You are on page 1of 28

Civilizaţia egipteană

Ardelean Silviu
Clasa a IX – a seral
1
1 Istoria civilizatiei egiptene
Civilizaţia egipteană s-a constituit în valea Nilului într-o regiune relativ izolată, fapt
care i-a lăsat a!prenta asupra caracterului i originalităţii acesteia" Istoria
#giptului Antic a evoluat pe parcursul unei îndelungate perioade de ti!p
reprezentînd o alternanţă dintre perioadele în care e$ista statul centralizat
%&egatul' i perioadele de destră!are a regatului egiptean %perioade de tranziţie'"
(a rîndul lor acestea se periodizează în confor!itate cu cîr!uirile dinastice"
)iecare perioadă co!portă un ir de particularităţi de ordin econo!ic, politic i
cultural, dei se !enţin !ai !ulte ele!ente ce denotă continuitatea civilizaţiei
egiptene"
Nilul
Nilul a fost un element vital regiunii de-a lungul istoriei .Lunca fertilǎ a Nilului a oferit
oamenilor posibilitatea de a dezvolta o economie agricolă stabilă și o societate complexă,
centralizată, care a devenit o piatră de temelie în istoria civilizației umane. Nomazii vânǎtori-
culegǎtori s-au mutat în valea Nilului pânǎ la sfârșitul leistocenului !i"lociu în urmă cu 1#$
de mii de ani. ână la sfârșitul paleoliticului , climatul arid din %frica de Nord a devenit tot
mai cald și uscat, forțând populația din zonă să se concentreze de-a lungul regiunii. &storia
propiu-zisă începe prin unirea sub conducerea unui singur rege, a celor două regate mai vec'i,
a celui din (eltă )*giptul de +os, și a celui din -alea Nilului )*giptul de .us,. %pariția
statului egiptean - primul stat din lume - trebuie considerată ca impusă de necesitatea
imperioasă a coordonării pe întreg spatiul -ăii Nilului, a sistemului de irigații și îndiguiri
care aveau să domolească furia inundațiilor anuale ale fluviului și să le facă folositoare
agriculturii. opoarele primitive, care locuiau în regiunile aflate de o parte și de alta a -ăii
Nilului, în deșerturile arabice și libice dar și cele ce erau în Nubia, putea invada și "efui
ținuturile bogate ale *giptului.
%cești factori au impus în mod stringent constituirea statului egiptean )mai întâi două state,
apoi unul singur,. %mândouă regatele au avut de fapt o autonomie în tot timpul domniei
faraonilor - prin particularitățile, păstrate cu gri"ă, ale regimului lor și prin administrațiile
separate. Legătura dintre aceste două regate autonome a fost totdeauna faraonul, care era și
rege al sudului și al nordului. (ealtfel la moartea lor, faraonii din imperiul vec'i aveau două
morminte dintre care unul nu conținea mumia defunctului rege,deci era cenotaf - dar exista un
mormânt pentru *giptul de .ud și unul pentru *giptul de Nord pentru același faraon. (e câte
ori se produceau răscoale, răzmerițe sau invazii străine, *giptul avea tendința foarte netă să se
despartă iarăși în cele două regate care renășteau fiecare sub alt faraon.
*riginile
*xistă multe teorii cu privire la originile poporului egiptean, subiectul inca fiind controversat.
.tudii genetice recente arata ca populatia actuala a *giptului este caracterizata de o linie
paternala comuna cu zona %fricii de Nord in primul rand si ceva influente din /rientul
#
!i"lociu. .tudiile bazate pe linia materna leaga egiptenii moderni de locuitorii actuali ai
*ritreei si *tiopiei . -ec'ii egipteni isi plasau originile intr-o zona pe care ei o numeau unt,
sau 01a Neteru0 )1aramul 2eilor0,, pe care ma"oritatea egiptologilor o plaseaza intr-o arie ce
cuprinde *ritreea si (ealurile *tiopiene.
3n studiu recent al morfologiei danturii egiptenilor antici confirma trasaturi dentale
caracteristice %fricii de Nord, si intr-o masura mai mica populatiei din sud-vestul %siei.
.tudiul confirma si continuitatea biologica de la erioada redinastică pana dupa perioada
faraonica. 3n studiu bazat pe statura si proportia corporala sugereaza unele influente ale
caracteristicilor antropomorfice tropicale in unele grupuri, in perioada tarzie, odata cu
extinderea imperiului.
#poca predinastică
/biecte predinastice
%cum aproximativ 45$$ de ani , triburile mici, care trăiau în valea Nilului au dezvoltat o serie
de culturi care au demonstrat un control ferm al agriculturii și creșterii animalelor , asupra
te'nicilor de olărit și producerii obiectelor personale, cum ar fi pieptenii, brățările și
colierele. 6ea mai mare dintre aceste culturi timpurii a fost în *giptul de .us).ud,, denumită
cultura 7adari care, probabil, își avea originea în (eșertul de -est, fiind cunoscutǎ pentru
ceramica de înaltǎ calitate, uneltele de piatră și utilizarea cuprului.
.tilul de viață al badarienilor se baza pe agricultură, pescuit și creșterea animalelor. %rtefacte
străine indică legǎturi cu populații îndepǎrtate )până in .iria,. 8n această perioadă apar
mobila, vasele decorate, tacâmurile, pieptenele și figurinele. *xistența stratificării sociale este
dedusă din descoperirea mormintelor membrilor înstăriții ai comunității într-o anume
secțiune a cimitirelor. 9itualurile funerare în epoca badariană nu diferă prea mult de cele de la
!erimide și *l-/mari, dar în cultura de la Nagada aceste ritualuri evoluează repede. %tunci
când coliba devine dreptung'iulară în locul celei ovale sau circulare, mormântul devine și el
dreptung'iular și se menține astfel în toată perioada predinastică. 8n același timp groapa este
:
căptușită cu cărămidă nearsă, lucrându-se un fel de cavou care are c'iar bolți și celule
laterale în care se așază alimente, apoi o scară de coborâre în cavou. 6adavrul nu a mai fost
învelit în piei de animale sau în pânză, ci așezat mai întâi într-un fel de coș lucrat din nuiele,
apoi într-un adevărat sarcofag, coșciug lucrat din pământ ars în foc ca un vas de argilă, dar cel
mai des într-un coșciug lucrat din scânduri. %lături de cadavru se depuneau numeroase vase
de ceramică sau de piatră. 6ea mai mare parte dintre defuncți erau culcați pe o parte, în
poziția fetală )cu picioarele la piept,, cu capul către sud, dar fața întoarsă către răsărit )ca în
epoca faraonică,.
6ultura 7adari a fost urmată de culturile %mratian )Na;ada &, și <erze' )Na;ada &&, , care au
adus o serie de îmbunătățiri te'nologice. 8ncă din perioada Na;ada &, egiptenii predinastici au
importat obsidian din *tiopia , folosit pentru a modela lame și alte obiecte pentru cioplit.
6ultura Na;ada apare în "urul anului =5$$ î.>r. , constând în vase ceramice cu forme
geometrice, umane și animale atat pictate cât și sculptate. ?orma vaselor a devenit
specializată în funcție de loc, precum moodelele de case dreptung'iulate )incluse în
elementele funerale,. *xistă dovezi că alc'imiștii egipteni au descoperit mortarul în "urul
aniilor =$$$ î.>r. prin una din cele mai vec'i reacții c'imice cunoscute )acidul de calciu,.
8n perioada Na;ada && , există dovezi precoce de contact cu /rientul %propiat , în special cu
coasta 6anaanului și 7@blosului. (e-a lungul unei perioade de aproximativ 1.$$$ de ani, în
timpul culturii Na;ada, s-au dezvoltat câteva mici comunități agricole care au evoluat într-o
civilizație puternică, ai cărei lideri au deținut control complet asupra oamenilor și resurselor
din valea Nilului. .tabilirea unui centru de putere la >ieraAonpolis , iar mai târziu la %b@dos ,
liderii din timpul perioadei Na;ada &&& au extins controlul spre nordul *giptului de-a lungul
Nilului. (e asemenea, au practicat negoț cu Nubia la sud, cu oazele de deșert de la vest , și
culturile din estul !editeranei și /rientului %propiat la est. !ormintele regale nubiene și
artefactele de la Bustul poartă cele mai vec'i exemple cunoscute de simboluri egiptene
dinastice, cum ar fi coroana albǎ a *giptului de .us și șoimul. 6ultura Na;ada a produs o
serie variată de bunuri materiale, reflectând creșterea puterii și bogăției elitei, precum și
producerii de produse de uz personal, care au inclus piepteni, statui mici, ceramică pictată de
înaltă calitate, vase de piatrǎ decorative , palete cosmetice și bi"uterii din aur, din lapis lazuli
și din fildeș. *i au dezvoltat, de asemenea faianța , care a fost folositǎ și în perioada romană,
pentru a decora cǎni, amulete și figurine. 8n ultima fază predinasticǎ, cultura Na;ada a
început să utilizeze simboluri scrise, care în cele din urmă au evoluat într-un sistem complet
de 'ieroglife pentru a scrie limba *giptului antic.
+erioada ,inastică -i!purie. #poca t/inită
aleta lui Narmer
=
%ceastă epocă este numită și t'inită după numele orașului 1'inis , din apropiere de %b@dos
unde s-au găsit, la sfârșitul veacului al C&C-lea, numeroase obiecte marcate cu cartușul
regilor din aceste dinastii. *poca t'inită cuprinde primele două dinastii ale *giptului )din lista
dinastiilor ce ne-a fost lăsată de !anet'on, un preot egiptean care a trăit în secolul al &&&-lea
înaintea erei noastre,.
