You are on page 1of 17

Proiect Gestiunea Financiara a Intreprinderii

Profesor coordonator:Rodica Gherghina



Componenta echipei:
Hafuz Nuray
Letcu Catalin
Manolache Cosmin
Mihalcea Georgian



Proiect NCGC
PARTEA I. PREZENTARE GENERALĂ
1.1. DATE DE IDENTIFICARE
 Numele firmei: NCGC
 Codul unic de înregistrare: 14395803 din data 14.04.2003
 Forma juridică de constituire: SRL
 Activitatea principală a societăţii şi codul CAEN al activităţii principale:Cultivarea
cerealelor(exclusiv orez),plantelor leguminoase si a plantelor producatoare de
seminte oleaginoase-Cod CAEN: 0111;
 Valoarea capitalului social:
 Natura capitalului social:

 Conturi bancare deschise la banca/Sucursala:BCR
 Asociaţi, acţionari principali:

Numele si prenumele Localitate / Judeţ Pondere în
Capital social %
Hafuz Nuray Medgidia/Constanta 25
Letcu Valentin-Catalin Tulcea/Tulcea 25
Manolache Cosmin Marius Bucuresti/Bucuresti 25
Mihalcea Georgian Ramnicu Sarat/Buzau 25

 Adresa, telefon/fax, e-mail :ncgc@gmail.com
 Persoană de contact:Mihalcea Georgian

1.2. ISTORIC, ACTIVITATE CURENTĂ, MANAGEMENT, RESURSE UMANE
Firma cu traditie in domeniul agricol de mai bine de un deceniu, ce a inceput ca
o mica ferma de familie ce s-a devoltat vertiginos ajungand sa detina 40 ha de
teren agricol acoperite in mare parte de cereale,pentru export astfel creandu-se
parteneriate cu firme de transport pe uscat si maritim precum si cu firme de la
care se procura ambalajele.
Firma comercializeaza si cerealele precum si fanul ce rezulta dupa recoltare.







Natura capitalului social
(%)
Public Privat
Român 0% 100%
Străin (ţara) 0% 0%
Activitate curentă :

Produsele/serviciile actuale :
Produs/Serviciu Caracteristici
Grau Bob lunguiet,industria alimentara,fan
pentru animale
Orz Bob lunguiet,industria alimentara,fan
pentru animale
Ovaz Bob lunguiet,industria alimentara,fan
pentru animale
Porumb Bob lunguiet,industria alimentara,fan
pentru animale
Trifoi Hrana pentru animale

Furnizorii actuali de materii prime şi materiale

:
Furnizori

Valoarea anuală a
achiziţiilor

Materie
primă/serviciu
Combustibil pentru utilaje 20000
Samanta de grau 100000
Samanta de orz 785412
Samanta de ovaz 67421
Materie
primă/serviciu
Samanta de porumb 245698
Samanta de trifoi 189567

