PROFESIONALIZAREA MILITARA ~I EV ALUAREA PROBABILITATII DE RAZBOI

*

B engt Abrahamson

1. Rerumat

Omogenitatea destul de evidenta, inregistrata in randul militarilor la nivelul convingerilor lor ideologice, politice §i strategice, poate fi interpretata ca avandu-si cauza in trei procese separate. Mai Intai, selectia §i autoselectia personalului tind sa conducii la suprareprezentarea acelor candidati la aceasta profesie care prczinta atitudini de tipul cclor promovate de institutia militara. In al doiJea rand, selectia utilizata in promovarea personalului militar tinde sa-i favorizeze pe acei indivizi care se conformeaza valorilor interne ale profesiei. In al treilea rand, indoctrinarea pe timpul pregatirii personaJului conduce mai departe la cristalizarea acestor convingeri,

Totusi sunt anumite indicii conform carora impactul pregatirii initiale (aceea din academiile militate) asupra formarii generale a militarilor cste mai mic decat se crede; atat date provenite din S.U.A., cat §i din Suedia ne arata schimbari foarte mici sau chiar deloc, Ja nivelul gandirii militarilor in primii ani de cariera, Pe de alta parte, mai tarziu, in stadiile mai avansate ale carierei, atitudinile "pesimiste", referitoare la viitorul situatiei militare (anume ca exista pericole majore la adresa securitatii statului), par a fi importante din punctul de vedere al adaptarii cu succes la profesia militara. Astfel de atitudini sunt prevalente in randul militarilor de la varful icrarhiei §i mai putin prezente la militarii de la baza piramidei militare. Intrudt in randul populatiei civile nu se intfilneste nici 0 covariatie intre varsta inaintata ~i "pesimism" se poate concluziona cii: a) inocularea unei convingeri "pesimiste" este 0 caracteristica a profesiei militare, §i b) 0 astfel

Dupa Bengt Abrahamson, Military Professionaiiuuion and Estimates on the Probability oj War, in B. Abrahamson, Military Professionaliration and Political Power, Beverly Hills, Sage Publications, 1972, pag. 35,51.

Traducere de Ionel Nicu Sava.

135

de convin?er~ ~onlribuie la dezvoltarea unei bune cariere profesionale la individul militar.

2.lntroducere-Convingerile «absotutiste"

si probabilitatea rdzboiului

,. ~ceastii lucrare se ocupa de unul dintre aspectele socializarn militare profesiollalei Pe fondul consideratiilor teoretice ale lUI San:uel P. Huntington §i al unor date provenite din armata sue?ez~, autoru~ este de pii'rere cii profesionalizarea (socializarea) militara dezvolta un punct de v~dere "pesimist" asupra seeuritiitii :tatulUl sau, cu aile cuvmte, 0 mcapacitate incurajata de a IlU lua in cO~:~ld~rare ,even:ualele consecinte pozitive asupra programelor de aparale nationalii pe care le-ar putea avea evolutiile ciitre pace §I catre reducerea tensiunilor din viata intema\ionalii,3 Anumite date s~phmelltare, folosit~are pentru a clarifies propensiunea n:LiIt~lLlor de a face esnrnari .pesimisre'' asupra pericoiului de razboi, sunt prezentate maijos Mai intai insa vor fi evaluate foarte pe scu~t alte cateva abordari care se refera la acest subiect.

Intr-un comentanu critic asupra rolului inslLtUliei militare ca un vehicul pentru educatia politica In randul publicului G

M Lyons I t in di , , ene

~. a . ua In. ISCUttey scrninarul de vara asupra strategiei,

organizat la Colegiul de Razboi al SUA pentru ofit ii d

v 'v ' • , I~ern e re-

zerva, ~l examrneaza ponderea subiectelor ce promoveazii inar-

marea 1I1 comparatle cu cele care promoveazii dezarrnarea 1n cadrui sesiunilor seminarului(",),4

'v ,:endinta, de, a subJinia tensiunile intemationale este oglin~lta§l In interviurij- ~ealizate de Morris Janowitz printre potcn\Ialn ~e~bn at ~htel militare americane (colonei, generali de ~ngada §l o~oIogll lor ?in ma~in~, avuti In vedere pentru promo-

are). Janowitz concluzioneazs ca, desi majoritatea celor interviev,atI IlU cred In posibilitatea unui razboi atomic "eneralizat tot .: el consid v v y b ' "., U~l

" A I e::a ca ~n raz 01 nuclear Iimitat este foarte posibil"(".)5

In Amasura In care socializarea profesionalil a militarilor presupune insusirea valorilor "absolutiste", atunci inseamna ca "pes~~mul" in ceea ce prive§te evolutia situatiei interuationale ar treb~1 Sa fie mal, evident la nivelurile mai inalte ale ierarhiei militare decal fa nivelurile mai joase ale comunitatii militare (de vrerne ce

136

gradul rnilitar poate fi considerat 0 expresie a gradului de profesionalizare),

Daca este adevarat sau nu, cii indoctrinarea In spiritul "absolutist" are efectiv loc in cadrul institutiei militare este 0 problema care trebuie dezbatuta. Huntington a argumentat cil procesul de profesionalizare dezvolta ,,0 prejudecatii profesionala militara" §i un sentiment al datoriei care li cer militarului sa accentueze pericolele 1a adresa securitatii militare; .. prejudecata profesionala" il face pe militar "sa simta ca, daca greseste In estimarile sale, tot ar trebui sa exagereze peri co lui", Prin urmare, spune Huntington, "el va vedea pericole la adresa securitatii acolo unde ele, de fapt, nu exista" ,6 Aceasta pare sa demonstreze cii, totusi, exista un puternic impact al procesului de profesionalizare asupra atitudinilor §i convingerilor generale ale militarilor. (KjelIberg7 a demonstrat acest lucru §i mai evident, desi el se ocupa in special de dezvoltarea unor valori etice §i nationaliste in randul candidatilor la profesia de of iter) ,

Janowitz considera ca atat expresia absolutista, cat si cea pragmatics sunt un produs al formarii manageriale.f Nu este posibil sa stabileasca dad cresterea componentei manageriale in formarea profesionala este acompaniatii de 0 crestere a uneia sau a alteia dintre cele douii teorii asupra riizboiuiui. Existenta a dona teorii competitive asupra riizboiului ar putea insernna cii nici una dintre ele nu este suficient de puternica pentru a 0 domina pe cealalta la nivelul, de exemplu, invittamantului in academiile militare precurn West Point sau Annapolis, Astfel este posibil ca pregatirea unui cadet sa nu produca nici 0 schimbare sernnificativa la nivelul atitudinilor relative la conceptia absolutistii, cum ar fi, de exemplu, credinta in inevitabilitatea riizboiului.

