You are on page 1of 97

Agatha Christie

Calul bălan
CUVÂNT ÎNAINTE
de Mark Easterbrook
După părerea mea, există două metode de abordare a acestei ciudate afaceri a
"Calului ăla!"" Î! ciuda dicto!ului #e$elui Alb, e $reu să ati!$i simplitatea" Cu alte
cu%i!te, !u po&i" "'ă (!cepi cu (!ceputul, să co!ti!ui p)!ă la sf)r*it, *i apoi să te opre*ti""
Căci u!de e (!ceputul+
,e!tru u! istoric, (!totdeau!a dificultatea asta e" Î! ce a!ume pu!ct di! istorie (!cepe
o a!umită parte a istoriei"
Î! ca-ul de fa&ă, po&i să (!cepi cu mome!tul (! care pări!tele .orma! purcese la drum
di! locui!&a sa paro/ială să a0u!$ă la căpăt)iul u!ei muribu!de" 'au po&i să (!cepi (!ai!te
de asta, cu o a!umită seară (! C/elsea"
Cum eu scriu cea mai mare parte a acestei po%estiri, probabil cu asta ar trebui să
(!cep"
Capitolul I
Povestirea lui Mark Easterbrook
1.
Aparatul Espresso din spatele umărului meu sâsâi ca un şarpe furios. Zgomotul avea
ceva sinistru, ca să nu spun drăcesc. Probabil, am reflectat, majoritatea gomotelor noastre
contemporane au această caracteristică. !crâşnetul furios şi intimidant al avioanelor cu
reac"ie ce brădeaă ca nişte fulgere cerul# uruitul $nfundat şi amenin"ător al metroului care
se apropie prin tunel# transportul greu rutier care $"i gâl"âie până şi temelia casei... %&iar şi
minorele gomote casnice ale preentului, oricât de benefică poate fi ac"iunea lor, tot au
ceva alarmant. Maşinile de spălat vase, frigiderele, oalele de presiune, plângăre"ele as'
piratoare, toate par să spună( )Ai grijă* !unt un geniu $n slujba ta, dar dacă mă scapi de sub
control...)
+ lume periculoasă , asta era, o lume periculoasă.
Am agitat ceaşca fumegândă plasată $n fa"a mea. Mirosea frumos.
- Mai dori"i şi altceva. /n sandviş gustos cu şuncă şi banană.
Mi se părea o alăturare ciudată. 0ananele le asociam cu copilăria... sau, ocaional,
flamb1 cu a&ăr şi rom. 2n mintea mea şunca era ferm corelată cu ouăle. 3otuşi, când eşti $n
%&elsea, mănânci ca $n %&elsea. Am acceptat un )sandviş gustos cu şuncă şi banană).
4eşi trăiam $n %&elsea , mai bine spus, aveam acolo de trei luni un apartament mobilat
, $n toate celelalte privin"e eram străin de locurile acelea. !criam o carte despre anumite
aspecte ale ar&itecturii mongole, dar pentru asta aş fi putut locui tot atât de bine $n
5ampstead sau 0loomsbur6 sau !treat&am , pentru mine ar fi fost acelaşi lucru. %u e7'
cep"ia uneltelor meseriei mele, eram neatent la tot ce mă $nconjura, iar $mprejurimile $mi
erau total indiferente. E7istam $ntr'o lume a mea, proprie.
3otuşi, $n această seară anume, suferisem una dintre acele bruşte şi totale sc&imbări de
sentimente pe care le cunosc to"i scriitorii.
Ar&itectura mongolă, $mpăra"ii mongoli, modul de via"ă mongol şi toate problemele
fascinante ivorâte din el $şi pierdură brusc interesul. %e mai contau. 4e ce vroiam să scriu
despre ele.
Am frunărit $napoi câteva pagini, recitind ceea ce scrisesem. 3otul $mi părea egal de
anost , prost scris şi deosebit de lipsit de interes.. 8ndiferent cine spusese )8storia e o
vorbărie goală) 95enr6 :ord.; avusese dreptate.
Am $mpins cu degust manuscrisul, m'am ridicat şi ra'am uitat la ceas. Era aproape
unspreece noaptea. Am $ncercat să'mi aduc aminte dacă mâncasem... 4upă sena"iile mele
interne se părea că nu. Prânul, da, la At&enaeum. Asta a fost de mult.
M'am dus şi m'am uitat $n frigider. Mai era o rămăşi"ă de limbă uscată. M'am uitat la
ea fără nici o plăcere.
Aşa se face că am luat'o agale pe <ing=s >oad, şi, la un moment dat, am intrat $ntr'un
Espresso %affe 0ar cu numele de ?uigi scris de'a curmeişul ferestrei cu litere roşii de
neon, iar acum contemplam un sandviş cu şuncă şi banană, $n timp ce reflectam la sinistrele
implica"ii ale gomotelor preentului şi la efectele lor perturbatoare.
3oate, mă gândeam eu, aveau ceva $n comun cu primele mele amintiri despre
pantomimă. 4av6 @ones tocmai ieşit din dulăpiorul lui $n nori de fum* /şi şi ferestre
capcană care lăsau să transpire infernala putere a răului, provocând şi sfidând o Zână 0ună
4iamant, sau un nume $n genul ăsta, care $n sc&imb flutura o bag&etă cu aspect impropriu şi
recita cu optimism şi cu o voce plată platitudini privitoare la triumful final al binelui,
prefa"ând astfel inevitabilul )cântec al momentului) care nu avea niciodată vreo legătură cu
tema respectivei pantomime.
M'a fulgerat brusc gândul că, probabil, $ntotdeauna era necesar ca răul să fie mai
impresionant decât binele. El trebuia să "ină spectacolul* El trebuia să sperie şi să provoace*
Era instabilitatea atacând stabilitatea. 8ar $n final, stabilitatea va $nvinge $ntotdeauna,
gândeam eu. !tabilitatea poate supravie"ui banalită"ii, Zânei 0une 4iamant, glasului plat,
cupletului rimat, c&iar şi irelevantei declara"ii răsunătoare )E7istă un drum bătut de vânturi
care şerpuieşte pe deal $n jos, spre orăşelul vec&i de când lumea pe care'l iubesc). +ricât de
sărace arme ar părea toate acestea, totuşi aceste arme aveau să triumfe $n final. Pantomima
avea !ă se termine aşa cum se termina $ntotdeauna. !cările, şi distribu"ia, coborând $n
ordinea importan"ei, cu Zâna 0ună 4iamant practicând creştineasca virtute a umilin"ei şi
necăutând să fie prima 9sau, $n caul de fa"ă, ultima; ci $ncadrându'se undeva pe la mijlocul
procesiunii, umăr lângă umăr cu fostul ei opoant, acum ieşit din pielea amenin"ătorului
>ege 4emon şi rămânând doar un bărbat $mbrăcat $n pantaloni colan"i roşii.
Aparatul Espresso sâsâi iar $n urec&ea mea. Am făcut semn după $ncă o ceaşcă şi m'am
uitat $n jur. /na din surorile mele $ntotdeauna mă acua că nu sunt un bun observator, că nu
remarc nimic din ceea ce se petrece sub nasul meu. )3răieşti $n propria'"i lume), mă
dojenea ea. Acum, cu un sentiment de bunăvoin"ă conştientă, am luat notă de ce se petrecea
$n jur. Era aproape imposibil să nu citeşti ilnic $n iare despre cafe'barurile şi patronii lor
din %&elsea# acum aveam şansa să'mi fac o părere personală despre via"a contemporană.
2n cafenea era destul de $ntuneric, aşa că nu puteam să văd foarte clar. %lientela era
alcătuită $n majoritate din tineri. Am presupus vag că era ceea ce se c&ema genera"ia beat"
:etele arătau, aşa cum mi se părea că arătau $ntotdeauna fetele din iua de ai, murdare. 4e
asemenea, păreau mult prea călduros $mbrăcate. +bservasem asta cu câteva săptămâni $n
urmă când ieşisem să iau cina cu nişte prieteni. :ata care stătuse atunci lângă mine să fi
avut vreo douăeci de ani. 2n restaurant era foarte cald, dar ea purta un pulover galben de
lână, o fustă neagră şi şosete negre de lână, iar transpira"ia i se prelingea de pe fa"ă direct $n
mâncare. Mirosea a lână $mbibată de transpira"ie şi, de asemenea, puternic, a păr nespălat.
%onform spuselor prietenilor mei, era considerată foarte atrăgătoare. Au şi de mine*
!ingura mea reac"ie era o dorin"ă nebună s'o arunc $ntr'o cadă cu apă fierbinte, să'i dau o
bucată de săpun şi s'o silesc să'i dea bătaie* %eea ce demonstra, presupun, cât de $n urmă
eram cu vremurile. Probabil asta mi se trăgea de la faptul că trăisem atât de mult $n
străinătate. 2mi aminteam cu plăcere de femeile indiene cu părul lor negru minunat
$ncolăcit, şi sari'urile $n culori pure şi strălucitoare căând $n jurul lor $n falduri gra"ioase, şi
legănare ritmică a trupurilor lor $n timp ce mergeau...
Am fost smuls din aceste gânduri plăcute de o bruscă accentuare a gomotului. 4ouă
tinere de la masa alăturată $ncepuseră să se certe. %ei doi tineri care erau cu ele $ncercau să
aplanee lucrurile, dar fără succes.
0rusc, $ncepură să "ipe una la alta. /na din fete o plesni peste fa"ă pe cealaltă, a doua o
smulse de pe scaun pe prima. !e băteau ca aravagioaicele, insultându'se cu "ipete isterice.
/na era o roşcată ciufulită, cealaltă o blondă cu părul lins.
2n afară de termenii insultători, nu'mi dădeam seama de ce se certau. 4e la celelalte
mese ibucniră strigăte şi $ntărâtări.
- 0ravo, feti"o* Zvânt'o, ?ou*
Proprietarul din spatele barului, un tip cu $nfă"işare de italian focos pe care $l mirosisem
a fi ?uigi, interveni cu un glas $n cel mai pur accent londone cockne6.
- 5ai, gata... termina"i... potoli"i'vă* + să aduce"i $ntr'o clipă toată strada aici. + să'i
aduce"i pe copoi. 2nceta"i, vă spun*
4ar blonda lă"oasă $şi $nfipse mâna $n părul roşcatei şi o trăgea cu sălbăticie $n timp ce
"ipa(
- Au eşti decât o târfă care fură bărba"i*
- 3ârfă eşti tu*
?uigi şi cei doi $nso"itori stânjeni"i reuşiră să le despartă. 2n pumnul blondei era un
smoc mare de păr roşcat.
2l "inu sus ca pe un trofeu, apoi $l aruncă pe podea.
/şa dinspre stradă se desc&ise larg şi Autoritatea, $mbrăcată $n albastru, apăru $n prag şi
rosti majestos obişnuitele cuvinte(
- %e se petrece aici.
3o"i cei preen"i făcură pe loc front comun $n fa"a inamicului.
- Ae distram şi noi un pic, spuse unul din tineri.
- Asta'i tot, spuse ?uigi. + mică distrac"ie $ntre prieteni.
%u vârful pantofului trimise smocul de păr drept sub una din mesele din apropiere.
Păr"ile beligerante $şi âmbeau una celeilalte cu o prefăcută prietenie.
Poli"istul se uită bănuitor la to"i din jur.
- Aoi tocmai plecam, spuse blonda, toată numai miere. Bino, 4oug.
Printr'o coinciden"ă, al"i câ"iva tocmai plecau. Autoritatea $i urmări cu asprime plecând.
+c&ii lui spuneau că de data asta trece cu vederea, dar că e cu oc&ii pe ei. !e retrase agale.
2nso"itorul roşcatei ac&ită consuma"ia.
- 3e sim"i bine. o $ntrebă ?uigi pe fata care $şi aranja o eşarfă pe cap. Ci'a cam făcut'
o ?ou, smulgându'"i părul din rădăcină $n &alul ăsta.
- Au m'a durut, spuse cu nonşalan"ă fata, âmbindu'i. 2mi pare rău pentru tămbălău,
?uigi.
Perec&ea ieşi. Acum, barul era practic pustiu. M'am cotrobăit prin buunare după
mărun"iş.
- E o tipă pe cinste* spuse ?uigi cu admira"ie, privind spre uşa care se $nc&idea. ?uă o
mătură şi $mpinse după tejg&ea smocul de păr roşcat.
- 3rebuie să fi fost groanic de dureros, am spus.
- Eu aş fi răcnit din to"i plămânii dacă ar fi fost al meu, recunoscu ?uigi. 4ar 3omm6
e o tipă pe cinste.
- + cunoşti bine.
- +&, $n majoritatea serilor e aici. 3uckerton, aşa o c&eamă, 3&omasina 3uckerton.
4ar pe aici i se spune 3omm6 3ucker. E putred de bogată. 0ătrânul ei i'a lăsat o avere, iar
ea ce face. Bine $n %&elsea, trăieşte $ntr'o cameră prăpădită la jumătatea drumului către
DandsEort& 0ridge, şi se $n&ăiteaă cu o gaşcă ce face acelaşi lucru. +moară'mă şi tot nu
pricep , jumătate din banda asta are bani. Fi'ar putea cumpăra cele mai groave lucruri, ar
putea sta la >it dacă ar vrea. 4ar se pare că ei se dau $n vânt după modul ăsta de via"ă pe
care şi l'au ales. 4a, treaba asta mă depăşeşte.
- 4umneata n'ai alege'o.
- Eu am minte* 4ar aşa cum stă treaba, eu mă aleg cu banii.
M'am ridicat să plec şi am $ntrebat care a fost motivul scandalului.
- 3omm6 a pus mâna pe iubitul celeilalte. /n individ pentru care nu merită să te ba"i,
crede"i'mă*
- !e părea că cealaltă era de părere că merită, am remarcat.
- +&, ?ou este foarte romantică, spuse tolerant ?uigi. Au asta era concep"ia mea
despre romantism, dar nu i'am spus'o.
2.
3rebuie să fi trecut cam o săptămână, când privirea mi'a fost re"inută de un nume de la
rubrica 4ecese din T/e Times"
TUC1E#T2N" ,e 3 octombrie a decedat la sa!atoriul 4allo5field, Amberle6,
T/omasi!a A!!, două-eci de a!i, u!ica fiică a defu!ctului T/omas Tuc7erto!, di!
Carri!$to! ,ar7, Amberle6, 'urre6" 4u!eralii pri%ate" 4ără flori"
Gata cu florile pentru sărmana 3omm6 3ucker# şi s'a terminat cu )sena"iile) vie"ii din
%&elsea. Am sim"it brusc un sentiment efemer de compasiune pentru toate 3omm6 3ucker
din iua de ai. 2n definitiv, mi'am reamintit eu, de unde ştiam că punctul meu de vedere
era cel corect. %ine eram eu ca să decrete că era o via"ă irosită. Poate că via"a mea liniştită
de cărturar, $ngropată $n căr"i, ruptă de lume, era cea irosită. Bia"ă la mâna a doua. !ă fim
cinsti"i, cu ce mă alegeam eu de la via"ă. %e sena"ii $i smulgeam. + idee foarte
neobişnuită* Adevărul era, fireşte, că nu vroiam sena"ii. 4ar şi $n privin"a asta, oare n'ar fi
trebuit să vreau. /n gând neobişnuit şi nu prea bine venit.
Mi'am alungat'o din minte pe 3omm6 3ucker şi m'am $ntors la coresponden"a mea.
!ingurul lucru interesant era o scrisoare de la verişoara mea >&oda 4espard, care $mi
cerea să'i fac un serviciu.
%um nu aveam nici un c&ef de lucru $n diminea"a asta, m'am agă"at de scrisoare pentru
a'mi oferi o scuă groavă.
Am ieşit $n <ing=s >oad, am oprit un ta7i şi am pornit spre locuin"a unei prietene,
doamna Ariadne +liver.
4oamna Ariadne +liver era o renumită scriitoare de romane poli"iste. !ervitoarea ei,
Mill6, era un balaur eficient care $şi apăra stăpâna de atacurile lumii e7terioare.
Am $năl"at din sprâncene, $ntr'o $ntrebare nerostită. Mill6 dădu cu putere din cap.
- Mai bine a"i urca direct, domnule Mark, mi'a spus ea. E cu capsa pusă $n diminea"a
asta. Poate o ajuta"i să iasă din starea asta.
Am urcat două rânduri de trepte, am bătut uşor $ntr'o uşă şi am intrat fără să mai aştept
să fiu invitat. %amera de lucru a doamnei +liver era o $ncăpere mare, cu pere"ii acoperi"i cu
un tapet cu păsări e7otice care cuibăreau $n lăstărişuri tropicale. %ât despre doamna +liver
personal, aceasta, $ntr'o stare vecină cu nebunia, se $nvârtea de colo'colo prin cameră,
vorbind singură. 2mi aruncă o scurtă privire lipsită de interes şi continuă să bată podeaua.
Privirea ei, lipsită de concentrare, mătura pere"ii, bura pe fereastră, şi, din când $n când,
dispărea sub pleoapele $nc&ise $n ceea ce părea un spasm agonic.
- 4ar de ce, luă la $ntrebări doamna +liver universul, de ce nu spune pe loc idiotul că
a văut cacadu'ul. 4e ce n'ar spune. Au putea să nu'l vadă* 4ar dacă ar spune'o, asta ar
dărâma totul. 3rebuie să e7iste o cale... trebuie să e7iste...
Mârâi, $şi trecu degetele prin părul scurt şi cărunt şi trase frenetic de el. Apoi, uitându'
se la mine cu privirea brusc concentrată, spuse( )0ună, Mark. Am să $nnebunesc), şi $şi
reluă jalea.
- Fi apoi e Monica. %u cât $ncerc s'o fac mai drăgu"ă, cu atât devine mai enervantă...
Aşa o fată tâmpită*... Fi mai e şi $ncântată de sine* Monica... Monica. %red că numele nu'i
bun. Aanc6. Ar fi mai bine. @oan. 2ntotdeauna toate sunt @oan. Fi Anne. !usan. Am avut o
!usan. ?ucia. ?ucia. %red că'mi pot imagina o ?ucia. >oşcată. Pulover decoltat... %olan"i
negri.... %iorapi negri, oricum.
Această sclipire fugară de $nveselire fu eclipsată de amintirea problemei cu cacadu'ul,
şi doamna +liver $şi reluă buciumul nefericit, luând inconştient diferite lucruri de pe mese
şi punându'le $n cu totul alt loc. 2şi $ndesă cu o oarecare grijă tocul de oc&elari $ntr'o cutie
lăcuită ce con"inea deja un evantai c&ineesc, apoi oftă adânc şi spuse(
- Mă bucur că ai venit dumneata.
- Eşti foarte amabilă.
- Putea să fi fost oricine. Breo femeie insipidă care să mă vrea la desc&iderea unui
baar, sau bărbatul cu poli"a de asigurare a lui Mill6, pe care Mill6 refuă categoric să şi'o
facă... sau instalatorul 9dar asta ar fi fost un noroc prea mare, nu'i aşa.;. !au putea să fie
cineva care vroia să'mi ia un interviu, punându'mi toate $ntrebările alea stânjenitoare care
de fiecare dată sunt aceleaşi. %e v'a făcut să vă apuca"i de scris. %âte căr"i a"i scris. %â"i
bani a"i scos. Etc., etc. Aiciodată nu ştiu răspunsul la nici una din ele, şi asta mă face să arăt
complet tâmpită. Au că ceva din toate astea ar conta, pentru că sunt convinsă că am să
$nnebunesc din caua afacerii ăsteia cu cacadu'ul.
- %eva ce nu se leagă. am $ntrebat compătimitor. Poate ar fi mai bine să plec.
- Au, să nu pleci. 2n tot caul, dumneata eşti o distrac"ie.
Am acceptat acest compliment $ndoielnic.
- Brei o "igară. mă $ntrebă doamna +liver cu o vagă ospitalitate. !unt unele pe
undeva pe aici. /ită'te $n capacul maşinii de scris.
- Mul"umesc, am "igări. !erveşte'te. +&, nu, dumneata nu fumei.
- Aici nu beau. Aş dori să fi băut. %a detectivii ăia americani care au mereu la
$ndemână sticle cu rac&iu. Asta pare să le reolve toate problemele. !ă ştii. Pe când eu...
Ftii, Mark, eu c&iar nu pot să pricep cum scapă cineva basma curată după ce a săvârşit o
crimă $n via"a reală. Mie mi se pare că din momentul $n care ai făcut o crimă, toată treaba
este absolut evidentă.
- Prostii. Ai făcut o grămadă.
- %el pu"in cincieci şi cinci. Partea cu crima este foarte uşoară şi simplă.
Muşamaliarea este lucrul dificil. Adică, de ce trebuie să fie altcineva şi nu tu. 3u sari $n
oc&i de la o poştă.
- Au $n povestea terminată.
- A&, dar cât mă costă asta* spuse amărâtă doamna +liver. +rice ai spune, nu e firesc
ca cinci sau şase oameni să se afle la locul faptei când 0 este omorât, şi to"i să aibă un
motiv să'l omoare pe 0... afară doar dacă 0 este un individ absolut insuportabil, iar $n caul
ăsta pe nimeni nu'l deranjeaă că a fost omorât şi nu'i pasă câtuşi de pu"in cine a făcut'o.
- 2n"eleg problema dumitale, am spus. 4ar dacă i'ai făcut fa"ă de cincieci şi cinci de
ori, vei reuşi s'o reolvi şi de data asta.
- Asta'mi tot repet şi eu, dar de fiecare dată nu pot să cred, şi aşa intru $n agonie.
!e apucă din nou de păr şi trase cu violen"ă.
- 3ermină* am strigat. Ai să'l sco"i din rădăcini.
- Prostii. Părul e reistent. 4eşi, când am avut pojar la paispreece ani şi am făcut
temperatură, mi'a căut tot părul din fa"ă. %ât se poate de penibil. Fi a trebuit să treacă şase
luni bune ca să'mi crească la loc ca lumea. %umplit pentru o fată... un lucru foarte
deranjant. Mă gândeam ieri la asta când eram $n viită la Mar6 4elafontaine $n sanatoriul
ăla. 2i cădea părul e7act cum $mi căuse şi mie. !punea că o să'şi cumpere o meşă când s'o
face mai bine. ?a şaieci de ani nu'"i mai creşte la loc, cred.
- 2n una din nop"ile trecute am văut o fată smulgându'i alteia părul din rădăcină, am
spus. Eram conştient de uşoara notă de mândrie din glasul meu, ca unul care văuse via"a.
- Prin ce locuri e7traordinare ai fost. mă $ntrebă doamna +liver.
- Asta a fost $ntr'un cafe'bar din %&elsea.
- +&, %&elsea* Acolo se $ntâmplă totul, cred. %omunişti atei şi macaronari şi fandosi"i
conservatori şi genera"ia beat" Au prea scriu despre ei pentru că mi'e teamă să nu folosesc
greşit termenii. %red că e mai sigur să rămâi la ceea ce cunoşti.
- %a de pildă.
- +ameni $n croaiere, şi $n &oteluri, şi ce se petrece $n spitale şi $n sinoadele
paro&iilor... şi la licita"ii... şi festivaluri de muică, şi fete $n magaine, şi comisii şi femei
de i cu i, şi tineri şi tinere care cutreieră lumea $n interesul ştiin"ei, şi vânători...
!e opri să'şi tragă sufletul.
- %u astea e de $n"eles că po"i s'o sco"i la capăt, am spus.
- 2n tot caul, ai putea să mă sco"i la o cafea $n %&elsea... doar ca să'mi $mbogă"esc
e7perien"a, spuse visătoare doamna +liver.
- +ricând doreşti. 4iseară.
- Au diseară. !unt prea ocupată cu scrisul sau, mai degrabă, cu $ngrijorarea că nu pot
scrie. 2ntr'adevăr, ăsta'i cel mai obositor lucru la scris, deşi totul e obositor, $n afara
unicului moment când consideri că "i'a venit o ideea formidabilă şi abia aştep"i să $ncepi.
!pune'mi, Mark, crei că e posibil să omori pe cineva prin control de la distan"ă.
- %e $n"elegi prin control de la distan"ă. !ă apeşi pe un buton şi să trimi"i o raă
radioactivă ucigătoare.
- Au, nu science fiction. Mă gândeam... !e opri $ndoită. Mă refer la magia neagră.
- :iguri de ceară cu bolduri $n ele.
- +&, figurile de ceară sunt depăşite, spuse cu dispre" doamna +liver. 4ar lucruri
ciudate c&iar se $ntâmplă, să ştii, $n Africa sau $n 8ndiile de Best. ?umea aşa spune.
Povesteşte cum băştinaşii se $nconvoaie pur şi simplu şi mor. Boodoo... sau ju'ju... +ricum,
ştii ce vreau să spun.
8'am spus că $n iua de ai multe lucruri de genul ăsta sunt atribuite puterii sugestiei.
Bictimei i se inoculeaă ideea că moartea i'a fost decretată de către vraci, iar subconştientul
face restul.
4oamna +liver pufni cu dispre".
- 4acă cineva mi'ar sugera că am fost osândită să mă $ntind şi să mor, mi'ar face o
deosebită plăcere să'i ădărnicesc aşteptările*
Am râs.
- Ai $n sânge o doă dravănă de scepticism occidental. Aici o predispoi"ie.
- 4eci crei că se poate $ntâmpla.
- Au cunosc prea multe despre tema asta ca să mă pot pronun"a. %um "i'a venit $n
minte. Aoua dumitale capodoperă urmeaă să se numească. )%rimă prin sugestie).
- Au, nici vorbă. Bec&ea otravă pentru şobolani şi arsenicul sunt destul de bune
pentru mine. !au vajnicul instrument contondent. :ără arme de foc, dacă e posibil. Armele
de foc sunt atât de $nşelătoare* 4ar n'ai venit aici ca să vorbim despre căr"ile mele.
- !incer, nu... >ealitatea e că verişoara mea >&oda 4espard organieaă o sărbătoare
bisericească şi...
- Aici vorbă* Ftii ce s'a $ntâmplat ultima dată. Am aranjat un joc )Găsi"i o crimă) şi
primul lucru care s'a găsit a fost un cadavru adevărat. A'am să uit niciodată asta*
- Au e vorba de aşa ceva. 3ot ce vei avea de făcut este să stai $ntr'un cort şi să dai
autografe pe propriile dumitale căr"i, contra cinci şilingi bucata.
- 0ineee, spuse cu $ndoială doamna +liver. Asta ar putea fi $n regulă. Au va trebui să
desc&id sărbătoarea. !au să spun lucruri prosteşti. !au să trebuiască să port pălărie.
Am asigurat'o că nimic din toate astea nu i se va cere.
- Fi nu va dura decât o oră sau două, i'am promis. 4upă aceea va fi un meci de
cricket... nu, cred că $n perioada asta a anului nu. + serbare pentru copii, poate. !au un con'
curs de costume...
4oamna +liver mă $ntrerupse cu un strigăt sălbatic.
- Asta e* + minge de cricket* :ireşte* El o vede de la fereastră... 2năl"ându'se $n aer...
şi asta $l distrage... şi aşa nu mai pomeneşte de cacadu* %e bine ai făcut că ai venit, Mark*
Ai fost minunat*
- Au prea văd...
- Poarte că nu, dar eu da. 3otul e destul de complicat şi nu vreau să'mi pierd timpul
e7plicându'"i. +ricât de multă plăcere $mi face să te văd, tot ce vreau acum este să pleci.
8mediat.
- 0ine'n"eles. 2n privin"a sărbătorii...
- Mă mai gândesc. Acum nu mă necăji. /nde naiba mi'am pus oc&elarii. 4oamne,
cum mai dispar lucrurile*
Capitolul II
H.
4oamna Gera&t6 desc&ise uşa prebiteriului $n obişnuitul ei stil brusc care nu era atât
un răspuns la c&emarea soneriei cât o manevră triumfătoare e7primând sentimentul )4e
data asta te'am prins*)
- Ei bine, ce mai vrei şi tu. $ntrebă ea belicoasă.
2n prag stătea un băiat, cu aspect foarte neglijabil, nici uşor de remarcat, nici uşor de
"inut minte , un băiat ca o mul"ime de al"i băie"i. Borbea fornăit pentru că era răcit.
- Asta e casa preotului.
- 2l cau"i pe părintele Gorman.
- E c&emat, spuse băiatul.
- %ine $l c&eamă şi unde şi de ce.
- 0ent&all !treet. 4ouăeci şi trei. + femeie, că spune că e pe moarte. 4oamna
%oppins m'a trimis. Asta'i o biserică romano'catolică, nu'i aşa. :emeia spune că vicarul n'
o să vină.
4oamna Gera&t6 $l linişti $n privin"a acestui aspect esen"ial, $i spuse să nu se mişte de
unde stătea şi intră din nou $n prebiteriu. 4upă vreo trei minute ieşi un preot $nalt şi $n
vârstă, ducând $n mână o mică servietă de piele.
- !unt părintele Gorman, spuse el. 0ent&all !treet. Asta'i pe lângă calea ferată, nu'i
aşa.
- 2&$. ?a doi paşi.
Porniră alături, preotul călcând cu paşi mari şi rari.
- 4oamna... %oppins, ai spus. Asta'i numele.
- Ea e proprietăreasa casei. 2nc&iriaă camere. /na din c&iriaşe vă c&eamă. 4avis,
parcă.
- 4avis. %ine o fi. Au'mi amintesc.
- E de'a dumneavoastră, nici o grijă. >omano'catolică, adică. A spus că vicarul n'o să
vrea să vină.
Preotul dădu din cap. 2n scurt timp ajunseră $n 0ent&all !treet. 0ăiatul $i indică o casă
$naltă şi soioasă dintr'un şir de alte case $nalte şi soioase.
- Asta'i.
- 3u nu intri.
- Eu sunt anglican. 4oamna %. mi'a dat un şiling să duc mesajul.
- 2n"eleg. %um te c&eamă.
- Mike Potter.
- Mul"umesc, Mike.
- %u plăcere, spuse Mike şi se $ndepărtă fluierând. Moartea iminentă a cuiva nu'l
afecta.
/şa de la numărul IJ se desc&ise şi doamna %oppins, o femeie masivă şi roşie la fa"ă,
apăru $n prag şi'l $ntâmpină cu entuiasm pe viitator.
- Pofti"i, pofti"i. !e simte rău, aş spune. Ar trebui să fie la spital, nu aici. Am sunat,
dar 4umneeu ştie când vor ajunge. 0ărbatul soră'mi a trebuit să aştepte şase ore când şi'a
rupt piciorul. Mierabil* Asisten"a medicală, ce să ic* 2"i iau banii, şi când $i c&emi ia'i de
unde nu's*
2n timp ce vorbea $l conduse pe preot pe o scară $ngustă.
- %e a pă"it.
- A avut gripă. Părea că e mai bine. A ieşit prea curând aş spune. +ricum, aseară când
a venit arăta ca moartea. Ain dus'o $n pat. A'a mâncat nimic. A'a vrut să c&em doctorul.
Ai diminea"ă am văut că avea temperatură mare. 8'a ajuns la plămâni.
- Pneumonie.
4oamna %oppins, de acum gâfâind, scoase un sunet ca al unui motor cu aburi, ceea ce
părea să semnifice aprobarea. 4esc&ise larg o uşă, se dădu $n lături pentru a'i face loc preo'
tului să intre, spuse peste umărul lui )/ite, "i'a venit reverendul. Acum o să'"i fie bine*), şi
se retrase.
Părintele Gorman $naintă. %amera, mobilată $n demodatul stil victorian, era curată şi
ordonată. 2n patul de lângă fereastră, o femeie $ntoarse cu greu capul. Preotul vău pe loc că
era foarte bolnavă.
- A"i venit... Au prea e timp... 3icăloşia... atâta ticăloşie... 3rebuie... trebuie... nu pot
să mor aşa... 2mi mărturisesc... mărturisesc... păcatul... dureros... dureros... !ub pleoapele pe
jumătate $nc&ise, privirea $i era rătăcită.
0uele continuară să rostească un şir de cuvinte monotone, fără noimă.
Părintele Gorman veni lângă pat. Borbi cum vorbise de atâtea ori... de atât de multe ori.
%uvinte de $mbărbătare, de liniştire, cuvinte ale menirii şi credin"ei lui. 2n cameră se instală
pacea... 4in oc&ii c&inui"i, agonia dispăru...
Apoi, in timp ce preotul $şi $nc&eia misiunea, muribunda vorbi din nou.
- !ă $ncetee... trebuie să $ncetee... Be"i... Preotul glăsui cu o autoritate liniştitoare(
- Boi face ce e necesar. Po"i să ai $ncredere $n mine... Pu"in mai târiu, o ambulan"ă şi
un doctor sosiră simultan.
4oamna %oppins $i $ntâmpină cu un triumf macabru.
- Prea târiu, ca de obicei* spuse ea. A murit...
2.
Părintele Gorman se $ntorcea prin amurgul ce se lăsa. Avea să fie cea"ă la noapte, deja
$ncepuse să se $ndesească cu repeiciune. !e opri o clipă, $ncruntându'se. + poveste atât de
fantastică*... %ât din ea se datora febrei şi delirului. %eva era adevărat, desigur, dar cât.
+ricum, era important să'şi notee câteva nume acum cât erau $ncă proaspete $n minte.
!inodul !t. :rancis avea să fie adunat la $ntoarcerea lui. %oti brusc $ntr'o cafenea micu"ă,
comandă o cafea şi se aşeă.
!e căută $n buunarul sutanei. A&, doamna Gera&t6* + rugase să'i coasă căptuşeala. %a
de obicei, n'o făcuse* %arne"elul şi un ciot de creion şi câteva monede pe care le purta la el
căuseră prin gaura căptuşelii buunarului şi se opriseră la poalele sutanei. >euşi să
recuperee bâjbâind o monedă şi creionul, dar carne"elul era prea complicat de scos. %ând
sosi cafeaua, $ntrebă dacă putea face rost de o bucată de &ârtie.
- Asta e bună.
Era o pungă de &ârtie ruptă. Preotul dădu din cap şi o luă. 2ncepu să scrie. Aumele -
era important să nu uite numele. Aumele erau genul de lucruri pe care le uita...
/şa cafenelei se desc&ise şi trei flăcăi $n veşminte edEardiene intrară şi se aşeară cu
gomot.
Părintele Gorman $şi termină $nsemnările. 2mpături bucata de &ârtie şi era pe punctul s'
o bage $n buunar când $şi aduse aminte de gaură. :ăcu ceea ce făcuse de atâtea ori până
atunci , $ndesă &ârtia $mpăturită $n pantof.
2n $ncăpere intră $n linişte un bărbat care se aşeă $ntr'un col" $ndepărtat. Părintele
Gorman sorbi de polite"e o gură sau două din cafeaua slabă, ceru nota de plată şi plăti. Apoi
se ridică şi ieşi.
0ărbatul care tocmai intrase păru să se răgândească. !e uită la ceas ca şi cum s'ar fi
$nşelat $n privin"a orei, se ridică şi ieşi $n grabă.
%ea"a cobora repede. Părintele Gorman grăbi pasul. 2şi cunoştea foarte bine cartierul. +
luă pe scurtătură cotind pe o strădu"ă care mergea pe lângă calea ferată. !e poate să fi fost
conştient de paşii din spatele lui, dar nu'i băgă $n seamă. 4e ce ar fi făcut'o.
?ovitura $l privise complet nepregătit. !e clătină şi cău...
3.
4r. %orrigan, fluierând )Părintele +=:l6nn), intră $n camera inspectoratului de poli"ie
de circumscrip"ie şi i se adresă inspectorului detectiv ?ejeune pe un ton flecar.
- Ci l'am reolvat pe popă, spuse el.
- Fi reultatul.
- Bom economisi termenii te&nici pentru procuror. Pălit bine şi cu sârg. Probabil că
prima lovitură l'a ucis, dar oricine o fi făcut'o a "inut să fie sigur. + afacere de'a dreptul
scârboasă.
- 4a, spuse ?ejeune.
Era un bărbat solid, cu pârul $nc&is la culoare şi oc&i cenuşii. Avea un $nşelător fel de a
fi paşnic, dar gesturile lui erau uneori surprinător de grafice şi $i trădau originea de
&ug&enot france.
!puse gânditor(
- Mai scârboasă decât ar fi fost necesar pentru jaf.
- @af a fost. $ntrebă doctorul.
- Aşa se presupune. Avea buunarele $ntoarse pe dos şi căptuşeala sutanei sfâşiată.
- Au putea spera la prea mult. Majoritatea acestor preo"i de paro&ie sunt săraci ca un
şoarece.
- 8'au drobit capul... ca să fie siguri, $ngână ?ejeune. 3are aş vrea să ştiu de ce.
- E7istă două răspunsuri posibile. /nul, treaba a fost făcută de un criminal pervers
căruia $i place violen"a de dragul violen"ei... din păcate, $n iua de ai sunt o grămadă din
ăştia.
- Fi celălalt răspuns.
4octorul ridică din umeri.
- %ineva a avut o răfuială personală cu părintele Gorman al tău. E posibil.
?ejeune clătină din cap.
- E7trem de pu"in probabil. Era un om popular, foarte iubit $n cartier. 4in cât se aude,
nu avea duşmani. Fi jaful e pu"in probabil. 4oar dacă...
- 4oar dacă ce. $ntrebă %orrigan. Poli"ia are un indiciu* Am dreptate.
- Avea la el ceva ce nu i'a fost luat. 4e fapt, $l avea $n pantof.
%orrigan fluieră.
- !ună a poveste cu spioni.
?ejeune âmbi.
- E mult mai simplu. Avea buunarul rupt. !ergentul :ine a stat de vorbă cu menajera
lui. !e pare că e cam leneşă. A'a avut grijă de &ainele lui cum ar fi trebuit. A recunoscut că,
din când $n când, părintele Gorman $şi băga $n pantof o &ârtie sau o scrisoare ca să nu'i cadă
$n căptuşeala sutanei.
- 8ar ucigaşul n'a ştiut asta.
- /cigaşul nici nu s'a gândit la asta* :ireşte, presupunând că bucata asta de &ârtie era
ceea ce căuta el şi nu un mărun"iş amărât.
- %e era pe &ârtie.
- 4oar o listă de nume, spuse ?ejeune şi scoase din sertar o bucată de &ârtie şifonată.
%orrigan se uită curios la ea.
2rmerod
'ta!dford
,ar7i!so!
8es7et/9Dubois
'/a5
8arma!d5ort/
Tuc7erto!
Corri$a! +
Delafo!tai!e+
>idică din sprâncene.
- Băd că şi eu sunt pe listă*
- 2"i spune vreun nume ceva. $ntrebă inspectorul.
- Aici unul nu'mi spune nimic.
- ?'ai cunoscut pe părintele Gorman.
- Au.
- 4eci nu ne prea po"i fi de ajutor.
- Ai vreo ideea cu privire la ce $nseamnă lista asta... dacă $nseamnă ceva.
?ejeune nu'i răspunse direct.
- ?a şapte seara, un băiat a venit la părintele Gorman. A spus că o femeie era pe
moarte şi vroia un preot. Părintele Gorman a plecat cu el.
- /nde. 4acă ştii.
- Ftim. Au ne'a luat mult ca să aflăm. 0ent&all !treet IJ. %asa e proprietatea unei
femei pe nume %oppins. 0olnava era o anume doamnă 4avis. Preotul a ajuns la şapte şi un
sfert şi a stat cu ea cam o jumătate de oră. 4oamna 4avis a murit c&iar $nainte de sosirea
ambulan"ei.
- 2n"eleg.
- /rmătorul lucru pe care l'am auit despre părintele Gorman este că a fost la 3on6=s
Place, o cafenea micu"ă din onă. :oarte decentă, nimic dubios cu ea, serveşte răcoritoare
de proastă calitate şi nu e prea frecventată. Părintele Gorman a cerut o cafea. Apoi se pare
că s'a căutat $n buunar, n'a găsit ce vroia şi l'a rugat pe patron, 3on6, să'i dea o bucată de
&ârtie. Asta e bucata de &ârtie.
- Fi pe urmă.
- %ând 3on6 i'a adus cafeaua, preotul scria. ?a scurt timp după aceea a plecat,
lăsându'şi cafeaua aproape neatinsă 9lucru pentru care nu po"i să'l condamni; şi purtând $n
pantof lista asta.
- Mai era cineva $n cafenea.
- 3rei băie"i $n "inută aiurită au intrat $n $ncăpere şi s'au aşeat la o masă, iar un bărbat
$n vârstă a intrat şi s'a aşeat la alta. Acesta din urmă a plecat fără să comande ceva.
- El l'a urmărit pe preot.
- !'ar putea. 3on6 n'a observat când a plecat. A'a observat nici cum arăta. ?'a descris
ca pe un tip oarecare. >espectabil. Genul de om care arată la fel ca ceilal"i. 4e $năl"ime
medie, crede el, trenci bleumarin sau poate maro. Aici foarte brunet, nici foarte blond. Au
avem nici un motiv să credem că are vreo legătură cu povestea asta. 4oar că nu se ştie ni'
ciodată. A'a venit să spună că l'a văut pe preot la cafeneaua lui 3on6... dar $ncă e prea
devreme. 8'am rugat pe to"i cei care l'au văut pe părintele Gorman $ntre opt fără un sfert şi
opt şi cincispreece să ia legătura cu noi. Până acum n'au răspuns decât două persoane( o
femeie şi un farmacist care are o prăvălie $n apropiere. Am să mă duc să vorbesc cu ei.
%adavrul a fost descoperit la opt şi un sfert de doi băie"ei $n Dest !treet... o ştii. Practic, e o
alee mărginită pe o parte de calea ferată. >estul $l ştii.
%orrigan dădu din cap. Arătă spre &ârtie.
- %e crei despre asta.
- %red că e importantă, răspunse ?ejeune.
- Muribunda i'a spus ceva şi el a notat numele ca să nu le uite. !ingura treabă este
că... ar fi făcut el asta dacă ceea ce i se spusese fusese sub taina spovedaniei.
- Au e neapărat nevoie să fi fost sub jurământul păstrării secretului. !ă presupunem,
de pildă, că numele astea au o legătură cu... şantajul, să spunem.
- Asta'i ideea ta, nu'i aşa.
- A'am nici o idee $ncă. Asta e doar o ipoteă de lucru. Aceşti oameni erau şantaja"i.
Muribunda fie că era şantajista, fie că ştia de şantaj. Aş spune că ideea generală a fost
căin"a, spovedania şi dorin"a de a repara atât cât se mai putea. Părintele Gorman şi'a asumat
responsabilitatea.
- Fi apoi.
- +rice altceva se baeaă pe presupuneri, spuse ?ejeune( !ă icem că era vorba de o
escroc&erie de unde ieşeau bani şi cineva n'a vrut să'i pună capăt. %ineva a ştiut că doamna
4avis era pe moarte şi că c&emase preotul. >estul urmeaă.
- !tau şi mă $ntreb, spuse %orrigan studiind din nou &ârtia. 4e ce crei că este câte un
semn de $ntrebare după ultimele două nume.
- Poate pentru că părintele Gorman nu era sigur că re"inuse corect aceste două nume.
- Ar fi putut să fi fost Mulligan $n loc de %orrigan, aprobă doctorul cu un rânjet. Asta'
i destul de posibil. 4ar aş spune că un nume ca 4elafontaine, fie $l "ii minte, fie nu... dacă
ştii ce vreau să spun. E ciudat că nu e7istă nici măcar o adresă... >eciti lista. Parkinson ,
e7istă o mul"ime de Parkinsoni. !andford, nu'i un nume neobişnuit. 5esket&'4ubois , ăsta'
i ni"el mai aparte. Au pot fi mul"i 5esket&'4ubois.
!ub imperiul unui impuls de moment, se aplecă şi luă de pe birou cartea de telefon.
- 4e la E la ?. !ă vedem. 5esket&, doamna A... @o&n and %o, 8nstalatori... !ir 8sidore.
A&* /ite* 5esket&'4ubois, lad6, Ellesmere !Kuare LM, !.D.l. %e spui s'o sunăm.
- Fi ce să'i spunem.
- + să vină inspira"ia, spuse fluşturatic doctorul %orrigan.
- 4ă'i drumul, spuse ?ejeune.
- Poftim. %orrigan se &olbă la el.
- Am spus să'i dai drumul, răspunse degajat ?ejeune. Au mai fi atât de picat din cer*
>idică el receptorul. 4ă'mi un ton de e7terior. !e uită la %orrigan. Aumărul.
- Grosvenor NLOPQ.
?ejeune $l repetă apoi $i trecu receptorul lui %orrigan.
- 4istreaă'te, spuse el.
/şor nedumerit, %orrigan se uită la el $n timp ce aştepta. 3recu ceva timp până când să
răspundă cineva. Apoi, respirând $ntretăiat, un glas de femeie rosti(
- Grosvenor NLOPQ.
- %asa lad6 5esket&'4ubois.
- Păi... păi, da... adică...
4octorul %orrigan ignoră aceste incertitudini.
- Aş putea vorbi cu ea.
- Au, nu pute"i* ?ad6 5esket&'4ubois a murit $n aprilie.
- +&* /luit, doctorul %orrigan ignoră acel )%ine $ntreabă, vă rog.) şi puse uşor
receptorul $n furcă.
!e uită cu răceală la inspectorul ?ejeune.
- 4eci de asta ai fost atât de uşor de acord să mă laşi să sun.
?ejeune âmbi mali"ios.
- Aoi nu neglijăm ceea ce este evident, punctă el.
- 2n aprilie, rosti gânditor %orrigan. Acum cinci luni. %inci luni de când şantajul sau
ce'o fi fost n'a mai reuşit s'o necăjească. 2mi $nc&ipui că nu s'a sinucis sau ceva de genul
ăsta.
- Au. A murit din caua unei tumori la creier.
- Aşa că acum o luăm de la capăt, spuse %orrigan uitându'se pe listă.
?ejeune oftă.
- Au ştim precis că lista a avut vreo legătură cu povestea asta, spuse el. !e poate să fi
fost doar o ciomăgeală ordinară $ntr'o noapte ce"oasă, şi pu"ine speran"e să aflăm cine e
autorul, afară doar dacă avem un dram de noroc...
4octorul %orrigan spuse(
- 3e deranjeaă dacă mă concentre $n continuare asupra acestei liste.
- 4ă'i bătaie. 2"i doresc tot norocul din lume.
- Asta $nsemnând că eu n'am să ajung nicăieri dacă voi n'a"i ajuns* Au fi prea sigur.
Am să mă concentre pe %orrigan. 4omnul sau doamna sau domnişoara %orrigan... cu un
mare semn de $ntrebare.
Capitolul III
H.
- Bai, ău, domnule ?ejeune, nu văd ce aş putea să vă spun mai mult* 8'am spus totul
sergentului dumneavoastră. Eu nu ştiu cine era doamna 4avis, sau de unde venea. 2şi plătea
c&iria $n mod regulat şi părea o persoană cumsecade, liniştită şi respectabilă, şi nu ştiu ce
aştepta"i să vă mai spun.
4oamna %oppins se opri să'şi tragă răsuflarea şi se uită la ?ejeune cu o oarecare iritare.
El $i âmbi blând şi melancolic, lucru care, aşa cum ştia din e7perien"ă, nu rămânea fără
efect.
- 4acă aş putea, v'aş ajuta, se $nmuie doamna %oppins.
- Mul"umesc. E7act de asta avem nevoie , de ajutor. :emeile ştiu din instinct mult
mai multe decât poate şti un bărbat.
:u o mutare bună şi "inu.
- A&, aş dori să vă poată aui %oppins* spuse doamna %oppins. El era $ntotdeauna atât
de ăpăcit şi pe dinafară cu toate* Mereu $mi spunea( )%um po"i să spui tu că ştii nişte
lucruri când &abar n'ai ce se petrece.) Fi de nouă ori din ece aveam dreptate.
- 3ocmai de asta aş vrea să vă aud părerea despre doamna 4avis. Era... o femeie
nefericită, ce crede"i.
- Au, n'aş spune asta. Genul practic. Aşa părea $ntotdeauna. %a şi cum $şi planificase
via"a şi ac"iona $n consecin"ă. Am $n"eles că avea o slujbă la una din asocia"iile astea de
cercetare a consumului. /mbla şi $ntreba lumea ce fulgi de săpun folosea sau ce făină şi cât
c&eltuia din bugetul săptămânal şi cum şi'l $mpăr"ea. :ireşte că $ntotdeauna am considerat
că genul ăsta de lucruri e cu adevărat o indiscre"ie şi nu $n"eleg nici moartă de ce guvernul
sau altcineva vrea să ştie aşa ceva* Fi dacă vre"i să şti"i, aş spune că sărmana doamnă 4avis
$şi făcea treaba foarte drăgu". + purtare plăcută, nu băgărea"ă, doar practică şi la obiect.
- %unoaşte"i numele firmei sau asocia"iei la care lucra.
- Au, mă tem că nu.
- A pomenit vreodată de rude.
- Au. Am g&icit că era văduvă şi că şi pierduse bărbatul cu mul"i ani $n urmă. :usese
pu"in invalid, dar ea nu vorbea niciodată de el.
- A'a pomenit de unde venea... din ce parte a "ării.
- Au cred că era din ?ondra. Aş spune ca venea de undeva din nord.
- A'a"i sim"it că era ceva... misterios cu ea.
2n timp ce vorbea, ?ejeune avu o $ndoială. 4acă era o femeie sugestionabilă... 4ar
doamna %oppins nu profită de ocaia care i se oferea.
- Au pot spune că am sim"it cu adevărat aşa ceva. 4in ceea ce a spus vreodată,
categoric nu. !ingurul lucru care ar fi putut să'mi dea de gândit era geamantanul ei. Au nou,
dar de bună calitate. 8ar pe el fuseseră pictate ini"ialele @.4. , @essie 4avis, peste altele care
la $nceput fuseseră @. şi 5, parcă. 4ar putea să fie şi A. 3otuşi, la vremea aceea nu mi'a dat
de gândit. Po"i să'"i cumperi foarte ieftin un geamantan la mâna a doua, iar apoi e normal
să'i sc&imbi ini"ialele. Au avea multe lucruri, doar un singur geamantan.
?ejeune ştia asta. 2n mod curios, moarta avusese foarte pu"ine lucruri personale. Au
păstrase nici o scrisoare, nici o fotografie. Aparent, nu avusese nici o poli"ă de asigurare,
nici un libret de economii, nici un carnet de cecuri. 5ainele ei erau &aine de i cu i, de
serviciu, de bună calitate, aproape noi.
- Părea total fericită.
- Presupun că da.
8nspectorul sesiă uşoara $ndoială din glasul ei.
- 4oar presupune"i.
- Ei bine, nu e genul de lucruri la care să te gândeşti, nu'i aşa. Aş spune că era binişor
aranjată, avea o slujbă bună şi era pe deplin mul"umită de via"a ei. Au era genul care să
debordee de fericire. 4ar fireşte, când s'a $mbolnăvit...
- 4a, când s'a $mbolnăvit. o $mboldi inspectorul.
- ?a $nceput a fost iritată. %ând a doborât'o gripa, adică. !punea că asta avea să'i dea
peste cap tot programul. Programări ratate şi aşa mai departe. 4ar gripa e gripă şi nu po"i s'
o ignori când a venit. Aşa că a rămas $n pat şi şi'a făcut un ceai pe reşou şi a luat aspirină.
Am $ntrebat'o de ce nu c&eamă doctorul şi mi'a spus că nu are rost. ?a gripă nu e nimic de
făcut decât să stai $n pat la căldură şi mi'a spus că ar fi bine să nu mă apropii ca să n'o iau şi
eu. %ând s'a făcut mai bine i'am dat supă fierbinte şi pâine prăjită şi, când şi când, budincă
de ore. Gripa a doborât'o, fireşte, aşa se $ntâmplă cu gripa, dar nu mai mult ca de obicei, aş
spune. 4upă ce trece gripa te apucă deprimarea, şi aşa s'a $ntâmplat şi cu ea. 2mi amintesc
că stătea acolo, lângă foc, şi mi'a spus( )Mi'aş dori să nu fi avut atâta timp să gândesc. Au'
mi place că am timp să gândesc. Asta mă doboară.)
?ejeune continuă să se arate profund interesat şi doamna %oppins deveni şi mai
cooperantă.
- 8'am $mprumutat câteva reviste. 4ar se părea că nu'i era mintea la citit. Cin minte că
mi'a spus o dată( )4acă lucrurile nu sunt deloc cum ar trebui să fie, e mai bine să nu le ştii,
nu eşti de acord.) iar eu i'am răspuns( )Asta aşa e, dragă). Fi ea a spus( )Au ştiu...
niciodată n'am fost cu adevărat sigură). 8ar eu i'am spus că, atunci, totul era $n regulă. 8ar
ea a spus( )3ot ce am făcut a fost $ntotdeauna cinstit şi pe fa"ă. A'am nimic să'mi reproşe).
Eu i'am spus( )0ine'n"eles că n'ai, dragă). 4ar $n mintea mea c&iar m'am $ntrebat dacă nu
cumva la firma la care lucra era vreo afacere ciudată cu banii şi ea prinsese de veste, dar
considerase că nu era treaba ei.
- Posibil, aprobă ?ejeune.
- 2n tot caul, s'a făcut bine, sau aproape bine, şi s'a $ntors la lucru. 8'am spus că era
prea devreme. Mai stai o i sau două, i'am spus. Fi uite câtă dreptate am avut* A doua
seară, când a venit acasă, am văut imediat că avea febră mare. Abia putea să urce scările.
