You are on page 1of 33

1

2

CUPRINS

SARCINA LUCRĂRII DE AN........................................................................................................... 3
INTRODUCERE................................................................................................................................. 6
1 CALCULUL SCURTCIRCUITULUI TRIFAZAT............................................................................ 7
1.1 Întocmirea schemei echivalente ..................................................................................................... 7
1.2 Întocmirea schemei de calcul.......................................................................................................... 7
1.3 Calculul reactanţelor în unităţi relative........................................................................................... 9
1.4 Transfigurarea schemei echivalente.............................................................................................. 10
1.5 Determinarea curentului supratranzitoriu şi a curentului de şoc................................................... 13
2 CALCULUL SCURTCIRCUITULUI BIFAZAT CU PUNERE LA PĂMÎNT.............................. 17
2.1 Întocmirea şi transfigurarea schemelor echivalente pentru diferite succesiuni............................. 17
2.1.1 Întocmirea şi transfigurarea schemei echivalente de succesiune directă.................................. 17
2.1.2 Întocmirea şi transfigurarea schemei echivalente de succesiune inversă................................. 21
2.1.3 Întocmirea şi transfigurarea schemei echivalente de succesiune homopolară.......................... 23
2.2 Determinarea reactanţelor de calcul.............................................................................................. 26
2.3 Determinarea componentei periodice a curentului în locul de scurtcircuit................................... 27
2.4 Construirea diagramelor fazoriale ale curenţilor şi tensiunilor în locul de scurtcircuit................ 28
2.5 Construirea diagramelor fazoriale ale curenţilor şi tensiunilor la bornele generatorului G3........ 32
ÎNCHEIERE...................................................................................................................................... 37
BIBLIOGRAFIE............................................................................................................................... 38















3

SARCINA LUCRĂRII DE AN
Varianta 5.4
În cadrul lucrării de an este necesar:
a) Să se determine curentul supratrazitoriu şi curentul de şoc la un s.c. trifazat;
b) Să se determine valoarea componentei periodice a curentului la un s.c. bifazat cu punere la
pământ pentru momentul de timp dat;
c) Să se construiască diagramele fazoriale ale curenţilor şi tensiunilor în locul de s.c. şi la bornele
celui mai apropiat generator.

Datele iniţiale:
Tabelul 1 – Date iniţiale de calcul
Schema Punctele de scurtcircuit Întreruptoare conectate
Momentul de
timp t, s
5 K
1
(3)
şi K
8
(1,1)
Q1, Q2, Q5, Q8, Q9, Q10 2,7


Tabelul 2 – Parametrii generatoarelor






Tabelul 3 – Parametrii transformatoarelor
Notarea pe schema
,
nom
S MVA ,
IT
U kV ,
JT
U kV
. .
, %
s c
U
r
x

T2 125 121 10,5 10,5 24
T3, T7 80 242 13,8 11 22


Tabelul 4 – Parametrii autotransformatoarelor
Notarea pe schema
,
nom
S MVA ,
IT
U kV ,
MT
U kV ,
JT
U kV
. .
, %
s c Î M
U
÷

. .
, %
s c Î J
U
÷

. .
, %
s c M J
U
÷

r
x

T4, T6 100 230 121 11 11 31 19 23



Notarea pe
schemă
Tip
,
nom
P
MW

,
nom
U
kV

cos¢

d
x''
2
x
E' '
r
x

G2 Turbogenerator 100 10,5 0,85 0,1826 0,223 1,13 100
G3 Hidroganerator 80 13,8 0,8 0,22 0,22 1,13 80
4

Tabelul 5 – Parametrii liniilor electrice aeriene
Notarea pe schemă Lungimea liniei, l, km
0
, / x km O
r
x

W2 23
0,4
3
W3 15 2
W4 34 4
W5 57 7
W6 67 8
W7 13 2

Tabelul 6 – Parametrii sarcinilor generalizate
Notarea pe schemă
,
nom
S MVA
x''
E' '

r
x

S1, S4

165 0,35 0,85 2,5
S5 38 0,35 0,85 2,5

Tabelul 7 – Parametrii compensatorului sincron
Notarea pe schemă
,
nom
S MVA ,
nom
U kV
"
d
x
2
x
E' '

r
x

CS 50 11 0,38 0,34 1,2 40















5



Figura 1 – Schema generală de calcul a sistemului electroenergetic













INTRODUCERE

Scurtcircuitele în reţele electrice reprezintă legatura electrică accidentală sau intenţionată care apare
între fazele liniilor electrice sau între faze şi pamînt. Drept cauze ale apariţiei scurtcircuitelor se remarcă:
 uzura în timp a izolaţiei aparatajului electric sub acţiunea supratensiunilor de comutaţie sau
atmosferice;
 manevre greşite în exploatarea reţelelor electrice;
 ruperea conductoarelor de faza şi de protecţie.
Urmările scurtcircuitelor, ce nu sunt deconectate rapid, sunt dezastruoase pentru elementele
sistemului, atît ca funcţionarea, cît şi ca integritate constructivă. Astfel, scurtcircuitele sunt urmate de
micşorarea tensiunii în locul de scurtcircuit, mărirea excesivă a solicitării termice a căilor de curent, cît şi
apariţia unor forţe electrodinamice care pot distruge mecanic aceste căi.
Calculul parametrilor scurtcircuitului este o măsură extrem de necesară pentru: analiza avariilor,
proiectarea şi ajustarea dispozitivelor de protecţie prin relee şi automatică, analiza şi verificarea
echipamentului la acţiunea termică şi dinamică a curenţilor de scurtcircuit, proiectarea şi ajustarea
instalaţiilor de legare la pământ, analiza stabilităţii sistemului, analiza influienţei liniilor electrice de
transport asupra liniilor de telecomunicaţii, proiectarea şi ajustarea instalaţiilor de legare la pământ,
determinarea condiţiilor de alimentare a consumatorilor în regimuri de avarie.
6
În prezenta lucrare de an este realizat calculul pentru un scurtcircuit trifazat, în primul capitol, şi
unul bifazat cu punere la pamînt, în al doilea capitol. La realizarea acestor calcule, deoarece procesele
provocate de scurtcircuite sunt foarte complicate, se admit urmatoarele ipoteze simplificatoare:
1) Se consideră că sistemele magnetice ale elementelor sistemului nu sunt săturate , ceea ce duce la
liniarizarea sistemului de ecuaţii.
2) Se neglijează susceptanţa capacitiva a liniilor electrice de transport, cu excepţia cazurilor
examinării proceselor tranzitorii în liniile cu compensare longitudinală, precum şi a punerii
simple la pământ.
3) Sistemul trifazat se consideră simetric.
4) Se neglijează curenţii de magnetizare a transformatoarelor şi autotransformatoarelor.
5) Sarcinile se consideră aproximativ sub formă de impedanţe constante.
6) Se neglijează rezistenţa circuitului în scurtcircuit, cu excepţia cazului studierii proceselor
tranzitorii în reţelele cu tensiunea de pînă la 1 kV.
7) Se neglijează pendulaţiile rotoarelor maşinilor sincrone la analiza perioadei iniţiale a procesului
tranzitoriu.


1 CALCULUL SCURTCIRCUITULUI TRIFAZAT

1.1 Întocmirea schemei de calcul

Valorile reactanţelor şi T.E.M. supratranzitorii ( '' x

şi '' E ) precum şi parametrii nominali ai fiecărui
element sunt indicate în cadrul sarcinii, fiind extrase din [1].


Figura 1 – Schema generală de calcul a sistemului electroenergetic

1.2 Întocmirea schemei echivalente

Deoarece schemele de calcul conţin transformatoare, în aceste scheme există circuite cuplate
magnetic. Pentru simplificarea calculelor este raţional de a înlocui aceste circuite printr-o schemă


echivalentă cu legături galvanice între elemente. În schema echivalentă toate elementele schemei de
calcul se introduc cu reactanţele respective, iar generatoarele, motoarele şi sarcina generalizată - şi cu
T.E.M..
7
Întocmirea schemei echivalente constă în raportarea reactanţelor şi T.E.M. ale elementelor situate la
diferite trepte de transformare la una şi aceeaşi treaptă considerată de bază.


