You are on page 1of 24

1

SP_1_IP_2
SOCIOLOGIE PSIHOLOGIE Istoria psihologiei
TRUE/FALSE
1) Claritatea definirii obiectului Psihologiei si a metodei este principala virtute a
behaviorismului. A
2) Relatarea verbala este o cale sigura spre suflet la behavioristi. F
) Conditionarea ontogenetica, prinipiul cauzal hotarator in stiinta comportamentului a
fost
receptata si promovata cu entuziasm de generatiile tinere de psihologi. A
!ULTIPLE CHOICE
1) In „Despre vietile si doctrinele filosofilor”, Diogene Laertios dedica cel mai amplu capitol
lui :
1 Thales din ilet
! "ocrate
# $laton
" Epi#$r
% &ristotel
2) &nul aparitiei primului tratat de $sihologie, avand in titlu chiar acest termen :
1 1'()
2 12%& '#ore#t era ")
# 1%!*
* 1(#!
) +are este contingenta corecta:
A) Plato() *Ela($l #reati+ este o i(,estrare -i+i(a a o.$l$i/
0) So#rate) *S#op$l +ietii este a #$(oaste1 si a($.e a #$(oaste +irt$tea/
C) Aristotel) *S$2let$l si #orp$l se a2la i(tr3o relatie 2$(#tio(ala -e tip o#hi 4
+e-ere/
D, Roger -acon .1!1/ 0 1!)*,: patru „idoli”, deformari generatoare de erori.
1 A505C
! -1+1D
# &1+1D
") In scoala filosofica indiana 2edanta .aparuta dupa 2ede si 3panisade si promovand un
idealism
obiectiv,, 4u5l autentic, este o constiinta intuitiva a unitatii "ubiect 0 6biect numita:
1 Dao
2 At.a(
# -rahman
6) Distinctia „constiinta obiectului” si „constiinta de sine” a fost o problema epistemologica
formulata pentru prima data la:
1 7reud
2 Filoso2ia i(-ia(a '7e-a(ta1 !i.a(sa1 0$-his.)
# In „Rationamente critice”, de 2an5+iun .1( 0 )(,
* In papirusul egiptean „emorialul teologiei memfiste” .sf.mileniului I2,
% "ofistii greci.
%) Definind trei afecte fundamentale, 5 dorinta, satisfactia 0 insatisfactia si pasiunea, "pino8a
identifica si o ba8a generica a lor, „puterea sufleteasca”, constand in
A) 2er.itate
0) ge(ero,itate
+, pre8enta de spirit
D, sobrietate
1 &1-1+
2 A50
# -1+1D
&) +oncilierea lui $laton cu &ristotel si -iblia a insemnat pentru $sihologie o investire a omului
cu
responsabilitatea actului de vointa. +ine a reali8at aceasta remarcabila interpretare valabila si in
$sihologia actuala9
1 Tho.as -8A9$i(o
! &ugustinus
# R.-acon
* R.Descartes
% 4nciclopedistii france8i
:) In privinta locali8arii organice a psihicului, R.Descartes indica:
1 inima
! creierul
epi2i,a
* sistemul refle:
;) 6pera lui &ristotel „De anima” este remarcabila prin afirmarea unitatii functiilor spirituale si
vitale: sufletul este acea forma .calitate, insusire, a substantei .corpului, care indeplineste
functii vitale:
A) ($triti+a
0) se(,iti+a
C) ratio(ala<
1 A505C
! &1-
# -1+
1=) Trecerea de la gandirea scolastica la metoda stiintifica inseamna pentru $sihologie:
&, &ccentul pe metoda introspectiva
-, Demonstratia logica, operarea cu concepte si idei generale
C) !eto-a e>peri.e(tala si 2or.$larea legilor ge(erale
?) ?e.ers$l ge(erati+) i-e(ti2i#area -e $(itati ele.e(tare1 legi #a$,ale ale
ge(e,ei1 al#at$irii si 2$(#tio(arii siste.elor #o.ple>e
E) I(+i(gerea *-e2or.arilor ge(eratoare -e erori/ ale #elor patr$ ge($ri -e i-oli
'Fr<0a#o()
1 C5?5E
! &1-1+
# -1+1D14
11) +elebrul tratat al lui Descartes „Discurs despre metoda” repre8inta o impotrivire fata de
cunostintele dogmatice, promovand indoiala ca negare si i8vor al certitudinii. &nul aparitiei
acestui remarcabil tratat este:
1 1;!)
2 1%&
# 1;#!
* 1;*1
12) Ideea de „om natural”, cel mai solid argument pentru libertatea persoanei, potential ce se
de8volta prin largirea si aprofundarea cunoasterii, a fost enuntata si argumentata de:
1 Descartes
! 4picur
Spi(o,a
* Thomas d<&=uino
% 7rancis -acon.
