You are on page 1of 100

UNIVERSITATEA „ANDREI ŞAGUNA” CONSTANŢA

FACULTATEA DE ŞTIINTE ECONOMICE
ANUL UNIVERSITAR : 2012 – 2013
SPECIALIZAREA: CIG,FB,M, MANAGEMENT
AN I SEMESTRUL 1
ECONOMIE POLITIC! 1
NOTE DE CURS
T"#$%&' ($'):
A)")#*$+",*-'-* P.$+ O&+&
CONSTANŢA
1
CUPRINS:
Capitolul I ECONOMIA ŞI ŞTIINŢA ECONOMIC! .............................................................4
I.1. Economia politică - obiectul şi metoda de studiu .......................................................... 4
I.2. Nevoile umane – definire, clasificare şi trăsături ............................................................
I.!. "esursele economice – definire şi clasificare ..................................................................#
I.4. $dministrarea eficientă a resurselor ............................................................................... %
I.&. $ctivitatea economică .................................................................................................... '
Capitolul II ECONOMIA DE PIAŢ/: CARACTERIZARE GENERAL!....................... 11
II.1. Economia naturală şi economia de sc(imb.................................................................11
II.2.)ipuri de sisteme economice * sistemul economiei de pia+ă, sistemul economiei de
comandă,,,,,,,,,,,,,.........................................................................1!
II.! -roprietatea .n economia de pia+ă,,,,,...........................................................1&
II.4 $/en+ii economici, flu0urile economice şi circuitul economic...................................1&
II.& 1anii .n economia de pia+ă,,,,,,,,,,,,,,,,,,,.,.........1
Capitolul III CONSUMATORUL* UTILITATEA ECONOMIC!,,,,,,,,,..22
III.1 3tilitatea economică..................................................................................................22
III.2 4e/ea utilitatea mar/inale descresc5nde....................................................................22
III.! Consumatorul rational................................................................................................2!
III.4 $le/erea consumatorului............................................................................................2!
III.& "ata mar/inală de substitu+ie.....................................................................................2&
III. Ec(ilibrul consumatorului..........................................................................................2&
III..1. 6olu+ia /rafică a ec(ilibrului consumatorului...........................................2
III..2. 7inamica ec(ilibrului consumatorului. Efectul modoficării venitului.....2#
Capitolul I8 PRODUC!TORUL ...............................................................................................2%
I8.1 -roducătorul şi factorii de produc+ie..........................................................................2%
I8.2 Combinarea şi substiuirea factorilor de produc+ie.....................................................!4
I8.! -roductivitatea factorilor de produc+ie.......................................................................!
Capitolul 8 COSTUL DE PRODUCŢIE*...................................................................................41
8.1 Conceptul şi tipolo/ia costului de produc+ie................................................................41
8.2 9ărimea şi tipolo/ia costului......................................................................................44
8.! -ra/ul de rentabilitate....... ..........................................................................................44
Capitolul 8I CEREREA, OFERTA ŞI ELASTICITATEA LOR ..........................................4
8I.1 Cererea........................................................................................................................4
8I.1.1. Cererea şi factorii ei de influen+ă * pre+ul, veniturile popula+iei.................4
8I.1.2. Elasticitatea cererii – defini+ie, forme........................................................4%
8I.2 :ferta..........................................................................................................................&2
8I.2.1. :ferta şi factorii ei de influen+ă..................................................................&2
8I.2.2. Elasticitatea ofertei....................................................................................&&
2
8I.! Interac+iunea dintre cerere şi ofertă. Ec(ilibrul pie+ei,,,,,,,,,,,,&
Capitolul 8II CONCURENŢA ŞI FORMELE EI..................................................................*&#
8II.1. Concuren+a* con+inut, forme, func+ii........................................................................&#
8II.2. )ipuri de concuren+ă,,,,,,,,,,,,,,,,.,,,,,,,,&'
8II.2.1. Concuren+ă perfectă,,,,,,,,,,,,,,.,,,,,,&'
8II.2.2. Concuren+ă imperfectă,,,,,,,,,,,,,,,,..,,...2
8II.2.2.1. Concuren+a monopolistică,,,,,,,,,,,,,.,1
8II.2.2.2. Concuren+a de tip monopol,,,,,,,,,,,,..,2
8II.2.2.!. Concuren+a de tip oli/opol,,,,,,,,,,,...,....!
8II.2.2.4 Concuren+a de tip monopson,,,,,,..,,,,..,.,4
Capitolul 8III. TIPURI DE PIEŢE ŞI MECANISME DE FORMARE A
PREŢURILOR,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,..4
8III.1.-ia+a cu concuren+ă perfectă şi formarea pre+ului de ec(ilibru,,,,,,.,....4
8III.2. -ia+a cu concuren+ă imperfect,,,,,,,,,,,,,,,,,,,.,.#1
8III.2.19onopolul şi pre+ul. Ec(ilibrul monopolului,,..,,,,,..#2
8III.2.2.-ia+a monopolistică şi pre+ul,,,,,,.,,,,,..,,..#4
8III.2.!.:li/opolul şi pre+ul,,,,,,,,,,.,,,,..,,....#
Capitolul I;. VENITURILE FUNDAMENTALE 0N ECONOMIE........................................#'
I;..1. "ecompensarea factorilor de productie,,,,,,,,,,..,,,,,,..#'
I;.2. 6alariul,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,..,,,,,.#'
I;.!. 7ob5nda,,,,,,,,,,,,,,,,,,.,,,.,,,..,,,,%!
I;.4. "enta- mecanismul formării rentei,,,,,,,,.,,.,,,,..,,,,%
I;.&. -rofitul,,,,,,,,,,,,,,,,,,.,,..,,,,..,,,,..'2

BIBLIOGRAFIE..........................................................................................................................'#
!
ECONOMIE POLITIC!
CAPITOLUL I
ECONOMIA ŞI ŞTIINŢA ECONOMIC! 1 OBIECTUL ŞI METODA ECONOMIEI
POLITICE
I.1. Economia politică - obiect de studiu, importan+a cunoştin+elor de economie
I.2. )rebuin+e – definire, clasificare şi trăsături
I.!. "esursele economice – definire şi clasificare
I.4. $dministrarea eficientă a resurselor
I.&. $ctivitatea economică
Concepte de bază: nevoi umane, interese economice, resurse economice, legea rarităţii
resurselor, costul de oportunitate, activitatea economică, ştiinţa economică.
I* 1* E(2+23"& 42%"#"(. 1 25"6(# -6 )#$-"$, "342'#&+7& ($+28#"+76%2' -6 6(2+23"6
-entru a se orienta .n cadrul activită+ilor economice din ce .n ce mai comple0e, oamenii au
sim+it nevoia desprinderii unor re/uli şi le/ită+i. <tiin+a care se ocupă cu studiul acestor le/i şi
le/ită+i este ştiin+a economică sau economia politică.
Evolu+ia /5ndirii economice *
1. De la originile greco - romane până la Adam Smith, deci până la sfârşitul secolului al
XVIII
-rimele preocupări de a .n+ele/e şi a e0plica economia reală apar din $ntic(itate.
Aristotel definea economia ca pe un ansamlu de legi după care se conduce activitatea
desfăşurată !n gospodărie sau !n ferme şi ateliere, !n vederea producerii unurilor de care
oamenii au nevoie. $cesta este sensul etimolo/ic al termenului de economie, care provine din
limba /reacă*
= - >oi?os@ – care .nseamnă casă, /ospodărieA
= - >nomos@ – care repreBenta le/e, r5nduialăA
= - >polis@ – cetate, societate.
)ermenul de economie politică a fost consacrat .n anul "#"$ de Antoine de %ontchrestier
prin tratatul său de economie politică scris pentru suveranul de atunci al Cran+ei 4ouis al ;III-lea.
$dam 6mit( .n DAvuţia &aţiunilor@ demonstreaBă că ori/inea valorii, deci a
bo/ă+iei na+ionale, reBidă din munca socială.
2. A doua perioadă, sec XVIII ' XIX ' perioada este denumită <coala clasică en/leBa ai
cărei repreBentan+i sunt* 7avid "icardo, ). 9alt(us, E. 9ill.
4
7avid "icardo e0plică că nu se poate confunda valoarea cu bo/ă+ia, valoarea fiind privită
ca un produs al muncii.
9alt(us enun+ă principiul popula+iei, conform căruia, .n absen+a unor fr5ne sociale,
popula+ia are tendin+a să crească .n pro/resie /eometrică, iar miFloacele de subBisten+ă, .n
propor+ie aritmetică.
Economia clasică a constituit punctul de plecare pentru două direc+ii opuse privind teoriile
economice. Este vorba de o ramură care se deBvoltă .ncep5nd cu lucrarea >Capitalul@ a lui
G.9ar0 şi o a doua ramură care, trec5nd prin /5ndirea neoclasică şi ?eHnesiană, aFun/e la
economia modernă.
G. 9ar0, continuator al lui 7avid "icardo, a avut contribu+ii importante .n teoria valorii, a
profitului, a rentei şi a produc+iei.
!. A treia perioadă - "()* şi marea recesiune economică mondială din anii "+,*-
I5ndirea neoclasică- sus+inută de şcoala mar/inalistă - a mers pe ideea liberalismului
economiei.
Conceptul esen+ial al teoriei neoclasice este cel de raritate a resurselor şi de ale/eri
ra+ionale efectuate de indiviBi .n scopul ob+inerii ma0imului de satisfac+ie.
.- A patra perioadă !n evolutia ştiinţei se !ncadrea/ă !ntre anii "+0* şi anii "+)*-
$ceastă perioadă a fost marcată pre/nant de E.9. GeBnes şi opera sa fundamentală
>)eoria /enerală a folosirii m5inii de lucru, a dob5nBii şi a banilor@. El este fondatorul curentului
de /5ndire diriFist, de sus+inere a interven+iei statului .n economie.
$- A cincea perioadă a !nceput !n "+(*-
6e caracteriBeaBă prin trecerea la analiBa economiei de la nivel micro, la cel macro şi
mondoeconomic.
E(2+23"&, ca ştiin+ă, .ndeplineşte trei 9$+(7"" *
1. explică fenomene economice - e0emplu* formarea pre+urilor
2. prognozeaza producerea unor fapte şi fenomene economice - e0emplu* creşterea
consumului atunci cănd cresc veniturile
!. propune căi de influenţare a modului în care se desfăşoară faptele şi fenomenele
economice – e0emplu* căi de reducere a costului
Economia politică nu este dec5t o componentă din sistemul ştiin+elor economice. Jn
structura acestuia sunt cuprinse următoarele*
aK ştiin+a economică fundamentală Leconomia politică, mana/ement, mar?etin/, statisticăK
bK ştiin+ele economice teoretico-aplicative Lcontabilitate, finan+eK
cK ştiin+ele economice de frontierăLeconometria, informatică economică,matematică
economică, sociolo/ia economică, psi(olo/ie economică, etc.K.
6istemul ştiin+elor economice este dinamic şi desc(is, .mbo/ă+indu-se de la o perioadă
istorică la alta. Jn preBent, se impun discipline economice noi, cum ar fi* economia mediului
&
.nconFurător, economia urbană, economia investi+iilor .n străinătate şi a .ntreprinderilor
multina+ionale, etc.
Ca ştiin+ă economică fundamentală, economia politică oferă baBa teoretică şi metodolo/ică
/enerală ştiin+elor economice .n ansamblul lor.
Ca orice ştiin+ă, economia politică are obiect de cercetare propriu, limbaF specific, metode
şi instrumente de cercetare proprii.
Economia poate fi privită ca microeconomie şi macroeconomie.
Microeconomia studiază comportamentele individuale ale subiecţilor economici
(gospodării, firme de afaceri, agenţi economici individuali etc., relaţiile acestora cu piaţa,
relaţiile dintre ei, în procesul producerii, sc!imbului, distribuţiei şi consumului bunurilor şi
serviciilor.
Macroeconomia cercetează economia naţională în ansamblul ei ca şi efectele globale
care rezultă (şoma", inflaţie, etc..#ariabilele macroeconomice sunt cele referitoare la produs
naţional, masă monetară, rata şoma"ului ş.a.
$bordarea micro- şi macroeconomică este una de abstrac+ie ştiin+ifică şi viBeaBă numai
nivelurile de analiBă. Nu poate e0ista o separare .ntre cele două abordări, cu alte cuvinte micro- şi
macroeconomia sunt inseparabile.
I*2* N6,2"%6 $3&+6 :#'65$"+76;
)eoria economică porneşte de la faptul că oamenii au o triplă dimensiune* biolo/ică,
socială şi ra+ională. E0isten+a omului şi deBvoltarea sa au presupus satisfacerea nevoilor sale.
7in punct de vedere economic, nevoile Lsau trebuin+eleK repreBintă acele rela+ii cu mediul
ambiant prin care omul se desăv5rşeşte ca fiin+ă bio-psi(o-socială.
Nevoile umane apar, mai .nt5i, sub forma a ceea ce oamenii resimt direct sau ca fiindu-le
necesar pentru e0isten+ă, pentru formarea şi deBvoltarea lor.
Nevoile repreBintă baBa deBvoltării societă+ii umane şi motiva+ia oricărei activită+i
.ntreprinse de om. Nevoile au caracter dinamic, ele devenind tot mai comple0e odată cu
cunoaşterea mediului .nconFurător şi perfec+ionarea mediului social.
Jn sens economic, nevoile umane reprezintă cerinţe materiale şi spirituale, de bunuri şi
servicii, de mediu ecologic etc. ale vieţii şi activităţii oamenilor.
Nevoile umane se manifestă ca un sistem inte/rat şi dinamic de cerin+e, ordonate şi
ierar(iBate .n func+ie de locul şi rolul lor .n cadrul vie+ii sociale.
6atisfacerea lor .nseamnă consum de bunuri şi servicii şi asi/ură e0isten+a şi deBvoltarea
purtătorilor acestor nevoi – indiviBi, /rupuri sociale, na+iuni, societatea .n ansamblul ei.
7in momentul .n care nevoile sunt conştientiBate de către indiviBi, ele devin interese
economice, care nu repreBintă altceva dec5t o formă de realiBare conştientă a nevoilor şi de
satisfacere a lor prin activităţi adecvate.

C%&)"9"(&'6& #'65$"+76%2'
$upă natura lor, corespunBător dimensiunii fiin+ei umane Lomul este fiin+ă biolo/ică,
socială şi ra+ionalăK*
a. nevoi fiziologice – sunt resim+ite de oameni indiferent de mediu social şi Bona /eo/rafică
a lumii
b. nevoi sociale sau de grup – sunt cele resim+ite de oameni ca membri ai diferitelor socio-
/rupuri şi care pot fi satisfăcute numai prin ac+iunea lor conFu/ată
c. nevoi raţionale sau spiritual psi!ologice
T'.).#$'"%6 +6,2"%2' $3&+6
Nevoile umane se caracteriBeaBă prin anumite trăsături fiecare dintre acestea reflect5nd o
lege economică.
1K Nevoile umane sunt nelimitate ca număr%
2K Nevoile umane sunt limitate în capacitate, satisfacerea unei anumite nevoi presupune
consumarea unei cantită+i date dintr-un bun material sau serviciuA
!K Nevoile umane sunt concurente, unele nevoi se e0tind .n detrimentul altora, deoarece se
.nlocuiesc .ntre eleA
4K Nevoile umane sunt complementare, evolu5nd de cele mai multe ori .n sensuri identiceA
&K :rice nevoie umană se stinge prin satisfacere.
Nevoile mai preBintă următoarele (&'&(#6'")#"("*
aK au un caracter dinamic, .n sensul că, de la o perioadă la alta, au loc modificări .n
structura şi nivelul calitativ al cerin+elor de consum,
bK sunt reproductibile sau regenerabile, .n sensul că satisfacerea unei nevoi sau a alteia
dureaBă numai un anumit timp, după care se manifestă din nou.
Jn raport cu nevoile pe care le satisfac, bunurile pot fi * bunuri de strictă necesitate
LprioritareK M bunuri normale din acest punct de vedere M bunuri de lu1.
I*3* R6)$')6%6 6(2+23"(6 – -69"+"'6 8" (%&)"9"(&'6
6atisfacerea nevoilor necesită utiliBarea unor resurse. "esursele repreBintă acele elemente
care sunt folosite sau care ar putea fi folosite pentru satisfacerea directă a nevoilor sau pentru a
ob+ine alte bunuri necesare.
:rice activitate umană presupune utiliBarea de resurse specifice, .n cantită+i determinate şi
de calitate adecvată. Jn esen+ă, resursele sunt bunuri utile.
&esursele constau din totalitatea bunurilor oferite de natură sau produse de om şi utiliBate
de acesta .n activită+ile sale .n scopul satisfacerii nevoilor.
#
&esursele economice repreBintă ansamblul elementelor atrase care sunt efectiv utiliBate
pentru producerea şi ob+inerea de bunuri materiale şi servicii.
"esursele constituie suportul produc+iei şi consumului, deoarece, prin cantitatea, structura
şi nivelul lor calitativ, condi+ioneaBă activitatea economică. Jn sens mai lar/, resursele includ .n
sfera lor de cuprindere şi poten+ialul financiar şi informa+ional e0istent, care miFloceşte
desfăşurarea activită+ii, flu0urile economice ce au loc.
C%&)"9"(&'6& '6)$')6%2'
"esursele se /rupeaBă .n trei cate/orii*
1. 2esurse naturale – terenuri a/ricole, păduri, apa, Băcăminte
2. 2esurse umane – popula+ia aptă de muncă
!. 3unuri de capital 4capital5 sau unuri de producţie – maşini, utilaFe, ener/ie, etc.1unurile
de consum sunt destinate realiBării bunurilor şi serviciilor destinate consumului.
"esursele naturale pot fi .mpăr+ite .n*
1. resurse '6<6+6'&5"%6
2. resurse +6'6<6+6'&5"%6 1 se consideră nere/enerabilă o resursă care e0istă .n cantită+i
limitate şi care nu se re/enereaBă suficient de rapid pentru a fi relevantă din punct de
vedere economic Le0* combustibilii fosili şi resursele mineraleK
"esursele pot fi*
1. resurse 4'"3&'6 1 resurse naturale şi resurse umane
2. resurse -6'",&#6 – utilaFe, te(nolo/iile de fabricatie, infrastructurile materiale
I*=* A-3"+")#'&'6& 69"("6+#. & '6)$')6%2'
2esursele sunt limitate. 6atisfacerea unor nevoi nelimitate folosind resurse limitate impune
a-3"+")#'&'6& 69"("6+#. & '6)$')6%2'*
'conomia este ştiinţa administrării eficiente a resurselor.
:biectivul economiei este ob+inerea unei cantită+i ma0ime de bunuri şi servicii cu aFutorul
resurselor disponibile. -entru realiBarea acestui obiectiv trebuie .ndeplinite condi+iile*
1. $si/urarea utiliBării depline a resurselor
2. -roducerea bunurilor şi serviciilor cerute de consumatori
!. 9inimiBarea costurilor de productie a bunurilor şi serviciilor
Jn conditiile unor miFloace disponibile limitate, cu .ntrebuin+ări alternative şi nevoi
nelimitate, apare necesitatea ale/erii celor mai avantaFoase activita+i sau procurare a bunurilor.
Costul de oportunitate constă .n valoarea bunurilor alternative sacrificate, pentru a ale/e un
anumit bun spre a fi produs sau consumat.
CO >
6
X

∆ −
%
?@ N valoarea bunurilor la care se renun+ă
?A N valoarea bunurilor alese
I*B* A(#","#&#6& 6(2+23"(.
$ctivitatea economică este o activitate specific umană ce are .n centrul aten+iei
preocuparea pentru satisfacerea nevoilor nelimitate folosind resursele rare şi ma0imiB5nd
reBultatele ob+inute. $ltfel spus orice activitate economică trebuie să fie eficien+ă din punct de
vedere economic.
(ctivitatea economică este specifică agenţilor economici şi cuprinde actele, faptele şi
deciziile acestora privind atragerea şi utilizarea resurselor economice rare în vederea
producerii, circulaţiei, repartiţiei şi consumului de bunuri în funcţie de nevoile şi interesele
economice.
6tructura activită+ii economice cuprinde următoarele componente fundamentale*
aK producţia, .n cadrul căreia, prin combinarea factorilor, oamenii produc bunuriMservicii,
bK circulaţia Lsc(imbulK se referă la transportul, depoBitarea, conservarea şi sc(imbul de
produseM servicii, pentru ca bunurile economice create să fie puse la dispoBi+ia de+inătorilor de
venituri pe calea v5nBării-cumpărării sau pe alte căi,
cK distribuţia 1 reparti+ia bunurilorMserviciilor pe destina+iile lor Lconsum sau produc+ieK,
dK consumul 1 folosirea bunurilorMserviciilor pentru satisfacerea nevoilor.
P'2-$(7"& cuprinde activită+ile care conduc la ob+inerea de bunuri economice destinate
satisfacerii directe sau indirecte a nevoilor umane. Jn func+ie de forma bunurilor produse, acestea
se .mpart .n* 5$+$'" 3&#6'"&%6, care sunt tan/ibile, cum sunt alimentele sau .mbrăcăminteaA
)6',"(""%6 care sunt bunuri intan/ibile, cum sunt transportul sau educa+ia. $mbele sunt numite
bunuri economice, sau simplu 4'2-$)6, spre deosebire de bunurile libere care sunt daruri ale
naturii. )o+i care produc bunuri materiale sau presteaBă servicii se numesc 4'2-$(.#2'".
C2+)$3$% repreBintă actul final al activită+ii economice şi constă .n folosirea efectivă a
bunurilor materiale şi serviciilor, act .n urma căruia se verifică utilitatea bunurilor produse .n
raport cu nevoile umane. :rice participant la via+a economică ce utiliBeaBă bunuri pentru a-şi
satisface nevoile se numeste (2+)$3&#2'.
Economiile moderne sunt baBate pe diviBiunea muncii şi pe o lar/ă specialiBare a
activită+ilor economice. 7e aceea este necesar )(C"35$% -6 5$+$'" care cuprinde activită+ile prin
intermediul cărora produsele sunt orientate şi aFun/ la consumatoriA el are loc .n principal prin
pie+e şi este facilitat de folosirea banilor.
Jntruc5t fiecare produs este v5ndut şi cumpărat pe propria sa pia+ă, economia este formată
din mii şi mii de astfel de pie+e interrela+ionate. 7upă cum se va vedea pe parcursul disciplinei
'
noastre, mare parte din teoria economică este dedicată studiului pie+elor pentru a .n+ele/e cum
acestea func+ioneaBă şi coordoneaBă milioanele de deciBii şi ac+iuni ale participan+ilor la via+a
economică. 7e la .nceput este .nsă util să facem distinc+ia .ntre două cate/orii mari de pie+e, şi
anume: 4"676%6 5$+$'"%2' 4'2-$)6 şi 4"676%6 9&(#2'"%2' -6 4'2-$(7"6. 6tudierea modului de
func+ionare a celei de-a doua cate/orii de pie+e ne va permite să .n+ele/em cum dob5ndesc
producătorii resursele Lserviciile factorilor de produc+ieK de care au nevoie, dar şi cum se
formeaBă veniturile .n economie de care depinde -")#'"5$"'6& 5$+$'"%2' produse.
"esursele constituie suportul produc+iei şi consumului, deoarece, prin cantitatea, structura
şi nivelul lor calitativ, condi+ioneaBă activitatea economică. Jn sens mai lar/, resursele includ .n
sfera lor de cuprindere şi poten+ialul financiar şi informa+ional e0istent, care miFloceşte
desfăşurarea activită+ii, flu0urile economice ce au loc.
9ultiplicarea şi diversificarea nevoilor, a condus la creşterea comple0ită+ii activită+ii
economice şi a /enerat autonomiBarea acestora, adică s-au delimitat principalele activită+i
economice de produc+ie, reparti+ie, sc(imb şi consum prin a căror a/re/are şi ac+iune emer/entă a
apărut economia na+ională.
$ceastă delimitare s-a realiBat prin intermediul -","D"$+"" 3$+("" care este definită .n
literatura de specialitate ca fiind procesul de desprindere şi diferen+iere a diferitelor activită+i
economice specialiBate autonome.
7iviBiunea muncii s-a desfăşurat şi se desfăşoară şi .n preBent .n două direc+ii principale*
 pe oriBontală - apari+ia de noi ramuri şi noi profesiuni,
 pe verticală - specialiBarea pe faBe ale procesului de fabrica+ie .n cadrul unei
ramuri sau profesiuni.
$ctivitatea economică trebuie să reBolve problema sa esen+ială* c5t să producă, ce să
producă, cum să producă şi pentru cine să producă.
12

ECONOMIE POLITIC!
CAPITOLUL II

ECONOMIA DE PIAŢ/: CARACTERIZARE GENERAL!
II. 1 Economia naturală şi economia de sc(imb
II. 2 )ipuri de sisteme economice * sistemul economiei de pia+ă, sistemul economiei de comandă
II. ! -roprietatea .n economia de pia+ă
II. 4 $/en+ii economici, flu0urile economice şi circuitul economic
II. & 1anii .n economia de pia+ă
Concepte de bază: economie naturală, schimul, economie de piaţă, economie de
comandă, proprietatea, flu1uri economice, circuit economic, anii-
II*1 E(2+23"& +&#$'&%. 8" 6(2+23"& -6 )(C"35
8ia+a economică s-a desfăşurat de-a lun/ul timpului .n variate forme, .n func+ie de
civiliBa+iile cunoscute de omenire, de condi+iile materiale .n care au apărut şi s-au deBvoltat
aceste civiliBa+ii. $ctivitatea economică a avut .nsă acelaşi scop – satisfacerea trebuin+elor umane
prin bunurile economice create de producători pentru autoconsum sau pentru a fi .nstrăinate,
v5ndute. : lun/ă perioadă de timp din istoria umanitătii, nevoile de consum ale oamenilor au fost
asi/urate .n principal pe baBă de autoconsum, prin bunuri din activitatea proprie.
(utoconsumul repreBintă utiliBarea bunurilor de producătorul lor. El poate fi autoconsum
final, care satisface direct nevoile de consum ale producătorilor şi autoconsum intermediar,
destinat producerii altor bunuri.
'conomia naturală, .nc(isă era, .n aceste condi+ii, forma principală de desfăşurare a
vie+ii economiceA ea repreBintă acea formă de or/aniBare a activită+ii economice .n care nevoile
de consum sunt satisfăcute prin bunuri ob+inute din activitatea proprie, fără a apela la sc(imb.
7e-a lun/ul timpului economia naturală a .nre/istrat o tendin+ă continuă de restr.n/ere, .n
preBent elementele sale .nt5lnindu-se doar .n /ospodăriile a/rare tradi+ionale, .n /eneral .n +ările
mai pu+in deBvoltate economic. "estr.n/erea economiei naturale a fost .nso+ită de afirmarea
economiei de sc(imb.
Economia naturală a predominat, .n condi+iile istorice ale unui nivel de civiliBa+ie redus,
p5nă .n perioada revolu+iei industriale, c5nd s-a accentuat diviBiunea muncii şi specialiBarea
a/en+ilor economici.
'conomia de sc!imb Ldenumită şi economie de mărfuriK repreBintă acea formă de
or/aniBare şi func+ionare a economiei .n care bunurile economice sunt produse pentru a fi
destinate sc(imbului prin v5nBare-cumpărare.
11
)c!imbul .nseamnă .nstrăinarea reBultatului propriei activită+i sau bunuri de+inute,
primind .n compensa+ie alte bunuri necesare sau monedă. "eBultă că, .n condi+iile economiei de
sc(imb, a/en+ii producători se specialiBeaBă .n producerea anumitor bunuri .n vederea .nstrăinării
lor, ob+in5nd .n sc(imb alte bunuri necesare satisfacerii trebuin+elor.
Economia de sc(imb repreBintă forma universală de or/aniBare şi func+ionare a economiei
.n lumea contemporană. Ea se caracteriBeaBă prin urmatoarele trăsături generale *
aK diviBiunea socială a muncii
bK autonomia, independen+a a/en+ilor economici producători
cK activitatea economică /raviteaBă .n Furul pie+ei
dK le/ăturile economice dintre a/en+i se desfăşoară sub forma tranBac+iilor bilaterale
eK bunurile produse .mbracă forma de marfă
fK sc(imbul se desfaşoară prin intermediul banilor, respectiv monetiBarea economiei.

aK. $iviziunea socială a muncii determină specialiBarea a/en+ilor economici .n anumite
activită+i specifice din care reBultă bunuri specifice, astfel .nc5t pentru satisfacerea nevoilor de
consum, fiecare a/ent economic apeleaBă la sc(imb, .nstrăineaBă o parte a bunurilor pe care le
produce pentru a procura alte bunuri necesare e0isten+ei sau activită+ii pe care o desfaşoară.
7iviBiunea socială a muncii constituie un factor determinant al pro/resului şi creşterii eficien+ei
economice, cre5nd o puternică re+ea de dependen+e şi interdependen+e .ntre a/en+ii economici
care ar trebui să-şi coordoneBe ac+iunile pentru a-şi desfăşura eficient activitatea economică.
bK. (utonomia, independenţa producătorilor este cea de-a doua premiBă a apari+iei şi
e0isten+ei economiei de sc(imb. Ea presupune că a/en+ii economici dispun de libertatea de
ac+iune, de dreptul de deciBie, iar .nstrăinarea bunurilor să aibă la baBă criterii economice.
$utonomia este fundamentată pe interesul iBvor5t din proprietate.
Cea mai lar/ă autonomie se realiBeaBă .n condi+iile proprietă+ii private, prin e0ercitarea
deplină de către a/en+ii economici a tuturor atributelor proprietă+ii. $ceştia .şi manifestă
libertatea de a poseda bunuri, de a le utiliBa cum cred de cuviin+ă .n interesul lor, de a le .nstrăina
prin v5nBare, de a beneficia de reBultatele ce se ob+in prin folosin+a bunurilor de+inute.
cK. (ctivitatea economică gravitează în "urul pieţei
: componentă intrinsecă şi o trăsătură fundamentală a economiei de sc(imb este piaţa,
desemn5nd ansamblul rela+iilor de v5nBare-cumparare de mărfuri dintre a/en+ii economici,
fiecare av5nd interese proprii şi repreBent5nd centre de deciBie şi ac+iune economică. -e măsura
e0tinderii economiei de sc(imb, a /eneraliBării acesteia, pia+a devine sursa principală de
informa+ii pentru deciBiile a/en+ilor economici, institu+ia centrală .n Furul căreia /raviteaBă
.ntrea/a via+ă economică. -ia+a furniBeaBă informa+ii a/en+ilor economici, su/ereaBă c5t şi ce să
producă, pune .n contact pe purtătorii cererii şi ofertei, sc(imbul dintre aceştia fiind modalitatea
de finaliBare a intereselor a/en+ilor economici.