Figura 2 – Schema echivalentă de calcul pentru scurtcircuitul trifazat

1.3 Calculul reactanţelor în unităţi relative

Calculul reactanţelor elementelor sistemului se efectuează în unităţi relative, raportate la condiţii de
bază. Vom determina condiţiile de bază.
Puterea de bază se alege arbitrar, însă se recomandă sa fie un număr întreg de ordinul puterilor
centralelor electrice.
Considerînd aceste recomandări se alege:
100 .
b
S MVA =

Ca tensiune de bază se recomandă sa fie aleasă tensiunea treptei de s.c. Astfel alegem:
11 .
b
U kV =
Curentul de bază:
100
5, 25 .
3 3 11
b
b
b
S
I kA
U
= = =
· ·

Reactanţa de bază:
11
1, 21, .
3 3 5, 25
b
b
b
U
x
I
= = = O
· ·

Puterile aparente nominale ale generatoarelor:
, 2
, 2
2
100
117, 647 ;
cos 0,85
nom G
nom G
P
S MVA
|
= = =

, 3
, 3
3
80
100 .
cos 0,8
nom G
nom G
P
S MVA
|
= = =


Determinarea reactanţelor elementelor în unităţi relative, raportate la condiţia de bază:
"
1 ,
.
100
0, 38 0, 76;
50
b
CS b d
nom CS
S
x x x
S
-
= = · = · =

( ) ( )
,%
1 1
, % 11 31 19 11, 5%;
2 2
M J Î Î M Î J
U U U U
÷ ÷ ÷
= · + ÷ = · + ÷ =
( ) ( )
,%
1 1
, % 11 19 31 0, 5%;
2 2
M M J Î M Î J
U U U U
÷ ÷ ÷
= · + ÷ = · + ÷ = ÷
( ) ( )
,%
1 1
, % 31 19 11 19, 5%;
2 2
J M J Î J Î M
U U U U
÷ ÷ ÷
= · + ÷ = · + ÷ =
Valorile medii relative pentru generatoare și sarcina generalizată, conform tabelului B.1 [2], sunt:
8
" " " " " "
1 2 4 6 2 3 5 2
1, 2; 0, 85; 1,13.
CS S G
E E E E E E E E E = = = = = = = = =
În figura 2 este prezentată schema echivalentă cu reactanţele şi t.e.m. ale elementelor determinate
conform relaţiilor de mai sus.
1.4 Transfigurarea schemei echivalente

Transfigurarea schemei echivalente se efectuează în direcţia de la sursele de alimentare spre punctul
de scurtcircuit. Se utilizează modalităţile de compunere în serie şi în paralel a impedanţelor, de
transformare a impedanţelor din triunghi în stea echivalentă şi invers, de înlocuire a ramurilor generatoare
cu diferite valori ale T.E.M. conectate într-un nod comun prin o singură ramură cu T.E.M. echivalentă.

1 4
20
1 4
0, 76 0, 212
0,166;
0, 76 0, 212
x x
x
x x
· ·
= = =
+ +

21 2 3
0,195 0,115 0, 31; x x x = + = + =

22 5 12
0, 017 0, 026 0, 043; x x x = + = + =

23 7 8 9 10 11
0,115 0 0, 051 0, 084 0,155 0, 405; x x x x x x = + + + + = + + + + =

24 14 15
0, 01 0, 212 0, 222; x x x = + = + =
16 17
25
16 17
0,138 0,138
0, 069;
0,138 0,138
x x
x
x x
· ·
= = =
+ +

18 19
26
18 19
0, 22 0, 921
0,178;
0, 22 0, 921
x x
x
x x
· ·
= = =
+ +

" "
" 1 4 2 1
7
1 4
1, 2 0, 212 0,85 0, 76
0, 926;
0, 76 0, 212
E x E x
E
x x
· + · · + ·
= = =
+ +

" "
" 5 19 6 18
8
18 19
1,13 0, 921 0,85 0, 22
1, 076.
0, 22 0, 921
E x E x
E
x x
· + · · + ·
= = =
+ +


În figura 3 este prezentată schema echivalentă a sistemului obţinută cu ajutorul relaţiilor folosite
mai sus.







9

6 22
27
6 13 22
0, 011 0, 043
0, 005;
0, 011 0, 043 0, 043
x x
x
x x x
· ·
= = =
+ + + +

6 13
28
6 13 22
0, 011 0, 043
0, 005;
0, 011 0, 043 0, 043
x x
x
x x x
· ·
= = =
+ + + +

13 22
29
6 13 22
0, 043 0, 043
0, 019;
0, 011 0, 043 0, 043
x x
x
x x x
· ·
= = =
+ + + +

24 25 26
30
24 25 26
( ) 0, 222 (0, 069 0,178)
0,117;
0, 222 0, 069 0,178
x x x
x
x x x
· + · +
= = =
+ + + +

" "
" 4 25 26 8 24
9
24 25 26
( ) 0,85 (0, 069 0,178) 1, 076 0, 222
0, 957.
0, 222 0, 069 0,178
E x x E x
E
x x x
· + + · · + + ·
= = =
+ + + +

În figura 4 este prezentată schema echivalentă a sistemului obţinută cu ajutorul relaţiilor folosite
mai sus.
20
0,166
x
31
0, 315
x
"
7
0, 926
E
"
9
0, 957
E
32
0, 41
x
"
3
1,13
E
(3)
1
K
33
0,136
x

Figura 5 – Schema echivalentă după a treia transfigurare


31 21 27
0, 31 0, 005 0, 315; x x x = + = + =

32 23 28
0, 405 0, 005 0, 41; x x x = + = + =

33 29 30
0, 019 0,117 0,136. x x x = + = + =

În figura 5 este prezentată schema echivalentă a sistemului conform calculelor mai sus.
20
0,166
x
31
0, 315
x
"
7
0, 926
E
"
10
1
E
(3)
1
K
34
0,102
x

Figura 6 – Schema echivalentă după a patra transfigurare
32 33
34
32 33
0, 41 0,136
0,102;
0, 41 0,136
x x
x
x x
· ·
= = =
+ +

10
" "
" 3 33 9 32
10
32 33
1,13 0,136 0, 957 0, 41
1.
0, 41 0,136
E x E x
E
x x
· + · · + ·
= = =
+ +

În figura 6 este prezentată schema echivalentă a sistemului conform calculelor mai sus.
În continuare se determină reactanța rezultantă și t.e.m. echivalentă.

0,119
rez
x
"
0, 947
ech
E (3)
1
K


Figura 7 Schema echivalentă transfigurarată finală

În figura 7, T.E.M. echivalentă a schemei în raport cu punctul de scurtcircuit -
"
ech
E şi reactanţa
rezultantă a schemei în raport cu punctul de scurtcircuit -
rez
x se calculează conform relaţiilor de mai jos.

20 31 34
20 31 34
" "
" 7 31 34 10 20
20 31 34
( ) 0,166 (0, 315 0,102)
0,119 ;
0,166 0, 315 0,102
( ) 0, 926 (0, 315 0,102) 1 0,166
0, 947 .
0,166 0, 315 0,102
rez
ech
x x x
x
x x x
E x x E x
E
x x x
· + · +
= = =
+ + + +
· + + · · + + ·
= = =
+ + + +


1.5 Determinarea curentului supratranzitoriu şi a curentului de şoc
Curentul supratranzitoriu în locul s.c. trifazat (punctul K
1
(3)
) poate fi calculat cu relaţia:
"
0 "
0, 947
5, 25 41, 91 .
0,119
ech
p b
rez
E
I I I kA
x
-
-
'' = = · = · = .
Pentru determinarea coeficientului de şoc este necesar de calculat constanta echivalentă de timp T
a
,
deci trebuie întocmită schema echivalentă a sistemului ce ar include numai rezistenţele elementelor. Din
această schemă trebuie calculată rezistenţa echivalentă în raport cu punctul de scurtcircuit.