1) >ipocrate si ?alen, medici celebrii ai antichitatii, la o distanta in timp de aproape ;// de ani
.primul e nascut in *;/ i.e.n., iar al doilea in 1#1 e.n., au e:plicat temperamentul, cea mai
e:presiva forma a psihicului, prin dominanta umorilor. +are dintre ei a afirmat
cerebrocentrismul9
1 >ipocrat
2 Gale(
1") Roger -acon .1!1/ 0 1!)*,, profesor la 3niversitatea 6:ford, a incercat sa reforme8e
gandirea
stiintifica, opunand scolasticii observarea naturii. Renasterea se impune prin caracterul laic al
gandirii si recunoasterea dreptului natural al omului la fericire si ratiune nelimitata. -acon
abordea8a operational aceasta reforma: el defineste deformarile generatoare de erori ce tin atat
de individ, cat si de societate. +um defineste el prestigiul istoric al teoriilor:
1 Idola tribus@
! Idola specus@
I-ola 2ori@ '#ore#t era ")
* Idola theatri@
16) "intagma „organism care gandeste” este inlocuita de Thomas d<&=uino .1!!( 0 1!(*, cu
conceptul:
1 +onstiinta de sine
2 S$Aie#t$l
# &doratia divina
* "uflet rational
% "uflet vital
1%) La un interval de 1! secole, &ugustinus si Descartes abordea8a problema relatiei suflet 0
corp.
+are dintre cei doi defineste viata ca efectul fu8iunii dintre suflet si corp, iar ba8a vietii
spirituale ca vointa9
1 &ugustinus
2 ?es#artes '#ore#t era 1)
1&) In „De anima”, &ristotel defineste discernamantul prin simtire si
1 intuitie
2 ga(-ire
# intelectul activ
* spirit
1:) Te8a orfico 0 platoniciana a nemuririi sufletului este respinsa de &ristotel. Totusi, o parte a
sufletului este considerata „demna” si nemuritoare, care determina intelectul pasiv sa treaca la
fapte. 4ste denumita:
1 i(tele#t a#ti+@
! gandire@
# entelehie
* categori8are.
1;) La 4picur, dorintele sunt de o diversitate controlabila. 6 prima dihotomie este cea a
dorintelor
„naturale” si:
&, necesare
-, superflue
C) 2ara oAie#t
?) -esarte
4, generatoare de fericire
1 -1+1D
! &1-1+
C5? 'ate(tie #ei #are a+eti grilele -e a($l tre#$t 4 C5?5EB)
2=) $lotin .n. !/% e.n.,, in cele %/ de tratate ale sale, tratea8a cunoasterea &bsolutului prin:
A) e>ta,@
0) r$perea Alo#aCelor@
C) e>iste(ta ple(ara@
?) #o.$(i$(ea #$ -i+i($l
1 A505C5?
! -1+1D
# &1-1+
21) In lucrarea „area restaurare”, in prima parte referitoare la „Demnitatea si progresele
stiintelor”, 7rancis -acon .1%;1 0 1;!;, face o clasificare a stiintelor pe criterii psihologice .cu
referire la cele trei facultati ale spiritului, memorie, imaginatie si ratiune,: istoria, artele si
filosofia. Tot aici avea si o „inventica”, o suma de procedee pentru crearea de produse noi,
originale si valoroase:
A) tra(s2er$l
-, intuitia@
C) e>ti(-erea@
?) i(+ersarea e>perie(tei.
1 A5C5?
! &1-1+
# -1+1D
22) „&ccentul pe intuitie” ca procedeu de largire a cunoasterii rationale a fost afirmat de:
1 &ristotel
! $lotin
# &ugustinus
" ?es#artes
% 7r.-acon
2) In „Tratat despre pasiuni”, R.Descartes defineste sase pasiuni primare:
+are dintre acestea este „surprinderea” sufletului la aparitia unor obiecte ce5i par rare si cu
calitati deosebite9
1 a-.iratia@
! dragostea@
# ura@
* dorinta
% bucuria
2") +ine operea8a distinctia dintre comportament si cunostinte9
1 $laton
! Thomas d<&=uino
R<?es#artes
* R.-acon
% -."pino8a
26) In „4tica” lui "pino8a, bucuria ce tine atat de suflet, cat si de corp se numeste:
+and este e:agerata, aceasta poate fi buna sau rea. orala este sustinuta de cunoasterea
necesitatii si respectarea poruncilor ratiunii.
1 pasiune
2 +ol$ptate
# dorinta
* satisfactie
% genero8itate
2%) Dintre cele patru dimensiuni ale evolutiei $sihologiei ca stiinta,
&, Terminologie,
0) OAie#t$l -e st$-i$1
+, "copul gandirii psihologice,
?) !eto-ologie1
care au facut un salt in 1'()9
1 05?
! &1+1D
# &1-1+
2&) "unt general acceptate asta8i cinci principii de cau8alitate in $sihologia moderna
&, -iologic,
-, "ociologic,
C) A#ti$(e1
?) ?e,+oltare1
E) F$(#tio(area siste.i#a<
+are dintre acestea sunt achi8itii mai recente9
1 C5?5E
! &1-1+
# &1D14
2:) Termenul $sihologie apare pentru prima data intr5o lucrare de morala in anul 1%)/, dar este
cosacrat in doua volume aparute in prima Aumatate a sec. al 1'5lea. &utorul lor este:
1 R. ?oclenius@
2 Chr< Dol2
# 4. +ondillac
* B. +abbanis
2;) „Istoria $sihologiei” si5a capatat o identitate proprie mai ales prin revista de profil „The
Bournal
of >istorC of the -ehavioral "ciences” si asociatia stiintifica „International "ocietC for >istorC
of $sCchologC”.
