You are on page 1of 48

MAPP sem I MTT 2012

-
2013 1
- MTT -

Managementul transferului de
tehnologie
Masterat – Managementul proiectelor,
an univ. 2012 – 2013
Semestrul I
MAPP - sem I - MTT 2012-2013 2
Cuprins
 Innovation Union Competitiveness Report
2011
 IUS - Innovation Union Scoreboard IUS
2011-2010
 European Innovation Scoreboard (EIS) 2009
 RIS Regional Innovation Scoreboard 2009
Un raport al Comisiei Europene evidentiaza existenta unei
crize a inovarii in Europa
Potrivit concluziilor Comisiei Europene din Raportul privind competitivitatea Uniunii Inovarii,
pentru ca strategia Europa 2020 sa poata determina o crestere economica durabila si inteligenta, este
necesar ca nivelul de performanta al UE in materie de inovare sa fie ameliorat considerabil in
numeroase sectoare. Europa trebuie sa investeasca mai mult si intr-un mod mai „inteligent” in
cercetare si dezvoltare atat in sectorul public, cat si in cel privat, ceea ce nu numai ca stimuleaza
cresterea pe termen mediu, ci are si un efect contraciclic in perioadele de criza. Este necesara
intensificarea cooperarii in domeniul cercetarii in UE si pe plan international, precum si o mai buna
utilizare a rezultatelor cercetarii, inclusiv printr-o protectie mai eficace a proprietatii intelectuale.
Sistemele de invatamant trebuie adaptate la nevoile de inovare ale intreprinderilor si trebuie
incurajate mai mult IMM-urile inovatoare si dinamice. Este necesar sa se depuna eforturi concertate
pentru valorificarea rezultatelor promitatoare obtinute de Europa in domeniul inovarii, in vederea
solutionarii problemelor globale, cum ar fi schimbarile climatice. Trebuie eliminate inegalitatile
dintre sexe in domeniul stiintei si cercetarii. Acest raport subliniaza faptul ca drumul spre Uniunea Inovarii
este lung, dificil si presarat cu obstacole majore, insa confirma ca UE a adoptat politicile adecvate pentru a merge
pana la capat. Punerea in practica a Uniunii Inovarii la nivel european si national reprezinta o necesitate absoluta
in plan economic, fiind la fel de importanta pentru cresterea durabila ca si reorganizarea finantelor publice”, a
declarat comisarul european pentru cercetare, inovare si stiinta, Máire Geoghegan-Quinn. Raportul analizeaza
punctele tari si punctele slabe ale sistemelor nationale de cercetare si inovare si ofera elemente concrete care pot sta
la baza optiunilor strategice nationale. Raportul se bazeaza pe tabloul de bord al Uniunii Inovarii si include o fisa
descriptiva cu informatii detaliate referitoare la performanta fiecarei tari in materie de cercetare si inovare.
3
MAPP - sem I - MTT 2012-
2013
Concluzii ale raportului
 Europa trebuie sa-si accelereze investitiile in cercetare si inovare. In prezent, UE
progreseaza lent spre atingerea obiectivului de a investi 3% din PIB in cercetare si dezvoltare
(2,01% in 2009), insa decalajul fata de principalii concurenti creste tot mai mult, mai ales din
cauza faptului ca intreprinderile investesc mai putin in cercetare si dezvoltare. In 2008, 24%
din totalul cheltuielilor mondiale pentru cercetare si dezvoltare au fost realizate in UE (29% in
1995). In raport cu PIB-ul, in Japonia sau in Coreea de Sud intreprinderile investesc de doua
ori mai mult decat in Europa.
 In perioadele de criza economica, investitiile acumulate in cercetare si inovare produc un
efect contraciclic. Tarile care si-au intensificat investitiile in cercetare si inovare au
perspective mai bune de iesire din criza. In 2009, saptesprezece state membre au reusit sa-si
mentina sau sa-si mareasca bugetul pentru cercetare si dezvoltare, iar in 2010 numarul lor era
saisprezece.
 Investitiile in inovare trebuie sa fie mai „inteligente”. Tarile cu cele mai bune performante
in materie de inovare si-au concentrat investitiile asupra unei strategii de specializare
inteligente, care combina politicile de stimulare a ofertei (cum sunt subventiile publice pentru
invatamantul superior, cercetarea si dezvoltarea in sectorul intreprinderilor, capitalul de risc si
infrastructurile stiintifice si tehnologice) si politicile de stimulare a cererii (cum sunt achizitiile
publice de produse inovatoare, standardizarea bazata pe performante si reglementarea
proconcurentiala a pietelor produselor).
4
MAPP - sem I - MTT 2012-
2013
Concluzii ale raportului
Formarea personalului cu inalta calificare trebuie sa corespunda necesitatilor intreprinderilor. Numai
46% dintre cercetatorii din UE lucreaza in sectorul intreprinderilor (80% in SUA). Statele membre
ar trebui sa-si adapteze sistemele de invatamant astfel incat sa sporeasca acest procent, garantand
totodata o mai buna satisfacere a necesitatilor intreprinderilor.