12
dK.*ranzacţiile între agenţii economici sunt bilaterale de piaţă, form5ndu-se astfel
flu0urile economice de bunuri economice şi flu0urile financiare. )ranBac+iile pot fi unilaterale .n
caBul dona+iilor, plata impoBitelor şi ta0elor, subven+iilor, etc. )ranBac+iile bilaterale sunt
/enerate de interesul economic al cumpărătorului de a-şi ma0imiBa utilitatea şi al v5nBătorului de
a-şi ma0imiBa profitul.
eK. +unurile produse îmbracă forma de marfă
M&'9& este un un economic care serveşte producţiei sau consumului !n vederea
satisfacerii nevoilor şi este destinat vân/ării-cumpărării prin relaţiile ilaterale de piaţă.
Jn economia de sc(imb bunurile economice .mbracă preponderent forma bunurilor
economice comerciale – integral marfare, dar mai distin/em bunurile parţial marfare Lpre+ul
acestor bunuri se formeaBă .n anumite condi+ii impuse, de e0emplu sub inciden+a unor măsuri de
protec+ie socialăK şi bunurile noncomerciale (nonmarfare, de e0emplu acele bunuri care aFun/ la
consumator /ratuit, costurile lor sunt suportate de colectivitatea socialăK.
fK. Monetizarea economiei
6c(imbul de bunuri .ntre a/en+ii economici poate avea loc direct – un bun contra altui bun
LtroculK – sau prin intermediul banilor, monedei. Jn preBent partea cov5rşitoare a sc(imburilor
dintre a/en+ii economici se realiBeaBă prin miFlocirea banilor, ceea ce face ca economia de
sc(imb contemporană să func+ioneBe ca o economie monetară- $nsamblul tranBac+iilor .ntre
a/en+ii economici, structura şi modul de func+ionare a economiei, sunt .ntr-o formă sau alta,
influen+ate de către bani, sunt func+ie de monedă.
II*2 T"4$'" -6 )")#636 6(2+23"(6 : )")#63$% 6(2+23"6" -6 4"&7., )")#63$% 6(2+23"6" -6
(23&+-.
Economia de pia+ă corespunde unei trepte superioare de deBvoltare a economiei de
sc(imb, /eneraliBării acesteia. Intuind această tendin+ă de /eneraliBare a economiei de sc(imb ca
formă universală de or/aniBare şi desfăşurare a activită+ii economice, teoria economică s-a
preocupat .ncă din perioada economiei politice clasice, să fundamenteBe acele modele de
or/aniBare şi func+ionare apte să ofere reBolvări problemei economice /enerale determinate de
le/ea rarită+ii resurselor, a bunurilor .n /eneral.
-e această baBă au fost elaborate LconceptualiBateK sistemele economice, ca tipuri de
or/aniBare şi re/lare a activită+ii economice. Jn esen+ă, este vorba de modul .n care mecanismele
de fundamentare şi adoptare a deciBiilor asi/ură coeren+a solu+iilor cu privire la* ce să se
producăOA c5t să se producăOA cum să se producăO Lcu ce resurse şi cu ce combina+ii de factori de
produc+ieKA pentru cine să se producăO Lcum să se asi/ure accesul persoanelor la bunurile
produseOK.
9odalită+ile concrete prin care se dau răspunsuri la aceste .ntrebări ce decur/ din
problema economică /enerală, sunt /eneraliBate sub forma a două modele teoretice de or/aniBare
şi func+ionare a economiei de sc(imb*
1!
, sistemul economiei de piaţă%
, sistemul economiei de comandă (economie centralizată sau planificată centralizat.
Cundamentarea teoretică a sistemului economiei de pia+ă .şi are ori/inea .n filosofia
liberalismului economic şi a ini+iativei private, sintetiBată .n principiul @mâinii invi/iile7,
elaborat de $. 6mit(, respectiv principiul @laisse/ faire7, potrivit căruia for+ele naturale ale pietei
sunt sin/urele care stabilesc priorită+ile şi modalită+ile de ac+iune pentru a /ăsi solu+ii problemei
/enerale a economiei, fără nici un fel de interven+ie din partea statului sau a altor factori e0o/eni
pie+ei. $dam 6mit( a pus astfel baBele modelului teoretic al economiei de pia+ă. 7e atunci el a
fost deBvoltat şi c(iar corectat de marii economişti şi şcolile economice pe care le-au repreBentat.
9odelul teoretic al economiei de comandă a fost ini+ial fundamentat ca o reac+ie la unele
disfunc+ionalită+i ivite .n func+ionarea reală a economiei de pia+ă şi, deci, ca o alternativă a
acesteia. Jn cadrul unui astfel de sistem, principalele deciBii economice sunt concentrate .ntr-un
centru unic de comandă, ca e0presie a unei or/aniBări economice şi politice de tip centraliBat.
7eoarece sinteBa deciBiilor luate centraliBat o repreBintă planul unic, centraliBat, termenii
economie de comandă şi economie planificată central sunt, de obicei, utiliBate ca sinonime.
Ca sistem real, economia de comandă a cunoscut o relativă e0tindere .n secolul trecut,
c5nd aproape o treime din popula+ia lumii trăia .n +ări cu economie planificată centraliBat. $stfel,
+ările din fostă 3"66, precum şi cele din Europa de Est Laflate .n preBent .n tranBi+ie la economia
de pia+ăK au fost economii de comandă, o mare parte din secolul trecut. Eşecul economiilor de
comandă su/ereaBă că, pe termen lun/, mecanismele pie+ei concuren+iale oferă, .n mod cert, un
sistem mai eficient şi mai fle0ibil de coordonare a deciBiilor fa+ă de planificarea centraliBată a
statului.
Cele două tipuri de sisteme economice trebuie interpretate .n manieră /eneraliBatoare, ca
modele teoretice. Jn via+a reală se constată că niciunul nu func+ioneaBă .n forma pură. "ealitatea
economică este .ntotdeauna mai bo/ată şi mai comple0ă dec5t /eneraliBarea teoretică. Jn
economia de sc(imb contemporană, se constată că se .ntrepătrund, .n diferite propor+ii, elemente
şi mecanisme specifice sistemului de pia+ă liberă cu cele de interven+ie a statului .n economie.
7in acest punct de vedere, unii analişti apreciaBă că economia de sc(imb contemporană, aşa cum
func+ioneaBă .n fiecare +ară, se preBintă, cel mai adesea, ca un sistem de economie mi0tă, care
.mbină .n propor+ii diferite trăsăturile celor două sisteme.
*răsăturile fundamentale ale economiei de piaţă :
aK proprietatea privată - repreBintă dreptul de posesiune, de dispoHitie si de folosin+ă asupra
resurselor de productie
bK libertate economică – este dată de dreptul la libera ini+iativă şi dreptul de a ale/e, de a adopta
deciBia optimă pentru propriile interese
cK motivarea participan+ilor la via+a economică – fiecare participant are o motiva+ie proprie,
scopul, .n esen+ă fiind acelaşi * să ob+ină ma0imum de avantFe posibile
dK concuren+ă – impune participanşilor la activitatea economică limite .n promovarea propriilor
interese
eK pre+uri libere – pre+urile se formeaBă .n mod liber pe pia+ă .n func+ie de cerere şi ofertă
14
fK interven+ie limitată a statului .n economie – statul creeaHă cadrul le/al .n care se e0ercită
ini+iativel, /aranteaBă dreptul la proprietate privată şi la libertate economică, corecteaBă
efectele ne/ative ale economiei de pia+ă, intervine pentru a asi/ura stabilitatea şi creşterea
aconomică
II*3 P'24'"6#&#6& E+ 6(2+23"& -6 4"&7.
-rincipalele forme de proprietate e0istente .n cadrul economiilor moderne .n func+ie de
titularul subiectului sunt*
1* 4'24'"6#&#6& 4&'#"($%&'., care la r5ndul ei, poate fi*
 proprietatea individuală – titularul proprietar este cel care utiliBeaBă obiectul
proprietă+iiLe0.* meşteşu/arul, +ăranul, etc.KA
 proprietatea privat,individuală – proprietarul utiliBeaBă factorii de produc+ie
de+inu+i prin intermediul unor salaria+iA
 proprietatea privat,asociativă - factorii de produc+ie utiliBa+i .ntr-o unitate de
produc+ie, apar+in mai multor proprietari individuali, care pot fi şi ei salaria+i .n acea unitateA
2* 4'24'"6#&#6& 4$5%"(. :-6 )#&#; - este preBentă .n sectoarele cu riscuri mai mari pentru
.ntreprinBători, pe care proprietarii particulari le suportă mai /reu Lcercetări nucleare şi spa+iale,
e0ploatări miniere, construc+ii de căi ferate, drumuri, poduri, metrou etc.K. Ea e0istă .n toate +ările
lumii, .n diferite /rade de deBvoltare.
3* 4'24'"6#&#6& 3"F#. – constă .n combinarea .n forme şi propor+ii diferite a formelor de
proprietate publică şi privată.
P%$'&%")3$% 92'36%2' -6 4'24'"6#&#6 poate fi definit ca fiind coe0isten+a .n cadrul unei
economii na+ionale a principalelor forme de proprietate aflate .n interdependen+ă şi totodată .ntr-o
permanentă evolu+ie.
II* = A<6+7"" 6(2+23"(", 9%$F$'"%6 6(2+23"(6 8" ("'($"#$% 6(2+23"(
A<6+#$% 6(2+23"( poate fi definit ca o persoană sau un /rup de persoane fiBice, Furidice ce
.ndeplineşte func+ii şi roluri bine determinate .n via+a economică.
Cel mai utiliBat criteriu ce stă la baBa clasificării a/en+ilor economici şi delimitarea acestora
este criteriul institu+ional*
1. S2("6#.7" (236'("&%6 +2+9"+&+("&'6 – unită+ile institu+ionale a căror func+ie constă .n
producerea de bunuri şi servicii Lnon-financiareK destinate pie+ei, scopul principal fiind ob+inerea
de profit.
2. S2("6#&7"%6 -6 &)"<$'&'6 1 unită+ile institu+ionale a căror caracteristică principală este
aceea de a /aranta plata unor sume .n caB de realiBare a unui risc asi/urabil sau asi/urat.
!. I+)#"#$7""%6 5&+(&' 1 9"+&+("&'6 8" -6 ('6-"# – unită+ile institu+ionale Lprivate, publice,
mi0teK a căror func+ie este de intermediar
1&
4. A-3"+")#'&7""%6 4$5%"(6 8" 4'",&#6 – e0ercită func+ia de redistribuire a venitului şi
avu+iei prin intermediul serviciilor non-marfare prestate iar veniturile realiBate se constituie din
vărsăminte obli/atorii pe care le efectueaBă celelalte cate/orii de a/en+i economici.
&. M6+&G6%6 – a/en+ii economici care au calitatea de consumator de bunuri personale
L)&#")9&(#2'"K. Jn cate/oria menaFelor se cuprind familiile, celibatari, diferite comunită+i
consumatoare. 8eniturile lor provin din remunerarea salaria+ilor, din titluri de proprietate şi din
transferurile efectuate de celelalte sectoare.
. S#'."+.#&#6& L>restul lumii@K – celelalte economii na+ionale şi unită+ile lor autonome cu
care a/en+ii economici na+ionali intră .n tranBac+ii economice.
F%$F$'"%6 6(2+23"(6 repreBintă mişcări permanente de bunuri materiale şi servicii, de
resurse economice, disponibilită+i băneşti etc., .ntre a/en+ii participan+i la tranBac+ii.
Ciecare tranBac+ie bilaterală este repreBentată prin două flu0uri de sens contrar*
aK fluxurile reale Lde bunuriK, care pornesc de la producător şi aFun/ la
consumatorMutiliBator, flu0uri reale, cuprind intrări de resurse economice sau de factori de
produc+ie şi ieşiri de produse, bunuri materiale şi serviciiA
bK fluxurile monetare , fiecărui flu0 real .i corespunde un flu0 monetar de aceeaşi mărime,
dar de sens opus, alcătuite din venituri şi c(eltuieli băneşti.
C"'($"#$% 6(2+23"( repreBintă totalitatea opera+iilor şi tranBac+iilor desfăşurate de către şi
.ntre a/en+ii economici care apar+in unei economii na+ionale, tranBac+ii concretiBate .n flu0uri
reale şi monetare.
Circuitul economic este definit de e0isten+a a patru elemente componente*
1. &(#","#.7"%6 6(2+23"(6 – repreBintă totalitatea opera+iilor care au ca scop satisfacerea
nevoilor de bunuri economice, opera+ii ce pot fi /rupate .n*
 opera+ii privind bunurile şi serviciile – produc+ia, sc(imbul, consumul etc.A
 opera+ii de repartiţie – opera+iile de distribuire şi de formare a veniturilor le/ate de
procesul de produc+ie Lplata salariilor, impoBite etc.K şi a celor de proprietate Lrente, dob5nBi etc.KA
 opera+ii financiare – modificarea volumului şi structurii activelor şi pasivelor a/en+ilor
economici repreBenta+i de societă+i, .ntreprinderi administrative.
2. subiecţii economici - societă+i, .ntreprinderi, administra+ie publică, administra+ie privată,
menaFele
!. tranzacţiile economice
4. obiectul tranBac+iilor economice repreBentat de* bunuri M servicii, reBultatele utiliBării
factorilor primordiali de produc+ie Lnatura, munca, capitalulK şi moneda.
II* B B&+"" E+ 6(2+23"& -6 4"&7.
Economia de pia+ă implică folosirea /eneraliBată a banilor, ei .nso+ind şi influen+5nd orice
ac+iune economică.
1
1anii au apărut cu mult timp .n urmă, iar .n decursul evolu+iei lor au suferit profunde
transformări p5nă a aFun/e la formele contemporane. Jn le/ătură cu problema /eneBei şi evolu+iei
lor, autorii sunt de acord că .n abordarea ei nu se poate face abstrac+ie de forma trocului, care a
constituit punctul de plecare şi prima formă a sc(imbului de mărfuri.
T'2($% sau trampa repreBintă sc(imbul direct de produse – fară să intervină un alt
miFlocitor – şi a fost caracteristic perioadei de .nceput a economiei de sc(imb. Cunc+ionarea lui a
implicat o serie de incoveniente care au fr5nat deBvoltarea diviBiunii muncii şi a sc(imbului. El
nu permitea să se aFun/ă la o e0presie unică a raportului de sc(imb, la un etalon /eneral al
mărfurilor. 3n astfel de etalon, .n acest stadiu al evolu+iei, nu putea fi dec5t o marfă. @7acă ar fi
sa reconstituim istoria după ipoteBe lo/ice – arată -. 6amuelson – noi am presupune .n mod firesc
că era trocului a trebuit să o succeadă era banilor-marfă@.
CorespunBătoare naturii banilor ce au miFlocit raporturile de sc(imb, aceştia au cunoscut
.n evolu+ia lor mai multe etape şi au .mbrăcat mai multe forme.
-rima etapa o repreBintă cea a 5&+"%2'13&'9., care s-a caracteriBat prin miFlocirea
raporturilor de sc(imb de către anumite bunuri, mărfuri cu valoare intrisecă. Ini+ial rolul banilor a
fost .ndeplinit de diverse bunuri Lanimale, piei, blănuri, metale etc.K, pentru ca ulterior, pe masura
deBvoltării sc(imbului, să revină .n e0clusivitate metalelor pre+ioase, .ndeosebi a aurului. -rin
urmare, aurul care a .nceput să .ndeplinească rolul banilor este la ori/inea sa o marfă, banii-aur
av5nd toate calită+ile necesare pentru a fi universal accepta+i şi conserva+i. -entru a .nlesni
sc(imbul s-a recurs la baterea monedelor, respectiv la folosirea unor bucă+i tipiBate din metale
pre+ioase de o anumită /reutate, formă şi marcate cu .nsemne distinctive pentru a fi recunoscute.
7upă unele informa+ii, primele monede au fost emise .n sec. al-8I-lea .. C(. şi, practic p5nă .n
secolul al ;8II-lea d. C(., banii au e0istat .n principal sub formă de moneBi de aur şi ar/int,
diferite .n timp şi spa+iu ca denumire, /reutate sau con+inut de metal pre+ios.
Jn cadrul sc(imbului, banii se află .n m5inile a/en+ilor economici şi, ca urmare, nu este
obli/atoriu ca ei să aibă valoare proprie, intrisecă. $ apărut .n acest fel posibilitatea ca banii-
marfă să fie .nlocui+i .n circula+ie cu bani fară valoare intrisecă, cu semne băneşti confec+ionate
dintr-un material comun. 6-a trecut astfel, la etapa 5&+"%2' -6 CH'#"6*
1anii de (5rtie sunt semne băneşti care, la .nceput .nlocuiau, .n procesul circula+iei, banii
cu valoare proprie. -ractic, .ncep5nd cu sec. al ;8III-lea, monedelor metalice aflate .n circula+ie
li s-au adau/at bancnotele emise de către bănci. Ele primeau .n sc(imb .nscrisuri – bancnote –
care certificau e0isten+a aurului .n teBaurul băncii. $cest drept a fost reBervat, cu timpul, unei
sin/ure bănci, transformată .n 1ancă Centrală sau 1ancă de Emisiune. 7acă ini+ial suma
bancnotelor nu putea să depăşească ec(ivalentul .n metal pre+ios, odată cu deBvoltarea comer+ului
şi pe masură ce stocul de aur a devenit insuficient, 1anca Centrală a .nceput să emită bancnote
Lbilete sau monedă fiduciarăK. 1iletele de bancă aveau un curs le/al şi erau acceptate .n
raporturile de sc(imb la acelaşi titlu ca şi metalul pretios, circulau .n calitate de bani de credit şi
aveau o dublă /arantie* stocul de aur şi efectele comerciale LcambiileK aflate .n portofoliul bancii
1#
centrale. Iaran+ia biletelor de bancă prin efecte comerciale are rolul de a asi/ura o le/atură
nemiFlocită .ntre emisiunea lor şi necesită+ile de monedă .n circulatieA .ntruc5t biletele de bancă se
emit cu ocaBia creditării circula+iei mărfurilor, Lcertificate de cambii scontateK, la scaden+a
creditului, ele se re.ntorc .n 1anca de Emisiune sub forma ac(itării creditului LcambieiK. Jn
preBent, biletele de bancă şi-au pierdut stabilitatea ini+ială, .ntruc5t nu mai sunt de mult convertite
.n aur. Ele se emit nu numai pentru creditarea circula+iei mărfurilor, ci şi pentru opera+iuni
financiare ale statului etc. 7e aceea, semnele băneşti pot fi denumite bilete de bancă numai par+ial
L.n măsura .n care se emit pentru circula+ia mărfurilorK, .n cea mai mare parte ele transform5ndu-
se .n bani de (5rtie propriu-Bişi sau (5rtie-monedă. $ceştia au curs for+at, sunt neconvertibili .n
aur şi se emit, de re/ulă, pentru finan+area c(eltuielilor statului, inclusiv a deficitelor bu/etare.
$cesta este, pe scurt, procesul evolu+iei istorice a banilor p5nă .n momentul .n care ei s-au
rupt definitiv de baBa lor de aur. )eoriile monetariste contemporane nu se mai referă, aşadar, la
aur sau la marfă-bani, ci la formele actuale ale banilor .n economia de pia+ă* bani de (5rtie,
monedă diviBionară, bani de credit sau bani de cont LscripticiK, precum şi alte instrumente
monetare Lstructura masei monetare este analiBată pe lar/ la tema D-ia+a monetară@K. 1anii se
preBintă deci, .ntr-o mare diversitate de forme ca stare de e0isten+ă .n economia contemporană. Ei
nu simboliBeaBă valoarea materialului din care sunt confectiona+i şi nici a aurului. V&%2&'6&
5&+"%2' e dată de puterea lor de cumpărare, respectiv cantitatea de bunuri ce pot fi cumpărate cu
o unitate monetară la un moment dat. 6emnele băneşti oferă, deci, o /aran+ie proviBorie asupra
puterii de cumpărare, de+inerea lor .ntemeindu-se pe .ncrederea că oric5nd această /aran+ie se
poate valorifica.
-rin formele actuale de e0isten+ă, banii Foacă un rol esen+ial .n orice economie de pia+ă,
flu0urile monetare repreBent5nd, aşa cum se subliniaBă adesea, s5n/ele care iri/ă sistemul
economic. "olul banilor .n via+a economică reBultă din analiBa func+iilor pe care aceştia le
indeplinesc.
R2%$% 8" 9$+(7""%6 5&+"%2' E+ 6(2+23"& -6 4"&7.
"olul lor .n cadrul economiei de pia+ă este pus .n eviden+ă prin 9$+(7""%6 .ndeplinite de
aceştia*
&; funcţia de măsură a valorii - prin ea banii servesc la măsurarea c(eltuielilor de produc+ie,
măsurarea reBultatelor, realiBarea de calcule economice de stabilire a costurilor, etc.A ei e0primă
valoarea mărfurilor prin intermediul etalonului pre+urilorA
5; funcţia de mi"loc de circulaţie – banii servesc procesului de circula+ie a mărfurilor,
miFlocind trecerea de la producător la consumator, prin procesul de v5nBareMcumpărareA
(; funcţia de mi"loc de plată - banii sunt utiliBa+i la ac(itarea mărfurilor cumpărate, la plata
salariilor, dob5nBilor, c(iriilor, .n concluBie la stin/erea datoriilor fa+ă de ter+iA
-; funcţia de rezervă a valorii(tezaurizare şi mi"loc de economisire%
6; funcţia de mi"loc de plată .n cadrul rela+iilor economice interna+ională - ca bani
universali.
1%
M2+6-&
6curt istoric al apari+iei monedei*
 prima etapă, din secolul al 8I-lea ..e.n. p5nă .n secolul al ;8II-lea .n care s-au emis şi au
dominat monedele metaliceA
 a doua etapă, secolele ;8III – ;I;, moneda de (5rtie capătă o tot mai mare răsp5ndire,
devenind ulterior neconvertibilă .n aurA s-a amplificat rolul monedei scripturaleA
 a treia etapă – .n preBent, c5nd se introduc miFloace electronice de plată. Numerarul,
monedele şi bancnotele, precum şi cecurile şi alte .nscrisuri continuă să circule, dar un număr tot
mai mare de opera+ii se efectueaBă prin -bani electronici..
9oneda cuprinde ansamblul miFloacelor de plată care pot fi utiliBate direct pentru
efectuarea tranBac+iilor pe pia+ă. Nici un flu0 economic nu se poate desfăşura fără participarea
directă sau indirectă a monedei.
9oneda .mbracă următoarele forme de e0isten+ă*
 forma monedei 696(#",6 L+$36'&'$%K - repreBintă activul cel mai lic(id, put5nd fi
transformat imediat .n bunuri şi servicii de către de+inătorii săi. 9oneda efectivă este una din
componentele importante ale masei monetareA este moneda care circulă din m5nă .n m5nă
Lmoneda manualăK.
 forma monedei -6 (2+# :32+6-& )('"4#$'&%.; 1 disponibilită+ile .n conturi curente sau la
vedere probeaBă acelaşi /rad de lic(iditate ca şi moneda efectivă. : sumă depusă .ntr-un cont la
bancă poate fi considerată monedă .ntruc5t titularul depoBitului respectiv poate să-şi ac(ite
datoriile sau să-şi procure bunuri şi servicii cu cecuri trase asupra sa.
$tributele monedei sunt*
1. acceptabilitate - pentru ca moneda să fie miFloc /eneral de sc(imb, ea trebuie să fie
acceptată de toate persoanele unui stat ca miFloc de platăA
2. convertibilitate – moneda trebuie să fie folosită cu uşurin+ăA
!. divizibilitate – capacitatea monedei de a fi folosită la orice tip de tranBac+ieA
4. uniformitate – toate instrumentele acceptate ca miFloc de plată trebuie să posede aceleaşi
calită+i şi func+iiA
&. greutatea falsificării – imposibilitatea reproducerii eiA
. stabilitatea valorii – men+inerea puterii de cumpărare o perioadă de timp c5t mai mare.
1'
ECONOMIE POLITIC!
CAPITOLUL III
CONSUMATORUL* UTILITATEA ECONOMIC!
III.1 3tilitatea economică
III.2 4e/ea utilitatea mar/inale descresc5nde
III.! Consumatorul rational
III.4 -referin+ele si ale/erea consumatorului. Curba de indiferen+ă .n consum
III.& "ata mar/inală de substitu+ie
III. Ec(ilibrul consumatorului
Concepte de bază: principiul ma1imi/ării utilităţii, utilitate individuală, utilitate
marginală, utilitate totală, rata marginală de sustituţie -
III*1 U#"%"#&#6& 6(2+23"(.
"a+iunea activită+ii economice este fatisfacerea nevoilor. $ceasta se realiBeaBă prin
consum, al cărui a/ent principal este (2+)$3&#2'$%.
C2+)$3&#2'$% 6)#6 46')2&+& (&'6 $#"%"D6&D. 5$+$'" 8" )6',"("" E+ )(24$% )&#")9&(6'""
#'65$"+76%2' )&%6*
-rin natura lor, o parte din nevoi se satisfac pe seama bunurilor libere, abundente, iar
cealaltă parte, pe seama bunurilor economice, rare, reBultate din activitatea economică. -entru că
bunurile economice sunt insuficiente .n raport cu nevoile, şi asi/urarea lor induce costuri,
consumatorul .şi centreaBă aten+ia asupra bunurilor economice fa+ă de care adoptă un anumit
comportament.
-rin natura lor, o parte din nevoi se satisfac pe seama bunurilor libere, abundente, iar
cealaltă parte, pe seama bunurilor economice, rare, reBultate din activitatea economică.
-entru că bunurile economice sunt insuficiente în raport cu nevoile, şi asi/urarea lor
induce costuri, consumatorul .şi centreaBă aten+ia asupra bunurilor economice fa+ă de care adoptă
un anumit comportament.
C2342'#&36+#$% (2+)$3&#2'$%$" '64'6D"+#. &+)&35%$% '6&(7""%2' – &#"#$-"+", &(7"$+",
3.)$'", "+"7"&#",6 – 46 (&'6 &(6)#& %6 &'6 E+ %6<.#$'. ($ )&#")9&(6'6& +6,2"%2' 4'"+ $#"%"D&'6&
5$+$'"%2' 6(2+23"(6 6F")#6+#6*
:rice individ consumator se confruntă cu problema ale/erii.
-rincipiul care stă la baBa acestor ale/eri este cel al ma0imiBării satisfac+iei, utilită+ii de
consum prin minimiBarea eforturilor, respectiv prin sacrificarea venitului limitat de care dispune
pentru a ob+ine cea mai mare satisfac+ie posibilă.
Consumatorul se defineşte prin *
• trebuin+ele şi preferin+ele sale
22
• veniturile de care dispune
0+ 4'2(6)$% liberei alegeri, (2+)$3&#2'$% ,& %$& $'3.#2&'6%6 decizii "+#6'-646+-6+#6:
1. Ce să procure8 Lsă alea/ă bunurile preferabile, cu cea mai mare utilitateKA
2. C/t să procure0 Lreieşind din pre+urile e0istente pe pia+ăKA
!. ' posibil să procure bunurile0 Lpornind de la venitul disponibil şi pre+urile e0istente pe
pia+ăK.
-unctul de pornire .n acest ra+ionament .l constituie utilitatea bunurilor economice.
Jn evaluarea utilită+ii, istoric, s-au constituit două abordări*
1. (bordarea cardinală (clasică a utilităţii :)6(*@I@;*
Conform abordării cardinaliste, utilitatea poate fi măsurată printr-un număr de unită+i
abstracte LutiliK.
E0 *
1 ?/ stru/uri...............% utili
1 ?/ de carne.............24 utili
NP utilitatea 1 ?/ de carne este de ! ori mai mare dec5t cea a 1 ?/ stru/uri
2. (bordarea ordinală :)9H'8* )6(*@I@ – E+(64* )6(*@@;* Jn deBvoltarea acestei concep+ii,
un rol deosebit le revine savan+ilor E. Qic?s şi ". $llen, influen+a+i, la r5ndul lor, de lucrările lui
8. -areto, C. Ed/eRort( şi E. 6luts?H, care sunt cunoscu+i drept ordinalişti.
-entru abordarea ordinală, este caracteristică ordonarea diferitelor unuri, !ntr-o anumită
ordine, !n raport de preferinţele consumatorului-Lprimul, al doilea, al treilea etc.K.
I. 1 ?/ de carne
II. 1 ?/ stru/uri
A4'6("6'6& $#"%"#.7"" 6(2+23"(6 &'6 (&'&(#6' "+-","-$&% 8" )$5"6(#",*
$ceeaşi persoană apreciaBă că diferite unita+i consumate din acelaşi bun au utilitate
economică diferită, .n func+ie de cantitatea şi momentul c5nd .i sunt disponibile.
(lfred Mars!al apreciază că : 3 mărimea intensităţii unei plăceri descreşte progresiv
p/nă la saturare, dacă este satisfăcută în mod continuu, utilitatea primei unităţi dintr,un bun
economic este cea mai ridicată şi se reduce succesiv cu fiecare nouă unitate de bun consumat
care se confruntă cu o nevoie în descreştere..
U#"%"#&#6& 6(2+23"(., "+-","-$&%., #2#&%. 8" 3&'<"+&%.
A* U#"%"#&#6& 6(2+23"(.
7.p.d.v. economic , utilitatea este satisfac+ia resim+ită de o persoană .n urma consumării
unui anumit bun sau serviciu.
B* U#"%"#&#6& "+-","-$&%.
9tilitatea individuală :$
"
; repreBintă satisfac+ia .nre/istrată de consumul unei unită+i i
dintr-un un-reper ; Lconsiderăm că bunul ; este omogen şi poate fi .mpăr+it .n 0 doBe M unită+i
e/ale şi identiceK.
C* U#"%"#&#6& #2#&%. - :U
T
; repreBintă satisfac+ia totală resim+ită de consumator .n urma
consumării unui număr oarecare de bucă+i dintr-un bun. *
3
)
N
21