Asa cum declaratiile teoretice ale lui Huntington §i Janowitz sunt oarecum contradictorii, la fel sunt §i datele privind consecintele procesului de socializare asupra opiniilor individului militar despre probabilitatea razboiului. Utilizand cadrul creat de un model general pentru omogenizarea valorilor In cadrul unei profesii, 0 parte dintre datele de care dispunem sunt examinate mai jos; a§a cum se va vedea, procesele de socializare (pregatire §i Indoctrinarc) explicit numai Partial uniformitatea atitudinilor, opiniilor §i convingerilor in randul militarilor.

137

3. Formarea valorilnr In cadrul unei profesii

. ,Omogenitat~a izbitoare a eonvingerilor strategice, ideolo-

glee §! a altor valori, des lntiilnita In randul militarilor de la viirful ~~rarhiel poate!i considerata ea produsul a trei procese: a) selcctia ~! autoselectia 111 procesul de recrutare a personalului: b) select'

A " Y "Ja

m promovar,:a ierarhica a personalului; c) indoctrinurca (forrnala

sau mformala) a anumitor valori.

l1, Seleciia 51 au toseleciia personalului

, In ~ele mai ~ulte tari, indivizii care doresc sa intre In armata trebuie sa parcurga 0 a~umita procedura de selectionare pentru a fi adrnisi dr~pt c~ndldatI. Testarea presupune, in mod obisnuit, un test,de II1telrgenta(IQ test) §i un test medical. Adesea este examinata §l onentarea ideologicd a individului; de exemplu, In Suedia, una dintre cerintele care trebuie indepJinite inainte de a candida la cancra de ofiter este ac?ea de a da dovada de "spirit cetatcnesc" - ,0, formulare generala care, asa cum este ea interpretara de O,flCJahl militari, intentioneaza sa excluda pe acei candidati eu srrnpatu comu~iste sau faseiste. Astfel se inregisrreaz.i 0 selectionare dehberata a acelor candidati care prezintii atitudini ce sunt consld~ra~e ca d:zirabile - sau, mai degraba, ca indezirabile.f

. Il~sa numyarul candidatilor care sunt respinsi pentru motive ~deologlce de catre auto:itatile rnilitare, eel putin in Suedia, este, ~n cele mat multe sttuatii, mic. Un proces de autoselectie tiude sa IJ1guste~e foart~ Im:lt baza de recrutare. Este un Iucru obisnuit ca oamenn a~ai' 111 cautarea unei cai de acces catre 0 profesie sa procedeze III acest fel, c!eoarece avantajele pe care ei le percep in legatura cu ~cea profesie indeplinesc asteptarile, dorintcle, valofile It propria lor imagine de sine, Indivizii care doresc sa dea 0 ~ansa talentului pe care iI au, se orienteazi de obicei spre arte J~rna1ism sau cereetare §tiintifica; daca motivele dominante sun; castigurile matenale, afacerile §i domeniul financiar sunt alternatrve care au 0 mare prioritate etc.IO

, Astfe~ ruotivatia pentru 0 anum ita ocupatie functioneaza ca un pnm pas in selecria candidatilor pentru 0 anurnita profesie; iar cet care,. ulterior, sunt primiti, iuca de la Inceputul carierei lor formeaza un grup foarte omogen, strans unit prin atitudinile §i convingerile comune.

138

Pentru profesia militara, a fost demonstrat ca procesul de autoselectie in recrutarea ofiterilor tinde sa conduca la suprareprezentarea indivizilor cu atitudini conscrvatoare sau autoritare. Unele rezultate ale unui studiu fiicut de Erikson II indica faptul cii indivizi care manifesta dorinta de a deveni ofiteri sunt mai conservatori in cornparatie eu grnpuri de oameni neinteresati de profesia militarii, Korpi] 2 arata ca indivizii care urmeaza academia militara §i devin ofiteri de cariera sun! in mod evident mult mai conservatori decat eei care nu 0 fae; acest lueru este eu atat mai evident atunci cand se asociaza atitudinea eonservatoare eu categoria sociala din care provine ofiterul.

Existii, de asemenea, 0 relatie clara intre alegerea profesiei militare §i autoritarism. Korpi trage urmatoarea concluzie: .Jndivizii care intentioncazii sa urmeze scoala rnilitara si sa devina ofiteri de carierii ciit §i cei care urmeaza scoala militarii §i devin ofiteri de cariera au fost identifieag ca avand atitudini mull mai autoritare decat cci care nu 0 fac".]

Diferentele nu pot fi explicate prin factori educationali sau coeficienti de inteligenta, de vreme ce corelatia dintre autoritarism §i urmarea unei scoli militare este vizibila chiar si atunci cand esantionul este selectionat dupa aceste criterii,

In acest context, trebuie aratat ca, in ciuda asteptarilor, Korpi nu a deseoperit nici 0 corelatie intre alegerea profesiei militare §i etnoeentrism.

Lovell, 14 operationaljzand paradigma absolutism/pragmatism schitata de Janowitz,IS a eomparat cadetii de la West Point cu un esantion de colegi civili, din anii inaugurali §i din eei terminali. In cazul unui mare numar de itemi care mascara gradul de absolutism el constata ca studentii incepjitori de la West Point inregistreazii constant scoruri mai rnari decat colegii lor civili. Acest lucru indica faptul ca recrutarea cadetilor pentrn trupele de uscat este orientata, In mod evident, catre 0 concepne mai traditionalistii asupra relatiilor internationale dedit cea care se intftlneste In afara institutiei militare.

