You are on page 1of 12

PLAN DE INVESTIŢII

Obiectul investiţiei: Spălătorie auto
Descrierea afacerii
Spălătoria auto desfăşoară nu numai lucrări de îndepărtare a prafului şi
murdăriei de pe caroseria automobilului, dar şi o serie întreagă de servicii cosmetice ce
ţin de spălarea şi îngrijirea maşinii, redarea luciului pentru vopseaua de pe caroseria
maşinii, îndepărtarea petelor de rugină şi a celor lăsate de smoală pe suprafaţa uşilor.
Spălătoria auto va fi situată pe strada Prelungirea Brăilei, pe o suprafaţă de 200
m
2
, oferind posibilitatea unei eventuale etinderi, asigur!nd în acelaşi timp accesul
tirurilor şi camioanelor.
Piaţa e esfacere
"voluţia pieţei în acest domeniu trebuie corelată cu tendinţele de pe piaţa
autoturismelor. #ceste tendinţe sunt ascendente, înregistr!ndu$se creşteri de la an la an
în ceea ce priveşte numărul autove%iculelor v!ndute în ţara noastră &circa 2',( în 200)
faţă de 200*+. #ceastă evoluţie po,itivă se datorea,ă creşterii accentuate a numărului de
autove%icule importate, mai ales ca urmare a variantei de ac%i,iţionare a acestora în
sistem leasing.-n consecinţă şi numărul spălătoriilor pentru maşini a crescut. .a fel de
adevărat este însă că multe dintre acestea au avut o durată de viaţă redusă, datorită unei
planificări defectuoase, care nu a corespuns realităţii.
!lienţi
Potenţialii clienţi ai spălătoriei auto vor fi/ deţinătorii de autoturisme, şoferii de
012$uri, şoferii de microbu,e, şoferii care pregătesc maşinile pentru v!n,are, taimetriştii.
3in punctul de vedere al posibilităţilor financiare, clienţii care apelea,ă la aceste servicii
se încadrea,ă în categoria celor cu venituri medii sau superioare, în primul r!nd pentru
faptul că deţin autoturisme, iar în al doilea r!nd pentru că sunt dispuşi să plătească
pentru o treabă pe care ar putea să o facă ei înşişi.
-n ceea ce priveşte preferinţele clienţilor, trebuie preci,at că cererea are o
importantă componentă geografică &în sensul că o persoană cu domiciliul în 4onstanţa
nu va apela niciodată la o spălătorie auto din Baia 5are sau viceversa, cu ecepţia poate
a situaţiei în care respectivul se află înt!mplător în cealaltă localitate+. #ctivitatea
spălătoriei este se,onieră, numărul de clienţi crec!nd în perioada rece a anului.
!oncurenţa
3acă acceptăm limitarea concurenţei în plan geografic, re,ultă că orice firmă
trebuie să se compare în primul r!nd cu societăţile de acelaşi profil, locali,ate în imediata
apropiere. #nali,a comparativă urmea,ă să vi,e,e dotările şi capacităţile eistente, gama
de servicii, nivelul tarifelor etc. -n funcţie de aceste elemente se pot lua măsurile care se
impun pentru obţinerea unei cote de piaţă c!t mai bune pe plan local.
6 concurenţă puternică este eercitată şi de majoritatea ben,inăriilor, care oferă
serviciul de spălătorie auto, fie integral &eterior, interior, motor+ prin intermediul unor
unităţi speciali,ate, fie se limitea,ă la spălatul şi curăţatul parbri,elor.
6 componentă aparte a concurenţei, dar care nu poate fi trecută cu vederea, o
constituie acele persoane care spală maşini în sc%imbul unor sume foarte mici de bani şi
c%iar spălătorii de parbri,e care pot fi întălniţi în multe dintre intersecţii.
1
Pro"ovarea
6 metodă eficientă de promovare pentru toate unităţile care prin produsele sau
serviciile lor se adresea,ă conducătorilor auto 7 implicit şi în ca,ul spălătoriilor auto 7
