You are on page 1of 17

Colegiul Tehnic Transilvania Deva-2014

Antene de comunicatii Page 1






Cuprins








Argument ....................................................................................................................... 2
1.Antene pentru microunde .......................................................................................... 3
2.Tipuri de antene ........................................................................................................ 12
Bibliografie .................................................................................................................. 17












Colegiul Tehnic Transilvania Deva-2014

Antene de comunicatii Page 2

Argument



Tema aleas,Antene de comunicatii, are ca scop atingerea standardelor curriculare solicitate
de specializarea pe care am fcut-o n liceu contribuind astfel la o bun formare profesional n
domeniu.
n cei patru ani de studiu am abordat ntreaga gam de module de pregtire n domeniu ns
cel mai mult m-a atras modulul care are o larg aplicabilitate n domeniul automaticii.
n cadrul elaborrii proiectului meu a trebuit s-mi extind aria de cunotine studiind
bibliografia recomandat de coordonator, fapt ce mi permite o pregtire profesional mai bun,
proiectul meu avnd aplicabilitate n multe domenii ale mecatronicii.
Tema aleas este structurat n capitole abordate separat ca pri distincte.
Contribuia personal privind elaborarea proiectului const n selectarea informaiilor
tehnice/practice i teoretice specifice specializrii, structurarea pe capitole a acestora.
Lucrarea prezint n mod sintetic i actualizat sub forma unor scheme principalele aspecte,
importana, rolul, identificarea tipurilor de antene de comunicatii.
n elaborarea lucrrii am folosit cunotine tehnice/teoretice asimilate la diferite obiecte de
nvmnt studiate n anii de liceu: electrotehnic, automatizri, discipline de specialitate i
laboratoare practice.
n partea final a lucrrii am specificat bibliografia utilizat.
In continuare se trateaza elemente care sunt caracteristice tuturor tipurilor de antene ,cum
ar fi ,puterea receptionata de o antena ,castigul antenei,rezistenta de intrare si de radiatie
,randamentul antenei,caracteristica de radiatie .

Antenele sunt necesare pentru a transmite energia campului electromagnetic de la sisteme ce
utilizeaza microundele inspre spatiul liber si invers




Colegiul Tehnic Transilvania Deva-2014

Antene de comunicatii Page 3

1.Antene pentru microunde

Antenele snt utilizate pentru a radia i a recepiona energia electromagnetic, ele putnd fi
definite ca dispozitive de cuplaj ntre circuitele de microunde i spaiul liber. La frecvenele din
domeniul microundelor exist antene ntr-o mare varietate de forme i configuraii. Snt antene n
sfert de und, n semiund, arie de antene, iar radiatoarele pot fi parabolice, cilindrice, horn, fant
sau dielectrice .
Dimensiunea fizic a unei antene este funcie de lungimea de und care la rndul ei depinde de
frecvena de lucru. La frecvene mai joase dect gama microundelor, doar antenele n sfert de und i
cele n semiund au dimensiuni acceptabile. In domeniul microundelor ns, lungimile de und fiind
relativ mici, de la milimetri pn spre 30 cm, multe configuraii de antene devin utilizabile, sisteme
de antene, antene horn, fant, dielectrice, alegerea lor fcndu-se funcie de aplicaie i frecvena de
lucru.
Deoarece antenele snt elemente de cuplaj ntre generatoarele de microunde respectiv receptoarele
i spaiul liber ele trebuie s fie adaptate att la intrare ct i la ieire, aceasta din dou motive. Mai
intai pentru a asigura transferul maxim de putere n spaiul liber i invers i apoi pentru a evita
reflectarea unei parti din puterea de ieire napoi spre generator.











Tipuri de antene pentu microunde : a) dipol in semiunda . b) antena compusa . c) horn d). parabola
sferica . e) parabola cilindrica .f) antena fanta . g) lentila dielectrica . h) elicoidala
Colegiul Tehnic Transilvania Deva-2014

Antene de comunicatii Page 4
1.1 Dipolul radiant

Antena elementar este dipolul radiant cu o caracteristic de directivitate izotrop. O caracte-
ristic de radiaie izotrop are aceeai raz n toate direciile aadar ,reprezint o sfer n jurul
antenei. O anten dipol aproximeaz antena ideal dei nu exist radiaie de-a lungul axei antenei
.Rezult prin urmare o caracteristic de radiaie de forma unei gogoae n raport cu axa antenei.