(upǎ anul :D$$ î.en., societatea și cultura neolitică egipteană de-a lungul fluviului Nil s-a
bazat pe agricultură și creșterea animalelor . .ocietatea egipteană a început să se dezvolte și
să avanseze rapid spre stadiul de civilizație rafinatǎ. 3n nou tip distinct de ceramică care a
fost înrudită cu ceramica din sudul Levantului, apare în aceastǎ perioadǎ. ?olosirea pe scară
largă a cuprului a devenit comună în acest timp.rocesul uscării cărămizilor la soare preluatǎ
de la sumerieni , inclusiv utilizarea arcului și pereților încastrați pentru elemente decorative
au devenit populare.6oncomitent cu producerea acestor bunuri culturale, un proces de
unificare a societăților și orașelor din *giptul de .us a avut loc. 8n același timp, societățile
din (elta Nilului, sau *giptul de +os au suferit, de asemenea, un proces de unificare. 6onflicte
dintre *giptul de .us și de +os au avut loc de multe ori . racticile funerare ale țăranilor au
fost similare cu cele din timpurile predinastice, pe când riturile funerare ale nobililor au
devenit tot mai luxoase. %stfel, egiptenii au început să construiască mastabale. 6entralizarea
culturii cerealelor a contribuit la succesul civilizației egiptene pentru următorii E$$ ani.
*giptul a devenit unitar și ca un domeniu cultural și economic cu mult înainte ca primul rege
să se urce pe tron în orașul !emp'is din *giptul de +os. rocesul de unificare a durat multe
secole. 3nificarea politică s-a desfǎșurat treptat, probabil, pe o perioadă de un secol, astfel
încât districtele locale au stabilit rețele de comercializare pentru a organiza agricultura pe o
scară mai largă , regalitatea divină a luat amploare spirituală, iar cultul zeilor ca >orus, .et și
Neit' a luat naștere. 8n această perioadă, sistemul de scriere egiptean a fost dezvoltat în
continuare. .crisul inițial egiptean a fost compus în principal din câteva simboluri ce denotă
cantități de diverse substanțe. ână la sfârșitul celei de-a treia dinastii, acesta a fost extins
pentru a include mai mult de #$$ de simboluri, cât fonograme și ideograme. .acrificiul uman
a fost practicat ca parte a ritualurilor funerare dedicate tuturor faraonilor din prima dinastie.
*ste clar demonstrat prin existența osemintelor umane îngropate lângă mormântul fiecărui
faraon precum și a animalelor sacrificate pentru înmormântare. !ormântul lui ("er este
asociat cu morminte de ::E persoane. /amenii și animalele sacrificate ca măgarii, , erau
așteptați pentru a-l servi pe faraon în viața de apoi. (in motive necunoscute, această practică
s-a înc'eiat la sfârșitul primei dinastii, când figurinele s'abtii au luat locul de persoane reale
pentru a-l servi pe faraon în viața de apoi.
8n secolul al &&&-lea î.en., preotul egiptean !anet'o a grupat lista lungă a faraonilor de la
!enes la timpul său în :$ dinastii , un sistem folosit și astăzi . *l a ales să înceapă istoria
oficială cu regele numit 0 !eni 0 ) sau !enes în limba greacă ,, despre care se credea cǎ au
unit cele două regate ale *giptului de .us și de +os ) în "urul :1$$ î.en. , . 3nii cercetători
cred că miticul !enes ar fi de fapt, faraonul Narmer , care este înfățișat pe o paletǎ purtând
ambele coroane, participând la un ceremonial ce pare sǎ reprezinte un act simbolic de
unificare . 8n perioada timpurie a dinastie & , primii faraoni au consolidat controlul asupra
*giptul de +os , prin stabilirea unei capitale la !emp'is , de unde se putea controla forța de
muncă și regiunea (eltei fertile , precum și rutele comerciale profitabile spre Levant .
uterea în creștere și bogăția faraonilor în primele douǎ dinasti s-au reflectat în mormintele
lor - !astabale, și structurile de cult mortuare de la %b@dos , care au fost utilizate pentru a
sărbători divinizarea faraonului după moartea sa . uternica instituție de domnie dezvoltatǎ de
către faraoni a servit pentru a legitima controlul de stat asupra terenurilor , forței de muncă și
5
asupra resurselor care au fost esențiale pentru supraviețuirea și dezvoltarea civilizației
egiptene antice .
&egatul 0ec/i
iramidele de la <iza
rogrese ma"ore în ar'itecturǎ , artǎ și te'nologie au fost făcute în timpul -ec'iului
9egat , alimentate de productivitatea agricolă crescutǎ printr- o administrație centrală bine
dezvoltatǎ. 3nele dintre vec'i realizări ale *giptului , iramidele de la <iza și .finxul , au
fost construite în timpul -ec'iului 9egat . .ub supraveg'erea vizirului , funcționarii de stat
colectau taxele , coordonau proiectele de irigații pentru a îmbunătăți randamentul culturilor ,
organizau țăranii pentru proiectele de construcții și stabileau un sistem de "ustiție pentru a
menține pacea și ordinea .
8mpreună cu importanța tot mai crescută a administrației centrale a apărut o nouă
clasă de scribi educați și oficiali. ?araonii fǎceau donații de pământ cultelor lor mortuare și
templelor locale pentru a se asigura că aceste instituții au avut resurse pentru a se înc'ina
faraonului după moartea sa . .e crede că dupǎ cinci secole de aceste practici, puterea
economică a faraonului s-a erodat și economia nu mai putea permite să spri"ine o administrare
centralizată mare . e măsură ce puterea ?araonului s-a diminuat , nomar'ii locali au început
să contesta supremația faraonului . %ceasta , împreună cu secetele severe, între ##$$ și #15$
î.en., au cauzat intrarea țǎrii într-o perioadă de 1=$ de ani de foamete și lupte civile cunoscute
sub numele de prima perioadă intermediară .
+ri!a perioadă inter!ediară
(upă ce guvernul central a *giptului s-a prăbușit la sfârșitul -ec'iului 9egat , administrația
nu a mai putut susține sau stabiliza economia țării . <uvernatori regionali nu a putut să se
bazeze pe rege pentru a"utor în vremurile de criză , și ca urmare a crizei alimentare și
disputelor politice, s-a degenerat la foamete. anar'ie și războaie civile la scară mică . 1otuși,
în ciuda problemelor dificile , liderii locali , pentru cǎ nu mai aduceau niciun tribut ?araonului
, își foloseau independența lor dobandita pentru a stabili o cultură înfloritoare în provincie .
reluând controlul resurselor proprii , provinciile au devenit din punct de vedere economic
mai bogate , un fapt demonstrat în mormintele tot mai mari. %rtizanii provinciale au adoptat
și adaptate motivele culturale anterior limitate de -ec'iul 9egat , iar cărturarii au dezvoltat
noi stiluri literare . 6onducătorii locali au început sǎ concureze pentru controlul teritorial și
puterea politică . (e #1D$ î.en. , conducătorii din >eraAleopolis au controlat *giptul de +os ,
în timp ce un clan rival cu sediul la 1eba , familia &ntef a preluat controlul *giptului de .us
D
.6ând familiei &ntefi i-a crescut puterea și și-a extins controlul lor spre nord , o ciocnire între
cele două dinastii rivale a devenit inevitabilă . 8n "urul anului #$55 î.en., forțele 1ebanilor
nordice sub Neb'epetre !entu'otep al &&-lea , au învins în cele din urmă conducătorii
>eraAleopolitanieni , reunind cele două țări și inaugurând o perioadă de renaștere economică
și culturală cunoscută sub numele de 9egatul !i"lociu .
&egatul 1i2lociu
%menem'at &&&
?araonii din 9egatul de !i"loc au restaurat prosperitatea și stabilitatea țării , stimulând astfel
o renaștere a artei , literaturii și proiectelor de construcții monumentale . !entu'otep al &&-lea
și succesorii dinastiei a Cl-lea au condus din 1eba , dar vizirul %menem'at & , la asumarea
regalitǎții la începutul dinastiei a C&&-a în 1FE5 î.en. , a mutat capitala țării în orașul &t"taG@
situat în ?ai@um. ?araonii dinastiei a C&&-a s-au implicat într-o serie de îmbunătățiri funciare
și construirea unui sistem de irigații pentru a crește producția agricolă în regiune . !ai mult
decât atât , pe teritoriul militar recucerit, Nubia, bogatǎ iîn cariere și mine de aur , muncitorii
au construit o structura defensiva în (elta de *st , numită 0 2idul 6onducǎtorilor 0 , pentru a
se apăra împotriva atacurilor externe . %vând securitate militarǎ și politicǎ și marea bogăție
agricolǎ și minierǎ , arta și religia au înflorit . .pre deosebire de atitudinea elitistǎ a -ec'iului
9egat față de zei , 9egatul !i"lociu a cunoscut o creștere în expresii de pietate personală și
ceea ce ar putea fi numit o democratizare vieții de apoi , în care toți oamenii posedau un
suflet și putea fi bineveniți în compania zeilor după moarte . Literatura 9egatului !i"lociu
prezenta teme sofisticate și caractere scrise într-un nou stil încrezător , elocvent , reliefat si
portretizat într-o perioadH ce captat detalile subtile , individuale, care au atins noi culmi de
perfecțiune te'nică . 3ltimul mare rege al 9egatului !i"lociu , %menem'at &&& , a permis
coloniștilor semiți și canaaniți din /rientul %propiat să vină în regiunea (eltei pentru a se
anga"a ca forță de muncă pentru minerit și în proiectele de constructii ambițioase . 6u toate
acestea , inundațiile grave ale Nilului au încordat economia și a precipitat declinul lent în a
doua perioadă intermediară în timpul dinastiilor C&&&- C&- . 8n timpul acestui declin ,
coloniștii canaaniți au început să preia controlul regiunii (eltei , în cele din urmă venind la
putere în *gipt, ca >@Asoși .
