POPA PETRONELA CRISTINA

MASTER M.P.P.C
Sisteme de consolidare a constructiilor cu materiale compozite
Aceasta lucrare abordeaza un domeniu de cercetare de interes major, de
mare actualitate in contextul actual, in care se pune un accent tot mai mare pe
protectia mediului inconjurator, economia de resurse materiale si umane prin
dezvoltarea si crearea unor noi tehnologii de fabricate si executie, care sa fie
folosite atat in cadrul noilor constructii inginereti cat si la reabilitarea si
reconsolidarea structurilor existente.
Necesitatea elaborarii unor materiale noi si a unor tehnologii
neconventionale a fost determinata nu numai de motive economice si sociale, dar si
de faptul ca in conditiile dezvoltarii exponentiale a productiei, a aparut o criza
foarte puternica de surse de materii prime si energetice, odata cu cresterea
agresiunii oamenilor fata de mediul inconjurator.
Materialele compozite reprezinta un teritoriu fascinant, fiind primele
materiale a caror dispunere structurala interna a putut fi controlata inca din faza de
proiectarea, atat prin conceperea modului de inlantuire moleculara, cat si prin
directii preferentiale, conferindu-le in acest fel rezistente favorabile, net superioare
celor ale componentelor lor.
Necesitatea lucrarilor de consolidare a constructiilor existente ia o amploare
foarte mare odata cu trecerea anilor, mobilizand resurse umane si materiale
comparabile cu cele folosite la investitiile noi. Aparitia in timp a degradarilor ca
urmare a imbatranirii materialelor, fenomenelor de oboseala, curgerea lenta, dar si
a efectelor unor actiuni extraordinare (actiunea seismului, actiunea focului sau
exploziilor, precum si agresivitatea mediului au condus la numeroase cazuri de
avarii in constructii, pagube materiale si de multe ori chiar si umane.
!onsolidarile elementelor structurii pot pastra aceeasi schema structurala,
sporind sectiunile elementelor prin adaos de beton si armatura, bare metalice sau
materiale compozite sau pot fi executate prin introducerea unor elemente noi ce
descarca partial structura initiala.
Astfel, printre principalele cauze care impun consolidarea constructiilor din
beton armat se pot enumera urmatoarele"
# remedierea unor deteriorari (avarieri ale structurii ca urmare a
executiei defectuase, a greselilor de proiectare$
# exploatarea necorespunzatoare$
# efectele dezastruoase a unor vanturi puternice, inundatii, explozii$
# sporirea capacitatii de rezistenta a constructiei impusa de schimbarea destinatiei
respectivei constructii$
# procesele tehnologice cu agresivitate chimica ridicata (ce se manifesta prin coroziunea
armaturii$
# degradarea terenurilor de fundare$
# upgradare seismica.
%n figura r.& se pot observa efectele dezastruoase ale unor constructii ce nu au fost consolidate si
unde cerintele din proiect nu au fost respectate.
'igura r.& (xemple de structuri avariate
Rezumat
Sisteme de consolidare a constructiilor cu materiale compozite
)atorita progresului obtinut in ceea ce priveste fabricarea materialelor
compozite, precum si multor dezavantaje pe care le prezinta solutiile traditionale de
reabilitare structurala, in prezent utilizarea compozitelor cu matrice polimerica
(!M* este tot mai des intalnita in cadrul lucrarilor de consolidare a structurilor
ingineresti.
*rin definitie, conceptul de +compozit, este atribuit unui sistem complex,
alcatuit din mai multe materiale de natura diferita. %n aceasta categorie intra o clasa
foarte vast a de produsi. Acest lucru este determinat de faptul ca posibilitatile de
modificare a constituentilor de baza, a tehnicilor de +asamblare, si de fabricare, a
nivelului de performanta si a costului sunt practic infinite.
- definitie de uz general ar fi ca un material compozit este alcatuit din mai
multe componente cu proprietati fizice i chimice diferite, materialul astfel obtinut
avand proprietati superioare i .mbunatatite fata de cele ale materialelor
individuale din componenta sa.