=
n
i
i
u
1
D* U#"%"#&#6& 3&'<"+&%. - :U3<; repreBintă satisfac+ia reBultată din consumul ultimei do/e
din bunul considerat*
Dacă se raţionea/ă identic !n ca/ul unor cantităţi infinite/imal de mici din unul X şi
funcţia 94X5 este continuă şi derivailă, utilitatea marginală se poate defini ca fiind derivata
funcţiei de utilitate*
Lunde* S3 – varia+ia de utilitate .nre/istrat de consumul unei doBe fa+ă de consumul alteia,
precedente S; –varia+ia cantită+ii consumate din bunul-reper ;K.
III.2 L6<6& $#"%"#.7"" 3&'<"+&%6 -6)('6)(H+-6
L6<6& $#"%"#.7"" 3&'<"+&%6 -6)('6)(H+-6 :4egea 5 a lui 67ssen 4'6)$4$+6 (. ($ (H# $+
"+-","- (2+)$3. 3&" 3$%# -"+#'1$+ 5$+ :F
1
, F
2
, I F
"
;, ($ &#H# ,& 257"+6 2 $#"%"#&#6 3&'<"+&%.
3&" 3"(. 4'"+ (2+)$3$% $+6" $+"#.7" &-"7"2+&%6 -"+ 5$+$% '6)46(#",:
C$'5& $#"%"#.7"" #2#&%6 :U
T
; 8" ($'5& $#"%"#.7"" 3&'<"+&%6 (U
3<
;
22
T
X
:
mg
9
dX
d9
9 = =
n mg mg mg mg
9 9 9 9 ...
! 2 1
〉 〉 〉
Ci/. 1 Evolu+ia curbelor utilită+ii totale şi mar/inale, relat+ia dintre ele
III*3 C2+)$3&#2'$% '&7"2+&%
C2342'#&36+#$% (2+)$3&#2'$%$" )6 )$52'-2+6&D. $+2' (6'"+76 -6 '&7"2+&%"#&#6 8"
69"("6+7.*
"a+ional este ca satisfac+ia resim+ită de consumator .n urma c(eltuirii venitului ă fie c.t
mai mare.6atisfac+ia resim+ită repreBintă efectele ob+inute .n urma consumului, iar venitul c(eltuit
repreBintă eforturile depuse .n urma consumului *


unde * E N eficien+ă, 3N satisfac+ia resim+ită, - N pre+ul
Jn termeni de utilitate, eficien+a se măsoară prin utilitatea pe unitatea monetară c(eltuită,
iar un consumator ra+ional ob+ine ma0imum de utilitate cumpăr.nd, cu venitul limitat de care
dispune, diferite bunuri sau servicii oferite spre v5nBare.
III*= P'696'"+76%6 )" &%6<6'6& (2+)$3&#2'$%$"* C$'5& -6 "+-"96'6+7. E+ (2+)$3
2!
;
9
< =
P'2<'&3$% -6 (2+)$3 repreBintă ale/erea unor anumite cantităi din bunuri diferite, care .i
asi/ură consumatorului o anumită utilitate - satisfac+ie.
P'2<'&36 6(C",&%6+#6 1 oferă consumatorului acelaşi nivel de satisfac+ie*"epreBentarea
/rafică a pro/ramelor de consum ec(ivalente *
F"<*2 P'2<'&36 -6 (2+)$3 6(C",&%6+#6
-ro/ramele de consum ec(ivalente asi/ură consumatorului aceeaşi satisfac+ie*
3
1L-1K
N3
2L-2K
N3
!L-!K
N3
4L-4K
Curba $7 care uneşte toate combina+iile posibile de bunuri 0 şi H, fiecare dintre acestea
furniB.nd consumatorului aceeaşi utilitate, se numeşte curbă de indiferen+ă.
Ci/. ! curba de indiferen+ă
24
Curba de indiferen+ă, mai .ndepărtată de ori/inea sistemului de a0e de coordonate, e0primă
un nivel de utilitate mai mare şi este preferabilă pentru consumatorA adică
31 U 32 U3 ! Lfi/ura 4K.
III*B R&#& 3&'<"+&%. -6 )$5)#"#$7"6
&ata marginală de substituire constă .n raportul dintre cantitatea dintr-un bun LHK la care
consumatorul este dispus să renun+e .n sc(imbul unei cantită+i suplimentare din alt bun L0K, astfel
.nc5t nivelul utilită+ii totale să răm5nă nesc(imbat.
III*J E(C"%"5'$% (2+)$3&#2'$%$"
$le/erile individuale sunt afectate de posibilită+ile consumatorului de a procura bunurile
respective, posibilită+i care sunt limitate, constituind pentru individ constr5n/eri sau restric+ii
e0o/ene Lse impun individului .n momentul ale/eriiK. Cele mai importante dintre acestea sunt*
venitul disponibil destinat consumului şi pre+urile bunurilor.
$locarea unui venit disponibil 8 .n scopul ac(iBi+ionării bunurilor 0 şi H se face conform
rela+iei*
= 1
=; 1; V + =
L1K
2&
Ci/ura 4. Qarta curbelor de indiferen+ă
mg6
mgX
X 6
9
9
1
=
2%S − =


− =
M
3nde -0 si -H repreBintă pre+ul lui 0, respectiv H, iar 8 repreBintă suma de bani c(eltuită
pentru ac(iBi+ionarea bunului 0, respectiv H. "ela+ia de mai sus poartă numele de %"+"& 5$<6#$%$"
)&$ %"+"& ,6+"#$%$" -")42+"5"%*
Ci/. & 4inia bu/etului consumatorului
Construc+ia /raficului *
7in rela+ia L1K NP
III*J*1* S2%$7"& <'&9"(. & 6(C"%"5'$%$" (2+)$3&#2'$%$"

-entru a atin/e obiectivul ma0imiBării utiliBă+ii unui consumator .n condit+iile resurselor
limitate de care dispune, trebuie să alăBurăm dorin+elor acestuia – sintetiBate prin (arta curbelor
de indiferen+ă V şi posibilită+ile descrise de linia bu/etului.
6e poate arăta astfel cu aFutorul 36#2-6" <'&9"(6 că va fi aleasă combina+ia care va asi/ura
.nt5lnirea dorin+elor şi posibilită+ilor consumatorului.
2
7eci, ec(ilibrul consumatorului este atins .n punctul .n care una din curbele de indiferen+ă
Ldin familia (ăr+ii curbelor de indiferen+ăK, este tan/entă la linia bu/etului.
Ci/. Ec(ilibrul consumatorului Lsolu+ia /raficăK
Irafic, prin punctul .n care linia bu/etului este tan/entă la una dintre curbele de indiferen+ă
a consumatorului se determină punctul de ec(ilibru LoptimulK al consumatorului LCi/.K.
Ec(ilibrul consumatorului se atin/e atunci c5nd rapoartele dintre utilită+ile mer/inale ale
bunurilor şi pre+urile acestora sunt e/ale, sau cănd raportul dintre utilită+ile mar/inale ale celor
două bunuri este e/al cu raportul dintre pre+urile celor două bunuri*
=
=
1
1
;
9mg
;
9mg
=
6au *
unde*
1
9mg
N utilitatea mar/inală a produsului 0
1
;
N pre+ul produsului 0
=
9mg
N utilitatea mar/inală a produsului H
=
;
N pre+ul produsului H
III*J*2* D"+&3"(& 6(C"%"5'$%$" (2+)$3&#2'$%$"* E96(#$% 32-29"(.'"" ,6+"#$%$"
-resupunem că pornim de la situa+ia ini+ială .n care consumatorul şi-a atins ec(ilibrul .n E2.
7acă presupunem că .n timp venitul creşte iar pre+urile nu se modifică, atunci s-ar puteaconsuma
mai mult din ambele bunuri. Jn aceste condi+ii, ec(ilibrul consumatorului va fi atins .ntr-un alt
punct, E1. Noua linie a bu/etului, 81 va fi tan/entă la o altă curbă de indiferen+ă din (arta
curbelor de indiferen+ă.
Jn mod analo/, dacă presupunem că venitul s-a redus la 82, punctul de ec(ilibru va fi E2.
2#
=
1
mg6
mgX
;
;
9
9
=
Curbele E2, E1, E2 reflectă cum variaBă pro/ramele de ac(iBi+ii LconsumK alese, .n raport
cu modificarea veniturilor, presupun.ndu-se pre+urile relativ constante. Ea se numeşte curba
venit–consum sau curba lui En/el şi se preBintă ca o func+ie crescătoare de venit.
Ci/.# Efectul modoficării venitului
ECONOMIE POLITIC!
CAPITOLUL IV
PRODUC!TORUL
I8.1 -roducătorul şi factorii de produc+ie
I8.1.1. 9unca - factor cu rol activ şi determinant .n produc+ie
I8.1.2. Natura - factor ori/inar de produc+ie
I8.1.!. Capitalul - factor derivat de produc+ie
I8.2 Combinarea şi substiuirea factorilor de produc+ie
I8.2.1. Cunc+ia de produc+ie
I8.2.2. "ata mar/inală de substitu+ie
I8.! -roductivitatea factorilor de produc+ie
Concepte de bază> factorii de producţie clasici, munca, natura, pământul, capitalul,
neofactorii, funcţia de producţie, productivitate-
IV*1 P'2-$(.#2'$% 8" 9&(#2'"" -6 4'2-$(7"6
2%
-entru a se asi/ura obiectul consumului, trebuie să e0iste produc+ie. $ceasta se
realiBeaBă de către producător.
8roducătorul este persoana care utilizează resurse (naturale, de muncă şi capital pentru
a produce bunuri şi servicii. 9n acest sens, spunem că producătorul este purtătorul ofertei.
6copul producătorului constă .n ma0imiBarea profitului .
F&(#2'"" -6 4'2-$(7"6 constau din poten+ialul de resurse economice &#'&)6 .n circuitul
economic. 7eci, resursele economice disponibile şi valorificabile repreBintă factori de produc+ie
numai dacă sunt atrase şi utiliBate .n activitatea economică.
Jn condi+iile economiei de pia+ă moderne, factorii de produc+ie se află .n proprietatea unor
a/en+i economici care, .n mod liber, .şi asumă responsabilitatea utiliBării lor .n activită+i ale căror
reBultate sunt cerute de pia+ă, cu respectarea re/lementărilor .n vi/oare.
Ini+ial, au e0istat doi factori, numi+i 9&(#2'" 4'"3&'" Lori/inariK* munca şi natura. $poi a
apărut 9&(#2'$% -6'",&# #'&-"7"2+&% - (&4"#&%$%.
Jn timp, a avut loc un proces de multiplicare şi diversificare a factorilor de produc+ie. 9ai
ales .n perioada postbelică, deBvoltarea industrială a pus .n eviden+ă faptul că performan+ele de
pia+ă ale firmelor producătoare au aFuns să fie influen+ate puternic de ac+iunea unor 9&(#2'"
+6#'&-"7"2+&%", numi+i şi +6219&(#2'" -6 4'2-$(7"6.
7elimitarea dintre factorii de produc+ie clasici şi neo-factori decur/e din considerente
le/ate de natura lor intrinsecă, dar şi din modul specific de ac+iune şi de /estionare a factorilor
din fiecare cate/orie. $stfel, 9&(#2'"" -6 4'2-$(7"6 (%&)"(", respectiv 3$+(&, +&#$'& 8" (&4"#&%$%,
au la ori/ine resurse din cate/oria celor tan/ibile LWviBibileWK, care pot fi cuantificate direct şi pot
fi /estionate sub formele lor alternative de stocuri şi de flu0uri. Jn sc(imb, +6219&(#2'"", respectiv
&5"%"#&#6& E+#'64'"+D.#2'$%$", #6C+2%2<""%6, "+92'3&7"& etc., .şi au ori/inea, .n /eneral, .n resurse
din cate/oria celor intan/ibile LWinviBibileWK. Ca urmare, e0ercitarea proprietă+ii şi a /estiunii
asupra lor implică modalită+i net deosebite de cele valabile .n caBul factorilor clasiciA .nsăşi
tipolo/iile uBuale ale resurselor, cum ar fi WepuiBabileW - WinepuiBabileW, WstocabileW -
WnestocabileW, WprimareW - WderivateW, precum şi caracteristica de raritate, se aplică, pentru neo-
factori, de o manieră neconven+ională.
-ornind de la comple0itatea reală a proceselor de produc+ie din economiile contemporane
deBvoltate, specialiştii recunosc le/itimitatea luării .n considerare at5t a factorilor clasici, c5t şi a
neo-factorilor, care .n fapt ac+ioneaBă autonom, dar se presupun şi se intercondi+ioneaBă reciproc.
-roducerea bunurilor materiale şi a serviciilor necesită consum de factori de produc+ie .n
propor+ii cantitative şi calitative variabile, .n func+ie de caracteristicile activită+ii economice, a
perioadei de timp la care se referă şi care se re/ăsesc .n pre+urile reBultatelor ob+inute.
Costul de produc+ie repreBintă un indicator economic care permite, .n primul r5nd
cunoaşterea c(eltuielilor efectuate de către o anumită firmă fapt ce-i va permite să adopte
deciBiile cele mai corecte pentru reducerea lor, fără a afecta nivelul calitativ al produc+iei. -rintr-
o comparare permanentă a veniturilor şi a costurilor unei firme se poate ob+ine o ima/ine c5t mai
fidelă a eficien+ei cu care sunt utiliBate şi consumate resursele materiale, umane şi financiare.
Costul de produc+iei constituie un criteriu fundamental pentru a stabili dimensiunile unei firme, a
volumului şi a structurii.
2'
IV*1*1* M$+(& 1 9&(#2' ($ '2% &(#", 8" -6#6'3"+&+# E+ 4'2-$(7"6
<tiin+a economică abordeaBă omul nu numai .n calitatea sa de purtător al unor nevoi de
consum tot mai comple0e, ci şi .n calitate de posesor al unor abilită+i ce-i permit să ac+ioneBe .n
scopul satisfacerii acestor nevoi. 8ariatele procese de producere a bunurilor, corporale şi
incorporale, respectiv a serviciilor, capabile să satisfacă nevoi umane dintre cele mai diverse, au
drept element comun faptul că desfăşurarea lor presupune prestarea de muncă.
M$+(& este o activitate specific umană, fiBică şiMsau intelectuală prin care oamenii .şi
folosesc aptitudinile, cunoştin+ele şi e0perien+a, aFut5ndu-se, .n acest scop, de instrumente
corespunBătoare, mobilul ei fiind asi/urarea bunurilor necesare satisfacerii trebuin+elor lor
imediate şi de perspectivă. 9unca a fost şi a rămas factorul de produc+ie activ şi determinantA ea
este aceea care produce factorii deriva+i de produc+ie, ea antreneaBă ceilal+i factori, .i combină şi
.i utiliBeaBă eficient.
R6)$')6%6 -6 3$+(. ale unei +ări sunt condi+ionate de*
aK totalul for+ei de muncă disponibile .n societateA
bK numărul de ore de muncă pe săptăm5nă, .n conformitate cu re/lementările e0istente .n
societate.
R6)$')6%6 -6 3$+(. – )$5 &)46(# (&+#"#&#",
R6)$')6%6 -6 3$+(. repreBintă totalitatea popula+iei .n v5rstă de muncă şi aptă de muncă.
-rincipalii factori demo/rafici de care depind resursele de muncă sunt*
- densitatea popula+iei
- natalitatea
- mortalitatea
- durata medie de via+ă
- condi+iile de trai, etc.
$naliBa resurselor de muncă necesită c5teva referiri la următoarele componente ale
popula+iei unei +ări.
1. P24$%&7"& E+ ,H')#. -6 3$+(. cuprinde totalitatea persoanelor .n limitele le/ale de
v5rstă, indiferent dacă participă sau nu la vreo activitate .n cadrul diviBiunii sociale a muncii. Jn
"om5nia, conform ultimelor re/lementări .n domeniu, limitele actuale sunt .ntre 1-& de ani
pentru bărba+i şi 1-2 de ani pentru femei.
2. P24$%&7"& &4#. -6 3$+(. cuprinde toate persoanele av5nd v5rsta le/ală de muncă şi
care pot să participe la muncă. Nu cuprinde persoanele invalide.
!. P24$%&7"& &(#",. cuprinde totalitatea persoanelor ocupate .n procesul muncii .n diferite
activită+i profesionale, inclusiv persoanele care satisfac sta/iul militar, elevii, studen+ii,
persoanele casnice, precum şi persoanele aflate .n curs de sc(imbare a locului de muncă.
4. P24$%&7"& 2($4&#. este mai restr5nsă ca sferă dec5t cea activă, prin aceea că nu
cuprinde persoanele casnice, militarii .n termen, elevii, studen+ii, ca şi persoanele aflate .n curs de
sc(imbare a locului de muncă.
!2
&. P24$%&7"& 2($4&#. )&%&'"&#. este formată din popula+ia ocupată minus persoanele care
lucreaBă .n /ospodăriile şi unită+ile proprii. Jn această cate/orie se află maForitatea popula+iei
ocupate dintr-o +ară.
. P24$%&7"& "+&(#",. cuprinde totalitatea persoanelor care, indiferent de v5rstă, nu
participă la procesul muncii sociale şi sunt .ntre+inute. 7e re/ulă, .n această cate/orie se includ
copii sub 1 ani, persoanele cu un anumit /rad de invaliditate, pensionarii şi bătr5nii peste limita
ma0imă a v5rstei de muncă.
Cel de-al doilea factor ce condi+ioneaBă resursele de muncă ale unei +ări, .l repreBintă
+$3.'$% -6 2'6 -6 3$+(. ).4#.3H+&%. $cest factor are la r5ndul lui o serie de determinări de
natură economică, socială, politică etc. Jn fiecare +ară este re/lementată limita ma0imă a lui. Jn
"om5nia, .ncep5nd cu anul 1''2 se lucreaBă & Bile pe săptăm5nă .n medie % ore, ceea ce
repreBintă 42 de ore pe săptăm5nă, cu unele corec+ii .n cadrul unor activită+i speciale. $cest
pro/ram le/al de muncă a fost stabilit pe baBa unor criterii politice şi nu economice, fapt ce a
avut şi are o contribu+ie ne/ativă la desfăşurarea activită+ii economice. Este adevărat că .n +ările
deBvoltate economic se lucreaBă 42 de ore săptăm5nal, dar s-a aFuns la acest pro/ram ca efect al
realiBării unui nivel ridicat al productivită+ii muncii. Jn "om5nia anului 1''2 nivelul
productivită+ii muncii nu Fustifica deciBia adoptată de or/anul politic de conducere a +ării .nfiin+at
.n toiul evenimentelor din decembrie 1'%'. Ca efect al acestei mari erori /enerată de amestecul
brutal al politicului .n domeniul economic, nivelul fiBic al produc+iei a scăBut şi costurile salariale
pe unitate de produs au crescut. 7esi/ur, nivelul fiBic al produc+iei a scăBut şi ca urmare a altor
cauBe, dar toate aceste alte cauBe decur/ tot din neputin+a factorului politic de a conduce
activitatea economică prin respectarea cerin+elor le/ită+ilor domeniului economic.
R6)$')6%6 -6 3$+(. – )$5 &)46(# (&%"#&#",
-e l5n/ă cei doi factori care determină volumul de muncă de care dispune o +ară, este
necesar să mai adău/ăm unul şi anume (&%"#&#6& 3$+("", sau mai bine Bis, calitatea resurselor de
muncă. 7upă maForitatea specialiştilor, .n economia modernă, acest factor este mult mai
important dec5t factorul cantitativ.
C&%"#&#6& '6)$')6%2' -6 3$+(. se reflectă la nivelul calificării for+ei de muncă şi .n
preocuparea e0istentă pentru ridicarea acesteia. $cest lucru este firesc deoarece aplicarea celor
mai noi cuceriri ale ştiin+ei şi te(nicii reclamă tot mai mul+i lucrători cu o temeinică pre/ătire
profesională, cu lar/ oriBont de cultură, capabili să stăp5nească instrumentele moderne de
produc+ie.
$şadar, calitatea muncii, privită prin intermediul calificării, este condi+ia esen+ială a
ridicării eficien+ei muncii.
IV*1*2* N&#$'& 1 9&(#2' 2'"<"+&' -6 4'2-$(7"6
C& 9&(#2' -6 4'2-$(7"6, +&#$'& repreBintă un ansamblu de elemente naturale la care
oamenii fac apel pentru a produceA aceste elemente sunt adaptate nevoilor umane prin muncă. Jn
acest sens, natura asi/ură substan+a, condi+iile materiale, cadrul desfăşurării vie+ii .nsăşi, ca şi
maForitatea ener/iei primare necesare oricărei activită+i social-economice.
!1
Cea mai importantă parte a naturii, pe care omul şi-a apropiat-o, este 4.3H+#$%, (&'6 -"+
4$+(# -6 ,6-6'6 6(2+23"(, "+(%$-6 8" &4&. )oate activită+ile umane sunt le/ate .ntr-un fel sau
altul, direct sau indirect, de păm5nt. -5nă la un punct, acesta se identifică cu Wmama naturăW, fiind
suportul desfăşurării oricărei activită+i umane.
P.3H+#$% ca factor de produc+ie )6 (&'&(#6'"D6&D. 4'"+ (H#6,& #'.).#$'" )46("9"(6.
aK El este $+ -&# 4'66F")#6+# &% 23$%$", adică un 6%636+# +64'2-$) -6 23. 6ocietatea
umană nu este posibilă fără )erra, aceasta fiind*
- suport material al oricărei activită+iA
- furniBor LreBervorK de materii prime date o dată pentru totdeauna LBăcăminte
nere/enerabileK sau reproductive anual LrecolteleKA ma/aBie Wori/inarăW de resurse naturaleA
- Warsenal primitivW al tuturor uneltelor.
bK P.3H+#$% 6)#6 $+ 6%636+# -$'&5"% 8" #62'6#"( "+-6)#'$(#"5"%.
Ca factor de produc+ie ori/inar, el nu trebuie confundat cu terenul a/ricol Lcapital
imobiliarK şi nici cu amenaFările făcute şi .ncorporate .n păm5nt Lcapital acumulatK.
cK P.3H+#$% 6)#6 %"3"#&#. 6uprafa+a totală este constantă şi, .n consecin+ă factorul
respectiv este virtualmente rar, resursele naturale nu pot fi produse, sunt limitate şi nere.nnoibile.
-ăm5ntul este numai un punct de plecare .n conceperea activită+ii economice. 3nii
specialişti fac distinc+ie .ntre resursele naturale ale subsolului şi păm5ntul ca fond funciar
Lterenuri a/ricole, păşuni, vii, liveBi, păduri, luciul apelor interioareK.
F$+(7""%6 )46("9"(6 &%6 4.3H+#$%$" 1 92+- 9$+("&' sunt*
aK suport şi mediu de via+ă pentru toate plantele terestreA
bK sursă principală de elemente nutritive şi reBervorul principal de ener/ie pentru
or/anismele viiA
cK receptor şi re/ulator al umidită+ii .n sistemul sol-apă-plantă.
I342'#&+7& -62)65"#. & 92+-$%$" 9$+("&' decur/e din aceea că*
aK func+iile specifice ale solului nu pot fi .nlocuite cu nimic şi de nimeniA lumea va
depinde de ener/ia şi substan+a păm5ntuluiA
bK el este un corp natural viu o resursă cu un poten+ial de produc+ie re/enerabil, utiliBarea
ra+ională nu duce la epuiBarea, ci la ameliorarea luiA
cK sin/ura resursă naturală de producere a alimentelor şi a unor materii prime a/ro-silvice
de mare importan+ăA
dK are caracter limitat şi diferen+iat calitativ pe Bone şi +ări.
A5$+-6+7& 8" 46+$'"& -6 '6)$')6 +&#$'&%6 au avut şi au efecte multiple şi contradictorii
asupra oamenilor şi popoarelorA abunden+a a favoriBat (otăr5tor av5ntul industrieiA penuria a
.mpins unele +ări spre acaparări teritoriale, spre răBboaie. -uterea economică a unei +ări este .n
preBent direct le/ată de o a/ricultură prosperă şi de resurse minerale strate/ice. )oate aceste
ar/umente pledeaBă pentru utiliBarea ra+ională a resurselor naturale, pentru o aten+ie deosebită ce
trebuie acordată Wsănătă+iiW mediului natural. 7in păcate, factorul de produc+ie natură a fost, şi .n
mare măsură este folosit nera+ional, omul a prădat natura, ac+iune al cărei efect se resimte
deosebit de acut .n Bilele noastre.
!2
IV*1*3* C&4"#&%$% 1 9&(#2' -6'",&# -6 4'2-$(7"6
Capitalul este acel factor de producţie care constă din ansamblul bunurilor produse şi
utilizate pentru obţinerea şi:sau comercializarea altor bunuri materiale şi servicii, destinate
v/nzării cu avanta" economic, cu profit.
Cu alte cuvinte, capitalul este constituit din stocul de &(#",6 9"D"(6 Lclădiri, utilaFe, maşini
etc.K care sunt la dispoBi+ia .ntreprinBătorilor .n vederea or/aniBării de activită+i de producere de
bunuri economice şi de v5nBare a lor cu profit.
B$+$'"%6 -6 (&4"#&% sunt acelea care sunt produse nu pentru a satisface nevoile directe de
consum ale oamenilor, ci pentru a fi folosite .n produc+ie, din acest motiv, elementele care
formeaBă capitalul mai sunt denumite (&4"#&% #6C+"(.
Jn cadrul capitalului te(nic sunt cuprinse următoarele elemente principale*
aK construc+ii de natură diferită* fabrici, mine, sta+ii de putere, căi ferate, drumuri, etc.
bK maşini, utilaFe, instrumente şi ec(ipamente de orice felA
cK stocuri de materii prime şi produse semifiniteA
dK te(nică electronică de calculA
eK licen+e etc.
)oate aceste elemente ale capitalului te(nic sunt cumpărate cu bani. -osesorii banilor
devin posesorii bunurilor-capital numai dacă folosesc banii respectiv pentru a desfăşura o
activitate cu scopul de a ob+ine profit, şi nu pentru o ac+iune filantropică, de pildă.
Capitalul poate fi definit deci, ca muncă economistă şi investită. El este un drept, o rela+ie
.ntre individ şi munca economistă şi investită.
Capitalul nu .nseamnă bani, ci totalitatea drepturilor de proprietate asupra activelor
investite sau e0istente la un moment dat .ntr-o .ntreprindere. Capitalul se preBintă, pe de o parte,
sub formă de active fiBice, iar pe de altă parte, sub forme de active financiare.
Capitalul real, func+ie de comportarea lui .n produc+ie, respectiv după modul .n care se
consumă şi se .nlocuieşte, se /rupeaBă .n capital fi0 şi capital circulant.
Capitalul fix este acea parte a capitalului real, te!nic, format din bunuri de lungă
durată (clădiri, utila"e, instalaţii, maşini, mi"loace de transport, etc., care participă la mai
multe cicluri (acte de producţie, se consumă treptat şi se înlocuiesc după mai mulţi ani de
utilizare (respectiv după un număr de cicluri de producţie.
-articiparea capitalului fi0 la mai multe cicluri de produc+ie are ca efect pierderea treptată
a capacită+ii lui de func+ionare ca urmare a uBurii.
UD$'& capitalului fi0 este un proces normal, inevitabil. Ea este de două feluri* uBură fiBică
şi uBură morală LinvoluntarăK.
UD$'& 9"D"(., constă .n pierderea treptată a capacită+ii de func+ionare a capitalului fi0
datorită folosirii lui .n produc+ie, sau datorită ac+iunii distructive a a/en+ilor naturali.
UD$'& 32'&%. are loc paralel cu cea fiBică şi repreBintă deprecierea capitalului fi0 .nainte
de a aFun/e la limita ma0imă a utiliBării capacită+ii productive a lui. CauBa /enerală a acestei
uBuri este introducerea pro/resului te(nic care duce, pe de o parte, la creşterea productivită+ii
!!
muncii şi, deci la ieftinirea elementelor de capital fi0, iar pe de altă parte, la produc+ia de
elemente de capital fi0, cu parametrii te(nico-func+ionali mai ridica+i. $şadar, uBura morală duce
la modificarea valorii de sc(imb a capitalului fi0 şi la .nvec(irea te(nică şi economică a unor
elemente de capital fi0 .n func+iune, .n compara+ie cu cele noi, de acelaşi /en. Jn condi+iile .n care
performan+ele te(nice şi economice ale unor elemente ale capitalului fi0 nu mai corespund, se
pune problema .nlocuirii acestora .nainte de uBura lor fiBică completă cu elemente de capital fi0
noi, fapt ce produce pierderi pentru a/en+ii economici.
Capitalul circulant este reprezentat de stocurile de materii prime, materiale,
combustibil, semifabricate etc., care se consumă sau sunt profund transformate în cursul unui
singur ciclu (act de producţie, şi se înlocuiesc la fiecare nou ciclu de producţie.
Elementele capitalului circulant sunt susceptibile la mai multe utiliBări alternative, cu at5t
mai multe cu c5t ele se află mai aproape de stadiul materiei brute naturale. 7e e0emplu, +i+eiul
poate fi transformat .n benBină, motorină, păcură, dar şi .n materii prime pentru produc+ia de
mase plastice, piele sintetică, blănuri sintetice etc.
6pre deosebire de elementele capitalului circulant, cele ale capitalului fi0 se distin/ prin
caracterul limitat al destina+iilor lor alternative. "i/iditatea .n utiliBarea capitalului fi0 este cu at5t
mai mare cu c5t ec(ipamentele şi utilaFele sunt mai specialiBate. 7e e0emplu, o maşină de cusut
nu poate fi utiliBată dec5t .ntr-un atelier de confec+ii.
$şadar, spre deosebire de factorii primari de produc+ie, capitalul este un factor derivat de
produc+ie, ce se caracteriBeaBă prin*
aK este un reBultat al proceselor economice anterioare
bK este format din miFloace de produc+ie, din bunuri intermediare
cK .n sfera sa se includ doar banii activ.
IV*2* C235"+&'6& 8" )$5)#"#$"'6& 9&(#2'"%2' -6 4'2-$(7"6
Combinarea factorilor de producţie reprezintă un mod specific de unire a acestora,
îndeosebi punerea în contact a factorului muncă cu capitalul, în vederea producerii de bunuri
şi a v/nzării lor cu scopul de a obţine profit.
Combinarea se poate realiBa pe două laturi*
aK te!nică – combinare specifică fiecărui proces de produc+ie, ob+inerea unui bun economic
presupun5nd unirea resurselor de muncă ce au o anumită structură şi calificare cu maşini,
instala+ii, materii prime şi materiale specifice domeniului, respectiv bunuluiA
bK economică – unirea te(nică a factorilor are substrat economic, concretiBat .ntr-un cost de
produc+ie minim şi .ntr-un profit ma0im.
Combinarea şi substituirea factorilor de produc+ie sunt posibile datorită*
aK divizibilităţii – posibilitatea de a .mpăr+i un factor de produc+ie .n unită+i simple,
omo/ene, fără a fi afectată calitatea şi utiliBarea factorului respectivA
b adaptabilitatea – proprietatea de asociere a unei cantită+i dintr-un factor de produc+ie
diviBibil cu una sau mai multe unită+i diviBate dintr-un alt factor de produc+ie.
7e e0emplu, factorul muncă se poate divide .n unită+i omo/ene de timp de muncă, .n
număr de salaria+i de o anumită calificareA factorul păm5nt se poate divide .n unită+i de suprafa+ă.
!4
Evident, problema diviBibilită+ii unui factor de produc+ie se pune .n măsura cerută de
caracteristicile unui proces de produc+ie de anumite dimensiuni, ale unor te(nici şi te(nolo/ii
folosite.
C5nd factorii de produc+ie se caracteriBeaBă .n acelaşi timp prin diviBibilitate şi
adaptabilitate au loc două procese concomitente, or/anic le/ate .ntre ele, caracteristice combinării
factorilor de produc+ie* complementaritatea şi substituirea.
)ubstituirea factorilor de produc+ie poate fi definită ca fiind posiilitatea de a !nlocui o
cantitate dată dintr-un factor de producţie, cu o cantitate dată dintr-un alt factor de producţie, !n
condiţiile menţinerii aceluiaşi volum al producţiei-
Complementaritatea repreBintă procesul prin care se stailesc raporturile cantitative ale
factorilor de producţie care participă la producţia unui anumit un economic-
4a o produc+ie dată, o anumită cantitate dintr-un factor de produc+ie se asociaBă doar cu o
anumită cantitate determinată din ceilal+i factori de produc+ie. Complementaritatea se află sub
influen+a permanentă a pro/resului te(nic, care determină modificări profunde .n calitatea
factorilor de produc+ie, deci, şi .n procesul combinării lor.
IV*2*1* F$+(7"& -6 4'2-$(7"6
-roducătorul este permanent preocupat de ale/erea unei variante optime de combinare a
factorilor de produc+ie, respectiv cea cu costurile cele mai mici posibile şi profiturile cele mai
mari.
3na dintre cele mai utiliBate modalită+i utiliBate .n acest sens este cea a 9$+(7""%2' -6
4'2-$(7"6*
;uncţia de producţie descrie relaţia funcţională între intrările de factori de producţie şi
ieşirile din procesul de producţie, bazate pe un proces te!nologic specific.
Cunc+ia de produc+ie poate fi redată printr-o rela+ie de tipul*
K > F :&,5,(,II*;
3nde* X – produc+ia
a, b, c,, - factorii de produc+ie utiliBa+i pentru a ob+ine produc+ia respectivă.
Jn /eneral .nsă, .n analiBa microeconomică, se au .n vedere func+ii de produc+ie dependente
de factorii de produc+ie muncă L4K şi capital LGK. Jn aceste condi+ii func+ia de produc+ie va fi de
tipul*
K > F : L, ;
Jn procesul produc+iei, factorii de produc+ie muncă şi capital pot fi folosi+i şi combina+i .n
diferite cantită+i, astfel .nc5t să se ob+ină aceiaşi cantitate de produs finit.
Irafic, curbele de isocuante se pot repreBenta astfel*
!&
Ci/. % Iraficul suprafe+ei de produc+ie
7in /rafic reBultă că *
 X Lproduc+iaK poate fi mărită atunci c5nd creşte cantitatea utiliBată a unuia din cei 2
factori, sau dacă sporeşte simultan cantitatea ambilor factori.
Curbele X
1
, X
2
şi X
!
sunt curbe de "D24'2-$(7"6, sau i/ocuante sau cure de producţie
egale 4?iso7 !n greacă !nseamnă egal5-
IV*2*2* R&#& 3&'<"+&%. -6 )$5)#"#$7"6
$naliBa limitei p5nă la care substitu+ia dintre factorii de produc+ie muncă şi capital este
eficientă se face cu aFutorul indicatorului '&#& 3&'<"+&%. -6 )$5)#"#$7"6 :RMS;*
&ata marginală de substituţie a doi factori (&ms reprezintă cantitatea suplimentară
dintr,un anumit factor (∆< necesară pentru a compensa reducerea cu o unitate a celuilalt
factor (∆= astfel înc/t producţia să răm/nă constantă.
R3) > 1
- ∆; este varia+ia factorului ;
- ∆Y este varia+ia factorului Y ce este substituit
!
6
X