A II-a perioadă inter!ediară
/stașii mercenari 'iAsoși au primit de la nomar'i mari loturi de pământ și puteau să se
grupeze mai temeinic în cete și formații militare care să cucerească treptat orașele și nomele.
6unoaștem nume de regi 'iAsoș i și ele par a fi de origine 'urită, ceea ce arată că era o
populație amestecată pentru că, după alte monumente, aceste nume par a fi semite.
8n *giptul de +os 'iAsoșii își clădesc un mare oraș fortificat, %varis, în partea de răsărit a
(eltei, unde era adorat zeul .et', al răului și al dezordinii.
Lupta pentru izgonirea 'iAsoșilor începe de la 1eba unde regele de acolo, Iames pornește
război contra lor și împotriva sfaturilor primite de la dregătorii săi. .uccesorul său, %'mosis
&, este cel care îi învinge pe 'iAsoș i pe deplin și îi izgonește din (eltă.
e de altă parte influențele exercitate de cultura egipteană asupra civilizațiilor mediteraneene
apărute mult mai târziu și în strânsă legătură cu -alea Nilului, constituie actualmente obiectul
4
studiilor multor învățați. %ceste studii vor elucida relațiile dintre *gipt și civilizațiile din
lumea !editerană care au avut atât de mult de împrumutat de la țara faraonilor în artă,
literatură, religie și filozofie.
&egatul Nou
%bu .imbel
9egatul Nou )155$-1$4$ î.en., sau &mperiul este cea mai înfloritoare epocă din istoria
*giptului, cu cei mai faimoși conducători. %rta și spiritualitatea atinge apogeul, iar țara
dobândește cea mai mare întindere, prin cuceriri. Locul complexelor funerare regale este
mutat în sud, pe partea opusă 1'ebei, într-o zonă de dealuri stâncoase, pe malul vestic al
Nilului, în -alea 9egilor. 9egatul Nou a stabilit o perioadă de prosperitate fără precedent de
securizarea a frontierelor și consolidarea legăturilor diplomatice cu vecinii lor , inclusiv
&mperiul !itanni , %siria , și 6anaan . 6ampanii militare purtate sub 1ut'mosis & și nepotul
lui, 1ut'mosis al &&&-lea, au extins influența faraonilor la stadiul de mare imperiu . 8ntre
domniile lor , >ats'epsut a promovat pacea și a extins rutele comerciale și expediții în noi
regiuni . 6ând 1ut'mosis &&& a murit în 1=#5 î.en. , *giptul era un imperiu care se întindea de
la Ni@a din nord-vestul .iriei pânǎ la a patra cascada a Nilului, în Nubia , cimentând
loialitatea și desc'iderea accesului la importuri , cum ar fi bronz și lemn .
rintre cei mai reprezentativi faraoni ai acestor timpuri sunt celebra femeie-faraon
>atc'epsut, %men'otep &&&, cel care a înălțat nenumărate temple și palate, %A'enaton,
faraonul reformator, și dinastia ramesizilor, cu 9amses &&, cel care a extins cel mai mult
printr-o politică militară activă frontierele statului și a rămas celebru pentru bătălia de la
Iades' cu 'itiții pentru controlarea .iriei. 9amses && a construit monumente mărețe precum
!arele 6oridor din templul lui %mon de la IarnaA și multe dintre templele de la %bu .imbel,
statuile de aici ale faraonului având dimensiuni uriașe.
7ogăția *giptului a devenit o țintă tentantă pentru invazii, în special pentru berberii libieni de
la vest, și pentru popoarele !ării, o confederație puternică de pirați în mare parte grecești,
luGieni și fenicieni J canaaniți din !area *gee. &nițial, forțele egiptene au reușit să respingă
aceste invazii, dar *giptul a pierdut în cele din urmă controlul asupra teritoriilor sale rămase
din sudul 6aananului, mare parte din ea fiind preluatǎ de asirieni. &mpactul amenințărilor
externe a fost agravat de probleme interne, cum ar fi corupția, "efuirea mormintelor și
tulburările civile. (upă recâștigarea puterii , marii preoți 1emplului lui %mun din 1eba au
acumulat suprafețe mari de teren și bogăție și puterea lor extinsǎ a scindat țară în a treia
perioadă intermediară.
E
A -reia +erioadă Inter!ediară
(upă această perioadă de apogeu, din cauza luptelor dintre faraoni și cler, a"uns din ce în ce
mai puternic, la începutul (inastiei CC& )1$4$ î.>r., *giptul intră într-o nouă perioadă de
tranziție, % 1reia erioada &ntermediara, care durează până în 41# î.>r.. %ceastă perioadă este
marcată de rivalități interne și de prezența libiană în *gipt. *a se continuă cu (inastia CC-
Aus'ită )nubiană, și prezența străina în *gipt se accentuează.
6leopatra si 6esarion
+erioada t3rzie
(upă dominația assiriană, urmează ocupația persană )5#5 î.>r.,, iar în ::# î.>r. *giptul este
ocupat de macedoneni, care în :$5 î.>r. instaurează (inastia tolemeilor. 6leopatra -&&
)ultimul faraon, se sinucide după înfrângerea trupelor sale de către romani, la %ctium în :1
î.>r.. %nul următor *giptul devine parte a &mperiului 9oman.
4uvernarea și econo!ia
Ad!inistrare și co!erț
F
?araonul cu coroana dubla
?araonul era monar'ul absolut al țării și, teoretic, deținea controlul complet al
terenurilor și resurselor *giptului. 9egele era comandantul militar suprem și șef al
guvernului, bazat pe o birocrație de funcționari pentru gestionarea afacerilor sale. %l doilea la
comandă era vizirul, care avea rol administrativ , care acționa în calitate de reprezentant al
regelui și coordona inspecția terenurilor, trezoreriei, proiectelor de construcție, sistemului
"uridic și ar'ivelor
K14L
. La nivel regional, țara a fost împărțitǎ în =# regiuni administrative
numite no!es , fiecare guvernatǎ de un nomarc' , care era responsabil în fața vizirului pentru
"urisdicția sa.
1emplele formau coloana vertebrală a economiei. Nu numai că erau case de cult , dar
au fost, de asemenea, responsabile pentru colectarea și stocarea bogăției țǎrii într-un sistem
de 'ambare și trezorerii administrate de supraveg'etori , care redistribuiau cereale și produse.
/ mare parte a economiei a fost organizată la nivel central și strict controlatǎ. 6u toate că
vec'ii egipteni nu au folosit moneda până în perioada târzie , ei au utilizat trocul
K1EL
, care
consta în saci standard de cereale și unitatea de (eben , o greutate de aproximativ F1 de
grame de cupru sau argint , formând un numitor comun. Lucrătorii erau plătiți în cereale, un
muncitor simplu putând câștiga 5 M de saci )#$$ Ag sau =$$ Ag, cu cereale pe lună, în timp ce
un șef de ec'ipă putea câștiga 4 M saci cu cereale )#5$ Ag sau 55$ Ag,pe lunǎ. rețurile erau
fixate în întreaga țară și înregistrate pe liste pentru a facilita tranzacționarea, de exemplu, un
veșmânt costa cinci debeni din cupru, în timp ce o vaca costa 1=$ debeni. 6erealele puteau fi
sc'imbate cu alte produse, conform listei prețurilor fixate. (in secolului - î.en., moneda a
fost introdusǎ în *gipt din străinătate, provenitǎ de la greci și romani. La început, monedele
au fost folosite ca piese standardizate din metal prețios , mai degrabă decât bani adevărați, dar
în secolele următoare comercianții internaționali care veneau tranzicționau în monede.
K1FL
Nobili si preoti
1$
Nobili, razboinici si preoti
.ocietatea egipteană a fost extrem de stratificatǎ . ?ermierii au constituit cea mai mare
parte a populației, dar produsele agricole erau deținute direct de către stat, temple sau de o
familie nobilă care deținea pământul. ?ermierii erau supuși unui sistem de muncǎ forțatǎ
K#$L
și neplătită impusă de stat pentru executarea unor lucrări la proiecte publice, fiind nevoiți sǎ
lucreze la proiectele de irigații sau de construcții. 6'iar și așa, și cel mai umil țăran avea
dreptul de a adresa petiții vizirului și curții. %rtiști și meșteșugari aveau un statut mai înalt
decât fermieri, dar și aceștia se aflau sub controlul statului, lucrând în atelierele de lângă
temple și plătiți direct de la trezoreria statului. 6ărturarii și oficiali formau clasa superioară în
*giptul antic, așa-numita 0clasǎ de Ailt alb0, cu referire la veșmintele lor de in albit, care
reprezentau un semn al rangului lor
K#1L
. 6lasa superioară își afișa vizibil statutul lor social în
artă și literatură. Nobilimea mai era formatǎ din preoți, medici și ingineri calificați și
specialiști în domeniul lor. .clavia era cunoscutǎ în *giptul antic, dar amploarea si prevalenta
practicii sale sunt neclare.