constă în averti,area prin intermediul indicatoarelor plasate pe drumurile publice, care
atrag atenţia potenţialilor clienţi.
3e asemenea se va utili,a promovarea în paginile unei reviste cu profil auto, şi
în emisiuni de acelaşi gen la radio.
Personal necesar
-n activitatea spălătoriei auto vor fi antrenaţi opt muncitori 8 2 angajaţi în sala de
aşteptare în care va funcţiona un mic bar cu băuturi non$alcoolice .
Serviciile splălătoriei auto se vor evedinţia prin operativitate şi calitate. Spălătoria auto va
funcţiona (* ore pe ,i, '*0 ,ile pe an. Personalul angajat nu are nevoie de o calificare
anume, ci doar de o minimă eperienţă în relaţiile cu clienţii şi de cunoaşterea sau
însuşirea modului de utili,are a ec%ipamentelor şi instalaţiilor.
Investiţia necesară
4osturile primei fa,e se focali,ea,ă pe două mari componente/ spaţiul de lucru
&%ala+ şi ec%ipamentele/
VARIANTA 1
1. spaţiul de lucru/
$ structura metalică 8 panouri sand9ic% 8 manopera &:;0 m
2
< ('0 => m
2
< ',? 26@>=+
A 2(;.:00 26@
$ 2 uşi rabatabile&: m lungime,) m înălţime+ A ).000 26@
$ termopane &pentru separare interior 7 vestiar, grup sanitar, sală de aşteptare, spaţiu
depo,itare+ A 2).*2? 26@
$ utilare interior &vestiar, grup sanitar+ A (?.000 26@
11. ec%ipamente/
$ instalatie pentru spălat sub presiune cu sistem de încăl,ire a apei &2+A 2B.:00 26@
$ instalatie pentru spălat sub presiune fără sistem de încăl,ire a apei A
'.'2? 26@
$ instalaţie ecologică de reciclare a apei conform directivelor C" A )0.000 26@
$ ec%ipament de curăţat cu perii A '?.000 26@
$ aspirator pentru medii uscate şi umede &2+ A :.B00 26@
$ maşinăde polis%at A (.0?0 26@
$ consumabile &spume,soluţii de curăţat, spraD$uri, bureţi+ A ).000 26@
$ ec%ipament de protecţie pentru fiecare angajat A ;00 26@
111. racordare utilităţi A (0.?00 26@
1E. promovare &presă, radio+ A 2.:?0 26@
TOTAL V1: 432.450 RON
Pentru determinarea preţului unitar se are în vedere costul unitar A &salarii
angajaţi/ ((.)00 26@ 8 c%eltuieli cu utilităţile/ '.'?0 26@ 8 consumabile/ (.??0 26@ 8
întreţinere utilaje/ ?00 26@+>B00 clienţi pe lună, la care se adaugă un profit de (( 26@.
2
VARIANTA 2
1. spaţiul de lucru/
$ structura metalică 8 panouri sand9ic% 8 manopera &:;0 m
2
< ('0 => m
2
< ',? 26@>=+
A 2(;.:00 26@
$ 2 uşi rabatabile&: m lungime,) m înălţime+ A ).000 26@
$ termopane &pentru separare interior 7 vestiar, grup sanitar, sală de aşteptare, spaţiu
depo,itare+ A 2*.*2? 26@
$ utilare interior &vestiar, grup sanitar+ A (?.000 26@
11. ec%ipamente/
$ instalatie pentru spălat sub presiune cu sistem de încăl,ire a apei &2+A 2).'00 26@
$ instalatie pentru spălat sub presiune fără sistem de încăl,ire a apei A
'.'2? 26@
$ instalaţie ecologică de reciclare a apei conform directivelor C" A *0.000 26@
$ ec%ipament de curăţat cu perii A '(.200 26@
$ aspirator pentru medii uscate şi umede &2+ A :.*00 26@
$ maşinăde polis%at A (.0?0 26@
$ consumabile &spume,soluţii de curăţat, spraD$uri, bureţi+ A *.000 26@
$ ecipament de protecţie pentru fiecare angajat A ;00 26@
111. racordare utilităţi A (0.?00 26@
1E. promovare &presă, radio+ A 2.:?0 26@
TOTAL V2: 414.250 RON
Pentru determinarea preţului unitar se are în vedere costul unitar A &salarii
angajaţi/ ((.)00 26@ 8 c%eltuieli cu utilităţile/ '.*?0 26@ 8 consumabile/ (.??0 26@ 8
întreţinere utilaje/ ?00 26@+>;)0 clienţi pe lună, la care se adaugă un profit de (0 26@.