IV*3* P'2-$(#","#&#6& 9&(#2'"%2' -6 4'2-$(7"6
Eficien+a combinării factorilor de produc+ie orientată spre ob+inerea ma0imului de efecte cu
minimum de resurse se e0primă prin 4'2-$(#","#&#6& sau '&+-&36+#$% 9&(#2'"%2' -6 4'2-$(7"6.
7eci, prin productivitatea se intele/e rodnicia, randamentul factorilor de productie utiliBati.
P'2-$(#","#&#6& )6 42&#6 -69"+", .n sens lar/, (& '&42'# E+#'6 (&+#"#&#6& -6 52<.7"6
4'2-$). 7" (&+#"#&#6& -6 '6)$')6 &5)2'5"#6 E+ ($')$% 4'2-$(6'"" 6". 7eci, practic, ea se
determină ca '&42'# .ntre '6D$%#&#6%6 257"+$#6 :4'2-$(7"&; şi 692'#$'"%6 -64$)6 46+#'$ & %6
257"+6 :(&+#"#&#6& -6 9&(#2'" -6 4'2-$(7"6 $#"%"D&7";*
Jn literatura de specialitate, productivitatea este abordată, .nsă, .n special, pe cele două
tipuri consacrate, şi anume*
 productivitatea globală, care surprinde efectele combinării tuturor factorilor de produc+ie,
măsur5nd performan+a şi eficien+a de ansamblu a acestoraA
 productivitatea parţială a fiecărui factor de produc+ie, care e0primă produc+ia ob+inută
prin utiliBarea fiecărui factor de produc+ie consumat Lmuncă, capital etc.K.
8roductivitatea globală a tuturor factorilor de produc+ie preBintă o serie de dificultă+i .n
planul determinării sale corecte, motiv pentru care, .n /eneral, analiBa microeconomică
tradi+ională este focaliBată pe determinarea şi urmărirea evolu+iei productivită+ii unui sin/ur
factor de produc+ie.
8roductivitatea parţială e0primă eficacitatea, rodnicia cu care este folosit un factor de
produc+ie Lmuncă, capital etc.K şi se măsoară ca o mărime medie.
$mbele forme ale productivită+ii se determină ca productivitate medie şi productivitate
mar/inală L veBi fi/.'K.
!#
Ci/.' Cormele productivită+ii
(. 8roductivitatea medie
Nivelul productivită+ii medii a unui factor de produc+ie este e0presia raportului dintre
mărimea produc+iei şi cantitatea utiliBată din factorul respectiv*
3nde * Z N nivelul productivită+ii
X N efectul, reBultatul, adică mărimea produc+iei ob+inute
Ci N efortul depus, adică factorii de produc+ie utiliBa+i, care sunt evalua+i, după caB,
fiBic sau .n e0presie monetară
$cest indicator reflect c5te unită+i L fiBice sau valoriceK de effect util Lproduc+ieK revin la o
unitate LfiBică sau valoricăK de factor Lfactor de produc+ieK.
1. P'2-$(#","#&#6& 36-"6 & 3$+("" se calculeaBă ca raport .ntre produc+ia totală LXK e0primată
.n unită+i fiBice şi valorice şi cantitatea de muncă utiliBată L4K, e0primată .n număr de
muncitor numărul de om-ore sau om-Bile lucrate.
!%
WmL
9unca fiind factorul activ şi determinant al oricărei activită+i economice, productivitatea
muncii este cea mai frecvent utiliBată .n analiBa eficien+ei factorilor de produc+ie.
-roductivitatea muncii e0primă for+a productivă a factorului muncă, adică capacitatea
acestuia de a crea, intr-o perioadă de timp, un anumit volum de bunuri sau de a presta anumite
servicii.
2. P'2-$(#","#&#6& 36-"6 & (&4"#&%$%$" se determină ca raport dintre produc+ia ob+inuta LXK şi
capitalul utiliBat LGK, pe baBa rela+iei şi e0primă eficien+a cu care este utiliBat factorul capital
.n cadrul activită+ii economice *
WmK
!. P'2-$(#","#&#6& 36-"6 & 4.3H+#$%$" se calculeaBă ca raport .ntre reBultatul ob+inut LXK şi
suprafa+a de teren utiliBat L-K e0primată .n m[ , (a etc.
WmP
4. P'2-$(#","#&#6& <%25&%. 36-"6 se calculeaBă ca raport .ntre volumul reBultatelor LXK şi
volumul factorilor de produc+ie evalua+i, .n unită+i băneşti pe baBa rela+iei*
Wgm
+. 8roductivitatea marginală (>mg
-roductivitatea mar/inală a unui factor, repreBintă sporul de produc+ie care se ob+ine prin
utiliBarea unei unită+i suplimentare din factorul i, ceilal+i factori răm5n5nd constan+i, şi se
determină potrivit formulei*
!'
atunci c5nd S C –P 2
$bordată la nivelul fiecărui factor se ob+ine productivitatea muncii, a capitalului, a
păm5ntului.
1. P'2-$(#","#&#6& 3&'<"+&%& & 3$+("" repreBintă suplimentul de produc+ie LXK ob+inut ca
reBultat al utiliBări unei cantită+i suplimentare de muncă L4K, .n condi+iile .n care ceilal+i
factori răm5n constan+i*
2. P'2-$(#","#&#6& 3&'<"+&%. & (&4"#&%$%$" repreBintă sporul de produc+ie ob+inut ca urmare a
utiliBării unei cantită+i, suplimentare de capital, ceilal+i factori răm5n5nd constan+i. 6e
determina pe baBa rela+iei*

!. P'2-$(#","#&#6& 3&'<"+&%. & 4.3H+#$%$" e0primă randamentul ultimei unită+i de teren atras
.n activitatea economică.
4. P'2-$(#","#&#6& <%25&%. 3&'<"+&%. e0primă eficien+a ultimei unită+i din to+i factorii de
produc+ie utiliBa+i*
$naliBa pe termen scurt a comportamentului producătorului .n raport cu unul dintre factorii
de produc+ie pune .n eviden+ă varia+ia productivită+ii acestui factor şi a rela+iei dintre 4'2-$(7"6,
4'2-$(#","#&#6& 36-"6 8" 4'2-$(#","#&#6& 3&'<"+&%..
G
LcapitalK
4
Lnr. lucrătoriK
X Zm/4 Zm/
!2 2 2 2 2
!2 1 12 12 12
!2 2 1 1 1!
!2 ! &# !1 1'
!2 4 '2 !& 2!
!2 & 12& !! 2&
42
!2 1&2 2& 2&
!2 # 1% 1% 24
!2 % 1# % 22
!2 ' 1# 2 1'
!2 12 1#2 - 1#

Ci/. 12 "ela+iile dintre produc+ia totală, medie şi mar/inală şi cantitatea de factor utiliBată L;K
-unctul M este un punct de infle0iune care marc(eaBă trecerea de la un randament
crescător la un randament descrescător al utiliBării factorului ;.
XNfL4K -unctul N este cel .n care tan/enta la curba produc+iei trece prin ori/ine, respectiv
punctul .n care productivitatea medie LZiK este e/ală cu productivitatea mar/inală
LZmiK
-unctul M repreBintă nivelul ma0im al productivită+ii mar/inale
Z N fL4K -unctul N este punctul .n carecurba productivită+ii mar/inale intersecteaBă curba
productivită+iimediiA respectiv, .n punctul .ncare Zieste ma0imă.
Interpretarea /raficelor *
• Bona IN :9 – produc+ia totală LXK creşte mai rapid dec5t facorul muncă NP Zmi creşte
• Bona II N 9N- produc+ia creşte dar .n ritm mai scăBut dec5t factorul muncă NP Zmi
.ncepe să scadăA punctul 9 N punct de optim te(nic iar N .n care productivitatea este
ma0imă este punct de optim economic
41
• Bona III N dincolo de N– produc+ia creşte mai .ncet dec5t factorul muncă, Zi şi Zmi
scad, ZmiU2, eficien+a activită+ii va fi scăBută.
D6(", E+ 32- '&7"2+&%, $+ E+#'64'"+D.#2' ,& (2+#"+$& ). 3&G2'6D6 (2+)$3$% -6 9&(#2'"
-6 4'2-$(7"6 4H+. %& 4$+(#$% E+ (&'6 L 3&'<"+&%. M L 36-"6 : 4$+(#$% N;*
ECONOMIE POLITIC!
CAPITOLUL V

COSTUL DE PRODUCŢIE
8.1. Conceptul şi tipolo/ia costului de produc+ie
8.2. :ptimul producătorului
8.!. -ra/ul de rentabilitate
V*1* C2+(64#$% 8" #"42%2<"& (2)#$%$" -6 4'2-$(7"6
Concepte de bază> cost de producţie,,cot total, cost fi1, cot variail, cost mediu, cost
marginal, prag de rentailitate-
C2)#$% -6 4'2-$(7"6 '64'6D"+#. &+)&35%$% (C6%#$"6%"%2' 46 (&'6 %6 9&(6 4'2-$(.#2'$%
46+#'$ 257"+6 $+ &+$3"# 5$+ )&$ )6',"("$*
Costul de produc+ie repreBintă e0presia monetară LbăneascăK a consumului total de factori
de produc+ie.
Consumul factorilor de produc+ie*
 Natură – se e0primă prin renta N pre+ul păm.ntului
 9uncă – se e0primă prin c(eltuieli salariale
 Capital circulant – se e0primă prin valoarea capitalului circulant Lpre+K
 Capital fi0 – se e0primă prin amortiBare
$mortiBarea - repreBintă valoarea capitalului fi0 consumat care se recupereaBă periodic, .n
urma v.nBării produselor.
$ N Gf M )
unde * Gf – valoarea Gf utiliBat
) – durata de func+ionare
"eBultă că .ntr-un proces de produc+ie *
• capitalul utiliBat este
G N Gf V Gc
• capitalul consumat este
G consumat N $ V Gc
42
Jn raport cu volumul produc+iei şi .n func+ie de intervalul de timp la care se raporteaBă,
costurile de produc+ie au un comportament diferit. 7e aceea, evolu+ia costurilor este analiBată şi
urmărită at5t pe termen scurt, c5t şi pe termen lun/.
• )ermen scurt se defineşte ca fiind intervalul de timp .n care intrările .n produc+ie din
anumi+i factori nu pot fi modificate.
• )ermen lun/ – variaBă to+i factorii de produc+ie, inclusiv capitalul fi0.
-e termen scurt, costurile se clasifică .n *
A* C2)#$% <%25&% &% 4'2-$(7"6" desemneaBă toate c(eltuielile ocaBionate de fabricarea
unui volum dat al produc+iei şi de desfacerea acesteia. $cesta este fi0, variabil şi total.
1. C2)#$% <%25&% 9"F LCCK - acea parte a costului care este independentă de volumul produc+iei.
$ceasta include amortiBarea capitalului fi0, c(irii, asi/urări, dob5nBi, c(eltuieli de .ntre+inere
L.ncălBit, iluminat etc.K, salariile personalului administrativ Lnumite şi salarii indirecteK.
2. C2)#$% <%25&% ,&'"&5"% LC8K repreBintă acele c(eltuieli care depind de volumul fiBic al
produc+iei. Ele se modifică .n acelaşi sens cu volumul produc+iei, dar nu .ntotdeauna direct
propor+ional. Jn această cate/orie includem c(eltuielile cu materii prime şi materiale, cu
combustibilul şi ener/ia folosite .n produc+ie şi cu salariile personalului direct productiv, Lsalarii
directeK.
Cv N f LXK
!. C2)#$% #2#&% - constă din .nsumarea costurilor fi0e şi a celor variabile*
C) N CC V C8
-e termen scurt, modificarea costului total este reBultatul e0clusiv al sc(imbărilor survenite .n
costurile variabile. Jn costul total includem at5t costurile de fabrica+ie, c5t şi pe cele de distribu+ie
Lde comercialiBareK.
B* L& +",6% 36-"$ calculăm (2)#$'"%6 36-"" L$+"#&'6K foarte importante pentru efectuarea unor
analiBe economice la nivelul firmei, ca şi .ntre firme cu acelaşi profil. Ele repreBintă c(eltuielile pe
unitate de produs sau serviciu.
Costurile medii LunitareK sunt* fi1e, variaile şi totale.
1. C2)#$% 9"F 36-"$ LCCmK se calculeaBă prin raportarea costului fi0 la produc+ia ob+inută. El
este variabil .n raport cu cantitatea produsă. Jn /raficul /eometric, acest cost se preBintă ca o
curbă cu pantă descrescătoare. 7acă produc+ia tinde către infinit, costul fi0 mediu tinde către Bero
şi invers. 7eci func+ia costului fi0 mediu are drept asimptote cele două a0e ale sistemului de
coordonate.
2. C2)#$% ,&'"&5"% 36-"$ LC8mK se calculeaBă ca raport .ntre costul variabil şi produc+ia fiBică
ob+inută reBult.nd deci c(eltuielile variabile necesare pentru a ob+ine un bun Lprodus sau
serviciuK.
4!
Curba costului variabil mediu - pe măsură ce cantitatea produc+iei sporeşte, costul variabil
mediu scade p5nă la un punct, apoi el .ncepe să crească.
!.C2)#$% #2#&% 36-"$ LC)mK repreBintă suma costurilor fi0e medii şi a celor variabile medii,
respectiv raportul dintre costul total şi produc+ia ob+inută .n e0presie naturală.
Curba acestuia, este asemănătoare cu cea a costului variabil mediu dar mai atenuată dec5t
cea acestuia. Nivelul minim al costului total mediu se află .n dreapta şi mai sus, fa+ă de minimul
costului variabil mediu, .ntruc5t intră .n calcul şi costul fi0 mediu.
C* C2)#$% 3&'<"+&% repreBintă sporul de c(eltuieli totale antrenat de ob+inerea unei unită+i
suplimentare de produs şiMsau serviciu.
6porul de c(eltuieli totale este dependent numai de sporul costurilor variabile, .ntruc5t
costul /lobal fi0 nu se sc(imbă. Costul mar/inal nu poate fi dec5t unitar LmediuK deoarece sporul
produc+iei este e/al cu unu.
unde* ∆C) - varia+ia costului total /lobal, C)
1
- C)
2
∆X - varia+ia volumului produc+iei X
1
- X
2
-entru acel nivel al produc+iei la care costul mar/inal este mai mic dec5t costul total
mediu, sporirea cu o unitate a produc+iei contribuie la scăderea costului total mediu LunitarK, deci,
costul mar/inal Wtra/eW .n Fos costul total mediu.
Invers, c5nd costul mar/inal este mai ridicat dec5t cel mediu total, el Wtra/eW .n sus costul
unitar.
44
Ci/. 11 "epreBentarea /rafică a costurilor /lobale şi a celor unitar
V*2* O4#"3$% 4'2-$(.#2'$%$"
P'29"#$% $+"#&' repreBintă diferen+a dintre pre+ul de v.nBare al produsului şi costul total
mediu.
C$ N C) V -fM*X NP C$MX N C)MX V -fMX
C$MX N -re+ unitar A C)MX N C)mA -fMX N -funitar
 -re+ unitar N C)m V -funitar
-unctul .n care se verifică rela+ia P'6# >C3< corespunde situa+iei de 24#"3 &%
4'2-$(.#2'$%$", adică ob+inerea acelui nivel al produc+iei pentru care profitul total al firmei este
ma0im.
4&
Ci/.12 :ptimul producătorului
Jn vederea ma0imiBării profitului, producătorul trebuie să minimiBeBe costurile de
produc+ie şi deci să ob+ină reBultate c5t mai mult posibile de pe urma celor doi factori de
produc+ie – munca şi capitalul.
V*3* P'&<$% -6 '6+#&5"%"#&#6
Jn cadrul rela+iei dintre cost de produc+ie şi profit, este necesar să se cunoască şi pra/ul de
rentabilitate sau punctul mort al a/entului economicA el indică volumul de produc+ie sau cifra de
afaceri de la care, pornind, producătorul ob+ine profit.
-rofit total N 8enit total – C)
-rofit total N 2 NP V6+"# #2#&% > CT
-ra/ul de rentabilitate este acel nivel al produc+iei fiBice la care firma trece de la pierderi la
profit.
 firma .nre/istreaBă pierderi c5nd .ncasarea totală VT este mai mic dec5t costul total C)
VT N CT
 firma .nre/istreaBă profit c5nd .ncasarea totală VT este mai mare dec5t costul total C)
VT O CT
Jn punctul critic, .ncasările totale ale a/entului economic L8tK, ob+inute prin v5nBarea
produselor respective sunt e/ale cu costul total LC)K, iar profitul L-rK este nul.
4
Ci/. 1! -ra/ul de rentabilitate
Cie X-" repreBintă punctul de intersec+ie al curbelor 8) şi C).
 -entru XU X-", 8) U C) NP 4"6'-6'"
 -entru XN X-", 8) N C) NP 4'29"# +$%
 -entru XP X-", 8) P C) NP 4'29"#
 KPR > 4'6< -6 '6+#&5"%"#&#6
Jnainte de a desfăşura activitatea economică, firma va pro/noBa, prin studii specifice,
evolu+ia costurilor totale şi a veniturilor totale. E0istă situa+ii in care atin/erea pra/ului de
rentabilitate este imposibilă şi atunci se recomandă renun+area la acel tip de produc+ie .n favoarea
alteia, care permite ob+inerea de profit.
ECONOMIE POLITIC!
CAPITOLUL VI
CEREREA, OFERTA ŞI ELASTICITATEA LOR
8I.1 Cererea
8I.1.1. Cererea şi factorii ei de influen+ă * pre+ul, veniturile popula+iei
8I.1.2. Elasticitatea cererii – defini+ie, forme
8I.2 :ferta
8I.2.1. :ferta şi factorii ei de influen+ă
4#
8I.2.2. Elasticitatea ofertei
8I.2.!. Interac+iunea dintre cerere şi ofertă. Ec(ilibrul pie+ei.
Concepte de bază> cererea, elaticitatea cererii-
VI*1 C6'6'6&
VI*1*1 C6'6'6& 8" 9&(#2'"" 6" -6 "+9%$6+7. : 4'67$%, ,6+"#$'"%6 424$%&7"6"
C6'6'6& repreBintă (&+#"#&#6& dintr-un bun pe care consumatorii )$+# -")4$8" să o
cumpere .ntr-o anumită 46'"2&-. -6 #"34, la un anumit nivel al 4'67$%$".
Cererea e0primă trebuin+ele LnevoileK consumatorilor dar şi posibilita+ile lor de cumpărare.
4egea cererii
0+#'6 4'67 8" (6'6'6 6F")#. 2 '6%&7"6 "+,6').*
"ela+ia dintre cerere şi pre+ poate fi e0primată astfel* cu c5t nivelul pre+ului solicitat pentru
un produs este mai ridicat, cu at5t mai mică va fi cantitatea pe care cumpărătorii sunt dispuşi să o
cumpere şi invers.
Ci/. 14 "epreBentarea /rafică a cererii .n func+ie de pre+
Cererea poate fi*
aK individuală, adică din partea unui sin/ur cumpărător la un bun economic sau la altul
bK totală, adică din partea tuturor cumpărătorilor la bunul sau serviciul respectiv
cK agregată L/lobalăK - e0primă ansamblul cererii din partea tuturor cumpărătorilor şi la
toate bunurile şi serviciile e0istenteA aceasta se e0primă .n formă bănească, fiind astfel posibile
măsurarea şi compararea.
4%
Cererea, ca volum, structură şi nivel al cerin+elor de consum, se sc(imbă de la o perioadă la
alta, preBintă un caracter dinamic-
;actorii ce influenţează cererea
1. -re+ul
2. -referin+ele consumatorilor – se pot modifica .n timp determin5nd creşterea sau scăderea
cererii
!. 8eniturile consumatorilor – influen+eaBă cererea .n func+ie de natura bunurilor*
aK bunuri normale – sunt acele bunuri pentru care cererea creşte atunci c5nd veniturile cresc
bK bunuri inferioare – sunt acele bunuri pentru care cererea scade atunci c5nd veniturile cresc
4. -re+urile altor bunuri – .n raport cu un anumit bun, pot e0ista*
aK bunuri substituibile - satisfac aceeaşi nevoi, pot fi consumate unul .n locul altuia. C5nd
pre+ul unui bun substituibil creşte, cererea pentru bunul care .l substituie creşte.
bK bunuri complementare – bunuri care se consumă .mpreună. C5nd pre+ul unui bun l creşte,
cererea pentru bunul complementar scade.
Modoficarea cererii
9odificarea cererii este determinată de modificarea factorilor ce influen+eaBă cererea*
Ci/. 1& "epreBentarea /rafică a modificării cererii
VI*1*2* E%&)#"("#&#6& (6'6'"" – -69"+"7"6, 92'36
Elasticitatea cererii e0primă intensitatea modificării cererii .n func+ie de factorii de
influen+ă Lpre+,venitul cumpărătorilor, pre+ul altor bunuriK.
Cum principalul factor ce influen+eaBă cererea este pre+ul, elasticitatea ei se analiBeaBă .n
principal fa+ă de pre+.
'lasticitatea cererii în funcţie de preţ
E0primă modul .n care reac+ioneaBă consumatorii la modificarea pre+ului unui anumit
produs.
4'
6e determină ca raport .ntre varia+ia procentuală a cantită+ii cerute LSX\K şi respectiv a
pre+ului LS-\K.
3nde *
SX2 N X1 – X2

S-2 N -1 – -2

Cererea poate fi *
1. E%&)#"(. – c5nd varia+ia procentuală a cantită+ii cerute pe pia+ă LSX\K este mai mare
dec5t varia+ia procentuală a pre+ului LS-\K*
2. I+6%&)#"(. – c5nd varia+ia procentuală a cantită+ii cerute pe pia+ă LSX\K este mai mică
dec5t varia+ia procentuală a pre+ului LS-\K*
!. D6 6%&)#"("#&#6 $+"#&'. 1 c5nd varia+ia procentuală a cantită+ii cerute pe pia+ă LSX\K este
e/ală cu varia+ia procentuală a pre+ului LS-\K*
&2
2
2
L\K
L\K
@
;
X
;
@
;
@
<c


− =


− =
122 L\K
2
1
@
@
@

= ∆
122 L\K
2
1
;
;
;