K##L
9etrieved 11 (ecember #$$4. .clavii erau utilizați în mare parte
ca servitori . *i puteau să cumpere și să vândă, puteau sǎ-și câștige drumul lor spre libertate
sau de noblețe, și, de obicei, erau tratați de medici la locul de muncă. %tât bărbații, cât și
femeile aveau dreptul să dețină și să vândă proprietǎți, să înc'eie contracte, sǎ se
căsătorească și sǎ divorțeze, sǎ primeascǎ moșteniri și să urmărească litigiile în instanță.
6uplurile căsătorite puteau să dețină proprietăți în comun și sǎ divorțeze printr-un
acord care prevedea obligațiile financiare ale soțului pentru soția și copiii sǎi . 6omparativ
cu omologii lor din <recia antică sau 9oma , femeile egiptene au avut o gamă mai mare de
opțiuni personale și oportunități de realizare. ?emei, cum au fost >ats'epsut și 6leopatra, au
devenit c'iar faraoni , în timp ce altele dețineau puterea în calitate de soțiile divine ale lui
Amon . 8n ciuda acestor libertăți, femeile egiptene nu preluau de multe ori roluri oficiale în
administrație, servind doar roluri secundare în temple, și nu au fost la fel de susceptibile de a
fi la fel de educate ca si bǎrbații.
Siste!ul 2uridic
Șeful sistemului "uridic era faraonul , care era responsabil de adoptarea legilor și
menținerea legii și ordinii , un concept menționat de vec'ii egipteni ca !aNat . (eși nu există
11
coduri "uridice din *giptul antic ce au supraviețuit , documente "udiciare arată că legea
egipteană a fost bazatǎ pe o vedere de bun-simț al binelui și răului , care a subliniat în a
a"unge la acorduri și rezolvarea conflictelor, mai degrabă decât aderarea la un set complicat
de statuturi.6onsiliile locale ale bătrânilor, cunoscute sub numele de Ienbet ,erau
responsabile de guvernarea în procese care implicau cererile mici si dispute minore . 6azuri
mai grave care implicau crimele , tranzacțiile cu terenuri mari și "efuirea mormintelor erau
menționate la marele Ienbet , unde prezidau vizirul sau faraonul . 9eclamanții și pârâții erau
așteptați să se prezinte și li se cereau să depună un "urământ că au spus adevărul . 8n unele
cazuri , statul a preluat atât rolul de procuror cât și "udecător , și putea tortura acuzații prin
bătăie pentru a obține o mărturisire și numele tuturor conspiratorilor. (acă acuzațiile erau
triviale sau grave , cărturari și scribii depuneau în instanță un document cu plângere ,
mărturie și verdictul cazului ca referință pentru viitor .
edepsele pentru infracțiuni minore implicau amenzi , bătăi , mutilǎri faciale sau
exilul , în funcție de gravitatea infracțiunii . &nfracțiuni grave , cum ar fi crima si "efuirea
unui mormânt erau pedepsiți prin execuție , efectuate prin decapitare , înec , sau tragerea în
țeapă. edeapsa putea fi extinsǎ și aplicată și familiei criminalului . 8ncepând din 9egatul
Nou , oracolele au "ucat un rol ma"or în sistemul "uridic , de a face dreptate în ambele cazuri
civile și penale . rocedura a fost să ceară zeilor un 0 da 0 sau 0 nu0 în privința deciziilor .
2eii , prin intermediul preoților, pronunțau 'otărârea de a alege zeul , se deplasau înainte sau
înapoi , sau arătau spre una din răspunsurile scrise pe o bucată de papirus sau ostracon .
edepsele nu se aplicau în cazul tuturor claselor sociale, mai ales nobilii de rang înalt care
erau pedepsiți doar 0simbolic0.
Agricultura
.cene din viata agricultorilor
/ combinație de caracteristici geografice favorabile au contribuit la succesul culturii
antice , cea mai importantă dintre acestea fiind solul fertil și bogat care rezulta în urma
inundațiilor anuale ale fluviului Nil.-ec'ii egipteni au fost astfel capabili să producă o
varietate de produse alimentare, care să permită populației să se dedice mai mult timp și
activităților culturale , te'nologice și artistice . <estionarea terenurilor era crucialǎ în *giptul
1#
antic , deoarece taxele erau evaluate pe baza cantității de teren a persoanei pe care îl deținea.
%gricultura în *gipt a fost dependentǎ de ciclul anual al fluviului Nil . *giptenii recunoșteau
trei anotimpuri O %A'et)anotimpul devǎrsǎrii, , eret ) plantarea și însǎmânțarea , și .'emu
) recoltarea , . .ezonul de inundații dura din iunie până în septembrie, depunând pe malul
fluviului un strat de mâl ideal, bogat în minerale pentru recolte . (upă ce apele potopului s-au
retras , sezonul de creștere dura din octombrie până în februarie. ?ermierii arau și puneau
semințe pe terenuri,care erau irigate de șanțuri și canale .
*giptul primea putine precipitatii , astfel încât agricultorii s-au bazat pe Nil pentru
udarea culturilor. (in martie până în mai, fermierii foloseau seceri pentru a recolta culturilor
lor , care erau bătute cu un ciocan pentru a separa paiele de cereale . 1receu boabele de
cereale prin vânturătoare sau a le face să cadă de la o mică înălțime pentru ca vântul să
împrăștie impuritățile ușoare. !ăcinau apoi cerealele obținând fǎinǎ , preparată pentru a face
bere sau o stocau pentru o utilizare ulterioară . -ec'ii egipteni cultivau grâu și orz folosite
pentru a prepara pâine și bere. 6ulegeau plantele de in pentru a țese foi de len"erie de pat și
de a face 'aine . apirusul crescut pe malurile fluviului Nil era folosit pentru a face 'ârtia .
Legumele si fructele au fost cultivate în parcele de grǎdinǎ , aproape de locuințele lor , și
trebuia să fie udate cu mâna . Legume includeau praz , usturoi , pepeni , dovleci , leguminoase
, salata verde , și alte culturi . 6ultivau strugurii din care făceau vin .
-ite duse la recesaminte
lugul tras de boii
-anatoare de ibisi
*giptenii credeau într-o relație ec'ilibrată dintre oameni și animale, fiind un element
esențial al ordinii cosmice . %stfel, s-au considerat cǎ oamenii , animalele și plantele erau
membri ai unui singur întreg . %nimale , atât domestice și sălbatice , prin urmare, erau o sursǎ
vitalǎ de spiritualitate, companie și erau destinate pentru susținerea vec'ilor egipteni .
1:
7ovinele care erau considerate ca cele mai importante animale , administrarea colecta
impozitele pe animale în recensăminte regulate , iar dimensiunea unui șeptel reflecta
prestigiul nobililor și importanța bunurilor sau templului pe care le dețineau. -ec'ii egipteni
creșteau ovine, caprine , porcine și păsări cum ar fi rațe , gâște și porumbei capturați în plase
și crescute în ferme , unde erau 'rănite forțat cu aluat pentru a le îngrășa . Nilul furniza o
sursă abundentă de pește . %lbinele au fost , de asemenea, domesticite din -ec'iul 9egat , și
au oferit atât miere și ceara . *giptenii din antic'itate foloseau măgari și boi ca animale de
povară , fiind responsabile pentru ararea câmpurilor și călcarea în picioare a semințelor din
sol . .acrificarea unui bou îngrășat era o parte centrală a unui ritual de ofrande .
6aii au fost introduși de către >@Asoși în a doua perioadă intermediară , și cămilă , deși
cunoscută din 9egatul Nou , nu a fost folosită ca un animal de povară până în perioada târzie .
(e asemenea, există dovezi care sugerează că elefanții au fost utilizați pentru scurt timp , în
ultima perioadă , dar în mare măsură abandonați din cauza lipsei de teren pentru pǎșunat .
6âinii, pisicile și maimuțele erau animale de companie comune , în timp ce animalele de
companie mai exotice importate din inima %fricii , cum ar fi leii , erau rezervați pentru nobili
și curtea regalǎ.>erodot observa că egiptenii au fost singurii oameni care creșteau animalele
în casele lor . 8n timpul perioadelor predinastice și târzii , a fost inclus cultul zeilor cu forme
zoomorfe , cum ar fi 7astet-zeița pisicǎ și 1'ot' cu cap de ibis , aceste animale fiind crescute
în număr mare în ferme cu scopul de a fi sacrificate .
K#DL
&esursele naturale
!estesugurile
6olier din aur cu scarabei din lapis lazuli
*gipt este bogat în construcții și obiecte din piatră , cupru și minereuri de plumb , aur , și
pietre semiprețioase . %ceste resurse naturale le-au permis vec'ilor egipteni sǎ construiascǎ
monumente , statui sculptate , sǎ producǎ unelte și bi"uterii la modǎ . .area a fost o resursǎ
vitalǎ pentru mumificare .<'ipsul era măcinat pentru producerea ipsosului . ?ormațiuni de
rocă au fost găsite în îndepărtatele și neprimitoarele Gadis-uri din deșertul de *st și .inai
,care necesitau expediții mari , controlate de stat pentru a obține resurse naturale gǎsite
acolo . %u fost construite mine de aur în Nubia , și una dintre primele 'ărți egiptene
cunoscute reprezintǎ o mină de aur din această regiune .Padi >ammamat a fost o sursă
1=
remarcabilă de granit, gresie și aur . .ilexul a fost primul minereu colectat și utilizat pentru a
face instrumente, lame și vârfuri pentru sǎgeți și topoare din silex , fiind cele mai vec'i
dovezi de locuire în valea Nilului.*giptenii antici utilizau sulful ca substanțǎ cosmeticǎ .