Se cunosc următorii indicatori aferenţi celor două variante de proiect propuse/
Nr.
crt..
Indicatori U.M.
Variante
V1 V2
( Ealoarea investiţiei alocate 26@ :'2.:?0 :(:.2?0
2 4apacitatea de producţie nr.clienţi (0.;00 (0.::0
' 4ostul unitar 26@ (B 20
: Preţul unitar 26@ '0 '0
? 4osturi de producţie anuale 26@ 20?.200 20;.;00
* Ealoarea producţiei anuale 26@ '2:.000 '('.200
) 3urata de eecuţie a investiţiei ani ' '
; "şalonarea investiţiei 26@
1 an 26@ 20*.22? ;2.'B0
11 an 26@ (?*.2?0 (2?.*'?
111 an 26@ *B.B)? 20*.22?
B 3urata de funcţionare eficientă ani (0 (0
(0 4oeficient de actuali,are F (? (?
#$ Inicatorii statici
3
Investiţia seci!ic" 7 arată care este efortul investiţional, în lei, ce se face pentru
reali,area unei unităţi de capacitate fi,ică 7 tonă, bucată, metro pătrat, număr clienţi etc.
Se determină ca raport între volumul investiţiei şi capacitatea de producţie/
I s A
i
i
q
I

în care/
I s $ investiţia specificăG
I i $ investiţia aferentă variantei iG
H i $ capacitatea anuală de producţie aferentă variantei 1 în unităţi fi,ice.
E(/ I s A :'2.:?0>(0.;00 A :0,0: 26@>client
E2/ I s A :(:.2?0>(0.::0 A 'B,*; 26@>client
1nvestiţia specifică repre,ent!nd o c%eltuială pe unitatea de produs, criteriul de
eficienţă pentru acest indicator este min &E(,E2+, şi deci varianta optimă este E2.
Ter#en$% de rec$erare a investiţii%or 7 eprimă perioada de timp în care investiţia se
recuperea,ă din profit în urma punerii în funcţiune a unor capacităţi de producţie. Se
determină astfel/
0 i A
hi
i
P
I
în care/
0 i $ termenul de recuperare pentru varianta iG
I i $ investiţia aferentă variantei iG
P hi $ profitul anual aferent variantei i.
6ptimul pentru acest indicator este minim 0 i .
E(/ P 1 h A &'0$(B+<(0.;00 A ((;.;00 26@
0
1
A :'2.:?0>((;.;00 A ',*: ani
E2/ P 2 h A &'0$20+<(0.::0 A (0:.:00 26@
0
2
A :(:.2?0>(0:.:00 A ',B) ani
Cnul din pricipalele obiective ale fiecărui investitor este recuperarea c!t mai
rapidă a sumelor investite, deci varianta optimă este min&E(,E2+ A E(.
&oe!icient$% de e!icienţ" econo#ic" a investiţii%or 7 eprimă profitul annual ce se
obţine la un leu investit şi se ptea,ă pentru varianta la care coeficientul de eficienţă
economică este cel mai mare.
e i A
Ii
P
hi
în care/
e i $ coeficientul de eficienţă economică pentru varianta iG
P hi $ profitul anual aferent variantei iG
4
I i $ investiţia aferentă variantei i.
E(/ e
1
A ((;.;00>:'2.:?0 A 0,2)
E2/ e
2
A (0:.:00>:(:.2?0 A 0,2?
ma &E(,E2+ 7 optim E(
Randa#ent$% econo#ic a% investiţii%or 7 asigură comparabilitatea între profitul final
obţinut în urma reali,ării obiectivului economic şi efortul investiţional şi se calculea,ă cu
ajutorul relaţiei/
2i A
Ii
n P
hi
*
$ (
în care/
2 i $ randamentul economic al variantei iG
P hi $ profitul anual aferent variantei iG
n $ durata de funcţionare eficientăG
I i $ investiţia aferentă variantei i.
6ptimul pentru acest indicator este maim 2 i .
E(/ 2
1
A
450 . 432
10 * 800 . 118
$ ( A (,)?
E2/ 2
2
A
250 . 414
10 * 400 . 104
$ ( A (,?2
ma &E(,E2+ 7 optim E(
&'e%t$ie%i seci!ice reca%c$%ate $ asigură însumarea efortului investiţional cu c%eltuielile
ec%ivalente, care se calculea,ă cu formula/
I i A I i 84hi <n
în care/
I i $ c%eltuieli recalculateG
I i $ investiţia aferentă variantei iG
4hi $ c%eltuielile anuale de producţie aferente variantei iG
n $ durata de funcţionare eficientă.
E(/ I
1
A
10 * 800 . 10
10 * 200 . 205 450 . 432 +
A 2' 26@>client
E2/ I
2
A
10 * 440 . 10
10 * 800 . 208 250 . 414 +
A 2',B) 26@>client
6ptimul pentru acest indicator este minim&E(,E2+ A E(.
4entrali,area re,ultatelor obţinute/
Indicatori
Variante
V1 V2
(.1nvestiţia specifică :0,0: 3()*+
5
2.0ermenul de recuperare 3)*4 ',B)
'.4oeficientul de eficienţă 0)2, 0,2?
:.2andamentul economic 1),5 (,?2
?.4%eltuieli recalculate 23 2',B)
%$ I"obili&ări 'i piereri e venit net
Earianta (/ 1nvestiţie eşalonată în mod descrescător