1.3 Procesului tehnologic :

Pentru un bun start în vegetaţie, cerealele de toamnă cer un sol afânat la 20 cm
adâncime, mărunţit, bine nivelat şi fără resturi vegetale. Pentru a îndeplini aceste
deziderate, fermierii trebuie să adopte diferite strategii, în funcţie de starea de uscăciune
a solului:
• Arătura trebuie efectuată imediat după recoltarea premergătoare, în cazul speciilor cu
recoltare timpurie, urmată de mărunţirea solului, pentru a permite acumularea şi
conservarea în sol a viitoarelor ploi. Astfel, arătura va beneficia de apa existentă în sol.
Dar în cazul precipitaţiilor abundente, vor fi necesare distrugerea buruienilor ce vor
invada terenul şi pregătirea suplimentară a patului germinativ.
• Mărunţirea stratului superficial de sol se impune imediat după recoltarea
premergătoarelor timpurii, astfel încât să faciliteze acumularea eventualelor ploi şi să
împiedice evaporarea apei. Mărunţirea va fi urmată de arătură atunci când umiditatea
solului este potrivită, dar nu mai târziu de două săptămâni înainte de semănat. În cazul
în care precipitaţiile nu vor fi suficiente, mărunţirea va fi urmată de pregătirea terenului
prin discuiri repetate care să mărunţească solul până la cel puţin 15 cm adâncime.
• În cazul premergătoareler mai târzii, ţinând cont de seceta severă, terenurile se vor
pregăti fără arătură, prin lucrări care să permită mărunţirea suficientă a bulgărilor de sol,
dar şi printr-o mărunţire şi încorporare bună a resturilor vegetale.
• Acolo unde sistemul de maşini permite, se va semăna direct.
1.4 Strategia de fertilizare
Aplicarea îngrăşămintelor la grâu are ca obiectiv realizarea optimului economic între
randamentul culturii şi costurile ocazionate de fertilizare. Principiile de bază la stabilirea
strategiei de fertilizare sunt: cerinţele de consum ale culturii, evoluţia azotului furnizat de
sol şi posibilităţile de utilizare de către plante a azotului furnizat de sol sau provenit din
îngrăşămintele aplicate.
Cerinţele globale de azot, fosfor şi de potasiu, pentru realizarea unui randament
economic optimal, sunt diferite de la un an la altul. Pentru l00 kg de boabe şi pentru
producţia corespunzătoare de paie, grâul foloseşte din sol următoarele cantităţi de
elemente nutritive: 2,3-3,3 kg N; l,1-1,8 kg P2O5 şi 1,9-3,7 kg K2O pentru producţii de
boabe de minim 3000 kg/ha.
Ritmul de absorbţie a elementelor nutritive depinde de dezvoltarea culturii şi urmează o
curbă caracteristică, astfel că până la sfârşitul înfrăţirii cantitatea absorbită este scăzută,
în medie 40 kg de azot/ha. Ceea ce duce la concluzia că în toamnă sunt suficiente doze
de 40-50 kg de N/ha şi 60-80 kg de P2O5/ha, aplicări care vor fi urmate de fertilizările
faziale odată cu reluarea vegetaţiei în primăvară.
Cerealele vor fi recoltate cu ajutorul combinelor din patrimoniul firmei cand ajung la
maturitate, iar fanul rezultat va fi strans in baloti ce vor fi comercializati fermelor
zootehnice.
1.5 Date tehnice cu privire la mijloacele fixe

:
Mijloc fix Caracteristici tehnice An
fabricaţie
Valoare de piaţă
estimată
Utilaje
agricole
pentru
recoltat
1999 25678532
Utilaje
agricole
pentru
insamantat
2003 14325476

1.6 Locații pentru desfășurarea activității :
Locatia de desfasurare a activitatii este in satul Lanurile,comuna Zidurile,judetul
Buzau,energia electrica este furnizata prin reteaua locala de energie,lucrurile stau la fel
si cu celelalte utilitati,depozitele de cereale si sediul fac parte din patrimoniul firmei.


Bilantul
Denumirea elementului 2011 2012
A. Active imobilizate
I. Imobilizari
necorporale

II. Imobilizari
corporale

2.618.626

5.211.453
III. Imobilizari
financiare

Active imobilizate
2.618.626

5.211.453
B. Active circulante
I. Stocuri
2.346.568

4.907.831
II. Creante
3.127.462

2.555.237
III. Investitii pe
termen scurt

IV. Casa si conturi la
banci

38.483

23.890
Active circulante
-total

5.512.513

7.486.958
C. Cheltuieli in avans
D.Datorii:sumele care
trebuie platite intr-o
perioada de pana la un an

919.486

2.262.409
E.Active circulante
nete/datorii curente nete


4.593.027

5.224.549
F.Total active minus datorii
curente

7.211.653

10.436.002
G.Datorii:Sumele care
trebuie platite intr-o
perioada mai mare de un
an

919.486

361.873
H.Provizioane
VENITURI IN AVANS
190.548

95.143
Subventii pentru investitii
190.548

95.143
Venituri inregistrate in
avans

Sume de reluat intr-o
perioada de pana la un an

Sume de reluat intr-o
perioada mai mare de un
an

Fondul commercial negativ
J.Capital si reserve
I. Capital
700.200

700.200
Capital subscris varsat
700.200

700.200
Capital subscri nevarsat
Patrimoniul regiei
Patrimonial institutelor
nationale de cercetare-
dezvoltare

II.Prime de capital
III.Rezerve din reevaluare
19.922

19.922
IV.Rezerve
338.710

338.710
Actiuni proprii
Castiguri legate de
instrumentele de capitaluri
proprii

Pierderi legate de
instrumentele de capitaluri
proprii

V.Profitul sau pierderea
reportata

3.395.206

7.307.743
VI. Profitul sau pierderea
exercitiului financiar

1.612.411
Repartizarea profitului
12.630

Capitaluri proprii-Total
5.828.647

9.978.986
Patrimonial public
Capitaluri-Total
5.828.647

9.978.986

Contul de profit si pierdere
Denumirea indicatorilor 2011 2012
1.Cifra de afaceri 8.102.574 10.108.639
Productia vanduta 5.821.314 7.124.283
Venituri din vanzarea marfurilor
Reduceri comerciale acordate
Venituri din dobanzi inregistrate
de entitatile radiate din Registrul
general si care mai au in derulare
contracte de leasing