Valorile rezistenţelor se calculează cu relaţia:
.
( / )
x
r
x r
=
În continuare se determină rezistenţele pentru fiecare element al sistemului avînd reactanţele x
(calculate) şi raportul x/r (tab. 2 [1]).
1
1 ,
0, 76
0, 019;
( / ) 40
CS b
CS
x
r r
x r
-
= = = =
4
4
2
2 . ,
0,195
0, 008;
( / ) 23
J T b
T
x
r r
x r
-
= = = =

4
4
3
3 7 , .
0,115
0, 005;
( / ) 23
b Î T
T
x
r r r
x r
-
= = = = =

1
1
4
4 15 ,
0, 212
0, 085;
( / ) 2, 5
S b
S
x
r r r
x r
-
= = = = =

11
5
5 2,
2
0, 017
0, 006;
( / ) 3
W b
W
x
r r
x r
-
= = = =

6
6 3,
3
0, 011
0, 005;
( / ) 2
W b
W
x
r r
x r
-
= = = =

6
6
8
8 . ,
0
0;
( / ) 23
M T b
T
x
r r
x r
-
= = = =

9
9 6,
6
0, 051
0, 006;
( / ) 8
W b
W
x
r r
x r
-
= = = =

2
2
10
10 ,
0, 084
0, 0035;
( / ) 24
T b
T
x
r r
x r
-
= = = =

2
2
11
11 ,
0,155
0, 0015;
( / ) 100
G b
G
x
r r
x r
-
= = = =

12
12 4,
4
0, 026
0, 0064;
( / ) 4
W b
W
x
r r
x r
-
= = = =

13
13 5,
5
0, 043
0, 006;
( / ) 7
W b
W
x
r r
x r
-
= = = =

14
14 7,
7
0, 01
0, 005;
( / ) 2
W b
W
x
r r
x r
-
= = = =

3
3
16
16 17 ,
0,138
0, 006;
( / ) 22
T b
T
x
r r r
x r
-
= = = = =

3
3
18
18 ,
0, 22
0, 005;
( / ) 45
G b
G
x
r r
x r
-
= = = =

19
19 5,
5
0, 921
0, 368.
( / ) 2, 5
S b
S
x
r r
x r
-
= = = =












Procedura de calcul a rezistenţei rezultante este similară calculului reactanţei rezultante, de aceea nu
se prezintă schemele pentru calculul dat.

1 4
20
1 4
0, 019 0, 085
0, 016;
0, 019 0, 085
r r
r
r r
· ·
= = =
+ +

21 2 3
0, 008 0, 005 0, 013; r r r = + = + =

22 5 12
0, 006 0, 0064 0, 012; r r r = + = + =

23 7 8 9 10 11
0, 005 0 0, 006 0, 0035 0, 0015 0, 016; r r r r r r = + + + + = + + + + =

24 14 15
0, 005 0, 085 0, 09; r r r = + = + =
12

16 17
25
16 17
0, 006 0, 006
0, 003;
0, 006 0, 006
r r
r
r r
· ·
= = =
+ +

18 19
26
18 19
0, 005 0, 368
0, 005;
0, 005 0, 368
r r
r
r r
· ·
= = =
+ +

6 22
27
6 13 22
0, 005 0, 012
0, 003;
0, 005 0, 006 0, 012
r r
r
r r r
· ·
= = =
+ + + +

6 13
28
6 13 22
0, 005 0, 006
0, 001;
0, 005 0, 006 0, 012
r r
r
r r r
· ·
= = =
+ + + +

13 22
29
6 13 22
0, 006 0, 012
0, 003;
0, 005 0, 006 0, 012
r r
r
r r r
· ·
= = =
+ + + +

24 25 26
30
24 25 26
( ) 0, 09 (0, 003 0, 005)
0, 007;
0, 09 0, 003 0, 005
r r r
r
r r r
· + · +
= = =
+ + + +

31 21 27
0, 013 0, 003 0, 016; r r r = + = + =

32 23 28
0, 016 0, 001 0, 017; r r r = + = + =

33 29 30
0, 003 0, 007 0, 01. r r r = + = + =

32 33
34
32 33
0, 017 0, 01
0, 006;
0, 017 0, 01
r r
r
r r
· ·
= = =
+ +

20 31 34
20 31 34
( ) 0, 016 (0, 016 0, 006)
0, 009 ;
0, 016 0, 016 0, 006
rez
r r r
r
r r r
· + · +
= = =
+ + + +

unde
rez
r este rezistenţa rezultantă a schemei în raport cu punctul de scurtcircuit.
Constanta echivalentă de timp:
0,119
0, 041 .
314 0, 009
rez
a
rez
x
T s
r e
= = =
· ·

Coeficientul de şoc:
0,01 0,01
0,041
s
1 1 1, 783.
a
T
k e e
÷ ÷
= + = + =
Curentul de şoc:
s s
2 1, 783 2 41,91 105, 65 . i k I kA '' = · · = · · =
Valoarea eficace maximă a curentului total de s.c.:
2 2
s
1 2 ( 1) 41, 91 1 2 (1, 783 1) 62, 51 .
S
I I k kA '' = · + · ÷ = · + · ÷ =
Puterea supratranzitorie de scurtcircuit:
. , . .
3 3 41,91 10,5 762,1 ,
med nom s c
S I U MVA '' '' = · · = · · =
aici
. , . . med nom s c
U este tensiunea medie nominală la treapta unde s-a produs s.c.,
. , . .
10, 5 .
med nom s c
U kV =



13

2 CALCULUL SCURTCIRCUITULUI BIFAZAT CU PUNERE LA PĂMÂNT

2.1 Întocmirea şi transfigurarea schemelor echivalente pentru diferite succesiuni
În conformitate cu sarcina se va calcula un s.c. bifazat cu punere la pămînt (în punctul K
8
(1,1)
) prin
metoda componentelor simetrice. În acest caz pentru sistemul ce se studiază trebuie întocmite schemele
echivalente de succesiune directă, inversă şi homopolară.

2.1.1 Întocmirea şi transfigurarea schemei echivalente de succesiune directă

Schema echivalentă de succesiune directă se întocmeşte la fel ca şi schema echivalentă pentru
calculul s.c. trifazat. În această schemă sarcinile nu se includ, cu excepţia motoarelor de putere mare şi a
compensatoarelor sincrone, conectate în apropierea locului de s.c.
Reactanţele elementelor din schema de succesiune directă se determină exact ca şi la calculul s.c.
trifazat. Deoarece reactanţele elementelor au aceleaşi valori, determinate la calculul s.c. trifazat nu vom
prezenta acest calcul. În figura 8 este prezentată schema echivalentă de secvenţă directă.
Valorile reactanțelor pentru schema din figura 9 sunt:

1 ,
0, 76 ;
CS b
x x
-
= =

4
2 , ,
0,195 ;
J T b
x x
-
= =

4
3 6 , ,
0,115;
J T b
x x x
-
= = =

2
4 ,
0, 017;
W b
x x
-
= =

3
5 ,
0, 011;
W b
x x
-
= =

6
7 , ,
0;
M T b
x x
-
= =

6
8 ,
0, 051;
W b
x x
-
= =

2
9 ,
0, 084;
T b
x x
-
= =

2
10 ,
0,155;
G b
x x
-
= =

4
11 ,
0, 026;
W b
x x
-
= =

5
12 ,
0, 043;
W b
x x
-
= =

7
13 ,
0, 01;
W b
x x
-
= =

3
14 15 ,
0,138;
T b
x x x
-
= = =

3
16 ,
0, 22.
G b
x x
-
= =


17
1, 07
x
18
0, 043
x
5
0, 011
x
12
0, 043
x
20
0,138
x
19
0, 405
x
13
0, 01
x
(1,1)
8
K
CS
3 G
2 G

14
Figura 10 – Schema echivalentă după prima transfigurare

În figura 10 este prezentată schema echivalentă de succesiune directă transfigurata a sistemului
obţinută cu ajutorul relaţiilor folosite mai jos.
17 1 2 3
0, 76 0,195 0,115 1, 07; x x x x = + + = + + =