K#4L
*giptenii au lucrat în depozite de plumb pentru a extrage minereuri de galenă de la <ebel
9osas pentru a produce figurine mici. 6uprul a fost cel mai important metal pentru producerea
uneltelor în *giptul antic si era topit în cuptoare din minereu malac'it exploatat în .inai .
Lucrătorii colectau aur din sedimente aluvionare sau prin procesul intensiv de măcinare și
spălare a cuarțitului aurifer.9ezervele de fier găsite în *giptul de .us au fost utilizate în
ultima perioadă , atunci când construcțiile de piatrǎ erau abundente în *gipt . 6arierele de
calcar se gǎseau de-a lungul Nilului , granitul era extras de la %sGan , și bazaltul și gresia
erau extrase din Gadi-urile din deșertul de est . 9ezervele de pietre decorative , cum ar fi
porfirul , gresia, alabastrul și carneolul din (eșertul de *st erau colectate c'iar înainte de
prima dinastie. 8n perioada lui tolemeu și cea romanǎ , minerii colectau smaralde în Padi
.iAait și ametist în Padi el - >udi .
Co!erțul
?resce indicand comertul in *giptul antic
*xpeditia in 1ara unt
-ec'ii egipteni se anga"au în comerțul cu vecinii lor străini pentru a obține bunuri rare
,exotice ce nu se găseau în *gipt. 8n perioada predinasticǎ , ei au stabilit comerțul cu Nubia
pentru a obține aur și tămâie . %u stabilit comerțul cu alestina , după cum reiese din
ulcioarele de stil palestinian gǎsite în mormintele faraonilor din prima dinastie. / colonie
egipteanǎ staționatǎ în sudul 6anaanului dateazǎ cu puțin timp înainte de prima dinastie.
K#EL
Narmer avea vase egiptene de ceramicǎ produsǎ în 6anaan și exportatǎ înapoi în *gipt . 8n
dinastia a &&-a , comerțul cu 7@blos i-a oferit *giptului o sursă esențială de lemn de calitate ce
nu se găsea în *gipt. (in dinastia a --a, comerțul cu unt îi furniza aur, rășini aromatice,
abanos , fildeș și animalele sălbatice , cum ar fi maimuțe și babuini. *giptul s-au bazat pe
comerțul cu %natolia pentru cantități esențiale de staniu , precum și livrările suplimentare de
cupru , ambele metalele fiind necesare pentru fabricarea bronzului. -ec'ii egipteni apreciau
piatra lapis lazuli , care a trebuit să fie importatǎ c'iar din %fganistan. artenerii comerciali
mediteraneeni ai *giptului erau <recia și 6reta , care livrau ulei de măsline. 8n sc'imb pentru
importurile sale de lux și de materii prime , *giptul exporta în principal cereale , aur , len"erie
și papirus , inclusiv sticlă și obiecte de piatră.
Ar!ata
15
?orțele militare egiptene erau responsabile pentru apărarea *giptului împotriva invaziei
străine, și pentru menținerea dominației *giptului în /rientul %propiat antic . 1rupele au
prote"at expeditiAe miniere din .inai și au purtat rǎzboaie civile în cele douǎ perioade
intermediare . %rmata a fost responsabilǎ pentru menținerea fortificațiilor de-a lungul rutelor
comerciale importante, cum ar fi cele găsite în orașul 7u'en pe drumul spre Nubia. ?orturile ,
de asemenea, au fost construite pentru a servi ca baze militare, cum ar fi cetatea de la .ile,
care a fost o bază de operațiuni pentru expediții în Levant. 8n 9egatul Nou, o serie de faraoni
au folosit armata egipteană pentru a ataca și a cuceri Ius' și părți din Levant.
K#FL
*c'ipamentul militar tipic egiptean includea arcuri și săgeți , sulițe, scuturi în formǎ de
semicerc făcute din piele de animal pe un cadru de lemn. 8n 9egatul Nou, armata a început sa
utilizeze carele care au fost anterior introduse de către invadatorii >@Asoși. %rmele și
armurile au fost în continuare îmbunătățite după adoptarea bronzuluiO scuturile erau realizate
din lemn masiv, cu o cataramă de bronz, sulițele au fost dotate cu vârfuri din bronz, și
I'opes'-ul a fost adoptat de la soldații asiatici. ?araon era capul armatei . .oldații erau
recrutați , dar în timpul 9egatului Nou, mercenari din Nubia, Ius', și Libia s-au anga"at să
lupte pentru *gipt.
(i!5a
Limba egipteană vec'e constituie o ramură independentă a limbilor %fro-%siatice. 6ele mai
apropiate grupuri de limbi de aceasta sunt 7erbera, .emitica și 7e"a. (ocumentări scrise ale
limbii egiptene datează din secolul CCC&& î.>r., făcând-o una din cele mai vec'i limbi
documentate)după sumeriană, fiind vorbitǎ și scrisă din c. :#$$ î.en. până în *vul !ediu.
.crierea egipteană pentru 'ieroglifeO
sau mai simpluO
)adesea tradus medew-netjer 06uvintele (ivine0,.
#voluția istorică
Limba egipteană este împărțită în șase diviziuni cronologiceO
• *gipteană ar'aică )înainte de :$$$ î.>r.,
• *giptenă vec'e ):$$$Q#$$$ î.>r.,
• *gipteană medie )#$$$Q1:$$ î.>r.,
• *gipteană târzie )1:$$Q4$$ î.>r.,
1D
• *gipteană demotică )sec -&& î.>r. sec. &- d.>r.,
• *giptenă coptică )sec &&&-C-&& d.>r.,
Limba"ul egiptean, inițial sintetic, a devenit analitic mai târziu. *gipteana 'ieroglificǎ ,
'ieraticǎ și demoticǎ au fost în cele din urmă înlocuite cu alfabetul copt . 6opta este încă
folositǎ în 7iserica /rtodoxǎ *gipteanǎ , și se gǎsesc urme în limba arabă vorbitǎ în *giptul
modern.
Scrisul
.crierea 'ieratica
.crierea 'ieroglificǎ dateazǎ din :$$$ î.en., și este compusǎ din sute de simboluri. /
'ieroglifă poate reprezenta un cuvânt, un sunet, sau un determinant tăcut, și același simbol
poate servi unor scopuri diferite, în contexte diferite. >ieroglife au fost scrise pe monumente
de piatră și în morminte, care pot reprezenta lucrări individuale de artă. 8n scrierea de zi cu zi,
scribii au folosit o formă cursivă de scriere, numitǎ 'ieraticǎ , care a fost mai rapidǎ și mai
ușoară. 8n timp ce 'ieroglifele oficiale pot fi citite în rânduri sau coloane, în orice direcție
)deși de obicei scrise de la dreapta la stânga,, 'ieratica a fost întotdeauna scrisǎ de la dreapta
la stânga, de obicei, în rânduri orizontale. / nouă formă de scriere, demotica , a devenit stilul
de scris predominant.
8n "urul primului secol e.n., alfabetul copt a început să fie utilizat în paralel cu scrierea
demoticǎ. 6opta este un alfabet grecesc modificat cu adaos de unele semne demotice. (eși
'ieroglifele oficiale au fost utilizate într-un rol ceremonial până în secolul al &--lea, spre
finalul antic'itǎții, doar un mic grup de preoți puteau sǎ le citeascǎ și sǎ le interpreteze. 6ând
unitățile religioase tradiționale au fost desființate, cunoștințele de scrierea 'ieroglifică au
fost în mare parte pierdute. 8ncercările de a le descifra s-au întâlnit în timpul perioadei
bizantine și islamice în *gipt, dar numai în 1E##, după descoperirea ietrei de la 9osetta
K:DL
și ani de cercetare fǎcute de 1'omas Roung și +ean-?ranSois 6'ampollion , 'ieroglifele au
fost aproape complet descifrate.
K:4L
(iteratură
?ragment din 6artea !ortilor
.crierea a apărut pentru prima dată în asociere cu regalitatea. %ceasta a fost în primul rând o
ocupație a scribilor, care au lucrat în afara instituției er %nA' sau 6asa vieții. %cestea din
urmă )numită 6asa 6artii, cuprinse birouri, biblioteci, laboratoare si observatoare.
K:EL
3nele
dintre cele mai cunoscute piese ale literaturii antice egiptene, cum ar fi textele de pe piramide
și sarcofage , au fost scrise în egipteana clasicǎ, care a continuat să fie limba de scriere pânǎ
în aproximativ 1:$$ î.en. !ai târziu , egipteana a fost vorbitǎ din 9egatul Nou și era
reprezentată în documentele administrative 9amesside, prin poezii de dragoste și povești,
14
precum și în textele demotice și copte. 8n această perioadă, tradiția de scriere a evoluat în
autobiografia persoanelor decedate prin textele scrise în morminte , cum ar fi cele ale lui
>arA'uf și Peni . <enul cunoscut sub numele de .eba@t )0instrucțiuni0, a fost dezvoltat
pentru a comunica învățături de orientare de la nobilii celebri, ca apirusul lui &puGer , un
poem de lamentări ce descriu dezastrele naturale și revolte sociale. Povestea lui Sinuhe ,
scrisǎ în 9egatul !i"lociu , ar putea fi o operǎ a literaturii clasice egiptene.