&nii aparitiei acestora au fost, respectiv
&, 1)!'
-, 1)(/
C) 1;%"
?) 1;%;
1 C1?
! &,-
# -,+
=) +and ne referim la conceptele psihologice vehiculate in &ntichitatea 6rientului Indepartat,
amintim de „3panisade”, elaborari filosofice5etice de la cumpana dintre mileniile II si I i.e.n.@
intr5una dintre acestea, „2edanta”, se vorbeste de
+are repre8inta "ubiectul, sau 4u5l autentic9
1 constiinta cosmica .„ba8a a lumii”,,
! -rahman
At.a(<
1) 7ilosoful chine8 +onfucius .%%1 0 *(), are o vi8iune psihologica in tratarea raportului
innascut
0 dobandit@ primul cu functii psihice si, in special cognitive, era inteles ca o natura divina, cu
atributele bunatate, moralitate, frumusete. +are este cau8a si mecanismul evadarii, alienarii
acestui fond al unitatii cu ordinea divina9
A) i.preC$rarile -e +iata1
-, vieta interioara nedesavarsita,
C) lipsa -is#ipli(ei .orale
D, impulsurile sen8oriale.
1 A5C
! -1+1D
# +1D
2) In gandirea 6rientului Indepartat psihocognitia, stiinta contactelor sau interactiunilor
organelor
de simt cu lucrurile reale este o a treia arie de meditatie psihologica, alaturi de psihofi8iologie si
etica. Ducleul central al conceptiei respective consta in definirea a trei forme generice de
contact "ubiect 0 6biect:
&, sen8orialitate@
0) #o(te.plare@
C) aso#iatie@
D, receptarea verbala
E) #o.$(i#area #$ oAie#tele #ele .ai 2i(e 'per#eperea Eoghi(a)
1 05C5E
! -1D14
# &1+1D
) arcati atributele gandirii $sihologiei 6rientale &ntice:
&, conditionarea sufletului
0) s$2let$l #a $(i#a realitate -i+i(a
C) #heia $(i+ers$l$i
?) a(tropologie i.preg(ata -e #$lt
4, suflet universal
1 05C5?
! &1D14
# &1-1+
") $sihicul ca „esenta si principiu al vietii” a fost ba8a ideatiei psihologice a ?reciei &ntice.
+a
natura, interpretarile au mers de la „materie subtila” la „idee sau forma”. Denumiti filosofii
celor doua interpretari e:treme.
A) ?e.o#rit@
-, 4picur
C) Plato(
D, &ristotel@
4, Thales
1 A5C
! -1D14
# D14
6) Thales .;!* 0 %*(, promotorul scolii „fi8icienilor din ilet”, ce incerca e:plicarea lumii
printr5un element fundamental, imperisabil si vesnic .apa, aerul, infinitul,. In privinta sufletului,
Thales il asemana cu forta magnetica si il definea prin trei atribute:
A) .is#are spo(ta(a si eter(a@
-, unitate cu materia@
C) .aterial@
?) i(#orporal@
4, numar.
1 A5C5?
! -1+1D
# &1-
%) 6 prima vi8iune monista a relatiei organism 0 psihic o intalnim la cel care a completat
categoriile „necesitate”, „legitate” si „ordine” cu categoria „cau8alitate” si a e:plicat unitatea
lumii prin „atomi in miscare continua”. Dumele acestui filosof care a conceput educatia ca
factor de progres pentru om si societate, este:
1 &ristotel
! $itagora
# "ocrate
" ?e.o#rit
&) +el care a centrat gandirea filosofica pe problematica umana a e:perientei, cognitiei,
moralei,
virtutii morale si raportului cu sine a fost:
1 $itagora
! $laton
So#rate
* 4picur
:) +ine postulea8a o identitate intre cunoastere si e:istenta, luand ideile ca un real primordial:
1 &ristotel
! $armenide
Plato(
* $lotin
;) Te8a centrala a idealismului obiectiv: „ideile sunt 8estre ereditara a spiritului, ele doar se
actuali8ea8a in procesul interactiunii "ubiectului cu lumea inconAuratoare”. $laton defineste
continutul si operatiile cunoasterii. 4ntu8iasmul, betia, iubirea, inspiratia politica concura la
functionarea
1 memoriei
! conceptelor
# opiniilor
" i.agi(atiei
% credintelor
"=) "tudiind „De anima” si „$arva naturalia”, ne dam seama ca ba8ele stiintifice ale psihologiei
au
inceput a fi elaborate intr5o maniera functionalista, definind psihicul ca entelehie .potenta in
act,, „forma”, calitate, proprietate a corpului, .entitate psihofi8ica, vie si activa,, &ristotel ii
atribuie trei functii necesare vietii:
&, orientare in mediu
-, comunicare
C) ($triti+a
?) se(,iti+a
E) ratio(ala
1 C5?5E
! &1-1+
# &1D14
"1) +itatul „"a construim teorii si cau8e in scopul de a reda semnificatia faptelor observate”
fara
insa „a pretinde faptelor sa se conforme8e teoriilor si opiniilor noastre” apartine lui:
1 "ocrate
! $laton
# $rotagoras
" Aristotel
% Democrit
"2) Interpretarea functionalista a lui &ristotel este fundamentata si consecventa. 7oloseste
metafore
edificatoare: ochi 0 vedere, cerc 0 rotire, secure 0 taiere@ inca una este „batranetea ne vine nu
prin faptul ca sufletul a suferit ceva, ci numai corpul purtator, ca in”
&, e:ta8
-, contemplare
C) i.Aatare
D, sen8orialitate
E) i.Aol(a+ire
1 &1-1+
2 C5E
# +1D14
") +are din definitiile aristotelice ale intelectului sunt corecte:
A) pote(tial psihi# -e #o(#epere si ga(-ire@
0) parte a s$2let$l$i@
C) operare i( ti.p@
?) $(itate a -o$a #o.po(e(te1 a#ti+a si pasi+a@
4, entitate nemuritoare.