3rebuie să c&emi doctorul, i'am spus, dar ea nu şi nu. 2i era tot mai rău şi mai rău, avea
oc&ii sticloşi, obrajii ca para focului, iar respira"ia groanică. 8ar iua următoare, spre seară,
mi'a spus abia putând să vorbească( )/n preot. 3rebuie să am un preot. Fi repede... altfel va
fi prea târiu.) 4ar nu l'a vrut pe vicarul nostru. 3rebuia să fie un preot romano'catolic.
Aici nu ştiam că era romano'catolică, niciodată n'am văut la ea vreun crucifi7 sau altele de
felul ăsta.
4ar e7istase un crucifi7, ascuns la fundul geamantanului. ?ejeune nu pomeni de asta.
>ămase ascultând.
- ?'am văut pe tânărul Mike pe stradă şi l'am trimis după părintele Gorman la !t.
4ominic=s. Fi am sunat după un doctor şi la spital după o ambulan"ă, din proprie ini"iativă,
fără să'i spun ei.
- 4umneavoastră l'a"i dus sus pe preot când a venit.
- 4a. Fi i'am lăsat singuri.
- A spus vreunul din ei ceva.
- Păi, nu'mi amintesc e7act. Ftiu că eu am vorbit, spunând că venise preotul şi că de'
acum o să'i fie bine, căutând s'o mai $nveselesc, dar acum parcă $mi aduc aminte că, atunci
când am $nc&is uşa, am auit'o spunând ceva despre ticăloşie. 4a... şi, de asemenea, ceva
despre un cal... sau o cursă de cai, poate. Eu $nsămi parie din când $n când câte o jumătate
de coroană... dar se fac o grămadă de escroc&erii la curse, aşa se spune.
- 3icăloşie, $ngână ?ejeune. %uvântul $l şocase.
- >omano'catolicii trebuie să'şi mărturisească păcatele $nainte de a muri, nu'i aşa.
Aşa că eu cred că de asta a spus'o.
?ejeune nu se $ndoia de asta, dar cuvântul folosit $i stârnise imagina"ia. 3icăloşie...
+ ticăloşie mai aparte, gândi el, dacă preotul care ştia despre ea a fost urmărit şi
omorât...
2.
Au fu nimic de aflat de la ceilal"i trei c&iriaşi ai casei. 4oi dintre ei, un func"ionar la
bancă şi un bărbat $n vârstă care lucra la un magain de pantofi locuiau acolo de câ"iva ani.
A treia era o fată de douăeci şi doi de ani care se mutase de curând acolo şi care lucra la un
depoit din vecinătate. 3o"i trei abia dacă o cunoşteau pe doamna 4avis din vedere.
:emeia care raportase că'l văuse pe stradă $n seara aceea pe părintele Gorman nu
furniă nici o informa"ie utilă. Era catolică şi mergea la !t. 4ominic=s, aşa că'l cunoştea pe
părintele Gorman. 2l văuse dând col"ul din 0ent&all !treet şi intrând $n 3on6=s Place $n jur
de opt fără ece. Asta era tot.
4omnul +sborne, proprietarul farmaciei din col"ul lui 0ent&all !treet, $şi aduse o
contribu"ie mai mare.
Era un bărbat scund, $ntre două vârste, era c&el şi avea o fa"ă rotundă şi nevinovată, şi
purta oc&elari.
- 0ună seara, domnule inspector şef. Bre"i, vă rog, să pofti"i aici.
>idică aripa prinsă $n balamale a unei tejg&ele demodate. ?ejeune trecu dincolo de
tejg&ea, traversă un fel de laborator $n care un tânăr $n &alat alb prepara sticlu"e de
medicamente cu $ndemânarea unui scamator, şi ajunse $ntr'o $ncăpere micu"ă $n care se
aflau două scaune, o masă şi un birou. 4omnul +sborne trase draperia care separa camera
de laborator, se aşeă pe un scaun şi'i făcu semn inspectorului să ia loc pe celălalt. !e
aplecă $n fa"ă, oc&ii scânteindu'i de o emo"ie dătătoare de plăcere.
- E pur şi simplu o $ntâmplare că pot să vă ajut. A'a fost o seară aglomerată... n'am
avut mai nimic de făcut, vremea fiind nefavorabilă. 3ânăra mea doamnă era $n spatele
tejg&elei. 2ntotdeauna joia "inem desc&is până la opt. !e lăsa cea"a şi nu prea era lume prin
preajmă. Mă dusesem la uşă să văd cum e vremea şi mi'am spus că cea"a cobora repede.
Aşa spuseseră şi meteorologii. Am rămas pu"in $n uşă. 2năuntru nu prea aveam ce face. %u
creme de fa"ă şi săruri de baie se descurca foarte bine şi tânăra mea doamnă. Atunci l'am
văut pe părintele Gorman venind pe cealaltă parte a străii. 2l cunosc foarte bine din
vedere, desigur. Focant lucru, crima asta, să ataci un om, mai ales că era cine era. )/ite'l pe
părintele Gorman), mi'am spus. Mergea $n direc"ia lui Dest !treet, asta este cum dai col"ul
la stânga $nainte de calea ferată, după cum şti"i. ?a mică distan"ă $n urma lui era un alt
bărbat. Au mi'ar fi dat prin cap să observ sau să mă gândesc la ceva legat de asta, dacă cel
de al doilea nu s'ar fi oprit dintr'o dată, absolut brusc, $n dreptul uşii mele, pe trotuarul de
viavi, fireşte. M'am $ntrebat de ce se oprise... şi atunci am observat că părintele Gorman,
care era pu"in mai $n fa"ă, $ncetinise pasul. 4ar nu s'a oprit de tot. Era ca şi cum se gândea
la ceva atât de intens $ncât aproape a uitat că mergea. Apoi şi'a reluat ritmul, iar celălalt a
pornit şi el, destul de repede. M'am gândit că probabil era cineva care $l cunoştea pe
părintele Gorman şi vroia să'l prindă din urmă ca să'i vorbească.
- 4ar, $n realitate, putea pur şi simplu să'l urmărească.
- Acum sunt sigur că asta făcea, dar la vremea respectivă nu m'am gândit. %u cea"a
care se $ndesea, i'am pierdut din vedere aproape imediat.
- Mi'l pute"i descrie cât de cât pe acest om.
Glasul lui ?ejeune suna ne$ncreător. Era pregătit să audă obişnuitele caracteristici
nesemnificative. 4ar domnul +sborne era făcut din alt aluat decât 3on6 de la 3on6=s Place.
- Păi, da, cred că pot, spuse el cu o oarecare $ncântare de sine. Era un bărbat $nalt...
- 2nalt. %ât de $nalt.
- Ei bine... 2ntre un metru şapteeci şi opt şi unu opteci, cel pu"in, aş spune. 4eşi s'ar
putea să'mi fi părut mai $nalt decât era din cauă că era deşirat, adică. Avea umerii cău"i şi
mărul lui Adam foarte reliefat. Părul cărunt, destul de lung sub pălărie. /n nas mare,
coroiat. :oarte uşor de remarcat. :ireşte că n'am putut să'i văd culoarea oc&ilor. ?'am
văut din profil. %a vârstă, să fi avut cam cincieci de ani. Mă iau după mers. /n bărbat
mai tânăr se mişcă cu totul altfel.
?ejeune măsură $n gând distan"a dintre cele două trotuare, apoi se uită la domnul
+sborne, şi se miră. !e miră foarte tare...
+ descriere ca cea făcută de farmacist putea să $nsemne una din două. Putea ivor$
dintr'o imagina"ie neobişnuit de bogată , cunoscuse multe e7emple de genul ăsta, $n
majoritate femei. Ele alcătuiau un portret fanteist al criminalului pe baa impresiei lor
despre cum ar trebui să arate un criminal. 3otuşi, asemenea portrete fanteiste con"ineau
unele detalii evident false - oc&i rotindu'se $n orbite, arcadele sprâncenelor proeminente,
ma7ilare de maimu"ă, ferocitate ibitoare. 4escrierea făcută de domnul +sborne suna ca
descrierea unei persoane reale. 2n acest ca, era posibil să aibă de a face cu un martor cum
găseşti doar unul la un milion, un om cu un spirit de observa"ie desăvârşit, complet sigur pe
ceea ce văuse.
?ejeune aprecie din nou $n minte distan"a dintre trotuare. +c&ii lui odi&neau gânditori
pe c&ipul farmacistului, $ntrebă(
- %rede"i că l'a"i recunoaşte pe acest om dacă l'a"i revedea.
- +&, da. 4omnul +sborne era e7trem de $ncreător. Aiciodată nu uit o fa"ă. E unul
din &obb6'urile mele. 2ntotdeauna am spus că dacă una din nevestele astea criminale ar
intra $n farmacia mea şi ar cumpăra un pac&e"el cu arsenic, aş fi $n stare să depun mărturie
$mpotriva ei la proces. 2ntotdeauna am sperat că $ntr'o bună i se va $ntâmpla ceva de genul
ăsta.
- 4ar $ncă nu s'a $ntâmplat.
4omnul +sborne recunoscu cu triste"e că nu.
- Fi probabil că nici de( acum $ncolo, adăugă el visător. Bând afacerea asta. 8au un
pre" frumuşel pe ea şi mă retrag in 0ournemout&.
- Ave"i aici un loc drăgu".
- Are clasă, spuse domnul +sborne cu o undă de mândrie $n glas. !unt aproape o sută
de ani de când ne'am stabilit aici, mai $ntâi bunicul, apoi tatăl meu. + afacere de familie, ca
pe vremuri. + afacere bună. %ând eram copil, nu gândeam aşa. + consideram $mbâcsită. %a
flăcăiandru, eram nebun după actorie. Eram convins că pot să joc. 3ata n'a $ncercat să mă
oprească. )Bei ce po"i scoate din asta, băiete), mi'a spus. )Bei descoperi că nu eşti nici pe
departe vreun sir 5enr6 8rving). Fi câtă dreptate a avut* 3atăl meu era un om foarte $n"elept.
4upă vreo optspreece luni de scenă m'am $ntors şi am intrat $n afacere. Am devenit mân'
dru de ea. 2ntotdeauna am vândut lucruri de bună calitate. 4ădu din cap cu triste"e. 2n iua
de ai, $nsă, lucrurile sunt deamăgitoare pentru un farmacist. 3oate cosmeticele astea.
3rebuie să le "ii. @umătate din profit din ra&aturile astea iese. Pudră şi ruj şi creme de fa"ă# şi
şampoane şi bure"i fistic&ii de baie. Eu personal nu mă ating de c&estiile astea. Am o
doamnă tânără care se ocupă de toate astea. Au, farmacia nu mai e ca pe vremuri. 2n tot
caul, am pus deoparte o sumă frumoasă, iau şi pe afacere un pre" bun, şi am aranjat să'mi
cumpăr o vilişoară drăgu"ă $n apropiere de 0ournemout&.
Adăugă(
- >etrage'te cât $ncă te mai po"i bucura de via"ă. Asta e motto'ul meu. Am o mul"ime
de &obb6'uri. :luturii, de e7emplu. Fi, din când $n când, mă uit după păsări. Fi grădinăritul.
E7istă o grămadă de căr"i bune despre cum să te apuci de grădinărit. Fi apoi mai sunt
călătoriile. !'ar putea să plec $ntr'o croaieră, să văd străinătatea, până nu e prea târiu.
?ejeune se ridică.
- Ei bine, vă ure mult noroc, spuse el. Fi dacă, $nainte de a părăsi locurile astea, $l
ări"i cumva pe acest om...
- Bă anun" imediat, domnule ?ejeune. Aormal. %onta"i pe mine. Ba fi o plăcere. %um
v'am spus, nu uit niciodată o fa"ă. Am să fiu cu oc&ii'n patru. 4a. Pute"i să vă baa"i pe
mine.
Capitolul IV
Povestirea lui Mark Easterbrook
1.
Am ieşit din +ld Bic, având'o alături pe prietena mea, 5ermia >edcliffe. Băuserăm
un spectacol cu piesa :acbet/" Ploua cu găleata. 2n timp ce traversam strada spre locul unde
$mi parcasem maşina, 5ermia remarcă pe nedrept că ori de câte ori mergeai la +ld Bic,
$ntotdeauna ploua.
A'am fost de acord cu acest punct de vedere. 8'am spus că, spre deosebire de cadranele
solare, ea "inea minte doar orele ploioase.
- ?a Gl6ndebourne am avut $ntotdeauna noroc, continuă 5ermia $n timp ce dădeam
drumul la ambreiaj. Au mi'l pot imagina altfel decât perfec"iunea( muică... superbele flori
de pe marginea scenei... florile albe mai ales.
Am discutat un timp despre Gl6ndebourne şi muica lui, apoi 5ermia $ntrebă(
- A'o să mergem la 4over pentru micul dejun, nu'i aşa.
- 4over. %e idee e7traordinară* Mă gândeam că ar trebui să mergem la :antasie.
4upă atâta măre"ie sângeroasă şi sumbră din :acbet/, sim"i nevoia să mănânci şi să bei bine.
!&akespeare $mi stârneşte $ntotdeauna foamea.
- 4a. ?a fel şi Dagner. %u sandvişurile cu somon afumat din pauele de la %ovent
Garden nu reuşeşti niciodată să'"i potoleşti jung&iurile din stomac. %ât despre de ce 4over,
te'am $ntrebat asta pentru că $n direc"ia aia ai luat'o.
- 3rebuie să faci giratoriul, i'am e7plicat.
- 4ar tu l'ai prea făcut. Acum avansăm cu succes pe +ld <ent >oad.
M'am uitat bine la $mprejurimi şi a trebuit să recunosc că, ca de obicei, 5ermia avea
dreptate.
- 2ntotdeauna mă $ncurc aici, m'am scuat.
- E derutant, admise 5ermia. 3e tot $nvâr"i $n jurul lui Daterloo !tation.
4upă ce $n final am străbătut cu succes Destminster 0ridge, ne'am reluat conversa"ia,
discutând despre piesa pe care tocmai o văuserăm. Prietena mea 5ermia >eadcliffe era o
tânără frumoasă de douăeci şi opt de ani. Avea un profil grecesc aproape fără cusur, şi o
masă de păr castaniu $nc&is $ncolăcit $ntr'un coc la ceafă. !ora mea se refera $ntotdeauna la
ea ca la )iubita lui Mark), cu o intona"ie care accentua g&ilimelele care reuşea de fiecare
dată să mă irite.
?a :antasie ni se făcu o primire plăcută şi furăm conduşi la o masă lipită de peretele
tapi"at $n catifea stacojie. :antasie este un local pe bună dreptate popular, iar mesele sunt
apropiate $ntre ele. 2n timp ce ne aşeam, vecinii de la masa alăturată ne salutară cu voioşie.
4avid Ardingl6 era conferen"iar de istorie la +7ford. 2şi preentă $nso"itoarea, o fată foarte
drăgu"ă, cu o coafură la modă, toată numai şuvi"e, codi"e şi firişoare prinse $n ung&iuri
nedefinite $n creştetul capului. E ciudat s'o spun, dar o prindea. Avea oc&i albaştri, enormi,
şi o gură pe care de regulă o "inea pe jumătate căscată. Era, ca de altfel toate iubitele lui
4avid de până atunci, e7trem de prostu"ă. 4avid, care era un tânăr fantastic de deştept, nu
se putea rela7a decât cu fete care erau practic semi'tâmpite.
- Asta este pisicu"a mea favorită, Popp6, e7plică el. Ei sunt Mark şi 5ermia. !unt
foarte serioşi şi intelectuali şi $ncearcă să te acomodei cu ei. Aoi tocmai venim de la 4ă9o
de plăcere" 2ncântător spectacol* Pun pariu că voi a"i ateriat direct de la !&akespeare sau
8bsen.
- :acbet/ la +ld Bic, spuse 5ermia.
- A&, ce părere ai de regia lui 0atterson.
- Mi'a plăcut, spuse 5ermia. ?ucrurile au fost foarte interesante. A'am văut
niciodată scena banc&etului atât de reuşită.
- 4ar vrăjitoarele.
- Groanice* spuse 5ermina şi adăugă( $ntotdeauna sunt.
4avid o aprobă.
- Elementul de pantomimă pare predestinat să se strecoare, spuse el. 3oate "opăie de
colo'colo şi se comportă ca un triplu >ege 4emon. Parcă te şi aştep"i să apară Zâna 0ună
$mbrăcată $n alb cu paiete şi să rostească pe un ton plat(
>ăul vostru nu va triumfa. 2n final,
:acbet/ va fi cel care va ieşi $nvingător.
Am râs cu to"ii, dar 4avid, care se prindea repede, mi'a aruncat o privire pătrunătoare.
- %e ai. mă $ntrebă el.
- Aimic. 4oar că mai ilele trecute reflectam asupra >ăului şi a >egilor 4emoni $n
pantomimă. 4a, şi la Zâna 0ună.
; A propos de ce+
- +&, $n %&elsea, $ntr'un cafe'bar.
- %e documentat şi la i eşti, Mark* Ftii tot ce mişcă $n %&elsea, nu'i aşa. Acolo
moştenitoarele se mărită cu băie"ii de pe la col"uri puşi pe căpătuială. Acolo ar trebui să fie
şi Popp6, nu'i aşa, ră"uşco.
Popp6 $şi căscă şi mai mult oc&ii enormi.
- /răsc %&elsea, protestă ea. Prefer mult mai bi!e :antasie* + mâncare atât de
$ncântătoare*
- 0ravo, Popp6* +ricum, nu eşti destul de bogată pentru %&elsea. Mai vorbeşte'ne
despre Macbet&, Mark, şi despre cumplitele vrăjitoare. 4acă ar fi să regie un spectacol,
ştiu cum aş realia vrăjitoarele.
- Ei bine, cum.
- ?e'aş face foarte banale. Pur şi simplu nişte babe şleampete şi tăcute. %a vrăjitoarele
de prin cătune.
- 4ar mai e7istă vreo vrăjitoare $n iua de ai. $ntrebă Popp6 &olbându'se la el.
- 3e miri pentru că eşti o fată crescută $n ?ondra. 2n fiecare sat din Anglia e7istă $ncă
o vrăjitoare. 0aba Aeagră, din a treia căsu"ă din vârful dealului. 0ăie"ilor mici li se spune să
n'o supere şi din când $n când i se dau $n dar ouă şi prăjituri de casă. Pentru că, dacă te pui
rău cu ea, vacile tale $nceteaă să mai dea lapte, recolta de cartofi "i se duce de râpă, sau
micul tău @o&nnie $şi va scrânti glena. 3rebuie să te ai bine cu 0aba Aeagră. Aimeni n'o
spune pe fa"ă, dar to"i o ştiu*
- Glumeşti, spuse Popp6 făcând botic.
- Au, nu glumesc. Am dreptate, nu'i aşa, Mark.
- 0ine'n"eles că toate supersti"iile astea au murit o dată cu creşterea nivelului de
educa"ie, spuse 5ermia.
- Au şi $n sătucuri. 3u ce spui, Mark.
- %red că s'ar putea să ai dreptate, am spus $ncetişor. 4eşi nu ştiu cu adevărat. A'am
trăit niciodată la "ară.
- Au văd cum ai putea realia vrăjitoarele ca pe nişte babe obişnuite, spuse 5ermia
revenind la remarca anterioară a lui 4avid. 3rebuie să e7iste o atmosferă supranaturală $n
jurul lor.
- +&, dar ia gândeşte'te pu"in, spuse 4avid. E cam ca nebunia. 4acă vei pe cineva
care aiureaă şi se bălăbăne de colo'colo cu paie $n păr şi arată nebun, nu e deloc
$nspăimântător* 4ar $mi amintesc că am fost trimis o dată cu un mesaj la un doctor la o casă
de nebuni şi am fost condus $ntr'o cameră să aştept, iar acolo era o doamnă $n vârstă,
cumsecade, care sorbea dintr'un pa&ar cu lapte. A făcut câteva observa"ii conven"ionale
despre vreme, apoi s'a aplecat brusc spre mine şi m'a $ntrebat cu glasul coborât(
"'ărma!ul dumitale copil este cel care e (!$ropat (! spatele cămi!ului+" <i apoi a dat di!
cap *i a spus= "3=>? fix" Î!totdeau!a, -il!ic la aceea*i oră" ,refă9te că !u obser%i s)!$ele""
4elul firesc (! care %orbea (&i (!$/e&a s)!$ele (! %i!e"
- Fi c&iar era cineva $ngropat $n spatele căminului. vru să ştie Popp6.
4avid o ignoră şi continuă(
- 8a apoi medium'urile. %ad brusc $n transă $n camere $ntunecate $n care se aud
ciocănituri şi scâr"âituri. 4upă aceea, medium'ul se ridică, $şi neteeşte părul şi se duce
acasă şi mănâncă peşte şi cartofi prăji"i e7act ca orice altă femeie de rând.
Am intervenit.
- Aşadar, ideea ta despre vrăjitoare este trei cotoroan"e sco"iene cu un al doilea vă,
care'şi practică arta $n secret, mormăindu'şi vrăjile $n jurul caanului, invocând spiritele,
dar rămânând ele $nsele e7act ca un trio banal de babe. 4a... ar putea fi impresionant.
- 4acă ai putea face rost vreodată de nişte actri"e care să joace $n felul ăsta, spuse sec
5ermia.
- Aici cam ai dreptate, recunoscu 4avid. +rice aluie la nebunie $n scenariu şi actorul
e imediat &otărât s'o scoată cât mai mult $n eviden"ă. ?a fel şi cu mor"ile bruşte. Aici un
actor nu poate să se limitee să se prăbuşească liniştit şi să moară. El trebuie să geamă, să
se bălăbăne, să'şi dea oc&ii peste cap, să se $nconvoaie, să'şi ducă mâna la inimă, să se
prindă de cap, şi să scoată o scenă groavă din asta.
- %&iar şi !&akespeare ar putea să aibă câteva surprie dacă şi'ar vedea piesele jucate
$n iua de ai, am spus.
- %red că 0urbage and %o. i'au distrus deja o mare parte din spirit, spuse 4avid.
5ermia $ngână(
- Eterna surpriă a autorului $n fa"a a ceea ce scoate regiorul din piesa lui.
- Au l'a scris $n realitate cineva pe nume 0acon pe !&akespeare. $ntrebă Popp6.
- 3eoria asta e complet depăşită $n iua de ai, spuse cu blânde"e 4avid. Fi ce ştii tu
despre 0acon.
- A inventat praful de puşcă, spuse triumfătoare Popp6.
- 2n"elege"i de ce o iubesc pe fata asta. ne $ntrebă 4avid. ?ucrurile pe care le ştie sunt
$ntotdeauna absolut neaşteptate. :rancis, nu >oger, iubirea mea.
- Mă gândeam că e interesant că :ielding a jucat rolul celui de'al doilea criminal.
E7istă un precedent $n treaba asta.
- Aşa cred, spuse 4avid. %ât de convenabil trebuie să fi fost $n vremurile acelea să
po"i să ai un criminal la $ndemână ori de câte ori vroiai să reolvi o trebuşoară. Ar fi
amuant dacă ai putea s'o faci şi $n iua de ai.
- 4ar se face, protestă 5ermia. Gangsterii. %u"itarii... sau cum vrei să le spui. %&icago
şi tot tacâmul.
- 4a, dar eu nu mă refeream la gangsterism, la &uligani sau la baronii crimei. Mă
refeream pur şi simplu la oamenii de rând care vor să scape de cineva. 4e un rival de
afaceri# de mătuşa Emil6, atât de bogată şi, din păcate, atât de longevivă# de un so"
supărător ce'"i stă mereu $n drum. %e convenabil ar fi să po"i să suni la 5arrods şi să spui(
)Bă rog să'mi trimite'"i doi criminali buni, se poate.)*
Am râs cu to"ii.
- 4ar po"i să faci $ntr'un fel, nu'i aşa. $ntrebă Popp6.
Ae'am $ntors spre ea.
- 2n ce fel, păpuşă. $ntrebă 4avid.
- Păi, adică, oamenii pot s'o facă dacă vor... +amenii ca noi, cum spuneai. 4oar că eu
cred că este foarte costisitor.
+c&ii lui Popp6 erau largi şi inocen"i, buele uşor $ntredesc&ise.
- %e vrei să spui. $ntrebă curios 4avid.
- +&... cred... le'am $ncurcat. Mă refeream la %alul 0ălan.
- /n cal bălan. %e fel de cal bălan.
Popp6 se $nroşi şi cobor$ pleoapele.
- !unt proastă. E ceva de care a pomenit cineva... dar trebuie că am $n"eles complet
greşit.
- !erveşte pu"in %oupe Aesseldrom $ncântător, spuse cu blânde"e 4avid.
2.
4upă cum ştim cu to"ii, unul din cele mai vec&i lucruri din lume este că atunci când ai
auit pomenindu'se de un lucru, aproape $ntotdeauna dai iar peste el $n decurs de douăeci
şi patru de ore. /n e7emplu al acestui fapt l'am avut $n diminea"a următoare.
A sunat telefonul şi am răspuns...
- :la7man PJQLH.
Pe fir se aui un fel de icnet. Apoi un glas rosti gâfâit dar sfidător(
- M'am gândit la asta şi voi veni*
Mi'am scormonit mintea cu disperare.
- !plendid* am răspuns, trăgând de timp. Aă... şi....
- 2n definitiv, fulgerul nu loveşte niciodată de două ori, spuse vocea.
- Eşti sigură că n'ai greşit numărul.
- 0ine'n"eles că sunt. Eşti Mark Easterbrook, nu'i aşa.
- M'am prins* 4oamna +liver.
- +&, e7clamă vocea, mirată. Au ştiai cine era. Aici nu m'am gândit la asta. E vorba
de sărbătoarea >&odei. 4acă vrea, voi veni şi voi da autografe.
- E fantastic de drăgu" din partea dumitale. :ireşte, vei fi anun"ată.
- Au vor fi petreceri, nu'i aşa. $ntrebă neliniştită doamna +liver. Ftii cum se $ntâmplă.
?umea vine la mine şi mă $ntreabă dacă scriu ceva c&iar acum când te'ai gândi că poate să
vadă că beau bere de g&imber sau suc de roşii şi nu scriu deloc. Fi'mi spune că'i plac căr"ile
mele, ceea ce e plăcut, fireşte, numai că eu nu găsesc niciodată răspunsul potrivit. 4acă spui
)Mă bucur foarte mult) sună ca )$ncântată să vă cunosc). /n fel de fraă şablon. Ei bine,
c&iar e, fireşte. Fi nu crei că o să'mi ceară să merg cu ei la %alul >o şi să beau.
- %alul >o.
- %alul 0ălan. %ârciumi, adică. Mă simt atât de rău $n cârciumi* ?a o adică pot să
beau bere la &albă, dar după asta $mi bolboroseşte $ngroitor burta.
- %e $n"elegi prin %alul 0ălan.
- E7istă pe acolo o cârciumă numită aşa, nu. sau poate o fi %alul >o. !au poate asta
o fi $n altă parte. !'ar putea doar să mi'o fi imaginat. Eu c&iar $mi imagine o grămadă de
lucruri.
- %um merge cu cacadu'ul.
- %acadu'ul. 4oamna +liver părea $n $ncurcătură.
- Fi mingea de cricket.
- Ascultă* spuse cu demnitate doamna +liver. %red că trebuie să fii nebun sau
ma&mur sau ceva pe'acolo. %ai >o şi cacadui şi mingi de cricket*
2nc&ise.
2ncă mă mai gândeam la a doua men"ionare a %alului 0ălan când telefonul sună din
nou.
4e data asta era domnul !oames D&ite, un distins avocat care suna să'mi reamintească
faptul că, $n baa testamentului naşei mele, lad6 5esket&'4ubois, aveam dreptul să'mi aleg
trei dintre tablourile ei.
- :ireşte, nu e nimic valoros din cale afară, spuse domnul !oames D&ite pe tonul lui
melancolic şi defetist. 4ar am $n"eles că $ntr'o anumită perioadă v'a"i e7primat admira"ia
fa"ă de unele tablouri ale defunctei.
- Avea câteva acuarele fermecătoare cu scene din 8ndia, am spus. %red că mi'a"i scris
deja despre problema asta, dar mă tem că mi'a ieşit din minte.
- %&iar aşa, spuse domnul !oames D&ite. 4ar acum, inventarul fiind terminat,
e7ecutorii testamentari, printre care mă număr şi eu, aranjeaă să scoată la licita"ie lucrurile
din casa ei din ?ondra. 4acă a"i putea veni $n Ellesmere !Kuare $n viitorul apropiat...
- Boi veni acum, am spus.
!e părea că nu era o diminea"ă favorabilă pentru lucru.
3.
%ărând sub bra" cele trei acuarele alese de mine, am ieşit din Ellesmere !Kuare LM şi
imediat m'am ciocnit de cineva care urca scările spre uşa din fa"ă. Mi'am cerut scue, am
primit la rândul meu scue şi tocmai eram pe punctul să opresc un ta7i când mi s'a aprins
becule"ul şi m'am răsucit fulgerător.
- 5ei*... Au eşti %orrigan.
- %&iar el... şi... da, tu eşti Mark Easterbrook*
@im %orrigan şi cu mine fuseserăm prieteni $n timpul studen"iei la +7ford, dar trebuie
să fi trecut cincispreece ani sau mai mult de când nu ne mai văuserăm.
- Mi s'a părut mie că te cunosc, dar nu ştiam de unde să te iau, aşa, pe loc, spuse
%orrigan. 2"i citesc din când $n când articolele şi trebuie să spun că $mi plac.
- 3u ce faci. Ai intrat $n cercetare cum aveai de gând.
%orrigan oftă.
- Au prea. E o slujbă costisitoare, dacă vrei să răbeşti prin for"ele tale. Afară doar
dacă găseşte o milionară proastă sau un trust impresionabil.
- Biruşi &epatici, nu'i aşa.
- %e memorie* Au, am renun"at la viruşii &epatici. %eea ce mă intereseaă $n preent
sunt proprietă"ile secre"iilor glandelor mandarine. !unt sigur că n'ai auit de ele* Au
legătură cu spleen'ul. Aparent, nu servesc absolut la nimic*
Borba cu entuiasmul savantului.
- 4eci, care'i treaba.
%orrigan părea că se scuă.
- Am o teorie conform căreia ele pot influen"a comportamentul. %a să mă e7prim $n
termeni simpli, ele pot ac"iona ca lic&idul de frână de la maşină. A'ai lic&id - frânele nu
func"ioneaă. ?a om, o deficien"ă a acestor secre"ii ar putea , spun doar ar putea - face din
tine un criminal.
Am fluierat.
- Fi ce se $ntâmplă cu )păcatul originar).
- %&iar, ce. Popilor n'o să le placă, nu'i aşa. 4in păcate, n'am reuşit să stârnesc
interesul nimănui pentru teoria mea. Aşa că sunt medic legist. :oarte interesant. Bei o
mul"ime de tipuri de criminali. 4ar nu vreau să te plictisesc cu c&estiuni de serviciu... afară
doar dacă vii să luăm masa $mpreună, ce ici.
- Mi'ar surâde. 4ar parcă te duceai $ntr'acolo. am arătat eu spre casa din spatele lui
%orrigan.
- Au c&iar. 4ădeam doar târcoale.
- Au e nimeni acolo, $n afara unui $ngrijitor.
- Mi'am imaginat. 4ar m'am gândit că aş putea afla câte ceva despre lad6 5esket&'
4ubois.
- Aş $ndrăni să spun că de la mine po"i afla mai multe decât de la un $ngrijitor. A fost
naşa mea.
- !erios.. Asta da noroc* /nde mergem să ne facem plinul. Ftiu un loc lângă
?oEndes !Kuare, nu mare, dar servesc o supă specială din fructe de mare.
Ae'am instalat $n micul restaurant. /n flăcău palid la fa"ă, $n pantaloni marinăreşti
fran"ueşti, ne aduse un ceaun cu supă aburindă.
- 4elicioasă, am spus savurând supa. Fi acum, %orrigan, ce vrei să ştii despre bătrâna
doamnă. Fi, $n treacăt fie spus, de ce.
- E o poveste destul de lungă, spuse prietenul meu. Mai $ntâi, spune'mi ce gen de
femeie era bătrâna.
Am reflectat.
- Era o femeie de modă vec&e, am spus. Bictoriană. Băduva unui fost guvernator al
unei nu ştiu ce insule obscure. Era bogată şi'i plăcea confortul. 8arna pleca $n străinătate la
Estoril şi $n locuri de felul ăsta. %asa ei e &idoasă, plină de mobilă victoriană şi cel mai urât
şi mai ornat gen de argintărie victoriană. Au avea copii, dar "inea doi pudeli destul de
educa"i pe care $i iubea la nebunie. Era $ncăpă"ânată şi o conservatoare $nveterată. Amabilă,
dar autocrată. Aeclintită dintr'ale ei. %e mai vrei să ştii.
- Au sunt prea sigur. %rei că ar fi posibil să fi fost vreodată şantajată.
- Fantajată. am $ntrebat de'a dreptul uluit. Au'mi pot imagina ceva mai pu"in
probabil. %e'i toată povestea asta.
Atunci a fost prima dată când am auit despre circumstan"ele uciderii părintelui
Gorman.
Am pus lingura jos şi am $ntrebat(
- + listă cu nume. + ai.
- Au originalul. Am copiat'o. Poftim.
Am luat &ârtia pe care a scos'o din buunar şi am $nceput s'o studie.
- Parkinson. %unosc doi Parkinson. Art&ur, care a intrat $n marină. Fi apoi mai e7istă
un anume 5enr6 Parkinson $n unul din ministere. +rmerod , e7istă un maior +rmerod $n
poli"ie... !andford - bătrânul nostru preot, pe când eram copil, era !andford.
5armondsEort&. Au. 3uckerton... M'am oprit. 3uckerton... Presupun că nu 3&omasina
3uckerton.
%orrigan mă privi curios.
- Ar putea fi. %ine e şi ce face.
- Acum, nimic. Moartea ei a fost anun"ată $n iare cam acum o săptămână.
- 4eci, asta nu ne prea ajută.
Am continuat să citesc.
- !&aE. %unosc un dentist pe nume !&aE, şi mai e @erome !&aE, consilierul reginei...
4elafontaine , am auit de curând numele ăsta, dar nu'mi amintesc unde. %orrigan. Au
cumva asta se referă la tine.
- !per din tot sufletul că nu. Am sentimentul că'"i poartă g&inion să ai numele pe lista
asta.
- !'ar putea. %e te face să te gândeşti la şantaj, legat de ea.
- 4acă'mi amintesc bine, a fost sugestia inspectorului detectiv ?ejeune. Pare cea mai
mare probabilitate. 4ar mai sunt multe altele. Ar putea fi o listă cu trafican"i de droguri, sau
dependen"i de droguri, sau agen"i secre"i... de fapt, ar putea fi orice. /n singur lucru este
sigur şi anume că lista era destul de importantă ca să se comită o crimă pentru a pune mâna
pe ea.
Am $ntrebat curios(
- 2ntotdeauna manifeşti un asemenea interes fa"ă de latura poli"ienească a muncii tale.
%orrigan clătină din cap.
- Au pot spune asta. Pe mine mă intereseaă caracterul criminalului. Mediul, educa"ia,
şi mai ales sănătatea glandulară.
- Atunci, de unde interesul pentru lista asta de nume.
- Al naibii să fiu dacă ştiu* spuse $ncet %orrigan. Probabil pentru că mi'am văut
numele pe listă. %orrigani uni"i'vă* /n %orrigan sare $n ajutorul altui %orrigan.
- 2n ajutor. 4eci tu vei $n mod categoric asta ca pe o listă a victimelor, nu ca o listă a
răufăcătorilor. A'ar putea fi şi una şi alta.
- Ai perfectă dreptate. Fi e cu siguran"ă ciudat că sunt atât de categoric. Probabil e pur
şi simplu un presentiment. !au poate e ceva legat de părintele Gorman. Au l'am $ntâlnit
prea des, dar era un om groav, respectat şi iubit de enoriaşii lui. Era genul militant. Au'mi
iese din cap că el a considerat această listă ca o problemă de via"ă sau moarte...
- Poli"ia n'a ajuns nicăieri.
- 0a da, dar e o poveste lungă. Berifică aici, verifică acolo. Berifică antecedentele
femeii care l'a c&emat $n seara aceea.
- %ine era.
- Aparent, nu e7istă nici un mister $n jurul ei. Băduvă. Am avut noi o idee că bărbatul
ei se poate să fi fost implicat $n cursele de cai, dar se pare că n'a fost aşa. ?ucra la o mică
firmă comercială care se ocupă cu evaluarea consumurilor. Aimic putred acolo. E o firmă
mică, dar corectă şi cunoscută. Au ştiau prea multe despre ea. Benise din nordul Angliei ,
?ancas&ire. !ingurul lucru ciudat la ea este că avea foarte pu"ine lucruri personale.
Am ridicat din umeri.
- %red că lucrul ăsta e valabil pentru mult mai mul"i oameni decât ne imaginăm.
- 4a, aşa e.
- +ricum, te'ai &otărât să dai o mână de ajutor.
- 4oar adulmec pe ici pe colo. 5esket&'4ubois este un nume aparte. M'am gândit că
dacă aş putea afla ceva despre această doamnă... ?ăsă fraa neterminată. 4ar din ce mi'ai
spus, se pare că de aici nu'i posibil să iasă nimic.
- Au era nici traficantă, nici dependentă de droguri, l'am asigurat. %ategoric, nici
agent secret. A dus o via"ă mult prea corectă ca să fie şantajată. Au'mi imagine pe ce fel
de listă putea să fie. 2şi "inea bijuteriile la bancă, aşa că şi perspectiva jafului cade.
- Mai cunoşti vreun alt 5esket&'4ubois. :ii.
- Au avea copii. Avea un nepot şi o nepoată, parcă, dar nu cu numele ăsta. !o"ul ei a
fost singur la părin"i.
%orrigan $mi spuse acid că'l ajutasem mai mult de'o grămadă. !e uită la ceas, remarcă
vesel că avea planificat să ciopâr"ească pe cineva şi ne despăr"irăm.
M'am dus acasă $ngândurat. :iindu'mi imposibil să mă concentre asupra lucrului, l'
am sunat pe 4avid Ardingl6.
- 4avid. Aici Mark. %um o mai c&eamă pe fata aia cu care erai ilele trecute. Mă
refer la Popp6.
- Brei să'mi sufli iubita, aşa'i.
4avid părea să se amue copios.
- Ai şi aşa prea multe, am marşat eu. 3e'ai putea lipsi de una.
- ?as= că ai şi tu batalionul tău, amice. %a să nu mai vorbesc de cea de categorie grea.
%redeam că te'ai fi7at definitiv la ea.
)3e'ai fi7at la ea). >espingătoare e7presie. Fi totuşi, cât de bine ilustra rela"ia mea cu
5ermia* Fi de ce ar trebui să mă facă să mă simt deprimat. $ntotdeauna considerasem $n
adâncul sufletului meu că $ntr'o bună i eu şi 5ermia aveam să ne căsătorim... 2mi plăcea
mai mult decât oricare altă fată pe care o cunoşteam. Aveam atâtea $n comun*...
:ără nici un motiv aparent, am sim"it o cumplită dorin"ă să casc... Biitorul nostru se
$ntindea $n fa"a mea. Eu şi 5ermia mergând la spectacole serioase, cu mesaje semnificative.
4iscu"ii despre artă... despre muică. 8ndubitabil, 5ermia era partenera perfectă.
Dar mai pu&i!ă distrac&ie, se aui un drăcuşor eflemist, ivit brusc din subconştientul
meu. Am fost şocat.
- Ai adormit. $ntrebă 4avid.
- :ireşte că nu. %a să fiu sincer, prietena ta Popp6 mi s'a părut foarte tonică.
- 0un cuvânt* Este , luată $n doe mici. Aumele ei real este Pamela !tirling şi
lucreaă la una din florăriile alea pentru aranjamente florale din Ma6fair. Ftii tu, o jerbă cu
trei rămurele, o lalea cu petalele arcuite invers şi o frună de laur pestri". Pre"ul , trei
guinee.
Mi'a dat adresa.
- !coate'o $n oraş şi distreaă'te, $mi spuse pe un ton amabil de unc&i &âtru. 3e vei
rela7a de minune. :ata asta nu ştie nimic , are vid $n cap. + să creadă tot ce'i spui. Apropo,
e castă, aşa că nu'"i face speran"e deşarte.
4.
Am intrat pe uşa lui :loEer !tudies ?td. cu un soi de panică. /n parfum copleşitor de
gardenia mai să mă ibească de uşă. %âteva fete, $mbrăcate $n &alate verulii şi arătând
e7act ca Popp6, m'au derutat. 2n final, am identificat'o.
!cria cu o oarecare dificultate o adresă, viibil $n dubiu privitor la cum se scrie
:ortescue %rescent. 4e $ndată ce s'a eliberat, după alte câteva mici &opuri $n darea corectă
a restului la o bancnotă de cinci lire, i'am captat aten"ia.
- Ae'am cunoscut acum câteva seri, i'am reamintit. Erai cu 4avid.
- +&, da* recunoscu cu căldură Popp6, privirea ei trecând cu $ndoială peste fa"a mea.
- Breau să te $ntreb ceva. Poate ar fi mai bine să cumpăr nişte flori. am adăugat
cuprins brusc de scrupule.
%a un automat ac"ionat corect, Popp6 spuse(
- Avem nişte trandafiri $ncântători, tăia"i proaspăt.
- !ă'i iau pe cei galbeni. Peste tot erau trandafiri. %ât costă.
- :oarte, foarte ieftini, spuse Popp6 cu un glas numai miere. 4oar cinci şilingi firul.
Am $ng&i"it şi i'am spus că vreau şase.
- Fi să le pun şi verdea"a asta foarte specială.
M'am uitat cu $ndoială la verdea"a )foarte specială) care părea $ntr'un stadiu avansat de
ofilire. Am optat $n sc&imb pentru câteva crengu"e de asparagus de un verde luminos,
alegere care m'a coborât evident $n oc&ii lui Popp6.
- Broiam să te $ntreb ceva, am reluat eu $n timp ce Popp6 $mi aranja cu stângăcie
buc&etul. !erile trecute ai pomenit ceva despre %alul 0ălan.
3resărind violent, Popp6 scăpă trandafirii şi asparagusul pe podea.
- 2mi po"i spune mai multe despre asta.
Popp6 se aplecă să adune florile, apoi se $ndreptă.
- %e'ai spus. mă $ntrebă.
- 3e $ntrebam despre %alul 0ălan.
- /n cal bălan. %e vrei să spui.
- Ai pomenit de el serile trecute.
- !unt sigură că n'am făcut aşa ceva* A'am auit $n via"a mea un lucru ca ăsta.
- %ineva "i'a vorbit despre el. %ine.
Popp6 inspiră adânc şi $ncepu să vorbească foarte repede.
- Au ştiu câtuşi de pu"in la ce te referi* Fi noi nu avem voie să stăm la discu"ii cu
clien"ii... 3rânti florile $ntr'o &ârtie şi le $nfăşură. Bă costă treieci şi cinci de şilingi, vă rog.
?a soma"ia profesională, i'am dat două bancnote de o liră. Mi'a pus $n palmă şase
şilingi şi s'a $ntors rapid, spre un alt client.
Am observat că mâinile $i tremurau uşor.
Am ieşit agale. 4upă ce'am mers o mică distan"ă, mi'am dat seama că socotise greşit
pre"ul 9asparagusul făcea treispreece şilingi; şi'mi dăduse şi prea mult rest.
Am revăut c&ipul acela destul de fermecător şi oc&ii mari, albaştri. +c&ii aceia trădau
ceva...
)Panică), mi'am spus* )+ panică teribilă... 4ar de ce. 4e ce.)
Capitolul V
Povestirea lui Mark Easterbrook
1.
- %e uşurarea să ştiu că s'a terminat şi nu s'a $ntâmplat nimic* spuse cu un oftat
doamna +liver.
Era un moment de rela7are. !ărbătoarea >&odei trecuse $n maniera tuturor sărbătorilor.
Aelinişte violentă cauată de vreme, care dis'de'diminea"ă se arăta e7trem de capricioasă.
4iscu"ii aprinse cu privire la standurile ce trebuiau aşeate $n magaia lungă sau $n cortul
mare sau $n aer liber. 4iverse dispute pasionate $n jurul aranjamentelor servirii ceaiului,
reolvate cu tact de >&oda. Periodicele evadări ale $ncântătorilor dar indisciplina"ilor câini
ai >&odei care, dat fiind acest mare eveniment, trebuiseră să fie $nc&işi $n casă, comportarea
lor neinspirând nici o $ncredere. Fi pe bună dreptate* !osirea starletei frumuşele dar aeriene
la desc&iderea sărbătorii, lucru pe care'l făcu $ncântător, adăugând câteva cuvinte
mişcătoare despre situa"ia grea a refugia"ilor, fapt care nedumiri pe toată lumea, $ntrucât
scopul sărbătorii era restaurarea turlei bisericii. !uccesul enorm al standului cu sticle.
+bişnuitele dificultă"i cu mărun"işul pentru rest. 2mbuleala de la ora ceaiului când to"i
contribuabilii vroiau să invadee cortul şi să se $nfrupte simultan din preparate.
Fi, $n final, binecuvântata sosire a serii. %oncursurile de dansuri locale continuau $ncă
$n magaia cea lungă. Erau programate focuri de artificii şi un foc mare, dar familia e7'
tenuată se retrăsese deja $n casă şi era adunată $n sufragerie, $mpăr"ind o mâncare rece şi
$ntre"inând una din acele conversa"ii $n care fiecare dă frâu liber propriilor gânduri, prea
pu"in atent la ce spun ceilal"i. 3otul era delânat şi confortabil.
- + să strângem mai mult decât anul trecut la !alva"i %opii, spuse veselă >&oda.
4omnişoara Macalister, guvernanta sco"iană a copiilor, spuse(
- Mie mi se pare e7traordinar cum Mic&ael 0rent a descoperit trei ani la rând comoara
$ngropată. Mă $ntreb dacă nu cumva a avut informa"ii dinainte.
- ?ad6 0rookbank a câştigat porcul, spuse >&oda. Au cred că'l vroia. Părea atât de
stânjenită*
2ntrunirea consta din verişoara mea >&oda şi so"ul ei, colonelul 4espard, domnişoara
Macalister, o tânără cu părul roşu pe nume Ginger, doamna +liver, vicarul, reverendul
%aleb 4ane %alt&rop, şi so"ia lui. Bicarul era un fermecător , cărturar $n vârstă, a cărui
principală plăcere era să găsească unele comentarii potrivite din clasici. Acest lucru, deşi
adesea stânjenitor şi un motiv de a aduce conversa"ia $n impas, acum era perfect $n regulă.
Bicarul nu avea niciodată preten"ia să i se recunoască erudi"ia latină, plăcerea de a fi găsit
citatul potrivit fiindu'i propria răsplată.
- %um spunea 5ora"iu... $ncepu el, uitându'se âmbitor la cei din jurul mesei.
/rmă obişnuita pauă, şi apoi(
- %red că doamna 5orsefall s'a $nşelat $n privin"a sticlei de şampanie, spuse
gânditoare Ginger. Aepotul ei a luat'o.
4oamna 4ane %alt&rop, o femeie deconcertantă, cu oc&i groavi, o studia $ngândurată
pe doamna +liver. 2ntrebă brusc(
- %e v'a"i aşteptat să se $ntâmple la această sărbătoare.
- Păi, o crimă sau ceva de genul ăsta.
4oamna 4ane %alt&rop se arătă interesată.
- 4ar de ce s'ar fi $ntâmplat.
- Au e7istă absolut nici un motiv. Fi e cu totul improbabil. 4ar la ultima sărbătoare la
care am fost a avut loc una.
- 2n"eleg. Fi asta vă supără.
- :oarte mult.
Bicarul renun"ă la latină şi o dădu pe greacă.
4upă paua de rigoare, domnişoara Macalister aruncă dubii asupra tombolei pentru ra"a
vie.
- :oarte drăgu" din partea bătrânului ?ugg de la <ing=s Arms că ne'a trimis
douăspreece duini de sticle de bere pentru standul cu băuturi, spuse 4espard.
- <ing=s Arms. am $ntrebat repede.
- ?ocalul nostru, dragă, spuse >&oda.
- Fi nu mai e şi altă cârciumă pe aici. %alul 0ălan, n'ai spus dumneata aşa. am
$ntrebat $ntorcându'mă spre doamna +liver.
Borbele mele n'au stârnit nici o reac"ie, cum sperasem. :e"ele $ntoarse spre mine erau
lipsite de interes.
- %alul 0ălan nu'i o cârciumă, spuse >&oda. Adică, nu acum.
- A fost un vec&i &an, spuse 4espard. %am de prin secolul al şaispreecelea. 4ar
acum e doar o casă de rând. Mereu mă gândesc că ar fi trebuit să'i sc&imbe numele.
- +&, nu* e7clamă Ginger. Ar fi fost o prostie cumplită să'i spună Da6side, sau
:airvieE. 4upă mine, %alul 0ălan e mult mai drăgu", şi au un $nsemn fermecător al
vec&iului &an. 2l "in $nrămat $n &ol.
- %ine. am $ntrebat. %are )ei).
- %asa $i apar"ine 3&6rei Gre6, spuse >&oda. Au ştiu dacă am văut'o ai. + femeie
$naltă cu părul scurt şi cărunt.
- E foarte preocupată de ocultism, spuse 4espard. !e "ine de spiritism şi transe, şi
magie. Au c&iar magie neagră, dar lucruri de genul ăsta.
Ginger c&icoti brusc.
- 2mi pare rău, se scuă ea. 3ocmai mă gândeam la domnişoara Gre6 ca la madame de
Montespan pe un altar de catifea neagră.
- Ginger* spuse >&oda. Au $n fa"a vicarului.
- !cua"i'mă, domnule 4ane %alt&rop.
- Au face nimic, spuse vicarul âmbitor. 4upă cum spun anticii... şi continuă un timp
$n greacă.
4upă o respectuoasă tăcere de admira"ie, m'am $ntors la atac.
- 3otuşi, vreau să ştiu cine sunt )ei). 4omnişoara Gre6 şi mai cine.
- +&, e o prietenă care locuieşte cu ea. !6bil !tamfordis. E medium, parcă. 3rebuie s'
o fi văut pe aici... + mul"ime de scarabei şi mărgele... şi uneori $şi pune un sari. Au'mi
imagine de ce# n'a fost niciodată $n 8ndia.
- Fi mai e şi 0ella, spuse doamna 4ane %alt&rop. E bucătăreasa lor. Fi ea e vrăjitoare.
Bine din satul ?ittle 4unning. A avut o reputa"ie de mare vrăjitoare acolo. Bine din familie.
Fi mama ei a fost vrăjitoare.
Borbea pe un ton absolut firesc.
- Borbi"i ca şi cum a"i crede $n vrăjitorie, doamnă 4ane %alt&rop, am spus.
- 4ar, desigur* Au e nimic misterios sau secretos $n asta. 3otul este foarte firesc. E un
dar pe care'l moşteneşti din familie. %opiilor li se spune să nu'"i necăjească pisica şi lumea
$"i dă din când $n când o bucată de brână sau un borcan de dulcea"ă de casă.
M'am uitat la ea cu $ndoială. Părea să vorbească serios.
- !6bil ne'a ajutat ai g&icind viitorul, spuse >&oda. Era $n cortul verde. E foarte bună
la asta.
- Mi'a g&icit un viitor groav, spuse Ginger. 0ani, un străin brunet şi c&ipeş de peste
ocean, doi so"i şi şase copii. A fost foarte generoasă.
- Am văut'o pe fata aceea, %urtis, ieşind c&icotind, spuse >&oda. Fi după aceea era
foarte bă"oasă cu tânărul ăla al ei. 8'a spus să nu creadă că e singura pietricică de pe plajă.
- 0ietul 3om* spuse 4espard. Fi el nu i'a dat nici o replică.
- 0a da. )Au'"i spun ce mi'a preis mie), i'a spus. )!'ar putea să nu'"i placă deloc,
fato*)
- 0ravo lui 3om*
- 0ătrâna doamnă Parker era foarte acră, spuse Ginger. )3oată treaba asta e
prosteală), a spus ea. )!ă nu crede"i nimic, voi două* )4ar atunci doamna %ripps a sărit şi a
spus( )?iie, ştii la fel de bine ca mine că domnişoara !tamfordis vede lucruri pe care al"ii
nu le văd, iar domnişoara Gre6 ştie până şi iua când urmeaă să aibă loc un deces. Au se
$nşeală niciodată* %âteodată mă trec fiorii). 8ar doamna Parker a spus( )Moartea , asta'i
altceva. E un dar). 8ar doamna %ripps a spus( )+ricum , nu mi'ar plăcea s'o supăr pe nici
una din astea trei, asta'i clar*)
- %&iar că sună palpitant, spuse visătoare doamna +liver. 3are aş vrea să le cunosc.
- Bă ducem mâine acolo, $i promise colonelul 4espard. Bec&iul &an mai merită $ncă
să fie văut. Au fost foarte iste"e că l'au făcut confortabil fără să'i alteree caracterul.
- Am s'o sun mâine diminea"ă pe 3&6ra, spuse >&oda.
3rebuie să recunosc că am plecat la culcare uşor deumflat.