18 4 11
0, 017 0, 026 0, 043; x x x = + = + =

19 6 7 9 10 11
0,115 0 0, 051 0, 084 0,155 0, 405; x x x x x x = + + + + = + + + + =
14 15
20 16
14 15
0,138 0,138
0, 22 0, 289;
0,138 0,138
x x
x x
x x
· ·
= + = + =
+ +










18
0, 043
x
5
0, 011
x
12
0, 043
x
21
0, 005
x
23
0, 019
x
22
0, 005
x
17
1, 07
x
20
0, 289
x
19
0, 405
x
13
0, 01
x
(1,1)
8
K
CS
3 G
2 G

Figura 11 – Schema echivalentă după a doua transfigurare

18 5
21
5 12 18
0, 043 0, 011
0, 005;
0, 011 0, 043 0, 043
x x
x
x x x
· ·
= = =
+ + + +

5 12
22
5 12 18
0, 011 0, 043
0, 005;
0, 011 0, 043 0, 043
x x
x
x x x
· ·
= = =
+ + + +

12 18
23
5 12 18
0, 043 0, 043
0, 019.
0, 011 0, 043 0, 043
x x
x
x x x
· ·
= = =
+ + + +

În figura 11 este prezentată schema echivalentă a sistemului obţinută cu ajutorul relaţiilor folosite
mai sus.
15
24
1, 075
x
20
0, 289
x
25
0, 41
x
13
0, 01
x
(1,1)
8
K
CS 3 G
2 G
23
0, 019
x

Figura 12 – Schema echivalentă după a treia transfigurare
Rectanțele
24
x și
25
x , din figura 12 s-au determinat cu relațiile de mai jos.
24 17 21
1, 07 0, 005 1, 075; x x x = + = + =
25 19 22
0, 405 0, 005 0, 41. x x x = + = + =
Deoarece ramurile generatoare nu sunt legate direct cu punctul de scurtcircuit transfigurarea
schemei echivalente din figura 12 se face utilizînd coeficienţii de repartiţie C
i
. Conform acestei metode,
mai întîi se aduc la aceeși bară toate trei ramuri.

24 25
1 23
24 25
1, 075 0, 41
0, 019 0, 316;
1, 075 0, 41
rez
x x
x x
x x
· ·
= + = + =
+ +


24 25
1
24 25
1, 075 0, 41
0, 297.
1, 075 0, 41
ech
x x
x
x x
· ·
= = =
+ +

Determinarea coieficienţior de repartiţie.
1 1
1 2
24 25
0, 297 0, 297
0, 276; 0, 724.
1, 075 0, 41
ech ech
x x
C C
x x
= = = = = =
Verificare:
1 2
0, 276 0, 724 1. C C + = + =
' 1
26
1
0, 316
1,144;
0, 276
rez
x
x
C
= = =
' 1
27
2
0, 316
0, 436.
0, 724
rez
x
x
C
= = =
În figura 13 este prezentată schema echivalentă realizată conform calculelor de mai sus.
20
0, 289
x
'
27
0, 436
x
'
26
1,144
x
13
0, 01
x
(1,1)
8
K
3 G
2 G
CS

Figura 13 – Schema echivalentă după a treia transfigurare

În continuare se aduc toate sursele la punctul de scurtcircuit.
2 13
' '
20 26 27
1 1
0, 01 0,161;
1 1 1 1 1 1
0, 289 1,144 0, 436
rez
x x
x x x
= + = + =
+ + + +

16
2
' '
20 26 27
1 1
0,151;
1 1 1 1 1 1
0, 289 1,144 0, 436
ech
x
x x x
= = =
+ + + +

Determinarea coieficienţior de repartiţie.
2 2 2
3 4 5 ' '
20 26 27
0,151 0,151 0,151
0, 522; 0,132; 0, 346.
0, 289 1,144 0, 436
ech ech ech
x x x
C C C
x x x
= = = = = = = = =
Verificare:
3 4 5
0, 522 0,132 0, 346 1. C C C + + = + + =
' 2
28
3
0,161
0, 308;
0, 522
rez
x
x
C
= = =
' 2
29
4
0,161
1, 22;
0,132
rez
x
x
C
= = =
' 2
30
5
0,161
0, 465.
0, 346
rez
x
x
C
= = =
'
28
0, 308
x
'
30
0, 465
x
'
29
1, 22
x
(1,1)
8
K
3 G 2 G CS

Figura 10 – Schema echivalentă după a patra transfigurare

2.1.2 Întocmirea şi transfigurarea schemei echivalente de succesiune inversă

Deoarece căile de circulaţie ale curenţilor de succesiune directă şi inversă sunt aceleaşi, schema
echivalentă de succesiune inversă, ca structură, coincide cu schema de succesiune directă. Diferenţa
constă în faptul că în schema de succesiune inversă generatoarele se introduc cu reactanţa lor de
succesiune inversă
2
x . Transfigurările în schema de secvenţă inversă sunt similare cu cele efectuate în cea
de secvenţă directă, de aceea se prezintă doar schema iniţială şi schema rezultantă de secvenţă inversă.
Se recalculă reactanţele generatoarelor și a compensatorului sincron.
1 , 2
,
100
0, 34 0, 68;
50
b
CS b
nom CS
S
x x x
S
-
= = · = · =

2
2
10 , 2
,
100
0, 223 0,19;
117, 647
b
G b
nom G
S
x x x
S
-
= = · = · =

3
3
16 , 2
,
100
0, 22 0, 22.
100
b
G b
nom G
S
x x x
S
-
= = · = · =
Se întocmeşte schema echivalentă de succesiune inversă utilizînd valorile recalculate ale
reactanţelor.

Figura 11 – Schema echivalentă de secvenţă inversă

Transfigurarea schemei echivalente:
17 1 2 3
0, 68 0,195 0,115 0, 99; x x x x = + + = + + =

17
18 4 11
0, 017 0, 026 0, 043; x x x = + = + =

19 6 7 9 10 11
0,115 0 0, 051 0, 084 0,19 0, 44; x x x x x x = + + + + = + + + + =
14 15
20 16
14 15
0,138 0,138
0, 22 0, 289;
0,138 0,138
x x
x x
x x
· ·
= + = + =
+ +

18 5
21
5 12 18
0, 043 0, 011
0, 005;
0, 011 0, 043 0, 043
x x
x
x x x
· ·
= = =
+ + + +

5 12
22
5 12 18
0, 011 0, 043
0, 005;
0, 011 0, 043 0, 043
x x
x
x x x
· ·
= = =
+ + + +

12 18
23
5 12 18
0, 043 0, 043
0, 019.
0, 011 0, 043 0, 043
x x
x
x x x
· ·
= = =
+ + + +


24 17 21
0, 99 0, 005 0, 995; x x x = + = + =
25 19 22
0, 44 0, 005 0, 445. x x x = + = + =
În continuare se procedeaza ca și la succesiunea directă.

24 25
1 23
24 25
0, 995 0, 445
0, 019 0, 326;
0, 995 0, 445
rez
x x
x x
x x
· ·
= + = + =
+ +

24 25
1
24 25
0, 995 0, 445
0, 307.
0, 995 0, 445
ech
x x
x
x x
· ·
= = =
+ +

Determinarea coieficienţior de repartiţie.
1 1
1 2
24 25
0, 307 0, 307
0, 309; 0, 691.
0, 995 0, 445
ech ech
x x
C C
x x
= = = = = =
Verificare:
1 2
0, 309 0, 691 1. C C + = + =
' 1
26
1
0, 326
1, 057;
0, 309
rez
x
x
C
= = =
' 1
27
2
0, 326
0, 472.
0, 691
rez
x
x
C
= = =

În continuare se aduc toate sursele la punctul de scurtcircuit.
2 13
' '
20 26 27
1 1
0, 01 0,163;
1 1 1 1 1 1
0, 289 1, 057 0, 472
rez
x x
x x x
= + = + =
+ + + +

2
' '
20 26 27
1 1
0,153.
1 1 1 1 1 1
0, 289 1, 057 0, 472
ech
x
x x x
= = =
+ + + +




Determinarea coieficienţior de repartiţie.
2 2 2
3 4 5 ' '
20 26 27
0,153 0,153 0,153
0, 53; 0,145; 0, 325.
0, 289 1, 057 0, 472
ech ech ech
x x x
C C C
x x x
= = = = = = = = =
18
Verificare:
3 4 5
0, 53 0,145 0, 325 1. C C C + + = + + =
' 2
28
3
0,163
0, 308;
0, 53
rez
x
x
C
= = =
' 2
29
4
0,163
1,126;
0,145
rez
x
x
C
= = =
' 2
30
5
0,163
0, 503.
0, 325
rez
x
x
C
= = =
Conform acestor calcule am obţinut schema echivalentă din figura 12.