Integrarea si internationalizarea cercetarii duce la cresterea randamentului investitiilor.
Internationalizarea si productia eficienta de excelenta stiintifica se consolideaza reciproc. Fluxurile de
cunostinte din interiorul Europei (respectiv fluxurile de studenti, cooperarea in materie de co-publicatii si
co-brevete) constituie un atu important si urmeaza sa fie imbunatatite ulterior, ca urmare a finalizarii
Spaţiului European de Cercetare. Aceste fluxuri sunt insa concentrate intr-un numar restrans de tari
vest-europene.
Existenta unor conditii-cadru nefavorabile impiedica transformarea cunostintelor in produse si servicii
comercializabile. Europa pierde tot mai mult teren in ce priveste exploatarea rezultatelor activitaţii de
cercetare. UE este cel mai mare producator mondial de publicatii stiintifice supuse evaluarii inter pares
(29% in 2009), insa in Japonia si Coreea de Sud ritmul de crestere a numarului de cereri de brevete
depuse in temeiul Tratatului de Cooperare in domeniul Brevetelor (PCT) este aproape dublu fata de cel
din UE. Jumatate dintre statele membre nu produc deloc brevete de inalta tehnologie validate de Oficiul
European de Brevete (OEB). Sunt necesare masuri suplimentare pentru a proteja si gestiona intr-un
mod mai rentabil proprietatea intelectuala. Brevetul comunitar negociat in prezent va constitui un
important punct de plecare. cetarii publice si realizarea unor conditii-cadru favorabile introducerii de noi
cunostinte pe piata.
5
MAPP - sem I - MTT 2012-
2013
Concluzii ale raportului
Europa dispune de un potential important in materie de inventii tehnologice capabile sa solutioneze
problemele societatii. In 2007, UE a inregistrat 40% dintre brevetele legate de tehnologiile de combatere
a schimbarilor climatice. Acest lucru demonstreaza ca investitiile orientate in cercetare si demonstratie,
realizate in sectoare-cheie, combinate cu masurile de sprijinire a dezvoltarii pietelor, pot duce la
realizarea de noi tehnologii si inovatii. Acesta este spiritul parteneriatelor europene pentru inovare
lansate de Uniunea Inovarii.
Avem nevoie de IMM-uri mai inovatoare si mai dinamice. UE trebuie sa recupereze distanta fata de
SUA in ceea ce priveste intensitatea cercetarii in sectoarele de inalta si medie tehnologie. Cu alte
cuvinte, are nevoie de schimbari structurale, atat inter-, cat si intrasectoriale. Unele tari europene,
precum Austria si Danemarca, au realizat aceasta schimbare structurala trecand la o economie bazata
intr-o mai mare masura pe cunoastere. De asemenea, multe dintre aceste tari si-au revenit cu mai mult
succes din criza economica. Elementele comune care stau la baza acestui succes sunt existenta unor
IMM uri inovatoare si dinamice, valorificarea excelentei stiintifice din sectorul cercetarii publice si
realizarea unor conditii-cadru favorabile introducerii de noi cunostinte pe piata.
6
MAPP - sem I - MTT 2012-
2013
Innovation union
competitiveness report 2011
7
MAPP - sem I - MTT 2012-
2013
R&D profile
2009 Romania
8
MAPP - sem I - MTT 2012-
2013
Investiții în cercetare și dezvolare și
redresare economică
 în general, statele membre care investesc prin
tradiție mai mult în cercetare, dezvoltare și
educație au făcut față mai bine recentelor
tulburări economice. Investițiile în cercetare,
dezvoltare și educație cresc șansele de
atenuare a impactului negativ al crizei,
oferind totodată instrumentele propice unei
reveniri mai rapide atunci când are loc
redresarea economică.
 obiectivul de relansare a creșterii economice
și de îmbunătățire a bunăstării cetățenilor
europeni presupune adoptarea unui set
combinat de politici care să influențeze
ansamblul condițiilor-cadru pentru inovare și
buna funcționare a piețelor de produse. Din
nou, există motive să credem că existența
unor condiții cadru mai bune este legată de o
redresare mai robustă și o creștere economică
mai accentuată pe termen lung.
MAPP - sem I - MTT 2012-2013 9
Mediul de afaceri i
redresarea economică
Coeficienții de corelație semnificativi din punct de
vedere statistic sunt: 0,66 pentru PIB-ul
cercetării și dezvoltării și 0,39 pentru mediul
de afaceri. Dimensiunea cercului reflectă
dimensiunea economiei (ca procentaj din PIB-
ul UE).
Datele Eurostat sunt preluate din „Indicatorii
științifici și tehnologici”. Condițiile-cadru
sunt evaluate în funcție de clasamentul
furnizat de Banca Mondială în raportul „Doing
Business”. O investiție medie pe 5 ani este
utilizată ca indicator pentru investițiile
anterioare, ținând seama de stabilitatea relativă
a cercetării și dezvoltării, măsurată ca
proporții (în raport cu PIB-ul).