%alul 0ălan, care $mi acaparase mintea ca un simbol a ceva necunoscut şi sinistru, se
dovedise a fi cu totul altceva.
Afară doar dacă nu mai e7ista vreun alt %al 0ălan $n altă parte, fireşte.
Am rumegat ideea asta până am adormit.
2.
Ziua următoare, care era duminică, avea o sena"ie de rela7are. !ena"ia de după o
petrecere. Pe pajişte, cortul mare şi cele mici fâlfâiau lălâi $n bria umedă, aşteptând să fie
ridicate şi duse $n orii ilei următoare. ?uni aveau să fie evaluate stricăciunile şi locul
cură"at. >&oda &otărâse $n mod $n"elept că ai era preferabil să fim pleca"i cât mai mult
posibil.
Am mers cu to"ii la biserică şi am ascultat cu respect predica erudită a reverendului
4ane %alt&rop pe baa unui te7t din 8saia care părea să aibă de'a face mai pu"in cu religia
decât cu istoria persană.
- + să luăm masa cu domnul Benables, ne $nştiin"ă >&oda după aceea. + să'"i placă,
Mark. E un om e7trem de interesant. A fost pretutindeni şi a făcut de toate. %unoaşte tot
soiul de lucruri ieşite din comun. Acum trei ani a cumpărat Priors %ourt, iar lucrurile pe
care le'a făcut acolo trebuie să'l fi costat o avere. A avut poliomielită şi e semi'invalid, aşa
că se mişcă $ntr'un cărucior sau, mă rog, scaun cu rotile. E foarte trist pentru el, căci până
atunci a fost un mare călător. :ireşte că $noată $n bani şi, cum spuneam, a făcut minună"ii cu
casa aceea, care era o ruină, mai să se dărâme. Acum e de'a dreptul superbă. 4in câte am
$n"eles, $n preent $l preocupă $n mod deosebit licita"iile.
Priors %ourt era la doar câteva mile depărtare. Gada veni $n $ntâmpinarea noastră $n
căruciorul de invalid.
- 4răgu" din partea voastră că a"i venit, ne spuse el cu $nsufle"ire. 3rebuie să fi"i
epuia"i după iua de ieri. 3oată treaba a fost un mare succes, >&oda.
4omnul Benables era un bărbat la vreo cincieci de ani, cu o fa"ă sub"ire, ca de şoim, şi
un nas coroiat care ieşea arogant $n eviden"ă.
>&oda făcu preentările.
Benables $i âmbi doamnei +liver.
- Am cunoscut'o ieri pe această doamnă $n timp ce'şi e7ercita profesiunea, spuse el.
Am şase căr"i cu autograful ei. M'am aranjat de şase daruri de %răciun. Groave căr"i
scrie"i, doamnă +liver. !ă ne mai scrie"i. Au ne putem sătura de ele. 2l rânji lui Ginger.
4umneata cât pe ce să mă procopseşti cu o ra"ă vie, domnişoară. Apoi se $ntoarse spre
mine. Mi'a plăcut articolul dumitale de luna trecută din >evieE.
- A"i fost e7trem de amabil că a"i venit la sărbătoarea noastră, domnule Benables,
spuse >&oda. 4upă generosul cec pe care ni l'a"i trimis, nu speram să apăre"i personal.
- +&, $mi plac treburile de genul ăsta. E o parte din via"a rurală engleească, nu'i aşa.
M'am $ntors acasă cu cea mai cumplită paia"ă de la concursul de bancuri şi cu un splendid
dar nerealist viitor preis de !6bil a noastră, $mbrăcată toată cu un turban cu paiete şi cu
aproape o tonă de mărgele egiptene false acoperindu'i bustul.
- 0una !6bil, spuse colonelul 4espard. 2n după'amiaa asta mergem să luăm ceaiul la
3&6ra. E un loc interesant.
- %alul 0ălan. 4a. Aş fi preferat să fi fost lăsat ca &an. 2ntotdeauna am considerat că
locul ăla a avut un trecut misterios şi neobişnuit de malefic. Au poate să fi fost contrabanda#
nu suntem suficient de aproape de mare pentru asta. /n adăpost pentru tâl&ari, poate. !au
un loc $n care trăgeau călătorii boga"i peste noapte şi nu mai erau vău"i niciodată după
aceea. +ricum, mi se pare destul de stupid că a fost transformat $ntr'o reşedin"ă decentă
pentru trei domnişoare bătrâne.
- +&, eu niciodată nu le'am considerat aşa* strigă >&oda. !6bil !tamfordis, poate, cu
sari'urile şi scarabeii ei, şi văând mereu aure $n jurul capetelor oamenilor. Ea e cam
carag&ioasă. 4ar 3&6ra c&iar că are ceva care inspiră teamă, nu crede"i. !im"i că ştie e7act
ce gândeşti. Ea nu vorbeşte despre faptul că are darul previiunii, dar toată lumea ştie că $l
are.
- 8ar 0ella, departe de a fi domnişoară bătrână, a $ngropat doi so"i, spuse colonelul
4espard.
- 2i cer sincer iertare, spuse râând Benables.
- %u interpretările sinistre ale mor"ilor din vecini, adăugă 4espard. !e spune că o
iritau, aşa că şi'a pus oc&ii pe ei şi uşurel s'au $mbolnăvit şi au dat ortu= popii*
- 4esigur, uitasem, ea e vrăjitoarea locală.
- Aşa spune doamna 4ane %alt&rop.
- 8nteresant lucru, vrăjitoria, spuse gânditor Benables. 2n toată lumea e7istă variante
ale ei... 2mi amintesc că pe când eram $n estul Africii...
Borbi cu uşurin"ă şi cu antren pe această temă. Borbi , despre vracii din Africa# despre
cultele pu"in cunoscute din 0orneo. Ae promise că, după prân, avea să ne arate nişte măşti
de vrăjitori din vestul Africii.
- 2n casa asta e7istă de toate, declară râând >&oda.
Benables ridică din umeri.
- 4acă nu po"i să ieşi să vei totul, atunci totul trebuie făcut să vină la tine, spuse el.
+ clipă, $n glas i se citi o undă de amărăciune. Aruncă o privire rapidă spre picioarele
paraliate.
- )?umea e atât de plină de lucruri), cită el. %red că asta a fost $ntotdeauna
nenorocirea mea. E7istă atâtea despre care vreau să cunosc... pe care vreau să le văd*
:ireşte, nu mă pot plânge că n'am făcut'o la vremea mea. Fi c&iar şi acum... via"a are
consolările ei.
- 4e ce aici. $ntrebă pe neaşteptate doamna +liver.
3o"i fuseseră uşor sting&eri"i, aşa cum se $ntâmplă când unda tragediei pluteşte $n aer.
!ingura neafectată fusese doamna +liver. Ea $ntreba pentru că vroia să ştie. 8ar curioitatea
ei sinceră re$ntronă atmosfera degajată.
Benables o privi $ntrebător.
- Adică, spuse doamna +liver, de ce a"i venit să trăi"i aici, $n regiunea asta. Atât de
departe de tot ce se petrece. Ave"i prieteni aici.
- Au. Am ales păr"ile astea'pentru că n'am avut nici un prieten aici.
Pe bue $i flutură, un surâs vag ironic.
M'am $ntrebat cât de profund $l afectase infirmitatea lui. Pierderea mişcării ne$ngrădite,
a libertă"ii de a e7plora lumea, $i rănise adânc sufletul. !au reuşise să se adaptee la noile
circumstan"e cu $n"eleaptă resemnare, ivorâtă dintr'o adevărată măre"ie a spiritului.
%a şi cum mi'ar fi citit gândurile, Benables spuse(
- 2n articolul dumitale ai pus la $ndoială $n"elesul cuvântului măre"ie, ai comparat
diferite sensuri atribuite lui $n +ccident şi $n orient. 4ar ce $n"elegem noi to"i $n iua de ai,
aici $n Anglia, când folosim e7presia )un mare om)....
- Măre"ia intelectului, categoric, şi totodată tăria morală, am spus.
!e uită la mine cu oc&i luminoşi şi strălucitori.
- 4eci un om rău nu poate fi descris ca un mare om. $ntrebă el.
- 0ine'n"eles că poate* strigă >&oda. Aapoleon şi 5itler şi, o&, o grămadă de oameni.
3o"i au fost oameni mari.
- 4in caua efectului pe care l'au produs. $ntrebă 4espard. 4ar dacă i'ai fi cunoscut
personal... m'aş mira să te fi impresionat.
Ginger se aplecă şi $şi trecu degetele prin smocul de păr morcoviu.
- E o idee interesantă, spuse ea. A'ar fi putut să pară nişte figurine pitice, patetice.
+pintindu'se, profitând de situa"ie, sim"indu'se necorespunători, &otărâ"i să fie cineva,
c&iar dacă dărâmau lumea $n jurul lor.
- +&, nu* protestă ve&ement >&oda. 4acă ar fi fost aşa, n'ar fi avut reultatele pe care
le'au avut.
- Ftiu şi eu, spuse doamna +liver. 2n definitiv, cel mai tâmpit copil poate da foc casei
foarte uşor.
- Ei, &ai, spuse Benables. Eu nu sunt de acord cu această interpretare modernă a
răului ca ceva care nu e7istă $n realitate. >ăul e7istă. Fi răul e puternic. /neori mult mai
puternic decât binele. E7istă. 3rebuie să fie cunoscut şi combătut. Altfel... 2şi $ntinse
mâinile. Ae prăbuşim $n $ntuneric.
- :ireşte că eu am fost crescută cu diavolul, se scuă doamna +liver. !ă cred $n el,
adică. 4ar să şti"i că $ntotdeauna mi s'a părut atât de nătâng* %u copite şi coadă şi toate
astea. Copăind de colo'colo ca un cabotin. 4esigur, $n căr"ile mele am adesea un maestru al
crimei, oamenilor le place asta, dar ău, el reuşeşte tot mai greu să păcălească. Atâta timp
cât nu ştii cine e, pot să'l men"in impresionant, dar când totul iese la iveală, pare cumva atât
de necorespunător* /n fel de efect contrar. E mult mai simplu când ai doar un director de
bancă ce a delapidat fondurile, sau un bărbat care vrea să scape de nevastă ca să se $nsoare
cu guvernanta copiilor. E infinit mai natural... dacă şti"i ce vreau să spun.
Am râs cu to"ii, iar doamna +liver se scuă.
- Ftiu că nu m'am e7primat prea bine... dar $n"elege"i la ce mă refer.
8'am răspuns cu to"ii că ştiam e7act la ce se referea.
Capitolul VI
Povestirea lui Mark Easterbrook
3recuse de patru când am plecat de la Priors %ourt. 4upă un prân delicios, Benables
ne luase să facem turul casei.
2i făcea o adevărată plăcere să ne arate diferitele lucruri pe care le de"inea. %asa era un veritabil mueu.
- 3rebuie că se scaldă $n bani, am spus când, $n cele din urmă, am plecat. @adurile alea... şi sculpturile
africane... ca să nu mai vorbesc de toate Meissen'urile şi 0oE'urile pe care le are. Ave"i noroc că ave"i un
asemenea vecin.
- %rei că nu ştim. spuse >&oda. Majoritatea oamenilor de pe aici sunt destul de drăgu"i, dar &otărât
plicticoşi. Prin compara"ie, domnul Benables este absolut e7otic.
- %um şi'a agonisit banii. $ntrebă doamna +liver. !au i'a avut $ntotdeauna.
4espard făcu observa"ia că $n iua de ai nimeni nu s'ar putea lăuda că a moştenit un venit enorm.
%&eltuielile de $nmormântare şi impoitele avuseseră grijă de asta. Fi adăugă(
- %ineva mi'a spus că Benables a pornit $n via"ă ca doc&er, dar pare e7trem de pu"in probabil.
Aiciodată nu vorbeşte de copilăria sau familia lui. !e $ntoarse către doamna +liver. /n )om misterios) pentru
dumneavoastră...
4oamna +liver spuse că lumea $i oferea $ntotdeauna lucruri pe care nu le vroia...
%alul 0ălan era o clădire construită pe jumătate din lemn 9lemn autentic, nu imita"ie;.
Era aşeată pu"in mai retras fa"ă de uli"a satului. 4incolo de ea se putea ări o grădină
$mprejmuită de un id, ceea ce conferea locului un plăcut aer desuet.
Eram deamăgit şi am spus'o.
- Aici pe departe sinistră, m'am plâns. A'are atmosferă.
- Aşteaptă să intri, spuse Ginger.
Am coborât din maşină şi ne'am $ndreptat către uşă care, la apropierea noastră, s'a
desc&is.
2n prag apăru domnişoara 3&6ra, o siluetă $naltă, uşor masculină, $mbrăcată $n fustă şi
taior din tEeed. Avea un păr aspru, cărunt, fruntea $naltă, un nas mare şi coroiat şi oc&i de
un albastru desc&is, foarte pătrunători.
2n spatele umărului ei, am văut o fa"ă căutând să străpungă umbrele &olului $ntunecat. + fa"ă ciudată,
parcă fără formă# ca ceva făcut din lut de un copil rătăcit $n atelierul unui sculptor. Era genul de fa"ă pe care'l
$ntâlneşti uneori $n mul"imea de c&ipuri dintr'un tablou italian sau flamand al curentului pre'renascentist.
- 8ată'vă, $n sfârşit, spuse domnişoara 3&6ra cu un glas de bas. %redeam că v'a"i rătăcit.
>&oda făcu preentările, e7plicând că fuseserăm la masă la domnul Benables.
- 4eci aşa se e7plică* e7clamă domnişoara Gre6. 5uureală* 0ucătărie italiană. Fi toate comorile alea
din casa care şi ea e o comoară. 2n fine, bietul om trebuie să aibă şi el ceva care să'l $nveselească. 4ar intra"i,
vă rog. Fi noi suntem destul de mândre de căsu"a noastră. !ecolul cincispreece şi pu"in din paispreece.
5olul era scund şi $ntunecos şi din el pornea o scară $n spirală. Avea un cămin mare, iar
deasupra lui atârna un tablou $nrămat.
- 2nsemnul vec&iului &an, spuse domnişoara Gre6 observându'mi privirea. Au se prea vede $n lumina
asta. %alul 0ălan.
- Am să "i'l cură", spuse Ginger. Am spus că am s'o fac. 4ă'mi'l şi vei fi surprinsă de reultat.
- !unt pu"in $ndoită, spuse domnişoara Gre6. 4acă mi'l distrugi.
- :ireşte că n'am să "i'l distrug, se indignă Ginger. Asta e meseria mea. 2ntorcându'se spre mine, $mi
e7plică( ?ucre la Galeriile ?ondonee.
- >estaurarea modernă a picturilor se face cam cu prea mult el, spuse domnişoara Gre6. 2n iua de ai,
de câte ori intru $n Galeria Aa"ională mi se taie respira"ia. 3oate tablourile arată de parcă ar fi fost $mbăiate $n
ultimul detergent la modă.
- 4oar nu le preferi afumate şi de culoarea muştarului, protestă Ginger. !e c&ior$ la tablou. Multe ar
mai putea să iasă la iveală. %alul ar putea să aibă c&iar şi un călăre".
M'am dus lângă ea şi m'am uitat lung la tablou. Era o pictură grosolană fără nici un
merit cu e7cep"ia celui $ndoielnic al vec&imii şi murdăriei. Pe fundalul nedefinit se
distingea silueta unui armăsar bălan.
- 5ei, !6bil* strigă 3&6ra. Biitatorii cârcotesc $n fa"a %alului nostru, afurisită fie'le impertinen"a*
4omnişoara !6bil !tamfordis apăru pe o uşă.
Era o femeie $naltă şi mlădioasă, cu un păr negru, uşor $ncărun"it, cu o e7presie de
mironosi"ă şi o gură ca de peşte.
Purta un sari de un verde luminos care nu contribuia cu nimic la $nfrumuse"area
aspectului ei. Avea o voce firavă şi alarmată.
- 4ragul, dragul nostru %al* spuse ea. Ae'am $ndrăgostit de acest vec&i $nsemn din clipa $n care l'am
văut. %red că el ne'a influen"at să cumpărăm casa. Au'i aşa, 3&6ra. 4ar intra"i... intra"i.
%amera $n care ne conduse era mică şi pătrată şi probabil că la vremea ei fusese barul.
Acum era $mbrăcată $n cretoane şi cu mobilă %&ippendale şi se vedea limpede că era camera de i a
unei doamne, stilul "ărănesc. Am văut şi două vae cu crianteme.
Apoi am fost duşi să vedem grădina, care din cât mi'am putut da seama trebuie să fi
fost $ncântătoare vara, după care ne'am $ntors $n casă şi ni s'a servit ceaiul. Pe masă erau
sandvişuri şi prăjituri de casă, şi bătrâna a cărei fa"ă o ărisem o clipă $n &ol intră cu un
ceainic de argint. Purta un &alat simplu, verde $nc&is. Băută de aproape, impresia de cap
făcut din lut de un copil dispăru. Era o fa"ă primitivă şi tâmpă, dar nu'mi puteam imagina
de ce mi se păruse sinistră.
M'am $nfuriat brusc pe mine $nsumi. %e'mi venise cu toate prostiile astea legate de un
&an transformat şi trei femei $ntre două vârste.*
- Mul"umesc, 0ella, spuse 3&6ra.
- Ave"i tot ce vă trebuie.
%uvintele sunară ca un mormăit.
- 4a, mul"umesc.
0ella ieşi. Au se uitase la nimeni, dar c&iar $nainte să iasă ridică oc&ii şi'mi aruncă o privire rapidă. 2n
privirea aceea era ceva care mă făcu să tresar, deşi ar fi fost greu de spus de ce. Era $n ea mali"ioitate şi o
ciudată sugestie de atotcunoaştere. Am sim"it că fără efort, şi aproape fără curioitate, ştiuse e7act ce era $n
mintea mea.
3&6ra Gre6 $mi observase reac"ia.
- 0ella e deconcertantă, nu'i aşa, domnule Easterbrook. $ntrebă ea moale. Am observat că s'a uitat la
dumneata.
- E de prin partea locului, nu. Mă străduiam să mă arăt doar politicos interesat.
- 4a. 2ndrănesc să spun că cineva vă va fi spus că e o vrăjitoare locală.
!6bil !tamfordis $şi ornăi mărgelele.
- Acum mărturiseşte, domnule... domnule...
- Easterbrook.
- Easterbrook. !unt sigură că ai auit că practicăm vrăjitoria. >ecunoaşte. Am căpătat o mare reputa"ie,
să ştii...
- Fi nu pe nedrept, poate, spuse 3&6ra, părând să se amue. !6bil e $nestrată cu mult &ar.
!6bil oftă mul"umită.
- 2ntotdeauna am fost atrasă de ocultism, murmură ea. %&iar de când eram copil mi'am dat seama că
am puteri neobişnuite. !crierea automată mi'a venit absolut natural. Aici măcar nu ştiam ce era* !tăteam pur
şi simplu cu un creion $n mână, fără să am &abar de ceea ce se petrecea. Fi, fireşte, $ntotdeauna am fost ultra
sensibilă. + dată am leşinat la ceai $n casa unei prietene. 2n camera aceea se $ntâmplase cândva ceva
$ngroitor. Am ştiut'o* E7plica"iile ne'au fost date mai târiu. Acolo, $n camera aceea, avusese loc o crimă $n
urmă cu douăeci şi cinci de ani* %&iar $n camera aceea*
4ădu din cap şi se uită la noi cu mare satisfac"ie.
- 2ntr'adevăr remarcabil, spuse colonelul 4espard cu un degust politicos.
- Fi $n casa asta s'au petrecut lucruri sinistre, spuse $ntunecată !6bil. 4ar noi am luat măsurile
necesare. !piritele legate de pământ au fost eliberate.
- /n fel de cură"enie spirituală de primăvară. am $ntrebat.
!6bil mă privi cam cu $ndoială.
- %e culoare minunată are sari'ul dumitale* spuse >&oda.
!6bil se lumină.
- 4a, l'am cumpărat când am fost $n 8ndia. Am petrecut o perioadă interesantă acolo. Am cercetat
$ndeaproape 6oga şi toate celelalte. 4ar n'am putut să nu'mi spun că totul era prea sofisticat... nu suficient de
aproape de ceea ce este natural şi brut. Eu consider că trebuie să te $ntorci la $nceputuri, la puterile primitive
ini"iale. !unt una din pu"inele femei care au viitat 5aiti. Acolo c&iar că ai tangen"ă cu ivoarele originale ale
ocultismului. Acoperite, fireşte, de o anumită cantitate de denaturare. 4ar rădăcinile problemei acolo sunt. Mi
s'au arătat o mul"ime de lucruri, mai ales când au aflat că aveam două surori gemene mai mari ca mine.
%opilul care se naşte după gemeni are puteri aparte, aşa mi s'a spus. 8nteresant, nu'i aşa. Au nişte dansuri ale
mor"ii minunate. 3oată panoplia mor"ii, cranii şi oase $ncrucişate, şi unelte groparului, cama, târnăcop şi
lopată. !e $mbracă precum cioclii, de sus până jos $n negru... Marele Maestru este 0aron !amedi, iar eul pe
care $l invocă el este ?egba, eul care )ridică bariera). 4ai drumul mor"ii să provoace moarte. !inistră idee,
nu'i aşa.
!6bil se ridică şi luă un obiect de pe pervaul ferestrei.
- Acesta este Asson al meu. Este o tigvă uscată cu o re"ea de mărgele şi , vede"i bucă"elele astea. ,
vertebre de şarpe uscate.
Ae'am uitat din polite"e, fără entuiasm.
!6bil $şi ornăi drăgăstos oribila jucărie.
- :oarte interesant, spuse de curtoaie 4espard.
- Aş putea să vă povestesc mult mai multe...
2n acest punct aten"ia mea o luă rana. %uvintele lui !6bil ajungeau ca prin vis la mine.
%ând am $ntors capul, am descoperit că 3&6ra mă privea ciudat.
- Au crei nimic din toate astea, nu'i aşa. 4ar greşeşti, să ştii. Au po"i e7plica totul ca fiind supersti"ie,
sau teamă, sau bigotism religios. E7istă adevăruri elementare şi puteri elementare. 2ntotdeauna au e7istat şi
vor e7ista.
- Au cred că m'aş putea contraice cu dumneata pe tema asta, am spus.
- 2n"elept om. Bino să'mi vei biblioteca.
Am urmat'o pe uşa dinspre grădină şi am luat'o $n lungul %asei.
- Am făcut'o pe locul vec&ilor grajduri.
Grajdurile şi ane7ele fuseseră reconstruite sub forma unei camere foarte spa"ioase. /n
perete $ntreg era acoperit de căr"i. M'am dus la ele şi, la un moment dat, am e7clamat(
- Ai aici câteva căr"i foarte rare, domnişoară Gre6* Asta este :alleus :aleficorum originală. Pe
cuvântul meu, ai nişte comori.
- Au'i aşa.
- Fi acest Grimoire... o carte cu adevărat rară. Am luat de pe rafturi volum după volum.
3&6ra mă urmărea cu un aer de satisfac"ie domoală pe care nu l'am $n"eles.
2n timp ce puneam la loc 'adducismus Triump/atus, 3&6ra a spus(
- E plăcut să $ntâlneşti pe cineva care e $n stare să'"i apreciee comorile. Majoritatea oamenilor cască
sau se uită ca vi"elul la poarta nouă.
- Au cred că au mai rămas prea multe din practica vrăjitoriei pe care să nu le cunoşti, am spus. %e "i'a
stârnit interesul $n domeniul ăsta.
- Acum e greu de spus... A trecut foarte mult timp de atunci... 3e ui"i la un lucru prosteşte şi apoi,
brusc, te prini* E un studiu fascinant să descoperi ce au creut oamenii, şi ce lucruri a naibii de prosteşti au
făcut*
Am râs.
- Asta'i bine. Mă bucur că nu crei tot ce citeşti.
- Au trebuie să mă judeci după biata !6bil. +&, ba da, te'am văut cum te uitai superior. 4ar greşeai. 2n
multe privin"e e o femeie prostu"ă. 8a voodoo'ul şi demonologia şi magia neagră şi face din toate o splendidă
plăcintă ocultistă... dar are puterea.
- Puterea.
- Au ştiu cum i'aş putea spune altfel.,. E7istă oameni care pot deveni o punte vie $ntre această lume şi
o lume a for"elor supranaturale. !6bil este unul din ei. Este un medium de primă clasă. Aiciodată n'a făcut'o
pentru bani. 4ar &arul ei este de'a dreptul e7cep"ional. %ând ea, eu şi 0ella...
- 0ella.
- 4a. 0ella are puterile ei. 3oate avem, $n grade diferite. %a ec&ipă...
!e $ntrerupse.
- Brăjitoarele ?td. am $ntrebat âmbind.
- !e poate spune şi aşa.
M'am uitat la volumul pe care $l "ineam $n mână.
- Aostradamus şi aşa mai departe.
- Aostradamus şi aşa mai departe.
- 4oar nu crei $n asta, nu'i aşa. am $ntrebat liniştit.
- Au cred. Ftiu.
M'am uitat la ea. Borbea triumfătoare.
- 4ar cum. $n ce fel. 4in ce motiv.
2mi arătă cu mâna rafturile de căr"i.
- 3oate astea* Atât de multe din ele sunt prostii* Aişte carag&ioslâcuri enorme* 4ar dă la o parte
supersti"iile şi prejudecă"ile vremurilor şi acolo, $n mie, e adevărul* 3u doar $l $mbraci elegant ca să
impresionei oamenii, $ntotdeauna a fost aşa.
- Au sunt sigur că $n"eleg.
- 4ragul meu domn, de ce crei că oamenii au apelat de'a lungul vremurilor la necroman"i, la
vrăjitoare, la vraci. 4e fapt, sunt doar două motive. E7istă doar două lucruri la care râvnesc oamenii suficient
de mult ca să rişte damna"iunea. ?eacul de dragoste sau cupa de otravă. E atât de simplu, nu'i aşa. 4ragostea
şi moartea. ?eacul de dragoste ca să'l cucereşti pe bărbatul pe care'l vrei, ritualul negru ca să'"i păstrei
iubitul. !e ia o $ng&i"itură pe lună plină. !e invocă numele diavolilor sau ale spiritelor. !e traseaă modele pe
podea sau pe pere"i. 3oate astea sunt perdeaua. Adevărul este afrodiiacul din băutură*
- Fi moartea.
- Moartea. $ncepu să râdă. /n râs uşurel şi ciudat care m'a făcut să nu mă simt in largul meu. 3e
intereseaă atât de mult moartea.
- Pe cine nu. am spus degajat.
- Mă mir. 2mi aruncă o privire pătrunătoare, cercetătoare, care m'a uimit. Moartea. 2ntotdeauna s'a
făcut mai mult comer" cu ea decât cu leacurile de dragoste. Fi totuşi, ce puerilă era treaba $n trecut* :amilia
0orgia şi otrăvurile ei secrete* Ftii ce folosea $n realitate. 0analul arsenic alb* ?a fel ca orice gospodină de
rând din ma&alale care'şi otrăveşte bărbatul. 4ar $n iua de ai am progresat mult. Ftiin"a ne'a lărgit
orionturile.
- %u otrăvurile nedetectabile, care nu lasă urme. am $ntrebat sceptic.
- +trăvuri* Astea's %ieux 0eu" %&estii copilăreşti. E7istă noi orionturi.
- 4e e7emplu.
- Mintea. %unoaşterea a ceea ce este mintea, ce poate face ea, şi ce poate fi făcută să facă.
- %ontinuă, te rog. Este e7trem de interesant.
- Principiul este bine cunoscut. 3imp de secole a fost folosit de vracii din comunită"ile primitive. Au e
nevoie să'"i omori victima. 3ot ce ai de făcut este să'i spui să moară.
- !ugestia. 4ar asta are efect numai dacă victima crede $n asta.
- Brei să spui că n'are efect la europeni, mă corectă 3&6ra. /neori are. 4ar nu asta e problema. Am
ajuns mult mai departe decât au ajuns vreodată vracii. Psi&ologii ne'au arătat calea. 4orin"a de moarte* Ea
e7istă $n fiecare din noi. Au trebuie decât să ac"ionei asupra ei*
- + idee interesantă. Borbeam cu interesul omului de ştiin"ă. 2"i influen"ei subiectul să se sinucidă.
Asta e.
- Eşti $ncă $n urmă. Ai auit de bolile traumatice.
- 4esigur.
- +ameni care, din caua unei dorin"e inconştiente de a evita să se $ntoarcă la muncă, devoltă tulburări
reale. Au prefăcătorie , boli adevărate, cu simptome şi cu dureri reale. Mult timp asta i'a pus pe doctori $n
$ncurcătură.
- 2ncep să pricep ce vrei să spui.
- %a să'"i distrugi subiectul, trebuie să'"i e7erci"i puterea asupra eului său secret, subconştientul.
4orin"a de moarte care e7istă $n noi to"i trebuie stimulată, amplificată. Au $n"elegi. Ba fi indusă o boală
adevărată, cauată de acel eu căutător de moarte. 4oreşti să te $mbolnăveşti, doreşti să mori şi aşa c&iar te
$mbolnăveşti şi mori.
Mă privea de sus, triumfătoare. Mi s'a făcut brusc foarte frig. 3oate erau prostii, fireşte.
:emeia aceasta era pu"in nebună... Fi totuşi...
3&6ra Gre6 ibucni $n râs pe neaşteptate.
- Au mă crei, nu'i aşa.
- E o teorie fascinantă, domnişoară Gre6, şi totul pe linia gândirii moderne, trebuie să recunosc. 4ar
cum propui să fie stimulată această dorin"ă de moarte pe care to"i o posedăm.
- Asta'i secretul meu. %alea* Mijloacele* E7istă comunicările fără contact direct. Gândeşte'te numai la
radio, radar, televiiune. E7perimentele $n domeniul percep"iei e7trasenoriale n'au avansat $ntr'atât cât
sperau oamenii, dar asta din cauă că n'au $n"eles primul principiu simplu. /neori po"i realia lucrul ăsta
$ntâmplător, dar o dată ce ştii cum lucreaă, po"i să'l faci oricând...
- 4umneata po"i.
Au'mi răspunse imediat... apoi spuse, $ndepărtându'se(
- Au'mi cere să'mi trăde toate secretele, domnule Easterbrook.
Am urmat'o spre uşa dinspre grădină.
- 4e ce mi'ai spus toate astea. am $ntrebat'o.
- Mi'ai apreciat căr"ile. /neori sim"i nevoia să... să... ei bine, să vorbeşti cu cineva. Fi $n plus...
- 4a.
- Am impresia 9şi o are şi 0ella; că s'ar putea să ai nevoie de noi.
- !ă am nevoie de voi.
- 0ella crede că ai venit aici... ca să ne găseşti. >areori se $nşeală.
- 4e ce să vreau să... )vă găsesc). 3&6ra Gre6 răspunse moale(
- Asta n'o ştiu... 2ncă.
Capitolul VII
Povestirea lui Mark Easterbrook
1.
- Aşadar, iată'vă* Ae $ntrebam unde sunte"i. >&oda intră pe uşă, urmată de ceilal"i. Aici $"i "ii şedin"ele
de spiritism, nu'i aşa.
- Eşti bine informată, râse mâneşte 3&6ra Gre6. ?a "ară toată lumea $"i cunoaşte treburile mai bine
decât tine. Avem o frumoasă reputa"ie sinistră, aşa am auit. Acum o sută de ani am fi fost spânurate sau
$necate sau arse pe rug. !tră'stră'mătuşa mea, sau poate mai mul"i de )stră'), a fost arsă pe rug ca vrăjitoare $n
8rlanda. Aşa erau vremurile.
- Mereu am creut că eşti sco"iancă.
- 4inspre partea tatălui , de aici al doilea vă. Mama a fost irlandeă. !6bil e )demoni"a) noastră, de
esen"ă grecească. 0ella repreintă Bec&ea Anglie.
- /n cocteil uman macabru, remarcă 4espard.
- %um spui dumneata.
- Amuant* spuse Ginger.
3&6ra $i aruncă o privire rapidă.
- 4a, $ntr'un fel. !e $ntoarse către doamna +liver. Ar trebui să scrie"i o carte cu o crimă prin magie
neagră. Bă pot da o mul"ime de informa"ii pe tema asta.
4oamna +liver clipi mărunt şi păru stânjenită.
- Eu scriu doar crime obişnuite, se scuă ea ca şi cum ar fi spus )eu gătesc numai mâncăruri simple).
4oar despre oameni care vor să'i $nlăture pe al"ii şi $ncearcă s'o facă iste".
- %am prea iste" pentru mine, de cele mai multe ori, spuse colonelul 4espard. !e uită la ceas. >&oda,
cred că...
- 4a, trebuie să plecăm. E mai târiu decât credeam.
Mul"umirăm şi ne luarăm la revedere A'am mai intrat $n casă, ci am luat'o spre o poartă
laterală.
- Cine"i o mul"ime de păsări de casă, remarcă 4espard uitându'se la un "arc $mprejmuit cu plasă de
sârmă.
- /răsc găinile, spuse Ginger. %otcodăcesc enervant.
- Majoritatea sunt cocoşei, spuse 0ella, care venise pe uşa din spate.
- %ocoşei albi, am spus.
- Păsări pentru masă. $ntrebă 4espard.
0ella spuse(
- Ae sunt de folos.
Gura ei desenă o curbă largă pe fa"a fără formă. +c&ii aveau o privire şireată.
- Rsta'i domeniul 0ellei, spuse degajată 3&6ra Gre6.
Ae'am luat din nou la revedere şi !6bil !tamfordis apăru pe uşa din fa"ă spre a se alătura $n grabă
oaspe"ilor care plecau.
- Au'mi place femeia asta, spuse doamna +liver după ce maşina o luă din loc. Au'mi place deloc.
- Au trebuie s'o lua"i prea $n serios pe 3&6ra, spuse indulgent colonelul 4espard. 3ot ce face e numai
paradă.
- Au mă refeream la ea. E o femeie fără scrupule care profită imediat de ocaie. 4ar nu'i periculoasă
ca cealaltă.
- 0ella. E ni"el cam stranie, trebuie să recunosc.
- Au mă refeream nici la ea. Mă refeream la acea !6bil. Pare pur şi simplu proastă. 3oate mărgelele
alea şi pâneturile şi c&estiile despre voodoo şi re$ncarnare. 2n tot caul, $nsă, deşi e tâmpită, am sena"ia că
$ntr'adevăr ar putea să facă să se $ntâmple lucruri ciudate. Aiciodată nu reuşesc să mă e7prim ca lumea... dar
vreau să spun că ar putea fi folosită $ntr'un fel de cineva, tocmai pentru că e atât de proastă. %red că nimeni n'
a $n"eles ce'am vrut să spun, $nc&eie ea patetic.
- Eu da, spuse Ginger. Fi nu m'ar mira să ave"i dreptate.
- Ar trebui să mergem la una din şedin"ele lor de spiritism, spuse >&oda cu jind. !'ar putea să fie
destul de amuant.
- 0a n'ai să mergi, spuse cu fermitate 4espard. Au vreau să te văd amestecată $n
treburi de genul ăsta.
2ncepură să se certe $n joacă. ?a un moment dat doamna +liver $ntrebă de trenurile din diminea"a
următoare.
- Po"i să te $ntorci cu mine cu maşina, i'am spus.
4oamna +liver păru $ndoită.
- %red c'ar fi mai bine să mă duc cu trenul...
- Asta'i bună* 4oar ai mai mers cu mine cu maşina. !unt un şofer de toată $ncrederea.
- Au'i vorba de asta, Mark. 4ar mâine trebuie să mă duc la o $nmormântare şi din caua asta trebuie să
ajung devreme la ?ondra. +ftă. /răsc să merg la $nmormântări.
- 3rebuie să te duci.
- %red că $n caul ăsta trebuie. Mar6 4elafontaine mi'a fost prietenă bună şi cred că ar vrea să mă duc.
Era genul de persoană care "inea la c&estiile astea.
- 4esigur* am e7clamat. 4elafontaine... desigur*
%eilal"i mă priviră lung, uimi"i.
- !cua"i'mă, am spus. 4oar că... ei bine, mă $ntrebam unde am auit de curând numele de
4elafontaine. ?a dumneata, nu'i aşa. M'am uitat la doamna +liver. 4umneata ai spus ceva despre o viită pe
care i'ai făcut'o... 2ntr'un sanatoriu, parcă.
- !erios. :oarte posibil.
- 4e ce a murit.
4oamna +liver $şi $ncre"i fruntea.
- Polineurită to7ică... ceva $n genul ăsta.
Ginger se uita curioasă la mine. Avea o privire tăioasă, pătrunătoare.
2n timp ce coboram din maşină am spus brusc(
- %red că am să fac o mică plimbare. Am mâncat mult prea mult şi n'am c&ef să mă aleg cu o
indigestie.
Am pornit $n pas vioi $nainte ca cineva să apuce să se ofere să mă $nso"ească. !im"eam acut
nevoia să fiu singur şi să'mi ordone gândurile.
%e era toată povestea asta. %el pu"in să mă lămuresc cu mine $nsumi. 3otul pornise de
la remarca $ntâmplătoare, dar uimitoare, a lui Popp6 că dacă vroiai )să scapi de cineva) puteai să te
duci la %alul 0ălan.
/rmase $ntâlnirea mea cu @im %orrigan şi lista lui cu )nume), legată de moartea părintelui Gorman.
Pe lista aceea erau numele de 5esket&'4ubois, şi numele de 3uckerton, care mă dusese cu gândul $napoi, la
seara aceea din cafe'barul lui ?uigi. Mai fusese şi numele de 4elafontaine, care şi el $mi era vag familiar.
:usese men"ionat de doamna +liver $n legătură cu o prietenă bolnavă. Prietena bolnavă era acum moartă.
Ai , 3&6ra Gre6.
4ar $n mod sigur %alul 0ălan şi ocupantele lui erau un lucru şi lista aceea cu nume alt
lucru, fără nici o legătură $ntre ele. 4e ce naiba le cuplam $n mintea mea.
4e ce trebuia să'mi imagine, c&iar şi o clipă, că era o legătură $ntre ele.
Era de presupus că doamna 4elafontaine trăise la ?ondra. %ăminul 3&omasinei
3uckerton fusese undeva $n !ure6. Aimeni de pe listă nu avea vreo legătură cu micul sat Muc& 4eeping.
4oar dacă...
3ocmai ajunsesem $n fa"a lui <ing=s Arms. <ing=s Arms era o cârciumă autentică, cu un aer
superior şi o reclamă proaspăt pictată )servim Prânuri, %ine şi %eaiuri).
Am $mpins uşa şi am intrat. 0arul, nedesc&is $ncă, era $n stânga. 2n dreapta era un &ol mic
mirosind a fum stătut. ?ângă scări era un anun"( 0irou. 0iroul consta dintr'o fereastră cu geamul bine $nc&is şi
un carton pe care scria APR!AC8 PE 0/3+A. 2ntregul local avea aerul pustiu al unei cârciumi la această oră
din i. Pe raftul de lângă fereastra biroului era registrul pentru viitatori. ?'am desc&is şi am răsfoit paginile.
!e părea că &anul 9&otel nu puteam să'i spun, fireşte; nu era prea frecventat. Erau cinci sau şase intrări $ntr'o
săptămână, $n majoritatea doar pentru o noapte. Am dat $napoi paginile, uitându'mă la nume.
A'a trecut mult până când am $nc&is registrul. 2n jur, tot nimeni. 4e fapt, nu aveam $ntrebări la
care să vreau răspuns, $n stadiul acela. Am ieşit din nou $n aerul moale şi umed al după'amieii.
Era doar o coinciden"ă că cineva pe nume !andford şi altcineva pe nume Parkinson
stătuseră anul trecut la <ing=s Arms. Ambele nume se aflau pe lista lui %orrigan. 4a, dar nu erau nume
deosebit de aparte. 4ar mai remarcasem un nume , Martin 4igb6. 4acă era Martin 4igb6 pe care $l ştiam eu,
atunci era nepotul unei femei căreia $ntotdeauna $i spusesem mătuşa Min - lad6 5esket&'4ubois.
Mergem $nainte, fără să văd pe unde mergeam. 3are aş fi vrut să vorbesc cu cineva. %u
@im %orrigan. !au cu 4avid Ardingl6. !au cu 5ermia cu bunul ei sim" calm. Eram singur cu gândurile mele
&aotice şi nu vroiam să fiu singur. %eea ce vroiam era cineva care să mă facă să renun" la gândurile mele.
3imp de aproape o oră şi jumătate am bătut câmpurile noroioase. 2n final, am intrat pe poarta
vicarului şi, luând'o pe un drum deosebit de prost $ntre"inut, am ajuns la uşa din fa"ă şi am apăsat pe butonul
unei sonerii.
2.
- Au sună, spuse doamna 4ane %alt&rop apărând $n uşă din senin, ca un du&.
0ănuisem deja că nu func"iona.
- Au reparat'o de două ori, dar n'a "inut mult. Aşa că trebuie mereu să fiu atentă, $n ca că e ceva
important. 4umneata ai ceva important, nu'i aşa.
- E... păi... da, e important... pentru mine, adică.
- ?a asta mă refeream şi eu... !e uită gânditoare la mine. 4a, din câte $n"eleg, e foarte rău... %u cine
vrei să vorbeşti. %u vicarul.
- Eu... nu prea ştiu...
Benisem să'l văd pe vicar, dar acum, pe neaşteptate, eram $n dubiu. Au prea ştiam de ce. 4ar doamna
4ane %alt&rop $mi spuse imediat(
- !o"ul meu e un om foarte bun, pe lângă faptul că e vicar, adică. 8ar asta uneori complică lucrurile.
Bei dumneata, oamenii buni nu $n"eleg cu adevărat răul. !e opri, apoi adăugă pe un ton vioi şi practic. %red
că ar fi mai bine să vorbeşti cu mine.
- >ăul e departamentul dumneavoastră. am $ntrebat'o âmbind uşor.
- 4a, este. 2ntr'o paro&ie este important să cunoşti totul despre diversele... mă rog... păcate care se
petrec.
- Păcatul nu'i domeniul so"ului dumneavoastră. Afacerea lui oficială, ca să ic aşa.
- 8ertarea păcatelor, mă corectă ea. El poate absolvi lumea, oamenii mai bine is, de păcate. Eu nu pot.
4ar eu pot ordona şi clasifica păcatele pentru el, spuse cu cea mai mare veselie. 3rebuie să cunoşti răul dacă
vrei să'l $mpiedici să facă rău. 4ar nu po"i ajuta oamenii ca suflete. Adică, eu nu pot. Aumai 4umneeu poate
c&ema la pocăin"ă, cum ştii... sau poate nu ştii. Multă lume nu ştie $n iua de ai.
- Au pot concura cu cunoştin"ele dumneavoastră $n domeniu, dar mi'ar plăcea să
$mpiedic răul... să feresc oamenii de rău.
2mi aruncă o privire iute(
- 4eci despre asta e vorba. Ar fi bine să intri şi să stăm de vorbă $n linişte.
%amera de i a vicariatului era mare şi ponosită, umbrită şi mai mult de un enorm
bosc&et din fa"a ferestrei. 4ar $ntunecimea ei nu era apăsătoare ci, dimpotrivă, rela7antă.
3oate scaunele ponosite purtau amprenta trupurilor care şeuseră $n ele de'a lungul
anilor. +are câ"i nu veniseră să'şi mărturisească păcatele şi să găsească $n"elegere. :ete cu oc&i $ncercăna"i
care descoperiseră că vor fi mame se destăinuiseră doamnei 4ane %alt&rop şi primiseră un sfat $n"elept, c&iar
dacă nu $ntotdeauna ortodo7. !o"ii şi so"i $şi devăluiseră greută"ile conjugale. >udele mânioase $ngropaseră
securea răboiului iscat de cine ştie ce moştenire.
Fi iată'mă pe mine, Mark Easterbrook, cărturar, scriitor, om de lume, stând $n fa"a unei femei bătute
de vreme cu părul cărunt şi oc&i minuna"i, pregătit să'i deşert problemele mele $n poală. 4e ce. Au ştiam.
Aveam doar certitudinea că ea era persoana potrivită.
- 3ocmai am luat ceaiul cu 3&6ra Gre6, am $nceput.
Au era deloc greu să'i e7plici ceva doamnei 4ane %alt&rop. 2"i sărea $n $ntâmpinare.
- +&, $n"eleg. Asta te tulbură. :emeile astea trei sunt pu"in cam greu de $n"eles, recunosc. Eu $nsămi
m'am $ntrebat... Atâta fanfaronadă* 4e regulă, din e7perien"a mea, cei cu adevărat răi nu se laudă. Ei
păstreaă tăcerea asupra răută"ii lor. Brei să vorbeşti atât de mult despre păcatele tale doar atunci când nu sunt
cu adevărat mari. Păcatul este un lucruşor atât de josnic, mierabil şi mediocru. E teribil de necesar să'l faci să
pară mare şi important. Brăjitoarele de la "ară sunt de obicei bătrâne proaste şi acre cărora le place să
$nspăimânte oamenii şi să facă rost de ceva pe gratis $n felul ăla. 3eribil de simplu de făcut, fireşte. 0ella
Debb ar putea, doar ar putea, fi ceva mai mult... %eva care s'a păstrat de'a lungul veacurilor şi care răsare
când şi când $n locurile de la "ară. E $nspăimântător când se $ntâmplă, pentru că asta este răutate adevărată, nu
doar o dorin"ă de a impresiona. !6bil !tamfordis este una din cele mai proaste femei pe care le'am cunoscut,
dar e cu adevărat medium. 3&6ra... ştiu şi eu. %e "i'a spus. Presupun că "i'a spus ceva care te'a tulburat, nu'i
aşa.
- Ave"i o mare e7perien"ă, doamnă 4ane %alt&rop. 4in câte şti"i şi a"i auit, crede"i că o făptură umană
poate să distrugă altă făptură umană de la distan"ă, fără o legătură viibilă.
+c&ii doamnei 4ane %alt&rop se lărgiră.
- 4in câte $n"eleg eu, când spui să distrugă te referi la să omoare. /n act fiic.
- 4a.
- Aş spune că e o prostie, spuse cu tărie doamna 4ane %alt&rop.
- A&* am e7clamat, uşurat.
- 4ar, fireşte, s'ar putea să greşesc. 3atăl meu spunea că avioanele sunt o prostie, şi bunicul meu
probabil că spunea că trenul e o prostie. Amândoi aveau dreptate. ?a vremea aceea amândouă erau imposibile.
4ar $n iua de ai nu mai sunt imposibile. %e face 3&6ra, activeaă o raă cauatoare de moarte sau aşa
ceva. !au se adună toate trei şi deseneaă pentagrame şi doresc cu ardoare moartea cuiva.
Am âmbit.
- Ave"i talentul de a face lucrurile să devină clare, am spus. 3rebuie că m'am lăsat &ipnotiat de femeia
aceea.
- +&, nu, nu poate fi vorba de asta. 4umneata nu eşti genul sugestionabil. 3rebuie să fi fost altceva.
%eva care s'a $ntâmplat $nainte de toate astea.
- Ave"i absolută dreptate.
8'am povestit cât mai pe scurt posibil despre uciderea părintelui Gorman şi despre
men"ionarea $ntâmplătoare a %alului 0ălan. Apoi am scos din buunar lista cu nume pe care o copiasem după
cea a lui %orrigan.
4oamna 4ane %alt&rop o citi $ncruntându'se.
- 2n"eleg, spuse ea. %e'i cu to"i oamenii aceştia. %e au ei $n comun.
- Au suntem siguri. Ar putea fi vorba de şantaj... sau droguri...
- Prostii. Au asta te $ngrijoreaă. 4umneata crei că to"i aceşti oameni sunt mor"i, nu'i aşa.
Am oftat adânc.
- 4a. Asta cred. 4ar nu ştiu cu adevărat că este aşa. 3rei au murit. Minnie 5esket&'4ubois, 3&omasina
3uckerton, Mar6 4elafontaine. 3oate trei au murit $n patul lor, din caue naturale. E7act cum spune 3&6ra că
trebuie să se $ntâmple.
- Brei să spui că a afirmat că ea a făcut să se $ntâmple.
- Au. Ea nu a vorbit despre vreo persoană anume. Ea a e7pus ceea ce crede că e o posibilitate
ştiin"ifică.
- %eea ce la prima vedere pare o prostie, spuse $ngândurată doamna 4ane %alt&rop.
- Ftiu. Aş fi râs $n sinea mea dacă n'ar fi fost acea ciudată men"ionare a %alului 0ălan.
- 4a. %alul 0ălan. Asta'i sugestiv.
>ămase tăcută câteva clipe, apoi $năl"ă capul.
- E rău, spuse ea. :oarte rău. 8ndiferent ce se află $n spatele tuturor acestora, trebuie oprit. 4ar
dumneata ştii asta.
- 4a... 4ar ce se poate face.
- Asta va trebui să descoperi dumneata. 4ar nu e timp de pierdut. 4oamna 4ane %alt&rop se ridică,
toată un vârtej de energie. 3rebuie să'i dai de capăt , imediat. >eflectă. Au ai nişte prieteni care te'ar putea
ajuta.
M'am gândit. @im %orrigan. /n om ocupat, cu pu"in timp liber, făcând probabil deja tot ce putea.
4avid Ardingl6... dar ar fi creut oare 4avid o boabă. 5ermia. 4a, o aveam pe 5ermia. + minte limpede, o
logică admirabilă. /n stâlp de nădejde dacă o convingeai să "i se aliee. 2n definitiv, ea şi cu mine... A'am
terminat fraa. 5ermia era reaemul meu... 5ermia era persoana.
- 3e'ai gândit la cineva. 0ine.
4oamna 4ane %alt&rop era vioaie şi practică.
- Eu am să stau cu oc&ii pe cele trei vrăjitoare, deşi am sena"ia că nu ele sunt cu adevărat răspunsul.
Este ca atunci când femeia aia, !tamfordis, $ndrugă o grămadă de idio"enii despre misterele egiptene şi
profe"iile din te7tele piramidelor. 3ot ce spune ea e curată aiureală, dar e7istă piramida şi te7te şi temple cu
mistere. Au mă pot ab"ine să nu mă gândesc că 3&6ra Gre6 a pus mâna pe ceva, a descoperit sau a auit
vorbindu'se despre acest ceva, şi $l foloseşte ca pe un fel de potpuriu fioros ca să se laude cu importan"a ei şi
faptul că de"ine controlul puterilor oculte. +amenii sunt atât de mândri de răutatea lor. E ciudat că oamenii
care sunt buni nu se laudă cu asta. Presupun că aici intervine smerenia creştinească. Ei nici măcar nu ştiu că
sunt buni.
>ămase tăcută o clipă, apoi spuse(
- %eea ce ne trebuie este o verigă $ntre unul din aceste nume şi %alul 0ălan. %eva tangibil.
Capitolul VIII
8nspectorul detectiv ?ejeune aui bine cunoscuta melodie )Părintele +=:l6nn) fluierată pe culoar. ?a
scurt timp, intră doctorul %orrigan.
- >egret că trebuie să deamăgesc pe toată lumea, dar şoferul @aguarului nu avea pic de alcool in
sânge... Agentului vostru i s'a năărit că'i miroase a alcool.
4ar ?ejeune nu era deloc preocupat $n acel moment de ilnicele infrac"iuni de
circula"ie.
- Bino şi uită'te la asta. spuse el.
%orrigan luă scrisoarea $ntinsă. Era scrisă mărunt şi $ngrijit. Antetul era Everest,
GlendoEer %lose, 0ournemout&.
'timate i!spector @e0eu!e,
,oate %ă ami!ti&i că m9a&i ru$at să iau le$ătura cu dum!ea%oastră (! ca-ul (! care se
(!t)mplă să9l %ăd pe bărbatul care l9a urmărit pe pări!tele .orma! (! !oaptea (! care a
fost ucis" Am %e$/eat cu ate!&ie (mpre0urimile stabilime!tului meu, dar !u l9am mai -ărit"
Totu*i, ieri am luat parte la o sărbătoare pe!tru str)!$ere de fo!duri pe!tru biserică
(!tr9u! sat cam la %reo două-eci de mile de aici" Am fost atras de faptul că doam!a 2li%er,
bi!e cu!oscuta scriitoare de roma!e poli&iste, urma să dea auto$rafe pe căr&ile ei" 'u!t u!
mare cititor de căr&i poli&iste *i eram curios s9o %ăd pe această doam!ă"
'pre surpri-a mea, l9am %ă-ut acolo pe bărbatul pe care %i l9am descris, bărbatul care
(l urmărise pe pări!tele .orma!" 'e pare că (!tre timp a suferit u! accide!t, deoarece la
sărbătoarea de care %ă %orbesc era (!tr9u! cărucior de i!%alid" Am făcut u!ele cercetări ca
să aflu ci!e e *i se pare că este u! re-ide!t local!ic, pe !ume Ve!ables" @ocuie*te la ,riors
Court, :uc/ Deepi!$" 'e spu!e că este u! om cu o a%ere co!siderabilă"
Cu spera!&a că aceste detalii %ă %or fi de a0utor, (!c/ei aici"
Al dum!ea%oastră si!cer,
Aac/aria/ 2sbor!e"
- %e ici. $ntrebă ?ejeune.
- !ună e7trem de pu"in probabil, răspunse descurajator %orrigan.