0
?0000
(00000
(?0000
200000
2?0000
Investitie
( 2 ' Ti#

Earinata 2/ 1nvestiţie eşalonată în mod crescător

0
?0000
(00000
(?0000
200000
2?0000
Investitie
( 2 '
Ti#
Vo%$#$% i#o-i%i."ri%or $ se calculea,ă cu ajutorul relaţiei/
1 m A

=
d
h
h
I
1
< &d$%8J+
în care/
I m $ mărimea imobili,ărilorG
6
d $ durata de eecuţie a obiectivuluiG
I h $ fonful de investiţii c%eltuit în anul %G
J 7 factor de corecţie care poate lua valori în funcţie de momentul la care se
consideră că s$a c%eltuit investiţia astfel/ 0, dacă investiţia s$a reali,at &c%eltuit+ la
sf!rşitul anuluiG 0,? dacă s$a reali,at la jumătatea anuluiG (, dacă investiţia s$a reali,at la
începutul anului.
#v!nd în vedere că imobili,ările repre,intă sume neproductive, pentru acest
indicator criteriul de eficienţă/ minim&E(,E2+.
4onsiderăm că investiţia noastră se face în prima ,i a anului respectiv. -n acest
ca,, JA(.
E(/ 1 m A 20*.22?<&'$(8(+ 8 (?*.2?0<&'$28(+ 8 *B.B)?<&'$'8(+ A (.00(.(?0 26@
E2/ I m A ;2.'B0<&'$(8(+ 8 (2?.*'?<&'$28(+ 8 20*.22?<&'$'8(+ A )0:.**? 26@
min &E(,E2+ 7 optim E2
I#o-i%i.area seci!ic" $ se calculea,ă cu ajutorul formulei/
i
m
A
d
h d I
d
h
h ∑
=
+ −
1
) 1 ( *
în care/
i m $ imobili,area specificăG
d $ durata de eecuţie a obiectivului.
4riteriul de eficienţă pentru acest indicator este minim &E(,E2+.
E(/ i m A (.00(.(?0>' A '''.)(*,) 26@
E2/ i m A )0:.**?>' A 2':.;;;,'26@
min &E(,E2+ 7 optim E2
/ierderea de venit ca $r#are a i#o-i%i."ri%or $ reflectă efectul nereali,at ca urmare a
scoaterii din circuitul productiv a resurselor investiţionale, prin relaţia/
P i A a<

=
d
h
h
I
1
< &d$%8(+
în care/
P i $ pierderea de venit ca urmare a imobili,ărilorG
a $ coeficient de eficienţă economică mediu.
4riteriul de eficienţă pentru acest indicator este minim &E(,E2+.
-n urma anali,elor făcute s$a determinat un coeficient de eficienţă de (?F.
E(/ P
1
A 0,(?<(.00(.(?0 A (?0.()2,? 26@
7
E2/ P
2
A 0,(?<)0:.**? A (0?.*BB,; 26@
min &E(,E2+ 7 optim E2
4onclu,ion!nd, în funcţie de indicatorii luaţi în calcul, varianta cu pierderi
minime ca urmare a imobili,ărilor, şi deci varianta optimă, este E2.
($ Influenţa factorului ti"p$)etoa actuali&ării$
Investiţia act$a%i.at" %a #o#ent$% !ina%i."rii %$cr"ri%or de e0ec$ţie:

