Pornirea motoarelor asincrone trifazate cu rotor in scurtcircuit

Principalele metode de pornire ale motorului asincron trifazat cu rotorul in scurtcircuit sunt:
• pornirea prin cuplarea directa la retea;
• pornirea cu rezistente in circuitul statoric;
• pornirea cu reactante in circuitul statoric;
• pornirea cu autotransformator;
• pornirea stea – triunghi;
• pornirea prin conectarea partiala a infasurarilor statorice.
In fig. nr. 5. sunt date reprezentarile unifilare ale circuitului de forta pentru cele sase meotde de pornire diferite.
In afara de prima metoda, toate celelalte au la baza reducerea tensiunii de alimentare. Aceasta reducere are drept
scop micsorarea curentului de pornire si a cuplului de pornire. In unele situatii reducerea cuplului de pornire este
impusa de faptul ca, aplicarea dintr-o data a unui cuplu mare prin conectarea directa la retea ar putea cauza deteriorarea
lagarelor, cuplajelor sau a altor elemente ale ansamblului. e asemenea, poate fi deteriorat materialul care este prelucrat
sau transportat prin intermediul masinii de lucru actionate de motorul respecti!.
"ig. nr. 5. #eprezentarea unifilara a
schemelor de pornire pentru motoarele
asincrone trifazate cu rotor in scurtcircuit
1. Pornirea directa de la retea
$onectarea directa la retea este metoda de
pornire cea mai simpla. %a se realizeaza prin
cuplarea infasurarilor statorului direct la
retea. &otorul porneste si atinge !iteza
nominala. In acest caz intensitatea curentului
in momentul pornirii este de '- ( ori mai
mare decat intensitatea nominala, in timp ce
cuplul motor este de ),5 – *,5 ori mai mare decat cuplul nominal.
esi aceasta metoda are o serie de a!antaje , cum ari fi simplitatea si costul redus, totusi utilizarea ei este
limitata la urmatoarele cazuri:
• motorul are putere mica iar reteaua de alimentare este puternica astfel incat curentul absorbit la pornire nu
afecteaza alti consu matori alimentati de aceeasi retea;
• sistemul de actionare din care face parte motorul are un reductor sau un alt tip de dispoziti! care este capabil sa
atenueeze socul mecanic produs de cuplul mare de pornire;
• motorul trebuie sa poata dez!olta un cuplu mare de pornire.
&etoda de pornire prin cuplare directa la retea nu este recomandata in urmatoarele cazuri:
• curentul absorbit din retea ar putea duce la o cadere mare a tensiunii din retea;
• masina de lucru antrenata de motor nu poate suporta !ariatia mare a cuplului;
• in momentul pornirii nu sunt asigurate siguranta si confortul celor care utilizeaza echipamentul din care face
parte motorul;
In fig. nr. +a. este data schema de pornire manuala prin cuplare directa la retea iar in fig. nr. +b este prezentata
schema de pornire folosind aceeasi metoda dar utilizand cantactoare.
"ig. nr. +. Pornirea prin cuplare directa la retea
1. 1. Schema de comanda cu microcontroller
"ig. nr. '. ,chema de
comanda cu microcontroller
,chema de comanda cu
microcontroller contine arhitectura
tipica din care s-au e!identiat:
microcontrolerul, porturile de
comunicare PI-, P%- si circuitelea
au.iliare, in care aici sunt incluse
toate celelalte elemente specifice.
Pentru a trece de la schema de
comanda clasica la schema de
comanda cu microcontroller se
parcurg urmatoarele sec!ente:
• se identifica elementele de intrare: pentru comanda : ,*, ,/, ,0 ; pentru
protectii, interblocare, etc.:1*, 1/;
• se identifica elementele de e.ecutie: bobinele 1* si 1/;
• se ataseaza fiecare grupa de elemente portului corespunzator;
• se intocmeste schema logica prin care se descrie algoritmul de functionare al
schemei;
• se elaboreaza programul de comanda in limbaj de asamblare sau alt limbaj de
ni!el superior;
• se testeaza programul elaborate prin simulare numerica, pe modele si2sau pe
schema reala;
• se transfera programul elaborate in memoria echipamentului de comanda.