- clasificare foarte importanta a materialelor compozite se face in functie de
modul de orientare al fibrelor, materialele compozite fiind grupate in trei categorii"
a. materiale compozite durificate cu fibre$
b. materiale compozite durificate cu particule (disperse$
c. materiale compozite obtinute prin laminare (stratificate.
'ig r./ Materiale compozite armate cu fibre
%n figura r./ sunt prezentate diferite moduri de orientare a acestor fibre in
interiorul matricei. 0e obtin astfel materiale compozite cu caracteristici foarte bune
de rezistenta, rigiditate si raport ,,rezistenta - densitate,.
Solu tii de consolidare folosind materiale composite
0e prezinta si exemplifica solutiile de consolidare folosind materialele
compozite a principalelor elemente din beton armat si din lemn (grinzi din beton
armat si lemn, stalpi din beton armat, zidarii, plansee, etc.. 0unt prezentate o serie de
aspecte legate de tipurile de materiale compozite cu matrice polimerica armate cu fibre folosite la
consolidarea si reabilitarea structurilor ingineresti.
.ehnicile de placare prin lipire au fost folosite in consolidarea structurilor ingineresti inca din anii
&123. *rintre sistemele traditionale de consolidare locala pentru stalpi se pot enumera"
# camasuieli din beton armat, figura r.&4 a,
# carcase din tabla, la care se injecteaza cu mortar pe baza de ciment interspatiului
dintre element si carcasa, figura r.&4 b,
# carcase din profile metalice figura r.&4 c,
# fret ari cu platbande figura r. &4 d,
# fret ari cu cabluri figura r. &4 e,
# tole din tabla lipite cu rasini epoxi figura r.&4 f.
Rezumat
a. materiale compozite armate cu fibre
Material compozit 5 fibre 6
matri7a
Sisteme de consolidare a constructiilor cu materiale compozite
'igura r.&4 *rocedee utilizate la consolidarea stalpilor din beton armat"
a.camasuiala din beton armat,
b.carcase din tabla i injectari cu mortar,
c. carcase din profile metalice,
d.fretari cu platbande,
e. fretari cu cabluri,
f. tole din tabla lipite cu raini epoxi.
Materiale care pot fi folosite pentru consolidarea stalpilor din beton armat
prin lipire exterioara sunt"
- placi; _ - tesaturi
8eton - camasuieli$
iar ca materiale compozite"
9 *olimeri armati cu fibra de carbon (!*A'!
9 *olimeri armati cu fibra de sticla (!*A'0 tesaturi.
placi$
carcae;
!ompozitele polimerice armate cu fibre sunt folosite pe o scara din ce in ce mai larga, la
reabilitarea structurilor sau elementelor structurale, mai ales in conditiile cand solutiile traditionale de
consolidare se dovedesc deficitare sub diferite aspecte.
*rincipalele argumente in folosirea materialelor compozite polimerice
armate cu fibre (!*A' la consolidarea stalpilor din beton armat sunt"
# produsul compozit se poate alcatui si optimiza in functie de incarcarile
specifice cazului concret$
# posibilitatea suplimentarii necesarului de armatura transversala si longitudinala utilizand
!*A' sub diferite forme (tesaturi, membrane, benzi, bare$
# se reduce incarcarea permanenta din structura prin cresterea rezistentei si ductilitatii
elementelor structurii$
# !*A' cresc rigiditatea si rezistenta stalpilor din beton armat$
#din punct de vedere seismic este recomandata folosirea !*A' la
repararea si consolidarea stalpilor din beton armat$
# folosirea !*A' la consolidarea stalpilor din beton armat mentine sectiunea
aparenta egala cu cea initiala$
9 proiectarea consolidarii stalpilor din beton armat folosind !*A' este
relativ simpla$
9 reducerea costurilor privind intretinerea structurilor, ca motive
principale fiind imunitatea acestor materiale compozite la atacul
agentilor corozivi si saruri$
9 transportul materialelor, nu implica costuri mari$
9 in cazul confinarii pasive a stalpilor din beton armat, costul manoperei
nu este ridicat$
9 pentru o instalare eficienta se poate recurge si la varianta automata de
consolidare a elementelor$
Rezumat
9 -tel
Sisteme de consolidare a constructiilor cu materiale compozite
9 executia lucrarilor de consolidare cu !*A' se realizeaza in timp scurt$
9 rezistenta la coroziune$
9 densitate redusa$
9 modul de elasticitate ridicat$
9 caracteristici mecanice dirijate in raport cu cerintele de rezistenta i
rigiditate$
9 deformabilitate acceptabila$
9 posibilitatea fabricarii unor produse adecvate solutiilor de consolidare,
abilitatea benzilor de a fi pretensionate$
9 aplicarea solutiilor de consolidare in spatii limitate, eliminarea structurilor
provizorii pentru sprijiniri temporare$
9 reducerea semnificativa a costului manoperei i micsorarea pana la anulare a
intreruperilor in functionarea constructiei$
9 risc redus la inghet$
9 rezistenta la foc (benzile din !*A' sunt slab conducatoare de caldura
in comparatie cu benzile metalice.