O anten dipol, n semiund, const dinr-un ansamblu de dou conductoare de lungime un sfert
de und, plasai n continuare, ansamblu alimentat la mijloc de un generator RF, Fig.1.2a. Atunci
cand acest generator este conectat n centrul antenei, la un moment dat, borna pozitiv este legat
spre exemplu la jumtatea dreapt iar borna negativ la jumtatea sting a dipolului. Sarcinile
pozitive se vor ndeprta de borna pozitiv iar cele negative se vor ndeprta i ele de borna negativ
a generatorului, Fig.1.2b. Tensiunea va fi maxim la capetele dipolului i minimala centrul su.
Deoarece curentul reprezint numrul de sarcini pe unitatea de timp, acesta va fi zero la capetele
antenei i maxim la centrul antenei .

Se stabilete un cmp electric ale crui linii ncep pe sarcinile negative i se termin pe sarcinile
pozitive. Distribuia sarcinilor de-a lungul dipolului duce la stabilirea unui cmp electric repartizat
pe axa antenei, Fig.1.2c. De asemenea se stabilete ntotdeauna i un cmp magnetic n jurul
curentului ce rezult deplasarea sarcinilor, direcia acestui cmp identificndu-se cu regula
burghiului, Aadar miscarea linilor electrice pe axa dipolului duce la apariia unui cmp magnetic n
jurul antenei camp ce are maximul in jurul centrului antenei i minimul la capetele ei, Fig.1.2d.

Cmpurile magnetic i electric din jurul antenei snt defazate cu 90. Cmpul electric si magnetic
din imediata apropiere a antenei snt numite campuri de inducie, existena lor depinzand de
distributia de sarcini de a lungul dipolului .Aceste campuri ,unde electromagnetice ,exista numai intr
un spatiu limitat in jurul dipolului ,de cateva lungimi de unda si nu radiaza in mediul inconjurator.





Colegiul Tehnic Transilvania Deva-2014

Antene de comunicatii Page 5











Figura 1.2 a) Antena dipol n semiund. b) Tensiunea, V, i curentul, I, de-a lungul antenei c)
Distribuia liniilor de cmp electric de-a lungul dipolului d) Distribuia cmpului magnetic de-a
lungul dipolului

La o distan de anten mai mare decat cteva lungimi de und se produce un cmp
electromagnetic de radiaie, n care cmpul electric depinde de schimbarea cmpului magnetic i
reciproc. Existena acestui cmp de radiaie nu depinde de sarcinile de pe anten. Cmpul electric
variabil produce n imediata sa vecintate un cmp magnetic variabil i reciproc. Aceast combinaie
de cmp electric i magnetic care se condiioneaz i se genereaz reciproc se numete cmp
electromagnetic. Direcpa de deplasare a cmpului electromagnetic este dat de vectorul Poynting.

O anten are proprietatea dual de a transmite i a recepiona, caracteristicile ei rmnlnd n
ambele situai aceleai. Prin urmare o bun anten de emisie va fi i o anten bun la receptie
Dac emisia i recepia se face cu dipoli, orientarea lor trebuie s fie aceiai, orientare ce este-
denumit polarizarea antenei.





Colegiul Tehnic Transilvania Deva-2014

Antene de comunicatii Page 6

1.2 Puterea primita de la o antena

De la o sursa ,antena ,punctula antena radiaza in mod egal in toate directiile . Frontul undei
radiate se considera a fi sferic ,a carui raza creste pe masura ce unda se propaga departandu se de
sursa . Aria suprafetei unei astfel de sfere depinde de distanta la punctul unde se afla sursa si este
egala cu :

Aria sferei (
2
m ) = 4 (1.1)

Daca puterea transmisa este P_trans atunci densitatea de putere receptionata la distanta r este direct
proportional cu puterea transmisa si invers proportionala cu patratul distantei la sursa .