'
28
0, 308
x
'
30
0, 503
x
'
29
1,126
x
(1,1)
8
K
3 G
2 G
CS

Figura 12 – Schema echivalentă transfigurată

2
' ' '
28 29 30
1 1
0,163.
1 1 1 1 1 1
0, 308 1,126 0, 503
rez
x
x x x
= = =
+ + + +

2
0,163
rez
x (1,1)
8
K

Figura 13 - Schema echivalentă rezultantă de succesiune inversă

2.1.3 Întocmirea şi transfigurarea schemei echivalente de succesiune homopolară

Schema echivalentă de succesiune homopolară se întocmeşte începând de la locul de s.c. Se ţine
cont de faptul că curenţii homopolari parcurg toate cele trei faze şi se reîntorc prin pământ şi neutrele
transformatoarelor legate la pământ. De aceea structura acestei scheme este determinată în mare măsură
de schemele de conexiune a înfăşurărilor transformatoarelor.
La întocmirea schemei echivalente de secvenţă homopolară pentru liniile electrice aeriene cu
conductor de protecţie valoarea reactanţei poate fi considerată [2, p.16]:
1 0
3 x x · = – pentru linii simplu circuit;
1 0
7 , 4 x x · =

– pentru linii dublu circuit.

Determinarea reactanţelor de succesiune homopolară a elementelor schemei echivalente.
4
1 11 , ,
0,195 ;
J T b
x x x
-
= = =

2
8 ,
0, 084;
T b
x x
-
= =

19
4
2 5 , ,
0,115;
J T b
x x x
-
= = =

2
3 ,
3 3 0, 017 0, 051;
W b
x x
-
= · = · =

3
4 ,
3 3 0, 011 0, 033;
W b
x x
-
= · = · =

6
6 , ,
0;
M T b
x x
-
= =

6
7 ,
3 3 0, 051 0,153;
W b
x x
-
= · = · =

4
9 ,
3 3 0, 026 0, 078;
W b
x x
-
= · = · =

5
10 ,
3 3 0, 043 0,129;
W b
x x
-
= · = · =

3
12 13 15 ,
0,138;
T b
x x x x
-
= = = =

7
14 ,
3 3 0, 01 0, 03;
W b
x x
-
= · = · =

3
12 13 15 ,
0,138;
T b
x x x x
-
= = = =




În figura 15 este prezentată schema echivalentă de succesiune homopolară a sistemului obţinută cu
ajutorul relaţiilor folosite mai sus.


Figura 15 – Schema echivalentă după a patra transfigurare

17
0,129
x
4
0, 033
x
10
0,129
x
20
0, 015
x
22
0, 057
x
21
0, 015
x
16
0, 31
x
19
0, 069
x
18
0, 222
x
14
0, 03
x
(1,1)
8
K
15
0,138
x

Figura 16 – Schema echivalentă după a doua transfigurare

4 17
20
4 10 17
0, 033 0,129
0, 015;
0, 033 0,129 0,129
x x
x
x x x
· ·
= = =
+ + + +

4 10
21
4 10 17
0, 033 0,129
0, 015;
0, 033 0,129 0,129
x x
x
x x x
· ·
= = =
+ + + +

10 17
22
4 10 17
0,129 0,129
0, 057.
0, 033 0,129 0,129
x x
x
x x x
· ·
= = =
+ + + +

20
19
0, 069
x
23
0,194
x
14
0, 03
x
(1,1)
8
K
15
0,138
x

Figura 17– Schema echivalentă după treia transfigurare


( ) ( )
16 20 18 21
23 22
16 20 18 21
( ) (0, 31 0, 015) 0, 222 0, 015
0, 057 0,194.
0, 31 0, 015 0, 222 0, 015
x x x x
x x
x x x x
+ · + + · +
= + = + =
+ + + + + +

În figura 17 este prezentată schema echivalentă de succesiune homopolară a sistemului obţinută cu
ajutorul relaţiei folosite mai sus.
15
0,138
x
24
0, 081
x
(1,1)
8
K

Figura 18 – Schema echivalentă după a doua transfigurare


19 23
24 14
19 23
0, 069 0,194
0, 03 0, 081.
0, 069 0,194
x x
x x
x x
· ·
= + = + =
+ +

În figura 18 este prezentată schema echivalentă de succesiune homopolară a sistemului obţinută cu
ajutorul relaţiei folosite mai sus.

15 24
0
15 24
0,138 0, 081
0, 051,
0,138 0, 081
rez
x x
x
x x
· ·
= = =
+ +

unde
rez
x
0
este reactanţa rezultantă a schemei echivalente de succesiune homopolară în raport cu punctul
de scurtcircuit.
În figura 19 este prezentată schema echivalentă rezultantă de succesiune homopolară.
0
0, 051
rez
x
(1,1)
8
K

Figura 19 – Schema echivalentă rezultantă de succesiune homopolară

2.2 Determinarea reactanţelor de calcul

În conformitate cu metoda curbelor de calcul este necesar de a determina în prealabil reactanţele de
calcul ale ramurilor schemei de succesiune directă. La determinarea reactanţelor de calcul trebuie să
considerăm faptul, că în conformitate cu regula de echivalenţă a succesiunii directe, punctul de
21
scurtcircuit este îndepărtat printr-o reactanţă suplimentară
( )
,
n
x
A
valoarea căreia depinde de tipul de
scurtcircuit.
Reactanţa suplimentară
( ) 1,1
x
A
se determină conform relaţiei pentru s.c. bifazat cu punere la pământ
din tab.2.1 [2]:



(1,1) 2 0
2 0
0,163 0, 051
0, 039,
0,163 0, 051
rez rez
rez rez
x x
x
x x
A
· ·
= = =
+ +

unde
0rez
x şi
2rez
x sunt reactanţele rezultante de secvenţă homopolară şi, respectiv, de secvenţă negativă,
0 2
0, 051, 0,163
rez rez
x x = = .
La efectuarea calculelor cu considerarea variaţiei individuale a curenţilor, reactanţa de calcul a
unei ramuri generatoare i, pentru orice tip de s.c. nesimetric, poate fi determinată în felul următor:

(1,1)
,
1
,
;
nom i
rez
calc i
i b
S
x x
x
C S
A
+
= · (conform relaţiei 2.1 [2] ) .
unde

este reactanţa rezultantă a schemei de succesiune directă şi se determină cu relaţia:

1
' ' '
28 29 30
1 1
0,161.
1 1 1 1 1 1
0, 308 1, 22 0, 465
rez
x
x x x
= = =
+ + + +

Mai jos sunt calculaţi coeficienţii de repartiţie ai ramurilor generatoare din schema de succesiune
directă.

3
1
1
, . .
0,161
0, 522;
0, 308
rez
G s c
x
C
x
= = =
1
2
, . .
0,161
0,132;
1, 22
rez
CS s c
x
C
x
= = =
3
1
3
, . .
0,161
0, 346.
0, 465
rez
G s c
x
C
x
= = =
Verificare:

1 2 3
0, 522 0,132 0, 346 1. C C C + + = + + =
Se determină reactanţele de calcul pentru fiecare ramură generatoare:
3
(1,1)
,
1
,1
1
0,161 0, 039 100
0, 383;
0, 522 100
nom G
rez
calc
b
S
x x
x
C S
A
+ +
= · = · =
(1,1)
,
1
,2
2
0,161 0, 039 50
0, 757;
0,132 100
nom CS
rez
calc
b
S
x x
x
C S
A
+ +
= · = · = ;

2
(1.1)
,
1
,3
3
0,161 0, 039 117, 647
0, 679.
0, 293 100
nom G
rez
calc
b
S
x x
x
C S
A
+ +
= · = · = .