K:FL
(e asemenea,
apirusul lui Pestcar cuprinde un set de poveștile spuse lui I'ufu de cǎtre fiii săi cu privire
la minunile realizate de preoți. Instrucțiunile lui Amenemope este consideratǎ o capodoperă a
literaturii orientale. .pre sfârșitul Noului 9egat, limba vernaculară a fost mai des folosită
pentru a scrie piese populare, cum ar fi Povestea lui Wenamun și Instrucțiuni de orice , care
relatează povestea unui nobil, care este "efuit pe drum pentru a cumpăra cedru din Liban și
luptǎ să se întoarcă în *gipt. (in anii 4$$ î.en., poveștile narative și instrucțiunile, cum ar fi
Instrucțiunile de Onchsheshonqy, precum și documente personale și de afaceri au fost scrise
în demotică . !ulte povestiri scrise în demotică în timpul perioadei greco-romane au fost
preluate din epocile istorice anterioare, când *giptul a fost o națiune independentă condusă de
faraoni mari, cum ar fi 9amses al &&-lea .
Cultura
0iata de zi cu zi
/stracon -?araon vanand lei
(ansatoare
1E
Nefertari "ucand .enet
?ermierii egiptenii și-au construit locuințele din c'irpici proiectate pentru a-i adǎposti de
căldură de afarǎ. ?iecare casǎ avea o bucătărie, cu un acoperiș desc'is, care conținea o piatră
de moară pentru măcinarea cerealelor și un mic cuptor pentru coacerea pâinii. 2idurile erau
vopsite în alb și putea fi acoperite cu pânze de in vopsite . odelele erau acoperite cu rogo"ini
din stuf, în timp ce scaunele din lemn, paturile ridicate și mesele individuale reprezentau
mobilierul.
entru vec'ii egipteni,igiena și aspectul erau importante. .e scăldau în Nil și foloseau ca
săpun o formă de pastă făcută din grăsimi animale și cretă. 7ǎrbații își rǎdeau barba, pǎrul și
întreg trupul , se parfumau și se ungeau cu unguente aromatice ce acopereau mirosurile
neplăcute. 8mbracamintea consta dintr-o len"erie simplă și albǎ , și atât bărbații cât și femeile
din clasele de sus purtau peruci, bi"uterii și cosmetice pentru tratament. 6opiii nu purtau
îmbrăcăminte până la maturitate, pe la vârsta de 1# ani, iar la aceastǎ vârstǎ bǎrbații erau
circumciși și aveau capul ras. !amele erau responsabile de gri"a și creșterea copiilor, în timp
ce tatăl oferea venit familiei. !uzica și dansul erau activitǎți populare de divertisment pentru
cei care își permiteau. &nstrumentele timpurii includeau flaute si 'arpe, în timp ce
instrumentele similare cu trompetele, oboes și fluierele s-au dezvoltat mai târziu.8n 9egatul
Nou, egiptenii compuneau melodii pe clopote, c'imvale, tamburine, tobe, lăute și 'arpe aduse
din %sia. .istrumul era utilizat ca un instrument muzical ceremonial religios.
-ec'ii egipteni se bucurau de o varietate de activități de recreere, precum "ocurile ca .enet ,
un "oc de tablă cu piese, care a fost deosebit de popular din cele mai vec'i timpuri, un alt "oc
similar a fost me'en , care a avut o placa de "oc circulară. +ongleria și "ocurile cu mingea au
fost populare printre copii, precum și "ocurile cu lupte menționate într-un mormânt la 7eni
>asan. !embrii bogați ale societății egiptene antice se bucurau de vânătoare și de canota" .
6ucătăria
1F
%limente
7ucătăria *giptului modern încă păstrează elemente din bucătăria anticilor. (ieta a constat în
pâine și bere, completată cu legume, cum ar fi ceapa si usturoi și fructe, cum ar fi curmalele
și smoc'inele. (e vin și carne se bucurau doar în zilele de sărbătoare , în timp ce clasele
superioare le consumau în mod mai regulat. eștele și carnea de păsări puteau fi sărate sau
afumate, și putea fi gătite în tocane sau pră"ite pe un grătar.
Arta
Nefertiti
Natura religioasă a civilizației egiptene a influențat contribuțiile acesteia la arta antic'ității.
!ulte din marile lucrări ale egiptenilor antici reprezintă zei, zeițe și faraoni )considerați și ei
divinități,. %rta *giptului %ntic este caracterizată în general de ideea de ordine. (ovezi ale
mumificării si construcției de piramide în afara *giptului stau mărturie a influenței sistemului
de credințe și valori ale egiptenilor asupra altor civilizații, unul din modurile de transmitere
fiind (rumul !ătăsii.
%rta egipteană, cu marile sale forme de manifestare )ar'itectură, pictură, sculptură etc., este
așezată sub semnul fenomenului religios. Legătura vec'ilor egipteni cu zeii protectori ai
*giptului este profundă și se manifestă atât pe pământ cât și în viața de dincolo T element
central al credinței egiptene străvec'i, de aceea operele de artă egiptene au câteva elemente
comune. 1oate au un anume imobilismO secol după secol s-au reprodus aceleași forme
#$
artistice, s-au utilizat aceleași te'nici și aceleași materiale. .tatuile faraonilor sau ale marilor
demnitari nu reprezintă trupul real ci mai degrabă ele proiectează o imagine ideală a unui om
aflat într-o comuniune permanentă cu zeii și deci aflat într.o stare de 'ar divin. (e aici rezultă
caracterul solemn al statuilor egiptene, senzația de măreție pe care aceasta o produce
privitorului. (eși artistul egiptean preferă să reprezinte profiluri umane, atunci când
configurează c'ipul uman el respectă o convenție impusă de credințele sale religioase. /mul
răposat trebuie să privească fie spre apus, spre lumea de dincolo T spre împărăția lui
/.&9&., fie spre răsărit, spre lumea de aiciTunde răsare zeul-soare 9a. (e-a lungul timpului
s-au lucrat în *giptul antic poate zeci de mii de statui de bronz, piatră, lemn, aurT
întotdeauna pictate. %rtistul egiptean acorda culorilor o semnificație anume, culorile fiind de
fapt simboluri religioase. 9oșul era o culoare negativă, aceasta fiind culoarea zeului .*1>,
zeul deșertului lipsit de viață și de acea zeul morții, al răului și totodată al dezordinii.
-erdele, culoarea vieții vegetale și de aceea culoarea bucuriei și tinereții era înc'inată zeului
/.&9&., zeu al reînvierii și a nemuririi ce stăpânea lumea de dincolo. 1ot astfel, culoarea
neagră avea aceeași semnificație T negrul fiind culoarea pământului fertil al Nilului Q fluviu,
care, prin revărsările sale, asigura Ureînvierea U veșnică a *giptului an după an și garanta
puterea și prosperitatea țării. %lbastrul era culoarea cerului și a zeului acestuia %!/N.
<albenul reprezenta aurul, un material prețios simbol al nemuririi zeilor și de aceea avea un
caracter sacru, el fiind destinat numai în reprezentările zeilor și faraonilor. %lbulTsimbol al
purității și bucuriei era culoarea coroanei *giptului de +os.
-ec'ii egipteni au produs obiecte de artă pentru a servi în scopuri funcționale .%rtiștii au
aderat la forme artistice și iconografice, care au fost dezvoltate în -ec'iul 9egat , în urma
unui set strict de principii care au rezistat influenței străine și sc'imbǎrii interne . .tandardele
artistice presupuneau linii simple, forme și zone plate de culoare combinate cu proiecția plană
caracteristică figurilor fără indicări spațiale - a creat un sentiment de ordine și ec'ilibru într-o
compoziție . &maginile și textele erau gravate pe morminte și zidurile templului , sicrie , stele
și c'iar statui . aleta lui Narmer , de exemplu , afișează figuri care pot fi citite ca
'ieroglife .(in cauza normelor rigide care au guvernat, aspectul său este extrem de stilizat si
simbolic , vec'ea artǎ egipteanǎ servind unor scopuri politice și religioase cu precizie și
claritate. %rtizanii egipteni foloseau piatra pentru a sculpta statui si reliefuri fine , dar foloseau
lemnul ca un substitut ieftin și ușor de sculptat . -opsele erau obținute din minerale precum
fier ) roșu și galben ocru , , minereuri de cupru ) albastru și verde , funingine sau cărbune
) negru , , și calcar ) alb , . -opselele putea fi amestecate cu gumă arabică ca un liant și
presate , care puteau fi umezite cu apă atunci când era nevoie. ?araonii foloseau arta pentru a
înregistra victoriile în lupte , decretele regale și scenele religioase . 6etățenii de rând au avut
acces la piese de artă funerară , cum ar fi statuile s'abti și cărți ale morților , care au crezut
cǎ-i prote"au în viața de apoi .
8n timpul 9egatului !i"lociu , modele de lemn sau lut care descriu scene din viața de zi cu zi
a devenit populare în morminte 8ntr-o încercare de a dubla activitățile care le trăiesc în viața
de apoi , aceste modele arǎtau muncitori , case , bǎrci și formațiuni militare , fiind
reprezentări ale unei vieți de apoi ideale. *venimentele se reflectau în sc'imbarea atitudinilor
culturale sau politice . (upă invazia >@Asoșilor în a doua perioadă intermediară , fresce
minoice au fost găsite la %varis . 6el mai elocvent exemplu ale unei sc'imbări politice în
forme artistice provine din perioada %marna , unde figurile au fost radical modificate pentru a
se conforma ideilor religioase revoluționare ale lui %A'enaton . %cest stil , cunoscut sub
numele de arta %marnianǎ , a fost rapid și complet ștearsǎ după moartea lui %A'enaton și
înlocuitǎ cu formele tradiționale .