= ∆
1
L\K
L\K
>


=
;
@
<c
1 U
L\K
L\K
;
@
<c


=
1
L\K
L\K
=


=
;
@
<c
Ci/. 1 Elasticitatea cererii .n func+ie de pre+
Ci/. 1# Cererea perfect inelastică Ci/.1% Cererea perfect elastică
Ci/.1' Cerere de elasticitate unitară
&1
Tipul de elasticitate
Valoare coeficient
elasticitate EC
Relaţii reciproce
-erfect elastică +∞
ΔQ%→ +∞,
ΔP%→0 dar ΔP%≠0
Elastică (1, +∞) ΔQ%>ΔP%
Elasticitate unitară 1 ΔQ% ≈ ΔP%
Inelastică (0,1) ΔQ%<ΔP%
-erfect inelastică 0 ΔQ%=0 când ΔP%≠0
F&(#2'"" (&'6 "+9%$6+76&D. 6%&)#"("#&#6& (6'6'"" E+ 9$+(7"6 -6 4'67
1. P2)"5"%"#.7"%6 -6 )$5)#"#$"'6 & 4'2-$)6%2' – .n /eneral produsele pentru care e0istă
.nlocuitori au o elasticitate mai mare.
2. P2+-6'6& E+ ,6+"# – elasticitatae cererii este mai mare .n caBul bunurilor pentru care
consumatorii c(eltuiesc o parte mai mare din venitul ob+inut.
!. U#"%"#&#6& 5$+$%$" - cererea pentru bunurile de strictă necesitate este inelastică, iar pentru
cele de lu0 este elastică.
4. T"34$% – pe termen scurt cererea este inelastică iar pe termen lun/ elastică.
'lasticitatea cererii în funcţie de venitul cumpărătorului
Ne arată modul .n care se modifică cererea ca urmare a varia+iei veniturilor consuma-torilor
produsului .n cauBă, .n condi+iile .n care ceilal+i factori de influen+ă răm5n nemodifica+i Lpre+ şi
pre+ul altor bunuriK.
6e determină ca raport .ntre varia+ia procentuală a cererii LSX\K şi respectiv a venitului
LS8\K*
Ne indică c5t s-a modificat cantitatea cerută la o varia+ie de un procent .n venitul consumatorilor.
'lasticitatea încrucişată a cererii
&2
\
\
V
@
<cv


=
2
2
2
2
122
122
\
\
@
V
V
@
1
V
V
1
@
@
V
@
<cv ⋅


=


=


=
Ne arată modul .n care se modifică cantitatea cerută ca urmare a modificării pre+ului unui alt
bun, .n condi+iile .n care ceilal+i factori de influen+ă răm5n nemodifica+i.
$v5nd .n vedere le/ăturile dintre bunuri .n procesul consumului ce pot determina asemenea
rela+ii, se identifică două caBuri*
aK bunuri substituibile şi
bK bunuri complementare.
Coeficientul de elasticitate încrucişată
6e determină ca raport .ntre modificarea relativă a cererii pentru produsul analiBat LSX
0
\K
şi modifi-carea relativă a pre+ului unui alt bun LS-
H
\K*
Ci/.22 9odificarea cererii .n caBul bunurilor substituibile
&!
\
\
=
1
;
@
<c1=


=
2
2
2
2
122
122
\
\
1
=
=
1
=
=
1
1
=
1
@
;
;
@
;
;
@
@
;
@
<c1= ⋅


=


=


=
Ci/. 21 9odificarea cererii .n caBul bunurilor complementare
VI*2 O96'#&
VI*2*1* O96'#& 8" 9&(#2'"" 6" -6 "+9%$6+7.
O96'#& repreBintă cantitatea dintr-un bun pe care a/en+ii economici sunt dispuşi şi pot să o
realiBeBe şi să o ofere spre v5nBare .ntr-o anumită perioadă de timp, la un anumit nivel al
pre+ului*
L6<6& 296'#6" repreBintă raportul de cauBalitate dintre sc(imbarea pre+ului şi cantitatea
oferită dintr-un bun pe pia+ă. Conform aceste le/i*
- creşterea pre+ului determină creşterea cantită+ii oferite
- reducerea pre+ului determină reducerea cantită+ii oferite
Ci/. 22 :ferta
&4
Ci/. 2! 9odificarea ofertei
• 7eplasarea de la :2 la :2 marc(eaBă o creştere a ofertei LsedeplaseaBă spre dreaptaK
• 7eplasarea de la :2 la :1semnifică reducerea ofertei ini+ialeLse deplaseaBă spre st5n/aK
9odificarea cantită+ii oferite la acelaşi nivel al pre+ului este determinată de o serie de
factori, care mai poartă denumirea de factorii ce influen+eaBă oferta*
• costul produc+iei
• pre+ul altor bunuri
• numărul firmelor care produc acelaşi bun
• previBiunile privind evolu+ia pre+ului
• pre+urile resurselor de produc+ie
• condi+iile te(nice de produc+ie
1. C2)#$'"%6 -6 4'2-$(7"6 - acestea depind, la r5ndul lor, pe de o parte, de 4'67$% 9&(#2'"%2' -6
4'2-$(7"6 şi, pe de altă parte, de te(nolo/ia de fabrica+ie, de (235"+&'6& 4'2-9&(#2'"%2'*
2. P'67$% &%#2' 5$+$'" 1 dacă pre+ul unui bun se reduce, producătorul va fi interesat să producă
mai mult din acel bun al cărui pre+ nu s-a modificatAdeci, producătorii sunt atraşi spre acele
domenii de activitate .n care pre+urile sunt mari.
3. N$3.'$%9"'36%2' (&'64'2-$( &(6%&8" 5$+ - cu c5t numărul firmelor care produc acelaşi bun
este mai mare cuat5t cantitate oferită devine mai mare Lşi inversK.
4. P'6,"D"$+"%6 4'","+- 6,2%$7"& 4'67$%$" 1 .n condi+iile ceteris paribus, dacă e0istă previBiuni
privind creşterea pre+ului, oferta preBentă de pe pia+a va creşte
&&
&. P'67$'"%6 '6)$')6%2' -6 4'2-$(7"6 – afecteaBă costul produc+iei* dacă pre+urile plătite de
producători vor fi mai mari, costul produc+iei va fi mai mare şi oferta va scade şi invers.
. C2+-"7""%6 #6C+"(6 -6 4'2-$(7"6 – influen+eaBă nivelul productivită+ii. Jmbunătă+irea lor
determină creşterea produc+iei pe unitatea de resurse consumate, cee ce, .n condi+iile unor
pre+uri date ale resurselor de produc+ie, .nseamnă o reducere a costului şi, deci, o creştere a
ofertei.
VI*2*2* E%&)#"("#&#6& 296'#6"
Elasticitatea ofertei e0primă modul .n care se modifică cantitatea oferta, ca urmare a
modificării factorilor ce o determină Linfluen+eaBăK.
Jn func+ie de principalii factori avu+i .n vedere se vorbeşte de elasticitatea ofertei în
funcţie de:
1. pre+
2. pre+ul prodfactorilor Linput-urilorK
!. costul de produc+ie
4. profit
&. pre+ul altor bunuri

E%&)#"("#&#6& 296'#6" 9$+(7"6 -6 4'67
9ăsurarea elasticită+ii se face cu aFutorul unui coeficient Le
:
K calculat ca raport .ntre
modificarea Lvaria+iaK procentuală a ofertei LSX\K şi modificarea Lvaria+iaK procentuală a pre+ului
LS-\K*
Nivelul acestuia indică c5t s-a modificat cantitatea oferită la o varia+ie de un procent a
pre+ului.
Cormele elasticită+ii ofertei *
= ofertă elastică Eop P 1, ΔQ%>ΔP%
= ofertă inelastică Eop U 1, ΔQ%<ΔP%
= ofertă cu elasticitate unitară Eop N 1, ΔQ% ≈ ΔP%
= ofertă perfect elastică Eop N ∞,ΔQ%→ +∞, ΔP%→0 dar ΔP%≠0
&
\
\
;
@
<op


=
2
2
2
2
\
\
@
;
;
@
;
;
@
@
;
@
<op ⋅


=


=


=
= ofertă perfect inelastică Eop N 2, ΔQ%=0 când ΔP%≠0
Ci/. 24 :ferta elastică Ci/.2& :ferta cu elasticitate unitară Ci/.2:ferta inelastică
Ci/. 2# :ferta perfect elastică Ci/. 2% :ferta perfect inelastică
E%&)#"("#&#6& 296'#6" preBintă o importan+ă deosebită .n procesul deciBional, deoarece, .n
func+ie de evolu+ia pre+ului de pe pia+a fiecărui bun, veniturile totale .ncasate depind at5t de
forma elasticită+ii cererii, c5t şi de posibilită+ile de adaptare a ofertei la această evolu+ie.
F&(#2'"" (&'6 -6#6'3"+. 6%&)#"("#&#6& 296'#6":
1* C2)#$% 4'2-$(7"6" - .ntre nivelul costului şi elasticitatea ofertei e0istă o rela+ie ne/ativă.
Creşterea costului va determina o scădere a elasticită+ii ofertei şi invers, dacă toate celelalte
.mpreFurări răm5n constante.
2* P2)"5"%"#.7"%6 -6 )#2(&'6 & 5$+$'"%2' 1 -acă bunul 0 poate fi depoBitat şi păstrat o anumită
perioadă de timp, elasticitatea ofertei .n func+ie de pre+ul acestui bun creşte şi invers, .n caBul
.n care posibilită+ile de stocare sunt reduse. C2)#$% )#2(.'"" 1 costul total se află .n rela+ie
inversă cu elasticitatea ofertei la pre+ul de pe pia+a al bunului respectiv.
3* P6'"2&-& -6 #"34 -6 %& 32-"9"(&'6& 4'67$%$" 1 dacă pre+ul de pe pia+a bunului 0 se
maForeaBă, iar celelalte condi+ii ale ofertei răm5n constante, forma elasticită+ii ofertei depinde
&#
de durata perioadei de timp care a trecut de la modificarea pre+ului. Jn acest conte0t e0istă trei
perioade de timp.
VI*2*3* I+#6'&(7"$+6& -"+#'6 (6'6'6 8" 296'#.* E(C"%"5'$% 4"676"
Interac+iunea dintre cerere şi ofertă determină nivelul pre+ului la care v5nBătorii sunt dispuşi
să ofere acea cantitate dintr-un bun, pe care cumpărătorii o doresc şi sunt dispuşi să o cumpere.
Jn sens /eneral,6(C"%"5'$% 4"6+6" reflectă situa+ia .n care cantită+ile oferit şi cele cerute sunt
e/ale, la 4'6+$% 4"6+6", c5ndv5nBătorii şi cumpărătorii sunt satisfăcu+i, c5nd cumpărătorii
ob+in bunurile dorite, iar ofertan+ii .şi v5nd mărfurile.
6itua+iei de ec(ilibru al pie+ei .i corespunde formarea cantită+iide ec(ilibru Xe şi a pre+ului
de ec(ilibru -e.
Ci/. 2' Ec(ilibrul pie+ei unui bun
C5nd pre+ul pe pia+ă este -i, cumpărătorii sunt dispuşi să ac(iBi+ioneBe Xi iar producătorii
sunt dispuşi să ofere XF, ceea ce .nseamnă că pe pia+ă va fi un surplus de produse LXF- XiK
datorită pre+ului ridicat. Cantitatea ce se va tranBac+iona pe pia+ă va fi Xi. Cor+ele pie+ei vor
ac+iona asupra reducerii pre+ului pentru a spori cantitatea cerută şi a reduce cantitatea oferită.
C5nd pre+ul pe pia+ă este -F, situa+ia este inversă* cumpărătorii sunt dispuşi să
ac(iBi+ioneBe XF, iar producătorii sunt dispuşi să ofere Xi, ceea ce .nseamnă că pe pia+ă va fi
penurie de produse LXF- XiK, datorită pre+ului scăBut. Cantitatea ce se va tranBac+iona pe pia+ă va
fi Xi.Cor+ele pie+ei vor ac+iona asupra creşterii pre+ului pentru a spori cantitatea oferită şi a reduce
cantitatea cerută.
$stfel pia+a este .n ec(ilibru c5nd pre+ul este -e, corespunBător intersec+iei curbei cererii
şi a curbei ofertei. Jn acest punct de ec(ilibru,cantitatea oferită este e/ală cu cantitatea cerută
LXeK, iar cantitatea tranBac+ionată va fi tot Xe, cantitate ce este mai mare dec5t .n celelalte două
caBuri anterioare Lcantitatea tranBac+ionată era Xi. 7eci, .n situa+ia de ec(ilibru consumatorul este
.n cea mai bună situa+ie, fiind cel mai satisfăcut. -e este un pre+ competitiv, astfel .nc5t nu e0istă
&%
nici surplus,nici penurie. Cor+ele pie+ei sunt .n ec(ilibru .n punctul E* nu e0istă nici o tendin+ă a
pre+ului de a creşte sau scădea.
ECONOMIE POLITIC!
CAPITOLUL VII
CONCURENŢA ŞI FORMELE EI
8II.1. Concuren+a* con+inut, forme, func+ii
8II.2.)ipuri de concuren+ă
8II.2.1.Concuren+ă perfectă
8II.2.2.Concuren+ă imperfectă
8II.2.2.1.Concuren+a monopolistică
8II.2.2.2.Concuren+a de tip monopol
8II.2.2.!.Concuren+a de tip oli/opol
8II.2.2.4 Concuren+a de tip monopson
Concepte de bază> concurenţă, concurenţă perfectă, concurenţă imperfectă, monopol,
oligopol, monopson-
VII*1* C2+($'6+7&
4ibertatea de ac+iune a a/en+ilor economici, baBată pe domina+ia proprietă+ii private,
constituie premisa concuren+ei, ca mecanism re/lator fundamental al economiei de pia+ă.
C2+($'6+7& '64'6D"+#. (2+9'$+#&'6& -6)(C")., '",&%"#&#6& -"+#'6 &<6+7"" 6(2+23"("
,H+D.#2'"1296'#&+7" 46+#'$ & &#'&<6 -6 4&'#6& %2' (%"6+#6%& :($34.'.#2'"1)2%"("#&+7";* E&
6F4'"3. $+ &+$3"# )")#63 -6 '6%&7"" E+#'6 &<6+7"" 6(2+23"(", %& (&'6 9"6(&'6 6)#6 %"56' ).
4&'#"("46 &8& ($3 (2+)"-6'. (. 6)#6 3&" 5"+6, 46+#'$ )&#")9&(6'6& 4'24'""%2' "+#6'6)6*
Jn cadrul acestui sistem de rela+ii, care constituie con+inutul concuren+ei, producătorii
autonomi şi specialiBa+i urmăresc profitul, iar consumatorii .şi manifestă op+iunile lor pentru
bunurile şi serviciile care consideră că le satisfac mai bine nevoile.
Concuren+a este o confruntare desc(isă, loială, .n cadrul căreia v5nBătorii şi cumpărătorii
urmăresc să-şi satisfacă mai bine interesele, printr-o serie de strate/ii şi ac+iuni ce viBeaBă
Wtestarea şi tatonareaW for+elor pie+ei.
4ibertatea de ale/ere constituie fundamentul concuren+ei. $/en+ii economici, at5t
v5nBătorii c5t şi cumpărătorii, au libertatea de a participa sau nu la actele de sc(imb. Economiştii
consideră concuren+a ca fiind (&%6& -6 )&#")9&(6'6 & "+#6'6)6%2' #$#$'2' 4&'#"("4&+7"%2' %& ,"&7&
6(2+23"(.. Concuren+a face posibil ca .n societate să se producă numai ce şi c5t este necesar,
cerut şi dorit de cumpărători, la cele mai scăBute pre+uri posibile.
I+)#'$36+#6%6 8" 92'36%6 %$4#6" -6 (2+($'6+7. sunt de natură economică, dar şi de
natură e0traeconomică.
P'"+("4&%6%6 (." 6(2+23"(6 sunt*
&'
aK reducerea costurilor bunurilor sub cele ale concuren+ilorA
bK diminuarea pre+urilor de v5nBareA
cK .mbunătă+irea calită+ii bunurilorA
dK acordarea unor facilită+i clien+ilor.
I+)#'$36+#6%6 6F#'&6(2+23"(6 -6 (2+($'6+7. se referă la*
aK furniBarea de informa+ii /enerale pentru to+i clien+ii
bK sponsoriBarea unor ac+iuni sociale de interes local sau na+ional
cK specularea unor situa+ii critice LrăBboaie, criBeK elud5nd c(iar le/ile +ării
dK spionaFul economic etc.
Jn func+ie de instrumentele luptei de concuren+ă, aceasta poate fi loială şi neloială.
C2+($'6+7& %2"&%. se caracteriBeaBă prin folosirea nediscriminatorie de către v5nBători a
unora dintre instrumentele amintite, .n condi+iile accesului liber pe pia+ă şi ale deplinei posibilită+i
de cunoaştere a miFloacelor de re/lementare a rela+iilor v5nBător-cumpărător.
C2+($'6+7& +6%2"&%. constă .n acordarea unor stimulente deosebite, .n utiliBarea unor
miFloace e0traeconomice de pătrundere şi men+inere pe pia+ă etc. Jn +ările cu economie de pia+ă
matură şi stabilă, s-au adoptat re/lementări speciale care .ncrimineaBă actele de concuren+ă
neloială, cum sunt* faptele de natură a crea confuBie .n le/ătură cu activitatea industrială sau
comercială a unui concurent, informa+iile false .n e0ercitarea comer+ului de natură a discredita
produsele concurentului, etc.
Jn "om5nia a fost adoptată 4e/ea nr. 11M1''1 privind combaterea concuren+ei neloiale.
7e e0tras din această le/e c5teva e0emple de fapte ce constituie contraven+ii şi infrac+iuni de
concuren+ă neloială.
E96(#6%6 (2+($'6+76"
Jn economia de pia+ă, mecanismul concuren+ial are virtu+i incontestabile, ce constau .n
următoarele*
1. C2+($'6+7& )#"3$%6&D. 4'2<'6)$% <6+6'&%.
-rin emula+ia şi competi+ia pe care o .ntre+ine .ntre .ntreprinderi, ea desc(ide perspective
de profituri convenabile pentru to+i participan+ii, favoriB5ndu-i pe cei abili şi elimin5ndu-i pe cei
care nu au mobilitatea necesară de adaptare la noile cerin+e.
2. Concuren+a -$(6 %& '6-$(6'6& 4'67$'"%2' -6 ,H+D&'6, 6& 9""+- 42#'",+"(. )($346#6".
"aporturile dintre cantită+ile v5ndute şi pre+urile de v5nBare practicate fac ca profitul mai
mare să reBulte mai ales din sporirea desfacerilor, şi mai pu+in din creşterea pre+ului. 3n pre+ mai
redus face produsul accesibil pentru cei mai mul+i, sporeşte cererea, creeaBă condi+iile produc+iei
de serie mare.
!. -rin influen+ele directe asupra psi(olo/iei a/en+ilor economici, 36-"$% (2+($'6+7"&%
"34&'7"&% &%"36+#6&D. 24#"3")3$% &(6)#2'&, stimul5ndu-le creativitatea şi preocuparea continuă
de creştere a eficien+ei .ntre/ii activită+i, de ma0imiBare a profiturilor, dar şi de satisfacere mai
bună a nevoilor de consum.
$ceste avantaFe ale mecanismului concuren+ial se transformă, uneori, .n contrariul lor.
E0plica+ia este le/ată de faptul că unii a/en+i economici, .n ac+iunea lor de a supravie+ui cu orice
pre+, procedeaBă la deteriorarea calită+ii produselor, la poluarea mediului .nconFurător etc.
2
6ubiectul economic, consumator sau producător, nu pare a mai fi astăBi un simplu W(omo
oeconomicusW ce ac+ioneaBă sub presiunea WdatelorW pe care nu le poate multiplica - remarcă
-.6alles - ,ci un luptător capabil de curaF şi de şiretlicuri, care .nfruntă riscuri şi este receptiv la
reac+iile altora. El creeaBă .n mod voluntar situa+ii care-i sunt favorabile, utiliBeaBă toate atuurile
pentru plasarea altora .ntr-o situa+ie de dependen+ă, este totdeauna pre/ătit pentru a da diferite
riposte obstacolelor care apar. $t5ta timp c5t e0istă capcane ale altor unită+i economice, el
or/aniBeaBă o coali+ie cu unele pentru a le .nvin/e pe celelalte folosind o veritabilă strate/ie.
VII*2* T"4$'" -6 (2+($'6+7.
F&(#2'"" -6 (&'6 -64"+-6 (2+($'6+7&
9ecanismele concuren+iale diferă de la o perioadă la alta, de la o +ară la alta, de la o pia+ă
la alta, .n func+ie de mai mul+i 9&(#2'", dintre care men+ionăm*
aK numărul şi talia v5nBătorilor, pe de o parte, a cumpărătorilor, pe de alta, .n economia
na+ională, .n ramură, .n Bonă sau .n localitateA
bK /radul de diferen+iere a produsuluiA
cK facilită+ile sau limitările marilor producători de a intra .n una sau alta dintre ramuriA
dK /radul de transparen+ă a pie+eiA
eK mobilitatea sau ri/iditatea pre+urilorA
fK nivelul deBvoltării economiceA
/K conFunctura politică internă şi interna+ionalăA
(K cultura economică a popula+iei, a diferi+ilor factori economici etc.
-e baBa factorilor enun+a+i mai sus e0istă două tipuri de pie+e concuren+iale*
- pia+a cu concuren+ă perfectăA
- pia+a cu concuren+ă imperfectă.
VII*2*1* C2+($'6+7. 46'96(#.
-e 4"&7& ($ (2+($'6+7. 46'96(#. nici producătorii şi nici consumatorii nu pot influen+a
pre+ul sau cantitatea v5ndută-cumpărată. P&'#"($%&'"#.7"%6 acestei pie+e sunt următoarele.
1. A#23"("#&#6 46'96(#., adică e0isten+a unui număr mare de participan+i de talie sau
putere economică mică, e/ală sau apropiată, care ac+ioneaBă independent, astfel .nc5t nici unul
dintre ei nu poate influen+a .n mod (otăr5tor .n favoarea sa volumul produc+iei şi nivelul pre+ului.
Cunoscutul economist franceB Crancois -errou0 sublinia că Woferta individuală este ca o picătură
.n oceanul ofertei /eneraleW.
2. O32<6+"#&#6& 4'2-$)$%$" ce face obiectul tranBac+iei, motiv pentru care a/en+ilor
cumpărători le este aproape indiferent de la care dintre v5nBători vor cumpăra bunurile de care au
nevoie.
!. A((6)"5"%"#&#6& E+ '&3$'., adică libera intrare pe pia+ă a noilor v5nBători şi
cumpărători.
4. F%$"-"#&#6&, respectiv adaptarea ofertei la cerere, fără piedici de natură monopolistă sau
diriFistă şi invers, libera ale/ere a consumatorului LWconsumatorul suveranWK.
1
&. T'&+)4&'6+7& deplină a informa+iilor .n ceea ce priveşte pre+urile şi dinamica lor, ca şi
.n le/ătură cu cantită+ile cerute şi oferite dintr-un bunA cunoaşterea perfectă a pie+ei, informa+ii
complete şi reale privind pia+a preBentă şi viitoare a unui produs.
. M25"%"#&#6& %"56'. & '6)$')6%2' 8" 9&(#2'"%2' -6 4'2-$(7"6, e0isten+a unor astfel de
condi+ii .nc5t să se poată deplasa liber factorul muncă, factorul capital dintr-o ramură .n alta,
dintr-o Bonă .n alta.
VII*2* 2* C2+($'6+7. "346'96(#.
Concuren+a pe această pia+ă .mbracă mai multe 92'36.
VII* 2* 2*1* C2+($'6+7& 32+242%")#"(.
Concuren+ă monopolistică păstreaBă toate trăsăturile concuren+ei perfecte cu e0cep+ia
omo/enită+ii produselor, care este .nlocuită cu diferen+ierea produsului. Jn această situa+ie,
cumpărătorii au posibilitatea să alea/ă produsul pe care şi-l doresc, iar v5nBătorii pot să-şi
impună pre+ul şi c(iar cantitatea prin politica unor sortimente de produse, deosebite de cele
vec(i.6e .nt5lneşte .n mod frecvent .n domeniile .n care bunurile oferite pie+ei, deşi similare, sunt
diferen+iate provenind de la un număr mare de firme Lindustrie te0tilă, .ncăl+ăminte, electronică
etcK.
C&'&(#6'")#"(":
• Atomicitatea producătorilor - număr mare de producători LfirmeK de putere economică redusă
şi apropiată. Ciecare producător satisface o parte din cererea pie+ei Lma0im c5teva procenteK
iar produsul oferit este similar celor v5ndute de alte firme, dar substituirea nu este perfectă.
$ceasta .ntruc5t fiecare firmă se distin/e de celelalte printr-o serie de proprietă+i intrinseci
sau e0trinseci imprimate produsului LmărciiK său oferit pe pia+ă.
• ;roduse similare, dar neomogene – producătorul, ofertant de bunuri diferen+iate, poate
influen+a pre+ul, preferin+ele consumatorului şi cantitatea produsă. 7iferen+ele pot fi reale Lde
calitate, performan+e, desi/n, etc.K sau ima/inare, de percep+ie prin influen+area
consumatorilor. $t5t diferen+ele calitative, intrinseci ale produsului, c5t si cele de preBentare,
creditare sau cele le/ate de serviciile post-v5nBare tind să atra/ă sau să consolideBe fidelitatea
clientilor, prevenind astfel situa+iile .n care cumpărătorii părăsesc v5nBatorii la orice
modificare, oric5t de mică, a pre+ului. Jn condi+iile unor pre+uri ec(ivalente, consumatorii vor
rămăne fideli unui anumit producător-v5nBător datorită amplasamentului, calită+ii produsului
sau unor avantaFe oferite după v5nBare. $lături de variabilele tradi+ionale ale concuren+ei
Lpre+ul şi cantitateaK competi+ia prin produse Lprin diferen+ierea produselor sau a mărcilorK
constituie un element esen+ial al concuren+ei .n economia contemporană de pia+ă .
• Influenţa nesemnificativă a deci/iilor de producţie ale unui producător asupra celorlalţi
producători – deşi ac+iunile unei firme nu afecteaBă situa+ia celorlal+i producători, o firmă
iBolată suportă .nsă efectele deciBiilor celorlalte firme.
2
• Accesul relativ lier !n ramură Labsen+a barierelor la intrarea .n ramură şi pe pia+a respectivăK
a unor noi poten+iali competitori repreBintă o altă trăsătură a concuren+ei monopolistice,
trăsătura ce o apropie, din acest punct de vedere, de concuren+a perfectă. Intrarea .n ramură
nu este .nsa la fel de liberă ca .n caBul acesteia din urmă. -entru a pătrunde .n ramură, noile
firme trebuie să-şi creeBe o ima/ine favorabilă Lsă-şi facă un numeK şi să atra/ă o parte din
clientela, relativ fidelă, a firmelor care deFa opereaBă pe pia+ă.
>Aoncurenţa monopolistică se aseamănă cu concurenţa perfectă su , aspecte> numărul
vân/ărilor şi al cumpărărilor este mare, intrarea şi ieşirea pe şi de pe piaţă sunt liere, iar
firmele nu pot influenţa preţul pieţei- Diferenţa constă !n faptul că produsele nu sunt identice, ca
!n ca/ul concurenţei perfecte, ci diferenţiate-
Acest tip de concurenţă se !ntâlneşte foarte des ' uitaţi-vă numai pe rafturile
maga/inelor, şi veţi vedea nenumărate mărci de cereale pentru micul deBun, şampoane şi
produse congelate- Cn cadrul fiecărui produs, unurile sau serviciile diferă, dar nu atât de mult
!ncât intră !n concurenţă unele cu celelalte- Iată câteva e1emple de concurenţă monopolistică >
!n vecinătatea locuinţei dumneavoastră este posiil să e1iste mai multe maga/ine alimentare,
fiecare oferind aceleaşi produse, dar având un alt amplasament- 3en/inăriile vând acelaşi
produs, !nsă concurenţa dintre ele se a/ea/ă pe amplasament şi marca de en/ină pe care o
comerciali/ea/ă- Cntre cele câteva sute de reviste care se găsesc la un chioşc de /iare se poate
spune că e1istă o concurentă monopolistică D la fel şi !ntre cele cinci/eci şi ceva de mărci de
calculatoare personale- Ei lista poate continua-7 L-. 6amuelson, Z. Nord(aus, Economie
politică, Editura )eora, 1ucureşti, 2222, p. 21!K
VII* 2* 2* 2* C2+($'6+7& -6 #"4 32+242%
-ia+a de monopol este diametral opusă pie+ei cu concuren+ă perfectă şi se defineşte prin
e0isten+a unui sin/ur producător-ofertant.
C&'&(#6'")#"(":
• : firmă producătoare a unui produs specific - pia+a de tip monopol reflectă o situa+ie .n care
un a/ent economic dispune de o putere absolută asupra unei pie+e
• Ine0isten+a unor substitute apropiate
• Ine0isten+a competitorilor .n pia+a relevant
• 1ariere de intrare semnificative - pot fi naturale sau create şi acceptate oficial. 1arierele
naturale sunt .n principiu reBultatul ac+iunii economiilor de scară .n acele ramuri unde
te(nolo/iile şi condi+iile cererii fac ca o sin/ură mare firmă să poată acoperi eficient costurile
totale. $stfel de 32+242%$'" +&#$'&%6 se .ntălnesc de re/ulă .n domeniile serviciilor poştale
şi de telefonie fi0ă, furniBorii de ener/ie electrică, distribu+iei /aBelor etc. Jn sc(imb,
32+242%$'"%6 4'2#6G&#6 sunt reBultatul unor bariere de intrare create prin le/ile care viBeaBă
protec+ia inven+iilor şi inova+iilor, conferind doar firmei de+inătoare a patentului, unicul drept
le/al de a produce şi comercialiBa un anumit produs, pentru o anumită perioadă de timp.
!
E0isten+a reală a monopolurilor, este o problemă controversată. Noile pro/rese
.nre/istrate .n domeniul te(nolo/iilor au făcut ca şi monopolurile naturale să piardă teren Lspre
e0emplu, apari+ia telefoniei mobileK. -e termen lun/, nici o firmă nu poate fi la adăpost de
concuren+ă. 7e fapt, monopolul pur sau perfect nici nu e0istă, după cum nu e0istă nici o pia+ă cu
concuren+ă pură sau perfectă. Ca să e0iste 32+242% 4$' trebuie ca firma să producă şi să
comercialiBeBe sin/ură un anumit produs pe pia+ă, să nu aibă de suportat concuren+a internă sau
e0ternă Limposibilitatea intrării de noi firme pe pia+a monopoliBată datorită e0isten+ei barierelor
de natură economică sau administrativ-FuridicăK A totodată, bunul comercialiBat să nu aibă nici un
fel de substituien+i apropia+i, condi+ii /reu de .ndeplinit .ntr-o economie de pia+ă deBvoltată şi
diversificată.
VII* 2* 2* 3* C2+($'6+7& -6 #"4 2%"<242%
Este predominantă .n +ările cu economie de pia+ă amplă, /eneraliBată.
O%"<242%$% este o formă a concuren+ei imperfecte caracteriBată prin e0isten+a unui număr
mic de firme ce produc producătoare. bunuri similare Le0. industria o+eluluiK sau diferen+iate Le0.
industria automobilelorK, firme care, datorită ponderilor pe care le de+in .n ansamblul ofertei,
reuşesc să influen+eBe formarea pre+ului .n scopul ma0imiBării profiturilor.
C&'&(#6'")#"(":
• ;rodusul oferit de un număr mic de firme omogen Lpetrol sau o+elK sau diferenţiat Lavioane,
autoturisme, +i/arete, bere sau calculatoareK.
• &umăr mic de producători – un producător poate de+ine o parte semnificativă din oferta totală
iar pie+ele cu structura oli/opolistă preBintă un /rad .nalt de
• concentrare.
• Interdependenţa dintre producători - ac+iunile unei firme au o influen+ă maForă asupra
celorlalte firme de pe pia+ă.
• Incertitudinea – spre deosebire de concuren+a perfectă, unde consecin+ele modificării ofertei
unuia sau altuia dintre producători asupra pie+ei sunt insesiBabile, .n condi+iile oli/opolului,
dimpotrivă, ac+iunile fiecărei firme au un impact semnificativ asupra pie+ei .n /eneral. 3n
producător individual trebuie să analiBeBe consecin+ele propriilor deciBii şi prin prisma
efectului asupra celorlal+i. "eac+iile concuren+ilor constituie un element determinant .n
ale/erile oricărui conducător de firmă.
• Accesul dificil !n ramură – pătrunderea pe o pia+ă cu structură oli/opolistă este, dacă nu
imposibilă, cel pu+in dificilă, deoarece oli/opolul se proteFeaBă prin bariere similare
monopolului. $vantaFele te(nolo/ice combinate cu o produc+ie de scară mare asi/ură firmelor
costuri unitare reduse şi o puternică fle0ibilitate a pre+ului .n func+ie de circumstan+e.
Economiştii e0plică fenomenul domina+iei multor industrii de c5teva firme mari prin două
cate/orii de factori. Jn prima cate/orie sunt incluşi aşa-numi+ii factori >naturali@ care privesc .n
principal economiile de scară sau eficien+a produc+iei de scară mare. $colo unde mărimea firmei
oferă un avantaF net de cost .n virtutea producerii economiilor de scară, .n mod natural e0istă loc
4
numai pentru c5teva firme. Cea de-a doua cate/orie de factori +in de politicile promovate de
firmele oli/opoliste care, .n dorin+a dob5ndirii unei puteri mari de pia+ă, reuşesc să introducă şi să
men+ină bariere ridicate .n calea intrării pe pia+ă a poten+ialilor rivali.
6pre e0emplu, sunt, probabil, foarte pu+ini poten+iali concuren+i dornici de a pătrunde .n
industria constructoare de aeronave, din moment ce numai pentru a realiBa desin/ul aripii unui
avion 9c7onell 7ou/las, firma respectivă a c(eltuit peste un miliard de dolari 63$. Jn multe
ramuri ale industriei moderne, intrarea pe pia+ă şi, ulteior, promovarea de noi produse sau
te(nolo/ii pentru a se men+ine competitiv pe pia+ă necesită investi+ii foarte mari. $ceste investi+ii
de deBvoltare pot fi suportate numai de firmele mari care pot vinde un volum mare de produse,
realiB5nd aşa-numitele >economii de scop@A din acest punct de vedere firmele mari au un avantaF
net comparativ cu cele mici.
3n e0emplu .n ceea ce priveşte reBultatul politicilor de promovare de către firmele
oli/opoliste care, .n dorin+a concentrării unei puteri de pia+ă, reuşesc să practice şi să men+ină
bariere ridicate la intrarea pe pia+ă, folosind .ndeosebi publicitatea şi diferen+ierea produselor şi a
mărcilor, pot fi men+ionate caBul firmelor producătoare de +i/ări sau a cunoscutelor firme -epsi-
Cola şi Coca-Cola care c(eltuiesc anual sute de milioane de dolari pentru publicitate şi
promvarea mărcilor proprii, ceea ce face ca intrarea şi men+inerea pe pia+ă să fie e0trem de
costisitoare. 7e asemenea, proliferarea mărcilor şi diferen+ierea -":736E4:" .ntr-o mare
varietate şi care se adreseaBă, practic, tuturor preferin+elor consumatorilor, au rolul de a descuraFa
pe eventualii poten+iali concuren+i.
VII* 2* 2* = C2+($'6+7& -6 #"4 32+24)2+
9onopsonul sau monopolul cumparatorului Lconsumatorului K repreBinta situa+ia de piata
a unui produs sau serviciu omo/en simetrica monopolului, prin care un numar mare de
producători seconfrunta cu un cumparator unic, care fi0eaBa volumul produc+iei şi pretul de
cumparare. Jn via+a practica, monopsonul se .nt5lneste la cumpararea unor materii prime, a
produselor a/ricole, a produc+iei industriale de un anumit fel şi dintr-o anumită Bona, la an/aFarea
fortei de munca de o anumită calificare şi dintr-o Bona /eo/rafica s.a. Criteriul teritorial LBonalK
Foaca un rol deosebit de important .n manifestarea formelor concrete de monopson.9onopsonul
antreneaBa pre+uri scaBute la cumpararea bunurilor şi limitarea cantitatilor ac(iBitionate.7e cele
mai multe ori, monopsonul este un intermediarA el revinde cantitatile ac(iBitionate, se comporta
ca un monopol şi practica pre+uri ridicate de v5nBare.
&
ECONOMIE POLITIC!
CAPITOLUL VII
TIPURI DE PIEŢE ŞI MECANISME DE FORMARE A PREŢURILOR
8III.1.-ia+a cu concuren+ă perfectă şi formarea pre+ului de ec(ilibru
8III.2. -ia+a cu concuren+ă imperfectă
8III.2.1. 9onopolul şi pre+ul. Ec(ilibrul monopolului
8III.2.2. -ia+a monopolistică şi pre+ul
8III.2.!. :li/opolul şi pre+ul
Concepte de bază> piaţă, concurenţă,mecanisme de formare a preţurilor pe piaţă-
VIII*1*P"&7& ($ (2+($'6+7. 46'96(#. 8" 92'3&'6& 4'67$%$" -6 6(C"%"5'$
-e o pia+ă cu concuren+ă perfectă, pre+ul se formeaBă, .n cadrul perioadelor scurte de timp,
la nivelul punctului de ec(ilibru dintre curbele cererii şi ofertei, situa+ie .n care cantită+ile cerute
sunt e/ale cu cele oferite. -re+ul apare ca factor de ec(ilibru, se impune tuturor a/en+ilor
economici ca sin/urul element ce asi/ură e/aliBarea prin concuren+ă a cererii şi ofertei. -e o
asemenea pia+ă, producătorii Lv5nBătoriiK şi cumpărătorii sunt primitori de pre+ L>price ta?ers@K,
deoarece fiecare are o for+ă economică redusă .n raport cu cererea pie+ei sau oferta industriei şi
nu-l poate influen+a.
7acă presupunem o func+ie că at.t curbele ofertei , c.t şi ale cererii sunt*
C0 N 4&2 - 2& p0
:0 N 122p0 – !22, să determinăm pre+ul şi cantitatea de ec(ilibru.
7in C0 N :0 ⇒ 4&2 - 2& p0 N 122 p0 – !22
⇒ PF > J, acesta fiind pre+ul de ec(ilibru care .nlocuit .n ecua+iile cererii şiofertei totaleA
⇒ CF > OF > 300, repreBent5nd cantitatea de ec(ilibru.
Ec(ilibrul pie+ei concuren+iale se asi/ură pe baBa unor permanente tatonări. Jn func+ie
desitua+iile de pe pia+ă, se formeaBă diferite niveluri ale pre+ului, dar pia+a concuren+ială ].şi
caută^ acel pre+ la care cererea şi oferta totală se e/aliBeaBă sau se apropie la nivelul celui mai
mare volum de v5nBări cumpărări. Jn caB contrar se .nre/istreaBă e0ces de cerere sau de ofertă .
-ornind de la func+iile cererii şi ofertei preBentate mai sus şi făc5nd ipoteBa unor pre+uri ]de