0olutiile de consolidare bazate pe materiale compozite polimerice armate cu fibre (!*A' se pot
realiza folosind combinatii variate de fibre i matrice polimerice. !ele mai utilizate constituente ale
!*A' pentru consolidarea structurilor din beton armat sunt rainile epoxidice, poliesterice i vinilesterice
ca matrice, respectiv fibrele din carbon, sticla sau aramidice pentru armaturi.
:asinile polimerice utilizate la sistemele de consolidare bazate pe materiale
compozite se pot regasi in urmatoarele componente (figura r.&2"
i. grund, utilizat la amorsarea suprafetei betonului pentru imbunatatirea
aderentei cu rasinile utilizate la impregnarea armaturii sau a stratului adeziv.
0e aplica folosind procedeele de pulverizare, roluire, pensulare$
ii. chit, folosit ocazional pentru umplerea eventualelor goluri la suprafata
betonului si netezirea suprafetei la care se ataseaza platbanda compozita$
iii. matrice, pentru impregnarea fibrelor, avand rolul de a mentine armaturile in
pozitia impusa de tipul compozitului i de a se asigura mediul de transmitere
a tensiunilor prin produsul compozit$
iv. adezivi, utilizati pentru asigurarea conlucrarii dintre platbanda compozita si
beton - stratul adeziv permite transferul tensiunilor intre elementul de beton
armat si produsul compozit folosit la consolidare$
v. acoperire protectoare, ce asigura protectia exterioara a armaturii produsului
compozit fata de agentii agresivi din mediul inconjurator$
vi. fibrele ca materiale de armare, realizate din sticla, carbon sau aramide se utilizeaza sub forma
unor filamente continue sau sub forma de tesaturi.
'igura r.&2 !omponentele solutiei de consolidare cu platbanda
din !*A' a. acoperire protectoare$ b. strat de rasina$ c. platbanda
compozita$ d . strat de rasina$ e. chit$ f. grund$ g.beton.
P rincipalele avantaje si deavantaje in folosirea compoitelor polimerice armate cu fi!ra la
rea!ilitarea "i consolidarea structurilor in#ineresti
Rezumat
Sisteme de consolidare a constructiilor cu materiale compozite
- comparatie directa intre solutiile de consolidare in care se folosesc platbande din
compozite cu matrice polimerica (CMP) si platbande din otel conduce la urmatoarele observatii"
A. !onsolidarea cu platbande" A.&
Avantaje:
# platbandele din !M* sunt mai putin vulnerabile la actiunea agresiva a
agentilor chimici, de aceea costul intretinerii dupa instalare este mult mai
redus$
# platbandele compozite se pot proiecta si realiza cu proprietati prestabilite pe
baza alegerii elementelor sistemului multifazic, fractiunilor volumetrice de
fibra si matrice, orient arii fibrelor si procedeului de fabricatie$
# !M* sunt izolatoare electrice, nemagnetice si neconductive termic$
# platbandele si membranele din !M* au greutate proprie redusa si sunt usor
de transportat, manipulat si instalat, adaugand valori mici la greutatea
proprie$
# elementele de consolidare din !M* se pot produce cu lungimi mari, fiind
posibila livrarea si in rulouri$
# reabilitarea structurala nu necesita decat rareori si pe durate minime
intreruperea functionarii structurii aflate in procesul de consolidare$
# costul total al aplicarii la platbandele din otel si la cele compozite este
aproape acelasi, dar daca se considera intreruperile in functionare si costurile
de intretinere, economiile in cazul folosirii platbandelor compozite ajung
pana la 18-20 %;
# platbandele compozite sunt recomandate in mod special in cazul clorinarii betonului$
# in toate situatiile in care exista agenti corozivi si lungimile necesare ale
platbandelor depasesc 8m solutiile cu platbandele din compozite polimerice armate cu
fibre sunt mai economice.