2 m
act
I A

=
d
h
h
I
1
<&(8a+
1 + −h d

în care/
I h $ investiţia anualăG
a $ rata de actuali,areG
% $ anul de reali,areG
d $ perioada de reali,are a investiţieiG
n $ perioada de funcţionare a obiectivului de investiţii.
E(/ I
2
m
act
A 20*.22?<(,(?
3
8 (?*.2?0<(,(?
2
8 *B.B)?<(,(?
1
A *00.(;',2? 26@
E2/ I
2
m
act
A ;2.'B0< (,(?
3
8 (2?.*'?<(,(?
2
8 20*.22?<(,(?
1
A ?2;.22B,)? 26@
4riteriul de eficienţă pentru acest indicator este minim &E(,E2+ K varianta optimă E2.
1ene!ici$% act$a%i.at 2constant3 %a #o#ent$% !ina%i."rii %$cr"ri%or de e0ec$ţie:

2
m
act
B A h
B
<
n
n
a a
a
) 1 (
1 ) 1 (
+
− +
în care/
h
B
$ beneficial anualG
a $ rata de actuali,areG
n $ perioada de funcţionare a obiectivului de investiţii.
E(/
2
m
act
B A '2:.000<
10
10
15 , 1 * 15 , 0
1 15 , 1 −
A '2:.000<
0455 , 4 * 15 , 0
1 0455 , 4 −
A (.*2*.0)','; 26@
E2/
2
m
act
B A '('.200<
10
10
15 , 1 * 15 , 0
1 15 , 1 −
A '('.200<
0455 , 4 * 15 , 0
1 0455 , 4 −
A (.?)(.;)0,B': 26@
4riteriul de eficienţă pentru acest indicator este maim &E(,E2+ K varianta optimă E(.
Randa#ent$% econo#ic act$a%i.at %a #o#ent$% !ina%i."rii %$cr"ri%or de e0ec$ţie:

2
m
act
R A &
2
m
act
B >
2 m
act
I
+ 7 (
E(/
2
m
act
R A &(.*2*.0)','; > *00.(;',2?+ 7 ( A (,)0B
E2/
2
m
act
R A &(.?)(.;)0,B': > ?2;.22B,)?+ 7 ( A (,B)*
8
4riteriul de eficienţă pentru acest indicator este maim &E(,E2+ K varianta optimă E2.
Ter#en$% de rec$erare act$a%i.at %a #o#ent$% !ina%i."rii %$cr"ri%or de e0ec$ţie:

2 m
act
I A
2
m
act
B

=
d
h
h
I
1
<&(8a+
1 + −h d
A h
B
<
n
n
a a
a
) 1 (
1 ) 1 (
+
− +

h
d
h
h d
h
B
a I

=
+ −
+
1
1
) 1 ( *
A
T
T
a a
a
) 1 (
1 ) 1 (
+
− +
&( $ a#+ A B K B&(8a+
T
A(
&(8a+
T
A
B
1
B
1
A I K 0 log&(8a+ A log I K 0 A
) 1 log(
log
a
K
+
E(/ # A
h
d
h
h d
h
B
a I

=
+ −
+
1
1
) 1 ( *
A
000 . 324
25 , 183 . 600
A (,;?2
B A ( 7 a# A ( $ 0,(?<(,;?2 A 0,)22
I A
B
1
A
722 , 0
1
A (,';?
0 A
15 , 1 log
385 , 1 log
A 2.''
E2/ # A
h
d
h
h d
h
B
a I