1 A505C5?
! -1+1D
# &1-1+
"") „Intelectul activ” este caracteri8at de &ristotel:
&, poseda cunostinte@
0) -eter.i(a pe #el pasi+ sa trea#a la a#te@
C) 2a#e -isti(#tie i(tre Si(e si oAie#t$l #$(oasterii@
D, se confunda cu corpul@
E) este i(-epe(-e(t -e si.tire si (e.$ritor
1 05C5E
! &1-1+
# -1+1D
"6) +onceptul „simtului comun”, definit de &ristotel, ca o replica la ideea lui Democrit despre
un al
saselea simt, are o seama de atribute. +are sunt cele corecte din variantele urmatoare9
A) operatie psihi#a -e $(ire a se(,atiilor i(tr3o per#eptie@
0) operatie -e si(te,a 1 si.$lta(a re#eptarii1 pri( #are o.$l se s#t$ali,ea,a #a
"ubiect
+, o simtire deosebita
D, cugetare rationala
4, capacitate a "ubiectului de a5si repre8enta obiectele lumii inconAuratoare
1 A50
! +1D14
# -1+14
"%) In orientarea spre medicina, ?alen a avut drept model pe &ristotel. +are dintre cei patru
ganditori a abandonat cordiocentrismul in favoarea cerebrocentrismului9
1 &ristotel
! >ipocrate
Gale(
* 4picur
"&) +are sunt cele mai importante valori care, dupa 4picur .n.#*1 i.>r.,, scapa omul de temeri
relative la 8ei, moarte si durere9 4le sunt accesibile oricarui om, indiferent de statusul social,
cultura sau gen:
&, gandirea
-, vointa
C) stii(ta
D, placerea
E) priete(ia
1 C5E
! &1-1D
# +1D14
":) La empiristul antic 4picur .n.#*1 i.e.n.,, sen8atiile au o evidenta de ne8druncinat, nici o
forta
din lume n5o poate de8mintii. 4:ceptie de la acest continut obiectiv face
1 va8ul
! mirosul
g$st$l
* pipaitul
% sen8atia vestibulara
";) In $sihologia lui 4picur, atributul esentian al sufletului, „organ al corpului”, este:
1 sen8atia
! ratiunea
# opinia
" s#op$l
% actiunea
6=) 4vident, afectivitatea in gandirea psihologica a lui 4picur repre8inta o tema centrala: etica
sa,
ba8ata pe placere .lipsa suferintei si seninatatea sufletului, tratea8a functia placerii ca factor de
progres pentru sanatatea sufleteasca si trupeasca. "e porneste de la o ta:onomie a dorintelor:
A) s$per2l$e
0) -esarte
C) (at$rale
?) 2ara oAie#t
4, volitive
1 -1+14
2 A505C5?
# &1D14
61) $lotin .n.!/% e.n.,, originar din "udul 4giptului, dupa o scurta cariera militara, la varsta de
1)
ani edifica la Roma o faimoasa scoala de filosofie a:ata pe operele stoicilor, epicurienilor, ale
lui $laton si &ristotel. $rincipala preocupare a lui $lotin era calea cunoasterii &bsolutului:
&, veneratie@
0) eliAerare -e #orp@
C) e>ta,$l@
D, marturisirea@
4, logica.
1 &1-1+
2 05C
# +1D14
62) &ugustinus .n.#%*, &frica, intr5o familie de europeni crestini, defineste psihicul ca
incorporal,
spiritual, de esenta divina. etodele sale de cunoastere sunt:
&, asteptarea@
0) +e(eratia
C) i(trospe#tia
?) .e.oria
4, e:ta8ul
1 &1+1D
2 05C5? '#ore#t era 1)
# &1-1+
6) -a8a intregii vieti spirituale este la &ugustinus
1 ratiunea
! memoria
+oi(ta sa$ liAertatea
* credinta
% potentialul creativ.
6") Relatia 6rganism 0 6biect .definita de &ristotel, devine in scolastica relatia „"ubiect 0
6biect”.
$sihicul nu mai deservea viata de relatie cu lumea obiectiva, ci cu divinitatea. &ceasta mutatie
este reali8ata de un filosof care a valorificat si a redat crestinismului distinctia aristotelica suflet
0 spirit. 4l este:
1 &ugustinus@
2 Tho.as -8A9$i(o
# R. -acon
* &vicena.
