You are on page 1of 2

Referat Analiza SWOT Modelul SWOT-descris in istoricul gândirii strategice in subcapitolul 1.

2 este
considerat instrumentul clasic de analiza a influentei simultane a factorilor interni si externi in procesul
de elaborare a strategiei.

Scopul unui diagnostic strategic este obţinerea unei imagini sintetice a situaţiei actuale a firmei în
mediul ei şi a evoluţiei sale probabile în viitor, cu scopul de a modifica - dacă este necesar - cursul
evenimentelor, alegând o nouă strategie. Este vorba deci de a pregăti o decizie esenţială, detectând
problemele cheie, actualele disfuncţionalităţi sau cele potenţiale mai semnificative, cu scopul de a le
remedia şi nu despre un studiu analitic exhaustiv al firmei şi al tuturor dimensiunilor mediului ei.
Abordarea trebuie să fie centrată pe căutarea problemelor strategice ale firmei, care conduc la un ecart
între ceea ce face ea şi ceea ce se petrece în mediul ei. Separarea clasică între analiza externă şi internă
este artificială, deoarece orice problemă strategică se situează exact la confluenţa celor două analize.
Această distincţie are doar scopul de a uşura munca decidenţilor, printr-o prezentare mai ordonată, mai
sistematică a principalelor concepte utilizate în cadrul unui diagnostic. Dar trebuie să se aibă în vedere
permanent că cele două abordări sunt interdependente, ele nu se opun una alteia, că delimitarea lor
este adesea imprecisă, că ele trebuie realizate paralel. Obiectivul cel mai general al acestui diagnostic
este obţinerea de informaţii sintetice, într-un număr limitat şi ierarhizate după importanţa lor în raport
cu firma. Cele care provin din mediu sunt grupate în două mari categorii: . constrângeri externe, care
delimitează terenul de mişcare a firmei şi regulile pe care ea trebuie să le respecte. Cele mai importante
constrângeri sunt ameninţările (sfidările), adică tensiunile care se dezvoltă şi riscurile pe care le conţin
ele pe termen scurt şi lung, repercusiunile negative pe care le vor avea, deoarece ele vor modifica
condiţiile actuale de mediu: . apariţia de tehnologii noi, . apariţia unui concurent nou, . modificarea
gusturilor consumatorilor etc. . oportunităţile externe, care pot avea consecinţe pozitive, dacă firma ştie
să le sesizeze şi dacă ele sunt coerente cu actualele competenţe ale firmei sau cele viitoare. Dintre
acestea, cele mai importante sunt factorii cheie de succes, adică competenţele necesare pentru a reuşi
în sectorul de activitate ales, în meseria pe care o are firma sau în care doreşte să intre în viitor. Aceşti
factori diferă de la un sector la altul, dar pot diferi chiar în interiorul unui sector dat. Ei sunt axaţi în
principal pe: . capacitatea firmei de a obţine costuri de producţie mai mici şi o reţea de distribuţie
performantă şi adecvată firmei (de exemplu, în cazul unei firme care produce produse de masă), .
capacitatea de inovare, de crearea şi dezvoltare a unei imagini de lux (pentru o casa de modă, de
exemplu), . calitatea ireproşabilă a suportului fizic a ofertei şi a liniei artistice (în cazul discurilor
clasice, de exemplu) etc. Aceşti factori nu sunt stabili în timp. De exemplu, graţie inovării şi a tehnologiei
laserului, calitatea discurilor este acum omogenă, oricare ar fi tipul de muzică. Sinteza diagnosticului
intern vizează detectarea cvasi - constrângerilor pe care şi le impune firma, a forţelor şi slăbiciunilor sale.
. cvasi - constrângerile exprimă de cele mai multe ori consecinţele trecutului, a obiceiurilor acumulate în
timp de către firmă. Ele fac parte din cultura firmei, dar pot deveni frâne, în măsura în care antrenează o
atitudine pasivă. Perpetuarea obişnuinţelor riscă să fie privilegiată în detrimentul schimbării şi a asumării
riscurilor inerente noutăţii; alegerile trecute riscă să fie reproduse identic, chiar în cazul unor situaţii sau
condiţii de mediu schimbate. ("De ce faceţi aşa?" - întreabă consultantul. "Pentru că întotdeauna am
făcut aşa!" - răspunde directorul firmei).