3.2, Procesul de selectie pentru promovare

Se inrcgistreaza, de asemenea, 0 selectie continua a indivizilor care afiseaza atitudinile "potrivite" in cadrul profesiei, de vreme ce sansele pentru promovare nu sunt egale, ei tind sa-i

139

favorizeze pe 3cei ' ,

superiorilor Jor A candida\! care se conforrneaza asteptarilor cunoscut preze t ce,st luero este ilustrat de un studiu panel foarte

Atitud' 'illatrn The American Soldier,

im e Celo! 387 d ldati

aufostexaminatelns e so a!~ care au format esantionul,

unii dintre el' f eptembne 1943, Incepand cu 1 ianuarie 1944

au ost a '115 di ,

urmator iar ce'll' vansati: nitre ei au primit gradul

, Jail nu c " 'A

urmeaziipreZl' t" au lost inamtan in grad, Tabelul care

n aprOee til

care nu au fostpr n~ ece or care au fost prornovati §i alcelor

Oll)OV8'1 f I' Y ,

rolul de rnilitar (Ras u ca urrnare"a :ptu UI ca nu sr-au insusit

dcpinda de dum PUnsul "mllLtar la mtrebarea: "Dad ar fi sa

neaYoast ~ deti Y , ,

Pentrutaracam'l't ra, ere eti ea aV fi putut face mai mult

I J arSau " Y

cc definests ace t cca muncitor intr-o munca pentru razboi?

, ep area rolului de militar.)

TABELUL 1

Accepta rolul Nu accepta
Absolven!i de liceucu v' de militar rolul de militar
~ste 25 de ani arsta de 25 (20) 42 (50)
Absolventi de liceu sub 25 '
29 (45) 24 (4))
AW' de am
Il de 25 de anL§i Peste 25 (16) 14 (78)
AJ!ii sub 25 de ani
14(49) 8 (79) Sursa: SA, Stouffeq ai" r ' , ' .. ,

timpul vietii inamu, h; An:encan SoldIer, Schimbdri mtervenite pe

, fa (Princeton, 1949), p. 150.

Din aeeste cifre n

un anurnit subg d e putem da seama ca indivizii ce compun

rup at d fini , , v, "

prezinta atitudini f ' enmt pnn varsta §I educatie, §I care

1 avorab'l I' ,

prornovaj], Aceeasi I e, au ce e mai bune sanse de a fl

a§Jeereet f I' y, I '

militari. Autorii con I ,are a ost ap icata §I a tor esantioane de

C UZIO v," 1 I '

firma a§teptarea confor ~ea~a,m re u ~rmat.or: "Dat~le .: c?n-

institutie, §i in special ~car~la m ~ma.ta, ca §J" probabil, III once pentru promovare e t ;0 once mStltU\le autontara, pretul platit

seIncld Y"V

sisternul atat in ' di e e in urma, 0 munrna conforrnare eu

, gan Ire, Cat §i in actiune" 16

3.3. Procesul de fnd' .

A§a cum a fost octnnare, v ,

de natura militarii I ~en\lOnat antenor, abordanle subieetelor

peacadem It'd 1 "Y ,

militar are un put " u e on e a supozina ca sistemul

ernIe un t . di 'I

pac asupra antu irn or §i valorilor

140

membrilor aeelei profesii, De exemplu, Kjellberg, in investigatia sa asupra originii soeiale a corpului ofiterilor norvegieni, aratii cii omogenitatea valorilor in randul elitei militare se plaseaza intr-un contrast putemic cu compozitia sociala foarte largii a acesteia,

jn termenii idealurilor §i valorilor, corpul of iter esc pare sa se pastreze distinct fata de restul societiitii. Originile sale sociale ar fi putut avea oareee semnificatie in trecut, insa eontrastul care se inregistreaza astazi intre uniformitatea in cadrul grupului §i originea sociala a ofiterilor, ne sugereaza foarte puternic cii, acum, grupul i§i extrage caraeteristicile din cadrul unei anumite eulturi, creata in urma aetivitatii profesionale §i care nu tine cont de cornpozitia sociala." 17

Fara indoiala, sunt destule lueruri care demonstreaza existenta unei eulturi militare (military culture); de exernplu, elita militara s-a dovedit a fi in mod evident mult mai conservatoare decat ansamblul populatiei, chiar in comparatie eu alte grupuri ocupationale care se bucura de un status social comparabil (ca de exemplu oamenii de afaceri),18 Chiar dad prin sursele citate anterior (la sectiunile 3.1 §i 3.2) aratam puternicele efecte de omogenizare ale auto-selectiei atunci cand sunt analizate atitudinile de eonservatorism, autoritarism §i absolutism, nu putem neglija faptul ca, inrr-o oarecare masura, uniformitatea este cauzata de indoctrinarea in cadrul profesiei. Totusi, asa cum vom discuta mai jos, cercetiirile efectuate nu pot aprecia cu precizie care este impactul educatiei militare asupra valorilor impartasite de militari, Diferentele de intensitate ale convingerilor (vizibile la nivelul atitudinilor politice) inregistrate intre grade1e militare nu au fost inca demonstrate in mod dar ea fiind efecte ale indoctriniirii; dupii cum va fi ararat, sunt cateva posibile explicatii ale aces tor tendinte.

3.4. Rezumat-Mecanismele de omogenizare a valorilor In cadrul unei profesii

Din eadrul bazei de recrutare, compusa din indivizi tineri, valuri de candidati se indrepara catre ocupatia militara ea §i spre alte ocupatii, Fluxurile sunt in primul rand produsul unor procese de antoselectie; alaturi de selectia folosita in procesul de testare acest lueru conduce la predominanta indivizilor eu atitudini compatibile eu sistemul normativ militar in randul celor selectionati (mai degraba conservatorism decat radicalism, autoritarism dedit

'I

,

141

egalitaris~,. activism, pacifism etc)I91n cazul celor mai multe sisterne ml~ltare, primele grade pentru ofiteri sunt acordate aproape numai III baza unui stagiu inaintat (seniority), iar numarul c~n~ldaVlor nu este redus de 0 anumita procedurii; ceea ce Inseamna ca ~u:os:lect~a primeaza'vdatorita stagiilor foarte indelungare. Totu§~ mea se mreglstr.eaza 0 reorientare profesionala dinspre ~rmata spre alte ocupatn, lueru valabil indeosehi in cazul acelor indivizi care nu-si gasese in armata vocatia lor profesionabi. Este rezonabil a se considera ca In cazul acestor indivizi, atitudinile si prefennle!e}or nu se incadreaza in cerintele organizatiei, iar decizia lor de ~ parasi arm.ata este corelata eu un sentiment de neadaptare la sohClt~nIe ~cupatIel militare. Pentru cei care raman, socializarea profesionala nu s-a incheiat, ea continua cu stadii suecesive de cnstahzare a convingerilor ideologice §i profesionale.