66) 4poca Renasterii confera omului valoare fundamentala, cu drept natural la fericire,
capacitate de
ratiune nelimitata si de faurar al propriei e:istente@ omul apare ca un "ubiect virtuos. +ine este
primul teoretician al noii stiinte si care este principala sa opera in care defineste patru clase de
erori9
1 R.-acon
! $lotin
# Descartes
" Fr<0a#o(
% B.LocEe
6%) In „area restaurare”, 7r.-acon face o clasificare a stiintelor, a:ata pe criterii psihologice:
memorie, imaginatie, ratiune, respectiv istoria, poe8ia si celelalte arte, filosofia .inclusiv
stiintele naturii,. In incercarea unei inventici, producerea noului valoros si original, 7r.-acon
defineste trei procedee esentiale: e:tindere, transfer si inversare. +are sunt cele trei criterii
psihologice pentru clasificarea stiintelor9
A) rati$(ea@
0) #o(#ept$ali,area@
C) .e.oria@
D, imaginatia@
4, transferul
1 +1D14
2 A505C '#ore#t ar 2i 2ost A5C5?1 -ar ($ e>istaB)
# &1-14
6&) 7r.-acon .1%;1 0 1;!;,, parintele reformei stiintelor, delimitea8a prin obiect Teologia de
"tiinta: teologia se ocupa de divinitate si se ba8ea8a pe credinta@ stiinta are ca obiect Datura si,
pentru cunoasterea ei, apelea8a la:
&, concept@
-, ratiune@
C) oAser+atie@
D, comunicare
E) e>peri.e(t<
1 C5E
! &1-1+
# +1D14
6:) Definiti prin trei termeni rationalismul modern definit de Descartes:
A) i(t$itie@
-, ratiune@
C) s#epti#is.@
?) ga(-ire .eto-i#a@
4, matemati8are.
1 &1D14
2 A5C5?
# -1+1D
6;) In dualismul carte8ian, "ubiectul este „substanta spirituala pura”. 4l este intr5o unitate
perfecta
cu gandirea si imaginatia, ce5si are instanta de comanda in glanda pineala. 4:presia vietii de
relatie, a interactiunii organismului cu mediul este:
1 gandirea
! imaginatia
re2le>$l
* ratiunea
%=) "ufletul in conceptia lui Descartes este definit dupa un singur criteriu: constienti8area
nemiAlocita a manifestarilor sale .gandire, sen8atii, repre8entari, afecte,. &stfel, "ubiectul apare
ca „observator5manager” relativ la lumea interioara chemata sa raspunda la solicitarile vietii.
Deci, obiectul practic, tehnic, concret al introspectiei este
1 refle:ul@
! ratiunea@
ga(-irea@
* intuitia@
% constiinta de sine.
%1) La "pino8a, vointa ca forta autonoma dispare, ea confundandu5se cu
1 gandirea
! pasiunea
i(tele#t$l
* sinele
%2) In conceptia lui "pino8a, bucuria ce tine simultan de suflet si de corp se numeste voluptate@
ea
poate fi buna sau rea .daca este e:agerata,. +ontrolul pasiunilor este posibil prin cunoasterea
necesitatii si prin onorarea poruncilor:
1 divine@
! intuitiei@
# afectului@
" rati$(ii<
%) Te8a centrala a gandirii umaniste a sec. al F2III5lea a fost definirea psihicului ca atribut al:
1 socius5ului@
! energiei@
.ateriei s$perior orga(i,ate@
* activitatii.
%") aterialistul france8 Diderot defineste trei miAloace principale de cunoastere: +are
dintre acestea are functie de control9
1 observatia,
! reflectia
e>perie(ta<
%6) 6rice fapt psihic este o sen8atie transformata” 0 este principala te8a a lui +ondillac. 4l
respinge
atat metoda deductiva, cat si cone:ionismul lui Bohn LocEe, ce reducea abstractia si Audecata la
asociatii. Toate fenomenele intelectului se de8volta dintr5o:
1 sen8atie
! idee
# cone:iune
" *pri.a e>perie(ta/1 a##eptata (e#o(-itio(at -e toti<
%%) „4:perienta ca unica sursa a cunostintelor” este o te8a generala a gandirii lui
1 R.-acon
! 7r.-acon
# -."pino8a
" F<Lo#Ge
% D.>ume
%&) ?enul de asociere prin contiguitate „cau8a 0 efect” este introdus de catre:
1 ?a+i- H$.e
! B.LocEe
# &ristotel
* I.$.$avlov
%:) La &l.-ain, vointa este o asociatie intre miscarile spontane si
1 idee@
! afect primar@
# scop@
* valoare@
6 -ori(te sa$ se(ti.e(te<
%;) ?andind la „ceea ce este mai util si frumos”, >erbert "pencer .1'!/ 0 1)/#, a elaborat o
teorie
evolutionista@ in „$rincipii de psihologie” defineste obiectul $sihologiei ca de8voltarea si
transformarea cone:iunilor dintre faptele e:terne si interne. Deosebit de actuala este definirea
ideii ca unitate a cunoasterii, constand din impresii si:
1 sen8atii@
2 e.otii@
# sen8atia starilor interioare@
* cone:iuni@
&=) „Refle:ele creierului” a insemnat un important moment in definirea psihicului. 4ste o
lucrare ce
a definit e:perienta ca „motor al de8voltarii psihic” sau „intalnire biologica cu realitatea”. 4a
apartine lui:
1 R.Descartes
! B.$.$avlov
I<!<Se#e(o+
* -.7."Einner.