A./ ezavantaje:
# consolidarea cu platbande din !M* este sensibila la schimbari bruste ale
sectiunii elementelor consolidate - denivelarile pot conduce la initierea unor
forme de cedare cauzate de tensiunile locale de %ntindere normala pe
platbande$
# materialele se comporta liniar elastic pana la rupere dar exista pericolul unor
cedari fragile$
# fibrele, mai ales cele din carbon, sunt de ;-< ori mai scumpe decat otelul, dar
manopera este mult mai ieftina - diferenta dintre costuri se reduce pe masura
ce creste volumul de activitate si apar ofertanti noi$
# platbandele compozite sunt mai vulnerabile la deteriorari cauzate de corpuri
dure, dar deteriorarile sunt localizate si se pot repara usor.
8. !onsolidarea cu tesaturi"
8.& Avantajele:
# proprietati mecanice excelente$
# se pot folosi
tesaturi armate unidirectional, bidirectional sau multidirectional$
# eventualele distrugeri mecanice locale sunt usor de reparat.
8./ ezavantaje:
# nu sunt compatibile cu o serie de rasini.
!. !onsolidarea cu bare compozite"
!.& Avantajele:
# sunt mai rezistente ca otelul$
# nu sunt conductive$
# reprezinta &=; din greutatea otelului$
# sunt testate experimental intr-o serie de centre universitare$
# sunt disponibile in diverse forme si dimensiuni$
# pot fi produse si la cererea clientului (in diverse forme si dimensiuni$
# exista norme dupa care se pot proiecta si executa constructii ingineresti din beton cu armaturi din
!*A'.
Rezumat
Sisteme de consolidare a constructiilor cu materiale compozite
!./ ezavantaje:
# cost ridicat in comparatie cu barele de otel$
# manipularea armaturilor trebuie facuta cu grija pentru a nu se distruge mecanic armatura$
# carligele (sau portiunile curbe ale carligelor de la capetele barelor nu se pot realiza in situ.
Consolidarea elementelor i ncovoiate din !eton armat folosind CPA$
%compoite polimerice armate cu fi!re&
Astfel consolidarea grinzilor si placilor din beton armat se bazeaza pe o
solutie relativ simpla din punct de vedere conceptual, dar eficienta acesteia este
determinata de capacitatea zonei compozit - beton de a prelua si transmite starile
de tensiuni dintre componente.
(ficacitatea sistemului este influentata de modul in care se realizeaza
produsul compozit folosit la consolidare si se aplica pe suprafata betonului.
Aceasta relatie depinde de"
ii. lipirea unor platbande din materiale compozite polimerice armate cu
fibre (obtinute prin pultrudere, prin contact sau prin vacuumare si
aplicarea acestora pe suprafata de beton, utilizand un adeziv cu
proprietati fizico > mecanice adecvate$
ii. aplicarea unor membrane composite realizate la locul de punere in opera,
folosind tehnologia uzuala de formare a stratificatelor compozite prin
procedeul ,,de contact, - dupa dispunerea unui strat de raina se aplica
succesiv straturile de armatura sub forma unor benzi din tesatura care se
preseaza cu rulouri, obtinand astfel simultan elementul compozit i
aderenta cu suprafata de beton$
iii. dispunerea armaturii si a rasinii intr-un mediu vacuumat, consta din
plasarea armaturii alcatuite din tesatura peste zona ce trebuie consolidata
si infuzia rasinii sub vacuum - procesul se desfasoara intr-un mediu
inchis, infuzia de rasina umecteaza stratul de armatura si umple fisurile
din beton.