~~ un anumit moment dat, pe parcursul avansiirii in cariera proba?ll~tate~ prornovarii se reduce drastic20 §i continua sa s~ reduca §I rna! r~ult 0 data cu avansarea ill grad. Ofiterii care nu s~n~ prornovan 10 gradele superioare fie raman in grade inferioare pana la pensionare, fie se indreapta spre alte ocupatii, parasind armata.

De vrerne ce numarul de functii libere scade succesiv catre varful ierarhiei militare si, in rnasura in care sistemul de promoYare,. a§~ cum am ar~tat mai inainte, tinde sa favorizeze pe acei candidari care prezmta anurrnte convmgeri, inseamna ca, la nivelul eel mal inalt al ierarhiei rnilitare, elita ofitereasca prezintii una d:ntre cele mal puternice uniformiraij de atitudini, opinii ~i convmgen.

4. Socializarea profesional/i-casul unic at atitudinii absolutiste

Este ~ificil. de stabilit dad d~zvo1tarea conceptului de forta constab~~ara a lUI Janowitz ~l declmul progresiv al functiei institunei ml.ht~e ca instrument de aplicare a fortei oarbe sunt insotite de 0 revI.zUlre a gandirii strategice. Se poate intampla ca doctrina "absolutIsta", care su~linia~a necesitatea pastrari) unei capacitati maxlm~vd~ reacue, sa fie mcetul cu incetul inlocuitji de teoria dcscurajari; gradualesi de mutarea aecentului pe sisternul de aliante §l aranjamente de securitate mutuala cu aIte tiiri. In cazul

142

acestei gandiri, mult mai pragmatice, ar trebui sa ne asteptam ca ideea inevitabilitiitii razboiulni sa fie mai putin dorninanta, de vrerne ce "pragmatismul" inseamna aplicarea fortei 'intr-o modalitate in care se sperii ca va conduce la minimizarea pericolului ca un conflict sa se transforme intr-un razboi de amploare.

Daca aceasta supozuie este co recta, atunci devine rezonabil sa concluzioniim cii prcgatirea din zilele noastre a individului militar probabil ca difera de ceadin trecut, in primul rand printr-un accent mai redus pe ideea inevitabilitatii razboiului. Unele date prezentate mai jos confirma aceasta ipoteza. In acelasi timp Insa s-ar merge prea de parte, daca am considera cii organizatia nu propagatn nici un fel ideea inevitabilitatii razboiului. Adesea surse militare oficiale subliniaza de 0 manierii categorica pericolele la adresa natiunii care Yin din interior (din partea elementelor subversive) sau din exterior (din partea natiunilor ostile). Ar fi nerealist sa consideram ca aceste declaratii, la care se adauga puterea normativa aelitei militare, nu au nici un fel de efect asupra gandirii militarilor.

4.1. Iudecdtile asupra inevitabilitaiii rdzboiului ill cazul cadetilor de fa West Point

Lovell, In opera citata, prezinta date care par sa sprijine ipoteza cii invatjimantul militar actualnuare un asa.de mare impact asupra formiirii unei atitudini .pcsimiste'' la militari. La itemii care descriu probabilitatea riizboiului, sub diferite intensitati, nu s-a constatat nici 0 difcrentji semnificativa intre cadetii de fa West Point ~i cei care au absolvit academia eu mai mult timp In urma, (Totusi, asu cum am ararat mai inainte, proportia "pesimi§tilor" In esantionul de la West Point este mult mai ridicata dedit In randu! studentilor civili, ceea ce este urmarea procesului de selectie). (TabeluI2)

Diferentele dintre WestPoint §i institutiile civile se constata imediat §i pentru faptul ca esantioanele civile au fost deliberat cornpuse din indivizi care sa afiseze atitudini pro-militare; 82% dintre respondentii de la Dartmouth (0 universitate americana- n. trad.) au indicat cii ei ar dori sa-§i satisfaca stagiul militarca ofiteri, dupa absolvireacolegiului.v' 0 comparatie intre cadetii de la West Point §i un esantion probabilist de studenti civili ar putea sa

143

ilustreze si mai convingator dife, .. ,

constata din Tabelul 2. en\ele identificate, decat se poate

TABELUL2

Viziunea strategicd a cadelilor junior" . . . .

de la Colegiul Darmouth. 2 Procelllel' II setuon de la West Point §l a celor sepanui. e wntreprezentate lnfunctie de itemii

Procentai referitor la
Itemii scalei
Darmouth West Point
I~niori
Un razboi generalizat va avea seniori iuniori seniori
lac in urrnatorii 15 ani 35 24 12 9
Un razboi nuclear limitat intre 64 69 30 31
S.U.A §i fortele cornuniste este
i probabil in urmiitorii 15 ani
Un razboi conven~ionallimitat
intre S.U.A. §i fortelc 82 91 76 84
comuniste este probabil In
urmiitorii 15 ani Totu~i absenta diferentelor . .. . ..

anterioare de la West P . t . dmtre absolventii din prornotn

om §l \Cad . v • di v

pregatirea rniiirara insasi e(l pare sa In Ice faptul ca

, nu SpOte t . 'v. . d' .

absolutiste sau convinger . . § e, pnn ea msasi, atitu mile

ea meVltab'" • .. vb' I .

sunt insa putin diferite da • I v I 1taill raz oaie or. Lucrurile

~ , ea uame-: I . d ' .

la aceeasi variabila, azu armatei sue eze cu pnvire

4.2 .Pesimismul" §inivelulct . .

Cand luam In con id e pro!eslOna11zare-cazu[ suede;

SI erare l.! . 1 ..

militare §i facern acest lueru in c,,- n spectru mal arg de functii

constata 0 corelatie consiste tV' zul armatei suedeze, se poate

~ n a Iflt d 1 '1' , . d V·

pesimjste privind inevitabilit t re gra u rru ttar §l JU ecatile

24 1 1 a ea t' b . 1 . .;> •

terior aces! lueru a fo t d az OIU ui, Intr -un material an-

, s emonstt t dif v " inf .