- ?a prima vedere, poate. 4ar nu sunt prea sigur...
- 3ipul ăsta, +sborne... pe o noapte ce"oasă ca aia nu putea să vadă cu atâta claritate fa"a nimănui. Mă
aştept să fie doar o asemănare $ntâmplătoare. Ftii cum sunt oamenii. !ună de prin toată "ara că au văut o
persoană dată dispărută şi $n nouă cauri din ece nu e7istă nici o asemănare nici măcar cu fotografia
publicată*
- +sborne nu este aşa.
- 4ar cum este.
- Este mic farmacist ager şi respectabil, de modă vec&e, o figură $n felul lui, şi un mare observator al
oamenilor. /nul din visurile vie"ii lui este să aibă posibilitatea să identifice o nevastă care a cumpărat arsenic
de la el şi şi'a otrăvit bărbatul.
%orrigan râse.
- 2n acest ca, este clar un visător.
- Probabil.
%orrigan $l privi curios.
- Aşadar crei că s'ar putea să fie ceva $n treaba asta. %e ai de gând să faci.
- A'ar strica să facem câteva cercetări discrete cu privire la acest domn Benables de la Priors %ourt,
Muc& 4eeping.
Capitolul IX
Povestirea lui Mark Easterbrook
1.
- %e lucruri palpitante se petrec la "ară* spuse cu o uşoară frivolitate 5ermia.
3ocmai terminaserăm cina. Acum aveam $n fa"ă un ibric de cafea fără a&ăr.
M'am uitat la ea. %umintele nu erau deloc ceea ce mă aşteptasem. 2mi petrecusem ultimul
sfert de oră depănându'i povestea mea. Mă ascultase cu interes. 4ar răspunsul ei nu era câtuşi de pu"in cel pe
care $l aşteptam. 3onul ei era indulgent... nu părea nici şocată, nici agitată.
- +amenii care spun că la "ară te plictiseşti şi că oraşul $"i oferă numai sena"ii nu ştiu despre ce
vorbesc, continuă ea. /ltimele dintre vrăjitoare s'au dus să se ascundă $n case dărăpănate, tineri decău"i
celebreaă ritualuri de magie neagră $n conace străvec&i. !upersti"ia e $n floare $n cătunele iolate. :ete
bătrâne $şi ornăie scarabeii falşi şi "in şedin"e de spiritism. !'ar putea scrie o serie de articole foarte amuante
pe tema asta. 4e ce nu'"i $ncerci mâna.
- %red că n'ai $n"eles cu adevărat ce "i'am povestit, 5ermia.
- 0a am $n"eles, Mark* Fi găsesc că totul e fantastic de interesant. E o pagină de istorie, toată
$n"elepciunea uitată a Evului Mediu.
- Pe mine nu mă intereseaă perspectivă istorică, am spus iritat. Mă intereseaă faptele. :aptele dintr'o
listă de nume scrise pe o foaie de &ârtie. Ftiu ce li s'a $ntâmplat unora din aceşti oameni. %e urmeaă să li se
$ntâmple sau li s'a $ntâmplat celorlal"i.
- +are nu te cam laşi dus de val.
- Au, am spus cu $ncăpă"ânare. Au cred. %red că primejdia e reală. Fi nu sunt singurul care o crede.
!o"ia vicarului este de acord cu mine.
- +&, so"ia vicarului* Glasul 5ermiei suna dispre"uitor.
- Au spune pe tonul ăsta )so"ia vicarului)* E o femeie deosebită. 3oată treaba este reală, 5ermia.
5ermia ridică din umeri.
- !'ar putea.
- 4ar tu nu crei că e.
- Eu cred că imagina"ia "i'a luat'o ni"el rana, Mark. Aş spune că băbu"ele tale, sau mă rog, domnişoare
$ntre două vârste, cred cu adevărat toate astea despre ele $nsele. !unt sigură că sunt foarte nesuferite.
- 4ar nu cu adevărat sinistre.
- Zău, Mark, cum ar putea să fie.
Am rămas tăcut câteva clipe. Mintea mea oscila $ntre $ntuneric şi lumină. 2ntunericul
%alului 0ălan, lumina repreentată de 5ermia. ?umina de fiecare i, reonabilă şi bună... becul electric bine
$nşurubat $n locaşul său, luminând col"urile $ntunecoase şi arătându'"i că acolo nu se afla nimic $n afara
obiectelor pe care le găseai $n mod obişnuit $ntr'o cameră. Fi totuşi... şi totuşi... oricât de, limpei ar fi putut să
facă lucrurile să pară, lumina 5ermiei era, la urma urmei, o lumină artificială...
Mintea mea revenea obsesiv la $ntuneric...
- Breau să mă ocup de povestea asta, 5ermia. 3rebuie să descopăr ce se petrece.
- 4e acord. Ar putea fi foarte interesant. 4e fapt, c&iar amuant.
- Au amuant* am spus tăios, apoi am adăugat( Broiam să te rog să mă aju"i, 5ermia.
- !ă te ajut. %um.
- !ă mă aju"i să investig&e şi să dau de capătul $ntregii afaceri.
- 4ar Mark, $n momentul de fa"ă sunt teribil de ocupată. Am articolul pentru revistă şi mai am şi tema
cu 0ian"ul. ?e'am promis studen"ilor mei...
%ontinuă reonabil... cu bun sim"... Abia o ascultam.
- 2n"eleg, am spus. Ai deja prea multe pe agenda ta de lucru.
- Aşa e. 5ermia păru uşurată $n fa"a $n"elegerii de care dădeam dovadă. 2mi âmbi. E7presia ei
indulgentă m'a ibit o dată $n plus. !emăna cu indulgen"a unei mame fa"ă de copilul ei absorbit de noua lui
jucărie.
?a naiba, nu eram un băie"el* Au căutam o mamă , nu genul ăla de mamă, categoric. Mama
mea fusese fermecătoare şi aiurită şi to"i din jur, inclusiv fiul ei, adoraseră să aibă grijă de ea...
M'am uitat deamăgit la 5ermia.
Atât de frumoasă, atât de naturală, atât de intelectuală, atât de citită* Fi atât de
plictisitoare*
2.
2n diminea"a următoare am $ncercat să dau de @im %orrigan. A'am reuşit. 8'am lăsat un mesaj spunându'i
că avem să fiu acasă $ntre şase şi şapte, dacă putea veni să bem ceva. Era un om ocupat, ştiam, şi mă $ndoiam
că o să dea curs invita"iei $ntr'un timp atât de scurt, dar pe la şapte fără ece m'am pomenit cu el la uşă. 2n
timp ce $i turnam un E&isk6, se plimba prin cameră uitându'se la tablourile şi căr"ile mele. 2n final făcu
observa"ia că nu l'ar fi deranjat să fi fost un $mpărat $n loc de un amărât medic legist &ăr"uit şi suprasolicitat.
- 4eşi, aş $ndrăni să spun că ăştia au cam avut de suferit de pe urma femeilor, adăugă el $n timp ce se
aşea. Eu cel pu"in am scăpat de asta.
- 4eci nu eşti $nsurat.
- Aici gând. Fi, după deordinea confortabilă $n care trăieşti, aş ice că nici tu. + nevastă ar pune $n
ordine cât ai clipi toate astea.
8'am spus că, după părerea mea, o nevastă nu era ceva atât de rău pe cât făcea el să
pară.
M'am aşeat $n fotoliul din fa"a lui şi am $nceput.
- Probabil că te'ai mirat că am vrut să stăm de vorbă atât de urgent, dar problema e că a apărut ceva
care ar putea avea legătură cu ceea ce am discutat la ultima noastră $ntâlnire.
- Fi ce'am discutat. +&, fireşte, afacerea cu părintele Gorman.
- 4a. 4ar mai $ntâi... 2"i spune ceva %alul 0ălan.
- %alul 0ălan.... %alul 0ălan... Au, nu cred. 4e ce.
- Pentru că ar putea avea legătură cu lista aceea cu nume pe care mi'ai arătat'o... Am fost la "ară cu
nişte prieteni, $ntr'un loc numit Muc& 4eeping, şi m'au dus la un vec&i &an, sau mai bine is un fost &an, pe
nume %alul 0ălan.
- !tai pu"in* Muc& 4eeping. Muc& 4eeping... Au e pe lângă 0ournemout&.
- E cam la cincispreece mile sau aşa ceva de 0ournemout&.
- Presupun că n'ai dat acolo de cineva cu numele de Benables.
- 0a am dat.
- !erios. %orrigan era cuprins de agita"ie. %ategoric, ai un adevărat talent să nimereşti locurile* %um e
tipul.
- /n bărbat absolut remarcabil.
- Zău. 2n ce fel, remarcabil.
- 2n primul rând, prin for"a personalită"ii lui. 4eşi e complet infirm din caua poliomielitei...
%orrigan mă $ntrerupse aprig.
- Poftim.
- A avut $n urmă cu câ"iva ani poliomielită. E paraliat # de la talie $n jos.
%orrigan se lăsă pe spate deamăgit.
- 4eci treaba cade* Mă gândeam eu că e prea frumos ca să fie adevărat.
- Au $n"eleg la ce te referi.
%orrigan spuse(
- Ar trebui să'l cunoşti pe inspectorul detectiv ?ejeune. + să'l interesee foarte mult ce ai de spus.
%ând Gorman a fost omorât, ?ejeune a cerut informa"ii de la to"i cei care l'au văut pe preot $n noaptea aceea
pe stradă. Majoritatea răspunsurilor n'au fost de nici un folos, ca de obicei. 4ar a fost un farmacist, +sborne,
care are o prăvălie prin păr"ile alea. El a raportat că l'a văut pe Gorman trecând prin fa"a prăvăliei lui, şi că a
mai văut un bărbat care $l urma $ndeaproape. :ireşte# la vremea aceea nu i s'a părut nimic suspect. A reuşit
să'l descrie cu destulă preciie pe individ, fiind convins că l'ar recunoaşte dacă l'ar revedea. Ei bine, acum
două ile ?ejeune a primit o scrisoare de la +sborne. !'a retras din afaceri şi locuieşte $n 0ournemout&. 2n
scrisoare spunea că a fost la nu ştiu ce sărbătoare locală şi acolo l'a văut pe tipul cu pricina. Era şi el la
sărbătoare, $ntr'un cărucior de invalid. +sborne a $ntrebat cine e şi i s'a spus că $l c&eamă Benables.
Mă privi $ntrebător. Am dat din cap.
- :oarte corect, am spus. Era Benables. A fost la sărbătoare. 4ar nu putea fi cel care mergea pe o
stradă din Paddington urmărindu'l pe părintele Gorman. :iic, e imposibil. +sborne a făcut o $ncurcătură.
- ?'a descris foarte amănun"it. /n metru opteci $năl"ime, nasul proeminent şi coroiat, şi mărul lui
Adam foarte reliefat. %orect.
- 4a. %orespunde cu $nfă"işarea lui Benables. 4ar c&iar şi aşa...
- Ftiu. 4omnul +sborne nu e c&iar atât de bun pe cât se crede $n a recunoaşte oamenii. E clar că a fost
indus $n eroare de coinciden"a unei asemănări $ntâmplătoare. 4ar e derutant că acum vii şi tu şi vorbeşti
despre e7act acelaşi district şi despre nu ştiu ce cai bălani. %e e cu acest cal bălan. Povesteşte'mi.
- A'ai să crei, l'am avertiat. Aici eu $nsumi n'o cred cu adevărat.
- 4ă'i drumul* !ă auim.
8'am povestit conversa"ia cu 3&6ra Gre6. >eac"ia lui fu imediată.
- %e aiureală*
- Au'i aşa.
- 0ine'n"eles* %e s'a $ntâmplat cu tine, Mark. %ocoşei albi. @ertfe, presupun* /n medium, vrăjitoarea
locală şi o fată bătrână care poate emite o raă garantat mortală* E o nebunie, omule , curată nebunie*
- 4a, e o nebunie, am spus greoi.
- 2nceteaă să mă mai aprobi, Mark* 3u crei că e ceva $n treaba asta, nu'i aşa.
- ?asă'mă mai $ntâi să'"i pun o $ntrebare. E7istă vreun adevăr ştiin"ific $n c&estia asta cu dorin"a secretă
de moarte care e7istă $n noi to"i.
%orrigan eită o clipă. Apoi spuse(
- Au sunt psi&iatru. 2ntre noi fie vorba, după părerea mea jumătate din tipii ăştia sunt ei $nşişi uşor
atinşi la bibilică. !'au tâmpit de atâtea teorii. Fi merg prea departe. 3oate poveştile astea cu subconştientul*
Pua&*
- Au crei $n asta.
- 0ine'n"eles că cred. 4ar tipii ăştia prea $ntind coarda. )4orin"a inconştientă de moarte) şi toate
celelalte, bine'n"eles că e ceva $n asta, dar nu atât de mult pe cât sus"in ei.
- 4eci e7istă aşa ceva, am insistat.
- Mai bine "i'ai cumpărat o carte de psi&ologie şi ai studia subiectul.
- 3&6ra Gre6 afirmă că ea cunoaşte tot ce e de cunoscut.
- 3&6ra Gre6* %e poate să ştie o fată bătrână de la "ară, pe jumătate capie, despre psi&ologie.
- Ea spune că ştie multe.
- Aiurea*
- 3ot aşa s'a spus $ntotdeauna la fiecare descoperire care nu corespundea cu ideile $mpământenite.
- Aşadar ai $ng&i"it toate astea cu cârlig cu tot.
- 0a deloc. Broiam doar să ştiu dacă e7istă o baă ştiin"ifică.
%orrigan pufni.
- Pe dracu, baă ştiin"ifică*
- Perfect. 4oar vroiam să ştiu. 8a spune, ce'a"i mai făcut cu lista de nume.
- 0ăie"ii trudesc pe brânci, dar lucru,rile astea cer timp şi multă muncă de rutină. Aumele fără adresă
sau prenume sunt greu identificat.
- 5ai s'o luăm altfel. Aş vrea să pun pariu cu tine pentru un lucru. 4e'a lungul unei perioade relativ
recente, să spunem un an sau un an şi jumătate, fiecare din aceste nume a apărut pe un certificat de deces. Am
dreptate.
Mi'a aruncat o privire ciudată.
- Ai dreptate... aşa e.
- Asta e lucrul pe care $l au $n comun , moartea.
- 4a, dar asta s'ar putea să nu $nsemne c&iar atât de mult pe cât sună, Mark. Ai idee câ"i oameni mor
ilnic $n insulele britanice. 8ar unele din numele acestea sunt foarte răspândite.
- 4elafontaine, am spus. Mar6 4elafontaine. Rsta nu'i un nume prea răspândit, nu'i aşa. Am $n"eles că
$nmormântarea a fost mar"ea trecută.
- 4e unde ştii. mă $ntrebă repede. +&, ai citit $n iare, presupun.
- Mi'a spus o prietenă a ei.
- 2n privin"a mor"ii ei nu e nimic dubios. Asta "i'o spun clar. 4e fapt, nici unul din decesele pe care le
investig&eaă poli"ia nu ridică vreun semn de $ntrebare. 4acă ar fi fost )accidente), ar fi putut da de bănuit.
4ar toate sunt mor"i perfect normale. Pneumonie, &emoragie cerebrală, tumoră la creier, pietre la fiere, un ca
de poliomielită... nimic câtuşi de pu"in suspect.
Am dat din cap.
- Au accident, am spus. Au otrăvire. Pur şi simplu boli )pe bune) care conduc la moarte. E7act cum
afirmă 3&6ra Gre6.
- 3u c&iar sugerei că femeia aceea poate face ca cineva pe care nu l'a văut $n via"a ei, aflat la mile
depărtare, să facă pneumonie şi să moară de ea.
- Au eu sugere aşa ceva. Ea a afirmat. Eu cred că e ceva fantastic şi mi'ar plăcea să cred că e
imposibil. 4ar e7istă anumi"i factori ciuda"i. E7istă men"ionarea $ntâmplătoare a %alului 0ălan $n legătură cu
$nlăturarea persoanelor nedorite. E7istă un loc numit %alul 0ălan, iar femeia care locuieşte acolo practic se
laudă că un asemenea lucru este posibil. 2n vecinătate trăieşte un om care a fost recunoscut fără nici un dubiu
ca fiind omul care l'a urmărit pe părintele Gorman $n noaptea $n care a fost ucis, noaptea $n care fusese
c&emat de o muribundă care a fost auită vorbind de )o mare ticăloşie). %am multe coinciden"e, nu'i aşa.
- +mul acela nu putea fi Benables $ntrucât, după spusele tale, e paraliat de ani de ile.
- 4in punct de vedere medical, nu e posibil ca paraliia să fie )regiată).
- 0ine'n"eles că nu. Membrele ar fi atrofiate.
- Asta pare să lămurească definitiv problema, am admis cu un oftat. Păcat. 4acă e7istă o organia"ie
specialiată $n )$nlăturări de oameni), Benables este genul de creier pe care'l văd conducând'o. ?ucrurile pe
care le are $n casă repreintă o cantitate fantastică de bani. 4e unde vin banii aceia.
M'am oprit, apoi am spus(
- 3o"i oamenii aceştia care au murit cumin"ei $n paturile lor de asta, de aia şi de ailaltă... +are au
e7istat oameni care au profitat de pe urma mor"ii lor.
- 2ntotdeauna e7istă cineva care profită de pe urma unei mor"i $ntr'o măsură mai mare sau mai mică.
A'au fost circumstan"e care să stârnească dubii notabile, dacă la asta te referi. 4upă cum probabil ştii, lad6
5esket&'4ubois a lăsat $n urma ei $n jur de cincieci de mii de lire net. Moştenitori sunt o nepoată şi un nepot.
Aepotul trăieşte $n %anada. Aepoata e măritată şi trăieşte $n nordul Angliei. Amândoi puteau avea nevoie de
bani. 3&omasinei 3uckerton $i rămăsese de la tatăl ei o avere foarte mare. 4acă murea nemăritată $nainte de a
$mplini douăeci şi unu de ani, averea $i revenea mamei sale vitrege. Mama sa vitregă pare o făptură absolut
fără pată. Apoi mai e doamna 4elafontaine a ta. 0anii i'au rămas unei verişoare.
- 4a. Fi verişoara.
- E $n <en6a cu so"ul ei.
- %u to"ii splendid absen"i, am comentat.
%orrigan $mi aruncă o privire iritată.
- 4in cei trei !andford care au dat ortu= popii, unul a lăsat $n urmă o nevastă mult mai tânără decât el,
care s'a recăsătorit... destul de rapid. 4efunctul !andford era romano'catolic şi n'a vrut să'i acorde divor"ul.
/n anume !idne6 5armondsEort& care a murit de &emoragie cerebrală era suspectat de !cotland Sard că'şi
rotunjise averea printr'un şantaj discret. Mai multe persoane de la vârf trebuie să fi răsuflat uşurate că s'a dus.
- 4in tot ce spui reultă că toate aceste mor"i au fost mor"i convenabile. 4ar %orrigan. %orrigan rânji.
- %orrigan este un nume comun. Au murit o mul"ime de %orrigani, dar din câte am aflat nimeni n'a
beneficiat $n mod deosebit de pe urma lor... a mor"ii lor, adică.
- Asta clarifică treaba. 3u eşti următoarea victimă preumptivă. Ai mare grijă de tine.
- Boi avea. Fi să nu crei că această Brăjitoare din Endor a ta o să mă doboare cu un ulcer duodenal
sau cu o gripă spaniolă. Au pe un doctor uns cu toate alifiile*
- Ascultă, @im. Breau să investig&e această afirma"ie a 3&6rei Gre6. Brei să mă aju"i.
- Au, nu vreau* Au pot să pricep cum un tip iste" şi educat ca tine crede $n aiurelile astea.
Am oftat.
- Au po"i folosi un alt termen. M'am săturat de ăsta.
- :leacuri, atunci. Rsta'"i place.
- Au prea.
- 2ncăpă"ânat ca un catâr, aşa eşti, Mark.
- 4upă cum văd, cineva trebuie să fie*
Capitolul X
GlendoEer %lose era o stradă foarte, foarte nouă. !e arcuia $ntr'un fel de semicerc neregulat, iar clădirile
din capătul ei de jos erau $ncă $n lucru. %am pe la mijlocul ei era o poartă pe care scria Everest.
4incolo de ea, inspectorul ?ejeune $l recunoscu $n bărbatul care planta bulbi $ntr'un strat de
flori pe domnul Zac&aria& +sborne. 4esc&ise poarta şi intră. 4omnul +sborne se $ndreptă de spate şi se
$ntoarse să vadă cine $i călcase domeniul. >ecunoscându'şi oaspetele, fa"a lui deja roşie se $nroşi şi mai tare.
4omnul +sborne de la "ară arăta e7act la fel ca domnul +sborne din prăvălia lui din ?ondra, $n ciuda "inutei
lui de grădină. Pe c&elia lucitoare se lăfăiau câteva broboane de transpira"ie. 2nainte de a se $ndrepta spre vii'
tator, domnul +sborne scoase din buunar o batistă şi $şi şterse c&elia.
- 4omnul inspector ?ejeune* e7clamă $ncântat. 2mi face"i o adevărată onoare. Borbesc serios,
domnule. Am primit confirmarea de primire a scrisorii mele, dar n'am sperat să vă văd $n persoană. 0ine a"i
venit $n mica mea locuin"ă. 0ine a"i venit la Everest. Bă surprinde numele. 2ntotdeauna am fost fascinat de
5imala6a. Am urmărit fiecare detaliu al e7pedi"iei $n Everest. %e triumf pentru "ara noastră* !ir Edmund
5illar6* %e om* %e reisten"ă* %a unul care n'a trebuit niciodată să sufere vreun disconfort personal aprecie
din tot sufletul curajul celor care au escaladat mun"ii sau au navigat pe mări $ng&e"ate să descopere secretele
Polului Aord. 4ar intra"i să vă servesc cu ceva răcoritor, vă rog.
4omnul +sborne $l conduse pe ?ejeune $ntr'un mic bungaloE care strălucea de cură"enie, deşi era cam
sub"irel mobilat.
- 2ncă nu m'am aranjat, e7plică domnul +sborne. Particip la licita"iile locale ori de câte ori e posibil.
!e poate cumpăra marfă bună la un sfert din pre"ul din magain. %u ce să vă servesc. /n pa&ar de s&err6.
0ere. /n ceai.
?ejeune $şi e7primă preferin"a pentru bere.
- Gata, spuse domnul +sborne revenind o clipă mai târiu cu două cutii de bere. !ă luăm loc şi să ne
odi&nim. Everest. 5a &a* Aumele casei mele are un dublu $n"eles, $ntotdeauna mi'a plăcut să glumesc pu"in.
Aceste polite"uri introductive fiind consumate, domnul +sborne abordă pe ocolite motivul
viitei inspectorului.
- 8nforma"iile mele v'au fost de vreun ajutor.
?ejeune atenuă cât putu lovitura.
- Mă tem că nu pe cât am sperat, spuse el.
- +&, trebuie să mărturisesc că sunt deamăgit. 4eşi, $mi dau seama, nu e7istă nici un motiv să cred că
un domn care mergea $n aceeaşi direc"ie cu părintele Gorman trebuie neapărat să'l şi fi ucis. Asta ar fi
$nsemnat să sper prea mult. 8ar acest domn Benables este foarte $nstărit, am $n"eles, şi se mişcă $n cele mai
bune cercuri sociale.
- Problema e că omul pe care l'a"i văut $n acea seară anume nu putea fi domnul Benables.
- +&, dar a fost. A'am absolut nici un dubiu $n privin"ă asta. Aiciodată nu mă $nşel asupra unei fe"e.
- Mă tem că de data asta v'a"i $nşelat, spuse cu blânde"e ?ejeune. Bede"i dumneavoastră, domnul
Benables este o victimă a poliomielitei. 4e peste trei ani este paraliat de la centură $n jos şi nu'şi poate folosi
picioarele.
- Poliomielită* e7clamă domnul +sborne. Bai de mine, vai de mine*... Asta c&iar pare să lămurească
problema. Fi totuşi... Bă rog să mă scua"i, domnule inspector, sper să n'o lua"i ca pe'o jignire, dar este oare
c&iar aşa. Adică, ave"i vreo dovadă medicală clară $n sensul ăsta.
- 4a, domnule +sborne, avem. 4omnul Benables este pacientul lui sir Dilliam 4ugdale din 5arle6
!treet, un medic din cei mai renumi"i.
- 4esigur, desigur. /n nume foarte bine cunoscut* Bai, se pare că m'am $nşelat rău de tot. Fi eram atât
de sigur* Fi v'am mai şi deranjat degeaba.
- A'o lua"i $n felul acesta, spuse repede ?ejeune. 8nforma"iile dumneavoastră sunt totuşi foarte
valoroase. Este limpede că omul pe care l'a"i văut $n seara aceea trebuie să semene foarte bine cu domnul
Benables, şi cum domnul Benables are o $nfă"işare cu totul ieşită din comun, informa"ia devine e7trem de
pre"ioasă. Au pot fi multe persoane care să corespundă acelei descrieri.
- Adevărat, adevărat. 4omnul +sborne se mai $nveseli un pic. /n criminal care seamănă cu domnul
Benables. %ategoric, nu pot fi mul"i. 2n dosarele !cotland Sard'ului...
!e uită cu speran"ă la inspector.
- !'ar putea să nu fie c&iar atât de simplu, spuse $ncetişor ?ejeune. Poate că omul acela nu are dosar.
Fi, $n tot caul, după cum spune"i şi dumneavoastră, nu e7istă nici un motiv să credem că respectiva persoană
a avut vreo legătură cu atacul asupra părintelui Gorman.
4omnul +sborne păru din nou deprimat.
- 8erta"i'mă... Mi'ar fi plăcut atât de mult să depun mărturie $ntr'un proces de crimă... Fi n'ar fi fost $n
stare să mă $ncurce, vă asigur, o&, nu, aş fi rămas neclintit la depoi"ia mea.
?ejeune rămase tăcut, cercetându'şi gânditor gada. 4upă un timp, $ntrebă(
- 4omnule +sborne, de ce a"i fi rămas neclintit la depoi"ia dumneavoastră, cum spune"i.
- Pentru că sunt atât de convins... o&... o&, da, $n"eleg ce vre"i să spune"i. +mul nu era omul. Aşa că n'
am nici un motiv să fiu convins. Fi totuşi sunt...
?ejeune se aplecă $n fa"ă.
- Poate vă $ntreba"i de ce am venit ai la dumneavoastră. 4in moment ce doveile medicale ne arată că
omul respectiv nu putea fi domnul Benables, de ce mă aflu aici.
- %&iar aşa. Ei bine, domnule inspector, de ce a"i venit.
- Am venit pentru că e7actitatea şi certitudinea identificării dumneavoastră m'au impresionat. Broiam
să ştiu pe ce vă baa"i această certitudine că descrierea pe care i'a"i făcut'o acelui bărbat este corectă. 2mi aduc
aminte că, era o noapte ce"oasă. Am fost la prăvălia dumneavoastră şi am stat $n acelaşi loc unde stătuseră"i şi
dumneavoastră. M'am uitat peste stradă la trotuarul de viavi. 8mpresia mea a fost că, pe o noapte ce"oasă,
orice figură văută de la distan"a aceea ar fi estompată, aproape imposibil de distins cu claritate.
- Până la un punct ave"i dreptate, fireşte. !e lăsa cea"a. 4ar, dacă mă $n"elege"i, venea $n valuri. %ând şi
când era o scurtă perioadă când viibilitatea era bună. Aşa a fost şi atunci când l'am văut pe părintele
Gorman păşind repede pe trotuarul de viavi. 4e aceea i'am văut atât de clar pe el şi pe bărbatul care $l urma
$ndeaproape. Mai mult, când acesta din urmă a ajuns $n dreptul meu, a scăpărat bric&eta ca să'şi reaprindă
"igara. 2n acel moment profilul i s'a văut foarte clar , nasul, bărbia, mărul lui Adam foarte pronun"at. /ite un
bărbat cu o $nfă"işare ibitoare, mi'am is. Au'l mai văusem niciodată până atunci. 4acă ar fi intrat vreodată
$n prăvălia mea, l'aş fi recunoscut, mi'am is. Aşa că, vede"i dumneavoastră...
4omnul +sborne se $ntrerupse.
- 4a, $n"eleg, spuse gânditor ?ejeune.
- /n frate. sugeră cu speran"ă domnul +sborne. Gemeni, poate. Asta ar fi o solu"ie.
- !olu"ia gemenilor identici. ?ejeune âmbi şi clătină din cap. 2n romane este un lucru foarte
convenabil. 4ar $n realitate... Au se $ntâmplă, să şti"i.
- 4a, $n"eleg. 4ar poate un frate obişnuit. + asemănare de familie.
- 2n privin"a asta, atât cât am putut stabili, domnul Benables nu are nici un frate.
- Atât cât a"i putut stabili.
- 4eşi de na"ionalitate britanică, domnul Benables s'a născut $n străinătate. A venit cu părin"ii $n
Anglia la vârsta de unspreece ani.
- 4eci nu cunoaşte"i prea multe despre el. 4espre familia lui, adică.
- Au, spuse pe gânduri ?ejeune. Au e uşor să afli multe despre domnul Benables... afară doar dacă,
fireşte, te duci şi'l $ntrebi. 4ar pentru asta nu avem temei.
+ spusese $n mod inten"ionat. E7istau căi prin care se puteau afla multe despre o
persoană fără să te duci la ea s'o $ntrebi, dar nu avea de gând să i'o spună domnului +sborne.
!e ridică.
- Aşadar, dacă n'ar fi fost doveile medicale, a"i fi sigur in privin"a identificării.
- +&, da. Memorarea c&ipurilor e un &obb6 al meu, să şti"i. %&icoti. Pe mul"i clien"i i'am surprins cu
asta. Cineam minte cu ce re"ete veniseră, pentru ce boală, şi cine le prescrisese medicamentele. M'a ajutat
mult $n afaceri. +amenilor le place faptul că $i "ii minte, deşi nu eram atât de bun la memorarea numelor cum
eram la cea a fe"elor. Mi'am făcut un &obb6 din asta $ncă de când eram foarte tânăr. 2mi spuneam( )4acă
regalitatea poate s'o facă, po"i s'o faci şi tu, Zac&aria& +sborne*) 4upă un timp a devenit ceva automat.
?ejeune oftă.
- Mi'ar plăcea să am $n bo7ă un martor ca dumneavoastră, spuse el. 8dentificarea este $ntotdeauna o
afacere $nşelătoare. Majoritatea oamenilor nu'"i poate spune nimic. 4e regulă aui lucruri de genul( )+&,
$năltu", parcă. 0lond... nu, nu foarte blond, ceva $ntre blond şi şaten. + fa"ă comună. +c&i albaştri... sau
cenuşii... sau poate căprui. %anadiană gri... sau se poate să fi fost bleumarin.
4omnul +sborne râse.
- Genul ăsta de descrieri nu vă prea ajută.
- !incer să fiu, un martor ca dumneavoastră ar fi mană cerească.
4omnul +sborne păru $ncântat.
- E un dar, spuse el cu modestie. 4ar, re"ine"i, mi'am cultivat darul. %unoaşte"i jocul ce se joacă la
petrecerile copiilor, cel $n care se aduc pe o tavă o mul"ime de obiecte şi se dau câteva minute ca să fie
memorate. 4e fiecare dată "i le reproduc cu o preciie de sută la sută. ?umea rămâne foarte surprinsă şi spune
că e o minună"ie. Au e o minună"ie. E un şpil. Bine pe măsură ce e7ersei. %&icoti. !unt şi un scamator
bunicel. 2mi place să distre copii de %răciun. !cua"i'mă, domnule ?ejeune, ce ave"i $n buunarul de la
piept.
!e aplecă şi scoase o mică scrumieră.
- Bai, vai, şi mai face"i parte din poli"ie*
>âse din toata inima. >âse şi ?ejeune. Apoi domnul +sborne oftă.
- ?ocşorul ăsta pe care'l am e un loc drăgu". Becinii par de treabă şi prietenoşi. Este via"a după care
am tânjit ani de ile, dar vă mărturisesc, domnule ?ejeune, că $mi lipseşte, duc dorul afacerii pe care am avut'
o, al prăvăliei mele. Mereu intra şi ieşea cineva. Aveam o mul"ime de tipuri de oameni de studiat. Mă
gândeam că dacă am să am un petic de grădină şi am să am timp pentru fluturi şi păsări, nu o să'mi doresc mai
mult. Au mi'am dat seama că $mi va lipsi atât de mult ceea ce s'ar putea numi elementul uman... Abia
aşteptam să călătoresc pu"in. Ei bine, am fost $ntr'o e7cursie de o săptămână $n :ran"a. :oarte drăgu", trebuie
să spun, dar am sim"it cu tărie că Anglia e cea mai bună pentru mine. Au m'am dat câtuşi de pu"in $n vânt
după bucătăria franceă. 4in câte mi'am putut da seama, n'au nici cea mai mică idee cum se prepară ouăle cu
şuncă.
+ftă din nou.
- Asta dovedeşte cum e omul. Abia aşteptam să mă retrag definitiv din afaceri, iar acum... Fti"i, am
coc&etat cu ideea de a intra ca asociat $ntr'o afacere farmaceutică de aici din 0ournemout&, doar atât cât să am
o preocupare, fără să fie nevoie să fiu legat tot timpul de prăvălie. 4ar m'aş sim"i din nou $n mieul lucrurilor.
%red că aşa se va $ntâmpla şi cu dumneavoastră. Bă ve"i face planuri de viitor, dar când va veni timpul ve"i
duce dorul vie"ii pline de sena"ional pe care o ave"i acum.
?ejeune âmbi.
- Bia"a unui poli"ist nu e atât de romantic sena"ională pe cât crede"i, domnule +sborne.
4umneavoastră vede"i infrac"iunea de pe poi"ia amatorului. %ea mai mare parte a muncii noastre este rutină
plictisitoare. Au $ntotdeauna $n&ă"ăm criminali şi urmărim indicii misterioase. Poate fi o afacere c&iar
plictisitoare.
4omnul +sborne nu păru convins.
- 4umneavoastră şti"i cel mai bine, spuse el. ?a revedere, domnule ?ejeune, şi'mi pare e7trem de rău
că n'am fost $n stare să vă ajut. 4acă mai e7istă ceva... cândva...
- Bă anun", $i promise ?ejeune.
- !ărbătoarea din iua aceea părea o aşa şansă* murmură cu triste"e +sborne.
- Ftiu. Păcat că doveile medicale sunt atât de ferme, dar nu se poate trece peste genul ăsta de lucruri,
nu'i aşa.
- Ei bine... 4omnul +sborne lăsă cuvintele să plutească $n aer, dar ?ejeune nu remarcă. !e $ndepărtă $n
pas vioi. 4omnul +sborne rămase $n poartă, privind $n urma lui.
- 4ovei medicale, ce să ic* 4octori* 4acă ar şti jumătate din ce ştiu eu despre doctori... 8nocen"i, asta
sunt* 4octori, ce să ic*
Capitolul XI
Povestirea lui Mark Easterbrook
1.
Mai $ntâi, 5ermia. Acum, %orrigan.
:oarte bine, deci, mă făceam de râs*
Acceptam aiurelile ca pe un adevăr solid. :usesem &ipnotiat de femeia aia smintită,
3&6ra Gre6, să accept o grămadă de prostii. Eram un tâmpit credul şi supersti"ios.
Am decis să uit toată afacerea aceea afurisită. Fi, oricum, ce legătură avea cu mine.
Prin cea"a deiluiei am auit ecourile cuvintelor rostite insistent de doamna 4ane
%alt&rop.
"Trebuie 'B 4ACI ce%aC"
E uşor să spui asta.
"Ai !e%oie de ci!e%a să te a0ute""""
Avusesem nevoie de 5ermia. Avusesem nevoie de %orrigan. 4ar nici unul nu vrusese
să intre $n joc. Altcineva nu e7ista. Afară doar dacă...
Am stat şi am reflectat.
Mânat de'un impuls, m'am dus la telefon şi am sunat'o pe doamna +liver.
- Alo. Aici Mark Easterbrook.
- 4a.
- Po"i să'mi spui cum o c&eamă pe fata care a fost cu noi la sărbătoare.
- !tai să văd... 4a, desigur, Ginger. Aşa o c&eamă.
- Asta ştiu. %elălalt nume mă intereseaă.
- %are celălalt nume.
- Mă $ndoiesc că a fost boteată Ginger
T
. Fi trebuie să aibă şi un nume.
- 4a, fireşte. 4ar &abar n'am care e. 2n iua de ai se pare că nu se mai folosesc nume. E prima dată
când am $ntâlnit'o. /rmă o scurtă pauă, apoi doamna +liver spuse( Mai bine ai suna şi'ai $ntreba'o pe
>&oda.
Au'mi plăcea ideea. Au ştiu de ce, dar nu'mi convenea.
- +&, nu pot face asta, am spus.
- Este cât se poate de simplu, spuse $ncurajator doamna +liver. 2i spui că i'ai pierdut adresa şi nu'i mai
"ii minte numele şi că i'ai promis că'i trimi"i una din căr"ile dumitale sau numele unei prăvălii care vinde
ieftin caviar sau că vrei să'i $napoiei batista pe care "i'a $mprumutat'o când "i'a curs sânge din nas sau adresa
unei prietene bogate care vrea să'i restauree un tablou. Cine vreuna din astea. Pot să'"i găsesc o mul"ime de
prete7te, dacă vrei.
- Am să mă descurc de minune cu unul din cele de mai sus, am asigurat'o.
Am $nc&is, am format HUU şi, la un moment dat, am fost pe fir cu >&oda.
- Ginger. $ntrebă >&oda. ?ocuieşte $n MeEs. %algar6 Place, LO. Aşteaptă o clipă. 2"i voi da numărul ei
de telefon. !crie( JOMQP. Ai re"inut.
- 4a, mul"umesc. 4ar nu ştiu cum o c&eamă.
- Aumele de familie, adică. %orrigan. <at&erine %orrigan. %e'ai spus.
- Aimic. Mul"umesc, >&oda.
Mi se părea o coinciden"ă ciudată. %orrigan. 4oi %orrigani. Poate era un semn.
Am format %apricorn JOMQP.
2.
Ginger stătea $n fa"a mea la o masă din Papagalul Alb unde ne $ntâlniserăm la un pa&ar. Arăta e7act la
fel de tonică precum o văusem la Muc& 4eeping , un smoc burlit de păr roşcat, o fa"ă atrăgătoare cu pistrui,
şi oc&ii veri, vioi. 2mi plăcea foarte mult.
- Mi'a trebuit mult să'"i dau de urmă, i'am spus. Au'"i ştiam nici numele, nici adresa, nici numărul de
telefon. Am o problemă.
*
Ginger V >oşcovană 9din limba engleă;
- Aşa spune $ntotdeauna femeia care vine să'mi facă menajul. Asta $nseamnă de regulă că trebuie să'i
cumpăr o tigaie nouă sau o perie de covoare sau ceva plicticos.
- Au trebuie să cumperi nimic, am asigurat'o.
8'am povestit. Povestea mea n'a durat prea mult pentru că deja era familiariată cu
%alul 0ălan şi ocupantele lui. %ând am isprăvit de povestit, mi'am luat oc&ii de la ea. Au
vroiam să'i văd reac"ia. Au vroiam să văd amuamentul indulgent sau totala ne$ncredere.
3oată treaba, suna mai tâmpit ca niciodată. %u e7cep"ia doamnei 4ane %alt&rop, nu era
posibil ca cineva să simtă ceea ce sim"eam eu.
Glasul lui Ginger rosti vioi(
- Asta'i tot.
- 4a, asta'i tot.
- %e ai de gând să faci.
- %rei că... ar trebui să fac ceva.
- Păi da, bine'n"eles* %ineva trebuie să facă ceva* Au po"i să ştii că ai o organia"ie care dă la cap
oamenilor şi să stai cu mâinile $n sân.
- 4ar ce pot să fac eu.
2mi venea să'i sar de gât şi s'o $mbră"işe.
Ea sorbea din per!od şi se gândea. M'am sim"it cuprins de căldură. Au mai eram singur.
?a un moment dat, rosti gânditoare(
- Ba trebui să descoperi ce $nseamnă toate astea.
- 4e acord. 4ar cum.
- !e pare că e7istă un indiciu sau două. !'ar putea să te ajut.
- 4ar de ce ai face'o. 3u ai treaba ta, serviciul tău.
- !e pot face multe $n afara orelor de serviciu. !e $ncruntă din nou, gânditoare. :ata aceea... spuse $n
cele din urmă. %ea de la +ld Bic. Pupp6, sau aşa ceva. 4acă a spus ce a spus $nseamnă că ştie ceva despre
asta... trebuie să ştie.
- 4a, dar era $nspăimântată şi s'a făcut că plouă când am $ncercat să'i pun $ntrebări. Era speriată. E clar
că nu va vorbi.
- Aici te pot ajuta eu, spuse $ncreătoare Ginger. Mie $mi va spune ceea ce nu "i'ar spune "ie. Po"i să ne
aranjei o $ntâlnire. Prietenul tău şi ea, tu şi cu mine. /n spectacol, o cină sau ceva. !au asta ar fi prea
costisitor.
Am asigurat'o că pot să suport c&eltuielile.
- %ât despre tine... Ginger se gândi o clipă, apoi spuse $ncetişor( %red că cel mai bine ar fi să abordei
problema din perspectiva 3&omasinei 3uckerton.
- 4ar cum. E moartă.
- 8ar cineva i'a dorit moartea, dacă ideile tale sunt corecte* Fi a aranjat treaba cu %alul 0ălan. Aici par
să fie două posibilită"i. Mama vitregă, sau fata cu care s'a bătut la ?uigi=s şi pe al cărui iubit i'l suflase. Poate
că urma să se mărite cu el. Asta nu i'ar fi convenit nici mamei vitrege, nici celeilalte fete, dacă era nebună
după individ. +ricare din ele ar fi putut să se ducă la %alul 0ălan. Am putea avea o pistă aici. %um o c&ema
pe cealaltă fată sau nu ştii.
- Parcă ?ou.
- Păr drept, blond cenuşiu, $năl"ime medie, şi cam "â"oasă.
Am confirmat descrierea.
- %red că am cunoscut'o pe undeva. ?ou Ellis. Fi ea are ceva bani.
- Au părea.
- Are, nici o grijă. 2n tot caul, $şi putea permite să plătească onorariul %alului 0ălan. 2mi $nc&ipui că
n'o fac pe degeaba.
- Ar fi cam greu de imaginat.
- Ba trebui s'o abordei pe mama vitregă. Cie "i'e mai uşor decât mie. 4u'te şi vorbeşte cu ea.
- Au ştiu unde locuieşte şi...
- ?uigi ştie ceva despre familia lui 3omm6. 3rebuie să ştie. 4ar ce tâmpi"i suntem* Ai văut anun"ul
mortuar din T/e Times" 3rebuie doar să te duci şi să cau"i $n ar&iva lor.
- Ba trebui să am un prete7t ca s'o aborde pe mama vitregă, am spus gânditor.
Ginger spuse că asta avea să fie uşor.
- 2n"elegi, tu eşti cineva. Eşti istoric şi conferen"iar şi eşti cunoscut ca un cal brea. 4oamna 3uckleton
va fi impresionată până la lacrimi să te vadă.
- Fi prete7tul.
- Breo urmă de interes fa"ă de casa ei. sugeră vag Ginger. 4acă e vec&e, sigur are ceva interesant.
- Aimic de a face cu perioada mea, am obiectat.
- 4ar ea nu va şti asta. +amenii cred $ntotdeauna că tot ce e trecut de o sută de ani trebuie să'i
interesee pe istorici sau ar&eologi. !au ce ici de un tablou. 3rebuie să aibă vreo pictură vec&e. 2n tot caul,
te anun"i şi soseşti şi o $mbrobodeşti şi eşti fermecător şi apoi $i spui că ai cunoscut'o cândva pe fata ei, fata ei
vitregă şi cât de rău $"i pare, etc... şi apoi trânteşte'i pe nepregătite o referire la %alul 0ălan. :ii ni"el sinistru,
dacă $"i place.
- Fi pe urmă.
- Fi pe urmă vei cum reac"ioneaă. 4acă pomeneşti din senin %alul 0ălan şi ea are ceva pe conştiin"ă,
desfid pe oricine că nu va trăda nici un semn.
- Fi dacă'i aşa, ce urmeaă.
- 8mportant e că vom şti că suntem pe calea cea bună. + dată ce suntem siguri, putem să mergem
$nainte cu toată vitea. 4upă o clipă de gândire, adăugă( Fi mai e ceva. 4e ce crei că madam Gre6 "i'a spus
tot ce "i'a spus. 4e ce a fost atât de săritoare.
- 4in cauă că, dacă e să ne luăm după bunul sim", e "icnită.
- Au mă refer la asta. Breau să spun, de ce "ie. 4e ce tocmai "ie. Mă $ntreb dacă nu cumva s'ar putea
să fie vreun fel de legătură.
- ?egătură cu ce.
- Aşteaptă o clipă... vreau să'mi ordone ideile.
Am aşteptat. Ginger dădu de două ori apăsat din cap, apoi vorbi(
- !ă presupunem, doar să presupunem, că treaba a fost aşa. Popp6 ştie totul despre %alul 0ălan $ntr'un
fel vag, nu prin cunoştin"e dobândite personal, ci din auite. Pare genul de fată pe care oamenii n'o prea bagă
$n seamă când vorbesc $ntre ei, dar e foarte posibil ca ea să fi $n"eles mult mai multe decât au creut ei că o să
$n"eleagă. 4e multe ori se $ntâmplă aşa cu oamenii proşti. !ă spunem că cineva a auit'o vorbindu'"i despre
%alul 0ălan $n seara aceea şi a amenin"at'o. A doua i când te'ai dus la ea şi i'ai pus $ntrebări era speriată şi n'
a vrut să'"i răspundă. 4ar $nsuşi faptul că te'ai dus să'i pui $ntrebări naşte o $ntrebare. %e motiv ai avea să'i
pui $ntrebări. Au eşti de la poli"ie. >ăspunsul probabil ar fi că eşti un posibil client.
- 4ar, categoric...
- E logic, $"i spun. Ai auit vonuri despre treaba asta şi vrei să apelei la ea $n propriul tău interes. ?a
un moment dat apari la sărbătoarea din Muc& 4eeping. Eşti adus la %alul 0ălan, probabil pentru că tu ai cerut
să fii dus acolo, şi ce se $ntâmplă. 3&6ra Gre6 $"i e7pune direct marfa.
- %red că e o posibilitate. Am reflectat... 3u c&iar crei că ea poate să facă ceea ce afirmă, Ginger.
- Personal, aş $nclina să spun că bine'n"eles că nu poate* 4ar lucrurile ciudate se pot $ntâmpla. Mai ales
treburi ca &ipnotismul. %uiva i se spune să muşte dintr'o lumânare a doua i la patru şi c&iar o s'o facă fără să
aibă &abar de ce a făcut'o. Genul ăsta de lucruri. Fi cutiile electrice $n care'"i pui o picătură de sânge şi ele $"i
spun dacă faci cancer $n decurs de doi ani. 3otul sună a $nşelătorie... dar poate că nu e $n totalitate $nşelătorie.
%ât despre 3&6ra... eu nu cred că e adevărat, dar tare mă tem că ar putea să fie*
- 4a, asta e7plică foarte bine şi sena"ia mea.
- Aş putea să mă ocup pu"in de ?ou, spuse gânditoare Ginger. %unosc o mul"ime de locuri unde pot să
dau de ea. !'ar putea ca şi ?uigi să ştie ceva. 4ar $n primul rând, trebuie să intru $n legătură cu Popp6.
?ucru acesta a fost destul de uşor de aranjat. Am stabilit cu 4avid să mergem to"i patru la un
spectacol şi apoi să luăm cina $mpreună. Ae'am dus la :antasie şi am observat că, după o absen"ă prelungită la
toaletă, Ginger şi Popp6 au reapărut $n rela"ii e7celente. Păreau prietene de când lumea.
Pe baa instruc"iunilor lui Ginger, $n timpul mesei nu s'a abordat nici un subiect controversat. 2n
final ne'am despăr"it şi am condus'o pe Ginger acasă cu maşina.
- Au's prea multe de raportat, spuse ea veselă. Am fost pe urmele lui ?ou. Apropo, bărbatul pentru
care s'au certat era Gene Ple6don. + scârbă de om, după părerea mea. :oarte pus pe căpătuială. 3oate fetele $l
adoră. 2şi pusese farmecele la bătaie ca să pună g&eara pe ?ou, şi apoi a apărut 3omm6. ?ou spune că nu "inea
nici un pic la ea, banii ei $l interesau... dar era de aşteptat ca ?ou să spună asta. 2n tot caul, a aruncat'o pe ?ou
ca pe'un tăciune aprins şi fireşte că ea s'a $nfuriat. 4upă spusele ei, n'a fost prea mare tămbălău... doar o
discu"ie ceva mai $ncinsă, ca $ntre fete.
- 4iscu"ie mai $ncinsă* 8'a smuls părul din rădăcină lui 3omm6.
- Eu $"i spun doar ce mi'a spus ?ou.
- !e pare că a fost foarte serviabilă.
- +&, tuturor le place să vorbească despre treburile lor. Ar povesti oricui vrea să le asculte. 2n tot caul,
?ou are acum un alt iubit - alt imbecil, aş spune, dar e deja nebună după el. Au mi s'a părut că ar fi o clientă
a %alului 0ălan. Am adus $n discu"ie numele, dar n'a sensibiliat'o. %red că putem s'o ştergem de pe listă.
Aici ?uigi nu crede că a fost mare lucru $n cearta aia. Pe de altă parte, el crede că 3omm6 avea gânduri
serioase cu Gene. 3u ce'ai făcut cu mama vitregă.
- E $n străinătate. !e $ntoarce mâine. 8'am scris o scrisoare sau mai bine is secretara mea i'a scris'o,
cerându'i o $ntâlnire.
- 0un. Am pus lucrurile $n mişcare. !per să nu se $mpotmolească.
- Măcar de ne'ar duce undeva*
- /ndeva o să ne ducă, spuse cu entuiasm Ginger. Asta mi'a adus aminte de ceva. %a să revenim la
$nceputul $ntregii afaceri, teoria este că părintele Gorman a fost ucis din cauă că o femeie pe moarte $i
spusese sau $i mărturisise ceva, ceva ce nu trebuia să se afle. %e s'a $ntâmplat cu femeia aceea. A murit. Fi
cine era. Ar trebui să e7iste o pistă şi $n treaba asta.
- A murit. Au ştiu mai nimic despre ea. %red că o c&ema 4avis.
- A'ai putea afla mai multe.
- !ă văd ce pot face.
- Mă gândesc că dacă am putea afla câte ceva despre trecutul ei, am putea descoperi cum a ajuns să ştie
ceea ce ştia.
- 2n"eleg unde ba"i.
A doua i diminea"ă l'am sunat pe @im %orrigan şi l'am luat la $ntrebări.
- !tai să văd. Am mai $naintat pu"in, dar nu prea mult. 4avis nu era numele ei adevărat, de asta ne'a
luat ceva timp s'o verificăm. !tai o clipă, mi'am notat câteva lucruri... 4a, am găsit. Aumele ei adevărat era
Arc&er, iar bărbatul ei fusese un escroc de mâna a doua. ?'a lăsat şi şi'a reluat numele de fată.
- %e fel de escroc era Arc&er. Fi unde e acum.
- +&, mărun"işuri. /mfla diferite lucruri din depoitele departamentale. :leacuri fără valoare. A avut
câteva condamnări. %ât despre unde e acum, află că a murit.
- 4eci nu ave"i mare lucru pe partea asta.
- Au, n'avem. :irma la care lucra doamna 4avis la vremea când a murit se pare că nu ştia nimic despre
ea sau despre trecutul ei.
8'am mul"umit şi am $nc&is.
Capitolul XII
Povestirea lui Mark Easterbrook
1.
3rei ile mai târiu m'a sunat Ginger.
- Am ceva pentru tine, mi'a spus. /n nume şi o adresă.
!crie.
Mi'am luat carnetul de $nsemnări.
- 4ă'i drumul.
- 0radle6 este numele, iar adresa Municipal !Kuare 0uildings PQ, 0irming&am.
- %e'i cu asta.
- 4umneeu ştie* Eu nu. Mă $ndoiesc că ar şti'o cu adevărat $nsăşi Popp6.
- Popp6. 4e la ea...
- 4a. Am lucrat'o pe Popp6 $n stil mare. Ci'am spus că dacă $ncerc scot ceva de la ea. + dată ce am
$nmuiat'o, a fost uşor.
- %um ai reuşit. am $ntrebat curios.
- 4e'ale fetelor, mi'a răspuns râând Ginger. 3u n'ai cum să $n"elegi. :etele $şi spun multe, convinse
că nu conteaă ce'şi spun $ntre ele. 2n tot caul, am luat masa $mpreună, şi m'am văitat de via"a mea amoroasă
şi diferitele obstacole... un bărbat $nsurat cu o nevastă imposibilă... catolică... nu vrea să divor"ee şi'i face
via"a iad. Fi că e invalidă, are mereu dureri, dar e pu"in probabil să moară prea curând. Ar fi mult mai bine
pentru ea dacă ar muri. 8'am spus că mă bate gândul să $ncerc la %alul 0ălan, dar că nu prea ştiu cum să fac...
