sa respire parumul lorilor.
) (arca ar mai i si altceva decât regina noptii, spuse Gavrilescu. .
) &!, sunt el de el de lori. "aca a ost vreo inmormintare asta#i, au ramas lori multe. 1i
acum, spre
dimineata, toate lorile astea încep din nou sa miroasa. 3eneam des pe aici, cu dricul. Era o
rumusete!
Îsi luiera scurt calul si porni o data cu Gavrilescu.
) &cum nu mai avem mult, spuse. "e ce nu urcati2
) Îmi pare rau, dar n$am bani.
) Îmi dati din maruntis. 6rcati.
Gavrilescu sovai câteva clipe, apoi, cu un eort, urca. "ar îndata ce se urni trasura, îsi lasa capul
pe perna
trasurii si adormi.
) Era rumos, începu bir%arul. Era biserica bogata, si tot lume buna. Tinerete.
Întoarse capul si, va#ându$l ca doarme, începu sa luiere usor, si aalul îsi înviora pasul.
) &m a%uns, striga el, dându$se %os de pe capra. "ar sunt portile înc!ise.
Începu sa$l scuture, si Gavrilescu se destepta tresarind.
) 1unt portile înc!ise, repeta bir%arul. Trebuie sa sunati.
Gavrilescu îsi lua palaria, îsi aran%a cravata si coborâ. &poi Începu sa$si caute portoelul cu
maruntis.
) *u mai cautati, spuse bir%arul. Îmi dati alta data. Eu tot am sa astept aici, adauga. La ora asta,
daca mai pica
vreun musteriu, tot pe aici îl gasesc.
Gavrilescu îl saluta cu palaria, apoi se apropie de poarta, cauta soneria si apasa pe buton. /!iar
în acea clipa
poarta se desc!ise si, intrând în curte, Gavrilescu se îndrepta spre bosc!et. 1e mai #area la
ereastra o lumina
25
plapânda. 'atu sios la usa si, va#ând ca nu$i raspunde nimeni, puse mâna pe clanta si intra.
'aba adormise cu
capul pe masuta.
) 1unt eu, Gavrilescu, spuse, batând$o usor pe umar. 9i$ati acut o groa#a de încurcaturi,
adauga, va#ând$o
ca se desteapta si începe sa caste.
) E târ#iu, spuse baba, recându$se la oc!i. *u mai e nimeni. "ar privindu$l lung, îl recunoscu.
) &!, tot dumneata esti, mu#icantul. 9ai e doar nemtoaica. Ea nu doarme niciodata.
Gavrilescu îsi simti din nou inima batându$i si începu usor sa tremure.
) *emtoaica2 repeta el.
) 7 suta de lei, spuse baba.
Gavrilescu încapu sa$si caute portmoneul, dar mâinile îi tremurau tot mai tare, si când îl gasi,
între batiste,
portmoneul îi aluneca pe covor.
) 3a cer iertare, spuse plecându$ise cu greutate sa$l ridice. 1unt cam obosit. & ost o #i teribila.
'aba lua bancnota, se ridica de pe scaunas si, din prag, îi arata cu bratul casa cea mare:
) 3e#i sa nu te ratacesti, îi spuse. 1a tii drept pe coridor, si sa numeri sapte usi. 1i când oi
a%unge la a saptea, sa
bati de trei ori si sa spui: "Eu sunt, m$a trimis baba".
&poi îsi opri un cascat, batându$si gura cu palma, si înc!ise usa. 4espirând anevoie, Gavrilescu
se îndrepta
încet spre cladirea care stralucea argintie sub stele. 6rca treptele de marmura, desc!ise usa si
ramase o clipa
ne!otarât. În ata lui se întindea un coridor slab luminat, si Gavrilescu simti din nou cum inima
începe sa i se
#bata, parca ar i stat sa se sparga. Începu sa înainte#e, emotionat, numarând cu glas tare usile
pe lânga care
trecea. /urând se tre#i ca numara: treispre#ece, paispre#ece si se opri, de#orientat. Gavrilescule,
sopti, atentie,
ca iar ai acut o încurcatura. *u treispre#ece, nu paispre#ece, ci sapte. &sa a spus baba, sa
numeri sapte usi.