2.3 Determinarea componentei periodice a curentului în locul de scurtcircuit

22
După determinarea reactanţelor de calcul ale tuturor ramurilor generatoare, este necesar de a selecta
curbele de calcul corespunzătoare din figura E.1 [2]. Din aceste curbe, pentru momentul de timp indicat
( 2, 7 t s = ), se determină valorile curenţilor de succesiune directă în unităţi relative.
Perioada de timp peste care se cere de calculat curentul de s.c. este 2, 7 t s = .
Pentru ramura
3
G , pentru 2, 7 t s = şi
,1
0, 383,
calc
x = din curbe avem
( ) 1,1
1, 1
2, 62;
t
I
-
=
Pentru ramura CS, pentru 2, 7 t s = şi
,2
0, 757,
calc
x = din curbe avem
( ) 1,1
1, 2
1, 28;
t
I
-
=

Pentru ramura
2
G , pentru 2, 7 , t s = şi
,3
0, 679,
calc
x = din curbe avem
( ) 1,1
1, 3
1,38.
t
I
-
=
Curenţii nominali ai generatoarelor și compensatorului sincron raportaţi la tensiunea
. med nom
U

a
acelei trepte la care s-a produs scurtcircuitul :
3
,
1
.
100
0, 251 ;
3 3 230
nom G
nom
m nom
S
I kA
U
= = =
· ·

,
2
.
50
0,126 ;
3 3 230
nom CS
nom
m nom
S
I kA
U
= = =
· ·

2
,
3
.
117, 647
0, 295 ,
3 3 230
nom G
nom
m nom
S
I kA
U
= = =
· ·

unde
. . med nom
U este tensiunea medie nominală la treapta unde s-a produs scurtcircuitul,
. .
230
med nom
U kV = .
Valoarea componentei periodice de succesiune directă a curentului total în locul de s.c. poate fi
determinată în modul următor:
(1,1) (1,1) (1,1) (1,1)
1 , *1, 1 .1 *1, 2 .2 *1, 3 .3
2, 62 0, 251 1, 28 0,126 1,38 0, 295 1, 226 .
t rez t nom t nom t nom
I I I I I I I kA = · + · + · = · + · + · =

2.4 Construirea diagramelor fazoriale ale curenţilor şi tensiunilor în locul de scurtcircuit

Valoarea obţinută a componentei periodice a curentului de succesiune directă va determina
mărimea fazorului
1
.
A
I Poziţia fazorilor
1 B
I

şi
1 C
I

poate fi determinată cu ajutorul operatorilor compleşi
120 j
a e
°
= şi
2 240 j
a e
°
= .

(1,1)
1
1 ,
1, 226 A
t rez
I I kA
÷
= = ;

0
2 240
1 1 1, 226 0, 613 1, 062 ;
j
B A I a I e j kA
÷ ÷
= · = · = ÷ ÷

0
120
1 1 1, 226 0, 613 1, 062 .
j
C A I a I e j kA
÷ ÷
= · = · = ÷ +

Componentele de secvenţă inversă vor fi:
0
180 0
2 1
0 2
0, 051
1, 226 0, 292 0, 292 ;
0, 051 0,163
j rez
A A
rez rez
x
I I e kA
x x
÷ ÷
= ÷ · = ÷ · = ÷ = ·
+ +

23
0 0
120 60
2 2 0, 292 0, 292 0,146 0, 253 ;
j j
B A I a I e e j kA
÷ ÷
÷
= · = ÷ · = · = ÷
0 0
2 240 60
2 2 0, 292 0, 292 0,146 0, 253 .
j j
C A I a I e e j kA
÷ ÷
= · = ÷ · = · = +
Componentele de secvenţă homopolară vor fi:
180 2
0 1
0 2
0,163
1, 226 0, 934 0, 934 ;
0, 051 0,163
o
j rez
A A
rez rez
x
I I e kA
x x
÷ ÷
= ÷ · = ÷ · = ÷ = ·
+ +



180
0 0 0 0, 934 0, 934 .
o
j
A B C I I I e kA
÷ ÷ ÷
= = = ÷ = ·
Curenţii de s.c. în faze :
1 2 0 1, 226 0, 292 0, 934 0 A A A A I I I I
÷ ÷ ÷ ÷
= + + = ÷ ÷ = ;
0 0
0
240 60
1 2 0
137
1, 226 0, 292 0, 934 0, 613 1, 062 0,146 0, 253 0, 934
1, 401 1, 314 1, 921 ;
j j
B B B B
j
I I I I e e j j
j e kA
÷ ÷ ÷ ÷
÷
÷
= + + = · + · ÷ = ÷ ÷ + ÷ ÷ =
= ÷ ÷ = ·

0 0
0
120 60
1 2 0
137
1, 226 0, 292 0, 934 0, 613 1, 062 0,146 0, 253 0, 934
1, 401 1, 314 1, 921 .
j j
C C C C
j
I I I I e e j j
j e kA
÷ ÷ ÷ ÷
= + + = · + · ÷ = ÷ + + + ÷ =
= ÷ + = ·

Pentru scurtcircuitul bifazat cu punere la pământ valoarea curentului în fazele avariate mai poate fi
determinată cu relaţia:
( ) 1,1 (1,1)
1 1, 567 1, 226 1, 921 , A
sc
I m I kA
÷
= · = · =

unde
( ) 1,1
m

este coeficientul ce determină raportul dintre curentului în faza avariată şi curentul de
succesiune directă, se calculează cu relaţia din tabelul 2.1[2]:
( ) 1,1
2 0
2 2
2 0
0,163 0, 051
3 1 3 1 1, 567.
( ) (0,163 0, 051)
rez rez
rez rez
x x
m
x x
· ·
= · ÷ = · ÷ =
+ +

Diagrama fazoriala a curenţilor în locul de s.c. este prezentată în figura 20.











24








0 C I
÷
2 C I
÷
1 C I
÷
C I
÷
2 C I
÷
2 B I
÷
1 B I
÷
2 B I
÷
0 B I
÷
B I
÷
j +
j ÷
1 ÷
1 +
2 A I
÷
1 A I
÷
2 A I
÷
0 A I
÷
0 0 0 C B A I I I
÷ ÷ ÷
= =
0,15
I
kA
cm
µ =


Figura 20 – Diagrama fazorială a curenţilor în locul de s.c.

25
Pentru construirea diagramei fazoriale a tensiunilor în locul de s.c. este necesar de a determina în
prealabil tensiunile de succesiune directă
1
,
A
U inversă
2 A
U şi homopolară
0
.
A
U Aceste componente pot
fi determinate cu relaţiile din tabelul 2.2 [2].
Pentru a determina aceste tensiuni în unităţi absolute, reactanţele trebuie exprimate în unităţi
absolute, ceea ce uşor o putem face înmulţind reactanţele date cu .
b
Z
2 2
242
585, 64 ;
100
b
b
b
U
Z
S
= = = O
(1,1) (1,1)
*
0, 039 585, 64 22, 758 .
b
x x Z
A A
= · = · = O