§i celelalte specializari ale trupel() a ca irerenta mtre m antene

vedea in Tabelul 3 tend' t • r de uscat. Asa cum se poate

, ,1O\a se pa"'t v h" "

referim la COIpU! ofiteres ' reaza c tar §I atunci cand ne

\ C 10 ansQl1lb' 1 v (i I' , .

aviatia). u sau me USIV manna §l

144

TABELUL3

Opiniile privind riscul de rdzboi in rtindul ofiterilor suedezi. Distributie dupd grad. Proceniele exprimd posibilitatea de razboi in Europa in urmdtorii 5 ani, foarte mare sau mai degrabd mare.

36,6 39
368 228
48,0 308
Maiori 49,8 76
Locotenen i-colonei 50,S 27 In contrast eu datele lui Lovell, aeestea din urrna pot fi interpret ate ea reprezentand efectele indoctrinarii ideilor absolutiste pe timpul earierei militare. Exista, desigur, 0 obiectie intemeiata, conform careia datele de la West Point §i cele ce ilustreaza cazul suedez se refera la perioade diferite ale procesului de socializare §i de aceea nu ne putern astepta ca ele sa coincida. Totusi, daca pregatirea militara are ca efect inspirarea unor valori absolutiste, inclusiv credinta in inevitabilitatea riizboiului, totala absentji a diferentelor intre cele doua generatii de la West Point genereaza un pic de confuzie. Unele tentative de a apropia datele suedeze de cele americane vor fi facute In randurilc urmatoare,

4.3, Interpretdri pe marginea rezultatelor privind inevitabilitatea rdrboiului

Mai Intai trebuie ararat cii absenta diferentelor dintre absolventii de la West Point §i cadeti este, intr-o oarecare masura, identica eu datele referitoare la cazul suedez. Atunci cand cele doua esantioane sunt examinate per total ofiteri, procentele "pesimistilor" sunt aproape identice (36, 6 si, respectiv 36, 8). Totusi, daca esantionul este subdivizat intre trupele de uscat §i celelalte categorii de forte, atunci se constata ea locotenentii din trupele de uscat sunt in mod clar mult mai pesimisti decat militarii inrola~i; astfel, in trupele de uscat, relatia dintre grad §i .pesimism'' se confirma chiar §i In cazul gradelor inferioare, lucru care nu se mai verifica in cazul marinei sau aviatiei,26

Este po sibil ca aceste rezultate sa fie interpretate §i ca prezentand 0 mai mare preponderenta a indoctrinarii absolutiste in randul ofiterilor din trupele de uscat decat la ofiterii din alte categorii de forte; trupele de useate sunt eel mai putin mecanizate §i

145

mai putin teh.nie~ dintre toate cele trei categorii de forte §i se poate ?educe ca ofiterii de la rrupele de uscat sunt mai putin pragmatici lU eee~ ~e prrveste secnntatea nationala. Desigur, pentru a corela aceasta mterpret~re eu datele de la West Point, trebuie spus ca ar~ata amencana este, structural, mai putin inclinata spre 0 educaile de tIP absolutist a ofiterilor decar este cazu] armatei suedeze: la aces! capitol ne lipsesc lusa datele cornparati ve. '

In al doilea rand, 0 posibila explicatie a rezultatelor negative ale lu.i,,~ovelI, ~n sensul c~ intensificerea abso1utismului §i .pesimismu1UI m pnmu am ar canerei poate fi cauzarii de faptul cii activarea procesului care genere~a ~ceasta atitudine se produce imediat dupa penoada de formare mltIaia. Este rezonabil a se considera ca formarea gandirii strategiee este mai degraba produsul discutiilor informale de natura politicii. De vrernc ce educatia formals - eel putin In tarUe occIdental:27 - tin.de s~ evite. subiectele de natura polnica (de fapt, regIemen~an speciale interzic mdoctrinarea politica in armata), sehlmbarl majore ale atitudinii absolutists pot fi, astfel, descurajate. De asernenea, oportunitati pentru contacte informale cu superiorU, care sunt agentii de soei~iz:re cei n;;ai importann, sunt rnai putin ~recven~e pe ~~ul ~~olarlZarll. Dupa absolvire cadetii sunt numiti III functu la urntan militars (baze) unde, In primul rand contactele cu superiorii eresc foarte mull §i, in al doiIea rand, p~sibilitatea ca autoritatile civile sa controleze eventualul nivel alindoetriniirii polilice este foarte redusa.28

In al treilea r~nd, atat da~eJe ~de la ~est Point cilt §i eele suedeze se coreleaza en aflrmava ca exista 0 tendimji manifesta pe terme.n I~ng ~e orientare catre 0 perspectiva profesionala de tip pragmatic §l - din moment ee evaluarile riscului sunt indicatori ai atitudinilor vizavi de probleme strategies - se constata 0 indepartare de estimarile de tip "pesimist" asupra risclIrilor de razboi, DezvoItarea tehnologiei de razboi pana la lirnita In care un conflict intre Es~ §i Vest va genera distrugerea in rnasa a condus, probabiI, l~ 0 revizuire a doctrine] .reactie] generalizate" (massive retalia. tiony; de asernenea, se poate considera ca aceasra revizuire a ~feetat j~deciitil~ referitoare la probabilitatea unui razboi generahza~: ChIaro daca este asa, atunci putem considera "pesimismul" ca fiind m~ putin dOI?inan~ in randul ofiterilor din prornotii mai r:c~nte fata de colegii lor din prornctiiie anterioare, aceasta pare sa fie, eu 0 oarecare doza de precizie, tendinta pe care 0 indica

146

datele cazului suedez. Mai departe, ne asteptam ca pregvatirea cadetilor sa nu se eoneentreze prea mult asupra probab;htatll de razboi; aceasta ar putea fl explicatia lipsei 1~ dlferent~ mtre cel.e doua generatii de absolventi ai West Point, Pare a f1 rez~nabl~ sa concluzionam cii. impactul eel mai puterrnc asupra gand~fll stratezice a militarilor care s-ar produce in penoada initiala a prega~iri lor ar trebui sa fie modifieat .. Pe de alta parte, influent~ ofiterilor mai vechi asupra proaspetilor absolv~nv, precum §! oportunitatile sporite pentru indoctrinare politlea Ime~d!at d~pa perioada scolanzarii ne eonduc ~a eoncJu}Ia In~enslfleam estimarilor "pesimiste" asupra riscurilor de razboi In a doua parte a

carierei militare. . ...