3oi sa se întoarca si sa numere din nou, dar dupa câtiva pasi se simti sleit de puteri si, oprindu$
se în ata primei
usi la îndemâna, batu de trei ori si intra. Era un salon mare si simplu, aproape saracacios
mobilat, iar în dreptul
erestrei, privind spre gradina, se proila umbra unei emei tinere.
) 1cu#ati, începu Gavrilescu cu greutate. &m numarat gresit.
6mbra se de#lipi de la ereastra si se îndrepta spre el, cu pasi moi, si un parum uitat îi reveni
deodata în
amintire.
) ?ildegard! e5clama, lasând sa$i cada palaria din mâna.
) "e când te$astept, spuse ata apropiindu$se. Te$am cautat peste tot.
) &m ost la berarie, sopti Gavrilescu. "aca n$as i ost cu ea la berarie, nu s$ar i întâmplat
nimic. 1au daca as
i avut ceva bani la mine. "ar asa, a platit ea, Elsa, si întelegi, m$am simtit obligat. 1i acum e
târ#iu, nu e asa2 E
oarte târ#iu.
) /e importanta poate sa aiba, spuse ata. ?ai sa mergem.
26
) "ar nu mai am nici casa, nu mai am nimic. & ost o #i teribila. 9$am luat cu vorba cu madame
3oitinovici
si$am uitat servieta cu partituri.
) Întotdeauna ai ost distrat, îl întrerupse. 1a mergem.
) "ar unde2 6nde2 încerca Gavrilescu sa strige. În casa mea s$a mutat cineva, i$am uitat
numele, dar e cineva
pe care nu$l cunosc. 1i nici macar nu e acasa, ca sa$i putem e5plica. E plecat la bai.
) 3ino cu mine, spuse ata apucându$l de mâna si tragându$l usor în coridor.
) "ar n$am nici bani, continua Gavrilescu în soapta. Tocmai acum când s$au sc!imbat banii si s$
a scumpit
tramvaiul.
) &i ramas acelas, spuse ata, începând sa râda. Ti$e rica.
) "intre cunoscuti n$a mai ramas nimeni, continua Gavrilescu, în soapta. Toata lumea e la bai.
9adame
3oitinovici, de care m$as i putut împrumuta, lumea spune ca ar i plecat în provincie.
&!, palaria, e5clama, si voi sa se întoarca.
) Las$o, raspunse ata. *$o sa avem nevoie de ea acum.
) *u se stie, nu se stie, starui Gavrilescu sa$si desprinda mâna din mâna etei. E o palarie oarte
buna, e
aproape noua.
) E adevarat2 se mira ata. Tu înca nu întelegi2 *u întelegi ce ti s$a întâmplat, acum, de curând,
de oarte
curând2 E adevarat ca nu întelegi2
Gavrilescu o privi adânc în oc!i, si ota.
) 1unt cam obosit, spuse, iartama. & ost o #i teribila. "ar acum parca încep sa ma simt mai
bine..
8ata îl trase usor dupa ea. Traversa curtea si iesira ara sa mai desc!ida poarta. 'ir%arul îi
astepta, motaind, si
ata îl trase tot atât de usor dupa ea în trasura.
) "ar îti %ur, începu Gavrilescu, în soapta, îti dau cuvântul meu de onoare ca nu mai am nici un
ban.
) Încotro, domnisoara2 întreba bir%arul. 1i cum va duc2 La pas sau mai repe%or2
) >a$o spre padure, pe drumul ala mai lung, spuse ata. 1i mâna încet. *u ne grabim.
) ?ei, tinerete! acu bir%arul, luierând usor calul.
Îi tinea mâna prinsa în mâinile ei, dar se re#emase cu capul pe perna, cu oc!ii pe cer. Gavrilescu
o privea adânc,
concentrat.
) ?ildegard, începu el târ#iu. 1e întâmpla ceva cu mine, si nu stiu bine ce. "aca nu te$as i au#it
vorbind cu
bir%arul, as crede ca vise#.
8ata întoarse capul spre el si$i #âmbi.
) Toti visam, spuse. &sa începe. /a, într$un vis.
27