3
"ig. nr. (. ,chema logica pentru comanda automata a pornirii directe re!ersibile
2. Pornirea cu rezistente in circuitul electric
Aceasta metoda consta in legarea in serie cu infasurarile statorului a unor
rezistoare. $a urmare, cresterea de tensiune pe aceste rezistoare !a face ca tensiunea
aplicata infasurarilor motorului sa fie mai mica decat in cazul cuplarii directe la retea.
4data cu reducerea curentului prin infasurarile motorului, rezulta si o micsorare a
cuplului de pornire, ceea ce determina un timp de pornire mai lung. Pe masura ce
motorul accelereaza, scade curentul prin rezistoarele de pornire si creste tensiunea
aplicata infasurarilor motorului. ,e obtine astfel o acceleratie lina cu cresterea treptata a tensiunii aplicate motorului si a
cuplului motor.
Pentru a realize o pornire si mai lina se pot utilize mai multe trepte de rezistoare care se scurtcircuiteaza treptat.
Aceasta metoda este utilizata in urmatoarele cazuri:
• reteaua de alimentare este slaba si nu permite pornirea motorului prin cuplare directa la retea;
• pornirea prin cuplarea directa la retea poate duce la caderi mari de tensiune sau cand motorul este departe de
reteaua de alimentare.
A!antaje: acceleratie lina; constructie simpla; cost initial redus; intretinere ieftina; reprezinta o metoda de
pornire fara intreruperea circuitului; asigura un factor de putere marit fata de celelalte metode de pornire.
eza!antaje: consum de energie suplimentar care se disipa pe rezistoarele de pornire.
In fig. nr. 5. este prezentata o schema de pornire a unui motor asincron trifazat cu rotor in scurtcircuit cu ajutorul
unor rezistoare in circuitul statoric. ,unt utilizate doua trepte de rezistoare #* si #/ care sunt scurtcircuitate treptat.
Pentru pornirea motorului se apasa butonul ,/ ceea ce conduce la alimentarea bobinei contactorului 1*. Acesta
isi inchide contactele principale normal deschise 1* prin care se alimenteaza motorul. atorita caderii de tensiune pe
rezistentele #* si #/, motorul !a fi alimentat cu tensiune redusa. $ontactorul 1* este pre!azut si cu doua contacte
au.iliare temporizate prin care se alimenteaza bobinele contactoarelor 1/ si 10 care realizeaza scurtcircuitarea
rezistentelor de pornire. $onform schemei, rezistorul #* !a fi scurtcircuitat dupa doua secunde de la punerea motorului
sub tensiune in timp ce rezistorul #0 !a fi scurtcircuitat dupa 0 secunde de la punerea sub tensiune. 4prirea motorului
se realizeaza prin actionarea butonului de oprire ,*.
"ig. nr. 5. Pornirea cu rezistoare in circuitul statoric
3. Pornirea cu bobine de reactanta in circuitul
statoric
Pornirea cu bobine de reactanta conectate in circuitul
statorului este mai putin utilizata si de fapt ea reprezinta etapa a
II – a din perioada de pornire a metodei cu ajutorul
autotransformatorului.
4. Pornirea cu autotransformator
&etoda de pornire cu autotransformator seamana cu
metodele de pornire cu rezistoare sau bobine in circuitul statoric
in sensul realizarii reducerii tensiunii de alimentare.
Autotransformatoarele, in constructie speciala, sunt pre!azute
cu prize ce permit pornirea motorului la di!erse tensiuni de
alimentare: 5)6, +56 sau ()6 din tensiunea nominala a retelei
de alimentare.
&etoda pornirii cu autotransformatorul se utilizeaza:
• la motoare asincrone cu rotorul in scurtcircuit care nu pot fi pornite prin metoda comutatorului stea – triunghi,
adica la motoarele care functioneaza normal in stea;
• la motoarele asincrone cu rotorul in scurtcircuit de putere mare.
A!antaje: poate fi utilizata pentru porniri lungi; nu e.ista pierderi de energie electrica.
eza!antaje: inrautateste factorul de putere; mareste costul instalatiei.
In fig. nr. *) sunt date doua !ariante de scheme pentru pornirea cu autotransformator:
• prima !arianta, cea mai utilizata, foloseste cate un autotransformator pentru fiecare faza;
• a doua !arianta, mai rar utilizata, foloseste numai doua autotransformatoare.