tatonare^ care oscileaBă .ntre % u.m. şi 4 u.m., situa+ia pie+ei se preBintă ca .n tabel.
-re+
u.m.
C0
buc
:0
buc
6tarea pie+ei )endin+a
pre+ului
E0ces de cerere E0ces de ofertă
% 2&2 &22 1 2B0 scădere
# 2#& 422 1 12B scădere
J 300 300 ECPILIBRAT! ECPILIBRAT! ECPILIBRU
& !2& 222 12& - creştere
4 !&2 122 2&2 - creştere
Ci/. !2 Ec(ilibrul cerere – ofertă pe pia+a cu concuren+ă perfectă
-re+ul de ec(ilibru L-ENK permite cel mai mare număr posibil de tranBac+ii. El aFusteaBă
cantită+ile oferite şi cantită+ile cerute. -oate fi modificat dacă are loc o varia+ie a intensită+ii
ofertei şi M sau a cererii.
#
E
-re+urile diferite de cele de ec(ilibru duc la e0ces de ofertă sau de cerere. $stfel, un pre+
mai mic dec5t cel de ec(ilibru L-1N4K va duce la o scădere a ofertei, o penurie de mărfuri pe
pia+ă, o accentuare a concuren+ei .ntre consumatori pentru ob+inerea produsului respectiv, ceea ce
va conduce la creşterea pre+ului p5nă la nivelul -E. 6itua+ia se preBintă invers .n caBul unui pre+
superior celui de ec(ilibru -N%. Jn acest caB cererea pentru bunul respectiv este mai mică dec5t
oferta, producătorii nu reuşesc să-şi v5ndă .ntrea/a cantitate oferită, apare o concuren+ă .ntre ei,
care va duce la scăderea pre+ului de la -N% la -E. -rin scăderea pre+ului cantitatea cerută creşte
iar cea oferită se micşoreaBă p5nă c5nd ambii parteneri .şi atin/ optimul.
7acă pentru o cerere dată oferta creşte LscadeK, pre+ul de ec(ilibru va scădea LcreşteK. 7acă
pentru o ofertă dată cererea creşte LscadeK, pre+ul de ec(ilibru creşte LscadeK.
Jn condi+iile concuren+ei perfecte pre+ul pie+ei poate fi diferit de cel de ec(ilibru, numai pe
perioade scurte, oferta adapt5ndu-se automat la cerin+ele consumatorilor, asi/ur5ndu-se astfel,
ec(ilibrul pie+ei bunurilor de consum dar şi a factorilor de produc+ie.
-roducătorul consideră cererea adresată firmei sale la pre+ul pie+ei ca fiind perfect elastică,
astfel .nc5t la acest pre+ va putea vinde liber şi automat orice cantitate din produsul său.
'c!ilibrul pieţei cu concurenţă pură şi perfectă poate fi studiat în trei perioade de timp
(după teoria lui (lfred Mars!all:
&; 46'"2&-& 46 #6'36+ 92&'#6 )($'# :"+)#&+#&+6$; .n care v5nBătorii şi cumpărătorii
folosesc pre+ul de ec(ilibru la un moment dat, .n func+ie de cantitatea cerută şi oferită.
Ec(ilibrul pe termen foarte scurt apare atunci c5nd cererea se modifică, iar oferta este
ri/idă, fi0ă, producătorii nu pot reac+iona la acest pre+ Lmai ales .n caBul produselor perisabile –
căpşuni, peşte proaspăt, etc.K. -re+ul va fi influen+at doar de modificarea cererii, aşa cum se vede
şi .n /raficul următor*
Ci/. !1 Ec(ilibru pe termen foarte scurt
%
5; 46'"2&-& 46 #6'36+ )($'# .n care a/en+ii economici producători .şi adapteaBă cantitatea
produsă, .n func+ie de pre+ul pie+ei, prin modificarea capitalului circulant, capitalul fi0 răm5n5nd
constant Lse pot .mbunătă+i doar indicii de folosire a capitalului fi0K.
7eoarece at5t cererea c5t şi oferta devin mărimi variabile, vom analiBa pe r5nd impactul
acestora asupra ec(ilibrului.
Ci/.!2. Ec(ilibrul pe termen scurt creşterea cererii
'
Ci/.!!. Ec(ilibrul pe termen scurt scăderea cererii
(; 46'"2&-& 46 #6'36+ %$+< care presupune o modificare a volumului produc+iei, .n func+ie
de pre+ul pie+ei, prin adaptarea at5t a capitalului circulant c5t şi a capitalului fi0. )o+i factorii de
produc+ie sunt variabili.
Ec(ilibrul pe termen lun/ poate fi repreBentat /rafic astfel*
Ci/.!4. Ec(ilibrul pe termen lun/ prin creşterea cererii şi scăderea ofertei
Ci/.!&. Ec(ilibrul pe termen lun/ prin scăderea cererii şi ofertei
#2
Ci/.!#. Ec(ilibrul pe termen lun/ prin creşterea ofertei şi scăderea cererii
Ci/.!#. Ec(ilibrul pe termen lun/ prin creşterea cererii şi ofertei
#1
VIII*2* P"&7& ($ (2+($'6+7.
"346'96(#.
#2
VIII*2*1* M2+242%$% 8" 4'67$%
-rin defini+ie, firma .n situa+ie de monopol furniBeaBă totalitatea produc+iri ramurii luate
.n considera+ie. 9ai pr_cis, monopolul poate fi caracteriBat ca fiind situa+ia .n care un
4'2-$(.#2' $+"( al unui 5$+ 232<6+ este .n preBen+a unei "+9"+"#.7" -6 ($34.'.#2'".
7e fapt monopolul pur nu e0istă cum nu e0istă nici concuren+ă perfectă. Ca să e0iste
monopol pur trebuie ca firma să producă şi să comercialiBeBe sin/ură un anumit produs pe pia+ă,
să nu aibă de suportat concuren+a internă sau e0ternă Limposibilitatea intrării de noi firme pe pia+a
monopoliBată datorită e0isten+ei barierelor de natură economică sau administrativ-FuridicăK A
totodată, bunul comercialiBat să nu aibă nici un fel de substituien+i apropia+i, condi+ii /reu de
.ndeplinit .ntr-o economie de pia+ă deBvoltată şi diversificată.
V&'"&5"%6%6 32+242%$%$". Jn condi+iile pie+ei de monopol, formarea pre+ului nu mai constituie un
factor e0o/en firmei, puterii de pia+ă şi deciBiei producătorului. $flată .n poBitia de unic
producător si vănBător al unui sin/ur produs, firma monopolistă poate controla pia+a .n sensul
determinării cantită+ii oferite şi a pre+ului care să-i asi/ure profituri ma0ime.
-entru a .ntele/e modul cum o firmă monopolistă stabileşte simultan pre+ul şi cantitatea
produsă şi oferită pe pia+ă, trebuie să analiBăm mai .nt5i anumite variabile specifice monopolului,
cum sunt cererea, venitul mediu, .ncasarea sau venitul mar/inal, s.a.
6pre deosebire de pia+a cu concuren+ă perfectă, unde cererea pentru firma individuală se
disociaBă de cererea pie+ei, .n caBul monopolului, această disociere nu mai are loc, .ntrucăt firma
monopolistă este sin/urul producător al bunului respectiv. Curba cererii firmei monopoliste este
identică cu curba pie+ei şi apare ca o func+ie descrescătoare de pre+ Lare panta ne/ativăK. Cirma
poate să decidă asupra nivelului pre+ului de v5nBare a produsului său, dar aceasta va influen+a
cantitatea cerută pe pia+ă din produsul respectiv. Jn această situa+ie, .ncasarea mar/inală sau
venitul mar/inal L8mK nu mai este e/al cu venitul mediu L89K si respectiv pre+ul de v5nBare.
"ela+iile dintre variabilele specifice monopolului sunt eviden+iate pe baBa unui e0emplu ipotetic.
7atele din table redau rela+iile e0istente .ntre cantitatea produsă, pre+ul de v5nBare şi
veniturile monopolului, pornind de la o func+ie a cererii de tip liniar. 7upă cum se observă,
op+iunea firmei monopoliste pentru un anumit nivel al pre+urilor influen+eaBă cantitatea cerută pe
pia+ă şi, .n consecin+ă, .ncasările sau veniturile sale. $stfel, pe masură ce firma reduce pre+ul
pentru a vinde o cantitate mai mare, .ncasarea obtinută pe fiecare unitate de produs scade. Curba
venitului mediu are, deci, panta ne/ativă şi este identică cu curba cererii, care taie a0a ordonatei
.n punctul unde X N 2 şi abcisa .n punctul unde p N 2.
#!
-roduc+ie
Lunită+iK
-re+
LleiMunitateK
8enitul total 8enitul mediu 8enitul mar/inal
2 1!2 - - -
1 122 122 122 122
2 112 222 112 122
! 122 !22 122 %2
4 '2 !2 '2 2
& %2 422 %2 42
#2 422 #2 22
# 2 422 2 2
% &2 422 &2 -22
p Q V
T
⋅ = 8enit total
@
V
V
:
%
=
8enit mediu
@
V
V
:
m