&1) In prodigioasa opera a lui B.$.$avlov, cea mai importanta descoperire pentru psihologie se
dovedeste a fi:
1 e:citatia si inhibitia ca procese nervoase superioare@
! e:plicarea temperamentului@
# refle:ul conditionat respondent@
" re2le>$l -e orie(tare@
% mecanismul nevro8elor.
&2) 2..-echterev .1'%( 0 1)!(,, savant rus martir, umbrit de emfa8a nobeliana a lui
B.$.$avlov
are meritul general recunoscut de a fi deschis calea studiului unui anumit tip de refle:
conditionat
1 salivar
! respondent
.otri#
* operant sau instrumental
% de orientare
&) +ontributia maAora pentru $sihologie a lui 4.L.ThorndiEe .1'(* 0 1)*), este legea:
1 starii de pregatire
2 e2e#t$l$i
# e:ercitiului
* intaririi
% asocierii
&") In vi8iunea refle:ologica, a:a de rotatie a lumii vii pare sa fie:
A) re#o.pe(sa@
0) pe-eapsa@
+, instinctul
D, asociatia
1 &1+1D
2 A50
# +1D
&6) 6riginalitatea unanim recunoscuta a lui -.7."Einner este conceptul de comportament
alternativa la cel respondent ce a fost studiat de la Descartes la $avlov.
1 intarit
! adaptativ
opera(t
* instinctiv
&%) -.7."Einner, psihologul care a creat un „spirit al timpului” .titlu de e:celenta pentru un
cercetator, a cute8at sa defineasca si obiectul $sihologiei: comportamentul, dar nu cel provocat
.respondent,, ci cel
1 intarit
! adaptativ
# operant
" e.is
% instinctiv
&&) "5ar putea spune ca 4d.L.ThorndiEe .1'(* 0 1)*), a schimbat unitatea elementara de
anali8a a
psihicului, stimul 0 raspuns, cu „problema 0 re8olvare”@ "ubiectul s5a transformat, din sistem
reactiv in re8olvitor de probleme .avand trecut, optiuni, asteptari, dorinte,. +are este principala
lege formulata de ThorndiEe pentru e:plicarea comportamentului9
1 e:ercitiului
! starii de pregatire
# gradientului motivational
" e2e#t$l$i
&:) &lte doua legi formulate de ThorndiEe pe ba8a multiplelor sale e:perimente pe animale
sunt:
&, legea motivatiei
-, legea intaririi
C) legea e>er#iti$l$i
?) legea starii -e pregatire
1 -1D
! &1-
C5?
&;) "tructuralismul a fost pregatit de 7r.-rentano .1'#' 0 1)1(,, filosof austriac, preot catolic,
asiduu cercetator al operei lui &ristotel. 4l a inteles si definit pentru $sihologie conceptul de
„act”, demers al unui "ubiect, instanta cu nevoi, interese, intentii, scopuri. +are sunt elementele
unui act9
&, motivatie@
-, scop@
C) .o- -e a#ti$(e@
?) #o(ti($t@
4, orientare valorica
1 &1-
2 C5?
# -1+
:=) In pofida convingerii antipsihologiste a lui Imm.Gant, H.Hundt a promovat o „stiinta a
e:perientei”, ce poate fi supusa cercetarii, respectiv masurarii. $rogramul de cercetari al lui
H.Hundt avea ca obiective:
&, anali8a comportamentului
0) a(ali,a pro#eselor #o(stie(te #a ele.e(te@
C) rele+area #o(e>i$(ilor a#estor ele.e(te@
?) -eter.i(area .e#a(is.elor 2i,iologi#e
4, anali8a produselor activitatii.
1 &1-
2 05C5?
# D14
:1) 7unctionalismul, o replica la structuralismul german, este promovat de H.Bames .1'*! 0
1)1/,,
cel mai pregnant psiholog american al epocii. +are sunt cele trei intrebari maAore ale
functionalismului9
&, 4lemente continute9
0) CeH
C) C$.H
?) ?e #eH
4, +e cone:iuni9
1 &1-14
! -1+14
05C5?
:2) Definirea constiintei este o delimitare maAora de structuralism: a, personala@ b, in schimbare
permanenta@ c, identitate continua@ d, selectiva@ e, decurge in forme „tran8itive” si „stabile”.
7unctia maAora a constiintei este:
1 orientare
! integritate
# eficienta
" s$pra+iet$ire1 #a(- proAle.ele s$(t (oi
:) 6biectul psihologiei este pentru functionalisti, studiul conditiilor:
1 comportamentului@
! adaptarii@
#o(stie(ti,arii@
* supravietuirii.
:") $sihologul ce a continuat pe B.LocEe in „despresurarea” educatiei punitive a fost americanul
B.DeIeC. promovea8a „educatia progresiva”: educatia este viata, a invata inseamna „a face”@
invatarea trebuie centrata nu pe obiectul de invatamant, ci pe:
1 socius@
! practica@
# viitor@
" ele+@
% didactica.