Venituri din subventii de
exploatare aferente cifrei de
afaceri nete
2.281.260 2.984.356
2.Venituri aferente costului de
productie in curs de executie

Sold c 11.036.614 13.050.936
Sold d 9.153.733 12.330.871
3.Productia realizata de entitate
pentru scopurile sale proprii si
capitalizata

4.Alte venituri din exploatare 416.813 223.826
-din care,venituri din fondul
commercial negative

5.a)Cheltuieli cu materiile prime
si materialele consumabile
3.049.441 4.036.823
Alte cheltuieli materiale 29.362
b)Alte cheltuieli externe(cu
energia si apa)
17.232 19.899
c)Cheltuieli privind marfurile
Reduceri comerciale primate
6.Cheltuieli cu personalul 499.154 646.133
a)Salarii si indemnizatii 389.239 505.418
b)Cheltuieli cu asigurarile si
protectia sociala
109.915 140.715
7.a)Ajustari de valoare privind
imobilizarile corporale si
necorporale
822.952 771.987
a.1)Cheltuieli 822.952 771.987
a.2)Venituri
b)Ajustari de valoare privind
activele circulante
740.981 1.070.609
b.1)cheltuieli 740.981 1.070.609
b.2)venituri
8.Alte cheltuieli de exploatare 2.278.509 2.540.580
8.1.Cheltuieli privind prestatiile
externe
1.962.361 2.012.331
8.2.Cheltuieli cu alte
impozite,taxe si varsaminte
asimilate
141.616 164.244
8.3.Alte cheltuieli 174.532 364.005
Cheltuieli cu dobanzile de
refinantare inregistrare de
entitatile radiate din registrul
general si care mai au in derulare
contracte de leasing

Ajustari privind provizioanele
Cheltuielile
Veniturile
Cheltuieli de exploatare-Total 7.408.269 9.115.393
Profitul sau pierderea din
exploatare

Profit 2.993.999 1.937.137
Pierdere
9.Venituri din interese de
participare

-din care,veniturile obtinute de la
entitatile affiliate

10.Veniturile din alte investitii si
imprumuturi care fac parte din
activele imobilizate

-din care,veniturile obtinute de la
entitatile afiliate

11.Venituri din dobanzi 40.282 16.938
-din care,veniturile obtinute de la
entitatile afiliate

Alte venituri financiare 1.583 4.296
Venituri financiare-Total 41.865 21.234
12.Ajustari de valoare privind
imobilizari financiare detinute ca
active circulante

Cheltuielile
Veniturile
13.Cheltuieli privind dobanzile 8.574
-din care,cheltuielile in relatia cu
entitatile asociate

Alte cheltuieli financiare 16.939 11.600
Cheltuieli financiare-Total 16.939 20.174
Profitul sau pierderea
financiar(a):

Profit 24.926 1.060
Pierdere 0 0
14.Profitul sau pierderea
curent(a):

Profit 3.018.925 1.938.197
Pierdere 0 0
15.Venituri Extraordinare
16.Cheltuieli extraordinare
17. Profitul sau pierderea din
activitatea extraordinara:

Profit
Pierdere
Venituri Totale 10.444.133 11.073.764
Cheltuieli totale 7.425.208 9.135.657
Profitul sau pierderea bruta:
Profit 3.018.925 1,938.197
Pierdere 0 0
Impozitul pe profit 480.997 325.786
Alte impozite nereprezentate la
elementele de mai sus

Profitul sau pierderea net(a) a
exrcitiului financiar:

Profit 2.357.928 1.612.441
Pierdere 0 0

1.7 Indicatori de analiza ai firmei
ANALIZA
PERFORMANTEI
INTREPRINDERII
2011 2012
Venituri din vanzarea
marfurilor 0 0
Cheltuieli privind marfurile 0 0
MARJA COMERCIALA 0 0
Productia vanduta 5,821,314 7,124,283
Productia stocata 0 720,065
Productia imobilizata 0 0
PRODUCTIA
EXERCITIULUI 5,821,314 7,844,348
Cheltuieli cu m. p. si
materiale 3,049,441 4,036,823
Cheltuieli cu energia si apa 17,232 19,899
Alte cheltuieli materiale 0 29,362
VALOAREA ADAUGATA 2,754,641 3,758,264
Subventii de exploatare 2,281,260 2,984,356
Cheltuieli cu personalul 499,154 646,133
Cheltuieli cu impozite si taxe 141,616 164,244
EXCEDENTUL BRUT DE
EXPLOATARE 4,395,131 5,932,243
Alte venituri din exploatare 416,813 223,826
Alte cheltuieli din exploatare 2,278,509 2,540,580
Cheltuieli cu amortizarea 822,952 771,987
REZULTATUL
EXPLOATARII 1,710,483 2,843,502
Venituri financiare 41,865 21,234
Cheltuieli financiare 16,939 20,174
REZULTATUL CURENT 1,735,409 2,844,562
Impozitul pe profit 480,997 325,786
PROFITUL NET 1,254,412 2,518,776

CAPACITATEA DE
AUTOFINANTARE-
METODA DEDUCTIVA
2011 2012
CAF=EBE 4,395,131 5,932,243
Alte venituri din exploatare 416,813 223,826
Alte cheltuieli din exploatare 2,278,509 2,540,580
Venituri financiare 41,865 21,234
Cheltuieli financiare 16,939 20,174
Venituri extraordinare 0 0
Cheltuieli extraordinare 0 0
Impozit pe profit 480,997 325,786
2,077,364 3,290,763

CAPACITATEA DE
AUTOFINANTARE-
METODA ADITIVA
2011 2012
CAF=PN 1,254,412 2,518,776
Cheltuieli cu amortizarea 822,952 771,987
Cheltuieli cu activele cedate 0 0
Venituri din vz activelor
cedate 0 0
2,077,364 3,290,763

RATELE DE
RENTABILITATE
Indicatori 2011 2012
Rentabilitatea economica
(raport) 16.03% 19.98%
Rentabilitatea financiara
(raport) 21.52% 25.24%
Rentabilitatea economica ca
m.a.p

- 19.98%
Rentabilitatea financiara
(levier) 18.56% 20.62%
Rata dobanzii 0 2.36%
Efectul de levier 2.53% 0.64%
Activ economic 7,667,619 12,603,268

BILANTUL
FINANCIAR PATRIMONIAL
NEVOI 2011 2012 RESURSE 2011 2012
Imobilizari
necorporale 0 0 Capital
700200+18580
51 700,200
Imobilizari
corporale
2,618,6
26
5211453+22800
78 Rezerve 338,710 338,710
Imobilizari
financiare 0 0
Prime de
capital 0 0
Stocuri
2,346,5
68 4,907,831
Rezultatul
reportat 3,395,206
7,307,74
3
Creante
3,127,4
62 255,237
Rezultatul
exercitiului 0
1,612,41
1
Investitii pe
termen scurt 0 0 Datorii>1 an 919,486 361,873
Casa si
conturi la
banci 38,483 23,890 Datorii<1 an 919,486
2,262,40
9
Cheltuieli in
avans 0 0
Venituri in
avans 190,548 95,143
Total
8,131,1
39 12,678,489 Total 8,131,139
12,678,4
89

ECHILIBRUL FINANCIAR
AL INTREPRINDERII
Indicatori 2011 2012
FR 4,593,027 2,829,406
NFR 4,554,544 2,900,659
TN 38,483 -71,253
SN 5,828,647 9,978,986




ANALIZA CASH-FLOW
Indicatori 2011 2012
Cash-flow de gestiune 2,077,364 3,299,337
Cash-flow de exploatare 2,077,364 3,299,337
Cash-flow
disponibil(origine) 1,138,422 2,360,395
Cash-flow
disponibil(destinatie) 1,138,422 2,360,395
Cash-flow actionari 580,809 1,794,208
Cash-flow creditori 557,613 566,187