Sursa: RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL
EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI
SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR,
Situația Uniunii inovării în 2011. Bruxelles, 2.12.2011,
COM(2011) 849 final,

Rapoarte la nivel european
Tabloul de bord al „Uniunii inovării” (I nnovation Union Scoreboard – I US) a
fost publicat la începutul anului 2011 și va fi actualizat anual pentru a putea
compara performanțele UE și ale statelor membre cu privire la cei 25 de
indicatori de bază ai cercetării și inovării, precum și, pentru 12 dintre aceștia,
față de principalii parteneri internaționali.

Un raport de analiză strategică: care sunt cauzele performanțelor insuficiente și
care sunt soluțiile pentru acestea? La fiecare doi ani, raportul privind
competitivitatea Uniunii inovării (I nnovation Union Competitiveness - I UC) va
furniza o analiză statistică și economică aprofundată care va cuprinde
caracteristicile principale ale unui sistem de cercetare și inovare eficient și
eficace sub raport social. Ea va constitui un instrument cheie pentru elaborarea
de politici bazate pe constatări în contextul Uniunii inovării.


MAPP - sem I - MTT 2012-2013 11
Innovation report
IUS 2011
 is meant to help monitor the implementation of the Europe 2020
Innovation Union
 comparative assessment of the innovation performance of the EU27
Member States and the relative strengths and weaknesses of their
research and innovation systems.
 The IUS uses the most recent statistics from Eurostat and other
internationally recognized sources as available at the time of analysis.
 The IUS includes innovation indicators and trend analyses for the EU27
Member States, as well as for Croatia, Iceland, the Former Yugoslav
Republic of Macedonia, Norway, Serbia, Switzerland and Turkey. It also
includes comparisons based on a more reduced set of indicators between
the EU27, the US, Japan and the BRIC (Brazil, Russia, India and China)
countries.
12 MAPP - sem I - MTT 2012-2013
EU Member States’ innovation performance
Average performance is
measured using a
composite indicator
building on data for 24
indicators going from a
lowest possible
performance of 0 to a
maximum possible
performance of 1.
Average performance in 2010
reflects performance in
2008/ 2009 due to a lag in
data availability.
The performance of Innovation
leaders is 20% or more
above that of the EU27;
of Innovation followers it is less
than 20% above but more
than 10% below that of
the EU27;
of Moderate innovators it is
less than 10% below but
more than 50% below
that of the EU27;
and for Modest innovators it is
below 50% that of the
EU27.
13 MAPP - sem I - MTT 2012-2013
The main findings of the IUS 2010
Based on their average innovation performance across 24 indicators, the Member States fall into four
performance groups : Innovation leaders, Innovation followers, Moderate innovators and Modest
innovators:
• Denmark, Finland, Germany, Sweden all show a performance well above that of the EU27 - Innovation
leaders.
• Austria, Belgium, Cyprus, Estonia, France, Ireland, Luxembourg, Netherlands, Slovenia and the UK all
show a performance close to that of the EU27 - Innovation followers.
The performance of Czech Republic, Greece, Hungary, Italy, Malta, Poland, Portugal, Slovakia and Spain is
below that of the EU27 - Moderate innovators.
The performance of Bulgaria, Latvia, Lithuania and Romania is well below that of the EU27. These
countries are Modest innovators.
Bulgaria, Estonia, Malta, Romania, Portugal and Slovenia are the growth leaders with an average annual
growth rate well above 5%. There continues to be a steady convergence, where less innovative
Member States have – on average – been growing faster than the more innovative Member States.
This convergence process however seems to be slowing down . While the Moderate and
Modest innovators clearly catch-up to the higher performance level of both the Innovation leaders and
Innovation followers, there is no convergence between the different Member States within these 2
lower performance groups. Convergence between the Member States does take place within the
Innovation leaders and in particular within the Innovation followers convergence. Between-group
convergence thus seems to be stronger than within-group convergence.
MAPP - sem I - MTT 2012-2013 14
Convergence in innovation
performance
15 MAPP - sem I - MTT 2012-2013
EU27 Innovation performance
compared to main competitors
Performance is measured as 100*(X/EU)-1) where X refers to the value for the indicator for
the country X and EU to the value for the indicator for the EU27. The values in the graphs
should be interpreted as the relative performance compared to that of the EU27. E.g. the
US in “2010” is performing 49% better than the EU27 and China is “2010” is performing
55% worse than the EU27.
16 MAPP - sem I - MTT 2012-2013
EU Member States -
innovation assessment
3 main types of indicators and 8 innovation dimensions, capturing in total 25 different indicators.
 The Enablers capture the main drivers of innovation performance external to the firm and it
differentiates between 3 innovation dimensions. The Human resources dimension includes 3
indicators and measures the availability of a high-skilled and educated workforce. The new Open,
excellent and attractive research systems dimension includes 3 indicators and measures the
international competitiveness of the science base. The Finance and support dimension includes 2
indicators and measures the availability of finance for innovation projects and the support of
governments for research and innovation activities.
 Firm activities capture the innovation efforts at the level of the firm and it differentiates between
3 innovation dimensions. The Firm investments dimension includes 2 indicators of both R&D and
non-R&D investments that firms make in order to generate innovations. The Linkages &
entrepreneurship dimension includes 3 indicators and measures entrepreneurial efforts and
collaboration efforts among innovating firms and also with the public sector. The Intellectual
assets dimension captures different forms of Intellectual Property Rights (IPR) generated as a
throughput in the innovation process.
 Outputs capture the effects of firms’ innovation activities and it differentiates between 2
innovation dimensions. The Innovators dimension includes 3 indicators and measures the number
of firms that have introduced innovations onto the market or within their organisations, covering
both technological and non-technological innovations and the presence of high-growth firms. The
indicator on innovative high-growth firms corresponds to the new EU2020 headline indicator,
which will be completed within the next two years. The Economic effects dimension includes 5
indicators and captures the economic success of innovation in employment, exports and sales due
to innovation activities.
17 MAPP - sem I - MTT 2012-2013
Scatter-plot of Enablers vs Firm
Activities
18 MAPP - sem I - MTT 2012-2013
Scatter-plot of Enablers vs
Outputs
19 MAPP - sem I - MTT 2012-2013
Scatter-plot of Firm Activities vs
Outputs
20 MAPP - sem I - MTT 2012-2013
EUROPEAN COUNTRIES’
INNOVATION PERFORMANCE
MAPP - sem I - MTT 2012-2013 21
EU27-US COMPARISON
MAPP - sem I - MTT 2012-2013 22
COMPARISON WITH KEY COMPETITORS
The dynamic performance of these key
international competitors can also be
grasped in a graph similar to that of the
Member States.
Figure shows the current performance lead or
gap on the vertical axis and the change in
this lead or gap on the vertical axis.
Brazil and China are clearly catching-up
to the EU27, that India’s is only slowly
catching-up, that Russia is faced with an
increasing gap to the EU27 and the
EU27 is neither catching-up to the US
nor to Japan.
MAPP - sem I - MTT 2012-2013 23
EU27 GROWTH PERFORMANCE
MAPP - sem I - MTT 2012-2013 24
COUNTRY GROUPS: INNOVATION
PERFORMANCE PER DIMENSION
MAPP - sem I - MTT 2012-2013 25
MEMBER STATES’ INNOVATION
PERFORMANCE PER DIMENSION
MAPP - sem I - MTT 2012-2013 26
Romania
 Romania is one of the modest innovators with a below
average performance.
Relative strengths are in Finance and support and Outputs.
Relative weaknesses are in Open, excellent and attractive
research systems, Linkages & entrepreneurship, Intellectual
assets and Innovators.
 High growth is observed for Public R&D expenditure,
Community trademarks and Community designs. A strong
decline is observed for Non-EU doctorate students. Growth
performance in Finance and support and Intellectual assets is
above average. In the other dimensions it is below average.
27 MAPP - sem I - MTT 2012-2013
Indicator values relative to the EU27 (EU27=100).
28 MAPP - sem I - MTT 2012-2013
Annual average growth per indicator and average country growth
29 MAPP - sem I - MTT 2012-2013
MAPP - sem I - MTT 2012-2013 30
Dimensiuni ale performantei in inovare EIS -
2009
European I nnovation Scoreboard (EIS) este un instrument dezvoltat de Comisia Europeană destinat
să evalueze şi să compare performanţa statelor membre în domeniul inovării. Raportul EIS 2009
include prezentarea indicatorilor de inovare si analiza tendintelor pentru cele 27 de state membre
ale EU, inclusiv pentru Croatia, Serbia, Turcia, Islanda, Norvegia si Elvetia.
EIS acoperă principalele componente ale performanţei în domeniul inovării. Pentru calcularea
indexului compozit de inovare în EIS 2009 s-au folosit 29 de indicatori grupaţi pe 3 teme
(innovation enables, firms activity şi innovation outputs):
• Vectorii de promovare (ENABLERS) principalii factori ai inovarii – din mediul extern firmei:
o resurse umane – masoara disponibilitatea fortei de munca educate si cu inalta calificare.
o surse de finantare si activitati suport – masoara disponibilitatea finantarii pentru inovare si suportul
guvernelor pentru activitatea de inovare.
• Activitatea firmelor (FIRM ACTIVITIES) reflecta eforturile de inovare pe care firmele le fac
o Investitii la nivelul firmelor –
o Legaturile cu antreprenoriatul –
o rezultate transferate – drepturi de proprietate intelectuala (IPR) si Balanta tehnologica de plati
• Rezultate (OUTPUTS):
o Inovatori / intreprinderi inovative – (atat inovare tehnologica, cat si non-tehnologica).
o Efecte economice – grad de ocupare, exporturi, vanzari datorate activitatilor inovative.
European Innovation Scoreboard (EIS) 2009 -
Comparative analysis of innovation
performance
The Summary Innovation Index
(SII) gives an “at a glance”
overview of aggregate national
innovation performance and is
calculated as a composite of the
29 EIS indicators .
31 MAPP - sem I - MTT 2012-2013
DIMENSIONS OF INNOVATION
PERFORMANCE CAPTURED IN THE EIS
ENABLERS captures the main drivers of innovation that are external to the firm as:
• Human resources – measures the availability of high-skilled and educated people.
• Finance and support – measures the availability of finance for innovation projects and the
support of governments for innovation activities.
FIRM ACTIVITIES captures innovation efforts that firms undertake recognizing the
fundamental importance of firms’ activities in the innovation process:
• Firm investments – covers a range of different investments firms make in order to generate
innovations.
• Linkages & entrepreneurship – captures entrepreneurial efforts and collaboration efforts
among innovating fi rms and also with the public sector.
• Throughputs – captures the Intellectual Property Rights (IPR) generated as a throughput in
the innovation process and Technology Balance of Payments flows.
OUTPUTS captures the outputs of firm activities as:
• Innovators – measures the number of firms that have introduced innovations onto the market
or within their organisations, covering technological and non technological innovations.
• Economic effects – captures the economic success of innovation in employment, exports and
sales due to innovation activities.
32 MAPP - sem I - MTT 2012-2013
MAPP - sem I - MTT 2012-2013 33
Cum stam la capitolul Inovare in Uniunea Europeana –
viziunea EIS (European Innovation Scoreboard)
2009 - România se plasează pe penultimul loc în UE în funcţie de gradul de inovaţie din
economie, cu un punctaj mult mai mic decât jumătate din media obtinuta de statele
Uniunii Europene (studiu realizat pentru Comisia Europeana – EIS). Conform raportului din
2008[1], România se încadrează în rândul ţărilor care pierd teren în domeniul inovării, având o
tendinţă medie de scădere a performanţei în acest domeniu.
Raportul european comentează extrem de slaba performanţă a României în domeniul brevetelor
înregistrate la Oficiul SUA sau al brevetelor triadice, situaţie arătată în detaliu şi în cadrul
acestui document. Doar doi indicatori incluşi în indicele compozit sunt peste media europeană:
procentajul de IMM-uri care au introdus inovarea non-tehnologică (schimbări de estetică sau
design al produselor, tehnici avansate de management, schimbări organizaţionale) şi procentajul
de vânzări de produse noi pe piaţă. Succesul la aceşti indicatori, conform raportului european,
este probabil datorat situaţiei foarte slabe de la care se porneşte. 83% dintre firmele româneşti nu
au activităţi de inovare, procent care este cel mai mare dintre ţările studiate. Raportul
concluzionează că România are dificultăţi serioase în crearea unui sistem naţional de inovare şi
recomandă creşterea nivelului de formare continuă, a investiţiilor în cercetare-dezvoltare, a cotei
de întreprinderi care să realizeze proiecte de inovare prin cooperare sau care primesc sprijin
pentru inovare.

[1] EUROPEAN INNOVATION SCOREBOARD 2008, COMPARATIVE ANALYSIS OF INNOVATION
PERFORMANCE, February 2009; http://www.proinno-europe.eu/metrics
MAPP - sem I - MTT 2012-2013 34
Performanta in inovare din statele membre
EU27 (2009 SII)
The Summary Innovation Index (SII) este un indice compozit, calculat pe baza a 29 de indicatori cu
valorile de la 0 (cea mai mica performanta) catre 1 (performanta maxima). Valorile din 2009 SII
evidentiaza performanta din 2007/ 2008 (intarziere generata de datele disponibile). Coloanele in culoare
verde, albastru etc. reflecta performanta din 2008. Diferenta de performanta dintre coloanele anilor 2008
si 2009 reflecta dinamica in performanta in inovare.
MAPP - sem I - MTT 2012-2013 35
2009 European Innovation Scoreboard (EIS)
România are cel mai scăzut index de competitivitate în comparatie cu tarile UE
si ţările candidate – penultimul loc.
Rezultate ale 2009 SII pentru cele 33 tari europene

MAPP - sem I - MTT 2012-2013 36
EIS 2009 “Comparative analysis of innovation
performance”
• evidenţierea performanţei actuale în ceea ce priveşte
activitatea de inovare (pe axa verticală se reprezintă
valorile indicelui SII), iar pe cea orizontală – tendinţa
de evoluţie pe termen scurt a performanţei SII
(apreciată prin rata medie de creştere anuală a SII).

Se creează astfel patru cadrane care cuprind:
Ţări cu performanţe peste media celor 27 de State Membre
EU din ambele puncte de vedere (I nnovation leaders)
– Danemarca, Finlanda, Germania, Suedia, Marea
Britanie
Ţări sub media de crestere SII 2009, dar cu tendinţă de
creştere peste performanţa medie (I nnovation
followers) - Austria, Belgia, Cipru, Estonia, Franta,
Irlanda , Luxembourg, Olanda, Slovenia
Ţări cu performanţe sub media SII 2009 şi sub tendinţa de
creştere (Moderate innovators) - Norvegia, Spania,
Italia
Ţări cu performanţe peste media SII 2009 şi cu tendinţă de
creştere peste performanţa medie din ambele puncte
de vedere – “ţări ce ratează oportunitatea de creştere”
(Catching-up countries) - Bulgaria, Lituania,
Romania

MAPP - sem I - MTT 2012-2013 37
Analiza comparativa a performantei in
inovare
EU27 INNOVATION PERFORMANCE AND
GROWTH PER INDICATOR
38 MAPP - sem I - MTT 2012-2013
MAPP - sem I - MTT 2012-2013 39
Scoruri SII 2009
Romania 0.278 (2008) 0.294 (2009)
EU27 0.476 (2008) 0.478 (2009)
MAPP - sem I - MTT 2012-2013 40
Comentarii despre Romania si EU 2009
Romania este una dintre tarile cu cresteri ale performante in sistemul national de
inovare, chiar daca nivelul acesteia este mult sub media statelor mebre ale UE. Ca
relative puncte tari se pot enumera Inovatorii/intreprinderile inovative si Efectele
economice, iar ca puncte de slabiciune Sursele financiare precare si Rezultatele
transferabile.

Cateva concluzii ale editiei 2009
 Germania, Cipru, Malta si Romania semnaleaza cele mai rapide cresteri ale
performantei (in grupurile de state din care fac parte)
 Dupa cresterea semnificativa din ultimii 5 ani, Estonia si Cipru par sa reduca
decalajele fata de media EU27 2009
 Criza economica ameninta progresul in inovare, mai ales in tarile slab situate;
diferentieri relevante intre sectorul industrie prelucratoare si al serviciilor
 Internationalizarea si performanta economica sunt puternic corelate
 Se inregistreaza inca o mare difversitate a nivelurilor de performanta intre regiuni
geografice
MAPP - sem I - MTT 2012-2013 41
Performanta EU27
Analiza ratelor de crestere pentru EU27 in performanta in inovare releva o rata anuala de crestere
de 1.8% pe ultimii 5 ani; in particular pentru Resurse umane de 2.3%, Finante si activitati
suport de 6.5% si rezultate transferabile de 3.8%, domenii mai performante fata de anul 2005.
Pentru Efecte economice, cresterea este de 0.9%, in timp ce pentru investitii ale firmelor este
chair o scadere improvement (-0.4%), urmata, ca amplitudine de Retele si antreprenoriat, (-
0.6%) si Inovatori/intreprinderi inovative (-1.3%).
2009 Regional Innovation
Scoreboard
a comparative assessment of innovation performance across the NUTS 2 regions
of the European Union and Norway. As the regional level is important for
economic development and for the design and implementation of innovation policies, it is important to have indicators
to compare and benchmark innovation performance at regional level.

There is considerable diversity in regional innovation performances. The results show that all countries have regions at
different levels of performance. This emphasizes the need for policies to reflect regional contexts and for better data to
assess regional innovation performances. The most heterogeneous countries are Spain, Italy and Czech Republic where
innovation performance varies from low to medium-high.
The most innovative regions are typically in the most innovative countries. Nearly all the "high innovators“ regions are in
the group of "Innovation leaders" identified in the European Innovation Scoreboard (EIS). Similarly all of the "low
innovators” regions are located in countries that have below average performance in the EIS. However, the results also
show regions that outperform their country level:
- Noord-Brabant in the Netherlands is a high innovating region located in an Innovation follower country.
- Praha in the Czech Republic, Pais Vasco, Comunidad Foral de Navarra, Comunidad de Madrid and Cataluña in Spain,
Lombardia and Emilia-Romagna in Italy, Oslo og Akershus, Sør-Østlandet, Agder og Rogaland, Vestlandet and
Trøndelag in Norway are all medium-high innovating regions from Moderate innovators.
- The capital region in Romania, Bucuresti – Ilfov, is a medium low innovating region in a Catching-up country.
• Regions have diff erent strengths and weaknesses. A more detailed analysis was conducted for those regions with good
data availability. This shows that regions are performing at different levels across three dimensions of innovation
performance included in the EIS: Innovation enablers, Firm activities and Innovation outputs. Although there are no
straight forward relationships between level of performance and relative strengths, it can be noted that many of the "low
innovators" have relative weaknesses in the dimension of Innovation enablers which includes Human resources.
• Regional performance appears relatively stable since 2004. The pattern of innovation is quite stable between year 2004
and 2006, with only a few changes in group membership. More specifi cally, most of the changes are positive and relate
to Cataluña, Comunidad Valenciana, Illes Balears and Ceuta (Spain), Bassin Parisien, Est and Sud-Ouest (France),
Unterfranken (Germany), Közép- Dunántúl (Hungary), Algarve (Portugal) and Hedmark og Oppland (Norway). Longer
time series data would be needed to analyse the dynamics of regional innovation performance and how this might relate
to other factors such as changes in GDP, industrial structure and public policies.
42 MAPP - sem I - MTT 2012-2013
RIS 2009
The EIS benchmarks performance at the level of Member States, but innovation plays an increasing role in
regional development, both in the Lisbon strategy and in Cohesion Policy. Regions are increasingly
becoming important engines of economic development.
Geographical proximity matters in business performance and in the creation of innovation. Recognising this,
innovation policy is increasingly designed and implemented at regional level. However, despite some
advances, there is an absence of regional data on innovation indicators which could help regional policy
makers design and monitor innovation policies.
The European Regional Innovation Scoreboard (RIS) addresses this gap and provides statistical facts on
regions’ innovation performance. In 2002 and 2003 under the European Commission’s “European Trend
Chart on Innovation” two Regional Innovation Scoreboards have been published. Both reports focused on
the regional innovation performance of the EU15 Member States using a more limited number of
indicators as compared to the EIS.

 Cluster analysis is used to identify regions that share similar innovation systems. Two approaches are
taken. The first method searches for similarities in absolute performance, or regions that display similar
strengths and weaknesses in innovation. These analyses use the three composite indices for Enablers,
Firm activities and Outputs separately and for the RII (Regional Innovation Index). The second method
searches for similarities in the pattern of strengths and weaknesses. For example, a region that performed
twice as well as another region on every composite index would have an identical pattern of strengths and
weaknesses. In order to remove the effect of absolute performance in the cluster analysis of similar
patterns, the sum of performance across all composite indices is set to the same value for all regions.

43 MAPP - sem I - MTT 2012-2013
Regional coverage
Based on regional data availability the analysis will cover at most 201 regions for all EU Member
States and Norway at different NUTS levels as follows (cf. RIS Methodologyreport):
• NUTS 1: 3 regions from Austria, 3 regions from Belgium, 2 regions from Bulgaria, 9 regions
from France, 9 regions from Germany, 3 regions from Greece, 1 region from Hungary, 2
regions from Spain, 12 regions from UK.
• NUTS 2: 8 regions from Czech Republic, 4 regions from Finland, 29 regions from Germany, 1
region from Greece, 6 regions from Hungary, 2 regions from Ireland, 17 regions from Italy, 12
regions from the Netherlands, 7 regions from Norway, 16 regions from Poland, 5 regions from
Portugal, 8 regions from Romania, 2 regions from Slovenia, 4 regions from Slovakia, 17
regions from Spain, 8 regions from Sweden.
• 1 merged region for Greece (Anatoliki Makedonia Thraki GR11, Dytiki Makedonia GR13 and
Thessalia GR14), 2 merged regions for Italy (Valle d’Aosta ITC2 and Piemonte ITC1; Molise
ITF2 and Abruzzo ITF1), 1 merged region for Portugal (Região Autónoma dos Açores PT2
and Região Autónoma da Madeira PT3).
• Denmark, Estonia, Cyprus, Latvia, Lithuania, Luxembourg and Malta will be included at the
country level.
MAPP - sem I - MTT 2012-2013 44
Regional performance groups for all regions (2006)
45 MAPP - sem I - MTT 2012-2013
Regional performance
Regions are ranked into groups from high to low innovation performance
for overall performance (for all regions using imputed values where data
is not available) and for profiles and relative strengths for the different
dimensions of innovation performance (only for regions with available
data):
- Enablers (Tertiary education, Life-long learning, Public R&D,
Broadband);
- Firm activities (Business R&D, Non-R&D expenditures, SMEs
innovating in-house, Innovative SMEs cooperating with others, EPO
patents); and
- Outputs (Technological innovators, Non-technological innovators,
Resource efficiency innovators, Employment in medium-high & high-
tech manufacturing, Employment in knowledge-intensive services, Sales
of new-to market and new-to-firm products).
46 MAPP - sem I - MTT 2012-2013
Employment share knowledge-intensive services 2004
(left map) and 2006 (right map)
Dark blue – highest quintile - Light blue – lowest quintile
47 MAPP - sem I - MTT 2012-2013
the performance of each region for each indicator where data is available. The value of the indicator has been rescaled
from a minimum value of 0 for the lowest performing region to a maximum value of 1.0 for the best performing region
48 MAPP - sem I - MTT 2012-2013