#1
Ar/itectura
.ala >@post@la , din templul de la IarnaA
1emplul lui >orus
%r'itectura *giptului antic include unele dintre cele mai renumite structuri din lumeO de la
!arile iramide din <iza la templele de la 1eba . %u fost organizate proiecte de construcții
finanțate de către stat pentru scopuri religioase și comemorative, dar, de asemenea, pentru a
consolida puterea faraonului. -ec'ii egipteni au fost constructori calificați, folosind unelte
simple, dar eficiente și instrumente de reperare, ar'itecții putând construi mari structuri de
piatră cu acuratețe și precizie. Locuințele interne ale egiptenilor de rând cât și ale nobililor,
erau construite din materiale perisabile, cum ar fi c'irpici și lemn, care nu au supraviețuit.
Țărani trăiau în case simple, în timp ce palatele de elita au fost structuri mai elaborate din
cǎrǎmizi. 6âteva au supravietuit ca palatele din Noul 9egat , cum ar fi cele din !alAata și
%marna , ce aratǎ zidurile și podele bogat decorate, sculptate și pictate cu scene de oameni,
pǎsǎri, bazine de apă, divinități, desene și modele geometrice. .tructuri importante, cum ar fi
templele și mormintele erau destinate să reziste pentru totdeauna, fiind construite din piatră în
loc de cărămizi. rima clădire din piatră de mari dimensiuni a fost complexul mortuar al
faraonului ("oser. 6ele mai vec'i temple egiptene conservate , cum ar fi cele de la <iza,
constau în săli simple, înc'ise cu dale de acoperiș susținute de coloane. 8n 9egatul Nou,
ar'itecții au adăugat coloane înalte , curtea desc'isă și sălile 'ipostile-încăperi mari cu
plafonul susținut de coloane, fiind un stil standard până în perioada greco-romană. 6ea mai
vec'e și mai popularǎ ar'itectură funerarǎ în -ec'iul 9egat a fost !astaba , o structură
dreptung'iulară platǎ construită din cărămizi. iramida lui ("oser este o serie de mastabale
stivuite una peste alta. iramidele au fost construite în 9egatul -ec'i și 9egatul !i"lociu, dar
faraonii din 9egatul Nou le-au abandonat, în favoarea mormintelor tǎiate în piatră.
##
&eligia
6artea !ortilor-+udecata de %poi
9eprezentarile astronomice
9eligia vec'ilor egipteni era politeistă, iar numărul zeităților de ordinul sutelor. 9eligia
egipteanǎ a fost o succesiune de credințe ale poporului egiptean începând din perioada
predinastică până la apariția creș tinismului și islamismului în perioada greco-romană.
9itualurile se făceau sub conducerea preoților sau vracilor )folosirea magiei fiind pusă însă la
îndoială,. 1oate animalele infățișate și venerate în artă, scrierile și religiile *giptului %ntic
)pentru peste :$$$ de ani,sunt originare din %frica. 1emplele erau centrul așezărilor egiptene,
servind ca centre administrative, școli, biblioteci și folosite și în scopuri religioase.
6redințele în zei și în viața de apoi s-au înrădăcinat în civilizația *giptului antic de la
începuturile sale, regulile faraonilor fiind bazate pe dreptul divin al acestora . anteonul
egiptean a fost populat de zei care au avut puteri supranaturale și erau convocați în a"utor sau
pentru protecție. 6u toate acestea, zeii nu au fost întotdeauna priviți ca binevoitori. Și
*giptenii credeau cǎ furia acestora trebuia să fie atenuată cu ofrande și rugăciuni. .tructura
acestui panteon s-a sc'imbat în continuu , adǎugând noi zeitǎți ce au fost promovate în
ierar'ie, dar preoții nu a făcut nici un efort pentru a organiza miturile și poveștile
contradictorii într-un sistem coerent. %ceste concepții diferite ale divinității nu au fost
considerate de ei ca fiind contradictorii, ci mai degrabă privite ca perspective din mai multe
fațete ale realității.
2eii erau venerați în templele de cult administrate de preoți care acționau în numele regelui.
8n centrul templului se afla statuia de cult al zeului într-un altar. 1emplele nu erau locuri de
cult publice și numai în anumite zile de sărbătoare statuia zeului era scoasǎ din altar pentru
venerare publică. %ltarul zeului era izolat de lumea exterioară și accesibilă numai
funcționarilor templului. 6etățenii se puteau înc'ina statuilor din casele lor și amuletelor ce
ofereau protecție împotriva forțelor rele. (upă 9egatul Nou, rolul ?araonului ca un
intermediar spiritual a fost tot mai ignorat, trecându-se la venerarea directă a zeilor. 6a
rezultat, preoți au dezvoltat un sistem de oracole pentru a comunica voința zeilor direct prin
oameni.
#:
*giptenii credeau că fiecare ființă umană era compusǎ din componente fizice și spirituale .
?iecare persoană avea pe lângă corp o .P1 )umbră,, un 7% )personalitate sau suflet,, un I%
)forța vitalǎ, și un nume . &nima, și nu creierul, era consideratǎ organul de gânduri și emoții.
(upă moarte, spiritul se elibera din trup și putea umbla în voie , dar era necesarǎ pǎstrarea
rămășițelor fizice )sau un substitut, cum ar fi o statuie,, ca o locuință permanentă. .copul
final al decedatului a fost de a se alătura lui I% și 7% și pentru a deveni un 0binecuvântat
mort0, ce trăiește pe un %I>. entru ca acest lucru să se întâmple, defunctul avea sǎ fie
"udecat printr-un proces, în care inima persoanei era cântărită pe balanța "ustiției față de pana
din capul lui !aNat. (acă se consider demn, decedatul putea să-și continue existența pe
pământ în formă spirituală.
*5iceiurile funerare
-ec'ii egipteni au menținut un set elaborat de obiceiuri funerare, crezând cǎ erau necesare
pentru a asigura nemurirea după moarte. ăstrarea corpului pentru mumificare , efectuarea
ceremoniilor funerare și de în'umație cu bunurile persoanei decedate îi puteau folosi în viața
de apoi. 8nainte de -ec'iul 9egat, trupurile erau îngropate în gropi săpate în deșert care se
conservau natural prin uscare .8n condiții aride, deșertul a fost un avanta" în întreaga istorie a
*giptului antic pentru mormintele celor săraci, care nu își puteau permite pregătirile de
înmormântare elaborate și disponibile pentru elita de nobili. *giptenii bogați au început să-și
îngroape morții în morminte de piatră și sǎ le mumifice artificial, implicând îndepărtarea
organelor interne , ambalarea trupului în banda"e îmbibate cu rǎșină , și îngropându-l într-un
sarcofag de piatra dreptung'iula sau într-un sicriu de lemn. 8ncepând cu dinastia a &--a, unele
părți au fost păstrate separat în borcane canopice . (in 9egatul Nou, vec'ii egipteni au
perfecționat arta mumificǎrii, care dura 4$ zile si implica îndepărtarea organelor interne,
scoaterea creierul prin nas cu un cârlig și umpleau corpul cu o soluție de sare de natron.
&nima era lăsată în corp deoarece egiptenii credeau că aceasta este cea care păstra suletul
)Ia,.(upă aceea toate organele interne erau puse în vase canopice acoperite ce urmau a fi
îngropate împreună cu corpul. 6orpul era apoi lăsat la uscat timp de =$ zile, apoi era din nou
spălat cu vin și amestecuri de mirodenii, după care se înfășura în banda"e umede și apoi era
uscat, prin acest proces se obținea garanția că trupul defunctului își va păstra forma și
dimensiunile sale. 8mbălsămatorii adăugau apoi uleiuri aromate, parfumuri și bi"uterii pe
corp, amulete protectoare inserate între straturi, după care era pus în cosciug și îngropat.
racticile de conservare au scăzut în epocia tolemeilor și cea 9omanǎ, în timp ce accentul
era pus pe aspectul exterior al mumiei, care era decorat. *giptenii bogați erau îngropați cu
cantități mari de produse de lux . 8ncepând din 9egatul Nou, cărțile decedaților erau incluse
în mormânt, împreună cu statui s'abti care erau considerate a fi servitori ce vor efectua
muncile pentru decedat în viața de apoi. (upă înmormântare, rudele în viață erau așteptate să
aducă ocazional alimente la mormânt și să recite rugăciuni în numele persoanei decedate.
1edicina, -e/nologia și știința
-e/nologia
8n te'nologie, medicină și matematică, *giptul antic a realizat un standard relativ ridicat de
productivitate și sofisticare. *mpirismul tradițional , după cum reiese din papirusurile lui
*dGin .mit' și *bers )c. 1D$$ î.en.,, este primul creditat în *gipt. *giptenii au creat propriul
lor alfabet și sistem zecimal .