*roprietatile cele mai uniforme se obtin prin utilizarea platbandelor si
membranelor compozite prefabricate lipite de beton printr-un adeziv puternic,
avand caracteristici fizico - mecanice compatibile atat cu stratul de beton cat si cu
produsul compozit. *rocedeul prin contact este cel mai convenabil aplicarii ,,in
situ,, atat ca flexibilitate a procesului cat si ca pret de cost. .otusi proprietatile
sistemului rezultat au o mare imprastriere, consumul de rasina este relativ ridicat,
iar membrana compozita rezultata dupa intarire are proprietati mecanice mai
reduse. %nfuzia de rasina in mediu vacuumat conduce la un element compact cu
proprietati superioare la care rezulta o dispunere corecta a stratului de armare. %n
cazurile (ii si (iii rasina polimerica indeplineste si rolul de strat adeziv, format
simultan cu produsul compozit. )esi, in acest caz exista mai putine interfete la care se poate
initia cedarea, se elimina stratul tenace de adeziv, favorabil comportarii de ansamblu a sistemului hibrid.
?a consolidarea elementelor incovoiate din beton armat cu ajutorul materialelor compozite
polimerice armate cu fibre (!*A' trebuie respectat conceptul general al armarii exterioare astfel incat
modul de lucru al elementelor incovoiate sa nu se inrautateasca. .oate cerintele de performanta impuse
structurilor initiale trebuie mentinute si la cele consolidate. *rin solutiile propuse trebuie evitate devierile
majore de la distributiile tensiunilor pe sectiunea transversala a elementelor in cele doua stari (consolidat
si neconsolidat. 0electarea produsului compozit pentru armarea exterioara si a adezivului trebuie sa
asigure modul de lucru unitar al elementului consolidat.
*roiectarea si realizarea consolidarii elementelor din beton armat solicitate la
incovoiere cuprinde urmatoarele faze initiale "
a Alegerea unui compozit cu modulul de elasticitate suficient de mare
(preferabil compozite realizate din fibre de carbon si matrice epoxidice
pentru a folosi platbande subtiri cu proprietati stabile in timp.
b 0tabilirea sectiunii transversale a platbandelor compozite pentru obtinerea
unei cresteri a capacitatii portante astfel incat sa se realizeze un mecanism de cedare
convenabil. %n literatura de specialitate sunt prezentate urmatoarele moduri specifice de cedare"
b&. curgerea armaturii din otel urmata de strivirea betonului in zona comprimata$
b/. curgerea armaturii insotita de ruperea la intindere a platbandei
compozite si apoi strivirea betonului din zona comprimata$
Rezumat
Sisteme de consolidare a constructiilor cu materiale compozite
b@. desprinderea platbandei in zona fisurilor marginale$
b;. cedarea la forfecare a betonului in zonele de capat ale platbandelor$
b<. desprinderea platbandei in regiunea fisurata cu momente incovoietoare
mari$
b4. desprinderea platbandei datorita denivelarilor betonului$
b2. cedarea aderentei ,,platbanda - adeziv,$
bA. cedarea legaturii ,,platbanda - adeziv, sau ,,adeziv - beton,$
b1. forfecarea interlamelara a platbandei compozite stratificate. 0e
considera convenabile mecanismele bl si intr-o oarecare masura b/.
c Bradul de consolidare (raportul dintre momentul capabil al elementului
consolidat si cel dinaintea consolidarii se recomanda sa nu depaseasca
valoarea /.3. Astfel, in cazul extrem in care platbanda de !*A' devine
neoperationala se mentine un coeficient de siguranta sub incarcari de
exploatare de ordinul a &.&< 6 &./3.
d Cerificarea posibilitatii de cedare prematura prin mecanisme de desprindere
a platbandelor compozite.
e *revederea unor mijloace de ancorare, in special la capetele platbandelor compozite,
daca se anticipeaza desprinderi premature.
f (xecutia corecta a tuturor operatiilor, sub un control riguros.