=
+ −
+
1
1
) 1 ( *
A
200 . 313
75 , 229 . 528
A (,*;)
B A ( 7 a# A ( $ 0,(?<(,*;) A 0,):)
I A
B
1
A
747 , 0
1
A (,''B
0 A
15 , 1 log
339 , 1 log
A 2.0B
4riteriul de eficienţă pentru acest indicator este minim &E(,E2+ K varianta optimă E2
*$ Deter"inarea VNAT 'i ale+erea variantei opti"e
E(/ E@#0 A ∑
+
=
+
− −
d n
h
h
a
IH Ch Vh
1
) 1 (
1
) (
Nr.
crt.
I' &' V'
4%$0 2V'5
I'5&'3
&oe!. de
act$a%i.are
h
a) 1 (
1
+
VNA
( $20*.22? $20*.22? (>(,(? A 0,;*B? $()B.'(2,*:
9
2 $(?*.2?0 $(?*.2?0
(>(,(?
2
A 0,)?*(
$((;.(:0,*'
' $*B.B)? $*B.B)?
(>(,(?
3
A 0,*?)?
$:*.00;,?*
: $20?.200 '2:.000 ((;.;00 0,?)() *).B(),B*
? $20?.200 '2:.000 ((;.;00 0,:B)( ?B.0??,:;
* $20?.200 '2:.000 ((;.;00 0,:'2' ?(.'?),2:
) $20?.200 '2:.000 ((;.;00 0,')?B ::.*?*,B2
; $20?.200 '2:.000 ((;.;00 0,'2*B ';.;'?,)2
B $20?.200 '2:.000 ((;.;00 0,2;:2 ''.)*2,B*
(0 $20?.200 '2:.000 ((;.;00 0,2:)( 2B.'??,:;
(( $20?.200 '2:.000 ((;.;00 0,2(:B 2?,?'0,(2
(2 $20?.200 '2:.000 ((;.;00 0,(;*B 22.20',)2
(' $20?.200 '2:.000 ((;.;00 0,(*2? (B.'0?,00
Tota% :'2.:?0 2.0?2.000 '.2:0.000 )??.??0 4+.51+),+
E2/ E@#0 A ∑
+
=
+
− −
d n
h
h
a
IH Ch Vh
1
) 1 (
1
) (
Nr.
crt.
I' &' V'
4%$0 2V'5
I'5&'3
&oe!. de
act$a%i.are
h
a) 1 (
1
+
VNA
( $;2.'B0 $;2.'B0 (>(,(? A 0,;*B? $)(.*';,((
2 $(2?.*'? $(2?.*'?
(>(,(?
2
A 0,)?*(
$B:.BB2,*2
' $20*.22? $20*.22?
(>(,(?
3
A 0,*?)?
$('?.?B2,B:
: $20;.;00 '('.200 (0:.:00 0,?)() ?B.*;?,:;
? $20;.;00 '('.200 (0:.:00 0,:B)( ?(.;B),2:
* $20;.;00 '('.200 (0:.:00 0,:'2' :?.('2,(2
) $20;.;00 '('.200 (0:.:00 0,')?B 'B.2:',B*
; $20;.;00 '('.200 (0:.:00 0,'2*B ':.(2;,'*
B $20;.;00 '('.200 (0:.:00 0,2;:2 2B.*)0,:;
(0 $20;.;00 '('.200 (0:.:00 0,2:)( 2?.)B),2:
(( $20;.;00 '('.200 (0:.:00 0,2(:B 22.:'?,?*
(2 $20;.;00 '('.200 (0:.:00 0,(;*B (B.?(2,'*
(' $20;.;00 '('.200 (0:.:00 0,(*2? (*.B*?,00
Tota% :(:.2?0 2.0;;.000 '.('2.000 *2B.)?0 42.244)13
6bservăm că prima variantă obţine cel mai ridicat nivel pentru venitul net
actuali,at total, şi astfel funcţie de acest indicator putem allege ca variantă optimă E(.
Rata intern" de renta-i%itate
Se consideră
min
a
$ (?F şi max
a
$ 20F.
E(/ 212 A
min
a 8 & max
a
$
min
a +<
− +
+
+ VNA VNA
VNA
Nr.
crt.
I' &' V'
4%$0
2V'5I'5
&'3
&oe!.
a #in
156
VNA
&oe!.
a #a0
206
VNA
( $20*.22? $20*.22? 0,;*B? $()B.'(2,*: 0,;''' $()(.;:),2B
2 $(?*.2?0 $(?*.2?0 0,)?*( $((;.(:0,*' 0,*B:: $(0;.?00,00
10
' $*B.B)? $*B.B)? 0,*?)? $:*.00;,?* 0,?);) $:0.:B:,?'
: $20?.200 '2:.000 ((;.;00 0,?)() *).B(),B* 0,:;22 ?).2;?,'*
? $20?.200 '2:.000 ((;.;00 0,:B)( ?B.0??,:; 0,:00; :).*(?,0:
* $20?.200 '2:.000 ((;.;00 0,:'2' ?(.'?),2: 0,'':; 'B.)):,2:
) $20?.200 '2:.000 ((;.;00 0,')?B ::.*?*,B2 0,2)B0 ''.(:?,20
; $20?.200 '2:.000 ((;.;00 0,'2*B ';.;'?,)2 0,2'2? 2).*2(,00
B $20?.200 '2:.000 ((;.;00 0,2;:2 ''.)*2,B* 0,(B'; 2'.02',::
(0 $20?.200 '2:.000 ((;.;00 0,2:)( 2B.'??,:; 0,(*(; (B.22(,;:
(( $20?.200 '2:.000 ((;.;00 0,2(:B 2?.?'0,(2 0,(':? (?.B);,*0
(2 $20?.200 '2:.000 ((;.;00 0,(;*B 22.20',)2 0,((2( ('.'(),:;
(' $20?.200 '2:.000 ((;.;00 0,(*2? (B.'0?,00 0,0B': ((.0B?,B2
Tota% :'2.:?0 2.0?2.000 '.2:0.000 )??.??0 4+.51+),+ 532.,*3),1
212 A 0,(? 8 &0,2 7 0,(?+<
71 , 763 . 32 78 , 518 . 48
78 , 518 . 48
+
A 0,()B
4riteriul de eficienţă pentru acest indicator este indeplinit/