#=
6'iar înainte de -ec'iul 9egat, egiptenii antici au dezvoltat un material sticlos cunoscut sub
numele de faianță . !aterialul a fost folosit pentru a face margele, gresie, figurine etc. rintr-
o anume te'nică , egipteni au produs un pigment cunoscut sub numele de albastrul egiptean,
de asemenea, numit albastru frită, care este produs prin topirea siliciului, cuprului, teiului,
precum și unui alcalin, ca natron. rodusul poate fi măcinat și folosit ca pigment. -ec'ii
egipteni au fabricat o mare varietate de obiecte din sticla cu mare pricepere, dar nu este clar
dacă ei au dezvoltat procesul independent. *ste neclar dacă au fost produse din sticlă brută
sau pur și simplu importau lingouri gata făcute, pe care le-au topit și terminat. / gamă de
culori putea fi produse, inclusiv galben, roșu, verde, albastru, violet, alb, iar sticla putea fi
făcută fie transparent sau opac.
1edicina
6unoștințele și experiența egiptenilor antici în domeniul medical erau foarte avansate pentru
acea perioadă. *i efectuau intervenții c'irurgicale, tratau fracturi și aveau cunoștințe
farmaceutice. (ovezi din analiza mumiilor arată un nivel ridicat de profesionalism în lucrul
cu corpul uman, din moment ce mumiile au rămas intacte și după complicate înlăturări de
organe. 8n plus nivelul până la care se mergea în procesul de mumificare al persoanelor
importante arată faptul că aceștia aveau cunoștințe incredibile de anatomie.
roblemele medicale ale vec'ilor egipteni derivau direct din mediul lor. -iață și munca
aproape de Nil au adus pericolele de malarie și paraziți, care au daunat ficatului și
intestinelor. ?auna sălbatica periculoasa, cum ar fi crocodilii si 'ipopotamii au fost, de
asemenea, o amenințare comună. !unca pe tot parcursul vieții in agricultură și constructie a
daunat coloanei vertebrale si articulatiilor, precum și leziuni traumatice din construcții și
război ce au avut repercusiuni semnificative asupra organismului. ietrișul și nisipul din făină
le-au zgariat dintii,lăsându-i susceptibili abceselor )deși cariile erau rare,. (ietele celor bogați
erau bogate în za'aruri, care a promovat boala parodontala .8n ciuda portretelor in care ii
prezentau pe decedati din clasa superioară ca fiind suplii si bine facut fizic, mumiile indica un
exces de greutate ce atesta efectele unei vieți in care au consumat in exces. .peranța de viață
al unui adult era de aproximativ :5 ani pentru bărbați și :$ pentru femei, dar a a"unge la
maturitate era dificil, aproximativ o treime din populație murind în copilărie. !edicii egipteni
erau renumiti în /rientul %propiat antic pentru abilitățile lor de vindecare, iar unii, cum ar fi
&m'otep , a ramas celebru mult timp după moartea lor. >erodot a remarcat că a existat un grad
ridicat de specializare in randul medicilor egipteni, ca unii se specializau sa trateze fie capul
sau stomacul, în timp ce altii tratau fie oc'ii, fie dintii. &nstruirea medicilor avea loc la
institutia er %nA' sau 06asa -ietii0 cu sediul în er-7astet în timpul Noului 9egat și la
%b@dos și .ais în perioada târzie. apirusurile medicale atesta o cunoaștere empirică de
anatomie, in leziuni și tratamente practice. 9anile erau tratate cu banda" cu carnea crudă,
pânză albă, plase și tampoane îmbibate cu miere pentru a preveni infectia, în timp ce opiu de
cimbru și 7elladona erau utilizate pentru a calma durerea. 6ele mai vec'i înregistrări de
tratament pentru arsuri descrie pansamente imbibate cu laptele de la mamele de bebeluși de
sex masculin. 9ugăciunile erau făcute zeitei &sis. .ăruri de paine mucegaita, miere și cupru au
fost, de asemenea, folosite pentru a preveni infectia de la murdărie în arsuri. 3sturoiul și
ceapa au fost folosite în mod regulat pentru a promova starea bună de sănătate și pentru a
diminua simptomele de astm. 6'irurgii egiptene coseau rănile, stabileau oasele rupte și
amputau membrele bolnave, dar au recunoscut că unele leziuni erau atât de grave încât nu
puteau face nimic altceva decat sa asigure confort pacientului până survenea decesul.
Construcțiile navale
#5
*giptenii timpurii știau cum să adune scandurile de lemn pentru a construi corabiile,
stăpânind te'nici avansate de construcții navale inca din :$$$ î.en.. 6ele mai vec'i corabii
descoperite sunt cunoscute sub numele de bărcile de la %b@dos . %cestea sunt un grup de 1=
corabii descoperite în %b@dos , care au fost construite din scanduri de lemn 0cusute0
împreună. (escoperit de egiptolog (avid /N6onnor de la 3niversitatea NeG RorA , curelele
țesute s-au dovedit a fi fost folosite pentru a bate scândurile laolalta ,iar între plăcile de lemn
se umplea cu stuf sau iarba pentru a sigila cusăturile. 8n ciuda abilitatii egiptenilor de a
construi barci foarte mari pentru a naviga ușor de-a lungul Nilului, nu au fost cunoscuti ca
marinari buni și nu se anga"au în navigație pe scară largă sau in transportul maritim în !area
!editerană sau !area 9osie.
Siste!e de calcul
apirusurile descoperite arată că egiptenii, spre deosebire de greci care s-au preocupat de
studiul matematicii abstracte, erau legați de rezolvarea unor probleme de aritmetică legate
exclusiv de practică. .istemul de numerație folosit de ei era zecimal și pozițional, dar nu în
accepția actuală. 06ifrele0 folosite se obțineau prin compunerea a șapte simboluri de bază.
!etoda folosită se bazează pe teorema care spune că orice număr poate fi scris ca o sumă a
puterilor lui #. *giptenii nu aveau o dovadă în acest sens și nici nu-i interesa s-o obțină. Știau
că metoda este bună și o aplicau. 1otuși, noi ne putem permite să scriemO
respectivO
1oștenire
#D
6ultura și monumentele *giptului antic au lăsat o moștenire durabilă asupra lumii. 6ultul
zeiței &sis , de exemplu, a devenit popular în &mperiul 9oman , fiind gravatǎ pe obeliscuri și
alte relicve ce au fost transportate la 9oma. 9omanii, de asemenea, importau materiale de
constructii din *gipt pentru a ridica structuri în stil egiptean. &storici timpurii, cum ar fi
>erodot , .trabon sau (iodor din .icilia au studiat și au scris despre modul de viață al
egiptenilor. 8n timpul *vului !ediu și 9enașterii , cultura păgână egipteană a fost în declin
după rǎspândirea creștinismului și mai târziu a &slamului , dar interesul pentru antic'itatea
egipteanǎ a continuat în scrierile savanților medievali, cum ar fi ('ul-Nun %l-!isri și al-
!a;rizi . 8n secolele al C-&&-lea și al C-&&&-lea, cetățenii europeni și turiștii au adus
antic'ități din *gipt și au scris povești despre călătoriile lor, ceea ce duce la un val numit
*g@ptomania în *uropa. 6olecționarii au ac'iziționat multe antic'ități importante. (eși
colonizarea europeanǎ a *giptului a distrus o parte semnificativă a moștenirii istorice a țării,
unii străini au desc'is interesul pentru studiul istoriei. Napoleon , de exemplu, a inițiat
primele studii în egiptologie , când a adus aproximativ 15$ de oameni de știință și artiști care
sǎ studieze istoria *giptului . 8n secolul CC, guvernul egiptean și ar'eologii au recunoscut
deopotrivă importanța respectării culturale și integritǎții în săpături. 6onsiliul .uprem al
%ntic'itatilor aprobă și supraveg'ează toate săpăturile, care au ca scop găsirea de informații
decât cǎutare de comori. 6onsiliul supraveg'ează, de asemenea, muzeele și programele de
reconstrucție a monumentelor concepute pentru a păstra moștenirea istorică a *giptului.
Cuprins
• 1 &storia civilizatiei egiptene
o 1.1 /riginile
o 1.# *poca predinastică
o 1.: erioada (inastică 1impurieJ *poca t'inită
o 1.= 9egatul -ec'i
o 1.5 rima perioadă intermediară
o 1.D 9egatul !i"lociu
o 1.4 % &&-a perioadă intermediară
o 1.E 9egatul Nou
o 1.F % 1reia erioadă &ntermediară
o 1.1$ erioada târzie
• # <uvernarea ș i economia
o #.1 %dministrare ș i comer ț
o #.# &erar'ia
o #.: .istemul "uridic
o #.= %gricultura
o #.5 9esursele naturale
o #.D 6omer ț ul
o #.4 %rmata
#4
• : Limba
o :.1 *volu ț ia istorică
o :.: .crisul
o :.= Literatură
• = 6ultura
o =.1 -iata de zi cu zi
o =.# 7ucătăria
o =.: %rta
o =.= %r'itectura
o =.5 9eligia
o =.D /biceiurile funerare
• 5 !edicina, 1e'nologia ș i ș tiin ț a
o 5.1 1e'nologia
o 5.# !edicina
o 5.: 6onstruc ț iile navale
o 5.= .isteme de calcul
• D !o ș tenire
6i5liografie
'ttpOJJGGG.moldovenii.mdJsectionJ#15JcontentJF15
'ttpOJJro.GiAipedia.orgJGiAiJ*giptulV%ntic
'ttpOJJGGG.descopera.roJculturaJF#EEEF-misterele-egiptului-antic
'ttpOJJGGG.'istoria.roJexclusivVGebJgeneralJarticolJce-nu-stiati-egiptul-antic
'ttpOJJGGG.'istoria.roJexclusivVGebJgeneralJarticolJviata-urbana-egiptul-antic
#E