Determinarea tensiunilor pentru succesiunile directă, inversă şi homopolară:
0
(1,1) 90
1 1
*
22, 758 1, 226 27, 9 27, 9 ;
j
A A U jx I j j e kV
÷ ÷
A
= · = · = = ·
0 0 0
2 240 90 330
1 1 27, 9 27, 9 24,161 13, 95 ;
j j j
B A U a U e e e j kV
÷ ÷
= · = · · = · = ÷
0 0
120 90 210
1 27, 9 27, 9 24,161 13, 95 ;
j j j
C A U a U e e e j kV
÷ ÷
= · = · · = · = ÷ ÷
0
90
2 1 27, 9 27, 9 ;
j
A A U U j e kV
÷ ÷
= = = ·
0 0 0
120 90 210
2 2 27, 9 27, 9 24,161 13, 95 ;
j j j
B A U a U e e e j kV
÷ ÷
= · = · · = · = ÷ ÷
0 0 0
2 240 90 330
2 2 27, 9 27, 9 24,161 13, 95;
j j j
C A U a U e e e j
÷ ÷
= · = · · = · = ÷
0
90
0 1 2 27, 9 27, 9 ;
j
A A A U U U e j kV
÷ ÷ ÷
= = = · =
0
90
0 0 0 27, 9 27, 9 .
j
A B C U U U e j kV
÷ ÷ ÷
= = = · =


Determinarea tensiunilor în locul de s.c.:
0
90
1 2 0 3 27, 9 83, 7 83, 7 ;
j
A A A A U U U U j j e kV
÷ ÷ ÷ ÷
= + + = · = = ·
0 0 0
330 210 90
1 2 0 27, 9 27, 9 27, 9 24,161 13, 95 24,161 13, 95
27, 9 0
j j j
B B B B U U U U e e e j j
j
÷ ÷ ÷ ÷
= + + = · + · + · = ÷ ÷ ÷ +
+ =
0 0 0
210 330 90
1 2 0 27, 9 27, 9 27, 9 24,161 13, 95 24,161 13, 95
27, 9 0
j j j
C C C C U U U U e e e j j
j
÷ ÷ ÷ ÷
= + + = · + · + · = ÷ ÷ + ÷ +
+ =

Diagrama fazorială a tensiunilor în locul de s.c. este prezentată în figura 21.






26
















27
0 2 1 A A A U U U
÷ ÷ ÷
= =
1 2 B C U U
÷ ÷
=
2 1 B C U U
÷ ÷
=
0 B U
÷
0 C U
÷
A U
÷
+j
+1 -1
+j
1 A U
÷
2 A U
÷
6
U
kV
cm
µ =
2 C U
÷
2 B U
÷

Figura 21 – Diagrama fazorială a tensiunilor în locul de s.c.

2.5 Construirea diagramelor fazoriale ale curenţilor şi tensiunilor la bornele
generatorului G3
Diagramele fazoriale ale curenţilor şi tensiunilor se construiesc pentru cel mai apropiat
(electric) de locul de s.c. generator. În acest scop este necesar ca în prealabil să se efectueze
repartiţia curenţilor şi a tensiunilor în schemele fiecăreia din succesiuni.

28
Cel mai apropiat generator este generatorul G3, care este legat cu locul de s.c. prin intermediul
ramurii „G3”. Cunoscînd reactanţa sumară de succesiune inversă în raport cu punctul de s.c. se determină
coeficientul de repartiţie pentru ramura dată.
2
2, 3
2, 3,
0,163
0, 53;
0, 308
rez
G
G rez
x
C
x
= = =
unde
rez
x
2
este reactanţa sumară de succesiune inversă, u.r. ;

2, 3, G rez
x este reactanţa de succesiune inversă a ramurii generatorului G3, u.r. .

Curentul de succesiune inversă în ramura G3:
( )
0
180
2, 3
2, 3 2
0, 53 0, 292 0,155 0,155 .
j
A G
G A
I C I e kA
÷ ÷
= · = · ÷ = ÷ = ·
Curentul de succesiune directă în ramura G3 se determină cu ajutorul curbelor de calcul pentru
timpul 2, 7   t s =
(1,1)
1, 3
*1, 1 .1
2, 62 0, 251 0, 658 . A G
t nom
I I I kA
÷
= · = · =
Determinarea curenţilor pentru diferite succesiuni la bornele generatorului G3, raportaţi la treapta
de înaltă tensiune a transformatorului:
0
2 240
1, 3 1, 3 0, 658 0, 329 0, 57 ;
j
B G A G I a I e j kA
÷ ÷
= · = · = ÷ ÷
0
120
1, 3 1, 3 0, 658 0, 329 0, 57 ;
j
C G A G I a I e j kA
÷ ÷
= · = · = ÷ +
0
180
2, 3 0,155 0,155 ;
j
A G I e kA
÷
= ÷ = ·
0 0 0
120 180 300
2, 3 2, 3 0,155 0,155 0, 077 0,134 ;
j j j
B G A G I a I e e e j kA
÷ ÷
= · = · · = · = ÷
0 0 0
2 240 180 60
2, 3 2, 3 0,155 0,155 0, 077 0,134 .
j j j
C G A G I a I e e e j kA
÷ ÷
= · = · · = · = +
La determinarea acestor mărimi de fază după un transformator , este necesar să ţinem cont de faptul
că tensiunile şi curenţii la trecerea peste aceasta îşi modifică nu numai valoarea, ci şi faza, în funcţie de
grupa de conexiune a înfăşurărilor.
Pentru curentul şi tensiunea fazei A putem scrie:
6 6
, 3 1, 3 2, 3
,
j n j n
A G A G A G
I I e I e k
t t
÷ · · | |
= · + · ·
|
\ .

unde k este raportul de transformare al transformatorului,
1
2
15, 75 14, 6.
med
med
U
k
U
= = =
1 . . 2 . .
,
med nom med nom
U U – tensiunile medii nominale la partea de înaltă şi joasă tensiune a
transformatorului T3;
n – numărul grupei de conexiune a înfăşurărilor transformatorului, 11, n = pentru grupa de
conexiune Y
0
/A –11.

29
Determinarea curenţilor la bornele generatorului G3:
0 0 0 0 0
0 0 0
30 30 330 180 330
, 3 1, 3 2, 3
30 150 43
( ) (0, 658 0,155 ) 14, 6
9, 604 2, 26 8, 317 4,802 1, 957 1,13 6, 36 5, 932 8, 7 ;
j n j n j j j
a G A G A G
j j j
I I e I e k e e e
e e j j j e kA
÷ ÷ ÷
÷ · · ÷
= · + · · = · + · · · =
= · + · = + ÷ + = + = ·

0 0 0 0 0 0
0 0 0
30 30 240 330 300 330
, 3 1, 3 2, 3
90 90 90
( ) (0, 658 0,155 ) 14, 6
9, 604 2, 26 9, 604 2, 26 11,864 11,864 ;
j n j n j j j j
b G B G B G
j j j
I I e I e k e e e e
e e j j j e kA
÷ ÷ ÷
÷ · · ÷
÷ ÷ ÷
= · + · · = · · + · · · =
= · + · = ÷ ÷ = ÷ = ·

0 0 0 0 0 0
0 0 0
30 30 120 330 60 330
, 3 1, 3 2, 3
150 30 137
( ) (0, 658 0,155 ) 14, 6
9, 604 2, 26 8, 317 4,802 1, 957 1,13 6, 36 5, 932 8, 7 .
j n j n j j j j
c G C G C G
j j j
I I e I e k e e e e
e e j j j e kA
÷ ÷ ÷
÷ · · ÷
= · + · · = · · + · · · =
= · + · = ÷ + + + = ÷ + = ·

Diagrama fazorială a curenţilor la bornele generatorului G3 este prezentată în figura 22.
2 c I
÷
c I
÷
1 c I
÷
2 a I
÷
a I
÷
2 a I
÷
1 a I
÷
2 c I
÷
2 b I
÷
1 b I
÷
2 b I
÷
b I
÷
j +
j ÷
1 ÷ 1 +
1
I
kA
cm
µ =

Figura 22 – Diagrama fazorială a curenţilor la bornele generatorului G3

30
Pentru a determina componentele simetrice ale tensiunii la bornele generatorului G3, este necesar
de a calcula componentele căderilor de tensiune pe tronsonul “punctul de s.c. – generatorul G3”.
Se determină reactanţele de calcul exprimate în unităţi absolute :
( )
1, 3 1, 3 1, 3
( ) 0,308 0, 22 585, 64 51,536
g G rez G b
x x x Z = ÷ · = ÷ · = O - succesiunea directă,
( )
2, 3 2, 3 2, 3
( ) 0,308 0, 22 585, 64 51,536
g G rez G b
x x x Z = ÷ · = ÷ · = O - succesiunea inversă,
unde
1, 3 G rez
x şi
2, 3 G rez
x sunt reactanţele de succesiune directă şi inversă a ramurii generatorului 3 G , u.r.,