"ig. nr. *) Pornirea cu autotransformator
In continuare ne !om ocupa de schema care utilizeaza 0
autotransformatoare. In procesul tranzitoriu de pornire a
motoarelor asincrone – prin aceasta metoda – se disting trei
etape: parametrii electrici proprii fiecarei etape !or fi notati cu
7prim8, 7secund8 si 7tert8, numai tensiunea retelei ramane aceeeasi. $onfiguratiile pe care le capata circuitul de forta in
cele trei etape ale pornirii sunt prezentate in fig. nr. **.
"ig. nr. **. $onfiguratia schemei de pornire prin metoda cu autotransformator
"ig. nr. */. ,chema de pornire a unui motor asincron
trifazat cu rotor in scurtcircuit prin metoda cu
autotransformator
In fig. nr. */ este data schema de comanda pentru
pornirea cu autotransformator, trecerea de la o etapa la alta
realizandu-se folosind contacte au.iliare temporizate ale
contactoarelor 1/, 10, 19.
Pentru pornirea motorului se inchide intrerupatorul
:* si se apasa butonul ,/. In acest fel se alimenteaza bobina
contactorului 19, care realizeaza legarea in stea a
infasurarilor autotransformatorului. In acelasi timp,
contactorul 19 isi inchide si contactul normal deschis din
circuitul bobinei contactorului 1/. Aceasta fiind alimentata,
duce la inchiderea contactelor principale 1/ prin care se
alimenteaza autotransformatorul si prin intermediul acestuia
infasurarile motorului. ;a doua secunde dupa pornirea
motorului, se deschide contactul temporizat 1/ intrerupand alimentarea bobinei contactorului 19. upa inca o secunda,
se inchide contactul temporizat 19 prin care se alimenteaza bobina contactorului 10 prin care se realizeaza alimentarea
motorului direct de la retea.
"ig. nr. *0. ,chema monofilara pentru pornirea cu autotransformator cu posibilitatea re!ersarii si schema de
comanda
Pentru ambele sensuri de rotatie, oprirea motorului se realizeaza prin actionarea butonului ,*. Pentru pornirea
motorului intr-un sens de rotatie se actioneaza butonul ,/, iar pentru pornirea motorului in sens opus se actioneaza
butonul ,0.
5. Pornirea stea – triunghi
&etoda de pornire stea – triunghi are in !edere reducerea tensiunii de alimentare in momentul pornir Aceasta se
desfasoara in doua etape:
• motorul este conectat la reteaua de alimentare, infasurarile statorice fiind legate in cone.iunea stea; motorul
porneste cu tensiunea redusa;
• se desface cone.iunea < a infasurarilor statorice si se realizeaza cone.iunea triunghi; motorul este alimentat la
tensiunea de linie a retelei.
Principalele aplicatii in care se utilizeaza aceasta metoda sunt: sistemele de racier centrifugale; unitatile de
conditionare a aerului centralizate; !entilatoare, masini – unelte si alte aplicatii care nu necesita cuplu de pornire mare.
eoarece lipsesc elementele care sa limiteze curentul prin infasurari, aceasta metoda este utilizata pentru
actionari ale sarcinilor cu inertie mare si cu timp de accelerare mare.
A!antaje: nu necesita in!estitii prea mari; comanda pornirii poate fi realizata si manual folosind un comutator
pachet sau cu came in constructie speciala.
eza!antaje: numarul treptelor de pornire este limitat la doua; metoda nu poate fi aplicata la motoare de putere
mare.
=iteza motorului depinde de numarul de poli si de frec!enta tensiunii de alimentare care sunt constante. e
aceea motorul !a functiona apro.imati! in aceeasi !iteza pentru amble moduri de cone.iune.
"ig. nr. *9. $ircuite de forta
pentru pornirea prin stea – triunghi
In fig. nr. *9. sunt prezentate
doua !ariante ale circuitului de forta
pentru realizarea pornirii prin
metoda stea – triunghi.
In ceea ce pri!este figura
urmatoare, pentru pornirea
motorului se actioneaza butonul ,/.