:6) 7ormulate in termeni rigurosi, postulatele behavioriste:
• strict determinism@
• comportamentul se defineste muscular si glandular@
• toate comportamentele pot fi descrise in termeni de reactii@
• constiinta nu poate fi studiata stiintific@
• cum se selectea8a datele:
1 instinctiv@
! afectiv@
# refle:@
" i(+atarea si ere-itatea
:%) $rincipala critica a behaviorismului vi8ea8a abordarea problematicii comportamentale fara
1 gandire
! reglaA social
starile -e #o(stii(ta si a se.(i2i#atiilorperso(ale 'pla#erea1 tea.a1 a-.iratia1
gratit$-i(ea)
* comunicare
:&) +artea On problem solving, esentiala in relevarea conceptiei gestaltiste este opera lui:
1 .Hertheimer
2 I<?$(#Ger
# G.LeIin
* G.GoffEa
::) +are dintre principiile configuratiilor are aplicabilitatea cea mai larga9
1 pro:imitate
! similaritate
# directie
* set5ul obiectiv
6 orga(i,area #a.p$l$i
:;) +are din palierele reglaAului psihic in psihanali8a se supune „principiului realitatii”9
1 Id
2 Ego
# "uperego
;=) Dintre postulatele psihanali8ei,
&, determinism cert@
0) i(#o(stie(t$l 4 -eter.i(at@
+, „dinamica” 0 instrumentea8a comportamentul@
?) istoria orga(is.$l$i 4
2a#tor -eter.i(a(t al psihis.$l$i1 #are a$ 2ost s$p$se #elor .ai #o(siste(te #riti#iH
1 &1D
2 05?
# -1+
;1) J2ectoriiJ de8voltarii personalitatii la +.Rogers:
1 a#t$ali,are
! autoevaluare
# consideratia po8itiva neconditionata@ care apare ca o trebuinta distincta in „piramida lui
asloIJ9
;2) "unt cunoscute principalele critici ale psihologiei umaniste:
A) 2e(o.e(ologie (ai+a@
0) po(-erea (e-e2i(ita a i(#o(stie(t$l$i@
C) e.piris.@
?) #o(#epte +agi<
+are vi8ea8a slaba distinctie dintre dinamica si comportament9
1 &1-
2 A505C5?
# -1+
;) +and este infintata in Romania prima catedra de psihologie si de catre cine9
1 1')#, 4d.?ruber
2 1;261 !<Ralea
# 1)#!, +.Radulescu5otru
* 1)1), "tefanescu5?oanga
;") +ine a infiintat la Iasi primul laborator de psihologie si in ce an9
1 1:;1 E-<Gr$Aer
! 1')%, D.2aschide
# 1)%;, 2.$avelcu
;6) $rimul Institut de psihologie a fost infiintat la -ucuresti, in anul
1 1);%
2 1;6%
# 1)1)
* 1)!'
;%) Din ce an incepe sa apara „Revista de $sihologie”9
1 1)1)
! 1)!*
# 1)%;
" 1;66
% 1)(%
;&) In ce an este desfiintat Institutul de cercetari pedagogice si psihologice din -ucuresti9
1 1)%;
! 1)(%
1;:2
* 1))/
;:) +onceptul de „refle:” a fost prima data definit de :
1 R.-acon
! I.$.$avlov
R<?es#artes
* I..-echterev
% -.7."Einner
;;) +ine a operat pentru prima data distinctia „suflet5spirit”9
1 "ocrate
! $laton
# Thoma d<&=uino
" Aristotel
1==) Teoria afectelor la "pino8a este de factura :
1 4mpirista
! Daturalista
# Intuitiva
" Ratio(alista
% etafi8ica
1=1) Definirea psihicului ca „dimensiune a materiei superior organi8ate, similara
energiei”, a
fost data de :
1 I.."ecenov
2 Il$.i(is.$l 2ra(#e,
# I.$.$avlov
* B.$iaget
1=2) In 4vul ediu, doi ganditori provoaca semnificativ conceptia teologica: Thomas
d<&=uino .1!!( 0 1!(*, si R.-acon .1!1/ 0 1!)*,@al doilea intentionea8a sa reforme8e
stiinta, orientand5o spre observarea naturii si demonstrea8a ca imaginea sen8oriala nu
„provine”, ci se construieste de catre :
1 orga($l -e si.t
! intelect
# sistemul refle:
* intuitia organica
1=) In problema instrumentarii cognitiei, opo8itia $laton 0 &ristotel care enunturi sunt
corecte9
a. forta intuitiva a sufletului .&ristotel,
b. $laton : observatia si e:perienta
#< Aristotel ) #er#etarea #a oAser+are ate(ta a real$l$i
d. $laton : e:istenta obiectiva a lumii este o certitudine
e< Aristotel ) .is#arile i( spati$ s$(t #a$,ate -e (a,$i(ta si i(tele#t$l pra#ti#
1 a1e
! a1b1c1d
# d1e
* a1c
6 #5e
1=") &ristotel era convins si a demonstrat faptul ca :
a. sufletul este nemuritor
b. este o energie universala
c. o calitate intelectiva
-< o 2$(#tie a $($i orga(is.