Interpretari
Situatia Neta pozitiva si in crestere comparativ cu anul 2011 si arata o crestere a valorii
patrimoniului societatii si buna gestiune a societatii si rezultatul profitului iin crestere.
Fondul de rulment al exerciţilor este pozitiv şi are o valoare semnificativă. Firma a
obţinut o creştere a capitalurilor permanente printr-o nouă emisiune de acţiuni şi prin
activitatea rentabilă care a generat un rezultat semnificativ si arata realizarea
echilibrului financiar pe termen lung, si prezinta o situatie favorabila a firmei.
Nevoia de Fond de Rulment: In ambele exerciţii, NFR este pozitiv şi are o valoare
semnificativă, lucru care se apreciază nefavorabil. La aproximativ acelaşi credit furnizori
întreprinderea îşi creditează mai mult furnizorii efectul fiind nefavorabil asupra
trezoreriei, insa se poate observa o scadere a indicatorului in anul 2012 fata de anul
precedent.
Trezoreria netă este negativă în cel de-al doilea exerciţiu financiar ceea ce evidentiaza
existenta unui deficit monetar la încheierea exercitiului.
Un cash-flow pozitiv reflecta o majorare a activului real, a averii proprietarilor. Cash-
flowul negativ semnifica, din contra, o saracire a acestei averi.
Capacitatea de autofinanţare exprimă capacitatea firmei de a îşi putea asigura
dezvoltarea prin proprii mijloace financiare, în termeni monetari (de încasări şi de plăţi).
Producţia exerciţiului evidenţiază dimensiunea activităţii comerciale a unei firme
productive atât în relaţia cu terţii (clienţii) prin producţia vândută şi variaţia producţiei
stocate , pe de-o parte, cât şi în relaţia cu sine însăşi prin producţia de imobilizăripe de
altă parte.
Producţia exerciţiului evidenţiază dimensiunea activităţii comerciale a unei firme
productive atât în relaţia cu terţii (clienţii) prin producţia vândută şi variaţia producţiei
stocate ,pe de-o parte, cât şi în relaţia cu sine însăşi prin producţia de imobilizări , pe de
altă parte.
Valoarea adaugata arata surpulsul de valoare rezultat din utilizarea factorilor de
productie munca si capital peste valoarea materiilor prima, subansamblelor, lucrarilor si
serviciilor cumparate de la terti. Valoarea adaugata este sursa de acumulari banesti din
care se face remunerarea participantilor directi si indirecti la activitatea societatii.
Excedentul brut de exploatare exprima acumularea bruta din activitatea de exploatare
admitand ca, cheltuielile cu amortizarea si cu provizioanele sunt doar cheltuieli calculate
si nu platite.Excedentul brut de exploatare reflecta mai fidel eficienta acticvitatii de
exploatare desfasurata decat profitul exploatarii,deoarece nu este influentat de politica
de investitii a societatii si de politica de amortizare.
Rezultatul Curent:Societatea a inregistrat profit in ambii ani dar se constata o crestere
semnificativa cauzata de cresterea profitului .
Rata rentabilitatii economice caracterizează eficienta mijloacelor utilizate in procesul
de producţie, indiferent de faptul, daca acestea sunt formate pe seama surselor proprii
sau împrumutate de finantare. Rentabilitatea economica exprima eficienta utilizarii
activelor, respectiv contributia acestora la obtinerea rezultatelor. Avand in vedere ca
este pozitiva putem spune ca firma face o treaba buna la gestionarea si utilizarea
activelor economice ba mai mult ea este in crestere in anul 2012 comparativ cu anul
precedent.
Rentabilitatea financiara depinde de rata rentabilitatii economice si de structura
finantelor întreprinderii. Deşi pare surprinzător, dar creşterea rentabilitatii financiare
poate fi obţinuta prin creşterea îndatorării,nivelul mai mare al acestui indicator este
rezultatul capitalizarii insuficiente.