=
8enit mar/inal
Ci/.!'. Curbele venitului total, mediu şi mar/inal
E(C"%"5'$% 9"'36"132+242%* Jntruc5t monopolul este sin/urul producător .ntr-o ramură sau
industrie, nu mai este nevoie să delimitam ec(ilibrul firmei de cel al ramurei sau pie+ei, ca .n
caBul concuren+ei perfecte. Cirma monopol este industria iar ec(ilibrul firmei este .n fapt
ec(ilibrul industriei.
-e de altă parte, dacă .n caBul concuren+ei perfecte producătorul poate opta numai asupra
cantită+ii pe care o produce Lma0iminiB5ndu-şi profitul la acel nivel al produc+iei unde Cm N pK,
firma monopolistă decide at5t asupra cantită+ii oferite c5t şi a pre+ului de v5nBare a produsului. Ea
va fi .n poBi+ie de ec(ilibru atunci c5nd nu mai are interesul să modifice nici pre+ul de v5nBare,
nici cantitatea produsă.
-entru a eviden+ia modul cum o firmă monopolistă .şi poate ma0imiBa profitul şi ob+ine
punctul de ec(ilibru, vom corela informa+iile referitoare la venituri cu cele privind costurile
implicate de produc+ia sa. 7atele ipotetice din tabelul de mai Fos eviden+iaBă at5t efectele
binomului cantitate-pre+ asupra veniturilor Ltotale si mar/inaleK firmei, c5t şi evolu+ia costurilor
Ltotale şi mar/inaleK .n raport de nivelurile produc+iei. -un5nd .n ecua+ie veniturile cu costurile
corespunBatoare ob+inem profitul firmei.
E0emplul ipotetic preBentat .n tabel arată că firma monopolistă ob+ine profitul ma0im la un
nivel al produc+iei Lde & unită+iK şi al pre+ului Lde %2 u.mK la care se realiBeaBă cea mai mare
diferen+ă .ntre venitul total şi costul total L
50 350 400 Pr C V
t t
= − ⇒ = −
K.
K 4 VT V3 CT C3
P'29"#
#2#&%
2 1!2 - - 222 - -22& V3 O C3
#4
1 122 122 122 2!& !& -122
2 112 222 122 22 2& -4&
! 122 !22 %2 2%2 22 V22
4 '2 !2 2 !12 !2 V4&
B Q0 =00 =0 3B0 =0 RB0 V3 > C3
#2 422 22 422 &2 V22
# 2 422 2 4& & -4&
% &2 422 -22 &4& %2 -14&
' 42 !2 -42 42 '& -2%2
12 !2 !22 -2 #&2 112 -4&2 V3 N C3
:bservăm că la acest nivel al produc+iei Lnumită 4'2-$(7"6 24#"3. & 32+242%$%$"K şi al
pre+ului Lnumit şi 4'67$% -6 6(C"%"5'$ &% 32+242%$%$"K sporul de venit provenit din v5nBarea
unei unită+i suplimentare este e/al cu suplimentul de cost /enerat de producerea ei L428m N
42CmK. C5nd V3< O C3, pentru a ob+ine profituri suplimentare şi pentru a spori profitul total,
monopolul va creşte volumul produc+iei şi al ofertei. Jn sc(imb, monopolul va restr5n/e volumul
activită+ii c5nd V3< N C3, aceasta .nsemn5nd pentru el profituri mar/inale ne/ative şi implicit o
diminuare a profitului total.
M&F"3"D&'6& 4'29"#$%$" 32+242%$%$" are loc, deci, la acel nivel al produc+iei şi al
pre+ului la care venitul mar/inal este e/al cu costul mar/inal LV3< > C3K. $ceste nivele ale
binomului cantitate-pre+ definesc ec(ilibrul monopolului, .ntruc5t orice modificare a lor
determină reducerea profitului.
C2+-"7"& )&$ '6<$%& 3&F"3"D.'"" 4'29"#$%$" 32+242%$%$" V3< > C3, este in principiu
asemănătoare cu cea a ec(ilibrului firmei care ac+ioneaBă pe o pia+ă cu concuren+ă perfectă. :
firmă monopol c5nd se află .n ec(ilibru, corespunBătoare re/ulii ma0imiBării profitului
8m/NCm, atunci costul mar/inal este .ntotdeauna mai mic dec5t pre+ul la care vinde produc+ia
ob+inută. $ceastă ipoteBă, valabilă pentru toate firmele Laltele dec5t caBul concuren+ei perfecteK
care se confruntă cu o curbă a cererii cu pantă ne/ativă Lceea ce s-a numit un căutător de pre+uri
>prices searc(er@K, este observată şi .n ilustrarea /rafică a ec(ilibrului monopolului.
#&
Ci/.42. Ec(ilibrul monopolului
Jn Ci/. 42 sunt repreBentate pe baBa aceloraşi date ipotetice curbele costului şi ale venitului
monopolului. -otrivit condi+iei de ma0imiBare a profitului 8m/ N Cm, 6(C"%"5'$% 32+242%$%$"
6)#6 -&# -6 4$+(#$% -6 "+#6')6(7"6 "+#'6 ($'5& (2)#$%$" 3&'<"+&% 8" -'6&4#& ,6+"#$%$"
3&'<"+&%. $bcisa acestui punct de intersec+ie E indică nivelul produc+iei optime sau de ec(ilibru
al monopolului Xm N &. $cest nivel al produc+iei este v5nduta la un pre+ de ec(ilibru -m N %2,
cunoscut sub numele de pre+ de monopolA el repreBintă ordonata punctului 9 situat pe curba
cererii corespunBator produc+iei optime Xm N &. :bservăm că atunci c5nd e/aleaBă venitul
mar/inal, costul mar/inal este mai mic dec5t pre+ul de monopol 42Cm U %2-m.
-re+ul de monopol este, de re/ulă, mai mare dec5t costul total mediu. 7iferen+a o
repreBintă )$4'&4'29"#$% Lpeste profitul normal inclus .n costuriK sau profitul de monopol. Jn
e0emplul ipotetic ilustrat .n Ci/.42, 4'29"#$% -6 32+242% 6)#6 '64'6D6+#&# -6 &'"&
-'64#$+<C"$%$" C&8$'&# :CP3MN;.
Ceea ce caracteriBeaBă profiturile ob+inute de firmele monopoliste este nu at5t nivelul lor
mai ridicat Lpeste profitul lor normalK, c5t mai ales persisten+a lor pe termen lun/. 9onopolurile
opereaBă .n condi+iile unor bariere Lnaturale sau administrativ-FuridiceK la intrare .n ramura
monopoliBată. $t5ta timp c5t aceste bariere sunt efective şi eficiente .n calea intrării noilor
competitori .n ramura monopoliBată, firmele de monopol ob+in supraprofituri pe termen lun/.
VIII*2*2* P"&7& 32+242%")#"(. 8" 4'67$%
#
-e pia+a monopolistică fiecare firmă beneficiaBă, prin diferen+ierea produsului său, de o
anumită poBi+ie de monopol, dar de un anumit fel si limitată, pentru că rămăne supus concuren+ei
celorlal+i competitori care oferă produse similare sau substituibile. Important este că marca
produsului sau alte elemente de diferen+iere ale acestuia conferă firmei respective o anumită
libertate de a-şi aFusta concomitent cantitatea şi pre+ul, .n aşa fel .nc5t să-şi ma0imiBeBe profitul.
7eci, firma care opereaBă pe pia+a cu concuren+a monopolistică se confruntă, ca şi monopolul, cu
o curbă a cererii cu pantă ne/ativă* volumul v5nBărilor sale poate să crească dacă reduce pre+ul şi
invers, dacă firma creşte .n anumite limite pre+ul produsului, dar trebuie să +ină seama că volumul
v5nBărilor sale va scade. Intruc5t produsele similare v5ndute de alte firme oferă multe substitute
apropiate Lefectul de substituire este puternicK firma pe pia+a cu concuren+ă monopolistică se
confruntă cu o curbă a cererii foarte elastică, dar nu perfect elastică, ca .n caBul concuren+ei
perfecte.
E(C"%"5'$% 9"'36" 32+242%")#"(6 8" "+9%$6+7& 9&(#2'$%$" #"34. -e pia+a monopolistică
fiecare firmă beneficiaBă, prin diferen+ierea produsului său, de o anumită poBi+ie de monopol, dar
de un anumit fel si limitată, pentru că rămăne supus concuren+ei celorlal+i competitori care oferă
produse similare sau substituibile.
Ci/.41. Ec(ilibrul pe termen scurt
-e termen scurt, situa+ia acestei firme este similară cu cea a monopolului, punctul de
ec(ilibru LEK fiind determinat de intersec+ia curbei costului mar/inal LCmK cu cea a venitului
mar/inal. 9a0imiBarea profitului se realiBeaBă L.n mod analo/ caBului monopoluluiK la acel
volum al produc+iei la care se .ndeplineşte condi+ia de ec(ilibru pe termen scurt* Cm N 8m/. 4a
##
acest nivel optim al produc+iei LX6K pre+ul de ec(ilibru Lordonata punctului 9 de pe curba cereriiK
este mai mare dec5t costul mediu L-s P C)9K. Ca urmare, firma ob+ine, pe lan/ă profitul normal
inclus .n costuri, şi un supraprofit suprafa+a (aşurată C-69N.
Ci/.42. Ec(ilibrul pe termen lun/
-e termen lun/, datorită e0isten+ei supraprofiturilor şi absen+ei barierelor la intrare in
ramură, noi firme vor avea tendin+a de a pătrunde .n industria şi pe pia+a respectivă, oferind
produse similare. Intrarea noilor firme va face treptat ca cererea pie+ei să fie .mpăr+ită .ntre tot
mai multe firme A noii intra+i reuşesc să capteBe o parte a clientelei de la firmele deFa e0istente. In
consecin+ă, curba cererii pentru produsul fiecarei firme e0istente se deplaseaBă .n Fos şi spre
st5n/a – scade, p5nă c5nd curba cererii firmei devine tan/entă la costul total mediu iar
supraprofitul dispare, după cum se arată .n /raficul Ci/urii 42.
$tunci c5nd o industrie sau ramură competitiv monopolistică se află .n ec(ilibru pe
termen lun/, fiecare firmă va produce la acel nivel al produc+iei corespunBător punctului .n care
curba cererii este tan/entă la C)9 iar profiturile suplimentare devin nule. Condi+ia de ec(ilibru
pe termen lun/ a firmei este tot e/alitatea dintre venitul mar/inal şi costul mar/inal L8m N CmK,
dar pre+ul devine e/al cu costul total mediu Lp N C)9K, fapt ce apropie concuren+a monopolistică
de pia+a cu concuren+ă perfectă
E/alitatea pre+ului cu costul total mediu se realiBeaBă .nsă nu la nivelul minimului C)9
şi, respectiv, al capacită+ii de produc+ie al firmei, ci la un cost mediu mai ridicat. Jn ilustrarea
/rafică a ec(ilibrului firmei pe termen lun/ se vede cum curba cererii devine tan/entă la curba
C)9 pe por+iunea descrescătoare a acesteia, nivelul produc+iei optime LX4K fiind mai mic dec5t
capacitatea de produc+ie a firmei LXCK care corespunde minimului costului mediu.
"eBultă că, pe pia+a cu concuren+ă monopolistică firmele opereaBă .n condi+iile unor
capacită+i de produc+ie nefolosite. $ceastă situa+ie este cauBată .n principiu de intensificarea
concuren+ei care caracteriBeaBă concuren+a monopolistică. 7iversitatea de produse disponibile şi
posibilitatea ale/erii .ntre produse diferen+iate ar/umenteaBă aprecierea conform căreia
#%
concuren+a monopolistică este tipul de pia+ă cu concuren+ă imperfectă care satisface cel mai bine
preferin+ele consumatorilor.
VIII*2*3* O%"<242%$% 8" 4'67$%
: firmă oli/opolistă poate adopta unul din cele două comportamente posibile pe o astfel
de pia+ă * cooperant şi necooperant.
O%"<242%$'"%6 +6(2246'&+#6 sunt /rupuri de firme din aceeaşi ramura sau din ramuri
.nrudite an/aFate .ntr-o concurenta continuă, at5t prin Focul pre+urilor, c5t şi prin sc(imbarea
caracteristicilor produsului. Cifra de afaceri devine obiectivul principal .n aceasta luptă, deoarece
puterea de ne/ociere a unei firme depinde de volumul v5nBarilor şi de e0pansiunea .ntreprinderii.
O%"<242%$'"%6 (2246'&+#6 cunosc /rade diferite de concertare a activită+ii şi obiectivelor
urmărite, cunosc5ndu-se doua tipuri de acorduri* e0plicite, cu formele cele mai cunoscute*
(&'#6%$%, #'$)#$% şi C2%-"+<$%, şi neoficiale sau tacite.
9nţelegerea secretă Lacordul neoficial, tacitK dintre firme este mai putin restrictiva, .n
raport cu acordurile e0plicite. -articipantii .şi pastreaBa independenta de productie şi de v5nBare a
produselor,conditiile de productie LcantitatileK nu mai sunt optimiBate, .ntreprinderile .şi pastreaBa
profiturile ob+inute. -iata produsului se .mparte .n Bone de nona/resiune, fiecare .ntreprindere
dispun5nd de o piata /arantata, .n conditiile practicarii aceluiaşi nivel al pretului. Nerespectarea
Bonei şi a nivelului pretului de v5nBare, deci ruperea acordului, atra/e dupa sine masuri represive
din partea celorlalti participanti.: varianta a .ntele/erii secrete o repreBinta situa+ia de piata
denumitaW pretul director W Lleaders(ip priceK. -retul de v5nBare al produsului nu reBulta dintr-un
acordA el este fi0at de către firmalider şi este acceptat şi respectat tacit de către ansamblul
producătorilor din cadrul ramurii. :li/opoluleste asimetricA el se aseamana cu o firma mare care
se comporta ca un Wstap5nW ce intra .n relatii cucelelalte firme din ramura, acestea manifest5ndu-
se ca sateliti. Cirma dominanta este cea care fi0eaBa pretul, iar firmele mai mici se aliniaBa la
pretul fi0at.
(cordurile explicite realiBeaBa o coordonare perfecta .ntre firmele participante. $cestea
.şi pastreaBa individualitatea, dar accepta să actioneBe .n comun .n privinta nivelului pretului
produsului, a cotelor de productie acordate fiecarui participant şi a .mpartirii pietei produsului .n
Bone/eo/rafice e0clusive pentru fiecare .ntreprindere. -retul, productia ramurii şi productia
fiecarei firmesunt fi0ate de oficiul comun, ca centru unic de deciBie. "amura func+ioneaBă ca un
monopol, iar ma0imiBarea profitului /lobal se optimiBeaBa ca .n cadrul unui monopol care ar
dispune de mai multe.ntreprinderi, .ntre care se distribuie profitul total.Corma cea mai cunoscuta
a acordului e0plicit este (&'#6%$%. $cesta desemneaBa o .ntele/ere.ntre producătorii care .şi
pastreaBa independenta de productie şi de v5nBare a produsului, dar se .ntele/.ntre ei .n privinta
nivelului pretului, al cotelor de productie şi la .mpartirea pietei. : forma superioara a .ntele/erii
e0plicite o repreBinta #'$)#$%, care se manifestă ca o concentrare de capitaluri /rupate sub aceeaşi
conducereA firmele fuBioneaBă .ntre ele, iar conducerea devine comună şi este deseori asi/urată
#'
de o societate C2%-"+<, denumita şi societate de participare sau de portofoliu. 3neori, cartelul se
constituie ca o reuniune de trusturi.
Jn trecut, firmele oli/opoliste formau adeseori carteluri dar, odată cu adoptarea le/ilor
care proteFeaBă concuren+a, ele sunt ile/ale .n +ările deBvoltate cu economie de pia+ă. $stfel de
acorduri nu sunt considerate ile/ale peste tot .n lume, iar uneori sunt c(iar spriFinite de /uvernele
na+ionale. Cel mai ilustrativ e0emplu modern al unui acord care .ncuraFeaBă comportamentul
cooperant .ntre producătorii oli/opolişti este faimosul cartel :-EC L:r/aniBa+ia `ărilor
E0portatoare de -etrolK.
Jn /eneral, un cartel odată constituit tinde să se comporte asemănător monopolului,
căut5nd acel nivel al ofertei şi al pre+ului care să ma0imiBeBe profiturile .nsumate ale firmelor
componente. 7acă acestea respectă cotele de produc+ie stabilite de comun acord, atunci oferta
totală La ramuriiK va fi mai redusă, iar pre+ul pie+ei mai mare dec5t .n situa+ia .n care firmele ar
ac+iona pe o pia+ă perfect competitivă.
Ci/.4!. -re+ul şi cota de produc+ie ăn condi+iile cartelului
Jn Ci/. 4! este ilustrat caBul unui cartel constituit din trei firme apar+in5nd unei ramuri
date. E0emplul este ipotetic, iar pentru simplificarea ilustrării, se consideră că pentru toate cele
trei firme, curbele costului sunt identice. Condi+iile pie+ei LramuriiK sunt preBentate .n partea
dreaptă, iar situa+ia uneia dintre cele trei firme este repreBentată .n partea st5n/ă a fi/urii. Ini+ial
%2
pia+a este .n ec(ilibru competitiv la pre+ul de #2 u.m. şi cantitatea de ' 222 produse, punct .n care
curba C
m
a ramurii intersecteaBă curba cererii pie+ei. 4a pre+ul de ec(ilibru al firmei de #2 u.m.,
produc+ia de ec(ilibru a firmei este de ! 222 produse, nivel la care .şi acoperă costurile totale,
care includ şi profitul normal. $şadar, la ec(ilibru pe termen lun/ Ldeterminat pe baBa condi+iei
C
m
N p N min C
)9
K toate cele trei firme realiBeaBă profituri normale, supraprofiturile fiind
eliminate.
-rin formarea (&'#6%$%$", firmele au stabilit că cel mai mare profit .nsumat se ob+ine la o
produc+ie totală de J 000 de produse, nivel la care curba C
m
intersecteaBă curba 8
m/
al acestei
ramuri Lcondi+ia de ma0imiBare a profitului este aceeaşi ca la monopol C
m
N 8
m
K. -unctul 9 de
pe curba cererii pie+ei indică faptul că cele J 000 de produse pot fi v5ndute la un pre+ de 100 u.m.,
care poate fi ob+inut doar dacă toate cele trei firme respectă cotele de produc+ie stabilite.
-resupun5nd că profiturile .nsumate sunt de 122 222 u.m.. fiecare firmă asociată .n cartel poate
ob+ine un profit suplimentar Lpeste cel normal inclus .n costuriK de 42 222 u.m. Lsuprafa+a
eviden+iată* 122$1%2K.
$cordurile dintre membrii cartelului sunt instabile e0ist5nd pericolul destrămării lor .n
timp. $stfel, firmele individuale sunt tentate să trişeBe, viol5nd .n+ele/erea privind cotele de
produc+ie necesare pentru a impune pre+ul de monopol. Jn Ci/. 4! se observă că firma tinde să-şi
crească produc+ia p5nă acolo unde costul său mar/inal va fi e/al cu pre+ul de pia+ăA profitul
suplimentar ob+inut prin depăşirea cotei de produc+ie este repreBentat de Bona eviden+iată, $1C7.
-e de altă parte, costurile de produc+ie ale membrilor cartelurilor sunt diferite, fiecare firmă
dispun5nd de o structură proprie a costurilor şi profiturilor. )enta+ia unor firme de a participa la
competi+ie şi de a ieşi din .n+ele/erea instituită prin cartel este cu at5t mai puternică atunci c5nd
ele dispun de un avantaF de cost, iar interesul individual .ncepe să prevaleBe asupra celui comun.
Jn situa+iile de oli/opol necooperant, firmele ac+ioneaBă pe cont propriu .n vederea
ma0imiBării profiturilor individuale, deciBiile adoptate .n acest scop, fiind luate fără a intra .n
complicitate Le0plicită sau tacităK unele cu altele. Ele cunosc, .nsă, interac+iunile strate/iilor pe
care le adoptă, .ntruc5t confruntarea pentru .nt5ietate are loc .ntre c5teva firme mari.
Jn multe dintre industriile oli/opoliste concuren+a prin pre+uri este mai pu+in relevantă Lnu
total ne/liFatăK, acestea apel5nd la alte forme de competi+ie, precum diferen+ierea produselor, prin
calitatea lor sau prin reclama puternică a mărcii. Jn plus, pe termen lun/, c5nd te(nolo/iile de
produc+ie şi caracteristicile produselor se pot modifica frecvent, e0istă avantaFe certe ale
manifestării unui comportament concuren+ial. : firmă căreia .i reuşeşte o strate/ie care să o
situeBe mereu .naintea rivalilor prin inovare, are un puernic stimul pentru a intra .n competi+ie.
$naliBele empirice arată, de asemenea, că e0istă suficiente motive şi stimulente pentru firmele
oli/opoliste de a se an/aFa .n competi+ie şi nu de a opta pentru solu+ia cooperării, c(iar şi atunci
c5nd .n+ele/ riscurile inerente ale unui astfel de comportament. Jmportantă este promovarea
re/ulilor şi măsurilor care să men+ină firmele oli/opoliste .n competi+ie şi nu .n complicitate.
ECONOMIE POLITIC!
%1
CAPITOLUL I@
VENITURILE FUNDAMENTALE 0N ECONOMIE
I;.1. "ecompensarea factorilor de productie
I;.2. 6alariul
I;.!. 7ob5nda
I;.4. "enta- mecanismul formării rentei
I;.&. -rofitul
Concepte de bază> salariul nominal, salariul real, salari/area !n regie, salariul !n acord,
rentă economică, rentă funciară,legea randamentelor descrescătoare, salari/area mi1tă,
eneficiu, câştig, profit rut, profit net, profit normal, profit nelegal-
I@ *1* R6(2346+)&'6& 9&(#2'"%2' -6 4'2-$(#"6
3na din cele mai disputate probleme .n cadrul teoriei economice este problema veniturilor
şi a distribuirii lor .n cadrul societă+ii. -ornind de la faptul că produc+ia este reBultatul combinării
factorilor de produc+ie, pare normal ca fiecare factor să primească o parte din veniturile create,
deoarece altfel dispare motiva+ia economică a participării factorilor la activită+ile necesare
societă+ii. Implicarea factorilor .n activită+i economice atra/e necesitatea recompensării lor,
reBult5nd următoarele venituri*
7in procesul de produc+ie*
- )&%&'"$% pentru 9&(#2'$% 3$+(.
- '6+#& pentru 4.3H+#
- 4'29"#$% Lpentru capitalul te(nic, valorificat prin &5"%"#&#6& E+#'64'"+D.#2'$%$"K
7in participarea indirectă la produc+ie*
- -25H+-& pentru (&4"#&%$% E34'$3$#&#.
6alariul, profitul, dob5nda şi renta sunt forme concrete ale venitului .n economia de pia+ă.
I@ *2* S&%&'"$%
1* C2+(64#$% -6 „)&%&'"$”
6alariul repreBintă suma plătită pentru a ob+ine serviciul factorului muncă, dar salariul se
ob+ine după ce munca s-a consumat şi, ca urmare, cele mai multe teorii consideră că salariul
repreBintă un venit .nsuşit prin muncă. 7in punct de vedere al desfăşurării activită+ii economice el
este pentru producător un cost, iar din punct de vedere al finalită+ii acesteia este un venit.
)ermenul >salariu@ este de ori/ine latină, provenind din cuv5ntul >salarium@, care .nsemna
o plată făcută solda+ilor romani pentru cumpărarea sării.
6alariul nu a e0istat .n toate timpurile, cu toate că factorul muncă a participat permanent la
procesul de produc+ie. Inclusiv p5nă .n feudalism, nu era răsp5ndită forma de muncă salariată,
%2
sclavii ori +ăranii ioba/i nefiind plăti+i, pentru că nu erau considera+i persoane cu autonomie. Cea
mai cunoscută formă de plată era solda mercenarilor, pentru serviciile aduse .n luptă.
-rivit ca venit al persoanelor care participă prin munca lor la procesul de produc+ie, el este
o cate/orie economică ce a apărut numai .n anumite .mpreFurări social-istorice, ale e0isten+ei
unor oameni lipsi+i de totalitatea condi+iilor necesare desfăşurării produc+iei, dar autonomi,
e0cept5nd for+a lor de muncă.
Jn realitate termenul salariu s-a păstrat .n timp cu sensul de venit al unei persoane
dependentă economic de o altă persoană Ldar liberă Furidic.
Jn societatea contemporană salariul este forma cea mai frecventă de venit. C& $'3&'6, 6)#6
&-6)6& (2+)"-6'&# (& #2#&%"#&#6& ,6+"#$'"%2' 257"+$#6 4'"+ 3$+(., fiind e0tins .n mod nepermis
şi asupra veniturilor producătorilor sau liber profesioniştilor. 6alariul nu reflectă toate tipurile de
venituri ob+inute prin muncă şi nici nu este forma tip a veniturilor.
)eorii privitoare la salariu
a. 3nii autori .l consideră o plată pentru .nc(irierea for+ei de muncă.
b. $l+i autori .l consideră pre+ al cumpărării for+ei de muncă, drept marfă, form5ndu-se pe
pia+ă ca orice alt pre+.
c. -. 6amuelson se distan+eaBă de aceste poBi+ii, afirm5nd >omul este mai mult decât o
marfă, cu toate că e adevărat că omul !nchiria/ă serviciile sale pentru un preţ> acest preţ este
nivelul salariului, care e de departe cel mai important preţ@ LEconomicsK.
Jn +ările deBvoltate din punct de vedere economic salaria+ii repreBintă .ntre &-'!\ din
popula+ia ocupată. 6alariul e important prin faptul că asi/ură cea mai mare parte a for+ei de
muncă.
Natura salariului
-oate fi tratată din perspectiva monistă La unui sin/ur factor e0plicativK sau din perspectiva
dualistă La doi factoriK.
Concep+iile moniste e0plică substan+a salariului fie prin costul pentru formarea resurselor
de muncăA fie prin productivitatea muncii, fiind reBultatul eiA fie prin capitalul uman Lcalificare,
ba/aF de cunoştin+e, e0perien+ă profesionalăK care /enereaBă capital economic.
Jn ce priveşte concep+iile dualiste, acestea e0plică substan+a salariului concomitent prin
costul for+ei de muncă şi productivitatea muncii. Jntr-adevăr, din punctul de vedere al
producătorului salariul plătit este o c(eltuială şi se include .n costul de produc+ie, re/ăsindu-se
astfel .n pre+ul bunurilor.
$v5nd .n vedere toate aceste perspective concluBionăm că substan+a salariului e partea din
valoarea nou creată pe care o primesc anumite persoane pentru participarea lor la activitatea
economică .n sc(imbul muncii ca factor nemiFlocit de produc+ie.
2*F2'36%6 )&%&'"$%$" 8" 92'36 -6 )&%&'"D&'6
= 6alariul individual .mbracă două forme principale*
S&%&'"$% +23"+&% :SN; '64'6D"+#. )$3& -6 5&+" 46 (&'6 %$('.#2'$% 2 4'"368#6 E+
)(C"35$% 92'76" -6 3$+(.* 8aloarea lui depinde de*
- pre+ul for+ei de muncă pe pia+ă
%!
- evolu+ia situa+iei economice
- politica de salariBare, adică nivelul salariilor .n func+ie de ramura economică, profesiune,
se0, rasă, etc.
S&%&'"$% '6&% :SR; '64'6D"+#. (&+#"#&#6& -6 5$+$'" 8" )6',"("" 46 (&'6 2&36+"" %6 42#
4'2($'& ($ )&%&'"$% +23"+&%. 7inamica lui depinde de*
1. salariul nominal – direct propor+ional,
2. nivelul pre+urilor – invers propor+ional,
!. puterea de cumpărare a banilor,
4. - revendicările celor ce muncesc l
;
S
S
&
2
=
3nde * 6"N salariu real
6N N salariu nominal
- – nivelul pre+urilor
-entru stimularea sau pentru aFutorarea salaria+ilor, s-au constituit următoarele forme de
salariu*
= S&%&'"$% (2%6(#", (& )$3. (&'6 )6 &#'"5$"6 <%25&% )&%&'"&7"%2' $+6" 9"'36, (&
4&'#"("4&'6 %& 56+69"("", )&$ (& &%#6 9&("%"#.7"*
= S&%&'"$% )2("&% (& 2 4&'#6 -"+ ,6+"#$% +6# #'&+)96'&# 4'"+ 42%"#"(& -6 '6-")#'"5$"'6 &
,6+"#$'"%2' &(6%2' (&#6<2'"" -6 &+<&G&7" (&'6 )6 (2+9'$+#. ($ -"9"($%#.7" -62)65"#6 Lpentru
accidente de muncă, boli profesionaleK.
3* F2'36 -6 )&%&'"D&'6
$cestea sunt modalită+i de plată, de determinare a păr+ii din produsul muncii ce revine
salaria+ilor. Ele trebuie să restituie lucrătorului ec(ivalentul muncii sale .n vederea refacerii
capacită+ii de muncă, .n vederea asi/urării resurselor necesare deBvoltării şi reproduc+iei lăr/ite a
for+ei de muncă.
6e cunosc trei forme de salariBare*
1. pe unitate de timp sau .n re/ie
2. .n acord Lcu bucata sau pe opera+iuni
!. mi0tă.
1. S&%&'"D&'6& 46 $+"#&#6 -6 #"34 )&$ E+ '6<"6* plata for+ei de muncă se face după timpul
lucrat, fără a se preciBa e0pres cantitatea de muncă ce trebuie depusă. 3nitatea de măsură este
pre+ul mediu al unei ore de muncă. Ciecare salariat trebuie să aibă preciBate sarcini de serviciu.
$ceastă formă de salariBare se practică .n sectoarele unde nu e0istă omo/enitate a opera+iilor sau
activită+ilor desfăşurate.
%4
$vantaFele ar fi* /aran+ia securită+ii venitului, fle0ibilitatea muncii şi absen+a constr5n/erii,
iar deBavantaFele*
- caracterul limitat al venituluiA
- nevoia controlului permanent.
2* S&%&'"D&'6& E+ &(2'- constă .n remunerarea pe opera+iuni, sau pe bucă+i dintr-un produs.
Este avantaFoasă pentru că relevă mai bine le/ătura dintre mărimea salariului şi efortul făcut,
tinde să sporească productivitatea, diminueaBă c(eltuielile .ntreprinderii prin renun+area la
suprave/(etori, con+ine un sistem variat de penaliBări. Ca aspecte ne/ative ar fi starea de
.ncordare a salariatului privind nerealiBarea normei, contribuie la intensificarea muncii şi la
e0tenuare, la fu/a după cantitate.
Jn func+ie de condi+iile concrete, salariBarea .n acord .mbracă următoarele forme*
- .n &(2'- -"'6(#, c5nd mărimea salariului este direct propor+ională cu numărul de produse
sau opera+ii făcuteA
- .n &(2'- 4'2<'6)", Lre/resivK c5nd pesteMsub sub un nivel al reBultatelor tariful se
maForeaBă Lse micşoreaBăKA
- .n &(2'- <%25&%, care priveşte o anumită ec(ipă, ce se an/aFeaBă ca .ntr-o unitate de timp
să e0ecute o lucrare .n comun, imposibil de realiBat individual, av5nd condi+iile asi/urate.
!. S&%&'"D&'6& 3"F#. constă .ntr-o remunerare stabilă pe unitate de timp Lde re/ulă o BiK
acordată .n func+ie de .ndeplinirea unor condi+ii te(nice, de or/aniBare, ecolo/ice. Ciecare
condi+ie presupune un tarif după importan+a, volumul şi calitatea produc+iei ori serviciului.
=* M.'"36& 8" -"+&3"(& )&%&'"$%$"
GeHnes considera că mărimea salariului e determinată numai de raportul .ntre cererea şi
oferta de muncă.
Jn mod obiectiv mărimea acestuia are două limite*
- o limită minimă, care .n optica celui care se an/aFeaBă trebuie să se situeBe la nivelul
costului for+ei de muncăA
- o limită ma0imă, care .n optica .ntreprinBătorului e atinsă atunci c5nd salariul e/aleaBă
productivitatea mar/inală a muncii.
Nivelul concret al salariului .ntre aceste limite se stabileşte .n func+ie de o serie de factori.
-rincipalii factori cu impact direct sunt* costul for+ei de muncă, dinamica pre+urilor,
calificarea profesională, responsabilitatea.
-rincipalii factori cu impact indirect sunt* /radul or/aniBării sindicaliste şi combativitatea
sindicatelor, mi/ra+ia interna+ională a for+ei de muncă, le/isla+ia +ărilor privind mişcarea
revendicativă.
-entru stabilirea salariului trebuie luate .n considerare două tendin+e*
1. E96(#$% -6 )$5)#"#$"'6, care .nlocuieşte o parte din timpul liber al salariatului cu timp de
muncă, din dorin+a unui salar mai mare.
%&
2. E96(#$% -6 ,6+"#, care conduce la renun+area la munca suplimentară, sau c(iar la o parte
din orele pro/ramului normal, datorită atin/erii unor condi+ii apropiate de aspira+iile de venit.
Efectul de substituire imprimă salariului tendin+ă de creştere, .n timp ce efectul de venit .i
dă tendin+ă de sta/nare. "eBultă că mărimea efectivă a salariului trebuie să /enereBe cointeresarea
salariatului.
3n rol important .n fi0area mărimii salariului revine şi raporturilor stabilite .ntre posesorii
factorilor de produc+ie.
B*D"+&3"(& )&%&'"$%$"
-oate fi surprinsă prin "+-"(6%6 acestuia.
1. Indicele salariului nominal se calculeaBă cu formula*
122
1
⋅ =
&o
&
& S
S
S
I
2. Indicele salariului real se calculeaBă cu formula*

122
1
⋅ =
2o
2
2 S
S
S
I
7inamica salariului are tendin+e contradictorii*
= de diferen+iere după calitatea, reBultatele, caracterul muncii şi aptitudinile salaria+ilorA
= de apropiere, e/aliBare – .n caBul atenuării diferen+elor prin calificare sau apropierea unor
condi+ii, diferen+ierea are la baBă şi calcule de eficien+ă şi situa+ia diferită a a/en+ilor economici.
-e termen lun/, tendin+a /enerală a salariului nominal este de creştere, influen+ată fiind de o
serie de factori precum* creşterea productivită+ii muncii, creşterea costului resurselor de muncă La
c(eltuielilor pentru calificarea for+ei de muncă, transport, (rană, .ntre+inere etc.K, raportul dintre
cererea şi oferta de muncă.
Jn concluBie* mărimea şi diferen+ierea salariilor trebuie astfel stabilită .nc5t să incite la
muncă şi la aspira+ia ridicării pre/ătirii profesionale.
I@ *3* D25H+-&
1*D69"+"'6& 8" (2+7"+$#$% (2+(64#$%$"
7ob5nda .n sens restr5ns – cel e0istent ini+ial, e privită ca e0cedent ce revine proprietarului
de capital dat cu .mprumut.
Evolu+ia dob5nBii arată că aceasta a fost /enerată, la .nceputurile sale, de .mprumuturi
pentru consum. 7ob5nda pentru creditul cu destina+ie economică-productivă era un fenomen rar
.nt5lnit .ncă .n antic(itate, dar ulterior a devenit predominant. :dată cu apari+ia şi deBvoltarea
acestei forme de credit, aria de manifestare a fenomenului dob5nBii s-a lăr/it substan+ial, astfel
.nc5t dob5nda a aFuns să fie considerată remunera+ia capitalului .mprumutat, adică răsplata pentru
folosin+a numerarului cedat pentru un timp determinat.
%
7ob5nda .n sens lar/ e privită ca e0cedent ce revine proprietarului oricărui capital utiliBat
.n condi+ii normale.
7espre dob5ndă -aul 6amuelson spune că este Dpre+ul specific@ plătit pentru Da treia mare
cate/orie de factori de produc+ie* capitalul@.
D25H+-& '64'6D"+#., -6(", $+ ,6+"# E+)$8"# -6 4'24'"6#&'$% E+#'6<$%$" (&4"#&% &+#'6+&#
E+#'12 &(#","#&#6 6(2+23"(. 2&'6(&'6 )$5 92'3. -6 6F(6-6+# E+ '&42'# ($ (&4"#&%$%
:'6)46(#",; &,&+)&#*
2* D6#6'3"+&'6& 3&)6" 8" '&#6" -25H+D""
9ărimea dob5nBii se calculeaBă prin masa şi rata dob5nBii. 9asa este mărimea absolută a
dob5nBii L7K, iar rata dob5nBii este mărimea ei relativă LdaK.
R&#& -25H+D"" se determină ca un raport procentual .ntre mărimea dob5nBii totale şi
capitalul .mprumutat. Ea repreBintă pre+ul pentru a dispune de 122 unită+i monetare, timp de 1 an.
122 T 1
F
D
d =
D25H+-& e0primă nivelul pre+ului la care poate fi dob5ndit .mprumutul.
7ob5nda este cunoscută ca dob5ndă simplă şi dob5ndă compusă. 7ob5nda simplă se
calculeaBă ca produs .ntre mărimea creditului LGK, rata dob5nBii LdaK şi perioada de timp LnK sub
un an*
n d F D ⋅ ⋅ = T
-entru credite acordate pe perioade mai lun/i, se foloseşte formula dob5nBii compuse.
Calculul dob5nBii compuse presupune capitaliBarea dob5nBii, aFun/5ndu-se să se calculeBe
dob5ndă la dob5ndă*
7 N 6n – G
6n N 62 L1VdbKn
.n care*
7 – dob5nda totală
db - rata dob5nBii
n - numărul de ani
G – capitalul .mprumutat
6n - suma .n momentul n
-e pia+a .mprumuturilor, ofertan+ii de capital de .mprumut se .nt5lnesc cu cei care solicită
.mprumuturi. 7in confruntarea lor reBultă mărimea dob5nBii.
Cactorii care influen+eaBă rata dob5nBii
9ărimea ratei dob5nBii este variabilă.
%#
Nivelul ratei dob5nBii influen+eaBă şi e influen+at .n primul r5nd de raportul dintre cererea şi
oferta de capital de .mprumut. Creşterea cererii atra/e o ridicare a ratei dob5nBii, respectiv invers.
9ai e0istă şi al+i factori de influen+ă*
7urata creditului* dacă rata dob5nBii e ridicată, dar cererea de credite pe termen scurt e
mare, acest fapt va duce la reducerea ratei dob5nBii pentru credite scurte, paralel cu creşterea ratei
dob5nBii la creditele pe termen lun/.
ConFunctura economică şi politică, respectiv infla+iaA rata dob5nBii se maForeaBă cu rata
infla+iei.
"iscul* cu c5t posibilitatea returnării capitalului .mprumutat este mai mare cu at5t riscul
este mai mic şi, .n condi+iile .n care to+i ceilal+i factori sunt constan+i .n ac+iunea lor, rata dob5nBii
este mai mică. 7ob5nda poate fi privită ca fiind compusă din*
- dob5nda propriu-Bisă, care este pre+ul plătit pentru dreptul de folosire a .mprumutuluiA
- prima de asi/urare contra riscurilor, care variaBă de la caB la caB.
3* D25H+-& +23"+&%. 8" -25H+-& '6&%.
Conven+ional, preBentarea acestor forme de e0isten+ă ale dob5nBii porneşte de la ecua+ia lui
Irvin/ Cis(er*
i N r V c
i – rata nominală a dob5nBii sau rata de pia+ă a dob5nBiiA
r – rata reală a dob5nBiiA
c – rata infla+iei
7acă procesul infla+ionist e0istă, şi aceasta-i situa+ia cea mai frecvent .nt5lnită, rata reală a
dob5nBii devine un indicator foarte important pentru a/en+ii economici*
r N i – c
7e e0emplu, pentru utiliBarea capitalului disponibil e0istent la un moment dat se propune
un proiect de construire a unui fabrici care urmeaBă să func+ioneBe 22 de ani cu o productivitate
netă evaluată la 12\. Nimeni .nsă nu va accepta folosirea capitalului disponibil .n acest scop
dacă rata dob5nBii pe pia+ă este de 11\. 7ar dacă aceasta scade laMsub 12\, proiectul devine
rentabil şi va fi realiBat.
Zn d i , .n care*
Zn – randamentul sau productivitatea netă a proiectului de investi+ie L.n \K
i – rata dob5nBii
Cirmele care apeleaBă la capital de .mprumut doresc să investească .n domenii care asi/ură
o rată .naltă de revenire a capitalului. Nici o firmă nu va investi .n domenii care asi/ură o rată de
revenire mai mică dec5t rata dob5nBii.
7eci rata profitului trebuie să fie mai mare dec5t rata dob5nBii.
I@ *=* R6+#&1 36(&+")3$% 92'3.'"" '6+#6"
1*N&#$'& 8" 36(&+")3$% 92'3.'"" '6+#6"
%%
-rintre veniturile care se formeaBă pe pia+ă, un loc important revine rentei. 7atorită
e0isten+ei sale .ndelun/ate, spre deosebire de salariu, renta se .nscrie .ntre no+iunile economice cu
felurite semnifica+ii. 6ensul uBual al no+iunii desemneaBă un venit fără muncă.
9ultă vreme renta a fost asociată numai cu utiliBarea resurselor naturale şi .ndeosebi a
păm5ntului. "enta este cea mai vec(e formă de venit pentru că a/ricultura a fost o .ndeletnicire
străvec(e a omului.Economiştii clasici considerau că păm5ntul, ca factor de produc+ie limitat
cantitativ, produce un venit care .mbracă forma rentei.
7avid "icardo arată că renta are la baBă fertilitatea ine/ală a terenurilor a/ricole, poBi+ia
diferită fa+ă de căi de acces, sau fa+ă de pie+e.
<coala mar/inalistă de economie fundamenteaBă renta pe le/ea randamentelor
nepropor+ionale şi pe productivitatea muncii.
Contribu+ie la teoria rentei a adus şi profesorul rom5n 8ir/il 9ad/eanu.
6ensul modern al rentei este consacrat .n special de 8ilfredo -areto. Jn preBent maForitatea
specialiştilor consideră că renta este un venit de care pot să beneficieBe to+i subiec+ii economici
care dispun de condi+ii deosebite.
>"enta economică pură se referă la venitul ob+inut de un factor de produc+ie, orice factor,
care se caracteriBeaBă prin completa inelasticitate a ofertei@ afirma 4loHd $t?inson.
"enta este deci un venit pe care .l aduce un bun, care nu este le/at de activitatea productivă
a proprietarului său. Important este ca oferta factorului de produc+ie respectiv să fie insuficientă
.n raport cu cererea. Jn preBent, renta apare deseori sub formă de c(irie.
M6(&+")3$% 92'3.'"" '6+#6"
4a baBa formării rentei .n ramurile primare ale economiei, unde păm5ntul e factor
indispensabil, stă le/ea '&+-&36+#6%2' +64'242'7"2+&%6, 42#'","# (.'6"&, 92%2)"'6& $+2'
9'&(7"$+" 6<&%6 -"+ &(6%&8" 9&(#2' -6 4'2-$(7"6, &)"<$'. '&+-&36+#6 -"96'"#6: %& E+(64$#
('6)(.#2&'6, &42" )#&7"2+&'6, (& E+ 9"+&% ). -6)('6&)(.* Ini+ial, această le/e a fost cunoscută ca
>le/ea fertilită+ii descresc5nde a solului@, iar ac+iunea ei era limitată la domeniul a/riculturii, .n
forma randamentelor descrescătoare L)(. 9alt(usK. 3lterior s-a demonstrat că folosirea tuturor
factorilor de produc+ie se află sub semnul randamentelor nepropor+ionale.
-resupun5nd că sunt utiliBate trei cantită+i adi+ionale e/ale din aceeaşi cate/orie de factori
de produc+ie, fiecare din ele asi/ură randamente diferite. -rima cantitate adi+ională L)1K are un
randament mai ridicat, depăşind nivelul randamentului mediu L"mK socialmente posibil.
7iferen+a dintre randamentul efectiv şi cel mediu repreBintă renta, care .n caBul primei frac+iuni
adi+ionale )1 este mai mare dec5t renta ob+inută cu a doua )2. "andamentul frac+iunii a treia )!
fiind e/al cu randamentul mediu, nu mai asi/ură rentă diferen+ială .n mod normal. "eBultă că
.ntrepriinBătorul va folosi cantită+i adi+ionale de factori p.nă c5nd randamentul ob+inut este
suficient pentru a compensa capitalul consumat. $ceasta este cantitatea limită de folosire a
factorului respectiv. -roduc+ia care se realiBeaBă cu cantită+i adi+ionale de factori, .n raport cu
ultima doBă adi+ională, repreBintă renta aferentă acestor cantită+i.