In acest fel se alimenteaza bobina
contactorului 1* care isi inchide
contactele principale 1* din
circuitul de forta. In acelasi timp
este alimentata si bobina
contactorului 10 care realizeaza
cone.iunea < a infasurarilor
statorice ale motorului. upa doua
secunde de la pornire, se deschide contactul au.iliar temporizat 1* care duce la intreruperea alimentarii bobinei
contactorului 10. $a urmare se desface cone.iunea <. In acelasi timp se inchide si contactul au.iliar temporizat al
contactorului 1* prin care se alimenteaza bobina contactorului 1/ care realizeaza cone.iunea stea. ,e obser!a
contactele normal inchise 10 si 1/ din circuitele bobinelor 1/ respecti! 10 cu rol de interblocare.
"ig. nr. *5 ,chema de comanda pentru
pornirea prin metoda stea – triunghi
In cazul in care contactorul 1* nu dispune de
contacte au.iliare temporizate, se utiizeaza un releu
de temporizare conform schemei din fig. nr. *+.
.
"ig. nr. *+. ,chema de comanda
pentru pornirea prin metoda stea – triunghi
$one.iunile infasurarilor motorului in etapele de pornire fara intreruperea circuitului de alimentare sunt
prezentate in fig. nr. *'. #ezistoarele au rolul de a mentine continuitatea circuitului prin care sunt alimentate
infasurarile motorului.
"ig. nr. *'. $onfiguratiile
cone.iunilor in cazul pornirii prin
metoda stea – triunghi fara intreruperea
circuitului de alimentare
,chema circuitului de forta
pentru pornirea prin metoda stea –
triunghi fara intreruperea circuitului de
alimentare este data de fig. nr. *( iar schema de comanda de fig. nr. *5.
"ig. nr. *(. ,chema circuitului de forta pentru pornirea prin metoda stea – triunghi fara intreruperea
circuitului de alimentare
"ig. nr. *5. ,chema de comanda pentru circuitul din fig. nr. *(
In fig. nr. /) este prezentata schema monofilara a circuitului de forta pentru pornirea prin metoda stea – triunghi
si functionarea motorului asincron trifazat cu rotor in scurtcircuit in ambele sensuri de rotatie.
$ontactoarele 1* si 1/ asigura alimentarea motorului astfel incat acesta sa functioneze intr-un sens respecti!e
in celalalt sens de rotatie.
"ig. nr. /). ,chema monofilara pentru pornirea stea triunghi in ambele sensuride rotatie
"ig. nr. /*. ,chema de comanda
pentru circuitul din fig. /)
Pentru pornirea motorului se poate utiliza unul dintre butoanele ,/ sau ,0 in
sensul de rotatie dorit. ,e obser!a si realizarea functiei de interblocare electrica
prin introducerea contactelor 1/ respecti! 1* pe circuitul de alimentare al bobinei
contactorului 1* respecti! 1/. Pentru trecerea de la cone.iunea < la cone.iunea
stea se utilizeaza, fie un contact au.iliar temporizat la /s al contactorului 1*, fie
unul al contactorului 1/, in functie de sensul de rotatie. $ontactele 10 si 19 sunt
utilizate pentru realizarea functiei de interblocare, pentru a nu permite alimentarea
motorului a!and realizata in acelasi timp cone.iunea < si cone.iunea stea.
"ig. nr. // ,cheme de comanda
pentru circuitul din fig. nr. /*
In situatia in care contactoarele
10 si 19 dispun de contacte au.iliare
temporizate, putem decala cu ), 5 s
realizarea cone.iunii stea fata de
desfacerea cone.iunii <. Acest lucru
este util in cazul motoarelor de puteri
mari la care deschiderea circuitului
apare un arc electric important. In cazul
in care contactoarele 1* si 1/ nu
dispun de contacte au.iliare
temporizate, se utilizeaza un releu de
temporizare.
upa identificarea elementelor
de intrare si a elementelor de e.ecutie se intocmeste schema din fig. nr. /0. In plus protectia la suprasarcina este
asigurata prin masurarea curentului cu ajutorul unui traductor cu effect >all.
5. 1 Schema de comanda cu microcontroller
"ig. nr. /0. ,chema de comanda cu microcontroller
Schema logica
,chema logica din fig. nr. /9 prezinta
succesiunea sec!entelor asigurate si de schema
clasica. ,ec!enta de protectie la suprasarcina
sau ramanerea in doua faze este tratata ca o
procedura disticta care !a fi tratata detaliat
ulterior.
"ig. nr. /9 ,chema logica pentru pornirea
stea – triunghi functie de timp