PARTEA II.
2.1 DESCRIEREA NOULUI PRODUS/SERVICIU OFERIT
Rapiţa (Brassica napus L) se situează pe locul cinci, sub aspectul producţiei de
ulei comestibil, între plantele oleaginoase uleiul de rapiţă are largi utilizări
industriale şi alimentare ; turtele de rapiţă obţinute din procesare au o bună
valoare furajeră, fiind bogate în protein (38-42%), glucide şi săruri minerale;
paiele de rapiţă se folosesc in industria materialelor de construcţii.
Rapiţa se recoltează timpuriu, motiv pentru care constituie o bună premergatoare
pentru grâu şi orzul de toamnă;
Rapiţa este o excelentă planta meliferă timpurie (asigură circa 50 kg miere/ha).
Rapiţa va fi vanduta pentru producerea de hrană pentru animale ,prelucrare si
obtinere ulei de rapita ce va fi ulterior folosit in industria alimentara ulei vegetal
pentru consum uman, și biodiesel;

2.2 Avantajele competitive ale produsului/serviciului
Detinerea unui nou utilaj de recoltare a rapitei in urma investitiei ce rezult in obtinerea
unui
randament mai mare plante in stare mai buna de comercializare si avantajul scaderii
costurilor de productie astfel putandu-se mentine un pret competitiv.
2.3 Potențialul de dezvoltare al produsului
In faza incipienta firma va produce rapita doar pentru comercializare insa exista
posibilitatea de dezvoltare prin acizitia unei linii de procesare a semintelor pentru
obtinrea uleiului de rapita care ulterior sa devina produs al firmei pentru
comercializare.
2.4 Concurenţi potenţiali:

Produs/serviciu oferit
pieţei

Firme concurente în condiţiile lansării pe
piaţă a produselor/serviciilor noi
Denumirea
firmei/firmelor
Ponderea pe
piaţă(%)
1 Rapita Ultex
2 Rapita Ulerom Sa
3 Rapita Agrocomplex S.A




 Principalele avantaje ale noilor produse/servicii oferite:
Rapita la pret competitiv obtinuta prin cele mai noi tehnologii de productie buna
de procesat si poate fi folosita si ca furaj.
 Posibile amenințări pentru produsele/serviciile oferite:
Fermieri ce au ca si principala cultura rapita si experienta pe piata ce au un avantaj
pe piata.
2.5 Desfacerea noilor produse:
Produse/grupe
de produse
Pondere în
cifra
de afaceri( %
)
Forme de desfacere(%)

Rapita 10 saci baloti

2.6 Promovarea vânzărilor noilor produse/servicii:
Oferte trimise catre principalii potentiali clienti.
Produse/servicii Sistem de promovare Preţ/calitate
Rapita
Oferta individuala pentru
clienti



PARTEA III. 3.1 STRATEGIA GENERALĂ DE DEZVOLTARE A AFACERII
3.2 Decizia de investitii
 Obiectivul proiectului de investiții :
Principalul obiectiv al investitiei este de diversificare a gamei de produse a firmei
pentru a ocupa un procent mai mare pe piata de afaceri, iar achizitionarea noului
utilaj devine o necesitate pentru a putea produce si ulterior comercializa rapita.

3.3 Descrierea pe scurt a noului proces tehnologic:
Procesul tehnologic consta in pregatirea terenului pe care se va face
insamantarea, pregatirea semintelor pentru insamantare, insamantarea propriu-
zisa in perioada propice, tratarea terenului impotriva plantelor daunatoare,
tratarea plantelor cu ingrasamant si foliare pentru o dezvlotare rapida si o recolta
bogata, intretinerea plantelor pana la perioada de maturitate (fiind o cultura
agricola pe parcursul vegetatiei pot aparea diferite necesitati neprevazut), odata
ajunsa la maturitate se recolteaza semintele si tulpina separat mai intai semintele
si ulterior tulpina cu utilaje adecvate.
Recoltarea într-o fază, direct cu combina de recoltat cereale, este cea mai sigură
tehnologie, fiind practicată de 95 % din fermieri. Această tehnologie de recoltare
este eficientă numai dacă se iau măsuri de micşorare a pierderilor la recoltare şi
există posibilităţi de uscare a recoltei.

Recoltarea începe când seminţele sunt brunificate şi umiditatea acestora ajunge
la 16...18 % (umiditatea optimă la recoltare într-o fază fiind de 9...10 %).
Recoltarea se face numai dimineaţa sau seara şi nu va dura mai mult de 2...3
zile, după recoltare făcându-se curăţirea suplimentară a seminţelor şi reducerea
umidităţii acestora prin lopătare sau cu echipamente specializate.
Sunt situaţii în care pentru uşurarea recoltarii rapiţei intr-o singură fază, se
realizeaza desicarea lanului (se folosesc substanţe care micşorează rapid
umiditatea plantelor). In acest caz, recoltarea începe când seminţele au o
umiditate 15 % şi se termină când umiditatea lor este de 9%.