e< i(tele#t$l pasi+ este .$ritor
1 a1e
! a1b1c
-5e
* c1d1e
% a1d1e
1=6) $rima conceptie asupra naturii, cau8elor si formelor temperamentelor o avem de la
>ipocrate@ interpretarea sa este :
1 intelectualista
! umoralista
# neurofi8iologica
" psihoe#ologi#a
1=%) La 4picur, care enunturi sunt corecte in perspectiva lui 4picur, empiristul
antichitatii :
a< persiste(ta $(or se(,atii -a a(ti#ipatia
A< #ore#tit$-i(ea C$-e#atilor este -ata -e se(,atii
#< #o.Ai(area -atelor se(,oriale se 2a#e pri( ase.a(are si a(alogie
d. ha8ardul si necesitatea sunt notiuni generale
e. opiniile nu pot fi adevarate sau false
1 a1b1d
2 a5A5#
# b1c1d
* a1c1e
% a1b1c1d1e
1=&) $rimul curs de psihologie e:perimentala in tara noastra a fost tinut de :
1 .Ralea
! +.Radulescu 0 otru
E- Gr$Aer
* "imion -arnutiu
% 7l."tefanescu 0 ?oanga
1=:) $rimul laborator de psihologie e:perimentala din -ucuresti a fost infiintat de
+.Radulescu5otru in anul :
1 1')#
2 1;=%
# 1)1)
* 1)!%
1=;) In „4lemente de psihofi8ica” .1';/, 4.>.Heber, promotor al structuralismului,
inaugurea8a o noua stiinta: $sihofi8ica, stiinta raporturilor dintre intensitatea sen8atiei
si.........
1 asteptare
! durata
.ari.ea 2i,i#a a e>#ita(t$l$i
* acomodare
11=) In raportul cu lumea e:terioara, "ubiectul are unele capacitati de interventie activa:
a, introspectia
A) ate(tia
#) +oi(ta
-) si(te,a #reatoare
e, e:perienta
1 c1d
! a1b
# c1d1e
" A5#5-
% a1b1c
111) H.Bames, .„$rincipiile $sihologiei”, 1')/,, fondator al functionalismului,
redefineste
obiectul $sihologiei: studiul conditiilor constienti8arii. &ceasta definitie directionea8a
efectiv mersul $sihologiei in secolul al FF5lea, avand cele mai pregnante aplicatii in
domeniul:
1 diagno8ei psihice
! industriei
# raportului $sihologiei cu alte stiinte
* educatiei
6 Psiho2i,iologiei
112) „7enomenul KeigarniE”, descoperit in 1)!( se refera la aspectul dinamic al
comportamentului: care actiuni se memorea8a mai bine9
1 motivate
! dificile
# morale
" i(trer$pte
% intarite
11) Distinctia intre „invatare” si „performanta” este operata de:
1 G.LeIin
2 E-<C<Tol.a(
# H.GLhler
* GoffEa
% .Hertheimer
11") 3nul dintre gestaltistii remarcabili devine in 1)%) presedinte al +onventiei
nationale a
psihologilor americani:
1 D<IJhler
! G.DuncEer
# .Hertheimer
* G.LeIin
116) +orelatul ?estalt5ului este:
1 structura
! camp
s$.a
* set
11%) Referitor la invatare, gestaltistii ii atribuie calitatea de:
1 (o(#o(ti($itate
! trebuinta ba8ala
# intuitiva
* spontana
11&) 4mpirismul engle8 .prin Th.>obbes, B.LocEe, ?.-erEeleC si D.>ume, au
fundamentat
prima paradigma psihologica, 5 asociationismul. +are este genul de asociere prin care
Th.>obbes e:plica gandirea si actiunea9
1 prin asemanare
! simultaneitate
# contrast
" #o(tig$itate
% cau8alitate
11:) Incepand cu Bohn LocEe .1;#! 0 1(/*,, originea si de8voltarea cunoasterii sunt
interpretate in doua alternative:
a, rationala
b, spontana
#) (ati+ista 'i-ei i((as#$te)
-) e.pirist '-i( e>perie(ta si se(,atie)
1 a1d
! b1d
# a1b1c
" #5-
11;) „$ropria e:perienta” a fost declarata drept obiect unic al cunosterii de catre:
1 R.Descartes
! ?.-erEleC
# Th.>obbes
* B.LocEe
6 ?<H$.e
12=) B.LocEe atribuie afectivitatii un rol important in formarea asociatiilor. Du i se
atribuie
insa calitatea de facultate independenta pentru ca, prin continutul sau tine atat de
sen8atii, cat si de:
1 actiuni
2 re2letii
# motivatie
* personalitate
121) $sihanali8a promovea8a o $sihologie abisala a:ata pe contradictia dintre motivatie
si............
1 de8voltare
! ratiune
# actiune
" #$(oastere
122) +are dintre cele trei instante sau module ale psihicului, sunt dominate de principiul
placerii:
1 I?
! 4?6
# "3$4R4?6
12) Din fondul mnemic, in psihanali8a o idee este selectata in functie de:
a, invatare
b, situatie
#) 2ortele p$lsio(ale
-) 2ortele represi+e
1 a1c
2 #5-
# a1d
* b1c1d
12") $rintre postulatele functionalismului, unul vi8ea8a raportul dintre motivatie si
stimulii
sen8oriali. Intre acestia este o relatie de:
1 i,o2$(#tio(alitate
! i8omorfism
# contradictie
* asociativa
126) 7ondatorul „behaviorismului” a fost:
1 Descartes
! &.+ompte
F<0<Datso(
* -.7."Einner
% I.$.$avlov