şi oare n'ar fi prea scump. 8ar Popp6 mi'a spus că da, ea credea că ar fi. Auise că'"i iau şi pielea de pe tine.
8ar eu i'am răspuns( )Ei bine, am perspective). %eea ce şi am, să ştii. Am un bătrân unc&i bogat, dar aş fi
distrusă să moară. +ricum, faptul ş'a dovedit folositor. )Poate or să ia $n considerare treaba asta şi or să'mi ia
doar un acont), i'am spus. 4ar cum să procede. Fi atunci Popp6 a ieşit cu numele şi adresa. 3rebuia mai
$ntâi să te duci la el, a spus ea, şi să stabileşti latura practică, afacerea, adică.
- :antastic*
- 4a, cam aşa.
Am rămas amândoi tăcu"i o clipă.
Am $ntrebat'o cu ne$ncredere(
- Ci'a spus aşa, pe fa"ă. Au părea... speriată.
- 3u n'ai să $n"elegi, Mark, spuse Ginger pierându'şi răbdarea. :aptul că'mi spunea mie nu conta. Fi,
la urma urmelor, dacă ceea ce credeam noi este adevărat, afacerii trebuie să i se facă reclamă cât de cât, nu'i
aşa. Adică, le trebuie tot timpul )clien"i).
- !untem nebuni să credem una ca asta.
- Perfect. !untem nebuni( Ai de gând să te duci la 0irming&am la domnul 0radle6.
- 4a, mă voi duce la domnul 0radle6. 4acă e7istă.
Au prea credeam că e7istă. 4ar mă $nşelam. 4omnul 0radle6 c&iar e7ista.
Municipal !Kuare 0uildings era un fagure de birouri. Aumărul PQ era la al treilea etaj. Pe uşa din sticlă
mată era scris( %.>. 0radle6, AGEA3 4E 3>AAZA%C8/A8. 8ar dedesubt, cu litere mici( Vă ru$ăm să
i!tra&i"
Am intrat.
Am dat de un mic birou e7terior, pustiu, şi de o uşă $ntredesc&isă pe care scria(
8A3>A>EA +P>83R. /n glas de dincolo de ea spuse(
- Pofti"i, vă rog.
0iroul interior era mai spa"ios. 2n el se aflau un birou, două scaune confortabile, un rastel cu
despăr"ituri plin de dosare, iar $n spatele biroului 0radle6 $n persoană.
Era un bărbat mărun"el şi brunet, cu oc&ii iscoditori, de culoare $nc&isă. Purta un
costum de om de afaceri, $nc&is la culoare, şi părea respectabilitatea $ntruc&ipată.
- Bre"i să $nc&ide"i uşa, vă rog. spuse el $ndatoritor. Fi lua"i loc. !caunul acesta este foarte confortabil.
+ "igară. Au. Ei bine, cu ce vă pot servi.
M'am uitat la el. Au ştiam cum să $ncep. 5abar n'aveam ce să spun. %red că doar
profunda disperare m'a făcut să $ncep cum am $nceput. !au poate oc&ii mici, ca două
mărgele.
- %ât. am $ntrebat.
Am fost bucuros să constat că asta l'a făcut să tresară pu"in, dar nu $ntr'atât cât s'ar fi cuvenit. Au
i'a trecut prin cap, aşa cum mi'ar fi trecut mie $n locul lui, că cineva dus cu sorcova intrase $n biroul lui. 2năl"ă
din sprâncene.
- Măi, măi, măi* spuse el. Au vă prea pierde"i timpul, nu'i aşa.
Am "inut'o pe a mea.
- %are'i răspunsul.
%lătină blând din cap $ntr'o manieră uşor deaprobatoare.
- Au aşa se aranjeaă lucrurile. 3rebuie să procedăm cum se cuvine.
Am ridicat din umeri.
- %um vre"i. %e $nseamnă )cum se cuvine).
- 2ncă n'am făcut cunoştin"ă, nu'i aşa. Au vă cunosc numele.
- !ă icem că deocamdată nu consider necesar să vi'l spun.
- Precaut.
- Precaut.
- + calitate admirabilă... deşi nu $ntotdeauna practică. Fi cine v'a trimis la mine. %ine este prietenul
nostru comun.
- A'am să vă spun nici asta. + prietenă a mea are o prietenă care o cunoaşte pe o prietenă de'a
dumneavoastră.
4omnul 0radle6 dădu din cap.
- + mul"ime din clien"ii mei vin aşa, spuse el. /nele probleme sunt destul de... delicate. Fti"i cu ce mă
ocup, presupun.
Au avea nici o inten"ie să aştepte răspunsul meu. !e grăbi să'mi dea el $nsuşi răspunsul.
- Agent de curse de cai. Bă intereseaă, probabil... caii.
:ăcuse o mică pauă $nainte de ultimul cuvânt.
- Eu nu joc la curse, am spus degajat.
- E7istă multe aspecte legate de cai. %ursele, vânătoarea, cărăuşia. Pe mine mă intereseaă aspectul
sportiv. Pariurile. !e opri o clipă şi apoi $ntrebă ca din $ntâmplare - aproape ca din $ntâmplare( A"i avut $n
minte vreun cal anume.
Am ridicat din umeri şi am riscat totul pe o carte(
- /n cal bălan...
- A&, foarte bine, e7celent* 4umneavoastră personal, dacă pot spune aşa, păre"i mai degrabă un cal
murg. 5a, &a* Au trebuie să fi"i nervos. Au ave"i deloc de ce să fi"i nervos.
- Asta o spune"i dumneavoastră, am spus cam brutal.
Purtarea domnului 0radle6 deveni mai amabilă şi mai liniştitoare.
- Bă $n"eleg foarte bine sentimentele. 4ar vă asigur că nu ave"i de ce să fi"i neliniştit. Eu sunt avocat...
dar nu fac parte din barou, desigur. Altfel n'aş fi aici. 4ar pot să vă asigur că cunosc legea. 3ot ce recomand
este perfect legal şi cinstit. E doar o problemă de pariu. /n om poate paria pe orice are c&ef , dacă va ploua
mâine, dacă ruşii pot trimite un om pe lună sau dacă nevasta o să'i facă gemeni. Po"i paria dacă doamna 0 va
muri $nainte de %răciun, sau dacă doamna % va trăi o sută de ani. 3e baei pe judecata sau intui"ia ta, cum
vrei să'i spui. 3reaba e simplă ca bună iua.
Mă sim"eam e7act ca şi cum aş fi fost liniştit de un c&irurg $nainte de opera"ie.
Am spus $ncetişor(
- Au prea $n"eleg această afacere cu %alul 0ălan.
- Asta vă nelinişteşte. 4a, nelinişteşte multă lume. !incer să fiu, nici eu nu $n"eleg. 4ar dă reultate.
4ă reultate $n mod absolut formidabil.
- 4acă mi'a"i putea spune ceva mai mult despre astă...
4eja $mi intrasem $n rol - precaut, doritor, dar speriat. Era &otărât o atitudine cu care domnul
0radle6 se confrunta $n mod curent.
- %unoaşte"i cât de cât casa.
M'am decis repede. Ar fi fost lipsit de $n"elepciune să mint.
- Ei bine... da... am fost acolo cu nişte prieteni. Ei m'au dus...
- :ermecător &an vec&i. Plin de interes istoric. Fi au făcut minuni $n restaurarea lui. A"i cunoscut'o,
deci. Pe prietena mea, domnişoara Gre6, vreau să spun.
- 4a... da, desigur. + femeie e7traordinară.
- Au'i aşa. A"i nimerit la fi7. + femeie e7traordinară. Fi cu puteri e7traordinare.
- Fi ce afirma"ii face* 4ar, de bună seamă,... foarte... ei bine... imposibile, nu'i aşa.
- E7act. Asta'i toată poanta. ?ucrurile pe care ea afirmă că e capabilă să le ştie şi să le facă sunt
imposibile* 3oată lumea ar spune'o. 2ntr'o sală de tribunal, de pildă...
+c&ii negri ca două mărgele mă sfredeleau. 4omnul 0radle6 repetă cuvintele voit accentuat.
- 2ntr'o sală de tribunal, de pildă, toată treaba ar fi ridiculiată* 4acă o femeie s'ar ridica şi ar mărturisi
o crimă, o crimă prin comandă la distan"ă sau )puterea voin"ei) sau orice alt termen prostesc ar folosi, nu s'ar
putea ac"iona pe baa acestei mărturii* %&iar dacă declara"ia ei ar fi adevărată 9ceea ce, fireşte, un om cu
judecată ca dumneavoastră sau ca mine nu crede o clipă*;, ea n'ar putea fi admisă din punct de vedere legal.
2n oc&ii legii crima prin comandă la distan"ă nu e o crimă. Este pur şi simplu o prostie. 3ocmai asta'i toată
frumuse"ea... după cum ve"i aprecia şi dumneavoastră dacă sta"i să vă gândi"i o clipă.
Am $n"eles că mi se dădeau asigurări. 2n tribunalele engleeşti crima comisă prin puteri oculte nu
era crimă. 4acă aş fi angajat un gangster să comită o crimă cu un cu"it sau o măciucă, aş fi fost condamnat o
dată cu el pentru complicitate şi instigare la crimă. 4ar dacă o angajam pe 3&6ra Gre6 să'şi folosească arta
magiei negre, acea magie neagră nu era recunoscută. %onform spuselor domnului 0radle6, ăsta era toată
frumuse"ea afacerii.
3ot scepticismul meu firesc se porni să protestee. Am ibucnit cu $nsufle"ire.
- 4ar, la naiba, e fantastic* am strigat. Au cred. E imposibil.
- 4e acord cu dumneavoastră. !erios. 3&6ra Gre6 este o femeie e7traordinară şi cu siguran"ă are nişte
puteri e7traordinare, dar nu po"i crede tot ce afirmă ea. %um spunea"i, este prea fantastic. 2n epoca noastră
c&iar că nu po"i crede că cineva poate trimite unde , gânduri, sau cum vrei să le spui, fie el singur, fie prin
intermediul unui medium, stând $ntr'o casă din Anglia şi astfel să poată caua $mbolnăvirea şi moartea cuiva
care se află la %apri sau $n oricare altă parte.
- 4ar ea asta afirmă.
- 4a. :ireşte, are puteri... e sco"iancă şi ceea ce se numeşte al doilea vă este o particularitate a acestei
rase. Fi c&iar e7istă. %eea ce cred eu, şi cred fără nici o umbră de $ndoială, este următorul lucru( 3&6ra Gre6
ştie cu adevărat, dinainte, când cineva urmeaă să moară. E un dar. 8ar ea $l are.
!e lăsă pe spate, studiindu'mă. Am aşteptat.
- !ă luăm un ca ipotetic. 4umneavoastră sau altcuiva i'ar plăcea să ştie când o să moară mătuşa Elia,
să spunem. Au'i nimic &ain $n asta, nimic rău , doar o problemă de uşurin"ă $n afaceri. %e planuri sunt de
făcut. Ba e7ista o sumă de bani utilă prin noiembrie, să icem. 4acă ai şti cu preciie asta, ai putea face
câteva op"iuni valoroase. Moartea este o problemă atât de nesigură* 4raga mătuşă Elia ar putea trăi gra"ie
doctorilor $ncă ece ani. Asta te'ar $ncânta, desigur, "ii la bătrânică, dar cât de util ar fi să ştii*
!e opri o clipă şi se aplecă şi mai mult.
- Aici intervin eu. Eu sunt un om al pariurilor. Parie pe orice , normal, $n condi"iile mele.
4umneavoastră veni"i la mine. 4esigur că n'o să vre"i să paria"i pe trecerea $n nefiin"ă a bătrânicii. Asta ar fi
ceva deagreabil pentru bunele dumneavoastră sentimente. Aşa că punem problema $n felul următor.
4umneavoastră paria"i cu mine pe o anumită sumă de bani că mătuşa Elia va fi voinică şi sănătoasă de
%răciun, iar eu parie că nu va fi.
+c&ii de mărgele erau pe mine, urmărindu'mă...
- Au ave"i nimic $mpotriva acestui lucru, nu'i aşa. !implu. Ae contraicem pe o temă. Eu spun că
mătuşa E. e sortită să moară, dumneavoastră spune"i că nu. 2ntocmim un contract şi $l semnăm. Eu vă dau un
termen, mai precis o dată. Bă spun că $n jurul acelei date, două săptămâni $nainte sau după ea, va avea loc
$nmormântarea mătuşii E. 4umneavoastră spune"i că nu va avea. 4acă dumneavoastră ave"i dreptate, vă
plătesc eu. 4acă nu ave"i dreptate, $mi plăti"i mie.
M'am uitat la el. Am $ncercat să'mi asum sentimentele unui om care vrea să $nlăture o mătuşă bogată.
Am sc&imbat mătuşa cu un şantajist. Era ceva mai uşor să bagi $n joc un străin. 4eci, e7ista un om care de ani
de ile mă storcea de bani. Au mai suportam. Broiam să'l văd mort. Au aveam curaj să'l omor eu $nsumi, dar
aş fi dat orice... da, orice...
Ani $nceput să vorbesc. Glasul $mi era răguşit. 2mi jucam rolul cu o anumită siguran"ă.
- %are sunt condi"iile.
Purtarea domnului 0radle6 suferi o sc&imbare rapidă. Era veselă, aproape e7uberantă.
- %u asta am $nceput, nu'i aşa. !au mai degrabă dumneavoastră a"i $nceput, &a &a. )%ât), a"i spus. Zău
că m'a cam uimit. Aiciodată n'am auit pe cineva trecând la obiect atât de repede.
- %are sunt condi"iile.
- 4epinde. 4epinde de mai mul"i factori diferi"i. 4e regulă depinde de suma care e $n joc. 2n unele
cauri depinde de fondurile pe care le are la dispoi"ie clientul. /n so" supărător, sau un şantajist, sau altceva
de genul ăsta, va depinde de cât $şi poate permite clientul să plătească. Breau $nsă să lămuresc un lucru. Eu nu
parie cu clien"i săraci, $n afara genului de cauri pe care tocmai le'am e7emplificat. 2n caul acesta depinde
de mărimea averii mătuşii Elia. %ondi"iile se stabilesc de comun acord. Amândoi vrem să ne alegem cu ceva
din asta, nu'i aşa. 4e regulă, cota pariurilor este de cinci sute la unu.
- %inci sute la unu. :rumuşică treabă*
- >ămăşagul meu e o treaba frumuşică. 4acă mătuşa Elia ar fi cu un picior $n groapă, dumneavoastră
a"i şti deja că o să moară şi n'a"i mai veni la mine. Au e deloc un fleac să profe"eşti moartea cuiva $ntr'un
interval de două săptămâni. %inci sute de lire la o liră nu e deloc e7agerat.
- 4ar presupunând că pierde"i.
4omnul 0radle6 ridică din umeri.
- Rsta'i jocul. Plătesc.
- 8ar dacă pierd eu, plătesc eu. Fi dacă, să presupunem, nu plătesc.
- Au v'aş sfătui, spuse moale domnul 0radle6. %&iar că nu v'aş sfătui.
2n ciuda tonului moale, m'au trecut fiorii. Au rostise nici o amenin"are directă. 4ar amenin"area era
preentă.
M'am ridicat. Am spus(
- 3rebuie să mă mai gândesc.
4omnul 0radle6 redeveni afabil şi civiliat.
- %ategoric, gândi"i'vă bine. Aiciodată nu e bine să te grăbeşti. 4acă vă &otărâ"i să $nc&eia"i afacerea,
$ntoarce"i'vă şi vom discuta problema pe larg. Au vă grăbi"i. Au e nici o grabă. Gândi"i'vă pe $ndelete. Au vă
grăbi"i.
Am ieşit cu aceste cuvinte răsunându'mi $n au.
)Au vă grăbi"i...)
Capitolul XIII
Povestirea lui Mark Easterbrook
Mi'am abordat cu cea mai mare re"inere sarcina de a o intervieva pe doamna 3uckerton. 2mboldit de
Ginger, eram totuşi departe de a fi convins de $n"elepciunea acestui gest. 2n primul rând, mă sim"eam
nepotrivit cu sarcina pe care mi'o asumasem. Mă $ndoiam de abilitatea mea de a produce reac"ia necesară, şi
eram e7trem de conştient de mascarada pe care urma s'o joc.
Ginger, cu acea energie aproape $nspăimântătoare pe care era $n stare s'o manifeste atunci când avea
c&ef, mă instrui la telefon.
- Ba fi foarte simplu. E o casă Aas&. Au e stilul obişnuit. /na din acele clădiri fanteiste apropiate de
stilul gotic.
- Fi de ce vreau s'o văd.
- 3e gândeşti să scrii un articol sau o carte despre influen"ele care produc fluctua"ii $n stilul
ar&itectonic. %am aşa ceva.
- Mie $mi sună clar a găselni"ă.
- Prostii* %ând e vorba de teme savante sau legate de artă, găseşti cele mai incredibile teorii scrise de
cei mai neaveni"i oameni. Ci'aş putea cita capitole $ntregi.
- 3ocmai de asta cred că ai fi persoana mai potrivită decât mine pentru sarcina asta.
- Aici te $nşeli. 4oamna 3uckerton se poate uita $n D&o=s D&o şi va fi corespunător impresionată. Pe
mine nu mă va găsi acolo.
Am rămas neconvins, deşi temporar $nvins.
?a $ntoarcerea mea după incredibila $ntrevedere cu domnul 0radle6, Ginger şi cu mine ne
puseserăm min"ile la contribu"ie. Ei treaba i se părea mai pu"in incredibilă decât mi se părea mie, şi $i permitea
o certă satisfac"ie.
- Asta pune capăt $ndoielilor noastre, sublinie ea. Acum ştim că $ntr'adevăr e7istă o organia"ie pentru
$nlăturarea persoanelor nedorite.
- Prin mijloace supranaturale*
- Eşti atât de $ngust la minte* 3otul din caua atârnătorilor şi a falşilor scarabei pe care $i poartă !6bil.
Asta te induce $n eroare. 8ar dacă domnul 0radle6 s'ar fi dovedit un vraci şarlatan sau un pseudo'astrolog, ai fi
fost şi mai neconvins. 4ar din moment ce se dovedeşte a fi un mărunt escroc cu picioarele pe pământ... sau cel
pu"in asta e impresia mea...
- 4estul de corectă, am spus.
- Atunci asta face ca $ntreaga afacere să capete sens. +ricât de aiurea ar suna, acele trei femei de la
%alul 0ălan de"in ceva care func"ioneaă.
- 4acă eşti atât de convinsă, de ce să ne mai ocupăm de doamna 3uckerton.
- + verificare $n plus. Ftim ce spune 3&6ra Gre6 că poate să facă. Ftim cum e cu latura financiară.
Ftim câte ceva despre trei dintre victime. Brem să ştim mai multe din punctul de vedere al clientului.
- Fi dacă, să presupunem, doamna 3uckerton nu trădeaă nici un semn că ar fi clientă.
- Atunci va trebui să investigăm $n altă parte.
- 4ar s'ar putea să calc $n străc&ini, am bombănit.
Ginger $mi spuse că ar trebui să am o părere mai bună despre mine.
Aşadar iată'mă sosind la uşa casei din %arraEa6 Park. Au corespundea nicicum cu concep"ia mea
despre o casă Aas&. 2n multe privin"e era un castel ne$nsemnat, de propor"ii modeste. Ginger $mi promisese
că'mi va trimite o carte despre ar&itectura Aas&, dar cartea nu ajunsese la timp, aşa că eram oarecum
necorespunător instruit.
Am sunat şi uşa $mi fu desc&isă de un bărbat cu o $nfă"işare cam dărâmată.
- 4omnul Easterbrook. $ntrebă el. 4oamna 3uckerton vă aşteaptă.
Mă conduse $ntr'un salon complicat mobilat. %amera $mi făcu o impresie deagreabilă.
3otul era foarte scump, dar ales fără gust. Pe pere"i se aflau unu sau două tablouri bune şi o
mul"ime proaste. :oarte mult brocart galben.
%ugetările $mi fură $ntrerupte de intrarea doamnei 3uckerton. M'am ridicat cu
dificultate din adâncurile unei sofale.
Au ştiu la ce mă aşteptasem, dar sentimentele mele suferiră o transformare completă.
Au aveam de a face cu nimic sinistru - doar o femeie obişnuită, nici foarte tânără, nici
prea $n vârstă. + femeie nu foarte interesantă şi nici deosebit de drăgu"ă.
2n ciuda stratului generos de ruj, buele erau sub"iri şi răutăcioase. 0ărbia uşor căută. +c&ii de un
albastru spălăcit $"i dădeau impresia că evalua pre"ul fiecărui lucru. Era genul de femeie care se gârcea cu
bacşişurile portarilor şi ale garderobierelor. %a ea e7istau o mul"ime $n lume, deşi mult mai pu"in scump
$mbrăcate şi nu atât de bine mac&iate.
- 4omnul Easterbrook. Era clar $ncântată de viita mea. %&iar entuiasmată. !unt atât de $ncântată să
vă cunosc* 2mi $nc&ipui că vă intereseaă această casă. :ireşte că ştiam că a fost construită de @o&n Aas&,
so"ul meu mi'a spus'o, dar nu m'am gândit niciodată că ar putea interesa o persoană ca dumneavoastră.
- Ei bine, vede"i dumneavoastră, doamnă 3uckerton, nu e c&iar stilul lui, şi asta face interesant de...
ăă...
M'a scutit de calvarul de a continua.
- Mă tem că sunt teribil de proastă $n problemele astea de ar&itectură şi ar&eologie şi aşa mai departe.
4ar nu trebuie să vă deranjee ignoran"a mea.
Au m'a deranjat deloc. Mi'a convenit.
- :ireşte, toate lucrurile astea sunt groav de interesante, spuse doamna 3uckerton.
8'am spus că, dimpotrivă, nouă, specialită"ilor, obiectul muncii noastre ni se părea
teribil de plictisitor.
4oamna 3uckerton mi'a spus că era sigură că nu e adevărat şi m'a $ntrebat dacă aş
prefera să luăm ceaiul mai $ntâi şi apoi să văd casa sau invers.
Au mă programasem la ceai, $ntâlnirea fusese fi7ată la trei şi jumătate, dar am spus că
prefer să văd mai $ntâi casa.
Mă conduse peste tot, trăncănind cu $nsufle"ire majoritatea timpului şi scutindu'mă
astfel să emit vreo teorie ar&itecturală.
Avusesem noroc că venisem acum, mi'a spus ea. %asa era scoasă la vânare 9)Acum că
so"ul meu a murit, e prea mare pentru mine); şi credea că deja era un cumpărător, deşi
anun"ul fusese dat doar de o săptămână.
- Au mi'ar fi plăcut s'o vede"i pustie. Părerea mea e că dacă vrei să evaluei o casă, ea trebuie să fie
locuită, nu'i aşa, domnule Easterbrook.
Eu aş fi preferat această casă nelocuită şi nemobilată, dar fireşte că n'am spus'o. Am
$ntrebat'o dacă avea de gând să rămână $n onă.
- Au sunt prea sigură. Mai $ntâi am să călătoresc pu"in. !ă dau de soare. /răsc clima asta mierabilă.
4e fapt, cred că am să'mi petrec iarna $n Egipt. Am fost acolo acum trei ani. + "ară atât de minunată, dar
presupun că dumneavoastră cunoaşte"i totul despre ea.
Au ştiam nimic despre Egipt şi i'am spus'o.
- %red că pur şi simplu sunte"i modest, spuse ea veselă. Aceasta e sufrageria. E octogonală. Am
dreptate, nu'i aşa. Au are col"uri.
Avea perfectă dreptate.
?a un moment dat, turul fiind $nc&eiat, ne'am $ntors $n salon şi doamna 3uckerton a
sunat după ceai. Acesta fu adus de servitorul cu $nfă"işare ponosită, $ntr'un ceainic mare de
argint care ar fi avut mare nevoie să fie cură"at.
4upă ieşirea servitorului, doamna 3uckerton oftă.
- 4upă ce a murit so"ul meu, cei doi so"i care $l serviseră peste douăeci de ani au insistat să plece.
!puneau că vor să se retragă, dar mai târiu am auit că s'au angajat $n altă parte, cu salarii foarte mari.
Personal consider că e absurd să dai salarii mari. %ând te gândeşti cât costă masa şi caarea servitorilor... ca să
nu mai vorbesc de spălatul rufăriei lor.
4a, avusesem dreptate. +c&i spălăci"i, gura pungă , $nsemnele avari"iei.
Au era deloc greu s'o faci pe doamna 3uckerton să vorbească. 2i plăcea să vorbească. 2i
plăcea să vorbească despre ea $nsăşi mai ales. ?a un moment dat am ajuns să ştiu o mul"ime de lucruri despre
doamna 3uckerton, mult mai multe decât era conştientă că'mi spusese.
Ftiam că se măritase cu cinci ani $n urmă cu văduvul 3&omas 3uckerton. Ea fusese )mult,
mult mai tânără decât el). 2l cunoscuse $ntr'un mare &otel de pe litoral, unde ea era animatoare la bridge. Au
şi'a dat seama că acest lucru din urmă $i scăpase. El avea o fată la o şcoală $n apropiere... )e atât de complicat
pentru un bărbat să ştie ce să facă atunci când $şi scoate fata $n oraş*)
- 0ietul 3&omas, era atât de singur... !o"ia lui murise cu câ"iva ani $n urmă şi $i ducea foarte mult
dorul.
4oamna 3uckerton continuă să se descrie. + tânără bună din fire căreia i se făcuse milă
de acest vârstnic singuratic. Apoi vorbi de sănătatea lui tot mai şubredă şi despre
devotamentul ei.
- 4eşi, $n ultimul stadiu al bolii lui, fireşte că n'am mai putut avea nici un prieten al meu propriu.
M'am $ntrebat dacă nu cumva fusese vorba de vreun bărbat pe care 3&omas 3urckerton $l
socotise indeirabil. Asta ar putea e7plica destul de bine clauele din testamentul lui.
Ginger fusese la !omerset 5ouse şi cercetase testamentul.
4ona"ii vec&ilor servitori, dona"ii pentru doi fini şi apoi o aloca"ie pentru so"ia sa ,
suficientă dar nu generoasă din cale afară. + rentă pe numele ei de care se putea bucura pe durata vie"ii.
>estul averii lui, care se ridica la o sumă cu şase cifre, revenea fiicei lui 3&omasina Ann, care intra de drept $n
posesia moştenirii la vârsta de douăeci şi unu de ani sau când se căsătorea. 4acă murea nemăritată $nainte de
a fi $mplinit douăeci şi unu de ani, banii aveau să'i revină mamei sale vitrege. !e părea că nu mai e7ista nici
un alt membru al familiei.
Mia fusese mare, mi'am spus. 8ar doamnei 3uckerton $i plăceau banii... !e vedea de la
o poştă. Eram sigur că nu avusese niciodată nişte bani ai ei, până să se fi măritat cu văduvul
bătrân. Fi apoi, probabil, i s'a suit la cap. !ătulă de via"a lângă un bătrân invalid, aşteptase
cu nerăbdare vremea când avea să fie liberă, tânără $ncă, şi mai bogată decât ar fi visat
vreodată.
Probabil că testamentul o deamăgise. Bisase la ceva mai mult decât o rentă moderată.
Bisase la călătorii costisitoare, la croaiere lu7oase, la &aine, bijuterii sau pur şi simplu la
banii ca atare, $ngrămădindu'se $n bancă.
2n loc de toate astea, fata avea să se aleagă cu banii* :ata avea să fie o moştenitoare bogată. :ata care,
foarte posibil, nu putuse s'o sufere pe mama ei vitregă şi i'o arătase pe fa"ă, cu neobrăarea tinere"ii. :ata
avea, să fie bogată... afară doar dacă...
4oar dacă... Era asta de ajuns. Puteam oare să cred că blonda făptură cu moralitate
$ndoielnică ce $ndruga platitudini cu atâta deinvoltură era $n stare să apelee la %alul 0ălan
şi să aranjee ca fata să moară.
Au, nu puteam crede aşa ceva...
3otuşi, trebuia să'mi duc sarcina până la capăt. Am spus pe nepusă masă(
- Fti"i, cred că am $ntâlnit'o o dată pe fiica dumneavoastră... fiica vitregă, adică.
Mă privi uşor mirată, deşi nu prea interesată.
- 3&omasina. !erios.
- 4a, $n %&elsea.
- +&, %&elsea* 4a, s'ar putea... +ftă. :etele din iua de ai* E atât de dificil* !e pare că nu po"i să ai
nici un control asupra lor. Asta $l supăra foarte tare pe tatăl ei. Eu nu puteam face nimic, fireşte. Au m'a
ascultat niciodată. +ftă din nou. %ând m'am măritat, eu eram aproape matură, să şti"i. + mamă vitregă.
%lătină din cap.
- + postură delicată, am spus cu $n"elegere.
- Am lăsat de la mine... mi'am dat toată silin"a.
- !unt convins.
- 4ar n'a folosit absolut la nimic. :ireşte că 3om nu i'ar fi permis să fie obranică fa"ă de mine, dar ea
$şi dădea $n petic ori de câte ori prindea prilejul. 2mi făcea via"a imposibilă. 2ntr'un fel, pentru mine a fost o
uşurare când a insistat să plece din casă, dar am $n"eles foarte bine ce a $nsemnat pentru 3om treaba asta. !'a
dus $n locul cel mai pu"in de dorit.
- Am... cam bănuit.
- 0iata 3&omasina* spuse doamna 3uckerton, şi $şi aranjă o buclă. Apoi se uită la mine. +&, dar poate
că nu şti"i. A murit cam acum o lună. A făcut o encefalită... cu totul pe neaşteptate. E o boală care'i atacă pe
tineri, cred... %e trist*
- Au ştiam că a murit, am spus.
M'am ridicat.
- Bă mul"umesc foarte mult că mi'a"i arătat casa, doamnă 3uckerton, am spus şi am dat mâna cu ea.
Apoi, $n timp ce mă $ndepărtam, m'am $ntors.
- Apropo, cred că cunoaşte"i %alul 0ălan, nu'i aşa.
A'a e7istat nici o $ndoială referitor la reac"ia ei. 2n oc&ii spălăci"i apăru panica, o panică
veritabilă. !ub mac&iaj, c&ipul i se făcu dintr'odată alb. Era speriată.
>osti cu glas ascu"it(
- %alul 0ălan. %e vre"i să spune"i cu %alul 0ălan. Au ştiu nimic despre %alul 0ălan.
M'am prefăcut uşor surprins.
- +&... am făcut o confuie. E7istă un &an vec&i, foarte interesant.... 2n Muc& 4eeping. Am fost ilele
trecute acolo şi l'am văut. A fost transformat de'o manieră $ncântătoare, păstrându'i'se toată atmosfera.
Eram convins că am auit pomenindu'se numele dumneavoastră... dar probabil, fiica dumneavoastră a fost pe
acolo, sau altcineva cu acelaşi nume. Am făcut o pauă. ?ocul are... mare faimă.
Mi'am savurat ieşirea din scenă. 2n una din oglinile de pe perete am văut reflectat c&ipul
doamnei 3uckerton. !e uita lung după mine. Era $ngroitor de $nspăimântată, şi am văut cum avea să arate $n
anii ce aveau să vină... Au era o privelişte plăcută.
Capitolul XIV
Povestirea lui Mark Easterbrook
1.
- 4eci acum suntem absolut siguri, spuse Ginger.
- Fi $nainte eram siguri.
- 4a, dar asta c&iar ne'a lămurit definitiv.
Am rămas tăcut câteva clipe. Mi'o $nc&ipuiam pe doamna 3uckerton călătorind la
0irming&am. 8ntrând $n Municipal !Kuare 0uildings... făcând cunoştin"ă cu domnul 0radle6. Aeliniştea ei
nervoasă... bonomia lui liniştitoare. Priceperea lui de a scoate $n evidentă lipsa oricărui risc. + vedeam
plecând fără să se angajee. ?ăsând ca ideea să prindă rădăcini $n minte. Poate că s'a dus $n viită la fiica ei
vitregă sau fiica vitregă a venit $n Eeekend. !e poate să fi discutat, să fi e7istat aluii la căsătorie. Fi $n tot
acest timp gândul la 0AA8, la bani mul"i, nu la o rentă amărâtă, ci la bani serioşi care să'"i permită să faci ce
vrei* Fi totul revenindu'i aceste fete degenerate, prost crescute, care cutreiera barurile din %&elsea $n jeans şi
pulovere lălâi, cu prietenii ei degenera"i şi respingători. 4e ce să aibă o fată ca asta, care nu era bună de nimic
şi nici n'avea să fie vreodată, to"i acei bani minuna"i.
Fi aşa , altă viită la 0irming&am. Alte re"ineri, alte asigurări. 2n final, discutarea condi"iilor. Am
âmbit fără să vreau. 4omnul 0radle6 avusese de furcă $n $nc&eierea târgului. 4oamna 3uckerton nu cedase
cu una cu două. 4ar până la urmă au căut de acord şi'au semnat. Fi după aceea.
Aici imagina"ia se oprea. Asta era ceea ce nu ştiam noi.
Am observat că Ginger mă urmărea. Mă $ntrebă(
- 3e'ai lămurit cum au stat lucrurile.
- 4e unde ştii ce făceam.
- 2ncep să cunosc cum $"i func"ioneaă mintea. Ai căutat să reconstitui totul, nu'i aşa. Ai urmărit'o $n
gând plecând la 0irming&am... şi aşa mai departe. Am dreptate.
- 4a. 4ar filmul s'a rupt după ce a aranjat lucrurile cu 0radle6. %e s'a $ntâmplat $n continuare.
Ae'am uitat unul la altul.
- Mai devreme sau mai târiu cineva trebuie să afle e7act ce se $ntâmplă la %alul 0ălan, spuse Ginger.
- %um.
- Au ştiu... Au va fi uşor. Aimeni care realmente a fost acolo, care cu adevărat a făcut'o, nu va vorbi
vreodată. 2n acelaşi timp, ei sunt singurii oameni care pot vorbi. E complicat... Mă $ntreb...
- !ă mergem la poli"ie. am sugerat.
- 4a. 2n definitiv, acum avem ceva destul de clar. !uficient ca să să poată activa pe baa asta, nu crei.
Am clătinat din cap cu $ndoială.
- 4ovada inten"iei. 4ar e suficient. 4orin"a asta de moarte e o prostie. Ftiu, poate nu e o prostie, dar
aşa ar suna $n fa"a tribunalului. Aici măcar n'avem &abar care'i procedeul.
- Atunci, va trebui să'l aflăm. 4ar cum.
- Ar trebui să vei sau să aui cu oc&ii sau urec&ile tale. 4ar nu e7istă absolut nici un loc unde te'ai
putea ascunde $n &udubaia aia de cameră unde presupun că trebuie să aibă loc )asta).
Ginger $şi $ndreptă spatele, $şi seme"i capul şi spuse(
- E7istă un singur mod de a afla ce se $ntâmplă cu adevărat. 3rebuie să fii un client autentic.
M'am &olbat la ea.
- /n client autentic.
- 4a. 3u sau eu, nu conteaă cine, trebuie să vrea să elimine pe cineva. /nul din noi trebuie să meargă
la 0radle6 şi să stabilească treaba.
- Au'mi place, am spus tăios.
- 4e ce.
- Păi... asta desc&ide posibilită"i periculoase.
- Pentru noi.
- !'ar putea. 4ar de fapt mă gândeam la victimă. 3rebuie să avem o victimă, trebuie să'i dăm un nume.
Au poate fi pur şi simplu o inven"ie. !'ar putea să verifice... de fapt, aproape sigur verifică, nu eşti de acord.
Ginger se gândi o clipă apoi dădu din cap.
- 4a. Bictima trebuie să fie o persoană reală cu o adresă reală.
- Asta e ceea ce nu'mi place.
- Fi trebuie să avem un motiv real ca să scăpăm de ea. Am rămas tăcu"i, reflectând asupra acestui
aspect al problemei.
- Persoana, indiferent cine ar fi ea, va trebui să fie de acord, am spus $ncetişor. Au'i un fleac ceea ce i
se cere.
- 2ntregul scenariu trebuie să fie bun, spuse Ginger. 4ar ilele trecute ai spus un lucru perfect adevărat.
%u to"ii, adică cele trei şi 0radle6, sunt $ntr'o situa"ie fără ieşire. Afacerea trebuie să fie secretă, dar nici prea
secretă. Posibilii clien"i trebuie să audă de ea.
- %eea ce mă nedumireşte este că poli"ia pare să nu fi auit de ea. 2n definitiv, de regulă poli"iştii sunt
la curent cu orice activitate de natură infrac"ională.
- 4a, dar eu cred că motivul e că afacerea asta este, oricum ai lua'o, o ac"iune $ntreprinsă de amatori.
Au e profesionistă. Au's angaja"i sau implica"i criminali profesionişti. Au e ca atunci când angajei gangsteri
să'i dea nu ştiu cui una la scăfârlie şi să'l lase mort. 3otul e... particular.
8'am spus că $n privin"a asta avea dreptate. Ginger continuă.
- !ă presupunem acum că tu sau eu 9vom e7amina ambele posibilită"i; dorim cu disperare să scăpăm
de cineva. Ei bine, cine e cel de care tu sau eu am putea dori să scăpăm. E7istă dragul meu unc&i Merv6n...
voi intra $n posesia unei averi frumuşele când va $ng&i"i găluşca. Eu şi nu ştiu ce văr din Australia suntem
singurii care am mai rămas din familie. Aşa că ar e7ista un motiv.. 4ar bietul moşulică e trecut de şapteeci
de ani şi cât de cât dus cu sorcova, drept care ar fi mai $n"elept din partea mea să aştept să moară de moarte
bună, afară doar dacă aş fi $ntr'o cumplită criă de bani, or asta c&iar că ar fi greu de imitat. 2n plus, e un
scump şi "in tare mult la el, şi aşa dus cu sorcova cum este $i place via"a şi nu l'aş lipsi nici măcar de o
secundă din ea. Aici măcar n'aş risca una ca asta* 4ar tu. Ai vreo rudă care urmeaă să'"i lase bani.
Am clătinat din cap.
- Absolut pe nimeni.
- :ir'ar al dracului* /n şantaj, poate. 4eşi asta ar lua o mul"ime de aranjamente. Au eşti suficient de
vulnerabil. 4acă erai membru $n parlament sau la ministerul de e7terne sau un ministru promi"ător ar fi fost
altceva. ?a fel şi eu. Acum cincieci de ani ar fi fost simplu. !crisori, sau fotografii compromi"ătoare $n
costumul lui Adam, dar $n iua de ai cui $i pasă. Po"i să spui ca ducele de Dellington( )Publica"i'le şi duce"i'
vă dracului*) Ei bine, ce'ar mai fi. 0igamie. Mă fi7ă cu o privire plină de reproş. %e păcat că n'ai fost
niciodată $nsurat* 4acă erai, am fi copt noi ceva pe tema asta.
Probabil că ceva din e7presia fe"ei mele m'a dat de gol. Ginger se prinse imediat.
- 8artă'mă. Am gândărit vreo rană ce doare.
- Au, i'am răspuns. Au doare. A trecut mult de atunci, mă cam $ndoiesc că mai e7istă cineva care să
ştie povestea.
- Ai fost $nsurat.
- 4a. %ând eram la universitate. Ae'am căsătorit pe ascuns. Ea nu era... ei bine, ai mei n'ar fi acceptat'
o. Aici măcar nu eram major. Am min"it $n privin"a vârstelor noastre.
Am rămas tăcut câteva minute, retrăind trecutul.
- A'ar fi durat, am spus $ncetişor. 2mi dau seama acum. Era drăgu"ă şi putea fi foarte dulce... dar...
- %e s'a $ntâmplat.
- Am plecat $n 8talia pentru o vacan"ă lungă. A avut loc un accident... un accident de maşină. Ea a
murit pe loc.
- Fi tu.
- Eu nu eram $n maşină. Era ea... cu un prieten.
Ginger $mi aruncă o privire rapidă. %red că a $n"eles cum stătuse treaba. Focul meu când descoperisem
că fata cu care mă $nsurasem nu era genul de so"ie credincioasă.
Ginger reveni la problemele practice.
- B'a"i căsătorit $n Anglia.
- 4a. ?a oficiul stării civile din Peterboroug&.
- 4ar ea a murit $n 8talia.
- 4a.
- Aşa că moartea ei n'a fost $nregistrată nicăieri $n Anglia.
- 4a. Au e7istă nici o eviden"ă a mor"ii ei. 2n Anglia, fireşte.
- 4eci, ce mai vrei. Rsta'i răspunsul la rugăciunea noastră. Au putea fi ceva mai simplu* Eşti
$ndrăgostit până peste urec&i de o tipă, şi vrei să te $nsori cu ea... dar nu ştii dacă so"ia ta mai e $ncă $n via"ă.
B'a"i despăr"it cu ani $n urmă şi de atunci n'ai mai auit nimic de ea. !ă rişti sau nu. Fi $n timp ce te tot
gândeşti ce să faci, &op, apare so"ia* Apare aşa, din senin şi refuă să'"i acorde divor"ul şi te amenin"ă că se
duce la tipa cu pricina şi'i ciripeşte tot.
- Fi cine e iubita mea, mă rog. am $ntrebat uşor derutat. 3u.
Ginger păru şocată.
- %ategoric nu. Eu nu sunt genul... eu probabil că aş trăi $n păcat cu tine. Ftii foarte bine la cine mă
refer. Ea este e7act persoana potrivită. 0runeta statuară cu care umbli. :oarte intelectuală şi sobră.
- 5ermia >edcliffe.
- E7act. !prijinul tău.
- %ine "i'a povestit despre ea.
- Popp6, desigur. E şi bogată, nu'i aşa.
- E7trem de $nstărită. 4ar, ău...
- Gata, gata. Au spun că te $nsori cu ea pentru bani. Au eşti genul. 4ar min"i scârboase ca 0radle6 ar
putea uşor s'o creadă... 4eci, foarte bine. !itua"ia stă $n felul următor. Eşti pe cale să'i ceri mâna 5ermiei
când te pomeneşti că'"i pică pe cap din senin so"ia. !oseşte la ?ondra şi'"i strică toate socotelile. 2l propui
divor"ul , ea nu marşeaă. E tipul răbunător. Fi atunci... aui de %alul 0ălan. Pun pariu pe ce vrei că 3&6ra
Gre6 şi "ăranca aia pe jumătate cretină, 0ella, au creut că de asta ai mers la ele $n iua aceea. Au luat viita ta
ca pe'o $ncercare de abordare şi de asta 3&6ra a fost atât de $ndatoritoare. Au ieşit pe tarabă cu marfa.
- !'ar putea, am spus revăând $n gând iua aceea.
- 8ar faptul că după aceea te'ai dus la 0radle6 se potriveşte perfect. Ai muşcat momeala* Eşti un
poten"ial client...
!e opri triumfătoare. Era ceva $n ceea ce spunea ea, dar nu prea vedeam povestea $n
ansamblu...
- %red, totuşi, că vor investiga amănun"it treaba.
- Asta'i sigur, aprobă Ginger.
- E bună povestea asta cu so"ia fictivă apărută brusc din trecut... dar vor vrea detalii... unde locuieşte, şi
aşa mai departe. 8ar dacă $ncerc să o iau pe după gard...
- Au va fi nevoie s'o iei pe după gard. %a să iasă o treabă ca lumea, so"ia trebuie să
e7iste , şi va e7ista* 2nvioreaă'te* Eu sunt so"ia ta*
2.
M'am &olbat la Ginger. 5olbat e prea pu"in spus. %&iar m'am mirat că n'a ibucnit $n râs.
3ocmai $mi revenisem, când ea vorbi din nou.
- A'ai de ce să fii atât de uimit. A'a fost o propunere.
Am prins grai.
- Au ştii ce spui.
- :ireşte că ştiu. %eea ce propun este perfect realiabil şi are avantajul de a nu târ$ cine ştie ce persoană
inocentă $ntr'un posibil pericol.
- 4ar te e7pui tu riscului.
- Asta'i treaba mea.
- Au, nu e. Fi oricum, n'ar "ine nici o clipă.
- 0a da, ar "ine. M'am gândit bine. !osesc $ntr'un apartament mobilat, cu un geamantan sau două cu
etic&ete străine. 2nc&irie apartamentul pe numele doamnei Easterbrook şi cine naiba are să spună că nu sunt
doamna Easterbrook.
- +ricine te cunoaşte.
- %ine mă cunoaşte nu mă va vedea. Au mă duc la slujbă pe motiv de boală. 2mi vopsesc părul...
apropo, cum era so"ia ta, blondă sau brunetă.... Au că ar conta.
- 0runetă, am spus mecanic.
- 0un. Aş ur$ să fiu bălăioară. Alte &aine şi tone de mac&iaj şi nici cei mai buni prieteni nu m'ar
recunoaşte* Fi cum n'ai avut o nevastă la vedere $n ultimii cincispreece ani sau pe'aproape, este foarte pu"in
probabil ca cineva să descopere că nu sunt eu aia. 4e ce s'ar $ndoi cineva de la %alul 0ălan că nu sunt ceea ce
spun că sunt. 4acă eşti gata să semnei &ârtiile alea, pariind pe sume mari că voi rămâne $n via"ă, nu văd de
ce s'ar $ndoi cineva de )autenticitatea) mea. 3u n'ai nici o legătură cu poli"ia, eşti un client adevărat. A'au
decât să verifice căsătoria ta $n registrele de la !omerset 5ouse. Pot să verifice şi prietenia ta cu 5ermia. 2n
ambele cauri treaba e clară. 4e ce s'ar mai $ndoi cineva.
- Au'"i dai seama de dificultă"i... de risc.
- >isc* ?a dracu* Mi'ar plăcea la nebunie să te ajut să câştigi o amărâtă de sută de lire sau cât o fi de la
rec&inul de 0radle6.
M'am uitat la ea. 2mi plăcea foarte mult... Părul ei roşu, pistruii, firea ei curajoasă. 4ar nu puteam s'o
las să'şi asume acel risc.
- Au sunt de acord, Ginger. !ă presupunem... că s'ar $ntâmpla ceva.
- Mie.
- 4a.
- Asta'i treaba mea, nu.
- Au. Eu te'am vârât $n toate astea.
Ginger dădu din cap gânditoare.
- 4a, probabil că tu ai făcut'o. 4ar nu conteaă care din noi a fost primul. Acum, amândoi suntem
implica"i şi trebuie să facem ceva. Borbesc serios, Mark. Au am să pretind că totul e doar amuament. 4acă
ceea ce credem noi e adevărat, treaba e a naibii de nasoală. Fi trebuie să i se pună capăt* Bei tu, nu e crima
pasională din ură sau geloie# nu e nici crima din cupiditate, nesăbuin"a omului care comite o crimă pentru a
câştiga, dar care se e7pune el $nsuşi riscului. Este crima ca afacere - crima care nu "ine cont de cine sau ce
este victima. Asta dacă, fireşte, treaba e adevărată.
!e uită la mine sub imperiul unei $ndoieli de o clipă.
- Este adevărată, am spus. 3ocmai de asta mă tem pentru tine.
Ginger $şi puse coatele pe masă şi $ncepu să se certe cu mine.
Am stat aşa şi ne'am certat, fiecare căutând să'şi impună argumentele, iar timpul
trecea.
2n final, Ginger reumă.
- /ite cum stă treaba. !unt avertiată şi $narmată. Ftiu ce $ncearcă să'mi facă cineva. Fi nu cred $n
ruptul capului că poate să mi'o facă* 4acă cineva mieaă pe )dorin"a mea de moarte), ei bine, la mine c&estia
asta nu'i deloc devoltată. !unt foarte sănătoasă şi pur şi simplu nu cred că am să fac pietre la fiere sau
meningită numai pentru că 3&6ra traseaă pentagrame pe pere"i, sau !6bil cade $n transă... sau ce'or mai fi
făcând femeile astea.
- 2mi imagine că 0ella sacrifică un cocoşel alb, am spus $ngândurat.
- 3rebuie să recunoşti că toate astea's poveşti*
- 4ar noi nu ştim ce se $ntâmplă cu adevărat, am subliniat.
- Au. 3ocmai de asta e important să descoperim. 4ar tu c&iar po"i să crei că din caua a ceea ce fac
trei femei $n &ambarul de la %alul 0ălan eu, $ntr'un apartament din ?ondra, am să mă $mbolnăvesc de cine ştie
ce boală fatală. Eu nu pot*
- Au, nu pot să cred. 4ar...
Ae'am uitat unul la celălalt.
- 4a, spuse Ginger. Asta'i punctul nostru slab.
- Ascultă. 5ai s'o luăm altfel. ?asă'mă să fiu eu cel din ?ondra, iar tu să fii clienta. Am putea născoci
ceva...
4ar Ginger clătină cu putere din cap.
- Au, Mark. A'ar "ine. 4in mai multe motive. %el mai important dintre ele este că eu sunt deja
cunoscută la %alul 0ălan ca o făptură liberă. !'ar putea să'mi purice via"a trăgând'o de limbă pe >&oda, or
aici nu'i nimic de găsit. 2n sc&imb tu eşti deja $ntr'o situa"ie ideală , eşti un client nervos, care adulmecă prin
preajmă, nefiind $ncă $n stare să se angajee. Au, va trebui s'o lăsăm aşa.
- Au'mi place. Au'mi place să mă gândesc că tu vei sta singură $n cine ştie ce loc, sub un nume fals,
fără cineva care să fie cu oc&ii pe tine. Părerea mea este că, $nainte de a ne lansa $n povestea asta, ar trebui să
mergem la poli"ie.
- !unt $ntru totul de acord, spuse $ncetişor Ginger. %are poli"ie. !cotland Sard.
- Au. %red că cel mai bine ar fi să mergem la inspectorul detectiv ?ejeune.
Capitolul XV
Povestirea lui Mark Easterbrook
Mi'a plăcut de la prima vedere inspectorul detectiv ?ejeune. Avea un aer liniştit,
competent. 4e asemenea, mi'am is că era un om cu imagina"ie, genul de om care nu se
dădea $n lături să ia $n considera"ie posibilită"i neortodo7e.
2mi spuse(
- 4octorul %orrigan mi'a povestit de $ntâlnirea dumneavoastră. 4intr'un bun $nceput afacerea asta i'a
stârnit un viu interes. :ireşte, părintele Gorman era un om foarte cunoscut şi respectat $n district. !pune"i că
ave"i nişte informa"ii speciale pentru noi.
- E vorba de un loc numit %alul 0ălan, am spus.
- 4intr'un sat pe nume Muc& 4eeping, am $n"eles.
- 4a.
- Bă rog să'mi povesti"i ceea ce şti"i.
8'am spus despre prima men"iune a %alului 0ălan la :antasie şi conte7tul $n care a fost
făcut. Apoi i'am descris viita mea la >&oda, şi despre cunoştin"a cu cele )trei sinistre
surori). 8'am relatat cât mai precis posibil conversa"ia cu 3&6ra Gre6 din acea după'amiaă.
- Fi a"i fost impresionat de ceea ce v'a spus.
M'am sim"it stânjenit.
- Au c&iar. Adică, n'am creut $n mod serios...
- +are, domnule Easterbrook. Eu aş ice că a"i creut.
- Presupun că ave"i dreptate. 4oar că omului nu'i place să recunoască ce credul e.
?ejeune âmbi.
- 4ar a"i uitat ceva, nu'i aşa. Era"i deja interesat când a"i venit la Muc& 4eeping. 4e ce.
- %red că din cauă că fata arăta atât de speriată.
- 4omnişoara de la florărie.
- 4a. Aruncase atât de firesc remarca despre %alul 0ălan* :aptul că după aceea s'a arătat atât de
speriată părea să subliniee că... ei bine, e7ista ceva care să te sperie. 8ar apoi l'am $ntâlnit pe doctorul
%orrigan şi mi'a povestit despre lista cu nume. Pe două din acele persoane le ştiam deja. Amândouă erau
moarte. Al treilea nume mi s'a părut cunoscut. 4upă aceea am aflat că şi persoana respectivă murise.
- Bă referi"i la doamna 4elafontaine.
- 4a.
- %ontinua"i.
- M'am decis să aflu mai multe despre afacerea asta.
- Fi v'a"i pus pe treabă. %um.
8'am povestit despre viita mea la doamna 3uckerton. 2n final am ajuns la domnul 0radle6 şi
la Municipal !Kuare 0uildins din 0irming&am.
!e arătă e7trem de interesat. >epetă numele.
- 0radle6... 4eci şi 0radle6 e $n afacerea asta.
- 2l cunoaşte"i.
- +&, da, ştim totul despre domnul 0radle6. Ae dă multă bătaie de cap. E un client lunecos, nu face
nimic cu care să'l putem prinde. %unoaşte toate şmec&eriile şi toate căile de a se esc&iva de la lege.
2ntotdeauna e de partea corectitudinii. E genul de om care ar putea scrie o carte cu titlul )+ sută de moduri de
a eluda legea). 4ar crima, un lucru precum crima organiată... aş fi spus că asta c&iar că nu intră $n domeniul
lui.
- Acum că v'am povestit despre discu"ia noastră, a"i putea ac"iona pe baa asta.
?ejeune clătină $ncet din cap.