in lumina celor prezentate pana aiei, este rnai dificil de identificat 0 alta serie de date care sa sprijine ,att~r::ativa conform careia suntem martorii unei restrueturan a gandl.fll~mlhtare, dinspre absolutism (si, deci, de la 0 evalu¥e peslmlst~ asupra postbilitatii de razboi) catre prag~at!sm. !n pnmul ra~~, asa cu~ sugereaza J anowitz, fie~are elita rmht<;:a este compusa in pr?p.?~lI diferite din absolutisti §1 pragmansti; In unele grupun domma eel cu 0 orientare absolutista (cum ar fi, de exemplu, eomanda forte1or aeriene strategice americane), in altele, do~inii prag.maticii. In a.! doilea rand, sunt cativa facton care indica faptul ca 0 putermca credinta in inev itabilitatea riizboiului repre:inta, 1': contmuare,. un element important pentru 0 adapta5e reusita la c;enn\ele pr?f,:slel. Unul dintre acestia este faptul c~ s~ .~onst~ta o. corelatie mtre estirnarile "pesimiste" ale probabilitatii de razboi §I sentimentul satisfactiei fata de profesia militara, Un all factor este dat de f~pt~~ ea, in cazul armatei suedeze, covanaua dintre gra? §1 ~,p~sl:nlsm nu poate fi constatata §i in cazul unor .?r~pe de varst~ similare la populatia civila, ceea ce ne jn~eamn~ sa ered:m ea este vorba despre un meeanism care functioneaza numai in cazul profesiei militare,

5. Adaptarea la cerintele profesiei si estimdrile privind probabilitatea de riizboi

in modelul definit anterior (sectiunea 3.4), s-a avansat ideea ca 0 socializare nereusita in profesia militara este asociata eu sentimente de inadaptare la profesie, iar oamenii care parasesc profesia militara sunt caracterizati de atitudini care nu se potTl':,esc cu cele promovate de valorile organizatiei. Acest lucru implica, la

:1 I

147

nivel general, ea indivizi slab ada ta ' 'v " , ,

atitudin] ~i opinii incom atibile: ~l expnma, m acelasi trmp, absolutismul §i, prin aceas~a ' u a,rma~a, ,Mat concret, dad lui, sunt atitudini ce sunt per~ pre~lzlUm pesinuste asupra razboiu. atunci ne putem asrepta ca a~~s~ ~u~a .. n~r~aje"i'n m~diul militar, me~tele indivizilor de a se ada ta lam sa ft~ cOmp~tlbll cu sentior~m subiectiv la profesie est/defini~~oJ~sle, Daca adaptarea de rational ca reprezentand un rii ' ,n pu~ct de vedere opesatisfacut sunteti, in ansamblu sdeun: ~OZltJV la m~~eba:ea "Cat de ce 0 perspectiva pesimista este'ml 0 evsIa d~s, mlhtara? '',In tirnp privind previziunea asupra u 'v sUb rata de ra~punsnlla lntrebarea

.. 5 ' nUlraz olma1ormE ' v

rn am, 0 corelatie pozitiva desi ," nropaln urmato-

obtinuta intre cele dona v vari b' 'je§! nu atat de putemid, poate fi ra 1 e' en cat i b v

la profesie en atat este ' ' mal una este adaptarea

TabeluI4).' mal mare propoqia "pesimi§tilor" (vezi

o '" "", , TABELUL4

'P1n!l" optlmiSte ,I "peslmisle" rivind ' ,

de adaptarea la cerintete prole}; I[ Prr;babllztateaderazboimluncfie afileriiar) ana e. rocente din numaru] total al

Nivelul de optimi§ti pesimisr]
ad<tQtare total n
I 50,0
2 50,0 100 59
59,6 40,4 100 334
3
71,2 28,8 100 286
Total. 56,5
43,5 100 679
v Daca gradul este men\mnt co t ",

o tendin\a ca aceasra rela\l'e v" ns ant, nn se mreglstreaza nici

sa meeteze Astfel t f

pe scara ierarhiei, se pare ca 0 ada ' , .' pen ru I~care grad

presupune intemalizarea unei ptare reusita la protesia militara

, v " el perspectIve pesirni t "

cunta\l1 statului. " IS e asupra se-

Procesul de socializare profesi I v , ,

° lnva\are gradualav d ., rona a poate fi mterpretat ca

e conlormare la val il fesi

altele §i (la) valorile "absolutiste" Probab ~n ~ pro eSl~l, ,Printre

se constata intre pesirnism" ' da I ea 0 covanans, care cator al rilspunsui~i com §l, a apta:ea subiectiva este un indide tip absolutist. ponentI!or unei profesii la controlul social

148

6, Grupa de vdrstd ~i viziunea "pesimistii" In lumina unor date de provenienid civild

S-a argumentat ca relatia dintre grad §i "pesimism" oglindeste, in general, 0 propensiune a populatiei mai in varsta de a accentua latura negativa a vietii internationale §i a pericolelor la adresa natiunii. Dad asa ar sta lucrurile, atunci exista, in mod evident, serioase indoieli cu privire la existenta unei indoctrinari anume, absolutista sau .pcsimista" In cadrul organizatici militare.

Datele disponibile asupra atitudinii in randul populatiei de rand, care sa poata fi comparabile cu cele obtinute in !962 in randul militarilor suedezi, din pac ate, Iipsesc. Totusi Birou! pentru Protectie Psihologica al Armatei Suediei a executat in 1965 un studiu la nivel national, care a indus Intrebarea urmatoare: Cat de mare considerati d este probabilitatea ca actuala situatie intern ationala, destul de tensionata, sa se transforme intr-un conflict mtre marile puteri, iar in acest conflict va fi atrasa §i Europa?30

Detaliile asupra distributiilor procentajului total sunt prezentate mai jos in functie de itemul de interes, anume grupa de varsta §i relatia cu 0 atitudine "pesimista", Difcrentele dintre grupele de vilrsta sunt mici, insa se constata 0 tendinta evidenta spre 0 mai mare pondere a "pesimi§tilor" in randul grupei de populatie tanara din esantion. Proportia indivizilor care spun cii riseul unui razboi major este .Joarte mare" sau .mai degraba mare" are 0 va/oare de 54 de procente la grupa de varsta 15-19 ani; la grupa 20-24 de ani este 51 %; la grupele de varsta mai inaintatii, procentul variaza intre 41 §i 44 de procente.