1, 3 G
x şi
2, 3 G
x sunt reactanţele de secvenţă directă şi inversă a generatorului, u.r..
0
90
1, 3 1, 3
1, 3
51, 536 0, 658 33, 9 33, 9 ;
j
A G A G
g
U jx I j j e kV
÷ ÷
A = · = · = = ·

( )
0
90
2, 3 2, 3
2, 3
51, 536 0,155 7, 975 7, 975 .
j
A G A G
g
U jx I j j e kV
÷ ÷
÷
A = · = · ÷ = ÷ = ·
Determinarea tensiunilor pentru diferite succesiuni la bornele generatorului G3, raportate la treapta
de înaltă tensiune a transformatorului:
0
90
1, 3 1, 1, 3 27, 9 33, 9 61,8 61,8 ;
j
A G A K A G U U U j j j e kV
÷ ÷ ÷
= + A = + = = ·
0 0 0
2 240 90 330
1, 3 1, 3 61,8 61,8 53, 514 30, 9 ;
j j j
B G A G U a U e e e j kV
÷ ÷
= · = · · = · = ÷
0 0 0
120 90 210
1, 3 1, 3 61,8 61,8 53, 514 30, 9 ;
j j j
C G A G U a U e e e j kV
÷ ÷
= · = · · = · = ÷ ÷
0
90
2, 3 2, 2, 3 27, 9 7, 975 19, 924 19, 924 ;
j
A G A K A G U U U j j j e kV
÷ ÷ ÷
= + A = ÷ = = ·
0 0 0
120 90 210
2, 3 2, 3 19, 924 19, 924 17, 255 9, 962 ;
j j j
B G A G U a U e e e j kV
÷ ÷
= · = · · = · = ÷ ÷
0 0 0
2 240 90 330
2, 3 2, 3 19, 924 19, 924 17, 255 9, 962 .
j j j
C G A G U a U e e e j kV
÷ ÷
= · = · · = · = ÷
Determinarea tensiunilor la bornele generatorului G3:
( ) ( )
0 0
30 30 90 330 90 330
, 3 1, 3 2, 3
120 60 106
1 1
61,8 19, 924
14, 6
4, 231 1, 364 2,116 3, 665 0, 682 1,182 1, 434 4,846 5, 054 ;
j n j n j j j j
a G A G A G
j j j
U U e U e e e e e
k
e e j j j e kV
÷ °· °· ° ÷ ° ° °
°
= · + · · = · · + · · · =
= · + · = ÷ + + + = ÷ + = ·

( ) ( )
0 0 0 0 0 0
30 30 330 330 210 330
, 3 1, 3 2, 3
1 1
61,8 19, 924
14, 6
4, 231 1, 364 2,867 ;
j n j n j j j j
b G B G B G
U U e U e e e e e
k
kV
÷ · · ÷
= · + · · = · · + · · · =
= ÷ =

( ) ( )
0 0 0 0 0 0
0 0
30 30 210 330 330 330
, 3
1, 3 2, 3
120 60 106
1 1
61,8 19, 924
14, 6
4, 231 1, 364 2,116 3, 665 0, 682 1,182 1, 434 4,846 5, 054 .
j n j n j j j j
c G
C G C G
j j j
U U e U e e e e e
k
e e j j j e kV
÷
÷ · · ÷
÷ ÷ ÷ °
= · + · · = · · + · · · =
= · + · = ÷ ÷ + ÷ = ÷ ÷ = ·

Diagrama fazorială a tensiunilor la bornele generatorului 3 G este prezentată în figura 23.



31
2 a U
÷
a U
÷
1 a U
÷
2 b U
÷
2 a U
÷
2 c U
÷
1 c U
÷
c U
÷
2 c U
÷
b U
÷
2 b U
÷
1 b U
÷
j +
j ÷
1 ÷ 1 +
0, 5
U
kV
cm
µ =

Figura 23 – Diagrama fazorială a tensiunilor la bornele generatorului G3







32
ÎNCHEIERE

Lucrare de an efectuată are ca scop căpătarea deprinderilor practice de calcul a curenţilor în
sistemele electroenergetice şi de alimentare cu energie electrică a consumatorilor la diferite tipuri de
scurtcircuit.
În lucrarea dată s-au studiat două tipuri de scurtcircuite din reţelele electrice: s.c. trifazat şi s.c.
bifazat cu punere la pămînt .
În prima parte a lucrării s-a calculat un scurtcircuit trifazat la barele de joasă tensiune a
transformatorului T4 (punctul K1). Sunt determinaţi curentul supratranzitoriu şi curentul de şoc. Pentru a
determina aceşti curenţi a fost întocmită schema de calcul şi schema echivalentă cu legături galvanice
între elemente. Schema echivalentă iniţială a fost transfigurată pînă la o reactanţă rezultantă şi o T.E.M.
echivalentă. La calculul curentului supratranzitoriu trifazat este utilizată legea lui Ohm şi a fost obţinut
curentul supratranzitoriu cu valoarea
''
41, 91 . I kA = La calculul curentului de şoc s-a obţinut
105, 65 .
s
i kA =
În partea a doua s-a calculat scurtcircuitul bifazat cu punere la pămînt, produs la barele de înaltă
tensiune a transformatorului T7, în punctul K8. În conformitate cu metoda componentelor simetrice, au
fost întocmite schemele echivalente de diferite secvenţe (directă, inversă şi homopolară). În continuare s-a
efectuat transfigurarea schemelor echivalente pînă s-a obţinut o schemă echivalentă cu mai multe ramuri
(pentru secvenţa directă) şi cîte o schemă echivalentă rezultantă (pentru secvenţele inversă şi
homopolară). Valoarea componentei periodice a curentului de s.c. bifazat cu punere la pămînt s-a
determinat prin metoda curbelor de calcul, care implică determinarea reactanţelor de calcul pentru fiecare
ramură şi extragerea în baza acestora a valorii componentei periodice a curentului din curbele date. În
urma sumării curenţilor s-a obţinut o valoare a componentei periodice a curentului:
(1.1)
1,
1, 226 .
t
I kA
E
=
Utilizînd curbele de calcul s-a determinat componenta periodică a curentului de succesiune directă,
apoi, în conformitate cu regula de echivalenţă a secvenţei directe, s-au determinat curenţii si tensiunile
fazice, cu ajutorul cărora au fost construite diagramele fazoriale în locul de scurtcircuit. Analiza
diagramelor fazoriale indică faptul că în fazele avariate tensiunea este egală cu zero. În rezultat diagrama
fazorială devine deformată.
La construirea diagramelor la bornele generatorului, lipsesc componentele homopolare ale
tensiunilor si ale curenţilor, ceea ce condiţionează un grad mai mic de deformare a diagramelor fazoriale.
Deci, odată cu îndepărtarea de la punctul de scurtcircuit si apropierea de generator sistemul de curenţi şi
tensiuni devine mai simetric, dat fiind faptul că generatorul produce un sistem simetric de curenţi şi
tensiuni. Astfel se poate spune că generatorul resimte s.c. bifazat cu punere la pămînt ca pe un s.c. trifazat
nesimetric.
33

BIBLIOGRAFIE

1. Жененко Г.Н., Каратун В.С., Ладвищенко Б.Г. Методические указания и задания
к курсовым работам по дисциплине “Переходные процессы в электрических системах”. Кишинёв:
КПИ им. С. Лазо, 1979.

2. Pasincovschi P., Pogora V. Procese tranzitorii electromagnetice. Îndrumar de proiectare.
Chişinău: UTM, 1998.

3. Pogora V., Proţuc I. Procese tranzitorii electromagnetice. Ciclu de prelegeri. Chişinău:
UTM, 1998.