%'
'1

" '2

'3
"m
2 C
)1 )2 )!
Ci/. 44 "andamentele aferente diferitelor aloca+ii adi+ionale dintr-un factor de produc+ie
EF(6-6+#$% )&$ )$'4%$)$% -6 4'2-$)6 (6 42&#6 9" 257"+$# E+ $'3& 92%2)"'"" $+$" 9&(#2'
-6 4'2-$(7"6, ($ (&%"#.7" )$46'"2&'6 (6%2' 36-"", (2+)#"#$"6 forma materială a rentei*

Ci/.4& 9ărimea rentei economice
)ransformarea surplusului de produc+ie fiBică .n venit cu caracter de rentă, este
condi+ionată de situa+ia cererii şi a ofertei pentru bunul respectiv. :b+inerea efectivă a rentei de
către de+inătorul unui factor de produc+ie cu calită+i deosebite, depinde de erlasticitatea ofertei
'2
totale. :ferta ri/idă .n raport cu cererea, va determina o urcare a pre+ului de v5nBare peste nivelul
de ec(ilibru, ceea ce va aduce posesorului bunului respectiv un e0cedent de venit.
Jn fi/ura 4&, la un volum al ofertei de factori perfect inelstice :C, pre+ul de procurare -1
depăşeşte pre+ul de ec(ilibru -E care corespunde unei oferte concordante cu cererea. 6uprafa+a
cuprinsă .ntre -1, -E, E şi curba cererii repreBintă mărimea rentei pe care deşinătorul factorului
respectiv o .ncaseaBă.
8eniturile raliBate de catre de+inătorul unui factor, a c5rui ofertă totală eeste inelatică şi
insensibilă la ridicarea pre+ului de v5nBare, este denumită '6+#. 6(2+23"(..
2*R6+#& 9$+("&'.
"enta funciară .şi re ori/inea .n raritatea păm5nturilor fertile şi insuficien+a ofertei de
produse a/ricole de a satisface cererea .n creştere.
"enta .n sens clasic, este venitul posesorilor acelor terenuri pe care se ob+ine o
productivitate superioară celei de pe terenul mar/inal. 7ar, la nivel /lobal, ipoteBa malt(usiană
conform căreia cererea de produse alimentare tinde să depăşească oferta, trebuie luată .n
considerareA deci renta diferen+ială de fertilitate se ob+ine şi pe terenurile mar/inale atrase .n
circuitul economic.
9ecanismul ipotetic al ob+inerii rentei diferen+iale de poBi+ie este ilustrat .n tabelul următor*
"enta funciară de fertilitate .n teoria lui 7avid "icardo
Nr.
crt. Indicatori
Cate/orie de indicatori
I II III
1. Consum de factori de produc+ie Linclusiv profitul
normalK identic
122.222 122.222 122.222
2. -roduc+ia LtK 122 '2 %2
!. Costul unitar Lu.m. pe tonă, fullK 1.222 1.111 1.2&2
4. -re+ul pie+ei u.m.Mt Lc5nd cererea de 2#2tK 1.2&2 1.2&2 1.2&2
&. "enta pe unitate de produs Lu.m.MtK 2&2 1!' -
. "enta pe .ntrea/a suprafa+ă Lu.m.K 2&.222 12.&12 -
Jn le/ătură cu datele ilustrative din tabel poate apărea o .ntrebare* dacă proprietarul
terenului cel mai slab, de cate/oria a treia, nu ob+ine rentă, de ce el .l pune la dispoBi+ia activită+ii
economice fără a ob+ine de pe urma lui vreun venit Lob+ine venitul sub forma profitului normal
doar arendaşulK. -entru depăşirea acestei dileme se introduce .n deBbatere ar/umentul lui 9alt(us
pe baBa căruia popula+ia creşte mai repede dec5t produc+ia a/ricolă, ceea ce face ca .n mod
'1
obişnuit pe pia+a produselor a/ro-alimentare cererea să fie superioară ofertei. $cest ar/ument a
fost valabil .n secolul al ;I;-lea. Ca atare, pre+ul pie+ei va fi mai mare de 1.2&2 u,m.Mt Lcu S0K
ceea ce măreşte renta pe produs şi pe total suprafa+ă de pe terenurile din cate/oriile I şi II, dar
aduce o rentă pe unitatea de produs de S0 pe terenul de cate/oria a treia şi o rentă totală de %2 S0
pe .ntrea/a suprafa+ă.
Ca formă a produsului net, renta a apărut de multe secole, .mbrăc5nd trei forme* renta .n
produse, renta .n muncă LBilele de clacăK şi apoi, renta .n bani.
Jn feudalism, renta era plătită de +ăranii ioba/i, pentru dreptul de folosire a păm5ntului.
Jn capitalism renta funciară reflectă rela+iile economice dintre* proprietarii funciari, care
de+in monopolul asupra păm5ntului ca proprietate, .ntre arendaşii care-l utiliBeaBă, .l
administreaBă şi muncitori a/ricoli care-l lucreaBă. -rodusul net se .mparte .ntre ei, arendaşul
primind un profit cel pu+in e/al cu profitul mediu din alte domenii, an/aFa+ii a/ricoli primesc
salariul, iar proprietarul funciar primeşte renta.
8enitul net din a/ricultură, prin mecanismul formării pre+urilor este aparte. -re+ul re/lator
adeseori nu este pre+ul mediu, ci pre+ul individual al produselor de pe terenurile cu cea mai slabă
fertilitate, sau mai rău poBi+ionate, această dacă toată produc+ia de pe ele este necesară acoperirii
nevoilor. 6porul de produc+ie de pe terenurile bune şi foarte bune se transformă .n produs net
suplimentar.
:ferta păm5ntului fiind inelastică prin caracterul lui limitat, .nseamnă că renta este
determinată de cererea pentru păm5nt, .n fapt – pentru produsele a/ricole de pe acesta.
"enta funciară .mbracă următoarele forme*
R6+#& &5)2%$#.
Este renta .nsuşită de proprietarii funciari de pe toate terenurile, intrate .n circuit productiv,
indiferent de fertilitatea şi poBi+ia lor. E0istă un dublu monopol asupra păm5ntului, care
/enereaBă cele două feluri de rentă, arată 9ar0*
= prima formă este monopolul asupra terenului ca obiect de e0ploatare şi /enereaBă renta
diferen+ialăA
= a doua formă e monopolul asupra păm5ntului ca obiect al proprietă+ii private, fapt care
/enereaBă renta absolută.
R6+#& -"96'6+7"&%.
Este renta care provine din diferen+ele de fertilitate a păm5ntului şi din avantaFele care
decur/ din apropierea terenurilor a/ricole fa+ă de pia+a de desfacere sau aproviBionare. 7acă se
formeaBă ca urmare a diferen+elor de fertilitate naturală, deci a costurilor mai mici pe terenuri
foarte bune şi bune, se numeşte rentă diferen+ială I. 7acă se formeaBă ca urmare a investi+iilor
suplimentare succesive, iar diferen+ele decur/ din deosebirea de fertilitate economică este rentă
diferen+ială II, şi e le/ată de a/ricultura intensivă.
"enta diferen+ială se preBintă din punct de vedere valoric ca diferen+a dintre pre+ul de
produc+ie re/lator Lcel mai mareK al mărfurilor a/ricole şi pre+ul de produc+ie de pe parcele bune
'2
şi foarte bune Lcel mai micK. 6porirea pre+ului produselor a/ricole determină creşterea rentei*
renta diferen+ială de pe terenurile cele mai bune creşte pe măsura creşterii cererii de produse
a/ricole. ConcluBia este că rentele sunt determinate de pre+ şi nu ele determină pre+ul.
: variantă a rentei diferen+iale este renta de poBi+ie, care provine din diferen+ele .ntre
terenuri privitoare la distan+a fa+ă de pia+ă sau căi de comunica+ie.
R6+#& -6 32+242%
Este supraprofitul realiBat de posesorul unor terenuri speciale, care produc .n cantită+i
reduse recolte cu .nsuşiri deosebite, v5ndute la pre+uri ridicate.
P'67$% 4.3H+#$%$"
Jn a/ricultură pre+ul păm5ntului depinde de*
- mărimea rentei, .n rela+ie directăA
- rata dob5nBii, .n rela+ie inversăA
- posibilitatea de folosire alternativă a solului, .n rela+ie directăA
- ameliorarea poBi+iei fa+ă de căile de comunica+ie, sau fa+ă de pia+ă, .n rela+ie directăA
- raportul dintre cererea şi oferta de produse a/ricole.
-re+ul păm5ntului este renta capitaliBată, adică renta care, dacă ar fi transformată .n capital,
ar aduce un venit e/al .n formă de dob5ndă.
I@ *B* P'29"#$%
1*C2+(64#$% -6 „4'29"#”
3nul din veniturile foarte importante .n economia de pia+ă este profitul. Etimolo/ia
cuv5ntului este latină, >proficere@, adică reBultatul poBitiv al unei activită+i lucrative.
Jn sens lar/ profitul poate fi privit ca fiind c5şti/ul realiBat, .n formă bănească, de către cei
ce ini+iaBă şi or/aniBeaBă o activitate economică.
Jn ce priveşte con+inutul cate/oriei de profit, putem distin/e două curente teoretice*
- unul conform căruia profitul este parte din valoarea muncii .nsuşită /ratuit de cei ce
posedă capitalA
- altul care cuprinde acele puncte de vedere după care veniturile apar ca recompensă a
factorilor de produc+ie.
Conform celui de-al doilea punct de vedere .ntreprinBătorii sunt acei ce or/aniBeaBă şi
conduc o afacere, decid ce, c5t, unde şi cum să se v5ndă. )oate acestea necesită cunoştin+e,
abilitate şi implică un anume risc. Este firesc ca ele să fie recompensate.
-rofitul provine din diferen+a dintre venitul ob+inut şi costul de produc+ie.
F2'36 -6 4'29"#
= 7in punct de vedere al mărimii, profitul este format din*
- profitul normal, obişnuit, ordinarA
'!
- profitul economic sau supernormal.
JntreprinBătorul poate primi profit din două motive*
- dacă el este proprietarul unora dintre factorii de produc+ie utiliBa+i de firmă, el ob+ine
profit normal, .n sensul că tot venitul ob+inut peste costul contabil este al său şi e considerat
suficient pentru continuarea activită+iiA
- dacă vinde bunurile firmei la un pre+ mai mare dec5t costul de produc+ie Lformat din cost
e0plicit şi implicitK ob+ine profit economic.
7eci profitul total sau profitul contabil, este profitul normal plus profitul supernormal sau
economic.
7acă .ntreprinBătorul nu posedă nici unul din factorii de produc+ie, el nu va ob+ine profit
normal, iar dacă va vinde bunurile produse la un pre+ mic, c5t costul de produc+ie, atunci nu va
ob+ine nici un profit economic.
$şadar, profitul normal apare ca o componentă a costului de produc+ie şi deci şi a costului
mediu şi mar/inal.
Jn perioadă lun/ă proprietarul firmei poate decide să utiliBeBe
factorii de produc+ie afla+i .n proprietatea lui .n diferite forme. 7acă firma ob+ine un profit
mai mic dec5t costul de oportunitate al utiliBării factorilor, proprietarul poate ob+ine un venit mai
mare folosind factorii pentru a produce alte bunuri sau .nc(iriindu-i altor firme. 7eci profitul
normal este necesar pentru ca firma posesoare a factorilor să-şi poată continua activitatea pe o
perioadă lun/ă.
Jn structura profitului normal intră at5t o remunera+ie de muncă c5t şi una de capital.
"emunera+ia de muncă viBeaBă munca de coordonare, conducere a .ntreprinBătoruluiA remunera+ia
de capital viBeaBă recompensarea capitalului adus firmei de către .ntreprinBător.
Jn practică, unele firme pot realiBa şi profit de monopol Lsupraprofit de monopolK ob+inut de
re/ulă de către firmele care c5şti/ă şi-şi men+in o poBi+ie unică pe pia+ă datorită unor realiBări
te(nice de e0cep+ie, prin poBi+ia favorabilă fa+ă de pia+a de desfacere ori aproviBionare, prin
concentrarea produc+iei, beneficiind de condi+iile concuren+ei imperfecte.
= D"+ 4$+(#$% -6 ,6-6'6 &% (2+#'"5$7"6" %& &(#","#&#6& 6(2+23"(., profitul economic sau
le/itim repreBintă venitul ob+inut de cei ce .ntemeiaBă, or/aniBeaBă şi administreaBă o firmă şi
care sunt proprietarii bunurilor produse de către firmă. Ei v5nd aceste bunuri şi ceea ce ob+in ca
e0cedent peste costul total este profitul economic. -rofitul economic este considerat ca răsplată
pentru abilitate şi asumarea riscului.
Jn condi+ii normale riscul .n afaceri apare sunt trei ipostaBe*
aK incertitudini privind condi+iile pie+eiA un .ntreprinBător niciodată nu este si/ur că
tot ceea ce produce se vinde
bK riscul datorat sc(imbărilor .n te(nolo/ie şi, implicit, concuren+ei celor ce au un
avans .n domeniu
cK risc financiar, Furidic şi politic
'4
= D"+ 4$+(# -6 ,6-6'6 %6<")%&#",, profitul fiind un venit impoBabil, vorbim despre profitul
admis, respectiv o dimensiune a profitului care depinde de cadrul le/islativ din fiecare +ară.
"eBultă astfel profitul net, a cărui dimensiune depinde de le/isla+ia din fiecare +ară*
-r net N -r brut – ImpoBite
Jn concluBie se poate spune că profitul se diferen+iaBă de celelalte venituri.
6pre deosebire de salariu, rentă, dob5ndă, el nu are o baBă contractuală, depinB5nd se
succesul .n afaceri, este aleatoriu.
2* T62'"" 4'","#2&'6 %& 4'29"#
9ercantiliştii s-au ocupat şi de analiBa profitului. Ei vedeau iBvorul profitului .n sfera
circula+iei. Jn concep+ia mercantilistă nu orice circula+ie este iBvorul profitului comercial, ci
numai circula+ia dintre state, comer+ul e0terior, .ntruc5t numai el sporeşte cantitatea de metal
pre+ios din +ara respectivă.
CiBiocra+ii au ne/at orice baBă pentru e0isten+a profitului comercial.7octrina fiBiocratică
considera profitul ca un venit provenit numai de la natură şi care trece apoi la clasele sterile.
$dam 6mit( consideră profitul ca un scăBăm5nt din produsul muncii muncitorului, un
produs al muncii neplătite. El numeşte profit ceea ce este produs net. $ respins părerea care
considera profitul drept salariu cuvenit capitalistului, arăt5nd că salariul şi profitul sunt cate/orii
economice /enerate de le/i diferite, că mărimea profitului nu depinde de cantitatea de muncă
c(eltuită de capitalist, ci de mărimea capitalului acestuia. Jn sc(imb, beneficiul .ntreprinBătorului
este preBentat ca fiind o recompensă pentru riscul şi strădania .ntreprinBătorului capitalist.
6mit( vorbeşte şi despre o tendin+ă de scădere a profitului odată cu deBvoltarea societă+ii
capitaliste, dar nu observă o creştere a masei acestuia.
7avid "icardo a afirmat .n mod clar ideea că iBvorul ori/inii profitului .l constituie o parte
din munca muncitorului, care este .nsuşită de capitalist. "icardo are meritul de a fi arătat pentru
prima oară .n mod clar opoBi+ia dintre salar şi profit. Jn func+ie de creşterea sau descreşterea
salariului, scade sau creşte profitul.
E.1. 6aH a respins e0plica+ia dată de 6mit( şi "icardo profitului. El a analiBat profitul sub
forma dob5nBii şi a beneficiului .ntrepriBătorului, pe care le-a rupt de profit şi le-a e0plicat prin
iBvoare diferite. 7ob5nda este considerată de el ca un venit al capitalului, un reBultat al serviciilor
săv5rşite de capital, iar beneficiul .ntreprinBătorului ca o plată a muncii, o recompensă pentru
riscul şi talentul .ntreprinBătorului.
9ar0 a arătat că profitul nu-i nimic altceva dec5t o formă transformată a plusvalorii,
plusvaloarea privită ca produs al .ntre/ului capital. -rofitul e creat de munca lucrătorilor din sfera
productivă, dar realiBarea lui se face .n sfera circula+iei şi apare ca reBultat al capitalului. El e
considerat un fel de venit >imoral@.
Concuren+a dintre ramuri duce la formarea unei rate miFlocii a profitului, iar mărfurile se
vor vinde la pre+uri de produc+ie formate din capitalul c(eltuit plus profitul miFlociu. 7acă
mărfurile nu corespund necesită+ilor, ele nu se v5nd şi profitul nu se formeaBă.
'&
9ar0 a arătat că .n societatea capitalistă, paralel cu tendin+a de scădere a ratei profitului, are
loc o creştere a masei acestuia. 6căderii ratei profitului se opun o serie de factori cu tendin+ă
contrarie care fac ca le/ea scăderii ratei profitului să ac+ioneBe numai ca o tendin+ă.
7acă admitem că valoarea mărfii este determinată şi de al+i factori dec5t cantitatea de
muncă a lucrătorului şi anume, de le/ea cererii şi ofertei, de utilitatea sa finală, atunci e0plica+ia
profitului prin e0ploatarea muncii salariate trebuie nuan+ată, cel pu+in ca ar/umentare teoretică.
E0istă o diversitate de teorii care privesc profitul ca o remunera+ie a .ntreprinBătorului
pentru că*
a. este un bun or/aniBator şi inventator*
b. .şi asumă riscuriA
c. satisface nevoile sociale.
3* M.'"36& 8" 9$+(7""%6 4'29"#$%$"
9ărimea profitului oferă o ima/ine asupra modalită+ilor .n care se desfăşoară activită+ile
.ntr-o unitate economică, dacă ea reuşeşte – .n urma v5nBării produc+iei – să-şi acopere
c(eltuielile şi să ob+ină ceva .n plus. Este o parte a produsului net care răm5ne la dispoBi+ia
.ntreprinderii şi conferă rentabilitate acesteia.
9ărimea profitului se poate urmări prin doi indicatori*
= 3&)& 4'29"#$%$", sau cantitatea totală de profit*
-r N 8 – Cp
unde* -r – profit
8 – venitul
Cp – costul de produc+ie
= 3.'"36& '6%&#",. & 4'29"#$%$", calculată ca raport procentual .ntre masa profitului şi
un termen de referin+ă, ne dă rata profitului, .n trei modalită+i diferite*
122
-r
-rT 122
-r
-rT 122
-r
-rT ⋅ = ⋅ = ⋅ =
F Aa Ap

unde* -ra – rata profitului
Cp – cost de produc+ie
G - capital
C$- cifra de afaceri
7intre aceste forme ale ratei profitului, prima este cunoscută şi sub denumirea -6 '&#&
'6+#&5"%"#.7"" fiind cel mai relevant indicator al eficien+ei economice.
3ltima formă este '&#& (236'("&%. a profitului, un raport procentual .ntre masa profitului şi
totalul .ncasărilor la pre+ul pie+ei.
9ărimea profitului depinde de mai mul+i factori*
'
aK nivelul costului mărfii sau serviciului Linvers propor+ionalKA
bK nivelul pre+ului de v5nBare a mărfii Ldirect propor+ionalKA
cK volumul serviciilor sau produselor realiBateA
dK structura produselor şi serviciilor – dacă ele aduc sau nu profit mareA
eK viteBa de rota+ie a capitaluluiA
fK modul cum se .mparte venitul ob+inut .ntre posesorii factorilor de produc+ie Lcu c5t
salariul şi renta sunt mai mari, profitul se micşoreaBăK.
-rofitul fiind utiliBat at5t pentru consumul personal, c5t şi pentru lăr/irea şi moderniBarea
activită+ii, reBultă că /enereaBă pro/resul şi deBvoltarea societă+ii.
=* M&F"3"D&'6& 4'29"#$%$"
)o+i .ntreprinBătorii sunt interesa+i .n a ob+ine profit. Cu c5t profitul este mai mare cu at5t
rentabilitatea, eficien+a este mai mare. Jn cadrul fiecărei firme se determină volumul profitului
ob+inut sub formă de masa profitului. Cirma reporteaBă apoi masa profitului la costurile făcute, la
capital sau la cifra de afaceri, ob+in5nd procentual /radul de profitabilitate.
"ata profitului dă informa+ii despre mersul afacerilor firmei respective.
a.9a0imiBarea profitului .n perioadă scurtă
Cirma ob+ine venit .n perioadă scurtă atunci c5nd venitul mar/inal depăşeşte costul
mar/inal pentru toate creşterile de produc+ie. Cu alte cuvinte, ma0imum de profit este atins la
acel nivel al produc+iei la care venitul mar/inal e/aleaBă sau depăşeşte costul mar/inal, iar curba
costului mar/inal este .n creştere.
b.-rofitul .n perioadă lun/ă
Jn perioadă lun/ă numărul firmelor care produc un bun oarecare se va mări dacă firmele din
ramură ob+in profit economic poBitiv. 7acă firmele care produc un bun oarecare .nre/istreaBă
pierderi, atunci treptat ele vor renun+a la produc+ia bunului respectiv, iar numărul lor va descreşte.
Efectele intrării sau ieşirii firmelor .n ramură
7acă .ntr-o ramură oarecare se va .nre/istra la un moment dat o creştere a numărului de
firme care produc un anumit bun, atunci vom sesiBa o modificare a costurilor şi veniturilor
tuturor firmelor care produc bunul respectiv. $cest fapt se datoreaBă următoarelor*
- intrarea unui număr .nsemnat de firme .n ramură are ca efect imediat creşterea ofertei la
bunul produs şi scăderea pre+ului de v5nBare. 8enitul mediu ca şi cel mar/inal vor scădea
deoarece v5nBările se fac la noile pre+uriA
- intrarea .n ramură a noilor firme va duce la creşterea cererii de factori de produc+ie
utiliBa+i pentru producerea bunului respectiv. -re+ul factorilor va creşte şi deci va creşte costul
total al fiecărei firme.
6căderea venitului şi creşterea costului vor avea ca efect reducerea profitului fiecărei firme.
Jn aceste condi+ii, motiva+ia pentru noile firme de a produce bunul respectiv va scădea şi c(iar va
dispare atunci c5nd profitul economic al fiecărei firme va scădea pe perioadă lun/ă, la Bero.
'#
Ciecare firmă .n parte va renun+a la producerea unui bun dacă nu va ob+ine profit normal. Jn
acest caB firmele vor ieşi din ramură sau de pe pia+ă influen+5nd astfel at5t costul c5t şi venitul dar
.n sens invers. -rofitul firmelor care vor răm5ne .n ramură va creşte şi firmele vor continua să
e0iste p5nă ce profitul total al fiecărei firme e/aleaBă profitul normal.
P'29"#$% E+ (2+-"7""%6 4"676" 46'96(#6
$tunci c5nd pia+a cu concuren+ă perfectă se /ăseşte .n ec(ilibru .n perioadă lun/ă
constatăm că*
- fiecare firmă va produce .n condi+iile celui mai redus cost. Costul mediu al firmei este dat
de curba costului mediu .n perioadă lun/ăA
- fiecare firmă .şi ma0imiBeaBă profitul economic realiB5nd o produc+ie pentru care venitul
mar/inal este e/al cu costul mar/inalA
- profitul supernormal este Bero, pentru că nu e0istă tenta+ia firmelor de a intra şi de a ieşi
din ramură şi deci costul mediu este e/al cu venitul mediu. Jn plus, pentru o firmă perfect
competitivă, venitul mediu este e/al cu venitul mar/inal.
Jn condi+iile .n care pia+a perfectă este .n ec(ilibru pe termen lun/, costul mediu va fi e/al
cu costul mar/inal pentru toate firmele. $cestea se .nt5mplă la cel mai scăBut punct al curbei
costului mediu şi această e/alitate pune .n eviden+ă produc+ia la care costul mediu este minim şi
deci profitul este ma0im.
P'29"#$% E+ (2+-"7""%6 4"676" "346'96(#6
6itua+ia de monopol presupune e0isten+a unui sin/ur producător pe pia+ă.
Jn caBul monopolului ma0imiBare a profitului se ob+ine atunci c5nd costul mar/inal este
e/al cu venitul mar/inal. Jn perioadă lun/ă, tentate de c5şti/, şi alte firme doresc să intre pe pia+a
monopolului .n ideea de a ob+ine un profit economic ridicat. $ceastă dorin+ă este stăvilită .nsă de
barierele ridicate de monopol care sunt foarte /reu de trecut.
6itua+ia de oli/opol presupune e0isten+a unui număr redus de ofertan+i.
6trate/iile desc(ise oli/opolului sunt*
1.Competi+ie prin pre+. Cirma .şi atra/e cumpărătorii v5nB5nd la un pre+ mai redus dec5t
rivalii săi. 7esi/ur această strate/ie atra/e reducerea profitului. 7upă ce atra/e un număr
suficient de cumpărători firma va ridica pre+ul la nivelul firmelor concurente.
2.Competi+ie .n afara pre+ului, care viBeaBă calitatea bunurilor produse, calitatea serviciilor
prestate, reclama, etc.
7eci profitul fiecărei firme oli/opoliste depinde de modul de a ale/e şi combina strate/iile,
de rapiditatea de sc(imbare a strate/iilor, de rapiditatea de a ob+ine informa+ii şi de a le utiliBa.
Jntre oli/opolurile din aceiaşi ramură concuren+a poate lua forme distru/ătoare. 9obilul
este profitul, mărimea lui, iar obiectivul este .nlăturarea concuren+ilor. )otuşi oli/opolurile sunt
capabile de a ob+ine profituri mai mari .n condi+iile de .n+ele/ere dec5t .n cele concuren+iale.
'%
BIBLIOGRAFIE:
''
1K $NIQE4E6C3 Coralia, 7IN3 9arin, I$8"I4e Ilie - <conomie, Ed. Economică,
1ucureşti, 222'A
2K $NIQE4E6C3 Coralia, 7IN3 9arin, I$8"I4e Ilie – <conomie Aplicaţii, Ed. Economică,
1ucureşti, 222'A
!K C:<$ 9ircea, 9e"IINE$N3 7ra/oş1%icroeconomi &ote de Aurs,Editura Nomina 4e0
222#
4K :-"E$ $le0andru, -$-$"I Ieor/e – <conomie politică, Ed. Cunda+iei >$ndrei <a/una@,
Constan+a, 222%A
&K <$"-E, $.7.A I$8"I4e, E - %icroeconomie – teorie şi aplicaţii, Ed. Economică,
1ucureşti, 2222.
122