3.4 Investitia

In anul 2013 intreprinderea realizeaza o investitie de 30.000 Ron pentru achizitionarea
unui utilaj si anume o combina de recoltat cu o durata de exploatare de 6 ani si o drata
de amortizare de 4 ani. Cifra de afaceri repartizata pe cei 6 ani se prezinta atfel:
CA1=50.000, CA2= 65.000, CA3=70.000, CA4=85.000, CA5=100.000, CA6=135.000.
Din cifra de afaceri cheltuielile variabile reprezinta 50% iar cheltuielile fixe anuale =
10.000 Ron. Impozitul pe profit =16%, iar invetitia in in activ circulant net reprezinta 6
zile de rotatie din C.A. Rata de actualizare este de 15 %.

Amortizarea=Investitie/Nr.Ani=30.000/4=7.500 Ron
Indicatori 1 2 3 4 5 6
CA 50.000 65.000 70.000 85.000 100.000 135.000
-CV(50%) 25.000 32.500 35.000 42.500 50.000 67.500
-CF 10.000 10.000 10.000 10.000 10.000 10.000
=E.B.E. 15.000 22.500 25.000 32.500 40.000 57.500
-Amortizare 7.500 7.500 7.500 7.500 - -
=EBIT 7.500 15.000 17.500 25.000 40.000 57.500
-Imp π
(16%)
1.200 2.400 2.800 4.000 6.400 9.200
=PN 6.300 12.600 14.700 21.000 33.600 48.300
+Amortizare 7.500 7.500 7.500 7.500 - -
=Cfgest 13.800 20.100 22.200 28.500 33.600 48.300
-VR 833,33 1.083,33

1.166,66

1.416,66

1.666,66

2.250
=CFdisp 12.966,67 19.016,67 21.033,34 27.083,34 31.933,34 46.050

VR1=NrZileRotatie*CA1/360=833,33
VR2=1.083,33
VR3=1.166,66
VR4=1.416,66
VR5=1.666,66
VR6=2.250
VRTotal=7570.31
VAN= -Io + CF1/(1+r)^1 + CF2/(1+r)^2 + CF3/(1+r)^3 + CF4/(1+r)^4 + CF5/(1+r)^5 +
CF6/(1+r)^6 + VR/ (1+r)^6= -30.000 + 11.275,36 + 14.379,33 + 13.829,76 + 16.485,04 +
15.876,51 + 19.909,20 + 3.272,93= 65.028,13 >0
IP=(VAN/Io) +1 =3,167
TR=Io/CFMact=30.000/15.125,88= 1,98 ani
CFMact=( ∑CF(1+k)^-t ) / n= 1879,22 + 2396,55 + 2304,96 + 2580.84 + 2646,11 +
3318,20= 15.125,88
 Plan de finanţare a investiţiei:
Suma %
Credite bancare 0 0
Capital propriu 30.000 100
Alte surse 0 0
TOTAL 30.000 100


3.4 Riscurile afacerii şi şansele de succes

Principalul risc care apare la infiintarea noii culturi este problema pietei de desfacere
avand in vedere ca firma nu are exprienta in domeniu;
Competitorii care beneficiaza de experienta acumulata pe periada activitatii si utilaje
specializate;
Venitul in cazul pesimist trebuie sa acopere cheltuielile rezultate din infiintarea culturii, in
cazul probabil avand in vedere ca firma este la inceput pe piata rapitei venitull va fi mic,
in cazul optimist veniturile vor depasii rezultatele asteptate.
Cheltuielile in cazul pesimist vor depasii pragul asteptat,in cazul probabil vor depasii in
mica masura asteptarile, in cazul optimist cheltuielile vor respecta previziunile.
Singurul mod de contracarare este obtinerea unui produs net superior fata de cel al
concurentei pentru a castiga cota de piata.



3.5 ANALIZA SWOT

Puncte tari

Utilaj nou
Dorinta de afirmare pe piata
Puncte slabe

Lipsa experientei in cultivarea rapitei
Piata competitiva

Oportunităţi

Dezvoltarea firmei
Obtinerea unor contracte de desfacere
a produsului nou si de ce nu si a
produselor existente
Ameninţări

Concurentii
Recesiune
Fenomene meteorologice