%n ultimii ani s-a incercat cu bune rezultate folosirea compozitelor armate cu fibre la
consolidarea zidariilor in care utilizarea solutiilor conventionale are unele dezavantaje, astfel sunt
prezentate principalele solutii de consolidare a structurilor din zidarie folosindu-se materiale compozite.
)e exemplu consolidarea structurilor din zidarie prin camasuire cu beton armat este destul de eficienta,
intrucat mareste capacitatea portanta, rigiditatea si ductilitatea, dar aceasta solutie este insotita de unele
dezavantaje "
# camasuielile grele sporesc mult greutatea proprie adaugand incarcari permanente destul de
mari, uneori imposibil de transmis la terenul de fundare mai ales cand la parter sunt bolti sau
arce$
# incarcarile suplimentare din greutatea proprie modifica raspunsul dinamic al structurii fiind
posibila suplimentarea incarcarii seismice$
# grosimile camasuielilor pot altera aspectul estetic si reduc spatiul util din
cladiri$
# solutia este mare consumatoare de manopera si pe durata realizarii
lucrarilor este obstructionata utilizarea normala a cladirii.
Aceste dezavantaje au stimulat cautarea unor solutii de consolidare bazate pe
folosirea materialelor compozite armate cu fibre. - prima varianta de consolidare
folosind materiale compozite polimerice armate cu fibre (!*A' in care o tesatura
din fibre (din sticla, carbon sau aramidice este preimpregnata cu o rasina
polimerica si lipita pe suprafata zidariei cu un strat adeziv.
0tudii experimentale ulterioare au evidentiat faptul ca la consolidarea
zidariilor este mai eficienta utilizarea fasiilor compozite inguste, figura r.&A a,
orientate aproximativ dupa directiile tensiunilor normale decat acoperirea intregului
perete cu membrane compozite continue.
)e asemenea, din programele de cercetare - dezvoltare organizate in acest domeniu s-au formulat si
alte concluzii"
# in cazul in care solicitarea predominanta este incovoierea normala pe planul peretelui, este
recomandata folosirea fasiilor compozite orizontale pentru cresterea momentului capabil$
# daca zidul de caramida este incovoiat in planul sau este necesara distribuirea
armaturilor exterioare compozite in zonele solicitate preponderent la intindere.
Rezumat
Sisteme de consolidare a constructiilor cu materiale compozite
'igura r.&A !onsolidarea zidurilor din caramida cu fasii din !*A' a. si b. fasii
lipite pentru cresterea capacitatii portante la incovoiere si forfecare, c. fasii (tendoane
nelipite dispuse pe contur pentru confinarea zidariei
(ficienta corespunzatoare a consolidarii cu fasii compozite se obtine doar
daca este asigurata ancorarea corespunzatoare a armaturii compozite la capete, prin
lungimi de ancorare suficiente sau prin sisteme de strangere (fixare.
)aca nu se asigura aceste conditii pot aparea desprinderi ale fasiilor
compozite si moduri de cedare similare celor de la elementele din beton armat.
.irantii realizati din compozite polimerice armate cu fibre se folosesc mai ales la
consolidarea monumentelor istorice realizate din zidarie. 'olosirea tendoanelor
compozite respecta doua conditii principale"
# interventiile structurale sunt putin vizibile si nu altereaza
,personalitatea, constructiei$
# solutiile propuse sunt ,reversibile, si pot fi demontate daca
performantele pe termen lung nu sunt satisfacatoare.
0tructurile din zidarie pot fi consolidate folosind tiranti dispusi perimetral,
figura r.&A c. .irantii sub forma unor bare rotunde sau fasii plate din compozite
polimerice se aplica perimetral prin exteriorul zidurilor si apoi se pretensioneaza
pentru realizarea confinarii orizontale.
!ompozitele folosite ca tiranti sunt cu armare unidirectionala avand
rezistente longitudinale foarte bune dar mult mai mici in directie transversala. )e
asemenea, compozitele cu armare unidirectionala care folosesc matrice polimerice
termorigide sunt fragile si sensibile la operatiile de filetare sau aschiere si de aceea
trebuiesc realizate sisteme speciale de innadire in camp sau de fixare la capete.