(1.2)
, unde
REC
P este densitatea de putere receptionata la distanta r [W/ ]

este puterea transmisa ,[W]

r este distanta la emitator


1.3 Ctigul antenei

Conceptul de castig in putere al unei antene difer de noiunea similar referitaore la un
amplificator . In cazul unui amplificator puterea de intrare este amplificat prin ctigul
amplificatorului.La o antena in schimb ,este radiata o putere fixa ,primita de la emitator. Pentru, o
anten izotrop aceasta putere este radiata in toate directiile ,valoarea puterii receptionate intr un
punct din spatiu fiind data de relatile 1.3.si 1.4 Daca o antena este proiectata pentru a radia putere

2
r
2
4 r
P
P
trans
REC

trans
P
2
m
Colegiul Tehnic Transilvania Deva-2014

Antene de comunicatii Page 7
pentru un anumit azimut ,iar nu in toate directile ,puterea receptionata in punctul vizat in spatiu va
creste prin adaugarea puterii redirectionate spre el.
Ctigul unei antene se determin comparnd o anten izotrop cu una necunoscut. Ctigul de
putere al unei antene se definete ca raportul puterii pe unitatea de suprafa recepionat de la
antena necunoscuta ntr-un punct din spaiu i puterea recepionat de la o anten izotrop n
acelai spaiu, ambele antene radiind aceeai putere.




(1.3)
unde :
G este cistigul antenei.
P este densitatea de putere in punctul situat la distanta r de antena, [W/m
2
]
P_izotropic este densitatea de putere, in punctul r,receptionata de catre antena izotropa, [W/m
2
]
Densitatea de putere receptionata la distanta r fata de o antena cu cistigul G este:


(1.4)




unde:
P _rec este densitatea de putere receptionata la distanta r, [W/m
2
]
P_trans este puterea transmisa (emisa), [W]
G este cistigul antenei.
r este distanta la emitator, [m]


Deoarece o antena cu castig, concentreaza intreaga putere radiata intr-o anumita regiune a
spatiului, antena de receptie trebuie sa fie si ea situata in aceasta regiune.
izotropic
P
P
G
2
4 r
P G
P
trans
rec

Colegiul Tehnic Transilvania Deva-2014



Antene de comunicatii Page 8
1.4 Rezistenta de intrare a antenei

Rezistenta de intrare a antenei se determina cu ajutorul tensiunii si a curentului la punctul de
conectare a ei fiind data de:



(1.5)

unde:
Z este impedanta de intrare a antenei, [ ]
V este tensiunea de RF la punctul de alimentare al antenei, [V]
I este curentul de RF la punctul de alimentare al antenei, [A]

Tintad cont de distributia curentului si a tensiunii in cazul dipolului drept in semiunda, Fig.1.2b,
se constata ca rezistenta maxima de intrare se obtine acolo unde tensiunea are cea mai mare valoare
iar curentul este cel mai mic, conditii ce se indeplinesc la capetele dipolului. In schimb, rezistenta de
intrare minima se va obtine in punctul unde tensiunea este cea mai mica, iar curentul are valoarea
maxima, adica in centrul dipolului. In scopul de a adapta linia de transmisie cu antena trebuie cautat
un punct de conexiune unde rezistenta antenei este egala sau aproape egala cu impedanta
caracteristica a liniei. Impedanta unui dipol variaza de la 73 la centrul dipolului la 2500 la
capetele lui

1.5 Rezistenta de radiatie

Puterea primita de o antena de la emitator este radiata in spatiu, disipata sub forma de caldura in
structura antenei sau reflectata inapoi pe linia de transmisie de alimentare. Relatia dintre putere,
curent si rezistenta este:

(1.7)
(1.6)

I
V
Z
r i P
2
2
i
P
r
Colegiul Tehnic Transilvania Deva-2014

Antene de comunicatii Page 9

Rezistenta de radiatie a unei antene se defineste ca fiind puterea medie radiata impartita la patratul
valorii efective a curentului in antena.


(1.8)


unde:
r este rezistenta de radiatie a antenei, [ ]
P_med este puterea medie radiata de catre antena, [W]
i este valoarea efectiva a curentului in antena, [A]
Rezistenta de radiatie a dipolului drept in semiunda este 73 la orice frecventa.


1.6 Randamentul radiatiei

Randamentul radiatiei este raportul dintre puterea radiata de catre antena si puterea de intrare in
antena:


unde: (1.9)


este puterea radiata de antena,[W]


este puterea la intrarea in antena, [W]



1.7. Caracteristica de radiatie

Intensitatea cimpului electric si caracteristica de radiatie a puterii pentru o antena pot fi
reprezentate in coordonate polare. In aceasta situatie, pozitia unui punct din plan se precizeaza in
functie de lungimea r si unghiul . Sistemul de coordonate polare este mult mai convenabil in
2
i
P
r
med

r
P
int
rad
P
r
rad
P
P
int

Colegiul Tehnic Transilvania Deva-2014

Antene de comunicatii Page 10
raport cu cel rectangular atunci cind se lucreaza cu unghiuri in analiza caracteristicii de directivitate
(de radiatie a antenei neizotrope).
Doua reprezentari grafice in coordonate polare, in plan orizontal si vertical sint folosite pentru a
descrie caracteristica de radiatie a dipolului in spatiu. Caracteristica in plan vertical consta in doua
cercuri, Fig.8.3a. Centrul fiecarui cerc indica faptul ca puterea este radiata in mod egal in toate
directile, de la 0 la 360. Caracteristica de radiatie in plan orizontal a dipolului in semiunda este un
cerc asa cum se vede din Fig.1.3b. In cazul acestui dipol, caracteristica de directivitate in plan
vertical este aceeasi pentru orice plan vertical rotativ in jurul axului antenei, Pentru o rotatie in
spatiu cu 360 se obtine caracteristica de radiatie in spatiu.
Lungimea, modulul, vectorului cu. originea in centrul antenei si virful pe curba caracteristici de
radiatie, in orice directie, este proportionala cu intensitatea cimpului radiat in acea directie.
Latimea de banda a caracteristicii de directivitate prezentate de o antena este definita ca unghiul
dintre doua puncte in care intensitatea cimpului electric se reduce la 0,707 din valoarea sa maxima.
In Fig.8.4a este pusa in evidenta latimea de banda corespunzitoare unghiului .

Vedere laterala Vedere de sus


Figura 8.3 a) Caracteristica de radiatie in plan vertical a dipolului in semiunda.
b) Caracteristica lui de radiatie in plan orizontal









a) b)
Puterea este proportionala cu patratul tensiunii si prin urmare latimea de banda pentru
puterea radiata va fi (0,707)
2
deci 0,5. Aceasta inseamna.ca unghiul caracteristicii puterii radiate,
adica banda antenei raportata la putere, va fi unghiul dintre doua puncte in care caracteristica
antenei se modifica la jumatate din valoarea maxima, Fig.1 .4b.



Colegiul Tehnic Transilvania Deva-2014

Antene de comunicatii Page 11
1.8 Lungimea electrica a unei antene

Lungimea fizica a unei antene in semiunda, in mod normal, nu este egala cu lungimea sa electrica.
Pentru o antena subtire, izolata in spatiul liber, lungimea fizica si cea electrica difera foarte putin.
Lungimea electrica este influentata de faptul ca viteza undei de-a lungul antenei este mai mica decit
viteza luminii.



















Prin urmare lungimea antenei apare mai scurt din punct de vedere electric datorit reducerii
vitezei n lungul ei. Lungimea electric a antenei poate fi de asemenea influenat de obiectele
inconjuratoare atunci cnd aceasta nu este izolat. Lungimea electric a antenei este cu 5 % mai
scurt dect semiunda n spaiul liber datorit efectelor de margine (end effect). Efectul de margine
al antenei se datoreaz mediului dielectric ce nconjoar antena.





Colegiul Tehnic Transilvania Deva-2014

Antene de comunicatii Page 12
2.Tipuri de antene

Antenele utilizate in comunicatii pot fi clasificate in urmatoarele categorii:
- colectoare de unde
- antene acordate

2.1 Colectoare de unde

Colectoare de unde, denumite si antene neacordate, sunt utilizate pentru receptia transmisiilor de
radiodifuziune si pot fi grupate in:
- antene exterioare
- antene interioare
- antene auto
- antene antiparazite

2.2 Antenele exterioare

Sunt realizate din unul sau mai multe conductoare orizontale, vertical sau inclinate, dispuse cat
mai departate de obiectele inconjuratoare fixate cu ajutorul suportilor de sustinere si a izolatorilor.
Prin amplasare si pozitie fata de sol au impedanta predominant capacitive si sunt influentate de
paraziti de natura electrica.
Caracteristicile antenelor de receptive filare din domeniul undelor UL-US sunt stabilite
urmatoarele cerinte:
- conductorul, este recomandat a fi realizat din sarma de cupru,cositorit sau bronz fosforos
- izolatoarele au rolul de a izola din punct de vedere electric conductorul antenei de partea
de fixare; sunt realizate din portelan, folosindu-se de obicei cate 2 la 4 bucati la fiecare
capat al conductorului antenei, pentru cresterea rezistentei de izolatie si reducerea
capacitatii parasite;
- legatura la suporti, asigura suspendarea si intinderea conductorului antenei
- cablul de coborare serveste la realizarea legaturii dintre conductorul de antenna si
instalatia de emisie sau de receptive.
Colegiul Tehnic Transilvania Deva-2014

Antene de comunicatii Page 13
Instalatiile de antena pentru transmisiile radio sunt prevazute cu priza de pamant sau contragreutate.
Aceasta asigura potentialul de referinta de valoare zero, pentru campul electromagnetic.
Priza de pamant constituie potentialul de referinta al campului electric, ea trebuie sa aiba o
rezistenta de trecere cat mai redusa.
Contragreutatea este realizata dintr-o retea de conductoare intinsa pe sol sau deasupra solului.







2.3 Antenele radio interioare

Sunt utilizate in interiorul cladirilor si sunt folosite numai la receptive. Acestea pot fi realizate
dintr-un conductor emailat, fixat de peretii incaperii cu ajutorul unor izolatori din portelan sau
material plastic de dimensiuni mici. Cablul de coborare se leaga la conductorul antenei intr-un punct
convenabil.

2.4 Antenele auto

Sunt dispuse in exterios pentru a asigura receptia programelor de radiodifuziune in automobile a
caror caroserie metalica constituie un ecran electromagnetic. Functionarea motorului automobilului
genereaza paraziti electrici prin intermediul bujiilor, motoarelor electrice, etc.
Colegiul Tehnic Transilvania Deva-2014

Antene de comunicatii Page 14
Antenele auto sunt fixate la exterior, de caroseria automobilului prin intermediul unui isolator.
Legatura la conductorul antenei este realizata prin cablu ecranat pentru reducerea parazitilor
electrici.Antenele antiparazite au fost realizate pentru eliminarea parazitilor industrial precum si a
parazitilor care actioneaza component electrica a campului electromagnetic.Antenele tip cadru,
denumite si cadre antiparazite sunt antene realizate sub forma unor cadre bobinate dispuse atat in
exteriorul instalatiilor de emisie-receptie cat si in interiorul acestora. Prin constructia lor cadrele
antiparazite au un character inductiv, nu sunt influentate de parazitii electrici.




2.5 Antene acordate

Antenele acordate sunt antenele a caror dimensiuni sunt strict legate de gama de frecvente pe care
este stabilita legatura de comunicatie. Cele mai uzuale antene acordate
sunt folosite pentru transmisii si receptii in domeniul comunicatiilor prin radio si televiziune.



Colegiul Tehnic Transilvania Deva-2014

Antene de comunicatii Page 15
2.5 Antena fir lung

Cunoscuta si sub denumirea de antenna long-wire este cea mai simpla si cea mai folosita antena
acordata in specia in domeniul undelor scurte. Antena fir lung are o constructive simpla, este
formata dintr-un conductor de antenna suspendat cu ajutorul izolatorilor si legaturilor pe doi stalpi
dispusi vertical. Lungimea conductorului este de regula mai mare decat lungimea de unda a legaturii
radio.







2.7 Antena Zeppelin

Este construita dintr-un fir conductor cu alimentare la unul din capete printr-o linie acordata, care
indeplineste rolul de cablu de coborare.
Antena semiunda este o antena acordata pe frecventa de emisie/receptive a legaturii de
comunicatie, este realizata din material conductor sub forma simetrica sau asimetrica.
Antena semiunda simetrica denumita si antenna dipole simetric este realizata din doua conductoare
dispuse pe aceeasi directie. Conductoarele antenei se caracterizeaza printr-o inductanta si o
capacitate proprie, ceea ce permite tratarea antenei ca un circuit resonant deschis cu parametrii
inductanta si capacitate repartizate uniform pe toata lungimea sa. Frecventa de accord a antenei
Colegiul Tehnic Transilvania Deva-2014

Antene de comunicatii Page 16
depinde de valorile inductantei si ale capacitatii antenei, marimi care sunt in totala dependent de
dimensiunile antenei.
Antena semiunda in bucla, cunoscuta si sub denumirea de antenna dipol repliat, este rezultatul
legarii in paralel a doi poli simetrici.


























Colegiul Tehnic Transilvania Deva-2014

Antene de comunicatii Page 17
Bibliografie:





TUDOR PALADE TEHNICA MICROUNDELOR

http://vega.unitbv.ro/~nicolaeg/TFI/Cap4%20Antene.pdf

http://users.skynet.be/chricat/horn/horn-javascript.html

http://www.qsl.net/n1bwt/chap4.pdf