min
a L 212 L max
a
G 0,(? L 0,()B L 0,2
E2/ 212 A
min
a 8 & max
a
$
min
a +<
− +
+
+ VNA VNA
VNA
Nr.
crt.
I' &' V'
4%$0
2V'5I'5
&'3
&oe!.
a #in
156
VNA
&oe!.
a #a0
206
VNA
( $;2.'B0 $;2.'B0 0,;*B? $)(.*';,(( 0.;''' $*;.*??,?B
2 $(2?.*'? $(2?.*'? 0,)?*( $B:.BB2,*2 0.*B:: $;).2:0,B:
' $20*.22? $20*.22? 0,*?)? $('?.?B2,B: 0.?);) $((B.':2,:(
: $20;.;00 '('.200 (0:.:00 0,?)() ?B.*;?,:; 0.:;22 ?0.':(,*;
? $20;.;00 '('.200 (0:.:00 0,:B)( ?(.;B),2: 0.:00; :(.;:',?2
* $20;.;00 '('.200 (0:.:00 0,:'2' :?.('2,(2 0.'':; ':.B?',(2
) $20;.;00 '('.200 (0:.:00 0,')?B 'B.2:',B* 0.2)B0 2B.(2),*0
; $20;.;00 '('.200 (0:.:00 0,'2*B ':.(2;,'* 0.2'2? 2:.2)',00
B $20;.;00 '('.200 (0:.:00 0.2;:2 2B.*)0,:; 0.(B'; 20.2'2,)2
(0 $20;.;00 '('.200 (0:.:00 0,2:)( 2?.)B),2: 0.(*(; (*.;B(,B2
(( $20;.;00 '('.200 (0:.:00 0,2(:B 22.:'?,?* 0.(':? (:.0:(,;0
(2 $20;.;00 '('.200 (0:.:00 0,(;*B (B.?(2,'* 0.((2( ((.)0',2:
(' $20;.;00 '('.200 (0:.:00 0,(*2? (*.B*?,00 0.0B': B.)?0,B*
Tota% :(:.2?0 2.0;;.000 '.('2.000 *2B.)?0 42.244)13 522.0,()3+
212 A 0,(? 8 &0,2 7 0,(?+<
38 , 079 . 22 13 , 244 . 42
13 , 244 . 42
+
A 0,(;'
6bservăm că şi această variantă de proiect îndeplineşte criteriul de eficienţă
pentru acest indicator.

min
a
L 212 L max
a
G 0,(? L 0,(;' L 0,2
11
3acă reali,ăm o comparaţie între re,ultatele obţinute pentru acest indicator la
fiecare variantă de proiect, observăm diferenţe minore, dar care însă duc la conclu,ia că
a doua variantă este cea mai indicată.
3eterminarea indicatorilor statici, venitului net actuali,at total, precum şi a ratei
interne de rentabilitate conduc la stabilirea conclu,iei finale, şi anume/ varianta oti#"
este V2.
12