%ntrucat tirantii din materiale compozite polimerice armate cu fibre (!*A'
nu pot fi indoiti dupa raze mici de curbura este imposibila trecerea acestor
elemente dupa colturi si se impune ancorarea separata a tendoanelor. 0istemul de
fixare si ancorare la coltul unui zid este realizat dintr-un coltar din otel si o pereche
de reazeme care permit ancorarea fasiei compozite. .endonul compozit se lipeste
pe o pereche de eclise metalice.
.ransferul fortelor de pretensionare din tiranti la structura se realizeaza prin
contactul dintre coltarul metalic si zidarie. !ele doua tendoane compozite ancorate
la acelasi colt se pretensioneaza progresiv prin strangerea alternativa a piulitelor
din capatul pieselor, astfel incat sa se echilibreze momentele incovoietoare.
%nnadire tendoanelor compozite, dispuse perimetral, se face prin intermediul unor eclise metalice si un
manson strangere.
'olosirea materiale compozite polimerice armate cu fibre (!*A' la consolidarea structurilor din
zidarie, desi in stadiu initial, ofera rezolvari corespunzatoare in cazurile in care solutiile traditionale
prezinta unele dezavantaje inacceptabile datorita necesitatii dezvoltarii unor solutii speciale de prindere si
fixare astfel incat sa fie utilizat in intregime potentialul structural al !*A'.
S olutii de consolidare a elementelor din lemn' in special solutii pentru #rini si stalpi.
Rezumat
Sisteme de consolidare a constructiilor cu materiale compozite
!onceptul consolidarii grinzilor si stalpilor din lemn folosind materiale
compozite polimerice armate cu fibre (!*A' este relativ nou. - serie de metode
folosite la consolidarea grinzilor din lemn sunt asemanatoare cu metodele de
consolidare aplicate grinzilor din beton armat. *rin urmare, se extinde ideea de
consolidare a grinzilor din lemn cu materiale compozite polimerice armate cu fibre
(!*A' in vederea sporirii capacitatii la forfecare si incovoiere. )e asemenea
stalpii din lemn cu sectiune circulara si rectangulara vor fi confinati in vederea
cresterii capacitatii portante.
Aceste tehnici de consolidare folosind materiale compozite polimerice
armate cu fibre (!*A' se pot aplica la constructiile de importanta istorica (castele,
manastiri, muzee, poduri din lemn, grinzile cu zabrele din lemn, arce din lemn,
etc.
!onsolidarea stalpilor din lemn folosind materiale compozite polimerice
armate cu fibre presupune mai intai un studiu economic pentru a analiza daca este
rentabil ca stalpii din lemn sa fie confinati cu !*A' sau este mai economica
inlocuirea acestora cu stalpi noi, din lemn. %n cazul sectiunilor rectangulare
inlaturarea portiunii afectate (de putrezire, insecte, etc. se realizeaza folosind un
fierastrau electric, portiunea decupata avand o forma regulata pentru a usura
inlocuirea cu alta bucata de lemn ,sanatoasa, (este recomandata inlocuirea
portiunii afectate cu aceeasi esenta de lemn sau o esenta mai tare. !onfinarea se
poate realiza folosind tesaturi din fibre de sticla sau fibre de carbon preimpregnate
cu rasini epoxidice sau fasii din materiale compozite polimerice armate cu fibre de
carbon.
Confinarea stalpilor din !eton armat cu materiale si
produse composite
0e detaliaza confinarea stalpilor din beton armat cu materiale si produse compozite. 0unt
prezentate efectele confinarii la elementele comprimate, modelele *opovics, Mander, 0poelstra-Monti si
.riantafillou de analiza a betonului confinat cu !*A' si de calculare a deformatiilor, dar si definirea
relatiilor dintre tensiuni si deformatii specifice.
(fectul de strangere laterala a betonului comprimat, exercitat de armatura transversala la valori
ridicate ale eforturilor unitare, cand procesul de microfisurare a structurii interioare a betonului este
amorsat, manifestandu-se prin tendinta de ,,dilatare, transversala, este denumit in mod curent efect de
confinare!