Nu avem nimic in aceste cifre care sa sprijine ipoteza cii viziunea pesimista asupra ordinii internationale este specifica populatiei varstnice: devine necesar sa precizam ca, de fapt, acest lucru confirma supozitia cii socializarea profesionala militara este eea care produce schimbari in gftndirea indi vidului militar in ceea ce priveste probabilitatea razboiului.

7. Precizdri metodologice

Studierea corelatiilor dintre nivelul de profesionalizare ~i modul de gandire al individului, mentionate anterior, au fost efectuate dupii reguli inter-sectionale, Posibilitatea ca diferenta in ceea ce priveste "pesimismul" sau absolutismul sunt efectele procesului de selectionare §i nu, dupa cum gresit s-a considerat, al

149

procesului de Indoctrinarc profesionala, nu poate fi neglijatii. Este posibil ca 0 crestere a ponderii .pesimistilor" 0 data eu gradul militar, sa fie unnarea altar factori, altii decat durata expunerii la mediul rnilitar, De aeeea este foarte necesar ca studiile urmatoare asupra socializarii profesionale sa foloseasca modele longitudinale.31

8. Concluzii

Procesul de sclectic, care conduce la 0 suprareprezentare a celor cu atitudini mai autoritariste §i conservatoare In cadrul profesiei militare, vine In sprijinul ideii de "gandire rnilitara" (military mind). In acelasi timp, datele de care dispunem confirrna ca omogenitatea atitudinilor in randul militariloreste numai partial un produs la sociaiizarii profesionale, adesea considerate ca 0 sursa unicii care genereaza uniformitatea conceptiilor in cadrul unei profesii.

Studiul condus de Lovell in randul cadetilor de la West Point pare sa duca la concluzia ci socializarea profesionala are efecte negJijabile asupra insusirii de catre subiecti a viziunilor "pesimiste" in ceea ce priveste pericolul de rjizboi, De asemenea, In randul militarilor suedezi, corelatia dintre .pesimism" §i pro fesionalizare este aproape absenta, eel putin la gradele mici din marina §i aviatie. Acest lucru poate fi explicat fie prin posibilitatea ca insusirea doctrinei "absolutiste" sa se petreaca indeosebi In eadrul discutiilor eu colegii §i superiorii (jar astfei de discutii pot fi considerate un lueru obisnuit indeosebi spre varfu! ierarhiei), fie prin faptul cii ar putea exista 0 tendinta pe termen lung de indepartare de doctrina absolutisra §i apropiere de cea pragrnarica (§i din aceasta pricina, absolutismul §i "pesimismuI" sa fie intalnite 'indeosebi In randul ofiterilor mai in varstii). Se poate face supozitia ca mai Tntai se vor petrece schimbari la nivelul programei de lnvatamant din academiile militare, in timp ce indoctrinarea de tip "absolutist" este, probabil, 0 realitate Inca dominantii la nivelurile superioare ale ierarhiei.

In orice caz, datele din 1962 in randul arrnatei suedeze arata importanta unei viziuni "pesimiste" pentru 0 adaptare pozitiva la cerintele profesiunii militare. Modelul din sectiunea 3.4 pleaca de la premisa cii atitudinile incompatibile se regasesc mai degraba la cei care renunta la profesia militara §i mai putin la cei care raman. Pentru a stabili dacii 0 viziune .optimista" asupra situatiei rnilitare viitoare este cea care precede decizia de a renunta la cariera

150

. date suplimentare. Mai precis, sunt

militadt, am avea neV?led?e IV pentru a stabili cn exactitate care necesare date pe lonsl~~ ma a.

sunt efectele socializam profeslOnale.

NOTE:

. J B Sarkar de la Univer,itatea din

1. Mu l~umesc aici priete~fiuluarl e~~~"t~ior ~ele in limba engleza. d

Stockholm pentm yen ic ld! d the State. The Theory an

. ton The So ler an B II<. P

2. Samuel P. Hunting. " uui ns (Cambridge, Mass., The e na

Politics oj CiVll-MIl,tary .Re an~s 1964).

PresS of Harvard Umvers1ty prel, oj an Elite. Conservatism and

3. Bengt Abrahamson, ,Th~ 1d1° ~!;: Doorn (ed.), Armed Forces aSn}d National Insecuntv. 10 ... he Ha ue, Mouton, 1968\ pag .. 71: . Society. SociologIcal Essays (TM· d} Buletin of the Atomic Snent.sts,

4. Gene M, Lyons, "The Mlhtary 10 ,

November 1963. . I S ldier A Social and Political Morris Janowitz, The ProjesslOna °19~O)' pag 267. A~acuma fost

5. I Illinois Free Press, , . , . I fii d

Portrait (G encoe, '. b 1 ti ta" considedi razboiu ca nn

schi~atade JanOWItz, doctn~a ;'~aS~:z~S (e\a~iilor interna\ionale" .. De

elementul fundamental a a '0 compara~ie, 0 propensmne

" 1 t' mul presupnne, pn , . 1 rni C

asemenea, abso u IS d' osibilitatell unui razboi a 0 I

, l' de a ere e m p .' d hlinia

destul de rna ta " , . I ct;unipumtlve, e a su I

. "d nsiderarazboale ecaa ". (exemplu

generahzat, e aeo. .' ale relatiilor interna\ionale exem~ ..

importania unor anurmte teofldl . mportanta esen\iaUi a capaCltaill

. ) de a cons: era st , id ' , hoiul

Fnrtress America, , d tri pragmaticaconsl eraraz

. ' .. Incontrast oc nna 1 n ri de

de react,ie maxima. . ' tele rela~iilor intema\iona e, a all. •

ca fiind "unu] dintre mstrum~~ Pta maticii sunt rnai puiin dispust '~ cele ideologice ~l ewnoml?e b' iul!' ei sunt, mai degraba, dispU~l sa accentueze probablhtatea raz 0 "I' _ de a llrmari anumite scopun considere razboiul doar .ea un a~~~ °a~ian\elor intemat,ionale ~i de. ~ po\itice, de a accentua Impo.~.. graduale §i rnai putin a reac\lel sublinia necesitatea descuraJarn

maxirne- . a 66

6, Huntington, °t c~t., p g'some Cultural Aspects of the Military

7. Francesco Kjellberg, J" I oj Sociology, no. 2 (1965).

Profession", Ewopeml ouma

8. Op. cit., pag. 265. modele de recrutare pe prinCipii etnice

9. Sunt §i alte ell'emple ale ~nor Marea Britaoie, Franta, Olanda), penlm

sau tribalc- Putenle COIOOlale ( <. au recrotat udesea personal ~l

ann ate peste man, d' tala

orgaoizarea unor "b l rnai tndepartate e capt

oH\eri din randul grupunlor tn a e

\51

coloniala, di,? grupurile rninoritare sau din grupurile cu aspiratii de independenta mal slabe. Recrutarea personalului In Nigeria se face in conformitate eu factori regionali: 50% din totalul recrutilor sunt IU3(i din nord, Jar restul, in proportii egale, din regiunile vestice §i estice. (Morns Janowitz, The Military in the Political Development of New Nations, Chicago, Illinois, University of Chicago Press, 1964 pag.