- Au, n'am putea. 2n primul rând, n'a e7istat nici un martor la discu"ia dumneavoastră. A"i fost singuri
şi el ar putea foarte uşor nega totul* 2n afară de asta, a avut perfectă dreptate când v'a spus că un om poate
paria pe orice. Pariaă că cineva nu va muri , şi pierde. %e e criminal $n asta. Afară doar dacă putem dovedi
cumva legătura dintre 0radle6 şi crima reală din caul respectiv... or asta nu va fi uşor, $mi $nc&ipui.
!e opri o clipă, apoi spuse(
- %ând a"i fost la Muc& 4eeping, a"i cunoscut din $ntâmplare vreun bărbat pe nume Benables.
- 4a. Am luat masa la el.
- A&* 4acă'mi permite"i, ce impresie v'a făcut.
- + impresie foarte puternică. /n om cu o mare personalitate. Este invalid.
- 4a. 4a pe urma poliomielitei.
- Au se poate mişca decât $n scaunul cu rotile. 4ar se pare că infirmitatea i'a sporit &otărârea de a trăi
şi de a se bucura de via"ă.
- Povesti"i'mi tot ce şti"i despre el.
8'am descris casa lui Benables, comorile de artă, nivelul estimat al veniturilor lui.
?ejeune spuse(
- Păcat*
- %e e păcat.
- %ă Benables este infirm, răspunse sec ?ejeune.
- !cua"i'mă, dar sunte"i absolut sigur că Benables c&iar e infirm. Au se poate să fi regiat toată
povestea.
- !untem cât se poate de siguri. 4octorul lui este sir Dilliam 4ugdale din 5arle6 !treet, un om mai
presus de orice bănuială. !ir Dilliam ne'a asigurat că are membrele atrofiate. Micul nostru domn +sborne o fi
el sigur că Benables era omul pe care l'a văut $n noaptea aceea pe 0arton !treet, dar se $nşeală.
- 2n"eleg.
- !puneam păcat, pentru că dacă $ntr'adevăr e7istă o organia"ie care se ocupă cu crima privată,
Benables este genul de om capabil să o coordonee.
- 4a, aşa mă gândeam şi eu.
- !ă punem laolaltă ceea ce avem# ce cunoaştem noi, şi ce ne'a"i adus dumneavoastră $n plus. Pare
destul de sigur că e7istă o agen"ie sau o organia"ie specialiată $n ceea ce am putea numi $nlăturarea
persoanelor nedorite. +rgania"ia nu are nimic violent. Au angajeaă bandi"i ordinari sau pistolari... Au e7istă
nimic care să probee că victimele n'au murit de moarte perfect naturală. Pe lângă cele trei decese pe care le'
a"i men"ionat, am primit un număr de informa"ii cam neclare despre alte... decese survenite din caue naturale,
dar de pe urma cărora cineva a avut de câştigat. 2nsă, re"ine"i, nu e7istă nici o dovadă. 3reaba este a naibii de
iste" concepută, domnule Easterbrook. 8ndiferent cine a conceput'o, are cap. Aoi nu avem decât câteva nume
răle"e. 4umneeu ştie câ"i mai sunt şi cât de răspândită ar putea fi afacerea asta. %&iar şi pu"inele nume pe
care le avem, le avem din $ntâmplare, gra"ie faptului că o muribundă a vrut să'şi descarce sufletul de păcate.
!cutură mânios din cap, apoi continuă(
- !'o luăm pe femeie asta, 3&6ra Gre6. !pune"i că vi s'a lăudat cu puterile ei. Ei bine, şi le poate
folosi $n voie. !ă icem că o acuăm de crimă, o băgăm $n bo7a martorilor şi o lăsăm să'şi facă numărul, să
bată toba că a trimis oameni pe lumea cealaltă prin puterea voin"ei, sau prin vrăji, sau prin mai ştiu eu ce.
?egea n'ar găsi'o vinovată. A'a fost niciodată văută $n apropierea celor care au murit, am verificat asta, nu
le'a trimis prin poştă ciocolată cu otravă sau ceva de genul ăsta. %onform propriei ei relatări, ea doar stă $ntr'o
cameră şi face u de telepatie* Bai, orice tribunal ar ibucni $n râs şi ar cataloga toată treaba ca fiind absolut
carag&ioasă*
- Fi totuşi ceva, cumva, se $ntâmplă.
- 4a, ave"i dreptate.
Am rostit $n grabă(
- %red că e7istă o şansă, o posibilă şansă, de a afla mai multe despre toate astea. Eu şi o prietenă a mea
am $ntocmit un plan. !'ar putea să vi se pară o prostie...
- ?ăsa"i'mă pe mine să judec asta.
- 2n primul rând, din ceea ce a"i spus, am $n"eles că dumneavoastră sunte"i sigur că e7istă o astfel de
organia"ie ca cea despre care discutăm, şi că func"ioneaă. Aşa e.
- :unc"ioneaă $n mod cert.
- 4ar nu şti"i cum func"ioneaă, nu. Primii paşi sunt deja stabili"i. 8ndividul, pe care $l numesc eu
client, aude vag despre această organia"ie, reuşeşte să afle mai multe despre ea, este trimis la domnul 0radle6
din 0irming&am şi &otărăşte că vrea să meargă $nainte. %ade la $nvoială cu domnul 0radle6 şi apoi este trimis,
sau cel pu"in aşa presupun eu, la %alul 0ălan. 4ar ce se $ntâmplă după aceea, nu ştim* %e se $ntâmplă la %alul
0ălan. %ineva trebuie să afle.
- %ontinua"i.
- Pentru că, atâta timp cât nu ştim ce face de fapt 3&6ra Gre6, nu putem merge mai departe... Medicul
dumneavoastră, @im %orrigan, spune că toată treaba este o aiureală... dar este. Este, domnule inspector.
?ejeune oftă.
- Fti"i ce aş răspunde eu... ce ar răspunde orice persoană $ntreagă la minte. >ăspunsul ar fi )0ine'n"eles
că este*). 4ar acum vorbesc neoficial. 2n ultimele sute de ani s'au $ntâmplat lucruri foarte ciudate. Ar fi creut
cineva acum şapteeci de ani că o persoană ar putea aui $ntr'o cutiu"ă 0ig 0en'ul bătând ora doispreece, iar
apoi, imediat, pe fereastră, să audă bătând $nsuşi 0ig 0en'ul aceeaşi oră. 0ig 0en'ul bate o dată, nu de două
ori - sunetul a fost adus la urec&ea persoanei de două tipuri de unde diferite* 4ar acum şapteeci de ani s'ar
fi creut că e vorba de vreo jonglerie. Ai fi creut că po"i aui un om din AeE Sork $n propria'"i cameră, fără
altceva decât un fir de legătură. Ai fi creut. !e pot da o sumedenie de alte e7emple, lucruri care $n iua de
ai sunt la mintea cocoşului*
- %u alte cuvinte, totul e posibil.
- Asta vreau să spun. 4acă mă $ntreba"i dacă 3&6ra Gre6 poate ucide pe cineva dându'şi oc&ii peste
cap sau căând $n transă sau proiectându'şi voin"a, $ncă spun )Au). 4ar... nu sunt sigur. %um aş putea fi.
4acă ea a descoperit ceva din $ntâmplare...
- 4a. !upranaturalul pare supranatural. 4ar ştiin"a de mâine este !upranaturalul de ai.
- Au vorbesc oficial, re"ine"i, mă avertiă ?ejeune.
- 2n tot caul, cineva trebuie să meargă şi să vadă ce se petrece de fapt. Asta e ceea ce propun eu să fac
, să merg şi să văd.
?ejeune se uită lung la mine.
- %alea e deja pavată, am spus.
8'am povestit despre ce plănuiserăm eu şi Ginger.
M'a ascultat atent, gânditor.
- 4omnule Easterbrook, nu ştiu dacă sunte"i pe deplin conştient că ceea ce v'a"i propus să face"i ar
putea fi periculos... ăştia sunt oameni periculoşi. Ar putea fi periculos.
- Ftiu. Am revăut totul de o sută de ori. Au'mi place ca ea să joace rolul pe care urmeaă să'l joace.
4ar e &otărâtă, absolut &otărâtă. ?a dracu, vrea*
?ejeune $ntrebă pe neaşteptate(
- E roşcată, n'a"i spus aşa.
- 0a da, am răspuns uimit.
- Aiciodată nu te po"i pune cu o roşcată, spuse ?ejeune. Mie $mi spune"i.
M'am $ntrebat dacă so"ia lui era roşcată.
Capitolul XVI
?a a doua viită făcută domnului 0radle6 nu m'am mai sim"it deloc nervos. 0a c&iar $mi plăcea.
)%onsideră'te $n pielea personajului) mă sfătuise Ginger $nainte să plec, şi e7act asta $ncercam
să fac.
4omnul 0radle6 mă $ntâmpină cu un âmbet de bun venit.
- !unt foarte $ncântat să vă revăd, spuse el $ntinându'mi o mână grăsu"ă. Aşadar v'a"i gândit bine la
mica dumneavoastră problemă, nu'i aşa. Ei bine, cum spuneam, nu'i nici o grabă. Ave"i tot timpul.
- 3ocmai asta nu am. E... ei bine... e destul de urgent...
0radle6 mă studie. +bservă nervoitatea mea, felul $n care $i evitam privirea, stângăcia cu care
scăpasem pălăria.
- Măi, măi, măi* !ă vedem ce putem face pentru dumneavoastră. Bre"i să pune"i un pariu" pe ceva, nu'i
aşa. Aimic nu'"i ia mintea de la... ăă... necauri, ca pronosticurile sportive.
- 3reaba stă aşa... am spus şi am ajuns $ntr'un punct mort. ?'am lăsat pe 0radle6 să'şi facă numărul. Fi
l'a făcut.
- Băd că sunte"i un pic nervos, a spus. Precaut. Aprob precau"ia. Aiciodată să nu spui ceva ce nu
trebuie să audă mama* !au poate crede"i că $n biroul meu ar putea fi vreun microfon. Au, vă dau cuvântul de
onoare că aici nu e7istă aşa ceva. %onversa"ia noastră nu va fi $nregistrată. 8ar dacă nu mă crede"i 9şi de ce m'
a"i crede.; pute"i numi dumneavoastră un loc... un restaurant sau camera de aşteptare din una din dragele
noastre gări engleeşti, şi vom discuta problema acolo.
Am spus că eram sigur că este foarte bine şi aici.
- !unte"i $n"elept. Genul ăsta de lucruri nu ne'ar folosi, vă asigur. Aici eu nici dumneavoastră nu vom
rosti nici un cuvânt care, $n termeni legali, ar putea fi )folosit $mpotriva noastră). !ă $ncepem aşa. E7istă ceva
ce vă $ngrijoreaă. Găsi"i că sunt un om $n"elegător şi sim"i"i că v'ar plăcea să vă destăinui"i mie. !unt un om
cu mare e7perien"ă şi aş putea fi $n stare să vă dau un sfat. /n neca $mpărtăşit e un neca $njumătă"it, cum se
spune. !ă punem problema aşa.
Am fost de acord şi m'am lansat poticnit $n povestea mea.
4omnul 0radle6 era foarte dibaci. Mă sprijinea, uşura cuvintele sau fraele dificile. Atât de bun era că
nu mi'a fost deloc greu să'i povestesc despre pasiunea mea pentru 4oreen şi despre căsătoria noastră secretă.
- !e $ntâmplă atât de des* spuse el clătinând din cap. Atât de des* E de $n"eles. /n tânăr $nflăcărat. +
fată frumoasă. Fi gata , v'a"i văut so" şi so"ie cât ai ice peşte* Fi ce'a ieşit din asta.
Am continuat şi i'am spus ce'a ieşit din asta.
Aici am fost inten"ionat vag $n privin"a detaliilor. 0ărbatul pe care $ncercam să'l
$ntruc&ipe n'ar fi intrat $n detalii sordide. 8'am preentat doar imaginea deiluiei , un tânăr prost dându'şi
seama că fusese un tânăr prost.
Am lăsat să se $n"eleagă că avusese loc o ceartă finală. 4acă 0radle6 $n"elegea prin asta că
tânăra mea so"ie plecase cu un alt bărbat sau că tot timpul e7istase un alt bărbat, foarte bine.
- 4ar să şti"i, am spus repede, deşi nu era... ei bine, nu era deloc ceea ce credeam eu că e, era cu
adevărat o fată dulce. A'aş fi creut niciodată că o să ajungă aşa... să se poarte aşa, adică.
- %e v'a făcut, mai e7act.
8'am e7plicat că ceea ce $mi făcuse )so"ia) mea fusese să se $ntoarcă.
- %e a"i creut că s'a $ntâmplat cu ea.
- Poate o să vi se pară e7traordinar, dar pur şi simplu nu m'am gândit. 4e fapt, am presupus că a murit.
- 0radle6 clătină din cap.
- Brabia mălai viseaă. 4e ce să fi murit.
- Au mi'a scris niciodată. A'am mai auit de ea.
- Adevărul e că vroia"i să uita"i cu totul de ea.
Era psi&olog $n felul lui, acel avocă"el cu oc&ii de mărgele.
- 4a, am spus recunoscător. 2n"elege"i, nu era ca şi cum vroiam să mă $nsor cu altcineva.
- 4ar acum s'a sc&imbat treaba, nu'i aşa.
- Păi... M'am arătat re"inut.
- Ei, &aide"i, povesti"i'i lui tăticu=, spuse odiosul 0radle6.
Am recunoscut ruşinat, că da# $n ultimul timp mă gândisem la $nsurătoare...
4ar n'am vrut $n ruptul capului să'i dau detalii despre fata $n cauă. Au aveam de gând
s'o văd $n asta. Au aveam de gând să'i spus nimic despre ea.
Fi această reac"ie a mea a fost corectă. A'a insistat. 2n sc&imb, a spus(
- :oarte natural, dragul meu domn. A"i trecut printr'o e7perien"ă urâtă $n trecut. :ără $ndoială că a"i
găsit pe cineva cu care vă potrivi"i perfect. + persoană capabilă să $mpărtăşească gusturile dumneavoastră
literare şi felul dumneavoastră de via"ă. + adevărată parteneră.
Mi'am dat seama că ştia de 5ermia. Aici nu fusese greu. +rice cercetări cu privire la
persoana mea ar fi scos la iveală faptul că aveam o singură prietenă apropiată. 2n mod sigur,
după ce a primit scrisoarea mea $n care $mi anun"am viita, 0radle6 a aflat totul despre mine şi despre 5ermia.
Era pe deplin documentat.
- 4ar divor"ul. $ntrebă el. Au e divor"ul solu"ia firească.
- Aici nu se pune problema divor"ului. Ea... so"ia mea... nici n'o să vrea să audă de el*
- Bai, vai* %are este atitudinea ei fa"ă de dumneavoastră, clacă $mi permite"i să vă $ntreb.
- Ea... ăă... ea vrea să se $ntoarcă la mine. E... e cât se poate de nereonabilă. Ftie că e7istă cineva, şi...
şi...
- @oacă urât... 2n"eleg... !e pare că nu e7istă nici o cale de ieşire, afară doar dacă... 4ar e foarte tânără...
- Ba trăi mul"i ani de acum $ncolo, am spus cu amărăciune.
- +&, nu se ştie niciodată, domnule Easterbrook. A trăit $n străinătate, a"i spus.
- Aşa mi'a spus ea. Au ştiu unde.
- Poate $n est. Fti"i, uneori $n păr"ile acelea iei un virus care rămâne inactiv ani de ile* 8ar apoi te
$ntorci acasă şi ibucneşte când nici nu te aştep"i. Am cunoscut două sau trei cauri din astea. !'ar putea
$ntâmpla şi $n acest ca. 4acă asta vă va $nveseli... făcu o pauă... aş paria o mică sumă pe asta.
Am clătinat din cap.
- Ba trăi mult şi bine.
- Fansele pariului sunt de partea dumneavoastră, recunosc... 4ar &aide"i să fi7ăm o cotă. %inci sute la
unu că doamna moare până'n %răciun. %um vi se pare.
- Mai curând* 3rebuie să fie mai curând. Au pot aştepta. E7istă lucruri...
Eram $n mod inten"ionat incoerent. Au ştiu dacă a creut că lucrurile $ntre mine şi
5ermia ajunseseră atât de departe $ncât nu puteam pierde timpul sau că )so"ia) mea amenin"a că se duce
la 5ermia şi face scandal. !e poate să fi creut că $n jurul 5ermiei se $nvârtea alt bărbat. Pu"in $mi păsa ce
credea. Broiam să dau impresia de urgen"ă.
- !c&imbăm un pic cota, spuse el. !ă spunem o mie opt sute la unu că so"ia dumneavoastră $şi dă du&ul
$n mai pu"in de o lună.. Am eu un fel de presim"ire că aşa va fi.
Am considerat că era timpul să mă tocmesc şi m'am tocmit. Am protestat că nu aveam
atâ"ia bani. 0radle6 fu abil. Prin nu ştiu ce mijloace ştia e7act câ"i bani puteam ridica in ca
de urgen"ă. Aluia lui fină că, mai târiu, când aveam să fiu $nsurat n'am să simt lipsa
banilor pierdu"i la pariu, era o dovadă. Mai mult, graba mea $l punea $ntr'o postură delicată.
Au putea cobor$ cota.
2n final am acceptat. Am semnat nişte formulare. :raeologia era prea plină de termeni legali ca s'o
$n"eleg. 4e fapt, tare mă $ndoiam că avea vreo semnifica"ie legală.
- Asta'i o $nvoială legală. l'am $ntrebat.
- Au cred că v'a fi pusă vreodată la $ncercare, spuse 0radle6 arătându'şi dantura e7celentă. Zâmbetul
lui nu era deloc plăcut. Pariul e pariu. 4acă un om nu plăteşte...
M'am uitat la el.
- Au l'aş sfătui, spuse el moale. Au, nu l'aş sfătui. Aouă nu ne plac rău'platnicii.
- Au sunt rău'platnic.
- !unt sigur că nu sunte"i, domnule Easterbrook. Acum să vorbim de... ăă... aranjamente. !pune"i că
doamna Easterbrook e $n ?ondra. /nde e anume.
- 3rebuie să şti"i.
- 3rebuie să am toate detaliile... următorul lucru pe care'l avem de făcut este să aranjăm o $ntâlnire cu
domnişoara Gre6. Bă aminti"i de domnişoara Gre6.
8'am spus că fireşte că'mi aminteam de domnişoara Gre6.
- + femeie uimitoare* %u adevărat uimitoare. E7trem de $nestrată. Ea va vrea ceva purtat de so"ia
dumneavoastră... o mănuşă, o batistă, ceva de genul ăsta...
- 4ar de ce. 2n numele...
- Ftiu, ştiu. Au mă $ntreba"i pe mine de ce. A'am nici cea mai mică idee. 4omnişoara Gre6 $şi
păstreaă secretele pentru ea.
- 4ar ce se $ntâmplă. %e face ea.
- 3rebuie să mă crede"i când vă spun cinstit că &abar n'am* Au ştiu... ba mai mult, nu vreau să ştiu. !'o
lăsăm aşa.
:ăcu o pauă, apoi continuă pe un ton aproape patern.
- !fatul meu este următorul, domnule Easterbrook. :ace"i'i o viită so"iei dumneavoastră. ?inişti"i'o,
lăsa"i'o să creadă că $mpărtăşi"i ideea $mpăcării. B'aş sugera să'i spune"i că trebuie să pleca"i câteva
săptămâni in străinătate, dar că la $ntoarcere etc. ... etc. ...
- Fi apoi.
- 4upă ce i'a"i subtiliat un fleac pe care $l poartă ilnic. vă ve"i duce la Muc& 4eeping. !e opri
gânditor. !ta"i să văd. %red că la viita dumneavoastră anterioară a"i men"ionat că ave"i in onă prieteni sau
rude. Aşa e.
- Am o verişoară.
- Atunci e mai simplu. Această verişoară vă va putea gădui o i sau două, nu mă $ndoiesc.
- %e face majoritatea oamenilor. !tă la &anul local.
- /neori, da... sau se duc cu maşina la 0ournemout&. %eva de genul ăsta... cunosc foarte pu"in $n
problema asta.
- Fi cam ce'ar trebui să'i spun verişoarei mele.
- Arăta"i'vă intrigat de locatarele de la %alul 0ălan. Bre"i să participa"i la şedin"a de spiritism "inută
acolo. Aimic n'ar putea suna mai firesc. 4omnişoara Gre6 şi prietena ei medium adesea "in şedin"e de
spiritism. Fti"i cum sunt spiritiştii. %ontinua"i să protesta"i că bine'n"eles că şti"i că e o prostie, dar că totuşi, vă
intereseaă. Asta'i tot, domnule Easterbrook. 4upă cum vede"i, nimic mai simplu...
- Fi... şi după aceea.
0radle6 clătină din cap âmbind.
- Asta e tot ce vă pot spune. 4e fapt, tot ce ştiu. 4upă aceea vă va prelua domnişoara Gre6. Au uita"i să
lua"i cu dumneavoastră mănuşa, sau batista, sau ce'o fi. Apoi, trebuie să vă sugere să pleca"i $ntr'o mică
e7cursie $n străinătate. >iviera italiană e foarte potrivită pentru perioada asta a anului. 4oar o săptămâna sau
două, să spunem.
8'am spus că nu vreau sa plec in străinătate. Breau să rămân $n Anglia.
- :oarte bine, atunci, dar $n nici un ca $n ?ondra. Au, vă sfătuiesc cu toată tăria, nu ?ondra.
- 4e ce nu.
4omnul 0radle6 mă privi mustrător.
- %lien"ilor li se garanteaă deplina... siguran"ă, spuse el. 4acă se supun ordinelor.
- 4ar 0ournemout&. ?a 0ournemout& ar fi bine.
- 4a, 0ournemout& ar fi potrivit. !ta"i la un &otel, face"i'vă câteva cunoştin"e, fi"i văut $n compania
lor. + via"ă fără reproş , spre asta "intim. 4acă vă plictisi"i de 0ournemout& pute"i oricând pleca la 3orKua6.
Borbea cu uşurin"a unui agent de turism.
A trebuit $ncă o dată să'i strâng mâna grăsu"ă.
%apitolul WB88
Povestirea lui Mark Easterbrook
1.
- %&iar ai de gând să te duci la o şedin"ă de spiritism la 3&6ra. mă $ntrebă curioasă >&oda.
- 4e ce nu.
- Au ştiam că te intereseaă aşa ceva, Mark.
- Au c&iar, am spus fără să mint. 4ar astea trei sunt o combina"ie tare ciudată. !unt curios să văd ce
spectacol pun in scenă.
Au'mi venea c&iar uşor să mă prefac degajat. %u coada oc&iului, l'am văut pe 5ug&
4espard privindu'mă gânditor. Era un om iste", cu o via"ă aventuroasă $n spate. /nul din acei oameni care
aveau un fel de al şaselea simt când era vorba de pericol. %red ea acum ii adulmeca preen"a... 2şi dădea
seama că la mijloc era ceva mai important decât o curioitatea prostească.
- Atunci am să vin cu tine, spuse voioasa >&oda. 2ntotdeauna am vrut să văd şi eu.
- A'ai să faci aşa ceva, mârâi 4espard.
- 4ar eu nu cred cu adevărat $n spirite şi toate astea, 5ug&. Ftii că nu cred. Breau să merg doar de
amuament.
- Afacerile de genul ăsta nu sunt amuante, spuse 4espard. !'ar putea să fie ceva adevărat $n ele,
probabil că e. 4ar n'au un bun efect asupra celor care se duc din )curioitate prostească).
- Atunci ar trebui să'l $mpiedici şi pe Mark.
- Mark nu intră $n responsabilitatea mea.
4in nou $mi aruncă o privire pieişă. Am fost sigur că ştia că am un scop.
>&oda se supără, dar $i trecu, iar când pu"in mai târiu am avut şansa să ne $ntâlnim $n
sat cu 3&6ra Gre6. 3&6ra $nsăşi atacă desc&is problema.
- 0ună, domnule Easterbrook* 3e aşteptăm diseară. !perăm să dăm un spectacol bun pentru dumneata.
!6bil este un medium minunat, dar niciodată nu ştii dinainte ce reultate vei ob"ine. Aşa că nu trebuie să fii
deamăgit. /n singur lucru te rog. ?asă la o parte prejudecă"ile. + $ntrebare sinceră este $ntotdeauna bine
venită... dar o abordare frivolă, dispre"uitoare este un lucru rău.
- Broiam să vin şi eu, spuse >&oda. 4ar 5ug& e atât de $ncuiat* 2l ştii cum e.
- +ricum nu te'aş fi primit, spuse 3&6ra. E prea suficientă o persoană din afară.
!e $ntoarse spre mine.
- %e'ar fi să vii să luăm o masă uşoară mai $ntâi. Aiciodată nu mâncăm mult $naintea unei şedin"e. Pe
la şapte e bine. 0un, te aşteptăm.
Ae salută, âmbi, şi se $ndepărtă in pas vioi. M'am uitat lung după ea, atât de absorbit
de presupunerile mele $ncât n'am auit nimic din ce'mi spunea >&oda.
- !cuă'mă, ce spuneai.
- 2n ultimul timp ai fost foarte ciudat, Mark. %&iar de când ai sosit. E vreo problemă.
- Au, fireşte că nu. %e problemă.
- 3e'ai $mpotmolit la carte. %eva $n genul ăsta.
- %arte. Pe moment nu mi'am adus aminte de nici o carte. Apoi am spus repede. +&, da, cartea. Merge
cât de cât bine.
- %red că eşti $ndrăgostit, spuse acuator >&oda. 4a, asta e. 4ragostea are un efect foarte prost asupra
bărba"ilor... pare să'i prostească. ?a femei e invers. E amuant, nu'i aşa. că pe femei le face să $nflorească, pe
când pe un bărbat $l face să arate ca o oaie bolnavă.
- Mul"umesc*
- +&, nu te $mbufna, Mark* %red că e un lucru foarte bun. şi sunt $ncântată. 2ntr'adevăr, e foarte
drăgu"ă.
- %ine e drăgu"ă.
- 5ermia >edcliffe, fireşte. E e7act persoana care'"i trebuie , deşteaptă şi frumoasă. Absolut potrivită.
- Rsta'i unul din cele mai false lucruri pe care po"i să'l spui despre cineva.
>&oda se uită la mine.
- Mira'm'aş* spuse ea.
!e $ndepărtă spunând că trebuie să discute cu măcelarul.
Am strigat $n urma ei că trec pe la vicariat.
2.
!ă vii la vicariat era ca şi cum ai fi venit acasă.
/şa de la intrarea din fa"ă era ospitalier desc&isă şi pe când intram am avut sena"ia ca
mi se ia o povară de pe umeri.
4oamna 4ane %alt&rop ieşi pe o uşă din fundul &olului cărând o găleată de plastic de
un verde aprins.
- 0ună iua, dumneata erai* 0ănuiam eu.
2mi dădu găleata. 5abar n'aveam ce să fac cu ea şi am rămas in loc sting&erit.
- 4u'o afară, pe scări, spuse doamna %alt&rop pierându'şi răbdarea de parcă ar fi trebuit să ştiu.
M'am supus. Apoi am urmat'o $n aceeaşi cameră $ntunecoasă şi ponosită in care mai fusesem.
:ocul stătea să se stingă, dar doamna %alt&rop suflă $n el şi puse un lemn. Apoi $mi făcu semn să iau loc. se
aşeă şi ea şi mă fi7ă cu oc&i luminoşi şi nerăbdători.
- Ei bine. %e ai făcut.
- Mi'a"i spus să fac ceva. :ac ceva.
- 0un. %e.
8'am povestit. 8'am povestit tot. 2ntr'un fel nerostit, i'am spus lucruri pe care nici eu $nsumi nu le
ştiam prea bine.
- 4iseară. $ntrebă gânditoare doamna %alt&rop.
- 4a.
>ămase un timp tăcută, gândindu'se. Aeputând să mă stăpânesc, am ibucnit(
- Au'mi place asta. 4oamne, nu'mi place*
- 4e ce "i'ar plăcea.
:ireşte, la asta nu aveam nici un răspuns.
- Mi'e $ngroitor de frică pentru ea.
Mă privi cu blânde"e.
- 4umneavoastră nu şti"i cât... cât de curajoasă e, am spus. 4acă, $n vreun fel, ele reuşesc să'i facă
rău...
4oamna %alt&rop spuse $ncetişor(
- An văd... c&iar nu văd... cum ar putea să'i facă rău $n felul $n care spui dumneata.
- 4ar le'au făcut rău... altora.
- Aşa s'ar părea, da...
- 2n orice alt fel. n'ar fi nici o problemă, n'ar pă"i nimic. Am luat toate măsurile de protec"ie posibile.
Au i se poate $ntâmpla nici un rău material.
- 4ar ceea ce afirmă persoanele astea că sunt $n stare să provoace este un rău material, $mi atrase
aten"ia doamna %alt&rop. Ele afirmă că, prin intermediul min"ii, pot ac"iona asupra trupului. Afec"iunile ,
boala. E foarte interesant dacă pot s'o facă. 4ar complet oribil* Fi trebuie oprite, cum deja am căut de acord.
- 4ar ea e cea care $şi asumă riscul, am $ngânat.
- %ineva trebuie să şi'l asume. Asta $"i răneşte mândria. Ai fi vrut să fii dumneata. 4ar trebuie să
$ng&i"i. Ginger este cum nu se poate mai potrivită pentru rolul pe care $l joacă. !e poate controla şi e
inteligentă. Au te va lăsa de ibelişte.
- Au asta mă $ngrijoreaă*
- 2nceteaă să'"i mai faci griji. Au o aju"i cu nimic. !ă nu ne ferim să privim lucrurile $n fa"ă. 4acă
moare ca urmare a acestui e7periment, moare pentru o cauă bună.
- 4umneeule, ce brutală sunte"i*
- %ineva trebuie să fie. 2ntotdeauna trebuie să ai in vedere şi ce e mai rău. A'ai idee cât calmeaă
nervii. 2ncepi imediat să fii sigur că nu poate fi atât de rău pe cât $"i $nc&ipui.
- !'ar putea să ave"i dreptate, am spus cu $ndoială.
Am trecut la detalii.
- Ave"i telefon aici.
- Aormal.
8'am e7plicat ce vroiam să fac.
- 4upă această... această afacere de diseară s'ar putea sa vreau să "in legătura cu Ginger. !'o sun in
fiecare i. Aş putea telefona de aici.
- 0ine'n"eles. ?a >&oda e prea multă vânoleală. Brei să fii sigur că, nu vei fi auit.
- Am să stau pu"in la >&oda. Apoi, probabil, am să plec la 0ournemout&. Au trebuie săX să mă $ntorc
la ?ondra.
- A'are rost să priveşti $nainte. Au până diseară.
- 4iseară... M'am ridicat. Am spus un lucru care nu'mi stătea $n fire. >uga"i'vă pentru mine... pentru
noi, am spus.
- Aormal, spuse doamna 4ane %alt&rop, mirată că trebuia să i'o cer.
2n timp ce ieşeam pe uşă, o curioitate bruscă mă făcu să $ntreb..
- Pentru ce e găleata.
- Găleata. +&, este pentru copiii de la şcoală, să adune fructele şi frunele din tufişuri... pentru
biserică. E urâtă, nu'i aşa, dar e foarte utilă.
Am privit paleta de culori a toamnei. + frumuse"e moale şi paşnică...
- 2ngerii să ne aibă $n paă, am spus.
- Amin, spuse doamna %alt&rop.
3.
Primirea mea la %alul 0ălan a fost cât se poate de conven"ională. Au ştiu la ce efect de
atmosferă aparte mă aşteptasem, dar nu fu nici unul.
3&6ra Gre6, $mbrăcată intr'o roc&ie simplă de lână, de culoare $nc&isă, $mi desc&ise uşa şi spuse pe
un ton practic(
- A&, iată'te. 0un. !ervim imediat cina...
Aimic nu putea fi mai firesc, mai banal...
Masa din capătul &olului lambrisat fu aşternută pentru o cină simplă. Am mâncat supă, omletă şi brână.
Ae'a servit 0ella. Purta o roc&ie neagră şi părea mai ştearsă ca niciodată. 4oar !6bil dădea o notă mai e7otică.
Avea o roc&ie lungă dintr'o "esătură imprimată $n culorile păunului, presărată cu auriu. 4e data asta $i lipseau
mărgelele, dar avea la mâini două bră"ări grele din aur. Mâncă doar o por"ie minusculă de omletă. Borbi pu"in,
tratându'ne cu un aer distant al cuiva preocupat de gânduri superioare. Asta ar fi trebuit să mă impresionee.
Au m'a impresionat. Efectul era teatral şi nefiresc.
3&6ra Gre6 sus"inu conversa"ia , un comentariu vioi şi flecar despre $ntâmplările locale. Era $n această
seară fata bătrână de la "ară, plăcută, eficientă, neinteresată de nimic ce se afla dincolo de mediul ei imediat
$nconjurător.
Mi'am spus că sunt nebun, nebun de'a binelea. %e era de speriat aici. %&iar şi 0ella
părea astă seară doar o "ărancă imbecilă, la fel ca sute ca ea, redusă, needucată, $ngustă la minte.
Privită retrospectiv, discu"ia mea cu doamna 4ane %alt&rop părea de domeniul
fantasticului. Ae omorâserăm mintea ca să ne imaginăm 4umneeu ştie ce. 8deea că Ginger,
cu părul ei vopsit şi numele de $mprumut, ar putea fi $n vreun pericol cauat de aceste trei femei absolut
banale era pur şi simplu carag&ioasă*
%ina luă sfârşit.
- :ără cafea, se scuă 3&6ra. !upra'stimularea trebuie evitată. !e ridică. !6bil.
- 4a, spuse !6bil, fa"a ei luând ceea ce se vroia a fi o e7presie e7tatică, de pe altă lume. 3rebuie să mă
duc să mă P>EGR3E!%...
0ella $ncepu să strângă masa. M'am $ndreptat spre locul $n care atârna $nsemnul vec&iului &an. 3&6ra
mă urmă.
- ?a lumina asta nu se vede mai deloc, spuse ea.
Asta era foarte adevărat. 8maginea ştearsă pe fundalul $ntunecat cu greu putea fi
distinsă ca fiind un cal. 5olul era luminat de becuri electrice slabe, cu abajururi groase şi
mate.
- >oşcata aceea, parcă Ginger o c&ema, a spus că o să'l cure"e şi o să'l restauree, spuse 3&6ra. %red
că a uitat complet. Fi adăugă $ntâmplător( ?ucreaă la nu ştiu ce galerie din ?ondra.
Am avut o sena"ie ciudată auind'o vorbind despre Ginger degajat şi $ntâmplător.
Am spus, uitându'mă lung la tablou(
- Ar putea fi interesant.
- Au e un tablou bun, fireşte. E doar o mâgăleală. 4ar merge cu locul... şi $n mod sigur are mai mult
de trei sute de ani.
- Gata.
Ae'am răsucit brusc.
8eşită din $ntunecime, 0ella ne făcea semn cu mâna.
- E timpul să trecem la treabă, spuse 3&6ra pe acelaşi ton vioi şi practic.
Am urmat'o pe drumul spre grajdul transformat.
%um am mai spus, $n el nu se putea intra din casă. Era o noapte neagră, fără stele. 4in
$ntunericimea densă, am intrat $n $ncăperea lungă, luminată.
Aoaptea, grajdul arăta altfel. Ziua păruse o bibliotecă plăcută. Acum devenise ceva mai
mult. E7istau lămpi, dar nu erau aprinse. 8luminarea era indirectă şi umplea camera cu o
lumină moale, dar rece. 2n mijlocul camerei era un fel de pat sau divan $năl"at. Era $nvelit
cu o cuvertură purpurie, brodată cu diverse semne cabalistice.
2n capătul $ndepărtat al $ncăperii era ceva ce părea a fi un mic vas pentru jăratic, iar
lângă el un lig&ean mare de cupru, vec&i după aspect.
2n celalalt capăt, aproape atingând peretele, era un scaun masiv din stejar, cu spătar. 3&6ra $mi făcu
semn spre el.
- Aşeaă'te acolo, $mi spuse.
M'am aşeat ascultător. Purtarea 3&6rei se sc&imbase. %iudat era că n'aş fi putut spune precis $n
ce consta sc&imbarea. Au avea nimic din )ocultismul,) "ipător al lui !6bil. Mai degrabă, era ca şi cum cortina
cotidiană a vie"ii banale fusese ridicată. 4incolo de ea era femeia adevărată, a cărei comportare avea ceva din
solemnitatea unui c&irurg ce se apropie de masa de opera"ie pentru o opera"ie dificilă şi periculoasă. Această
impresie spori când se duse spre un dulap $ncastrat $n perete şi scoase din el un fel de &alat lung ce părea
confec"ionat dintr'o "esătură metalică. 2şi puse două mânuşi de protec"ie făcute dintr'o plasă de sârmă e7trem
de fină, destul de asemănătoare cu cea folosită la confec"ionarea vestelor antiglon".
- 3rebuie să'"i iei măsuri de precau"ie, $mi e7plică ea.
:raa mi se păru uşor sinistră.
Apoi mi se adresă cu un glas jos şi apăsat.
- 3rebuie să te fac să $n"elegi că este absolut necesar să rămâi complet nemişcat acolo unde te afli,
domnule Easterbrook. !ub nici un motiv nu trebuie să te mişti de pe acel scaun. Ar putea fi periculos. Rsta nu
e joc de copii. ?ucre cu for"e care sunt primejdioase pentru cei care nu ştiu cum să le mânuiască* !e opri,
apoi $ntrebă( Ai adus ce "i s'a spus să aduci.
:ără un cuvânt, am scos din buunar o mănuşă maro din piele de antilopă şi i'am
$nmânat'o. + luă şi se duse spre o lampă de metal cu un abajur $n formă de gât de gâscă.
Aprinse lampa şi "inu mănuşa $n bătaia raelor ei de'o culoare deosebit de gre"oasă, până când
mănuşa deveni, din maro cum era, gri nedefinit.
!tinse lampa, dând mul"umită din cap.
- E7trem de corespunătoare, spuse. Emana"iile fiice ale purtătoarei ei sunt foarte puternice.
+ puse pe partea de sus de a unui dulap mobil, semănând foarte bine cu un aparat
pentru rae, aflat in capătul camerei. Apoi ridică pu"in glasul.
- 0ella, !6bil* !untem gata.
!6bil intră prima. Peste roc&ia cu păuni purta o mantie neagră, lungă. Fi'o desfăcu cu un gest dramatic.
Mantia alunecă, arătând pe podea ca o baltă de cerneală neagră. !6bil $naintă.
- !per din toată inima că va fi bine, spuse ea. Au se ştie niciodată. 3e rog să nu adop"i o atitudine
psi&ică sceptică, domnule Easterbrook. Asta stânjeneşte foarte mult lucrurile.
- 4omnul Easterbrook n'a venit ca să'şi bată joc de noi, spuse 3&6ra.
2n glasul ei era o anumită severitate.
!6bil se $ntinse pe divanul purpuriu. 3&6ra se aplecă asupra ei şi $i aranjă faldurile roc&iei.
- !tai confortabil. $ntrebă cu solicitudine.
- 4a, mul"umesc, draga mea.
3&6ra stinse câteva din lumini. Apoi $mpinse ceea ce era, de fapt, un fel de baldac&in
pe rotile. 2l aşeă astfel $ncât să umbrească divanul şi s'o lase pe !6bil $ntr'o umbră adâncă $n mijlocul
crepusculului estompat din jur.
- Prea multă lumină este dăunătoare pentru o transă desăvârşită, spuse ea. %red că acum suntem gata.
0ella.
0ella ieşi din $ntuneric. %ele două se apropiară de mine. %u mâna ei dreaptă, 3&6ra $mi luă mâna
stângă. Mâna ei stângă apucă dreapta 0ellei. Mâna stângă a 0ellei $mi găsi mâna dreaptă. Mâna 3&6rei era
uscată şi tare, a 0ellei era rece şi gelatinoasă... am sim"it'o ca un lima7 $n a mea şi m'am cutremurat de
scârbă.
3rebuie că 3&6ra a răsucit un buton undeva, căci din tavan $ncepură să se reverse
acordurile grave ale unei muici. Am recunoscut marşul funebru al lui Mendelsso&n.
":ise e! scD!e" mi'am spus cam cu dispre". )3rucuri ieftine*) Eram detaşat şi critic, dar, cu toate astea,
eram conştient de o oarecare nelinişte emo"ională greu de definit.
Muica $ncetă. /rmă o lungă aşteptare. Au se auea decât gomotul respira"iilor. A
0ellei uşor şuierătoare, a lui !6bil profundă şi regulată.
Fi apoi, pe neaşteptate, !6bil vorbi. 4ar nu era vocea ei. Era vocea unui bărbat, cu un accent gutural,
străin.
- !unt aici, spuse vocea.
Mi s'a dat drumul mâinilor. 0ella dispăru $n $ntuneric. 3&6ra spuse(
- 0ună seara. Eşti Macandal.
- !unt Macandal.
3&6ra se duse către divan şi dădu la o parte baldac&inul protector. ?umina moale cău
pe fa"a lui !6bil. Părea căută $ntr'un somn profund. %&ipul ei arăta cu totul altfel.
>idurile dispăruseră. Părea cu mul"i ani mai tânără. Mai că puteai spune că era
frumoasă.
3&6ra spuse(
- Eşti pregătit, Macandal, să te supui dorin"ei şi voin"ei mele.
Bocea profundă răspunse(
- !unt.
- Brei să te angajei să protejei corpul de $mprumut care ace aici, şi $n care sălăşluieşti acum, de
toate relele şi daunele fiice. Brei să'i $nc&ini for"a vitală scopului meu, astfel $ncât acest scop să poată fi
$mplinit prin el.
- Breau.
- Brei să'mi $nc&ini acest corp astfel $ncât moartea să poată trece prin el, urmând legile naturale care
pot fi găsite $n corpul'primitor.
- Mor"ii trebuie trimişi să cauee moarte. Aşa să fie.
3&6ra făcu un pas $napoi. Apăru 0ella "inând $n mână un crucifi7. 3&6ra $l aşeă pe pieptul lui !6bil,
$n poi"ie inversă. Apoi 0ella aduse o sticlu"ă verde. 3&6ra o luă şi turnă o picătură sau două pe fruntea lui
!6bil, după care trasă ceva cu degetul. Am avut impresia că era semnul crucii făcut invers.
2mi spuse scurt(
- Apă sfin"ită de la biserica catolică din Garsington.
Glasul ei era absolut obişnuit, iar acest lucru, deşi ar fi trebuit să risipească atmosfera
de ritual, accentuă nota alarmantă a $ntregii afaceri.
2n cele din urmă, aduse acea oribilă tigvă ornăitoare pe care o mai văusem la viita precedentă. +
scutură de trei ori, apoi $ncleştă mâna lui !6bil $n jurul ei.
!e dădu $napoi şi spuse(
- 3otul e gata...
0ella repetă(
- 3otul e gata...
3&6ra mi se adresă pe un ton jos.
- 2mi $nc&ipui că nu eşti prea impresionat de tot ritualul, nu'i aşa. /nii din viitatorii noştri sunt. Aş
$ndrăni să spun că pentru dumneata toate astea sunt tâmpenii... 4ar nu fi prea siguri >itualul, o formulare de
cuvinte şi frae sfin"ite de timp şi folosin"ă, are efect asupra spiritului uman. %e caueaă isteria $n masă. Au
ştiu e7act. 4ar e un fenomen care e7ista. Aceste ritualuri, aceste obiceiuri străvec&i $şi au rolul lor... un rol
necesar, cred.
0ella părăsi camera. Acum se $ntoarse cu un cocoş alb. Era viu şi se bătea să scape.
2ngenunc&e şi, cu o cretă albă, $ncepu să desenee semne pe podea $n jurul vasului pentru jăratic şi al
lig&eanului de aramă. Puse cocoşul cu spatele pe linia curbă din jurul lig&eanului, şi acesta rămase nemişcat.
Mai desenă nişte semne, $ngânând cu un glas jos şi gutural un fel de incanta"ie. Au $n"elegeam cuvintele,
dar vedeam clar pe fa"a ei un e7ta obscen.
/rmărindu'mă, 3&6ra spuse(
- Au'"i prea place, nu. E ceva vec&i, foarte vec&i. >itualul mor"ii transmis prin ani de la mamă la fiică.
Au o $n"elegeam pe 3&6ra. Au făcea nimic să sporească efectul pe care l'ar fi putut
avea asupra sim"urilor mele spectacolul dat de 0ella. Părea că'şi asumase $n mod deliberat rolul de
comentator.
0ella $ntinse mâinile spre vasul pentru jăratic şi din el se ridică o flacără pâlpâitoare. Presără ceva peste
ea şi un parfum $necăcios umplu $ncăperea.
- !untem gata, spuse 3&6ra.
) %&irurgul $şi ia bisturiul), mi'am spus...
!e duse spre dulapul mobil, pe care'l asemuisem cu un aparat pentru rae. 2l desc&ise şi am văut
că era un fel de ec&ipament electric, mare şi complicat.
2l $mpinse $ncet, cu grijă, până lângă divan.
!e aplecă, potrivi comenile. 2ngânând $n surdină(
- 4irec"ie, nord nord'est... grade... aşa e bine.
?uă mănuşa şi o potrivi $ntr'o poi"ie anume, aprinând o mică lumină violetă de lângă
ea.
Apoi i se adresă siluetei inerte de pe divan.
- !6bil 4iana 5elen, eşti eliberată de $nvelişul tău muritor pe care spiritul Macandal "i'l păstreaă $n
siguran"ă. Eşti liberă să fii una cu stăpâna acestei mănuşi. Asemenea tuturor fiin"elor umane "elul ei $n via"ă
este moartea. Au e7istă altă satisfac"ie finală decât moartea. Aumai moartea reolvă toate problemele. Aumai
moartea dă adevărata pace. 3o"i oamenii mari au ştiut'o. Macbet&. 3ristan şi 8solda. 4ragostea şi moartea.
4ragostea şi moartea. 4ar cea mai mărea"ă dintre ele este moartea...
%uvintele se rostogoleau reverberându'se, repetându'se... marea maşinărie , dulap
$ncepuse să emită un umet $nfundat, becurile din ea licăreau... Mă sim"eam ăpăcit, luat de val. Asta nu mai
era ceva de care să'mi bat joc. + sim"eam. Puterea delăn"uită a 3&6rei domina silueta de pe divan. +
$nrobise. + folosea pentru un scop precis. Mi'am dat seama vag de ce doamna +liver fusese $nspăimântată nu
de 3&6ra, ci de aparent proasta !6bil. !6bil avea o putere, un &ar care nu avea nimic de a face cu mintea sau
inteligen"a# era o putere fiică, puterea de a se separa de corpul ei. Fi aşa separată, mintea, mintea ei nu era a
ei, ci a 3&6rei. 8ar 3&6ra folosea bunul ei temporar.
4a, dar dulapul. %are era rolul maşinăriei'dulap.
Fi brusc, toate temerile mele s'au transferat asupra dulapului. %e secret diabolic era pus
$n practică prin intermediul lui. !ă fi fost vorba de vreun fel de rae produse fiic care
ac"ionau asupra celulelor min"ii. A unei anumite min"i.
Glasul 3&6rei continuă(
- Punctul slab... 2ntotdeauna e7istă un punct slab... adânc $n "esuturile cărnii... Prin slăbiciune vine
tărie... tărie şi pacea mor"ii... !pre moarte... 2ncet, natural, spre moarte... adevărata cale, calea firească.
Cesuturile corpului se supun min"ii... Mintea le comandă... spre moarte... Moartea, 2nvingătoarea. .. Moartea...
curând... foarte curând... Moartea... Moartea... M+A>3EA*
Glasul ei se $năl"ă $ntr'un strigăt puternic... Fi un alt strigăt, animalic şi oribil, veni
dinspre 0ella. Aceasta se ridică, lama unui cu"it fulgeră... cocoşul scoase un cârâit gâtuit sinistru... !ângele
picură $n lig&eanul de aramă. 0ella veni $n fugă, "inând $n mâini lig&eanul. Cipă(
- !ânge... sângele... !YAGE*
3&6ra scoase mănuşa din maşinărie. 0ella o luă, o $nmuie $n sânge, i'o $napoie 3&6rei, care o
puse la loc.
Glasul 0ellei se $năl"ă din nou $n acel strigăt de e7ta...
- !ângele... sângele... sângele...
Alerga ca bemetică $n jurul vasului pentru jăratic, apoi cău vârcolindu'se pe podea.
:lacăra din vas pâlpâi şi se stinse.
Am sim"it o grea"ă cumplită. %apul $mi vâjâia, mâinile strângeau cu putere bra"ele
scaunului...
Am auit un declic. Zumetul maşinăriei $ncetă.
Glasul 3&6rei se $năl"ă, limpede şi liniştit.
- Bec&ea magie şi cea nouă. Bec&ile cunoştin"e ale credin"ei, noile cunoştin"e ale ştiin"ei. 2mpreună,
vor triumfa...
Capitolul XVIII
Povestirea lui Mark Easterbrook
- Ei bine, cum a fost. $ntrebă curioasă >&oda la micul dejun.
- +bişnuitele aiureli, am răspuns cu nonşalan"ă. Eram conştient că 4espard era cu oc&ii pe mine. /n
om perceptiv.
- Pentagrame trasate pe podea.
- + mul"ime.
- Breun cocoşel alb.
- Aormal. Asta a fost contribu"ia 0ellei la spectacol.
- Fi transe şi c&estii.
- Fi transe şi c&estii. >&oda păru deamăgită.
- !'ar părea că "i s'a părut destul de plictisitor, spuse ea mâ&nită.
- %&estiile aste sunt toate cam acelaşi lucru. 2n tot caul, mi'am satisfăcut curioitatea.
Mai târiu, după plecarea >&odei la bucătărie, 4espard $mi spuse(
- 3e'a gâl"âit un pic, nu'i aşa.
Aş fi vrut să trate toată treaba cu uşurin"ă, dar 4espard nu era un bărbat uşor de
păcălit.
Am spus $ncetişor(
- A fost... 2ntr'un fel... destul de scârbos.
A dat din cap.
- /n om $ntreg la minte nu crede cu adevărat... dar lucrurile astea au efectul lor. Am văut multe $n
Africa. Bracii au o putere teribilă asupra oamenilor şi trebuie să recunoşti că se petrec lucruri ciudate care nu
pot fi e7plicate ra"ional.
- 4ecese.
- 4a. 4acă un om ştie că a fost ales să moară, moare.
- Puterea sugestiei, presupun.
- Probabil.
- 4ar nu eşti $ntru totul convins, nu.
- Au, nu sunt foarte convins. E7istă cauri care nu pot fi e7plicate prin nici una din strălucitoarele
noastre teorii ştiin"ifice occidentale. 4e regulă, c&estia asta nu are efect asupra europenilor 9deşi am cunoscut
cauri;. 4ar dacă crei $n ea, dacă ai credin"a $n sânge , ai $ncurcat'o*
Am spus gânditor.
- !unt de acord cu tine că nu po"i fi prea didactic. ?ucrurile ciudate se petrec c&iar şi $n "ara asta. Am
fost $ntr'o i la un spital din ?ondra. Benise o fată care se plângea de dureri cumplite $n oase, $n bra", dureri
care nu se justificau prin nimic. !'a bănuit că era ceva pe sistem nervos, că fata era isterică. 4octorul i'a spus
că ar putea să o vindece cu ajutorul unei vergele $nroşite $n foc, trasă $n josul bra"ului, şi a $ntrebat'o dacă era
de acord. :ata a fost de acord. A $ntors capul şi a strâns din oc&i. 4octorul a muiat $n apă rece o ver gea de
sticlă şi a trecut'o, de sus $n jos, peste partea interioară a bra"ului fetei. :ata a "ipat de durere. El i'a spus( )4e
acum ai să fii bine). Ea a răspuns( )Aşa sper, dar a fost groanic. M'a ars). Pentru mine lucrul ciudat a fost nu
că fata creuse că fusese arsă, ci că bra"ul ei c&iar era ars. %arnea era băşicată peste tot pe unde o atinsese
vergeaua.
- !'a vindecat. $ntrebă curios 4espard.
- 4a. Aevrita, sau ce'o fi fost, n'a mai revenit. 3otuşi, a trebuit să fie tratată pentru arsură la bra".
- E7traordinar* Asta face dovada a ceea ce discutam, nu.
- 2nsuşi doctorul a rămas trăsnit.
- %red şi eu* Mă privi curios. 4e ce ai "inut atât de mult să te duci la şedin"a aia de spiritism.
Am dat din umeri.
- :emeile astea trei mă intrigă. Broiam să văd cam ce fel de spectacol pot pune $n scenă.
4espard nu mai spuse nimic. Au cred că m'a creut.
Mai târiu m'am dus la vicariat. /şa era desc&isă, dar se părea că $n casă nu era nimeni.
M'am dus $n cămăru"a unde era telefonul şi am sunat'o pe Ginger.
Mi s'a părut că a trecut o eternitate până să'i aud glasul.
- Alo*
- Ginger*
- +&, tu eşti. %e s'a $ntâmplat.
- Eşti teafără.
- 0ine'n"eles că sunt teafără. 4e ce n'aş fi.
Am răsuflat uşurat. Ginger n'avea nimic. %um putusem să cred, c&iar şi o clipă, că o grămadă de
scamatorii ieftine ar putea să'i facă rău unei fiin"e atât de normale ca Ginger.
- Mă gândeam doar că s'ar putea să fi visat urât, am spus neconvingător.
- A'am visat. Mă aşteptam s'o fac, dar tot ce s'a $ntâmplat a fost să stau treaă şi să mă $ntreb dacă
simt că mi se $ntâmplă ceva deosebit. %&iar m'a indignat faptul că nu mi s'a $ntâmplat nimic.
Am râs.
- 4ar continuă... povesteşte'mi, spuse Ginger. %um a fost.
- Aimic foarte ieşit din comun. !6bil s'a $ntins pe un divan purpuriu şi a intrat $n transă.
Ginger c&icoti cu poftă.
- !erios. %e groav* Era un divan $mbrăcat $n catifea iar ea era goală.
- !6bil nu e madame de Montespan. Fi n'a fost un ritual de magie neagră. 4e fapt, !6bil era foarte
$mbrăcată, avea o roc&ie albastră cu păuni şi o mul"ime de simboluri brodate.
- Asta'i seamănă. %e'a făcut 0ella.
- Asta c&iar că a fost ceva scârbos. A omorât un cocoş alb şi apoi "i'a $nmuiat mănuşa $n sângele lui.
- +&, gre"os... Altceva.
- + grămadă de lucruri. 3&6ra şi'a deşertat $ntregul sac cu trucuri. A c&emat un spirit , Macandal,
parcă. Fi au mai fost lumini colorate şi incanta"ii. Pentru unii, toată treaba trebuie să fi fost foarte
impresionantă... cred că i'a speriat de moarte.
- 4ar pe tine nu te'a speriat.
- 0ella m'a speriat un pic, recunosc. Avea un cu"it foarte amenin"ător şi m'am gândit că poate şi'a
pierdut min"ile şi o să mă sacrifice şi pe mine ca pe cocoş.
Ginger insistă.
- Au te'a mai $nspăimântat nimic altceva.
- Pe mine nu mă influen"eaă astfel de lucruri.
- Atunci de ce păreai atât de mul"umit să aui că sunt teafără.
- Păi, pentru că...
- Perfect, spuse $ndatoritoare Ginger. Au trebuie să răspuni la asta. Fi nu te mai preface* %eva te'a
impresionat.
- +&, asta numai pentru că ele... 3&6ra, adică, părea atât de sigură de reultat.
- !igură că poate să omoare o persoană.
2n glasul lui Ginger se citea $ndoiala.
- E o tâmpenie, am spus.
- Fi 0ella era sigură.
Am reflectat.
- %red că pentru 0ella distrac"ia consta $n a omor$ cocoşi şi n'o mai interesa altceva. !'o fi auit
mugind( )!ângele... sângele*) !incer, Ginger, toată treaba a fost un circ*
- Acum eşti bine, nu'i aşa.
- %um adică )bine).
- %ând m'ai sunat, nu erai, dar acum eşti.
Avea dreptate. Bocea ei vioaie, normală, $mi făcuse mult bine. Ginger era teafără, nici
măcar nu visase urât.
- Fi ce facem mai departe. >ămân consemnată $ncă o săptămână.
- 4acă vreau să'l uşure pe 0radle6 de o sută de lire, da.
- :ii convins că'l sărăceşti. >ămâi la >&oda.
- 2ncă pu"in. Pe urmă mă mut la 0ournemout&( 3rebuie să mă suni ilnic, re"ine, sau mai bine te sun
eu. Acum sun de la vicariat.
- %e face doamna 4ane %alt&rop.
- E $n mare formă. Apropo, i'am povestit totul.
- Eram sigură. Ei bine, la revedere. Am să mă cam plictisesc $n următoarele săptămâni, dar asta e*
- %e ştiu cei de la galerie.
- %ă sunt plecată $ntr'o croaieră.
- Aui, n'ai ărit prin preajmă nici o figură dubioasă.
- Au, nimic neobişnuit. ?ăptarul, tipul care citeşte contorul de ga, o femeie care m'a $ntrebat ce marcă
de cosmetice folosesc, alta care vroia o dona"ie pentru orbi şi, fireşte, portarul.
- Par destul de inofensivi, am comentat.
- ?a ce te aşteptai.
- !incer, nu ştiu. Aui, dacă tipul cu gaele nu era de la gae.
- Avea legitima"ie autentică. 8'am cerut'o* A'a făcut decât să se urce pe un taburet din baie, a citit
contorul şi a notat cifrele. 3e asigur că n'a aranjat să am scăpări de gae $n dormitor.
Au, %alul 0ălan nu se ocupa cu scăpări de gae accidentale , nimic atât de concret*
- +&, am avut un viitator, spuse Ginger. Prietenul tău %orrigan. E drăgu".
- 2mi $nc&ipui că l'a trimis ?ejeune.
- Părea să creadă că e de datoria lui să mi se alăture din pricina numelui. 5ai %orriganii*
Am $nc&is. Mă sim"eam uşurat.
%ând m'am $ntors, am găsit'o pe peluă pe >&oda ungându'şi unul din câini cu o alifie.
- 3ocmai a plecat veterinarul, spuse ea. !pune că are pecingine. Au vreau să ia şi copii sau ceilal"i
câini.
- Pot lua şi adul"ii.
- 4e regulă, copiii au pecingine. !lavă 4omnului că sunt toată iua pleca"i la şcoală* !tai cuminte, nu
te mai suci*
M'am oferit s'o ajut, dar >&oda a refuat, fapt pentru care i'am fost recunoscător. Mi'am continuat
&oinăreala.
A doua i, pe la prân, am plecat să mă plimb $n direc"ia !&adlanger ?ane. !&adlanger ?ane
$ncepea de la Priors %ourt. Pe drum m'a fulgerat o idee. 4e ce să nu'i fac o viită domnului Benables.
%u cât mă gândeam mai mult, cu atât $mi plăcea mai mult ideea. Biita mea nu avea de
ce să pară suspectă. Mi'ar fi fost foarte simplu să mă duc şi să $ntreb dacă pot să mă mai uit o
dată la un anumit obiect pe care nu avusesem timp să'l admir pe $ndelete $n timpul viitei precedente.
:aptul că farmacistul acela... cum $l c&ema.... +dgen... +sborne.... da, +sborne... ei bine,
faptul că +sborne $l recunoscuse pe Benables era cel pu"in interesant.
Benables avea ceva misterios. + sim"isem de prima dată. Avea o minte brici, eram
sigur. Fi mai avea ceva... ce cuvânt s'ar potrivi.... da, ceva de vulpe. %eva de animal de
pradă, distrugător. /n om prea deştept, probabil, să fie el $nsuşi ucigaş, dar un om care
putea organia foarte bine o re"ea de ucigaşi, dacă vroia.
/n om misterios, deştept, bogat...
Aşa cum stăteau lucrurile $n problema care mă interesa, Benables se potrivea perfect
rolului de coordonare. %reierul din umbră. 4ar acest farmacist, +sborne, afirmase că $l văuse pe
Benables mergând pe jos pe o stradă din ?ondra. %um acest lucru era imposibil, identificarea era fără valoare,
iar faptul că Benables locuia $n vecinătatea %alului 0ălan nu $nsemna nimic.
3otuşi, mi'am spus, mi'ar plăcea să mă mai uit o dată la domnul Benables. Aşa că, la
momentul potrivit, am intrat pe por"ile lui Priors %ourt.
2mi desc&ise acelaşi servitor şi $mi spuse că domnul Benables era acasă. !cuându'se că mă lasă $n &ol
9)4omnul Benables nu $ntotdeauna se simte suficient de bine ca să primească viitatori); se $ndepărtă, şi
câteva clipe mai târiu reveni informându'mă că domnul Benables ar fi $ncântat să mă vadă.
Benables $mi făcu o primire e7trem de cordială, salutându'mă ca pe un vec&i prieten.
- :oarte drăgu" din partea dumitale că ai venit să mă vei, dragă prietene. Am auit că eşti prin păr"ile
astea şi aveam de gând s'o sun $n seara asta pe >&oda şi să vă invit pe to"i la prân sau la cină.
M'am scuat că am picat aşa, pe nepusă masă, şi i'am e7plicat că nu fusese ceva
premeditat.
- 4e fapt, mi'ar plăcea la nebunie să mai arunc o privire peste miniaturile mongolee pe care le ave"i.
4ata trecută n'am avut timp să le admir cum se cuvine.
- Mă bucur că le apreciei. !unt atât de fin lucrate*
2n continuare, conversa"ia noastră a fost $ntru totul te&nică. 3rebuie să recunosc că pentru mine a fost o
delectare să mai văd o dată câteva din lucrurile cu adevărat minunate pe care le avea.
:u adus ceaiul, şi domnul Benables insistă să'l $mpart cu el.
%eaiul nu era una din mesele mele favorite, dar am apreciat ceştile delicate $n care a
fost servit şi o prăjitură cu prune care m'a dus cu gândul la copilărie şi la ceaiul din casa
bunicii mele.
- 4e casă, am spus cu apreciere.
- :ireşte* 2n casa asta nu intră niciodată o prăjitură cumpărată.
- Ave"i o bucătăreasă groavă, ştiu. Au vă este greu să "ine"i un personal la "ară, atât de rupt de lume
cum sunte"i aici.
Benables ridică din umeri.
- 3rebuie să am ce e cel mai bun. 8nsist asupra acestui lucru. :ireşte, pentru asta trebuie să plăteşti* Eu
plătesc.
Aici se vedea toată arogan"a firească a omului. Am spus sec(
- 4acă eşti destul de norocos ca să "i'o permi"i, nu $ncape $ndoială că asta reolvă toate problemele.
- 3otul depinde de ceea ce vrei de la via"ă, să ştii. 4acă dorin"ele tale sunt destul de puternice, asta'i
ceea ce conteaă. Mul"i oameni fac bani fără să aibă &abar ce pot face banii pentru ei* %a urmare, se
transformă $n ceea ce s'ar putea numi o maşină de făcut bani. 4evin sclavii banilor. Pleacă la birou cu noaptea
$n cap şi rămân acolo până târiu. Aiciodată nu se distreaă. Fi ce ob"in $n sc&imb. Maşini mai mari, case mai
mari, amante sau so"ii mai costisitoare şi, dă'mi voie să spun, dureri de cap mai mari.
- 4ar dumneavoastră.
- Eu... Zâmbi. Eu am ştiut ce am vrut. + infinită libertate $n care să contemplu minunatele lucruri ale
acestei lumi naturale şi artificiale. %um $n ultimii ani mi'a fost refuată plăcerea de a merge să le văd $n
mediul lor natural, a trebuit să le aduc din toată lumea la mine.
- 3otuşi, ca să se poată $ntâmpla asta, a fost nevoie de bani mai $ntâi.
- 4a, trebuie să'"i planifici loviturile , şi asta implică o mul"ime de planuri , dar, $n iua de ai, nu e
deloc nevoie să faci cine ştie ce ucenicie sordidă.
- Au cred că vă $n"eleg foarte bine.
- E o lume $n sc&imbare, Easterbrook. 2ntotdeauna a fost, dar acum sc&imbările vin mai repede. >itmul
s'a accelerat... trebuie să profi"i de asta.
- + lume $n sc&imbare, am spus gânditor.
- 2"i desc&ide noi perspective.
Am spus pe ton de scuă(
- Mă tem că vă adresa"i unui om care priveşte $n partea opusă , spre trecut, nu spre viitor.
Benables ridică din umeri.
- Biitorul. %ine poate să'l prevadă. Eu vorbesc de iua de ai, acum, momentul imediat* Au iau $n
seamă nimic altceva. Aoile te&nici ne stau la dispoi"ie. 4eja avem maşini care ne pot furnia răspunsul la
$ntrebări $n câteva secunde.
- %omputerele. %reierul electronic.
- ?ucruri de genul ăsta.
- Bor $nlocui maşinile omul la un moment dat.
- +amenii, da. +amenii care sunt doar unită"i de putere, adică. 4ar +mul, nu. 3rebuie să e7iste +mul
%ontrolor, +mul Gânditor, care elaboreaă $ntrebările la care urmeaă să răspundă maşinile.
- +mul, !uperman. $n glas mi se citea o uşoară ironie.
- 4e ce nu, Easterbrook. 4e ce nu. Au uita, cunoaştem, sau $ncepem să cunoaştem, câte ceva despre
+m , animalul uman. Practicarea a ceea ce se numeşte uneori, $n. mod incorect, spălarea creierului ne'a
desc&is posibilită"i e7trem de interesante $n această direc"ie. Au doar corpul, ci şi mintea omului răspunde la
anumi"i stimuli.
- + doctrină periculoasă.
- Periculoasă.
- Periculoasă pentru pacient.
Benables dădu din umeri.
- 2ntreaga via"ă e periculoasă. Aoi uităm asta, noi care am fost crescu"i $n unul din micile buunare ale
civilia"iei, Easterbrook. %ăci asta e tot ce e cu adevărat civilia"ia. Mici buunare cu oameni ici şi colo, care
s'au adunat laolaltă pentru a se proteja reciproc şi care $n felul acesta sunt $n stare să păcălească şi să
controlee natura. Ei au $nvins jungla, dar această victorie este doar temporară. 2n orice moment jungla va
prelua comanda. Mândrele oraşe care erau sunt acum doar movile de pământ năpădite de vegeta"ie şi cocioabe
amărâte locuite de oameni care reuşesc doar să le "ină $n via"ă, nu mai mult. Bia"a este $ntotdeauna periculoasă
, niciodată să nu ui"i asta. Probabil că, $n final, nu numai mari for"e ale naturii, ci şi munca propriilor noastre
mâini o poate distruge. !untem foarte aproape de acest moment...
- %ategoric, asta nu se poate nega. 4ar mă intereseaă teoria dumneavoastră despre putere , puterea
asupra min"ii.
- +&, asta*... Benables păru pe neaşteptate stânjenit. Probabil că am e7agerat.
Această stânjeneală şi retragerea fostelor afirma"ii mi s'au părut interesante. Benables
era un om care trăia mult $n singurătate. /n om singur simte nevoia de a vorbi cu cineva...
cu oricine. Benables vorbise cu mine... şi, probabil, nu $n mod $n"elept.
- +mul'!uperman, am spus. Mai că m'a"i convins de această versiune modernă a ideii, să şti"i.
- Au e nimic nou. :ormula !uperman'ului dateaă de mult. Pe ea s'a clădit o $ntreagă filoofie.
- 4esigur. 4ar mie mi se pare că !uperman'ul dumneavoastră este un !uperman diferit... /n om care
ar putea de"ine puterea fără ca să se ştie că o de"ine. /n om care stă pe scaun şi trage sforile.
Mă uitam la el $n timp ce vorbeam. Benables âmbi.
- 2mi atribui mie acest rol, Easterbrook. Aş dori să fi fost aşa. Ai nevoie de ceva care să compensee...
asta*
0ătu uşor cu mâna pătura care $i acoperea picioarele, $n glas i se citea o amărăciune
neaşteptată.
- Au vă voi oferi compasiunea mea, am spus. Pentru un om $n situa"ia dumneavoastră compasiunea nu
ajută la nimic. 4ar da"i'mi voie să spun că dacă ar fi să ne imaginăm un asemenea personaj, un om care poate
transforma un deastru neaşteptat $n triumf, după părerea mea dumneavoastră a"i fi e7act acest tip de om.
Benables râse.
- Mă flatei, spuse el.
4ar am văut că era $ncântat.
- Au. Am cunoscut destui oameni $n via"a mea ca să'mi dau seama când mă aflu $n fa"a unui om
deosebit, supradotat.
- Mă $ntreb ce te face de fapt să spui asta, spuse el gânditor. 3ot ce vei aici. Arătă neglijent cu mâna
$njur.
- Astea's o dovadă că sunte"i un om care ştie ce să cumpere, care are discernământ şi gust. 4ar am
sena"ia că e vorba de mai mult decât de o simplă posesie. A"i declarat că ac&ii"iona"i lucruri frumoase şi
interesante... şi practic a"i dat de $n"eles că n'au fost ac&ii"ionate prin trudă.
- :oarte adevărat, Easterbrook. %um spuneam, numai prostul trudeşte. 3rebuie să gândeşti, să planifici
$n cel mai mic detaliu campania. !ecretul succesului e ceva foarte simplu , dar trebuie gândit* %eva simplu. 2l
gândeşti, $l pui $n practică şi gata, asta'i tot*
?'am privit lung. %eva simplu... ceva atât de simplu ca $nlăturarea persoanelor
nedorite. 2ndeplinind o nevoie. + ac"iune săvârşită fără a pricinui rău cuiva, $n afară de victimă. + ac"iune
plănuită de domnul Benables, din scaunul de invalid, şi e7ecutată de... cine. 4e 3&6ra Gre6.
?'am urmărit $n timp ce spuneam(
- 3oată discu"ia asta despre controlul la distan"ă $mi aminteşte de ceva ciudat spus de domnişoara
Gre6.
- A&, draga noastră 3&6ra* 93onul lui era moale, indulgent, dar oare nu ărisem o uşoară vâcnire a
pleoapelor.; 4oamnele astea două spun atâtea prostii* Fi sunt creute, să ştii, c&iar sunt creute. Ai fost la
vreuna din carag&ioasele lor şedin"e de spiritism. !unt sigur că au insistat să te duci.
Am avut un moment de eitare $n timp ce mă decideam rapid ce atitudine se cuvenea să
adopt $n privin"a asta.
- 4a... am fost la o şedin"ă.
8'am evitat privirea şi m'am străduit să par stânjenit.
- Eu... ei bine, fireşte că n'am creut nimic din ce am văut. Ele păreau foarte sincere, dar... M'am uitat
la ceas. 5abar n'aveam că e atât de târiu. 3rebuie să mă $ntorc repede. Berişoara mea se $ntreabă, probabil,
pe unde sunt şi ce fac.
- Ai $nveselit un infirm $ntr'o după'amiaă plictisitoare. 3ransmite'i >&odei salutările mele. 3rebuie să
aranjăm o altă $ntâlnire curând. Mâine plec la ?ondra. E o licita"ie interesantă la !ot&eb6=s. :ildeşuri
fran"ueşti medievale. E7celent* !unt sigur că le vei aprecia, dacă reuşesc să le ac&ii"ione.
Ae'am despăr"it $n această nota amicală. +are văusem $n oc&ii lui un licăr amuat şi
mali"ios când $mi remarcase stânjeneala legată de şedin"a de spiritism. Aşa credeam. 4ar
nu eram sigur. Era foarte probabil ca, $n condi"iile date, imagina"ia să'mi joace feste.
Capitolul XIX
Povestirea lui Mark Easterbrook
Am ieşit $n $ntunericul care deja se lăsase şi, cum cerul era acoperit de nori, am luat'o cam pe bâjbâite $n
josul aleii. + dată, am privit $napoi la ferestrele luminate ale casei. 2n momentul acela am ieşit de pe pietriş pe
iarbă şi m'am ciocnit cu cineva care mergea $n direc"ia opusă.
Era un om scund, robust. Ae'am cerut reciproc scue. Avea un glas profund, de bas, cu
o notă pedantă, nostimă.
- 2mi pare tare rău...
- Au ave"i de ce. A fost numai vina mea...
- A'am mai fost pe aici, aşa că nu prea ştiu pe unde merg, i'am e7plicat. Ar fi trebuit să fi adus o
lanternă.
- Permite"i'mi.
!trăinul scoase din buunar o lanternă, o aprinse şi mi'o $ntinse. ?a lumina ei am văut
că era un bărbat $ntre două vârste, cu o fa"ă rotundă, bucălată, o musta"ă neagră şi oc&elari.
Purta un trenci de ploaie de bună calitate şi era c&intesen"a respectabilită"ii. +ricum, m'am
$ntrebat de ce nu folosea el $nsuşi lanterna dacă tot o avea la el.
Am spus cam prosteşte(
- A&, acum văd. Am ieşit din alee.
Am păşit $napoi pe ea, apoi i'am $napoiat lanterna.
- Acum pot găsi drumul.
- Au, nu, vă rog s'o păstra"i până ajunge"i la poartă
- 4ar dumneavoastră... merge"i spre casă.
- Au, am acelaşi drum cu dumneavoastră. Ră... 2n josul drumului. Apoi urc spre sta"ia de autobu. 8au
autobuul care se $ntoarce la 0ournemout&.
- 2n"eleg, am spus, şi am pornit $mpreună. 2nso"itorul meu părea uşor stânjenit. Mă $ntrebă dacă şi eu
mergeam spre sta"ia de autobu. 8'am răspuns că stăteam $n vecinătate.
/rmă iarăşi o pauă şi am sim"it că stânjeneala tovarăşului meu creştea. Era genul de
om căruia nu'i place să se simtă $n nici un fel $ntr'o postură falsă.
- A"i fost $n viită la domnul Benables., mă $ntrebă, dregându'şi glasul.
- 4a. 4in câte am $n"eles şi dumneavoastră vă ducea"i acolo, nu.
- Au. Au... 4e fapt... !e opri, apoi continuă( Eu locuiesc $n 0ournemout&... sau, mai degrabă, $n
apropiere de 0ournemout&. 3ocmai m'am mutat $ntr'un mic bungaloE de acolo.
%eva mi'a bârnâit $n minte. %e auisem de curând despre un mic bungaloE din
0ournemout&. 2n timp ce mă străduiam să'mi amintesc, $nso"itorul meu, tot mai stânjenit, sim"i nevoia să
vorbească.
- 3rebuie să vi se pară foarte ciudat şi recunosc, e ciudat, să găsi"i pe cineva &oinărind pe domeniul
unei case când... persoana $n cauă nu se cunoaşte cu stăpânul casei. Motivele mele sunt pu"in mai greu de
e7plicat, deşi, vă asigur, ele e7istă. 4ar pot să vă spun că, deşi m'am stabilit doar de pu"in timp $n
0ournemout&, sunt foarte cunoscut acolo şi aş putea aduce mai mul"i locuitori respectabili care să garantee
pentru mine. 4e fapt, sunt un farmacist care şi'a vândut recent vec&ea afacere din ?ondra şi m'am retras $n
păr"ile astea pe care $ntotdeauna le'am considerat $ncântătoare... c&iar foarte $ncântătoare.
Mi s'a aprins becule"ul. Ftiam cine era omule"ul. 2ntre timp, el o dădea $nainte.
- Aumele meu este +sborne, Zac&aria& +sborne, şi, cum spuneam, am, sau mai degrabă am avut o
afacere frumuşică $n ?ondra... 0arton !treet, Paddington Green. + onă foarte bună pe vremea tatălui meu,
dar acum sc&imbată $n mod trist... da, foarte sc&imbată.
+ftă şi clătină din cap. Apoi reluă(
- Asta este casa domnului Benables, nu'i aşa. E... ăă... prieten cu dumneavoastră.
Am spus cu inten"ie(
- Prieten e prea mult spus. 2n afara de ai, l'am mai $ntâlnit doar o dată, când am fost cu nişte prieteni
la masă la el.
- 4a... 2n"eleg... 4a, sigur.
Ajunseserăm la por"ile de la intrare. 4upă ce am ieşit, domnul +sborne se opri ne&otărât. 8'
am $napoiat lanterna.
- Mul"umesc.
- Pentru pu"in. Eu... :ăcu o pauă, apoi cuvintele $ncepură să se rostogolească $n grabă. A'aş vrea să
crede"i... adică, practic vorbind, dădeam târcoale. 4ar, vă asigur, nu din vreo curioitatea vulgară. Postura mea
trebuie să vi se fi părut... ăă... e7trem de ciudată... ar putea duce la interpretări greşite. Mi'ar plăcea să va
e7plic, să... ăă... să'mi clarific situa"ia.
Am aşteptat. Părea cel mai bun lucru. %urioitatea mea, vulgară sau nu, fusese stârnită.
Broiam să mi'o satisfac.
4omnul +sborne rămase tăcut câteva clipe, apoi se &otăr$.
- %&iar aş vrea să vă e7plic, domnule... ăă...
- Easterbrook. Mark Easterbrook.
- 4omnule Easterbrook. %um spuneam, aş vrea să am şansa de a'mi e7plica purtarea destul de ciudată.
Ave"i timp.... Peste câmp, până la şoseaua principală, sunt doar cinci minute de mers pe jos. Acolo, la
beninărie, lângă sta"ia de autobu, este o cafenea micu"ă, foarte respectabilă. Autobuul meu pleacă abia
peste douăeci de minute. 4acă mi'a"i permite să vă ofer o cafea...
Am acceptat. Am luat'o $mpreună peste câmp. 4omnul +sborne trăncănea despre
0ournemout&, despre plăcerile lui, despre clima lui e7celentă, despre concertele lui şi despre oamenii
cumsecade care trăiau acolo.
Am ajuns la şoseaua principală. 0eninăria era pe col", iar după ea, imediat, sta"ia de
autobu. %afeneaua era micu"ă şi curată şi, cu e7cep"ia unui cuplu tânăr dintr'un col",
pustie. Am intrat şi domnul +sborne comandă cafea şi fursecuri pentru două persoane.
Apoi se aplecă peste masă şi $ncepu să'şi lepede povara ce $l apăsa.
- 3otul porneşte de la un ca despre care poate a"i citit $n iare acum câtva timp. Au a fost un ca prea
sena"ional, n'a "inut capul de afiş - dacă asta e e7primarea corectă. Era vorba de preotul paro&iei romano'
catolice din districtul $n care e... a fost... prăvălia mea. 2ntr'o noapte a fost urmărit şi ucis. :oarte trist. Astfel
de $ntâmplări sunt atât de frecvente $n iua de ai* %red că era un om bun, deşi, eu personal nu $mpărtăşesc
doctrina catolică. 8ndiferent cum a fost, trebuie să vă e7plic interesul meu deosebit $n acest ca. Poli"ia a dat
un anun" ca to"i cei care $l văuseră $n noaptea aceea pe părintele Gorman să ia legătura cu ea. 2ntâmplător, $n
seara cu pricina, $n jurul orei opt, mă aflam $n fa"a prăvăliei mele şi l'am văut trecând pe părintele Gorman
pe trotuarul de viavi. ?a mică distan"ă $n spatele lui mergea un om a cărui $nfă"işare era destul de neobişnuită
ca să'mi atragă aten"ia. :ireşte, la vremea respectivă nu m'am gândit la nimic rău, dar sunt un om cu un
pronun"at spirit de observa"ie, domnule Easterbrook, şi am obiceiul să $nregistre mental cum arată oamenii.
Este un &obb6 al meu. 2n tot caul, le'am descris poli"iştilor bărbatul pe care'l văusem. Mi'au mul"umit şi
asta a fost tot. Acum vine partea surprinătoare a poveştii mele. Acum vreo ece ile am fost la o sărbătoare
bisericească din micul sat care se poate vedea din şoseaua pe care tocmai am venit, şi spre marea mea uimire
l'am văut pe bărbatul de care vorbeam. 3rebuie să fi avut un accident sau aşa am creut, căci era $ntr'un
cărucior de invalid. M'am interesat cine era şi am aflat că era un localnic bogat, pe nume Benables. 4upă o i
sau două i'am scris ofi"erului de poli"ie $n fa"ă căruia dădusem prima declara"ie... inspectorul ?ejeune. A venit
la 0ournemout&. +ricum, părea sceptic că bărbatul acesta ar putea fi cel pe care'l văusem $n noaptea crimei.
M'a informat că domnul Benables era infirm de ani de ile, din cauă că avusese poliomielită. Mi'a spus că
trebuia să mă fi $nşelat... că era vorba doar de'o asemănare.
4omnul +sborne se opri. Am amestecat lic&idul spălăcit din fa"a mea şi am sorbit cu precau"ie.
- Ei bine, asta pare să lămurească lucrurile, am spus.
- 4a... spuse domnul +sborne pe un ton nemul"umit. 4ar trebuie să vă spun ceva, domnule
Easterbrook. %ând eram copil, un prieten al tatălui meu, tot farmacist, a fost c&emat să depună mărturie $n
caul lui @ean Paul Marigot. Poate vă aminti"i, şi'a otrăvit so"ia, care era engleoaică, cu un preparat pe baă
de arsenic. Prietenul tatălui meu l'a identificat ca fiind omul care semnase sub un nume fals $n registrul lui
pentru otrăvuri. Marigot a fost condamnat şi spânurat. Asta m'a impresionat foarte tare... aveam nouă ani pe
atunci, o vârstă uşor de impresionat. Marea mea speran"ă a fost ca şi eu să pot figura cândva $ntr'un ca cele '
bru şi să pot da pe mâna justi"iei un criminal* Poate din caua asta am $nceput să'mi fac un obiect de studiu
din memoriarea c&ipurilor. 3rebuie să vă mărturisesc că ani de ile am trăit cu speran"a că, $ntr'o i, nu ştiu
ce bărbat &otărât să scape de so"ia lui o să intre $n prăvălia mea şi o să procure ceea ce $i trebuia... 4omnul
+sborne oftă. Bai, dar asta nu s'a $ntâmplat* !au, dacă s'a $ntâmplat, persoana $n cauă n'a fost adusă
niciodată $n fa"a justi"iei. Aşa că această identificare, deşi nu era ceea ce sperasem, $mi dădea cel pu"in
posibilitatea de a fi martor $ntr'un ca de crimă*
:a"a i se lumină de o plăcere copilărească.
- :oarte deamăgitor pentru dumneavoastră, am spus.
- 4'da. Eu sunt un om $ncăpă"ânat, domnule Easterbrook. Pe măsură ce ilele treceau, eram tot mai
sigur că aveam dreptate. Acel bărbat pe care l'am văut eu era Benables şi nu altul. +&, ştiu* + să spune"i că
era o noapte ce"oasă. %ă era la o oarecare distan"ă... 4ar ceea ce poli"ia n'a luat $n considera"ie este că m'am
specialiat $n recunoaşterea persoanelor. Au era vorba doar de trăsături, de nasul coroiat, de mărul lui Adam
reliefat# mai e7istă "inuta capului, ung&iul pe care'l face ceafa cu umerii. Mi'am spus( )5ai, recunoaşte că te'
ai $nşelat). 4ar am continuat să simt că nu mă $nşelasem. Poli"ia a spus că era imposibil. 4ar era imposibil.
Asta m'am $ntrebat.
- 3otuşi, cu o infirmitate de genul ăsta...
M'a oprit, fluturându'şi arătătorul.
- A"i rămâne surprins să şti"i până unde poate ajunge omul când $şi pune $n cap să facă ceva. A'aş vrea
să spun că medicii sunt creduli... /n ca simplu de prefăcătorie va fi curând depistat. 4ar e7istă metode pe
care un farmacist le poate aprecia mai bine ca un doctor. Anumite droguri, de pildă, care la prima vedere par
preparate absolut inofensive. Ele pot provoca febră, irita"ii ale mucoasei şi pielii, sporirea secre"iilor...
- 4ar mai greu să atrofiee membre, i'am atras eu aten"ia.
- Adevărat. 4ar cine spune că membrele domnului Benables sunt atrofiate.
- Păi... doctorul lui, presupun.
- %&iar aşa. 4ar am $ncercat să culeg câteva informa"ii despre acest aspect. 4octorul domnului
Benables este $n ?ondra, in 5arle6 !treet, asta'i adevărat, iar aici a fost consultat de doctorul local, când a
sosit prima dată. 4ar acest doctor s'a pensionat şi acum trăieşte $n străinătate. 4octorul actual nu l'a $ngrijit
niciodată pe domnul Benables. 4omnul Benables se duce o dată pe lună la ?ondra, $n 5arle6 !treet.
M'am uitat curios la el.
- Au văd, totuşi...
- !ă presupunem 9doar să presupunem; că domnul Benables al nostru intră $n legătură cu un om care a
rămas infirm de pe urma poliomielitei, om aflat $ntr'o situa"ie financiară precară. 4omnul Benables $i face o
propunere. !ă spunem că bărbatul seamănă $n mare cu el. Adevăratul suferind se preintă la un specialist
dându'se drept domnul Benables, este e7aminat şi astfel istoria caului este $n $ntregime corectă. Apoi
domnul Benables $şi ia o casă la "ară. 4octorul local vrea să se pensionee curând. 8arăşi apare adevăratul
suferind. Este e7aminat. Fi gata* 4omnul Benables este $nregistrat ca suferind de poliomielită, cu membrele
atrofiate. Este văut $n localitate 9când este văut; $ntr'un scaun de invalid, etc.
- 4ar servitorii lui ar şti, am obiectat. Baletul lui.
- 4ar dacă, să presupunem, este vorba de o bandă, valetul face parte din bandă. %e ar putea fi mai
simplu. Poate, la fel, şi ceilal"i servitori.
- 4ar de ce.
- A&, asta'i altă $ntrebare, nu'i aşa. A'am să vă spun teoria mea... o să râde"i de ea. 4ar, vede"i, e7istă
un alibi foarte bun pentru un om care s'ar putea să vrea un alibi. El ar putea fi aici, acolo, oriunde, fără ca
cineva s'o ştie. A fost văut mergând pe jos $n Paddington. 8mposibil* E un infirm neajutorat care trăieşte la
"ară, etc., etc. 4omnul +sborne se opri şi se uită la ceas. Autobuul meu intră $n cursă. 3rebuie să mă grăbesc.
2n seara asta, după cum a"i văut, dădeam târcoale $ntrebându'mă dacă aş putea dovedi cumva ipotea mea. A'
a fost frumos, recunosc... 4ar dacă, de e7emplu, $l surprindeam pe domnul Benables al nostru plimbându'se
liniştit pe domeniul lui, ei bine, gata dovada* !au dacă n'ar fi tras prea curând draperiile şi aş fi putut să arunc
o privire $n bibliotecă şi să'l văd plimbându'se prin cameră fără să'i treacă prin minte că era spionat. 4e ce
să'i fi trecut. 4in câte ştie, nimeni nu'l suspecteaă*
- 4e ce sunte"i atât de sigur că omul pe care l'a"i văut $n noaptea aceea era Benables.
- Ftiu că era Benables*
!ări $n picioare.
- Bine autobuul. Mi'a făcut plăcere să vă cunosc, domnule Easterbrook. şi mi'am luat o greutate de
pe inimă că am putut să vă e7plic ce făceam la Priors %ourt. Aş ice că pentru dumneavoastră toate astea sunt
prostii.
- %âtuşi de pu"in. 4ar tot nu mi'a"i spus ce crede"i că pune la cale domnul Benables.
4omnul +sborne păru stânjenit şi ni"el ruşinat.
- + să râde"i spuse el. 3oată lumea spune că e bogat, dar nimeni nu poate să ştie cum şi'a făcut banii.
Am să vă spun ce cred eu. %red că e unul din maeştrii crimei despre care citeşti $n căr"i. Asta ar putea să vă
sune a prostie dar eu...
Autobuul era gata de plecare. 4omnul +sborne o luă la fugă.
Am pornit $ngândurat către casă. 3eoria pe care mi'o e7pusese domnul +sborne era
fantastică, dar trebuia să recunosc că era posibil să fie un sâmbure de adevăr $n ea.
Capitolul XX
Povestirea lui Mark Easterbrook
1.
2n diminea"a următoare am sunat'o pe Ginger şi i'am spus că mă mut la 0ournemout& a doua i.
- Am găsit un &otel mic şi liniştit numit 4eer Park. Are câteva ieşiri laterale foarte discrete şi drăgu"e.
Aş putea să mă reped până la ?ondra să te văd.
- Presupun că n'ar trebui s'o faci. 4ar nu pot să nu spun că ar fi groav să vii. A'ai idee ce plictiseală e
aici* 4acă nu po"i să vii tu, m'aş putea strecura eu să ne $ntâlnim undeva.
4intr'o dată, glasul ei m'a ibit.
- Ginger* %e'i cu vocea ta.... Parcă sună altfel...
- A'am nimic* Au'"i face probleme.
- 4ar ce'i cu vocea ta.
- Mă doare pu"in $n gât, atâta tot.
- Ginger*
- Ascultă, Mark, oricine poate avea gâtul inflamat. %red că m'a prins răceala. !au poate gripa.
- Gripa. Ascultă, nu ocoli subiectul. Eşti teafără sau nu.
- Au te agita. !unt teafără.
- !pune'mi e7act cum te sim"i. 3e sim"i ca atunci când ai gripă.
- Păi... poate... Mă dor pu"in toate oasele, ştii şi tu cum e...
- Ai temperatură.
- /n pic...
M'a cuprins o răceală oribilă. Eram $ngroit. Ftiam că şi Ginger era $ngroită, oricât ar fi
refuat s'o recunoască.
- Mark... nu intra $n panică. Zău că n'ai de ce.
- Probabil că nu. 4ar trebuie să ne luăm toate măsurile de precau"ie. !ună'l pe doctorul tău şi spune'i
să vină să te vadă. 8mediat.
- Perfect... 4ar, o să creadă că sunt o gâscă sperioasă.
- Au conteaă. :ă'o* Pe urmă, sună'mă.
4upă ce am $nc&is, am rămas mult timp cu oc&ii pironi"i pe telefon. Panică... nu trebuie
să intru in panică... 2n perioada asta a anului $ntotdeauna bântuie gripa... 4octorul o să aibă grijă...
probabil e doar o uşoară răceală...
%u oc&ii min"ii, am revăut'o pe !6bil $n roc&ia ei brodată cu simbolurile răului. Am auit glasul
3&6rei, decretând, ordonând... Pe podeaua desenată cu cretă, am revăut'o pe 0ella $ngânându'şi vrăjile
diavoleşti, "inând un cocoş alb care se bătea...
Prostii, toate erau prostii... 0ine'n"eles că toate erau supersti"ii prosteşti... Fi dulapul
acela pe ro"i, ca o cutie...
%utia... %utia nu era atât de uşor de negat. %utia nu repreenta supersti"ia omenească ci
o posibilitate ştiin"ifică... 4ar nu era posibil, nu putea fi posibil ca...
4oamna 4ane %alt&rop mă găsi acolo, uitându'mă lung la telefon. !puse imediat(
- %e s'a $ntâmplat.
- Ginger nu se simte bine...
Broiam să'mi spună că totul era o prostie. Broiam să mă liniştească. 4ar nu mă linişti.
- Asta'i rău, spuse ea. 4a, cred că e rău.
- 4ar nu e posibil* Au cred nici o clipă că ele pot face ceea ce spun*
- +are.
- 4oar nu crede"i... nu pute"i crede...
- 4ragul meu Mark, şi dumneata şi Ginger a"i admis deja posibilitatea unui astfel de lucru, altfel n'a"i
fi făcut ceea ce face"i.
- 8ar faptul că noi credem $nrăută"eşte lucrurile... le face şi mai posibile*
- A'a"i ajuns atât de departe $ncât să crede"i, doar recunoaşte"i că. având o dovadă, a"i putea crede.
- 4ovadă. %e dovadă.
- :aptul că Ginger a $nceput să se simtă rău este o dovadă.
Am urât'o. Am strigat furios(
- 4e ce trebuie să fi"i atât de pesimistă. E doar o simplă răceală. 4e ce persista"i $n a crede ce e mai
rău.
- Pentru că e ce e mai rău, trebuie să privim lucrurile $n fa"ă, nu să ne vârâm capul $n nisip ca stru"ul şi
să ne treim când va fi prea târiu.
- %rede"i că aceste giumbuşlucuri carag&ioase au efect. Aceste transe şi vrăji şi cocoşi sacrifica"i şi tot
sacul de trucuri.
- %eva are efect, func"ioneaă.
- 4ar ce. %e. 0lestematul ăla de dulap sau cutie* Am putea oare face să fie e7aminat. 4acă poli"ia...
- Poli"ia nu se dă $n vânt să emită mandate de perc&ei"ie fără un motiv bine $ntemeiat, ceea ce noi nu
avem.
- 4ar dacă m'aş duce acolo şi aş face praf maşinăria aia blestemată.
4oamna %alt&rop clătină din cap.
- 4in ce mi'ai spus, răul, dacă a fost vreun rău, a fost făcut $n noaptea aceea.
Mi'am lăsat capul in mâini şi am mârâit(
- Mi'aş dori să nu ne fi lansat $n afacerea asta afurisită.
4oamna 4ane %alt&rop spuse cu fermitate.
- Motivele voastre au fost e7celente. Fi ce e făcut e făcut. Bei şti mai multe după ce te va suna Ginger.
Presupun că te va suna la >&oda...
Am $n"eles aluia.
- E mai bine să mă $ntorc.
- !unt proastă, spuse pe neaşteptate doamna %alt&rop $n timp ce plecam. Ftiu că sunt proastă.
0ribriuri* Ae lăsăm obseda"i de bribriuri. Am sena"ia că gândim aşa cum vor ele să gândim.
Poate avea dreptate. 4ar nu vedeam un alt mod de a gândi.
Ginger mă sună peste două ore.
- A fost, spuse ea. Părea pu"in nedumerit, dar spune că probabil e gripă. 0ântuie mult pe aici. M'a
e7pediat $n pat şi $mi trimite nişte medicamente. Am temperatură mare, dar e din caua gripei, nu'i aşa.
!ub bravura de suprafa"ă, $n glasul răguşit se citea o rugăminte nenorocită.
- Ai să te faci bine, am spus nefericit. Aui tu. Ai să te faci bine. 3e sim"i foarte rău.
- Păi... febra... şi jung&iurile, şi mă dor toate cele, p cioarele şi pielea. Au suport să mă atingă nimic...
Fi sunt atât de fierbinte*
- Asta'i din caua febrei. Ascultă, vin la tine* Plec acum, imediat. Au, nu protesta.
- Perfect. Mă bucur că vii, Mark. Ftii... nu sunt atât de viteaă cum credeam...
2.
?'am sunat pe ?ejeune.
- 4omnişoara %orrigan e bolnavă, i'am spus.
- Poftim.
- M'a"i auit. E bolnavă. Fi'a c&emat doctorul. El spune că probabil e gripă. Poate e. 4ar poate nu e.
Au ştiu ce pute"i face dumneavoastră. !ingura idee care mi'a trecut prin cap e să fac rost de vreun specialist $n
treaba asta.
- %e fel de specialist.
- Psi&iatru... sau psi&analist, sau psi&olog. Psi&o'ceva. /n om care ştie despre sugestie şi &ipnotism şi
spălarea creierului şi tot soiul ăsta de lucruri. E7istă oameni care se ocupă cu aşa ceva.
- 0ine'n"eles că e7istă. 4a. Avem doi specialişti $n aşa ceva la Ministerul de 8nterne. %red că ave"i
dreptate. !'ar putea să fie numai gripă... dar s'ar putea să fie şi altceva pe baă )psi&o), ceva despre care nu se
cunosc prea multe. 4oamne, treaba asta ar putea fi e7act ce speram, domnule Easterbrook*
Am $nc&is. Au mă interesau armele psi&ologice , tot ce mă interesa era Ginger. Aici unul din
noi nu creuse... sau creuse. Au, bine'n"eles că nu creuserăm. :usese un joc, un joc de'a &o"ii şi vardiştii.
4ar nu era un joc.
%alul 0ălan se dovedea o realitate.
Capitolul XXI
Povestirea lui Mark Easterbrook
1.
%red că n'am să uit niciodată ilele care au urmat.
Ginger a fost mutată din apartament $ntr'un sanatoriu particular. Mi s'a permis s'o văd doar $n orele de
viită.
4octorul ei era $nclinat să'şi men"ină părerea despre $ntreaga afacere. Au putea $n"elege
ce era cu toată arva aia.
4iagnosticul lui era foarte limpede , bron&opneumonie, cu anumite simptome uşor neobişnuite,
dar care, după cum subliniase el, )!e petrec tot timpul. Aici un ca nu e Ztipic[. 8ar unele persoane nu răspund
la antibiotice).
Fi, fireşte, tot ce spunea el era adevărat. Ginger avea bron&opneumonie. Au era nimic misterios
$n boala de care suferea. 4oar că o avea , şi o avea rău.
Am avut o $ntrevedere cu psi&ologul Ministerului de 8nterne. !emăna cu un
măcăleandru e7centric, ridicându'se şi coborând pe vârful picioarelor, cu oc&ii g&iduşi sub
lentile foarte groase.
2mi puse nenumărate $ntrebări, din care unele mi s'au părut absolut fără rost, dar trebuie totuşi să fi avut
un rost, căci el dădu savant din cap la răspunsurile mele. >efuă total să se angajee, ceea ce era, probabil, o
dovadă de $n"elepciune. A $ncercat, cred, diferite forme de &ipnotism pe Ginger, dar, prin ceea ce părea un
acord general, nimeni nu voia să'mi spună mare lucru. Poate că din cauă că nu era nimic de spus.
Mi'am evitat prietenii şi cunoştin"ele, dar singurătatea e7isten"ei mele era insuportabilă.
2n cele din urmă, $ntr'un acces de disperare, am sunat'o pe Popp6 la florărie şi am $ntrebat'o dacă vrea să
ia cina cu mine. Mi'a răspuns că ar fi $ncântată.
Am dus'o la :antasie. Popp6 sporovăia voioasă şi compania ei s'a dovedit foarte liniştitoare. 4ar n'o
invitasem numai pentru calită"ile ei rela7ante. 4upă ce am răsfă"at'o cu feluri de mâncare şi băuturi
delicioase, aducând'o $ntr'o stare de euforie, am $nceput s'o trag cu grijă de limbă. Era posibil ca Popp6 să fi
ştiut ceva, fără să fie pe deplin conştientă de ceea ce ştia. Am $ntrebat'o dacă $şi aminteşte de prietena mea
Ginger. Popp6 făcu oc&ii mari, spuse ):ireşte), şi mă $ntrebă ce face Ginger.
- E foarte bolnavă, am spus,
- !ărăcu"a* Popp6 arăta $ngrijorată atât cât putea ea arăta, ceea ce nu era prea mult.
- !'a băgat $n ceva, am spus. %red că "i'a cerut sfatul despre asta. %&estia cu %alul 0ălan. A costat'o o
grămadă de bani.
- +&* e7clamă Popp6, căscând oc&ii şi mai mult. 4eci , tu erai*
A'am $n"eles pe moment. Apoi m'am luminat. Popp6 mă lua drept bărbatul a cărui
nevastă invalidă bara fericirea lui Ginger. Era atât de emo"ionată de această revela"ie a
dragostei noastre $ncât uită total să se alarmee de men"ionarea %alului 0ălan.
2ntrebă gâtuită de emo"ie(
- A avut efect.
- /ndeva s'a greşit. +pera"ia a reuşit, pisica a murit $n c&inuri.
- %are pisică. $ntrebă aeriană Popp6.
Am lăsat'o baltă. Am $n"eles că $n ceea ce o privea pe Popp6 $ntotdeauna era nevoie de
cuvinte dintr'o singură silabă.
- Ftii... ăă... afacerea se pare că a ricoşat asupra lui Ginger. Ai mai auit să se fi $ntâmplat vreodată
asta.
Popp6 nu auise.
- :ireşte, toate c&estiile alea făcute la %alul 0ălan, acolo, $n Muc& 4eeping... ştii despre ele, nu'i aşa.
- Au ştiam unde e. /ndeva la "ară.
- A'am $n"eles prea bine de la Ginger ce se face acolo...
Am aşteptat.
- >ae, nu'i aşa. $ntrebă Popp6 vag. %eva de felul ăsta. 4in spa"iu e7terior, adăugă ea mândră de
cunoştin"ele ei... %a ruşii*
Am decis că Popp6 se biuia acum pe imagina"ia ei limitată.
- %am aşa ceva, am aprobat'o. 4ar trebuie să fie foarte periculos. Adică, dacă "inem cont că Ginger s'a
$mbolnăvit $n felul ăsta.
- 4ar so"ia ta trebuia să se $mbolnăvească şi să moară, nu'i aşa.
- 4a, am răspuns acceptând rolul pe care mi'l atribuiseră Ginger şi Popp6. 4ar se pare că a ieşit prost...
a avut efect invers. Ai auit să se mai fi $ntâmplat vreodată aşa ceva.
- Păi, nu $n felul ăsta...
- 4ar $n care fel.
- Adică, după aceea... dacă cineva n'a plătit. Ftiu un om care n'a plătit. A fost omorât $n metrou... a
căut de pe peron $n fa"a trenului.
- !e poate să fi fost un accident.
- +&, nu* Ei au fost.
Am mai turnat şampanie $n pa&arul lui Popp6. !im"eam că puteam scoate ceva de la ea.
Popp6 auise anumite lucruri şi asimilase cam jumătate din ele şi nimeni nu fusese foarte
grijuliu cu ceea ce spunea pentru că era )numai Popp6).
2nnebunitor era că nu ştiam ce s'o $ntreb. 4acă spuneam ceva ce nu trebuia, era posibil ca Popp6 să intre
$n panică şi să nu mai vrea să desc&idă gura.
- !o"ia mea e tot bolnavă, dar nu dă semne că i'ar fi mai rău.
- %e păcat* mă compătimi Popp6, sorbind din şampanie.
- %e să mai fac.
Popp6 nu părea să ştie.
- Bei tu, Ginger a fost cea care... Eu n'am făcut nici un aranjament. E7istă cineva la care aş putea
ajunge.
- E7istă un loc in 0irming&am, spuse cu $ndoială Popp6.
- Rsta s'a $nc&is. Au cunoşti pe altcineva care să ştie ceva despre afacerea asta.
- Eileen 0randon s'ar putea să ştie ceva... dar eu nu cred.
8ntroducerea unei total neaşteptate Eileen 0randon mă ului. Am $ntrebat'o cine era Eileen
0randon.
- E cu adevărat groanică, spuse Popp6. :oarte $ncuiată. Are părul făcut permanent foarte mărunt şi nu
poartă niciodată tocuri cui. E culmea* Am fost colege de clasă... dar şi atunci era $ncuiată. Era $ngroitor de
bună la geografie.
- %e are ea de a face cu %alul 0ălan.
- Aimic. A fost doar o idee de'a ei. Fi'aşa a dat cu piciorul.
- ?a ce a dat cu piciorul. am $ntrebat uluit.
- ?a slujba ei de la %.%.
- %e e %.%..
- Au ştiu e7act. 8 se spune doar %.%. %eva despre consumuri sau cercetare. E o c&estie măruntă.
- 8ar Eileen 0randon a lucrat acolo. %e făcea.
- 4oar umbla şi punea $ntrebări... despre pasta de din"i sau plite de ga, şi ce fel de burete de baie
foloseai. :oarte, foarte deprimant. Adică, cui $i pasă.
- Probabil %.%.'ului, am spus, sim"ind cum mă furnică emo"ia.
:emeia care $l c&emase $n noaptea aceea la căpătâiul ei pe părintele Gorman lucrase la o
asocia"ie de felul ăsta. Fi da, desigur, femeia care trecuse pe la Ginger şi o $ntrebase de cosmetice...
Aici e7ista o legătură de vreun fel.
- 4e ce şi'a părăsit slujba. !e plictisise.
- Au cred. Era plătită foarte bine. 4ar i'a intrat $n cap ca idee... că nu era ce părea.
- !'a gândit că ar putea avea vreo legătură cu %alul 0ălan. Asta e.
- Au ştiu. %eva de felul ăsta... 2n tot caul, acum lucreaă $ntr'o cafenea lângă 3otten&am %ourt.
- 4ă'mi adresa ei.
- Au e deloc genul tău.
- Au vreau să'i fac avansuri sentimentale. Breau câteva indicii despre %ercetarea %onsumurilor. Mă
gândesc să cumpăr nişte ac"iuni $n domeniul ăsta.
- 2n"eleg, spuse Popp6 total mul"umită de e7plica"ie. Au mai era nimic de scos de la ea. Ae'am
terminat şampania, am dus'o acasă şi i'am mul"umit pentru seara $ncântătoare.
2.
4iminea"a următoare am $ncercat să'l prind la telefon pe ?ejeune, dar fără succes. 3otuşi, după
câteva tentative, am reuşit să dau de @im %orrigan.
- %e'i cu păsăroiul psi&olog pe care mi l'ai adus, %orrigan. %e spune despre Ginger.
- + mul"ime de cuvinte lungi. 4ar părerea mea este că e cu adevărat nedumerit. Fi să ştii, Mark, lumea
face pneumonie. Au e nimic misterios sau ieşit din comun $n c&estia asta.
- 4a. 8ar mai mul"i oameni de care ştim, ale căror nume erau pe o anumită listă, au murit de
bron&opneumonie, enterogastrită, paraliie bulbară, tumoră la creier, epilepsie, paratifoidă şi alte boli
autentice.
- Ftiu ce sim"i... 4ar ce puteam face.
- Ginger se simte mai rău, nu'i aşa.
- Păi... da...
- Atunci trebuie făcut ceva*
- %a de pildă.
- Am câteva idei. !ă mergem la Muc& 4eeping, să punem mâna pe 3&6ra Gre6 şi, speriind'o de
moarte, s'o for"ăm să inversee vrăjile sau ce'or fi fost...
- 4a, s'ar putea să meargă.
- !au... am putea merge la Benables.
%orrigan rosti repede.
- Benables. 4ar el n'are nici o treabă. %um ar putea avea el vreo legătură cu asta. E invalid.
- +are. M'aş putea duce la el să'i smulg pătura aia şi să văd dacă povestea cu membrele atrofiate este
adevărată sau nu.
- Ae'am ocupat de treaba asta...
- !tai pu"in. Am dat de farmacistul ăla mititel, +sborne, $n Muc& 4eeping. Breau să'"i repet teoria lui.
8'am redat'o pe scurt.
- +mului ăsta $i lipseşte o doagă, spuse %orrigan. E genul de om care $ntotdeauna trebuie să aibă
dreptate.
- 4ar spune'mi, %orrigan, n'ar putea fi aşa cum spune. Este posibil, nu'i aşa.
4upă o clipă de gândire, %orrigan răspunse $ncetişor(
- 4a. 3rebuie să admit că este posibil... 4ar cineva tot ar şti, iar acest cineva 9de fapt, pot fi mai mul"i;
ar trebui plătit gras ca să'şi "ină gura.
- Fi ce'i cu asta. !e scaldă $n bani, nu'i aşa. A descoperit ?ejeune cum şi'a făcut tot bănetul ăla.
- Au. Au c&iar... 3rebuie s'o recunosc. E ceva cu tipul ăsta. Are el un trecut de vreun fel. 3o"i banii lui
sunt foarte iste" justifica"i, $ntr'o mul"ime de feluri. Au se poate verifica totul fără o investiga"ie care ar putea
dura ani de ile. %ei de la impoite $i dau de câtva timp târcoale lui Benables. 4ar e deştept. %e te face să'l
vei ca pe... regiorul spectacolului. Aşa $l vei, nu.
- 4a. %red că el e omul care plănuieşte totul.
- !'ar putea. Pare că are cap pentru asta, de acord. 4ar, $n mod categoric, el n'ar fi făcut nimic atât de
crud, cum ar fi fost să'l omoare el $nsuşi pe părintele Gorman*
- !e poate s'o fi făcut dacă era o treabă destul de urgentă. Poate că părintele Gorman a trebuit să fie
redus la tăcere $nainte să apuce să transmită cuiva cele aflate de la muribundă despre activită"ile de la %alul
0ălan. 2n plus...
M'am oprit brusc.
- Alo... mai eşti pe fir.
- 4a, mă gândeam... 3ocmai mi'a venit o idee...
- %e idee.
- Au mi'e prea clară $ncă... %red că adevărata siguran"ă poate fi dobândită doar $ntr'un fel. A'am $ncă
precis $n minte cum... +ricum, acum trebuie să plec. Am o $ntâlnire $ntr'o cafenea.
- Au ştiam că "i'ai mutat sediul $n cafe'barul din %&elsea*
- Au mi l'au mutat. %afeneaua de care vorbesc e $n 3otten&am %ourt >oad, dacă vrei să ştii.
Am $nc&is şi m'am uitat la ceas.
Pornisem spre uşă când a sunat telefonul.
Am eitat. Puteam pune pariu că era tot @im %orrigan, care vroia să ştie mai multe despre ideea
mea.
Momentan, nu vroiam să mai discut cu @im %orrigan.
Mi'am continuat drumul spre uşă. 3elefonul suna insistent, enervant.
:ireşte, putea să fie spitalul... Ginger...
Au puteam risca asta. M'am $ntors grăbit şi am smuls receptorul din furcă.
- Alo.
- 4umneata eşti, Mark.
- 4a. %ine'i la telefon.
- !unt eu, fireşte, spuse cu reproş vocea. Ascultă, vreau să'"i spun ceva.
- +&, dumneata eşti* Am recunoscut vocea doamnei +liver. Ascultă, sunt foarte grăbit, trebuie să plec.
3e sun eu mai târiu.
- 0a nici vorbă* spuse cu fermitate doamna +liver. Ai să mă ascul"i acum. E ceva important.
- Ei bine, spune repede. Am o $ntâlnire.
- Pfuu* 2ntotdeauna po"i să $ntârii la $ntâlnire. 3oată lumea $ntârie. + să'şi facă o părere mai bună
despre dumneata.
- Au e vorba de asta, trebuie...
- Ascultă, Mark. 3reaba asta e importantă. !unt sigură că e. 3rebuie să fie*
Mi'am stăpânit cât am putut nerăbdarea, uitându'mă la ceas.
- Ei bine.
- Mill6 a mea a avut amigdalită. 2i era foarte rău şi s'a dus la "ară, la sora ei...
Am strâns din din"i.
- 2mi pare nespus de rău, dar ău...
- Ascultă. A'am $nceput $ncă. /nde eram. A&, da. Mill6 s'a dus la "ară şi aşa am sunat la agen"ia la
care mă duc mereu... >egenc6... un nume atât de prostesc... ca un cinema...
- Zău, trebuie să...
- Fi i'am $ntrebat ce puteau să trimită. 8ar ei au spus că momentan era foarte dificil , lucru pe care'l
spun $ntotdeauna , dar că vor face ce pot...
Aiciodată prietena mea Ariadne +liver nu mi s'a părut mai $nnebunitoare.
- .... şi aşa, ai diminea"ă a venit o femeie, şi cine crei că era.
- Au'mi imagine. Ascultă...
- + femeie pe nume Edit& 0inns 9comic nume, nu'i aşa.; pe care, de fapt, o cunoşti.
- Au, n'o cunosc. A'am auit $n via"a mea de o femeie pe nume Edit& 0inns.
- 4ar o cunoşti şi ai văut'o de mult. A lucrat ani de ile la naşa aceea a dumitale, lad6 5esket&'
4ubois.
- +&, la ea*
- 4a. 3e'a văut când te'ai dus să iei nişte tablouri.
- Ei bine, toate bune şi frumoase şi cred că ai noroc că ai găsit'o. Mătuşa Min spunea că e foarte de
nădejde şi te po"i $ncrede $n ea şi aşa mai departe. 4ar acum... ău...
- Aşteaptă, nu po"i. A'am ajuns la obiect. !'a aşeat şi a vorbit o mul"ime despre lad6 5esket&'4ubois
şi ultima ei boală şi tot felul de c&estii din astea, pentru că lor le place la nebunie boala şi moartea şi pe urmă a
spus'o.
- %e.
- ?ucrul care mi'a re"inut aten"ia. A spus ceva de genul( )!ărăcu"a doamnă, ce'a mai suferit* 3reaba aia
scârboasă de pe creier, o crescătură, spun ei, şi ce sănătoasă a fost până atunci* Ci se rupea inima s'o vei $n
sanatoriu, cu părul ei frumos, alb şi bogat, pe care şi'l albăstrea regulat o dată la două săptămâni, cu părul ăla,
căându'i cu pumnul pe pernă.) Fi atunci, Mark, m'am gândit la Mar6 4elafontaine, prietena aceea a mea. Fi
ei i'a căut părul. Fi mi'am adus aminte de ceea ce mi'ai povestit dumneata despre nu ştiu ce fată dintr'o
cafenea din %&elsea care s'a bătut cu altă fată care când a tras'o de păr a rămas cu părul in mână. Părul nu iese
c&iar aşa de uşor, Mark. 2ncearcă să te tragi de păr, ia câteva fire şi $ncearcă să le smulgi din rădăcină* 4oar
$ncearcă* Ai să vei. Au e normal ca tuturor acestor persoane să le cadă părul cu pumnul. Au e firesc. 3rebuie
să fie vreo boală aparte, nouă... trebuie să $nsemne ceva.
Am strâns receptorul $n mâna inundată de transpira"ie. :rânturi de amintiri $ncepeau să
se lege. >&oda şi câinele ei, !&eila... un articol pe care'l citisem $ntr'o revistă medicală din AeE Sork...
0ine'n"eles... 0ine'n"eles*
Mi'am dat seama brusc că doamna +liver ciripea $ncă veselă la telefon.
- :ii binecuvântată* am spus. Eşti o comoară*
Am trântit receptorul, apoi l'am ridicat din nou. Am format numărul lui ?ejeune şi, de
data asta, am avut norocul să dau c&iar de ei.
- ?ui Ginger $i cade părul cu pumnul. am $ntrebat.
- Ei bine... cred că da. 2mi $nc&ipui că din caua febrei.
- Pe dracu febră* %aua bolii lui Ginger, ca şi a tuturor celorlal"i, este otrăvirea cu taliu. !ă'i mul"umim
lui 4umneeu că, poate, mai avem timp...
Capitolul XXII
Povestirea lui Mark Easterbrook
1.
- Mai avem timp. Ba trăi. Mă plimbam ca un leu $n cuşcă. Au puteam sta $ntr'un loc.
?ejeune mă urmărea. Era blând şi răbdător.
- Pute"i fi sigur că s'a făcut tot ce se putea face.
Era acelaşi vec&i răspuns. Aimic care să mă liniştească.
- Ftiu cum să tratee otrăvirea cu taliu.
- Au se $ntâlnesc prea des cauri din astea, dar vor $ncerca să facă tot ce pot. 4upă părerea mea, va fi
salvată.
M'am uitat la el. +are c&iar credea ce spunea. !au doar $ncerca să mă liniştească.
- 2n tot caul, s'a verificat că e vorba de taliu.
- 4a, s'a verificat.
- Aşadar, ăsta e adevărul ascuns al %alului 0ălan. +trava. Au vrăjitorie, nu &ipnotism, nu rae mortale.
0anala otrăvire* Fi mi'a fluturat'o $n fa"ă, fir'ar ea a naibii* 2mi $nc&ipui ce'a mai râs $n sinea ei $n timp ce o
făcea*
- 4espre cine vorbeşti.
- 4espre 3&6ra Gre6. %&iar de când am fost prima dată acolo, la ceai. Mi'a vorbit despre familia
0orgia şi despre )otrăvurile rare care nu lasă urme), despre mănuşi otrăvite şi alte c&estii de genul ăsta,
)0analul arsenic alb, nimic altceva), mi'a spus. !implu ca bună'iua. 3ot spectacolul ăla cu transă şi cocoşi
albi şi pentagrame şi crucifi7 pus invers nu avea alt scop decât să'i impresionee pe supersti"ioşii nătângi. 8ar
faimosul )dulap) sau cutie a fost altă piesă de recuită $n pas cu gândirea modernă. 2n iua de ai lumea nu
mai crede $n spirite, vrăjitoare şi vrăji, dar e foarte sensibilă când e vorba de )unde) şi )rae) şi fenomenul
psi&ologic. Pot să pun pariu că dulapul acela nu e decât un banal panou electric, cu becuri colorate şi supape
care umăie. 4in cauă că trăim cu frica ilnică a emana"iilor radioactive şi de stron"iu MU, suntem predispuşi
să $ng&i"im tot ce ni se oferă sub o formă ştiin"ifică. 3ot ce s'a $ntâmplat la %alul 0ălan a fost o gogori"ă*
%alul 0ălan n'a fost decât un paravan. Pe el trebuia concentrată toată aten"ia, ca nu cumva să se $ndrepte $n
altă direc"ie. 3oată frumuse"ea era că pentru ele treaba era foarte sigură. 3&6ra Gre6 se putea lăuda $n stânga
şi'n dreapta cu puterile oculte pe care le avea sau le putea dirija. Au putea fi niciodată adusă $n fa"a justi"iei şi
condamnată pentru crimă pe tema asta. 4ulapul ei putea fi oricând cercetat şi dovedit total inofensiv. +rice
tribunal ar fi respins toată povestea ca fiind carag&ioasă şi imposibilă* Fi, fireşte, c&iar asta era.
- %rede"i că toate trei au mers mână'n mână. $ntrebă ?ejeune.
- A'aş crede. 4upă părerea mea credin"a 0ellei in vrăjitorie este autentică. Ea crede $n puterile ei şi e
$ncântată de ele. Acelaşi lucru cu !6bil. Ea are un dar nativ de medium. 8ntră $n transă şi nu ştie ce se petrece.
%rede tot ce'i spune 3&6ra.
- Aşadar, 3&6ra este spiritul conducător.
- 2n ceea ce priveşte %alul 0ălan, da. 4ar nu ea este adevăratul creier al. afacerii. Adevăratul creier
lucreaă din umbră. El plănuieşte şi organieaă. Este o $mbinare perfectă, să şti"i. :iecare are treaba lui şi
nimeni nu are la mână pe nimeni. 0radle6 se ocupă cu latura financiară şi legală, atât. El nu ştie ce se petrece
$n altă parte. E plătit gras, fireşte. ?a fel şi 3&6ra Gre6.
- !e pare că, spre mul"umirea dumneavoastră, a"i descoperit totul.
- Au. Au $ncă. 4ar cunoaştem faptele de baă necesare. Ftiu că e vorba de ceea ce se ştie de veacuri.
0anala otravă. 4raga şi vec&ea otravă mortală.
- %e v'a făcut să vă gândi"i la taliu.
- Mai multe lucruri. 2n primul rând, povestea la care am fost martor $ntr'o seară $n %&elsea. + fată i'a
smuls părul alteia. :ata vătămată a spus( )%&iar că nu m'a durut). Fi n'a fost bravadă, cum am auit. Pur şi
simplu nu a durut'o. %ând am fost $n America, am citit un articol despre otrăvirea cu taliu. + mul"ime de
muncitori dintr'o fabrică au murit unul după altul. Moartea lor a fost pusă pe seama unor caue variate şi
uimitoare. Printre ele, dacă $mi amintesc bine, erau paratifoida, apople7ia, nevrita alcoolică, epilepsia, enterita
gastrică şi aşa mai departe. Apoi, a fost o femeie care a otrăvit şapte persoane. 4iagnosticele includeau tumora
la creier, encefalita şi pneumonia. !imptomele variau foarte mult. Puteau porni de la diaree şi vomă sau
into7ica"ie sau puteau $ncepe cu dureri ale membrelor, puse pe seama polinevritei sau a febrei reumatice sau
poliomielitei... /neori, apărea o pigmenta"ie a pielii.
- Borbi"i ca o enciclopedie medicală*
- :ireşte. M'a interesat. 4ar $ntotdeauna, mai devreme sau mai târiu, se $ntâmplă un lucru. %ade
părul. %ândva taliul se folosea pentru epilare. Apoi s'a descoperit că este periculos. !'a mai folosit şi intern,
dar $n doe recomandate cu grijă, func"ie de greutatea pacientului sau ca unguent de u e7tern pentru
pecingine. 2n iua de ai e folosit $n principal pentru şobolani, $n concentra"ie mare, fireşte. Este solubil, fără
gust şi uşor de cumpărat. !e impune un singur lucru , otrăvirea nu trebuie suspectată. %el $n cauă nu trebuie
să bănuiască faptul că a fost otrăvit. Fi nu numai el - nimeni.
?ejeune dădu din cap.
- E7act, spuse el. 4e aici insisten"a celor de la %alul 0ălan ca criminalul să stea departe de victima lui.
Au trebuie să planee nici o suspiciune că e ceva necurat la mijloc. 4e ce ar fi. Au e7istă nici o parte
interesată care ar fi putut avea acces la mâncare sau băutură. Această parte interesată nu şi'a procurat
niciodată taliu sau altă otravă. 2n asta constă toată frumuse"ea. 3reaba e făcută de cineva care n'are absolut
nici o legătură cu victima. %ineva care apare o singură dată, atât.
!e opri.
- Ave"i vreo idee $n privin"a asta.
- /na singură. :actorul comun al tuturor caurilor pare să fie că, $n fiecare din ele, apare câte o femeie
cu aspect inofensiv, cu un c&estionar despre consumul casnic.
- %rede"i ca femeia este cea care introduce otrava. 2ntr'o mostră sau ceva de genul ăsta.
- Au cred că este c&iar atât de simplu. Am sena"ia că femeile sunt cu adevărat angajatele unor astfel
de firme de cercetare a consumurilor. 4ar, cumva, au o legătură, cu treaba asta. %red că am putea afla ceva
dacă stăm de vorbă cu o femeie pe nume Eileen 0randon care lucreaă $ntr'o cafenea din 3otten&am %ourt
>oad.
2.
Popp6 mi'o descrisese cu destulă acurate"e pe Eileen 0randon. Avea părul scurt, ondulat mărunt,
minimum de mac&iaj posibil, şi purta ceea ce se c&eamă, cred, pantofi serioşi. Ae'a spus ca so"ul ei murise
$ntr'un accident de maşină şi rămăsese cu doi copii mici. 2nainte de slujba actuală, fusese angajata unei firme
de cercetare a consumurilor, unde lucrase un an şi ceva. Plecase de bunăvoie pentru că nu'i plăcea genul de
muncă pe care o făcea.
- 4e ce nu vă plăcea, doamnă 0randon. $ntrebă ?ejeune.
- !unte"i inspector de poli"ie.
- 4a.
- %rede"i că e ceva $n neregulă cu firma aceea.
- 3ocmai asta cercete. A"i bănuit ceva de genul ăsta. 4e aceea a"i plecat.
- A'am nimic definitiv pe care să mă bae. Au vă pot spune nimic clar.
- Aormal. 2n"elegem. 4ar acum discutăm confiden"ial.
- 2n"eleg. 2nsă nu v'aş putea spune mare lucru.
- Ae pute"i spune de ce a"i vrut să pleca"i.
- Aveam sentimentul că se petrec lucruri despre care nu ştiam.
- Bre"i să spune"i că nu credea"i că era o firmă autentică.
- %am aşa ceva. Mi se părea că nu era condusă aşa cum trebuie condusă o afacere. Am bănuit că $n
spatele ei trebuie să e7iste un alt obiectiv. 4ar nici acum nu ştiu care era acel obiectiv.
?ejeune $i puse mai multe $ntrebări cu privire la ce anume i se ceruse să facă. 4oamna
0randon răspunse că i se $nmânau liste cu numele persoanelor dintr'o anumită onă. !arcina ei era să viitee
acele persoane, să le pună anumite $ntrebări şi să notee răspunsurile.
- Fi ce vi s'a părut ciudat in treaba asta.
- Mi s'a părut că $ntrebările nu se $nscriau pe nici o linie de cercetare. Păreau deordonate, aproape la
$ntâmplare puse. %a şi cum... cum să vă spun... parcă erau un prete7t pentru altceva.
- Ave"i vreo idee ce'ar fi putut fi acest altceva.
- Au. Asta mă nedumerea.
:ăcu o scurtă pauă, apoi spuse cu $ndoială(
- %&iar m'am $ntrebat la un moment dat dacă nu cumva toată treaba era organiată $n vederea unor
spargeri... să se spionee terenul, ca să ic aşa. 4ar nu putea fi vorba de asta pentru că niciodată nu mi s'a
cerut vreo descriere a camerelor, a $ncuietorilor, etc. şi nici ora la care era probabil ca cei din apartament sau
din casă să fie pleca"i.
- 4espre ce articole era vorba $n c&estionare.
- Bariau. /neori era vorba de alimente. %ereale, prafuri de budinci... Alteori, fulgi de săpun şi
detergen"i. /neori erau cosmetice, pudre de fa"ă. rujuri, creme, etc. Alteori medicamente sau remedii, mărci
de aspirină, pastile de tuse, somnifere, picături pentru oc&i, gargare, apă de gură, şi aşa mai departe.
?ejeune rosti pe un ton degajat(
- Au vi s'a cerut să furnia"i mostre ale unor anumite articole.
- Au. Aimic de genul ăsta.
- 4umneavoastră doar punea"i $ntrebări şi nota"i răspunsurile.
- 4a.
- %are trebuia să fie scopul acestor $ntrebări.
- 3ocmai asta mi s'a părut ciudat. Aiciodată nu ni s'a spus e7act. !e presupunea că rolul lor era să
furniee informa"ii unor anumite firme producătoare... dar era un mod de lucru de un diletantism fantastic.
%âtuşi de pu"in sistematic.
- %rede"i că ar fi posibil ca dintre $ntrebările care vi se spunea să le pune"i doar una, sau un grup de
$ntrebări să fi viat obiectul ac"iunii, iar celălalt să fi fost camuflaj.
:emeia reflectă asupra acestui aspect, apoi dădu din cap.
- 4a. Asta ar e7plica alegerea $ntâmplătoare... dar n'am nici cea mai mică idee care erau $ntrebarea sau
$ntrebările importante.
?ejeune o privi pătrunător.
- 3rebuie să fi fost mai mult decât ne'a"i spus, rosti el cu blânde"e.
- 3ocmai asta e , nu ştiu ce era. !im"eam doar că era ceva $n neregulă. Fi atunci am vorbit cu altă
femeie, doamna 4avis...
- A"i vorbit cu doamna 4avis. Fi.
Glasul lui ?ejeune rămase absolut nesc&imbat.
- Aici ea nu era mul"umită.
- 4e ce nu era mul"umită.
- Auise ceva.
- %e auise.
- B'am spus că n'am să pot fi e7plicită. Au mi'a spus'o $n prea multe cuvinte. 4oar că, din cât auise
ea, toată afacerea era o escroc&erie. )Au e ce pare a fi). Asta a spus. Apoi a adăugat( )Asta nu ne afecteaă.
!untem plătite bine şi nu ni se cere să facem nimic ilegal, aşa că nu văd de ce ne'am bate capul cu asta).
- Asta a fost tot.
- Fi a mai spus ceva. Au ştiu ce a vrut să spună cu asta. A spus( )/neori mă simt ca 4oamna cu
%oasa). ?a vremea aceea n'am ştiut la ce se referea.
?ejeune scoase din buunar o &ârtie şi i'o $ntinse.
- Bă spune ceva vreunul din numele astea. 4in câte vă aminti"i, a"i trecut pe la vreuna din aceste
persoane.
- Au cred să'mi amintesc. ?uă &ârtia. Am văut atât de multe... !e opri şi parcurse lista cu privirea(
+rmerod.
- Bă aminti"i un +rmerod.
- Au. 4ar l'a men"ionat doamna 4avis o dată. A murit pe neaşteptate, nu'i aşa. 5emoragie cerebrală.
Asta a necăjit'o. A spus( )Era pe lista mea acum două săptămâni. Arăta ca un om perfect sănătos). Asta a fost
după ce a făcut remarca despre 4oamna cu %oasa. A spus( )/nii din oamenii pe la care trec par să dea ortul
popii numai pentru că s'au uitat la mine). A râs şi a spus că era o coinciden"ă. 4ar cred că nu i'a prea plăcut.
+ricum, a spus că nu avea de gând să'şi facă probleme.
- Fi asta a fost tot.
- Ei bine...
- 4a, spune"i.
- Asta a fost ceva mai târiu. Au o văusem de câtva timp. 4ar $ntr'o i ne'am $ntâlnit $ntr'un
restaurant din !o&o. 8'am spus că plecasem de la firmă şi că acum aveam altă slujbă. M'a $ntrebat de ce, şi i'
am spus că faptul că nu ştiam ce se $ntâmplă mă făcea să nu mă simt $n largul meu. Ea a spus( )Poate că ai
fost $n"eleaptă. 4ar leafa e bună şi programul lejer. Fi, $n definitiv, to"i trebuie să riscăm $n via"ă* Eu n'am
prea avut noroc $n via"ă şi de ce mi'ar păsa ce se $ntâmplă cu al"ii.) Am $ntrebat'o ce anume era $n neregulă la
acea firmă. Ea a răspuns( )Au ştiu sigur, dar ce pot să'"i spun este că ilele trecute am recunoscut pe cineva.
8eşea dintr'o casă $n care nu avea ce căuta şi ducea o geantă cu scule. %e făcea cu ele, mă $ntreb.) M'a
$ntrebat dacă dădusem vreodată de o femeie care "inea undeva la "ară un &an pe nume %alul 0ălan. Am
$ntrebat'o ce legătură avea %alul 0ălan cu firma.
- Fi ce v'a răspuns.
- A răspuns râând )%iteşte 0iblia*). Au ştiu ce a vrut să spună. Asta a fost ultima dată când am văut'
o. Au ştiu ce mai face, dacă mai lucreaă acolo sau nu.
- 4oamna 4avis a murit, spuse ?ejeune.
Eileen 0randon păru uluită.
- A murit. 4ar... cum.
- A murit acum două luni de pneumonie.
- 2n"eleg. 2mi pare rău.
- Mai e7istă ceva ce ne pute"i spune, doamnă 0randon.
- Mă tem că nu. Am mai auit şi pe al"ii pomenind cuvintele astea, %alul 0ălan, dar cum $i $ntrebi ceva
despre asta devin mu"i şi par speria"i.
Păru neliniştită.
- Eu... eu nu vreau să fiu amestecată $n nimic periculos, domnule inspector. Am doi copii de crescut.
Bă spun sincer, nu ştiu nimic mai mult.
8nspectorul o privi foarte atent, apoi dădu din cap şi o lăsă să plece.
- Am mai $naintat pu"in, spuse ?ejeune după plecarea doamnei 0randon. 4oamna 4avis a ajuns să ştie
prea multe. A $ncercat să $nc&idă oc&ii la ceea ce se petrecea, dar avea puternice bănuieli referitor la despre ce
era vorba. Apoi s'a $mbolnăvit pe neaşteptate, şi când a fost pe moarte a c&emat preotul şi i'a mărturisit tot ce
ştia şi bănuia. 2ntrebarea este, cât ştia. ?ista aceea cu nume aş spune că este o listă a per soanelor pe la care
trecuse cu c&estionarul şi care apoi muriseră. 4e aici remarca 4oamna cu %oasa. Adevărata $ntrebare este,
cine era cel pe care $l )recunoscuse) ieşind dintr'o casă $n care nu avea ce căuta şi care se dădea drept
muncitor de nu ştiu ce fel. Această )recunoaştere) trebuie s'o fi făcut periculoasă. 4acă ea l'a recunoscut, se
poate s'o fi recunoscut şi el şi să'şi fi dat seama că fusese recunoscut. 4acă ea $i transmisese această
informa"ie părintelui Gorman, atunci era imperios necesar ca părintele Gorman să fie redus la tăcere $nainte ca
el să apuce s'o transmită mai departe.
!e uită la mine.
- !unte"i de acord, nu'i aşa. Aşa trebuie să se fi $ntâmplat.
- 4a, sunt de acord.
- Ave"i vreo idee cine este omul.
- Am o idee, dar...
- Ftiu. Au avem nici o dovadă. >ămase o clipă tăcut. Apoi se ridică.
- 4ar $l vom prinde, spuse el. + dată ce ştim precis cine e, găsim noi mijlocul de a'l prinde. Bom
$ncerca toate metodele.
Capitolul XXIII
Povestirea lui Mark Easterbrook
3rei săptămâni mai târiu, o maşină trase $n fa"a uşii principale de la Priors %ourt. 4in ea coborâră patru
bărba"i.
/nul din ei eram eu. Al"i doi erau inspectorul ?ejeune şi sergentul ?ee. Al patrulea era
domnul +sborne care abia putea să'şi re"ină $ncântarea şi emo"ia de a fi fost acceptat să facă parte din
ec&ipă.
- 3rebuie să vă "ine"i gura, să şti"i, $l avertiă ?ejeune.
- %&iar aşa, domnule inspector. Pute"i conta pe mine. A'am să scot o vorbă.
- !ă nu uita"i asta.
- 2l consider un privilegiu. /n mare privilegiu, deşi nu prea $n"eleg...
4ar nimeni nu era dispus să'i dea vreo e7plica"ie.
?ejeune sună la uşă şi $ntrebă de domnul Benables.
Arătând cam ca o delega"ie, to"i patru am fost pofti"i $năuntru.
4acă Benables fu surprins de viita noastră, n'o arătă. Purtarea lui era deosebit de
curtenitoare. 2nfă"işarea lui aparte m'a ibit din nou. Mărul lui Adam proeminent, mişcându'se $n sus şi'n
jos, fa"a suptă, cu nasul coroiat ca ciocul unei păsări de pradă.
- Mă bucur să te revăd, Easterbrook. !e pare că $n ultima vreme $"i petreci foarte mult timp prin păr"ile
astea.
Mi s'a părut că citesc $n glasul lui o uşoară mali"ioitate. >eluă(
- Fi... inspectorul detectiv ?ejeune, nu'i aşa. Asta $mi stârneşte curioitatea, trebuie să recunosc.
?ocurile astea sunt atât de paşnice, atât de departe de delicven"ă* Fi totuşi, iată că apare un inspector de
poli"ie* %e pot face pentru dumneavoastră, domnule inspector.
?ejeune era foarte liniştit, foarte suav.
- Avem o problemă $n care credem că a"i putea să ne ajuta"i, domnule Benables.
- Asta e fraa şablon, nu'i aşa. 2n ce fel crede"i că pot să vă ajut.
- Pe şapte octombrie... un preot de paro&ie, părintele Gorman, a fost omorât $n Dest !treet,
Paddington. Mi s'a dat de $n"eles că, la ora aceea, era"i $n onă. %rima s'a petrecut $ntre P(LO şi Q(HO seara. Mă
$ntreb dacă nu cumva a"i văut ceva care să aibă legătură cu această problemă.
- +are c&iar eram $n onă la vremea aceea. Mă $ndoiesc, să şti"i, mă $ndoiesc foarte tare. 4in cât $mi
amintesc, n'am fost niciodată $n acel cartier al ?ondrei şi nici nu cred să fi fost măcar $n ?ondra la data aceea.
Merg ocaional la ?ondra pentru câte o licita"ie interesantă, şi din când $n când la un control medical.
- ?a doctorul sir Dilliam 4ugdale din 5arle6 !treet, parcă.
4omnul Benables $l privi cu răceală.
- !unte"i foarte bine informat, domnule inspector.
- Au atât de bine pe cât mi'ar plăcea. +ricum, sunt deamăgit că nu mă pute"i ajuta aşa cum speram.
%red că sunt dator să vă e7plic faptele legate de moartea părintelui Gorman.
- 4acă vre"i, n'am nimic $mpotrivă. E un nume pe care nu l'am auit niciodată.
- 2n acea noapte ce"oasă, părintele Gorman fusese c&emat la căpătâiul unei muribunde din vecinătate.
:emeia se $ncurcase cu o organia"ie criminală, la $nceput fără să ştie, dar mai târiu anumite lucruri au făcut'
o să bănuiască gravitatea problemei. Era o organia"ie specialiată in $nlăturarea persoanelor nedorite... contra
unui onorariu substan"ial, fireşte.
- Au'i o idee prea nouă, spuse $ncet Benables. 2n America...
- 4ar această organia"ie avea nişte aspecte de roman, $n primul rând, $nlăturările erau efectuate $n
aparen"ă prin ceea ce probabil că s'ar putea numi mijloace psi&ologice. Aşa isa )dorin"ă de moarte) e7istentă
$n noi to"i este stimulată...
- Astfel $ncât persoana $n cauă $n mod obligatoriu se sinucide.
- Au se sinucide, domnule Benables. Persoana $n cauă moare din caue perfect naturale.
- Ei, &aide"i* %&iar crede"i una ca asta.
- %artierul general al acestei organia"ii pare a fi un loc pe nume %alul 0ălan.
- +&, $ncep să $n"eleg* 4eci asta vă aduce $n păr"ile noastre rurale şi pitoreşti , prietena mea 3&6ra
Gre6 şi prostiile ei* Aiciodată n'am reuşit să'mi dau seama dacă ea $nsăşi le crede sau nu. 4ar, fireşte, prostii
sunt* Are o prietenă prostu"ă care se crede medium, iar vrăjitoarea locală $i e bucătăreasă. Fi toate trei au ajuns
să'şi facă o adevărată reputa"ie pe aici. Au'i un lucru bun, fireşte, dar să nu'mi spune"i că !cotland Sard, sau
de unde veni"i, ia $n serios toată povestea asta*
- 0a o luăm foarte $n serios, domnule Benables. %&iar crede"i că cineva poate să moară numai pentru
că 3&6ra $ndrugă nişte prostii mari cât casa şi !6bil cade $n transă iar 0ella face magie neagră.
- +&, nu, domnule Benables, caua mor"ii e mult mai simplă... :ăcu o pauă. %aua este otrăvirea cu
taliu.
+ clipă domni liniştea.
- %e a"i spus.
- +trăvirea cu săruri de taliu. :oarte simplu. Aumai că ea trebuie muşamaliată şi ce metodă mai bună
de muşamaliare decât o regiare pseudoştiin"ifică, psi&ologică, plină de jargon modern şi $ntărită de vec&ile
supersti"ii. 3otul calculat astfel $ncât să abată aten"ia de la banalul fapt al otrăvirii.
- 3aliu. 4omnul Benables se $ncruntă. Au cred să fi auit vreodată de el.
- Au. !e foloseşte pe scară mare ca otravă pentru şobolani şi ocaional ca epilant la copiii care au
pecingine. !e poate ob"ine foarte uşor. 2ntâmplător, e7istă un pac&et cu această substan"ă ascuns $ntr'un col" $n
magaia dumneavoastră.
- 2n magaia mea. Au se poate*
- 0a este acolo. Am e7aminat pu"in din ea, $n scopuri de cercetare...
Benables deveni uşor agitat.
- 3rebuie că l'a pus cineva acolo. Eu nu ştiu nimic despre el* Absolut nimic.
- %&iar aşa. !unte"i un om $nstărit, domnule Benables, nu'i aşa.
- %e legătură are asta cu ceea ce discutăm.
- 4acă nu mă $nşel, cei care se ocupă de impoite vă pun $n ultimul timp $ntrebări deranjante. %u
privire la sursa venitului, adică.
- 0lestemul de a trăi $n Anglia este fără doar şi poate sistemul de impoitare. 2n ultimul timp m'am
gândit foarte serios să plec să trăiesc $n 0ermude.
- Au cred că, pentru moment, ve"i pleca $n 0ermude.
- E o amenin"are, domnule inspector. 4acă da...
- Au, nu, domnule Benables. Mi'am e7primat doar o opinie. A"i vrea să aui"i cum lucreaă această
unică şmec&erie.
- +ricum sunte"i &otărât să'mi povesti"i.
- Este foarte bine organiată. 4etaliile financiare sunt aranjate de un anume domn 0radle6, un avocat
e7clus din barou. 4omnul 0radle6 are un birou $n 0irming&am. Poten"ialii clien"i $l viiteaă acolo şi $nc&eie
afacerea. 3rebuie spus că este vorba de un pariu dacă o anumită persoană va muri $ntr'o perioadă de timp
preciată... 4omnul 0radle6, căruia $i plac foarte mult miele mari, este de regulă pesimist $n pronosticuri.
%lientul este de obicei mai optimist. %ând domnul 0radle6 câştigă pariul, banii trebuie plăti"i cu
promptitudine... altfel e posibil să se $ntâmple ceva neplăcut. Asta e tot ce face domnul 0radle6 , pune un
pariu. !implu, nu. $n continuare, clientul face o viită la %alul 0ălan. 4omnişoara 3&6ra Gre6 şi prietenele
ei pun $n scenă un spectacol care de regulă $şi atinge scopul , acela de a'l impresiona pe client şi de a'l face să
creadă ceea ce )trebuie) să creadă. Fi acum urmeaă faptele din culise, fapte simple ca bună'iua. Anumite
femei, angajate de bună credin"ă ale uneia din numeroasele firme pentru cercetarea consumurilor, sunt trimise
$ntr'o anumită onă cu un c&estionar. )%e pâine prefera"i. %e articol de toaletă sau cosmetice. %e la7ative,
tonice, aspirine, etc..) 2n iua de ai oamenii sunt obişnui"i cu sondajele. >areori obiecteaă. Fi aşa, se trece la
ultimul pas. !implu, curajos, plin de succes* Este singura ac"iune săvârşită personal de ini"iatorul $ntregului
plan. El poate fi $mbrăcat $ntr'o uniformă de portar, poate fi un om care vine să citească contorul de ga sau
electric. Poate fi instalator, electrician, orice gen de meseriaş. 8ndiferent ce e, $ntotdeauna are la el o
legitima"ie corespunătoare, $n ca că i s'ar cere s'o arate. 8ndiferent ce rol joacă, adevăratul lui obiectiv este
simplu , substituirea unui articol pe care $l cunoaşte că $l foloseşte victima 9din c&estionare;, cu un preparat
similar adus de el. 4upă ce şi'a $ndeplinit misiunea, pleacă şi nu mai e văut niciodată $n acea onă. %âteva
ile e posibil ca să nu se $ntâmple nimic. 4ar, mai devreme sau mai târiu, victima $ncepe să preinte
simptome de boală. Este c&emat un doctor, dar nu e7istă nici un motiv să se bănuiască ceva ieşit din comun.
Pacientul este $ntrebat despre ce a mâncat sau a băut, dar nimeni nu s'ar gândi să suspectee banalul articol pe
care pacientul $l foloseşte de ani de ile. /n şampon, o pastă de din"i, o cremă de fa"ă, etc. Bede"i frumuse"ea
planului, domnule Benables. !ingura persoană care ştie ce face $n realitate capul organia"iei este capul
organia"iei $nsuşi. Au e7istă nimeni care să'l trădee.
- Fi cum a"i aflat atâtea. $ntrebă Benables.
- %ând bănuim o anumită persoană, avem mijloace să ne convingem dacă bănuielile sunt $ntemeiate.
- !erios. %am ce fel de mijloace.
- Au e nevoie să le trecem $n revistă pe toate. Aparatul de fotografiat, de e7emplu. 2n iua de ai sunt
posibile tot soiul de dispoitive ingenioase. /n om poate fi fotografiat fără ca măcar să bănuiască. Avem
câteva fotografii e7celente cu un om $n uniformă de portar, un instalator de gae, şi aşa mai departe. :ireşte că
e7istă şi treburi ca o musta"ă falsă, altfel de dantură, etc., dar omul nostru a fost foarte uşor recunoscut $n
primul rând de doamna Easterbrook, alias domnişoara <at&erine %orrigan, şi, de asemenea, de o femeie pe
numele Edit& 0inns. >ecunoaşterea este un lucru foarte interesant, domnule Benables. 4e e7emplu, domnul
acesta, preent aici, domnul +sborne, este dornic să jure că, $n seara de şapte octombrie, $n jurul orei opt, v'a
văut urmărindu'l $n 0arton !treet pe părintele Gorman.
- Fi c&iar v'am văut* spuse domnule +sborne tremurând de agita"ie. B'am descris e7act*
- %am prea e7act, poate, spuse ?ejeune. Pentru că dumneata nu l'ai văut pe domnul Benables $n seara
aceea când stăteai $n fa"a uşii prăvăliei dumitale. Aici nu stăteai acolo. 4umneata $nsuşi erai pe trotuarul de
viavi, urmărindu'l pe părintele Gorman până a dat col"ul $n Dest !treet şi l'ai ajuns şi l'ai omorât...
4omnul Zac&aria& +sborne spuse(
- Poftim.
Ar fi fost carag&ios. Era carag&ios* Ma7ilarul căut, oc&ii &olba"i...
- Permite"i'mi să vă fac cunoştin"ă, domnule Benables, cu domnul Zac&aria& +sborne farmacist, fost
locatar $n 0arton !treet, Paddington. Bă va interesa $n mod deosebit persoana lui când vă voi spune că domnul
+sborne, care e de câtva timp sub urmărire, a fost destul de lipsit de $n"elepciune ca să plasee un pac&et cu
taliu $n magaia dumneavoastră. Aeştiind de infirmitatea dumneavoastră, s'a amuat aruncând vina pe
dumneavoastră# şi, fiind foarte $ncăpă"ânat, aşa cum sunt to"i oamenii foarte proşti, a refuat să admită că o
dăduse $n bară.
- Prost. 2ndrăneşti să mă numeşti prost. 4acă ai şti... dacă ai avea idee ce am făcut... ce pot să fac...
+sborne tremura şi spumega de furie.
?ejeune $l analia cu aten"ie. Asta $mi amintea de un pescar care juca un peşte prins $n
cârlig, atent să nu'l scape.
- A'ar fi trebuit să cau"i să fii atât de deştept, să ştii, spuse el cu reproş. 4acă ai fi stat liniştit $n
prăvălia dumitale, fără să te amesteci, acum n'aş fi aici, avertiându'te, cum e de datoria mea s'o fac, că orice
vei spune va fi consemnat şi...
A fost momentul $n care domnul +sborne $ncepu să "ipe.
Capitolul XXIV
Povestirea lui Mark Easterbrook
- 8nspectore ?ejeune, am o mul"ime de lucruri să vă $ntreb.
:ormalită"ile fiind $nc&eiate, $l aveam pe ?ejeune la dispoi"ia mea. !tăteam alături, cu
două stacane mari de bere $n fa"ă.
- 4a, domnule Easterbrook. 2mi $nc&ipui că a fost o surpriă pentru dumneavoastră.
- %ategoric a fost. Eu stăteam eu oc&ii pe Benables. Au mi'a"i dat nici cel mai mic indiciu.
- Au'mi puteam permite să vă dau indicii, domnule Easterbrook. 8ndiciile sunt cu două tăişuri.
Adevărul este că nu aveam prea multe lucruri pe care să ne baăm. 4in caua asta a trebuit să regiăm
spectacolul de ai cu cooperarea domnului Benables. 3rebuia să'l ducem cu fofârlica pe +sborne şi apoi,
brusc, să cădem asupra lui, sperând că $l doborâm. A "inut.
- E nebun.
- Aş spune că acum e nebun de'a binelea. ?a $nceput n'a fost, dar când ajungi să omori oameni $ncepi
să o iei rana. 3reaba asta te face să te sim"i puternic, mai mare decât via"a. 3e face să te consideri 4umneeu
Atotputernic. 4ar nu eşti. Eşti doar o fiin"ă amărâtă, ca oricare alta. 8ar când acest lucru $"i este devăluit subit,
eul tău nu poate să admită un asemenea adevăr. Cipi şi te ba"i cu pumnii $n piept şi te laui cu ce ai făcut şi cât
de deştept eşti. Ei bine, l'a"i văut.
- Aşadar, Benables a contribuit la spectacol. 8'a plăcut ideea cooperării.
- %red că l'a amuat. 2n plus, a fost destul de impertinent să spună( )serviciu contra serviciu).
- %e vroia să spună prin asta.
- Ei bine, n'ar trebui să vă spun. + fac neoficial. %am $n urmă cu opt ani, a fost un lan" de spargeri de
bănci. 4e fiecare dată s'a folosit aceeaşi te&nică. 3oate spargerile au reuşit* >aidurile erau deştept plănuite de
cineva care nu lua parte efectiv la opera"iune. +mul acela s'a ales cu o grămada de bani. %&iar dacă am bănuit
cine era, n'am putut s'o dovedim. A fost mai deştept decât noi. Mai ales $n ceea ce priveşte partea financiară.
4ar a avut bunul sim" să nu $ncerce să'şi repete succesul. Au spun mai mult. A fost un escroc iste", dar nu
criminal. Au s'au pierdut vie"i.
Am revenit.
- ?'a"i bănuit tot timpul pe +sborne. 4intr'un bun $nceput.
- Ei bine, el singur a atras aten"ia asupra lui. 4acă stătea $n banca lui, nimănui nu i'ar fi trecut prin cap
că respectabilul farmacist Zac&aria& +sborne are vreo legătură cu afacerea asta. 4ar, ciudat e că tocmai asta
nu pot face criminalii. Au pot să stea linişti"i $n banca lor. Fi ău dacă ştiu de ce.
- 4orin"a de moarte, am sugerat. 3ema 3&6rei Gre6.
- A"i face bine să uita"i cât mai repede de 3&6ra Gre6 şi de cele pe care vi le'a spus. Au, mai degrabă
cred că e vorba de singurătate. !ă ştii că eşti un tip atât de deştept, dar să n'ai pe nimeni cu care să vorbeşti
despre asta*
- Au mi'a"i spus când a"i $nceput să'l bănui"i.
- %&iar de când a $nceput să mintă, adică de la $nceput. 4eclara"ia pe care ne'a dat'o ca răspuns la
apelul nostru a fost o minciună palpabilă. Ae'a descris omul pe care sus"inea că'l văuse urmărindu'l pe
părintele Gorman cu un lu7 de amănunte care nu putea fi posibil $ntr'o noapte ce"oasă ca aceea. Ar fi putut
vedea un nas acvilin, dar nu şi mărul lui Adam. Ar fi fost prea de tot. :ireşte, minciuna aceea putea să fie
destul de inocentă. 4omnul +sborne poate vroia doar să'şi dea importan"ă. E7istă o mul"ime de oameni de
felul ăsta. 4ar asta mi'a atras aten"ia asupra lui şi am văut că, $ntr'adevăr, era o persoană ciudată. A $nceput
pe loc să'mi povestească foarte multe despre el. Mi'a dat imaginea cuiva care $ntotdeauna dorise să fie mai
important decât era. Au mă mir că $ncercările lui actoriceşti au eşuat. A'a suportat să i se dictee cum să joace
un rol* Probabil a fost destul de sincer când mi'a spus despre ambi"ia lui de a fi martor la un proces de crimă.
:ireşte, nu ştim când anume i'a venit ideea că ar putea deveni un mare criminal el $nsuşi, un criminal atât de
deştept $ncât să nu fie adus niciodată $n fa"a justi"iei. 4ar să revin. 4escrierea pe care i'a făcut'o +sborne
acelui om era interesantă. Era limpede descrierea unei persoane reale pe care o văuse cândva, o persoană cu
trăsături oarecum neobişnuite. Aş spune că l'a văut $ntr'o i pe Benables $n maşină, $n 0ournemout&, şi
$nfă"işarea lui l'a ibit. 4acă a fost aşa, nu şi'a dat seama că omul era invalid. /n alt motiv care mi'a re"inut
interesul fa"ă de +sborne a fost faptul că era farmacist. M'am gândit că era posibil ca lista aceea să fi avut
legătură cu vreun comer" cu narcotice. %um n'a fost aşa, aş fi uitat de domnul +sborne, dacă domnul +sborne
$nsuşi n'ar fi "inut să fie $n prim plan. Aşa se face că ne'a scris că l'a văut pe bărbatul $n cauă la o sărbătoare
din Muc& 4eeping. 2ncă nu ştia că domnul Benables era infirm. %ând a descoperit asta, n'a avut bunul sim" să
tacă. Asta era vanitatea lui. Banitatea tipică criminalului. Au avea de gând să admită nici o clipă că se
$nşelase. A "inut'o pe a lui, emi"ând tot felul de teorii care mai de care mai absurde. 8'am făcut o viită foarte
interesantă $n bungaloE'ul lui din 0ournemout&. Aumele lui ar fi trebuit să dea pe fa"ă adevărul. Everest. Aşa
l'a numit. 8ar $n &ol avea un tablou cu muntele Everest. Mi'a povestit ce mult $l interesau e7pedi"iile $n
5imala6a. 4ar ăsta era genul de glumă ieftină pe care $l savura. Ever rest
T
. Asta era meseria , profesia lui. El
T
Ever rest V +di&nă veşnică 9din limba engleă;
le oferea oamenilor odi&na veşnică, contra cost. Era o idee minunată, trebuie să recunoaştem. 3oată afacerea a
fost gândită. 0radle6 in 0irming&am, 3&6ra Gre6 şi şedin"ele ei de spiritism $n Muc& 4eeping. %ine era să'l
bănuiască pe domnul +sborne carp nu avea nici o legătură cu 0radle6 şi 0irming&am, nici o legătură cu
3&6ra Gre6, nici o legătură cu victima. %ât despre mecanismul real al $nlăturării persoanelor, asta era o
bagatelă pentru un farmacist. %um spuneam, n'am fi ştiut nimic dacă domnul +sborne ar fi avut atâta minte să
stea $n banca lui.
- 4ar ce făcea cu banii. 2n definitiv, e de presupus că pentru bani a făcut'o, nu.
- 4a, pentru bani a făcut'o. Avea vise mari. !e vedea călătorind, distrându'se, o persoană bogată şi
importantă. 4ar bine'n"eles că nu era persoana care se credea el că e. %red că sim"ul puterii i'a fost e7acerbat
de săvârşirea reală a crimei. :aptul că toate crimele i'au reuşit i s'a suit la cap, l'a $mbătat, ba mai mult, $i
plăcea la nebunie să se vadă $n bo7a acua"ilor. + să vede"i. Personajul central cu to"i oc&ii a"inti"i asupra lui.
- 4ar ce a făcut cu banii.
- +&, asta'i foarte simplu, deşi nu cred că m'aş fi putut pronun"a dacă nu aş fi văut cât de sărăcăcios $i
era mobilat bungaloE'ul. Era un gârcit, fireşte. 8ubea banii şi vroia bani, dar nu ca să'i c&eltuiască. 3ot ce
avea $n bungaloE fusese cumpărat ieftin, la mâna a doua. Au'i plăcea să c&eltuiască banii, $i plăcea să'i aibă.
- Bre"i să spune"i că i'a depus pe to"i $n bancă.
- +&, nu* Aş spune că $i vom găsi undeva, sub podea, $n bungaloE'ul acela al lui.
Am rămas amândoi tăcu"i un timp, reflectând asupra creaturii ciudate care era
Zac&aria& +sborne.
?a un moment dat, ?ejeune rosti visător(
- %orrigan ar spune că toate astea se datoreaă unei nu ştiu ce glande din splină sau pancreas sau
altceva care secretă $n e7ces sau insuficient... niciodată n'am $n"eles bine. Eu sunt un om simplu... eu cred că
+sborne e doar un om "ăcănit... %eea ce mă depăşeşte, $ntotdeauna m'a depăşit, este cum poate fi un om atât
de deştept şi $n acelaşi timp atât de prost.
- Mintea maestrului crimei este imaginată ca o figură mărea"ă şi sinistră a răului.
- Au e deloc aşa, spune ?ejeune. >ăul nu este ceva supraomenesc, e ceva mai pu"in decât omenesc.
%riminalul este cineva care vrea să fie important, dar care nu va fi nici odată important din cauă că
$ntotdeauna va fi mai pu"in om.
Capitolul XXV
Povestirea lui Mark Easterbrook
?a Muc& 4eeping totul era normal.
>&oda era ocupată să'şi doftoricească favori"ii, câinii adică. %ând m'am apropiat, a
ridicat privirea şi m'a $ntrebat dacă nu vreau s'o ajut. Am refuat şi am $ntrebat unde e
Ginger.
- !'a dus la %alul 0ălan.
- Poftim.
- A spus că are de făcut ceva acolo.
- 4ar casa e pustie.
- Ftiu.
- !e oboseşte prea mult. Au e total vindecată...
- Au te mai agita, Mark* Ginger e teafără. Ai văut noua carte a doamnei +liver. !e numeşte %acadu'
ul Alb. E pe masa de acolo.
- 4omnul s'o binecuvântee pe doamna +liver. Fi pe Edit& 0inns.
- %ine mai e şi Edit& 0inns.
- + femeie care a identificat un bărbat dintr'o fotografie. + slujitoare credincioasă a naşei mele.
- Aimic din ce spui nu pare să aibă vreo logică. %e se $ntâmplă cu tine, Mark.
Au i'am răspuns. Am pornit spre %alul 0ălan.
%&iar $nainte de â ajunge acolo, m'am $ntâlnit cu doamna 4ane %alt&rop.
- Am ştiut tot timpul că eram proastă, spuse ea. 4ar nu ştiam cum. M'au $nşelat bribriurile.
:lutură mâna spre &anul pustiu şi paşnic $n lumina soarelui de toamnă târie.
- 3icăloşia n'a e7istat niciodată acolo... nu $n sensul $n care se presupunea a fi. Aici un pact cu
diavolul, nici o magie neagră. Pur şi simplu trucuri făcute pentru bani... şi fără nici o considera"ie pentru, via"a
umană. Asta e adevărata ticăloşie. Aimic măre" sau mare , doar mesc&in şi vrednic de dispre".
- !e pare că dumneavoastră şi inspectorul ?ejeune vede"i la fel lucrurile.
- 2mi place omul acela, spuse doamna 4ane %alt&rop. !ă intrăm la %alul 0ălan s'o găsim pe Ginger.
- %e face acolo.
- %ură"ă ceva.
Am intrat pe uşa joasă. !e sim"ea un miros puternic de terebentină. Ginger era ocupată cu
cârpe şi sticle. ?a intrarea noastră, ridică privirea. Era $ncă foarte palidă şi slabă, şi avea capul $nfăşurat cu o
eşarfă, căci nu'i crescuse $ncă părul. Era stafia a ceea ce fusese.
- 3otul e $n regulă, Mark, $mi spuse doamna %alt&rop citindu'mi gândurile.
- /ite* spuse triumfătoare Ginger.
Ae arată $nsemnul vec&iului &an la care lucra.
Patina vremii $nlăturată, silueta călăre"ului de pe cal era perfect viibilă, un sc&elet rânjit cu oase
lucioase.
Am auit $n spatele meu vocea doamnei 4ane %alt&rop.
- Apocalipsa, capitolul *ase, %ersetul opt= "*i m9am uitat *i iată u! cal băla! *i !umele celui ce *edea
pe el era= :oartea, *i iadul se &i!ea după el""""
Am rămas câteva clipe tăcu"i, apoi doamna %alt&rop spuse( )Fi cu asta basta*) pe tonul
cuiva care aruncă ceva la coşul de &ârtii.
- Acum trebuie să plec, adăugă ea. )2ntrunirea mamelor).
!e opri $n prag, se uită la Ginger şi rosti $n mod neaşteptat.
- Ai să fii o mamă bună.
4in nu ştiu ce motiv, Ginger se $nroşi ca para...
- Ginger, vrei. am $ntrebat.
- %e să vreau, Mark. !ă fiu o mamă bună.
- Ftii la ce mă refer.
- Poate... dar aş prefera o ofertă fermă.
8'am făcut o ofertă fermă...
4upă o pauă, Ginger $ntrebă(
- Eşti foarte sigur că nu vrei să te $nsori cu creatura aia, 5ermia.
- 4oamne sfinte* Am uitat complet.
Am scos din buunar o scrisoare.
- Asta a venit acum trei ile. Mă $ntreabă dacă nu vreau să merg cu ea la +ld Bic să vedem @o%eEs
@abourEs @ost"
Ginger $mi luă scrisoarea din mână şi o rupse.
- 2n viitor, dacă vrei să mergi la +ld Bic, ai să mergi cu mine, spuse ea cu fermitate.
!fârşit