-biectivele principale ale confinarii sunt"
(a sa sporeasca rezistenta betonului si posibilitatea deformarii,
(b sa furnizeze suportul lateral pentru armatura longitudinala,
(c sa impiedice exfolierea suprafetei betonului.
%mpiedicarea intr-o masura mai mica sau mai mare a deformatiilor
transversale prin mobilizarea unei armaturi transversala dispusa judicios poate
imbunatati sensibil comportarea betonului confinat si sub aspectul rezistentei, dar
mai ales sub aspectul deformabilitatii. Astfel printr-o confinare eficienta,
deformatia specifica ultima a betonului comprimat poate spori de cateva ori in raport
cu valoarea corespunzatoare compresiunii monoaxiale.
(xplicatia efectului de confinare evidentiaza si parametrii care-l influenteaza"
# procentul de armare transversala$
# limita de curgere a armaturii$
# raportul dintre distanta intre etrieri si dimensiunile miezului de beton,
adoptarea unei distante mai reduse ducand la confinarea mai eficienta$
# raportul dintre diametrul etrierului si distanta intre punctele sale de
prindere, respectiv rigiditatea sa la incovoiere. Acest parametru are
importanta, evident, numai pentru etrierii ortogonali, nu si pentru freta
circulara. *entru a spori rigiditatea la incovoiere a etrierului, atunci
cand se folosesc si agrafe intermediare este recomandabil ca acestea sa
lege etrierii si nu armaturile longitudinale$
# procentul si diametrul armaturii longitudinale, pentru ca si acest otel
confineaza betonul. *entru acesta fiecare bara longitudinala trebuie
Rezumat
Sisteme de consolidare a constructiilor cu materiale compozite
fixata, prin dispunerea strict in coltul unui etrier, in contact intim cu
acesta.
'olosirea materialelor compozite cu matrice polimerice armate cu fibre
(!*A' in procesul de consolidare a structurilor din beton armat conduce la
eliminarea unor neajunsuri ale materialelor clasice, datorita faptului ca materialele
compozite sunt imune la atacul agresiv al agentilor chimici, socuri mecanice,
actiuni ale focului sau variatiilor mici de temperatura.
Materialele compozite cu matrice polimerice armate cu fibre (!*A' au
rezistente mecanice si constante elastice cu valori foarte ridicate in directia
fibrelor, proprietati mecanice dirijate in raport cu directiile de solicitare, precum si
posibilitatea realizarii unor infasurari sau camasuieli compozite folosind personal
cu o calificare medie.
:olul !*A' este de a creste capacitatea portanta a elementului, de a spori
ductilitatea si de a reduce sau stopa viteza mecanismelor de deteriorare posibile in
exploatarea structurii. .esatura se considera aplicata doar in directie orizontala,
ceea ce asigura o confinare a betonului dar care nu actioneaza ca si o armatura
suplimentara. (fectul aplicarii fibrelor polimerice reprezinta o crestere a rezistentei
la compresiune si a ductilitatii stalpilor, dar doar o crestere usoara a rezistentei la
incovoiere. 0tarea de compresiune triaxiala a betonului confinat, conduce la o
crestere semnificativa a rezistentei acestuia, de circa &,4 pana la ;,3 ori mai mare
decat rezistenta la compresiune monoaxiala.
*entru a spori ductilitatea stalpilor din beton armat, s-a considerat confinarea
lor cu polimeri armati cu fibre de carbon. .esatura s-a aplicat in straturi orizontale,
efectul ei fiind de confinare a betonului.
- cerinta de ductilitate specifica stalpilor este innadirea corecta a armaturilor. !onditiile
tehnologice impun ca armaturile longitudinale din stalpi sa fie innadite la partea inferioara a stalpilor. %nsa
acestea sunt zonele critice, in care se pot produce deformatii inelastice in urma unui cutremur. 0trivirea
betonului in zona articulatiei plastice conduce la o degradare accentuata a conditiilor de aderenta si nu
mai asigura continuitatea transmiterii eforturilor din armaturi in zona innadirii. )e aceea, trebuie evitate
innadirile armaturilor din stalpi in zonele plastice potentiale, in special a innadirilor prin suprapunere.
Rezumat