52-54). '

10. Vezi M.J. Rosenberg, Occupations and Values (Glencoe, Ill., Free Press, 1957).

II. Robert Erikso~, Yrkesval och officersrekrytering (Occupational Choice and Officer Recruitment), 1964, pag. 20.

12. Walter Korpi, Social Pressures and Attitudes in Military Training (Stockholm, Almquist and Wiskel, 1964), capitolul 6.

13. Ibid; pag. 94

14. John P. Lovell, "The Professional Socialization of the West Point

Cadet", fn Morris Janowitz (ed.), The New Military (New York.Russell Sage Foundation, 1964), pag. 119-157.

Janowitz, The Professional Soldier, pag. 273.

Stouffer et al., opera citata, pag. 263-264.

Kjellberg, op. cit., pag. 285.

Cf. Abrahamson, op. cit.

Autoselectia pare a Ii, de ~semenea, structurata tn functie de abilita\ile intelectuale. "St~d1l1e lui Enkson iop. cit.) ~i Korpi (op. cit.)

demonstreaza c~ rezuItate!e obtinute de candidatii la cariera de ofiter Ia te~t~J IQ sunt In mod evident mar mici decat cele obtinute de colegii lor civili care nu urmeaza 0 cariera militara, 0 analiza a unei astfel de eventuaJit~ii este prezentatii intr-un stu diu francez intitulat "Attitudes et monvation des candidats aux grandes eccles", Revue Francaise de Sociologie, vol. II, no. 2, pag. 133.

20. In Suedia aces! nivel se plaseaza intre gradul de capitan §i eel de maior

!nSa numai 0 treime din capitani este promovata ca maiori. '

Vezi Janowitz, op. cit., cap. 20.

Lovell, op. cit .. pag. 149.

Colegiul Dartmouth a fost ales din cauza similiariratii sale cu West Point intf-un numar de variabile. in conformitate cu Lovell Darmouth

§i West Point sunt §coli exclusi v masculine. Darmouth are aproxirnativ 2.900 de student], West Point, circa 2.500. Ambele scol; au 0 Iarga rep~ezentare din punet de vedere geografic, desi Darmouth pare sa aiba rna! mUI\1 studenil din Noua Anglie, ceea ce nu este cazul West Point. Ambele §coli au un serios program de pregatire sportiva, ambele campusnri sunt relativ izolate geografic, fiecare avand 0 traditio care dateazii inca din vremea Riizboiului de Independenta", Op. cit" pag 157.

24. Abrahamson,op. cit.

15. 16. 17. 18. 19.

21. 22. 23.

152

25. Studiul de Ia care provin datele din Tabelul 3 a fast executat in 1962 in randul personalului militar aflat in serviciu activ In tortele armate suedeze, eu exceptia eoloneilor §i a gradelor superioare, care nu au fost accesibile. A fost utilizat un esantion stratificat neproponional. (Vezi Bengt Abrahamson, Anpassing och avgangsbenagenhet bland militart befal - Adjustment and Job-Quiting Proneness among Military Personnel, Halmstad, 1965.

26. Datele nu sunt utilizate din lipsa de spatiu, Pentru infanterie §i celelalte categorii ale trupelor de uscat, vezi Abrahamson, 1966.

27. Jerry J. Wiatr ("Military Professionalism and Transformations of Class Structure in Poland", material prezentat Grupului de Iucru armata §i societatea, Evian, Franta, 1966) care arata cii educatia rnilitara In Polonia pune un accent deosebit pe ideologia socialista, ofiterii sunt membri ai partidului comunist, ceea ce reprezinta un canal de activitate politica In cadrul armatei. .Astfel, respingerea conceptului de rnilitar ca expert apolitic devine, in Polonia ca ~i in alte state socialiste, unul dintre elementele considerate ca integratoare a armatei In societate §i de intarire pe aceasta cale a prestigiului autoritatilor de stat civile."

28. In studiul din 1962, efectuat asupra armatei suedeze, 38% dintre ofiteri au decIarat cil discuta "des" subiecte politice cu colegii lor. Cei mai multj ofiteri nu sunt fnsa tmotoeauna sinceri in declararea simpatiilor lor politice. Astfel se pare ea irnaginea militarului ca un individ detasat de controversele politice este oarecum nerealista,

29. Ipoteza unui impact puternic al indoctrinarii in perioada de inceput a pregatirii militare este, oarecum, nu mult corurazisa de datele reiesite din studiul de la West Point. Chestionarele au fost distribuite la intreaga populatie de cadeti (2.500), insa numai 1.000 dintre ei l-au completat §i au raspuns, (Lovell, op, cit. p. 147) Astfel, populatia neinvestigata este de peste 60% §i se po ate banui ca ar putea aparea diferente intre seniori §i juniori. Totusi, Intr-o oarecare masura, aceasta obiectie este contrazisa de faptul ca atunci cand sunt comparate caracteristicile de baza ale autoselectiei, nu se constata legaturi semnificative. (Comparatia are in vedere urrnatoarele variabile: dimensiunea orasului natal, apartenenta religioasa, ocupatia tatalui, nivelul de educatie §i varsta la admitere.)

30. Kurt Tornquist, Defense Motivation and Judgements on the Risks of War, Stockholm, 1966.

31. Vezi Lovell, op. cit., pag. 121. Pentru un exernplu al unui studiu panel asupra socializarii profesionale, vezi Melvin Seeman §i John W. Evans, .Apprenticesnip and Attitude Change", Americall Journal of Sociology, 1961162, pag. 365.

153

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful