You are on page 1of 116

^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^

EDITURA
CAPODOPERE
ALE
LITERATURII
UNIVERSALE
Uachiarelli
(1469-1527)
^ ^ | Niccolo Machiavelli, om politic, ^ ^ B
scriitor şi renascentist italian din Florenţa
!ecretar de stat al "onsi- -1 ni 1 i#
seniorilor din
$ep#%lica
Florenţa (149&-1512) a 'ndeplinit #nele
misi#ni diplomatice (dept al necesit)ţii
reali*)rii 'n +enins#la
••^^
/HM^^B
,t
a
l
i
c
)

a

u
n
u
i

s
t
a
t

n
a
ţ
i
o
n
a
l

#
n
i
t
a
r
,

s
#
%

e
-
i
d
a

m
o
n
ar.iei a%sol#te /pera sa
0#ndamental) Principele, 'nc.inat)
l#i "esare Bor-ia, 'n care
a *#-r)1it c# l#ciditate epoca,
ar)t2nd c) 'n politică dictea*)
interesele şi 0orţa, n# considerentele
morale, a contri%#it .ot)r2tor la
desp)rţirea teoriei politice 03e
moral) şi de teolo-ie f
Mic dicţionar enciclopedic
«^ MONDERO
ISBN 973-9349- 17-x
r4
5
^^B
jj^H
^^B
^^B
6B
j
"olecţie coordonat) de pro7, dr Dan Grigorcscu NICCOLO MACHIAVELLI
"operta 8 9 i -ra0ica: Anamaria Smigclschi
+$,;",+<=<
'n rom2neşte de
;1;( F(">?;
+re0aţa de
(=<>(;@$3 B(=(",
KIMTIA AI!"DK!
#ucur$%ti& '(((
PREFAŢA
@e0init ca descoperitor#l şi 0ondator#l #nei noi ştiinţe, a politicii, ca 0orţ) şi 0orm)
a#tonom) a raţi#nii, Aac.ia1elli n# a 0ost niciodat) #n teoretician a%stract ( eBistat
'ntotdea#na cea mai str2ns) coneBi#ne 'ntre eBperienţele practicii sale de diplomat şi
cet)ţean şi ideaţia sa teoreti*ant) $espin-2nd idealit)ţile transcendentale ale
trec#t#l#i, 0orm2nd din om centr#l 1ieţii spirit#ale, caracteristic) 0#ndamental) a
$enaşterii (epoca descoperirii l#mii şi a om#l#i), scriitor#l italian a 0ost şi #n om
politic 'n acţi#ne !crierile l#i, ri-#ros lo-ice, alia*) 'ntotdea#na pasi#nea c# c#r-erea
dialectic), 'n ap)rarea om#l#i care 'şi poate a0la 'n el 'ns#şi 9#sti0icarea eBistenţei,
at#nci c2nd n# este #n ne#tral, ci #n participant, o creat#r) acti1), l#pt2nd tenace
'mpotri1a destin#l#i, de m#lte ori ad1ers
"reat#ra aceasta istoric) ci*Blat) de #manism, care se poate dimensiona #rm)rind
le-i proprii, d2nd#-şi o 0i*ionomie, #n c.ip d#p) 1oinţa indi1id#al), poate s)-şi cree*e
şi propri#l destin (cesta este om#l mac.ia1ellian 'n realitatea sa intelect#al), 'n
inte-ritatea sa etic), ordonat) de le-i raţionale (ceasta este clara determinare a #nei
concepţii inte-ral #maniste şi a c)rei p)tr#ndere din partea cercet)tor#l#i sa#
cititor#l#i atent poate s0)r2ma concepţia aprioric) despre Cmac.ia1ellismC Di c#lt#l
C1irt#ţiiC este #n alt post#lat al $enaşterii, iar atenţia 'ncordat) pe care i-o acord)
Aac.ia1elli 'l de0ineşte 'nc) o dat) ca om sinte*) al contemporaneit)ţii sale Virtii 'n
concepţia !ecretar#l#i 0lorentin n# p#tea 0i dec2t tensionata ener-ie 1iril),
trans0ormatoare a destin#l#i #man, indi1id#al sa# colecti1
+entr# 0ondator#l ştiinţei politice, pentr# acest prec#rsor al 0ilo*o0iei
istorice, 1aloarea s#prem) a om#l#i acti1 consta 'n conştiinţa l#i politic), idee
dominant) 'n 'ntrea-a sa oper) şi at2t de act#al) oric2nd, 'n l#me, 'n timp#ri
t: <dit#ra Aondcro, 1 şi spaţii @ar niciodat) l#cid#l o%ser1ator n# a 0)c#t ca s0era ideal#l#i s) n#
,!B; 97?-E?49-17->
0ie circ#mscris) de aceea a real#l#i ,dentitatea +rincipel#i se mani0est) 'n realitatea
con9#nct#rii 1ieţii politice, c)#t2nd, ed#cati1, ca pasi#nile #mane s) 0ie trans0ormate
'n 1irt#ţi cet)ţeneşti (rmonia este le-ea acestei identit)ţi morale c)tre care aspir)
+rincipele mae.iaFellian sim%ol#l 'ntre-ii sale opere, şi ca aparţine desi-#r
$enaşterii +rec#rsor#l patriotism#l#i italian şi al ,taliei moderne, c)l)tor şi martor al
st)rilor de l#cr#ri din marile monar.ii 1est-e#ropene (Franţa şi !pania) 'şi p#t#se da
seama de acest 0enomen capital, al trecerii de la principatele 0e#dale spre aceste
importante, moderne 0ormaţii statale, sim%ol al #nit)ţii #nei naţi#ni şi s) doreasc)
'n0)pt#irea #n#i asemenea ideal politic şi 'n ,talia "ea mai 0r#moas) ţar) a +lanetei şi
maestr) a literelor şi artelor, care 'şi p#tea 9#sti0ica eBistenţa 'n 3ni1ers prin miracol#l
$enaşterii, se p#tea a0la, prin di1i*area ei politic) şi 0ra-mentarea 0e#dal statal), prad)
#şoar) pentr# marile monar.ii 'narmate c# armele 0orţei %r#te, care #neori, 1remelnic,
pot 'n1in-e pe acelea mai 0ra-ile, r#dimentar, ale spirit#l#i @e aceea se poate a0irma
c) 'ntrea-a 1iaţ) şi oper) a l#i ;iccolo Aac.ia1elli este #n l#n- stri-)t de c.emare
pentr# constr#irea 1is#l#i naţional italian
/ imens) de*%atere, de-a l#n-#l celor cinci secole care a# trec#t de la naşterea
scriitor#l#i, a oscilat 'ntre doi poli ad1erşi 'ntr-o parte pend#la# a0irmatorii
Cmac.ia1ellism#l#iC, c#12nt sinonim c# amoralitatea politic), iar de partea cealalt)
era# s#sţin)torii 0i-#rii a#ster#l#i rep#%lican, teoretician#l raţi#nii de stat (c# toat)
d#ritatea ei #neori con9#nct#ral)), a interes#l#i colecti1 al +atriei care poate
predomina orice interes indi1id#al
G II Principe este #n mic tratat care a 0)c#t
ocol#l l#mii şi despre care s-a# scris %i%lioteci 'ntre-i (cest tratat, care este 'n
realitate o su! de re-#li, de norme, de s0at#ri, #n 0el de memorial, c#m se scria#
at2tea 'n "inH#ecento poate s) 0ie considerat ca #n ade1)rat pro-ram de redeşteptare
naţional), ca #n act de 'ncredere 'n destin#l propriei patrii, 'n realitatea ei, 'n 1iitor#l
ei l#minos !0at#rile pe care ;iccolo Aac.ia1elli le 'ndreapt) c)tre ipotetic#l, ideal#l
s)# +rincipe, s#nt sinteIa 'ntre-ii sale practici politice, anali*a concreti*at) a 'ntre-ii
sale eBperienţe, s#ma t#t#ror o%ser1aţiilor 0)c#te 'n 'ndel#n-ile c)l)torii şi misi#ni
!#%stanţa esenţial), m)d#1a 1ital) a acest#i mic tratat este i"eea italian!, ideea
#ni0ic)rii 'ntr-#n stat p#ternic a lra--mentatei patrii
@ac) Aac.ia1elli d) s0at#ri lipsite de orice pre9#decat) +rincipel#i, r)d)cina lor
pro0#nd) st) 'n acea con1in-ere 0erm) c) politica, acti1itate a#tonom), arc proprii,
0#ndamentale re-#li de acţi#ne, necompati%ile inte-ral c# ale 1ieţii com#ne <Bist)
#neori 'n acţi#nea statal) eBi-enţe imperioase care pot crea o etic) di1ers) de aceea
care ar p#tea 0i den#mit) indi1id#al) "2nd o acţi#ne este sal#tar) pentr# interes#l
colecti1, c2nd ca conc#r) la %#n)starea şi 'n0lorirea !tat#l#i, at#nci ea 'şi poate crea
propria moral) propri#l s)# #ni1ers etic Aoralitatea este ec.i1alent) c# a 0i intens
acti1 3nica determinant), #nica discriminare dintre %ine şi r)# dintre 9#st şi in9#st
este raţi#nea de !tat #alus pu$lica suprea le%& @orind şi l#pt2nd c# arma artei sale
literare pentr# 'n0)pt#irea !tat#l#i italian, a12nd mere# 'n 0aţ) eBempl#l monar.iilor
#nitare Franţa şi !pania, Aac.ia1elli a meditat desi-#r şi as#pra trec#t#l#i itoric al
$omei, ca o alt) dimensi#ne pentr# Principe& /m al epocii sale, repre*entant al
ideilor contemporane, al neap#sei, nestinsei $enaşteri, Aac.ia1elli 1 - a p#t#t a1ea ca
model şi pe "esare Bor-ia, 0i-#r) politic) central) din "inH#ecento, sim%ol#l 0orţei
care 1rea s) domine
+entr# ;iccolo Aac.ia1elli istoria n# are dec2t ca#*e raţionale,8este opera om#l#i
şi a personalit)ţii sale ener-ice şi dinamice <a este consecinţa acti1it)ţii #mane,
0apt#l istoric st2nd 'n 0orţa l#cr#rilor "2mp#l politicii, al artei de a -#1erna este
diri9at de 0orţe nat#rale, de 0orţe ale raţi#nii ( 'nţele-e 'n pro0#n*ime şi a diri9a
aceste 0orţe ale realit)ţii, a 'nţele-e l#mea real) şi n# etica, 'nseam) p2n) la #rm),
pentr# Aac.ia1elli, a -#1erna
G
!cris 'n an#l 151? tratat#l a 0ost dedicat: a" a'nificu (aurentiu Me"ice
0i#l l#i +ietro dei Aedici, nepot al #n#i alt =oren*o, Aa-ni0ic#l
+rimele #nspre*ece capitole ale tratat#l#i trec 'n re1ist) şi comentea*) c#
claritatea speci0ic) a#tor#l#i tip#rile de principate care eBist), ereditare, c#cerite (c#
armele, prin 0a1or#ri, prin crime, prin proprie 1irt#te) 3n capitol special este dedicat
principatelor eclesiastice care a# caracteristici proprii
Jrei capitole #lterioare tratea*) despre acţi#nile de c#cerire şi de consolidare ale
+rincipatelor, adic) ale !tat#l#i <ste pre*ent aici ent#*iasm#l p#ternic al l#i
Aac.ia1elli, 1i%r2nd 'n 0aţa necesit)ţii or-ani*)rii ili)iei (armatei) naţionale 'n
instit#irea c)reia el 1ede de alt0el şi m2nt#irea ,taliei <l se ridic) 1iolent 'mpotri1a
0olosirii tr#pelor de mercenari, str)ini stipendiaţi, care n# p#tea# a1ea nimic com#n c#
interesele naţionale ale #n#i stat
I)
3rmea*) #n alt -r#p de capitole, n#cle#l principal desi-#r, 'n care se tratea*), aşa
c#m scrie a#tor#l, despre mod#l de comportare al +rincipel#i c# s#p#şii şi prietenii
s)i ,n aceste capitole se 1a 9#deca şi comenta, #rm2nd totdea#na ade1)r#l 0aptelor,
a"ev!rul efectiv, despre moti1ele şi 0aptele pentr# care oamenii, principii s#nt l)#daţi
sa# %lamaţi, despre li%eralitatea sa# parcimonia -#1ernanţilor, principilor, despre
cr#*imea sa# %#n)tatea principilor (ici se de*1olt) cele%ra te*) mac.ia1ellian) dac)
#n principe este mai %ine s) 0ie tem#t sa# i#%it 'n s02rşit d#p) ce se arat) c#m
principii tre%#ie s) menţin) credinţa, c#m tre%#ie s) se comporte pentr# a n# 0i
dispreţ#iţi sa# #r2ţi, d#p) disc#ţii despre #tilitatea 0ort)reţelor, se a9#n-e la capitol#l
>>,, 'n care se arat) ce tre%#ie s) 0ac) #n principe pentr# a 0i stimat
@eci 'n tratat eBist) simetric do#) p)rţi principale, prima descripti1), de
en#merare şi de caracteri*are a principatelor (a statelor), 'n 0#ncţia lor, şi a do#a,
desi-#r cea principal), 'n care Aac.ia1elli, sinteti*2nd 'ntrea-a sa eBperienţ) şi
lect#r), sta%ileşte norme 0#ndamentale pentr# arta de a -#1erna (c#m, pre-)tit de
aceast) rapid) eBp#nere -eneral), teoretic), 1ala%il) pentr# toate statele, Aac.ia1elli
'şi 'ntoarce pri1irile l#cide şi p)tr#nde 'n mie*#l l#cr#rilor italiene, c)#t2nd s)
anali*e*e, 'n capitol#l >>,5, de ce principii ,taliei şi-a# pierd#t statele, 'n ce mod se
poate re*ista Fort#nei (soartei) ad1erse (>>5) şi, 'n s02rşit, i*%#cneşte 'n stri-)t#l
0inal al capitol#l#i >>5,, care este Esorta*ione a pi'liare +,Italia e li$erarla "alie
ani "ei $ar$ari (<Bortaţie pentr# a l#a ,talia şi a o eli%era din m2inile %ar%arilor) şi
desi-#r 9#sti0icarea 'ntre-ii c)rţi "apitol#l acesta 0inal al tratat#l#i Pnncipelui este #n
ade1)rat imn naţional, o 1oce teri%il) 'n care clamea*) 'ntrea-a ,talie, 'ntrea-a mare
m2ndrie a spirit#l#i şi popor#l#i italian care d)r#ise l#mii miracol#l $enaşterii
+a-inile acestea, scrise c# 'n0l)c)rarea #n#i re1ol#ţionar iaco%in, a# pl)c#t
eBtraordinar il#miniştilor şi re1ol#ţionarilor 0rance*i, a# r)s#nat ca #n 1ast eco# 'n
'ntre-#l $isor-imento, epoca de redeşteptare
naţional) din secol#l al no#)spre*ecelea
G
"artea desc.isese primele sale pa-ini #nor modele il#stre, marile 0i-#ri de
oameni de stat ai (ntic.it)ţii <a anali*ea*) pro0#nd, #rm2nd o strict) lo-ic),
asemenea personalit)ţi, ale c)ror caracteristici le ca#t) şi 'n l#mea sa
contemporan) <ro#l l#i de totdea#na este acela care 'nţele-e le-ile de
mişcare ale 1ieţii şi ale societ)ţii, şi din aceste le-i 0ace #neltele şi instr#mentele sale
de edi0icare <ro#l pa-inilor sale contemporan#l, n# poate 0i, domin2nd re-#lile
acestei lo-ici, #neori cr#de, dec2t 0erm#l "esare Bor-ia ad1ersar#l, şi n# prieten#l
+iero !oderini, s#0let#l sla% +entr# o asemenea l#me lo-ic) responsa%ilitatea etic)
este totdea#na le-at) de scop şi de 0inali*area 1ictorioas) a acţi#nii şi n# de mi9loacele
care pot 0i #tili*ate !cop#l principal, #nica ţint) 'n realitate a Principe-ui, este de a
ap)ra, de a menţine stat#l, 'n1in-2nd c# orice mi9loc, 0orţ) sa# 1icleş#- +rincipele
tre%#ie s) 0ie totdea#na %ine 'narmat şi pre-)tit pentr# acţi#ne, instantanee c.iar,
at#nci c2nd necesitatea imediat) i-o cere (ici re1ine 0aimoasa 0orm#l) a l#i
Aac.ia1elli, relati1) la profe)ii "e*ara)i& ((l#*ie la condamnarea l#i Kirolamo
!a1onarola) Jotdea#na aceştia a# 0ost 'n1inşi +)tr#n*2nd 'n centr#l #nor ade1)r#ri
0oarte amare, dar c# at2t mai reale, Aac.ia1elli poate 'nc) o dat) s) declare c) #nica
le-e, pentr# acela sa# aceia care -#1ernea*) este -enerat) de necesitate Di ade1)r#l
effettuale pentr# 1rem#rile contemporane este c), mai m#lt dec2t %#n)tatea, r)#l este
necesar #neori pentr# -#1ernare, at#nci c2nd eBist) prea m#lt) cor#pţie Aorala n#
poate l#pta dec2t pe #n plan a%sol#t, ideal şi teoretic c# 0orţa, iar pro%lema cardinal) a
politicii este a 1irt#ţii - n# a moralei, prin virtu 'nţele-2nd#-se capacitatea, ener-ia,
talent#l 'n realitate politica n# este o ştiinţ) di1in) ci #na p)m2ntean)
G
+olitica este o ştiinţ) a#tonom) şi prin Aac.ia1elli ,talia şi-a menţin#t rol#l s)#
intelect#al primordial c.iar şi 'n 1remea de at#nci Aintea #man) creatoare a istoriei,
mintea l#i Aac.ia1elli a 0ondat aceast) no#) ştiinţ), de0inind#-i o%iect#l, metoda şi
le-ile, st#diind des0)ş#rarea proceselor social-politice 'n e1ol#ţia lor #man), 'n
determinism#l lor istoric +e drept c#12nt a p#t#t s) scrie 5incen*o Kio%erti c)
;iccolo Aac.ia1elli a 0ost Kalileo al politicii <tica n# se alia*) c# politica, ştiinţ) şi
acti1itate a#tonom), ci r)m2ne de m#lte ori o aspiraţie ideal) a12nd caracteristicile
#nei l#mi de constr#it 'ntr-#n 1iitor #topic 'n care ar circ#la creat#ri 'n*estrate n#mai
c# atri%#tele p#re ale %#n)t)ţii, demnit)ţii şi eticii +rincipele 1a tre%#i s) ţin) seama
şi de morala #man) ca şi de reli-ie, ele repre*ent2nd 0orţe reale @ar #n cond#c)tor,
dialectician prin eBcelenţ), 1a 'nţele-e totdea#na c) şi morala se naşte şi se de*1olt)
c# 'ntrea-a 1iaţ) a societ)ţii, c# istoria +olitica 'ns) 'şi are morala sa
,5 5
caracteristic), proprie acestei ştiinţe a#tonome şi arte de a -#1erna Lin2nd seama de
acest caracter istoric al moralei, apare clar, ca o necesitate, no#a moral)
contemporan) a !tal#l#i şi a +rincipel#i l#i Aac.ia1elli <ste o moral) statal),
cet)ţeneasc), %a*at) pe principi#l 0#ndamental al responsa%ilit)ţii om#l#i 'n 0aţa
istoriei <a pecetl#ieşte orice acţi#ne #man) care, oric2t de indi1id#al), aparent, ar ti,
an-a9ea*) p2n) la #rm) 'ntre-#l medi# social c)r#ia 'i aparţine indi1id#l Aorala de
stat const) 'n s#%ordonarea indi1id#l#i colecti1it)ţii şi intereselor sale, totdea#na
s#perioare
5irt#tea, la virtii, la Aac.ia1elli este -enerat) de o pro0#nd) aspiraţie #manist)
/m#l, 'n*estrat c# 1irt#te, c# 0orţ), c# 1aloare, 'nc)rcat de ener-ie potenţial), este
acti1 'n 0aţa ;at#rii, este 'ntreprin*)tor şi 'ndr)*neţ 'n 0aţa Fort#nei, 'n 0aţa destin#l#i
'n realitate, virtii n# este altce1a dec2t li%ertatea de a 0i acti1, eBerciţi#l contin## al
1oinţei #mane "el 'n*estrat c# virtii are totdea#na drept semn c)l)#*itor c#ra9#l, 'n
sens#l de a sp#ne totdea#na ade1)r#l ( pri1i 'n 0aţ) drept, soarta, c.iar ad1ers), a
acţiona pentr# trans0ormarea ei, 'nseamn) a 0i c#ra9os şi 1irt#os 'n sens#l
mac.ia1ellian /m#l 1irt#os n# mai este ascet#l ci 'nţelept#l, analist#l, acela care 'şi
i#%eşte patria Cmai m#lt dec2t s#0let#lC, ca 'ns#şi a#tor#l acestei a0irmaţii şi al
Principelui&
A2nt#irea s#0let#l#i n# este r#-)ci#nea ci 0apta ( acţiona potri1it sit#aţiei, a-ţi
coordona acţi#nea c# realitatea 'nseamn) a 0i 1irt#os Di Fort#nei (soartei), care este
aidoma #n#i 0l#1i# n)1alnic, i se poate op#ne totdea#na 5irt#tea, care o ţ)rm#reşte
@#alitatea aceasta Fort una.Virat, care a preoc#pat at2t de m#lt pe a#tor, a 0ost
re*ol1at) d#p) o le-e a moralei acti1e mac.ia1elliene /m#l 1irt#os +rincipele, n#-şi
aparţine, el poate şi tre%#ie s) se ridice deas#pra oric)r#i considerent, pentr# a-şi
sal1a ţara, c.iar dac) ar ap)rea ca de0icitar din p#nct#l de 1edere al moralei com#ne
<l tre%#ie s)-şi pre0ere totdea#na patria, c.iar propri#l#i s)# s#0let, c.iar propriei sale
conştiinţe (cţi#nea, -2ndirea politic), c#ra9#l, iniţiati1a care asc#lt) doar de le-ea
primei necesit)ţi, 'l de0inesc pe om#l 1irt#os, pe +rincipele l#i Aac.ia1elli
(de1)r#l cffettualen arat) c) reli-ia creştin) eBist) pentr# o mare parte a
oamenilor contemporani şi c) de 0orţa ei #n +rincipe tre%#ie s) ţin) totdea#na seama,
dar n# de la @#mne*e# co%oar) p#terea +rincipilor, ci din propria lor 1irt#te
(şadar politica este o mare realitate a#tonom) iar raţi#nile ei pot 11 le-i
determinante pentr# acţi#nea #man) !cop#l politicii este acela de a crea şi consolida
stat#l 'n de0iniţia secretar#l#i 0lorentin !tat#l este ec.i1alent c# traheii uan!, c#
tr!irea pu$lic!, 0iind #n or-anism copus sa# colectiv&
!-a p#t#t 0ace o%ser1aţia c) Aac.ia1elli sacri0ic) pe indi1id stat#l#i, şi mai ales
'ntr-o epoc) 'n care se p#t#se 1or%i de #n p#ternic c#lt al indi1i d#alism#l#i !-a p#t#t
0ace o%ser1aţia c) prota-oniştii s)i s#nt totdea#na n#mai pe c#lmea "apitoli#l#i c)
sin-#r#l lor stim#l este politica, ne0iind interesaţi de litere, de art), de c#lt#r) ! - a
p#t#t c.iar p#ne 'n circ#laţie #n c#12nt ca statolatna, 1or%ind#-se despre raţi#nile
istorice şi raţi#nile ideale care alc)t#iesc premisele necesit)ţii stat#l#i
,ndi1id#alism#l poate s) 0ie 'nscris 'n interes#l stat#l#i 'n aceast) #nitate colecti1) şi
omo-en) p2n) la #rm), care aspir) spre scop#ri #nanime
Aac.ia1elli era conştient de ori-inalitatea c)rţii şi teoriilor sale (/o"i c" or"ini
nuovi/0, c2nd a0irma c) el este #n eBplorator, ca şi 3lise al l#i @ante (li-.ieri, de ape
şi p)m2nt#ri nec#nosc#te, c) el a intrat pe #n no# dr#m, pe o no#) cale pe care n# a
mai str)%)t#t-o nimeni p2n) la el <l a in1entat, aşa c#m s-a mai sp#s, telescop#l
politic, mai 'nainte ca Kalileo Kalilei s)-şi 0i 'ndreptat oc.ean#l s)# spre cer#ri <l a
p#t#t descoperi ast0el constelaţia statelor şi le-ile mişc)rii lor armonioase @#p) c#m,
tot el a descoperit Cprim#l lor motorC, imp#ls#l iniţial, const2nd 'n 1irt#tea cet)ţenilor
'n 1irt#tea oamenilor care se ec.i1alea*) c# acti1itatea contin#)
!olidaritatea indi1i*ilor care comp#n #n stat este acordat) de conştiinţa lor
politic) şi de ideea c) 0iecare indi1id cola%or2nd, asi-#r) sta%ilitatea stat#l#i şi
propria sa de*1oltare /rice stat piere dac) n# tr)ieşte 'n concordanţ) c# 1remea sa
,ar şe0#l stat#l#i care ştie c) n# eBist) 0atalitate 'n istoric, c) e1enimentele pot 0i
pre1)*#te şi pre'nt2mpinate, el este acela care 'n ore -ra1e tre%#ie s) ştie ce 0el de
.ot)r2re s) ia +olitica poate 0i ast0el, la #n moment dat, cristali*area 'ntr-o sin-#r)
indi1id#alitate, care este +rincipele, a0lat #neori sin-#r, ca o 'ns#mare indi1id#al) a
#n#i imens or-anism colecti1 <l este totdea#na #n repre*entant ale c)r#i c#1inte şi
acţi#ni a# toat) 1aloarea acelei imense p)rţi pe care o repre*int) Di el este #n ser1itor
al !tat#l#i, p)tr#ns de 1oinţa de a-i ser1i scop#rile <l n# este #n tiran iar cond#cerea
şi responsa%ilitatea l#i #nic) este condiţionat) de 0apt#l c) cet)ţenii stat#l#i n# a# 'nc)
deplin) conştiinţa politic) / a#toritate di1i*at) 'n condiţiile ,taliei
5,
TaEvi:
contemporane, p#tea s) perpet#e*e nenorocirea 'n care se a0la ţara ,ar c2nd stat#l
no#, s#% a#toritatea conştient) a +rincipel#i, s-ar 0i consolidat, c2nd conştiinţa
cet)ţeneasc) ar 0i 0ost la 'n)lţimea 1irt#ţilor cond#c)tor#l#i, or2nd#irea şi-ar 0i ad2ncit
implicit democratism#l (pare clar pcnlr# orice cititor atent, c) participarea maselor
'n Principe n# este 'n realitate dec2t o pre*enţ) de o$iect al istoriei, ateria pe care o
poate modela 1irt#tea eBcepţional) a +rincipel#i, p2n) la ridicarea ei la 0orme
s#perioare, 'n 1iitoarele state care 1or p#tea acorda cet)ţenilor lor posi%ilitatea
ridic)rii ni1el#l#i lor intelect#al, ni1el#l#i conştiinţei lor ideolo-ice sa# politice
(ceast) aterie 'şi 1a de*1olta toate eBtraordinarele sale 1irt#ţi, 'nc) latente ac#m,
at#nci c2nd 1a eBista #n cond#c)tor, #n +rincipe, capa%il s) le stim#le*e ener-ia
creatoare +entr# ,talia care tre%#ia s)-şi constr#iasc) din temelii #n or-anism statal
no#, n# se p#tea conta 'nc) pe 1oinţa -eneral) a maselor, ci, mai ales, pe ener-ia şi
1irt#tea intrinsec) a #n#i indi1id 'n*estrat (de1)r#l effettua-e, le-ea de 0ier pentr#
Aac.ia1elli 'i indica n#mai o ast0el de sol#ţie, ca o treapt) a%sol#t necesar) pentr#
1iitor +rincipele no# 1a r#pe c# trec#t#l n#mai 'n 0ormele l#i instit#ţionale 1et#ste,
dar 1a p)stra ceea ce este 1aloros din l#n-#l proces de de*1oltare istoric) a omenirii
K2ndirea, prin Aac.ia1elli, a de1enit laic), politica şi-a a0irmat pe deplin
a#tonomia, iar raţi#nea de stat este dominatoare 'n orice or-anism colecti1 /
asemenea concepţie, #rm)rind total ade1)r#l, ţin2nd seama de aspectele realit)ţii şi
ale nat#rii, a constr#i asemenea state edi0icate pe pro%a%ilitate mai m#lt dec2t pe
posi%ilitate - 'nsemnea*) c) Aac.ia1elli n# 1isea*) -#1erne şi state #topice <l edi0ic)
stat#l posi%il, 0oarte posi%il italian, stat al realit)ţii şi n# al 1is#l#i Di 1iitor#l, deşi
'ndep)rtat 'ntr-ade1)r, i-a demonstrat e0icacitatea ideilor şi constr#cţiei sale, deloc
ipotetice <l n# 1 - a #rmat pe J.omas Aor#s 'n idealitatea #topiei sale !tat#l s)#
c#noaşte -raniţele +enins#lei 'n care eBista# toate caracteristicile #nei naţi#ni,
pop#laţia, lim%a, teritori#l şi rasa @e acea Principele s-a %#c#rat de o at2t de
'ndel#n-) preţ#ire, 0iind cartea m#ltor oameni de stat, ,talia ieşind prin pa-inile sale
din <1#l medi#
(cela care 'şi i#%ea +atria mai m#lt dec2t s#0let#l şi-a eBp#s 'ntre-#l s)# cre* de
italianitate 'n Principe& +atria concentrea*) toat) -2ndirea, 'ntrea-a 1iaţ) +atria este
no#a di1initate co%or2t) din cer#rile $enaşterii şi ea determin) şi 1iaţa indi1id#al) şi
moralitatea +entr# +atrie tot#l este permis
1oinţa ci este totdea#na s#prema lc%& (ceasta este no#a moralitate a l#i ;iccolo
Aac.ia1elli /rice alt) acţi#ne, orice alt) atit#dine etic), 'n a0ara dimensi#nilor
noţi#nii de patrie, este relati1) 3nde este 1or%a despre sal1area patriei n# poate 0i
1or%a de 9#st sa# in9#st, 1a 0i scris Aac.ia1elli, teoretician#l stat#l#i laic Binele
s#prem pentr# C#ni1ersalitatea oamenilorC din ,talia, 1a a0irma Aac.ia1elli, const) 'n
eli%erarea ţ)rii de %ar%arii dominatori şi 'n edi0icarea stat#l#i #nitar +atriotism#l i-a
0ost totdea#na l#i Aac.ia1elli element#l motor, prim#l imp#ls al t#t#ror acţi#nilor
sale, accent#l -ra1 care 'i si-ilea*) 'ntrea-a oper)
"apitol#l 0inal al Principelui, 'n care parc) s#n) tr2m%iţele 'n-erilor care c.eam)
la M#decata de apoi, 'n dorinţa at2t de p#ternic) de a 'ns#ma toate 0orţele eBistente ale
,taliei pentr# a o eli%era de Cp#t#roasaC dominaţie, aceast) Aarsilie*) din
"inH#ecento (c#m a1ea s-o de0ineasc) <d-ar N#inet), este o c#lminaţie a
patriotism#l#i l#i Aac.ia1elli, a 'ntre-ii sale 1ieţi şi acti1it)ţi (cest 'n0l)c)rat imn al
i#%irii de patrie şi care a de1enit #n decalo- al $isor-iment#l#i arat) p2n) la ce 'nalt)
treapt) se poate ridica -2ndirea mac.ia1ellian) inter0erat) de 0ilon#l at2t de ar*)tor al
patriotism#l#i !inceritatea l#i este deplin), iar accentele pro*ei sale 0l#ide, colorate
s#nt 'nc)rcate de lirism#l #n#i ade1)rat poet. vates, poet pro0et al 1iitor#l#i de l#min)
al ţ)rii sale +atria li%er), patria m2nt#it), tema #ltim#l#i capitol al Principelui este şi
scop#l permanent, #rm)rit 'ntrea-a sa 1iaţ) acti1) care şi-a p#t#t a0la 'n 0el#l acesta
dimensi#nile propriei m)reţii
'n 0inal#l c)rţii l#i Aac.ia1elli, se simte 1ocea colecti1) a popor#l#i italian şi
capitol#l #ltim n# este dec2t o concl#*ie lo-ic) a c)rţii 'n care 0iece r2nd pledase,
lo-ic şi coerent, despre c#m tre%#ie s) 0ie #n asemenea +rincipe, capa%il s) cree*e
no#l stat +rincipele este ec.i1alent c# #n imperati1 cate-oric
Principele a p#t#t s) 0ie considerat şi #n 1is, constr#it 'n mo*aic, c# 0ra-mente ale
realit)ţii, mai m#lt oper) de art) dec2t de meditaţie (ceast) creaţie a #nei 0i-#ri care
'ns#mea*) toate 1irt#ţile, este opera #n#i contemporan al l#i =#do1ico (riosto sa#
Aic.elan-elo, cresc#t 'n mi9loc#l splendorilor marmoreenei Florenţe @e*1)l#ind
esenţa realit)ţii practice, 'ns#m2nd-o 'n pa-inile sale l#cide, de p)tr#n*)toare
inteli-enţ) spec#lati1), marele -2nditor a creat, d2nd c#rs C0#rieiC sale politice,
dorinţei sale ar*)toare, no#a entitate a +atriei
5,,, I*
(ceast) carte, considerat) de #nii ca #n pam0let 1ir#lent de politic) militant), este
'n realitate #n ade1)rat poem dedicat 0ac#lt)ţilor #mane 'ns#mate 'n 1irt#ţile necesare
indi1id#l#i, om#l#i tu$a1 om#l#i constr#ctor de 1iaţ) no#) 'ntorc2nd, c# toat)
.ot)r2rea, spatele #nor instit#ţii şi or-ani*aţii statale 1et#ste 'ntorc2nd 'n realitate
spatele 'ntre-#l#i e1 medi# şi ideolo-iei sale Aac.ia1elli #rm2nd doar ade1)r#l
0aptelor, d) ,taliei şi l#mii mani0est#l politic al Principelui, cartea de 'ncep#t a noii
0ilo*o0ii a istoriei, cartea de c)p)t2i a patrioţilor ,storia, prin Aac.ia1elli, e1adea*)
din transcendental şi de1ine n'istra vitue, iar politica n# poate s) capete atri%#tele de
ştiinţ) dec2t dac) este 'ntemeiat) pe st#di#l apro0#ndat al istoriei Principele este o
oper) a politicii istorice care 'şi are p#nct#l de plecare de la strin-enta necesitate
Principele este o demonstraţie a raţionalit)ţii, o 'mplinire necesar), şi n# 'n
contradicţie, a 'ntre-ii sale opere Kenerat) 'ntr-o 0#rt#n) politic), 'n s2n#l ,taliei 'n
in1ol#ţie, aceast) carte mic) a re0lectat, mai m#lt dec2t orice alte mari tom#ri,
ta%lo#rile $enaşterii italiene, 0iind #n martor 0idel al principalelor e1enimente ale
epocii Aac.ia1elli a desprins ca +romete# o alt) sc2nteie a 0oc#l#i care a p#t#t s)
incendie*e conştiinţele #mane pentr# a le p#rta spre 'ndeplinirea ideal#l#i patriotic
;#, Aac.ia1elli n# a scris 'n Principe e1an-.elia crimelor politice pe care tre%#ie s)
le c#noasc) şi s) şi le 'ns#şeasc) cond#c)torii de state +rincipele s)# prometeic este o
conştiinţ) #man), o p#ternic) indi1id#alitate, o s#m) a 1irt#ţilor om#l#i, o 0orţ)
sal#tar), sin-#ra 'n stare, la #n moment istoric dat, s) poat) m2nt#i -i-antica 0)pt#r)
#nanim), care este patria, şi de aceea n#-şi poate da socoteala de acti1it)ţile sale dec2t
propriei sale conştiinţe şi personalit)ţi <l poate 0i prota-onist#l n# al Divinei
2oe"ii, ci al dramei #mane =ecţiile şi s0at#rile care se da# cond#c)torilor 'n
Principe s#nt 'n realitate 'ndreptate c)tre popoare, iar opera l#i Aac.ia1elli,
Principele& este cartea rep#%licanilor / asemenea a0irmaţie o p#tea 0ace Mean MacH#es
$o#ssea# 'n 2ontractul social&
;iccolo Aac.ia1elli a 0ost intelect#al#l cel mai repre*entati1 al epocii sale
3manism#l mac.ia1cllian creator de state a desc.is o imens) perspecti1) "#nosc2nd
istoria, le-ile ei, Aac.ia1elli este conştient c) n#mai 'n cadr#l ei real se poate
ameliora destin#l 'ntre-ii omeniri, prec#m şi al om#l#i indi1id#al
'ntre @ante şi (11ieri, 1ocea l#i Aac.ia1elli a intonat sin-#r) #n 'nalt ideal Di n#
poate s) n# 0ie remarcat), drept o mare ci#d)ţenie, soarta li ic ar) a acestei c)rţi care a
st2rnit cele mai pasionate şi 0#rt#noase polemici 'n l#me
,n ceea ce pri1eşte lorma Principele este desi-#r o oper) de art) ,n prim#l r2nd
se poate 1or%i de o ar.itect#r) eBcepţional), care str2n-e 'ntr-#n tot armonios toate
p)rţile şi pa-inile scrise dintr-o dat) s#% semn#l #n#i intens imp#ls interior 'n
aceast) l#crare, care este o sinte*) a #nei ştiinţe noi, a #nei ştiinţe care-şi c#noaşte
a#tonomia şi dimensi#nile, armonioasa ei ar.itect#r) interioar), #nitatea or-anic) a
plan#l#i clar, so%rietatea materiei 'şi -)sesc eBpresia 'ntr-o 0ra*) coresp#n*)toare
0l#idei c#r-eri a -2ndirii care in0ormea*) toate pa-inile !til#l Principelui este ca #n
0l#1i# lent iniţial, dar al c)r#i c#rs de1ine din ce 'n ce mai rapid, at#nci c2nd se
descri# l#cr#rile care sta# cel mai m#lt 'n inima şi mintea a#tor#l#i, sit#aţia ,taliei
contemporane (ceast) stare dinamic) şi dramatic) 'n acelaşi timp c#lminea*) 'n
capitol#l 0inal care con0i-#rea*) apoteo*a ,taliei #nite şi li%ere, c.em2nd cre*#l de
italianitate al #n#i 'ntre- popor prin 1ocea pro0etic) a l#i Aac.ia1elli, 'n care este
c.emat m2nt#itor#l patriei, poate cea mai ar*)toare pa-in) de eloc1enţ) pe care o
poate consemna istoria literat#rilor
!til#l l#i Aac.ia1elli este 'n concordanţ) deplin) c# meandrele -2ndirii sale, pe
care le #rm)reşte 'ndeaproape 'n toate ritm#rile sale !til#l din Principe se re1endic)
de la arta -ra1orilor 'n aram) sa# 'n oţel Fra*ele sale cap)t) caracter#l sentinţelor sa#
pro1er%elor şi s#nt demne de a 0i scrise 'n marm#r) !til#l operelor l#i Aac.ia1elli
este şi o ade1)rat) %)t)lie, d#s) de c)tre a#tor 'mpotri1a c#1intelor, pentr# ordonarea
lor 'ntr-o ar.itect#r) care poate aminti #neori de caracteristicile pro*ei latine 'n
Principe aceast) l#pt) c#noaşte s#prem#l s)# tri#m0 !inceritatea pasionat) care 1 - a
caracteri*at 'n -2ndire, tentati1ele re#şite de a nota imediat, de a o transcrie impresia
'n eBpresie eBact) şi precis), #rmat) de 1i*i#nea clar), niciodat) con0#*), a plan#l#i
#nei l#cr)ri, a# 0)c#t 'ntr-ade1)r din Aac.ia1elli #n maestr# al stil#l#i literar,
caracteristic italian, care c# -re# 1a p#tea s) 0ie 1reodat) dep)şit <Bp#nerea clar) a
0aptelor, determinat) de ri-#roasa sa lo-ic), -)seşte imediat o 0orm) coresp#n*)toare,
tar) de arti0icii, rapid), ner1oas), nat#ral) 'n marea ei so%rietate +ro*a l#i
Aac.ia1elli 'şi atla 'n sine prorpia-i art), c#loarea, l#mina caracteristic), dar mai ales
aceast) calitate s#prem) de a adera imediat la ritm#rile -2ndirii a#tor#l#i
"oncordanţa dintre meditaţie şi
X XI
eBpresie este armonic), stil#l altern2nd d#p) des0)ş#rarea -2ndirii Aac.ia1elli este
totdea#na #n participant care #rm)reşte, c# cel mai pro0#nd interes, mers#l
e1enimentelor, 'nl)nţ#irea lor necesar), ritm#rile acest#i mers pro-resi1 !til#l s)#
este drapat pe stat#ia 0apt#l#i "aracteristica principal) a operei sale de scriitor ni se
pare a 0i c!utarea contin#) şi ea se re0lect) 'n pro*a sa, 'n stil#l şi tra-ic şi m)reţ, şi
disperat şi pro0etic, at#nci c2nd c!utarea 'l d#ce pe dr#m#ri noi, nec#nosc#te, c2nd
nararea 0aptelor are #n asemenea conţin#t "ompleBitatea l#cr#rilor pe care le are de
sp#s determin) eBpresia şi totdea#na str#ct#ra sintetic) a stil#l#i o-lindeşte pro0#nd
str#ct#ra meditaţiei Fra*a l#i Aac.ia1elli este inter0erat) total c# des0)ş#rarea
-2ndirii sale
( eBistat desi-#r 'n stil#l mac.ia1ellian marele eBempl# al clasicilor, dar asimilat
'n 0#*i#nea l#i cea mai intim) şi c# cea mai deplin) li%ertate, stil#l 0ra*ei l#i
Aac.ia1elli 0iind, prin eBcelenţ), modern / asemenea caracteristic) stilistic)
modern) este dat) şi de so%rietatea care 0ace c.iar din meta0orele #tili*ate #n corp
com#n c# 'ntrea-a des0)ş#rare a -2ndirii 5i*i#nea real) despre l#me a l#i
Aac.ia1elli 'şi -)seşte eBpresia 'n 0orma realist) a stil#l#i s)# !tarea clasic) a stil#l#i
l#i Aac.ia1elli n# a eBcl#s niciodat) sintaBa şi leBic#l lim%ii 1or%ite, al 0lorentinei
Florentina, 'n splendoarea sa de dialect pop#lar, p#tea s) se m#le*e 'n tipare clasice
'n Principe, pentr# a demonstra c#noaşterea pro0#nd) de c)tre Aac.ia1elli, ca scriitor
c#lt, şi a lim%ii literaţilor secol#l#i s)# care imita# (ntic.itatea @ar de m#lte ori,
0ra*a solemn), a#lic), a #nor asemenea il#stre modele este spart) de introd#cerea
%r#tal) a eBpresiilor, a corp#rilor de 0ra*) pop#lare, care 0ormea*) delici#l lectorilor
5arietatea leBical) este o alt) caracteristic) a lim%ii operelor l#i Aac.ia1elli care
poate s) #tili*e*e neolo-isme, c#1inte te.nice, latinisme desprinse din #*#l
cancelariilor şi a misi#nilor diplomatice pe care le-a cond#s, c#1inte ar.aice pentr#
colorarea 0ra*ei, sa# c#1inte #neori cr#de 'n nat#ralism#l lor
=im%a şi stil#l l#i Aac.ia1elli s#nt ale eBperienţei şi ale meditaţiei şi 'i acord)
calit)ţi eBcepţionale de literat#r) dinamic), departe de 0ormele 'n-.eţate ale
clasicism#l#i imitat de at2ţia scriitori din "inH#ecento
G
!-a p#t#t 0ace o%ser1aţia, 1or%ind despre Principe, pri1ind limitele -2ndirii l#i
Aac.ia1elli, 'n a c)r#i oper) s#nt totdea#na pre*ente drept#rile
stat#l#i, dar lipsesc drept#rile om#l#i, drept#rile indi1id#l#i ;# p#tem 0i de acord c#
o asemenea concl#*ie şi am a1#t oca*ia de a s#%linia 0rec1ent importanţa pe care, de
eBempl#, o acord) Aac.ia1elli ed#caţiei, m#ncii, contin#ei acti1it)ţi <Bpresia, m#lt
timp in0amant), de achiavellis, s-a acordat mai ales concepţiei şi a#tor#l#i
tratat#l#i Principelui& ;iciodat) n# a eBistat o a0irmaţie mai con1enţional) despre #n
0enomen c# tot#l sec#ndar 'n realitate Principele este #n spirit rinascimental, iar 'n
opera l#i Aac.ia1elli om#l este 'n s02rşit repre*entat ca o 0iinţ) a#tonom) care-şi
poate a0la 'n dimensi#nile propriei personalit)ţi, ca şi stat#l de alt0el, naşterea, 1iaţa şi
moartea, #rm2nd le-ile nat#rale ale #n#i or-anism 1i# Aac.ia1elli a ridicat pe o
asemenea %a*) real) edi0ici#l operei sale, relati1) la istorie, la politic), la ştiinţele
sociale +entr# edi0icarea #nei asemenea impresionante constr#cţii Aac.ia1elli a
0olosit toate calit)ţile sale de l#cid o%ser1ator şi analist <l a 0olosit 'n prim#l r2nd
lo-ica, care -#1ernea*) 'n l#me, a 0olosit propria-i eBperienţ), eBemplele cele mai
il#stre din istorie, st#di#l 'n1erş#nat de-a l#n-#l 'ntre-ii 1ieţi, al realit)ţilor din
propria ţar) sa# din alte ţ)ri str)ine
'n realitate, 'n achiavellisuldin Principe, -2ndirea timp#rilor moderne 'şi
-)seşte #na din principalele sale r)d)cini
A(E3ANDRU4A(A2I
>,,
LUI FRANCESCO VETTORI,
R E A ILUSTRU AMBASADOR AL FLOREN!EI
E L " N # $ MARELE ONTIFICE 1
$oma
Prea ilustre a$asa"or, harul "une*eiesc nu a 5nt6r*iat nicio"at! s! se arate
7
&
#pun aceasta, "eoarece i se p!rea, nu c! a8 fi pier"ut, "ar a8 ti r!t!cit $un!voin)a
"uneavoastr!
9
, 5ntruc6t a)i l!sat s! treac! ult! vree Iar! a.i scrie, iar eu !
5ntre$a "e un"e putea s! vin! lucrul acesta& :i "in toate pricinile care 5i treceau
prin inte nu lua 5n sea! "ec6t prea pu)ine& Nuai una era ai st!ruitoare 8i
anue c! poate a)i 5ncetat "e a.i scrie pentru c! vi s.ar fi spus c! nu a8 fi un $un
p!str!tor al epistolelor "uneavoastr!& Eu 5ns! 8tia c! altcineva 5n afar! "e Filippo
;
8i "e Pa'olo -F at6t c6t aceasta ar "epin"e "e ine, nu le v!*use& A re"o$6n"it
ceva "in $un!voin)a "uneavoastr! o "at! cu scrisoarea "in 79 ale lunii trecute
<
, 5n
care sunt prea fericit "e a ve"ea c6t "e or"onat 8i "e cup!nii v! 5n"eplini)i func)ia
pu$lic! pe care o ave)i= 8i 5n"enul eu este s! continua)i tot astfel, "eoarece acela
care renun)! la propria lui lini8te pentru lini8tea altora o pier"e pe a lui 5nsu8i, iar "e
Ia ceilal)i nu prie8te 5n schi$ nici o recuno8tin)!& :i 5ntruc6t soarta vrea s! fac!
totul, este $ine s! o l!s! s! fac! ce vrea& s! st! "eoparte 8i s! nu o tul$ur! 5n
nici un fel& 8i s! a8tept! vreea c6n" va 5n'!"ui 8i oaenilor s! fac! la r6n"ul lor
c6te ce va
>
= atunci va ti potrivit pentru "unea voastr! s! v! "a)i osteneal! 8i s!
ve'hea)i ai ult la toate, iar pentru ine s! plec "e aici, "e la )ar!& 8i s! spun= iat!.
!& Deoca"at!, voin" a v! r!spun"e cu aceea8i $un!voin)! pe care i.a)i ar!tat.o,
nu pot s! v! scriu 5n aceast! epistol! a ea "espre altceva "ec6t "espre via)a pe care
o "uc= iar "ac! ve)i socoti c! ea este astfel& 5nc6t erit! s! o schi$a)i cu a
"uneavoastr!, voi ti ul)uit s! o tac&
#tau la ?ai!
@
= 8i "e c6n" i s.au 5nt6plat acele lucruri "in ur!
A
, nu a ai
fost la Floren)a nici "ou!*eci "e *ile, "ac! le a"un pe toate la un loc& P6n! acu a
v6nat stur*i cu 6na ea= ! scula 5nainte "e a se face *iu!, pre'!tea hc)i8oarcle
unse cu clei pentru prins p!s!rile 8i pornea cu o le'!tur! "e colivii 5n spinare "e
p!rea ai"oa cu Keta
1E
c6n" se 5napoia "in port cu c!r)ile lui Afitrion1 prin"ea
cel pu)in "oi stur*i 8i cel ult 8ase& Toat! luna septe$rie, asta a l!cut& Pe ur!&
joaca aceasta, a8a cu era ea, aleas! parc! "in a!r!ciune 8i neo$i8nuit! pentru
ine, a 5ncetat, spre p!rerea ea "e r!u, iar care este via)a ea acu, v! spun
5n"at!& M! scol "e "iinea)! o "at! cu soarele 8i ! "uc 5ntr.o p!"ure a ea pe care
a pus s.o taie& R!6n acolo tip "e "ou! ceasuri s! v!" ce s.a lucrat cu o *i 5nainte
8i s! ai stau "e vor$! cu t!ietorii "e lene, care ereu au c6te o pricin! fie 5ntre ei,
fie cu c6te un vecin "e.al lor& 26t prive8te p!"urea aceasta, a8 avea s! v! spun o
ul)ie "e lucruri nostie care i s.au 5nt6plat aici, 8i cu Frosino "in Pan*ano
n
, 8i
cu al)ii care voiau "in lenele acelea& Frosino cu "eose$ire a triis "up! c6)iva
st6njeni "e lene, f!r! a.i spune niic= iar c6n" a fost vor$a "e plat!, a vrut s!.i
opreasc! *ece lire1 spunea c! le a vea "e priit "e la ine "e acu patru ani, c6n"
a pier"ut la jocul "e c!r)i 5n casa lui Antonio Buicciar"ini& A 5nceput s! fac
t!r!$oi= voia s!.+ 5nvinov!)esc pe c!r!u8 "e ho)ie, "eoarece el se "usese s! ia
lenele pentru cel!lalt1 tandem
12
Biovanni Machiavelli intr! 5n vor$! la ijloc 8i ne
f!cu s! ne 5p!c!& 4atista Buicciar"ini
I9
, Filippo Binori, Toaso "el 4ene 8i al)i
c6)iva "e la ora8 i.au cerut fiecare c6te un st6njen tocai c6n" $!tea v6ntul acela
"e la ia*!noapte& Eu le.a f!'!"uit la to)i1 triisei unul lui Toaso, care a ajuns
5ns! la Floren)a pe ju!tate, pentru c! "e 5nc!rcat l.au 5nc!rcat 8i el, 8i nevasta, 8i
slujnicele 8i copiii, "e parc! ar fi fost Ba$$urra
+;
joia, c6n" el 5preun! cu $!ie)ii
care.+ ajut! la !cel!rie "o$oar! $oul cu aiul& A8a 5nc6t, v!*6n" "e partea cui era
c68ti'ul, le.a spus celorlal)i c! nu ai a lene1 8i "in pricina aceasta s.au
sup!rat pe ine cu to)ii nespus "e r!u, ai cu "eose$ire 4atista, care o socote8te 8i
pe aceasta "rept una "in nenorocirile ce s.au a$!tut peste Prato
(
C
Dup! ce ies "in p!"ure ! a$at pe la un i*vor, iar "e aici ! "uc 5ntr.un loc al
eu un"e a 5ntins plase 8i )ivlitoare "e prins p!s!ri1 a cu ine o carte, un Dante,
un Petrarca, sau unul "in poe)ii ace8tia
+<
ai ici, ca Ti$ul, Dvi"iu 8i al)ii1 citesc
"espre patiile lor "e "ra'oste, 8i iu$irile acestea 5i a"uc ainte "espre a-e c-c=
astfel prins 5n '6n"uri pl!cute& 5i petrec o
$ucat! "e vree& Ies apoi 5n "ru 8i ! a$at pe la han= aici stau la taifas cu cei care
sunt 5n trecere, le cer ve8ti "e prin locurile lor& ascult lucruri feluiite 8i.i 5nsen 5n
inte ul)ie "e 'usturi 8i tot felul "e ciu"!)enii oene8ti& :i iat! c! vine 8i ora
pr6n*ului c6n", laolalt! cu to)i ai ei& !n6nc "in acele $ucate pe care le pot avea
aici 5n casa asta "e la )ai! 8i "in pu)inul pe care.+ a& Iar! "up! ce a 6ncat, !
5napoie* la han= aici 5l '!sesc "e o$icei pe han'iu, 8i tot aici se ai afl! un !celar,
un orar, "oi lucr!tori la cuptoaielc "e c!r!i*i& 2u ace8tia 5i pier" vreea
proste8te tot restul *ilei, juc6n" c!i)i sau "6n" cu *arurile, 8i 5ntre noi se isc!
nenu!rate certuri 8i sup!r!ri, cu vor$e ur6te 8i f!i! "e sf6r8it= iar! "e cele ai
ulte ori oaenii se iau la har)! pentru un $an, "e ne au"e luea tocai "e la #an
2asciano, cu )ip! 8i stri'!& In acest fel, t!v!lit 5n ur"!rie, 5i scutur creierii "e
uce'ai 8i.i v!rs aarul pentru soarta rea pe care o a, ul)uit fiin" c! !
love8te 5n chipul acesta 8i c! poate c6n"va se va ru8ina "e ceea ce face&
26n" se las! seara
+>
! 5napoie* acas! 8i intru 5n caera ea "e lucru, 5n pra'
lep!" "e pe ine haina "e toate *ilele, c!.i plin! "e noroi 8i lut, 5i pun ve8inte
re'e8ti 8i "e curte& 5$r!cat cu se cuvine pentru aceasta, p!8esc 5n str!vechile
l!ca8uri ale oaenilor "e "eult
+E
1 fiin" priit cu "ra'oste "e ei& ! satur cu acea
hran! care sol#m
19
este f!cut! pentru ine 8i pentiv care .a n!scut& Nu !
ru8ine* a vor$i cu ei 8i a.i 5ntre$a "e cau*ele faptelor lor
7F
& Iar ei, cu oenia lor& 5i
r!spun"1 vree "e patru ceasuri nu sit nici o plictiseal!, uit orice 6hnire, nu !
te "e s!r!cie, iar oartea nu ! sperie= sunt cu toat! fiin)a ea 5n tov!r!8ia lor
7+
&
:i 5ntruc6t Dante spune c! a 5n)ele'e f!r! a p!stra ceea ce ai 5n)eles nu este 8tiin)! ..,
eu i.a 5nsenat cele ce a a"unat 5n inte "in aceste lun'i con vor$iri cu ei 8i a
alc!tuit o c!rticic! V0G principati%#s
2?
5n care& pe c6t pot, ! a"6ncesc 5n cu'etarea
acestor lucruri 8i "iscut "espre ce este un principat, "e c6te feluri sunt acestea, cu
se "o$6n"esc, cu se p!strea*!, "e ce se pier"& Iar "ac! vreo"at! v.a pl!cut ceva "in
c6te niicuri a scris, atunci nici scrierea aceasta nu ar tre$ui s! v! "isplac!& Unui
principe, "ar ai ales unui principe nou, ea ar tre$ui s!.i fie $inevenit!= iat! "e ce o
5nchin M!riei #ale Biuliano
7;
& Filippo 2asa vecehia a v!*ut.o= el va putea s! v!
vor$easc! 5n parte 8i "espre lucrarea 5ns!8i 8i "espre "iscu)iile pe care le.a avut cu
el asupra ei, cu toate c! ai fac a"!u'iri 8i o "es!v6r8esc 5n felul cu e scris!&
Prea !rite a$asa"or, a)i voi ca eu s! p!r!sesc acest fel "e via)! 8i s! i in s!
tr!iesc la "uneavoastr!,&,
7
C Voi face ncap!iat lucrul acesta1 "ar acu a
"e t!cut ni8te tre$uri pe care 5n 8ase s!pt!6ni le Cui tcnniiui& 2eea ce ! tace s!
stau 5n cup!n! este faptul c! acolo se alia #o"crini cu ai lui
=H
C 8i "ac! a8 veni a8 ti
nevoit s! ! "uc s!. i v!" 8i s! Ic vor$esc, lucru pentru care ! te c!& la
5ntoaivcrc& s.ar putea s! cre" c! tra' la ine acas!, 8i 5n schi$ s! tra' "e.a "reptul
la 4ar'ello
7>
= c!ci& "e8i 'uvernul acesta
I#
are teelii trainice 8i nu are a se tee "e
niic, tamen
:
8O este nou 8i "e aceea $!nuitor& #unt "estui care 58i "au acre c! 8tiu "e
toate, 8i care& pentru a fi la fel cu Pa'olo 4crtini
9F
& ar fi 'ata s! $a'e pe oricine la
r!coare 8i pe "easupra ar ai vrea s! ca" sin'ur 5n curs!& Ro'u.v!& scuti)i.! "e
aceast! fric!, voi veni s! v! v!"& 5n tipul ar!tat, aceasta neap!rat&
A stat "e vor$! cu Filippo "espre aceast! c!rticic! a ea& "ac! este $ine s.o
"au sau nu
9+
& 8i "ac!& hot!r6n" s! o "au& este $ine s! o "uc eu 5nsui sau s! v.o
triit& M! '6n"ea s! nu o "au pentru c! Biuliano& cine 8tie& nici n.are s.o citeasc!,
iar Ar"in'helli
97
o s! se 6n"reasc! el cu aceast! ulti! osteneal! a ea& Nevoia 5n
care ! aflu 8i care ! 5pin'e "e la spate ! 5n"ena totu8i s! i.o "au& c!ci 5i
pr!p!"esc s!n!tatea 8i ult! vree n.a s! ai pot tr!i a8a& pentru c! s!r!cia !
5njose8te& 5n afar! "e aceasta, a8 "ori ca ace8ti "oni Me"ici s! 5nceap! s! !
foloseasc! "in nou& chiar "ac! ar fi s! car pietre la 5nceput= "ac! pe ur! nu a8
reu8i s! le c68ti' $un!voin)a, a8 fi nespus "e sup!rat pe ine= "ac! aceast! c!rticic!
a ea ar fi citit!, s.ar ve"ea c! cei cincispre*ece ani c6t a 5nv!)at arta "e a
'uverna, nu i.a petrecut nici "orin", nici pier*6n" vreea= 8i oricine ar tre$ui s!
fie "ornic "e a se sluji "e cineva care 8i.a c68ti'at e%perien)a pe cheltuiala altuia& Iar
"e $un!.cre"in)a ea& nieni nu ar tre$ui s! se 5n"oiasc!, "eoarece 5ntot"eauna i.
a )inut cuv6ntul, a8a 5nc6t nu ar li ca*ul acua s!.+ calc& Acela care a fost
cre"incios 8i $un vree "e patru*eci 8i trei "e ani c6)i a cu acua, nu poate s!.8i
schi$e firea= !rturia cre"in)ei 8i cinstei ele este s!r!cia C
A8 "ori& a8a"ar, s!.i ai scrie)i ce cre"e)i "espre cele ce v.a spus ai sus&
4inevoi)i a v! '6n"i la ine& !is t 8 e l i B
?4

@ie l/decem%risC 151?
Niceofo Machiavclli& 5n Floren)a&
NICCOLO MAC%IAVELLI C$TRE
LOREN&O DE' MEDICI MA#NIFICUD
De cele ai ulte ori, aceia care "oresc s! "o$6n"easc! $un!voin)a 8i favoarea
unui principe o$i8nuiesc a i se 5nf!)i8a cu lucrurile care le sunt ai scupe 5ntre
toate c6te le apar)in, sau care& "up! cu li se parc& 5l "esfat! ai ult pe acesta, lat!
"e ce a"esea ve"e c! li se a"uc 5n "ar principilor cai 8i are, posta Coiri "e !tase
cu fire "e aur& 'iuvaeruri 8i alte aseenea po"oa$e "ene "e !re)ia lor& Dorin",
a8a"ar, s! pre*int 8i eu M!riei Voastre o !rturie oarecare a prea supusei ele
plec!ciuni - nu a aflat 5ntre toate c6te sunt ale elc niic care s!.i fie ai scup
8i pentru care s! a ai ult! pre)uire, "ec6t acea cunoa8tere a faptelor s!v6r8ite
"e oaeni aii -8 pe care a "o$6n"it.o "e.a lun'ul unei $o'ate e%perien)e a
lucrurilor petrecute 5n vreurile noastre
;
8i prin lectura ne5ntrerupt! a celor "in
antichitate .= 8i 5ntruc6t acestea toate le.a cup!nit 8i cercetat cu s6r'uin)! 8i
5n"elun', "up! care le.a str6ns laolalt! 5ntr.o c!rticic!, pe aceasta o triit acu
M!riei Voastre&
:i cu toate c! ca 5i paie ne"en! "e a v! fi 5nf!)i8at!, sunt lotu8i pe "eplin
5ncre"in)ai c!& 5n no$ila Voastr! $un!tate, aceast! oper! v! va fi pl!cut!,
consi"er6n" c! nu i .a8 putea "!rui un lucru ai pre)ios "ec6t acela "e a v! face cu
putin)! s! Jn)ele'e)i& 5ntr.un tip foarte scurt, tot ceea ce cu n.a reu8it s! cunosc
"ec6t 5ntr.un lun' 8ir "e ani 8i cu ulte osteneli 8i priej"ii pe caic le.a 5nt6pinat
?K
& Dpera aceasta, eu nu a 5nfuuse)at.o 8i nici nu a uplut.o cu fra*e 5n"elun'
e8te8u'ite, cu vor$e uflate 8i !re)e sau cu alte '!teli 8i ornaente care uiesc
privirea 8i cu care ul)i o$i8nuiesc s! *u'r!veasc! 8i s! 5po"o$easc! lucrurile pe
care Ic spun=
"eoarece a voit ca ea& sau s! nu erite nici un fel "e cinstire, sau s! si.o
"o$6n"easc! nuai prin noutatea con)inutului 8i prin 5nsen!tatea lucrurilor
"espre care vor$e8te& De aseenea, nu a8 voi s! se ju"ece "rept prea arc
5ncre"ere 5n sine faptul c! un o "e con"i)ie joas! 8i uil!
>
5n"r!*ne8te s!
trate*e "espre 'uvernarea principilor 8i s! "ea re'uli cu privire la aceasta= RINCIELE
c!ci a8a precu cei care "esenea*! locuri "in natur! se a8a*!jos 5n c6pie
spre a putea privi cu aten)ie 5nf!)i8area un)ilor 8i a 5n!l)iilor, iar pentru a
cunoa8te v!ile se urc! sus pe culi, tot astfel, pentru a cunoa8te $ine firea
popoarelor, tre$uie s! fii tu 5nsu)i principe, "up! cu pentru a o cunoa8te pe
aceea a principilor tre$uie s! fii o "in popor&
Prii)i, a8a"ar& M!ria Voastr!, acest ic "ar, cu acelea8i sentiente cu care eu
vi.+ triit1 c!ci, "ac! 5l ve)i citi 8i.+ ve)i e%aina cu s6r'uin)!, ve)i afla 5n el o
"orin)! a ea fier$inte, anue aceea ca Donia Voastr! s! atin'e)i !re)ia pe care
soarta 8i 5nsu8irile Voastre vi le f!'!"uiesc& Iar "ac! M!ria Voastr! 58i va 5ntoarce
uneori privirile 8i le va co$or5 "in v6rful 5n!l)iii sale spre aceste locuri joase, va
afla c6t "e ne"rept 5n"ur o are 8i ne5ncetat! vitre'ie a sor)ii&
CAITOLUL I
DE C"TE FELURI SUNT RINCIATELE
() *N CE MOD SE DOB"NDESC
Joate statele, toate st)p2nirile care a# a1#t şi a# p#tere as#pra oamenilor
a# 0ost şi s#nt 0ie rep#%lici, 0ie principate (cestea din #rm) s#nt sa#
principate ereditare, an#me acelea as#pra c)rora 0amilia st)p2nitor#l#i lor
domneşte de m#lt) 1reme, sa# principate noi ,ar cele noi s#nt sa# 'n
'ntre-ime noi, c#m a 0ost Ailan#l pentr# Francesco !0or*a 8, sa# s#nt teritorii
ad)#-ite la stat#l ereditar al principel#i care le do%2ndeşte, c#m este re-at#l
;eapol#l#i pentr# re-ele !paniei
2
+)m2nt#rile ast0el o%ţin#te sa# s#nt
st)p2nite de #n principe, sa# se -#1ernea*) 'n mod li%er: şi ele se c#ceresc 0ie
c# armele altora, 0ie c# cele proprii, 0ie m#lţ#mit) sorţii norocoase, 0ie prin
propriile tale 'ns#şiri
?

CAITOLUL II DESRE
RINCIATELE EREDITARE
5oi l)sa deoparte eBp#nerea pri1itoare la rep#%lici, deoarece am tratat 'n
alt) parte pe lar- despre ele 8 A) 1oi re0eri n#mai la principate
7
şi, aşa c#m
'mpleteşti 0irele #nei #r*eli, 1oi de*1olta p#nctele ar)tate mai s#s şi 1oi ar)ta
c#m se pot -#1erna şi p)stra aceste principate
!p#n, deci, c) 'n statele ereditare şi care s-a# o%işn#it c# 0amilia
principel#i lor, -re#t)ţile 'nt2mpinate 'n p)strarea lor s#nt c# m#lt mai mici
dec2t 'n principatele noi, deoarece este de a9#ns s) n# te 'ndep)rte*i de 0el#l
de -#1ernare al str)moşilor şi s) acţione*i 'n acelaşi timp 0)r) -ra%) şi
potri1it ne1oilor care se i1esc: aşadar, #n principe de acest 0el, adic) ereditar
1?
dac) este pricep#t, şi n# n#mai at2t, 1a p#tea s)-şi p)stre*e 'ntotdea#na
a#toritatea, a0ar) de ca*#l c2nd s-ar i1i cine1a neaşteptat şi deose%it de
p#ternic care s) i-o r)peasc)P dar c.iar dac) stat#l i-a 0ost l#at el 'l 1a
redo%2ndi de 'ndat) ce d#şman#l 1a 'nt2mpina o -re#tate c2t de mic)
;oi a1em 'n ,talia, spre pild), pe d#cele de Ferrara care n# a re*istat la
atac#rile 1eneţienilor 'n 14&4 şi nici la acelea ale papei ,#li# ,, 'n 151E
?
, n#
pentr# c) st)p2nirea l#i a1ea temelii 0oarte 1ec.i
4
, ci din alte ca#*e 'n
ade1)r, #n principe nat#ral
5
are mai p#ţine moti1e de a-i nem#lţ#mi pe
s#p#şii s)i şi mai p#ţin) ne1oie de a o 0ace, ceea ce 'nseamn) c) el 1a tre%#i
s) 0ie i#%it mai m#lt dec2t #n principe no#P dac) n# are cine ştie ce 1icii
neo%işn#ite pentr# care s) merite ca oamenii s)-1 #rasc), este si-#r c), aşa
c#m este şi 0iresc, el se 1a %#c#ra de dra-ostea s#p#şilor s)i "# at2t mai
m#lt, c# c2t at#nci c2nd o domnie este 1ec.e şi ne'ntrer#pt), amintirea
'nnoirilor şi a ca#*elor care le-a# prod#s se pierde, deoarece o sc.im%are este
'ntotdea#na p#nct#l de plecare al #nei sc.im%)ri #rm)toare, de care se lea-)
şi pe care o s#sţine
CAITOLUL III DESRE
RINCIATELE MI+TE
Kre#t)ţile se i1esc, aşadar, n#mai 'n ca*#l #n#i principat no# 'n prim#l
r2nd, este posi%il ca principat#l s) n# 0ie 'n 'ntre-ime no#, ci s) 0ac) parte
dintr-alt#l, alc)t#ind la #n loc #n stat care se poate n#mi oarec#m miBt 'n
ca*#l acesta, insta%ilitatea l#i 1a i*1or' mai 'nt2i dintr-o di0ic#ltate nat#ral)
care se constat) la toate principatele noi, şi an#me c) oamenii 'şi sc.im%)
%#c#ros st)p2nirea 'n credinţa c) 1or a1ea alta mai %#n), ceea ce 'i 0ace s)
ridice armele 'mpotri1a cel#i care domneşte as#pra lorP dar se 'nşeal), pentr#
c) eBperienţa le arat) apoi c) starea lor a de1enit de 0apt mai rea
7
& =#cr#l
acesta depinde la r2nd#l s)# de o alt) ca#*) nat#ral) şi o%işn#it), şi an#me c)
at#nci c2nd cine1a de1ine principe n# se poate ca el s) n# 0ac) r)# celor peste
care 'ncepe s) domneasc), at2t prin tr#pele 'narmate pe care le 0oloseşte, c2t
şi prin nen#m)rate a%#*#ri şi as#priri pe care le ad#ce c# sine orice c#cerire,
ast0el 'nc2t 1ei a1ea 'mpotri1a ta pe toţi aceia pe care i-ai lo1it prin oc#parea
principat#l#i 'n acelaşi timp, n# 1ei p#tea s) p)stre*i prietenia acelora care
te-a# a9#tat s)-1 c#cereşti, 'ntr#c2t n# poţi s)-i r)spl)teşti 'n m)s#ra 'n care a#
sperat, şi nici n# poţi 0olosi 'mpotri1a lor mi9loace 1iolente, deoarece le eşti
'ndatoratP 'n ade1)r, oric2t de p#ternic ar 0i cine1a prin 0orţa armelor l#i
pentr# a oc#pa o ţar) el are tot#şi 'ntotdea#na ne1oie de a9#tor#l loc#itorilor
ei
?
(şa se eBplic) de ce =#do1ic >,,, re-ele Franţei
4
a oc#pat 0oarte #şor
Ailan#l şi tot at2t de #şor 1 - a pierd#tP iar pentr# a i-1 l#a 'napoi, a# 0ost de
a9#ns, prima oar), doar tr#pele l#i =#do1ic
5
, deoarece loc#itorii care 'i
desc.iseser) porţile oraş#l#i, 1)*2nd#-se 'nşelaţi 'n 'ncrederea lor şi 'n
speranţa de %ine pe care şi-o 0)c#ser), n# p#tea# 'nd#ra s#p)r)rile pricin#ite
de principele cel no#
<ste 0oarte ade1)rat c), at#nci c2nd c#cereşti pentr# a do#a oar) o ţar)
care s-a r)sc#lat 'mpotri1a ta, este mai -re# s-o pier*i, deoarece principele
care a a1#t de 'n0r#ntat o r)scoal) 1a şo1)i s)-şi asi-#re p#terea pedepsind pe
cei 1ino1aţi, descoperind pe cei s#specţi şi l#2nd m)s#ri de 'nt)rire acolo
#nde este mai m#lt) ne1oie (şadar, dac) prima oar) a 0ost de a9#ns ca #n
d#ce =#do1ic s) *)n-)neasc) p#ţin din arme la -raniţele Ailan#l#i, pentr# ca
Franţa s)-şi piard) st)p2nirea ei aici, a do#a oar) a tre%#it ca ea s) ai%)
'mpotri1)-i l#mea 'ntrea-)
6
, iar armatele ei s) 0ie nimicite sa# al#n-ate din
,taliaP şi l#cr#rile s-a# 'nt2mplat ast0el din moti1ele ar)tate mai s#s /ric#m,
at2t prima c2t şi a do#a oar), Franţa a pierd#t Ailan#l
7

(m eBp#s ca#*ele -enerale care d#c la pierderea principat#l#i 'n prim#l
ca*P ne r)m2ne s) cercet)m ac#m ca#*ele care acţionea*) 'n al doilea ca*, şi
an#me s) 1edem ce p#tea 0ace #n principe 'n aceast) sit#aţie pentr# a-şi
p)stra c#cerirea pe care Franţa n-a şti#t s-o apere
!p#n, aşadar, c) statele care se c#ceresc şi care se aneBea*) #n#i stat mai
1ec.i dec2t cel c#cerit, 0ie c) 0ac parte din acelaşi teritori# şi a# aceeaşi
lim%), 0ie c) n# s#nt ast0el @ac) ele s#nt de prim#l 0el, este 0oarte #şor s) le
ţii 'n st)p2nire, mai c# seam) dac) n# s#nt o%işn#ite a tr)i 'n li%ertateP iar
pentr# a domni as#pra lor 'n deplin) si-#ranţ), este de a9#ns s) 0aci s) se
stin-) neam#l principel#i care le st)p2nea 'n ce pri1eşte celelalte l#cr#ri, este
dest#l s) p)stre*i 1ec.ile condiţii, iar mora1#rile s) 0ie asem)n)toare, pentr#
ca oamenii s) tr)iasc) 'n linişte, prec#m am 1)*#t c) a# 0)c#t B#r-#ndia,
Breta-ne Kasconia şi ;ormandia, care de m#lt) 1reme s-a# #nit c# Franţa
&
P
şi c# toate c) eBist) #nele nepotri1iri de lim%)
9
, tot#şi mora1#rile s#nt aceleaşi
şi oamenii pot tr)i #şor #nii c# alţii ,ar cel care c#cereşte
14 '+
teritorii de acest lei, dac) 1rea s) le p)stre*e 'n st)p2nirea l#i, tre%#ie s) ia seama la
do#) l#cr#ri, şi an#me: 'n prim#l r2nd ca neam#l 1ec.i#l#i principe s) se stin-), şi 'n
al doilea r2nd, ca le-ile şi d)rile s) n# s#0ere sc.im%are 'n aşa 0el 'nc2t teritoriile cele
noi s) a9#n-) a 0orma, 'n 0oarte sc#rt timp, #n sin-#r tot c# principat#l cel 1ec.i
Kre#t)ţile se i1esc 'ns) at#nci c2nd c#cereşti teritorii di0erite prin lim%) o%icei#ri
şi or2nd#ireP 'n caI#l acesta tre%#ie s) ai noroc#l de partea ta şi s) 0ii 0oarte pricep#t
pentr# ca s) poţi p)stra ceea ce ai c#cerit, iar #n#l din mi9loacele principale şi e0icace
pentr# aceasta ar (i ca cel care c#cereşte #n teritori# s) se şi d#c) s) loc#iasc) acolo
'n 0el#l acesta, st)p2nirea ar fi mai si-#r) şi mai trainic)P aşa a# l)c#t de 0apt t#rcii 'n
Krecia
1E
, c)ci, oricare ar 0i 0ost metodele 0olosite de ei pentr# a-şi menţine st)p2nirea
'n acele loc#ri, n# le-ar 0i 0ost tot#şi c# p#tinţ) s) p)stre*e Krecia dac) n# s-ar 0i d#s
s) se sta%ileasc) acolo 'n ade1)r, at#nci c2nd stai 'ntr-#n an#mit loc, ştii c2nd se i1esc
de*ordini şi poţi s) inter1ii pe dat)P dac) 'ns) n# te -)seşti acolo, a9#n-i s) a0li despre
ele de-a%ia c2nd s-a# 'ntins at2t de m#lt 'nc2t n# mai este nimic de 0)c#t pentr# a le
st)1ili (0ar) de aceasta, p)m2nt#l pe care l-ai c#cerit n# 1a 0i 9e0#it de sl#9%aşii
trimişi de tineP s#p#şii s#nt m#lţ#miţi pentr# c) tri%#nal#l c)r#ia i se pot adresa este
mai aproape de principe CP aşa 'nc2t, dac) 1or s) se poarte %ine, a# 'nc) #n moti1 de a
- 1 i#%i, i a r dac) 1or s) se poarte alt0el, a# de ce s) se team) de el "ei dina0ar) care
ar 1oi s) atace stat#l 1or şo1)i mai m#lt 'nainte de a o 0aceP ast0el c) loc#ind acolo
principele 'şi 1a pierde 0oarte -re# st)p2nirea
"el)lalt mi9loc mai %#n este de a 'ntemeia colonii
12
'n #n#l sa# do#) loc#ri, care
s) 0ie #n 0el de centre de le-)t#r) ale acelor teritorii c# stat#lP 'n ade1)r, tre%#ie s)
0oloseşti acest mi9loc sa#, dac) n#, s) ţii acolo o armat) de ca1alerie n#meroas),
prec#m şi pedestraşi "oloniile n# cer m#lt) c.elt#ial)P principele 'n0iinţea*) colonii
şi le 'ntreţine acolo 0)r) c.elt#ial) sa# c# #na prea mic), şi 0ace r)# prin aceasta
n#mai acelora c)rora le ia o-oarele şi casele pentr# a le da noilor loc#itori, care s#nt
'ns) n#mai o 0oarte mic) parte din no#l statP aceia c)rora le-ai 0)c#t r)# n# 1or ii
niciodat) prime9dioşi, deoarece s#nt r)*leţi şi s)raci, iar toţi ceilalţi, 'ntr#c2t n# a#
a1#t nimic de s#0erit, pe de o parte, 1or tre%#i s) 0ie s#p#şi şi c#minţi, iar pe de alt)
parte, 1or tre%#i s) se 0ereasc) de a n# -reşi, de team) s) n# li se 'nt2mple şi lor ceea
ce s-a 'nt2mplat celor care a# 0ost 9el#iţi de %#n#ri "oncl#*ia mea este, aşadar, c)
aceste colonii n# cost) %ani, c) ele s#nt credincioase stat#l#i şi 0ac prea p#ţin r)#
c#i1aP iar cei care a# a1#t de s#0erii din pricina lor n# pol de1eni prime9dioşi
deoarece s#nt s)raci şi r)*leţi, d#p) c#m am mai sp#s @e #nde #rmea*) constatarea
c) pe oameni tre%#ie sa# s)-i iei c# %inele, sa# s)-i distr#-i c# tot#l i - F 0iindc) ei se
r)*%#n) pentr# #n r)# #şor care le-a 0ost pricin#it, dar n# se pot r)*%#na 'n sc.im%
pentr# ce1a -ra1P aşa 'nc2t este necesar ca r)#l pe care i-1 0aci c#i1a s) 0ie de aşa 0el,
'nc2t s) n# ai a te teme de r)*%#nare
14
@ac) 'ns) 'n loc de colonii, principele
'ntreţine acolo tr#pe militare, c.elt#iala 1a l,C c# m#lt mai mare, deoarece
-arni*oanele 1or a%sor%i toate 1enit#rile stat#l#i şi ast0el c#cerirea se trans0orm) 'ntr-
o pierdereP de asemenea, acest mi9loc este m#lt mai s#p)r)tor, pentr# c) d)#nea*)
'ntre-ii ţ)ri prin care tre%#ie s) transporţi tr#pele şi s) le cantone*i mere# 'n alt) parteP
0iecare loc#itor 1a s#0eri de pe #rma acestor l#cr#ri şi 0iecare 1a de1eni #n d#şman al
principel#i, şi asemenea d#şmani pot s) 0ac) r)#, deoarece, deşi s#p#şi, ei a# r)mas c#
toţii pe la casele lor (şadar, din toate p#nctele de 1edere, tr#pele de pa*) s#nt pe at2t
de ne0olositoare, pe c2t s#nt de 0olositoare coloniile
(cela care oc#p) o pro1incie di0erit) de stat#l l#i, 'n 0el#l ar)tat mai s#s, tre%#ie
de asemenea s) de1in) #n cond#c)tor şi #n ap)r)tor al popoarelor 1ecine mai p#ţin
p#ternice şi tre%#ie s) ca#te c# m#lt) pricepere s) micşore*e a#toritatea celor mari din
pro1incia c#cerit) şi s) ia seama ca n# c#m1a, prin cine ştie ce 'mpre9#rare, s)
p)tr#nd) aici 1re#n str)in tot at2t de p#ternic ca şi el =#cr#l acesta 1a p#tea oric2nd
s) se 'nt2mple prin acţi#nea celor care s#nt nem#lţ#miţi, sa# a celor care s#nt 0ie
am%iţioşi, 0ie 0ricoşiP se ştie doar c) etolienii i-a# ad#s pe romani 'n Krecia
15
, şi de
alt0el, pret#tindeni #nde aceştia a# oc#pat o pro1incie, ei a# 0ost c.emaţi de loc#itori
l6
!e 'nt2mpl) 'ntotdea#na la 0el, şi an#me, de 'ndat) ce #n str)in p#ternic intr) 'ntr-o
pro1incie, toţi cei care s#nt aici mai p#ţin p#ternici i se al)t#r), 'mpinşi de in1idia
'mpotri1a cel#i care a domnit as#pra lorP ast0el, n#-i este deloc -re# #n#i principe s)
c2şti-e de partea l#i pe toţi cei mai p#ţin p#terniciP 'n ade1)r, ei se 1or #ni repede şi
%#c#roşi 1or 0orma #n sin-#r tot c# stat#l pe care el 1 - a c#cerit aici 5a tre%#i doar
s) ia seama ca ei s) n# de1in) prea p#ternici şi s) n# c2şti-e prea m#lt) a#toritateP de
alt0el, este #şor pentr# el, c# 0orţele de care disp#ne şi c# a9#tor#l lor, s)-i 'n9oseasc)
pe cei p#ternici pentr# ca s) r)m2n) el sin-#r st)p2n peste 'ntrea-a pro1incie "el care
n# 1a şti 'ns) c#m s) procede*e 'n aceast) c.esti#ne, 1a pierde repede ceea ce a
c#cerit, iar at2ta timp c2t 1a 0i st)p2n 'n acea pro1incie 1a 'nt2mpina nen#m)rate
-re#t)ţi şi s#p)r)ri
16 17
$omanii a# ţin#t %ine seama de aceste l#cr#ri 'n pro1inciile pe care le-a# c#cerit
17
P
ei a# 'ntemeiat acolo colonii, i-a# am)-it c# 1or%a pe cei mai mici şi n# le-a# dat mai
m#lt) p#tere, i-a# as#prit pe cei mari şi n# a# 'n-)d#it ca 1re#n str)in c# m#lt) p#tere
s) c2şti-e a#toritate
l&
'mi este s#0icient 'n ca*#l acesta eBempl#l Kreciei $omanii i-
a# am)-it pe a.ei şi pe etolieniP tot ei a# micşorat p#terea stat#l#i macedonean
19
P l-a#
al#n-at pe (ntio.
2E
şi oricare a# 0ost meritele a.eilor sa# ale etolienilor, n# le-a 0ost
niciodat) 'n-)d#it s)-şi 'ntind) st)p2nireaP nici 'ncerc)rile l#i Filip de a-şi c2şti-a
'ncrederea lor
21
n# i-a# 0)c#t 1reodat) pe aceştia s)-i 0ie prieteni, 0)r) ca 'n acelaşi
timp ei s)-1 'n9oseasc)P nici p#terea pe care o a1ea (ntio. n# a p#t#t s)-i con1in-) de
a-i 'n-)d#i acest#ia s) p)stre*e 1re#n teritori# 'n acea pro1incie a Kreciei $omanii a#
procedat, 'n toate aceste ca*#ri, aşa c#m tre%#ia s) procede*e orice principe 'nţelept
<l n# tre%#ie s) ia seama doar la de*ordinile pre*ente, ci şi la cele 1iitoare şi pe
acestea s) pe pre'nt2mpine 0olosind 'ntrea-a l#i pricepere, c)ci at#nci c2nd pre1e*i #n
l#cr# c# m#lt 'nainte, este #şor s) inter1iiP dac) 'ns) aştepţi ca el s) se apropie, leac#l
n# mai 1ine la timp, pentr# c) %oala n# mai poate 0i 1indecat) 'n acel moment
!e 'nt2mpl) 'n ca*#l acesta ceea ce sp#n medicii despre 0e%ra .ectic), şi an#me c)
la 'ncep#t ea este #şor de 'n-ri9it şi -re# de rec#nosc#t, dar o dat) c# trecerea
timp#l#i, dac) la 'ncep#t n# ai identi0icat-o şi nici n# ai 'n-ri9it-o, ea a9#n-e s) 0ie
#şor de dia-nosticat şi -re# de 1indecat !e 'nt2mpl) acelaşi l#cr# şi 'n tre%#rile
stat#l#iP dac) ştii s) pre1e*i din timp l#cr#rile, 'ns#şire care n#-i este dat) dec2t
om#l#i 'nţelept, poţi s) 'nl)t#ri c# #ş#rinţ) relele care se i1escP dar dac) n# le-ai 1)*#t
dinainte, şi 'n consecinţ) le laşi s) se de*1olte p2n) c2nd oricine poate s) le constate,
este prea t2r*i# ca s) mai poţi 0ace ce1a 'mpotri1a lor
,at) de ce romanii, care a# pre1)*#t 'ntotdea#na de departe -re#t)ţile, a# inter1enit
'ntotdea#na şi n# le-a# l)sat niciodat) s) se a-ra1e*e, c.iar dac) pentr# aceasta era#
ne1oiţi s) 0ac) r)*%oi @eoarece ştia# c) #n r)*%oi n# poate 0i e1itat, ci doar am2nat 'n
0a1oarea cel#ilalt, iat) de ce a# 1r#t s) d#c) r)*%oi 'mpotri1a l#i Filip şi a l#i (ntio.,
'n Krecia, pentr# a n# tre%#i s)-1 d#c) 'n ,taliaP aceasta, c# toate c) 'n acel moment
p#tea# s) e1ite şi #n r)*%oi şi cel)lalt, dar n# a# 1r#t s-o 0ac) ;# le-a pl)c#t niciodat)
s) asc#lte de s0at#l pe care 'nţelepţii din *ilele noastre s#nt oric2nd -ata s) ţiQ 1 dea,
şi an#me c) este %ine s) 0oloseşti a1anta9#l timp#l#i
22
P dimpotri1), a# pre0erat s)
0oloseasc) a1anta9#l 1ite9iei şi al 'nţelepci#nii lorP c)ci timp#l 'mpin-e
'naintea l#i orice l#cr#, şi aşa c#m poate s) ad#c) c# sine %inele şi d#p) aceea r)#l,
poate s) ad#c) de asemenea r)#l şi apoi %inele
@ar s) re1enim la Franţa şi s) cercet)m dac) ea a 0)c#t ce1a din cele ar)tate mai
s#sP 1oi 1or%i de =#do1ic şi n# de "arol
2?
, deoarece, el 0iind mai m#lt) 1reme st)p2n
'n ,talia, se poate o%ser1a mai %ine 0el#l 'n care a procedatP şi 1eţi 1edea c) =#do1ic a
0)c#t tocmai contrari#l a ceea ce tre%#ie 0)c#t pentr# a p)stra st)p2nirea as#pra #n#i
teritori# dina0ar) stat#l#i peste care domneşti
$e-ele =#do1ic a 0ost ad#s 'n ,talia de am%iţia 1eneţienilor
24
, care, prin aceast)
1enire a l#i, a# 1r#t s) c#cereasc) o 9#m)tate din =om%ardia ;# am de -2nd s)
de*apro% aceast) .ot)r2re a re-el#i, c)ci 1oind s) 0ac) prim#l pas pentr# a p#ne
picior#l 'n ,talia, şi nea12nd nici #n prieten, %a, mai m#lt, toate porţile 0iind#-i 'nc.ise
din pricina -#1ern)rii anterioare a re-el#i "arol, a 0ost ne1oit s) accepte prieteniile
posi%ileP .ot)r2rea pe care a l#at-o s-ar 0i do1edit %#n) dac) el n# ar 0i -reşit 'n
celelalte acţi#ni pe care le-a 'ntreprins @#p) ce re-ele a oc#pat =om%ardia, el a
rec2şti-at 'ndat) rep#taţia pe care "arol n#-i 'n-)d#ise s-o ai%)P Keno1a a cedat
25
,
0lorentinii i-a# de1enit prieteni
26
, marc.i*#l de Aanto1a
27
, d#cele de Ferrara
2&
,
Benti1o-lio
29
, @oamna de la Forli
?E
, senior#l Faen*ei ca şi seniorii din +esaro,
$imini, "amerino şi +iom%ino
?
8, loc#itorii din =#cea, +isa şi !iena
?2
, toţi a# 1r#t s)-i
0ie prieteni (t#nci a# p#t#t 1eneţienii s)-şi dea seama de 'ndr)*neala .ot)r2rii pe care
o l#aser)P 'n ade1)r, l-a# 0)c#t st)p2n as#pra #nei treimi din ,talia, n#mai pentr# ca ei
s) poat) oc#pa c2te1a teritorii
??
din =om%ardia
!) ne -2ndim ac#m c2t de #şor i-ar 0i 0ost re-el#i s)-şi p)stre*e a#toritatea 'n
,talia, dac) ar 0i ţin#t seam) de re-#lile mai s#s ar)tate şi dac) i-ar 0i ap)rat şi ocrotit
pe toţi prietenii l#i, care, 0iind n#meroşi şi sla%i şi, pe deas#pra, tem2nd#-se #nii de
%iseric), alţii de 1eneţieni
?4
, era# mere# ne1oiţi s) stea al)t#ri de elP dar prin
intermedi#l lor, el p#tea c# #ş#rinţ) s) ia toate m)s#rile de ap)rare 'mpotri1a acelora
care contin#a# s) 0ie p#ternici
?5
'n sc.im%, de-a%ia oc#pase Ailan#l şi 0)c# tocmai
contrari#l, d2nd a9#tor papii (leBandr#
?6
pentr# ca acesta s) poat) oc#pa $oma-na
?7

;#-şi d)d# seama c) prin aceast) .ot)r2re 'şi micşora propria l#i p#tere, deoarece 'şi
'ndep)rta at2t prietenii, c2t şi pe aceia care i se ar#ncaser) 'n %raţe
?&
, şi pe de alt) parte
0)cea s) creasc) p#terea %isericii, 'ntr#c2t, pe l2n-) p#terea spirit#al) care 'i asi-#r)
presti-i#l, el 'i d)dea o p#tere temporar) mare @ar o dat) s)12rşit) aceast) prim)
eroare, a 0ost ne1oit s) 0ac) şi altele la 0el de -ra1e, aşa 'nc2t, spre a p#ne cap)t
1& 19
am%iţiei l#i (leBandr# şi pentr# ca acesta s) n# a9#n-) st)p2n al Joscanei, a
tre%#it s) se 'ntoarc) 'n ,talia
?R
;#-i t# 'ns) de a9#ns c) m)rise p#terea
%isericii şi 'şi 'ndep)rtase prietenii, c)ci 1oind s) oc#pe re-at#l ;eapol#l#i, 'l
'mp)rţi c# re-ele !paniei
4E
P şi dac) p2n) at#nci 0#sese sin-#r st)p2n 'n ,talia,
p#t2nd s) 0ac) ce 1oia, ac#m 'şi l#ase #n to1ar)ş pe l2n-) el, pentr# ca
am%iţioşii din aceast) ţar) şi cei care ar 0i 0ost nem#lţ#miţi de el s) ai%) c#i s)
se adrese*eP şi 'n timp ce p2n) ac#m ar 0i p#t#t s) aşe*e pe tron#l ;eapol#l#i
#n re-e care s)-i 0ie l#i tri%#tar
41
, ac#ma 'l 'ndep)rta pe acesta pentr# ca s)
ad#c) 'n loc#l l#i pe alt#l
42
'n stare s)-1 al#n-e pe el, re-ele Franţei
@orinţa de c#cerire este 'n ade1)r #n l#cr# 0oarte 0iresc şi 0oarte o%işn#it,
iar aceia care pot s)-i dea c#rs şi care o şi 0ac 1or 0i 'ntotdea#na l)#daţi sa#,
oric#m, n# 1or 0i de*apro%aţiP at#nci 'ns) c2nd n# a# p#tinţa şi tot#şi 1or s)
'ntreprind) c#ceriri c# orice c.ip, -reşesc şi merit) s) 0ie de*apro%aţi @ac)
Franţa p#tea, c# propriile ei 0orţe, s) atace ;eapol#l, tre%#ia s-o 0ac)P dar dac)
n# p#tea 0ace aceasta, n# tre%#ia nici s)-1 'mpart) <ste ade1)rat c) re-ele
=#do1ic a 'mp)rţit =om%ardia c# 1eneţienii, dar a 0)c#t-o pentr# c) 'n 0el#l
acesta a p#t#t p#ne picior#l 'n ,taliaP 'n sc.im% 'mp)rţirea ;eapol#l#i merit)
de*apro%area, deoarece ea n#-şi mai are sc#*a 'n 1reo necesitate de acelaşi 0el
=#do1ic s)12rşise aşadar aceste cinci -reşeli: a nimicit pe cei mai p#ţin p
# t e r n i c i
4?
, a 'nt)rit p#terea 'n ,talia a #n#ia care era şi 'nainte p#ternic 4 4 , a
ad#s aici #n str)in 0oarte p#ternic
45
, n# a 1enit s) se sta%ileasc) 'n teritoriile
oc#pate şi nici n-a 'ntemeiat colonii aici
(ceste -reşeli ar 0i p#t#t e1ent#al r)m2ne 0)r) #rm)ri pentr# el, at2ta timp
c2t ar mai 0i tr)it, dac) n# ar 0i s)12rşit 'ns) o a şasea, şi an#me aceea de a
oc#pa posesi#nile 1eneţienilor
46
@ac) n-ar 0i 'nt)rit p#terea %isericii şi n# i-
ar 0i ad#s pe spanioli 'n ,talia, ar 0i 0ost lo-ic şi necesar s) micşore*e
a#toritatea 1eneţienilorP dar 'ntr#c2t alesese calea ar)tat) mai s#s, n-ar 0i
tre%#it s) admit) 'n nici #n ca* nimicirea lor, deoarece 1eneţienii, 0iind
p#ternici, ar 0i p#t#t oric2nd s)-i opreasc) pe ceilalţi de a 'ntreprinde 1reo
acţi#ne 'mpotri1a =om%ardiei, at2t pentr# c) n-ar 0i consimţit la aceasta dec2t
pentr# a de1eni ei 'nşişi st)p2nii acestei pro1incii, c2t şi pentr# c) ceilalţi n-ar
0i 1r#t s-o ia Franţei ca s) le-o dea lor şi nimeni n-ar 0i a1#t c#ra9#l s)-i atace
şi pe #nii şi pe alţii
47
,ar dac) cine1a ar sp#ne c) re-ele =#do1ic i-a cedat l#i
(leBandr# $oma-na, iar !paniei re-at#l ;eapol#l#i, pentr# ca s) e1ite #n
r)*%oi, i-aş r)sp#nde - rel#2nd ar-#mentele eBp#se mai s#s - c) niciodat) n#
tre%#ie s) laşi s) se prod#c) o nere-#l) n#mai pentr# ca s) e1iţi r)*%oi#l
deoarece pe acesta n # - 1 e1iţi, ci doar 'l am2ni 'n de0a1oarea ta ,ar dac) alţii
ar in1oca promisi#nea solemn) pe care re-ele i-o d)d#se papii, de a
'ntreprinde pentr# el aceast) acţi#ne, #rm2nd s) o%ţin) 'n sc.im% an#larea
c)s)toriei l#i şi titl#l de cardinal pentr# ar.iepiscop#l de $o#en
4!
e# i-aş
r)sp#nde c# cele ce 1eţi citi mai 9os pri1itor la c#12nt#l de onoare al
principilor şi la 0el#l 'n care el tre%#ie respectat
49

$e-ele =#do1ic a pierd#t, aşadar, =om%ardia pentr# c) n-a ţin#t seama de
re-#lile #rmate de alţii care a# c#cerit pro1incii şi care a# 1oit s) le p)stre*e
;# este nimic de mirare 'n aceasta, ci, dimpotri1), l#cr#l este 0oarte o%işn#it şi
0iresc (m disc#tat c.iar despre aceasta la ;antes
5E
, c# cardinal#l de $o#en,
at#nci c2nd d#cele 5alentino
5,
(c)ci aşa i se sp#nea o%işn#it l#i "e*ar Bor-ia,
0i#l papii (leBandr#) a p#s st)p2nire pe $oma-naP c)ci, at#nci c2nd cardinal#l
de $o#en mi-a sp#s c) italienii n# se pricep la r)*%oi, e# i-am r)sp#ns c)
0rance*ii n# se pricep la politic)
52
, deoarece dac) s-ar pricepe, n# ar 0i l)sat ca
%iserica s) de1in) at2t de p#ternic) <Bperienţa ne-a ar)tat 'n ade1)r c) p#terea
pe care a# do%2ndit-o 'n ,talia, at2t stat#l papal c2t şi !pania, se eBplic) prin
acţi#nea Franţei, iar 'n0r2n-erea acesteia se datorea*) lor @e aci p#tem
ded#ce o re-#l) -eneral) care n# -reşeşte niciodat) sa# n#mai rareori: an#me
c) acela care este ca#*a p#terii c#i1a se pr)%#şeşte el 'ns#şiP 'n ade1)r, p#terea
cel#ilalt, el a 0)c#t-o 0ie prin 1iclenie, 0ie prin 1iolenţ), şi at2t #na c2t şi
cealalt) s#nt prime9dioase pentr# cel care a de1enit p#ternic
CAITOLUL IV
DE CE RE#ATUL LUI DARIUS, CARE A FOST OCUAT
DE ALE+ANDRU, NU S-A R$SCULAT, DU$ MOARTEA
ACESTUIA, *MOTRIVA URMA(ILOR LUI
1
@ate 0iind -re#t)ţile care se i1esc 'n st)p2nirea #n#i teritori# de c#r2nd
oc#pat, cine1a ar p#tea 0i mirat de 0apt#l #rm)tor: (leBandr# cel Aare a
c#cerit (sia 'n c2ţi1a ani şi 'ndat) d#p) aceea a şi m#rit
2
P se p)rea c), 'n mod
lo-ic, 'ntre-#l imperi# ar 0i tre%#it s) se r)scoaleP c# toate acestea, #rmaşii l#i
(leBandr# a# p)strat p#terea şi n-a# 'nt2mpinat 'n domnia lor alte -re#t)ţi
dec2t acelea pe care propria lor am%iţie le-a t)c#t s) se nasc) 'ntre ei
?

$)sp#nd la aceast) ned#merire, ar)t2nd c) toate principatele care a# l)sat 1reo #rm)
'n istorie a# 0ost -#1ernate 'n do#) mod#ri di0erite: 0ie de #n principe a12nd al)t#ri de
el n#mai sl#-i plecate care, 0iind miniştri prPn %#n)tatea şi 'n-)d#inţa l#i, 'l a9#t) la
cond#cerea stat#l#i, 0ie de #n principe şi de c)tre no%ilii 0e#dali, %aroni
4
, care posed)
acest ran-, n# prin %#n)tatea st)p2n#l#i lor, ci prin 1ec.imea neam#l#i din care
descind (ceşti 0e#dali 'şi a# statele şi s#p#şii lor proprii care 'i rec#nosc drept
st)p2ni şi care a# 0aţ) de ei #n sentiment 0iresc de a0ecţi#ne ,n statele care s#nt
-#1ernate de #n principe şi de sl#9itorii l#i, a#toritatea acest#ia este mai mare,
deoarece n# eBist) nimeni altcine1a 'n 'ntrea-a ţar) care s) 0ie rec#nosc#t ca mai
mareP iar dac) oamenii asc#lt) şi de alt#l, o 0ac n#mai 'n m)s#ra 'n care acesta este
ministr# sa# 0#ncţionar
5
şi n# simt 0aţ) de el nici o a0ecţi#ne deose%it)
'n 1rem#rile noastre 'nt2lnim ca eBemple ale acestor do#) 0el#ri de -#1ernare pe
s#ltan#l J#rciei şi pe re-ele Franţei 'ntrea-a monar.ie a s#ltanat#l#i este -#1ernat)
de #n sin-#r om, iar ceilalţi s#nt sl#9itorii l#iP 'mp)rţind#-şi re-at#l 'n san-eac#ri, el
'şi trimite acolo -#1ernatorii, pe care 'i sc.im%) şi 'i m#t) d#p) c#m 1rea el
@impotri1), re-ele Franţei este 'ncon9#rat 'n ţara l#i de #n mare n#m)r de no%ili, de
1ec.e tradiţie, pe care s#p#şii 'i rec#nosc ca atare şi 'i i#%esc, şi care 'şi a# pri1ile-iile
lor, pe care re-ele n# le poate l#a, 0)r) a 0i 'n prime9die el 'ns#şi
6
(cela care
consider), aşadar, aceste do#) tip#ri de state, 'şi 1a da seama c) este -re# s) c#cereşti
ţara s#ltan#l#i, dar c), o dat) oc#pat), este 0oarte #şor s-o ţii 'n st)p2nire
"a#*ele pentr# care este -re# s) oc#pi ţara s#ltan#l#i consta# 'n 0apt#l c) acela
care ar 1oi s) 'ntreprind) o asemenea acţi#ne n-ar p#tea 0i c.emat de c)tre no%ilii
p#ternici ai ţ)rii pentr# a o s)12rşi şi nici n-ar p#tea spera s)-şi #ş#re*e c#cerirea
printr-o re%eli#ne a celor care s#nt 'n 9#r#l s#ltan#l#i =#cr#l acesta dec#r-e din
moti1ele ar)tate mai s#s: 'ntr-ade1)r, dat 0iind c) toţi s#nt scla1ii l#i şi-i s#nt
'ndatoraţi, ei n# pot 0i cor#pţi dec2t c# oarecare -re#tateP şi, c.iar dac) s-ar l)sa
cor#pţi, n# poţi aştepta de la ei dec2t prea p#ţin 0olos, deoarece, pentr# moti1ele mai
s#s ar)tate
7
, ei n# pot atra-e popor#l d#p) ei ,at) de ce, acela care 'l atac) pe s#ltan
tre%#ie s) ştie dinainte c) 1a 'nt2mpina o re*istenţ) masi1), aşa 'nc2t este pre0era%il
pentr# el s) se %a*e*e mai m#lt pe 0orţele proprii, dec2t pe discordiile care ar eBista
'ntre ceilalţi @ar, 'n ca*#l 'n care s#ltan#l ar 0i 'n1ins şi nimicit 'n l#pte, 'n aşa 0el
'nc2t s) n#-şi mai poat) re0ace armatele, n# mai tre%#ie s) te temi dec2t de #rmaşii
care ar 0i co%or2tori din neam#l principel#i, iar dac) acest neam se stin-e, n# mai
r)m2ne nimeni
de car$ s) ai a te teme, deoarece ceilalţi n# a# a#toritate 0aţ) de popor, şi d#p) cam
'nainte de 1ictorie 'n1in-)tor#l n# p#tea s)-şi p#n) n)de9dea 'n ei, tot ast,$l- d#p)
1ictorie, el n# tre%#ie s) se team) de ei
'n statele -#1ernate d#p) eBempl#l Franţei se 'nt2mpl) contrari#l: 'n ad$.ăr- este
#şor s) p)tr#n*i 'n aceast) ţar), c2şti-2nd de partea ta pe #n mare ,$udal- deoarece
eBist) oric2nd at2t oameni nem#lţ#miţi, c2t şi din aceia care .or sc.im%)ri 'n ţara lor
&
(ceştia, pentr# moti1ele ar)tate, 'ţi 1or desc.ide drumul li%er 'n ţara lor şi-ţi 1or
#ş#ra 1ictoriaP dar dac) pe #rm) 1ei 1oi s) păstr$/i ceea ce ai c#cerit, 1ei 'nt2mpina
nes02rşite -re#t)ţi, at2t din partea ac$lora care te-a# a9#tat, c2t şi din a acelora pe
care i-ai nedrept)ţit Di n# 1a 0i su,ici$nt s) st2rpeşti neam#l principel#i, deoarece
1or r)m2ne no%ilii, iar ac$%tia s$ pun 'n 0r#ntea noilor r)st#rn)riP şi 'ntr#c2t pe
aceştia n# poţi nici s)-i mulţum$%ti- nici s)-i distr#-i, 1ei pierde la prima oca*ie ceea
ce ai c#cerit
Dacă ne 'ntre%)m ac#m ce 0el de -#1ernare era aceea a l#i @ari#s
9
, 1om constata
c) ea era asemenea domniei marel#i s#ltanP iat) de ce (leBandr# a tr$0uit mai 'nt2i s
) - 1 'n1in-) 'n l#pt) şi s ) - 1 sileasc) s) se retra-) 'n 'nt)rit#ri
1E
P iar după aceast)
1ictorie, @ari#s m#rind, stat#l l#i a r)mas 'n m2inile l#i Al$1andru- care 1 - a p)strat
0)r) -re#tate pentr# moti1ele despre care s-a 1or%it mai sus& Iar #rmaşii l#i, dac) ar
0i 0ost #niţi 'ntre ei, l-ar 0i p#t#t st)p2ni 0)r) nici o gr$utat$- deoarece 'n stat#l lor n#
s-a# i1it alte t#l%#r)ri dec2t acelea pe car$ $i 'nşişi le-a# pro1ocat @impotri1),
statele or-ani*ate d#p) eBempl#l 2ranţ$i nu pot 0i st)p2nite tot at2t de paşnic (şa se
eBplic) n#meroasele răscoal$ din !pania, din Franţa şi din Krecia 'mpotri1a
romanilor, care s-a# produs din ca#*a n#meroaselor principate locale din aceste ţ)ri
1
l
P şi at2ta timp c3t $l$ au contin#at s) se p)stre*e 'n amintire, romanii a# 0ost mere#
nesi-#ri p$ cuc$rir$a lorP dar at#nci c2nd amintirea acelor principate s-a pierd#t, date
,iind put$r$a şi st)p2nirea de l#n-) d#rat) a romanilor, aceştia a# de1enit sigun pe
st)p2nirea lor ,ar mai t2r*i#, at#nci c2nd s-a# l#ptat 'ntre ei, 0iecare a putut să
c2şti-e de partea l#i #na sa# mai m#lte pro1incii, d#p) a#toritatea pe car$ o
do%2ndise acolo 1 2 P neam#l 1ec.i#l#i principe 0iind stins 1?, pop#laţia r$sp$cti.ă
n4a mai rec#nosc#t alt) st)p2nire dec2t pe aceea a romanilor @ac) 55ad$răm aceste
l#cr#ri, n# ne 1om mira c) i-a 0ost #şor l#i (leBandr# s) !Sp2neasc) 'ntrea-a (sie,
d#p) c#m 1om 'nţele-e de ce altora le-a 0ost -re# 5păstr$/$ ceea Ne c#ceriser), c#m
a 0ost ca*#l l#i +ir#s şi al m#ltor altora S c$asta n# se eBplic) prin capacitatea mai
mare sa# mai mic) a 'n1in-)tor#l#i, ci prin nat#ra di0erit) a sit#aţiilor
22 23
CAITOLUL V
*N CE FEL TREBUIE #UVERNATE CET$!ILE SAU
RINCIATELE CARE, *NAINTE DE A FI OCUATE,
SE CONDUCEAU DU$ LE#ILE LOR RORII
"2nd ţ)rile care se c#ceresc 'n 0el#l ar)tat mai s#s s#nt o%işn#ite s) se
cond#c) d#p) le-ile lor şi s) tr)iasc) 'n li%ertate, ele pot 0i ţin#te 'n st)p2nire
'n trei 0el#ri
l
: prim#l const) 'n a le distr#-eP al doilea este de a te sta%ili
personal 'n acele loc#riP al treilea, de a l)sa ca ţ)rile respecti1e s) se cond#c)
mai departe d#p) le-ile lor, cer2nd#-le 'ns) #n tri%#t şi alc)t#ind aici #n
-#1ern de c2ţi1a oameni care s) l#cre*e 'n aşa 0el 'nc2t s) ţi le p)stre*e
prietene ")ci #n ast0el de -#1ern, 0iind creat de principe, 1a şti c) n# poate
eBista 0)r) %#n)1oinţa şi p#terea l#i, ast0el 'nc2t 1a 0ace tot#l pentr# a-şi
menţine 0a1oarea acest#ia ,ar at#nci c2nd 1rei s) p)stre*i #n oraş 0)r) a-1
distr#-e, şi an#me #n oraş care a 0ost o%işn#it s) tr)iasc) li%er, este mai #şor
s) re#şeşti 0olosind#-te de propriii l#i cet)ţeni dec2t rec#r-2nd la alte mi9loace
3n eBempl# 'n acest sens s#nt spartanii şi romanii !partanii a# st)p2nit
(tena şi Je%a prin -#1erne alc)t#ite din oameni p#ţiniP c# toate acestea, a#
pierd#t aceste cet)ţi
7
& $omanii 'n sc.im%, pentr# a-şi menţine st)p2nirea la
"ap#a, "arta-ina şi ;#mantia, le-a# distr#s, şi 'n 0el#l acesta n# le-a#
pierd#t
?
Krecia a# 1r#t s-o st)p2neasc) aproape c# aceleaşi mi9loace pe care
le-a# 0olosit spartanii, acord2nd#-i li%ertate şi l)s2nd#-i le-ile ei proprii
4
, dar
aceasta n# le-a re#şit
5
, ast0el c), pentr# a-şi menţine st)p2nirea, a# 0ost
ne1oiţi s) distr#-) m#lte din oraşele ei
6

'ntr-ade1)r, n# eBist) alt mod de a st)p2ni 'n si-#ranţ) o pro1incie dec2t
acela de a o nimici ,ar cel care c#cerind o cetate o%işn#it) a tr)i 'n li%ertate
n-o distr#-e, tre%#ie s) se aştepte s) 0ie el distr#s de ea, deoarece re%eli#nile
care se 1or prod#ce aici 'şi 1or -)si 'ntotdea#na o 9#sti0icare 'n ideal#l
li%ert)ţii
7
şi 'n instit#ţiile ei de m#lt constit#ite, pe care nici trecerea timp#l#i
oric2t de 'ndel#n-at şi nici %inele pe care l-ai 0)c#t n# le pot şter-e din
amintirea oamenilor /rice ai 0ace şi orice m)s#ri ai l#a dac) n#-i 1ei
'mpr)ştia pe loc#itori sa# dac) n# le 1ei l#a orice posi%ilitate de acţi#ne, ei n#
1or #ita nici ideal#l li%ert)ţii şi nici instit#ţiile ei şi 1or rec#r-e la ele 'n orice
'mpre9#rare, aşa c#m a 0)c#t +isa
s
, d#p) ce timp de o s#t) de ani88 0#sese s#%
st)p2nirea 0lorentinilor
@ar c2nd cet)ţile sa# pro1inciile a# 0ost o%işn#ite s) tr)iasc) s#% #n
principe, iar neam#l acest#ia s-a stins, loc#itorii lor, care, pe de o parte, s-a#
d$prins s) asc#lte, iar pe de alt) parte, n# mai pot a1ea #n principe co%or2tor
din 1ec.i str)moşi, n# re#şesc s) se 'nţelea-) 'ntre ei pentr# a ale-e #n#l no#
şi nici n# şti# s) tr)iasc) li%eriP iat) de ce cet)ţenii acestor state şo1)ie m#lt
6naint$ de a l#a armele 'n m2n), ast0el c) #n principe 'i poate s#p#ne c# mai
multă #ş#rinţ) şi-şi poate asi-#ra st)p2nirea as#pra lor 'n rep#%lici 'ns),
r$laţiil$ dintre oameni s#nt mai 1ii, #ra şi dorinţa de r)*%#nare mai p#ternice,
iar amintirea 1ec.ilor li%ert)ţi n# 'n-)d#ie cet)ţenilor şi nici n# le poate
6ngădui nici o clip) de r)-a*P aşa 'nc2t mi9loc#l cel mai si-#r este tot acela de
a l$ nimici sa# de a te sta%ili acolo 8 T
CAITOLUL VI
DESRE RINCIATELE NOI E CARE
LE DOB"NDE(TI CU ARME RORII
() CU RORIILE TALE *NSU(IR11
!) n# se mire nimeni dac) 'n eBp#nerea rrtea despre principatele care s#nt
'n 'ntre-ime noi, at2t 'n ce pri1eşte principele c2t şi 'n ce pri1eşte teritori#l şi
-#1ernarea l#i, 1oi ad#ce eBempl#l #nor oameni 0oarte mari
2
P 1oi proceda
ast,$l pentr# c) s#ntem o%işn#iţi s) #m%l)m pe dr#m#rile %)t#te de alţii şi s)
acţion)m prin imitaţieP dar 'ntr#c2t nimeni n# poate s) #rme*e 'ntocmai
drumul cel#ilalt şi nici s) do%2ndeasc) 'ns#şirile acel#ia pe care 'l imit),
omul 'nţelept tre%#ie s) calce 'ntotdea#na pe #rmele oamenilor mari şi s)-i
imite n#mai pe aceia care a# 0ost des)12rşiţiP aşa 'nc2t, c.iar dac) 'ns#şirile
lui n# se 1or p#tea ridica la aceeaşi 'n)lţime, ele s) se apropie cel p#ţin de eaP
este %ine s) #rm)m 'n aceasta eBempl#l arcaşilor pricep#ţi care, o%ser12nd c)
ţinta pe care 1or s-o atin-) este prea departe şi c#nosc2nd 'n acelaşi timp
p2n) #nde poate s) %at) arc#l lor oc.esc c# m#lt mai s#s dec2t este ţinta
ade1)rat), dar aceasta n# pentr# ca s) a9#n-) c# s)-eata lor la o 'n)lţime at2t
,4 ,-
de mare, ci pentr# ca, 0iB2nd#-şi o ţint) 0oarte 'nalt), s-o atin-) pe aceea pe care şi-a#
ales-o
!p#n, deci, c# pri1ire la principatele c# tot#l noi, 'n care principele este no#, c)
-re#t)ţile 'nt2mpinate pentr# p)strarea lor s#nt mai mari sa# mai mici, d#p) c#m s#nt
'ns#şirile şi priceperea cel#i care le c#cereşte Di 'ntr#c2t 0apt#l de a re#şi s) de1ii
principe, din simpl# partic#lar, pres#p#ne sa# 'ns#şiri personale sa# 'mpre9#r)ri
norocoase, se pare c) #n#l sa# alt#l din aceste do#) l#cr#ri micşorea*) 'n mare parte
m#lte din aceste -re#t)ţiP c# toate acestea, cel care s-a spri9init mai p#ţin pe
'mpre9#r)rile 0a1ora%ile este acela care a p)strat mai m#lt timp p#terea !e 'nt2mpl)
de asemenea ca l#cr#rile s) 0ie mai #şoare at#nci c2nd principele, nea12nd alte state
'n st)p2nirea l#i, este ne1oit s) 1in) s) loc#iasc) el 'ns#şi pe teritori#l pe care 1 - a
c#cerit
@ar pentr# a trece mai departe, la aceia care a# de1enit principi prin propriile lor
'ns#şiri şi n# printr-o 'mpre9#rare norocoas), pot sp#ne c) cei mai str)l#ciţi s#nt
Aoise, "ir#s, $om#l#s, Jese# şi alţii asem)n)tori
?
Di c# toate c) n-ar tre%#i s)
1or%im despre Aoise, 'ntr#c2t el a 0ost doar 'n0)pt#itor#l celor ce i-a# 0ost por#ncite
de @#mne*e#, el tot#şi merit) s) 0ie admirat, dac) n# pentr# altce1a, cel p#ţin pentr#
c) as#pra l#i s-a co%or2t .ar#l care-1 0)cea demn de a 1or%i c# @#mne*e# !) ne
-2ndim 'ns) la "ir#s şi la ceilalţi care a# c#cerit sa# care a# 'ntemeiat re-ate şi 1om
1edea c) toţi s#nt demni de admiraţie, iar dac) 1om considera acţi#nile şi mod#rile lor
partic#lare de a proceda, ele n# ne 1or ap)rea c# tot#l di0erite de acelea ale l#i Aoise,
care tot#şi a a1#t #n maestr# mai mare dec2t toţi "ercet2nd 0aptele şi 1iaţa lor, 1om
constata c) soarta norocoas) n# le-a o0erit dec2t prile9#l 0a1ora%il care a 0ost pentr# ei
ca şi materia 'n care ei tre%#ia# s) introd#c) 0orma care li s-ar 0i p)r#t cea mai %#n)
4
P
iar dac) prile9#l 0a1ora%il le-ar 0i lipsit, 'ns#şirile spirit#l#i lor s-ar 0i pierd#t 0)r) a da
roade, d#p) c#m şi prile9#l 0a1ora%il s-ar 0i i1it *adarnic dac) ei n-ar 0i a1#t 'ns#şirile
pe care le-a# a1#t
5

Jre%#ia ca Aoise s) -)seasc) popor#l l#i ,srael 'n <-ipt, red#s la scla1ie şi as#prit
de e-ipteni, pentr# ca, dornic de a ieşi din ro%ie, acesta s) 0ie -ata s)-1 #rme*e
6

Jre%#ia ca pentr# $om#l#s s) n# 0ie loc 'n (l%a
7
şi ca la naştere el s) 0i 0ost p)r)sit la
1oia 'nt2mpl)rii
&
, pentr# ca pe #rm) soarta s) 1rea ca el s) a9#n-) re-e al $omei şi
'ntemeietor al acest#i stat Jre%#ia ca "ir#s s)-i -)seasc) pe perşi nem#lţ#miţi de
st)p2nirea me*ilor, iar pe aceştia s)-i a0le moleşiţi şi sl)%iţi de o pace 'ndel#n-at)
9

Jese# n# p#tea s)-şi do1edeasc) 'ns#şirile, dac) n#-i -)sea pe atenieni lipsiţi de
#nitate (şadar
26
prile9#l 0a1ora%il a 'n-)d#it acestor oameni s) re#şeasc) 'n acţi#nile lor, iar 'ns#şirile
lor str)l#cite i-a# 0)c#t s) rec#noasc) 'ntotdea#na prile9#l 0a1ora%ilP ast0el ţara lor a
0ost 'n)lţat) şi a de1enit pe deplin 0ericit)
(ceia care, prin mi9locirea 'ns#şirilor lor deose%ite, a9#n- s) 0ie principi,
asemenea celor de mai s#s, o%ţin principat#l c# -re#tate, dar 'l st)p2nesc apoi c#
#ş#rinţ)P iar -re#t)ţile pe care le 'nt2mpin) 'n c#cerirea l#i dec#r-, 'n parte, din
le-i#irile şi or2nd#irile noi pe care s#nt ne1oiţi s) le introd#c) pentr# a-şi 'nt)ri stat#l
şi a-şi asi-#ra st)p2nirea
1E
Di s) n# #it)m c) n# eBist) nimic mai -re# de 'ntreprins,
mai 'ndoielnic ca re#şit) şi nici mai prime9dios de 'n0)pt#it dec2t a te 0ace promotor#l
#nor or2nd#iri noi n @eoarece acela care 'ncearc) o acţi#ne de acest 0el 1a a1ea drept
d#şmani pe toţi aceia care era# 0a1ori*aţi de 1ec.ile or2nd#iri şi 1a a1ea drept
ap)r)tori prea p#ţin ener-ici doar pe aceia care ar #rma s) ai%) 0oloase din or2nd#irile
cele noi (9#tor#l prea p#ţin ener-ic al acestora din #rm) 'şi are i*1or#l, pe de o parte,
'n teama de ad1ersari, 'ntr#c2t aceştia a# le-ile de partea lor, iar pe de alt) parte, 'n
ne'ncrederea oamenilor care 'ntr-ade1)r n# cred 'n l#cr#rile noi dec2t at#nci c2nd
constat) c) ele se 1eri0ic) printr-o 'ndel#n-at) eBperienţ) 3rmea*) de aici c) ori de
c2te ori #n ad1ersar are prile9#l de a lo1i, o 0ace c# patim) de parti*an politic, pe c2nd
ceilalţi se ap)r) 0)r) 1la-)P ast0el 'nc2t cel care 1rea s) introd#c) le-i şi or2nd#iri noi
şi se spri9in) pe aceştia este 'n prime9die de a n# i*%#ti
@ac) 1oim s) trat)m limpede aceast) c.esti#ne, este necesar s) cercet)m dac)
aceşti 'nnoitori ai le-ilor domnesc prin propria lor p#tere sa# at2rn) de alţiiP tre%#ie s)
cercet)m dac), pentr# a d#ce la cap)t acţi#nea pe care a# 'ntreprins-o, a# ne1oie s) se
roa-e de oameni, sa# pot s)-i constr2n-) 'n prim#l ca*, le mer-e 'ntotdea#na r)# şi
n# d#c nimic la cap)tP dar at#nci c2nd at2rn) de ei 'nşişi şi pot s) se imp#n) celorlalţi
prin constr2n-ere, se 'nt2mpl) rareori s) se a0le 'n prime9die ,at) de ce toţi pro0eţii
'narmaţi 'n1in-, pe c2nd cei lipsiţi de arme se pr)%#şesc ")ci, pe l2n-) cele sp#se
p2n) aici, tre%#ie s) ştim c) 0irea popoarelor este sc.im%)toareP şi este #şor s)-i
con1in-i pe oameni de #n l#cr#, dar este -re# s)-i 0aci s) 0ie 0ermi 'n aceast)
con1in-ere @e aceea este %ine s) 0ii ast0el pre-)tit 'nc2t at#nci c2nd n# 1or mai
crede, s) poţi s)-i 0aci s) cread) prin 0orţ) 12
Aoise, "ir#s, Jese# şi $om#l#s n-ar 0i p#t#t o%ţine ca or2nd#irile şi le-ile lor s)
0ie asc#ltate #n timp at2t de 'ndel#n-at dac) n-ar 0i disp#s de armeP aşa c#m i s-a
'nt2mplat 'n 1rem#rile noastre l#i Kirolamo !a1onarola, care s-a
27
pr)%#şit 'n timp#l c.iar al or2nd#irilor noi 'ntemeiate de el, de 'ndat) ce
m#lţimea a 'ncep#t s) n# mai cread) 'n el, iar el 'ns#şi n-a şti#t 'n ce tel s)
imp#n) 0ermitate acelora care 'l cre*#ser), şi nici s)-i tac) s) cread) pe cei care
n# credea# T (şadar, pro0eţii sa# 'nnoitorii de acest 0 e l 'nt2mpin) m#lte -re#t)ţi
'n acţi#nea lor şi toate prime9diile care li se i1esc de-a l#n-#l dr#m#l#i, ei
tre%#ie s) le 'n0r2n-) prin 'ns#şirile şi priceperea lorP dar o dat) ce le-a# 'n0r2nt
şi 'ncep s) se %#c#re de respect#l oamenilor, 'ntr#c2t i-a# do%or2t pe aceia care
'i in1idia# pentr# c) pierd#ser) sit#aţia dinainte, pe care oamenii aceştia noi le-o
l#aser), ei 1or 0i mere# p#ternici, si-#ri de 1ictoria lor, onoraţi şi 0ericiţi
=a eBemplele at2t de 'nalte pe care le-am dat, 1rea# s) ada#- #n eBempl#
mai p#ţin 1estit, dar care 1a p#tea tot#şi s) stea al)t#ri de celelalte şi aş 1rea
ca el s) 0ie s#0icient pentr# toate ca*#rile asem)n)toareP este 1or%a de
eBempl#l l#i 6ieron din !irac#*a
14
(cesta, din simpl# partic#lar, a de1enit
principe al !irac#*eiP nici l#i soarta n# i-a o0erit altce1a dec2t 'mpre9#rarea
0a1ora%il)P c)ci sirac#*anii 0iind ap)saţi
15
'l aleser) drept c)petenie a lor şi ca
atare el se ar)t) demn de a de1eni principele lor ( 0ost #n om at2t de capa%il,
c.iar at#nci c2nd era #n simpl# partic#lar, 'nc2t cel care a scris despre el
sp#ne: /Luo"nihililli "eerat a"re'nan"upraeter re'nu/
+<
& <l a des0iinţat
1ec.ea armat) şi a alc)t#it #na no#)P a ren#nţat la prieteniile de alt)dat) şi şi-
a 0)c#t altele noiP şi 'ndat) ce a a1#t prieteni şi soldaţi care era# ai l#i a p#t#t,
pe o temelie ca aceasta, s) 'nalţe orice constr#cţieP s-a ostenit m#lt ca s)
c#cereasc) p#terea şi prea p#ţin ca s-o p)stre*e
CAITOLUL VII
DESRE RINCIATELE NOI CARE SE CUCERESC
RIN ARMELE () RIN FAVOAREA ALTUIA 1
(cei care n#mai printr-o soart) norocoas), din simpli partic#lari, de1in
principi, re#şesc s) o%ţin) aceasta c# p#ţin) osteneal), dar le tre%#ie m#lt mai
m#lt pentr# ca s) p)stre*e ceea ce a# do%2nditP -re#t)ţile, ei n# le 'nt2mpin)
pe dr#m şi par c) *%oar) spre p#tereP ele se i1esc doar at#nci c2nd ţinta a 0ost
atins) (st0el se 'nt2mpl) c2nd i se cedea*) c#i1a #n stat, (ie pe %ani, 0ie din
%#n)1oinţa acel#ia care 'l cedea*): aşa c#m a 0ost ca*#l de mai m#lte ori 'n
Krecia, şi an#me 'n oraşele din ,onia şi 6ellcspont #nde @ari#s a acordat
#nora titl#l de principe pentr# ca ei s) p)stre*e acele teritorii spre si-#ranţa şi
-loria l#i
2
P şi tot aşa a# de1enit 'mp)raţi aceia care c#mp)r2nd#-i pe soldaţi,
din simpli partic#lari, a9#n-ea# s) cond#c) imperi#l
?

(semenea principi se spri9in) doar pe 1oinţa şi pe soarta norocoas) a
acelora care le-a# dat p#terea, dar at2t #na c2t şi cealalt) s#nt 0oarte
sc.im%)toare şi nestatornice @e asemenea, ei n# şti# şi n# pot s)-şi p)stre*e
locul care le-a 0ost datP n# şti#, deoarece, dac) n# s#nt oameni 0oarte
inteli-enţi şi capa%ili este 0oarte nat#ral s) n# ştie s) comande, 'ntr#c2t a#
trăit 'ntotdea#na p2n) ac#ma ca simpli partic#lariP n# pot, deoarece n-a# de
part$a lor acele 0orţe care s) le poat) 0i prietene credincioase (poi, statele
car$ r)sar repede, la 0el c# toate celelalte l#cr#ri din nat#r) care se nasc şi
cresc repede
4
, n# pot s) ai%) r)d)cinile
5
sa# celelalte p)rţi proprii 0iec)rei
plant$- at2t de trainice, 'nc2t cel dint2i 12nt potri1nic s) n# le do%oareP a0ar)
doar dac) aceia care, d#p) c#m am sp#s, a# a9#ns principi 'n 0oarte sc#rt
timp- s#nt at2t de capa%ili 'nc2t s) ştie de 'ndat) s) se pre-)teasc) spre a
put$a p)stra ceea ce soarta le-a d)r#it c# m#lt) #ş#rinţ)
6
şi s) constr#iasc)
acum temelii solide pe care alţii le 'nalţ) 'nainte de a de1eni principi
+entr# am%ele mod#ri 'n care cine1a poate s) de1in) principe, prin
'ns#şirile l#i proprii sa# printr-o soart) norocoas), 1rea# s) da# c2te #n
eBempl# din 1rem#rile pe care noi 'nşine le-am c#nosc#t: este 1or%a de
Francesco !0or*a
7
şi de "e*ar Bor-ia
&
Francesco, 0olosind#-se de mi9loacele
potri1ite
9
şi de propriile l#i 'ns#şiri care era# mari, a re#şit ca, din simplu
partic#lar, s) a9#n-) d#ce al Ailan#l#iP şi ceea ce a do%2ndit prin mii de
osteneli a p#t#t s) p)stre*e c# #ş#rinţ) @impotri1), "e*ar Bor-ia, pe care
oamenii 'l n#mea# de o%icei d#cele 5alentino, şi-a do%2ndit stat#l m#lţ#mit)
situaţi$i 'nalte a tat)l#i s)# şi 1 - a pierd#t o dat) c# moartea acest#ia, c# toate
că a 0olosit toate mi9loacele şi a 0)c#t tot ceea ce tre%#ia s) 0ac) #n om
6nţ$l$pt şi capa%il, care 1rea s)-şi asi-#re st)p2nirea 'n ţara pe care a o%ţin#t-o
prin armele şi prin sit#aţia 'nalt) a alt#ia
1E
")ci, d#p) c#m am sp#s mai s#s,
ac$la care n# 'nalţ) de la 'ncep#t temeliile, ar p#tea, dac) are toate 'ns#şirile
necesare, s) le 'nalţe şi mai t2r*i#, deşi 'n ca*#l acesta constr#ctor#l ar a1ea
mult$ -re#t)ţi, iar cl)direa 'ns)şi ar 0i 'n prime9die @ac) consider)m toate
acţi#nile 'ntreprinse de d#cele 5alentino, constat)m c) el şi-a 'n)lţat temelii
trainice pentr# p#terea l#i 1iitoareP cred c) n# este de prisos s) 1) 1or%esc
despre ele, deoarece n# şti# ce 'n1)ţ)t#r) mai %#n) aş p#tea s)-i da# #n#i
29
principe no# dec2t eBempl#l 0aptelor acest#ia 88, iar dac) plan#rile şi m)s#rile l#i de
acţi#ne n# i-a# i*%#tit, aceasta n# s-a 'nt2mplat din 1ina l#i, ci dintr-o neo%işn#it) şi
eBtrem) r)#tate a sorţii
+entr# a-i da p#tere d#cel#i 5alentino, 0i#l s)#, (leBandr# 5, a tre%#it s) 'n0r#nte
m#lte -re#t)ţi imediate şi altele care s-a# i1it #lterior Aai 'nt2i el n# 1edea nici o
modalitate de a - 1 0 a c e principe dec2t aceea de a - i da 'n st)p2nire #n stat al
%isericii, dar ştia prea %ine c) dac) ar 0i l#at 1re#n#l din teritoriile %isericii, d#cele
Ailan#l#i
n
şi 1eneţienii n# i-ar 0i 'n-)d#it s)-1 p)stre*eP deoarece Faen*a şi $imini
era# de m#lt) 1reme s#% protecţia acestora din #rm)
1?
(0ar) de aceasta, toate 0orţele
armate ale ,taliei, şi 'ndeose%i acelea pe care papa le-ar 0i p#t#t 0olosi, era# 'n m2inile
#nor oameni care se temea# de p#terea l#iP deci (leBandr# 5, n# p#tea s) ai%)
'ncredere 'n nici #na din 0orţele respecti1e, deoarece ele aparţinea# 'n 'ntre-ime
0amiliilor /rsini şi "olonna şi parti*anilor lor
@
& Jre%#ia ca aceast) sit#aţie s) 0ie
sc.im%at) şi s) se pro1oace t#l%#r)ri 'n statele ad1ersarilor, pentr# a p#tea p#ne
st)p2nire pe o parte din ele =#cr#l acesta a 0ost #şorP papa a a1#t de partea l#i pe
1eneţieni care, din alte moti1e
15
, 'i ad#seser) pe 0rance*i 'n ,taliaP l#cr# pe care el n#
n#mai c) n# 1 - a oprit, dar 1 - a #ş#rat prin aceea c) a an#lat prima c)s)torie a re-el#i
=#do1ic
16

(şadar, re-ele a trec#t 'n ,talia c# a9#tor#l 1eneţienilor şi c# asentiment#l l#i
(leBandr#P şi de 'ndat) ce a oc#pat Ailan#l, papa a şi o%ţin#t de la el soldaţii de care
a1ea ne1oie pentr# acţi#nea din $oma-na, la care re-ele a consimţit pentr# a 0ace
onoare presti-i#l#i s)#
17
@e 'ndat) ce a c#cerit $oma-na şi a 'n1ins p#terea 0amiliei
"olonna, d#cele 5alentino a 1oit s) p)stre*e ceea ce c#cerise şi s) mear-) mai
departe, dar a a1#t de 'n0r2nt do#) o%stacole: cel dint2i era# propriile l#i armate, care
n# i se p)rea# credincioase, iar cel)lalt era 1oinţa FranţeiP se temea ca armatele
/rsinilor
1&
, de care se 0olosise, s) n#-1 p)r)seasc) tocmai c2nd ar 0i a1#t mai m#lt)
ne1oie de ele, şi n# n#mai s)-1 'mpiedice de la o c#cerire, dar s)-i ia şi ceea ce
c#cerise !e temea mai departe ca re-ele s) n# 0ac) şi el acelaşi l#cr# 'n ce-i pri1eşte
pe /rsini, a a1#t #n indici# 'n acest sens 'n moment#l 'n care, d#p) c#cerirea Faen*ei,
a atacat Bolo-na
19
şi a o%ser1at c) armatele lor l#pta# 0)r) nici #n a12ntP 'n ce-1
pri1eşte pe re-e, a p#t#t s)-i c#noasc) intenţiile at#nci c2nd, d#p) ce a oc#pat d#cat#l
de 3r%ino
2E
, a atacat JoscanaP iar re-ele 1 - a 0)c#t at#nci s)-şi retra-) tr#pele din
aceast) eBpediţie
21
'n #rma acest#i 0apt, d#cele .ot)r' s) n# mai depind) de armatele
şi de re#şita alt#ia
Di cel dint2i l#cr# pe care 1 - a 0)c#t a 0ost acela de a micşora p#terea 0amiliilor
/rsini şi "olonna la $omaP pentr# aceasta, pe toţi acei parti*ani ai lor care era#
no%ili, i-a c2şti-at de partea l#i 0)c2nd#-i acoliţi şi acord2nd#-le mari a1anta9eP şi 'i
d)d# 0iec)r#ia d#p) calit)ţile l#i, tr#pe de soldaţi c# plat) şi 0#ncţii de -#1ernatoriP
ast0el 'nc2t, 'n c2te1a l#ni n#mai, ei şi-a# pierd#t ataşament#l 0aţ) de 0acţi#nile din
care 0)cea# parte şi s-a# 'ndreptat c# tot#l spre el @#p) aceasta, d#cele aştept)
prile9#l de a-i nimici pe /rsini, 'ntr#c2t pe cei din neam#l "olonna 'i 'n0r2nseseP
prile9#l se i1i tocmai potri1it şi el şti# s)-1 0oloseasc) şi mai %ine 'n ade1)r, /rsini şi
ai lor, d2nd#-şi seama prea t2r*i# c) p#terea d#cel#i şi a %isericii 'nsemna distr#-erea
lor, con1ocar)
E diet) la Aa-ione, 'n re-i#nea +er#-iei
22
(ceasta a pro1ocat re%eli#nea de
la 3r%ino, t#l%#r)rile din $oma-na, prec#m şi nen#m)ratele prime9dii pe care
d#cele a tre%#it s) le 'n0r#nte şi pe care le-a 'n1ins c# a9#tor#l 0rance*ilor
2?

$edo%2ndind#-şi ast0el tot presti-i#l şi nemaia12nd ne1oie s) se %i*#ie nici pe
Franţa nici pe alte 0orţe dina0ar), şi pentr# ca s) n# mai ai%) ne1oie de a le p#ne pe
acestea la 'ncercare, d#cele 'ncep# s) se 0oloseasc) de 1icleş#-#ri Di şti# s)-şi
asc#nd) at2t de %ine intenţiile 'nc2t /rsini 'nşişi se 'mp)car) c# el prin mi9locirea l#i
+aolo /rsini, 0aţ) de care d#cele 0olosi toate mi9loacele posi%ile pentr# a - 1 0ace s)
ai%) 'ncredere 'n el, d2nd#-i %ani, ec.ipamente şi caiP c# nai1itatea lor prosteasc), ei i-
a# c)*#t #şor 'n m2n) la !ini-a-lia
24
'n moment#l c2nd cond#c)torii celor do#)
0acţi#ni a# 0ost nimiciţi, iar parti*anii lor i-a# de1enit prieteni, d#cele re#şise s) dea o
temelie trainic) p#terii l#i, 'ntr#c2t st)p2nea 'ntrea-a $oma-na 'mpre#n) c# d#cat#l
de 3r%ino, şi mai ales
1 se p)rea c)-şi c2şti-ase prietenia $oma-nei şi c) a1ea de partea l#i 'ntrea-a
pop#laţie care 'ncep#se s) se %#c#re de %#n)starea pe care el i-o ad#sese
Di deoarece l#cr#rile care #rmea*) s#nt demne de a 0i c#nosc#te şi de a 0i pild)
altora, n# 1rea# s) le las deoparte @#p) ce d#cele a oc#pat $oma-na şi a constatat c)
0#sese cond#s) de st)p2ni incapa%ili
25
, care mai c#r2nd 'i 9e0#iser) pe s#p#şi dec2t 'i
-#1ernaser), şi ast0el le d)d#ser) moti1 de de*%inare iar n# de #nire, 'nc2t pro1incia
era %2nt#it) de .oţi şi de t2l.ari şi 'n tot 0el#l t#l%#rat), socoti c), pentr# a-i reda
pacea şi a o ad#ce s#% asc#ltarea p#terii s#1erane, era necesar s)-i asi-#re o %#n)
-#1ernare @e aceea, p#se 'n 0r#ntea ei pe domn#l $emirro de /rco, om cr#d şi 0)r)
scr#p#le, c)r#ia 'i d)d# p#teri depline
2
^ (cesta, 'n sc#rt timp, 0)c# ordine şi resta%ili
#nitatea pro1inciei, spre marea l#i cinste +e #rm), de team) ca aceast) -#1ernare at2t
de a#toritar) s) n# pro1oace #ra s#p#şilor s)i, d#cele
30 ?1
socoti c) ca n# mai era necesar) şi 'n0iinţa 'n mi9loc#l pro1inciei #n tri%#nal ci1il,
a12nd 'n 0r#ntea l#i #n preşedinte 0oarte 'nţelept şi pe l2n-) care 0iecare oraş a1ea
c2te #n s#sţin)tor al ca#*elor l#i
7+
& Di 'ntr#c2t ştia c) -#1ernarea aspr) din trec#t
pro1ocase o an#mit) #r) 'mpotri1a l#i, pentr# a şter-e aceast) pornire d#şm)noas)
din s#0let#l oamenilor şi pentr# a-i c2şti-a c# tot#l de partea l#i, .ot)r' s) le arate c),
dac) se s)12rşiser) 'n ade1)r cr#*imi, acestea n# porniser) de la el şi 1ino1at) era
0irea aspr) a ministr#l#i l#i (st0el, 'ntr-o %#n) *i, 0olosind #n preteBt oarecare,
por#nci ca acesta s) 0ie spintecat 'n do#), 'n mi9loc#l pieţei din "esena, p#n2nd#-i-se
#n %#t#c de lemn şi #n c#ţit 'ns2n-erat al)t#ri !)l%)ticia acest#i spectacol a pro1ocat
satis0acţia popor#l#i şi 'n acelaşi timp #imirea l#i
2&

@ar s) re1enim de #nde am plecat (şadar, socotind#-se dest#l de p#ternic şi
asi-#rat 'n parte 'mpotri1a prime9diilor pre*ente, deoarece 'şi 'nt)rise armatele şi
distr#sese 'n %#n) parte 0orţele militare care, 0iind#-i 1ecine, p#tea# s)-i 0ie
d)#n)toare, n#-i mai r)m2nea s) ţin) seam), dac) 1oia s)-şi 'ntind) c#cerirea mai
departe, dec2t de re-ele FranţeiP c)ci ştia prea %ine c) re-ele, care 'şi d)d#se prea
t2r*i# seama de -reşeala pe care o 0)c#se
29
, n# a1ea s) 'n-)d#ie mai departe acţi#nea
l#i 'ncep# ast0el, s)-şi ca#te prietenii noi, iar 'n moment#l 'n care 0rance*ii 'naintar)
spre re-at#l ;eapol#l#i, 'mpotri1a spaniolilor care asedia# Kaeta, se ar)t) şo1)itor 'n
atit#dinea l#i 0aţ) de Franţa
?E
,ntenţia l#i era de a se asi-#ra 'mpotri1a lor, l#cr# care
i-ar 0i re#şit 0oarte c#r2nd dac) (leBandr# ar 0i tr)it
?1

(cestea a# 0ost aşadar mod#rile l#i de acţi#ne 0aţ) de -re#t)ţile imediate
'n ce pri1eşte cele care p#tea# s) se i1easc) #lterior, el tre%#ia s) se team) 'n
prim#l r2nd c) no#l pap) care a1ea s) 1ie 'n 0r#ntea %isericii ar p#tea s) n#-i 0ie
prieten, 'ncerc2nd s) ia ceea ce (leBandr# 'i d)d#seP de aceea, se -2ndi s) e1ite
aceast) posi%ilitate prin patr# mi9loace: 'n prim#l r2nd, s) distr#-) 'n 'ntre-ime
0amiliile acelora pe care 'i 9e0#ise, pentr# ca s) n#-i lase papii nici o posi%ilitate de a
0ace ce1a 'n aceast) direcţie
?2
P al doilea, s) c2şti-e de partea l#i 'ntrea-a no%ilime a
$omei, pentr# ca ast0el, d#p) c#m s-a sp#s, s)-1 ţin) 'n 0r2# pe pap)P al treilea, s)
0ac) din cole-i#l cardinalilor, c2t mai m#lt, o simpl) #nealt) 'n m2inile l#iP al
patr#lea, s) de1in) at2t de p#ternic 'nainte ca papa s) moar), 'nc2t s) poat) re*ista c#
propriile l#i p#teri la cel dint2i atac care s-ar ti prod#s =a moartea l#i (leBandr#, el
re#şise s) 'ndeplineasc) trei din aceste plan#ri de acţi#neP iar al patr#lea era la r2nd#l
l#i ca şi 'n0)pt#itP c)ci dintre no%ilii pe care 'i 9e0#ise, omor2se pe toţi aceia pe care
p#t#se s)-i prind) şi
prea p#ţini re#şiser) s) se sal1eIc: no%ilimea roman) o c2şti-ase de partea l#i 'n cea
mai mare parteP iar c2t pri1eşte cole-i#l cardinalilor, cei mai m#lţi dintre mem%rii l#i
'i era# 0a1ora%ili
?
8 'n ce pri1eşte c#ceririle noi 'şi t)c#se plan#l de a p#ne m2na pe
Joscana
?4
'n timp ce st)p2nea de9a +er#-ia şi +iom%ino, a12nd 'n acelaşi timp +isa
s#% protecţia l#i
?5

Di ca şi c#m n# ar mai 0i tre%#it s) ţin) seama de Franţa (de 0apt nici n# mai a1ea
de ce s) ţin) seama de ea 'ntr#c2t spaniolii le şi l#aser) 0rance*ilor re-at#l
;eapol#l#i, aşa 'nc2t at2t #nii c2t şi alţii era# ne1oiţi s)-i c#mpere prietenia), el se
ar#nc) as#pra +isei
?6
@#p) aceasta =#cea şi !iena ar 0i cedat 'ndat), 'n parte din
in1idie 0aţ) de 0lorentini, 'n parte din 0ric)P iar 0lorentinii, la r2nd#l lor, n# p#tea# s)
0ac) nimic 'mpotri1): deci dac) atac#l 'mpotri1a Joscanei i-ar 0i re#şit (şi i-ar 0i re#şit
'n ade1)r c.iar 'n an#l 'n care a m#rit (leBandr#), el ar 0i c2şti-at at2ta p#tere şi ar 0i
do%2ndit at2ta a#toritate, 'nc2t s-ar 0i p#t#t menţine mai departe prin propriile l#i 0orţe
şi n-ar mai 0i depins de soarta şi de 0orţele alt#ia, ci n#mai de p#terea şi de capacitatea
l#i proprie @ar (leBandr# a m#rit cinci ani d#p) ce el 'ncep#se s) scoat) sa%ia din
teac)
?7
, şi i-a l)sat asi-#rat) doar st)p2nirea pro1inciei $oma-na, pe c2nd celelalte
posesi#ni r)maser) 'n 12nt, 'ncolţite 'ntre do#) armate d#şmane 0oarte p#ternice
?&
, el
'ns#şi 0iind -ra1 %olna1, pe moarte
@#cele era 'ns) at2t de apri- la 0ire
?9
şi 'n acelaşi timp at2t de capa%il, şi ştia at2t
de %ine c#m poţi s)-i c2şti-i pe oameni sa# c#m tre%#ie s)-i distr#-i, iar temeliile pe
care le ridicase p#terii l#i 'ntr-#n timp at2t de sc#rt era# at2t de trainice, 'nc2t, dac) n#
ar 0i a1#t 'n spate cele do#) armate, -ata s) sar) as#pra l#i, sa# dac) el 'ns#şi ar 0i 0ost
s)n)tos, ar 0i i*%#tit s) 'n1in-) orice -re#tate !-a 1)*#t de alt0el prea %ine c)
temeliile l#i era# solide: 'n ade1)r, $oma-na 1 - a aşteptat timp de mai %ine de o
l#n)
4E
, iar la $oma, deşi era mai m#lt mort dec2t 1i#, a stat 'n si-#ranţ)P şi c# toate c)
cei din 0amiliile Ba-lioni, 5itelli şi /rsini era# aici, ei n# a# i*%#tit s) 0ac) nimic
'mpotri1a l#iP aşa 'nc2t, c.iar dac) el n-a re#şit s) alea-) pap) pe cine 1oia, a re#şit
cel p#ţin ca s) n# 0ie ales acela pe care n#-1 1oia
41
@ac) 'ns) la moartea l#i
(leBandr# ar 0i 0ost s)n)tos, tot#l i-ar 0i 0ost #şor <l 'ns#şi mi-a sp#s
4:
, 'n *i#a 'n
care ,#li# ,, a 0ost ales pap), c) se -2ndise 'nainte la tot ceea ce p#tea s) se 'nt2mple
la moartea tat)l#i l#i şi c) era pre-)tit s) 0ac) 0aţ) oric)rei 'mpre9#r)ri care s-ar 0i i1itP
dar n# se -2ndise nici o clip) c) at#nci c2nd 1a m#ri tat)l l#i, el 'ns#şi 1a ti pe
moarte
4?

32 33
(c#m, d#p) ce am considerat toate acţi#nile d#cel#i, n# cred c) aş p#tea
s)-i ad#c 1reo 'n1in#ire
44
P cred, dimpotri1), c), aşa c#m am 0)c#t, tre%#ie s ) - 1
da# ca pild) de imitat t#t#ror acelora care a# #rcat treptele p#terii printr-o
'mpre9#rare 0a1ora%il) şi prin a9#tor#l armat al alt#ia ")ci c# spirit#l l#i
capa%il de l#cr#ri mari şi n)*#ind spre 'n0)pt#iri 'nalte, el n# p#tea s)
procede*e alt0el
45
P şi sin-#rele o%stacole care s-a# 'mpotri1it plan#rilor l#i a#
0ost 1iaţa prea sc#rt) a l#i (leBandr#
46
şi propria l#i %oal) (şadar, acela
care 'ntr-#n stat no# socoteşte c) este necesar s) se asi-#re 'mpotri1a
d#şmanilor, s)-şi c2şti-e prieteni, s) 'n1in-) 0ie prin 0orţ), 0ie prin 'nşe-
l)ci#ne, s) se 0ac) i#%it şi tem#t de popor, #rmat şi respectat de soldaţi, s)-i
nimiceasc) pe aceia care pot sa# tre%#ie s)-i d)#ne*e, s) 'nnoiasc) prin
le-i#iri noi 1ec.ile or2nd#iri, s) 0ie se1er şi rec#nosc)tor, m)rinimos şi
darnic, s) nimiceasc) armata necredincioas), s)-şi alc)t#iasc) o alta, s)-şi
p)stre*e prietenia re-ilor şi a principilor 'n aşa 0el 'nc2t aceştia s)-i 0ac)
%#c#ros 0a1or#ri sa# s)-i 0ac) r)#l c# team), acela, aşadar, care socoteşte c)
toate acestea s#nt necesare, n# 1a -)si o pild) mai apropiat) şi mai
con1in-)toare dec2t 0aptele acest#i om
'ntr-#n sin-#r ca* p#tem socoti c) a -reşit, şi an#me at#nci c2nd 1 - a 0)c#t
pap) pe ,#li# ,,, a c)r#i ale-ere n-a 0ost %#n)P este ade1)rat c) n# p#tea s)
0ac) pap) pe oricine ar 0i 1r#t el, dar p#tea s) o%ţin) ca cine1a s) n# a9#n-)
pap)
47
P aşadar, n-ar 0i tre%#it s) 'n-)d#ie 'n nici #n ca* ale-erea #n#ia din
cardinalii pe care 'i o0ensase 'n trec#t, sa# a #n#ia "are, o dat) a9#ns pap), s-ar
0i tem#t de el @eoarece oamenii 'şi 0ac r)# #n#l alt#ia 0ie din 0ric), 0ie din
#r) (ceia c)rora el le 0)c#se #n r)# era#, 'ntre alţii, cardinal#l de la %iserica
!0 +etr# 'n lanţ#ri
4&
, "olonna
49
, !an Kior-io
5E
, (scanio
51
P toţi ceilalţi, dac) ar 0i
0ost papi, ar 0i tre%#it s) se team) de el, a0ar) de cardinal#l de $o#en
52
şi de
spanioli, aceştia din #rm) din ca#*a le-)t#rii de r#denie
5?
şi din ca#*) c) 'i
era# 'ndatoraţi, iar cel)lalt pentr# c) era p#ternic, a12nd de partea l#i 'ntre-#l
re-at al Franţei (şadar, 'nainte de toate, d#cele tre%#ia s) 0ac) pap) #n
spaniol, iar dac) n# p#tea s) 0ac) aceasta, tre%#ia s) consimt) s) 0ie ales
cardinal#l de $o#en şi n# cardinal#l de la !0 +etr# 'n lanţ#ri ")ci se 'nşeal)
acela care crede c) oamenii mari #it) ins#ltele trec#te pentr# %ene0iciile
pre*ente pe care le o%ţin
54
@#cele s-a 'nşelat, aşadar, şi el, at#nci c2nd a
0)c#t aceast) ale-ere, care a şi 0ost ca#*a pieirii l#i
CAITOLUL VIII
DESRE ACEIA CARE AU DOB"NDIT RINCIATUL
RIN FATE NELE#IUITE
@ar
+
'ntr#c2t eBist) şi alte do#) mod#ri de a de1eni principe din simpl#
partic#lar, aşa 'nc2t re#şita 'n ca*#l acesta n# poate 0i atri%#it) c# tot#l nici
sorţii norocoase, nici 'ns#şirilor personale, cred c) n# p#tem trece mai
departe 0)r) a ne oc#pa de ele, c# toate c) despre #n#l s-ar p#tea 1or%i mai pe
lar- 'ntr-o eBp#nere care ar trata despre rep#%lici
2
"ele do#) mod#ri la care
m) re0er se constat) 0ie at#nci c2nd principat#l a 0ost o%ţin#t pe o cale
criminal) şi nele-i#it), 0ie at#nci c2nd #n partic#lar de1ine principe 'n
propria l#i ţar) prin 0a1oarea concet)ţenilor l#i ,n ce pri1eşte prim#l mod, el
1a 0i il#strat prin do#) eBemple, #n#l antic şi #n#l modern, 0)r) a anali*a de
alt0el mai ad2nc 1aloarea l#i, deoarece cred c) pentr# acela care ar a1ea
ne1oie de o cale de #rmat, ar 0i de a9#ns s) imite aceste eBemple
?

(-atocle !icilian#l, care n# n#mai c) era #n simpl# partic#lar
4
, dar era de
o%2rşie 0oarte 9oas) şi c# tot#l nedemn), a de1enit re-e al !iciliei Fi# de olar, a
d#s 'ntotdea#na, la toate 12rstele prin care a trec#t, o 1iaţ) nele-i#it)P c# toate
acestea nele-i#irile l#i a# 0ost 'nsoţite de o ener-ie s#0leteasc) şi tr#peasc) at2t
de mare, 'nc2t, 'ndrept2nd#-se spre meşteş#-#l armelor, re#şi, #rc2nd din
treapt) 'n treapt), s) de1in) comandant al tr#pelor la !irac#*a (9#ns la aceast)
sit#aţie şi si-#r de ea, el a .ot)r2t s) de1in) principe şi s) st)p2neasc) prin
1iolenţ) şi 0)r) nici o o%li-aţie 0aţ) de ceilalţi, ceea ce 'i 0#sese dat prin
'nţele-erea t#t#rorP 'n acelaşi timp, el s-a p#s de acord 'n ce pri1eşte intenţiile
l#i, c# 6amilcar din "arta-ina care se alia c# tr#pele l#i 'n !icilia
5
'ntr-o %#n)
*i, el 'ntr#ni, aşadar, popor#l şi senat#l !irac#*ei ca şi c#m ar 0i a1#t intenţia s)
se cons#lte as#pra #nor c.esti#ni pri1ind stat#l, şi la #n semn dinainte şti#t,
soldaţii l#i omor2r) pe toţi senatorii şi pe oamenii cei mai %o-aţi ai cet)ţii
(ceştia 0iind #cişi, el oc#p) şi -#1ern) prin 0orţ) oraş#l ,ar) nici o l#pt) ci1il)
6

Di c# toate c) a 0ost de do#) ori 'n1ins de carta-ine*i, iar la #rm) asediat de ei,
n# n#mai c) a p#t#t s)-şi apere cetatea, dar, l)s2nd acolo o parte din oameni
care tre%#ia# s) re*iste mai departe asedi#l#i, c# cealalt) parte a atacat (0rica
7
şi, 'n sc#rt) 1reme, a despres#rat !irac#*a şi i-a ad#s pe carta-ine*i 'ntr-o
34
sit#aţie desperat), 'nc2t a# 0ost ne1oiţi s) a9#n-) ,a o 'nţele-ere c# el, m#lţ#-mind#-se
c# st)p2nirile lor din (0rica şi l)s2nd#-i l#i (-atocle !icilia
s

"el care ar anali*a, aşadar, 0aptele şi 'ns#şirile acest#ia, ar constata c) nimic sa#
prea p#ţin poate 0i atri%#it #nei sorţi norocoaseP 'ntr-ade1)r, aşa c#m s-a mai sp#s,
(-atocle a de1enit principe, n# prin 0a1oarea c#i1a, ci prin -radele pe care le atinsese
'n cariera militar) şi pe care şi le c2şti-ase prin mii de osteneli şi de prime9dii,
p)str2nd#-şi apoi loc#l de principe prin nen#m)rate 0apte c#ra9oase şi prime9dioase
@esi-#r c) n# p#tem considera drept #n act de merit 0apt#l de a-şi #cide cet)ţenii, de
a-şi tr)da prietenii, de a n# a1ea nici o credinţ), de a 0i lipsit de mil) şi de reli-ie,
deoarece toate acestea 'ţi pot 'n-)d#i s) c#cereşti p#terea, dar n# s) o%ţii -loria ")ci,
dac) am anali*a 'ns#şirile de care a 0)c#t do1ad) (-atocle at#nci c2nd a 'n0r#ntat
prime9diile, ca şi at#nci c2nd a şti#t s) ias) din ele, şi apoi c#ra9#l cel mare c# care a
re*istat o%stacolelor şi le-a 'n1ins, n# 1edem de ce l-am socoti mai p#ţin 1aloros dec2t
oricare eBcelent cond#c)tor de armate "# toate acestea, cr#*imea l#i nest)p2nit) şi
lipsa l#i de omenie, 'mpre#n) c# crimele l#i nen#m)rate, n# ne 'n-)d#ie s)-1
pream)rim 'ntre oamenii des)12rşiţi ;# p#tem, aşadar, s) atri%#im nici sorţii
norocoase, nici 'ns#şirilor l#i ceea ce el a do%2ndit at2t 0)r) #na, c2t şi 0)r) cealalt)
9

'n 1rem#rile noastre, s#% domnia l#i (leBandr# 5,, /li1erotto da Fermo
1E
, r)mas
or0an de mic copil, a 0ost cresc#t de #n #nc.i al l#i din partea mamei, c# n#mele
Kio1anni Fo-liani, şi 0iind 'nc) 0oarte t2n)r a 0ost trimis s) 'n1eţe meşteş#-#l armelor
de la +aolo 5itelli
n
, pentr# ca, a9#n-2nd s)-şi 'ns#şeasc) pe deplin aceast) disciplin),
s) poat) #rca la #n -rad 'nalt 'n oştire "2nd +aolo 5itelli a m#rit, el a contin#at s)
'n1eţe arta militar) s#% 5itello**o, 0ratele cel#i dint2i şi, pentr# c) era 0oarte
inteli-ent, 1i-#ros ca 'n0)ţişare şi plin de c#ra9 şi 1ite9ie, a9#nse s) 0ie cel dint2i 'ntre
camara*ii l#i de l#pt) @ar p)r2nd#-i-se c) este #n l#cr# 'n9ositor s) 0ie s#%
cond#cerea alt#ia, se -2ndi s) oc#pe oraş#l Fermo, asi-#r2nd#-şi pentr# aceasta
a9#tor#l #nor loc#itori ai l#i c)rora le era mai dra-) ro%ia dec2t li%ertatea patriei lor8
2
,
şi a12nd totodat) de partea l#i pe 5itello**o 'i scrise deci l#i Kio1anni Fo-liani c),
'ntr#c2t st)t#se m#lţi ani departe de patrie, 1oia s) 1in) s)-1 1ad) pe el şi oraş#l l#i, şi
'ntr-o m)s#r) s) ia c#noştinţ) de a1erea l#iP şi c#m tot timp#l n# se ostenise pentr#
altce1a dec2t pentr# a do%2ndi cinste şi onoare, 1oia ac#m, pentr# ca toţi concet)ţenii
l#i s) 1ad) c) n#-şi c.elt#ise timp#l *adarnic, s) 1in) c# cinstea c#1enit) şi 'nsoţit de
o s#t) de oameni c)lare, din care #nii prieteni ai l#i, iar alţii sl#9itoriP şi 'l r#-a s) ai%)
%#n)tatea de a por#nci s) 0ie primit c# cinste de
cătr$ cet)ţenii din FermoP l#cr# care ar 0i 'nsemnat onoarea ce i se c#1enea n# numai
l#i 'ns#şi, dar şi #nc.i#l#i, deoarece acesta 'l cresc#se
Kio1anni Fo-liani n-a ne-li9at nimic din ceea ce se c#1enea s) 0ac) pentr# nepot#l
l#iP şi, d#p) ce, datorit) l#i, a 0ost primit c# cinste de cet)ţenii din 2$rmo- /li1erotto
s-a instalat 'n casa l#i (ici, d#p) c2te1a *ile, 'n care timp pre-)tise tot ceea ce 'i
tre%#ia pentr# nele-i#irea pe care o pl)n#ise, el a dat #n mare osp)ţ, la care 1 - a po0tit
pe Kio1anni Fo-liani 'mpre#n) c# oamenii de ,runt$ ai oraş#l#i @#p) ce s02rşir) de
m2ncat şi d#p) ce se 'nc.eiar) toate jocuril$ şi distracţiile care se o%işn#iesc la
asemenea ospeţe, /li1erotto, 'ntr-#n ,$l dinainte pre-)tit, ad#se disc#ţia as#pra #nor
c.esti#ni mai -ra1e, 1or%ind d$spr$ m)reţia papii (leBandr# şi a l#i "e*ar, 0i#l l#i, ca
şi despre 0aptele s)12rşite de ei ,ar c2nd Kio1anni şi ceilalţi r)sp#nser) la aceasta, el
dintr-o dată se sc#l) 'n picioare, sp#n2nd c) acestea s#nt l#cr#ri despre care tre%#ie
.or0it 'ntr-#n loc mai tainicP se retrase, aşadar, 'ntr-o odaie, #nde Kio1anni şi toţi
ceilalţi 'l #rmar) @ar de-a%ia se aşe*ar), c2nd, din asc#n*iş#ri, ieşir) soldaţii care 'l
omor2r) pe Kio1anii şi pe toţi ceilalţi
@#p) aceast) crim), /li1erotto 'ncalec) şi str)%)t# 'ntre-#l teritori# al c$tăţii-
apoi asedie 'n reşedinţa sa pe ma-istrat#l s#prem, ast0el 'nc2t de 0ric) oamenii 0#r)
ne1oiţi s) i se s#p#n) şi s) alc)t#iasc) #n -#1ern peste care el se ,ăcu principe @#p)
ce 0#r) #cişi de asemenea toţi aceia care, 0iind n$mulţumiţi- p#tea# s)-i 0ac) r)#, el
'şi 'nt)ri p#terea prin le-i ci1ile şi militare noi, ast0el 'nc2t, timp de #n an c2t a 0ost
principe, n# n#mai c) a domnit 'n si-#ranţ) peste cetatea Fermo, dar a a9#ns s) 0ie
tem#t de toţi 1ecinii l#i Di ar 0i 0ost tot at2t de -re# s)-1 r)stoarne de la p#tere c#m
0#sese de -re# 'n ca*#l lui (-atocle, dac) el 'ns#şi n# s-ar 0i l)sat 'nşelat de "e*ar
Bor-ia, at#nci c3nd acesta a p#s m2na pe toţi cei din neam#l /rsini şi 5itelli la
!ini-a-lia, după c#m s-a ar)tat mai sasP a 0ost şi el printre cei prinşi aici, ast0el c), la
#n an d#p) ce s)12rşise paricid#l
1?
, a 0ost s#-r#mat 'mpre#n) c# 5itello**o, pe car$ 6l
a1#sese ca maestr# 'n priceperea şi 'n nele-i#irile l#i
3nii oameni ar p#tea s) se 'ntre%e c#m oare a 0ost posi%il ca, d#p) at2tea trădări
şi cr#*imi, (-atocle şi alţii la 0el c# el s) mai tr)iasc) at2ta 1reme 'n si-#ranţ) 'n ţara
lor şi s) se apere de d#şmanii dina0ar), 'n timp ce nimeni 'n propria lor cetate n# a
#neltit 1reodat) 'mpotri1a lorP c2nd este şti#t c) m#lţi alţii n-a# putut s)-şi p)stre*e
stat#l nici c.iar 'n timp ce pace, şi c# at2t mai puţin 'n 1rem#rile t#l%#ri de r)*%oi
"red c) l#cr#l acesta depinde de 0el#l 'n car$ 0oloseşti cr#*imea, %ine sa# r)#
14
!e
poate sp#ne c) 0oloseşti %ine
?6 37
cr#*imea (dac) este 'n-)d#it a 1or%i %ine despre r)#)
15
, at#nci c2nd o s)-
12rşeşti o sin-#r) dat) şi constr2ns de ne1oia de a-ţi asi-#ra p#terea, dar n#
contin#i pe aceeaşi cale, ci 0aci ast0el 'nc2t acţi#nea pe care ai s)12rşit-o o dat)
s) ad#c) #n c2t mai mare 0olos s#p#şilor t)i 'n sc.im%, cr#*imile s#nt r)#
0olosite at#nci c2nd s#nt p#ţine la 'ncep#t, iar c# 1remea se 'nm#lţesc, 'n loc
s) dispar) "ei care procedea*) 'n prim#l 0el pot c# a9#tor#l l#i @#mne*e# şi
al oamenilor s) -)seasc) o cale de sc)pare 'n starea lor, aşa c#m s-a 'nt2mplat
c# (-atocleP pentr# ceilalţi 'ns), este c# nep#tinţ) s)-şi p)stre*e p#terea
@e #nde #rmea*) c) tre%#ie s) reţinem acest 0apt: c) acela care oc#p) #n
stat tre%#ie s) se -2ndeasc) dinainte la toate cr#*imile pe care 1a 0i ne1oit s)
le s)12rşeasc) şi pe toate s) le 0ac) dintr-o dat)
16
, pentr# ca s) n# 0ie ne1oit s)
le repete 'n 0iecare *i, şi pentr# ca, nemais)12rşind altele asem)n)toare, s)-i
linişteasc) pe oameni şi s)-i c2şti-e de partea l#i, 0)c2nd#-le m#lt %ine "el
care 1a proceda alt0el, 0ie din s0ial), 0ie pentr# c) n# s-a -2ndit %ine, acela 1a
0i 'ntotdea#na ne1oit s) p#n) m2na pe c#ţit şi n# 1a p#tea niciodat) s) ai%)
'ncredere 'n s#p#şii l#i, deoarece nedrept)ţile mere# noi şi ne'ncetate 'i 1or
0ace pe aceştia s) n# se simt) niciodat) 'n si-#ranţ) 0aţ) de el ")ci
nedrept)ţile tre%#ie s)12rşite toate 'mpre#n), pentr# ca oamenii, -#st2nd din
ele doar p#ţin) 1reme, s) le simt) mai p#ţin ap)sareaP %ine0acerile 'n sc.im%
tre%#ie 0)c#te 'ncet#l c# 'ncet#l, pentr# ca s) le simţim -#st#l 1reme mai
'ndel#n-at) @ar mai pres#s de toate, principele tre%#ie s) se poarte 'n aşa 0el
c# s#p#şii l#i 'nc2t nici o 'nt2mplare, nici %#n), nici rea, s) n#-1 0ac) s) se
sc.im%eP 'n ade1)r, c#m ne1oia de a acţiona se i1eşte 'n momentele -rele, n#
ai timp s) 0aci r)#l
17
, iar %inele pe care 'l 0aci n#-ţi a9#t), deoarece se
socoteşte c) l-ai s)12rşit de ne1oie şi nimeni n#-ţi este rec#nosc)tor pentr# el
CAITOLUL I+ DESRE
RINCIATUL CIVIL
1
@ar trec2nd ac#m la cealalt) parte a anali*ei noastre, şi an#me c2nd #n
cet)ţean de1ine principe peste propria l#i ţar), n# prin crim) sa# prin alt act
de ne'n-)d#it) 1iolenţ), ci prin 0a1oarea de care se %#c#r) din partea
concet)ţenilor s)i, iar st)p2nirea l#i poate 0i n#mit) principat ci1il (pe acesta
p#t2nd s)-1 do%2ndeşti 0)r) s) ai ne1oie de 'ns#şiri des)12rşite, nici de o
soart) deose%it de norocoas), ci mai c#r2nd de o 1iclenie 'n stare s)
re#şeasc)), 1oi ar)ta c) #n principat de 0el#l acesta se c#cereşte 0ie prin
0a1oarea popor#l#i, 0ie prin a celor mari 'n ade1)r, se 'nt2lnesc 'n orice
cetate aceste do#) tendinţe politice di0erite şi ele se nasc din 0apt#l c) popor#l
n# 1rea s) 0ie nici -#1ernat şi nici as#prit de cei mari, pe c2nd cei mari 1or s)
-#1erne*e şi s) as#preasc) popor#l
2
P iar din aceste do#) 1oinţe di0erite se
naşte 'n orice stat #n#l din cele trei e0ecte ale lor, şi an#me principat#l,
li%ertatea sa# a%#*#rile de tot 0el#l
?

+rincipat#l este creat 0ie prin 1oinţa popor#l#i, 0ie a celor mari, d#p) c#m
#na sa# cealalt) din aceste p)rţi are prile9#l de a o 0aceP c)ci dac) cei mari 'şi
da# seama c) n# pot s) re*iste popor#l#i, ei 'ncep s) acorde 0aim) şi stim)
#n#ia dintre ei şi 'l 0ac principe, pentr# ca la ad)post#l l#i s) poat) s)-şi
satis0ac) toate po0tele +opor#l de asemenea, 1)*2nd c) n# poate s) se
'mpotri1easc) celor mari, la r2nd#l l#i acord) 0aim) şi stim) #n#ia sin-#r şi 'l
0ace principe pentr# ca acesta c# p#terea l#i s)-1 apere
4
(cela care de1ine
principe c# a9#tor#l celor mari se menţine 'n aceast) sit#aţie mai -re# dec2t
acela care o o%ţine c# a9#tor#l popor#l#iP c)ci, deşi principe, el este
'ncon9#rat de oameni care i se par a 0i e-alii l#i şi de aceea n# poate nici s)-i
-#1erne*e, nici s) le por#nceasc) d#p) 1oia l#i
@ar acela care a9#n-e principe prin 0a1oarea popor#l#i
5
, este sin-#r pe
loc#l l#i şi n# are 'mpre9#r pe nimeni sa# prea p#ţini care s) n# 0ie -ata s ) - 1
asc#lte
6
(0ar) de aceasta, pe cei mari n# poţi s)-i m#lţ#meşti 'n mod cinstit
şi 0)r) a le 0ace r)# celorlalţi, pe c2nd popor#l 'l poţi m#lţ#mi ast0elP c)ci
dorinţele popor#l#i s#nt mai cinstite dec2t ale celor mari, 'ntr#c2t aceştia din
#rm) 1or s) as#preasc), iar cel)lalt 1rea s) n# 0ie as#prit
7
'n s02rşit, #n
principe n# se poate socoti niciodat) 'n si-#ranţ), dac) popor#l 'i este
d#şman, deoarece acesta este prea n#merosP pe c2nd 'mpotri1a celor mari se
poate ap)ra, ei 0iind p#ţini =#cr#l cel mai -ra1 la care #n principe se poate
aştepta din partea #n#i popor ostil este acela de a 0i p)r)sit de elP dar dac) cei
mari 'i s#nt d#şmani, tre%#ie s) se team) n# n#mai c) ar p#tea s)-1
p)r)seasc), dar şi c) ar p#tea s) se ridice 'mpotri1a l#iP c)ci cei mari s#nt mai
pre1)*)tori şi mai 1icleni şi şti# s)-şi re*er1e 'ntotdea#na timp#l necesar
pentr# a se sal1a, d#p) c#m ca#t) s)-şi c2şti-e rec#noştinţa acel#ia care, d#p)
speranţa lor, tre%#ie s) 'n1in-) !e mai ada#-) 0apt#l c) #n principe este
'ntotdea#na ne1oit s) tr)iasc) c# acelaşi popor, 'n timp ce poate 0oarte %ine s)
?&
-#1erne*e 0)r) a a1ea 'n sl#9%a l#i mere# pe aceiaşi no%iliP el poate s) n#measc) 'n
aceste sl#9%e 'n 0iecare *i pe alţii şi apoi s)-i destit#ie, poate s) le ia şi s) le dea
onor#ri şi str)l#cire doar d#p) %#n#l l#i plac
Di pentr# a l)m#ri mai %ine partea aceasta, 1rea# s) sp#n c) cei mari pot s) 0ie
consideraţi 'n mod principal 'n do#) 0el#ri !a# se cond#c ast0el 'nc2t prin mod#l lor
de acţi#ne ei se lea-) c# tot#l de soarta principel#i, sa# n# 0ac aceasta (ceia care
s#nt 'n tot#l al)t#ri de principe şi 'n acelaşi timp n# se arat) .r)p)reţi, tre%#ie s) 0ie
cinstiţi şi i#%iţi, iar aceia care n# se an-a9ea*) de partea principilor tre%#ie consideraţi
'n do#) 0el#ri !e poate c) o 0ac din micime s#0leteasc) şi dintr-o 0ireasc) lips) de
c#ra9P 'n ca*#l acesta tre%#ie s) te 0oloseşti de ei, şi mai ales de aceia care 'ţi pot da
s0at#ri 'nţelepte, aşa 'nc2t 'n timp#rile de prosperitate s) te m2ndreşti c# ei, iar 'n
1reme de prime9die s) n# ai a te teme de nici #n#l @ar at#nci c2nd cei mari n# 1or s)
se an-a9e*e de partea #n#i principe şi procedea*) ast0el din calc#l şi din am%iţie,
'nseamn) c) se -2ndesc mai m#lt la ei dec2t la tineP iar de asemenea oameni, #n
principe tre%#ie s) se 0ereasc) şi s) se team) ca de nişte d#şmani 0)ţişi, deoarece, 'n
momentele -rele, ei 1or contri%#i la r)st#rnarea l#i
&

+rin #rmare, acela care a9#n-e principe prin 0a1oarea popor#l#i, tre%#ie s) şi-1
p)stre*e prieten, l#cr# care 'i 1a 0i #şor, deoarece popor#l n# cere altce1a dec2t s) n#
0ie as#prit @ar acela care a9#n-e principe 'mpotri1a 1oinţei popor#l#i şi prin 0a1oarea
celor mari, 1a tre%#i s) ca#te s) c2şti-e de partea l#i popor#l, ceea ce 'i 1a 0i #şor dac)
'l 1a l#a s#% o%l)d#irea l#i Di deoarece 0irea oamenilor este ast0el 'nc2t, dac) %inele
le 1ine din partea acel#ia de la care se aştepta# s) primeasc) n#mai r)#, de1otament#l
lor 0aţ) de %ine0)c)tor este mai mare dec2t alt0el, popor#l la r2nd#l l#i 'l 1a i#%i pe
principe mai m#lt dec2t dac) el ar 0i o%ţin#t principat#l c# a9#tor#l l#i, iar principele
1a p#tea c2şti-a dra-ostea popor#l#i 'n mai m#lte 0el#ri, care 'ns) se sc.im%) d#p)
'mpre9#rare, aşa 'nc2t n# se poate da o re-#l) an#mit) şi de aceea 1oi trece peste
aceast) c.esti#ne
5oi 'nc.eia sp#n2nd doar c) #n principe tre%#ie s) se %#c#re de prietenia
popor#l#iP alt0el n# 1a -)si sc)pare 'n 'mpre9#r)rile potri1nice ;a%is, principele
spartanilor
9
, a re*istat la asalt#l Kreciei 'ntre-i şi al #nei armate romane care
c2şti-ase pret#tindeni 1ictorii
1E
şi şi-a ap)rat 'mpotri1a lor patria şi stat#l, 0iind#-i de
a9#ns 'n moment#l prime9diei s) se asi-#re 'mpotri1a #n#i mic n#m)r de d#şmaniP
l#cr# care desi-#r n-ar 0i 0ost s#0icient dac) popor#l 'ns#şi i-ar 0i 0ost ostil Di s) n#-
mi r)sp#nd) nimeni in1oc2nd
'mpotri1a p)rerii melc pro1er%#l m#lt prea c#nosc#t care sp#ne c) cine p#ne temei
pe popor constr#ieşte pe noroi CP pro1er%#l este ade1)rat doar at#nci c2nd #n cet)ţean
partic#lar are 'ncredere 'n popor şi se am)-eşte c# -2nd#l c) acesta i-ar l#a ap)rarea,
dac) el ar 0i #rm)rit de d#şmani sa# de ma-istraţi 'n ca*#l acesta, el poate s) se 'nşele
de m#lte ori aşa c#m li s-a 'nt2mplat 0raţilor Kracc.i
i:
la $oma şi domn#l#i Kior-io
!caii la Florenţa
7
-F @ar dac) principele care p#ne temei pe popor este #n om care ştie
s) cond#c) şi totodat) #n om c#ra9os, care n# se pierde 'n sit#aţiile -rele şi n# #it) s)
ia toate m)s#rile necesare, iar prin ener-ia şi iniţiati1a l#i ştie s) 'ntreţin) 'ncrederea
şi 0orţa popor#l#i, at#nci acesta n#-1 1a 'nşela niciodat) 'n aştept)rile l#i, aşa 'nc2t se
1a 1edea c) temeliile pe care şi-a 'n)lţat p#terea era# trainice
14

+rincipatele de acest 0el s#nt p#se la 'ncercare at#nci c2nd trec de la o 0orm) de
-#1ernare lar-) la #n re-im a%sol#tistP c)ci principii acestor state -#1ernea*) 0ie prin
ei 'nşişi, 0ie prin mi9locirea di0eritelor ma-istrat#ri 'n acest #ltim ca*, sit#aţia lor este
mai nesi-#r) şi mai prime9dioas), deoarece ei at2rn) 'n tot#l de 1oinţa acelor cet)ţeni
care oc#p) di0eritele ma-istrat#ri, iar aceştia pot s) le ia c# m#lt) #ş#rinţ) p#terea,
mai ales 'n 'mpre9#r)ri -rele, 0ie 'mpotri1ind#-li-se, 0ie re0#*2nd s) se s#p#n)
ordinelor lor ,ar 'ntr-#n moment de prime9die, principele n# are timp s) ia 'n m2n)
p#terea a%sol#t), deoarece cet)ţenii şi loc#itorii teriitoriilor s#p#se, care 'n mod
o%işn#it asc#lt) de ordinele ma-istraţilor, n# 1or 'n 'mpre9#r)ri -rele s) asc#lte de
ordinele l#iP aşa 'nc2t, 'n 1rem#rile nesi-#re, principele n# 1a -)si dec2t p#ţini
oameni 'n care s) poat) a1ea 'ncredere 3n principe de acest 0el
15
n# poate s) se
c)l)#*easc) d#p) ceea ce constat) 'n 1rem#rile de linişte, c2nd cet)ţenii a# ne1oie de
statP c)ci 0iecare alear-), 0iecare 0)-)d#ieşte şi 0iecare este -ata s) moar) pentr# stat,
at#nci c2nd moartea este departe, dar 'n momente de restrişte, c2nd stat#l are ne1oie
de cet)ţeni, el -)seşte prea p#ţini care s) 1rea s)-1 sl#9easc) Di eBperienţa de acest 0el
este c# at2t mai prime9dioas), c# c2t n-o poţi 0ace dec2t o sin-#r) dat) @eci, #n
principe 'nţelept tre%#ie s) se -2ndeasc) şi s) -)seasc) #n mod de -#1ernare prin care
cet)ţenii l#i, oric2nd şi 'n orice 0el de 'mpre9#rare, s) ai%) ne1oie de stat şi de elP 'n
ca*#l acesta ei 'i 1or 0i 'ntotdea#na credincioşi
40 41
CAITOLUL +
*N CE FEL TREBUIE S$ ARECIEM FOR!ELE UNUI
RINCIAT
1
!pre a p#tea anali*a caracterele acestor principate, tre%#ie s) consider)m
şi c.esti#nea #rm)toare: s) 1edem an#me dac) #n principe are 1reodat) #n
stat dest#l de solid şi p#ternic 'nc2t la ne1oie s) se poat) s#sţine sin-#r, sa#
dac) are 'ntotdea#na ne1oie de ap)rarea alt#ia
Di spre a l)m#ri mai %ine aceast) c.esti#ne, sp#n c), d#p) credinţa mea,
se pot s#sţine sin-#ri n#mai acei principi care, disp#n2nd 0ie de oameni
m#lţi, 0ie de %ani
2
, re#şesc s)-şi alc)t#iasc) o armat) %#n) şi s) se l#pte
?
c#
oricine ar 1eni s)-i ataceP dimpotri1), cred c) a# 'ntotdea#na ne1oie de alt#l,
principii care n# pot s) d#c) l#pta 'n c2mp desc.is contra d#şman#l#i şi s#nt
constr2nşi s) se retra-) 'n)#ntr#l *id#rilor şi s) le apere +rim#l ca*
4
l-am
tratat 'n alt) parte şi 1om sp#ne mai departe ce este de sp#s
5
'n ce pri1eşte al
doilea ca*, n# p#tem 0ace altce1a dec2t s)-i s0)t#im 'n mod st)r#itor pe
principii de acest 0el s)-şi 'nt)reasc) şi s)-şi 'narme*e cetatea
6
, iar de
teritori#l 'ncon9#r)tor s) n# se 'n-ri9easc) deloc "el care 'şi 1a 0i 0orti0icat
%ine cetatea, iar 'n ce pri1eşte raport#rile l#i c# s#p#şii se 1a 0i comportat 'n
0el#l ar)tat mai s#s
7
şi c#m se 1a ar)ta şi mai departe
&
, acela n# 1a 0i atacat
dec2t c# m#lt) şo1)ial)P deoarece oamenilor n# le place niciodat) s)
'ntreprind) acţi#ni 'n care şti# c) 1or a1ea -re#t)ţi de 'nt2mpinat şi este
limpede c) n# este deloc #şor s)-1 ataci pe acela care şi-a 'nt)rit %ine cetatea
şi care n# este #r2t de popor
/raşele Kermaniei
9
se %#c#r) de m#lt) li%ertate, a# #n teritori# restr2ns şi
asc#lt) de 'mp)rat n#mai at#nci c2nd 1or şi n# se tem nici de el, nici de alţi
1ecini p#ternici pe care i-ar a1ea 'mpre9#rP aceasta, deoarece ele s#nt at2t de
%ine 'nt)rite, 'nc2t oricine 'şi d) seama c) c#cerirea lor ar 0i c# si-#ranţ)
l#n-) şi o%ositoare 'ntr-ade1)r, toate aceste oraşe s#nt pre1)*#te c# şanţ#ri şi
*id#ri potri1ite şi a# artilerie s#0icient)P iar 'n ma-a*iile p#%lice se -)sesc
'ntotdea#na re*er1e de %)#t#r), de .ran) şi de com%#sti%il s#0iciente pentr#
#n an de *ileP a0ar) de aceasta, pentr# ca s) poat) satis0ace ne1oile de .ran)
ale maselor lar-i, 0)r) a p)-#%i 0inanţele stat#l#i, aceste oraşe se or2nd#iesc
'ntotde#na 'n aşa 0el, 'nc2t pot s) dea de l#cr# acestor oameni, timp de #n an
'n toate acele meserii şi oc#paţii care constit#ie 0orţa şi 1iaţa oraş#l#i
1E
şi din
care marea m#lţime a popor#l#i s)-şi poat) scoate eBistenţa 'n s02rşit 'n
aceste oraşe s#nt la mare cinste şi eBerciţiile militare, eBist2nd o 'ntrea-)
or-ani*are pentr# 'ntreţinerea lor
(şadar, #n principe care are #n oraş %ine 'nt)rit şi care n# se 0ace #r2t de
popor, n# poate s) 0ie atacat şi c.iar dac) s-ar -)si cine1a care s)-1 atace ar
tre%#i s) ren#nţe c#r2nd la l#pt), spre marea l#i r#şine, c)ci l#cr#rile din
aceast) l#me s#nt at2t de sc.im%)toare, 'nc2t n# este c# p#tinţ) ca cine1a s)
stea #n an 'ntre- c# armatele l#i la asedi#l #n#i oraş şi s) n# 0ac) altce1a
nimic ,ar dac) cine1a mi-ar r)sp#nde c) at#nci c2nd popor#l 'şi are %#n#rile
şi o-oarele 'n a0ara oraş#l#i şi le 1ede 9e0#ite, el n# 1a p#tea s) 'nd#re m#lt)
1reme l#cr#l acesta, aşa 'nc2t asedi#l 'ndel#n-at şi -ri9a de a1erea l#i proprie
'l 1or 0ace s) #ite de principe, e# 'i 1oi r)sp#nde c) #n principe p#ternic şi
c#ra9os 1a 'n1in-e 'ntotde#na aceste -re#t)ţi, 0ie d2nd oamenilor speranţa c)
r)#l n# 1a 0i de l#n-) d#rat), 0ie 0)c2nd#-i s) se team) de cr#*imea
d#şman#l#i sa# asi-#r2nd#-se c# a%ilitate de aceia care i se par mai 'n-
dr)*neţi, 'n pl#s este 0iresc ca d#şman#l s) ard) şi s) de1aste*e ţara 'n prim#l
moment al atac#l#i, at#nci c2nd oamenii s#nt 'nc) plini de c#ra9 şi .ot)r2ţi s)
se apereP de aceea, d#p) c2te1a *ile, principele tre%#ie s) se team) mai p#ţin,
deoarece c2nd c#ra9#l t#t#rora a sl)%it, pa-#%ele s-a# prod#s şi ele, iar r)#l
este acceptat şi 'mpotri1a l#i n# mai este nimic de 0)c#tP dar oamenii se
str2n- at#nci mai m#lt 'n 9#r#l principel#i, pentr# c) li se pare c) el le este
0oarte 'ndatorat, 'ntr#c2t casele le-a# 0ost arse şi %#n#rile le-a# 0ost nimicite
pentr# ap)rarea l#i /amenii s#nt 'n ade1)r ast0el 'nc2t ei se simt le-aţi şi
o%li-aţi 0aţ) de ceilalţi, at2t prin %inele pe care 'l 0ac, c2t şi prin acela pe care
'l primesc +rin #rmare, dac) 1om considera c# atenţie toate aceste l#cr#ri,
1om 1edea c) n#-i este -re# #n#i principe 'nţelept s) p)stre*e 1i# c#ra9#l
s#p#şilor l#i, at2t la 'ncep#t#l asedi#l#i, c2t şi 'n c#rs#l l#i, c# condiţia,
desi-#r, de a n# 0i lipsit nici de pro1i*ii de .ran), nici de mi9loace de ap)rare
4,
43
CAITOLUL +I DESRE
RINCIATELE ECLESIASTICE
;e mai r)m2ne s) disc#t)m ac#m n#mai despre principatele eclesiastice: aici
-re#t)ţile eBist) 'nainte de a intra 'n st)p2nirea lor, şi dac) i*%#teşti s) le o%ţii 0ie
prin 'ns#şirile tale proprii, 0ie printr-o 'mpre9#rare norocoas), le p)stre*i şi 0)r)
#nele şi 0)r) cealalt)P aceasta, pentr# c) principatele de acest 0el se s#sţin pe
%a*a or2nd#irilor 0oarte 1ec.i care, 'ntemeiate 0iind pe reli-ie, s#nt at2t de
p#ternice şi de aşa nat#r), 'nc2t principii lor 'şi p)strea*) p#terea, oricare le-ar 0i
acţi#nile şi 0el#l de 1iaţ) (ceştia s#nt sin-#rii principi care a# state şi n# le
ap)r)P a# s#p#şi şi n#-i -#1ernea*)P statele lor, c# toate c) n# s#nt ap)rate, n# le
s#nt l#ate, iar s#p#şii, c# toate c) n# s#nt -#1ernaţi, n# se preoc#p) de aceasta şi
nici n# se -2ndesc s) se s#stra-) a#torit)ţii lor, ceea ce de alt0el nici n-ar p#tea
0ace @eci n#mai aceste principate s#nt si-#re şi 0ericite
2

@ar 'ntr#c2t s#nt -#1ernate printr-o raţi#ne s#perioar), la care mintea
om#l#i n# poate s) a9#n-), nici n# 1oi 1or%i despre eleP c)ci, 0iind create şi
p)strate de @#mne*e#
?
, ar 'nsemna s) 0i# 'ncre*#t şi c#te*)tor, dac) aş trata
despre ele "# toate acestea, cine1a ar p#tea s) m) 'ntre%e 4 c#m se 0ace c)
%iserica a do%2ndit, ca p#tere temporal), a#toritatea 0oarte mare pe care o are
ast)*i, şti#t 0iind c) 'nainte de (leBandr#, principii cei mai p#ternici din ,talia
5
,
şi n# n#mai cei care era# socotiţi ast0el, ci oricare 0e#dal şi orice senior
6
, c2t
de ne'nsemnat, preţ#ia# prea p#ţin %iserica, 'n ce pri1eşte p#terea ei tem-
poral), 'n timp ce ast)*i c.iar #n re-e al Franţei trem#r) 'n 0aţa ei, pentr# c)
ea a 0ost 'n stare, şi s)-1 al#n-e pe el din ,talia, şi s)-i 'n1in-) pe 1eneţieni
7
P
iat) de ce, c# toate c) l#cr#rile acestea s#nt c#nosc#te, cred c) n# este de
prisos ca ele s) 0ie amintite aici pe lar-
'nainte ca re-ele "arol al Franţei s) 0i co%or2t 'n ,talia
&
, ţara aceasta se
-)sea s#% st)p2nirea papii, a 1eneţienilor, a re-el#i ;eapol#l#i, a d#cel#i de
Ailano şi a 0lorentinilor (ceste mari p#teri tre%#ia# s) ai%) -ri9) de do#)
l#cr#ri principale
9
: mai 'nt2i, ca nici #n str)in s) n# calce c# armatele l#i
p)m2nt#l ,talieiP al doilea, ca nici #n#l dintre principii acestor state s) n#-şi
m)reasc) teritori#l "ei care pro1oca# mai m#lt) 'n-ri9orare celorlalţi era#
papa şi 1eneţienii +entr# a-i opri pe 1eneţieni 88 era necesar) #nirea t#t#ror
celorlalţi, aşa c#m ea s-a reali*at la ap)rarea Ferrarei 8 8 : iar pentr# a - 1 ţine 'n
0r2# pe pap), marile p#teri se 0olosea# de no%ilimea roman) care 0iind
'mp)rţit) 'n do#) partide d#şmane /rsini şi "olonna, era mere# t#l%#rat) de
discordii şi ne'nţele-eri
l:
P şi 0iind mere# c# arma 'n m2n) şi -ata de l#pt)
c.iar s#% oc.ii papii, aceast) no%ilime menţinea stat#l %isericesc 'ntr-o stare
permanent) de sl)%ici#ne şi nep#tinţ) Di c# toate c) #neori se i1ea c2te #n
pap) c#ra9os, c#m a 0ost !iBt ,5
1?
, nici soarta norocoas) şi nici priceperea n#
a# p#t#t s) sal1e*e 1reodat) stat#l de aceste rele ,ar 1iaţa sc#rt) a acestor papi
a 0ost ca#*a nep#tinţei lor
14
P c)ci 'n cei *ece ani c2t -#1erna, 'n medie, #n
pap), c# -re# i*%#tea s) micşore*e p#terea #neia dintre cele do#) 0acţi#niP iar
at#nci c2nd, %#n)oar), #n#l din ei i*%#tea s)-i nimiceasc) aproape c# tot#l pe
cei din partid#l l#i "olonna, r)s)rea deodat) #n alt#l, d#şman al /rsinilor, care
ridica din no# 0acţi#nea, dar n#-i a9#n-ea timp#l ca s)-i nimiceasc) pe /rsini
"a #rmare, 0orţele temporale ale papii era# prea p#ţin preţ#ite 'n ,talia
!-a ridicat apoi
15
(leBandr# 5,, care, dintre toţi ponti0icii ce a# domnit
p2n) ac#m, a do1edit c) #n pap) poate s) de1in) 0oarte p#ternic at2t prin
%ani, c2t şi prin 0orţ)P 'n ade1)r, 0olosind#-se de d#cele 5alentino şi pro0it2nd
de co%or2rea 0rance*ilor 'n ,talia, el a s)12rşit toate acele l#cr#ri despre care
am 1or%it mai s#s
16
, c2nd am tratat despre acţi#nile d#cel#i Di c# toate c)
intenţia l#i n# era aceea de a m)ri p#terea %isericii, ci p#terea d#cel#i, tot#şi
ceea ce a 0)c#t s-a do1edit a 0i n# mai p#ţin spre m)rirea %isericiiP c)ci la
moartea l#i şi c2nd d#cele, 0i#l l#i, şi-a pierd#t p#terea, ea a moştenit rod#l
ostenelilor l#i ( #rmat apoi
17
papa ,#li# ,,, care a -)sit o %iseric) p#ternic),
st)p2n) peste 'ntrea-a $oma-na, 'n timp ce p#terea no%ililor 0e#dali ai $omei
0#sese lic.idat) iar 0acţi#nile lor des0iinţate prin persec#ţiile 1iolente ale l#i
(leBandr#P 'n s02rşit, el -)si de asemenea calea desc.is) pentr# a str2n-e
%ani printr-#n mi9loc care n# 0#sese 'nc) niciodat) 'ntre%#inţat p2n) la
(leBandr# 's
,#li# ,,, n# n#mai c) a contin#at aceste procedee, dar le-a accent#at
19
P el
şi-a p#s 'n -2nd s) c#cereasc) Bolo-na
2E
, s)-i distr#-) pe 1eneţieni şi s)-i
al#n-e pe 0rance*i din ,taliaP şi toate aceste l#cr#ri i-a# i*%#tit, ceea ce este
c# at2t mai m#lt spre la#da l#i c# c2t a 0)c#t tot#l spre a m)ri p#terea %isericii
şi n# spre a ridica pe #n partic#lar oarecare <l a p)strat mai departe cele
do#) partide, /rsini şi "olonna, 'n sit#aţia 'n care le -)sise
21
, şi c# toate ca
'ntre aceştia se n#m)ra# #nii care ar 0i 0ost 'n stare s) prod#c) t#l%#rare, a#
44 4-
0ost tot#şi do#) l#cr#ri care i-a# oprit de a o 0ace: 'n prim#l r2nd, presti-i#l
mare al %isericii, care 'i speria, si 'n al doilea r2nd, 0apt#l c) n# a1ea#
cardinali ai lor, deoarece aceştia era# 'ntotdea#na i*1or#l discordiilor -ra1e
care se i1ea# 'ntre ei 'ntr-ade1)r aceste do#) partide n# 1or a9#n-e niciodat)
la o 'nţele-ere, at2ta 1reme c2t 1or a1ea cardinaliP deoarece ei s#nt aceia care
la $oma şi 'n celelalte p)rţi 'ntreţin partidele ad1erse, iar ei, 0e#dalii aceştia -,
s#nt ne1oiţi s) le apereP ast0el se nasc din am%iţia prelaţilor discordiile şi
t#l%#r)rile dintre 0e#dali
2?
!0inţia sa papa =eon
24
a -)sit, aşadar, #n stat
ponti0ical 0oarte p#ternic şi se poate n)d)9d#i c), dac) ceilalţi l-a# 0)c#t mare
prin p#terea armelor, el 'l 1a 0ace -lorios şi demn de respect#l t#t#ror, prin
%#n)tatea şi prin celelalte 1irt#ţi nen#m)rate pe care le posed)
CAITOLUL +II DE C"TE
FELURI SUNT ARMATELE () DESRE
SOLDA!II MERCENAR11
@#p) ce am 1or%it 'n mod partic#lar despre toate caracterele acelor
principate pe care mi-am prop#s s) le anali*e* la 'ncep#t#l acestor pa-ini şi
d#p) ce am considerat 'n parte ca#*ele pentr# care ele pot s) prospere sa# s)
decad), ar)t2nd de asemenea di0eritele mod#ri 'n care m#lţi a# 'ncercat s) le
c#cereasc) şi s) le p)stre*e, 'mi mai r)m2ne ac#m s) 1or%esc, 'n -eneral,
despre mod#rile şi mi9loacele de atac şi de ap)rare care pot 0i necesare 'n
0iecare din statele ar)tate p2n) aici (m sp#s mai s#s
2
, c) #n principe tre%#ie
s) 0ie %ine statornicit 'n stat#l l#i, c)ci alt0el se pr)%#şeşte c# si-#ranţ) @ar
temeliile cele mai %#ne
?
ale oric)r#i stat, at2t ale celor noi, c2t şi ale celor
1ec.i sa# miBte, s#nt le-ile %#ne şi armele %#ne Di 'ntr#c2t n# pot s) eBiste
le-i %#ne acolo #nde n# eBist) armate %#ne, iar acolo #nde s#nt armate %#ne
tre%#ie s) 0ie şi le-i %#ne, 1oi l)sa deoparte eBp#nerea as#pra le-ilor şi 1oi
1or%i despre armate
!p#n, aşadar, c) armatele c# care #n principe 'şi ap)r) stat#l s#nt sa# ale
l#i proprii, sa# mercenare, sa# aliate, sa# amestecate din aceste 0el#ri di0erite,
p#t2nd 0i n#mite 'n acest ca* miBte (rmatele mercenare şi cele aliate s#nt
ne0olositoare şi prime9dioaseP iar dac) #n principe 'şi 'ntemeia*) p#terea pe
armatele mercenare, el n# 1a a1ea niciodat) o sit#aţie sta%ila ţi si-#r)
deoarece armatele de acest 0el s#nt lipsite de #nitate 'ntre ele, s#nt am%iţioase,
,ără disciplin) şi necredincioaseP ele s#nt pline de 1ite9ie c2nd s#nt 'ntre
prieteni şi s#nt laşe 'n 0aţa d#şman#l#iP n# a# 0ric) de @#mne*e# şi n#-şi ţin
c#12nt#l 0aţ) de oameniP şi c# at2t mai m#lt am2ni o 'n0r2n-ere, c# c2t am2ni
atacul pe care ar tre%#i s)-1 dai c# a9#tor#l lorP şi d#p) c#m d#şmanii te
9e0#iesc 'n timp de r)*%oi, armatele acestea te 9e0#iesc 'n timp de pace "a#*a
tuturor acestor 0apte este c) ele n# mer- la r)*%oi dec2t pentr# #n sin-#r l#cr#,
p$ care-1 i#%esc şi care le 0ace s) l#pte, şi an#me o mic) lea0) pe care o
prim$sc- dar care n# este de a9#ns pentr# a le 0ace s) 0ie -ata s) moar) pentr#
tin$& /amenii 1or %#c#roşi s) 0ie soldaţii t)i at2ta timp c2t n# porţi r)*%oiP dar
d$ 6ndată ce r)*%oi#l 'ncepe, 1or sa# s) 0#-) sa# s) plece 'n alt) parte
4

;# mi-ar 0i prea -re# s) do1edesc l#cr#l acesta, deoarece nenorocirile de
a*i al$ ,taliei n# a# alt) ca#*) dec2t aceea c) m#lt) 1reme ea s-a spri9init
numai pe armate mercenare
5
(cestea a# ad#s, #nora, c2te1a 1ictorii, şi
păr$au pline de 1ite9ie at#nci c2nd se l#pta# 'ntre eleP dar de 'ndat) ce a 1enit
străinul- s-a# ar)tat prec#m era#
6
,at) de ce i-a 0ost #şor l#i "arol, re-ele
2ranţ$i- s) c#cereasc) ,talia c# creta
7
,ar cel care sp#nea c) p)catele noastre
sunt ca#*a acest#i l#cr# sp#nea ade1)r#l, n#mai c) n# este 1or%a de p)catele
la care se -2ndea el, ci de acelea pe care le-am ar)tat e#
&
P şi c#m acestea era#
păcat$ ale principilor, ei 'nşişi le-a# 'nd#rat #rm)rile 9
5rea# s) ar)t mai precis de ce armatele de acest 0el n# s#nt deloc %#ne
7ăpitanii de mercenari sa# s#nt oameni 0oarte capa%ili sa# n# s#ntP dac) s#nt
ast,$l- nu poţi s) ai 'ncredere 'n ei, deoarece 1or n)*#i 'ntotdea#na la propria
lor m)rire, 0ie do%or2nd#-te pe tine care eşti st)p2n#l lor, 0ie do%or2nd#-i pe
alţii 0)r) 1oia taP dar dac) n# s#nt oameni capa%ili, at#nci 0ireşte ţi-ad#c
'n0r2n-erea @ac) cine1a 'mi o%iectea*) sp#n2nd#-mi c) oricine ar a1ea arma
'n m2n) ar 0ace acelaşi l#cr#, 0ie c) este mercenar sa# n#, i-aş r)sp#nde c)
numai #n principe sa# o rep#%lic) tre%#ie s) cond#c) armatele +rincipele
tr$0ui$ s) se d#c) el 'ns#şi la r)*%oi şi el tre%#ie s) 0ie c)pitan#l armatelorP
r$pu0lica 1a tre%#i s)-i trimit) pe propriii ei cet)ţeni, iar c2nd #n#l din aceştia
nu s$ 1a do1edi om 1itea*, 1a tre%#i s) 0ie sc.im%atP dac) este 'ns) capa%il,
1a tre%#i s)-i imp#i disciplina le-ilor, iar el s) n# treac) peste ele <Bperienţa
n$ arat), 'n ade1)r, c) doar principii sin-#ri şi rep#%licile care a# armate
s)12rşesc 0apte mari, pe c2nd tr#pele mercenare n# ad#c altce1a dec2t
n$ajunsuri& ,ar dac) o rep#%lic) 'şi are armatele ei proprii, c# m#lt mai -re#
46 47
a9#n-e s) se s#p#n) #n#i tiran ieşit dintre cet)ţenii ci, dec2t o rep#%lic) ne1oit) s)
0oloseasc) armate str)ine
$oma şi !parta a# 0ost m#lte secole state 'narmate şi li%ere
1E
<l1eţienii a# armat)
0oarte %#n) şi s#nt oameni li%eri 88 'n ce pri1eşte armatele mercenare din antic.itate,
a1em eBempl#l carta-ine*ilor care, d#p) ce a# s02rşit prim#l r)*%oi c# romanii, a#
0ost pe p#nct#l de a 0i do%or2ţi de soldaţii lor mercenari, deşi a1ea# drept comandanţi
pe propriii lor cet)ţeni
12
@#p) moartea l#i <paminonda, te%anii l-a# ales pe Filip al
Aacedoniei drept comandant al tr#pelor lorP dar acesta, d#p) ce a c2şti-at 1ictoria, le-
a l#at li%ertatea
1?
Ailane*ii, d#p) ce a m#rit d#cele Filip, l-a# an-a9at pe Francesco
!0or*a 'n r)*%oi#l contra 1eneţienilor, iar el, d#p) ce i-a 'n1ins pe d#şmani la
"ara1a--io, s-a #nit c# ei pentr# ca s)-i s#p#n) pe milane*i, patronii l#i
14
!0or*a,
tat)l l#i, pe c2nd era 'n sl#9%a re-inei ,oana a ;eapol#l#i, o p)r)si pe neaşteptate,
l)s2nd-o 0)r) nici #n soldat, iar ea, ca s) n#-şi piard) tron#l, a 0ost ne1oit) s) treac) c#
tot#l de partea re-el#i (ra-on#l#i
15

<ste ade1)rat c) 1eneţienii şi 0lorentinii 's şi-a# m)rit 'n trec#t teritoriile 0olosind
armate de acest 0el, iar c)pitanii acestora n# s-a# 0)c#t principi, ci, dimpotri1), a#
ap)rat aceste stateP dar tre%#ie sp#s c) 0lorentinii a# a1#t noroc 'n ca*#l acesta,
deoarece, dintre c)pitanii de mare merit pe care i-a# a1#t şi de care p#tea# s) se
team), #nii n-a# c2şti-at 1ictorii, alţii a# 'nt2mpinat re*istenţ), iar alţii şi-a# 'ndreptat
am%iţiile 'n alt) parte ,ntre aceia care n-a# c2şti-at 1ictorii se n#m)r) Kio1anni (#c#t
17
, a c)r#i 0idelitate n-a p#t#t 0i p#s) la 'ncercare, deoarece n-a ieşit niciodat)
'n1in-)torP dar oricine 1a rec#noaşte c) 0lorentinii ar 0i c)*#t c# #ş#rinţ) s#%
st)p2nirea l#i, dac) el ar 0i a1#t 1ictorii !0or*a a a1#t 'ntotdea#na 'mpotri1a l#i
tr#pele l#i Braccio, ast0el 'nc2t #n#l 1 - a ţin#t 'n 0r2# pe cel)lalt
1&
P Francesco şi-a
'ndreptat am%iţiile as#pra =om%ardiei, iar Braccio 'mpotri1a %isericii şi re-at#l#i
;eapol#l#i
19
@ar s) trecem la c2te s-a# 'nt2mplat n# dem#lt Florentinii l-a# ales
c)pitan pe +a#lo 5itelli
2E
, om 0oarte 'nţelept şi care, pornind de la o sit#aţie o%işn#it),
a9#nsese s) se %#c#re de m#lt presti-i# "red c) nimeni n# 1a t)-)d#i c) 0lorentinii s-
ar 0i s#p#s 'n ca*#l c2nd el ar 0i c#cerit +isa, deoarece ei n# ar 0i p#t#t s) i se
'mpotri1easc) dac) el ar 0i intrat 'n sl#9%a d#şmanilor lor, iar dac) 'l p)stra# al)t#ri de
ei, tre%#ia# s) i se s#p#n)
"2t pri1eşte pe 1eneţieni, dac) 1om considera 0el#l 'n care a# procedat, 1om
1edea c) a# acţionat c# mai m#lt) si-#ranţ) şi c# mai m#lt) -lorie at2ta 1reme c2t a#
p#rtat r)*%oaie c# propriile lor armate, ceea ce a# t)c#t p2n) ce
a# 'ncep#t s)-şi 'ndrepte acţi#nile de c#cerire as#pra #scat#l#i .M 'n ade1)r l#pt2nd
pe mare c# tr#pele lor alc)t#ite din no%ilime şi din oameni din popor ei s-a# do1edit a
0i soldaţi ne'ntrec#ţiP dar de 'ndat) ce a# 'ncep#t s) l#pte pe #scat, a# #itat de 1ite9ie şi
a# #rmat o%icei#l ,talici Q ,ar 'n prima perioad) de creştere a p#terii lor pe #scat,
'ntr#c2t n# st)p2nea# teritorii 'ntinse şi se %#c#ra# 'n sc.im% de o mare 0aim), n#
a1ea# de ce s) se team) prea m#lt de c)pitanii lorP dar at#nci c2nd st)p2nirea lor s-a
m)rit, ceea ce s-a 'nt2mplat pe 1remea l#i "arma-nola, ei şi-a# dat seama pentr#
prima oar) de -reşeala pe care o 0)c#ser)
2?
'n ade1)r, c#nosc2nd 1ite9ia l#i deose%it)
at#nci c2nd, s#% cond#cerea l#i, l-a# %)t#t pe d#cele de Ailano şi constat2nd, pe de
alt) parte, c) d#p) aceasta el a 'ncep#t s) l#pte 0)r) a12nt, a# 'nţeles c), p)str2nd#-1 'n
0r#ntea armatelor, n# 1or mai p#tea s) 'n1in-), pentr# c) el n# 1oia aceasta, şi c) nici
n# p#tea# s)-i ia cond#cerea, pentr# c) ar 0i pierd#t 'n ca*#l acesta ceea ce c#ceriser)P
de aceea a# 0ost constr2nşi s ) - 1 omoare, pentr# ca s) se asi-#re 'mpotri1a l#i
5eneţienii a# mai a1#t pe #rm) alţi c)pitani de mercenari, pe Bartolomeo din
Ber-amo
24
, pe $#%erto de !an !e1erino
2
5, pe contele de +iti-liano
26
şi pe alţii la 0elP
'n ca*#l lor 'ns), tre%#ia# s) se team) mai c#r2nd c) 1or pierde şi c) n# 1or c2şti-a,
ceea ce s-a şi 'nt2mplat mai t2r*i# la 5ail2, #nde a# pierd#t 'ntr-o sin-#r) *i tot ceea
ce c2şti-aser) c# osteneal) de-a l#n-#l a opt s#te de ani
27
")ci armatele de 0el#l
acesta re#şesc s) ai%) doar c#ceriri t2r*ii, 'ncete şi sla%e, pe c2nd pierderile la care te
d#c s#nt neaşteptate şi eBtrem de mari @ar 'ntr#c2t aceste eBemple m-a# 0)c#t s)
1or%esc de sit#aţia ,taliei care m#lţi ani a 0ost 'n p#terea armatelor mercenare, 1rea#
s) trate* despre acestea pri1ind#-le de la 'ncep#t#l eBistenţei lor, pentr# ca, o dat)
c#nosc#te ori-inea şi de*1oltarea pe care a# a1#t-o, s) p#tem 'ndrepta mai %ine
l#cr#rile
2&

Jre%#ie s) a0laţi, deci, c) de 'ndat) ce 'n 1rem#rile din #rm)
29
imperi#l a 'ncep#t
s) 0ie 'nl)t#rat din ,talia, iar papa a do%2ndit aici o a#toritate temporal) mai mare
?E
,
,talia s-a 'mp)rţit 'n mai m#lte stateP c)ci m#lte dintre oraşele mari a# l#at armele
'mpotri1a no%ilimii lor, care, s#sţin#t) 0iind 'n trec#t de 'mp)rat, le ţinea s#% as#prirea
ei, iar %iserica, la r2nd#l ei, spri9inea aceste r)scoale ale oraşelor pentr# a c2şti-a
a#toritate 'n c.esti#nile p#terii temporale
?1
'n m#lte ca*#ri, cet)ţenii a# de1enit
principi peste aceste oraşe (st0el, ,talia a a9#ns aproape 'n 'ntre-ime 'n m2inile
%isericii şi ale c2tor1a rep#%lici
?2
, dar 'ntr#c2t nici preoţii aceia şi nici cet)ţenii n#
era# o%işn#iţi s) m2n#iasc) armele, ei a# 'ncep#t s) an-a9e*e str)ini 'n solda lor
??

4&
49
"el dint2i care a t)c#t 0aima acest#i 0el de armate a 0ost (l%eri-o de
"onio
?4
, din $oma-na @in şcoala l#i a# co%or2t 'ntre alţii Braccio şi !0or*a,
care a# 0ost, 'n 1remea lor, ade1)raţii st)p2ni ai ,taliei @#p) aceştia a# 1enii
toţi ceilalţi care p2n) 'n 1rem#rile noastre a# cond#s armatele de acest 0elP
re*#ltat#l 1ite9iilor lor a 0ost acela c) ,talia s-a 1)*#t 'n toat) l#n-imea ei
cotropit) de "arol, pr)dat) de =#do1ic, s#p#s) c# 0orţa de Ferrando şi
%at9ocorit) de el1eţieni
?5

")pitanii de mercenari a# or-ani*at 'n aşa 0el armatele, 'nc2t a# red#s, 'n
prim#l r2nd, rol#l in0anteriei, pentr# a-şi asi-#ra lor 'nşişi toat) -loria 1ic-
toriilor (# procedat 'n 0el#l acesta deoarece, nea12nd #n stat al lor şi tr)ind
doar din meşteş#-#l armelor, o in0anterie p#ţin n#meroas) n# p#tea s) le
ad#c) 0aim), iar #na n#meroas) le era o po1ar) pentr# c) n# a1ea# de #nde s)-i
dea de m2ncare ,at) de ce s-a# m)r-init la ca1alerie, care 0iind alc)t#it) dintr-#n
n#m)r de oameni potri1it de mare, p#tea s) 0ie %ine .r)nit) şi 'ntreţin#t) c#
toat) cinstea =#cr#rile a9#nseser) at2t de departe, 'nc2t la o armat) de
do#)*eci de mii de soldaţi n# se -)sea# nici do#) mii de in0anterişti
?6
'n a0ar)
de aceasta, condotierii a# 0olosit orice mi9loc potri1it pentr# a-şi cr#ţa lor
'nşişi, prec#m şi soldaţilor, at2t o%oseala, c2t şi 0rica, aşa 'nc2t la 'nc)ierare n#
se omora# 'ntre ei
?7
, ci se l#a# pri*onieri şi aceasta 0)r) o%li-aţia de a pl)ti #n
preţ de r)sc#mp)rare
?&
;# pornea# niciodat) noaptea la atac#l cet)ţilor, iar
at#nci c2nd se -)sea# 'mpres#raţi 'ntr-#n oraş, n# ataca# ta%erele d#şmaneP n#
constr#ia# 'nt)rit#ri 'n 9#r#l la-)r#l#i, nici n# s)pa# şanţ#riP n# 'ntreprindea#
acţi#ni militare 'n timp#l iernii Joate aceste l#cr#ri le era# 'n-)d#ite prin
re-#lamentele lor militare pe care le n)scociser) pentr# a-şi e1ita, d#p) c#m
am sp#s, at2t o%oseala c2t şi prime9diileP şi a# mers at2t de departe c# aceast)
metod) 'nc2t a# 'nro%it ,talia şi a# 0)c#t-o de ocar)
?9

CAITOLUL +III DESRE SOLDA!II
AU+ILIARI, AMESTECA!I () RORII
(rmatele a#Biliare, care s#nt şi ele armate ne0olositoare, 'ţi s#nt trimise
de c)tre #n cond#c)tor de stat p#ternic, at#nci c2nd 'i ceri s)-ţi 1in) 'n a9#tor
şi s) te apereP aşa c#m a 0)c#t 'n timp#rile din #rm) papa ,#li# care, 1)*2nd
-.
9alnica ispra1) a armatelor l#i de mercenari ce a# l#ptat 'n acţi#nea
'ntreprins) contra Ferrarci 8, a rec#rs la tr#pele a#Biliare şi s-a 'nţeles c#
Ferrando, re-ele !paniei, ca acesta s ) - 1 a9#te c# oamenii şi c# armele l # i
2

(rmatele de 0el#l acesta pot 0i 0olositoare şi %#ne at#nci c2nd l#pt) pentr# ele
'nsele, dar s#nt aproape 'ntotdea#na p)-#%itoare pentr# acela care le c.eam)
?
,
c)ci, dac) pier*i l#pta, r)m2i 'n1ins, iar dac) 'n1in-i, de1ii pri*onier#l lor
Di c# toate c) eBemple de 0el#l acesta se -)sesc 'n mare n#m)r 'n istoria
antic), 1rea# s) menţione* neap)rat eBempl#l recent al papii ,#li# ,,, al c)r#i
procede# n# p#tea s) 0ie mai p#ţin 'nţelept dec2t s-a do1edit, deoarece, pentr#
ca s) c#cereasc) Ferrara, s-a dat c# tot#l pe m2na #n#i str)in @ar noroc#l l#i
4
a 0ost c) s-a i1it o a treia 'mpre9#rare care a 0)c#t ca el s) n# c#lea-) roadele
.ot)r2rii -reşite pe care o l#ase 'n ade1)r, soldaţii l#i 0iind 'n1inşi la
$a1enna
5
, iar el1eţienii r)sc#l2nd#-se şi al#n-2nd#-i pe 'n1in-)tori, contrar
oric)rei aştept)ri şi a l#i şi a celorlalţi, el n# a mai r)mas pri*onier#l
d#şmanilor, 'ntr#c2t aceştia 0#seser) p#şi pe 0#-), şi nici al tr#pelor pe care le
primise 'n a9#tor, deoarece 'n1insese c# alte arme dec2t c# ale acestora
Florentinii 0iind c# tot#l lipsiţi de armate a# ad#s *ece mii de 0rance*i la +isa
pentr# a o c#ceri
6
, dar proced2nd ast0el s-a# -)sit 'ntr-o prime9die mai mare
dec2t 'n orice alt moment al l#ptelor lor 'mp)rat#l "onstantinopol#l#i, pentr#
a se 'mpotri1i 1ecinilor l#i, a ad#s 'n Krecia *ece mii de t#rci, iar c2nd
r)*%oi#l s-a s02rşit, ei n-a# mai 1r#t s) plece de aici, şi ast0el a 'ncep#t
'nro%irea Kreciei de c)tre necredincioşi
7

+rin #rmare, acela care n# 1rea s) 'n1in-) s) se 0oloseasc) de asemenea
armate, pentr# c) ele s#nt c# m#lt mai prime9dioase dec2t cele mercenare
'ntr-ade1)r, prin 'ns)şi nat#ra lor, ele ad#c c# sine pieirea, deoarece s#nt str2ns
#nite 'ntre ele şi desprinse s) asc#lte 'ntotdea#na de alt#l, iar n# de tineP
armatele mercenare, 'n sc.im%, at#nci c2nd 1or s)-ţi 0ac) r)#, a# ne1oie, c.iar
d#p) ce a# 'n1ins, de mai m#lt timp şi de #n prile9 mai potri1it, deoarece ele
n# 0ormea*) #n sin-#r tot şi a# 0ost c.emate şi pl)tite de tineP şi c.iar dac) ai
p#ne 'n 0r#ntea lor pe #n al treilea, el n# 1a p#tea s) c2şti-e at2ta a#toritate,
'nc2t s) poat) s)-ţi 0ac) r)# +e sc#rt, armatele mercenare s#nt mai
prime9dioase prin nep)sarea lor 'n l#pt), iar cele a#Biliare prin 1ite9ia lor
(st0el, #n principe 'nţelept ocoleşte 'ntotdea#na acest 0el de armate şi se
ser1eşte n#mai de ale l#i proprii: el pre0er) s) piard) l#pta c# soldaţii l#i, dec2t
s) o c2şti-e c# ai altora, 9#dec2nd c) n# este o 1ictorie ade1)rat) aceea pe care
o c2şti-i c# arme str)ine ;# 1oi şo1)i niciodat)
&
s) amintesc eBempl#l l#i
-1
"e*ar Bor-ia ,K şi al 0aptelor l#i (cest d#ce a intrat 'n $oma-na c# tr#pele pi care le
primise 'n a9#tor, ad#c2nd c# el n#mai soldaţi 0rance*i şi c# ei a c#cerii ,mola şi Forli
@ar mai pe #rm) armatele acestea nemaip)r2nd#-i-se si-#re, a rec#rs la tr#pele
mercenare 'ntr#c2t a cre*#t c) ar 0i mai p#ţin prime9dioase şi ast0el a an-a9at 'n sl#9%a
l#i pe oamenii l#i /rsini şi ai l#i 5itelli Aai apoi 'ns), c2nd a 'ncep#t s) ai%) de-a
0ace c# tr#pele acestea, i s-a p)r#t c) da# de %)n#it, c) s#nt necredincioase şi
prime9dioase, aşa 'nc2t le-a distr#s, r)m2n2nd doar c# armatele l#i proprii Di n# este
-re# de o%ser1at deose%irea care eBista 'ntre cele do#) 0el#ri de armate, dac) ne
-2ndim c) 0aima militar) a d#cel#i, at#nci c2nd a1ea al)t#ri n#mai pe 0rance*i sa# pe
oamenii l#i /rsini şi 5itelli a 0ost alta dec2t aceea pe care şi-a do%2ndit-o at#nci c2nd
a r)mas c# soldaţii l#i şi s-a %i*#it n#mai pe 0orţele proprii (ceast) -lorie a l#i a
cresc#t mere# şi n-a 0ost niciodat) at2t de preţ#it) ca at#nci c2nd 0iecare a 1)*#t c) el
era sin-#r st)p2n peste armatele l#i
;# 1rea# s) ren#nţ la eBemplele italiene şi recente, dar n# 1rea# s) las la o parte
nici pe 6ieron !irac#*an#l
1E
, 'ntr#c2t este #n#l dintre aceia pe care i-am citat mai s#s
@#p) c#m am sp#s, el a 0ost ridicat 'n 0r#ntea armatelor de sirac#*ani
#
şi şi-a dat
seama 'ndat) c) tr#pele de mercenari pe care aceştia le a1ea#
n
n# era# 0olositoare,
deoarece comandanţii lor era# la 0el c# ai noştri italieniP şi p)r2nd#-i-se c) n# p#tea
nici s)-i opreasc) nici s) le dea der#m#l p#se s)-i omoare pe toţi, iar d#p) aceea p#rt)
r)*%oi c# armatele l#i proprii, iar n# c# cele ale alt#ia 5rea# s) amintesc de asemenea
o po1estire
n
din 5ec.i#l Jestament care este potri1it) c# acest ca* (t#nci c2nd
@a1id ia cer#t l#i !a#l s) mear-) s) se l#pte c# Koliat., 0ilistean#l care 'i 'n0r#nta pe
e1rei, !a#l, pentr# a-i da c#ra9, 1 - a 'ncins c# propriile l#i armeP dar @a1id a%ia a
primit aceste arme şi de 'ndat) le-a şi respins, sp#n2nd c), p)str2nd#-le, n# poate s)-şi
0oloseasc) pe deplin propria l#i 1ite9ie şi c) el 1oia s)-1 'nt2mpine pe d#şman n#mai
c# praştia şi c#ţit#l l#i
14
'n s02rşit, c2t pri1eşte armele alt#ia, sa# le pier*i pentr# c)
s#nt prea #şoare, sa# te apas) ca o -re#tate, sa# 'n s02rşit te str2n- din toate p)rţile
15

"arol 5,,, tat)l re-el#i =#do1ic >,, d#p) ce prin soarta l#i norocoas) si prin
meritele l#i a eli%erat Franţa de en-le*i, şi-a dat seama c) este necesar s)-ţi alc)t#ieşti
propriile tale armate şi a or-ani*at 'n re-at#l l#i armata ca1aleriei şi pe aceea a
in0anteriei
16
+e #rm), 0i#l s)# =#do1ic a des0iinţat-o pe aceea a pedestraşilor
17
şi a
'ncep#t s) ia 'n solda l#i pe el1eţieni
l

s
aceast) -reşeal), pe care ceilalţi re-i a#
#rmat-o şi ei la r2nd#l lor, este, d#p)
cum se 1ede din cele ce se 'nt2mpl) ast)Ii, ca#Ia prime9diilor prin care trece acest
re-at
19
")ci d2nd el1eţienilor prile9#l de a se acoperi de -lorie, el şi-a 6njosit şi şi-a
micşorat propriile l#i armate, pentr# c) a des0iinţat c# tot#l in0anteria, iar ca1aleria a
p#s-o s#% dependenţa armatelor alt#iaP 'n ade1)r ,iind o%işn#it) s) l#pte c#
el1eţienii, ea are impresia c) n# poate s) 'n1in-) ,ără aceştia ,at) de ce armatele
0rance*e n# s#nt dest#l de n#meroase pentr# ca s) l#pte contra el1eţienilor, iar c2nd
este 1or%a s) l#pte 'mpotri1a altora nici nu 'ncearc) 0)r) el1eţieni
:o
(st0el armatele
Franţei s#nt amestecate, ,iind 'n parte mercenare şi 'n parte 0ormate din oamenii
acestei ţ)ri iar toate laolaltă aceste armate s#nt m#lt mai %#ne dec2t acelea simple,
0ie ele au1iliar$- 0ie mercenare, dar c# m#lt in0erioare armatelor proprii <ste
su,ici$nt s) amintim pentr# aceasta eBempl#l pe care l-am dat, c)ci re-at#l 2ranţ$i
ar 0i ast)*i de ne'n1ins, dac) armata or-ani*at) de "arol ar 0i cresc#t sau ar 0i 0ost
menţin#t)
21
@ar 0iind prea p#ţin 'nţelepţi, oamenii se ap#c) un$ori s) 0ac) #n l#cr#
care 'n clipa aceea pare %#n, ceea ce 'i 0ace s) n#-şi d$a s$ama de otra1a care se
asc#nde 'n el, aşa c#m 1-am ar)tat mai s#s, c2nd am .or0it de 0e%ra .ectic)
22

8rin #rmare, acela care, 'ntr-#n principat, n#-şi d) seama de prime9dii atunci
c2nd ele se i1esc, n# este c# ade1)rat 'nţeleptP dar s#nt p#ţini aceia car$ au aceast)
'ns#şire ,ar dac) am cerceta ca#*a cea dint2i a c)derii imp$riului roman, am -)si-o
doar 'n 0apt#l c) acesta a 'ncep#t s) an-a9e*e 'n solda lui pe -oţi
2?
/ dat) c# aceasta
imperi#l roman a sl)%it, iar p#terea pe car$ $l o pierdea, ceilalţi o c2şti-a# $e*#lta,
deci, c) #n principat care n# pos$dă armate proprii, n# 1a 0i niciodat) 'n si-#ranţ)P
dimpotri1), 1a 0i 6ntotd$auna prad) sorţii, deoarece 'i 1a lipsi 1ite9ia care s)-1 apere
c# credinţ) 6n .r$m$ de prime9die @e alt0el, cei 'nţelepţi a# s#sţin#t 'ntotdea#na, ca
o păr$r$ şi o maBim) a lor, c) Cni.il sit tam in0orm#m a#t insta%ile H#am 0ama
pot$ntia$ n o n s#a 1i niBaC 2 4 ,ar armatele proprii s#nt acelea alc)t#ite sa# d i n
supu%i- sa# din cet)ţeni, sa# din oameni ai t)i: toate celelalte 0el#ri de armate sunt
sau mercenare, sa# a#Biliare Aod#l de or-ani*are a armatelor proprii 1a 0i u%or de
-)sit dac) 1om l#a 'n cercetare or2nd#irile 0olosite de cei patr#
2!
p$ care i-am amintit
mai s#s şi dac) 1om a1ea 'n 1edere 0el#l 'n care şi-a# alcătuit armatele şi le-a#
or-ani*at, Filip, tat)l l#i (leBandr# cel Aare
26
, pr$cum şi m#lte rep#%lici şi m#lţi
principiP c)ci am deplin) 'ncredere 'n 0el#l 'n car$ ei a# procedat
53
CAITOLUL +IV
CARE ESTE DATORIA UNUI RINCIE
RIVITOR LA RE#$TIREA R$&BOIULUI
1
3n principe tre%#ie s) ai%) o sin-#r) ţint) şi #n sin-#r -2nd şi s)
considere c) ştiinţa cea mai potri1it) pentr# el este aceea a r)*%oi#l#i, a
or-ani*)rii şi disciplinei pe care acesta le cereP c)ci este sin-#ra ştiinţ) pe
care se c#1ine s-o ai%) acela care comand)
2
Di ea este at2t de 'nsemnat),
'nc2t n# n#mai c) 'i menţine p#ternici pe aceia care s-a# n)sc#t principi, dar
de m#lte ori 'i 'nalţ) la aceast) treapt) pe aceia care s#nt oameni simpliP şi
dimpotri1) se 'nt2mpl) c), at#nci c2nd principii s-a# -2ndit mai m#lt la
pl)ceri dec2t la armate, ei şi-a# pierd#t stat#l "a#*a cea dint2i care te 0ace s)
pier*i domnia este aceea de a n# ţine seama de ştiinţa r)*%oi#l#iP 'n sc.im%,
mi9loc#l prin care poţi s) c#cereşti p#terea este de a 0i pricep#t 'n aceasta şi
de a o practica
Francesco !0or*a
?
, pentr# c) a a1#t armat), a de1enit, dintr-#n om
oarecare, d#ce al Ailan#l#iP iar 0iii l#i
4
, care a# ocolit tr#da armelor, a# a9#ns
s) 0ie oameni oarecare, d#p) ce 0#seser) 'nainte d#ci !e 'nt2mpl) ast0el
pentr# c), pe l2n-) celelalte rele, pe care ţi le pricin#ieşte 0apt#l de a 0i lipsit
de armat), este şi acela de a merita dispreţ#l celorlalţiP iar l#cr#l este at2t de
r#şinos pentr# #n principe, 'nc2t el tre%#ie s) se 0ereasc) de aceasta, d#p)
c#m 1oi ar)ta mai 9os
5
'ntre #n om care are armate şi #n alt#l care n# are, n#
se poate 0ace nici #n 0el de comparaţieP deci n# este 0iresc ca acela care
posed) armate s) asc#lte de %#n) 1oie de acela care n-are soldaţi de nici #n
0el, d#p) c#m n# este 0iresc ca #n om lipsit de arme s) se simt) 'n si-#ranţ)
'ntre sl#9itorii l#i armaţi 3n#l 0iind plin de dispreţ, iar cel)lalt plin de
%)n#ieli, n# 1a 0i niciodat) c# p#tinţ) ca ei s) acţione*e de acord #n#l c#
alt#l ,at) de ce #n principe care n# se pricepe la r)*%oi, n# n#mai c) 1a a1ea
de s#0erit cele ar)tate mai s#s, dar niciodat) n# 1a p#tea s) 0ie preţ#it de
soldaţii l#i şi nici n# 1a p#tea s) ai%) 'ncredere 'n ei
+rin #rmare, #n principe n# tre%#ie s) #ite niciodat) aceast) pre-)tire 'n
arta r)*%oi#l#i, pe care el o poate 0ace 'n do#) 0el#ri: at2t prin 0apte c2t şi prin
idei 'n ce pri1eşte 0aptele, 1a tre%#i s) imp#n) oamenilor l#i ordinea şi
disciplina, iar pe deas#pra, 1a tre%#i el 'ns#şi s) practice 12n)toarea pentr# ca
prin aceasta s)-şi deprind) corp#l c# -re#t)ţi şi o%oseli, şi 'n acelaşi timp s)
'n1eţe s) c#noasc) nat#ra loc#rilor
6
, s) ştie c#m se 'nalţ) m#nţii, c#m se
desc.id 1)ile, c#m se 'ntind şes#rile şi s)-şi dea seama care este nat#ra
0l#1iilor şi a mlaştinilor, pri1ind c# m#lt) -ri9) tot#l 'n 9#r#l s)# Joate aceste
c#noştinţe s#nt 0olositoare 'n do#) sens#ri: 'nt2i, ele te 'n1aţ) s)-ţi c#noşti
ţara şi ast0el 'ţi 1ei da seama mai %ine de c#m tre%#ie ap)rat)P apoi, 'ntr#c2t ai
c#nosc#t loc#rile şi le-ai str)%)t#t de m#lte ori, 1ei p#tea s) 'nţele-i c#
#ş#rinţ) po*iţia oric)r#i alt loc pe care ar tre%#i s)-1 iei 'n cercetare
7

@eal#rile, 1)ile, şes#rile, 0l#1iile şi mlaştinile care se -)sesc, spre pild), 'n
Joscana seam)n) 'ntr-o an#mit) m)s#r) c# acelea care eBist) 'n celelalte
pro1inciiP aşa 'nc2t cel care c#noaşte aspect#l loc#rilor #nei pro1incii poate
s) c#noasc) #şor aceleaşi l#cr#ri şi 'n ce pri1eşte celelalte pro1incii 'n
sc.im%, principele care n-are c#noştinţe şi nici pricepere 'n aceast) direcţie
1a 0i lipsit de cea dint2i 'ns#şire pe care tre%#ie s-o ai%) #n cond#c)tor de
armateP c)ci aceasta te 'n1aţ) s)-1 descoperi pe d#şman, s) ştii #nde s)-ţi
aşe*i ta%)ra, s) cond#ci armatele, s) le or2nd#ieşti pentr# %)t)lie şi s) s#sţii
asedi#l #n#i oraş 'n 0olos#l t)#
'ntre alte la#de pe care scriitorii le ad#c l#i +.ilopomes
&
, principele
a.eilor, este şi aceea c) 'n timp de pace el n# se -2ndea la altce1a dec2t la
0el#l 'n care tre%#ie s) l#pţi 'n r)*%oiP iar at#nci c2nd se a0la c# prietenii l#i
#nde1a pe c2mp, deseori se oprea şi disc#ta c# ei: C@ac) d#şmanii s-ar a0la
pe colina aceasta, iar noi ne-am a0la aici c# armata noastr), care din noi doi
s-ar -)si oare 'ntr-o po*iţie mai a1anta9oas)U "#m am p#tea s) 'naint)m
'mpotri1a lor, p)str2nd 'n acelaşi timp ordinea de %)taieU @ac) am 1oi s) ne
retra-em, c#m ar tre%#i s) proced)mU ,ar dac) ei s-ar retra-e, ce ar tre%#i s)
0acem ca s)-i #rm)rimUC Di aşa, mer-2nd c# ei, le ar)ta toate sit#aţiile care s-
ar p#tea i1i pentr# o armat)P asc#lta p)rerile lor, şi-o sp#nea pe a l#i şi o
'nt)rea prin ar-#menteP ast0el c), datorit) acestor disc#ţii contin#e c# pri1ire
la r)*%oi, n# s-ar 0i p#t#t 'nt2mpla niciodat) s) se i1easc) o -re#tate pe care,
0iind 'n 0r#ntea armatelor, el s) n# ştie s-o 'nl)t#re
"2t pri1eşte pre-)tirea minţii 'n 1ederea p#rt)rii r)*%oi#l#i, principele
tre%#ie s) citeasc) m#lt din istorie, iar 'n aceast) lect#r) s) se opreasc) as#pra
0aptelor oamenilor de seam)
9
, s) 1ad) c#m a# procedat aceştia 'n r)*%oaie, s)
cercete*e ca#*ele 1ictoriilor şi 'n0r2n-erilor lor, pentr# ca s) poat) s) le e1ite
pe acestea din #rm) şi s) le imite pe cele dint2i @ar mai pres#s de toate 1a
-4 55
tre%#i s) procede*e aşa c#m a# procedat 'n trec#t #nii oameni de seam), care s-
a# str)d#it s) #rme*e eBempl#l c2te #n#i 'naintaş m#lt l)#dat şi pream)rit, iar
pentr# aceasta a# a1#t mere# pre*ente 'n minte mod#l lor de procedare şi
0aptele lorP aşa c#m se sp#ne c) (leBandr# cel Aare 'l imita pe (.ile
lE
, 2c-nr
pe (leBandr#, !cipio pe "ir#s Di oricine 1a citi 1iaţa l#i "ir#s, scris) de
>eno0on
#
, 1a rec#noaşte apoi, citind 1iaţa l#i !cipio, c) str)d#inţa acest#ia
de a-i sem)na n# i-a ad#s dec2t -lorie, şi c) 'n castitate, 'n %#n)1oinţ), 'n
omenie şi 'n d)rnicie, !cipio #rma pilda t#t#ror acelor 0apte pe care >eno0on
le po1esteşte despre "ir#s
12
(celeaşi tre%#ie s) 0ie mod#rile de comportare
ale #n#i principe 'nţeleptP 'n timp de pace, el n# tre%#ie s) se odi.neasc) nici o
clip), ci tre%#ie, c# s2r-#inţ), s)-şi 0orme*e şi s)-şi ed#ce toate aceste 'ns#şiri
care s)-i poat) 0i de 0olos 'n 'mpre9#r)rile potri1niceP ast0el c), at#nci c2nd
soarta s-ar sc.im%a, el s) 0ie pre-)tit pentr# a o 'n0r#nta
CAITOLUL +V
DESRE ACELE LUCRURI ENTRU CARE OAMENII,
() MAI ALES RINCIII, MERIT$ S$ FIE L$UDA!I
SAU ASRU DO/ENI!11
;e r)m2ne s) 1edem ac#ma care tre%#ie s) 0ie atit#dinea şi comportarea
#n#i principe 0aţ) de s#p#şi şi de prieteni Di 'ntr#c2t şti# c) s-a scris m#lt
despre aceasta
2
, m) tem c), scriind la r2nd#l me# despre acelaşi l#cr#, s) n#
se sp#n) c) s#nt 'ncre*#t, mai ales pentr# c) 'n pre*entarea pro%lemelor m)
1oi 'ndep)rta de mod#l de tratare o%işn#it al celorlalţi ,ntenţia mea 0iind 'ns)
aceea de a scrie l#cr#ri 0olositoare pentr# cei care le 'nţele-, mi s-a p)r#t c)
este mai potri1it s) #rm)resc ade1)r#l concret al 0aptelor
?
dec2t simpla
'nc.ip#ire ")ci s#nt m#lţi aceia care şi-a# ima-inat rep#%lici şi principate pe
care nimeni n# le-a 1)*#t 1reodat) şi nimeni n# le-a c#nosc#t ca eBist2nd 'n
realitate
4
'ntr-ade1)r, deose%irea este at2t de mare 'ntre 0el#l 'n care oamenii
tr)iesc şi 0el#l 'n care ei ar tre%#i s) tr)iasc), 'nc2t acela care las) la o parte
ceea ce este pentr# ceea ce ar tre%#i s) 0ie, mai c#r2nd a0l) c#m a9#n-
oamenii la pieire dec2t c#m pot s) i*%#teasc) (cela care ar 1oi s)-şi
proclame oric2nd şi ori#nde 'ncrederea l#i 'n %ine ar 0i c# necesitate do%or2t
d$ ceilalţi care s#nt 'n 9#r#l l#i şi caic n# s#nt oameni de %ine (şadar,
princip$l$ care 1rea s)-şi p)stre*e p#terea 1a tre%#i , s ) 'n1eţe neap)rat s)
poată s) n# 0ie %#n şi s) ştie s) 0ie sa# s) n# 0ie ast0el d#p) c#m este ne1oie -F
=)s2nd la o parte toate acele l#cr#ri care a# i8ost 'nc.ip#ite c# pri1ire la
principi şi 1or%ind n#mai despre acelea care s#nt ade1)rate OF sp#n c) at#nci
c3nd se 1or%eşte despre oameni şi mai ales despre principi care se -)sesc pe o
tr$aptă mai 'nalt), ei s#nt caracteri*aţi prin #na din tr)s)t#rile #rm)toare, care
l$ aduc 0ie do9ana, 0ie la#d) Di an#me, #nii s#nt consideraţi drept darnici,
alţii dr$pt mesc.ini (0olosind aici c#12nt#l toscan, iseri, deoarece a1ar, 'n
lim0a noastr), este şi acela care 1rea s) do%2ndeasc) #n l#cr# prin 9a0
7
P noi
numim mesc.in pe acela care n# 'şi 'n-)d#ie dec2t prea p#ţin s) se %#c#re de
c$$a c$ 'i aparţine)P #nii s#nt consideraţi darnici, alţii lacomi, #nii cr#*i, alţii
milo%i9 unii sper9#ri, alţii oameni care 'şi ţin c#12nt#lP #nii lipsiţi de 1la-) şi
la%i- alţii c#te*)tori şi c#ra9oşi, #nii %ine1oitori şi apropiaţi, alţii m2ndriP #nii
iu0itori d$ pl)cere, alţii c)ştiP #nii oameni 'ntre-i, alţii 1icleniP #nii
6ncăpăţ3naţi- alţii dociliP #nii serioşi, alţii #ş#raticiP #nii c# credinţ) 'n
Dumn$/$u- alţii 0)r) reli-ie, şi aşa mai departe
:tiu prea %ine c) 0iecare 1a declara c) ar 0i min#nat dac) ar eBista #n
princip$ care s) ai%) dintre toate 'ns#şirile ar)tate mai s#s n#mai pe acelea
car$ s#nt considerate drept %#neP dar 'ntr#c2t nimeni n# poate s) le ai%) pe
toat$ laolalt) şi nici s) le practice 'n 'ntre-ime, deoarece condiţiile 1ieţii
noastr$ omeneşti n# o 'n-)d#ie, principele 1a tre%#i s) 0ie at2t de 'nţelept
6nc3t să ştie s) e1ite acele 9osnicii care l-ar 0ace s)-şi piard) stat#lP iar c2t
d$spr$ acelea care n# l-ar d#ce la aceasta, s) se 0ereasc) de ele, dac)-i este c#
putinţă& @ac) aceasta n# este posi%il, s) se lase 'n 1oia lor 0)r) prea m#lt)
grijă& D$ asemenea, s) n#-i pese dac) 1a merita 0aima rea a acelor p)cate 0)r)
d$ car$ i-ar 0i -re# s) p)stre*e stat#lP c)ci dac) cercet)m l#cr#rile c# atenţie,
.om o%ser1a c) #nele scop#ri care ni se arat) a 0i 1irt#oase, ne-ar d#ce la
pi$ir$ dac) le-am #rm)ri, 'n timp ce altele, care ni se par a 0i rele, ne 0ac s)
do03ndim- prin atin-erea lor, şi si-#ranţa şi %#n)starea
&

56 57
CAITOLUL +VI DESRE
D$RNICIE () ECONOMIEI
'ncep2nd c# cele dint2i dintre 'ns#şirile pe care le-am ar)tat mai s#s, sp#n
c) ar 0i %ine s) 0ii considerat darnicP c# toate acestea, o d)rnicie practicat) 'n
aşa 0el, 'nc2t oamenii s) te socoteasc) darnic, 'ţi este d)#n)toare
2
'ntr-a-
de1)r, dac) o practici 'n mod c.i%*#it şi aşa c#m tre%#ie, nimeni n# 1a şti
despre aceast) 'ns#şire a ta şi nici n# 1ei 'nl)t#ra rep#taţia r#şinoas) a
contrari#l#i ei
?
@e aceea, dac) 1rei s)-ţi p)stre*i 'ntre oameni 0aima de om
darnic, n# 1a tre%#i s) laşi deoparte nici #n 0el de m)reţie costisitoareP 'ntr-a-
t2ta 'nc2t #n principe de 0el#l acesta 1a a9#n-e s)-şi c.elt#iasc) %o-)ţia c#
asemenea l#cr#ri, iar la s02rşit, dac) 1a 1oi s)-şi p)stre*e şi mai departe 0aima
de om darnic, 1a 0i ne1oit s) apese nesp#s de -re# as#pra popor#l#i, 'mpo-
1)r2nd#-1 c# %ir#ri, şi 1a 0ace tot ceea ce se poate 0ace pentr# a o%ţine %ani
=#cr#l acesta 1a ad#ce 'ns) c# sine #ra tot mai mare a s#p#şilor s)i şi
totodat) p#ţina preţ#ire din partea t#t#ror, deoarece el 1a a9#n-e #n om s)racP
'n 0el#l acesta d)rnicia l#i, c# care a 0)c#t r)# celor mai m#lţi şi a r)spl)tit pe
prea p#ţini, 'l 1a 0ace s) 1ad) 'ndat) e0ectele nem#lţ#mirii popor#l#i şi la cea
dint2i prime9die p#terea l#i se 1a cl)tina @ac) 'ns) 'şi d) seama de ceea ce se
'nt2mpl) şi 1rea s) se sc.im%e, 'şi atra-e pe loc 0aima de om mesc.in
@eci #n principe n# poate s) practice aceast) 1irt#te a d)rniciei, 'n aşa 0el
'nc2t ea s) 0ie c#nosc#t), 0)r) ca aceasta s) n#-i d)#ne*e ,at) de ce, dac) este
pr#dent, n# tre%#ie s)-i pese de 0aima de om mesc.in pe care şi-ar 0ace-o,
deoarece c# 1remea oamenii 'l 1or socoti tot mai darnic, 'ntr#c2t 1or 1edea c),
0)c2nd economie, 'i a9#n- 1enit#rile pe care le are, c) se poate ap)ra 'mpotri1a
cel#i care porneşte c# r)*%oi 'mpotri1a l#i şi c) poate s) 'ntreprind) l#cr#ri
mari 0)r) s) apese c# %ir#ri as#pra popor#l#i
4
(st0el, el 1a 0i darnic 0aţ) de
toţi aceia c)rora n# le ia nimic şi care s#nt nes02rşit de m#lţi
5
şi 1a 0i *-2rcit
0aţ) de aceia c)rora n# le d) nimic şi care s#nt p#ţini 'n 1rem#rile noastre, am
1)*#t c) a# 'n0)pt#it l#cr#ri mari doar aceia care a# 0ost socotiţi *-2rciţi, pe
c2nd ceilalţi a# 0ost nimiciţi +apa ,#li# ,,
6
, d#p) ce s-a 0olosit de 0aima
d)rniciei pentr# a a9#n-e pe tron#l papal, n# s-a mai -2ndit apoi nici o clip)
s4o p)stre*e, pentr# ca s) poat) p#rta r)*%oaie $e-ele de a*i al Franţei
7
a
'ntreprins r)*%oaie nen#m)rate 0)r) a p#ne %ir#ri noi pe s#p#şii s)i, n#mai
pentr# c) economia l#i 'ndel#n-at) i-a 'n-)d#it s) 0ac) aceste c.elt#ieli
s#plimentare ,ar re-ele de a*i al !paniei
&
dac) ar 0i 0ost socotit darnic, n-ar 0i
'ntreprins at2tea r)*%oaie şi nici n-ar 0i c2şti-at at2tea 1ictorii
(şadar, pentr# a n# tre%#i s)-şi 9e0#iasc) s#p#şii, pentr# a p#tea s) se
apere, pentr# a n# a9#n-e s)rac şi dispreţ#it, pentr# a n# 0i ne1oit s) de1in)
lacom, principele n# tre%#ie s) 0ie nicidec#m 'n-ri9orat de 0aima de *-2rcit pe
care şi-ar 0ace-o (cesta este #n#l dintre 1iciile care 'i 'n-)d#ie s) dom-
neasc) ,ar dac) cine1a ar sp#ne, dimpotri1), c) "e*ar a a9#ns 'mp)rat prin
d)rnicia l#i şi c) m#lţi alţii a# #rcat treptele m)ririi pentr# c) a# 0ost 'n
ade1)r darnici sa# pentr# c) a# 0ost socotiţi ast0el, 'i 1oi r)sp#nde: sa# eşti
principe domnitor 'n stat#l t)#, sa# eşti pe cale de a do%2ndi principat#l 'n
prim#l ca*, d)rnicia este d)#n)toareP 'n al doilea ca*, este 0oarte necesar s) 0ii
socotit darnic "e*ar era #n#l dintre aceia care 1oia# s) a9#n-) la principat#l
$omeiP dar dac), o dat) a9#ns aici, ar 0i tr)it mai departe
9
şi n-ar 0i 0ost mai
c#mp)tat 'n c.elt#ielile de acest 0el, el ar 0i distr#s principat#l ,ar dac)
altcine1a mi-ar o%iecta, la r2nd#l l#i, sp#n2nd c) a# 0ost m#lţi principi care,
c# armatele lor, a# s)12rşit 0apte m)reţe şi care totodat) a# 0ost socotiţi 0oarte
darnici, 1oi r)sp#nde c) #n principe c.elt#ieşte sa# din a1erea l#i şi din %anii
s#p#şilor l#i, sa# din aceia ai altora 'n prim#l ca*, tre%#ie s) 0ie 0oarte
economP 'n al doilea, n# tre%#ie s) ren#nţe la nici #n 0el de d)rnicie
+rincipele care 'şi poart) armatele pret#tindeni şi se 'm%o-)ţeşte din
pr)*i, din 9a0#ri şi din %ir#ri, care p#ne m2na pe %#n#rile alt#ia, acela are
ne1oie s) se arate darnic, alt0el soldaţii n# l-ar #rma 'ntr-ade1)r, poţi s)
d)r#ieşti c# -enero*itate din ceea ce n# este al t)# şi nici al s#p#şilor t)i, aşa
c#m a# 0)c#t "ir#s, "e*ar şi (leBandr# Fapt#l de a risipi %#n#rile altora n#-ţi
micşorea*) 0aima, ci dimpotri1), 'ţi ad#ce mai m#lt) -lorieP sin-#r#l l#cr#
care 'ţi d)#nea*) este acela de a c.elt#i din %anii t)i ;# eBist) altce1a care s)
se cons#me sin-#r at2t de m#lt ca d)rniciaP 'n ade1)r, o practici
|E
, şi 'n
acelaşi timp pier*i posi%ilitatea de a o mai practica şi a9#n-i sa# s)rac şi
dispreţ#it sa#, pentr# a ocoli s)r)cia, de1ii lacom şi #r2t de ceilalţi @ar 'ntre
toate l#cr#rile de care #n principe tre%#ie s) se 0ereasc), este tocmai acela de
a n# 0i dispreţ#it şi #r2t, iar d)rnicia te d#ce şi la #na şi la cealalt) 8 1 +rin
#rmare este mai 'nţelept s)-ţi p)stre*i rep#taţia de om *-2rcit, care 'ţi creea*)
o 0aim) proast) dar lipsit) de #r), dec2t s) 1rei s)-ţi c2şti-i 0aima de om
5& 59
darnic şi pentr# aceasta s-o do%2ndeşti pe aceea de om lacom şi 9el#itor, ceea
ce 1a 'nsemna pentr# tine at2t de*onoarea c2t şi #ra oamenilor
CAITOLUL +VII
DESRE CRU&IME () MIL$, () DAC$ ESTE MAI BINE
S$ FII IUBIT DEC"T TEMUT SAU MAI CUR"ND
TEMUT DEC"T IUBIT 1
Jrec2nd mai departe la celelalte 'ns#şiri mai s#s ar)tate, sp#n c) 0iecare
principe tre%#ie s) 1rea ca oamenii s)-1 socoteasc) milos şi n# cr#dP c# toate
acestea, el tre%#ie s) ia seama şi s) n# 0oloseasc) r)# aceast) mil) "e*ar
Bor-ia era socotit #n om cr#d, tot#şi aceast) cr#*ime a l#i resta%ilise ordinea
'n $oma-na, ad#sese acestei pro1incii #nitatea şi pacea şi o 0)c#se s) 0ie
credincioas) principel#i
2
@ac) 1om pri1i c# atenţie aceste l#cr#ri, ne 1om da
seama c) el a 0ost c# m#lt mai milos dec2t popor#l 0lorentin care, pentr# a n#
0i ac#*at de cr#*ime, a l)sat ca +istoia s) 0ie distr#s)
?
(st0el, #n principe n#
tre%#ie s) 0ie 'n-ri9orat dac), pentr# a-şi ţine s#p#şii str2ns #niţi şi credincioşi
l#i, 'şi creea*) 0aima de om cr#d 'ntr-ade1)r, 1or 0i de a9#ns c2te1a eBemple
n#mai de cr#*ime, pentr# ca el s) se do1edeasc) a 0i 'n realitate mai milos
dec2t aceia care, din prea mare mil), las) s) se de*1olte li%er de*ordinile,
care, la r2nd#l lor, d#c la omor#ri şi la 9a0 Fapte de acest 0el 0ac r)# #nei
colecti1it)ţi 'ntre-i, 'n timp ce condamn)rile ordonate de #n principe atin-
n#mai #n sin-#r om Di este m#lt mai -re# pentr# #n principe no#, dec2t
pentr# oricare alt#l, s) e1ite 0aima de om cr#d, deoarece statele noi s#nt pline
de prime9dii 5ir-ili# sp#ne 'n ade1)r prin -#ra @idonei:
$ed d#ra et re-ni no1itas me talia co-#nt
Aoliri, et late 0ines c#stode t#eri
4

"# toate acestea, el n# tre%#ie s) dea #şor cre*are ac#*aţiilor sa# s) treac)
prea repede la acţi#ne, şi nici s) n# se sperie din nimic Jre%#ie s) procede*e
c#mp)tat, c# 'nţelepci#ne şi c# omenie, iar 'ncrederea prea mare s) n#-1
lipseasc) de pr#denţ), d#p) c#m prea marea ne'ncredere s) n#-1 0ac) lipsit de
orice 'n-)d#inţ)
6E
!e p#ne ast0el pro%lema dac) este mai %ine s) 0ii i#%it dec2t tem#t, sa#
9n1ers $)sp#ns#l este c) ar tre%#i s) 0ii şi #na şi altaP dar 'ntr#c2t este -re# s)
6mpaci aceste do#) l#cr#ri, sp#n c), at#nci c2nd #n#l din do#) tre%#ie s)
lipseasc), este m#lt mai si-#r pentr# tine s) 0ii tem#t dec2t i#%it
5
")ci despre
oameni se poate sp#ne 'n -eneral l#cr#l acesta: c) s#nt nerec#nosc)tori
6
,
sc.im%)tori, pre0)c#ţi şi asc#nşi, c) 0#- de prime9dii şi s#nt lacomi de c2şti-P
at2ta 1reme c2t le 0aci %ine, s#nt ai t)i 'n 'ntre-ime, s#nt gata s)-şi dea
s2n-ele pentr# tine, 'ţi o0er) a1erea, 1iaţa şi copiii lorP aceasta, după c#m am
mai sp#s
7
, at2ta 1reme c2t ne1oia este departeP dar c2nd ea se apropi$- toţi se
ridic) 'mpotri1a ta ,ar principele care s-a 'ncre*#t c# tot#l 'n .or0$l$ lor şi se
-)seşte ac#m lipsit de orice posi%ilitate de ap)rare este pi$rdut9 c)ci
prieteniile pe care le o%ţii c# %ani şi n# c# #n s#0let 'nalt şi no%il le c#mperi,
dar n# le ai 'n realitate şi n# te poţi 0olosi de ele la moment#l potri.it&
/amenii şo1)ie mai p#ţin at#nci c2nd este 1or%a s) 0ac) r)# #n#ia car$ şi-a
c2şti-at i#%irea celorlalţi, dec2t alt#ia care se 0ace tem#t, pentr# c) iu0ir$a s$
p)strea*) prin le-)t#ra o%li-aţiei
&
, şi c#m oamenii s#nt r)i, aceasta poat$ 0i
oric2nd r#pt) at#nci c2nd intr) 'n 9oc 0olos#l t)# partic#larP 'n schim0- teama
se p)strea*) prin 0rica de pedeaps), care n#-1 p)r)seşte niciodată pe om
7u toate acestea, principele tre%#ie s) se 0ac) 'n aşa 0el tem#t, 'nc2t, dac)
nu4%i c2şti-) i#%irea s#p#şilor, s) e1ite 'ns) #ra lor
9
!e pot 'mp)ca 0oarte
0in$ c$l$ do#) l#cr#ri, an#me s) 0ii tem#t şi s) n# 0ii #r2tP l#cr#l acesta se 1a
6nt3mpla 'ntotdea#na dac) principele se 1a 0eri de a p#ne m2na pe a1erile
c$tăţ$nilor şi s#p#şilor l#i şi de a se atin-e de 0emeile lorP iar at#nci c2nd ar 0i
constr2ns s) 1erse s2n-ele c#i1a, s-o 0ac) n#mai dac) eBist) o 9#sti0icare
ade1)rat) şi o ca#*) e1ident)
1E
P dar mai pres#s de toate tre%#ie s) se 0ereasc)
d$ a s$ atin-e de a1erile oamenilor pentr# c) oricine #it) mai #şor moartea
propriului tat), dec2t pierderea %#n#rilor care i-a# 0ost l#ate Di apoi,
pril$juril$ de a-i l#a c#i1a a1erea n# lipsesc niciodat), iar acela care 'ncepe s)
trăiască din 9a0 -)seşte oric2nd moti1e ca s) p#n) st)p2nire pe ce este al
altuia9 dimpotri1), prile9#rile de a 1)rsa s2n-e s#nt rare şi ele trec mai repede
Dar c2nd #n principe este 'n 0r#ntea armatelor şi are s#% comanda l#i #n
număr mare de soldaţi, at#nci mai ales n# tre%#ie s)-i pese 'n nici #n 0el de
,aima cr#*imii l#iP c)ci armatele n-a# 0ost niciodat) str2ns #nite şi -ata de
acţiun$- dac) n# a# a1#t 'n 0r#ntea lor oameni care s) se %#c#re de aceast)
0aim) 'ntre 0aptele demne de admiraţie ale l#i 6ani%al
n
se n#m)r) şi
01
aceasta @eşi armata l#i era 0oarte mare, 0iind alc)t#it) din nen#m)rate
neam#ri amestecate, şi deşi el a p#rtat-o s) l#pte pe p)m2nt#ri str)ine
12
, n# s-
a i1it tot#şi niciodat) 1reo ne'nţele-ere nici 'n mi9loc#l ei, nici 'mpotri1a
principel#i, at2t c2nd soarta le-a 0ost ne0a1ora%il), c2t şi at#nci c2nd tre%#rile
a# mers %ine Fapt#l acesta n-a p#t#t s) ai%) alte ca#*e dec2t cr#*imea
neomeneasc) a l#i 6ani%al, cr#*ime care, ad)#-at) la 'ns#şirile l#i
nen#m)rate, l-a# 0)c#t s) 0ie 'ntotdea#na pentr# soldaţii l#i demn de respect
şi de team) @ac) n-ar 0i a1#t acea prim) 'ns#şire, celelalte n# i-ar 0i 0ost de
a9#ns pentr# ca s) o%ţin) re*#ltat#l acesta !criitorii c# p#ţin) 9#decat)
admir) pe de o parte acţi#nile l#i, iar pe de alt) parte condamn) ca#*a
principal) care le-a 0)c#t posi%ile 1?
Di pentr# a do1edi c) celelalte 'ns#şiri n-ar 0i 0ost s#0iciente, s)
consider)m eBempl#l l#i !cipio
14
, care a 0ost #n om de o rar) 1aloare, n#
n#mai 0aţ) de timp#rile l#i, dar şi 0aţ) de tot ceea ce ştim despre timp#rile
trec#te, şi ale c)r#i armate s-a# r)sc#lat 'mpotri1a l#i 'n !pania
15
"a#*a
acest#i 0apt n-a 0ost alta dec2t %#n)tatea l#i prea mare, ceea ce a 0)c#t ca
soldaţii l#i s) se %#c#re de o li%ertate eBcesi1) şi nepotri1it) c# disciplina
militar) +entr# aceasta a şi 0ost 'n1in#it 'n !enat de c)tre Fa%i#s AaBim#s
16
,
care 1 - a n#mit cor#p)tor al armatei romane Di este ade1)rat c) loc#itorii din
=ocri
17
, care 0#seser) pr)daţi şi nimiciţi de #n -#1ernator trimis de !cipio, n-
a# 0ost niciodat) r)*%#naţi, d#p) c#m c#te*anţa neo%r)*at) a acel#i om n-a
0ost pedepsit)P şi toate acestea n#mai din ca#*a 0irii l#i ind#l-ente (st0el c),
at#nci c2nd cine1a a 1oit s)-1 sc#*e 'n 0aţa !enat#l#i, a sp#s c) eBist) m#lţi
oameni care şti# mai %ine s) n# -reşeasc) ei 'nşişi, dec2t s) pedepseasc)
-reşelile altora (cest 0el de a se p#rta ar 0i micşorat c# timp#l 0aima şi -loria
l#i !cipio, dac) el, p)str2nd p#terea, ar 0i a1#t mai departe aceeaşi cond#it)
Fiind 'ns) s#% cond#cerea !enat#l#i, aceast) 'ns#şire d)#n)toare n# n#mai c)
n# s-a mai ar)tat, dar s-a do1edit a 0i spre -loria l#i8
&

'nc.ei, re1enind la 'ntre%area dac) tre%#ie s) 0ii i#%it sa# tem#t, prin
a0irmaţia c) oamenii i#%esc aşa c#m 1or ei şi se tem d#p) c#m 1rea
principele, aşa 'nc2t #n principe 'nţelept tre%#ie s) se spri9ine pe ceea ce
depinde de el, iar n# pe ceea ce depinde de alţii !tr)d#inţa l#i tre%#ie s) 0ie
n#mai aceea de a ocoli #ra s#p#şilor l#i, d#p) c#m s-a mai sp#s
CAITOLUL +VIII CUM TREBUIE S$-
(I !IN$ CUV"NTUL UN RINCIE
/ricine 'nţele-e c) este 'ntr# tot#l spre la#da #n#i principe 0apt#l de a se
ţine de c#12nt şi de a proceda 'n mod cinstit iar n# c# 1iclenie "# toate
acestea
2
, eBperienţa 1rem#rilor noastre ne arat) c) principii care a# s)12rşit
l#cr#ri mari a# 0ost aceia care n-a# ţin#t prea m#lt seama de c#12nt#l dat
?
şi
care a# şti#t, c# 1iclenia lor, s) ameţeasc) mintea oamenilor, iar la s02rşit i-a#
'n0r2nt pe aceia care s-a# 'ncre*#t 'n cinstea lor
Jre%#ie s) ştiţi c) eBist) do#) 0el#ri de a l#pta
4
: #n#l %a*at pe le-i, iar
cel)lalt pe 0orţ): cel dint2i este propri# oamenilor, cel)lalt aparţin2nd
animalelorP dar 'ntr#c2t prim#l n# este de m#lte ori s#0icient, tre%#ie s)
rec#r-em la al doilea @eci 'i este necesar #n#i principe s) ştie s) 0ie tot at2t
de %ine animal şi om !criitorii 1ec.i a# recomandat acest l#cr# principilor
'ntr-#n mod 'n1)l#it
5
P ei ne sp#n c) (.ile
6
şi m#lţi alţi principi din 1rem#rile
acelea a# 0ost 'ncredinţaţi l#i ".iron, centa#r#l, ca s)-i creasc) şi totodat) s)-i
ed#ce s#% disciplina l#i @ar 0apt#l de a a1ea drept preceptor o 0iinţ) care este
pe 9#m)tate animal, pe 9#m)tate om, n# 'nseamn) altce1a dec2t c) #n#i
principe 'i este necesar s) ştie s) 0ie şi animal şi om: c)ci #n#l 0)r) cel)lalt n#
poate s) d#re*e
+rin #rmare, 'ntr#c2t #n principe tre%#ie s) ştie s) 0oloseasc) %ine
mi9loacele animal#l#i, el 1a tre%#i s) ia ca eBempl# 1#lpea şi le#l
7
, deoarece
le#l n# se ap)r) de c#rsele care i se 'ntind, iar 1#lpea n# se ap)r) nici ea de
l#pi
&
Jre%#ie, aşadar, s) 0ii 1#lpe pentr# ca s) rec#noşti c#rsele, şi s) 0ii le#,
pentr# ca s)-i sperii pe l#pi (ceia care procedea*) n#mai 'n 0el#l le#l#i n# se
pricep deloc 'n arta -#1ern)rii (st0el, #n st)p2nitor 'nţelept n# poate şi nici
n# tre%#ie s)-şi ţin) c#12nt#l at#nci c2nd acesta s-ar 'ntoarce 'mpotri1a l#i şi
c2nd moti1ele care l-a# 0)c#t s) promit) #n l#cr# a# 'ncetat de a mai eBista
,ar dac) oamenii ar 0i c# toţii %#ni, precept#l me# n-ar 0i %#n, dar 'ntr#c2t
s#nt r)i şi n#-şi ţin c#12nt#l dat, nici t# n# tre%#ie s)-1 ţii 0aţ) de ei
9
@e
alt0el, #n principe are 'ntotdea#na la 'ndem2n) tot 0el#l de moti1e
'ndrept)ţite, care-i 'n-)d#ie s)-şi calce c#12nt#l s#% aparenţe cinstite !-ar
p#tea aminti 'n acest sens eBemple moderne nen#m)rate şi s-ar p#tea ar)ta c)
62 6?
de m#lte ori o pace şi o l)-)d#inţ) a# 0ost an#late şi *)d)rnicite prin 0apt#l c)
principii n# şi-a# ţin#t c#12nt#l, iar acela care a şti#t cel mai %ine s) iac) pe
1#lpea a re#şit cel mai %ine @ar tre%#ie s) ştii s)-ţi asc#n*i 'n tot 0el#l
aceast) nat#r) de 1#lpe, s) te pre0aci şi s) n# te dai pe 0aţ)
1E
, deoarece
oamenii s#nt at2t de nai1i şi se s#p#n at2t de #şor ne1oilor pre*ente, 'nc2t
acela care 'nşal) 1a -)si 'ntotdea#na pe #n#l care s) se lase 'nşelat 18
@intre eBemplele recente este #n#l pe care aş 1rea s)-1 amintesc
(leBandr# 5,
12
n-a 0)c#t niciodat) altce1a şi nici n# s-a -2ndit la altce1a
dec2t s)-i 'nşele pe oameni şi a -)sit 'ntotdea#na oameni potri1iţi Di n# s - a
mai pomenit #n alt#l la 0el, care s)-ţi a0irme #n l#cr# c# mai m#lt) si-#ranţ)
şi s) ţi-1 'nt)reasc) c# mai m#lte 9#r)minte şi care apoi s) se ţin) mai p#ţin de
c#12ntP c# toate acestea, 1icleniile i-a# re#şit 'ntotdea#na a" votu
n
,
deoarece se pricepea 0oarte %ine la ast0el de tre%#ri
3n principe n# tre%#ie, deci, s) ai%) toate 'ns#şirile ar)tate mai s#s, dar
tre%#ie neap)rat s) par) c) le are @impotri1), 1oi 'ndr)*ni s) sp#n c) dac) le
are şi le 0oloseşte 'ntotdea#na, ele 'i s#nt d)#n)toare, dar dac) pare n#mai c)
le are, ele 'i s#nt 0olositoare @#p) c#m este necesar s) par) milos, credincios
c#12nt#l#i dat, omenos, inte-r# şi reli-ios şi c.iar s) 0ieP dar 'n acelaşi timp
s) 0ie pre-)tit ca, at#nci c2nd n# este ne1oie de asemenea comportare, s)
poat) şi s) ştie s) se comporte tocmai dimpotri1) Jre%#ie de asemenea s)
ştim c) #n principe, şi mai ales #n principe no#, n# poate s) respecte toate
acele 1irt#ţi pentr# care oamenii 'n -eneral s#nt socotiţi %#ni, deoarece
adeseori, pentr# ca s)-şi apere stat#l
14
, el este ne1oit s) acţione*e 'mpotri1a
c#12nt#l#i dat, 'mpotri1a milei, a omeniei, a reli-iei @e aceea, tre%#ie ca
spirit#l l#i s) 0ie oric2nd -ata s) se 'ndrepte d#p) c#m 'i por#ncesc 12nt#rile
sorţii şi sc.im%)rile ei
15
şi, d#p) c#m am sp#s mai s#s, s) n# se 'ndep)rte*e
de ceea ce este %ine, dac) poate, iar la ne1oie s) ştie s) 0ac) r)#l
+rincipele tre%#ie s) ia %ine seama ca niciodat) s) n#-i ias) c#m1a din
-#r) #n c#12nt care s) n# 0ie p)tr#ns de cele cinci 'ns#şiri
16
pe care le-am
ar)tat mai s#s, iar at#nci c2nd 'l 1e*i şi 'l a#*i s)-ţi par) c) este n#mai mil),
n#mai 0idelitate, inte-ritate de caracter şi credinţ) 'n @#mne*e# ;imic n#
este 'ns) mai necesar dec2t s) pari c) ai aceast) din #rm) 'ns#şire
17
Di
oamenii 9#dec) 'n -eneral mai c#r2nd d#p) oc.i dec2t d#p) m2ini 1
&
, 'ntr#c2t
0iecare ştie s) 1ad), dar prea p#ţini şti# s) pip)ie c# m2inile lor Fiecare 1ede
ceea ce pari, dar p#ţini 'şi da# seama ce eşti 'n realitateP iar aceşti p#ţini n#
'ndr)*nesc s) se op#n) p)rerii celor m#lţi care a# de partea lor a#toritatea
'nalt) a stat#l#i care 'i ap)r) V 88 +rin #rmare, 0aptele l#t#ror oamenilor şi mai
ales ale principilor, pentr# care n# eBist) #n alt criteri# de 9#decat), tre%#ie
pri1ite n#mai din p#nct#l de 1edere al re*#ltat#l#i lor
:#
+rincipele s)-şi
prop#n), deci, s) 'n1in-) 'n l#pt) şi s)-şi p)stre*e stat#l, iar mi9loacele l#i 1or
0i oric2nd socotite onora%ile şi 0iecare le 1a l)#da +entr# c) oamenii
o%işn#iţi s#nt atraşi n#mai de ceea ce pare şi de s#cces#l #n#i l#cr#: iar
l#mea n# este 0)c#t) dec2t din oameni de aceştia, iar cei p#ţini n# 'nseamn)
nimic at2ta timp c2t cei m#lţi a# pe ce s) se spri9ine
21
3n principe din
1rem#rile noastre, pe care n# este %ine s ) - 1 n#mesc
22
, n# 0ace altce1a dec2t
s) prop)1)d#iasc) mere# pacea şi credinţa, dar 'n sc.im% este cel mai mare
d#şman şi al #neia şi al celeilalteP at2t #na c2t şi cealalt), dac) le-ar 0i
respectat, l-ar 0i 0)c#t s)-şi piard) de m#lt şi 0aima şi p#terea
CAITOLUL +I+
*N CE FEL TREBUIE S$ NE FERIM DE A MERITA
DISRE!UL () URA 1
@ar 'ntr#c2t n-am 1or%it dec2t despre 'ns#şirile cele mai 'nsemnate, dintre
acelea pe care le-am n#mit mai s#s, 1rea# s) trate* despre celelalte pe sc#rt,
c#prin*2nd#-le 'n aceast) consideraţie -eneral), şi an#me c), aşa c#m am
sp#s 'n parte mai s#s, principele tre%#ie s) se 0ereasc) de acele l#cr#ri care
pot s)-1 0ac) #r2t sa# dispreţ#it, şi ori de c2te ori 1a 0i re#şit s) 0ac) aceasta, el
'şi 1a 0i 'ndeplinit %ine rol#l şi ast0el celelalte 0apte de*onorante pe care le-ar
s)12rşi n#-i 1or mai 0i prime9dioase /amenii 'l 1or #r' mai ales, d#p) c#m
am sp#s, dac) se 1a ar)ta lacom şi se 1a 0ace st)p2n pe a1erile şi pe soţiile
s#p#şilor s)i @e aceste 0apte tre%#ie s) se 0ereasc), deoarece at2ta 1reme c2t
n# le iei oamenilor, an#me ma9orit)ţii lor, nici a1erea, nici onoarea, ei tr)iesc
m#lţ#miţi şi n# ai de l#ptat dec2t 'mpotri1a am%iţiei c2tor1a, pe care o poţi
'n0r2n-e 'n mai m#lte 0el#ri şi c# #ş#rinţ)
2
'n sc.im%, el 1a 0i dispreţ#it dac)
se 1a ar)ta sc.im%)cios, #ş#ratic, ,ar) ener-ie, mesc.in, ne.ot)r2t +rincipele
tre%#ie s) se 0ereasc) de aceasta ca de o st2nc) 'n mi9loc#l m)rii şi s)-şi dea
silinţa ca 0aptele l#i s) do1edeasc) m)reţie, c#ra9, -ra1itate şi 0orţ) 'n ce
pri1eşte c.esti#nile partic#lare ale s#p#şilor s)i, .ot)r2rea l#i s) 0ie
64 65
ire1oca%il), iar el s)-şi cree*e o 0aim) at2t de mare, 'nc2t nimeni s) n# se -2ndeasc)
s)-1 'nşele sa# s)-1 ind#c) a%il 'n eroare
+rincipele care 0ace s) se nasc) 'n 9#r#l l#i aceast) stim) 'şi c2şti-) #n mare
ren#me, şi n# este #şor s) #nelteşti 'mpotri1a #n#i om preţ#itP este de asemenea -re#
s)-1 ataci dac) se ştie c) este #n om c# m#lte 'ns#şiri şi c) este respectat de ai l#i 3n
principe tre%#ie s) se team) de do#) l#cr#ri: de sit#aţia din)#ntr#, din ca#*a s#p#şilor
l#i, şi de sit#aţia din a0ar), din ca#*a marilor p#teri str)ine @e acestea din #rm) se
ap)r) c# armate %#ne şi c# aliaţi %#ni @ac) 1a a1ea armate %#ne, 1a a1ea 'ntotdea#na
şi aliaţi %#ni, iar sit#aţia intern) 1a 0i 'ntotdea#na si-#r) at#nci c2nd 1a 0i si-#r)
sit#aţia din a0ar), 'n ca*#l c) aceasta n-a 0ost c#m1a t#l%#rat) de 1reo con9#raţie Di
8c.iar dac) 'mpre9#r)rile eBterne ar 'ncepe s) se strice, dac) a -#1ernat şi dac) a tr)it
aşa c#m am sp#s, principele 1a p#tea oric2nd, dac) n#-şi pierde c#mp)t#l, s) re*iste
oric)r#i atac, aşa c#m a 0)c#t ;a%is !partan#l
?
, despre care am 1or%it
@ar 'n ce pri1eşte pe s#p#şi, c.iar dac) sit#aţia din a0ar) n# se t#l%#r), principele
tre%#ie s) se team) c) d#şmanii ar p#tea s) #nelteasc) 'n tain)
4
<l se poate p#ne
0oarte %ine la ad)post de o acţi#ne ca aceasta dac) se str)d#ieşte s) n# 0ie #r2t sa#
dispreţ#it şi dac) 0ace ast0el 'nc2t popor#l s) 0ie mere# m#lţ#mit de el, l#cr# pe care
tre%#ie s)-l o%ţin), d#p) c#m s-a ar)tat pe lar- mai s#s
5
3n#l dintre mi9loacele cele
mai si-#re c# care principele poate s) l#pte 'mpotri1a con9#raţiilor este acela de a n#
0i #r2t de ma9oritatea oamenilorP c)ci acela care conspir) crede 'ntotdea#na c),
omor2nd#-1 pe principe, 1a satis0ace popor#lP dar at#nci c2nd i s-ar p)rea c) prin
aceasta 'i displace, el n# mai are c#ra9#l s) ia o .ot)r2re de acest 0el, deoarece
-re#t)ţile care se i1esc pentr# conspiratori s#nt 'n ca*#l acesta nen#m)rate
<Bperienţa ne arat) c) #neltirile conspiratorilor a# 0ost 0oarte m#lte, dar prea p#ţine
a# i*%#titP deoarece acela care #nelteşte n# o poate 0ace sin-#r
6
şi nici n# poate s)-şi
alea-) p)rtaşii dec2t dintre aceia pe care 'i 1ede nem#lţ#miţiP dar de 'ndat) ce ţi-ai
de*1)l#it intenţiile #n#ia care este nem#lţ#mit, i-ai şi dat moti1 s) 0ie m#lţ#mit,
deoarece c# si-#ranţ) el poate s) n)d)9d#iasc) de a tra-e de aici orice pro0it (st0el
c), 1)*2nd #n c2şti- si-#r din partea aceasta şi 1)*2nd#-1 'ndoielnic şi plin de
prime9dii din partea cealalt), tre%#ie sa# s)-ţi 0ie ţie prieten at2t de %#n c#m rar se
'nt2mpl), sa# s) 0ie #n d#şman 'nd2r9it al principel#i pentr# ca s)-ţi r)m2n)
credincios
@ar pentr# a sp#ne l#cr#rile pe sc#rt, s#sţin c) acela care #nelteşte c#noaşte
n#mai teama, -ri9a de a p)stra secret#l, 0rica ne'ncetat) de pedeaps)
care 'l 'nsp)im2nt)P 'n sc.im%, principele are de partea l#i a#toritatea deplin) a
principat#l#i, le-ile, mi9loacele de ap)rare ale prietenilor şi ale stat#l#i care 'l p)*esc,
ast0el c), dac) ad)#-)m la toate aceste l#cr#ri şi simpatia popor#l#i, n# este c# p#tinţ)
ca cine1a s) 0ie at2t de c#te*)tor 'nc2t s) #nelteasc) Di 'n timp ce #n conspirator
tre%#ie s) se team) de o%icei 'nainte de a 0)pt#i r)#l, 'n ca*#l de 0aţ) el tre%#ie s) se
team) şi d#p) ce 1 - a s)12rşit, deoarece, c2nd con9#raţia s-a prod#s, el 1a a1ea
popor#l 'mpotri1a l#i, aşa 'nc2t n# 1a p#tea s) mai spere 'n nici o sc)pare
!-ar p#tea da eBemple nen#m)rate 'n acest sens, dar m) 1oi m#lţ#mi c# #n#l
sin-#r, care s-a petrec#t pe 1remea p)rinţilor noştriP (nni%ale Benti1o-lio
7
, %#nic#l
domn#l#i (nni%ale
&
ast)*i 'n 1iaţ) şi care era principe peste Bolo-na, a 0ost omor2t de
#n#l din 0amilia "onnesc.i, care conspirase 'mpotri1a l#i, şi n# a l)sat 'n #rma l#i, din
acelaşi neam c# el, dec2t pe domn#l Kio1anni
9
, pe at#nci 'n lea-)n 'ndat) d#p)
s)12rşirea acestei crime, popor#l 'ntre- s-a ridicat şi i-a #cis pe toţi din 0amilia l#i
"annesc.i (ceasta ş-a 'nt2mplat deoarece neam#l l#i Benti1o-lio se %#c#ra 'n
1remea aceea de m#lt) dra-oste din partea popor#l#iP şi dra-ostea aceasta era 'ntr-
ade1)r at2t de mare, 'nc2t la moartea l#i (nni%ale, c2nd n# mai r)m)sese nimeni d#p)
el care s) poat) -#1erna stat#l, a0l2nd#-se c) la Florenţa tr)ia #n 1l)star din neam#l
acesta
1E
, şi care p2n) at#nci 0#sese socotit drept 0i#l #n#i 0ierar, %olo-ne*ii trimiser)
s)-1 ca#te la Florenţa şi 'i 'ncredinţar) c2rm#irea oraş#l#i lor, care a 0ost -#1ernat de
el p2n) ce Kio1anni a9#nse la 12rsta la care p#tea s) ia 'n m2n) cond#cerea
'n concl#*ie, deci, sp#n c) #n principe n# tre%#ie s) se team) de conspiratori
at#nci c2nd popor#l 'i este 0a1ora%il @ar dac) popor#l 'i este d#şman şi-1 #r)şte, el
tre%#ie s) se team) de orice l#cr# şi de orice om !tatele %ine or-ani*ate şi principii
'nţelepţi s-a# str)d#it 'ntotdea#na s) n#-i 'mpin-) la de*n)de9de pe cei mari şi
totodat) s) satis0ac) popor#l 0)c2nd#-1 s) 0ie mere# m#lţ#mit, 0iindc) aceasta este #na
din -ri9ile 'nsemnate pe care le are #n principe
'ntre re-atele %ine or-ani*ate şi %ine c2rm#ite 'n 1rem#rile noastre este re-at#l
Franţei
n
& <Bist) aici nen#m)rate instit#ţii %#ne de care depind li%ertatea şi si-#ranţa
re-el#iP dintre acestea, cea dint2i este parlament#l şi a#toritatea l#i
12
(cela care a
or2nd#it stat#l acesta a c#nosc#t am%iţia celor p#ternici şi neo%r)*area lor !ocotind
deci c) a# ne1oie s) 0ie ţin#ţi 'n 0r2# şi ştiind, pe de alt) parte, c) popor#l #r)şte pe cei
mari şi c) #ra lor se
66 67
'ntemeiaI) pe 0ric), el a 1r#t s ) - 1 p#n) la ad)post de orice şi a or2nd#it tot#l 'n aşa
0el, 'nc2t l#cr#l acesta s) n# intre 'n sarcina re-el#i, sc#tind#-1 de -re#t)ţile pe care le-
ar 0i 'nt2mpinat din partea celor mari at#nci c2nd ar 0i 0a1ori*at popor#l, şi din partea
acest#ia c2nd i-ar 0i 0a1ori*at pe cei mari: el a n#mit, aşadar, #n al treilea 9#dec)tor, iar
acesta tre%#ia s) lo1easc) 'n cei mari şi s)-i 0a1ori*e*e pe cei mici, 0)r) ca 1ina s)
cad) apoi as#pra re-el#i /r-ani*area aceasta n# p#tea, 'ntr-ade1)r, s) 0ie nici mai
%#n) nici mai 'nţeleapt), şi nici n# p#tea s) dea mai m#lt) si-#ranţ) re-el#i şi
re-at#l#i @e #nde p#tem ded#ce o alt) 'n1)ţ)t#r) demn) de a 0i semnalat), şi an#me
c) principii tre%#ie s) procede*e 'n aşa 0el, 'nc2t acele tre%#ri care pot s) le atra-) #ra
popor#l#i, ei s) le dea altora spre a le ad#ce la 'ndeplinire, iar ei s) ia as#pra lor doar
pe acelea care pot s) le ad#c) %#n)1oinţa oamenilor
1?
'nc.ei sp#n2nd din no# c) #n
principe tre%#ie s) preţ#iasc) pe cei mari, dar s) n# se 0ac) #r2t de popor
+oate c) m#lţi dintre aceia care a# cercetat 1iaţa şi moartea #nor 'mp)raţi romani
ar p#tea s) ai%) impresia c) eBempl#l lor do1edeşte contrari#l celor s#sţin#te de mine,
'ntr#c2t ar constata c) #nii dintre aceştia a# s)12rşit 'ntotdea#na n#mai 0apte no%ile şi
a# do1edit mari 'ns#şiri, pier*2nd c# toate acestea imperi#l sa# 0iind #cişi de aceia
care a# conspirat 'mpotri1a lor +entr# a r)sp#nde la aceast) o%iecţie, 1oi 1or%i despre
'ns#şirile c2tor1a 'mp)raţi, ar)t2nd ca#*ele c)derii lor, care n# s#nt altele dec2t acelea
pe care le-am indicatP ast0el, 1oi p#ne 'n l#min) acele l#cr#ri care tre%#ie s) atra-)
atenţia cel#i care citeşte istoria 1rem#rilor trec#te Di 'mi 1a 0i de a9#ns pentr# aceasta
s)-i amintesc pe toţi 'mp)raţii care a# domnit #n#l d#p) alt#l, de la Aarc#s Filo*o0#l
p2n) la AaBimin, şi care a# 0ost Aarc#s, "ommod#s, 0i#l l#i +ertinaB, ,#lian#s,
!e1er, (ntonin#s "aracalla, 0i#l s)#, Aacrin#s, 6elio-a%al, (leBandr# şi AaBimin 1
4

Di 'n prim#l r2nd tre%#ie o%ser1at c) 'n timp ce 'n alte state ai de l#ptat n#mai c#
am%iţia celor mari şi c# nes#p#nerea popoarelor, 'mp)raţii romani 'nt2mpina# o a
treia -re#tate, an#me aceea de a tre%#i s) 'nd#re cr#*imea şi l)comia soldaţilor ,ar
l#cr#l acesta era at2t de -re# de s#portat, 'nc2t a 0ost pentr# m#lţi ca#*a c)derii lor,
deoarece n# era #şor s) satis0aci şi soldaţii şi popor#lP c)ci popor#l i#%ea liniştea şi de
aceea 'i pl)cea ca #n principe s) 0ie c#mp)rat, pe c2nd soldaţii pre0era# #n principe
c#te*)tor, cr#d şi lacom <i 1oia# de asemenea ca acesta s) 0ac) #* de 'ns#şirile lor,
'mpotri1a popor#l#i
pentr# ca la r2nd#l lor ei s) o%ţin) o sold) 'ndoit) şi s)-şi satis0ac) din plin l)comia şi
cr#*imea
!e 'nt2mpla ast0el c) 'mp)raţii care nici prin 0irea lor şi nici prin 0el#l de a
-#1erna n# se %#c#ra# de o 0aim) prea mare, aşa 'nc2t s) poat) ţine 'n 0r2# şi popor#l
şi soldaţii, 'şi pierdea# 'ntotdea#na domniaP iar cei mai m#lţi dintre ei, aceia mai ales
care a9#n-ea# s) oc#pe tron#l ca oameni noi VF c2nd 'şi d)dea# seama c2t este de -re#
s) 'mpaci cele do#) cate-orii de oameni
l%
, se .ot)ra# s)-i m#lţ#measc) pe soldaţi şi
socotea# c) n# este #n l#cr# prea -ra1 acela de a 0ace r)# popor#l#i / asemenea
.ot)r2re era necesar): 'n ade1)r, ne0iind c# p#tinţ) ca principii s) n# 0ie #r2ţi de
cine1a, tre%#ie ca ei s) se str)d#iasc) 'n prim#l r2nd s) n# 0ie #r2ţi de toţi s#p#şii lorP
iar dac) l#cr#l acesta n# le re#şeşte, ei tre%#ie !) ca#te c# 'ntrea-a lor pricepere s) n#-
şi atra-) #ra acelor p)t#ri ale societ)ţii care s#nt cele mai p#ternice @e aceea,
'mp)raţii care era# oameni noi şi care, din ca#*a aceasta, a1ea# ne1oie de o 0a1oare c#
tot#l deose%it) din partea s#p#şilor lor, c)#ta# s) c2şti-e mai c#r2nd ade*i#nea
soldaţilor dec2t pe aceea a popor#l#i, l#cr# care li se do1edea apoi mai m#lt sa# mai
p#ţin 0olositor, d#p) c#m 0iecare ştia sa# n# s)-şi p)stre*e 0aima printre soldaţi
"a#*ele mai s#s ar)tate a# 0)c#t ca Aarc#s, +ertinaB şi (leBandr#
17
, care a# d#s o
1iaţ) modest), a# i#%it dreptatea, care a# 0ost d#şmani ai oric)rei cr#*imi şi plini de
omenie şi %l2n*i, s) ai%), c# toate acestea, a0ar) de Aarc#s, #n s02rşit trist ;#mai
Aarc#s a tr)it şi a m#rit %#c#r2nd#-se de toate onor#rile, pentr# c) n#mai el a #rmat
pe tron#l imperial prin drept de moştenire
1&
, aşa 'nc2t n-a a1#t ne1oie s) 0ie
rec#nosc#t nici de soldaţi, nici de poporP pe l2n-) aceasta a1ea şi m#lte 'ns#şiri care 'l
0)cea# demn de tot respect#l, ast0el c), at2ta timp c2t a tr)it, a şti#t s)-i st)p2neasc) şi
pe #nii şi pe alţii, 0)r) a 0i 1reodat) #r2t sa# dispreţ#it de cine1a +ertinaB a a9#ns 'ns)
'mp)rat 'mpotri1a 1oinţei soldaţilor, iar aceştia, o%işn#iţi s) tr)iasc) s#% domnia l#i
"ommod#s, 0)r) a asc#lta de nici o le-e, n-a# p#t#t d#ce 1iaţa cinstit) pe care
+ertinaB 1oia s) le-o imp#n)P de aceea, 'ncep2nd s ) - 1 #rasc) şi ad)#-2nd#-se la
aceast) #r) dispreţ#l lor, 0iindc) +ertinaB era %)tr2n, acesta şi-a pierd#t tron#l de c#m
a 'ncep#t s) domneasc)
Di se c#1ine s) o%ser1)m c# acest prile9 c) 'ţi poţi atra-e #ra oamenilor at2t prin
0apte %#ne c2t şi prin 0apte rele +rin #rmare, d#p) c#m am ar)tat mai s#s, #n principe
care 1rea s)-şi p)stre*e stat#l este deseori ne1oit s) n# 0ie %#nP deoarece at#nci c2nd
popor#l, soldaţii sa# no%ilii, adic) p)t#ra
social) de care socoteşti c) ai ne1oie pentr# a te menţine la p#tere, este cor#pt), t#
tre%#ie s) te con0orme*i comport)rii ei pentr# a o satis0ace, şi 0)c2nd aceasta
procede*i 'mpotri1a %inel#i @ar s) trecem la (leBandr#
1OP
care a 0ost #n 'mp)rat at2t
de %#n, 'nc2t, 'ntre alte la#de care i se ad#c, se n#m)r) şi aceea c), 'n cei paispre*ece
ani c2t a cond#s imperi#l, nimeni n-a 0ost #cis 0)r) a 0i 0ost 9#decat "# toate acestea,
0iind socotit o 0ire prea molatic) şi sp#n2nd#-se despre el c) se las) c)l)#*it de mama
l#i, şi-a atras dispreţ#l oamenilor, iar armata a conspirat 'mpotri1a l#i şi 1 - a omor2t
(nali*2nd ac#m, dimpotri1), caracter#l l#i "ommod#s, al l#i !e1er, al l#i
(ntonin#s "aracalla şi al l#i AaBimin
2E
, 1eţi 1edea c) aceştia a# 0ost oameni 0oarte
cr#*i şi lacomiP c)ci, pentr# a-i m#lţ#mi pe soldaţi, n-a# l)sat deoparte nici #n 0el de
nedreptate dintre acelea care se pot s)12rşi 'mpotri1a popor#l#i, şi toţi, a0ar) de !e1er,
a# a1#t #n s02rşit trist !e1er a a1#t 'ntr-ade1)r 'ns#şiri at2t de mari 'nc2t p)str2nd#-şi
prietenia soldaţilor
21
, a re#şit s) domneasc) tot timp#l 0ericit, c# toate c) a as#prit
popor#l 'ns#şirile l#i 'l 0)cea# s) apar) soldaţilor şi popoarelor l#i at2t de min#nat
'nc2t acestea din #rm) st)tea# #imite şi ca 'ncremenite 'n 0aţa l#i, pe c2nd cei dint2i se
ar)ta# plini de respect şi m#lţ#miţi Di pentr# c) 0aptele l#i a# 0ost deose%ite pentr# #n
principe no# ce era, 1rea# s) ar)t pe sc#rt c2t de %ine a şti#t el s) adopte nat#ra 1#lpii
şi a le#l#i, animale pe care, c#m am sp#s, #n principe tre%#ie s) le imite
"#nosc2nd ne.ot)r2rea l#i ,#lian#s, care era 'mp)rat
22
, !e1er 'şi con1inse armata
ce o comanda 'n !la1onia
2?
, c) ar 0i %ine s) mear-) la $oma ca s) r)*%#ne soarta l#i
+ertinaB care 0#sese #cis de pretorieni
24
!#% aceast) aparenţ), 0)r) s) arate c) aspir)
la imperi#, 'şi 'ndrept) armata spre $oma, a9#n-2nd 'n ,talia 'nainte c.iar de a se 0i
şti#t ce1a de plecarea l#i / dat) sosit la $oma, !enat#l 'l alese 'mp)rat, de 0ric), iar
,#lian#s a 0ost #cis @#p) acest 'ncep#t, 'i mai r)m2nea# l#i !e1er do#) di0ic#lt)ţi de
'n1ins, dac) 1oia s) se 0ac) st)p2n pe stat#l 'ntre-P #na i se pre*enta 'n (sia
25
, #nde
;i-er, comandant#l s#prem al armatelor din (sia, re#şise s) 0ie proclamat 'mp)ratP iar
cealalt) se i1ea 'n (p#s, #nde se a0la (l%in#s
26
care n)*#ia la r2nd#l l#i s) a9#n-)
'mp)rat Di 'ntr#c2t 'şi d)dea seama c) este prime9dios s) se arate d#şman 0aţ) de
am2ndoi, .ot)r' s)-1 atace pe ;i-er şi s)-1 'nşele pe (l%in#s 'i scrise acest#ia
27
c),
0iind ales 'mp)rat de c)tre !enat, 1oia s) 'mpart) c# el aceast) demnitateP şi 'i trimise
titl#l de "e*ar, iar printr-o .ot)r2re a !enat#l#i, şi-1 asocie la domnie, l#cr#ri pe care
(l%in#s le l#) drept ade1)rate @ar d#p) ce !e1er 'l 'n1inse şi 'l #cise pe ;i-er,
resta%ilind liniştea 'n
/rient, el se 'napoie la $oma şi se pl2nse 'n !enat sp#n2nd c) (l%in#s, prea p#ţin
rec#nosc)tor 0aţ) de %ine0acerile pe care le primise din partea l#i, 'ncercase prin
1icleş#- s ) - 1 omoare şi de aceea el se 1ede silit s) se d#c) s ) - 1 pedepseasc)
pentr# in-ratit#dinea l#i +lec) apoi s ) - 1 ca#te tocmai 'n Franţa şi 'i l#) at2t domnia,
c2t şi 1iaţa
2&

(cela care 1a eBamina c# am)n#nt#l 0aptele acest#i om 1a -)si c) el a 0ost şi #n
le# s)l%atic şi o 1#lpe 1iclean), şi 1a constata c) a 0ost tem#t şi respectat de 0iecare,
iar soldaţii n# l-a# #r2t ;# se 1a mira deci o%ser12nd c), deşi era cel dint2i din
neam#l l#i care a9#nsese principe, şti#se tot#şi s) -#1erne*e #n imperi# at2t de 'ntins
'ntr-ade1)r, 0aima l#i 0oarte mare 1 - a ap!rat 'ntotdea#na de #ra pe care popoarele ar
0i p#t#t s-o ai%) 'mpotri1a l#i din ca#*a 9a0#rilor pe care le s)12rşea @ar (ntoni#s
29
,
0i# l#i, a 0ost şi el #n om c# 'ns#şiri deose%ite care 'l 0)cea# admirat de popor şi i#%it
de soldaţi, c)ci era r)*%oinic pricep#t şi 'nd#ra #şor orice o%oseal), dispreţ#ia orice
m2ncare aleas) şi orice 0el de pl)ceri moleşitoare, ceea ce 'l 0)cea i#%it de 'ntrea-a
armat) "# toate acestea, s)l%)ticia şi cr#*imea l#i a# 0ost at2t de mari
?E
şi de
nemaia#*ite 'nc2t, d#p) ce, prin nen#m)rate omor#ri #cisese o mare parte din
pop#laţia $omei şi 'ntrea-a pop#laţie a (leBandriei, a9#nse s) 0ie om#l cel mai #r2t
din toat) l#mea 'ncep# s) 0ie #r2t c.iar de aceia pe care 'i a1ea 'n 9#r#l l#i, aşa 'nc2t
0# #cis de #n cent#rion 'n mi9loc#l tr#pelor l#i
?
1
Jre%#ie s) o%ser1)m 'n le-)t#r) c# aceasta c) asasinatele de 0el#l acesta, care s#nt
re*#ltat#l #nei 'ndel#n-ate c.i%*#iri şi i*1or)sc dintr-o .ot)r2re statornic) şi
'nd)r)tnic), n# pot s) 0ie e1itate de #n principe, deoarece orice om c)r#ia n#-i pas) de
moarte poate s)-1 #cid)P dar #n principe n# tre%#ie s) se team) prea m#lt de
asemenea crime, pentr# c) ele s#nt 0oarte rare
?2
Jre%#ie s) se 0ereasc) n#mai de a
comite 0apte prea -ra1e 'mpotri1a acelora care s#nt 'n 9#r#l l#i şi care 'l sl#9esc 'n
cond#cerea principat#l#i =#cr#l acesta 1 - a 0)c#t (ntoni#s omor2nd 'n mod 9osnic
pe 0ratele acel#i cent#rion, iar pe acesta, c# toate c) 'l ameninţa 'n 0iecare *i, 'l p)stra
mai departe 'n corp#l l#i de -ard), ceea ce era desi-#r o p#rtare nesocotit) şi menit)
s)-i ad#c) pieirea, aşa c#m s-a şi 'nt2mplat
@ar s) trecem la "ommod#s
??
, c)r#ia 'i era 0oarte #şor s) -#1erne*e imperi#l,
deoarece 'l st)p2nea prin drept de moştenire, 0iind 0i#l l#i Aarc#s (#reli#s (r 0i 0ost
s#0icient s) mear-) mai departe pe c)ile #rmate de tat)l s)#, pentr# ca 'n 0el#l acesta
s) m#lţ#measc) şi tr#pele şi popor#lP dar 0iind cr#d şi %r#tal din 0ire a 1r#t s)-şi
satis0ac) toat) l)comia pe spinarea
70 71
popor#l#i şi pentr# aceasta s-a str)d#it s) atra-) de partea l#i armatele, d2nd#-le
li%ertate ne'n-r)dit)P iar pe de alt) parte, n# şi-a ţin#t 'n nici #n tel demnitatea şi a
co%or2t de m#lte ori 'n aren) ca s) l#pte c# -ladiatorii ( s)12rşit de asemenea alte
0apte 9osnice şi prea p#ţin demne de m)reţia #n#i 'mp)rat, 'nc2t a a9#ns s) 0ie
dispreţ#it de soldaţi Di 0iind #r2t de #nii şi dispreţ#it de alţii, s-a #r*it 'mpotri1a l#i o
conspiraţie şi a 0ost omor2t
?4

;e r)m2ne s) ar)tam ac#m caracter#l l#i AaBimin
?5
(cesta a 0ost #n om 0oarte
r)*%oinic, iar armatele, s)t#le de molici#nea l#i (leBandr#
?6
, despre care am 1or%it
mai s#s, l-a# ales d#p) moartea acest#ia 'mp)rat ;# s-a %#c#rat m#lt timp de domnie,
deoarece do#) l#cr#ri 'l 0)cea# s) 0ie #r2t şi dispreţ#it: mai 'nt2i 0apt#l c) era de neam
0oarte de 9os, 'ntr#c2t pe 1rem#ri p)sc#se oile 'n Jracia (l#cr# care era prea %ine
c#nosc#t t#t#ror şi care-1 0)cea s) 0ie 0oarte m#lt dispreţ#it de oricine)P al doilea, c) la
'ncep#t#l domniei l#i tot am2nase de a se d#ce la $oma
?7
şi de a l#a 'n st)p2nire
tron#l imperial, ceea ce 'i crease 0aima de om 0oarte cr#d, deoarece s)12rşise prin
mi9locirea pre0ecţilor l#i
?!
o s#medenie de crime la $oma şi 'n celelalte p)rţi ale
imperi#l#i =#mea 'l dispreţ#ia, deci, 0oarte m#lt, pentr# c) se tr)-ea dintr-#n neam
mic, d#p) c#m tot ea 'l #ra pentr# c) 'i era 0ric) de cr#*imea l#iP şi 'mpotri1a l#i se
r)sc#lar)
?9
mai 'nt2i cei din (0rica, apoi !enat#l şi 'ntre- popor#l $omei 'n 0ine,
toat) ,talia conspir) 'mpotri1a l#i +ropria l#i armat) care tocmai 'mpres#ra (H#ileia
4E
li se al)t#r) şi 'ntr#c2t soldaţii 'nt2mpina# -re#t)ţi 'n c#cerirea cet)ţii şi era# s)t#i de
cr#*imile l#i, 0iind#-le totodat) mai p#ţin 0ric) de el pentr# c) 'l 1edea# 'ncon9#rat de
d#şmani, 'l #ciser)
;# 1rea# s) 1or%esc nici despre 6elio-a%al
41
, nici despre Aacrin#s
42
, nici despre
,#lian
4?
care, 0iind c# tot#l demni de dispreţ, a# şi 0ost 0oarte repede nimiciţiP 1oi
trece deci la concl#*ia c# pri1ire la aceast) c.esti#ne !p#n, prin #rmare, c) principii
care domnesc 'n 1remea noastr) 'nt2mpin) prea p#ţin 'n -#1ernarea lor -re#tatea de a
tre%#i s)-şi m#lţ#measc) 'n mod deose%it tr#pele <ste ade1)rat c) tre%#ie s) ţii seama
de ele 'ntr-o an#mit) m)s#r), dar, c# toate acestea, -re#tatea se re*ol1) #şor, deoarece
nici #n#l dintre principii de ast)*i n# are armate tot at2t de 1ec.i prec#m s#nt
-#1ernarea şi administrarea pro1inciilor l#i
44
, pe c2nd armatele imperi#l#i roman
a1ea# aceast) sit#aţie @ac) 'n 1ec.ime tre%#ia s)-i satis0aci mai m#lt pe soldaţi dec2t
popor#l, l#cr#l acesta se eBplic) prin aceea c) soldaţii a1ea# mai m#lt) p#tere dec2t
popor#l (st)*i 'ns), toţi principii, a0ar) doar de
s#ltan#l t#rcilor şi de acela al <-ipt#l#i
4
F tre%#ie s) m#lţ#measc) mai m#lt popor#l
dec2t armatele, deoarece popor#l poate mai m#lt dec2t acestea
41

Face eBcepţie 'n aceast) pri1inţ) s#ltan#l t#rcilor, pentr# c) el 'şi ţine mere# 'n
9#r#l l#i do#)spre*ece mii de soldaţi de in0anterie şi cincispre*ece mii de oameni
c)l)ri
47
, de care depinde si-#ranţa şi 0orţa stat#l#i l#i =)s2nd la o parte orice alt)
preoc#pare, principele tre%#ie s)-şi p)stre*e 'n prim#l r2nd prietenia armatelor l#i
Jot aşa s#1eran#l <-ipt#l#i, al c)r#i stat este c# tot#l 'n m2na soldaţilor, tre%#ie s)-şi
p)stre*e prietenia lor 0)r) a ţine seama 'n nici #n 0el de popor Di este de o%ser1at c)
acest stat al !#ltan#l#i se deose%eşte 'n 'ntre-ime de toate celelalte principate, pentr#
c) el este asem)n)tor c# stat#l ponti0ical creştin
4&
, care n# poate 0i n#mit nici
principat ereditar, nici principat no#P deoarece 0iii 1ec.i#l#i principe n# s#nt
moştenitori şi nici n# r)m2n st)p2ni !tat#l re1ine n#mai acel#ia care este ales pentr#
aceast) demnitate de c)tre cei care a# a#toritatea de a o 0ace /r2nd#irea aceasta 0iind
0oarte 1ec.e, n# se poate 1or%i 'n ca*#l de 0aţ) de #n principat no#, deoarece n# se
i1eşte aici nici #na din -re#t)ţile care s#nt proprii statelor noiP c)ci, c# toate c)
principele este no#, or-ani*area stat#l#i este 1ec.e, iar instit#ţiile l#i s#nt 'n aşa 0el
or2nd#ite 'nc2t cel care este ales domneşte ca şi c#m ar 0i #n principe ereditar
@ar s) re1enim la c.esti#nea noastr) !p#n c) oricine 1a considera eBp#nerea de
mai s#s, 1a 1edea c) 'mp)raţii pe care i-am amintit s-a# pr)%#şit 0ie din ca#*a #rii, 0ie
a dispreţ#l#i Jotodat) el 1a a0la c#m s-a 'nt2mplat c) o parte din ei proced2nd 'ntr-#n
0el, iar ceilalţi proced2nd 'n mod contrar, #nii a# a1#t #n s02rşit 0ericit, iar ceilalţi #n#l
ne0ericit, indi0erent de mod#l 'n care 0iecare din ei a acţionat 'ntr-ade1)r, l#i +ertinaB
şi l#i (leBandr#, care a# 0ost principi noi, le-a 0ost in#til şi d)#n)tor 0apt#l c) a# 1r#t
s ) - 1 imite pe Aarc#s (#reli#s care oc#pase tron#l c# drept de moştenire @e
asemenea, se 1a 1edea c) pentr# "aracalla, "ommod#s şi AaBimin, a 0ost o -reşeal)
0apt#l c) l-a# imitat pe !e1er, deoarece ei n# a1ea# 'ns#şirile necesare pentr# a p#tea
s) calce pe #rmele l#i
49
(şadar, #n principe no# care domneşte peste #n principat no#
n# poate s) imite acţi#nile l#i Aarc#s (#reli#s şi nici n# este necesar ca el s) #rme*e
eBempl#l l#i !e1erP el tre%#ie 'ns) s) ia de la !e1er acele mod#ri de acţi#ne care 'i
s#nt necesare pentr# a-şi consolida stat#l, iar de la Aarc#s (#reli#s s) ia eBemplele
potri1ite pentr# a p#tea p)stra 'n mod -lorios #n stat -ata 'ntemeiat şi solid
72
73
CAITOLUL ++
DAC$ FORT$RE!ELE () MULTE ALTE LUCRURI
E CARE RINCIII LE FAC *N FIECARE &I
SUNT SAU NU DE FOLOS 1
3nii principi, pentr# a-şi asi-#ra st)p2nirea as#pra stat#l#i, le-a# l#ai
s#p#şilor lor toate armeleP alţii a# 'ntreţin#t de*%in)rile 'n ţin#t#rile c#ceriteP
#nii a# alimentat d#şm)niile 'mpotri1a lor 'nşişiP alţii, 'n s02rşit, s-a# str)d#it
s)-i c2şti-e de partea lor pe aceia de care n# era# si-#ri la 'ncep#t#l domniei:
#nii a# 'n)lţat 0ort)reţeP alţii le-a# d)r2mat şi le-a# distr#s Di c# toate c) n#
p#tem 0orm#la o 9#decat) c# pri1ire la toate aceste l#cr#ri
2
, 0)r) a eBamina
'mpre9#r)rile partic#lare ale 0iec)r#i stat 'n care s-a procedat 'ntr-#n 0el sa#
alt#l, 1oi 1or%i tot#şi despre ele trat2nd#-le 'n mod -eneral, 'n m)s#ra 'n care
pro%lemele 'nseşi ne 'n-)d#ie s-o 0acem
;# s-a 'nt2mplat niciodat) ca #n principe no# s)-şi de*arme*e s#p#şii
?
P
at#nci c2nd i-a -)sit ne'narmaţi, i-a 'narmat 'ntotdea#naP c)ci, dac) #n principe
'şi 'narmea*) s#p#şii, armatele 1or 0i ale l#i, cei care 'i d)dea# de %)n#it 'i
de1in credincioşi, iar cei care 'i era# credincioşi r)m2n mai departe tot aşaP din
s#p#şi, toţi a9#n- deci s)-i 0ie parti*ani @ar c#m n# poţi s)-i 'narme*i pe toţi
s#p#şii, dat 0iind c) le 0aci o 0a1oare acelora pe care 'i 'narme*i, 1ei p#tea s)-i
trate*i pe ceilalţi c# mai p#ţin) preca#ţieP iar deose%irea de atit#dine pe care ei
o constat) 'n ceea ce-i pri1eşte 'i 0ace s) se simt) 'ndatoraţi 0aţ) de tine, 'n
1reme ce ceilalţi 'ţi -)sesc o sc#*), socotind c) a# desi-#r mai m#lte merite
aceia care 'n0r#nt) prime9dii şi a# o%li-aţii mai m#lte şi mai -rele (t#nci 'ns)
c2nd le iei s#p#şilor armele, 'ncepi s)-i nem#lţ#meşti, deoarece le ar)ţi c) n#
te 'ncre*i 'n ei, 0ie pentr# c) s#nt laşi, 0ie pentr# c) s#nt prea p#ţin demni de
'ncredereP şi at2t #na c2t şi cealalt) din aceste p)reri 0ac s) se nasc) #ra
'mpotri1a ta @ar c#m t# n# poţi s) r)m2i 0)r) armate, eşti ne1oit s) rec#r-i la
mercenarii despre care am 1or%it mai s#s
4
ar)t2nd c#m s#ntP şi c.iar dac)
aceştia ar 0i mai %#ni, tot n-ar 0i dest#i la n#m)r pentr# ca s) te apere
'mpotri1a d#şmanilor p#ternici şi a s#p#şilor s#specţi
,at) de ce, aşa c#m am sp#s, #n principe no# care domneşte 'ntr-#n
principat no#, 'şi alc)t#ieşte 'ntotdea#na o armat) ,storia este plin) de
eBemple de acest 0el @ar c2nd #n principe c#cereşte #n stat no# pe care 'l
ada#-), asemenea #nei p)rţi, stat#l#i s)# mai 1ec.i, at#nci el tre%#ie s)
de*arme*e pop#laţia no#l#i teritori#, c# eBcepţia acelora care a# 0ost de
partea l#i at#nci c2nd a 'ntreprins c#cerirea Di c.iar pe aceştia, c# 1remea
sa# c2nd se i1eşte oca*ia, tre%#ie s) ca#ţi s)-i moleşeşti şi s) le iei orice
ener-ieP prin #rmare or2nd#ieşti 'n aşa 0el l#cr#rile, 'nc2t 'ntrea-a 0orţ) a
stat#l#i s) 0ie 'n m2inile aceloraşi soldaţi care s#nt ai t)i proprii şi care tr)iesc
'n prea9ma ta, 'n stat#l pe care t# 'l st)p2neşti mai dinainte
!tr)moşii noştri, şi mai ales aceia care era# socotiţi 'nţelepţi, o%işn#ia# s)
sp#n) c) +istoia tre%#ie st)p2nit) prin l#pta dintre 0acţi#ni, iar +isa prin
0ort)reţe
5
<i 'ntreţinea# discordiile 'n #nele pro1incii care le era# s#p#se,
pentr# ca s) le st)p2neasc) mai #şor "red c) 'n 1rem#rile acelea, c2nd ,talia
era 'mp)rţit) 'n do#) ta%ere, care at2rna# aproape e-al 'n %alanţ), era %ine c)
se 0)cea ast0el
6
P dar n# mi se pare c) eBempl#l acesta ar tre%#i #rmat şi
ast)*i 'ntr-ade1)r, n# cred c) discordiile pot s) d#c) 1reodat) la #n re*#ltat
%#nP dimpotri1), c2nd d#şman#l se apropie, este si-#r c) #n oraş 'n care
cet)ţenii n# s#nt #niţi 'ntre ei 1a 0i imediat pierd#tP deoarece 0acţi#nea cea
mai sla%)
7
se 1a #ni 'ntotdea#na c# 0orţele eBterne ale d#şman#l#i, iar
cealalt) n# 1a p#tea s) re*iste
5eneţienii, 'ndemnaţi, cred, de moti1ele mai s#s ar)tate, 0a1ori*a#
eBistenţa 0acţi#nilor -#el0e şi -.i%eline 'n oraşele care le era# s#p#se Di c#
toate c) niciodat) n# le l)sa# s) a9#n-) la 'nc)ier)ri s2n-eroase, ei alimenta#
tot#şi aceste ne'nţele-eri pentr# ca loc#itorii, 0iind c# tot#l prinşi 'n discordii,
s) n# se #neasc) 'mpotri1a lor =#cr#l acesta n-a 0ost tot#şi, d#p) c#m s-a
1)*#t mai t2r*i#, spre %inele lorP c)ci, 'n1inşi 0iind la 5aila
&
, o parte din
oraşele s#p#se lor a# prins imediat c#ra9 şi le-a# l#at 'ntre-#l teritori# pe care
'l st)p2nea# (semenea mod de acţi#ne do1edeşte, prin #rmare, sl)%ici#nea
principel#i ,ntr-#n principat p#ternic, di1i*i#nile interne de 0el#l acesta n# 1or
0i niciodat) 'n-)d#ite, deoarece, dac) ele s#nt 0olosite 'n timp de pace
-'ntr#c2t c# a9#tor#l lor poţi s)-ţi -#1erne*i mai #şor s#p#şii d#p) c#m 'ţi
place - at#nci c2nd 1ine #n r)*%oi, tactica respecti1) se do1edeşte a 0i
'nşel)toare
F)r) 'ndoial) c) principii de1in mari at#nci c2nd re#şesc s) 'n1in-)
-re#t)ţile şi 'mpotri1irile pe care le 'nt2mpin) din partea celorlalţi @e aceea,
at#nci c2nd soarta 1rea s) 'nalţe -loria #n#i principe, c# deose%ire a #n#ia
no#, pentr# c) acesta, mai m#lt dec2t #n principe ereditar, are ne1oie s)
do%2ndeasc) o 0aim) mai mare, ea ridic) 'mpotri1a l#i d#şmani şi-i 0ace s)
7-
'ntreprind) o seam) de acţi#ni contra l#i, pentr# ca el s) ai%) prile9#l de a-i 'n1in-e şi
ast0el s) #rce mai s#s pe scara pe care c.iar d#şmanii l#i i-a# 'ntins-o @e aceea, m#lţi
consider) c) #n principe 'nţelept tre%#ie, at#nci c2nd are prile9#l, s) 'ntreţin) c#
1iclenie o d#şm)nie oarecare 'ndreptat) contra l#i pentr# ca prin 'n0r2n-erea ei s)
o%ţin) o -lorie şi mai mare
+rincipii, şi mai ales aceia care s#nt noi 'n domnie, a# 'nt2lnit oameni mai
credincioşi şi mai 0olositori 'ntre aceia care la 'ncep#t#l domniei lor a# 0ost
consideraţi s#specţi, dec2t 'ntre aceia care la 'ncep#t se %#c#ra# de 'ncrederea l#i
9

+andol0o +etr#cci
1E
, principele !ienei, -#1erna stat#l mai m#lt c# a9#tor#l acelora
care 'i 0#seser) s#specţi, dec2t c# ceilalţi @ar despre l#cr#l acesta n# p#tem 1or%i 'n
mod -eneral, deoarece aspectele l#i 1aria*) c# 0iecare ca* 'n parte 5oi sp#ne n#mai
aceasta, şi an#me c) oamenii care a# 0ost la 'ncep#t d#şmanii #n#i principe şi care a#
ne1oie de #n spri9in pentr# a se menţine, pot 0i c2şti-aţi c# mare #ş#rinţ) de partea
principel#iP şi ei 1or 0i c# at2t mai m#lt constr2nşi s)-1 sl#9easc) c# credinţ), c# c2t 'şi
1or da mai m#lt seama c) a# ne1oie s) ştear-) prin 0aptele lor p)rerea 0oarte rea pe
care principele şi-o 0)c#se despre ei 'n 0el#l acesta, principele 1a a1ea de la ei oric#m
mai m#lt 0olos dec2t de la aceia care, 0iind prea si-#ri de 'ncrederea l#i, n#-şi
'ndeplinesc dest#l de %ine datoria ş iQ 1 sl#9esc c# mai p#ţin) s2r-#inţ)
Di 'ntr#c2t c.esti#nea pe care o trat)m ac#m imp#ne şi o alt) 'ntre%are, n# 1rea#
s) n# amintesc acelor principi care a# c#cerit de c#r2nd #n stat, 0olosind#-se de
a9#tor#l c.iar al cet)ţenilor l#i, c) ei 1or tre%#i s) cercete*e c# atenţie moti1ele care i-
a# 'ndemnat pe cei care a# s#sţin#t c#ceririle lor, s) procede*e ast0el 'n ca*#l c2nd n#
este 1or%a de o simpatie 0ireasc) 0aţ) de el, ci n#mai de 0apt#l c) era# nem#lţ#miţi de
-#1ernarea anterioar), 'i 1a 0i 0oarte -re#, şi doar c# m#lt) tr#d) 1a re#şi s) p)stre*e
prietenia lor, deoarece 'i 1a 0i c# nep#tinţ) s)-i m#lţ#measc) @ac) anali*)m, deci, c#
atenţie ca#*a acest#i 0apt, 0olosind eBemplele pe care ni le o0er) istoria antic) şi
modern), 1om 1edea c)-i este m#lt mai #şor #n#i principe s)-şi c2şti-e prietenia
acelor oameni care era# m#lţ#miţi de -#1ernarea trec#t), şi care, prin #rmare, 'i era#
d#şmani, dec2t prietenia acelora care i-a# de1enit prieteni şi l-a# a9#tat s) oc#pe
principat#l n#mai pentr# c) n# era# m#lţ#miţi de -#1ernarea anterioar)
+rincipii a# a1#t o%icei#l ca, at#nci c2nd 1oia# s) domneasc) c# mai m#lt)
si-#ranţ) peste #n stat, s) 'nalţe 0ort)reţe 8
l
'n scop#l de a ţine 'n 0r2#
pe aceia care ar 0i a1#t de -2nd s) li se 'mpotri1easc) şi pentr# ca 'n acelaşi timp
e
l
e
s
) l
e
ser1easc) drept ad)post si-#r 'n ca*#l #nei r)scoale neaşteptate <# la#d o%icei#l
acesta, deoarece el a eBistat a$ antiLuo
+7
& "# toate acestea, se ştie c) 'n 1rem#rile
noastre, domn#l ;iccolo 5itelli 8 - 8 a d)r2mat do#) cet)ţi la "itt2 di "astello pentr# ca
s) poat) s) p)stre*e acest teritori# 'n st)p2nirea l#i K#ido =J%aldo, d#ce de 3r%ino
14
, re1enit pe tron d#p) ce 0#sese al#n-at de la p#tere de "e*ar Bor-ia, a distr#s din
temelii toate 0ort)reţele a0late pe acel teritori#, socotind c) 0)r) ele 1a 0i mai -re# s)-şi
piard) din no# stat#l "ei din neam#l Benti1o-lio 8-F re1eniţi la Bolo-na, a# ,ăcut
acelaşi l#cr# (şadar, 0ort)reţele s#nt 0olositoare sa# n# d#p) timp#riP şi dac) ele 'ţi
ser1esc 'ntr-o pri1inţ), 'n sc.im% 'ţi 0ac r)# 'n alta ,ar l#cr#l acesta poate 0i l)m#rit
d#p) c#m ar)t)m mai departe, şi an#me
16
:
+rincipele care se teme mai m#lt de popor#l l#i dec2t de str)ini tre%#ie s) ridice
0ort)reţeP dar acela care se teme mai m#lt de str)ini dec2t de popor#l lui n# are ne1oie
s) le constr#iasc) Familia !0or*a 8
7
a a1#t şi 1a a1ea mai m#lt de s#0erit de pe #rma
castel#l#i pe care Francesco !0or*a 1 - a *idit la Ailano, dec2t de pe #rma oric)rei
t#l%#r)ri care a eBistat sa# care se 1a i1i 'n acel stat @eci, cea mai %#n) 0ort)reaţ)
care poate s) eBiste este 0apt#l de a n# 0i #r2t de popor
1&
P c)ci c.iar dac) ai 0ort)reţe,
iar popor#l te #r)şte, ele n# te 1or sal1aP deoarece at#nci c2nd popor#l ia arma 'n
m2n), este si-#r c) n# 1or lipsi niciodat) str)inii care s)-i 1in) 'n a9#tor 'n 1rem#rile
noastre p#tem constata c) 0ort)reţele n# i-a# 0ost de 0olos nici #n#i principe, a0ar)
doar contesei de Forli
19
, şi aceasta d#p) moartea soţ#l#i ei, contele KirolamoP c)ci
disp#n2nd de o 0ort)reaţ), ea a p#t#t at#nci s) se s#stra-) 0#riei pop#lare şi s) aştepte
a9#tor de la Ailano
2E
, redo%2ndind#-şi apoi teritoriile Jimp#rile era# at#nci ast0el
'nc2t #n str)in n# p#tea s) 1in) s) dea a9#tor popor#l#i
21
P pe #rm) 'ns), c2nd "e*ar
Bor-ia a atacat-o C, iar cei din popor care o d#şm)nea# s-a# aliat c# str)inii,
0ort)reţele s-a# do1edit a 0i şi pentr# ea de prea p#ţin 0olos (şadar, ac#ma ca şi la
'ncep#t, ar 0i 0ost mai %ine pentr# ea s) n# 0ie #r2t) de popor, dec2t s) ai%) 0ort)reţe
"onsider2nd, prin #rmare, toate aceste l#cr#ri, e# 1oi l)#da at2t pe aceia care
constr#iesc 0ort)reţe, c2t şi pe aceia care n# constr#iesc şi 1oi de*apro%a pe toţi aceia
care, p#n2nd#-şi toat) 'ncrederea 'n ele, 1or da prea p#ţin) atenţie 0apt#l#i c) popor#l
'i #r)şte
76 77
CAITOLUL ++I
CUM TREBUIE S$ SE OARTE UN RINCIE
ENTRU A FI STIMAT
;ici #n principe n# 1a i*%#ti s) do%2ndeasc) mai m#lt) preţ#ire dec2t
acela care 1a s)12rşi 0apte m)reţe şi care 1a da pilde rare despre 'ns#şirile l#i
W

"#noaştem 'n 1rem#rile noastre pe Ferdinand de (ra-on
2
, act#al#l re-e al
!paniei 'l p#tem socoti aproape ca #n principe no#, 0iindc) prin 0aima şi
-loria do%2ndite a de1enit, dintr-#n re-e 0)r) p#tere, cel dint2i re-e al creş-
tin)t)ţii @ac) 1eţi pri1i 0aptele l#i, 1eţi 1edea c) toate a# 0ost m)reţe, şi #nele
c.iar eBtraordinare =a 'ncep#t#l domniei, el a atacat pro1incia Krenada
?
, iar
aceast) acţi#ne a p#s temelia stat#l#i s)# =a 'ncep#t el a p#rtat r)*%oi#l 0)r) a
0i an-a9at 'n alte l#pte şi 0)r) a se teme c) ar p#tea 'nt2mpina 1reo piedic) din
partea c#i1a +rin acest r)*%oi el a re#şit s) dea 0e#dalilor din "astilia o
preoc#pare
4
, c)ci, -2ndind#-se la l#pte, ei n# mai a1ea# 1reme s) se -2n-
deasc) la alte sc.im%)ri 'n stat, iar el c2şti-a pe aceeaşi cale a#toritate şi
p#tere as#pra lor, 0)r) ca ei s)-şi dea seama de aceasta "# %anii %isericii şi ai
popor#l#i
5
, el a p#t#t s)-şi .r)neasc) soldaţii, iar r)*%oi#l acesta de l#n-)
d#rat) a p#s %a*ele armatei l#i, care i-a 0)c#t cinste de aici 'nainte ,n pl#s,
pentr# a p#tea s)12rşi 0apte mari, ser1ind#-se tot de reli-ie
6
, a 'ncep#t s)
mani0este o cr#*ime plin) de c#cernicie
7
, al#n-2nd#-i pe marani şi -olind#-şi
ast0el re-at#l, si-#r 0iind c) n# poate s) eBiste o 0apt) mai mişc)toare şi mai
rar 'nt2mplat) dec2t aceasta
&
!#% acelaşi preteBt, a atacat (0rica
9
P a 'ntreprins
eBpediţia din ,talia şi, 'n s02rşit, a atacat Franţa
1E
@eci a s)12rşit şi a #neltit
mere# acţi#ni m)reţe care a# 'ntreţin#t aşteptarea şi admiraţia 'n s#0letele
s#p#şilor care era# tot timp#l preoc#paţi de re*#ltat#l acţi#nilor l#i
$)*%oaiele l#i se n)ştea# #n#l d#p) alt#l, 'n aşa 0el 'nc2t 'ntre #n#l şi alt#l n#
a r)mas niciodat) timp oamenilor s) poat) #nelti şi acţiona 'mpotri1a l#i
<ste de asemenea 0oarte 0olositor pentr# #n principe s) dea pilde rare 'n ce
pri1eşte -#1ernarea intern) a stat#l#i, şi ast0el a# 0ost cele ce se po1estesc
despre Berna%o din Ailano 88 "2nd se 'nt2mpl) ca cine1a s) s)12rşeasc) 'n
1iaţa ci1il) a stat#l#i #n l#cr# c# tot#l neo%işn#it, 0ie 'n %ine, 0ie 'n r)#
principele tre%#ie s) -)seasc) #n mod de a-1 r)spl)ti sa# de a-1 pedepsi, despre
care s) se 1or%easc) m#lt d#p) aceea @ar principele tre%#ie s) se str)d#iasc)
'n prim#l r2nd s)-şi cree*e prin orice acţi#ne 0aima de om mare şi des)12rşit
3n principe este de asemenea preţ#it at#nci c2nd este prieten ade1)rat şi
d#şman ade1)rat, adic) at#nci c2nd, 0)r) s) şo1)ie 'n nici #n 0el, se declar) 'n
0a1oarea #n#ia şi 'mpotri1a cel#ilalt (ceast) atit#dine 1a 0i 'ntotdea#na mai
0olositoare dec2t aceea de a sta ne#tr#
12
, deoarece dac) doi dintre 1ecinii t)i
p#ternici 'ncep s) se l#pte 'ntre ei, ei sa# s#nt ast0el 'nc2t 1ictoria #n#ia te poate
0ace s) te temi de acela care a 'n1ins, sa# n# s#nt ,n oricare din aceste ca*#ri,
'ţi 1a 0i 'ntotdea#na mai de 0olos s)-ţi ar)ţi pe 0aţ) atit#dinea şi s) te r)*%oieşti
'n mod desc.is şi leal
1?
P c)ci 'n prim#l ca*, dac) n#-ţi ar)ţi intenţiile, 1ei 0i
'ntotdea#na prada acel#ia care 1a 'n1in-e, şi aceasta spre %#c#ria şi satis0acţia
acel#ia care a 0ost 'n1insP n# 1ei a1ea nici #n moti1 şi nici #n ar-#ment c# care
s) te aperi, d#p) c#m n# 1ei a1ea pe nimeni care s) te primeasc) la el ")ci
acela care 'n1in-e n# 1rea s) ai%) prieteni s#specţi şi care s) n#-1 a9#te la
ne1oie, iar acela care a pierd#t %)t)lia n# te primeşte pentr# c) n-ai 1r#t ca,
a9#t2nd#-1 c# armele 'n m2n), s) rişti de a a1ea aceeaşi soart) ca şi el
(ntio. trec#se 'n Krecia
14
, 0iind c.emat aici de c)tre etolieni pentr# a-i
al#n-a pe romani <l trimise soli la a.ei, care era# prieteni ai romanilor, spre
a-i 'ndemna s) r)m2n) ne#triP pe de alt) parte 'ns), romanii 'i s0)t#ia# s) ia
armele 'n m2n) pentr# ei ".esti#nea a 0ost ad#s) 'n disc#ţie 'n ad#narea
a.eilor, #nde sol#l trimis de (ntio. a c)#tat s)-i con1in-) pe aceştia s)
r)m2n) ne#triP la care sol#l roman
15
a r)sp#ns: CNo#d a#tem işti dic#nt non
interponendi 1os %ello, ni.il ma-is alien#m re%#s 1estris estP sine -ratia, sine
di-nitate, praemi#m 1ictoris eritisC
16

Di se 1a 'nt2mpla 'ntotdea#na ca acela care n# 'ţi este prieten s)-ţi cear) s)
r)m2i ne#tr#, iar acela care 'ţi este prieten s)-ţi cear) s) iei atit#dine pe 0aţ),
l#pt2nd +rincipii şo1)itori, pentr# a e1ita prime9diile pre*ente, #rmea*) de
cele mai m#lte ori aceast) cale a ne#tralit)ţii, şi de cele mai m#lte ori ei 'şi
pierd stat#l @ar at#nci c2nd #n principe se declar) 'n mod c#ra9os 'n
0a1oarea #neia din p)rţi şi 'n1in-e acela c# care el s-a aliat, c.iar dac) acesta
este p#ternic iar t# eşti la discreţia l#i, el 'ţi 1a r)m2ne tot#şi 'ndatorat şi 'ntre
el şi tine se 1a 0i 0ormat o le-)t#r) %a*at) pe a0ecţi#neP iar oamenii n# s#nt
niciodat) at2t de necinstiţi 'nc2t s) te do%oare 'ntr-#n ca* ca acesta, deoarece
ar 'nsemna s) dea #n eBempl# prea -ra1 de in-ratit#dine
17
'n pl#s, 1ictoriile
n# s#nt niciodat) at2t de complete 'nc2t 'n1in-)tor#l s) n# tre%#iasc) s) ţin)
seama de an#mite l#cr#ri şi mai ales de dreptate @ar dac) pierde acela c#
7& 79
care te-ai aliat, 1ei -)si #n re0#-i# la elP te 1a a9#ta at2t c2t 'i 1a li c# p#tinţa
şi 1ei 'mp)rt)şi soarta l#i care poate s)-şi mai recapete str)l#cirea de alt)
dat) 'n al doilea ca*, at#nci c2nd aceia care se l#pt) 'ntre ei s#nt ast0el 'nc2t
n# ai s) te temi de acela care 1a 'n1in-e, 1a 0i c# at2t mai 'nţelept din partea
ta a te declara pe 0aţ) de partea #n#ia dintre ei, deoarece contri%#i la
'n0r2n-erea #n#ia c# a9#tor#l cel#ilalt care ar tre%#i s)-1 sal1e*e dac) ar 11
'nţelept @ac) acesta 'n1in-e, r)m2ne el la discreţia ta şi este imposi%il s) n#
'n1in-) c# a9#tor#l t)#
1&

!e imp#ne s) o%ser1)m aici c) #n principe tre%#ie s) %a-e de seam) s) n#
se alie*e niciodat) c# #n#l mai p#ternic dec2t el pentr# a-i lo1i pe ceilalţi,
dec2t dac) ne1oia 'l constr2n-e la aceasta, aşa c#m am ar)tat mai s#s, c)ci
dac) cel care este mai p#ternic 'n1in-e, t# r)m2i pri*onier#l l#iP şi #n principe
tre%#ie s) se 0ereasc), at2t c2t poate de m#lt, de a 0i la discreţia alt#ia V88
5eneţienii s-a# aliat c# Franţa 'mpotri1a d#cel#i de Ailano
2E
şi ar 0i p#t#t
0oarte %ine s) e1ite aceast) alianţ) care n-a a1#t alt re*#ltat dec2t 'n0r2n-erea
lor @ar at#nci c2nd n# poţi e1ita o alianţ) de 0el#l acesta
21
, c#m li s-a
'nt2mplat 0lorentinilor c2nd papa şi !pania a# pornit c# armatele s) atace
=om%ardia, principele tre%#i s) se declare de partea #n#ia, şi aceasta din
moti1ele ar)tate mai s#s Di nici #n stat n# tre%#ie s) cread) c) 1a p#tea
1reodat) s) ia o .ot)r2re care s) 0ie lipsit) de prime9dieP se ştie, dimpotri1),
c) tre%#ie s) le ia pe toate 'ndoielniceP c)ci l#cr#rile omeneşti s#nt ast0el
or2nd#ite 'nc2t dac) 'ncerci s) 0#-i de o sit#aţie -rea, 1ei c)dea c# si-#ranţ)
'n alta +r#denţa const) 'ntotdea#na 'n a şti s) c#noşti nat#ra acestor sit#aţii
-rele şi a o ale-e pe cea mai p#ţin -rea, drept %#n)
22

+rincipele tre%#ie de asemenea s) arate c) i#%eşte 1irt#ţile şi s)-i onore*e
pe aceia care str)l#cesc 'ntr-o art) an#mit)
2?
(poi, tre%#ie s)-i 'ndemne pe
cet)ţenii l#i, a9#t2nd#-i s)-şi eBercite 'n linişte oc#paţiile, at2t 'n ne-oţ c2t şi
'n a-ric#lt#r) şi 'n orice alt) 'ndeletnicire omeneasc) ;imeni s) n# se team)
de a-şi 'n0r#m#seţa ceea ce este al l#i, -2ndind#-se c# team) c) i se 1a l#a
d#p) c#m nimeni s) n# şo1)ie de a 'ncepe #n comerţ no# de 0rica d)rilor:
dimpotri1), principele s) pre1ad) recompense pentr# aceia care 1or s) 0ac)
aceste l#cr#ri şi pentr# oricine ca#t) 'n orice 0el s) 'm%o-)ţeasc) oraş#l sa#
stat#l l # i
24
'n a0ar) de aceasta, principele 1a tre%#i, la an#mite epoci a l e
-an#l#i, s) or-ani*e*e pentr# popor ser%)ri şi spectacole Di c#m 0iecare oraş
este 'mp)rţit 'n %resle sa# 'n clase sociale, principele tre%#ie s) ţin) seama de
aceste #nit)ţi pe cate-orii, s) ia parte #neori la ad#n)rile 'n care ele se
'ntr#nesc
25
, s) dea el 'ns#şi eBemple de omenie şi -enero*itate, p)str2nd 'n
acelaşi timp neatins) m)reţia ran-#l#i pe care 'l deţine, deoarece aceasta n#
tre%#ie s)-i lipseasc) 'n nici o 'mpre9#rare
CAITOLUL ++II
DESRE SECRETARII E CARE RINCIII
1) AU E L"N#$ E)
;# este de mic) 'nsemn)tate pentr# #n principe ale-erea miniştrilor l#iP
aceştia s#nt %#ni sa# n#, d#p) c#m #n principe 'i ale-e sa# n# c# 'nţelepci#ne
:

Di cea dint2i p)rere pe care o a1em despre inteli-enţa #n#i cond#c)tor de stat
ne-o 0orm)m c#nosc2nd oamenii pe care 'i are 'n 9#r#l l#i: dac) aceştia s#nt
capa%ili şi credincioşi, 'l p#tem socoti om 'nţelept pentr# c) a şti#t s)
descopere 'ns#şirile lor şi s)-i p)stre*e 0ideli 0aţ) de el (t#nci 'ns) c2nd s#nt
alt0el, este ca*#l s)-1 9#dec)m 'ntotdea#na 'n mod de0a1ora%il, deoarece prima
-reşeal) pe care #n principe o poate 0ace pri1eşte tocmai ale-erea oamenilor
l#i de 'ncredere /ricine 'l c#noştea pe (ntonio din 5ena0ro
2
, ministr#l l#i
+andol0o +etr#cci, principe al !ienei, 'şi d)dea seama imediat c) +andol0o este
#n om de o 1aloare deose%it), deoarece 1 - a ales pe acesta drept ministr# al l#i
<Bist) trei 0el#ri de minţi omeneşti: #nele care 'nţele- sin-#re, altele care
pricep ceea ce alţii 'nţele- şi le eBplic) apoi lor, 'n s02rşit, #ltimele care n#
'nţele- nici sin-#re nici prin alţiiP cele de prim#l 0el s#nt des)12rşite, cele de-
al doilea 0el s#nt 0oarte %#ne, iar cele din a treia cate-orie s#nt 0)r) nici #n
0olos Jre%#ia, deci, c# necesitate ca +andol0o, dac) n# 0)cea parte din prim#l
0el, s) aparţin) cel#i de-al doileaP deoarece at#nci c2nd cine1a posed) o minte
capa%il) de a deose%i %inele sa# r)#l pe care cel)lalt 'l 0ace şi 'l sp#ne, c.iar
dac) el n# este 'n stare de o -2ndire no#), 'şi d) seama 'ns) care acţi#ni ale
ministr#l#i l#i s#nt rele şi care s#nt %#ne şi le la#d) pe acestea din #rm) iar
pe celelalte le 'ndreapt) Ainistr#l l#i n# poate s) spere c) l-ar p#tea 'nşela
aşa 'nc2t 'i r)m2ne credincios
@ar principele poate s)-şi c#noasc) ministr#l 0olosind #n mi9loc care n#
d) -reş niciodat) "2nd 1e*i c) ministr#l se -2ndeşte mai m#lt la el dec2t la
tine şi c) 'n orice acţi#ne el ca#t) 0olos#l l#i propri#, 'nseamn) c) om#l
&E
acesta n# 1a 0i niciodat) #n %#n ministr# şi c) n# 1ei p#tea niciodat) s) ai
'ncredere 'n elP c)ci acela care ţine 'n m2inile l#i 'ntre-#l stat al #n#i principe
n# tre%#ie s) se -2ndeasc) niciodat) la el, ci 'ntotdea#na la principe şi s) n#-i
1or%easc) niciodat) despre altce1a dec2t despre ceea ce 'l pri1eşte pe acesta
,ar pe de alt) parte, pentr# a p)stra %#nele 'ns#şiri ale ministr#l#i s)#
principele tre%#ie s) se -2ndeasc) la el, s)-i acorde onor#ri, s ) - 1 0ac) %o-at
s)-1 'ndatore*e 0aţ) de el, 'mp)rţind#-i onor#ri şi 0#ncţii 'nalte, pentr# ca el
s)-şi dea seama c) 0)r) principe n-ar p#tea s) eBiste, şi pentr# ca onor#rile
n#meroase s)-1 0ac) s) n# mai doreasc) altele, %o-)ţiile mari pe care le-a
primit s ) - 1 0ac) s) n# mai 1rea altele, iar 0#ncţiile 'nalte pe care le deţine s ) - 1
0ac) s) se team) de sc.im%)ri (şadar, at#nci c2nd miniştrii s#nt ast0el iar
principii s#nt, 'n ce pri1eşte ale-erea miniştrilor şi 0el#l de a-i trata, aşa c#m
am ar)tat, ei pot s) ai%) 'ncredere #nii 'n alţiiP dar at#nci c2nd s#nt alt0el,
s02rşit#l 1a 0i 'ntotdea#na r)# sa# pentr# #n#l sa# pentr# cel)lalt
CAITOLUL ++III CUM
TREBUIE S$ FU#I DE LIN#U(ITORI
;# 1rea# s) las deoparte o c.esti#ne important) şi totodat) o -reşeal) de
care principii se 0eresc c# -re#
7
at#nci c2nd n# s#nt 0oarte 'nţelepţi sa# n#
şti# s)-şi alea-) %ine oamenii <ste 1or%a aici de lin-#şitori, de care c#rţile
s#nt pline, deoarece oamenilor le plac at2t de m#lt l#cr#rile lor şi se am)-esc
at2t de m#lt 'nc2t se 0eresc c# -re#tate de pacostea aceasta
2
P iar dac) 1or s)
se 0ereasc), risc) prime9dia de a 0i dispreţ#iţi ")ci n# eBist) #n alt mod de a
te ap)ra de lin-#şiri dec2t acela de a-i 0ace pe oameni s) 'nţelea-) c) n# te
1or s#p)ra sp#n2nd#-ţi ade1)r#lP dar dac) oricine 1a p#tea s)-ţi sp#n)
ade1)r#l, respect#l care ţi se c#1ine 1a sc)dea
+rin #rmare, #n principe pr#dent tre%#ie s) #rme*e o a treia cale, ale-
-2nd#-şi 'n stat s0etnici 'nţelepţi, d2nd#-le n#mai acestora drept#l de a-i
sp#ne ade1)r#l şi n#mai 'n le-)t#r) c# l#cr#rile despre care el 'i 'ntrea%) şi
n# pri1itor la altele <l tre%#ie s)-i 'ntre%e despre toate c.esti#nile şi s)
asc#lte p)rerile lor, apoi s) .ot)rasc) sin-#r, d#p) c#m socoteşte elP at2t 0aţ)
de cei c)rora le cere p)rerea, c2t şi 0aţ) de 0iecare 'n parte, el tre%#ie s) se
poarte 'n aşa 0el, 'nc2t aceştia s)-şi dea seama c), c# c2t 1or 1or%i mai li%er
c# at2t 1or 0i mai %ine 1)*#ţiP a0ar) de aceştia 'ns), principele s) n# dea
nim)n#i asc#ltare, s) d#c) la 'n0)pt#ire ceea ce a .ot)r2t şi s) 0ie perse1erent
'n .ot)r2ri (cela care procedea*) alt0el, sa# 'şi pierde p#terea din ca#*a
lin-#şitorilor, sa# 'şi sc.im%) deseori .ot)r2rile din ca#*a p)rerilor mere#
sc.im%)toare pe care le asc#lt)P aşa se eBplic) de ce a9#n-e s) piard)
preţ#irea celorlalţi
'n le-)t#r) c# aceasta 1rea# s) amintesc #n eBempl# din 1remea noastr)
+)rintele =#ca
?
, om#l de 'ncredere al l#i AaBimilian, act#al#l 'mp)rat, a
sp#s o dat), 1or%ind de ma9estatea sa, c) acesta n# se s0)t#ia c# nimeni şi c)
tot#şi n# 0)cea nimic de cap#l l#i
4
P 0apt ce dec#r-e din aceea c) el proceda
contrar mod#l#i ar)tat mai s#s ")ci 'mp)rat#l este #n om 0oarte 'nc.is, el
n#-şi 'mp)rt)şeşte plan#rile nim)n#i şi nici n# cere de la nimeni o p)rereP dar
at#nci c2nd 1rea s)-şi ad#c) la 'ndeplinire o .ot)r2re, iar aceasta 'ncepe s) 0ie
c#nosc#t) şi se descoper) t#t#ror, el 'ncepe s) 'nt2mpine opo*iţie din partea
celor pe care-i are 'n 9#r#l l#iP şi 0iind #n om sla%
5
, ren#nţ) repede la
.ot)r2rea pe care o l#ase (st0el se 'nt2mpl) c) l#cr#rile pe care le 0ace
ast)*i, m2ine le des0ace, aşa c) niciodat) n# 'nţele-i ce 1rea sa# ceea ce are
de -2nd
6
s) 0ac) şi nici n# poţi s) p#i temei pe .ot)r2rile l#i
3n principe tre%#ie s) se s0)t#iasc) 'ntotdea#na c# cei din 9#r#l l#i, dar
n#mai at#nci c2nd 1rea el şi n# c2nd 1or ceilalţiP %a mai m#lt c.iar, dac)
cine1a 1rea s)-i dea #n s0at 0)r) ca el s)-1 0i cer#t, principele s)-1 0ac) repede
s)-şi piard) c#ra9#lP 'n sc.im%, el 'ns#şi s) cear) mere# p)rerea celorlalţi şi
apoi s) asc#lte c# toat) r)%darea ade1)r#l c# pri1ire la ceea ce i-a 'ntre%at
Aai m#lt dec2t at2t, dac) 'şi d) seama c) cine1a, dintr-#n moti1 an#mit, n#-i
sp#ne ade1)r#l, el s) se s#pere @ar 'ntr#c2t s#nt m#lţi oameni care socotesc
c) #n principe despre care mer-e 1estea c) este 'nţelept, este ast0el n# prin el
'ns#şi, ci datorit) s0etnicilor %#ni pe care 'i are 'n 9#r#l l#i, e# pot sp#ne c) cei
care s#sţin aceasta de %#n) seam) se 'nşal)
7
'ntr-ade1)r, eBist) o re-#l)
-eneral) care n# d) niciodat) -reş, an#me c) #n principe care n# este el 'ns#şi
'nţelept, n# 1a p#tea s) 0ie s0)t#it c# 0olos, a0ar) de ca*#l 'n care, printr-o
'nt2mplare, 'şi p#ne toat) 'ncrederea 'ntr-#n sin-#r om care l-ar c)l)#*i 'n
toate, iar acesta ar 0i #n om des)12rşit prin 'nţelepci#nea l#i 'n acest ca*,
principele ar p#tea s) 0ie desi-#r %ine s0)t#it, dar sit#aţia aceasta ar d#ra prea
p#ţin, deoarece #n ast0el de ministr# i-ar l#a c#r2nd p#terea @ac) el se
s0)t#ieşte 'ns) c# mai m#lţi şi n# este el 'ns#şi #n principe 'nţelept, n#
&2 &?
1a o%ţine niciodat) p)reri concordante 'ntre ele şi nici n# 1a şti s) le p#n) ci
sin-#r de acordP ast0el, 0iecare dintre s0etnicii l#i se 1a -2ndi doar la interes#l
l#i propri#, iar el n# 1a şti nici s)-i st)p2neasc), nici s) le c#noasc) intenţiile
@ar alt 0el de s0etnici n# eBist), deoarece oamenii se do1edesc 'ntotdea#na r)i
dac) 1reo ne1oie oarecare n#-i constr2n-e s) 0ie %#ni @eci tre%#ie s P i
a9#n-em la concl#*ia c) s0at#rile %#ne, ori de la cine ar 1eni, tre%#ie s) tic
rod#l 'nţelepci#nii principel#i, iar 'nţelepci#nea principel#i n# poate s) 0ie
rod#l s0at#rilor %#ne ale s#p#şilor l#i
CAITOLUL ++IV DE CE RINCIII
ITALIEI (I-AU IERDUT STATELE
@ac) cele ar)tate mai s#s 1or 0i l#ate 'n seam) c# toat) 'nţelepci#nea,
at#nci #n principe no# 1a p#tea s) par) c) este principe 1ec.i şi 1a p#tea s)
0ie mai si-#r şi mai sta%il 'n stat#l l#i dec2t dac) ar 0i 0ost #n principe c#
drept#ri de dem#lt aici ")ci #n principe no# este c# m#lt mai m#lt
s#pra1e-.eat 'n acţi#nile l#i dec2t #n principe ereditar, iar dac) acestea s#nt
c#nosc#te ca 0apte pline de 1irt#te, ele atra- c# m#lt mai m#lt pe oameni şi 'i
apropie mai str2ns de el dec2t dac) ar 0i 1or%a de #n principe de neam 1ec.i
")ci oamenii se las) mai #şor 'nc2ntaţi de l#cr#rile pre*ente dec2t de cele
trec#te, iar at#nci c2nd -)sesc 'n cele pre*ente ce1a %#n, se %#c#r) de aceasta
şi n# mai ca#t) altce1aP %a c.iar 'l 1or ap)ra pe principe 'n orice 'mpre9#rare,
dac) 'n celelalte l#cr#ri el n# le de*minte aştept)rile (st0el, #n principe no#
se 1a %#c#ra de o 'ndoit) -lorie, aceea de a 0i creat #n principat no# şi aceea
de a - 1 0i 'n*estrat şi 'nt)rit c# le-i %#ne, c# armate %#ne şi c# pilde de acelaşi
0elP d#p) c#m, dimpotri1), se 1a acoperi de o 'ndoit) r#şine acela care, 0iind
n)sc#t principe, 'şi 1a pierde stat#l din pricina p#ţinei l#i 'nţelepci#ni
@ac) ne -2ndim ac#m la acei seniori din ,talia care şi-a# pierd#t stat#l 'n
1rem#rile noastre
2
, c#m s#nt re-ele ;eapol#l#i ?, d#cele Ailan#l#i
4
şi alţii,
1om constata, 'n prim#l r2nd, o -reşeal) care este com#n) t#t#ror, 'n ce
pri1eşte armatele, şi care se eBplic) prin moti1ele eBp#se mai s#s
5
5om
1edea apoi c) #nii dintre ei, sa# a# a1#t popor#l 'mpotri1a lor, sa#, daca
acesta le-a 0ost prieten, ei n-a# şti#t s) se asi-#re 'mpotri1a celor mariP c)ci
dacă n# se s)12rşesc -reşeli de 0el#l acesta, n# se pot pierde state care s#nt
put$rnic$- 'ntr#c2t disp#n de armate c# care pot s) porneasc) la r)*%oi O X 8 Filip
al Aacedoniei
7
n# tat)l l#i (leBandr#
s
, ci acela care a 0ost 'n1ins de Jit#s
;uintus- n# a1ea #n stat mare 'n comparaţie c# p#terea romanilor şi a -recilor
car$ l-a# atacat "# toate acestea, pentr# c) era #n ade1)rat r)*%oinic
c
K şi ştia
să4%i p)stre*e %#n)1oinţa popor#l#i şi s) se asi-#re 'mpotri1a celor mari, a
putut s) se l#pte timp de mai m#lţi ani contra d#şmanilorP iar dac) la s02rşit a
pi$rdut st)p2nirea c2tor1a cet)ţi
1E
i-a r)mas tot#şi re-at#l
(ceşti principi ai noştri care a# 0ost m#lt) 1reme st)p2ni 'n stat#l lor
W
8 şi
car$ ac#ma l-a# pierd#t, s) n# ac#*e soarta, ci n#mai propria lor lips) de
hotăr3r$< c)ci 'n timp d pace ei n# s-a# -2ndit niciodat) c) 'mpre9#r)rile s-ar
put$a sc.im%a (ceea ce este o -reşeal) com#n) oamenilor 'n -eneral, care n#
s$ -2ndesc la 0#rt#n) c2t timp 1remea este 0r#moas))P iar 'n moment#l c2nd a#
6nc$put sit#aţiile -rele, s-a# -2ndit s) 0#-)
n
şi n# s) se apere şi a# sperat c)
popoar$l$ lor, eBasperate de 'ndr)*neala 'n1in-)torilor, 'i 1or c.ema 'napoi /
hotăr3r$ de 0el#l acesta este %#n) n#mai at#nci c2nd alta n# este posi%il)P dar
$st$ 0oarte -reşit s) ren#nţi pentr# aceasta la alte mi9loace de sc)pare ")ci n#
$st$ niciodat) %ine s) te laşi s) ca*i 'n credinţa c) 1ei -)si pe cine1a care s) te
ridic$ de 9os =#cr#l acesta sa# n# se 'nt2mpl) niciodat), sa#, dac) se 'nt2mpl),
nu este spre si-#ranţa ta, deoarece acest mod de ap)rare este 9osnic şi n#
d$pind$ de tine ;#mai acele mi9loace de ap)rare s#nt %#ne, si-#re şi de
durată care depind n#mai de tine şi de 'ns#şirile tale proprii
1?

CAITOLUL ++V
C"T$ UTERE ARE SOARTA ASURA LUCRURILOR
OMENE(TI () *N CE FEL O!I S$ I TE *MOTRIVE(T11
Dti# prea %ine c) m#lţi oameni a# a1#t şi a# 'nc) p)rerea c) 'nt2mpl)rile
lumii s#nt 'n aşa 0el c2rm#ite de soart) şi de @#mne*e#, 'nc2t, c# toat)
'nţelepci#nea lor, oamenii n# pot s) le domine şi nici n# a# 1re#n remedi#
'mpotri1a lor
2
!-ar p#tea crede, aşadar, c) n# tre%#ie s) te 0r)m2nţi prea
m#lt 'n 1iaţ) şi c) este mai %ine s) te laşi c)l)#*it de soart) +)rerea aceasta a
-)sit mai m#lt) cre*are 'n 1rem#rile noastre, date 0iind marile r)st#rn)ri care
&4 &5
s-a# 1)*#t şi care se 1)d 'n 0iecare *i, şi care 'ntrec orice posi%ilitate de pre1edere
omeneasc) K2ndind#-m) #neori la l#cr#rile acestea, am 'nclinat şi e# 'ntr-o m)s#r)
spre p)rerea lor
"# toate acestea, pentr# ca 1oinţa noastr) li%er)
?
s) n# 0ie c# tot#l ne-ata, socotesc
c) este poate ade1)rat c) soarta este st)p2n) pe o 9#m)tate
4
din acţi#nile noastre, dar
c) tot ea ne 'n-)d#ie s) c2rm#im noi sin-#ri cealalt) 9#m)tate sa# aproape Di e#
asem)n soarta c# #na din aceste ape distr#-)toare
5
, care, at#nci c2nd se 'n0#rie, in#nd)
c2mpiile, distr#- copacii şi casele, ia# p)m2nt#l dintr-o parte şi 'l d#c 'n alt) parte şi
0iecare 0#-e dinaintea lorP 0iecare cedea*) 'n 0aţa 1iolenţei lor 0)r) a p#tea s) li se
'mpotri1easc) #nde1a
6
"# toate c) aceste ape s#nt ast0el prec#m le-am ar)tat, at#nci
c2nd 1remea este liniştit), oamenii pot s) ia m)s#ri şi s) constr#iasc) *)-a*#ri şi
di-#ri, aşa 'nc2t, dac) apele 1or creşte din no#, ele sa# se 1or sc#r-e printr-#n canal,
sa# 0#ria lor n# 1a mai 0i nici at2t de nest)1ilita, nici at2t de p)-#%itoare
=a 0el se 'nt2mpl) c# soartaP ea 'şi arat) p#terea acolo #nde n# eBist) o 0orţ)
pre-)tit) şi dinainte or2nd#it) care s) i se 'mpotri1easc) şi de aceea ea 'şi 'ndreapt)
atac#l 'ntr-acolo #nde ştie c) n# s-a# 'n)lţat nici di-#ri, nici *)-a*#ri care s-o
st)p2neasc) ,ar dac) 1eţi pri1i ,talia, care este ast)*i loc#l sc.im%)rilor de acest 0el
7
,
şi totodat) aceea care le-a dat naştere
&
, 1eţi 1edea c) ea este ca o c2mpie 0)r) st)1ilare
şi 0)r) nici #n 0el de ap)rare @ar dac) ar 0i 0ost ap)rat) c# ener-ia şi 1irt#tea necesar),
aşa c#m s#nt Kermania, !pania şi Franţa, at#nci sa# re1)rsarea apelor n-ar 0i pro1ocat
acele mari sc.im%)ri care s-a# 'nt2mplat, sa# 'ns)şi re1)rsarea n# s-ar 0i prod#s Di
socotesc c) am 1or%it dest#l despre 0el#l 'n care tre%#ie s) te 'mpotri1eşti sorţii 'n
-eneral
@ar pentr# a trata l#cr#rile mai am)n#nţit, sp#n c) se poate s)-1 1e*i pe #n
principe ast)*i 'ntr-o sit#aţie 0ericit), iar m2ine c)*#t de la p#tere, 0)r) s) 0i p#t#t
constata la el 1reo sc.im%are 'n ce pri1eşte 0irea sa# o 'ns#şire oarecare "red c)
l#cr#l acesta dec#r-e mai 'nt2i din moti1ele pe care le-am eBp#s pe lar- p2n) aici şi
an#me c) #n principe care se spri9in) n#mai pe soart) se pr)%#şeşte de 'ndat) ce
aceasta se sc.im%) @e asemenea, este 0ericit acela care ştie s)-şi adapte*e
9
0el#l de a
proceda, d#p) 0el#l 'mpre9#r)rilor, d#p) c#m este desi-#r ne0ericit acela care prin
0el#l l#i de a acţiona n# este 'n concordanţ) c# 'mpre9#r)rile
'ntr-ade1)r, se constat) c) oamenii procedea*) 'n mod#ri di0erite pentr# a atin-e
scop#l pe care 0iecare şi 1 - a prop#s şi care este -loria şi %o-)ţia 3nii procedea*) c#
-ri9), alţii - n)1alnic: #nii - c# 1iolenţ), alţii - c# meşteş#-#ri
pricep#teP #nii - c# r)%dare, alţii - c# contrar#l eiP şi 0iecare poate s)-şi atin-) scop#l,
#rm2nd #n#l din aceste dr#m#ri di0erite @ar se constat) de asemenea, c) din doi
oameni care procedea*) c# -ri9), #n#l a9#n-e la ţinta pe care şi-a prop#s-o, iar cel)lalt
n# +e de alt) parte, doi oameni pot s) re#şeasc) 'n acelaşi 0el, deşi mod#l de a
proceda a 0ost di0eritP #n#l 'naint2nd c# m#lt) -ri9), iar cel)lalt 'n mod n)1alnic
=#cr#l acesta n# are alt) ca#*) dec2t 'mpre9#r)rile care s#nt sa# n# 'n concordanţ) c#
mod#l proced)rii lor @e aici dec#r-e ceea ce am sp#s, şi an#me c) doi oameni care
acţionea*) di0erit o%ţin acelaşi re*#ltatP 'n sc.im% pot s) eBiste alţii care l#crea*) la
0el, iar #n#l s)-şi a9#n-) ţinta, pe c2nd cel)lalt n#
@e aceasta depinde şi nat#ra sc.im%)toare a s#cces#l#i 'n acţi#neP c)ci dac)
cine1a se cond#ce c# %)-are de seam) şi c# r)%dare, iar timp#rile şi 'mpre9#r)rile se
des0)şoar) 'n aşa 0el 'nc2t mod#l s)# de a proceda s) se do1edeasc) %#n, el re#şeşte 'n
ceea ce a 'ntreprinsP dar dac) 1rem#rile şi 'mpre9#r)rile se sc.im%), el este 'n0r2nt
pentr# c) n#-şi sc.im%) mod#l de a acţiona ;# eBist) tot#şi nici #n om, oric2t de
'nţelept ar 0i, care s) ştie s) se con0orme*e acestor l#cr#riP at2t pentr# c) nimeni n#
poate s) se a%at) de la cond#ita la care 0irea l#i 'l 'ndeamn)
1E
, c2t şi pentr# c) acela
care a i*%#tit 'ntotdea#na 'n acţi#nile l#i #rm2nd o cale an#mit) n# 1a p#tea s) se
.ot)rasc) de a ren#nţa la ea +rin #rmare, om#l -ri9#li# la ceea ce 0ace, at#nci c2nd
este moment#l s) acţione*e c# 1iolenţ), n# ştie c#m s) procede*e, şi din ca#*a aceasta
r)m2ne 'n0r2ntP dac) el şi-ar sc.im%a 0irea o dat) c# timp#rile şi c# 'mpre9#r)rile,
soarta l#i n# s-ar sc.im%a
+apa ,#li# ,, a acţionat c# 1iolenţ) 'n toate acţi#nile l#i
n
P dar timp#rile şi
'mpre9#r)rile a# 0ost at2t de con0orme mod#l#i s)# de a acţiona, 'nc2t a i*%#tit
'ntotdea#na c# s#cces K2ndiţi-1) la prima l#i acţi#ne pe care a 'ntreprins-o atac2nd
Bolo-na
12
, pe c2nd tr)ia 'nc) Kio1ani Benti1o-li 5eneţienii
1?
era# nem#lţ#miţiP
re-ele !paniei la 0elP c# Franţa a1ea o 'nţele-ere 'n aceast) pri1inţ)P şi c# toate
acestea, 'mpins de m2nie şi de 1iolenţ), a pornit el 'n persoan) 'n acea eBpediţie
14

Fapt#l acesta i-a 0)c#t s) şo1)ie şi i-a ţin#t 'n loc pe spanioli şi pe 1eneţieni, pe cei din
#rm) de 0ric), iar pe ceilalţi
15
din dorinţa de a reoc#pa 'ntre-#l re-at al ;eapol#l#i +e
de alt) parte, papa 'l atrase 'n l#pt) şi pe re-ele FranţeiP c)ci acesta, 1)*2nd acţi#nea
pe care papa o pornise şi dorind s ) - 1 ai%) prieten spre a-i 'n9osi pe 1eneţieni, socoti
c) l-ar ins#lta prea e1ident dac) ar re0#*a s)-i dea soldaţii l#i
&6 &7
,#li# ,, a i*%#tit s) d#c) la cap)t, prin acţi#nea l#i 1iolent), ceea ce nici #n
alt pap) n-ar 0i re#şit 1reodat), c.iar dac) ar 0i a1#t toat) pr#denţa pe care O,
poate a1ea #n om 'ntr-ade1)r, dac) pentr# a pleca din $oma el ar 0i aşteptai
ca toate .ot)r2rile s) 0ie si-#re şi toate c.esti#nile %ine or2nd#ite, aşa c#m ar
0i aşteptat oricare alt pap), 0)r) 'ndoial) c) el n-ar 0i re#şit niciodat) 'n
acţi#nea l#i $e-ele Franţei ar 0i -)sit mii de sc#*e, iar ceilalţi l-ar 0i 0)c#t s2
se team) 'n toate 0el#rile ;# 1rea# s) amintesc aici celelalte acţi#ni ale l#i
care a# 0ost toate la 0el c# aceasta şi care i-a# i*%#titP este ade1)rat c) d#rala
sc#rt) a 1ieţii l#i
16
n# i-a 'n-)d#it s) c#noasc) şi contrari#lP c)ci dac)
timp#rile s-ar 0i sc.im%at şi el ar 0i tre%#it s) procede*e c# %)-are de seam),
ar 0i 0ost 'n0r2nt, deoarece n-ar 0i ren#nţat niciodat) la acel mod de acţi#ne la
care 'l 'ndemna 0irea l#i
'nc.ei, deci, sp#n2nd c), dac) soarta se sc.im%) iar oamenii r)m2n
nesc.im%aţi 'n atit#dinile lor, ei s#nt 0ericiţi n#mai at2ta timp c2t s#nt 'n
acord c# ea şi ne0ericiţi de 'ndat) ce n#-i mai s#nt potri1iţi "onsider de
asemenea c) este mai %ine s) 0ii 1iolent dec2t preca#t, deoarece soarta este ca
şi o 0emeie: dac) 1rei s-o st)p2neşti, tre%#ie s-o %aţi şi s2 i te 'mpotri1eşti @ e
-alt0el, se şi 1ede c) ea se las) 'n1ins) mai m#lt de aceia care procedea*)
ast0el, dec2t de aceia care s#nt c.i%*#iţi 'n 0aptele lor Di tot pentr# c) este
0emeie
17
, ea este 'ntotdea#na prieten) a celor tineri, deoarece aceştia s#nt mai
p#ţin preca#ţi, mai 1iolenţi şi i se imp#n c# mai m#lt) 'ndr)*neal)
CAITOLUL ++VI
*NDEMN SRE A UNI () A ELIBERA ITALIA DIN
M"INILE BARBARILOR
1
"onsider2nd toate aceste l#cr#ri pe care le-am tratat mai s#s şi medit2nd
dac) timp#rile s#nt ast)*i 'n ,talia de aşa 0el 'nc2t ea s) poat) primi c# cinste #n
principe no#, şi dac) starea l#cr#rilor este ast0el 'nc2t #n om pr#dent şi capa%il
s) le poat) r2nd#i pentr# ca ele s) 0ie spre cinstea l#i şi spre %inele t#t#ror celor
care tr)iesc 'n aceast) ţar) mi se pare c) 'n moment#l de 0aţ) eBist) at2tea
condiţii 0a1ora%ile #n#i principe no#, 'nc2t n# aş p#tea sp#ne c) ele a# 0osi
1reodat) mai potri1ite pentr# aceasta Di dac), d#p) c#m am sp#s - tre%#ia ca
m
popor#l l#i ,srael s) 0ie scla1 'n <-ipt pentr# ca 1irt#tea l#i Aoise s) 0ie
cunoscută9 şi dac) pentr# a c#noaşte spirit#l m)reţ al l#i "ir#s tre%#ia ca perşii
să ,i$ as#priţi de me*i şi atenienii risipiţi pentr# ca Jese# s)-şi arate marile l#i
m$rit$9 tot ast0el ac#m, c2nd 1rem s) ne d)m seama de 'ns#şirile #n#i spirit
italian- 'nţele-em c) ,talia tre%#ie s) 0i a9#ns 'n sit#aţia eBtrem) 'n care o 1edem
astă/i9 tre%#ia ca ea s) fie mai scla1) dec2t e1reii, mai 'nro%it) dec2t perşii, mai
risipită dec2t atenieniiP tre%#ia s) 0ie 0)r) cond#c)tor, 0)r) or2nd#ire, 'n1ins),
j$,uită- s02şiat), cotropit) şi s) 0i 'nd#rat nenorociri de tot 0el#l
?

Di c# toate c) p2n) ast)*i s-a ar)tat 'ntr-ade1)r cine1a
4
care p)rea c)
aduc$ o ra*) de speranţ), 'nc2t s) poat) 0i socotit ca ales de @#mne*e# spre a
m3ntui ,talia, s-a 1)*#t tot#şi d#p) aceea c) 'n moment#l cel mai 'nalt al
acţiunilor l#i, soarta 1 - a respins (st0el 'nc2t, r)mas 0)r) 1iaţ), ,talia 'l
a%t$aptă pe acela care 1a p#tea s)-i stin-) d#rerile şi s) p#n) cap)t 9a0#rilor
din =om%ardia, %ir#rilor -rele din re-at#l ;eapol#l#i şi din Joscana şi s)-i
l$cuiască r)nile 1ec.i şi ad2nci care de m#lt) 1reme s2n-erea*) / 1edem
rug3ndu4s$ @omn#l#i
5
s)-i trimit) pe cine1a care s-o i*%)1easc) de aceste
cru/imi şi as#priri %ar%are
6
/ 1edem de asemenea .ot)r2t) şi -ata s) #rme*e
un stindard, de 'ndat) ce s-ar i1i acela care s)-1 'nalţe
Dar n# eBist) 'n moment#l de 0aţ) nimeni altcine1a 'n care ea ar p#tea s)
sp$r$- dec2t il#stra 1oastr) 0amilie
7
, care prin soarta şi prin 'ns#şirile ei,
0a1ori*at) 0iind de @#mne*e# şi de %iserica 'n 0r#ntea c)reia s#nteţi ac#m
&
, ar
put$a s) ia 'n m2inile ei opera acestei m2nt#iri =#cr#l n# 1a 0i at2t de -re#
dacă 1eţi a1ea mere# pre*ente 0aptele şi 1iaţa celor n#miţi mai s#s Di c#
toat$ că oamenii de acest 0el s#nt rari şi admira%ili, ei a# 0ost tot#şi oameni şi
'mpre9#r)rile pe care 0iecare a p#t#t s) le 0oloseasc) a# 0ost mai p#ţin
0a1ora%ile dec2t cele de a*iP c)ci acţi#nea lor n-a 0ost mai dreapt) dec2t
ac$asta- nici mai #şoar), iar @#mne*e# n# le-a 0ost lor mai prieten dec2t 'i
$st$ 0amiliei 1oastre (ici dreptatea este mare: Ci#st#m enim est %ell#m
=ui0us necessari#m, et pia arma #%i n#lla nisi in armis spes estC
9
"ondiţiile
sunt 'ntr# tot#l potri1ite iar at#nci c2nd eBist) aceast) sit#aţie 0a1ora%il),
-re#t)ţile n# 1or p#tea 0i mari, c# condiţia s) #rmaţi c2te ce1a din eBemplele
acelora pe care 1i i-am 'n0)ţişar (0ar) de aceasta, se 1)d aici 'nt2mpl)ri
neo%işn#ite care n# a# mai eBistat şi care par a 0i c)l)#*ite de @#mne*e#:
marea s-a despicatP #n no#r 1-a ar)tat dr#m#lP din st2nc) a i*1or2t apaP aici a
plo#at c# man)P toate l#cr#rile con1er- prin #rmare 'ntr# m)rirea 1oastr)
lE

$est#l tre%#ie s)-1 0aceţi @omnia-1oastr) @#mne*e# n# 1rea s) 0ac) tot#l
pentr# ca s) n# ne ia no#) li%ertatea acţi#nii şi partea de -lorie care ni se c#1ineC
Di n# este de mirare c) nici #n#l dintre italienii n#miţi mai s#s
12
n# a p#t#t s) tac)
ceea ce p#tem n)d)9d#i c) 1a 0ace il#stra 1oastr) 0amilie, d#p) c#m n# tre%#ie s) ne
mir)m c) 'n at2tea r)st#rn)ri c2te s-a# petrec#t 'n ,talia şi 'n at2tea mişc)ri r)*%oinice,
1ite9ia pare c) s-a stins c# tot#l (ceasta 1ine din 0apt#l c) 1ec.ile or2nd#iri n# era#
%#ne şi din aceea c) n# a eBistat nimeni care s) 0i şti#t s) -)seasc) altele noi Di nimic
n# este mai m#lt spre cinstea #n#i om care se ridic) pentr# prima oar) la p#tere dec2t
le-ile noi s9 noile or2nd#iri pe care le introd#ce @ac) acestea s#nt %ine 'ntemeiate şi
dac) a# 'n ele -randoare 1or 0ace ca principele s) 0ie respectat şi admiratP şi este si-#r
c) 'n ,talia n# lipseşte materia -ata s) primeasc) orice 0orm) 'ntr-ade1)r, 'ns#şirile se
arat) a 0i mari 'n mem%re, at#nci c2nd ele n# lipsesc 'n capete
1?
+ri1iţi l#ptele şi
ciocnirile r)*%oinice 'n 'ntrecerile care a# loc 'ntre ostaşi an#me aleşi
14
şi 1eţi 1edea
c) italienii s#nt c# m#lt s#periori celorlalţi prin 0orţ), prin pricepere şi prin
inteli-enţ) @ar de 'ndat) ce este 1or%a de armate, 'ns#şirile acestea n# se arat) Di
tot#l 1ine din sl)%ici#nea cond#c)torilorP c)ci aceia care s#nt pricep#ţi n# s#nt
asc#ltaţi şi 0iec)r#ia i se pare c) este pricep#t, deoarece n# a eBistat p2n) ast)*i
nimeni care s) 0i re#şit s) se imp#n) 'ntr-at2ta prin capacitatea l#i proprie şi prin
soarta l#i norocoas), 'nc2t ceilalţi s) se plece 'n 0aţa l#i ,at) de ce 'ntr-#n timp at2t de
l#n- şi 'n c#rs#l at2tor r)*%oaie care s-a# p#rtat 'n #ltimii do#)*eci de ani
15
, c.iar
at#nci c2nd a eBistat o armat) 'n 'ntre-ime italian), ea s-a comportat tot#şi
'ntotdea#na prost A)rt#rie sta# %)t)lia de pe Jaro
16
ca şi l#ptele de la (lessandria,
"ap#a, Keno1a, 5ail2, Bolo-na
17
, Aestri
1&

@ac) il#stra d#mnea1oastr) 0amilie ar 1rea s) #rme*e pilda acelor oameni
eBcelenţi şi s) m2nt#ie ţara lor
19
, tre%#ie 'nainte de orice s) ne alc)t#im o armat)
proprie
2E
, ca temelie a oric)rei acţi#ni pe care am 'ntreprinde-o deoarece n# pot s)
eBiste alţi soldaţi mai credincioşi şi nici mai ade1)raţi sa# mai %#ni Di c# toate c)
0iecare din ei este %#n 'n parte, laolalt) ei 1or de1eni şi mai %#ni, mai ales c2nd 1or
1edea c) 'l a# drept comandant pe principe, şi c) acesta 'i tratea*) c# onoare şi 'şi
c2şti-) şi p)strea*) dra-ostea lor <ste necesar s) te pre-)teşti şi s) ai ast0el de
armate, pentr# ca, re'nnoind str)1ec.ea 1ite9ie a ,taliei, s) poţi s) te aperi de d#şmanii
dina0ar)
Di c# toate c) in0anteria el1eţian) şi cea spaniol)
:i
s#nt socotite de tem#t, am%ele
a# tot#şi lips#rile lor
2

1

.

i

s
, aşa 'nc2t o a treia
22
ar p#tea n# n#mai s) li
se 'mpotri1easc), dar s) 0ie si-#r) c) 'i 1a 'n0r2n-e !paniolii n# iI%#tesc s) re*iste
niciodat) ca1aleriei, iar el1eţienilor ar tre%#i s) le 0ie 0ric) de in0anterie at#nci c2nd s-
ar ciocni 'n l#pt) c# oameni tot at2t de 'nc)p)ţ2naţi ca şi ei @e aceea, s-a 1)*#t şi se
1a 1edea prin eBperienţ) c) spaniolii n# pot 'n0r#nta ca1aleria 0rance*), iar el1eţienii
s#nt nimiciţi de in0anteria spaniol) Di c# toate c) l#cr#l acesta n# s-a do1edit 'nc) 'n
'ntre-ime prin 0apt), %)t)lia de la $a1enna
:?
a 0ost tot#şi #n eBempl# 'n mic a ceea ce
s-ar p#tea 'nt2mplaP c)ci aici in0anteria spaniol) s-a ciocnit c# %atalioanele -ermane
24
care a# aceeaşi ordine de %)taie ca şi tr#pele el1eţiene Kraţie mişc)rilor lor sprintene
ca şi sc#t#rilor mici şi rot#nde c# care se ap)ra#
25
spaniolii a# i*%#tit s) se strecoare
pe s#% s#liţele d#şmanilor şi ar 0i p#t#t c# si-#ranţ) s)-i lo1easc) şi s)-i #cid) pe toţi
nemţii, 0)r) ca aceştia s) poat) 0ace ce1a 'mpotri1)P c)ci dac) n-ar 0i 0ost ca1aleria
care s)-i lo1easc) pe spanioli, aceştia i-ar 0i nimicit pe ad1ersari "#nosc2nd ceea ce
lipseşte at2t #nei in0anterii, c2t şi celeilalte, se poate alc)t#i o alta no#) care s) re*iste
ca1aleriei şi s) n# se team) de in0anterieP l#cr# care 1a 0i c# p#tinţ) at2t prin no#l
model al armelor c2t şi prin no#a or-ani*are a tr#pelor (cestea s#nt l#cr#rile care,
at#nci c2nd s#nt or-ani*ate 'ntr-#n 0el no#, asi-#r) ren#mele şi -loria #n#i principe
no#
@eci s) n# l)s)m s) treac) prile9#l acesta pentr# ca, 'n s02rşit, d#p) at2ta 1reme,
,talia s)-şi -)seasc) i*%)1itor#l Di n# am c#1inte a sp#ne dra-ostea c# care el ar 0i
primit 'n toate acele ţin#t#ri ce a# p)timit s#% n)1)lirile 1enite dina0ar)P d#p) c#m n#
aş şti s) eBprim setea de r)*%#nare, credinţa nestr)m#tat), c#cernicia şi lacrimile c#
care oamenii l-ar primi "e porţi i s-ar p#tea 'nc.ide oareU "e popoare i-ar re0#*a
asc#ltareaU "e in1idie i s-ar 'mpotri1iU "are italian i-ar re0#*a cinstirea ce i se
c#1ineU Fiec)r#ia dintre noi, st)p2nirea %ar%ar) 'i este nes#0erit)
26
,l#stra
d#mnea1oastr) 0amilie s)-şi ia, aşadar, aceast) menire, c# n)de9dea şi c#ra9#l c# care
se 'ncep toate 0aptele mari şi drepte pentr# ca s#% stindard#l ei patria noastr) s) 0ie
'n)lţat) şi s) se ade1ereasc), s#% a#spiciile ei, c#1intele c#nosc#te ale l#i +etrarca:
5irt#tea, 'mpotri1a 0#riei ce-a-ncins #r-ia 5a
prinde armele7 Di l#pta, ca de soart) !c#rt) 1a
0i, c)ci 1rednicia 'n italicele inimi 'nc) n# e
moart)
:7

90 91
NOTE
SCRISOAREA C$TRE FRANCESCO VETTORI
1 Francesco 5ettori (1474-15?9), 'nalt 0#ncţionar, apoi am%asador al $ep#%licii
Florentine, trimis 'n 15E7 'n Kermania, pe l2n-) 'mp)rat#l AaBimilian, a 0ost
'nsoţit 'n aceast) misi#ne de Aac.ia1elli
'n 1512, c2nd Aedici reia# p#terea, el contin#) s) 0ie am%asador al Florenţei pe l2n-) papa
=eon >, dar 0#ncţia l#i este ac#m p#r onori0ic) 'n calitatea pe care o are la $oma, o%ţine
tot#şi eli%erarea l#i Aac.ia1elli, implicat 'n complot#l contra Aedicilor "orespondenţa
scriitor#l#i c# Francesco 5ettori 'ncepe 'n martie 151? şi d#rea*) p2n) la s02rşit#l 1ieţii l#i
2 Aac.ia1elli citea*) din memorie #n 1ers al l#i +etrarca: Ma tar"e non fur ai
'ra*ie "ivine din Trionfo "ella eternit!, 1 1?
? !e notea*) deose%irea 'ntre Ca pierdeC şi Ca r)t)ciCP Aac.ia1elli consider) c) n# a
pierd#t de0initi1 prietenia l#i Francesco 5ettoriP #ltima scrisoare pe care o primise de la
acesta era din 2? noiem%rie 151?P 5ettori 'i descrie aici 1iaţa l#i la $oma şi 'l in1it) la el
4 Filippo da "asa1ecc.ia, 0ost comisar al $ep#%licii 'n mai m#lte localit)ţi din
Joscana, era prieten al l#i Aac.ia1elli
5 <ste 1or%a de +aolo 5ettori, 0ratele l#i Francesco 5ettori, parti*an al Aedicilor
Pa'olo este 0orma 0lorentin) pentr# +aolo
6 "0 nota ?
7 +entr# noţi#nea de Csoart)C ?fortuna0 şi pri1itor la posi%ilitatea om#l#i de a
inter1eni 'n des0)ş#rarea 0aptelor, c0 'ndeose%i cap >>5 din Principe, nota 1 'ntre-
pasa9#l se re0er) la sit#aţia scriitor#l#i c)*#t 'n di*-raţie şi 'nd#rerat de i*olarea 'n care era
constr2ns s) tr)iasc)
& Aac.ia1elli se a0l) la !2nt8 (ndrea 'n +erc#ssina, l2n-) !an "asciano, #nde 'şi 1a
petrece anii rodnici ai eBil#l#i
9 $e0erire la -re#t)ţile prin care trec#se la 'ncep#t#l acest#i an, c2nd 0#sese implicat
'n con9#raţia l#i (-ostino "apponi şi +ier +aolo Boscoli, 0iind 'nc.is şi s#p#s tort#rii
(>
1EAac.ia1elli se re0er) la o n#1el) pop#lar) 'n 1ers#ri, Beta c 4irria& eBtras) din 2aren "e
Aphitrione ct Alcena de 5ital de Blois, poet 0ranceI, din secol#l a9 >ll,-lea, care, la
r2nd#l l#i, se inspirase din +la#t (l#*ia scriitor#l#i aminte^ episod#l 'n care (mp.itrion,
care se 'napoiase de la (tena, #nde s-a d#s s) 'n1eţe 'şi trimite sl#-a 'nainte, pe Keta,
'nc)rcat c# toate c)rţile st)p2n#l#i, spre a-i Fcsti soţiei (lcmena sosirea l#i apropiat)
11;# se ştie cine era eBact acest Frosino pe care 'l -)sim 'n cerc#l prietenilor l#i
Aac.ia1elli
12'n latineşte 'n teBt, c# 'nţeles#l de C'n s02rşitCP n# s#nt rare ca*#rile 'n care Aac.ia1elli
0oloseşte c#1inte latineşti 'n teBt#l italian
1?Battista K#icciardini era primar la +rato, l2n-) Florenţa 'n 1512, oraş#l 0#sese de1astat de
spanioli
14(cest Ka%%#rra era pro%a%il #n m)celar din Florenţa Aac.ia1elli pentr# a da c#loare
po1estirii l#i, compar) scena de mai s#s - pe Jommaso 'ncon9#rat pe toţi ai l#i care 'ncarc)
de *or lemnele şi le str2n- c2t pot mai m#lt, 'nc2t 'n loc#l -r)me*ii trimise de el, n# r)m2ne
dec2t o le-)t#r) - c# scene 0amiliare loc#itorilor Florenţei #nde, 'n 0iecare 9oi, m)celarii
ieşea# 'n strad) şi, a9#taţi de %)ieţii din pr)1)lie, lo1ea# 1ita p2n) ce o do%ora# (c0 pentr#
aceste preci*)ri, comentari#l l#i =#i-i $#sso, 'n II principe e pa'ine "ei Discorsi e "elle
Istorie, FirenIe !a#soni, 1956, p 27, nota 4?)
15"0 nota 1?
16!e o%ser1) c) poeţii latini amintiţi 'i era# 0amiliari l#i Aac.ia1elli şi n# mai p#ţin l#i
5ettori
17!e o%ser1) ton#l solemn c# care 'ncepe aceast) a do#a parte a scrisorii 'n care Aac.ia1elli
'i dest)in#ie prieten#l#i pl)cerile l#i intelect#ale, liniştea şi m#lţ#mirea pe care le -)seşte 'n
lect#ra anticilor şi %#c#ria -2ndirii şi a creaţiei
1&+asa9#l este caracteristic pentr# #manism#l 0lorentin <l arat) admiraţia pentr# scriitorii
antici, respect#l pentr# c#lt#r) - c)ci l#mea c)rţilor este asem)nat) c# palat#l principilor -
m2ndria de a 0i, prin -2ndire, asemenea marilor scriitori din trec#t, 'n 0ine %#c#ria creaţiei
intelect#ale +rin toate acestea, Aac.ia1elli este #n #manist, iar pasa9#l red) po*iţia
intelect#al#l#i %#r-.e* al $enaşterii care se consider) e-al#l re-ilor şi principilor
19'n teBt: 'n latineşte Cn#maiC (ea) (re0eritor la C.ran)C)
2E+asa9#l este la r2nd#l l#i important 'ntr#c2t eBprim) interes#l pasionat al scriitor#l#i pentr#
st#di#l istoriei şi al politicii, pentr# care simte o 1ocaţie p#ternic) <l do1edeşte 'n acelaşi
timp c) atenţia scriitor#l#i se 'ndreapt) as#pra ca#*elor şi 'nl)nţ#irii 0aptelor istorice
+asa9#l de0ineşte 1ocaţia de scriitor politii a l#i Aac.ia1elli şi indic) 'n acelaşi timp
caracter#l operei l#i, de anali*) M 0aptelor istoriei şi de sta%ilire a ca#*elor lor
21"0 nota 1&
22 @ a n t e, Para"is, 5 4E-42:
C@esc.ide-ţi mintea deci şi c# priinţ) Ct#
ţine-n ea, c)ci n#mai s)-nţelea-) Cşi-a n#
ţinea, n# este 8n om ştiinţ)P (trad#cere de
K "oş%#c)
2?<ste 1or%a de Principe1 titYil operei şi titl#l 0iec)r#i capitol s#nt 'n latineşte !#% acest titl#,
Principele s-a tip)rit pentr# prima oar) 'n 15?2
24Ki#liano deC Aedici (1479-1516) era 0i#l l#i =oren*o de8 Aedici, Aa-ni0ic#l, şi 0ratele
papei =eon > Aac.ia1elli intenţionea*) #n timp s)-i dedice Principele1 dar Ki#liano moare
(1516) şi opera 1a 0i 'nc.inat) l#i =oren*o de8 Aedici, nepot#l l#i
25 +rin scrisoarea din 2? noiem%rie acelaşi an (151?), 5ettori 'l in1itase pe
Aac.ia1elli la $omaP c0 nota ?
26+iei !oderini, 0ost -on0alonier al Florenţei 'n anii 'n care Aac.ia1elli 0#sese secretar#l
$ep#%licii, loc#ia ac#m la $oma pe l2n-) cardinal#l Francesco !oderini, 0ratele s)#P i se
ridicase o%li-aţia eBil#l#i, la care 0#sese constr2ns, o dat) c# 1enirea Aedicilor şi o%ţin#se
de la =eon > 'n-)d#inţa de a se sta%ili la $oma Aac.ia1elli, doritor de a c2şti-a 'ncrederea
noilor -#1ernanţi, se temea de orice -est care l-ar 0i compromis 0aţ) de aceştia, amintind#-le
de 0#ncţia l#i 'n timp#l $ep#%licii şi de le-)t#rile pe care le a1#sese c# cond#c)torii de
at#nci ai Florenţei
27CBar-elloC era palat#l de 9#stiţie la FlorenţaP se n#mea de asemenea C%ar-elloC, şe0#l
poliţiei (st)*i acelaşi palat ad)posteşte #n important m#*e# de sc#lpt#r) Aenţion2nd
'nc.isoarea din Florenţa, Aac.ia1elli 'şi aminteşte c) la 'ncep#t#l acel#iaşi an 0#sese 'nc.is
şi tort#rat aici
2&K#1ern#l Aedicilor, recent resta#rat la Florenţa
29'n teBt, 'n latineşte Ctot#şiC
?E<ste 1or%a, pro%a%il, n# de #n spion al Aedicilor ci, d#p) c#m reiese din conteBt, de #n
CsaccenteC, adic) de #n oarecare +a-olo Bertini care 1or%ea de oameni şi e1enimente politice
d2nd#-şi aere şi pretin*2nd c) este 'n toate %ine in0ormatP pe drept c#12nt Aac.ia1elli, a%ia
sc)pat de ac#*aţia de conspiraţie, se 0ereşte de asemenea oameni (c0 comentari#l l#i =#i-i
$#sso 'n II Principe, ed cit, p ?2, nota 97)
?1Aac.ia1elli n# este 'nc) .ot)r2t dac) s)-şi dedice cartea l#i Ki#liano deC Aedici, d#p) c#m
n# ştie 'n ce 0el ar 0i mai %ine s)-i transmit) opera, direct sa# prin intermedi#l c#i1a
?2<ste 1or%a de +iero (rdin-.elli, 0lorentin, secretar#l papii =eon >, c#nosc#t ca intri-ant şi
in1idios, şi deci n# pe nedrept %)n#it de Aac.ia1elli (cesta se teme c) (rdin-.elli,
transmiţ2nd opera sa l#i Ki#liano, ar p#tea s) se declare a#tor al Principelui&
(? (+
??+ a s a 9 # l este pe drept de m#lte ori amintit deoarece c arac teriIeaI) personalitatea l#i
Aac.ia1elli <l do1edeşte pasi#nea l#i pentr# st#di#l e1enimentelor politice rectit#dinea l#i
de caracter şi 1iaţa modest) pe care a d#s-o @eose%it de -eneraţia #maniştilor care se
%#c#raser) de protecţia l#i "osimo cel B)tr2n, ca şi de -eneraţia poeţilor din 9#r#l l#i
=oren*o Aa-ni0ic#l, Aac.ia1elli este intelect#al#l $ep#%licii Florentine şi al p)t#rilor
mi9locii ale %#r-.e*iei ( 1oit s)-şi c2şti-e protecţia Aedicilor n# prin ad#laţie, ci prin
calitatea l#i de intelect#al, socotind ca scris#l l#i poate s2 0ie #til #n#i cond#c)tor de stat
?4'n teBt: 'n latineşte, CFii 0ericitC
?5,n teBt: 'n latineşte, C'n *i#a de 1E decem%rieC
SCRISOAREA DE DEDICA!IE: NICCOLO MAC%IAVELLI C$TRE
LOREN&O DE' MEDICI MA#NIFICUL
1 Principele a 0ost scris 'n 151?P 'ncep#t 'n prim)1ara acest#i an, el a 0ost 'nc.eiat 'n
decem%rie (c0 F e d e r i c o " . a % o d , #uIIa coposi*ione "e /II Principe/ "i
N& Machiavelli, 'n C(rc.i1#m $omanic#mC, i#lie-septem%rie, 1927, pp ??E-?&?) 'n
toamna l#i 1512 a a1#t loc resta#rarea Aedicilor, Florenţa 0iind -#1ernat) p2n) 'n an#l
#rm)tor de Ki#liano deC Aedici ,-a #rmat, 'n 151?, nepot#l s)#, =oren*o (1492-1519), 0i#l
l#i +iero de8 Aedici, care, 'n 1515, de1ine totodat) d#ce de 3r%ino
2 "#1intele eBprim), 'n 0orma c)#tat), proprie #nei scrisori de dedicaţie, dorinţa
scriitor#l#i de a o%ţine o 0#ncţie p#%lic) 'n ser1ici#l Aedicilor ;# este acesta stil#l l#i
Aac.ia1elli, a#tor al Principelui1 el apare doar 'n aceste pa-ini introd#cti1e, eBprim2nd
'ndoita 0inalitate practic) a operei: atra-erea Aedicilor 'ntr-o acţi#ne de #ni0icare a
principalelor state italiene şi o%ţinerea protecţiei lor de c)tre a#tor
? "0 pentr# aceast) Cc#noaştere a 0aptelor oamenilor mariC, scrisoarea c)tre Francesco
5ettori din 1E decem%rie 151?, 'n care Aac.ia1elli 'i arat) c) ceea ce 'l interesea*) 'n istoria
oamenilor mari este de a c#noaşte Cca#*ele 0aptelor lorC
4 Aac.ia1elli se re0er) la anii 'n care 0#sese 'n ser1ici#l $ep#%licii Florentine (din
i#nie 149& p2n) 'n noiem%rie 1512) !criitor#l era la c#rent c# ansam%l#l sit#aţiilor politice
din penins#l), c#noştea, 'n cele mai m#lte ca*#ri, din con1or%iri directe, pe cei care a1ea#
'n m2n) cond#cerea statelor italiene şi a statelor 1ecine şi poseda o eBperienţ) preţioas)
pentr# orice -#1ern, ad)#-2nd la aceasta o inteli-enţ) l#cid) şi asc#ţit)
5 +entr# aceast) c#noaştere a antic.it)ţii, pe care scriitor#l şi-o 'ns#şise prin m#lte
lect#ri şi pe care o socotea necesar) pentr# 'nţele-erea pre*ent#l#i, c0 DiscorNi sopr" la
pria "eca "i Tito (ivio, cartea , Proeio= C5oind aşadar s)-i scot pe
oameni din aceast) eroare, am socotit necesar s) scri# as#pra t#t#ror acelor c)rţi ale l#i Jit#s
=i1i#s pe care r)#tatea timp#rilor n# ni le-a s#stras, tot ceea ce e# potri1it c#noaşterii pe
care o am despre l#cr#rile antice şi moderne, 1oi socoti c) este necesar pentr# o mai %#n)
'nţele-ere a lor pentr# ca aceia care 1or citi aceste l)m#riri ale mele, s) poat) tra-e din ele
mai #şor 0olos#l pentr# care oamenii tre%#ie s) ca#te a c#noaşte istoriaC (; i c c o 1 o A a c
. i a 1 e l l i , Dpere, a c#ra diAario Bon0antini, Ailano-;apoli, $icciardi, 1954 pp 9E-91)
6 !criitor#l se re0er) 'n mod special la di0eritele misi#ni de politic) eBtern) pe care le
a1#sese de 'ndeplinit şi pentr# care, de m#lte ori, tre%#ise s) ia le-)t#ra c# repre*entanţii
#n#i stat 1ecin c.iar 'ntr-o ta%)r) militar) sa# 'n apropierea #n#i c2mp de l#pt) !e
s#%'nţele-, 'n aceast) 0ra*), ostenelile şi -re#t)ţile #nei acti1it)ţi ne'ntrer#pte, care cerea
inteli-enţ) şi discern)m2nt, rapiditate 'n l#area un$i .ot)r2ri şi n# mai p#ţin e0ort 0i*ic 'n
n#meroasele deplas)ri pe care le implica&
@& După c#m s-a ar)tat, Aac.ia1elli se tr)-ea dintr-o 0amilie de mic) no%ilime
toscan), asimilat) %#r-.e*iei, care n#m)ra printre str)moşii ei mai m#lţi 'nalţi ma-istraţi,
priori şi -on0alonieri ai Florenţei, şi care se inte-rase treptat 'n mica %#r-.e*ie intelect#al) a
oraş#l#i =a apariţia Principelui, aceast) ori-ine p#tea 0i pre*entat) drept C9oas) şi #mil)C,
dat) 0iind -#1ernarea Aedicilor care 'nl)t#raser) $ep#%lica insta#r2nd a%sol#tism#l #n#i
CprincipatC
CAITOLUL I
1 Francesco !0or*a (14E1-1466) a 0ost condotier al tr#pelor l#i Filippo A)ria 5isconti, senior al
Ailan#l#i ")s)torit c# 0iica acest#ia, Bianca A)ria, a1ea s) de1in), la r2nd#l l#i, st)p2n al
oraş#l#i (145E) =a moartea l#i 5isconti (1447), Ailan#l 'şi rel#ase 1ec.ea or2nd#ire
de1enind $ep#%lica (m%rosian)P Francesco !0or*a, n#mit Cc)pitan -eneralC al armatelor,
cond#ce r)*%oi#l contra 1eneţienilor, dar 'nc.eie #n acord c# ei pentr# a se 'ndrepta
'mpotri1a Ailan#l#i (9#tat de "osimo de8 Aedici, condotier#l re#şeşte s) oc#pe oraş#l
d#p) o 'nd2r9it) re*istenţ) a acest#ia şi de1ine d#ce al Ailan#l#i (145E) Aac.ia1elli 'l
n#meşte Cprincipe no#C, desemn2nd prin aceasta 0enomen#l partic#lar $enaşterii italiene 'n
care trecerea de la seniorie la principat se prod#ce prin prel#area p#terii 0ie de c)tre #n
condotier, c#m este ca*#l l#i !0or*a la Ailano, 0ie de c)tre #n om care disp#ne de economia
stat#l#i, c#m este ca*#l l#i "osimo de8 Aedici la Florenţa +e Francesco !0or*a, Aac.ia1elli
'l menţionea*) şi 'n cap 5,, al Principelui, ca eBempl# de principe care s-a ridicat la aceast)
0#ncţie din calitatea de simpl# partic#lar
+entr# des0)ş#rarea 0aptelor prin care Francesco !0or*a a re#şit s) de1in) principe (1447-
145E), c0 Istorie florentine, cartea a 5i-a, 'ndeose%i cap 1?-24 +o*iţia l#i
(A (@
Aac.ia1elli 0aţ) de principii de tip#l l#i !0orIa n# este aceeaşi 'n Principe şi m Istoriile
florentine1 'n prima oper), !0or*a este dat ca eBempl# pentr# 'ns#şirile do1edite 'n o%ţinerea
p#teriiP 'n cealalt), scriitor#l relatea*) protest#l milane*ilm 'mpotri1a Ccontel#i tr)d)tor şi
necinstitC care le r)pea li%ertatea (cap2E) 'n timp ce Principele 0ace apolo-ia monar.iei
a%sol#te, Istoriile florentine ap)r) li%ert)ţile rep#%licane, iar c# acest prile9 Aac.ia1elli
ac#*) armatele mercenare indic2nd rol#l lor ne0ast 'n insta#rarea -#1ern)rilor tiranice
(dres2nd#-se l#i !0or*a trimişii $ep#%licii (m%ro*iene sp#n 'n protest#l lor: C/, ne0ericite
s#nt acele oraşe care tre%#ie s)-şi apere li%ertatea 'mpotri1a am%iţiei acel#ia care 1rea s)-i
as#preasc)P dar m#lt mai ne0ericite, acelea care s#nt ne1oite s) se apere c# armate
mercenare şi necredincioase ca ale taleC OIstorie florentine, cartea a 5i-a, cap2(1 'n Dpere,
ed cit, p&4&)
2 <ste 1or%a de Ferdinand "atolic#l, re-ele !paniei, care, 'n #rma tratat#l#i 'nc.eiat
c# =#do1ic >,,, re-ele Franţei, la Krenada, 'n 15EE, a aneBat re-at#l#i s)#, c# titl#l de
1icere-at, ;eapol#l (15E1) şi !icilia (15E4), st)p2nite p2n) la cea dat) de Frederic de
(ra-on
? Jrad#cem ast0el c#12nt#l C1irt#C al c)r#i sens la Aac.ia1elli este compleB,
'nsemn2nd ener-ie, 'ns#şire moral) şi intelect#al) neo%işn#it), personalitate
s#perioar) prin capacitatea ei de a c#noaşte realitatea şi de a acţiona 'n raport c#
ea "0 şi de0iniţia dat) de =#i-i $#sso care sp#ne c) C1irt#teaC 'nseamn), 'n
Principe, Ccapacitate, acti1itate neo%osit), 'ndem2nare, p#tere indi1id#al),
sensi%ilitate 'n a prinde oca*ia şi a pro0ita de ea, pricepere 'n a şti s) dai
'ntotdea#na do1ad) de toate 'ns#şirile pe care le aiC ?II principe, ed cit, p4E2
notele 9-1E) Jermen#l implic) o 9#decat) de 1aloare, care este 'ns) alta dec2t
aceea c#prins) 'n noţi#nea reli-ioas) de C1irt#teC Jrad#c)torii 0rance*i reda#
c#12nt#l prin CtalentC (c0 ; i c o l a s A a c . i a 1 e l , (e prince, trad#ction de
MacH#es Ko.orR, corri-ee et remaniee d8apres le teBte italien et precedee d8#ne
introd#ction par Z1es =e1R, +aris, <ditions de "l#nR, 19?&, p 6 nota 2)P #n
trad#c)tor -erman pre0er) mai simpl#, dar socotim ineBact, CJap0erYeitC (c0
Machiavelli,s 4uch vo Fursten nac. ( [ $ e . % e r - s 3%erset*#n-, mii
<inleit#n- #nd <rl)#ter#n- ne# .era#s-e-e%en 1on @r AaB /%er%reRer, =eip*i-
$eclam, 0a p ??) Jrad#cerea -erman) mai recent) a l # i < r n s t A e r i a n -
K e n a s t, Der Fiirst, \iiric., +e-as#s-5erla-, 1945) 0oloseşte c#12nt#l cel mai
%#n, Ver"ienst /erit/& 'n trad#cerea de 0aţ) am 0olosit de cele mai m#lte ori
ec.i1alentele rom2neşti Ccapacitate personal)C, CmeritC, C'ns#şiri personaleC
+entr# conţin#t#l noţi#nii de C1irt#C 'n opera l#i Aac.ia1elli, c0 F r a n c e s c o
< r c o 1 e, (etica "i Machiavelli, 'n (a politica "i Machiavelli& $oma ($<
1926, 'ndeose%i pp 2E-?9P st#diat) 'n raport c# noţi#nea de Csoart)C, C1irt#teaC
este de0init) aici drept Cli%ertatea omeneasc) 'n acţi#neC (p 24)P a 0i 1irt#os
'nseamn) pentr# Aac.ia1elli a 1oi şi a acţiona 'n raport c# limitele pe care ţi le imp#ne
realitatea o%iecti1)P 'n s02rşit, C1irt#tea este tocmai aptit#dinea de a 'nţele-e o sit#aţie de
0apt, aşa c#m este ea şi a acţiona 'n concordanţ) c# ea pentr# a a9#n-e prin aceasta la alt)
sit#aţie de 0aptC
CAITOLUL II
1 Aac.ia1elli tratea*) despre rep#%lic) 'n Discorsi sopra la pria "eca "i Tito (ivio
şi an#me 'n cartea , a acestei opere, scris) 'naintea Principelui& 'n timp ce c)rţile #rm)toare,
a ,i-a şi a 6l-a, 1or 0i terminate 'n 1519 "apitol#l respecti1 din cartea , se intit#lea*) C@e
c2te 0el#ri s#nt rep#%licile şi de care 0el a 0ost $ep#%lica $oman)C
2 "#12nt#l italian este aici CprincipatoC " Ferrari ?(e prince, de ;icolas Aac.ia1el,
no#1elle trad#ction par " Ferrari, +aris, =i%rairie de la Bi%liot.eH#e ;aţionale, 5-e edition,
1&71, p5&) trad#ce termen#l italian prin Cmonarc.ieC, iar $e.%er- (op cit, p ??), 0oloseşte
C(llein.errsc.a0tCP termen#l rom2nesc adec1at este CprincipatC, care trad#ce c#12nt#l 0)r) a
- 1 interpreta ;oţi#nea de principat ec.i1alea*) la Aac.ia1elli c# aceea de monar.ie
0e#dal) a%sol#t), şi ca atare trad#cerile amintite s#nt 9#steP dar 'ntr#c2t a1em 'n lim%a
rom2n) termen#l de CprincipatC şi el coresp#nde mai eBact tip#l#i italian de monar.ie
a%sol#t) restr2ns) din p#nct de 1edere teritorial şi n# c# necesitate ereditar), am socotit
indicat s ) - 1 0olosim pentr# a r)m2ne c2t mai aproape de teBt#l italian
? Aac.ia1elli se re0er) la <rcole şi la (l0onso d8<ste care a# 0ost s#ccesi1 d#ci ai
Ferrarei, prim#l 'n anii 1471-15E5, al doilea 'n anii 15E5-15?4 <rcole d8<ste s-a l#ptat c#
1eneţienii timp de doi ani (14&2-14&4) şi a 0ost 'n1ins de eiP (l0onso, al treilea soţ al
=#creţiei Bor-ia, c#nosc#t ca protector al poeţilor şi a12nd la c#rtea l#i pe (riosto, +ietro
Bem%o şi alţii, a l#ptat al)t#ri de =#do1ic >,,, 'mpotri1a l#i ,#li# ,,, a !paniei, (n-liei şi
5eneţiei, 'n r)*%oi#l n#mit al C!0intei =i-iC (151E-1512) (lianţa l#i (l0onso d8<ste c#
0rance*ii do1edea ri1alitatea dintre principii italieni care c)#ta# s) pro0ite de pe #rma
in1a*iei str)ine 'n +enins#l)
4 Familia <sten*ilor, de 1ec.e ori-ine -erman), pre*ent) 'n ,talia din 1remea l#i /tto
cel Aare, era #na din cele mai 1ec.i 0amilii domnitoare din +enins#l) !t)p2nirea ei as#pra
Ferrarei datea*) din 12E&, c2nd (**o ,,, n#mit şi (**olino, de1ine senior al oraş#l#i
5 3n principe nat#ral este #n principe ereditar, spre deose%ire de Cprincipele no#C
care 'şi c2şti-) p#terea prin propriile l#i 0apte
CAITOLUL III
1 Aac.ia1elli n#meşte principate CmiBteC acele state care s#nt 0ormale din teritorii
1ec.i la care s-a# aneBat c#ceriri recente
2 Aac.ia1elli se re0er) 'n ca*#l de 0aţ) la Cprincipatele noiC, adic) la teritoriile pe
care #n principe le o%ţine prin c#cerireP el indic) acest#ia tactica necesar) pentr# a-şi
asi-#ra st)p2nirea, cer2nd#-i s) se spri9ine 'n prim#l r2nd pe Ca9#tor#l loc#itorilorC s#p#şi
/%ser1aţia c# pri1ire la in#tilitatea l#ptei (Cstarea lor a de1enit de 0apt mai reaC) n# are o
1aloare -eneral), ci se re0er) n#mai la condiţiile #n#i stat c#cerit (#tor#l se adresea*) de
0apt principel#i şi arat) c) at#nci c2nd acesta n#-şi asi-#r) alianţa popor#l#i, el este
constr2ns la 1iolenţ) şi ast0el 'şi prime9d#ieşte c#cerirea
? 'n teBt Cpro1incialiC, latinism pentr# Cloc#itori ai #nei pro1inciiC, adic) ai #n#i ţin#t
c#cerit
4 Aa1.ia1elii se re0er) aici la 1ictoriile 0rance*e 'n ,talia, 'n c#rs#l r)*%oaielor de
cotropire a +enins#lei =#do1ic >,, 'şi re1endic) drept#rile de moştenire as#pra Ailan#l#i
pe care 'l c#cereşte #şor, al#n-2nd de la domnie pe =#do1ic !0or*a, *is Aa#r#l, care se
re0#-ia*) 'n Kermania la c#rtea l#i AaBimilian (liat c# 1eneţienii, re-ele 0rance* are drept
condotier pe Kian Kiacomo Jri1#l*io, 0ost re0#-iat la c#rtea sa, care oc#p) oraş#l 'n
septem%rie 1499 Aac.ia1elli, eBplic2nd s#cces#l rapid al eBpediţiei, n# se re0er) la
drept#rile l#i =#do1ic >,, as#pra Ailan#l#i, ci c# a9#tor#l care i-a 0ost dat de c)tre papa
(leBandr# 5, şi de c)tre 1eneţieni 'n acelaşi timp, el arat) c) orice c#cerire depinde de
contri%#ţia popor#l#i la l#pta respecti1), 'ntr#c2t ea se o%ţine şi se p)strea*) n#mai prin
popor 'n ca*#l de 0aţ), scriitor#l are 'n 1edere 0apt#l c), la n#mai c2te1a l#ni de la 1ictorie,
0rance*ii 0#seser) al#n-aţi din Ailano, deoarece Jri1#l*io, de1enit -#1ernator, s)12rşise
a%#*#ri şi nedrept)ţi 'n 0e%r#arie 15EE, =#do1ic !0or*a reoc#p) Ailan#l, deşi pentr# sc#rt)
1reme, deoarece re-ele Franţei re#şeşte s ) - 1 0ac) pri*onier şi s)-1 ţin) 'nc.is p2n) la
moarte (1512), 'n castel#l din =oc.es (Jo#raine) France*ii a# oc#pat Ailan#l p2n) 'n 1512,
c2nd, c# toat) 1ictoria lor 'mpotri1a =i-ii !0inte, 'n %)t)lia de la $a1enna, 0amilia !0or*a şi-
a rel#at domnia
5 <ste 1or%a de =#do1ic -!0or*a, *is Aa#r#l, care 0#sese d#ce al Ailan#l#i 'n anii
1491-15EE @#p) c#m s-a ar)tat, el reoc#p) pentr# sc#rt) 1reme Ailan#l, 'n 0e%r#arie 15EE
!e o%ser1) ton#l depreciati1 al a#tor#l#i, care eBprim) o 9#decat) com#n) contemporanilor
0aţ) de personalitatea acest#i principe !e aminteşte 'n acest sens o%ser1aţia l#i K#icciardini
'n Ricor"i: CAi-a 0ost 'ntotdea#na -re# s) cred c) @#mne*e# poate 'n-)d#i ca 0iii d#cel#i
=#do1ic s) se %#c#re de st)p2nirea Ailan#l#i, n# n#mai pentr# c) el a #*#rpat-o 'n mod
criminal, ci şi pentr# c) aceast) acţi#ne a l#i a 0ost ca#*a 'nro%irii şi r#inei 'ntre-ii ,talii şi a
at2tor 0r)m2nt)ri care a# #rmat de aici 'n toat) creştin)tateaC (cit 'n ; Aac .i a-1 e l l i ,
#critti scelti, con introd#*ione, appendice %i%lio-ra0ica e commento di 5ittorio /simo,
Ailano, 5allardi, 191E, p 25, nota ?E)
6 Aac.ia1elli se re0er) la =i-a !02nt) (151E-1512) 'n care se -)sea# al)t#ri: papa
,#li# ,,, 5eneţia !pania şi (n-lia 'mpotri1a l#i =#do1ic >,, care oc#pase pentr# a do#a oar)
Ailan#l @eşi 0rance*ii c2şti-) 1ictoria 'n %)t)lia de la $a1enna (aprilie 1512), ei pierd aici
pe Kaston de FoiB, comandant#l tr#pelor, ceea ce 'i 'n-)d#ie l#i Aassimiliano !0or*a, 0i#l
l#i =#do1ic Aa#r#l, s) reoc#pe oraş#l ca d#ce al Ailan#l#i $)*%oi#l a re'ncep#t 'n an#l
#rm)tor, c2nd 0rance*ii, aliaţi de data aceasta c# 1eneţienii, a# re#ţit s) reia pentr# sc#rt)
1reme Ailan#lP dar 'n0r2n-erea de la ;o1ar), 'n i#nie 151?, a p#s cap)t am%iţiilor l#i
=#do1ic >,,P 'ncerc)rile l#i de c#cerire 1or 0i rel#ate de Francisc ,
7 (şadar, pentr# prima oar) =#do1ic >,, a c#cerit #şor Ailan#l, pentr# c) pop#laţia
spera c) st)p2nirea l#i 1a 0i mai %#n) dec2t a d#cel#i !0or*a, şi 1 - a pierd#t tot at2t de #şor
pentr# c) a de*am)-it aceste speranţe 'n sc.im% 1 - a pierd#t c# m#lt mai -re# a do#a oar),
deoarece s-a str)d#it s) -#1erne*e ast0el 'nc2t s) satis0ac) aştept)rile ce s-a# p#s 'n domnia
l#i
& Aac.ia1elli se re0er) la etapele s#ccesi1e de 0ormare a monar.iei 0rance*e prin
'n-lo%area #nor 0e#de mari r)mase p2n) la #n moment dat independente "a şi 'n alte ca*#ri,
Aac.ia1elli compar) sit#aţia statelor italiene c# sit#aţia Franţei, a c)rei de*1oltare 'i apare
demn) de #rmat, 'ntr#c2t ea se 'ndreapt) spre acea 0orm) de stat, monar.ia a%sol#t), pe care
scriitor#l o socotea necesar) ,taliei "0 'n acest
sens ( n t o n i o K r a m s c i , Note sul Machiavelli, sulla politica e sullo stato
o"erno, Jorino, <ina#di, 1949, p 14: C(s#pra l#i Aac.ia1elli acţionea*) eBempl#l Franţei
şi al !paniei care a# atins o p#ternic) #nitate statal) teritorial)C "0 tot 'n op cit p &5: C;#-
1 p#tem 'nţele-e pe Aac.ia1elli dac) n# ţinem seama c) el dep)şeşte eBperienţa italian) prin
eBperienţa e#ropean)C
9 Aac.ia1elli se re0er) pe %#n) dreptate la deose%irile de lim%) dintre nord#l şi s#d#l
Franţei, 'ntr#c2t ;ormandia, spre pild), 0)cea parte din teritori#l de lim%) Cd8o'lC, iar
Kasconia din teritori#l de lim%) Cd8ocC @ialect#l din 'le de France era lim%a literar), pe cale
de a de1eni totodat) lim%a naţional) a ţ)rii =a data redact)rii Principelui, aceast) #nitate
lin-1istic) n# era 'nc) asi-#rat) (cţi#nea c#lt#ral) a Pleia"ei, care spri9in) constit#irea
monar.iei a%sol#te şi consolidea*) presti-i#l lim%ii literare, a1ea s) 'nceap) doar c# o
-eneraţie mai t2r*i#, o dat) c# mani0est#l Despre ap!rarea 8i lau"a li$ii france*e (1549)
1E Aac.ia1elli se re0er) la c#cerirea +enins#lei Balcanice de c)tre t#rci, d#p)
oc#parea Kalipol#l#i (1?56) A#rad ,, Baia*id F#l-er#l, A#rad ,, şi Aa.omed ,,
oc#p) şi p#n st)p2nire treptat pe 'ntrea-a re-i#neP la moartea acest#ia din #rm)
(14&1), imperi#l t#rc inte-rase Bosnia şi Aorea, 'nc.eind oc#parea penins#lei
1EE 1E1
1 1 'n teBt: C!atisiannosi e8s#dditi del ricorso propinH#o al principeC !e poate interpreta 'n do#)
0el#ri: Cs#p#şii s#nt m#lţ#miţi pentr# c) 'l a# pe principe aproape şi pot rec#r-e oric2nd la
elC sa# 'n sens#l dat de trad#cerea noastr) 'ntr#c2t CricorsoC se n#mea, la Florenţa, tri%#nal#l
comercial şi se 'ntre%#inţa 'n lim%a literar) c# 'nţeles#l mai lar- de Ctri%#nalC 'n -eneral (c0
II Principe, c"& cit&&, a lui ( u i ' i R u s s o, p 47, nota 62, prec#m şi ed a l#i K = i s i o
Firen*e, !ansoni, 1957, p 22, nota 12)
12Aac.ia1elli 1or%eşte despre necesitatea 'ntemeierii de colonii pentr# p)strarea teritoriilor
c#cerite, şi 'n Istorie fiorentine, cartea a ,i-a, cap 1, #nde -)sim: C")ci pe l2n-) 0apt#l c)
aceasta 0)cea s) se constr#iasc) oraşe noi, se re#şea ca ţara c#cerit) s) 0ie mai si-#r) 'n
m2inile c#ceritor#l#i, se #mplea# loc#rile -oale c# loc#itori şi se menţinea o %#n) repartiţie
a loc#itorilor 'n di0eritele teritorii c#cerite @ar ast)*i, 'ncet2nd o%icei#l acesta (de
'n0iinţare a coloniilor) prin dec)derea rep#%licilor şi a principilor, teritoriile c#cerite cad 'n
r#in), şi p#terea lor sl)%eşte: c)ci aceasta este sin-#ra or2nd#ire care 0ace ca imperiile s) 0ie
si-#re, iar ţin#t#rile s) 0ie %ine pop#late !i-#ranţa pro1ine din 0apt#l c) o colonie, pe care
principele o 'ntemeia*) 'ntr-#n ţin#t recent oc#pat de el, este ca o cet)ţ#ie şi #n loc de pa*),
pentr# a le p)stra şi pe celelalte credincioaseC ?Dpere, ed cit, p 619)
1?(ceasta este #na din 0orm#l)rile caracteristice ale politicii l#i Aac.ia1elli care, pornind de
la c#noaşterea condiţiilor contemporane, indic) mi9loacele de l#pt) pentr# reali*area stat#l#i
naţional "a atare, pasa9#l poate 0i considerat drept o eBpresie caracteristic) a
Cmac.ia1elism#l#iC
14'n Discorsi sopra la pria "eca "i Tito (ivio (cartea a ,,,-a, cap 6), Aac.ia1elli sp#ne mai
cate-oric: Ccel care a m#rit n# mai poate s) se -2ndeasc) la r)*%#nareC ?Dpere, ed cit, p
?21)P 'n consecinţ), Cameninţ)rile s#nt mai prime9dioase dec2t eBec#ţiileC !#nt maBime
care se lea-) de acelaşi principi# tactic de %a*), prin care se cere principel#i 0ermitate şi
consec1enţ) 'n acţi#ne
15!e imp#ne o preci*are 'n le-)t#r) c# 0aptele relatate de Aac.ia1elli =a s02rşit#l secol#l#i
al ,,,-lea 'en, c2nd (ntio. ,,,, re-ele !iriei, s-a aliat c# Filip 5 al Aacedoniei, micile state
-receşti s-a# 1)*#t 'n prime9die şi a# cer#t a9#tor#l romanilor $oma - care 'n c#rs#l cel#i
de-al doilea r)*%oi p#nic 0#sese ameninţat) de Filip 5, aliat c# 6anni%al (215 'en) - la
r2nd#l ei n# p#tea tolera sc.im%area sit#aţiei eBistente şi a raport#l#i de 0orţe dintre
di0eritele cet)ţi -receşti $)sp#n*2nd alianţei 'nc.eiate 'ntre (ntio. ,, şi Filip 5, şi oc#p)rii
de c)tre acesta din #rm) a #nor teritorii din nord#l A)rii <-ee, romanii declar) r)*%oi
Aacedoniei (2EE 'en)
16"omentatorii o%ser1) c) a0irmaţia n# este s#0icient 'ntemeiat) pe 0apte @ar este limpede c)
Aac.ia1elli -2ndeşte 'n sinte*e lar-i şi ne-li9ea*) ca*#l partic#lar: principi#l -eneral de la
care porneşte 'l interesea*) mai m#lt dec2t am)n#nt#l care n# concord) c# premisa Fiecare
capitol al Principelui poate 0i red#s la sc.ema
#nei demonstraţii 'n care en#nţarea ade1)r#l#i este #rmat) de il#strarea ei prin #n#l sa# mai
m#lte eBemple Principele n# este o oper) de istorie, ci #n pro-ram politicP ca atare, 0aptele
istorice s#nt pentr# a#tor il#str)ri mai m#lt sa# mai p#ţin pre-nante ale #n#i ade1)r -eneral
pe care el 'l 0ormea*) pentr# a s#sţine, pe %aI# l#i, pro-ram#l de acţi#ne pe care-1 prop#ne
17 +entr# Aac.ia1elli, eBempl#l istoriei romane este 'ntotdea#na .ot)r2tor "a şi pentr#
ceilalţi scriitori ai renaşterii, aceast) re0erire la antic.itate este #n p#nct de plecare 'n critica
instit#ţiilor 0e#dale K#icciardini, care repre*int) c#lt#ra $enaşterii 'ntr-o 0a*) mai 'naintat)
de mat#ri*are a ideolo-iei clasei 'n ascensi#ne, consider) c) eBempl#l romanilor n# este
adec1at 'mpre9#r)rilor contemporane: C"2t de m#lt se 'nşal) aceia care la 0iecare 1or%)
amintesc eBempl#l romanilor7 (r 0i ne1oie pentr# aceasta, de o cetate care s) 0ie 'n condiţiile
cet)ţii lor, şi de o -#1ernare d#p) eBempl#l lorC ?Ricor"i, nr 11E, !erie seconda, 'n
#crittipolitici e Ricor"i, a c#ra din $o%erto +almarocc.i, Bari, =ater*a, 19??, p ?E&) +o*iţia
l#i este aceea a #nei %#r-.e*ii consolidate, care şi-a 0ormat propria ei c#lt#r), şi care, pentr#
a 9#deca pre*ent#l, n# mai a1e8a ne1oie de eBempl#l antic.it)ţii şi de alianţa ei ideolo-ic)
1& C"ei miciC s#nt 'n ca*#l de 0aţ) a.eii şi etolienii, Ccel mareC este Filip 5, iar Cstr)in#l c#
m#lt) p#tereC este (ntio. din !iria
19 Aac.ia1elli se re0er) la c#cerirea Kreciei de c)tre romani 'n c#rs#l celor do#) r)*%oaie
contra Aacedoniei <i a# a1#t alianţa etolienilor şi s#% comanda cons#l#l#i J N#int#s
Flaminin#s a# c2şti-at 1ictoria de la ]inosYe0alai (197 'en) Filip 5 a tre%#it s) accepte
t#tela $omei s#% 0orma am)-itoare a #nei alianţe ,ndependenţa cet)ţilor -receşti,
proclamat) at#nci 'n mod solemn de c)tre Flaminin#s (196 'en), permitea de 0apt
s#p#nerea lor c# #ş#rinţ), ceea ce eBplic) aprecierile l#i Aac.ia1elli c# pri1ire la aceste
0apte
2E $)*%oi#l romanilor 'mpotri1a l#i (ntio. ,,,, re-ele !iriei, a #rmat imediat d#p) r)*%oi#l
contra Aacedoniei ".emat de etolieni, ca ap)r)tor al li%ert)ţii lor 'mpotri1a $omei, (ntio.
trece 'n Krecia (192 'en) dar n# re#şeşte s) o%ţin) dec2t alianţa oraşelor de mai mic)
importanţ), 'n timp ce Filip 5 al Aacedoniei d) a9#tor romanilor (ntio., silit s) p)r)seasc)
Krecia, este 'n1ins la Aa-nesia (19E 'en) şi 'nc.eie o pace #militoare
21 Filip 5 i-a a9#tat pe romani 'n r)*%oaiele 'mpotri1a l#i (ntio. 6, 'ntre-#l period 1rea s)
do1edeasc), prin eBemple, c) romanii a# c#nosc#t cea mai %#n) metod) de -#1ernare a #n#i
teritori# c#cerit, 'ntr#c2t a# şti#t s)-i am)-easc) pe cei Cmai p#ţin p#terniciC, 'n ca*#l de 0aţ)
a.eii şi etolienii, pe care n# i-a# r)spl)tit c# nimic pentr# a9#tor#l lor şi n# i-a# l)sat pe
Cstr)inii p#terniciC, adic) Filip 5 şi (ntio. ,,,, Cs) do%2ndeasc) 1reo 0aim) oarecareC
22 <ste 1or%a de o maBim) care se 'nt2lneşte la #nii scriitori, p)r2nd a 0i c#leas) de ei din
1or%irea #*#al) / 'nt2lnim şi la K#icciardini, an#me 'n Ricor"i& oper) ap)r#t)
1E2 1E?
d#p) Principele liAac.ia1elli (c0 Ricor"i, nr79 !erie seconda, 'n #critli politicie Ricor"i,iC
"1 i 4 p ?E2) 4? "aro^ 5 , = , , re-eliFranţei, co%oar) 'n ,talia pentr# a oc#pa ;eapol#l,
in1oc2nd drept#rile casei c Fn 9o# as#pra acest#i re-at pe care ea 'l st)p2nise 'naintea dinastiei
de (ra-c<Bpediţia l#i "arol 5,@, 'ncep#t) 'n septem%rie 1494, a d#s la c#cerirea #şoai,
;eapol#l#i (0e%r#arie 1495), re-ele Franţei 0iind primit 'n tri#m0 de-a l#n-3|Bnins#ie9 şi
'nt2mpin2nd re*istenţ) doar din partea $ep#%licii Florentine /c#pa-7 ;eapol#l#i a 0ost 'ns)
de 0oarte sc#rt) d#rat)P 'mpotri1a l#i s-a# aliat 1eneţii^ c# =#do1ic Aa#r#l, c# +apa
(leBandr# 5, Bor-ia, c# 'mp)rat#l AaBin_ şP c# Ferdinand "atolic#l /%li-at s) p)r)seasc)
oraş#l, "arol 5,,, a'n0r#ţat tr#pele aliaţilor la Forno1o 'n (penini (i#lie 1495), de #nde a
sc)pat c# -re#^şind sa se 'napoie*e 'n Franţa Aac.ia1elli n# se opreşte as#pra l#i "arol t|9) care a
st)p2nit doar c2te1a l#ni ;eapol#l, ci as#pra l#i =#do1ic >n, care,,c#pat Ailan#l din 1499 p2n)
la 1512
24 =#do1ic >,,, de i dat ) ce de1ine re-e al Franţei, 'nc.eie o alianţ) c# 1eneţienii pentr#
oc#parea 3lm#l#i, o%li-2nd#-se s) le cede*e o parte din teritori#l pe care 1oia s)-1
c#cerea^,
25 Keno1a, care era ^ndent) de Ailano, s-a s#p#s, la r2nd#l ei, l#i =#do1ic >,,
26 Florentinii 'nc.ei^ a c o r d c# re-ele =#do1ic, 'n condiţii -rele pentr# ei, la 19 octom%rie
1499 <l# şo1)it mai 'nainte de a se .ot)r' la aceasta, deoarece, d#p) c#m arat) +asH#al
5illari, C0lorentinii a1ea# m#lte moti1e s) 0ie nem#lţ#miţi de c)pitanii 0rance*i:^^P ţ n
Joscana, c)rora le atri%#ia# re*istenţa pisanilor şi 'n parte re*#ltat#l r_rocit ai asedi#l#i
care tocmai at#nci 'i o%li-ase s)-şi retra-) armatele şi s)-1 dc9pite*e p e +aolo 5itelliC ( + a
s H # a l e 5 i l l a r i , Niccolo MachiavellieissitepN 4-aedi*ione, Ailano, 6oepli, 1927,
1 ,, p ?15)
27 <ste 1or%a de Fncesco Kon*a-a, soţ#l ,sa%elei d8<ste, c#nosc#t ca protector al poeţilor
<l a aistat la intrarea tri#m0al) a l#i =#do1ic >,, 'n Ailano, mani0est2nd#-şi a 0 e i
dorinţa de a-i 0i prieten
2& <ste 1or%a de <reG d8<ste, d#ce al Ferrarei (1471-15E5)
29 Kio1anni Benti1c99E era %nioT aM Bolo-nei
?E <ste 1or%a de "`erin# !0or*a, 0iica nele-itim) a l#i Kalea**o A)ria !0or*a, c)s)torit)
'nt2i ctKirolamo $iario, nepot al papei !iBt ,5, care a m#rit asasinat intr-o con9#raţie,R
doilea ei soţ, Macopo Feo de !a1ona, a m#rit de asemenea asasinat, i a r al t r ` , e a a
0/!W Kio1anni di +ier Francesco de8Aedici, din c)s)toria c# acesta n)sc2nd^ Kio1anni
delle Bande ;ere, condotier 'n c#rs#l r)*%oielor 0rance*e 'n ,talia^terina !0or*a a domnit
peste teritoriile oraşelor ,mola şi Forli Aac.ia1elli şi-a t%plinit prima l#i misi#ne 'n
calitate de trimis al $ep#%licii pe l2n-) contesa de
:
/rli, 'n i#lie 1499P condotier#l
/tta1iano $iario, 0i#l "aterinei !0or*a, era ' n s o l H noreniinilor
?1!enior al FaenIei era (ntonio /rdelalJiP la +esaro -#1erna Kio1anni !0or*aP la $imini,
+andol0o AalalcstaP la "amermo, Ki#lio "esarc 5aranoP la +iom%ino, Macopo ,5 de
(ppiano
?2(ceste trei oraşe s#nt -r#pate laolalt), deoarece era# rep#%lici
??!e poate o%ser1a #şor c) aprecierile l#i Aac.ia1elli n# s#nt eBacte, scriitor#l #rm)rind,
printr-o an#mit) de0ormare a sit#aţiilor reale, s) ar-#mente*e te*a pe care o demonstrea*)
,n ca*#l de 0aţ) 1oind s) arate r)sp#nderea 1eneţienilor care-i a9#taser) pe 0rance*i s) oc#pe
Ailan#l, el micşorea*) 'n mod intenţionat 1aloarea a1anta9elor pe care aceştia le cer#ser) 'n
sc.im%#l alianţei lor "ele Cc2te1a teritoriiC ('n teBt Cd#a terreC) repre*enta#, potri1it
tratat#l#i 'nc.eiat de 1eneţieni c# re-ele Franţei, o s#pra0aţ) dest#l de mare a =om%ardiei,
c#prin*2nd oraşele "remona, "rema, Ber-amo, Brescia şi 5erona !e imp#ne o o%ser1aţie
c# pri1ire la propo*iţia: Cl-a# 0)c#t st)p2n as#pra #nei treimi din ,taliaC <diţiile mai 1ec.i
da#: C0eciono si-nore el re di d#a ter*i di ,taliaC (c0 ; A a c . i a 1 e 1 1 i, II Principe, 'n
#critti politici scelti, ed cit, p ?6P II Principe, introd#*ione e note di Federico ".a%od,
Jorino, 3tet, 1924, p 1?P (e opere a''iori "i Niccolo Machiavelli, con commento di
+linio "arii, ter*a edi*ione ri1ed#ta e coretta, Firen*e, !ansoni, 19?4, p 17P II Principe, a
c#ra di Ki#seppe =isio, n#o1a
( presenta*ione di Fredi ".iappelli, Firen*e, !ansoni, 1957, p 2&) 'n sc.im% ediţiile mai noi da#:
C0eciono si-nore el re del ter*o d8,taliaC (c0 ; A a c . i a 1 e -, i i , I I Principe,
introd#*ione di (n-elo +ernice, Firen*e, $accolta na*ionale dei "lassici della !ocieta
editrice $inascimento del =i%ro, 19?9, p 16P II Principe, 'n Dpere, a c#ra di Aario
Bon0antini, Ailano-;apoli, $icciardi, 1954, p 11), 9#sti0ic2nd aceast) transcriere ca 0iind
mai aproape de ade1)r#l istoric 'ntr#c2t am #rmat ediţia amintit) (1954) a operelor l#i
Aac.ia1elli, am trad#s d#p) aceast) 1ersi#ne !e preci*ea*) aşadar c) =#do1ic >,, n# a
st)p2nit niciodat) do#) treimi din ,talia, ci doar o parte din d#cat#l Ailan#l#i, şi an#me
teritori#l a0lat la ap#s de r2#l (dda
?4 3nii se temea# de %iseric) 'ntr#c2t, s#% domnia papii (leBandr# 5, şi prin
acţi#nea 0i#l#i l#i, "e*ar Bor-ia, aceasta a 'ncercat c#cerirea altor state ale
+enins#lei (c0 Principele, cap >,) =a r2nd#l ei, 5eneţia, a c)rei s#premaţie 'n
Aediterana era 'n sc)dere şi a c)rei p#tere maritim) era -ra1 ameninţat), 'n #rma
descoperirii no#l#i continent, 'ncepea la aceast) dat) s)-şi 'ntind) st)p2nirea
'n)#ntr#l +enins#lei din care oc#pase c2te1a teritorii de-a l#n-#l (driaticii "0
pentr# aceast) politic) eBpansionist) a 5eneţiei K # i c c i a r d i n i , Istoria Italiei
(,, 1) #nde se sp#ne: C5eneţienii era# atenţi şi pre-)tiţi, de a se 0olosi de orice
'nt2mplare care le-ar 0i desc.is calea pentr# a do%2ndi p#terea as#pra 'ntre-ii
,taliiC ?#toria ",Italia, a c#ra di "ostantino +ani-ade, Bari, =ater*a, 1929, 1 ,
p4) ,ndic2nd aceast) ri1alitate de interese dintre statele italiene, Aac.ia1elli
1.4
1E5
arat) caracter#l 0e#dal al or2nd#irii lor şi eBplic) prin aceasta l)r2miţarea poliţa) a
+enins#lei
?5 (dic) 'mpotri1a stat#l#i papal şi a 5eneţiei, sin-#rele state p#ternice dm +enins#l)
?6 (leBandr# 5,, c# n#mele l#i ade1)rat $oderi-o de =an*ol R Bor9a, era spaniol ;)sc#t 'n
14?1, era nepot#l papii "aliBt ,,, (r.iepiscop de 5alencia ap( cardinal, a 0ost ales pap) 'n
1492 şi a m#rit 'n 15E?
?7 =#do1ic >,, 1 - a a9#tat pe (leBandr# 5,, 1oind s) o%ţin) 'n sc.im% consimţ)m2nt#l papii
pentr# a se p#tea desp)rţi de prima l#i soţie Meanne, 0iica l#i =#do1ic >, şi sora l#i "arol
5,,,P el 1oia s) se c)s)toreasc) c# 1)d#1a acest#ia din #rm) (nne de Breta-ne
?& C+rieteniiC era# 1eneţienii care #rm)rea#, ca şi (leBandr# 5,, oc#parea pro1incie7
$oma-naP cei care Ci se ar#ncaser) 'n %raţeC era# principii italieni, care se -r)%iser) s)-i
o0ere a9#tor#l lor 'mpotri1a altor principi din +enins#l)P ironia amar) a l#i Aac.ia1elli se
'ndreapt) at2t contra acestora c2t şi contra papii, care n# se m#lţ#mea c# p#terea spirit#al),
ci #rm)rea s)-şi sporeasc) Cp#terea temporal)C
?9 <ste 1or%a de 'ncercarea l#i "e*ar Bor-ia, 0i#l l#i (leBandr# 5,, de a oc#pa Joscana 'n
mai 15E2 +ro0it2nd de re%eli#nea din 5aldic.iana şi (re**o, el oc#pa Bersi-.ella, p#nct
strate-ic, 0iind -ata s) porneasc) 'mpotri1a Florenţei /raş#l cere a9#tor#l tr#pelor 0rance*e
pe care =#do1ic >,, le trimite 'n sc.im%#l #nei s#me de %ani $e-ele Franţei a 1enit 'n
ade1)r, 'n i#lie 15E2 'n ,talia, dar n# pentr# aceasta, ci pentr# c.esti#nea ;eapol#l#i
4E Aac.ia1elli se re0er) prin aceasta la tratat#l de la Krenada, 'nc.eiat la 1 7 noiem%rie 15EE,
prin care =#do1ic >,, şi Ferdinand "atolic#l .ot)ra# s) oc#pe re-at#l ;eapol#l#i şi apoi s )
- 1 'mpart) 'ntre ei ("0 cap ,, nota 2) $e-ele Franţei #rma s) p)stre*e partea de nord a
teritori#l#i şi s) poarte titl#l de re-e #i ;eapol#l#i şi al ,er#salim#l#i, iar Ferdinand a1ea s)
oc#pe +#-lia şi "ala%ria c# titl#l de d#ce Jratat#l de la Krenada n# a 0ost 'ns) aplicat "ei
doi re-i caic .ot)r2ser) s)-şi 'mpart) re-at#l ;eapol#l#i, s-a# l#ptat 'ntre ei şi 'n #rma l#ptei
de la Kari-liano (15E?), 'ntre-#l teritori# i-a r)mas l#i Ferdinand "atolic#l, de1enind #n
1icere-at al !paniei
41 $e0erire la Frederic , de (ra-on, re-e al ;eapol#l#i 'n anii 1496-15E1
42 (cesta este Ferdinand "atolic#l, re-ele !paniei
4? <ste 1or%a de micii seniori din $oma-na, s#p#şi de "e*ar Bor-ia
44 +apa (leBandr# 5, Bor-ia
45 Ferdinand "atolic#l, re-ele !paniei
41 'ntr-ade1)r =#do1ic >,,, care oc#pase Ailan#l c# a9#tor#l 1eneţienilor, 0ormeaI)
'mpotri1a lor =i-a de la "am%rai (15E&) din care 0ac parte, al)t#ri de Franţa, papi l#li# ,,,
Ferdinand "atolic#l, re-ele (n-liei, AaBimilian 'mp)rat#l Kermaniei
1E6
d#cii de !a1oia şi Ferrara, marc.i*#l de Aanto1a 5eneţienii s#nt 'n0r2nţi de 0rance*i la
5ail2, l2n-) (-nadello, pe r2#l (dda (15E9) şi =#do1ic oc#p) c2te1a oraşe lom%arde, 'ntre
care Ber-amo, Brescia şi "remona 5eneţia pierde ast0el c2te1a teritorii, dar le recap)t) o
dat) c# di*ol1area =i-ii de la "am%rai
47 (dic) pe 0rance*i #niţi c# 1eneţienii
4& =#do1ic >,, a o%ţin#t de la (leBandr# 5, consimţ)m2nt#l de a di1orţa (octom%rie 149&)
B#la papal) i-a 0ost ad#s) de c)tre "e*ar Bor-ia care a primit 'n sc.im% "omitat#l de
5alence 'n @a#p.ine, ridicat la ran-#l de d#cat, prec#m şi titl#l de d#ce de 5alentinois,
pentr# care a1ea s) 0ie n#mit de aici 'nainte Cii 5alentinoC (r.iepiscop#l de $o#en este
Keor-es d8(m%oise consilier al re-el#i, care primeşte de la (leBandr# 5, titl#l de cardinal
49 " 0 cap >5,,,: 2u s!.8i )in! cuv6ntai un principe&
5E <ste 1or%a de prima misi#ne a l#i Aac.ia1elli 'n Franţa, 'n an#l 15EE, c2nd scriitor#l 'l
'nsoţeşte pe Francesco della "asa JeBt#l se re0er) poate la con1or%irea pe care Aac.ia1elli
a a1#t-o c# cardinal#l de $o#en la 21 noiem%rie 'n acel an, c2nd i-a ar)tat acest#ia care ar 0i
tactica pe care re-ele Franţei ar tre%#i s-o #rme*e 'n ,talia "# pri1ire la aceasta, +asH#ale
5illari o%ser1): CDi este pro%a%il c) 'n aceast) oca*ie, cardinal#l a sp#s c) italienii n# se
pricep la r)*%oi, iar Aac.ia1elli i-a r)sp#ns c) 0rance*ii n# se pricep la politic), deoarece
dac) s-ar 0i pricep#t n# ar 0i l)sat ca %iserica s) de1in) at2t de p#ternic)C (+ 5 i 1 1 a r i,
Niccolo Machiavellie isuoi tepi Ailano, 6oepli, 1927, 1 ,, cartea ,, cap ,,,, p ?29) "0 c#
pri1ire la aceasta şi ( K r a m s c i, Note sul Machiavelli, ed cit, p &9, #nde se arat) c)
o%ser1aţia l#i Aac.ia1elli tre%#ie 'nţeleas) ca o simpl) replic) spirit#al): scriitor#l era c#
si-#ranţ) Cdeparte de a crede c) 0rance*ii n# s-ar pricepe la politic), deoarece el admira c.iar
0el#l 'n care monar.ia (=#do1ic >,) trans0ormase Franţa 'ntr-o #nitate statal) 'n disc#ţia l#i
c# cardinal#l de $o#en el a 0)c#t Cpolitic)C 'n acţi#ne, iar n# Cştiinţ) politic)C, deoarece,
d#p) el, dac) era peric#los pentr# Cpolitica eBtern)C 0rance*) ca papa s) se 'nt)reasc), l#cr#l
acesta era şi mai peric#los pentr# politica intern) italian)C
51 "0 nota 4&
52 "0 nota 5E
CAITOLUL IV
1 "apitol#l de 0aţ) caracteri*ea*) cele do#) 0orme de stat, monar.ia 0e#dal) şi monar.ia
a%sol#t) @eşi eBemplele n# il#strea*) sit#aţia contemporan) a statelor e#ropene 'ntr#c2t
Franţa apare ca #n stat de tip 0e#dal 'n moment#l 'n care ea - 'n realitate - se constit#ia ca
monar.ie de tip a%sol#t, iar aceasta 'n sc.im% este caracteri*at) prin eBempl#l imperi#l#i
otoman, tot#şi eBp#nerea l#i Aac.ia1elli s#rprinde tr)s)t#rile speci0ice ale celor do#) tip#ri
de -#1ernare
1E7
DCCU222L3
2 (leBandr#, 0i#l l#i Filip ,, şi re-e al Aacedoniei (??6-?2? 'en) i-a 'n1ins pe perşi
,a Kranic (??4), oc#p2nd coasta (siei AiciP a contin#at eBpediţia c# 1ictoria de la ,ssos
(???), s#%9#-2nd re-at#l l#i @ari#sP a oc#pat Jir#l, capitala Feniciei (??2) şi <-ipt#lP 1 - a
atacat din no# pe @ari#s 'n (siria, 'n1in-2nd#-1 la (r%ela ţi Ka#-amela (??1)P a oc#pat
apoi (sia "entral) şi a a9#ns 'n ,ndia (?26) Jrei ani mai t2r*i#, a m#rit (?2?)
? =a moartea ,#i (leBandr# (?2? 'en) imperi#l a 0ost 'mp)rţit 'ntre şapte -enerali ai
l#i (# #rmat 'ns) c#r2nd l#ptele pentr# s#premaţie, care a# d#s la de*mem%rarea stat#l#i
4 "#12nt#l C%aroneC are 'n secolele al >l"-lea - al >5-lea sens#l -eneral de no%ilP
Aac.ia1elli se 0oloseşte de el pentr# a den#mi 'n mod precis pe no%il#l 0e#dal
5 !-a trad#s ast0el c#12nt#l Co00i*ialeC care indic) la aceast) dat), şi 'ncep2nd din
secol#l al >l5-lea, pe acela care 'ndeplineşte o 0#ncţie p#%lic) 'n stat
6 Aac.ia1elli se re0er) aici la sit#aţia anterioar) a Franţei 0e#dale <l c#noaşte 'ns) şi
sit#aţia Franţei contemporane, care atinsese o 0a*) de de*1oltare s#perioar), 0iind o
monar.ie 0e#dal) a%sol#t), şi pe aceasta o 'n0)ţişea*) 'n Ritratto "elle cose "i Francia, oper)
anterioar) Principelui (1511) !criitor#l arat) aici eBtinderea teritoriilor aparţin2nd re-el#i şi
treptata inte-rare a 0e#dalilor s#% a#toritatea l#i: C3n alt moti1 p#ternic eBplic) 0orţa acest#i
re-e: an#me c) 'n trec#t Franţa n# era #nit), din ca#*a 0e#dalilor care 'ndr)*nea# şi a1ea#
dest#l c#ra9 pentr# a 'ntreprinde orice acţi#ne contra re-el#i, c#m era# d#cele de K#Renne,
de Bo#r%on etc, care ast)*i s#nt toţi 0oarte respect#oşi şi de aceea re-ele este mai p#ternic
?Dpere, ed cit, p 471) (precierea po*iti1) a l#i Aac.ia1elli c# pri1ire la relaţiile dintre
no%ilii 0e#dali şi s#p#şii lor (C#n mare n#m)r de no%ili de 1ec.e tradiţie pe care s#p#şii 'i
rec#nosc ca atare şi 'i i#%escC) se eBplic) prin aprecierea 0a1ora%il) a 'ns)şi monar.iei
a%sol#te, respecti1 a principat#l#i, 0orm) de stat pe care o 1rea insta#rat) şi 'n ,talia 'n
consecinţ), pri1eşte 'ntr-o l#min) idilic) raport#rile dintre no%ilii 0e#dali şi s#p#şii lor,
ţ)rani şi or)şeni
7 "0 mai s#s: Ciar dac) oamenii asc#lt) şi de alt#l (dec2t de principe), o 0ac 'ntr#c2t
acesta este ministr# sa# 0#ncţionar, dar n# a# 0aţ) de el nici o a0ecţi#ne deose%it)C
&'n opera citat), Ritratto "clh cose "i Francia, Aac.ia1elli o%ser1) 'n acelaşi sens 1or%ind
de sit#aţia Franţei 'n trec#t: Corice alt principe 1ecin a1ea c#ra9#l de a ataca re-at#l Franţei
şi aceasta deoarece -)sea 'ntotdea#na #n d#ce de K#Renne sa# de B#r-#ndia sa# de Flandra
care 'i desc.idea dr#m#l, 'l c)l)#*ea ş i - 1 primeaP aşa c#m s-a 'nt2mplat c2nd en-le*ii s-a#
l#ptat c# 0rance*ii ('n r)*%oi#l de o s#l) de ani)C ?Dpere, ed cit, p 472)
9(#tor#l se re0er) la @ari#s ,,, "odoman#l, re-e al perşilor 'n anii ??&-??E 'en,
'n1ins de (leBandr# cel Aare !tat#l persan era pentr# Aac.ia1elli #n eBempl# de stat
centrali*at
1E 'n teBt Ctorli la campa-naCP 'n lim%a cronicarilor şi a istoricilor, Ctorre la campa-naC
'nseamn) Ca l#a c#i1a posi%ilitatea de a se l#pta 'n c2mp desc.isC, deci Ca constr2n-e pe
ad1ersar s) se retra-) 'n 'nt)rit#ri, 0ort)reţe etcC
11 "omparaţia n# este 'ntemeiat)P de asemenea se trece 0)r) a marca deose%irea de la
timp#rile contemporane la antic.itate, 'n timp ce Kalia este indicat) c# n#mele ei modern 'n
Franţa este 1or%a de raport#ri 0e#dale precise, 'n cadr#l c)rora #nii 0e#dali p#ternici, ca
d#cele B#r-#ndiei, era# ade1)raţi re-i 'n 0e#dele lorP 'n sc.im%, pro1inciile romane amintite
'n teBt 0)cea# parte dintr-#n imperi# de tip scla1a-ist, c# p#tere centrali*at), iar r)scoalele
di0eritelor c)petenii, s#sţin#te de pop#laţia local), n# pot 0i comparate c# re*istenţa, spre
pild), pe care "arol Jemerar#l a op#s-o l#i =#do1ic >, Aac.ia1elli se re0er) la 0apte
concrete din istoria antic.it)ţii, dar le apropie 'n mod -reşit de sit#aţiile contemporane care
aparţin #nei alte or2nd#iri $)scoalele din !pania a# 0ost repetateP cele mai 'nsemnate a# 0ost
cele ale celti%erilor şi l#sitanilor, 'n)%#şite de A +orci#s "ato (195 'en) şi de Ji%eri#s
!emproni#s Kracc.#s (179 'en)P a# #rmat r)scoalele n#mantinilor care, d#p) m#lte
pierderi pro1ocate romanilor, a# 0ost siliţi la capit#lare de c)tre !cipio (0rican#l, *is apoi şi
;#matin#l (1?? 'en) 'n ce pri1eşte Kalia, Aac.ia1elli se re0er) la 'nd2r9ita re*istenţ) a l#i
5ercin-etoriB, p2n) la 'n0r2n-erea l#i de c)tre "e*ar 'n l#pta de la (lesia (52 'en) 'n
s02rşit, romanii a# a1#t de 'n0r#ntat 'n Krecia r)scoalele cond#se de =i-a etolic) şi de =i-a
a.aic), pe care a# tre%#it s) le 'n0r#nte 'n c#rs#l r)*%oaielor contra Aacedoniei, p2n) la
1ictoria de la =e#copetra (146 'en)
12 Aac.ia1elli se re0er) la l#ptele dintre "e*ar şi +ompei, 'n c#rs#l c)rora acesta din
#rm) a a1#t de partea l#i c2te1a teritorii romane, an#me !pania, Krecia şi pro1inciile
orientale, #nde 'şi c2şti-ase 0aim) prin r)*%oaiele pe care le p#rtase
1? Jre%#ie preci*at c) se poate 1or%i de principat ereditar şi de Cneam#l 1ec.i#l#i
principeC 'n moment#l c#ceririi romane, n#mai 'n Aacedonia, dar n# 'n celelalte teritorii
menţionate de Aac.ia1elli (!pania, Kalia, Krecia 'n totalitatea ei)
14 $e0erire la c#ceririle l#i +Rrr.#s 'n !icilia (277 'en)
CAITOLUL V
1 "omentatorii apropie conţin#t#l acest#i capitol de Discorsi sopra la pria "eca "i Tito (ivio
(cartea a ,i-a, cap ,5), #nde se 1or%eşte despre cele trei mod#ri de acţi#ne ale rep#%licilor 'n
ce pri1eşte m)rirea teritoriilor lor ?(e repu$liche hanno tenuti tre o"i circa Io apliare0=
C(cela care a cercetat istoria 1ec.e, a -)sit c) rep#%licile a# #rmat trei mod#ri de acţi#ne 'n
ce pri1eşte m)rirea teritoriilor lor 3n#l a 0ost acela pe care l-a# #rmat 1ec.ii toscani, an#me
de a 0orma o li-) a mai m#ltor rep#%lici 'n care nici #na s) n# o 'ntreac) pe cealalt) prin
a#toritatea sa# prin ran-#l ei (l doilea mod este acela de a-ţi 0ace to1ar)şi, dar 'n aşa 0el
'nc2t
1E&
1.9
s)-ţi r)m2n) ţie rol#l de cond#c)tor, la tine s) 0ie sedi#l p#terii şi a ta iniţiati1a acţi#nilor,
mod pe care l-a# #rmat romanii (l treilea este de a-ţi 0ace s#p#şi nemi9lociţi, iar n#
to1ar)şi, d#p) c#m a# procedat spartanii şi atenieniiC ?Dpere& ed cit, pp 2?1-2?2)
2 !partanii 'n1in-)tori 'n r)*%oi#l pelopone*iac, d#p) %)t)lia de la (i-os +otamos
(4E5 'en), a# insta#rat la (tena -#1ern#l celor trei*eci de tirani, r)st#rnat 0oarte c#r2nd,
d#p) doi ani de -#1ernare, de c)tre o tr#p) de atenieni eBilaţi, s#% comanda l#i Jrasi%#l care
a resta%ilit democraţia !t)p2nirea Je%ei a 0ost de asemenea de sc#rt) d#rat): s#%
cond#cerea l#i +elopidas şi a l#i <paminondas, spartanii a# 0ost 'n0r2nţi la =e#ctra (?71
'en) şi laAantinea (?62 'en)
? Aac.ia1elii se re0er), la trei momente di0erite din istoria $omei @#p) 1ictoria
carta-ine*ilor la "annae, "ap#a, oraş roman din "ampania, a trec#t de partea l#i 6anni%al,
'n al doilea r)*%oi p#nicP dar romanii a# rel#at o0ensi1a şi, pentr# a pedepsi aceast) tr)dare,
a# distr#s aproape 'n 'ntre-ime cetatea (211 'en) "arta-ina a 0ost de asemenea distr#s) la
s02rşit#l cel#i de al treilea r)*%oi p#nic (146 'en), d#p) 1ictoria l#i !cipio (emilian#sP
teritori#l ei 1a 0orma pro1incia (0rica, a12nd drept capital) 3tica 'n 0ine, ;#mantia, cetate
aşe*at) c)tre i*1oarele 0l#1i#l#i @#ros, 'n !pania, a 0ost 'n centr#l 'ndel#n-atei re*istenţe a
pop#laţiilor celti%erice şi l#sitane cond#se de 5iriat#s, p2n) la 1ictoria pe care romanii a#
o%ţin#t-o c# -re#, distr#-2nd apoi oraş#l (1?? 'en)
4 Aac.ia1elii se re0er) la 0apt#l c) d#p) 1ictoria de la ]inosYe0alai (197 'en)
as#pra -recilor, cons#l#l J N#int#s Flamini#s a proclamat 'n mod solemn, la Moc#rile
istmice care a1ea# loc la "orint, independenţa oraşelor -receşti(196 'en)P de 0apt, a 0ost
1or%a de o mane1r) a%il) prin care Krecia, di1i*at), a1ea s) 0ie 'n realitate s#% a#toritatea
romanilor
5 !e o%ser1) c) romanii a# procedat d#p) o tactic) a%il) şi n# a# 1oit s) trans0orme
Krecia 'n pro1incie roman) at2ta 1reme c2t a1ea# alţi ad1ersari prime9dioşi, pe 6anni%al, pe
Filip 5 al Aacedoniei şi pe (ntio. ,3 al !iriei !#p#nerea Kreciei se 1a prod#ce de-a%ia'n
146 'en, d#p) %)t)lia de la =e#copetra
6 'n #rma 1ictoriei de la +Rdna (16& 'en) romanii a# s#p#s Aacedonia şi a#
'ntreprins totodat) pedepsirea acelora care 'l a9#taser) sa# n#mai 'l simpati*aser) pe re-ele
+erse#, 0i#l l#i Filip 5 'n consecinţ), oraşele din <pir a# 0ost de1astate şi *eci de mii de
oameni a# 0ost 12nd#ţi ca scla1i (; ( A a ş Y i n Istoria Roei antice, ed cit, p121)
7 !e aminteşte, pentr# con0irmarea ideii eBp#se mai s#s, o alt) pa-in) a l#i
Aac.ia1elii, 'n Istorie fiorentine (cartea a ,,-a, cap ?4), care po1esteşte 'ncercarea
0lorentinilor de a se op#ne l#i K#altieri, d#ce de (tena (1?42) 3n#l dintre repre*entanţii
!enioriei, trimişi pentr# a - 1 con1in-e s) n# des0iinţe*e li%ert)ţile cet)ţenilor, 'i sp#ne
aceste c#1inte, pe care Aac.ia1elii i le atri%#ie 0)r) 1reo %aI2 istoric), dar care c#prind 'n
ele ade1)r#l sit#aţiei din acel moment, c2nd 0lorentinii
'şi ap)ra# instit#ţiile com#nale democratice: C5-aţi -2ndit v 2l de m#lt 'nseamn) 'ntr-#n oraş
ca acesta şi c2t de p#ternic este aici n#mele li%ert)ţii pe care nici o p#tere n#-1 pleac), pe
care timp#l n#-1 cons#m) şi pe care nici #n alt l#cr# de preţ n#-1 e-alea*)UC ?Dpere, ed
cit, pp 66?-664)
& Florenţa aneBase +isa 'n 14E6, oraş#l 0iind#-i cedat de Ka%rielc 5isconti 'n
sc.im%#l #nei s#me de %aniP oc#parea l#i n# a 0ost 'ns) posi%il) dec2t d#p) #n asedi# de #n
an 'n moment#l eBpediţiei l#i "arol 5,,, (1494), c2nd 0lorentinii se eli%erea*) de
-#1ernarea Aedicilor, +isa 0oloseşte prile9#l şi 'şi reia la r2nd#l ei independenţa, pentr# a o
pierde din no# 'n 15E9, c2nd re1ine s#% dependenţa Florenţei $)*%oi#l pentr# reoc#parea
+isei, care a d#rat aproape *ece ani, a 0ost s#sţin#t ener-ic de Aac.ia1elii 'n 0#ncţia pe care
o a1ea la acea dat), de secretar al $ep#%licii
9 'n realitate, este 1or%a de && de ani, de la 14E6 la 1494
1E <ste aceasta #na din indicaţiile acelei tactici politice pe care Aac.ia1elii o
socoteşte necesar) pentr# 0ormarea monar.iei a%sol#te Aac.ia1elii admir) statele
care l#pt) pentr# li%ertate, dar cere principel#i care tre%#ie s) 0ac) #nitatea ,taliei
s) le nimiceasc) 0)r) şo1)ire dac) ele se op#n st)p2nirii l#i +ri1it) 'n compleB#l
condiţiilor contemporane, tactica indicat) coresp#nde 0#ncţiei atri%#ite
principel#i, c)r#ia i se cere s) constit#ie #n stat #nitar s#% -#1ernarea l#i a%sol#t)P
li%ert)ţile com#nale apar aşadar dep)şite şi nee0iciente 'n raport c# ne1oile
moment#l#i, c2nd statele italiene ar 0i tre%#it s) se #neasc) pentr# a se p#tea ap)ra
de cotropirea str)in)
CAITOLUL VI
1 @espre acelaşi tip de stare, Aac.ia1elii 1or%eşte 'n scrisoarea adresat) l#i Francesco
5ettori, din ?1 ian#arie 1514, #nde 'n le-)t#r) c# teritoriile pe care Ki#liano de8 Aedici ar 0i
#rmat s) le oc#pe, se sp#ne: C(ceste state noi, oc#pate de #n st)p2nitor no#, 'nt2mpin) m#lte
-re#t)ţi 'n a se menţine (şadar acela care de1ine principe 'n state ca acestea tre%#ie s) se
-2ndeasc) s) 0ac) din ele #n sin-#r tot şi s) le 'n1eţe s) rec#noasc) #n sin-#r st)p2nitor
=#cr#l acesta se poate 0ace 'n do#) 0el#ri: sa# sta%ilind#-te acolo, personal, sa# trimiţ2nd #n
locţiilor care s) por#nceasc) t#t#ror, pentr# ca acei s#p#şi, ctia aparţin2nd mai m#ltor
pro1incii şi a12nd p)reri di0erite, s) 'nceap) s) accepte şi s) rec#noasc) #n sin-#r om drept
principeC ( ; i c c o l o A a c . i a 1 e l i i , (ettere failiari, a c#ra di Kerolamo =a**eri,
Ailano, !on*o-no, pp 175-176, scrisoarea >=,)
2 !e eBprim) aici o idee de %a*) a -2ndirii l#i Aac.ia1elii, şi an#me #tilitatea
st#di#l#i istoriei pentr# 'ndr#marea 9#st) şi si-#r) a statelor contemporane +entr# aceasta,
c0 şi Discorsi sopra la pria "eca "i Tito (-vio, Proeio= C5oind aşadar s)-i scot pe
oameni din eroarea lor (aceea de a n# şti s) 0oloseasc) 'n1)ţ)t#ra care
11E 111
se desprinde din istoria popoarelor trec#te), am socotit necesar s) scri# despre toate acele
c)rţi ale l#i Jit#s =i1i#s pe care r)#tatea oamenilor le-a l)sat tot#şi s) se piard), şi an#me s)
scri# ceea ce, pe %a*a c#noaşterii mele despre l#cr#rile 1ec.i şi moderne, 1oi socoti c) este
necesar pentr# mai %#na 'nţele-ere a lor, pentr# ca aceia care 1or citi aceste comentarii ale
mele s) poat) eBtra-e din ele acel 0olos care tre%#ie s) 0 i e de alt0el scop#l oric)r#i st#di# de
istorieC ODpere, ed
cit pp 9E-91) ? Aac.ia1elli sit#ea*) pe acelaşi plan, ca tot at2tea personalit)ţi istorice, pe "ir#s,
$om#l#s şi Jese#, şi deose%eşte de aceştia 'ntr-o m)s#r), pe Aoise 'n 0apt, dintre cei patr#, n#mai
"ir#s, 'ntemeietor#l stat#l#i persan 'n secol#l al 5,,,-lea 'en, aparţine istoriei $om#l#s,
'ntemeietor#l $omei 'n secol#l al 5,,,-lea 'naintea erei noastre, aparţine le-endei, iar Jese#, re-e
al (tenei, aparţine mitolo-iei !it#area pe acelaşi plan a acestor persona9e n# pres#p#ne c)
Aac.ia1elli ar 0i i-norat sa# n# ar 0i a1#t 'n 1edere calitatea lor deose%it) !criitor#l le -r#pea*) la
#n loc pentr# c) eBempl#l lor do1edeşte 'n mod e-al 1aloarea 'ns#şirilor personale 'n crearea #n#i
stat şi il#strea*) ca atare rol#l personalit)ţii 'n determinarea istoriei (c0 nota precedent))
"onsiderarea separat) a l#i Aoise se 9#sti0ic) deci din acest p#nct de 1edere, 'ntr#c2t, potri1it
Bi%liei, Aoise n# a 0)c#t dec2t s) d#c) la 'ndeplinire 1oinţa l#i @#mne*e#, ceea ce 'nseamn) c)
sal1area e1reilor din <-ipt este 0apta #nei p#teri s#perioare şi merit#l ei n# re1ine #n#i om Aoise
care st) 'ntre le-end) şi istorie şi care, la 0el c# Jese# şi "ir#s, apare ca eBempl# şi 'n cap >>5,
al Principelui este pri1it aici deose%it de ceilalţi, 'ntr#c2t este socotit ca #n om ales de @#mne*e#
spre a-i 'mplini 1oinţa pe p)m2nt Aac.ia1elli mani0est) 0aţ) de persona9#l %i%lic o an#mit) ironie
care do1edeşte #n spirit laic şi .ot)r2t antireli-ios 'n cercetarea istoriei 4 ;oţi#nile corelati1e de
CmaterieC şi C0orm)C re1in, c# acelaşi 'nţeles, 'n cap >>5, al Principelui, <le s#nt noţi#ni c#rente
'n 0iloso0ia aristotelic) şi scolastic) şi apar la #nii scriitori pe care Aac.ia1elli p#tea s)-i c#noasc)
Aac.ia1elli 'nţele-e prin noţi#nea de CmaterieC totalitatea condiţiilor o%iecti1e 0a1ora%ile
constit#irii stat#l#i #nitarP C0ormaC este deci la r2nd#l ei stat#l #nitar, care or-ani*ea*) CmateriaC,
0olosind condiţiile pe care ea le o0erea "onsiderarea istoriei ca oper) a om#l#i, indicat) 'n 0ra*a
precedent) pri1itoare la marile personalit)ţi care n#mai prin 'ns#şirile lor a# creat state şi a#
do%2ndit p#tere, se preci*ea*) aici 'n rol#l atri%#it 0ormei, prin care om#l 0oloseşte condiţiile
o%iecti1e 5 !e ada#-) la c#pl#l de noţi#ni ar)tate mai s#s #n alt c#pl# şi an#me noţi#nile de
Cprile9 0a1ora%ilC sa# Coca*ieC şi C'ns#şiriC sa# Ccapacitate personal)C, c# termen#l italian C1irt#C
(c0 cap ,, nota ?) /ca*ia este materia sa#, 'n ca*#l istoriei, ansam%l#l 'mpre9#r)rilor, condiţiilor,
0aptelor o%iecti1e care se o0er) acţi#nii sa# cercet)rii, iar C1irt#C este total#l 'ns#şirilor de
inteli-enţ) şi 1oinţ)P ea repre*int)
d#p) Aac.ia1elli capacitatea om#l#i de a ordona realitatea 'n sens#l cel mai adec1at,
determin2nd pro-res#l, ci1ili*aţia, c#lt#ra 'n ca*#l partic#lar al principel#i, Aac.ia1elli
atri%#ie personalit)ţii istorice tocmai aceast) capacitate de pl)sm#ire a realit)ţii 'n 1ederea
acţi#nii celei mai adec1ate 'n moment#l respecti1
!e preci*ea*) 'n 0el#l acesta din no# concepţia #manist) 'n considerarea istoriei 'n prim#l
r2nd se eBprim) o concepţie laic) despre ca#*alitatea 0aptelor istorice, deoarece se eBcl#de
inter1enţia #nei 1oinţe s#praordonate +reci*2nd raport#l de corelaţie dintre Coca*ieC şi
C1irt#teC, Aac.ia1elli arat) c) acţi#nea personalit)ţii tre%#ie s) 0ie an-renat) 'n realitatea
istoric) şi s)-i coresp#nd)P condamn) #topia şi a1ent#ra care repre*int) neadec1area
C1irt#ţiiC la Coca*ie8C, sa# nesocotirea eiP d#p) c#m condamn) 0atalism#l care 'nseamn)
ineBistenţa sa# ne 0#ncţionare a C1irt#ţiiC at#nci c2nd Coca*iaC este pre*ent) şi ea n# este
0olosit) de om şi pentr# el
6 <Bemplele re1in 'n #ltim#l capitol al Principelui (>>5,) (ici ele a# 1aloare
demonstrati1), #rm)rind s) arate rol#l Coca*ieiC şi al C1irt#ţiiC, pentr# a eBplica p#terea #nor
principi şi re#şita acţi#nii lorP 'n capitol#l 0inal, aceleaşi eBemple 1or a1ea, stilistic, o 0#ncţie
eB.ortati1), #rm)rind s) con1in-) pe =oren*o c) Coca*iaC este adec1at) C1irt#ţiiC l#i şi a
Aedicilor, c) materia este -ata pentr# a-şi primi 0orma şi c) ,talia 'l aşteapt) pe acela care
s)-i dea #nitatea şi p#terea
7 <ste 1or%a de (l%a =on-a: $om#l#s şi $em#s, n)sc#ţi de $.ea !Rl1ia, 1estal),
0iic) a re-el#i ;#mitor, co%ora# ast0el din re-ii care -#1erna# aceast) cetate
& $e0erire la c#nosc#ta le-end) potri1it c)reia, din ordin#l l#i (m#li#s, 0ratele l#i
;#mitor şi #*#rpator#l tron#l#i, cei doi copii a# 0ost p)r)siţi pe mal#l Ji%r#l#i de #nde a#
0ost sal1aţi de o l#poaic)
9 $e-at#l me*ilor a de1enit, 'n secol#l al 5l-lea 'en, #n stat p#ternic datorit)
c#ceririlor şi 1ictoriilor l#i "iaBares (625-5&4) ( #rmat o perioad) de pace s#% re-ele (stia-es
(5&4-55E), 'n care pro%lemele ap)r)rii ţ)rii a# 0ost ne-li9ateP 1ictoria l#i "ir#s a 0ost 0a1ori*at)
de aceast) sit#aţie 1 E 'n Discorsi sopra Ia pria "eca "i Tito (ivio (cartea a / l - a , cap ?E),
Aac.ia1elli arat) -re#t)ţile pe care le 'nt2mpin) #n le-i#itor din partea acelora care, din in1idie
0aţ) de 'ns#şirile pe care acesta le do1edeşte, n# 'n-)d#ie ca el s) 'ndr#me*e stat#l pe calea
pro-res#l#i (#tor#l citea*) aici, 'n acest sens, eBempl#l l#i Aoise, şi arat) c) acela care 1a citi
Bi%lia 'n mod raţional (CsensatamenteC) -ceea ce repre*int) o anticipare a #neia din te*ele
pro-resiste ale -2ndirii l#i 5ico, de interpretare raţional) a mit#rilor şi a po1estirilor %i%lice - 1a
1edea c) pentr# a 0ace c# p#tinţ) aplicarea le-ilor şi or2nd#irilor noi pe care le d)d#se, Aoise Ca
0ost ne1oit s) #cid) oameni nen#m)raţi care, 'mpinşi n# de altce1a dec2t de in1idie, se
'mpotri1ea# plan#rilor l#iC ?Dpere, ed cit, p ?&7) "0 şi nota #rm)toare
112 11?
11 'n aceast) 0raI) şi 'n rest#l para-ra0#l#i, Aac.ia1elli arat) c) le-i#irile noi se imp#n c# -re#
<l disc#t) 'n 0el#l acesta pro%lema no#l#i 'n de*1oltarea istoriei X ţi condiţiile 'n care aceasta
'n1in-e trec#t#l, adic) ceea ce este 1ec.i 'n societate (parent, eBist) o contradicţie 'ntre
conţin#t#l acest#i para-ra0 şi para-ra0#l 'nt2i al capitol#l#i ,,,, 'n care se sp#ne c) oamenii 'şi
sc.im%) c# #ş#rinţ) -#1ernanţii deoarece n)d)9d#iesc 'ntotdea#na c) cel no# 1a 0i mai %#n
dec2t cel din trec#tP şi se concl#de c) ei se 'nşeal) şi c) #n cond#c)tor no# se do1edeşte mai
r)# dec ai 'naintaş#l l#i 'n capitol#l şi para-ra0#l de 0aţ) este 1or%a 'ns), n# de oameni, ci de
condiţii şi or2nd#iri noi, iar acestea s#nt -re# de 'n0)pt#it @istin-em 'n aceast) a0irmaţie
ideea l#ptei dintre 1ec.d şi noi şi a e0ort#l#i necesar, deci a inter1enţiei acti1e a om#l#i,
pentr# ca no#l s) 'n1in-) !e op#n no#l#i 'n prim#l r2nd ad1ersarii le-i#itor#l#i care 1rea s)
introd#c) le-i noi, adic) aceia care era# 0a1ori*aţi de or2nd#irea 1ec.eP dar se op#n totodat)
oamenii care n# cred 'n s#perioritatea no#l#i dec2t dac) 0aptele o do1edesc Aac.ia1elli n#
0orm#lea*) o 9#decat) de 1aloare c# pri1ire la raport#l dintre 1ec.i şi no#P dar 'ntr#c2t şi
principele are de 'n0r2nt aceast) 'mpotri1ire, iar le-ile pe care el tre%#ie s) le dea stat#l#i s#nt
le-i #tile acest#ia, 'nseamn) c) pentr# Aac.ia1elli no#l este s#perioi 1ec.i#l#i, deci le-ile noi
s#nt #tile stat#l#i ,ndic2nd 'mpotri1irea oamenilor care c# -re# se las) con1inşi de
s#perioritatea no#l#i, Aac.ia1elli n# p#ne la 'ndoial) aceast) s#perioritate, dar o%ser1) c)
spirit#l omenesc procedea*) n#mai pe %aI) de 0apte, c) acceptarea #n#i l#cr# ca ade1)rat n#
este posi%il) dec2t at#nci c2nd practica a do1edit acest l#cr#P iar aceast) idee se lea-) desi-#r
de mod#l de -2ndire no#, care este al $enaşterii ;oţi#nea de C1erit2 e00ett#aleC, ade1)r
'ntemeiat pe 0apte, pe care o 1om 'nt2lni mai departe, 1a do1edi, ca şi aceasta, orientarea
ştiinţi0ic) a mod#l#i de -2ndire al scriitor#l#iP Ca9#tor#l prea p#ţin ener-icC, 0el#l m)s#rat şi
lipsit de a12nt c# care oamenii primesc ceea ce este no# indic) aşadar pentr# Aac.ia1elli acea
'nţeleapt) c#mp)nire a l#cr#rilor pe care om#l o do%2ndeşte n#mai prin practicarea cercet)rii
ştiinţi0ice şi prin 'ns#şirea metodelor ei !#sţin)torii no#l#i s#nt pentr# Aac.ia1elli
'ntotdea#na preca#ţi 'n acceptarea l#iP ad1ersarii l#i s#nt 'ns) p)timaşi pentr# c) ei n# ap)r)
ade1)r#l ci doar propriile lor sit#aţii pri1ile-iate 6ot)r2t şi consec1ent 'n introd#cerea no#l#i
este deci n#mai principele, 'n 0#ncţia pro-resist) pe care Aac.ia1elli i-o atri%#ie 'n tratat#l
s)# 'n ideea no#l#i care re#şeşte n#mai prin l#pt) şi prin inter1enţia acti1) a om#l#i, respecti1
a principel#i, eBist) #n mod necesar şi #n criteri# de 1aloare 'n m)s#ra 'n care no#l este 1oit
de principe, el 1a tri#m0a as#pra 'mpotri1irilorP 'n m)s#ra 'n care n# se 1a p#tea imp#ne, el se
1a do1edi a n# li s#perior trec#t#l#i, d#p) c#m cel care 'l s#sţine se 1a do1edi a n# 0i c#
ade1)rat principele necesar 'n acel moment <Bempl#l #rm)tor, al l#i !a1onarola il#strea*)
tocmai acest criteri# de 9#decat) c# pri1ire la or2nd#irea pe care #n principe no# 1rea s) o
introd#c)
12 $ecomand2nd cond#c)torilor de state s) 0ie 'narmaţi pentr# ca la ne1oie s)-i 0ac) pe
oameni Cs) cread) prin 0orţ)C, Aac.ia1elli arat) 0#ncţia cond#c)toare a personalit)ţii care
c#noaşte mers#l istoriei, care acţioneaI) 'n sens#l ei şi care ca atare, 1a con1in-e prin 0orţ)
pe aceia care n# rec#nosc, din prim#l moment, 1aloarea no#l#i ,ndic2nd 'n acest 0 e l rol#l
principel#i Aac.ia1elli laici*ea*) şi democrati*ea*) noţi#nea de monar. sa# de cond#c)tor
de stat 'n -eneral / laici*ea*) pentr# c) d) drept#l #n#i om şi n# #n#i sl#9itor al %isericii de
a se socoti şti#tor deas#pra celorlalţi şi de a le imp#ne c# 0orţa ade1)r#l / democrati*ea*)
totodat), 'ntr#c2t rec#noaşte drept#l de a se imp#ne ca şti#tor al ade1)r#l#i şi pro0et al l#i,
oric)r#i martor, şi principel#i ereditar, şi cel#i no#, sin-#r#l criteri# al calit)ţii l#i de
CprincipeC 0iind 'ns#şirile l#i re#nite 'n noţi#nea de C1irt#C
1? <Bempl#l l#i !a1onarola poate s) con0irme interpret)rile de mai s#s Kirolamo
!a1onarola (1452-149&), c)l#-)r dominican, predicator la %iserica !an Aarco din Florenţa, a
0ost, d#p) al#n-area Aedicilor, 'n 1494, principal#l a#tor al reor-ani*)rii democratice a
$ep#%licii Florentine 2i& Istoria evului e"iu, s#% redacţia l#i ! @ ! Y a * Y i n, ed cit, 1
,,, p 245 (d1ersar al cor#pţiei cler#l#i 'nalt, a12nd 'mpotri1a l#i pe parti*anii Aedicilor, pe
c)l#-)rii 0ranciscani şi pe papa (leBandr# 5,, a 0ost condamnat şi ars pe r#- la Florenţa
(149&) (cţi#nea l#i de condamnare a artelor 'ntr-#n moment 'n care acestea atin-ea# o mare
per0ecţi#ne, era contrar) timp#l#iP or-ani*area politic) pe care a dat-o Florenţei, 'n spirit#l
#n#i rep#%licanism pe %a*e creştine, era 'ns) la r2nd#l ei o 'ntoarcere spre trec#t, şi n# p#tea
s) contri%#ie la 'nt)rirea statelor italiene şi nici la #nirea lor 'n cadr#l opo*iţiei antimedicee,
opera l#i !a1onarola este important) 'n m)s#ra 'n care den#nţ) acţi#nea şi am%iţiile politice
ale papalit)ţii şi constat) prime9dia aser1irii ,taliei de c)tre str)ini
<ste e1ident c) -2ndirea şi opera c)l#-)r#l#i dominican n# p#tea# s) 0ie dec2t str)ine
'nţele-erii şi 1ederilor l#i Aac.ia1elli +e plan politic, acţi#nea l#i !a1onarola era pentr#
Aac.ia1elli total -reşit): 'n prim#l r2nd prin o%iecti1#l ei, 'ntr#c2t no#a or2nd#ire a
Florenţei 'ntr-o rep#%lic) creştin) ar 0i *)d)rnicit e0ort#rile pentr# crearea #n#i stat #nitar şi
a%sol#t, prec#m este stat#l preconi*at 'n Principele, şi 'n al doilea r2nd pentr# c) tactica de
l#pt) 0olosit) de !a1onarola i se pare lipsit) de inteli-enţ) politic) şi de aceea pe drept c#12nt
sortit) ins#cces#l#i 'n di0eritele re0eriri la !a1onarola, pe care le 'nt2lnim 'n opera l#i
Aac.ia1elli re*er1ele acest#ia, de m#lte ori sarcastice, pri1esc n#mai tactica politic) iar n#
conţin#t#l 'ns#şi al re0ormelor #rm)rite 'n acelaşi timp, se poate constata o #şoar) e1ol#ţie a
aprecierilor l#i, de-a l#n-#l anilor, de la ironia aproape nemiloas) 0aţ) de c)l#-)r#l
dominican, p2n) la 9#decata mai senin) 0aţ) de pro-ram#l l#i politic, 0)r) ca tot#şi scriitor#l
s) se apropie 1reodat) de te*ele acest#ia, l#cr# care con0irm) orientarea raţionalist) a
-2ndirii l#i Aac.ia1elli şi 0inalitatea ei politic) precis) 'n cadr#l aceleiaşi perioade de cri*) a
statelor
114 15
italiene +rim#l leBt re0eritor la !a1onarola este 'n ordine cronolo-ic), scrisoarea pe care
Aac.ia1elli o adresea*), la & martie 149&, l#i $YBardo Bec.i, diplomat 0lorentin acreditat
pe l2n-) stat#l papal
$e0eririle la !a1onarola 'n Discorsi sopra Iu priii Iccu "i Tilo (ivio s#ni la r2nd#l lor
preţioase !criitor#l 'i contest) 'ns#şirile de om politic şi se eBprim) 0aţ) de el c# #n respect
n# lipsit de o e1ident) ironie, care se adresea*) 'ns) mai m#lt celor care l-a# #rmat, dec2t l#i
'ns#şi !crise 'n anii de mat#ritate şi la aproape do#) decenii de la moartea l # i !a1onarola,
Discursurile aprecia*) m a i 9# - , 1 acţi#nea l#i, re-)sind #nele p#ncte com#ne c# propriile
idei ale scriitor#l#i (st0el, 'n cartea ,, capitol#l 11, care tratea*) C@espre reli-ia romanilorC,
s#sţin2nd c) instit#ţia %isericii este necesar) 'n or-ani*area #n#i stat pentr# c) 'i 'n-)d#ie
principel#i s) imp#n) asc#ltarea le-ilor l#i (CDi 'n ade1)r n# a eBistat nici #n om de stat care
s) 0i introd#s le-i noi pentr# #n popor şi care s) n# 0i rec#rs la @#mne*e#, pentr# c) alt0el ele
n# or 0i acceptateC, 'n Dpere, ed cit, pp 12?-124) Aac.ia1elli aminteşte de !a1onarola ca
#n#l care a #rmat acest principi# tactic <Bempl#l l#i !a1onarola con0irm) pentr#
Aac.ia1elli necesitatea reli-iei şi # %isericii ca mi9loace pentr# imp#nerea le-ilor 'n cartea a
,l,-a a Discursurilor (cap ?E), re0erirea la !a1onarola c#prinde la r2nd#l ei o 9#decat)
interesant) "a şi 'n pre*ent#l pasa9 din Principe, !a1onarola este amintit pentr# tactica l#i
-reşit) 0aţ) de ad1ersari !a1onarola, se sp#ne 'n Principe, a 0ost 'n1ins pentr# c) a 0ost lipsit
de spri9in#l armelor 'n Discorsi re0erirea este mai ampl) c#prin*2nd o 9#decat) c# pri1ire la
conţin#t#l social al acţi#nii l#i !a1onarolaP se arat) şi aici c) el n# a p#t#t s) imp#n) le-ile
noi pentr# c) i-a lipsit a#toritatea necesar), iar cei care i-a# 0ost discipoli şi ar 0i a1#t
a#toritatea pe care el n# a a1#t-o, a# 'nţeles -reşit ideile l#i (Cne0iind 'nţeles %ine de c)tre
aceia care 'l #rma#C)P dar se o%ser1a 'n pl#s c) predicile l#i Cs#nt pline de ac#*aţii 0aţ) de
mai marii l#mii şi de in1ecti1e 'mpotri1a lorC ?Dpere, ed cit, p ?&7) $e0erirea la
!a1onarola c#prinde de data aceasta o 'nţele-ere no#) a acţi#nii l#i 'ntr#c2t indic) s#%strat#l
ei social şi politic dincolo de aparenţele reli-ioase, d#p) ce 'n pasa9#l amintit mai s#s (cartea
,, cap 4) se ar)tase, 'n acelaşi sens, c) apel#l la credinţa reli-ioas) 0#sese doar o tactic) prin
care !a1onarola re#şise s) c2şti-e popor#l 0lorentin 'n 1ederea le-ilor noi pe care 1oia s) i le
dea, le-i care s-ar 0i 'ntemeiat, se sp#ne 'n pasa9#l de 0aţ) (cartea a 111-a, cap?E), pe
den#nţarea celor mari pe care el 'i atac) 'n predicile l#i 'n concl#*ie, se poate sp#ne c)
9#decata l#i Aac.ia1elli despre !a1onarola do1edeşte o pri1ire treptat mai mat#r) şi mai
c#prin*)toareP scriitor#l n# 1ede 'n el #n CprincipeC şi constat) erorile l#i de tactic) (c0 şi
Discorsi, cartea 1, cap 45 'n Dpere, ed cit, p 1&6), dar aprecia*) conţin#t#l social şi
re1ol#ţionar ii predicilor l#i şi consider) c) 0olosirea credinţei reli-ioase este o tactic) %#n)
de #rmat
14 <ste 1or%a de 6icron ,,, care a de1enit tiran al !irac#*ei 'n 269 şi a m#rit 'n 214 (
0ost aliat#l "arta-inci la 'ncep#t#l prim#l#i r)*%oi p#nic, dar a 'nc.eiat c#r2nd o pace
separat) c# romanii, aşa 'nc2t la s02rşit#l r)*%oi#l#i (241), aceştia a# aneBat !icilia, l)s2nd 'n
st)p2nirea l#i 6ieron coasta r)s)ritean) a ins#lei
15 Aac.ia1elli se re0er) pe de o parte la discordiile interne care s-a# prod#s la
!irac#*a d#p) moartea l#i (-atocle (2&9 'en) şi pe de alt) parte la ameninţ)rile eBterne
care 1enea# din partea mamertinilor, st)p2ni as#pra #nor cet)ţi apropiate caAessina şi
$.e-i#m ("ala%ria)
16 Jrad#cerea 'n rom2neşte este: Cdeoarece nimic n# 'i lipsea pentr# a domni, a0ar) de
#n re-atC Aac.ia1elli citea*) din memorie c#1intele l#i A ,#nian#s ,#stin#s (secol#l al ,,-
lea - al P 8'a), a#tor#l #n#i re*#mat al Istoriilor filipice ale l#i J r o- # s + o m p e i # s
(cesta sp#ne c# pri1ire la 6ieron, 'n cartea a >>>,,,-a: C#t ni.il ei re-i#m de esse, praeter
re-n#m 1ideret#rC, de #nde se 1ede #şoara deose%ire 0aţ) de citat#l din Principe (c0 II
Principe, a c#ra di Ki#seppe =isio, cit, p 44, nota 9)
CAITOLUL VII
1 'n capitol#l de 0aţ), Aac.ia1elli relatea*) 0aptele l#i "e*ar Bor-ia, ar)t2nd pe de o
parte meritele l#i politice, iar pe de alt) parte -reşeala pe care a s)12rşit-o 1oind s) 'n1in-)
Cprin armele şi 0a1oarea alt#iaC (#tor#l arat) c) d#cele de 5alentinois a oc#pat mai m#lte
state datorit) priceperii l#i politice, a tacticii inteli-ente, a 1oinţei 0erme şi consec1ente
Aod#l 'n care a procedat i se pare a 0i #n eBempl# pentr# orice 'ncercare 1iitoare de
#ni0icare a statelor italiene prin 'nl)t#rarea micilor principate, r)m)şiţe ale 0)r2miţ)rii
politicii 0e#dale (cţi#nea l#i politic) şi militar) a a1#t 'ns) #n 1ici# de %a*), 'ntr#c2t s-a
'ntemeiat pe #n 0apt eBterior, pe o condiţie 0a1ora%il), care la #n moment dat a 'ncetat de a
mai eBista "e*ar Bor-ia era 0i#l papii (leBandr#, şi n#mai 'n aceast) calitate a l#i a p#t#t
s)-şi 'nceap) acţi#nea şi s) o%ţin) o serie de 1ictorii iniţiale Joate c#ceirile l#i s-a# pr)%#şit
aşadar 'n moment#l morţii tat)l#i l#i (dmiraţia l#i Aac.ia1elli se adresea*) tacticii l#i
"e*ar Bor-ia, iar nere#şita l#i este atri%#it) #n#i 0apt nepre1)*#t, şi an#me moartea timp#rie
a papii 'n plan#l l#i de acţi#ne şi 'n pre1ederea n#meroaselor o%stacole, d#cele de
5alentinois n# a a1#t 'n 1edere posi%ilitatea acestei 'nt2mpl)ri, iar -reşeala l#i este c# at2t
mai mare c# c2t el ştia c) 'şi do%2ndise p#terea Cm#lţ#mit) sit#aţiei 'nalte a tat)l#i s)#C
2 <ste 1or%a de @ari#s , (521-4&6 'en), re-e al +ersiei, care st)p2nea oraşele
-receşti din (sia Aic), prec#m şi 6ellespont#lP cele peste do#)*eci de satrapii, 'n care era
'mp)rţit re-at#l, era# -#1ernate de satrapi care disp#nea# pe teritori#l lor de o p#tere
aproape e-al) c# a #n#i principe
'@
14+rincipalele tr#pe mercenare eBistente la acea dat) in ,talia era# ale condotierilor Ba-lioni
din +er#-ia, Fa%ri*io "olonna, no%il roman, principal#l interloc#tor d# Arte "ella 'uerra a
l#i Aac.ia1elli, şi ;iccolo 5ilelli din "itt2 di "aslello @ a i nici #na din aceste tr#pe n#
era de 'ncredere, 'ntr#c2t condotierii lor deşi era# d# oraşele aparţin2nd stat#l#i papal şi
deci ar 0i tre%#it s) 0ie la dispo*iţia ,# (leBandr# 5,, era# 'n realitate aser1iţi intereselor
celor do#) mari 0amilii d# $oma, /rsini şi "olonna, ri1ale 'ntre ele, dar e-al de potri1nice
papii şi 0i#l#i s)#
15(ceste alte moti1e ale 1eneţienilor s#nt ar)tate 'n cap ,,, al Principelui,
16"# pri1ire la spri9in#l pe care (leBandr# 5, 1 - a primit din partea l#i =#do1ic >l'
Aac.ia1elli scrie 'ntr-o scrisoare o0icial) adresat) -#1ern#l#i 0lorentin: C(papaP a -)sit #n
re-e care, pentr# a se desp)rţi de soţia l#i %)tr2n) 'i promitea şi ii 0)-)d#ia mai m#lt dec2t
oricineC (citat 'n ; i c c o 1 6 A a c . i a 1 e l l i , I I Principe, a c#ra di Ki#seppe =isio, ed
cit, p 47, nota 17)
17!e ştie c) "e*ar Bor-ia 'l 'nsoţea pe =#do1ic >,, 'n eBpediţia l#i 'mpotri1a Ailan#l#i
/raş#l a 0ost oc#pat de 0rance*i 'n octom%rie 1499 şi, 'ndat) d#p) aceasta, "e*ar Bor-ia a
o%ţin#t tr#pele necesare pentr# a ataca $oma-na +reteBt#l a 0ost #şor de -)sit 'ntr#c2t
aceast) pro1incie aparţinea teoretic stat#l#i papal, iar seniorii di0eritelor oraşe era# o%li-aţi
s) pl)teasc) #n tri%#t %isericii (leBandr# 5, a in1ocat moti1#l c) s#mele datorate n#
0#seser) ac.itate şi 1 - a trimis pe 0i#l l#i s) oc#pe teritoriile respecti1e 'ntr-#n inter1al de
timp relat. sc#rt, din noiem%rie 1499 p2n) 'n ian#arie 15E?, "e*ar Bor-ia a oc#pat r2nd pe
r2nd principalele seniorii din $oma-na, trec2nd şi 'n pro1incia al)t#rat) =e Aarc.e (st0el 1
- a 'ndep)rtat pe Kirolamo $iario, oc#p2nd ,mole şi ForliP de la Kio1anni !0or*a a l#at
+esaro, de la +andol0o Aalatesta, $imini Faen*a, st)p2nit) de (storre Aan0redi, a 0ost
oc#pat) 'n septem%rie 15E1P 3r%ino, #nde domnea K#ido%aldo de Aonte0eltro, 'n i#nie
15E2P a# #rmat "amerino, !eni-allia, "itta d: "astello şi +er#-ia (ian#arie 15E?) 'n #rma
acestor c#ceriri, "e*ar Bor-ia primeşte de la tat)l s)# titl#l de d#ce de $oma-na şi 3r%ino,
prec#m şi pe acela de C-on0alonier şi c)pitan -eneral al %isericiiC
1&<ste 1or%a de mercenarii an-a9aţi de 0amilia /rsini şi parti*anii ei, a0laţi s#% comanda l#i
+aolo /rsini
19"e*ar Bor-ia 1oia ca, o dat) c#cerit) $oma-na, prin oc#parea Faen*ei (aprilie 15E1), s) se
0ac) st)p2n şi as#pra Bolo-niei <l 'ncearc) l#cr#l acesta sta%ilind o 'nţele-ere asc#ns) c#
ad1ersarii l#i Kio1anni Benti1o-lio senior al oraş#l#i "omplot#l n# re#şeşte, 'ntr#c2t
acesta se %#c#r) de protecţia l#i =#do1ic >,, care n# p#tea pri1i c# oc.i %#ni am%iţiile prea
mari ale l#i Bor-ia
2E"0 nota 17
21$e*#lt) 'n ade1)r c) =#do1ic >,, 1 - a oprit pe "e*ar Bor-ia de a d#ce la capaP aceast)
eBpediţie 'ntr-o scrisoare din noiem%rie 15EE, trimis) din Franţa, 'n c#rs#
5
misi#nii pe care
o a1ea aici, Aac.ia1elli relatea*) c) =#do1ic >,, cer#se s) ' ^
com#nice l#i "e*ar Bor-ia Cc) 'i displace 0apt#l pe care 1 - a a#*it, c) 'n armata care se
-)seşte 'n $oma-na se intenţionea*) de a se mer-e, 0 i e c# re%eli, 0 i e c# alţii, 'mpotri1a
0lorentinilor, ceea ce ma9estatea sa n# 1rea s) 'n-)d#ie 'n nici #n 0elC ("it 'n 5 i 11 o r i o
/ s i m o , Inlro"u*ione, 'n op& cit&, p >>5, nota 4)
22 <ste 1or%a de 'nt2lnirea de la ma-ione l2n-) +er#-ia, din 9 octom%rie 15E2 a principalilor
condotieri ai l#i "e*ar Bor-ia care, speriaţi de creşterea p#terii l#i, a# .ot)r2t s)-1 atace 'n
com#n (c0 Intro"ucerea, p >,>) <ra# pre*enţi la aceast) 'nt2lnire Kio1an +aolo Ba-lioni,
senior al +er#-iei, <rmes Benti1o-lio care-1 repre*enta pe Kio1anni Belti1o-lio, senior al
Bolo-nei, (ntonio da 5ena0ro, trimis de +andol0o +etr#cci, senior#l !ienei, 5itello**o
5itelli şi /li1erotto da Fermo "0 Descri*ione "el o"o tenuto "ai "uca Valentino nello
aa**are Vitello**o Vittel@, Dliverotto "a Fero, ii #i'nor Pa'olo e ii Duca "i Bravina
Drsini (/pere, ed cit, pp 457-45&)
2? =a p#ţine *ile d#p) 'nt2lnirea de la Aa-ione, s-a 'ncercat r)scoala -eneral) 'mpotri1a l#i
"e*ar Bor-ia 3r%ino re1ine 'n st)p2nirea l#i K#ido%aldo de Aonte0eltroP armatele d#cel#i
de 5alentinois s#nt 'n0r2nte la Fossom%rone (17 octom%rie), iar la "amerino se 'napoia*)
senior#l oraş#l#i, Kio1anni A)ria da 5arano Jot#şi acţi#nea n# a re#şitP "e*ar Bor-ia,
retras la ,mola, a primit a9#toare de la 0rance*i, aşa 'nc2t n# d#p) m#lt timp r)sc#laţii a#
0)c#t demers#ri pentr# a se 'mp)ca c# d#cele
!e preci*ea*) 'ns) c) aceast) mişcare 'ncep#se 'nc) 'nainte de 'nt2lnirea de la Aa-ione !p#n2nd
c) Caceasta a pro1ocat re%eli#nea de la 3r%inoC, Aac.ia1elli comite o ineBactitate, 1oind s)
sta%ileasc) #n raport precis de ca#*) şi e0ect (r)t2nd c) 'ntrea-a acţi#ne a 0ost .ot)r2t) la
Aa-ione, el trece peste ade1)r#l istoric care este mai compleB $e*#lt) c) la 'ntoarcerea l#i
"e*ar Bor-ia din Franţa, condotierii .ot)r2ser) acţi#nea lor, iar primele t#l%#r)ri din d#cat#l de
3r%ino a# precedat 'nt2lnirea de la Aa-ione (c0 Dpere, ed cit, p 45&, nota 1) +entr#
des0)ş#rarea 0aptelor, c0 din no# Descri*ione "el o"o tenuto "ai Duca Valentino, #nde se arat)
c) d#p) 'n0r2n-erea pe care a s#0erit-o la Fossom%rone, "e*ar Bor-ia a 'ncercat şi treptat a re#şit
s)-i rec2şti-e pe condotieri de partea l#i, am)-ind#-i c# 1or%e mincinoase: Cşi 0iind #n mare
pre0)c#t n# l)s) nimic de o parte pentr# a-i 0ace s) 'nţelea-) c) 'şi 'ndreptaser) armele 'mpotri1a
acel#ia care 1oia ca ceea ce ei c2şti-aser) s) 0ie al lor, şi c) l#i 'i era de a9#ns s) ai%) titl#l de
principe, dar 1oia ca principat#l s) 0ie al lorC ?Dpere, ed cit, p 459) 24- =a 25 octom%rie,
+aolo /rsini soseşte la ,mola, ca repre*entant al -r#p#l#i de r)sc#laţi şi se an-a9ea*) s) l#pte din
no# pentr# "e*ar Bor-ia 3r%ino şi "amerino re1in din no# 'n p#terea l#i, 0iind p)r)site de
seniorii lor, K#ido%aldo de Aonte0eltro şi Kio1anni A)ria de 5arano "#r2nd, /rsini oc#p) şi
!eni-allia, o%li-2nd#-1 s) 0#-) pe senior#l ei, Francesco A)ria della $o1ere, iar "e*ar
12E
121
Bor-ia sosit la r2nd#l l#i 'n oraş#l c#cerit, 'şi d#ce la cap)t plan#l 'ndel#n- #rm)rit, ordon2nd
#ciderea 0ontilor re%eli care speraser) c) 1or ti cr#ţaşi (şadar 'n timp ce con9#raţii şi ceilalţi
'ncetaser) orice acţi#ne 'mpotri1a d#ce li şi +aolo /rsini cond#cea tr#pele spre !eni-allia,
Bor-ia işi pre-)tea r)*%#nai1 0olosind#-se de nai1itatea celorlalţi $elatarea eBact) a #ciderii l#i
5itelloIIO-5itelli şi /li1erotto da Fermo la !eni-allia (?1 decem%rie 15E2) şi a l#i +an7 /rsini şi
a d#cel#i de Kra1ina, la inter1al de aproape trei s)pt)m2ni, se -)seşte n contin#area pa-inilor
citate din aceeaşi Dcscri*ionc "el o"o tcnuto "ai Duc, Valentino& "0 de asemenea scrisoarea
din 1 ian#arie 15E? c#prins) 'n (e'a*ionc al Duca Valentino& Aac.ia1elli a c#nosc#t
'ndeaproape toate aceste 0apte, 'ntr#c2t se a0la 'n acel moment ca trimis al Florenţei pe l2n-)
"e*ar Bor-ia !osit la ,mola la 'ncep#t#l l#i octom%rie 15E2, 'n moment#l c2nd 'ncep t#l%#r)rile
'mpotri1a d#cel#i, el 0#sese trimis pentr# a-i sp#ne acest#ia c) -#1ern#l l#i n# era al)t#ri de
r)sc#laţi şi pentr# a-1 0ace totodat) s) 'nţelea-) c) n# i se o0er) o alianţ) direct) şi .ot)r2t)
(sistase, 'n s)pt)m2nile #rm)toare, la 'ntrea-a des0)ş#rare a 0aptelor şi 0#sese la !eni-allia 'n
*i#a c2nd "e*ar Bor-ia 'şi d#sese plan#l la cap)t !crisoarea pe care o trimite la Florenţa, a do#a
*i d#p) omor2rea l#i 5itello**o ^i a l#i /li1erotto, relatea*) am)n#nţit aceleaşi 0apte 'n pl#s,
Aac.ia1elli po1esteşte c) 'n aceeaşi noapte, p#ţin timp d#p) ce cei doi condotieri 0#seser) 0)c#ţi
pri*onieri, pentr# ca imediat d#p) aceea s) 0ie stran-#laţi "e*ar Bor-ia 'l c.emase la el şi Cc#
0i-#ra cea mai senin) din l#meC 'i po1estise m#lţ#mit ispra1a l#i ?(e'a*ione al Duca Valentino,
'n Dpere, ed cit, p 454): se pare c) el 'ns#şi este nepl)c#t s#rprins de cinism#l d#cel#i 25 Dtim
c) di0eritele teritorii din $oma-na era# -#1ernate de mici seniori ca Kio1anni !0or*a la +esaro,
+andol0o Aalatesta la $imini, $iario la Forli şi ,mola (storre Aan0redi la Faen*a, Macopo
(ppiani la +iom%ino, 'n s02rşit Francescc A)ria della $o1ere la !eni-allia +entr# mod#l de
-#1ernare al acestora, ci Discorsi, cartea a /l-a, cap 29, intit#lat C+)catele popoarelor 1in de la
principiC, #nde Aac.ia1elli scrie: C(cela care 1a 1or%i de popoarele care 'n 1rem#rile noastre a#
c#nosc#t m#lte .oţii şi alte p)cate asem)n)toare, 1a 1edea c) toate acestea a# 1enit de la aceia
care 'i -#1erna# şi care era# la 0el $oma-na, 'nainte de a 0i 0ost nimiciţi aici, de c)tre papa
(leBandr# 5,, seniorii care o -#1erna#, era 1estit) pentr# nele-i#irile ei c)ci se ştie c) aici din
orice prile9 oric2t de #şor se isca# #cideri şi 9a0#ri nesp#s de m#ri =#cr#rile acestea era#
consecinţa r)#t)ţii acelor principi, şi n# a 0irii reale a oamenilor, c#m sp#nea# ei ")ci principii
aceştia 0iind s)raci şi 1oind s) tr)iasc) 'n %o-)ţie, era# ne1oiţi s) se dedea la m#lte 9a0#ri, şi pe
acestea s) le s)12rşeasc) 'n m#lte 0el#riC ?Dpere, ed cit, pp ?&4-?&5) 'mpotri1a acestor state
ale +enins#lei, care era# cele mai 0)r2miţate şi mai #şor de c#cerit, s-a 'ndreptat am%iţia l#i
(leBandr# 5,, care #rm)rea s)-i asi-#re 0i#l#i s)# st)p2nirea #n#i teritori# 'n a0ara stat#l#i
ponti0ical (cţi#nea l#i 2e-"i
Bor-ia, pornit) din dorinţa de c#cerire, a a1#t 'ns) drept consecinţ) re#nirea micilor teritorii
s#% o sin-#r) st)p2nire, ceea ce eBplic) 'nsemn)tatea pe care Aac.ia1elli o acord) acestor
0apte şi admiraţia pe care o are 0aţ) de d#ce ,n ade1)r, acţi#nea acest#ia repre*int), pentr#
scriitor, #n 'ncep#t de #ni0icare a statelor italiene: de aceea, prin #rm)rile ei aceast) acţi#ne
a1ea 'n mod o%iecti1 #n caracter anti0e#dal 'ntr#c2t ea crea condiţiile de 0ormare a stat#l#i
naţional " 0 c# pri1ire la acesta ( n t o n i o K r a m s c i Note sulMachiavelli, ed cit, p
14: C+rincipele tre%#ie s) p#n) cap)t anar.iei 0e#dale: şi l#cr#l acesta 'l 1a 0ace 5alentino 'n
$oma-na, spri9inind#-se pe clasele prod#c)toare, ne-#stori şi ţ)raniC (celaşi pasa9 din
Principe este preţios pentr# c) arat) r)sp#nderea pe care o a# principii 0aţ) de sit#aţia
intern) a ţ)rii lor: l)comia principilor determin) 9a0#ri şi omor#riP de*ordinile care domnesc
'ntr-o ţar) re0lect) -#1ernarea rea a cond#c)torilorP 'ns#şi titl#l capitol#l#i citat din Discorsi
arat) c) Aac.ia1elli admir) -#1ernarea a%sol#t) 'n m)s#ra 'n care principele n# ar a1ea
ne1oie s) a%#*e*e de p#terea l#i, 'n 0el#l micilor seniori din $oma-na
26<ste 1or%a de $emirro, $emiro $amiro sa# $imino de /rco, c# n#mele latini*at $emi-i#s
de =orH#a, ma9ordom al l#i "e*ar Bor-ia, 1enit c# el din Franţa 'n 149& ;#mit şe0 al
9#stiţiei 'n $oma-na, 'n 15E1, a 0ost 0)c#t pri*onier 'n decem%rie 15E2 şi apoi omor2t
27<ste 1or%a aici de instit#irea #nei ma-istrat#ri ci1ile 'n loc#l celei militare care 0#sese
cond#s) de $emirro de /rco "e*ar Bor-ia a 'n0iinţat at#nci #n asemenea tri%#nal c# sedi#l
la "esena (octom%rie 15E2)
2&$emirro de /rco se 0)c#se 1ino1at 'n -#1ernarea l#i de deţinere şi ac#m#lare de alimenteP
'n acelaşi timp 'ntreţinea le-)t#ri c# con9#raţii de la Aa-ione +edepsind#-,, "e*ar Bor-ia
'nl)t#ra pe #n om care se al)t#rase d#şmanilor l#i şi 'n acelaşi timp 'şi c2şti-a 0a1oarea
s#p#şilor l#i pentr# c) r)*%#na cr#*imile s)12rşite 0aţ) de pop#laţieP pe acestea 'ns) el 'ns#şi
le imp#sese deoarece 'l n#mise 'n aceast) 0#ncţie tocmai pentr# c) 'l c#noştea capa%il de a
-#1erna 'n
mod necr#ţ)tor (c0 ; i c c o 1 6 A a c . i a 1 e l l i , #crittipolitici scelti, ed cit, p 64, notele
12&-129)
29<roarea l#i =#do1ic >,, era aceea de a - 1 0i s#sţin#t pe "e*ar Bor-ia şi pe (leBandr# 5,P
'n 0el#l acesta 'şi l#ase #n 1ecin prime9dios 'n apropierea Ailan#l#i şi 'n acelaşi timp
'nt)rise p#terea papalit)ţii
?E<ste 1or%a de e1enimentele le-ate de re-at#l ;eapol#l#i @#p) oc#parea ;eapol#l#i de
c)tre spanioli, s#% cond#cerea l#i "onsal1o de "ordo1a (14 mai 15E?), 0rance*ii se retra- 'n
0ort)reaţa de la Kaeta pe care spaniolii o 'mpresoar) ,n c#rs#l l#ptelor, (leBandr# 5,
'ncepe tratati1ele c# "onsal1o de "ordo1a cer2nd#-i alianţa pentr# oc#parea Ailan#l#i care
era ac#m 'n st)p2nirea re-el#i Franţei
122 12?
I
t
?1 (leBandr# 5, a m#rit la 1& a#-#st 15E?, 'n etate de 7? de ani !-a cre*#t, n# laP,,
moti1 'ntemeiat, c) s-ar 0i otr)1it sin-#r, din -reşeal) !e ştie 'n ade1)r c) a mm
'n aceeaşi *i 'n care 0#sese, 'mpre#n) c# "eIar, 0i#l l#i, oaspetele cardinal#l7
(driano de "orneto şi c) tot at#nci aceştia doi s-a# 'm%oln)1it -ra1 =#cr#l ace X 8
a 0)c#t s) se cread) c) papa şi 0i#l s)# 1oiser) s)-l otr)1easc) pe cardinal, A
%)#ser), din -reşeal), din 1in#l otr)1it pe care-1 pre-)tiser) pentr# acesta (ci ,F
e c o l o A a c . i a 1 e 1 1 i, #critti politici scelti, ed cit, p 65, nota 1-3 K#icciardini
po1esteşte pe lar- aceste 0apteP el arat) c), date 0iind simptomen o%ser1ate C0aţa #m0lat) şi
0oarte #r2t)C, s-a p#t#t crede c) (leBandr# 5, a m#rP otr)1it şi c) 0i#l l#i 0#sese 1ictima
aceleiaşi 'ncerc)ri, dar 0iind mai t2n)r şi l#2n, imediat Cdoctorii p#ternice şi potri1ite otr)1iiC,
a sc)pat de la moarte dar X V -a 'm%oln)1it 0oarte -ra1 ?#toria ",Italia, 5, 4, ed cit, 1 ,,, p
97)
?2 (dic): pentr# a n# da principilor deposedaţi de el prile9#l de a inter1eni pe l2n-9 no#l pap)
care i-ar 0i #rmat l#i (leBandr# 5,, pentr# a - 1 deposeda la r2nd#l l#i de teritoriile c#cerite
c# a9#tor#l tat)l#i l#i
?? "0 F K # i c c i a r d i n i , Istoria Italiei, 5,, 4: C'ntr#c2t se -2ndise 'nainte,
'ntotdea#na, ca la moartea tat)l#i l#i s) se 0oloseasc) 'n parte de teroarea armatelor l#i şi 'n
parte de 0a1oarea cardinalilor spanioli care era# #nspre*ece ,# n#m)r, pentr# ca s) 0ac) s)
0ie ales #n pap) d#p) 1oia l#iC ?#toria ",Italia, eM cit, 1 n, p 9&)
?4 'n ade1)r "e*ar Bor-ia, care oc#pase +iom%ino şi +er#-ia şi era pe cale de iP oc#pa şi +isa,
a1ea 'n plan#l l#i şi oc#parea Joscanei Aac.ia1elli, re0erind#-se Yi aceasta 'n Del o"o "i
trattare i popoli "ella Val"ichian a ri$ellati scria: CDi penin: a n# mai 1or%i de 0rica pe care
p#teţi s-o a1eţi de principii de dincolo de (lpi si 1or%im de alt) 0ric), aceea care ne este mai
apropiat) "ine a o%ser1at acţi#nile l # i "e*ar Bor-ia, *is d#cele 5alentino, şi-a dat seama c)
pentr# a p)stra statele pe care le are, el n# a #rm)rit niciodat) s) se spri9ine pe prieteniile
italiene, stim2nd
1
--P 'ntotdea#na prea p#ţin pe 1eneţieni şi 'nc) mai p#ţin pe 1oiP iar dac)
l#cr#l aces# este ade1)rat, el se -2ndeşte c# si-#ranţ) s)-şi 0ac) din ,talia #n stat at2t de mare
'nc2t s) 0ie si-#r de p#terea l#i, iar prietenia l#i s) 0ie dorit) de #n alt principe do seam) ,ar
dac) aceasta este intenţia l#i şi dac) el n)*#ieşte la st)p2nirea Joscane: ca 0iind teritori#l cel
mai apropiat şi cel mai potri1it s) 0orme*e #n re-at 'mprc#-
1
i c# statele pe care le oc#p)
ac#m (şi re*#lt) 'n mod necesar c) el are acest pYin at2t din cele sp#se mai s#s, c2t şi din
ceea ce se ştie despre am%iţia l#i, c#m şi F&QQQ 0apt#l c) 1-a tot d#s c# 1or%a 'n ce pri1eşte
acord#rile şi n# a 1r#t niciodat) 1i 'nc.eie c# noi nici #n 0el de 'nţele-ere), r)m2ne tot#şi de
1)*#t dac) este ac#C moment#l potri1it pentr# ca el s)-şi p#n) 'n aplicare plan#rile acesteaC
?Dpere, c#, cit, p 4?1) Aac.ia1elli 'şi 'nc.eie raport#l o%ser12nd c) n# este momeni#
potri1it pentr# #n atac as#pra Joscanei, dar c) "e*ar Bor-ia n# are timp N.aşteptat pentr# a
'ncepe o acţi#ne de-a%ia at#nci c2nd re*#ltat#l ei ar 0i 0ost sS
deoarec
e Cn#-i
mai
r)m2ne
m#lt
timp
0aţ) de
cei
c2ţi1a
ani de
1iaţ) pe
care
papa ii
mai are
de tr)itC,
aşainc2t
Ctre%#ie
ca el s)
0oloseasc) prima oca*ie care i se o0eri 'ncredinţ2nd#-se 'n .#n) parte soarteiC (i%id p 4?2)
M#dec2nd ast0el e1ent#alitatea #n#i atac al l#i Bor-ia 'mpotri1a Joscanei, Aac.ia1elli do1edea
şi pe aceast) cale priceperea l#i asc#ţit) c# pri1ire la sit#aţia politic) momentan) 0)r) a pierde
'ns) din 1edere teoria sa c# pri1ire la mod#l de acţi#ne cel mai 9#st al #n#i principeP el o%ser1)
deci c) "e*ar Bor-ia ar comite o -reşeal) dac) ar ataca 'n acest moment Joscana, dar n#
eBcl#de posi%ilitatea tot#şi a atac#l#i, deoarece i ştie c) act#ala li%ertate de acţi#ne a d#cel#i se
spri9in) 'n %#n) parte pe a9#tor#l primit de la (leBandr# 5, Bor-ia repre*int) şi aici pentr#
Aac.ia1elli eBempl#l acel#i tip de principe a c)r#i p#tere depinde 'n 'ntre-ime de spri9in#l şi
sit#aţia altc#i1a, 'n ca*#l da 0aţ) +apa (leBandr#, tat)l l#i
?5(mintim c) Bor-ia oc#pase +er#-ia 'n ian#arie 15E?, şi +iom%ino 'nc) de la 'ncep#t#l
acestei acţi#ni, 'n septem%rie 15E1 'n decem%rie acelaşi an, el 'ncep#se o serie de tratati1e c#
+isa care ar 0i #rmat s) se proclame independent), separ2nd#-se de Joscana şi 0orm2nd #n
d#cat s#% st)p2nirea l#i
?6"e*ar Bor-ia, care 'ncep#se mai de m#lt tratati1e c# pisanii re0#*ase p2n) ac#m o0erta lor de
a -#1erna d#cat#l independent care s-ar 0i 0ormat şi procedase 'n acest 0el pentr# a n# 0i r)#
pri1it de re-ele =#do1ic >,,
?7'n ade1)r, "e*ar Bor-ia 'şi 'ncep#se ascensi#nea 'n 149& c2nd o%ţin#se de la =#do1ic >,,
titl#l de d#ce de 5alentinoisP de at#nci şi p2n) 'n a#-#st 15E?, data morţii l#i (leBandr# 5,,
trec#ser) cinci ani
?&<ste 1or%a de armatele spaniole 'n l#pt) contra 0rance*ilor pentr# oc#parea ;eapol#l#i,
care 'n acest moment asedia# Kaeta, şi de armatele, proasp)t ad#se, ale l#i =#do1ic >,,,
a0late 'n apropiere de $oma
?9"#12nt#l italian este aici C0erocit2C, a12nd sens#l latinP comentatorii indic) deci ca
ec.i1alent C0ire ne'm%l2n*it)C, dar 'n lim%a secolelor al >l5-,ea - al >5,-lea c#12nt#l apare
'n -eneral c# 1aloare de Cc#ra9os, apri-, m2ndr#C
4E"0 nota 25 'n care se arat) sit#aţia micilor seniori din $oma-na 'nainte de "e*ar Bor-ia
$e*#lt) c# e1idenţ) c) oc#p2nd aceste state, d#p) ce 'ndep)rtase pe di0eriţi tirani, d#cele
re#şise s) c2şti-e pop#laţia de partea l#i printr-o -#1ernare 0erm) şi c#mp)nit) "ert este c)
la moartea l#i (leBandr# 5,, c2nd "e*ar Bor-ia n# mai era spri9init de stat#l papal, iar no#l
pap) #rma s) re1endice teritoriile oc#pate de el, acestea a# re*istat c2t a# p#t#t sit#aţiei noi
care se crease, 'n speranţa c) d#cele 1a re#şi s) se menţin) şi c) ele 1or p#tea r)m2ne 'n
posesia l#iP $oma-na a re1enit s#% -#1ern#l papal doar 'n moment#l 'n care "e*ar Bor-ia
n# mai a1ea nici o posi%ilitate de acţi#ne F)c#t pri*onier din ordin#l l#i ,#li# ,,, de1enit
pap), şi 'nc.is de acesta la "astel !ant8(n-elo, a tre%#it s)-i cede*e "esana şi Forli 'n
aprilie 15E4, a plecat la ;eapole #nde "onsal1o de "ordo1a, 1icere-e, d#p) ce 1 - a primit
c# cinste, 1 - a 0)c#t de asemenea pri*onier şi 1 - a predat
i i
124 125
re-el#i !paniei 'nc.is la Aedina del "arnpo el e1adea*) i ţ i ca#l) a9#tor pe l2iii:, re-ele
;a1arrei, care 'i era c#mnatP 'n s02rşit, moare in 15E7, 'ntr-o l#pt) o.sc#r) la asalt#l #n#i castel
41 ,mediat d#p) moartea l#i (leBandr# 5,, la 22 septem%rie 15E?, a 0ost ales papP- principele
+iccolomini, care s#% n#mele de +i#s ,,,, n# a domnit nici patrP s)pt)m2ni ( #rmat la 2&
octom%rie 15E? ale-erea l#i ,#li# ,,, 0ost#l cardin Ki#liano della $o1ere, pe care "e*ar Bor-ia
1-a s#sţin#t, deşi 0#sese #n d#şman 'nd2r9it al l#i (leBandr# 5, 5iitor#l pap) 'i promisese
d#cel#i, 'nainte de a l P ales, o serie de 0a1or#ri, 'ntre care acela de a-i reda teritoriile din
$oma-na (V dat) ales, ,#li# ,, n# şi-a ţin#t c#12nt#l !e ştie c) Aac.ia1elli se a0la 'ntr-i misi#ne
la c#rtea papal), 'ntre 2? octom%rie şi 1& decem%rie 15E?, aşa 'nc2t a #rm)rit 'ndeaproape 'ntrea-a
de*1oltare a sit#aţiei şi a c#nosc#t #nele aspecte care a# d#s la ale-erea l#i ,#li# ,, 'n scrisorile
trimise -#1ern#l#i s)# din aceast) misi#ne O(e'a*ione pria alia 2orte "i Roa0 -)sim #nele
am)n#nte interesante (st0el, 'n scrisorile eBpediate 'n noaptea din ?1 octom%rie şi 'n dimineaţa
de 1 noiem%rie, el relatea*) mers#l l#cr)rilor 'n c#rs ale "oncla1#l#i şi an#nţ) ale-erea l#i ,#li# ,,
pe care l-a# s#sţin#t re-ii Franţei şi !paniei, prec#m şi d#cele 5alentino, aşa 'nc2t a re#şit s)
o%ţin) 1ot#rile necesare (c0 (e'a*ione pria alia 2orte "i Roa, 'n ; A a c . i a 1 e l l i , #critli
politici scelti, ed cit, p 2611 !#nt menţionate 'n aceleaşi scrisori con1or%irile pe care
Aac.ia1elli 'n calitatea l#i de trimis al Florenţei, le-a a1#t 'n acest timp c# d#cele 5alentino care
n# rareori do1edea, 'n aceste momente -rele pentr# el, c) n# mai re#şea s) p)streIe tactica a%il)
0olosit) p2n) ac#m, eBprim2nd#-se Cc# 1or%e pline de 1enin şi patim)C (op cit, p 266)
$e0erind#-se apoi, la #n moment dat, la nai1itatea ar)tat) de d#ce at#nci c2nd contase pe
promisi#nile l#i della $o1ere şi spri9inise ale-erea l#i ca pap), Aac.ia1elli o%ser1) c# ironie:
C@#cele se las) 'nşelat de 'ncrederea l#i c#ra9oas) şi crede c) 1or%ele alt#ia tre%#ie s) 0ie mai
0erme dec2t a# 0ost ale l#iC (cit 'n ; A a c . i a 1 e l l i , #critti politici scelti, ed cit, p 6&
notele 1&6-1&7)
'n ce-1 pri1eşte pe scriitor, re*#lt) c) el n# d) cre*are acestor promisi#ni, deoarece 'ntr-o
scrisoare din 6 noiem%rie scrie: C şi 'n ce pri1eşte l#cr#rile din $oma-na monsenior#l din
$o#en şi ceilalţi cardinali care o%ser1) sit#aţia din ,talia s#ni 'nclinaţi s) sp#n) c) se 1a
'nt2mpla #na din do#)P şi an#me c) acele teritorii din $oma-na (care se a0laser) 'n st)p2nirea l#i
"e*ar Bor-ia) 1or trece şi 1or li predate sa# 'n m2inile papii, sa# ale re-el#i: n# şti# dac) l#cr#l
acesta le 1a re#ţi dar cred c) 1or 'ncerca orice cale şi nici n# 1)d posi%il) alt) sol#ţieC ( ; A ac
. i a 1 e 1 1 i, op& cit&, p 267) 42 Aac.ia1elli 0#sese trimis 'n misi#ne la $oma pentr# a
pre*enta condoleanţeR $ep#%licii Florentine la moartea l#i +i#s ,,, 'n realitate, -#1ern#l
0lorentin i trimisese pentr# a 0i ţin#t la c#rent, *i c# *i, c# des0)ş#rarea sit#aţiei 'n c#rs#i
ale-erii no#l#i pap) 'n instr#cţi#nile care ' s-a# dat c# prile9#l acestei misi#ni, se sp#ne:
C=#cr#ri speciale n# a1em a-ţi 'ncredinţa altele dec2t acesta c), 'n timp#l şederii tale acolo,
s)-ţi p#i toat) s2r-#inţa 'n a te ţine la c#rent *i c# *i c# tot ce se 1a 'nt2mpla mai demn de a
0i l#at 'n seam)C ?2oissione e instru*ione "ata a Niccolo Machiavelli& an"ato a Roa
"a,#i'noriDiecia "i 7; ",otto$re +SF9& 'n ; i c c o 1 6 A a c . i a 1 e l l i , #critti politici
scelti& ed cit, p 257)
4? "0 F K # i c c i a r d i n i , Istoria Italiei, 5,, 4: C se pl2n-ea c# cea mai mare indi-nare
c) se -2ndise de m#lte ori, 'n alte timp#ri, la toate 'nt2mpl)rile care ar p#tea s) s#r1in) la
moartea tat)l#i s)# şi se -2ndise totodat) la remediile pe care le-ar 0i 0olosit, dar niciodat)
n#-i trec#se prin minte c) s-ar p#tea 'nt2mpla ca 'n acelaşi timp el 'ns#şi s) 0ie 'mpiedicat de
a acţiona din pricina #nei %oli at2t de prime9dioaseC ?#toria ",Italia, ed cit, 1 p 9&)
44 "omentatorii notea*) c# acest prile9 0orma condiţional) a a0irmaţiei, care do1edeşte c)
admiraţia scriitor#l#i pentr# a%ilitatea politic) a l#i Bor-ia n# eBcl#de c# tot#l o an#mit)
re*er1) de ordin moral (c0 ; i c c o l o A a c . i a 1 e l l i , #critti politici scelti, ed cit, p
6&, notele 19?-194) 'n concepţia l#i Aac.ia1elli, etic#l se con0#nd) c# politic#l 'n m)s#ra
'n care metodele recomandate principel#i
XP s#nt necesare scop#l#i #rm)rit (şadar, aparenta re*er1) a scriitor#l#i 0aţ) de morala de clas)
a %#r-.e*iei la ascensi#ne, repre*int), dac) ea eBist), o r)m)şiţ) a moralei 0e#dale reli-ioase
45 C!pirit#l capa%il de l#cr#ri mariC este acela al principel#i care ştie s) 0oloseasc) toate
mi9loacele necesare acţi#nii l#iP n)*#inţa l#i 'nalt) este crearea #n#i stat p#ternic 'n
+enins#l) 'n condiţiile date ale timp#l#i, aceast) n)*#inţ) p#tea 0i 'n0)pt#it) n#mai prin
mi9loacele ar)tate de Aac.ia1elli !criitor#l recomand) deci principel#i 1iolenţa pe care o
consider) drept mi9loc#l necesar asi-#r)rii domniei l#i
46 (leBandr# 5, a m#rit la 7? de aniP 1iaţa l#i este socotit) Cprea sc#rt)C 'n raport c# sit#aţia
0i#l#i l#i, care armai 0i a1#t ne1oie de spri9in#l tat)l#i s)#
47 $e*#lt) 'ns), d#p) c#m am ar)tat, c) "e*ar Bor-ia s-a l)sat am)-it de promisi#nile
cardinal#l#i della $o1ere, deşi c#noştea d#şm)nia l#i 0aţ) de (leBandr# 5, şi p#tea s)
pres#p#n) c) n#-i 1a 0i nici l#i 0a1ora%il +rin s#%linierea acestei -reşeli de tactic) a l#i
Bor-ia, Aac.ia1elli arat) c) el n# coresp#ndea inte-ral 0i-#rii principel#i prop#s ca
eBempl# (c0 c# pri1ire la aceasta ( n t o n i o K r a m s c i , Note sul Machiavelli& ed cit,
pp ?-4) !e o%ser1) totodat) c) eroarea l#i Bor-ia s-ar p#tea eBplica prin 0apt#l c) 1iitor#l
pap) era c#nosc#t ca #n om 0oarte darnic Aac.ia1elli menţionea*) acest l#cr# 'n cap >5,
al Principe-ui (c0 ; i c c o l o A a c . i a 1 e l l i , II Principe, a c#ra di Ki#seppe =isio, ed
cit, p 55, nota 11) 'n 0ine, n# tre%#ie #itat c) ,#li# ,, a 0ost ales n# n#mai datorit) l#i "e*ar
Bor-ia ci şi datorit) spri9in#l#i de care s-a %#c#rat din partea re-el#i !paniei şi al Franţei,
care a# Cscris cole-i#l#i (de cardinali) 'n 0a1oarea ,#iP el a a1#t aşadar de partea l#i c#m
126 127
o%ser1) Aac.ia1elli, Ctot at2tea p)rţi c2te s#nt 'n "ole-i#C O(e'a*iune pria &ui., 2orte "i
Roa, 'n ; A a c . i a 1 e l l i , #crittipolitici scelti, ed cit, p 261 i ( ţ pentr# acest p#nct
F r a n c e s c o < r c o , e, ( ,etica "i Machiavelli& 'n I, politica "i Machiavelli& ed cit, pp
?E-?1, #nde aprecierea l#i Aac.ia1elli 0aţ) 1 ie mod#l de acţi#ne al l#i "e*ar Bor-ia este
anali*at) 'n l#mina noţi#nilor de C1inii ş9 C0ort#naC +entr# Aac.ia1elli, "e*ar Bor-ia a
acţionat n#mai p2n) la #n p#nct ir mod per0ect "e*ar Bor-ia n# p#tea s) pre1ad) 0apt#l
accidental şi n# necesar #i morţii premat#re a papii şi al 'm%oln)1irii l#i 'n acelaşi timp <l
p#tea s) pre1ad) 'ns) atit#dinea l#i ,#li# ,,, deoarece pornind de la o sit#aţie de 0apt,
inimiciţia anterioar), tre%#ia s) ştie c) o dat) de1enit pap), aceasta a1ea s)-i 0ie de0a1ora%il
;ere#şita 0inal) a acţi#nii l#i "e*ar Bor-ia re*#lt) din aceast) c#noaştere incomplet) a
condiţiilor o%iecti1e 'n care se des0)ş#ra acţi#neaP re#şita acesteia depinde de pre1edere, iar
aceasta re*#lt) din c#noaşterea eB.a#sti1) a condiţiilor o%iecti1e, c# toate implicaţiile sa#
consecinţele care se c#prind 'n ele, c# tot at2tea posi%ilit)ţi !e 1eri0ic) prin aceasta
o%ser1aţiile c# pri1ire la tactica empiric) recomandat) de Aac.ia1elli 'n le-)t#r) c#
0olosirea Coca*ieiC ("0 A A o t t a, Machiavelliso e Mor%iso, $inascita, 7I194&)
Jactica l#i "e*ar Bor-ia n# a re#şit p2n) la cap)t tocmai pentr# c) ea n# s-a spri9init pe
c#noaşterea t#t#ror condiţiilor o%iecti1e, ci a constat mai m#lt 'ntr-o a%il) şi cinic) 0olosire a
Coca*iilorC <mpiric) şi 'n esenţ) oport#nist), tactica recomandat) de Aac.ia1elli denot)
limitele -2ndirii l#i
4& <ste 1or%a de cardinal#l Ki#liano della $o1ere, 1iitor#l pap) ,#li# ,,, n#mit ast0el d#p)
c#nosc#ta %iseric) din $oma C!an +ietro in 5incoliCP della $o1ere era tit#lar#l paro.iei
respecti1e
49 "ardinal#l Kio1anni "olonna
5E <ste 1or%a de cardinal#l $a00aello $iario, tit#lar al paro.iei C!an Kior-ioC din $oma
51 "ardinal#l (scanio !0or*a era 0i#l l#i Kalea**o !0or*a, d#ce de Ailano
52 Keor-es d8(m%oise, 0ost ar.iepiscop de $o#en, care primise titl#l de cardinal de la
(leBandr# 5, (149&)
5? !e ştie c) 0amilia Bor-ia era de ori-ine spaniol)P cardinalii spanioli era# 'n mod 0iresc
0a1ora%ili d#cel#i 5alentino, c# at2t mai m#lt c# c2t 0#seser) 0)c#ţi cardinali de c)tre
(leBandr# 5, (şadar dac) #n#l din ei ar 0i 0ost ales pap), el n# ar 0i p#t#t 0i ad1ersar al l#i
"e*ar Bor-ia
54 (ceeaşi idee se re-)seşte 'n alte scrieri ale l#i Aac.ia1elli "0 Discorsi, cartea # ,l,-a, cap
4: C se poate aminti oric)r#i cond#c)tor c) ins#ltele trec#te n# a# 0ost niciodat) şterse de
%ine0acerile noiP şi c# at2t mai p#ţin, c# c2t %ine0acerea no#) este mai mic) dec2t a 0ost
ins#ltaC ?Dpere, ed cit, p ?1&) "0 'n aceeaşi oper), cartea ,, cap 1, intit#lat C"ine este mai
in-rat, #n popor sa# #n principeC, #nde Aac.ia1elli citea*) o 0ra*) a l#i Jacit, care conţine
aceeaşi idee: C+rocli1i#s csi
ini#riae, H#am %ene0ici# 1icem cBsol1crc, H#ia -ratia oncri #ltio in H#csl# .a%et#r (C<ste
mai #şor s) pl)teşti o in9#rie dec2t o %ine0acere, deoarece -ratit#dinea este socotit) drept o
po1ar), iar r)*%#narea drept #n c2şti-CP 'n teBt#l l#i Aac.ia1elli se notea*) -ra0ia CH#est#C
'n loc de CH#aest#C) @ar este pro%a%il c) scriitor#l -)sea 'n Jacit doar o con0irmare a
con1in-erii personale pe care şi-o 0ormase 'n anii practicii l#i politice
CAITOLUL VIII
1 'n capitol#l 5,, Aac.ia1elli a ar)tat c) cine1a poate de1eni principe, din simpl#
partic#lar, 0ie datorit) 'ns#şirilor l#i deose%ite (C1irt#C) 0ie printr-o soart) norocoas) (
eBaminat apoi, 'n acelaşi capitol, prim#l ca*, amintind, ca eBemple de C1irt#C pe Aoise,
"ir#s $om#l#s, Jese# şi 6ieron din !irac#*a 'n cap 5,, a anali*at ca*#l #rm)tor, al celor
care de1in principi datorit) a9#tor#l#i primit de la altcine1a şi se menţin n#mai at2ta timp c2t
d#rea*) p#terea acest#ia 'n capitol#l de 0aţ), se indic) alte do#) mod#ri de a de1eni
principe: prin crim) şi nele-i#ire, sa# prin 0a1oarea concet)ţenilor "apitol#l 5,,, anali*ea*)
prim#l modP 'n capitol#l #rm)tor 1a 0i anali*at mod#l al doilea
2 @espre acest al doilea mod se 1or%eşte, deşi mai p#ţin am)n#nţit, 'n Discorsi,
cartea ,, cap 52
? Aac.ia1elli aprecia*) c), 'n m)s#ra 'n care este necesar, cine1a poate 0olosi calea
nele-i#irilor pentr# a a9#n-e principeP deşi n# m)rt#riseşte c) aceasta ar 0i calea cea mai
recomanda%il), scriitor#l o socoteşte tot#şi o cale posi%il) şi accepta%il) 'n an#mite
'mpre9#r)ri
4 (-atocle a 0ost tiran al !irac#*ei 'n anii ?16-2&9 'en
5 <ste 1or%a de #n %#nic al l#i 6amilcar Barca, ad1ersar#l romanilor 'n prim#l r)*%oi
p#nic 'n relatarea acţi#nilor l#i (-atocle, Aac.ia1elli #rmea*) 'ndeaproape opera l#i
M#stin#s, Tro' Popei @istoriaru Philippicaru Epitoae&
6 'n realitate, la 'ntoarcerea sa din (0rica, (-atocle a ordonat o serie de represi#ni
s2n-eroase 'mpotri1a oraş#l#i pentr# a r)*%#na moartea 0iilor l#i asasinaţi de sirac#*ani 'n
lipsa l#i (c0 ; i c c o l o A a c . i a 1 e l l i , #critti politici scelti, ed cit, p 72, notele 26-
27)
7 'n an#l ?E9 ' en
& @e 0apt carta-ine*ii a# p)strat 'n st)p2nirea lor o parte din oraşele !iciliei
9 "ontrar capitol#l 5,,, #nde 0aptele l#i "e*ar Bor-ia s#nt l)#date ca eBempl# de
a%ilitate politic), pa-ina de 0aţ) condamn) pe acela care 'şi tr)dea*) prietenii şi 0oloseşte
crima şi nele-i#irea pentr# a o%ţine p#terea (ceast) 9#decat) di0erit) 0aţ) de acţi#ni
asem)n)toare poate 0i eBplicat) Aac.ia1elli consider) 0aptele l#i (-atocle 'n l#mina
scop#rilor şi reali*)rii lor, #rm)rind#-le p2n) 'n e0ectele lor cele mai 'ndep)rtate
;ele-i#irile şi crimele l#i (-atocle i se par c# tot#l
12& 129
disproporţionate 0aţ) de scop#l prop#s ş i de reali*area l#i Di c.iar dac) adm#,, 0ermitatea
acest#i om caic a a9#ns principe Cprin mii de osteneli şi de prime9dii şi 'l p#ne al)t#ri de
Coricare eBcelent cond#c)tor de armateC, n# consider) O IX scop#l #rm)rit de el merit) s) 0ie
o%ţin#t prin crime şi 1iolenţe de orice le acţi#nile l#i s#nt considerate deci drept nele-i#iri
'n aprecierea acţi#nii l#i "eIa Bor-ia, scriitor#l a1ea in 1edere scop#l şi re*#ltat#l o%ţin#i,
iar am%ele i se parc9, a 0i demne de la#d) deoarece ele crea# condiţiile #ni0ic)rii ,taliei ;ici
o acţi#n, n# este condamna%il) pentr# scriitor, dac) ea contri%#ie, 'n c2t de mic) m)s#r) =
acest scop !criitor#l n#-1 condamn) pe d#ce deoarece, dac) el şi-ar 0i d#s la cap2i acţi#nea,
ar 0i reali*at, c.iar n#mai 'n parte, condiţiile 'n0)pt#irii stat#l#i italia:P @eose%irea criteri#l#i
de 9#decat) 'n cele do#) ca*#ri con0irm) caracter#l oca*ional şi 0#ncţia eB.ortati1) a
Principelui 'ntr#c2t Cmac.ia1elism#lC este recomandat ca o metod) n#mai 'n ca*#l l#i "e*ar
Bor-ia, adic) al principel#i care ar 0i p#t#t #ni statele italiene (cest mod de -2ndire, 'n care
acţi#nea este 9#decata 'n 0#ncţie de #tilitatea ei pentr# patrie, indic) po*iţia de clas) a
scriitor#l#i Formarea stat#l#i naţional 0iind scop#l principal al acţi#nii %#r-.e*iei 'n
ascensi#ne, di0eritele mod#ri de comportare şi 0aptele care contri%#ia# la crearea acest#i stat
era# considerate drept %#ne din p#nct#l de 1edere al moralei +entr# raport#l dintre moral)
şi politic) l#i Aac.ia1elli, c0 Discursuri ?@I, 41): C patria este %ine ap)rat) oricare ar 0i
mod#l 'n care o aperi, prin 9osnicie sa# prin -lorie: acolo #nde este 'n 9oc n#mai sal1area
patriei, n# tre%#ie s) eBiste nici o consideraţie c# pri1ire la drept sa# nedrept, la mil) sa#
cr#*ime, la 0apta l)#da%il) sa# 9osnic), ci l)s2nd la o parte alt p#nct de 1edere, tre%#ie s)
0oloseşti 'n tot#l acele mi9loace care pot s)-i sal1e*e eBistenţa şi s)-i p)stre*e li%ertateaC
?Dpere& ed cit, pp 41E-411)
1E/li1erotto de Fermo este #n#l din condotierii #cişi de "e*ar Bor-ia la !eni-allia Faptele
po1estite aici de Aac.ia1elli s#nt relatate şi de K#icciardini care ii n#meşte 'ns)
C=i1erottoC, iar pe #nc.i#l l#i Kio1anni Fran-iani
11+aolo 5itelli, 0i#l l#i ;iccolo 5itelli şi 0rate c# 5itello**o a 0ost condotier in sl#9%a
Florenţei, cond#c2nd ca atare r)*%oi#l pentr# reoc#parea +iseiP ac#*at de tr)dare, a 0ost
decapitat (1499) @e 'ndat) ce s-a# prod#s primele 'ndoieli c# pri1ire la el, Aac.ia1elli,
at#nci secretar al $ep#%licii, a s#sţin#t condamnarea l#i ca şi a l#i 5itello**o, an-a9at şi el
de 0lorentini (cesta din #rm) a re#şit s) se sal1e*e, dar 0ratele l#i a 0ost condamnat d#p) #n
proces s#mar
12(cest s02rşit de 0ra*) arat) c) ideea li%ert)ţii, 'n speţ) ideea independenţei politice este
preIent) 'n -2ndirea l#i Aac.ia1elli şi ea re0lect) preoc#p)rile şi condiţiile contemporane
(scensi#nea %#r-.e*iei 0lorentine este condiţionat) de li%ertatea ş independenţa $ep#%licii
,n acest moment, c2nd ,talia era oc#pat) de arma# str)ine şi eBp#s) a 0i 1ictima ri1alit)ţii
dintre celelalte state, Aac.ia1elli ar)7
1

1aloarea li%ert)ţii, ar#nca dispreţ#l as#pra celor care o tr)da# Fi indirect 'ndemna pe
concet)ţenii l#i s) apere $ep#%lica
1? Aac.ia1elli n#meşte paricid asasinarea l#i Kio1anni Fo-iiani 'ntr#c2t acesta, deşi
#nc.i, 'l cresc#se pe /li1erotto ca şi c#m i-ar li 0ost lat)
14 (r)t2nd c) poţi 0olosi cr#*imea %ine sa# r)#, Aac.iaFelli do1edeşte c) a dep)şit morala
0e#dal) 'ntemeiat) pe reli-ie "riteri#l l#i de 9#decat) aparţine moralei de clas) a
%#r-.e*iei 'ntr#c2t aprecia*) acţi#nea 'n 0#ncţie de #tilitatea ci pentr# principe şi pentr#
stat#l pe care acesta 'l 1a cond#ce 'n 0olos#l %#r-.e*iei, clas) pe care Aac.ia1elli o are 'n
1edere at#nci c2nd 1or%eşte de Cs#p#şiC
15 +arante*a re*#m) ac#m#larea contradicţiilor care a# ap)r#t pe m)s#r) ce demonstraţia şi-a
de*1oltat ar-#mentele şi a in1ocat eBemplele concrete ,n moment#l de 0aţ), Aac.ia1elli se
-)seşte 'n 0aţa contradicţiei pe care el 'ns#şi a alimentat-o 'ntr-at2t 'nc2t a scos-o la i1eal), şi
ca atare n# mai poate s-o i-nore $ec#noaşte c) este o contradicţie 0apt#l de Ca 1or%i %ine
despre r)#C, tot#şi n# este ned#merit, nici n# consider) c) ceea ce a sp#s p2n) ac#m
constit#ie #n raţionament -reşit @impotri1), p#ne 'n parante*) constatarea contradicţiei şi
trece mai departe, de*1olt2nd#-şi demonstraţia 'ncep#t), deoarece contradicţia este aparent),
'n m)s#ra 'n care %inele şi r)#l care se contrap#n aici pot 0i p#se de acord de 'ndat) ce
p#nct#l de 1edere al consider)rii lor se sc.im%) ("0 nota precedent))
16 (ceeaşi idee demonstrat) 'n Discorsi (cartea , cap 45): C@e #nde se 1ede c2t este
de p)-#%itor pentr# o rep#%lic) sa# pentr# #n principe s)-şi ţin) s#p#şii mere#
neliniştiţi şi 'n0ricoşaţi, prin ne'ncetate pedepse şi a%#*#ri 0aţ) de ei @e aceea
este necesar sa# s) n# s#peri niciodat) pe nimeni sa# s) 0aci dintr-o sin-#r) dat)
tot r)#l, iar d#p) aceea s)-i 0aci pe oameni s) prind) 'ncredere şi s) le dai prile9 de
a se linişti şi a -)si paceaC ?Dpere, ed cit, p 1&7)
17 (dic) n# 1ei a1ea timp#l necesar ca s)-i pedepseşti8pe cei care s-a# ridicat
'mpotri1a ta
CAITOLUL I+
1 "apitol#l de 0aţ) care tratea*) despre acei principi care se %#c#r) de 'ncrederea popor#l#i şi
care prin aceasta a# o%ţin#t domnia, ne 'n-)d#ie s) c#noaştem -2ndirea l#i Aac.ia1elli c#
pri1ire la -#1ernarea stat#l#i 'n condiţii de pace, c2nd p#terea principel#i se spri9in) 'n
'ntre-ime pe le-)t#ra l#i c# popor#l 'n timp ce capitolele precedente anali*a# 'ns#şirile
necesare #n#i principe 'n 'mpre9#r)rile partic#lare, de c#cerire a p#terii sa# de cond#cere a
#n#i r)*%oi, pa-inile de 0aţ), 'n care se 'n0)ţişea*) 'ns#şirile necesare -#1ern)rii 'n condiţiile
cele mai #encralc ale t#t#ror statelor, s#nt cele care de0inesc conţin#t#l cel mai propri# al
-2ndirii scriitor#l#i 'ns#şirea principal) recomandat) principel#i este le-)t#ra c# popor#l
1?E 1?1
prin care, d#p) c#m s-a mai ar)tat, Aac.ia1elli 'nţele-e in prim#l r#nd p)t#rile %#r-.e*iei
or)şeneşti, reierind#-se la ţ)r)nime n#mai in m)s#ra 'n care aceasta 1# 0orma armata
permanent) a stat#l#i naţional (m trad#s, 0olosind termen#l de Cprincipat ci1ilC ('n ori-inal
Cprincipato ci1ileC), deoarece ad9ecti1#l - dat) liino etimolo-ia c#12nt#l#i - poate 0i 'nţeles 'n
do#) 0el#ri: principat#l este Cci1ilC 'ntr#c2t principele este el 'ns#şi cet)ţean al oraş#l#i
respecti1 ('n latineşte, C8ci1is8 'nseamn) Ccet)ţeanC), şi 'ntr#c2t el o%ţine p#terea c# a9#tor#l
cet)ţenilor şi n# al tr#pelor militare Jrad#cem termen#l italian C#moriC prin Ctendinţe
politiceCP el 'nseamn) aici de 0apt Cpo*iţie de clas)C ,storia antic) şi modern) prec#m şi istoria
contemporan) 'i 'n0)ţişea*) o l#pt) ne'ncetat) 'ntre popor şi as#pritori, pe care scriitor#l o
'nre-istrea*) şi o comentea*) 'n 0a1oarea popor#l#i (ici se 0orm#lea*) totodat) o idee de %a*)
pentr# -2ndirea l#i Aac.ia1elli, an#me c) anta-onismele de clas) determin) le-i#irile noi 'n
0a1oarea li%ert)ţii: C<# sp#n c) aceia care condamn) l#ptele dintre no%ili şi ple%e de*apro%)
pare-se acele l#cr#ri care a# 0ost prima ca#*) datorit) c)reia $oma şi-a p)strat li%ertatea, şi ia#
'n seam) mai m#lt *ar1a şi stri-)tele prod#se de aceste l#pte dec2t e0ectele %#ne pe care ele le
determina#P şi tot aşa mi se pare c) ei n# ţin seama de 0apt#l c) 'n orice rep#%lic) eBist) do#)
tendinţe politice di0erite, aceea a popor#l#i şi aceea a celor mariP şi c) toate le-ile care se 0ac 'n
0a1oarea li%ert)ţii se nasc din de*%inarea lor, d#p) c#m se poate 1edea c# #ş#rinţ) #rm)rind
cele ce s-a# 'nt2mplat la $oma: c)ci de la JarH#ini la Kracc.i perioad) care c#prinde aproape
4EE de ani, l#ptele interne determina# rareori eBil#ri şi 0oarte arareori 1)rsare de s2n-eC
?Dpere, ed cit, pp 1E1-1E2) 'n s02rşit, el arat) rol#l popor#l#i 'n istorie ca p#rt)tor al
pro-res#l#i, 'nţele-2nd prin CpoporC p)t#rile lar-i or)şeneşti: C,ar dorinţele popoarelor li%ere
rareori s#ni d)#n)toare li%ert)ţii deoarece ele se nasc sa# din 0apt#l c) popoarele respecti1e
s#nt as#prite, sa# din %)n#iala lor c) 1or 0i as#priteC ?Dpere, ed cit, p 1E2) +entr# l)m#rirea
aceleiaşi idei este mai limpede şi mai cate-oric, 'n aceleaşi Discursuri, capitol#l 5 din cartea ,,
'n care scriitor#l arat) c) Cli%ertatea stat#l#iC (adic) drept#rile cet)ţenilor) este mai %ine ap)rat)
de popor dec2t de cei mari +ornind şi de data aceasta de la ideea c) l#cr#l esenţial pentr# #n
stat este acela de a-şi p)stra li%ertatea, 'n sens#l ar)tat mai s#s, şi de a-şi constit#i 'n acest scop
instit#ţiile cele mai adec1ate, C#na -#ardia alia li%ert2C, a#tor#l 'ntrea%) cine este mai indicat a
0i 'n 0r#ntea acestor instit#ţii de ap)rare şi p)strare a li%ert)ţii "onsider2nd pentr# aceasta
scop#l pe care-1 pot a1ea 'n acţi#nile lor no%ilii si popor#l, Aac.ia1elli ne arat) c) cei dint2i n#
pot s) #rm)reasc) dec2t an#larea li%ert)ţii, iar cel)lalt p)strarea ei: CDi 0)r) 'ndoial) c) pri1ind
scop#l celor no%ili şi al celor care n# s#nt ast0el, se 1a 1edea la cei dint2i dorinţa mare de a
st)p2ni, i#i la acesta n#mai dorinţa de a n# 0i st)p2nit, şi prin #rmare o mai mare 1oinţ) de a tr)i
li%eri, deoarece ei n# pot spera aşa c#m sper) cei mari c) ar p#tea a%#*a de
li%ertateC, ?Dpere, ed cit, p 1E4) (nali*2nd mai departe l#pta de clas) 'ntre aceia care 1or
s) p)stre*e ceea ce a# adic) cei mari, şi aceia care 1or s) o%ţin) ceea ce n# a#, adic)
popor#l, şi prop#n2nd#-şi s) arate care dintre cele do#) p)rţi este mai d)#n)toare stat#l#i
prin l#ptele pe care le 'ntreţine Aac.ia1elli se 1a pron#nţa din no# 'n 0a1oarea popor#l#i,
sp#n2nd: C de cele mai m#lte ori de*ordinile s#nt ca#*ate de aceia care posed), deoarece
0rica de a pierde 0ace s) se nasc) 'n ei aceleaşi po0te pe care le a# şi cei care doresc s)
do%2ndeasc)P c)ci oamenii cred c) n# st)p2nesc 'n si-#ranţ) ceea ce a#, dac) n# do%2ndesc
din no# altce1a Di aceasta, c# at2t mai m#lt c# c2t posed2nd m#lt, ei pot c# mai m#lt)
p#tere şi c# mai m#lt) mişcare s) prod#c) sc.im%)riC ?Dpere, ed cit, p 1E5) "# pri1ire la
l#pta de clas) socotit) drept o tr)s)t#r) proprie societ)ţilor c#nosc#te p2n) at#nci, c0 şi
Istorie fiorentine, cartea a ,,-a, cap 12, #nde, 1or%ind despre sit#aţia Florenţei, Aac.ia1elli
sp#ne: C$)*%oaiele dina0ar) şi pacea din)#ntr# 0)c#ser) ca partid#l -#el0 şi cel -.i%elin
aproape s) n# mai eBiste la FlorenţaP mai era# aprinse doar acele porniri care eBist) 'n mod
0iresc la toate oraşele, 'ntre cei p#ternici şi popor: c)ci popor#l, 1oind s) tr)iasc) potri1it
le-ilor, iar cei p#ternici 1oind s) dicte*e ei acestora (adic) le-ilor), n# este c# p#tinţ) ca şi
#nii şi alţii s) poat) tr)i al)t#ri ('n acelaşi stat)C, ?Dpere, ed cit, p 6??) "0, 'n aceeaşi
oper), cartea a ,,,-a cap 1, care 'ncepe ast0el: C@#şm)niile p#ternice şi 0ireşti care eBist)
'ntre oamenii din popor şi no%ili şi care a# drept ca#*) 0apt#l c) aceştia 1or s) comande şi
cel)lalt n# 1rea s) asc#lteC ?Dpere, ed cit, p 6&E)
? 'n teBt -)sim Clicen*iaC pe care l-am trad#s c# Ca%#*#riC 'n Discorsi(cartea ,, cap
2), Aac.ia1elli deose%eşte trei tip#ri de state: principat#l, aristocraţia şi democraţia
(C+rincipato, /ttimati e +opolareC, 'n Dpere, ed cit, p 96) şi arat) c) ele pot de-enera
respecti1 'n tiranie, oli-ar.ie şi anar.ie 'n pasa9#l de 0aţ), Aac.ia1elli arat) c) l#pta de
clas) determin) 0ie 0ormarea #nei monar.ii, Cprincipat#lC, 0ie re1olta popor#l#i pentr#
c#cerirea li%ert)ţii, 0ie a%#*#rile care se comit 'n n#mele acesteia
4 +o*iţia de clas) a scriitor#l#i apare 'n aceast) preci*are a caracter#l#i de clas) a
stat#l#i +rincipat#l creat prin 1oinţa popor#l#i este sa# rep#%lica, proprie statelor-oraşe
italiene, sa# monar.ia a%sol#t)P 'n am%ele ca*#ri Cpopor#lC este %#r-.e*ia oraşe
@impotri1), principat#l creat prin acţi#nea celor mari este stat#l 0e#dal
5 "0 Discor"i, ,, 4E: C@e #nde re*#lt) c) acei tirani care se %#c#r) de 0a1oarea
popor#l#i şi a# ca d#şmani pe cei mari, s#nt mai si-#ri pe sit#aţia lor, deoarece 1iolenţa lor
este s#sţin#t) de 0orţe mai mari dec2t este p#terea celor care a# drept d#şman popor#l şi
drept prieten) no%ilimeaC ?Dpere, ed cit, pp 1&1-1&2)
6 'ntre-#l pasa9 ne 'n-)d#ie s) sp#nem c) Cprincipat#lC este 'n concepţia l#i
Aac.ia1elli, monar.ia a%sol#t) care se constit#ia 'n Franţa la acea dat), s#% presi#nea 0orţei
cresc2nde a %#r-.e*iei
1?2
1??
7 ",8, nota 2 @e remarcat s#perioritatea rec#nosc#t) popor#l#i, respecti1 .#r-.cIia m
ascensi#ne, as#pra clasei 0e#dale "riteri#l de 9#decat) este scop#l #rm)rit d= 0iecare din cele
do#) clase d#şmane =#pt2nd pentr# li%ertate, adic) 'mpotri1a as#pririi care poate 0i a celor
mari sa# a #nor oc#panţi str)ini, popor#l l#pt) penii #n scop care este Cmai cinstit dec2t al
celor mariC
& Aac.ia1elli indic) principel#i, respecti1 monar.#l#i a%sol#t, tactica pe care tre%#i:
s-o #rme*e 0aţ) de no%ilimea 0e#dal): s-o 0oloseasc), dac) ea 1a spri9ini stat#l = " , no#,
sa# s-o lipseasc) de orice p#tere 'n ca*#l c) ea i se 1a 'mpotri1i !criiior#i a1erti*ea*) 'ns),
mai departe, c) menţinerea p#terii principel#i depinde n#mai de 0a1oarea Cpopor#l#iC
9 <Bempl#l n# coincide c# ideea care tre%#ie il#strat) 'ntr-ade1)r, ;a%is, tiran a
spartei 'n anii 2E7-192 'en, a domnit c# m#lt) 1iolenţ) şi cr#*ime ( oc#pai (r-os şi
Aessenia şi s-a l#ptat 'mpotri1a romanilor care s#sţinea =i-a a.aic)P 'n 195 a 0ost ne1oit s)
'nc.eie pacea care i-a 0ost imp#s) de cons#l#l Flamini#s şi a m#rit #cis de (leBamen, #n
etolian (c0 Discorsi, ,,,, 6, 'n Dpere, ed cit, p ?2&1 Aac.ia1elli 'l menţionea*) 'n
Discorsi, ,, 4E, #nde, ca şi 'n teBt#l de 0aţ), 'l d) ca eBempl# de principe care a şti#t s)-şi
c#cereasc) i#%irea popor#l#i ?Dpere, e3 cit, p 1&2) 'n ade1)r, ;a%is 'ncercase s)-şi
c2şti-e 0a1oarea popor#l#i prin promisi#ni dema-o-ice, ceea ce ar 9#sti0ica 'n parte
menţionarea l#i 'n capitol#l de 0aţ)
1E;# este eBact c) ;a%is ar 0i a1#t 'mpotri1a l#i 'ntrea-a KrecieP de 0apt s-a l#ptai n#mai c#
=i-a a.aic) (rmata roman) c2şti-ase recent 1ictoriile as#pra l#i Filip Z al Aacedoniei
11!e aminteşte ca ec.i1alent pro1er%#l 1ec.i 0rance*: CN#i se 0onde s#r la to#r%e ii %astit
dess#s la %o#r%eC (c0 ; A a c . i a 1 e l l i , II Principe, a c#ra di K =isio ed cit, p 66,
nota 5) Aac.ia1elli respin-e acest pro1er% ca şi p)rerea celor care s#nt e-ali de
ne'ncre*)tori 'n poporP ideea este rel#at) pe lar- 'n Discorsi (,, 57 A 5&) !#% titl#l
CA#lţimea este mai p#ternic) şi mai statornic) dec2t #n principeC, Aac.ia1elli respin-e
(cap 5&) ne'ncrederea 'n popor şi s#sţine dimpotri1) c) principele se poate spri9ini pe
acesta <l ştie c) are de com%)t#t o eroare 0oarte r)sp2ndit), tot#şi consider) c) ideea l#i
poate 0i ap)rat) şi s#sţin#t) c# ar-#mentele raţi#nii: C!p#n aşadarC, scrie Aac.ia1elli, Cc)
de0ect#l pentr# care scriitorii 'n1in#iesc m#lţimile poate 0i -)sit la toţi oamenii 'n partic#lar,
şi mai ales la principiP c)ci oricine care n# ar 0i disciplinat de le-i, ar 0ace aceleaşi -reşeli ca
şi m#lţimea de*l)nţ#it) 'n opo*iţie c# aceasta tre%#ie considerat) o m#lţime -#1ernat) de
le-i şi se 1a 1edea at#nci c) ea posed) aceleaşi 'ns#şiri pe care le a# ceilalţi (oamenii care
asc#lt) de le-i), şi nici n# st)p2neşte c# m2ndrie, nici n# sl#9eşte c# #milinţ) 'nc.ei deci
sp#n2nd, 'mpotri1a p)rerii com#ne care s#sţine c) popoarele, at#nci c2nd cond#c, s#nt
sc.im%)toare, nestatornice şi nerec#nosc)toare, c) dimpotri1) aceste p)cate n# s#nt la ele
altele dec2t -e
'nt2lnesc la principii partic#lari ,ar dac) cine1a ac#I) şi popoarele şi principii 'mpre#n), s-
ar p#tea s) sp#n) ade1)r#lP dac) ins) eBcl#de pe principi, se 'nşeal): deoarece #n popor care
comand) şi este %ine or-ani*at 1a 0i statornic, pr#dent şi rec#nosc)tor, n# alt0el dec2t #n
principe sa# mai m#lt c.iar dec2t #n principe care este socotit a 0i 'nţeleptP iar pe de alt)
parte, #n principe care n# ţine seama de nici
: o le-e 1a ii in-rat, sc.im%)tor şi impr#dent mai m#lt dec2t #n poporC TDpere& ed cit, p 211)
"e1a mai departe, contin#2nd a ar)ta c) m#lţimea sa# popor#l merit) 'ncrederea, se sp#ne:
C@ar 'n ceea ce pri1eşte 'nţelepci#nea şi statornicia, sp#n c) #n popor este mai 'nţelept, mai
statornic şi c# mai m#lt) 9#decat) dec2t #n principe Di n# 0)r) moti1 -las#l popor#l#i este
asem#it c# -las#l l#i @#mne*e#C ?Dpere, ed cit, p 212) 'n s02rşit, ar)t2nd s#perioritatea
popor#l#i as#pra #n#i principe, prin scop#l di0erit pentr# care 0iecare l#pt), se sp#ne:
C(t#nci c2nd #n popor se de*l)nţ#ie, n# te temi de ne%#niile pe care le s)12rşeşte şi n# ţi-e
0ric) de r)#l pre*ent, ci de cel care poate s) se nasc) de aici, 'ntr#c2t din at2ta de*ordine se
poate naşte #n tiran "2t pri1eşte principii r)i, se 'nt2mpl) contrari#l, deoarece te temi de
r)#l pre*ent şi speri 'n 1iitor, 'ntr#c2t oamenii n#tresc credinţa c) 1iaţa lor rea poate 0ace s)
se nasc) o li%ertate (şa 'nc2t 1edeţi deose%irea 'ntre #n#l şi alt#l, care este aceeaşi ca
deose%irea 'ntre ceea ce este şi ceea ce tre%#ie s) 0ie
"r#*imile m#lţimii se 'ndreapt) 'mpotri1a acelora de care ei se tem s) n# oc#pe %#n#l com#nP
acelea ale principel#i s#nt 'ndreptate contra acel#ia de care se teme s) n# ia %#n#l s)#
propri#C ?Dpere, ed cit, p 21?) K)sim deci 'n Principe ideea rol#l#i politic al %#r-.e*iei
considerat) drept clas) capa%il) de a 0i 0actor acti1 'n
XXX cond#cerea stat#l#i "apitol#l amintit din Discorsi (, 5&) este polemic, iar concl#*ia
concord) c# cele sp#se mai s#s (c0 nota 2), c# pri1ire la rol#l popor#l#i 'n stat
12 Ji%eri#s (162-1?? 'en) şi "ai#s Kracc.#s (152-121 'en), ple%ei, 'nr#diţi 'ns) c#
0amiliile mari ale $omei, nepoţi ai l#i !cipio (0rican#l, a# 0ost tri%#ni ai ple%ei
1? Aac.ia1elli se re0er) la #n episod din r)scoala acelor meseriaşi 0lorentini care
l#cra# la d)r)cit#l l2nii şi care era# n#miţi CciompiC (1?7&) Kior-io !caii, c#nosc#t ca om
0oarte %o-at, a 0)c#t parte din -#1ern#l Florenţei imediat d#p) r)scoal), 'n septem%rie 1?7&,
%#c#r2nd#-se de spri9in#l meseriaşilor şi al p)t#rilor pop#lare "omportarea l#i aro-ant), de
eBponent al %#r-.e*iei 'nst)rite, 1 - a 0)c#t s) piard) 'ns) 0a1oarea acestora
'n 0r#ntea #nei oli-ar.ii de am%iţioşi dema-o-i, interesaţi s) 'mpiedice c# orice preţ
i*%#cnirea din no# a r)scoalei, Kior-io !caii ordon) nen#m)rate condamn)ri la moarte,
r)sp2ndind panica şi teroarea 'n oraş (ceasta atra-e #ra at2t a popor#l#i din care se
recr#tea*) r)sc#laţii c2t şi a ma-istraţilor Florenţei care şo1)ia# s) pron#nţe sentinţele ce ,i
se cerea# "ondamnarea şi eBec#tarea l#i 0olosesc p)t#rii 'nst)rite a %#r-.e*iei care
des0iinţea*) drept#rile pe care le acordase micilor
134
1?5
meseriaşi, imediat d#p) r)scoal), ţi 'ţi reia toate pri1ile-iile p#n2nd cap)t ace le X sc#rte
perioade 'n care Florenţa s-a %#c#rat de cea mai lar-) democraţie pe care , c#nosc#t-o 'n
toat) istoria ei (c0 ; i c c o 1 1 6 $ o d o 1 i c o, ,, 2iopi FirenIr !ansoni 1945, pp 17&-
221) Aac.ia1elli, care 1or%eşte 'n Istorie tiorentinepe ,ar, de r)scoala ciompilor indic2nd
limpede caracter#l asc#ţit al l#ptei de clas) ,, Florenţa, se opreşte, 'n relatarea sa, şi as#pra
l#i Kior-io !caii, amintind toate nele-i#irile l#i ("artea a ,l,-a, cap >5,,,) +o1estind apoi
condamnarea 1 #ciderea l#i, o%ser1) c) Cnimeni n# 1 - a ap)rat, deşi, popor#l, c# p#ţin)
1reme 'nainte, 'l adoraseC ?Dpere, ed cit, p 715) !criitor#l p#ne al)t#ri cele do#)
episoade, #n#l din istoria $omei, c# eBempl#l Kracc.ilor, cel)lalt din istoria recent) a
Florenţei pentr# a ar)ta c), 'n am%ele ca*#ri, aceia care s-a# p#s 'n 0r#ntea popor#l#i a# 0ost
do%or2ţi de clasa cond#c)toare care a re#şit s) am)-easc) masele atr)-2nd#-le de partea ei
Folosind deci preteBt#l -reşelilor şi a%#*#rilor nen#m)rate ale l#i !caii, cei %o-aţi a#
pro1ocat condamnarea l#i pentr# ca 'n 0el#l acesta s) 'nl)t#re toate e0ectele r)scoalei
ciompilorP şi Aac.ia1elli arat) mai departe (,3, 21), c#m, la #n an d#p) eBec#tarea l#i
Kior-io !caii, popor#l, care st)p2nise Florenţa de la 1?7&-1?&1, 'şi pierde din no# drept#rile
iar cond#cerea re1ine %#r-.e*iei %o-ate, Cpopolani no%ili e -#el0iC (op cit, p 716)
14Aac.ia1elli arat) prin #rmare c) #n cond#c)tor ade1)rat se %#c#r) de 'ncrederea
popor#l#i şi n# este p)r)sit de el 'n eBemplele date mai s#s, scriitor#l se re0erea la a%ilitatea
c# care cei mari, respecti1 no%ilii şi %#r-.e*ia %o-at) a Florenţei a# şti#l s) atra-) de partea
lor popor#l, 9#sti0ic2nd 'n 0el#l acesta i*olarea 'n care s-a# a0lat la #n moment dat
cond#c)torii ar)taţi !criitor#l rec#noaşte popor#l#i 'ns#şirile necesare spre a-1 p#tea
spri9ini pe principe, dac) acesta do1edeşte la r2nd#l l#i 0ermitatea şi consec1enţa #n#i
cond#c)tor
15(dic) #n principe care-şi eBercit) p#terea prin intermedi#l di0eritelor ma-istrat#ri
CAITOLUL +
1 Aac.ia1elli a anali*at, 'n capitolele precedente, mod#rile de -#1ernare, ar)t2nd
mi9loacele prin care principele o%ţine şi p)strea*) p#terea as#pra s#p#şilor l#i 'n capitol#l
de 0aţ), el pri1eşte sit#aţia principat#l#i 'n raport#rile l#i c# celelalte state, p#n2nd pro%lema
mi9loacelor de ap)rare, a alianţelor şi a armatelor @espre necesitatea acestora din #rm), 'n
le-)t#r) c# des0iinţarea tr#pelor de mercenari, 1a 1or%i pe lar- 'n capitol#l >,,
2 'n teBt#l italianP Co per a%#ndan*ia di #omini o di denariC "omentari#l l#i
5ittorio /simo o%ser1) c) cele do#) con9#ncţii s#nt 'n ca*#l de 0aţ) mai c#r2nd cop#lati1e
dec2t dis9#ncti1e, deoarece pentr# alc)t#irea #nei armate %#ne, este ne1oie şi de oameni şi
de %ani (; A a c . i a 1 e l l i , #critti politici scelti, ed cit, p &6, notele 6-7)
? 'n ori-inal: Ctare #na -iornata eon H##l#nH#c 1ienc #d assaltareC !-a trad#-V red#c2nd Ctare
#na -iornataC la Cs) se l#pteC, 'ntr#c2t 'iornata 'nseamn) Ctapte do arme, 'nc)ierare, l#pt)CP
c#12nt#l este #n tranţ#Iism incl#s la acea dat) 'n lim%) c# 'nţeles#l ar)tat "0 Discorsi, ,,,
17 #nde Aac.ia1elli scrie: C'nc)ier)ri 'n c2mp desc.is (n#mite 'n *ilele noastre c#
c#12nt#l 0ranţ#*esc C-iornateC iar de c)tre italieni, C0apte de armeC)C ODpere& ed cil, p
26E)
4 +rim#l ca* este cel 'n0)ţişat 'n cap 5,, 'n care se arat) 'n ce 0el do%2ndeşti p#terea 0olosind
armate proprii şi 0)c2nd do1ad) de 'ns#şiri personale deose%ite
+&7,& cap >6 şi >,,,
6 'n teBt CterraC, c#12nt care din secol#l al >l6-lea p2n) 'n secol#l al >l5-lea are
sens#l de Ccet)ţ#ie 'nt)rit)C
7 'n capitol#l ,>
& 'n capitolele >5->>,
9 Aac.ia1elli 1or%eşte despre oraşele -ermane 'n mai m#lte scrieri ca: Discorsi sopra
le cose "i Alaa'na, Rapporto "i cose "ella Ma'na, Ritratti "elle cose "ella Ma'na,
(e'a*ione alVIperatore şi Discorsi (cartea a ni-ea) !e ştie c) scriitor#l n# a c#nosc#t
Kermania propri#-*is)P el a c)l)torit 'n <l1eţia şi s-a oprit timp de şase l#ni 'n Jirol "ele
c#prinse 'n pa-inile de 0aţ) se re0er) n#mai la oraşele li%ere din <l1eţia -erman) şi din Jirol,
'n timp ce ma9oritatea oraşelor -ermane contin#a# s) 0ie 1asale ale 'mp)rat#l#i sa# ale #n#i
senior "0 Ritratti "elle cose "ella Ma'na, #nde se sp#n aproape aceleaşi l#cr#ri ca 'n
pa-ina de 0aţ), ar)t2nd#-se %#na or-ani*are a cet)ţilor pentr# ca*#rile de r)*%oi şi
s#%liniind#-se eBistenţa armatelor proprii @#p) c#m, 'n anali*a or-ani*)rii politice a
stat#l#i, eBempl#l mere# pre*ent 'n mintea scriitor#l#i era monar.ia 0rance*), tot ast0el 'n ce
pri1eşte relaţiile de prod#cţie şi or-ani*area economiei, scriitor#l prop#ne ca model #n stat
str)in, 'n speţ) oraşele -ermaneP re*#lt) c) la aceast) dat), statele italiene şi 'ntre ele c.iar
Florenţa, 'ncep#ser) s) r)m2n) 1)dit 'n #rm) 0aţ) de Franţa şi Kermania
1E @e o%ser1at şi aici po*iţia l#i Aac.ia1elli, de preţ#ire a 0orţelor de prod#cţie
repre*entate de meseriaşi şi concentrate 'n man#0act#ri: C0orţa şi 1iaţa oraş#l#iC, o
constit#ie aşadar acti1itatea prod#cti1) a p)t#rilor m#ncitoare ,n mod indirect
aceste pa-ini conţin o critic) la adresa st)rilor interne ale ,taliei #nde cri*a
economiei era 'n c#rs de a-ra1are, (c0 Istoria evului e"iu, s#% redacţia l#i ! @
! Y a * Y i n, ed cit, 1 ,,, pp 24E-242) Di n# este lipsit) poate de interes
apropierea pe care s#ntem 'ndemnaţi de a o 0ace 'ntre aceast) pa-in) a l#i
Aac.ia1elli şi opa-in) a l#i 5oltaire 'n #crisorile filo*ofice, #nde 1or%ind despre
mod#l de 1iaţ) en-le*, despre de*1oltarea oc#paţiilor prod#cti1e, despre comerţ şi
altele, scriitor#l 0rance* se re0er) 'n mod direct la concet)ţenii l#i pe care 'i ac#*)
pentr# preoc#p)rile lor #ş#ratice care contri%#ie la r#ina patriei lor Di 'ntr-#n caI
şi 'n alt#l, #n scriitor 'naintat 'n-ri9orat de starea ţ)rii l#i, se adresea*) con
cet)ţenilor l#i d2nd#-le eBempl#l #n#i stat 1ecin 'n care sit#aţia era 'n0loritoare
1?6 1?7
<poca 'mpre9#r)rile, caracter#l oca*ionai al Principelui ţi 'ns)ţi po*iţia 9^ in0erioritate a l#i
Aac.ia1elli 0ac ca 'ndemn#l l#i s) 0ie doar indirect, deşi n# n# p#ţin clar $ec#noaştem 'n
Aac.ia1elli #n scriitor 'naintat dar i*olat, 'n m)s#ra n care %#r-.e*ia or)şeneasc) a ,taliei
se -)sea la s02rşit#l secol#l#i al >5-lca iV re-res, 'n timp ce 5oltaire era eBponent#l #nei
%#r-.e*ii 'n plin) ascensi#ne ",] n#-i mena9ea*) pe aristocraţi şi 'şi trans0orm) 'ndemn#l
'n satir)
CAITOLUL +I
"apitol#l de 0aţ) este deose%it de important 'ntr#c2t arat) care s#nt 'n -2ndirea , # P
Aac.ia1elli, raport#rile dintre stat şi %iseric) "ons#ltarea celorlalte opere 'n-)d#ie
completarea ideilor eBp#se aici "apitol#l de 0aţ) se caracteri*ea*) prin ironia sarcastic) la
adresa %isericii şi a p#terii ei temporale, scriitor#l ar)t2nd contradicţia care eBist) 'ntre cele
do#) noţi#ni +ro%lema teoretic) este tratat) 'n ton#l ironieiP pre*entarea ei este #rmat) de
sc#rta eBp#nere istoric) pri1ind creşterea p#terii papale 'n #ltim#l secol, scriitor#l ar)t2nd
aici rol#l pe care 1 -a a1#t "#ria roman) 'n de*1oltarea compleB) a sit#aţiilor politice
italiene Aac.ia1elli n# disc#t) despre meritele sa# erorile di0eriţilor papiP critica l#i se
adresea*) %isericii ca instit#ţie, a c)rei politic) se do1edea d)#n)toare celorlalte state
italiene Aac.ia1ellii ridic) 'mpotri1a %isericii #n ar-#ment de ordin etic-ed#cati1 şi arat) c)
ea a determinat, prin predicarea 1irt#ţilor creştine, sl)%irea ener-iei şi a 'ns#şirilor de l#pt) la
popoarele moderne (nali*2nd ca#*a pentr# care popoarele antice a# i#%it li%ertatea mai
m#lt dec2t popoarele moderne, ci sp#ne c) reli-ia Car)t2nd#-ne ade1)r#l şi calea cea
ade1)rat), ne 0ace s) preţ#im mai p#ţin onoarea l#measc) $eli-ia noastr) a -lori0icat mai
m#lt oamenii #mili şi contemplati1i, dec2t pe cei acti1i ,ar dac) reli-ia noastr) 'ţi cere s)
0ii c#ra9o1 ea 1rea ca t# s) 0ii 'n stare s) s#porţi mai m#lt dec2t s) 0aci #n l#cr# care cere
0orţ) (cest 0el de a tr)i pare aşadar a 0i 0)c#t ca l#mea s) de1in) 0)r) p#tere şi a dat-o prad)
oamenilor nele-i#iţi, care desi-#r pot s) 0ac) orice deoarece ma9oritatea oamenilor, pentr# a
a9#n-e 'n paradis, se -2ndesc mai m#lt s) 'nd#re lo1it#rile dec2t s) le r)*%#neC ?Discorsi, 6
2, 'n Dpere, ed cit, p 227) (cca-#) critic) ad#s) reli-iei 'n care #şoara ironie la adresa
l#mii de dincolo do1edeşte o -2ndire raţionalist) coeBist) 'ns) c# a0irmarea 0#ncţiei politice
pe care Aac.ia1elli o atri%#ie %isericii "ritica l#i se adresea*) papalit)ţii 'n m)s#ra in care
aceasta, ca instit#ţie 0e#dal), se op#sese mere# intereselor statelor italiene "onsider2nd 'ns)
1iitor#l stat al ,taliei, care tre%#ia s) 0ie stat#l naţional #i %#r-.e*iei, scriitor#l arat) c)
%iserica, s#%ordonat) a#torit)ţilor laice, 1a tre%#i G2 ai%) #n rol 'n -#1ernarea popor#l#i,
idee pre*entat) 'n Discorsi, cartea 1, cap 1 7= C"2t de important este a ţine seama de reli-ie
şi c#m este de r#inat) ,talia pentr# c) a 0ost lipsit) de ea din pricina %isericii romaneC
Aac.ia1elli arat) aici i 8P
instit#ţia %isericii este #n instr#ment de -#1ernare: C+rincipii şi rep#%licile care 1or s) se
p)stre*e neatinse de cor#pţie, tre%#ie 'nainte de toate s) p)stre*e intacte ceremonial#l reli-iei
lor şi s ) - 1 respecte 'ntotdea#na ")ci n# eBist) #n semn mai e1ident despre c)derea #n#i
stat dec2t sit#aţia de dispreţ 'n care se a0l) c#lt#l di1inC ODpere& ed cit, p 126^ A)s#rat
de critica l#i Aac.ia1elli acord) %isericii #n rol politic, dar anticip2nd po*iţia il#miniştior
el o s#%ordonea*) !tat#l#i "#m e 0iresc, critica pe care o ad#ce %isericii porneşte de la
considerarea sit#aţiei de at#nci a acestei instit#ţii 'n ,talia "#prinde ca atare o critic)
asc#ţit) a rol#l#i papalit)ţii 'n istoria penins#lei Aac.ia1elli com%ate 'n contin#are p)rerea
acelora care s#sţin c) C%#n)starea oraşelor ,taliei s-ar datora %isericii romaneC, şi, pentr# a
do1edi c) aceasta a pricin#it, dimpotri1), dec)derea lor, ad#ce do#) ar-#mente +rim#l
ar-#ment este de ordin moralP 'n ade1)r, Aac.ia1elli o%ser1), 05r) nici o re*er1), Cc)
eBemplele rele ale acelei "#rţi (a papilor) a# 0)c#t ca ţara aceasta s) piard) orice credinţ) şi
orice reli-ie (şadar, noi italienii, dator)m %isericii şi preoţilor acest l#cr#: c) am a9#ns s)
0im lipsiţi de reli-ie şi s) 0im r)iC (l doilea ar-#ment este de ordin politic şi an#me C0apt#l
c) %iserica a ţin#t şi ţine aceast) ţar) 'mp)rţit) ,ar ca#*a pentr# care ,talia n# are şi ea #n
stat şi #n principe care s-o -#1erne*e este n#mai %isericaC ?Dpere, ed cit, p 127) (ceast)
pa-in) din Discursuri conţine principala ac#*aţie ad#s) %isericii, şi Aac.ia1elli are merit#l
de a 0i eBprimat-o limpede şi 0)r) team) (nticlericalism#l il#miniştilor, care se 1a a0irma 'n
disc#tarea raport#rilor dintre stat şi %iseric), 1a 0i 'n esenţ) o contin#are a po*iţiei l#i
Aac.ia1elliP opera l#i +ietro Kiannone, istoric#l napolitan de la 'ncep#t#l secol#l#i al
>5,,,-lea, este 'n esenţ) o contin#are a acestor po*iţii eBprimate de Aac.ia1elli 3maniştii,
şi 'naintea lor Doccaccio, den#nţaser) cor#pţia mora1#rilor clericaleP Aac.ia1elli den#nţa
'ns) politica %isericii şi e0ectele ei d)#n)toare as#pra de*1olt)rii ,taliei, ar)t2nd c) p#terea
temporal) a papilor a 'mpiedicat crearea #n#i stat italian 'n 0el#l Franţei şi al !paniei:
CBiserica ne0iind at2t de p#ternic) 'nc2t s) poat) oc#pa ,talia, şi ne'n-)d#ind ca #n alt#l s-o
oc#pe, ea a 0ost aşadar ca#*a pentr# care aceasta n# a p#t#t s) a9#n-) s#% -#1ernarea #n#i
sin-#r cond#c)tor şi a 0ost st)p2nit) de mai m#lţi principi şi seniori, de #nde s-a n)sc#t at2ta
de*%inare şi at2ta sl)%ici#ne, 'nc2t a a9#ns s) 0ie o prad) n# n#mai pentr# %ar%arii p#ternici,
dar pentr# oricine o ataca =#cr# pe care noi 'l dator)m %isericii, şi n# altc#i1aC ?Dpere, ed
cit, p 12&) +entr# a aprecia 'nsemn)tatea ideilor l#i Aac.ia1elli 'n pro%lema stat-%iseric),
tre%#ie s) amintim #na din pa-inile cele mai 0r#moase ale l#i Francesco de !anctis care, 'n
Istoria literaturii italiene (capitol#l >5), s#%linia*) 'n c#1inte a12ntate conţin#t#l anti0e#dal
al -2ndirii scriitor#l#i şi contri%#ţia l#i la 0ormarea ,taliei moderne: CKlorie l#i Aac.ia1elliC,
scrie de !anctis sal#t2nd 'n el pe acela care a l#ptat 'mpotri1a p#terii temporale a papilor şi
prin aceasta a a9#tat la
1?&
19A
tri#m0#l ideilor moderneP CKlorie l#i c2nd se pr)%#şeşte ce1a din cl)direa " = A 1ec.e7 Di
-lorie l#i c2nd se *ideşte o parte din cea no#)7C
2 !e o%ser1) #şor ton#l ironic al acestei constat)ri care se re0er) 'ns) n# at2t =i
sit#aţia contemporan) a stat#l#i papal, c2t la principiile de %aI) ale str#ct#rii 3n 'n ade1)r,
dac), potri1it ori-inii l#i, stat#l papal era -#1ernat de o Craţi#ne s#perioar)C şi s#sţin#t de
@#mne*e# - iar ironia scriitor#l#i se adreseaI) ace^c sit#aţii care este proprie n#mai statelor
eclesiastice - pe plan istoric, el era tot#şi = 0el c# celelalte state s#p#s 1icisit#dinilor
timp#l#i şi ca atare s#scepti%il d i 1ariaţi#ni ,at) de ce Aac.ia1elli constat) ('n Istorie
florentine, cartea ,, cap 9) c# p#terea papilor a 0ost 0oarte mare 'n trec#t, dar ea este 'n
moment#l de 0aţ) in dec)dere: CDi se 1a 1edea c#m papii, c# a9#tor#l cen*#rii, la care se
ad)#-a apoi a9#tor#l armelor şi al ind#l-enţelor, de1enea# 'n0ricoş)tori şi demni de respectP
şi c#m, 0olosind r)# şi #na şi alta, a# pierd#t c# tot#l o p#tere (cea spirit#al)), iar in ce
pri1eşte cealalt) (p#terea temporal)) a# a9#ns la discreţia altoraC ?Dpere, ed cit, p 5&4)
? (0irmaţia este desi-#r ironic), d#p) c#m 1a re*#lta din eBp#nerea care #rmea*) şi
'n care se arat) 0oarte limpede c) statele eclesiastice se menţin, la 0el ca şi alte state, prin
0orţa armelor şi prin -#1ernarea a%il) a papilor
4 !e o%ser1) şi aici aceeaşi atit#dine de ironie: aparent#l con0ormism mani0estat in
considerarea statelor reli-ioase drept state Ccreate şi p)strate de @#mne*e#C este repede
'nl)t#rat 'n 0aţa o%iecţiei raţi#nii care n# se poate opri de a se 'ntre%a care s#nt ca#*ele care
a# determinat creşterea p#terii temporale a %isericii <Bi-enţele raţi#nii tri#m0) şi re*er1ele
dictate de credinţ) s#nt a%andonate "apitol#l eBp#ne 'n contin#are, pe sc#rt, istoria stat#l#i
papal 'n #ltimele decenii, consider2nd acest tip de stat 'n l#mina aceloraşi coordonate
istorice care a# 0ost cercetate 'n tratarea as#pra celorlalte tip#ri de state <ste şi aceasta o
mani0estare a p#nct#l#i de 1edere laic şi raţionalist 'n cercetarea istoriei
5 Aac.ia1elli se re0er) la rep#%licile Florenţei şi 5eneţiei, la d#cat#l de Ailano şi ia
re-at#l ;eapol#l#i
6 C!enior#lC este deose%it de 0e#dal ?$arone0, acesta a12nd p#terea prin moştenire
sa# prin %#n)1oinţa #n#i principe, iar cel dint2i c#cerind-o prin el 'ns#şi
7 (l#*ie la e1enimente 0oarte recente, şi an#me la constit#irea, prin acţi#nea şi c#
alianţa l#i ,#li# ,,, a =i-ii de la "am%rai, 'ndreptate 'mpotri1a 1eneţienilor şi a =i-ii s0inte
'ndreptate contra l#i =#do1ic >,,
& $e0erire la an#l 1494, c2nd "arol 5,,, a co%or2t 'n ,talia şi a oc#pat re-at#l
;eapol#l#i
9 Aac.ia1elli se re0er) aici la politica de ec.ili%r# care a -#1ernat raport#rile dintre
statele italiene p2n) la s02rşit#l secol#l#i al >5-lea, şi pe care a promo1at-X 'ndeose%i
=oren*o Aa-ni0ic#l +entr# il#strarea acestei politici, comentator:7 amintesc o pa-in) din
Istoria Italiei a l#i K#icciardini care 'l la#d) pe ace-i
principe pentr# 0apt#l de a 0i 'nţeles Cc) $ep#%licii Florentine şi l#i 'ns#şi i-ar 0i 0oarte
prime9dios, dac) #n#l din cei mai p#ternici principi (ai ,taliei) şi-ar m)ri mai m#lt p#tereaCP
de aceea el Cse str)d#ie c# toat) -ri9a ca sit#aţiile eBistente in ,talia s) se menţin), p)str2nd#-
se ec.ili%r#l, aşa 'nc2t nici #na s) n# at2rne mai -re# 'ntr-o parte dec2t 'n altaC (cit 'n ; A
a c . i a 1 e 1 1 i, #cntti politici seciti, ed cit, p 9?, notele 27-?E)
1E (dic) pentr# a-i 'mpiedica de a-şi eBtinde p#terea as#pra #scat#l#i
11 Aac.ia1elli se re0er) la alianţa 'nc.eiat) pentr# ap)rarea Ferrarei (14&2), 'ntre
Ferdinand de ;eapole, =oren*o Aa-ni0ic#l şi =#do1ic Aa#r#l, 'mpotri1a 5eneţiei, care era
spri9init) la r2nd#l ei de +apa !iBt ,5 şi de Kirolamo $iario <rcole d8<ste, senior al Ferrarei,
0#sese atacat de 1eneţieni, deoarece 'mpotri1a con1enţiei 'nc.eiate c# aceştia, 'ncep#se
l#cr)ri de eBtracţie a s)rii 'n re-i#nea "omacc.io, lo1ind ast0el 'n interesele $ep#%licii care
pretindea s) ai%) monopol#l 'n aceast) ram#r) a economiei $)*%oi#l a 0ost -re# pentr#
1eneţieni şi s-a 'nc.eiat prin tratat#l de la Ba-nolo (14&4)P s-a# restit#it at#nci reciproc
teritoriile oc#pate 'n c#rs#l l#ptelor, dar ţin#t#l +olesine şi oraş#l $o1i-o a# r)mas
1eneţienilor "0, pentr# des0)ş#rarea acest#i r)*%oi, Istorie fiorentine, cartea a 5m-a, cap
22-26, 'n Dpere, ed cit, p 955-96?
12 <ste 1or%a de cele do#) 0amilii 0e#dale din stat#l ponti0ical, ri1ale 'ntre ele şi
'mpre#n) ri1ale ale papilor Familia /rsini, 'nr#dit) c# (n-e1inii din re-at#l ;eapole, şi c#
alte 0amilii domnitoare, şi ale c)rei ori-ini datea*) din secol#l al >-lea, s-a a0irmat 'nc) din
1remea 'mp)rat#l#i Frederic ,,, c) ap)r)toare a drept#rilor %isericeşti şi ad1ersar) 'n acelaşi
timp a 0amiliei "olonna (ceasta, a12nd ori-ini e-al de 'ndep)rtate 'n timp, a 9#cat #n rol tot
at2t de mare 'n politica $omei papale, at2t prin 0e#dele 'ntinse pe care le st)p2nea, c2t şi prin
n#meroşii repre*entanţi pe care 'i a1ea 'n cler#l 'nalt
1? !iBt ,5, pap) 'n anii 1471-14&4, şi-a eBercitat pe 0aţ) nepotism#l Aac.ia1elli 'l
caracteri*ea*) 'n Istorie fiorentine (5,,, 22), ast0el: C!iBt ,5, care 'nainte se c.ema
Francesco de !a1ona, a 0ost #n om de ori-ine 0oarte 9oas) şi ne'nsemnat), dar a de1enit, prin
'ns#şirile l#i, -eneral al ordin#l#i 0ranciscan şi pe #rm) cardinal <l a 0ost cel dint2i pap)
care a 'ncep#t s) arate c2t) p#tere poate s) ai%) #n pap) şi c#m m#lte l#cr#ri, care 'nainte
era# n#mite -reşeli, p#tea# 0i asc#nse s#% a#toritatea papal) (1ea 'n 0amilia l#i pe +iero şi
pe Kirolamo, care, d#p) c#m credea# toţi, era# 0iii l#iP c# toate acestea, el 'i asc#ndea s#%
alte n#me mai cinstite (cţi#nile l#i de om am%iţios a# 0)c#t s) 0ie 0oarte stimat de c)tre
principii ,taliei şi 0iecare a 'ncercat s) ş i - 1 0ac) prietenC (Dpere, edcit, pp 9E4-9E5)
14 <ste 1or%a de d#rata domniei lor ca papi (0irmaţia scriitor#l#i pri1eşte pe #ltimii
papi p2n) la data Principelui= !iBl ,5 a domnit 1? ani (1471-14&4)P ,nocenţi# 5,,,, & ani
(14&4-1492), (leBandr# 5,, 11 ani (1492-15E?) iar ,#li# E 1E ani (15E?-151?)
14E 141
15@e 0apt, l#i !iBt ,5 '-a #rmat ,nocenţi# 5,3, d#p) care a de1enit papa (leBand#i 5,
16'n cap 5,,, ca o con0irmare a celor sp#se de Aac.ia1elli se citea*) o pa-in) a lii
K#icciardini 'n Istorie florentine, >>5,,: C(lc)t#ind o armat) 0r#moas), ci , do1edit c2t de
mare este p#terea #n#i pap) at#nci c2nd are #n c)pitan 1itea* ir care poate s) ai%)
'ncredereP el a 0ost 'n s0arsit mai r)# şi mai 0ericit dec2t a ,+A orice alt pap) de-a l#n-#l
m#ltor secoleC (cit 'n ; i c c o 1 6 A a c . i a 1 e l l i IIPrincipe, ,ntrod#*ione e note di
Federico ".a%od, ed cit, p 57, nota 1)
17!e trece peste domnia 0oarte sc#rt) a l#i +i#s ,,, (22 septem%rie-1& octom%rie 15E?) care
i-a #rmat l#i (leBandr# 5,, preced2nd ale-erea l#i ,#li# ,,
1&<ste 1or%a de 1inderea 0#ncţiilor %isericeşti
19M#decata l#i Aac.ia1elli concord) c# a l#i K#icciardini, care 'l socoteşte pe ,#li# ,,
Ca#tor al relelor ,talieiC (cit ' n ; i c c o l o A a c . i a 1 e l l i , #critti politici scelti, ed
cit, p 96, nota 59)
2E,#li# ,, a oc#pat Bolo-na la 11 noiem%rie 15E6 Kio1anni Benti1o-lio, senior#l oraş#l#i,
0#sese ne1oit s) 0#-) şi m#ri p#ţin timp mai t2r*i# la Ferrara (15E&): #rmaş#l l#i reoc#p)
oraş#l 'n 1511
21(dic) 'n sit#aţia 'n care s-a# a0lat s#% domnia l#i (leBandr# 5,, care re#şise s) ,c
micşore*e p#terea
22 (dic) 0amiliile /rsini şi "olonna
2? "0 Discorsi, cartea ,, cap 12, care arat) e0ectele d)#n)toare ale p#terii temporale a
papilor 'n ,talia
24 =eon >, din 0amilia Aedici, a 0ost ales pap) la 21 0e%r#arie 151? Aac.ia1elli termin)
Principele la s02rşit#l acel#iaşi an (c0 !crisoarea adresat) l#i Francesco 5ettori la 1E
decem%rie 151?) Fra*a de 'nc.eiere a capitol#l#i, care este 'n 1)dii contrast c# cele ce
preced, con0irm) conţin#t#l dedicaţiei prin care Aac.ia1elli se adresea*) Aedicilor, şi
incl#si1 l#i =eon >, cer2nd#-le s) 'ntreprind) #ni0icarea statelor italieneP scriitor#l cerea
stat#l#i 0e#dal al papalit)ţii s) spri9ine 0ormarea stat#l#i naţional al %#r-.e*iei 'n
ascensi#ne (ceast) contradicţie care i*1or)şte din po*iţia intelect#al#l#i la s02rşit#l
$enaşterii eBplic) discrepanţa dintre conţin#t#l critic asc#ţit al capitol#l#i de 0aţ) şi
'nc.eierea l#i ad#latoare
CAITOLUL +II
1 "apitol#l de 0aţ) şi cele do#) imediat #rm)toare (>,,,->,5) conţin #n#l din aspectele cele
mai importante ale -2ndirii l#i Aac.ia1elli, an#me pledoaria pentr# constit#irea armatelor
naţionale 'n a0ar) de Arta r!*$oiului, oper) special 'nc.inat) acestei pro%leme, Aac.ia1elli
a s#sţin#t necesitatea armatelor naţionale 'n n#meroase capitole din Discursuri& !e
amintesc, din aceast) oper): "artea , capitol#l 21, intit#lat C"2t de m#lt merit) s) 0 i e
do9enit acel principe si acel A a t
care n# a# arme propriiC: cartea a 6-a capitol#l 2E intit#lat C+rn1, ] ," in care se a0l) acel
principe sa# acel stat care se 0olosesc de armate aliate - , a # mercenareC: 'n 0ine, cartea ,,
capitol#l 4? intit#lat C(ceia care l#pt) pentr# -loria lor proprie s#nt soldaţi %#ni şi
credincioşiC "it)m din acest #ltim capitol #rm)toarele: C@in acest eBempl# se poate 1edea
de ce soldaţii mercenari n# s#nt deloc 0olositoriP in ade1)r, oamenii aceştia n# a# de ce s)
l#pte c# 0ermitate, c2nd n# #rm)resc altce1a dec2t lea0a red#s) pe care le-o dai =#cr#l
acesta n# este şi nici n# poate s) 0ie s#0icient pentr# a-i 0ace credincioşi şi pentr# a-i
'ndemna s)-ţi 0ie at2t de m#lt prieteni, 'nc2t s) 0ie -ata s) moar) pentr# tine !oldaţii care n#
simt nici #n 0el de dra-oste 0aţ) de acela pentr# care l#pt) şi n# se socotesc aliaţii l#i, n# 1or
p#tea s) 0ie niciodat) at2t de 1ite9i, 'nc2t s) ţin) piept #n#i d#şman oric2t de p#ţin %ra1 ar 0i
elC ?Dpere, ed cit, p 1&4) "# pri1ire la semni0icaţia acest#i capitol 'n opera l#i
:
Aac.ia1elli, c 0 ( K r am s c i Notesul Machiavelli, ed cit, p 7, #nde se arat) c) prin
re0orma armatei, scriitor#l 'nţele-ea introd#cerea maselor pop#lare, 'n speţ) a ţ)r)nimii, 'n
1iaţa politic), pentr# 0ormarea #nei C1oinţe colecti1e naţional-pop#lareC +rin constit#irea
armatelor proprii, ada#-) Kramsci 'n #crisorile "in 5nchisoare, Aac.ia1elli C1oia s)
or-ani*e*e .e-emonia oraş#l#i as#pra stat#l#i şi de aceea el poate 0i n#mit prim#l iaco%in
italianC ?(ettcre "ai
Q 2arcete, Jorino, <ina#di, 195?, scrisoarea din 7 sept 19?1, p 1?&) /%ser1)m de asemenea
c) s#sţin2nd or-ani*area armatelor naţionale, Aac.ia1elli se do1edea şi pe aceast) cale
contin#ator#l primilor istorici #manişti 'n ade1)r, =eonardo Br#ni, la 'ncep#t#l secol#l#i al
>5-lea, critica sistem#l tr#pelor mercenare şi amintea c# la#de participarea l#i @ante la
l#ptele de ap)rare a Florenţei: Aatteo +almieri de asemenea 'n De vita civile (14??) amintea
disc#ţiile ce se d#cea# 'n 1remea sa c# pri1ire la pro%lemele or-ani*)rii militare a stat#l#i
(c0 6ans Baron, The crisis ofthe earlU italian Renaissance, +rinceton, 1955, 1oi ,, pp ?47-
?75)
2 'n cap 5,,, la s02rşit#l para-ra0#l#i 2
? (ceast) idee se re-)seşte 'n introd#cerea ?Proeio0 la Arta r!*$oiului, #nde
Aac.ia1elli sp#ne: C")ci toate instit#ţiile care se or2nd#iesc 'ntr-o societate
pentr# %inele com#n al oamenilor, toate le-i#irile care se 0ac aici pentr# ca
oamenii s) tr)iasc) c# 0ric) de le-i şi de @#mne*e# ar 0i *adarnice dac) n# s-ar
pre-)ti totodat) ap)rarea lor Di tot ast0el, dimpotri1), %#nele le-i#iri lipsite de
a9#tor#l militar se stric) tot aşa c#m se r#inea*) #n palat m2ndr# şi re-esc, care,
deşi 'mpodo%it c# pietre nestemate şi c# a#r, n# are c# ce s) se apere de ploaieC
ODpere, ed cit, p 495) Jot ast0el, 'n Discorsi, 1 4, -)sim: C(ceia care c#
'nţelepci#ne a# alc)t#it #n stat a# tre%#it, 'ntre l#cr#rile cele mai necesare pe care
le-a# or2nd#it, s) constit#ie o pa*) a li%ert)ţiiP şi d#p) c#m aceasta este mai %ine
sa# mai r)# instit#it), li%ertatea d#rea*) mai m#lt sa# mai p#ţinC ?Dpere, ed cit,
p 1E?) $aport#l indicat de Aac.ia1elli este acela dintre instit#irea #n#i drept şi
-arantarea l#iP 'n ca*#l de 0aţ), armatele s#nt ar)tate ca necesare stat#l#i naţional
142 143
stat de clas) al %#r-.e*iei, 'ntr#c2t ele ap)r) instit#ţiile acesteia şi dominaţia ci ,a clas) 4 "i (
,Arte "ella 'uerra (cartea ,) #nde Aac.ia1elli, ar)t2nd de asemenea prime9dia armatelor
mercenare, sp#ne Cdac) #n re-e n# or2nd#ieşte l#cr#rile in aşa tel pedestraşii l#i, 'n 1reme de
pace s) 0ie m#lţ#miţi de a se 'napoia la casele iP tr)ind aici din meseria pe care o a#, el 1a 0i
r#inatP deoarece n# eBist) pedestrime mai prime9dioas) dec2t aceea care este alc)t#it) din oameni
care XbX l#pt) 'n r)*%oi pentr# c) aceasta este meseria lor, iar t# eşti ne1oit 'n ca*#l ace-P sa# s)
0aci mere# r)*%oi, sa# s)-i pl)teşti mere#, sa# s) te eBp#i prime9diei ca e: s)-ţi ia domnia Di d#p)
c#m n# este c# p#tinţ) s) 0aci mere# r)*%oi, tot ast0el n, se poate s)-i pl)teşti mere#P iat) c#m se
i1eşte 'n mod necesar prime9dia de u pierde domniaC ?Dpere, ed cit, pp 5E7-5E&) +rime9dia
armatelor mercenare Pi 'ndeose%i consecinţele 0olosirii lor de c)tre principii italieni s#nt ar)tate c#
m#lt 'naintea Principelui, 'n can*ona l#i +etrarca, Italia ea, "e8i cuvintele.s *a"arnice&
+ledoaria l#i pentr# crearea armatelor naţionale eBprim) aşadar o necesitate care se do1edea tot
mai #r-ent) pe m)s#r) ce ri1alit)ţile dintre statele italiene 'nm#lţea# n#m)r#l r)*%oaielor şi
ad)#-a# la calamit)ţile o%işn#ite, o prime9die no#): aceea ca #nii c)pitani de mercenari s) se
0oloseasc) de propriile lor tr#pe pentr# a p#ne m2na pe p#tere l#2nd loc#l cel#i care-i an-a9ase 'n
solda l#i ,deile l#i Aac.ia1elli 'n pro%lema armatelor mercenare s#nt acelea ale #n#i -2nditor
politic 'n prim#l r2nd, şi n# ale #n#i r)*%oinicP de aceea, c.iar dac) #nele din criticile pe care le
ad#ce tr#pelor mercenare n# s#nt din p#nct#l de 1edere al istoriei militare 'ntr# tot#l 'ndrept)ţite
(c0 +iero +ieri, (a crisi ilitare Italia iu nel Rinasciento nelle sue rela*iuni, con la crisi
politica e" econoica, ;apoli 19?4, şi #rm, şi de acelaşi, II Rinasciento e la crisi ilitare
italiana, Jorinn <ina#di, 1952), po*iţia l#i este ideolo-ic 9#st) 'ntr#c2t repre*int) p#nct#l de
1edere şi interesele clasei 'n ascensi#neP ca atare, el tre%#ie socotit drept eBponent#l ideilor
Cacelor p)t#ri ale %#r-.e*iei or)şeneşti italiene care era# interesate 'n 0ormarea #nei pieţe
naţionale, 'n #ni0icarea ţ)riiC ?Istoria evului e"iu, s#% redacţia pro0 ! @ ! Y a * Y i n, ed cit,
1 ,, p 26E)P ri1alit)ţile politice 'ntreţin#te de armatele mercenare era# o piedic) 'n crearea
tocmai a aceleP pieţe naţionale care ar 0i asi-#rat prosperitatea mai departe a %#r-.e*iei italiene
5 (0irmaţia are e1ident #n caracter retoric deoarece eBplic) dec)derea statei
italiene printr-o sin-#r) ca#*), aceea a 0olosirii armatelor mercenare ,n cap Fi 'ns),
Aac.ia1elli a ar)tat o alt) ca#*) a st)rii pre*ente a ,taliei, şi an#me p#tere: temporal) a
papilor
6 "0 ( ,Arte "ella 'uerra (cartea a 5il-a): CK2ndiţi-1) c2te r)*%oaie a# 0ost 'n 6ali8-
de la eBpediţia l#i "arol p2n) ast)*iP şi, 'n timp ce r)*%oaiele 'n -eneral 'i 0ac pe oameni
r)*%oinici şi le ad#c 0aim), acestea, c# c2t a# 0ost mai mari şi mai dar ( c# at2t a# micşorat
mai m#lt 0aima soldaţilor şi a c)peteniilor lor =#cr#l aee^#
desi-#r 1ine din 0apt#l c) or2nd#irea o%işn#it) n# era şi n# este .#n)C TDpere& ed cit, p
529)
7 Aac.ia1elli 0oloseşte aici c#1intele atri%#ite l#i (leBandr# 5, pe care le -)sim
amintite şi de +.ilippe de "ommRnes 'n Meorii (5,, 14) "ronicar#l 0ranceI arat) c) papa
'l comparase pe "arol 5,,, c# #n 0#rier, deoarece 'n c#cerirea rapid) a ,taliei, el n# a a1#t
altce1a de 0)c#t dec2t s) 'nsemne c# creta casele 'n care 1oia s)-şi cantone*e tr#pele C et
comme a dit ce pape (leBandre H#i re-ne ,es FranţoRs R sont alle* a1ecH#es des esperons
de %oRs de la craRe en la main des 0o#rriers po#r marc.er le#rs lo-is, sans a#ltre paRneC
(Aemoires edites par Mosep. "almette, +aris, ".ampion, 1925, 1 ,,,, p &1) +entr#
c#noaşterea ,taliei de c)tre "ommRnes, c0 (ida +r#c.er, ,, /Meoires,,"u Philippe "e
2oUnes e l,Italia "el Vuatrocento Firen*e, /lsc.Yi, 1957, #nde se aminteşte c) scriitor#l
0rance* de m#lte ori n#meşte eBpediţia l#i "arol 5,@, Cce 1oRa-eC (p 56)
& Aac.ia1elli se re0er) pro%a%il la !a1onarola care predicase 'mpotri1a mora1#rilor
cler#l#i şi ale p)t#rilor comerciale şi c)m)t)reşti !e citea*) 'n acest sens predica din 1
noiem%rie 1494, rostit) 'n moment#l c2nd tr#pele l#i "arol 5,,, a9#nseser) 'n Joscana, la
Aassa, şi se apropia# de Florenţa (c0 comentari#l l#i = # i - i $ #-s s o 'n II Principe, ed
cit, p 111, nota ?2) "# pri1ire la po*iţia l#i Aac.ia1elli 0aţ) de !a1onarola, c0 cap 5,,
nota 1? $e0erirea scriitor#l#i este ironic) şi amar), do1edind şi de data aceasta atit#dinea
#n#i spirit laic şi raţionalistP scriitor#l rec#noaşte c) r#ina statelor italiene este consecinţa
#nor Cp)cateC, dar 'nţele-e prin aceasta -reşeala principilor care n# şi-a# alc)t#it armate
naţionale, nesocotind ne1oile imediate ale statelor lor 'n p#ţine c#1inte, Aac.ia1elli
respin-e conţin#t#l pro0etic atri%#it predicilor l#i !a1onarola ar)t2nd c) era s#0icient s)
c#noşti sit#aţia statelor italiene, 'ntre care şi lipsa armatelor naţionale, pentr# a 'nţele-e şi
deci a pre1edea dec)derea rapid) a +enins#lei
9 Aac.ia1elli se re0er) 'ndeose%i la =#do1ic !0or*a *is Aa#r#l, d#ce al Ailan#l#i, pe
care mercenarii el1eţieni l-a# tr)dat şi l-a# predat pri*onier l#i =#do1ic >,, +entr# acest
pasa9 c0 şi (,Arte "ella 'uerra (cartea a 5il-a), #nde scriitor#l constat) de asemenea 1ina
principilor italieni, care n# a# şti#t s)-şi alc)t#iasc) armate proprii, iar Cpentr# l#cr#l acesta
ei a# 0ost pedepsiţi şi a# s#portat pe drept consecinţele i-noranţei lor, pier*2nd#-şi 'n mod
r#şinos stat#lC ODpere, ed cit, p 529) 'n aceast) pa-in), Aac.ia1elli aminteşte c) p2n) la
eBpediţia l#i "arol 5,,,, principii italieni n# s-a# preoc#pat de ne1oile r)*%oi#l#i şi a# cre*#t
c) pentr# a-şi asi-#ra domnia este de a9#ns s) c#noasc) arta diplomaţiei şi s) d#c) o 1iaţ) de
l#B şi des0)tare: C'nainte de a 0i simţit 1re#na din lo1it#rile r)*%oaielor 1enite de dincolo de
m#nţi, principii noştri italieni credea# c) este de a9#ns ca #n principe s) ştie s) alc)t#iasc), 'n
camera l#i de l#cr#, #n r)sp#ns plin de asc#ţime, s) scrie o epistol) 0r#moas), s) arate 'n
maBime şi 'n 1or%) inteli-enţ) şi asc#ţime, s) ştie s) #nelteasc) o 'nşel)ci#ne, s) se
'mpodo%easc) c# pietre preţioase şi c#
144 14-
a#r, s) doarm) şi s) m)n2nce c# mai m#lt) str)l#cire dec2t ceilalţiP şi ncnnn#in n#-şi
d)dea# seama c) se pre-)tea# s) 0 i e 1ictima cel#i dint2i care i - a r ii #l#ca7 (st0el s - # #
prod#s #poi 'n 1494 marile spaime, 0#-ile neaşteptate şi pierderi Y nemaipomeniteC
?Dpere, ed cit, pp 529-5?E)
1E(ceeaşi a0irmaţie se 'nt2lneşte 'n (,Arte "eliu 'uerra, cartea , #nde Aac.ia#J aminteşte
'ntre meritele romanilor, 0apt#l c) ei preţ#ia# disciplina milit#C, ?Dpere, ed cit, p 5E1)
11@espre el1eţieni, Aac.ia1elli 1or%eşte şi 'n cap >, at#nci c2nd se re0er) la oraşele
-ermane (c0 cap >, nota 9)
12Aac.ia1elli se re0er) la re1olta mercenarilor care a# l#ptat pentr# carta-ine*i in prim#l
r)*%oi p#nic (264-241 'en) 'napoiate din !icilia la 'nc.eierea l#ptelor, tr#pele mercenare,
care n#-şi primiser) de m#lt) 1reme solda, s-a# r)sc#lat şi an pornit 'mpotri1a "arta-inei
C$)*%oi#l ineBpia%ilC, po1estit de istoric#l -rec +oli%i#, a d#rat trei ani (241-2?& 'en)P
6amilcar Barca a re#şit s)-i 'n0r2n-) pe mercenari d#p) l#pte -rele şi pline de cr#*ime
(cest episod din istoria "arta-inei, care a inspirat roman#l l#i F 1 a # % e r t, #ala$6, este
amintit pe lar- 'n Discorsi IU, ?2, ('n Dpere c!& cit, pp ?92-?9?) Aenţion)m c) #nii
comentatori se re0er) aici la #n alt episod din istoria "arta-inei, amintind de spartan#l
>antip care, 'n 0r#ntea armatelor carta-ine*e, 1 - a 'n1ins pe (ttili#s $e-#l#s (266), iar apoi,
0iind socotit prime9dios, a 0ost #cis de cei pe care-i a9#tase s) c2şti-e 1ictoria (c0 pentr#
acest comentar, ; A a c . i a 1 e l l i , II Principe, in #critti politici scclti, cit, p 1E1,
notele 59-62, şi ; A a c .i a 1 e 1 C IU Principe& a c#ra di Ki#seppe =isio, ed cit, p 7&,
nota &)
1?$elatarea acestor 0apte este 0oarte rapid) aşa 'nc2t apare ineBact) $e*#lt) c) Aac.ia1elli a
#rmat 'ndeaproape teBt#l l#i A M#nian#s M#stin#s =#i Filip ,, re-ele Aacedoniei (?59-??6
'en) şi tat)l l#i (leBandr# cel Aare, te%anii i-a# cer#t a9#toare 'mpotri1a 0ocidienilor
'n1in-)tor 'n acest prim Cr)*%oi sacr# , deoarece 0ocidienii era# ac#*aţi de a 0i arat #n o-or
ce aparţinea templ#l#i din @elp.i, Filip ,, a oc#pat Jesalia (?52) "2ţi1a ani mai l2r*i#,
pro0it2nd de #n prile9 asem)n)tor, Filip ,, inter1ine din no# 'n Krecia şi, de data aceasta, 0)r)
a ţine seama de 1ec.ea alianţ), cotropeşte teritori#l Je%ei care cere a9#tor atenienilor d#p)
1ictoria de la ".eroneea (??&), Filip ,, oc#p) oraş#l <paminondas, te%an a l#ptat 'mpre#n)
c# +elopidas, 'n r)*%oi#l contra !partei, c2şti-2nd 1ictoriile de la =e#ctra (?71 'en) şi
Aatinea (?62 'en)P a 0ost r)nit şi a m#rit 'n aceast) l#pt), c# irei ani 'naintea 1enirii la
domnie a l#i Filip ,, şi c# şapte ani 'naintea prim#l#i Cr)*%oi sacr#C (?55-?52 'en)
Aac.ia1elli eBp#ne aşadar 0aptele sta%ilind #ncie relaţii care s#nt prea 'ndep)rtate 'n timp
#nele de altele şi se do1edesc a 0i ca ala:c ineBacte @e asemenea n# se poate sp#ne c) Filip
al Aacedoniei a l#at loc#l 3n <paminondas, deoarece rol#l l#i a 0ost doar acela al #n#i aliatP
c# at2t mai p#ţin ^
poate compara acţi#nea l#i c# aceea a #n#i condotier care ar 0i l#at p#terea 'n m2n) d#p)
1ictorie
14 <Bempl#l de 0aţ) il#strea*) cel mai %ine constat)rile şi concl#*iile scriitor#l#i c#
pri1ire la tr#pele de mercenari şi la condotieri @espre Francesco !0orIa se 1or%eşte şi in
capitolele , şi 5,, ale Principelui, amintind#-se şi aici c) d#p) moartea l#i Filippo A)ria
5isconti (1447) şi d#p) 1ictoria contra 1eneţienilor la "ara1a--io (144&), el a tr)dat
interesele Ailan#l#i pentr# ca, d#p) o l#pt) 'nd2r9it), s) oc#pe oraş#l (145E) Aac.ia1elli
aminteşte acţi#nea l#i !0or*a şi 'n Discorsi (,, 17), #nde aral) c) $ep#%lica (m%ro*ian),
creat) la Ailano d#p) moartea l#i Filippo A)ria 5isconti, n# a p#t#t s) se 'mpotri1easc) şi a
c)*#t 'n m2inile condotier#l#i ei, pentr# c) era Ccor#pt)C ?Dpere, ed cit, p 1?&) 'n (,Arte
"ella 'uerra (cartea ,), Aac.ia1elli aminteşte de asemenea, al)t#ri de episod#l Cr)*%oi#l#i
ineBpia%ilC, eBempl#l l#i !0or*a care, la 0el c# alţi c)pitani de mercenari, a 0olosit tr#pele
respecti1e pentr# propriile l#i scop#ri ?Dpere& ed cit, p 5E4)
15 <ste 1or%a de A#*io (ttendolo !0or*a (1?69-1424) din "oti-nola, care a 0ost #n
condotier de 0r#nte ( 0ost 'n sl#9%a re-el#i =adisla# al ;eapol#l#i şi a contin#at s) sl#9easc)
re-at#l s#% ,oana ,,, sora 0ost#l#i monar., care a domnit 'ntre 1414 şi 14?5 @e acord c#
papa, 1 - a s#sţin#t pe =#do1ic ,,, de (n9o# care a atacat ;eapol#l şi a trec#t 'n ser1ici#l#i
acest#ia $e-ina ,oana a 0ost ne1oit) s) an-a9e*e drept condotier pe (ndrea Braccio, iar
pentr# a se ap)ra de pretenţiile la domnie ale l#i =#do1ic, ea, nea12nd #rmaşi, 1 - a 0)c#t
moştenitor pe (l0ons, re-e al (ra-on#l#i şi al !icilieiP Aac.ia1elli aminteşte aceleaşi 0apte
'n Istorie florentine (,, ?&, 'n Dpere, ed cit, p 615) şi 'n (,Arte "ella 'uerra, cartea ,, ('n
Dpere& ed
: cit, p 5E4)
16 !e o%ser1) c) Aac.ia1elli 1or%eşte la 'ncep#t#l 0ra*ei de 1eneţieni şi de 0lorentini,
pentr# ca la #n moment dat s) disc#te n#mai comportarea acestora din #rm), 0)r) a mai
aminti de cei dint2i (c0 ; A a c . i a 1 e l l i , II Principe a c#ra di Ki#seppe =isio, p 79,
nota ?)
17 Kio1anni (#c#t, (c#to sa# (-#to, c# n#mele l#i ade1)rat Mo.n 6aSYSood, era
en-le*, n)sc#t 'n <sseB, 'n 9#r#l an#l#i 1?2E ( l#ptat 'nt2i 'n Franţa, 'n prima etap) a
r)*%oi#l#i de o s#t) de ani @#p) pacea de la Breti-nR a trec#t 'n ,talia şi a intrat 'n sl#9%a
pisanilor, 0iind c)pitan -eneral al tr#pelor 'n r)*%oi#l contra Florenţei ( 0ost apoi
condotier#l l#i Berna%o 5isconti, dar c# 'ncepere din 1?77 a cond#s tr#pele mercenare ale
0lorentinilor !pre deose%ire de alţi condotieri, a 9#cat #n rol politic şi a in0l#enţat 'n #nele
ca*#ri at2t tratati1ele dimre state c2t şi sit#aţia lor intern)
1& Aac.ia1elli se re0er) la ri1alitatea o%işn#it) dintre companiile de mercenari şi
aminteşte 'n partic#lar eBempl#l ri1alit)ţii şi desi-#r al conc#renţei care a eBistat 'ntre A#*io
(ttendolo !0or*a şi Braccio de Aontone
146 147
19'n istorie florentine (5 2) Aac.ia1elli aminteşte de aceste l#cr#ri mai pe lariP sp#n2nd:
C<ra# at#nci do#) -r#p#ri ad1erse (CsettcC) de condotieri 'n ,talia, acela al l#i Braccio şi
acela al l#i !0or*aP 'n 0r#ntea cel#i dint2i se a0la Francesco, 0i# l#i !0or*a, iar c)peteniile
cel#ilalt era# ;iccolo +iccino şi ;iccolo Forte.racci aproape toate celelalte armate italiene
era# str2nse 'n 9#r#l acestora @intre ele c# la mai mare preţ armata l#i !0or*aC ODpere, ed
cit, p 775)
2E"0 cap 5,@, nota 11
21Aac.ia1elli eBp#ne 'n acelaşi 0el de*1oltarea 5eneţiei 'n Istorie florentine (,, 29 ^ ?9) <l
arat) c) p#terea 5eneţiei a 0ost 0oarte mare at2ta timp c2t ea şi-a 'ndreptai c#ceririle spre
mare, dar a tre*it ri1alitatea şi 'mpotri1irea celorlalţi din moment#l 'n care, 'ndemnat) de
Cl)comia de a domniC, şi-a 'ndreptat atenţia as#pra statelor din +enins#l) ?Dpere, ed cit,
pp 6E7-6E&)
225eneţia şi-a 'ndreptat am%iţiile as#pra ,taliei 'ncep2nd c# oc#parea oraş#l#i Jre1iso, 'n
1??9P a #rmat, 'n 14E4-14E5, oc#parea +ado1ei şi 5eronei, iar 'n 1429, a Bresciei şi a
Ber-am#l#i Aac.ia1elli o%ser1), 'n Discorsi (,, 6), c) aceste c#ceriri pe #scat a# 0ost
o%ţin#te, cele mai m#lte, n# prin r)*%oi, ci Cprin %ani U 1icleş#-#riC şi c) 'n moment#l 'n
care a# tre%#it s) 'n0r#nte pe ad1ersari 1eneţienii a# pierd#t 'ntr-o sin-#r) %)t)lie, la 5aila
(15E9), tot ceea ce c2şti-aser) p2n) at#nci ?Dpere, ed cit, p 1E&) 'n Istorie fiorentine (,,
29), el aminteşte n#meroasele c#ceriri ale 1eneţienilor 'n perioada eBpansi#nii lor
comerciale, o%ser12nd c), 'n acea epoc), C0aima lor pe mare inspira spaim) t#t#ror, iar 'n
,talia, ea imp#nea respectC ?Dpere, ed cit, p 6E7) @ar tot 'n Istorie fiorentine (1 ?9),
Aac.ia1elli o%ser1) sc.im%area care a inter1enit #lterior şi arat) c) p#terea militar) a
5eneţiei a sc)*#t de 'ndat) ce aceasta şi-a 'ndreptat asalt#rile as#pra statelor din +enins#l),
#rm2nd de data aceasta Co%icei#l ,talieiC, adic) 0olosind tr#pe mercenare: C1eneţienii, de
'ndat) ce s-a# 'ndreptat as#pra #scat#l#i, a# lep)dat acele arme c# care c2ştiaser) -loria pe
mare şi, #rm2nd o%icei#l celorlalţi italieni, şi-a# p#s armatele s#% cond#cerea alt#iaC ?Dpere,
ed cit, p 617) 'naintarea t#rcilor 'n Aediteran) a determinat aceast) orientare no#) 'n
politica de eBpansi#ne a 5eneţieiP ne0iind pre-)tit) pentr# o l#pt) de c#cerire pe #scat
$ep#%lica a adoptat sistem#l de #* -eneral 'n +enins#l), 0olosind tr#pe de mercenari +entr#
sit#aţia 5eneţiei la 'ncep#t#l secol#l#i al >5,-lea, c0 Mean (la*ard, (a Venise "e la
Renaissance& (+aris, 6ac.ette, 1956, cap >, pp 19? şi #rm)
2? <ste 1or%a de Francesco di Bartolommeo B#ssone, de ori-ine modest), conte de
"arma-nola şi condotier 1estit (1?&E sa# 1?&5-14?2) ( l#ptat 'nt2i 'n solda
d#cel#i Filippo Aana 5isconti, de la care a primit mai m#lte 0e#de şi comanda
s#prem) a armatelor, c)s)torind#-se c# 0iica l#i (ntonia 5isconti ")*#t 'n
di*-raţie, 'n 1425, 'şi p)r)seşte soţia şi 0e#dele lom%arde şi trece 'n sl#9%a
5eneţiei =a 1427, c2şti-) 'mpotri1a milane*ilor 1ictoria de la Aaclodio, 'n #rma
c)reia 1eneţienii oc#p) Ber-amo şi Brescia 'n 14?1 aceştia reia# r)*%oi#l şi "arma-nola
'n0r#nt) tr#pele Ailan#l#i care era# cond#se de Franeesco !0or*aP n# re#şeşte s) c#cereasc)
=odi şi "remona, o%iecti1#l l#ptelor şi se arat) ind#l-ent c# tr#pele d#şmane, eli%er2nd pe
pri*onieri 5eneţienii 'l consider) tr)d)torP condamnat, este decapitat 'n1in#irea de 'nalt)
tr)dare a 0ost pro%a%il, cel p#ţin p2n) la #n p#nct, 'ntemeiat), deşi cercet)rile istoricilor n#
a# l)m#rit nici p2n) ast)*i 'n 'ntre-ime 0aptele ("0 6einric. ]retsc.maRer, Beschichte von
Vene"i' Kot.a, 192E, 1 ,,, pp ??7-?4?P ;ino 5aleri, ( Italia ne-ii eta "ei Principali "ai
+9;9 al +S+<, Ailano, Aondadori, 1949, pp 446-45E prec#m şi st#di#l mai 1ec.i al l#i (
Battistella, II conte "i 2ara'nola, Keno1a, 1&&9) ,at) de ce 0i-#ra acest#i C[allenstein
1eneţianC i-a p#t#t inspira l#i (lessandro Aan*oni tra-edia intit#lat) II 2onte "i
2ara'nola 'n care condotier#l 1estit prin n#meroase 0apte de arme, pr)d)ci#ni as#pra
oraşelor şi satelor =om%ardiei este 'n0)ţişat drept o 1ictim) şi aproape #n martir
24 Bartolomeo "olleoni sa# "olleone (14EE-1475), din Ber-amo, a 0ost la r2nd#l l#i
#n 1estit condotier ( l#ptat alternati1 pentr# 1eneţieni şi pentr# Filippo A)ria
: 5isconti, d#cele Ailan#l#i Aac.ia1elli 'l aminteşte 'n Istorie fiorentine (5,,, 2E) !c#lptor#l
5erroc.io 1 - a repre*entat 'n stat#ia ec1estr) care se a0l) şi a*i 'ntr-o piaţ) a 5eneţiei
25 $o%erto de !an !e1erino (141&-14&7) a 0ost condotier#l 0lorentinilor şi apoi al
1eneţienilorP a l#ptat pentr# aceştia 'n r)*%oi#l contra Ferrarei (14&2) Aac.ia1elli 'l
aminteşte 'n Istorie fiorentine şi-1 socoteşte Cc)pitan 0oarte 1estit 'n r)*%oiC (5,,, 27, 'n
Dpere, ed cit, p 91E)
26 ;iccolo /rsini, conte de +iti-liano (1442-151E) a 0ost c)pitan#l armatelor 1eneţiene
'n l#pta de la 5aila (15E9), pe care aceştia a# pierd#t-o
27 =a 14 mai 15E9, tr#pele aliate ale =i-ii de la "am%rai a# 'n1ins tr#pele 1eneţiene la
5aila, 'n apropiere de (-nadello (c0 cap ,,,, nota 46) Aac.ia1elli 1or%eşte de aceleaşi
e1enimente 'n Discorsi, (,, 6) sp#n2nd c) 1eneţienii a# pierd#t at#nci tot#l 'ntr-o sin-#r) *i
?Dpere, ed cit, p 1E&) 'n Istorie fiorentine (,, 29), el re1ine as#pra acestei %)t)lii sp#n2nd
c) 1eneţienii C'mpinşi de l)comia de a domni, a# de1enit at2t de 1estiţi pentr# p#terea lor,
'nc2t 'n0ricoşa# n# n#mai pe principii italieni, dar şi pe re-ii de dincolo de m#nţiP de aceea
aceştia s-a# aliat 'mpotri1a lor şi 'ntr-o sin-#r) *i le-a 0ost l#at acel stat pe care-1 c2şti-aser)
'n m#lţi ani c# nes02rşit) c.elt#ial)P şi c# toate c) 'n 1remea noastr) din #rm) a# rec2şti-at o
parte din el, n# a# redo%2ndit nici rep#taţia, nici 0orţa dinainte şi tr)iesc la 0el c# ceilalţi
principi italieni, mere# eBp#şi po0telor altoraC ?Dpere, ed cit, pp 6E7-6E&) Aac.ia1elli
atri%#ie, n# pe nedrept, aceast) importanţ) %)t)liei amintite <a n# a marcat, desi-#r,
s02rşit#l imediat al $ep#%licii, ci 'ncep#t#l decadenţei ei politice, ca e0ect al 'mpre9#r)rilor
economice noi şi de0a1ora%ile pentr# port#rile Aediteranei ap#sene /%li-at) s)-şi 'ndrepte
c#ceririle spre ,talia, 'ntr#c2t
14& 149
'naintarea t#rcilor 'i st)1ilea eBpansi#nea spre r)s)rit 5eneţia era 'n1ins) pe 3A^1 de
principalele state italiene, tre%#ind s)-şi limite*e de aici 'nainte r)*%oaiele "v c#cerire
$e0erirea la cei &EE de ani de istorie a $ep#%licii are 'n 1edere dai, ori-inilor ei, s02rşit#l
secol#l#i al 5@-leaP rol#l politic al 5eneţiei 'nceteaI) i n - C 8 de0initi1 de-a%ia la s02rşit#l
secol#l#i al >56,-lea c2nd, prin tratat#l de la "amp# Formio (1796), $ep#%lica este
cedat) de ;apoleon , (#striei s#% a c)rei st)p2niri 1a r)m2ne p2n) 'n 1&66, data inte-r)rii
ei 'n re-at#l ,taliei
2& !e o%ser1) şi 'n ca*#l de 0aţ) scop#l practic al Principe-ui, caracter#l de %reF=# politic al
acestei opere, care pri1eşte pe r2nd condiţiile act#ale ale statelor italiene şi prop#ne mod#ri
de acţi#ne şi sol#ţii pentr# reali*area condiţiilor noi, care s) 0ac) posi%il) alc)t#irea stat#l#i
#nitar şi naţional
29 'n eBp#nerea care #rmea*), c# pri1ire la ori-inea armatelor mercenare 'n ,talia, Aac.ia1elli
1a ar)ta c) acestea a# ap)r#t o dat) c# 0ormarea com#nelor şi c# creşterea lor 'n l#pta contra
'mp)raţilor -ermani: C1rem#rile din #rm)C 'nseamn) s02rşit#l secol#l#i al >ll-lea, c2nd
Frederic Bar%arossa a 0ost 'n1ins de =i-a =om%ard) 'n l#pta de la =e-nano (1176)
?E !e ştie c) ri1alitatea dintre ,mperi# şi papalitate a oc#pat o l#n-) perioad) de timp din
istoria ,taliei şi a alimentat l#ptele perioadei com#nale ,mperi#l s#0er) o -ra1) 'n0r2n-ere la
=e-nano, este din no# 'n prime9die s#% Frederic ,, şi 'ncepe s) decad) o dat) c# 6enric 5,,
care moare 'nainte de a a9#n-e la $oma spre a 0i 'ncoronat (1?1?) şi c# "arol ,5 de
=#Bem%#r-, 'n care +etrarca 'şi p#sese *adarnic speranţele +#terea cresc2nd) a com#nelor,
determinat) de 0ormarea %#r-.e*iei or)şeneşti, a micşorat treptat drept#rile as#pra ,taliei ale
'mp)raţilor -ermani, eBponenţi ai 0orţelor 0e#dale 'n Istorie fiorentine (,, 25) Aac.ia1elli se
re0er) 'n acelaşi sens la emanciparea com#nelor de st)p2nirea 0e#dal)P el aminteşte de
$#dol0 de 6a%s%#r-, de1enit 'mp)rat 'n 127?, şi o%ser1) c) acesta C'n loc de a 1eni 'n ,talia
pentr# a reda aici presti-i#l imperi#l#i, a trimis #n am%asador al l#i, a12nd drept#l de a
eli%era oraşele care ar 0i 1oit s) se r)sc#mpere: aşa 'nc2t m#lte oraşe s-a# r)sc#mp)rat şi o
dat) c# do%2ndirea li%ert)ţii şi-a# sc.im%at şi 0el#l de traiC ?Dpere, ed cit, p 6E1) ;# este
de prisos a sp#ne c) la p#ţini ani d#p) scrierea Principelui, "arol N#int#i rel#a l#pta pentr#
,talia, dar 9a0#l $omei (1?27) a1ea s) 'nsemne #ltima pre*enţ) a ,mperi#l#i in ,talia 'n
moment#l 'n care Aac.ia1elli scria aceste r2nd#ri, era 'mp)rat al Kermaniei AaBimilian
care moare 'n 1519 =i-a de la "am%rai (15E&) şi apoi =i-a s02nt) (151E) #niser) laolalt) pe
AaBimilian şi pe papa ,#li# ,, 'mpotri1i 5eneţiei şi apoi 'mpotri1a Franţei
?1 Aac.ia1elli 1ede 9#st s#%strat#l de clas) al l#ptei dintre papalitate şi ,mperi# < , se re0er)
la opo*iţia dintre -#el0i şi -.i%elini, care a 'nsoţit ridicarea politic) A economic) a
com#nelor Aarii 0e#dali s#sţin#ţi de 'mp)rat a# constit#it partid#l -.i%elinilor, parti*ani ai
acest#ia, pe c2nd clasa cond#c)toare a eom#neloi
%#r-.e*ia 'n 0ormaţie, alc)t#it) din ne-#stori şi %anc.eri, ad1ersar) a C'mp)iat#l#i a 0ormat
partid#l -#el0ilor Biserica i-a s#sţin#t pe aceştia din #rm) cmpotri1a 'mp)rat#l#i, creşterea
com#nelor 0iind spri9init) la aceast) dat) de papalitate
?2 <ste 1or%a de Florenţa şi 5eneţia
?? $e*#lt) c) introd#cerea armatelor mercenare a constit#it o necesitate 'n moment#l 'n
care com#nele, -#1ernate de o clas) no#) şi lipsit) de pre-)tire militar), a# tre%#it s)
'nloc#iasc) armatele 0e#dale prin soldaţi pl)tiţi (l#*ia la Cpreoţii aceiaC este ironic),
'ntr#c2t Aac.ia1elli consider) statele %isericeşti drept 0ormaţi#ni politice .i%ride care n#
coresp#nd caracterelor com#ne statelor 'n -eneral: 'n ce
- pri1eşte Ccet)ţeniiC care n# a1ea# tradiţii militare şi a# tre%#it s) rec#r-) la r2nd#l lor la
soldaţi pl)tiţi, re0erirea l#i Aac.ia1elli n# este ironic), dar constat) c) era 1or%a aici de o
clas) cond#c)toare no#) care n#-şi 0ormase 'nc) o armat) a ei şi care a tre%#it s) rec#r-) 'n
consecinţ) la oameni de meserie Jre%#ie o%ser1at şi 'n ca*#l acesta c) scriitor#l p)tr#nde 'n
esenţa 0apt#l#i istoric, re#şind s) arate c#m de*1oltarea armatelor este ea 'ns)şi le-at) de
sc.im%area raport#rilor de clas) dintr-o societate
?4 (l%eri-o din Bar%iano (1?44-14E9), conte de "#nio sa# "onio, d#p) n#mele #n#i
castel pe care @ante 'l aminteşte 'n Pur'atoriu (>,5, 115-116) a 0ost, 'n secol#l al >l5-lea,
cel dint2i condotier italian de seam) Aac.ia1elli 'l aminteşte 'n Istorie fiorentine (,, ?4),
n#mind#-1 pro%a%il din -reşeal), =odo1ico 'n loc de (l%eri-o !criitor#l arat) şi aici c)
principii italieni a# 0olosit la 'ncep#t mercenari str)ini, p2n) ce a ap)r#t (l%eri-o de "onio,
Cori-inar din $oma-na, care a alc)t#it o companie de soldaţi italieni n#mit) a !0 K.eor-.eP
iar 1ite9ia şi disciplina l#i a# 'nl)t#rat 'n c#r2nd 0aima armatelor str)ine şi a# dat-o
italienilorC ?Dpere, ed cit, p 612) !e ştie c) (l%eri-o 'n1)ţase arta militar) de la
condotier#l en-le* Mo.n 6aSYSood
?5 'n aceste p#ţine c#1inte, Aac.ia1elli re*#m) istoria a-itat) a #ltimelor do#) decenii
'n care ,talia 0#sese cotropit) de tr#pele re-ilor 0rance*i, iar statele din penins#l) se ap)raser)
'nc.eind alianţe pentr# sa# contra acestora şi aliment2nd ast0el r)*%oaiele ;ici #n c#12nt 'n
aceast) 0ra*) n# este de prisos, c)ci 0iecare din propo*iţiile ei se re0er) la #n episod sa# o
0a*) precis) din istoria acestor l#pte 'n c#rs de n#mai c2te1a l#ni, din septem%rie 1494 p2n)
la 'ncep#t#l an#l#i #rm)tor ,talia a 0ost cotropit) şi str)%)t#t) 'n toat) l#n-imea ei de "arol
5,@ care n# a 'nt2mpinat re*istenţ)P ea a 0ost pr)dat) de =#do1ic care a st)p2nit treispre*ece
ani Ailan#l (1499-1512), s)12rşind nen#m)rate a%#*#riP Ferrando, adic) Ferdinand
"atolic#l, a oc#pat ;eapol#l (15E4), d#p) ce 'ntr-#n prim moment 'mp)rţise st)p2nirea l#i
c# =#do1ic >,,: 'n s02rşit, mercenarii el1eţieni a# tr)dat interesele celor pentr# care se
l#pta# 'n le-)t#r) c# aceştia, Aac.ia1elli se re0er) 0ie la 'n0r2n-erea l#i =#do1ic Aa#r#l de
c)tre =#do1ic >,,, 'n 1 5 ( > ) , c2nd mercenarii l-a# predat re-el#i, 0ie la 0apt#l 0oarte recent
al 'naint)rii lor 'n Franţa d#p)
15E
151
1ictoria pe care o c2şti-aser) la ;o1ar) (151?) c2nd =#do1ic >,, o%ţine oprirea A retra-erea lor
'n sc.im%#l #nor s#me de %ani @e o%ser1at, de asemenea, e0ect#l sarcastic şi amar al 0ra*ei,
o%ţin#t prin contrap#ncrea termen#l#i de 1ite | ic relat)rii care #rmea*) despre nenorocirile
,taliei !criitor#l condamn) 0olosire, tr#pelor mercenare, semnalea*) c# ironie re*#ltatele triste
ale pretinselor lor 1itcin şi eBprim) totodat) -ra1itatea sit#aţiei contemporane c2nd ,talia contin#a
s) cnst)p2nit) de principi care se ser1ea# de mercenari ?6 Aac.ia1elii 1or%eşte şi 'n alte pa-ini
ale operei l#i despre rol#l 'nsemnai ai in0anteriei 'n r)*%oaie (st0el, 'n Discorsi, capitol#l 1& din
cartea a ,i-a - ,e intit#lea*) ast0el: C"#m, prin a#toritatea romanilor şi prin eBempl#l armatei lor st
do1edeşte c) tre%#ie preţ#it) mai m#lt in0anteria dec2t ca1aleriaC !e arat) şi am c) 1ina
principilor italieni este aceea de a n# 0i ţin#t seama tocmai de importanţa acestor armate şi de a 0i
a1#t 'ncredere deplin) 'n condotieri ale c)ror tr#pe era# 0ormate aproape eBcl#si1 din oameni
c)lare Aac.ia1elii arat) moti1ele acestei str#ct#ri a armatelor mercenare indic2nd interesele
personale de 1anitate şi de 'm%o-)ţire ale condotierilor care c2şti-a# mai m#lt 'ntreţin2nd o
ca1alerie de do#)-trei s#te de oameni, dec2t dac) ar 0i a1#t o in0anterie n#meroas) @ar scriitor#l
arat) totodat) s#perioritatea militar) a pedestrimii, do1edind prin aceasta c#noaşterea condiţiilor
noi de l#pt) ale timp#l#i s)# 'n acelaşi capitol al Discursurilor (,,, 1&) el arat), prin eBemple
recente, c) in0anteria este 'n stare X V 7 'n1in-) armatele de ca1alerie c.iar at#nci c2nd acestea
s#nt e-ale c# ele ca n#m)r: 'n (,Arte "ella 'uerra (cartea ,), scriitor#l 1a rel#a aceleaşi
ar-#mente sp#n2nd c) C0orţa armatelor o constit#ie 0)r) 'ndoial) in0anteriaC ?Dpere, ed cit, p
5E7) Aac.ia1elii pledea*) ener-ic pentr# o tactic) no#) de l#pt) do1edind#-sc de data aceasta la
ni1el#l eBi-enţelor o%iecti1e ale 1remii şi 'nc.eie constat2nd c2t este de -re# s)-i con1in-i pe
oameni de ade1)r#l #n#i l#cr# şi de necesitatea #nei sc.im%)ri: C<# cred c) m#lţi c#nosc aceast)
di0erenţ) de calitate care eBist) 'ntre cele do#) 0el#ri de armateP dar ne0ericirea timp#rilor acestea
este at2t de marc 'nc2t nici eBemplele antice, nici cele moderne, nici rec#noaşterea -reşelii n#
s#nt s#0iciente pentr# a 0ace ca principii s)-şi sc.im%e p)rerileC (,,, 1&, 'n Dpere, ed cit, p
27E) Jre%#ie o%ser1at 'n s02rşit c) s#sţin2nd s#perioritatea in0anteriei Aac.ia1elii n# contri%#ie
n#mai la sc.im%area tacticii de l#pt), ci şi la crearea armatei naţionale, a armatei de mas)P c)ci
dac) se rec#noştea rol#l decisi1 al in0anteriei 'n o%ţinerea #nei 1ictorii, se rec#noştea implicit
rol#l maselor pop#lare 'n ap)rarea stat#l#i, iar pledoaria l#i Aac.ia1elii eBprima necesitatea
cre)rii stat#l#i naţional al %#r-.e*iei =#i-i $#sso notea*) c# drept c#12nt 'n comentari#l s)# c)
cele do#) tip#ri de armate repre*int) pentr# Aac.ia1elii do#) tip#ri de state, 'n sens#l c)
in0anteria coresp#nde ne1oilor stat#l#i no#, pop#lar (CAai cet)ţenescC, s p # n e $#sso), i a r
ca1aleria este Carmata stat#l#i 0e#dalC ( I I Principe& ed cit, p 11&, nota 12?)
(pare aşadar e1ident c) Aac.ia1elii pri1eşte pro%lemele militare ale ,taliei 'n 0#ncţie de
sit#aţia ei politic) <l arat) limpede c) #n stat no# cere o armat) no#), iar aceasta este
armata pop#lar) care se identi0ic) pentr# el c# in0anteria !e eBplic) prin aceasta p#ţina
'nsemn)tate pe care scriitor#l o acord) artileriei, deşi armele de 0oc do%2ndiser) la aceast)
dat) o 'nsemn)tate cresc2nd): c0 pentr# aceasta (ntonio Kramsci o%ser1) c) Ceste at2t de
p#ternic), la Aac.ia1elii, concepţia esenţial politic), 'nc2t ea 'l 0ace s) s)12rşeasc) erori c#
caracter militar: el se -2ndeşte mai ales la in0anterie, ale c)rei mase pot 0i 'nrolate printr-o
acţi#ne politic) şi de aceea n# rec#noaşte semni0icaţia artilerieiC ?Note sul Machiavelii&
sullopolitica e sullo stato o"eo, ed cit, p 14)
?7 "ontrar p)rerii l#i Aac.ia1elii, l#ptele dintre armatele mercenare n# era# lipsite
de 1ictime de am%ele p)rţi !e aminteşte l#pta s2n-eroas) de la Aolinella (1467)
s#sţin#t) de condotier#l Bartolomeo "olleoniP Aac.ia1elii sp#ne c) 'n aceast)
%)t)lie Cn# a m#rit nimeni şi a# 0ost doar c2ţi1a cai r)niţi şi pri*onieri l#aţi de
am%ele p)rţiC ?Istorie florentine, 5,,, 2E, 'n Dpere, ed cit, p 9E2)P dimpotri1),
, in0ormaţiile #nor contemporani arat) c) n#m)r#l 1ictimelor a 0ost dest#l de mare
?& / al#*ie a l#i "ommRnes, 'n Meorii, ne o%li-) s) sp#nem c) Aac.ia1elii red)
aici o sit#aţie 'n esenţ) ade1)rat), c.iar dac) #nele am)n#nte n# s#nt eBacte 'n ade1)r,
re0erind#-se la %)t)lia de la Forno1o, c2nd "arol 5,< 'n1insese armatele coali*ate 'mpotri1a
l#i (1495), cronicar#l 0rance* o%ser1) c) italienii 'şi 'nc.ip#iser) at#nci Cc) l#cr#rile 1or
mer-e aşa c#m mer- (de o%icei) l#ptele lor 'n ,taliaC ?Meoires, cartea a 5l,,-a, cap >,,
edites par Mosep. "almette, +aris, ".ampion, 1925, 1 6,, p 1&6)
?9 'nc.eierea acest#i capitol anticipea*) prin conţin#t#l ei 'nc.eierea 'ntre-ii opere,
'ntr#c2t eBprim) #r-enţa #nei acţi#ni ener-ice pentr# e1itarea r#inei totale a ,taliei
"#noaşterea condiţiilor contemporane, at2t politice c2t şi militare, se 'm%in) 'n aceste pa-ini
c# preoc#parea pri1ind soarta ţ)riiP 'n-ri9orarea şi emoţia apar, 'n p#ţine c#1inte, ca o
concl#*ie la en#merarea de 0apte şi la anali*a lor atent), ceea ce le 0ace c# at2t mai
con1in-)toare
CAITOLUL +III
1 <ste 1or%a de acţi#nea l#i l#li# ,, pentr# oc#parea Ferrarei (151E), pe care Aac.ia1elii o
aminteşte şi 'n capitol#l ,, al Principelui& Jre%#ie reţin#t c) d#cele (l0onso @8<ste a 0ost
a9#tat at#nci de tr#pele 0rance*e cond#se de Kian lacopo Jri1#l*io şi a re#şit ast0el s)-şi
apere oraş#l 'mpotri1a l#i l#li# ,, care a oc#pat doar Aodena şi alte do#) localit)ţi mai mici
(celeaşi tr#pe 0rance*e a# eli%erat apoi Bolo-na care 0#sese de asemenea c#cerit) de l#li#
,, Aac.ia1elii aminteşte aceast) d#%l) 'n0r2n-ere pe care papa a s#0erit-o 0olosind armate
mercenare, pentr# a eBplica alianţa l#i c# Ferdinand "atolic#l 'n =i-a s02nt) (151E)
152
15?
2 Ferdinand "atolic#l a 0)c#t parte din =i-a s02nt) alc)t#it) de ,#li# ,, 'mpre#na P
1eneţienii şi c# no#l re-e al (n-liei, 6enric 5,/
? 'n DiscorsiO3C, 2E), Aac.ia1elli scrie in acelaşi sens: C!p#n aşadar din no# c) n:i:i
toate celalte 0el#ri de armate, cele aliate s#nt cele mai p)-#%itoare, deoa# principele sa#
stat#l care le 0oloseşte 'n a9#tor#l s)# n# are as#pra lor nici #n i de a#toritate şi aceasta o are
n#mai acela care le trimite ")ci soldaţii aliaţi - , P P , : aceia care-ţi s#nt trimişi de #n
principe, d#p) c#m am sp#s, a12nd c)pitanii X , drapelele lor proprii şi 0iind pl)tiţi de el
(ceşti soldaţi, de 'ndat) ce a# c2şti-at l#pta, de cele mai m#lte ori c, prad) pe acela care i-a
an-a9at, şi pe acela 'mpolir ,i c)r#ia a# 0ost ad#şi: l#cr# pe care 'l 0ac sa# din r)#tatea
principel#i care i-a trimis sa# din am%iţia lorC ?Dpere, ed cit, p 275)
4 "ontemporanii considera# c) ,#li# ,, era #n om norocos (c0 nota l#i F ".a%od in
ed cit a Principelui p &? nota 14)
5 'n l#pta de la $a1enna, din 11 aprilie 1512 (c0 cap ,,, nota 6), spaniolii a# 0ost
'n1inşi de tr#pele 0rance*e cond#se de Kaston de FoiB 5ictoria a 0ost 'ns) compromis) prin
moartea acest#ia 'n c#rs#l l#ptei, ceea ce a permis l#i ,#li# ,, s) ad#c) 'n -ra%) tr#pe de
el1eţieni care i-a# respins pe 0rance*i, o%li-2nd#-i si p)r)seasc) $oma-na şi apoi
=om%ardia @e aici 'nainte =#do1ic >,, a s#0erit n#mai 'n0r2n-eri: 'mpotri1a l#i a intrat 'n
l#pt) şi 'mp)rat#l AaBimilian iar c#r2nd d#p) aceasta, tr#pele aliate ale =i-ii s0inte a#
p)tr#ns pe teritori#l Franţei (151?) ,#li# ,, a c2şti-at 1ictoria, dar n# c# a9#tor#l eBcl#si1 al
spaniolilor aVi 'nc2t n# de1enise Cpri*onier#lC lor
6 Aac.ia1elli se re0er) la r)*%oi#l Florenţei pentr# oc#parea +isei ,n i#nie 15EE d#p)
eBec#tarea l#i +aolo 5itelli, 0lorentinii a# o%ţin#t de la =#do1ic >,, #n n#m)r 3c &EEE de
soldaţi (n# 1EEEE c#m sp#ne Aac.ia1elli), -asconi şi el1eţieni, s#% comanda l#i 6#-#es de
Bea#mont, o%li-2nd#-se la r2nd#l lor s ) - 1 a9#te pe re-e ,# ap)rarea teritoriilor c#cerite 'n
,talia şi la oc#parea ;eapol#l#i Jr#pele trimise de re-ele Franţei a# l#ptat prost şi a#
ameninţat cer2nd mere# %ani şi alimente, 'nc2t n# n#mai c) n# a# 0ost de a9#tor, dar a# şi
p)-#%it pe 0lorentini Aac.ia1elli a c#nosc#t 0oarte %ine aceste l#cr#ri deoarece a 0ost trimis
'n ta%)ra de l#pt) in calitate de secretar 'ns)rcinat s) #rm)reasc) apro1i*ionarea acestor
tr#pe
7 Aac.ia1elli se re0er) la ,oan "antac#*in#l, 'mp)rat al Bi*anţ#l#i, care a cer#l
a9#tor#l #nor tr#pe t#rceşti pentr# a s#sţine l#pta 'mpotri1a +aleolo-ilor ,n 1 ? C V ?
3rcan i-a trimis 1EEEE de soldaţi s#% comanda 0i#l#i s)#, !oliman =a s02rşit#l r)*%oi#l#i
(1?55), c2nd 'mp)rat#l a tre%#it s) a%dice, tr#pele trimise 'n a9#tor a# r)mas pe loc, iar #n
an mai t2r*i#, t#rcii a# de%arcat la Kalipoli 'ncep2nd asilcl c#cerirea +enins#lei Balcanice
3n comentator o%ser1) c) t#rcii 0#seser) c.emaţi 'n a9#tor şi 'nainte de 1?5? 'n 1?41
pentr# a se op#ne acel#iaşi lom "antac#*in#l care 1oia s)-i ia tron#l (; A a c . i a 1 e l l
i I I Principe
,ntrod#*ione di (n-elo +crnicc FirenIc $accolta ;aIionale dei classici della !ocieta editrice
$inascimento del li%ro, 19?9 p 172, nota 47) - !e o%ser1) ton#l polemic al acestor c#1inte,
prin care A#c.YiFelli arat) c) se aşteapt) la #nele o%iecţii caic i-ar p#tea 0i ad#se c# pri1ire la
"eIar Bor#ia, dar le respin-e aprioric deoarece preţ#ieşte at2t de m#lt priceperea politic) a
acest#ia 'nc2t o consider) s#perioar) oric)rei critici
9 +entr# relatarea acestor 0apte c0 cap 5,,
1E "0 cap 5,, notele 14-16
11 6ieron a 0ost 'n 0r#ntea armatelor !irac#*ei 'n r)*%oi#l contra mamertimlor
12 !irac#*anii a1ea# 'n acest r)*%oi şi tr#pe de messenieni
1? 'n teBt C0i-#raC, c# 'nţeles#l de Cpo1estire ale-oric) şi sim%olic)C
14 $e0erire la cartea , a l#i !am#el, >5,,, ?&-4E
15 'ntr-o 0orm) 0i-#rat), Aac.ia1elli 'nc.eie aceast) eBp#nere sp#n2nd c) armatele pe
care le primeşti 'n a9#tor, sa# te p)r)sesc 'n moment#l cel mai -re#, sa# se
V ridic) 'mpotri1a ta, sa# te 'mpiedic) 'n acţi#ne
16 "arol 5,,, re-e al Franţei 'n #ltima perioad) a r)*%oi#l#i de o s#t) de ani (1422-
1461) şi 'n1in-)tor al en-le*ilor pe care 'i al#n-) de pe teritori#l 0rnee*, incl#si1
din ;ormandia şi K#Renne, a or-ani*at 'n 1445 (spre s02rşit#l r)*%oi#l#i, c#m
sp#ne Aac.ia1elli) aşa n#mitele Ccompanii de ordonanţ)C (Ccompa-nies
d8ordonnanceC) +entr# a p#ne cap)t %ri-anda9#l#i practicat de tr#pele mercenare,
el ia 'n ser1ici#l l#i elita acestor tr#pe şi 0ormea*) c# ele prima armat) naţional),
s#% den#mirea mai s#s ar)tat) 'n 0r#ntea 0iec)rei companii era #n c)pitan n#mit
8 de re-e, care r)sp#ndea de 0aptele soldaţilor l#iP tr#pele primea# o sold) care se pl)tea re-#lat
pentr# a *)d)rnici ispita 9a0#l#i "ompaniile de ordonanţ) era# o armat) de ca1alerieP dar 'n
144&, "arol 5,, 'ntreprinde or-ani*area #nei armate naţionale de in0anterieP cei aproape
*ece mii de in0anterişti care a# constit#it aceast) armat) a# contri%#it la 1ictoria contra
en-le*ilor 'n #ltimii ani ai r)*%oi#l#i de o s#t) de ani 'n s02rşit, l#i "arol 5,, i se datorea*)
şi prima or-ani*are a #nei artilerii 0rance*e, prin opera 0raţilor Mean şi Kaspard B#rea#
17 'ntr-ade1)r, d#p) s02rşit#l r)*%oi#l#i, #nit)ţile de arcaşi (C0rancs-arc.ersC) care
0orma# in0anteria, a# r)mas nc0olosite: =#do1ic >, n# s-a ser1it de ele 'n l#ptele
l#i Aac.ia1clli 1or%eşte şi c# alt prile9 despre sit#aţia armatelor 0rance*e la acea
dat), semnal2nd in0erioritatea lor 'n l#pt) şi pre*enţa 'n ele a mercenarilor (st0el
'n scrisoarea adresat) l#i 5ettori (26 a#-#st 151?), re0erind#-se la consecinţele
0olosirii soldaţilor mercenari şi mai ales la 1ictoriile recente as#pra 0rance*ilor
d#p) $a1enna şi ;o1ar), el sp#ne: CDi dac) 1eţi considera pierderile Franţei şi
1ictoriile ci, 1eţi 1edea c) re-ele a 'n1ins at2ta timp c2t a a1#t de l#ptat c# italieni
şi spanioli, care a1ea# armate asem)n)toare c# ale l#i @ar ac#m, c2nd are de
l#ptat 'mpotri1a #nor pop#laţii 'narmate, c#m s#nt el1eţienii şi en-leIii, a pierd#t
şi este 'n prime9die de a pierde mai m#lt (ceast) nenorocire a Franţei a#
1-4 155
pre1)*#t-o 'ntotdea#na oamenii care c#noştea# sit#aţia deoarece ea n# poseda n in0anterie
proprie, iar popor#l#i i-a# 0ost l#ate armele =#cr#l acesta a ln,i contrari# oric)rei 0apte sa#
le-i#iri 'nţelepte @ar n# a 0ost -reşeala re-ilor din trec#t, ci a l#i =#do1ic >, şi a celor care
l-a# #rmatC ?(ettere, FirenIc $inascimento del li%ro, 1929, p &?)
1&=#do1ic >,, re-e al Franţei 'n anii 1461-14&?, este amintit aici 'n le-)r#t) #i "arol
Jemerar#l, d#cele B#r-#ndiei $e-ele 'i 'ndeamn) pe el1eţieni s) se alieIc c# oraşele li%ere
din (lsacia 'mpotri1a l#i "arol, iar acesta este 'n1ins de ci U Kranson şi Aorat (1476) 'n
cele do#) l#pte s-a do1edit s#perioritatea in0anteriei el1eţiene as#pra ca1aleriei %#r-#nde
=#do1ic >, care ne-li9ea*) tr#pele de arcaşi, 0ormate de "arol 5,,, şi apoi le des0iinţea*),
an-a9ea*) 'n solda l#i tr#pe de mercenari el1eţieni
19Aac.ia1elli se re0er) la l#ptele recente de la $a1enna şi ;o1ar) (c0 cap ,,,, nota 6) care
coincid c# data ela%or)rii Principelui& !criitor#l este impresionat de 'n0r2n-erile 0rance*e şi
le eBplic) prin lipsa #nei armate naţionale şi prin 0olosirea armatelor pe care el le n#meşte
miBte, c#prin*2nd tr#pe proprii şi tr#pe mercenare =a data scrierii Principelui, adic) 'n a
do#a 9#m)tate a an#l#i 151? 0rance*ii pierd#ser) teritoriile italiene c#cerite de "arol 5,,, şi
de =#do1ic >,,, dar le 1or reoc#pa 0oarte c#r2nd d#p) aceea, 'n 1515, c2nd Francisc ,
c2şti-) 1ictoria de laAari-nano
2E'n Ritratto "elle cose "i Francia, Aac.ia1elli 0ace aceeaşi constatareP el o%ser1) c)
0rance*ii a# o ca1alerie %#n), 'n timp ce in0anteria lor n# le poate asi-#ra 1ictoria, şi eBplic)
'n 0el#l acesta 0olosirea mercenarilor el1eţieni c#nosc#ţi pentr# eBcelenta lor in0anterie:
Cre-ele Franţei se ser1eşte 'ntotdea#na sa# de el1eţieni sa# de lansc.eneţi ,ar dac)
in0anteria (0rance*)) ar 0i tot at2t de %#n) ca ţi ca1aleria (Cle -ente d8armeC), 0)r) 'ndoial)
c) ea ar a1ea c#ra9#l de a se ap)ra 'mpotri1a oric)r#i principeC ODpere, ed cit, p 47?)
21/%ser1aţiile l#i Aac.ia1elli s#nt 9#ste 'n m)s#ra 'n care se re0er) la acel moment 'n
r)*%oaiele din ,talia s-a# 0olosit pe scar) lar-) armatele mercenare, dat) 0iind contin#itatea
st)rii de r)*%oi şi dep)rtarea de Franţa a loc#rilor de l#pt) =#do1ic >,, şi 'ndeose%i
s#ccesor#l l#i, Francisc ,, 1or prel#a or-ani*area armatei naţionale 'ncep#t) de "arol 5,,,
ast0el c) 'n 15?4 se creea*) cele şapte Cle-i#ni pro1incialeC n#mite ast0el pentr# c) soldaţii
0iec)reia dintre ele era# recr#taţi dintr-o an#mit) pro1incie a ţ)rii @e alt0el, la p#ţin timp
d#p) scrierea Principelui& 'n a#-#st 1515, tr#pele 0rance*e c2şti-) 1ictoria de la Aari-nano
'mpotm-i el1eţienilor /%ser1aţia l#i Aac.ia1elli c# pri1ire la 'n0r2n-erile recente alo
0rance*ilor s#nt c# at2t mai 9#ste, c# c2t e1ol#ţia #lterioar) a r)*%oaielor din ,talS a
con0irmat -re#t)ţile militare ale acelei perioade care constit#ie tran*iţia spre o tactic) de
l#pt) no#) 5ictoriile şi 'n0r2n-erile s#ccesi1e ale 0rance*ilor 'n ,talia ii apoi 'n Franţa, p2n)
la pacea de la "atea#-"am%resis (1559) s#nt e0ect#l şi ^
acestor -re#t)ţi de ordin militar Aac.ia1elli are dreptate c2nd constat), c.iar la acea dat)
(151?), c) 0rance*ii s#nt lipsiţi de o or-ani*are adec1at) a armatelor lor "oncl#*ia acest#i
para-ra0 arat) 'nsemn)tatea 0actor#l#i militarP 'n ade1)r Franţa, care a1ea o or-ani*are de
stat 'naintat), n# do1edeşte tot#şi s#perioritatea 0aţ) de celelalte state, pentr# c) 'i lipseşte
element#l e-al de necesar, an#me armata naţional)
22"0 capitol#l#i ,3 "# pri1ire la necesitatea de a c#noaşte 'n aşa 0el l#cr#rile 'nc2t s) poţi
pre1edea consecinţele lor, c0 Istorie fiorentine, 5,,, 5, #nde, 1or%ind despre "osimo cel
B)tr2n, Aac.ia1elli o%ser1) 'ns#şirea pe care acesta o a1ea de a pre1edea din timp
prime9diile: C0iind 0oarte 'nţelept, el c#noştea relele c# m#lt 'nainte şi de aceea ştia sa# s) n#
le lase s) se de*1olte, sa# s) se pre-)teasc) 'n aşa 0el 'nc2t, at#nci c2nd creştea#, ele s) n#-i
d)#ne*e tot#şi 'n nici #n 0elC ?Dpere, edcit, p &&1)
2?Aac.ia1elli se re0er) la #ltima perioad) din istoria imperi#l#i roman 'n ?76, s#% domnia
l#i 5alens, 1i*i-oţii se aşa*) 'n s#d#l @#n)riiP #rmaş#l l#i, Jeodosi#, constit#ie prima
armat) alc)t#it) din soldaţi %ar%ari
24J a c i t # s, Annales, >,,,, 19 Aac.ia1elli citea*) din memorieP teBt#l eBact este: C;i.il
rer#m mortali#m tam insta%ile ac 0l#B#m est H#am 0ama potentiae non s#a 1i niBaeC (C;imic
'n l#me n# este at2t de nestatornic, at2t de trec)tor ca acea 0aim) a p#terii care n# se
'ntemeia*) pe 0orţa ei proprieC - J a c i t e , Annales, teBte eta%li et trad#it par 6enri Koel*er,
+aris, 19?&, p >5,,,)
25"ei patr# s#nt "e*ar Bor-ia, 6ieron din !irac#*a, "arol 5,, şi @a1id <ste #şor de
o%ser1at c) doar prim#l şi al treilea il#strea*) limpede rol#l armatelor naţionale şi
consecinţele 0olosirii tr#pelor de mercenari <Bempl#l l#i 6ieron n# este deopotri1) de
edi0icator, deoarece repre*int) o epoc) şi condiţii politice c# tot#l di0erite de ale secol#l#i al
>5-lea, iar acela al l#i @a1id este amintit doar pentr# 'nţeles#l l#i 0i-#rat
26Filip ,,, re-e al Aacedoniei (?59-??6 'en) a 'm%#n)t)ţit in0anteria -rea constit#it) 'n
0alan-e: el a dat acesteia o str#ct#r) compact) 0)c2nd din ea o ade1)rat) 0ort)reaţ) 'n
mişcare @e asemenea, el a ad)#-at armatei o ca1alerie şi o artilerie pe care -recii n# le
a1ea# "# aceast) or-ani*are p#ternic) a tr#pelor, (leBandr# cel Aare a re#şit s) c#cereasc)
(sia
CAITOLUL +IV
1 ,n capitol#l de 0aţ) se eBp#n mai m#lte idei care se re-)sesc 'n (,Arte "ella 'uerra (cartea a
5-a) şi 'n Discorsidin care menţion)m: cartea ,, cap 21, intit#lat: C"#m merit) s) 0ie
do9eniţi acel principe şi acel stat care s#nt lipsiţi de armate propriiCP cartea a 3l-a, cap ?1,
intit#lat: C!tatele p#ternice şi oamenii de 1aloare p)strea*)
156
157
'n orice sit#aţie acelaşi c#ra9 şi aceeaşi demnitate care le este proprieCP 'n line cap ?9 din
aceeaşi carte, intit#lat C3n principe tre%#ie s) c#noasc) %ine loc#rile
2 (ceast) idee tre%#ie pri1it) 'n cadr#l Principelui şi a 0inalit)ţii l#i imediate ,,
practice Aac.ia1elli eBp#ne aici principiile şi metodele necesare şi adccFiie pentr#
'n-r)direa prime9diei militare şi politice care ameninţa statele italiene WX - consecinţ),
consider) c) 'ns#şirea şi preoc#parea principal) şi c.iar #nic) ,( principel#i tre%#ie s) 0ie
aceea de a şti s) se l#pte şi s) o%ţin) 1ictorii @ar aceast9 limitare a personalit)ţii principel#i
la o sin-#r) preoc#pare, cea militar), apare n#mai 'n Principe, Aac.ia1elli preţ#ieşte şi alte
'ns#şiri pe care le socoteşte necesare #n#i cond#c)tor de stat (mintim, ca eBempl#,
portret#l l#i "osimo c e i B)tr2n pre*entat ca #n protector al artelor ?Istorie fiorentine, 5,,,
5, 'n Dpere, ed cit, pp &&E-&&1) (ceast) pre*entare a l#i "osimo este caracteristic) 'n
m)s#ra 'n care arat) c) tre%#ie s) 0acem o deose%ire 'ntre -2ndirea eBp#s) 'n Principe A
ideile l#i Aac.ia1elli c# pri1ire la 'ns#şirile cond#c)tor#l#i de stat 'n condiţii asi-#rate @e
alt0el, 'nc.eierea capitol#l#i de 0aţ), 'n care se sp#ne c) #n principe tre%#ie s) ai%) mere#
pre*ent 'n minte eBempl#l #n#i 'naintaş de seam), arat) c) 'ns#şirile pe care el tre%#ie s) şi
le 0orme*e, dep)şesc necesit)ţile limitate a l e pre-)tirii l#i 'n arta r)*%oi#l#i
? "0 capitolele , şi 5,,
4 <ste 1or%a de 0apt n# n#mai de 0iii, dar şi de descendenţii şi #rmaşii l#i Francesco
!0or*a Kalea**o A)ria, 0i#l l#i Francesco (1466-1476) a 0ost #n tiran şi a m#rit asasinat de
propriii l#i prieteni de petreceri Fratele l#i Kalea**o, =#do1ic !0orIa *is Aa#r#l, care
o%ţine d#cat#l d#p) ce 'nc.ide 'n castel#l de la +a1ia pe nepot#l l#i, Kian Kalea**o,
moştenitor#l le-itim, pierde tron#l 'n 15EE, c2nd este tr)dat de mercenarii el1eţieni şi predat
l#i =#do1ic >,, Aassimiliano !0or*a, 0i#l l#i =#do1ic Aa#r#l, reoc#p) d#cat#l 'n 1512,
c2nd =i-a s02nt) o%ţine 1ictoria de . $a1enna 'mpotri1a 0rance*ilor Aac.ia1elli n# se
re0er) 'ns) la e1enimentele imediat #lterioare redact)rii Principelui şi care p#tea# s)
con0irme 'n parte a0irmaţia din teBtP 'n ade1)r, 'n 1515, Francisc , 'n1in-e tr#pele l#i
Aassimiliano la Aari-nano şi reoc#p) d#cat#l de Ailano: d#p) seria r)*%oaielor care
#rmeaI) 'ntre re-ele Franţei şi "arol N#int#l, acelaşi d#cat 1a re1eni !paniei 'n #rma p)cii
de la "atea#-"am%resis (1559) @eşi 'n l#pta de la Aari-nano, mercenarii el1eţieni s-a#
l#ptat %ine (c0 nota l#i 5 /simo 'n ; A a c . i a 1 e 1 1 i, #enin politici scehi, ed cit, p
116, nota 12) a0irmaţia l#i Aac.ia1elli c# pri1ire la 'nsemn)tatea armatelor naţionale
r)m2ne ade1)rat)
5 "0 capitol#l >,>: C,n ce 0el tre%#ie s) ne 0erim de a merita dispreţ#l şi #raC
6 Aac.ia1elli 1or%eşte despre 'nsemn)tatea c#noaşterii loc#rilor şi despre 12n)toare
'n Discorsi (3,, ?9) 'n capitol#l intit#lat C3n c)pitan tre%#ie s) 0 i e c#nosc)tor &1,1
loc#rilorC /%ser1aţiile l#i Aac.ia1elli s#nt acelea ale epocii l#i, 'ntr#cii 12n)toarea era
#n#l din eBerciţiile 0a1orite şi contri%#ia la ed#caţia 0i*ica 1
militar) a tinerilor 'n tratat#l l#i Baldassare "asti-lionc despre 'ns#şirile necesare om#l#i de
c#rte, II 2orte'iano, -)sim de asemenea o indicaţie c# pri1ire la rol#l ed#cati1 al 12n)torii,
prin asem)narea 'ns#şirilor şi e0ort#rilor pe care ea le cere c# acelea necesare #n#i c)pitan
de armate (,, 22 'n II 2orte'iano, Firen*e, !ansoni, p 57)
7 "0 Discorsi, ,,,, ?9 #nde Aac.ia1elli insist) de asemenea as#pra necesit)ţii de a
c#noaşte toate aspectele teren#l#i 'n 1ederea %#nei pre-)tiri a ap)r)rii militare a ţ)rii
& +.ilopoimen din Ae-alopolis (25?-1&? 'en) a 0ost cond#c)tor#l li-ii a.aice 'n
r)*%oaiele l#i Filip 5, re-ele Aacedoniei +l#tar. 'l n#meşte C#ltim#l dintre -reciC
Aac.ia1elli se inspir) direct din Jit#s =i1i#s (>>>5, 2&), #nde 'nt2lnim aceleaşi am)n#nte
c# pri1ire la +.ilopoimen şi la 0el#l 'n care acesta pri1ea c# atenţie 'n0)ţişarea loc#rilor pe
#nde trecea, pentr# ca s) le poat) ap)ra mai %ine 'n ca* de r)*%oi, (c0 Istoria Roan!"e
Jit#s =i1i#s, trad#cere de ; = o c # s t e a-n# şil ! + e t r e s c #, tom#l ,5, B#c#reşti,
!0etea, 1911, p 2E7, >>>5, 2&)
9 @espre rol#l ed#cati1 al istoriei antice şi despre eBempl#l oamenilor de seam) care
a# il#strat-o, -)sim #rm)toarele 'n Proeio la cartea , din Discorsr& C"onsider2nd aşadar
marea cinste care se atri%#ie antic.it)ţii şi 0apt#l c) de m#lte ori, l)s2nd la o parte
nen#m)rate alte eBemple, #n 0ra-ment de stat#ie antic) a 0ost c#mp)rat pe #n preţ 0oarte
mare, pentr# a-1 a1ea, l2n-) tine, ca o onoare pentr# casa ta, şi pentr# a - 1 0ace s) 0 i e
imitat de toţi aceia care se des0at) c# aceast) art): şi c#nosc2nd apoi c#m aceştia se
str)d#iesc c# toat) p#terea s) repre*inte acest 0ra-ment 'n arta lorP şi 1)*2nd pe de alt) parte
c) 0aptele de 1ite9ie pe care ni le arat) istoria şi care a# 0ost s)12rşite de re-ate şi rep#%lici
antice, de re-i c)pitani, le-islatori şi alţii, care s-a# str)d#it pentr# patria lor, s#nt mai
c#r2nd admirate dec2t imitate, n# pot 0ace altce1a dec2t s) 0i# mirat şi 'nd#rerat de l#cr#l
acestaC ODpere, ed cit, pp &9-9E)
1E!e ştie din Vie)ile Paralele ale l#i + 1 # t a r ., c) (leBandr# cel Aare era #n mare i#%itor
al Ilia"er& C(1ea apoi o pl)cere 'nn)sc#t) s) se instr#iasc) şi s) citeasc) !ocotind şi n#mind
Ilia"a merindea tre%#incioas) pe calea 1irt#ţii r)*%oinice, a l#at pe cea 'ndreptat) de
(ristotel, care 'ndeo%şte se n#meşte cea "in cutie, şi-o ţinea totdea#na s#% pern) 'mpre#n)
c# p#mnal#l, d#p) c#m po1esteşte /nesicritosC ( + l # t a r . , (leBandr#, 5,3, 'n Vie)i
Paralele, 1oi ,> - Ale%an"ru 8i 2e*ar, trad de ; , B a r % #, B#c#reşti, <dit Dtiinţi0ic),
1957, p 2&)
1E>eno0on a po1estit 'n 2irope"ia 1iaţa l#i "ir#s
11<ste 1or%a de +#%li#s "orneli#s !cipio, *is (0rican#l, 'n1in-)tor#l carta-ine*ilor la \ama
(2E2 'en) "icero, 'n A" Luintu fratre (,, &, 2?), menţionea*) lect#rile l#i asid#e din
2irope"ie= C"Rr#s iile a >enop.onte non ad .istoriae 0idem script#s, sed ad e00i-iem i#sti
imperii, c#i#s s#mma -ra1itas a% ii ,o p.ilosop.o c#m sin-#lari comitate coni#n-it#r: H#os
H#idem li%ros non sine ca#sa noster iile
15& 1-9
(0rican#s de mani%#s ponere non sole.atC ((cel "ir#s n# a 0ost descris de >eno0on 'n
mod 0idel 0aţ) de istorie, ci pentr# a da o ima-ine a p#terii drepte, marea l#i -ra1itate 0iind
'm%i%at) de acel 0ilo*o0 c# o deose%it) %#n)tateP de aceea c.iar, (0rican#l nostr# n# 0)r)
moti1e o%işn#ia s) n# lase din m2n) aceste c)rţiPC)
CAITOLUL +V
1 @#p) ce 'n capitolele anterioare a ar)tat c#m se 'ntemeia*) #n principat (cap,,->, i
şi c#m tre%#ie ap)rat prin or-ani*area l#i militar) (>,,->,5), 'n capitolele care #rmea*),
Aac.ia1elli ne eBp#ne conţin#t#l principal al teoriei l#i politice (r)t2nd care s#nt 'ns#şirile
necesare #n#i principe, el 1a preci*a raport#rile 'ntre etic) şi politic) şi 1a de0ini caracter#l
practic imediat al scrierii l#i 'ns#şirile pe care le cere principel#i s#nt, aşa c#m se 1a 1edea,
'ns#şirile necesare monar.#l#i a%sol#t 'n perioada de 0ormare a relaţiilor de prod#cţie
capitaliste, aşadar at#nci c2nd cond#c)tor#l de stat se alia*) c# p)t#rile or)şeneşti pentr# a
micşora p#terea 0e#dalilor "apitolele de 0aţ) conţin ideile aşa-n#mit#l#i Cmac.ia1elismC
care este 'ns) mai p#ţin o teorie despre 'ns#şirile necesare principel#i 'n -eneral, c2t mai
ales teoria despre monar.#l 0e#dal-a%sol#t 'n condiţiile partic#lare ale ,taliei 'n timp#l
$enaşterii
"0 c# pri1ire la aceasta ( n t o n i o K r a m s c i , Note sul Machiavelli, sul la politica e
sullo stato o"erno, ed cit, pp 1?-14: CJre%#ie s)-1 consider)m pe Aac.ia1elli mai m#lt
ca eBpresie necesar) a timp#l#i s)# şi str2ns le-at de condiţiile şi eBi-enţele l#i care re*#lt):
1) din l#ptele interne ale $ep#%licii Florentine şi din str#ct#ra special) a stat#l#i care n# ştie
s) se eli%ere*e de rest#rile com#nal-m#nicipale, adic) de o 0orm) de 0e#dalism care
de1enise o 0r2n)P 2) din l#ptele 'ntre statele italiene pentr# #n ec.ili%r# 'n cadr#l italian,
ec.ili%r# care era 'mpiedicat de eBistenţa papalit)ţii şi de alte r)m)şiţe 0e#dale, m#nicipaliste
ale 0ormei de stat care era or)şeneasc) şi n# teritorial)P ?) din l#ptele statelor italiene mai
m#lt sa# mai p#ţin solidare pentr# #n ec.ili%r# e#ropean, sa# din contradicţiile care eBista#
'ntre necesitatea #n#i ec.ili%r# intern italian şi cerinţele statelor e#ropene 'n l#pt) pentr#
.e-emonieC "# pri1ire la 'ns#şirile cer#te principel#i, c0 tot K r a m s c i, op cit, p 1E:
C!e poate considera c) Aac.ia1elli 1rea s) con1in-) aceste 0orţe (popor#l, loc#itorii
oraşelor, `democraţia or)şeneasc)b), de necesitatea de a a1ea #n `cond#c)torb care s) ştie
ce 1rea şi c#m s) o%ţin) ceea ce 1rea, şi s)-1 accepte c# ent#*iasm c.iar dac) acţi#nile l#i
pot s) 0ie sa# s) par) 'n contrast c# ideolo-ia r)sp2ndit) a 1remii, reli-iaC
2 "omentatorii amintesc tratatele de politic) pe care Aac.ia1elli p#tea s) le c#noasc)
şi la care pro%a%il se re0er): pentr# antic.itate, 'n a0ar) de operele l#i +laton şi
(ristotel, Repu$lica8i Politica, se aminteşte opera l#i >eno0on, Despre tinie ?ci& Discorsi,
,,, 2 'n Dpere, ed cit, p 226)P pentr# epoca 0e#dal), operele -2nditorilor scolastici ca Joma
din (H#in#, comentator#l l#i (ristotel 'n tratat#l care ii aparţine n#mai 'n parte De re'iine
principu& de asemenea operele -2nditorilor -.i%elini care, 'n moment#l con0lict#l#i dintre
papalitate şi imperi#, eBp#n teoria separaţiei dintre stat şi %iseric): @ante 'n De Monarchia
şi, mai ales Aarsilio din +ado1a 'n Defensorpacis (1?24) care a9#n-e s) s#%ordone*e
%iserica, stat#l#iP 'n 0ine, pentr# 'ncep#t#rile propriei l#i epoci, a $enaşterii, opera l#i
"ol#ccio !al#taţi (1??1-14E6) care s#sţine drept#l popor#l#i de a se 'mpotri1i as#pririi #n#i
monar. "ontemporani l#i Aac.ia1elli era# pe de o parte !a1onarola, c# scrierea Despre
'uvernarea ora8ului Floren)a ?Del re''iento "el 'overno "ella citt6 "i Fiien*e0 şi pe de
alt) parte #maniştii +o--io Bracciolini c# dialo-#l De infelicitale principu şi Kio1iano
+ontato c# tratat#l De Principe&
? 'n teBt, C1erit2 e00ett#aleC 'n aceast) 0ra*) Aac.ia1elli 'şi preci*ea*) po*iţia 0aţ) de
-2ndirea politic) anterioar) 'n prim#l r2nd, el arat) c) scop#l operei l#i este de ordin
practicP el 'şi prop#ne s) scrie l#cr#ri #tile acel#ia care le citeşte, deose%ind#-se de
scolastici, dar şi de #maniştii secol#l#i precedent care a%ordea*) istoria 0)r) a se raporta la
pro%lemele contemporane +entr# a indica no#tatea operei l#i, Aac.ia1elli preci*ea*) aşadar
mai 'nt2i scop#l ei practic, consider2nd Principele 'n 0el#l #n#i %re1iar de tactic) politic) şi
arat) apoi care este metoda l#i de cercetare: aceea de a pri1i 0aptele 'n prod#cerea lor
concret), #rm)rind ade1)r#l l#cr#rilor 'n e0ect#l lor, adic) 'n realitatea lor o%iecti1)
!criitor#l introd#ce politica 'n n#m)r#l ştiinţelor istorice 'ntr#c2t 1rea s) 'ntemeie*e
concl#*iile l#i pe 0apte, d2nd#-le 1aloarea #nor ade1)r#ri spri9inite pe cercetarea realit)ţii şi
pe con0r#ntarea constant) a ideilor c# or2nd#irile eBistente ;oţi#nea de C1erit2 e00ett#aleC
do1edeşte c) Aac.ia1elli a dep)şit con1enţionalism#l retoric al #maniştilor care rareori
trata# despre 0apte şi de m#lte ori #rm)rea# doar s) ad#c) la#de #n#i principe sa# #n#i 'nalt
prelat !criitor#l 0lorentin, deşi se adresea*) şi el #n#i principe, 'i indic) 'ns), 'n mod precis,
metodele de -#1ernare, re*er12nd#-şi la#da pentr# aceia care le 1or #rma şi care 1or 'n0)pt#i
ast0el acea 'ndreptare a l#cr#rilor de care ,talia a1ea neap)rat ne1oie +rin atenţia dat)
acestei C1erit2 e00ett#aleC, Aac.ia1elli a0irma s#perioritatea cercet)rii directe a realit)ţii
o%iecti1e ;oţi#nea re0lect) orientarea oamenilor $enaşterii spre c#noaşterea şi cercetarea
nat#rii
4 K # i c c i a r d i n i, 'n Del re''iento "i Firen*e (,,) se re0er) de asemenea la
scriitorii care 1or%esc despre state ima-inare: C@e aceea n# 1oim s) cercet)m #n -#1ern
'nc.ip#it şi care poate s) eBiste mai #şor 'n c)rţi dec2t 'n practic), aşa c#m a 0ost poate
$ep#%lica l#i +latonC (cit ; A a c . i a 1 e 1 1 i, II Principe, ,ntrod#*ione e note di
Federico ".a%od, ed cit, p 76, nota 1) Di 'n aceast) respin-ere a teoriei ne'ntemeiate pe
0apte, -)sim metoda de cercetare no#) pe care
16E 161
h •
Aac.i1elli o aplic) istoriei şi politicii (ceast) aplecare as#pra realit)ţii o%iear,8 c)reia scriitor#l 1rea s)-i consacre principala sa cercetare, ren#nţ2nd la toa#-'nc.ip#irile -oale de conţin#i, caracteriIea*) ideolo-ia $enaşterii 'n
opoIiţic m ideolo-ia reli-ioas) c#prins) 'n scolastic) Florenţa c#noaşte 'n lot c#r%ii secol#l#i al >5-lea #n interes cresc2nd pentr# st#di#l realit)ţii sociale şi i 0ormea*) 'n consecinţ) metode de cercetare adec1ate o%iect#l#i
Aac.ia1elli A,6 #n tratat as#pra principel#i, aşa c#m (l%erti scrisese tratat#l as#pra 0amiliei pornind de la c#noaşterea realit)ţii contemporane şi #rm)rind s) arate care tre%#it s) 0ie str#ct#ra stat#l#i şi personalitatea principel#i
pentr# ca ele s) 0ac) laţF eBi-enţelor imp#se de condiţiile o%iecti1e, contemporane +rec#rsorii imediaţi ai l#i Aac.ia1elli era# deci -2nditorii -eneraţiei precedente, #maniştii caro scriseser) 'n lim%a C1#l-ar)C şi care 0#seser)
primii intelect#ali ai %#r-.e*iei m ascensi#ne
5 (cest pasa9 este esenţial pentr# 'nţele-erea -2ndirii l#i Aac.ia1elli (#tor#l cA
prop#ne s) scrie #n man#al de politic) adec1at necesit)ţilor acelor ani şi care si permit) #n#i principe s) d#c) la 'ndeplinire #ni0icarea statelor italiene !cop#l Principelui 0iind ast0el circ#mscris, a#tor#l 1a 1or%i despre metodele de
acţi#ne A 'ns#şirile necesare 'n aceste 'mpre9#r)ri şi 1a de0ini personalitatea principel#i 'n 0#ncţie de rol#l pe care acesta 'l are de 'ndeplinit Aac.ia1elli deose%eşte aşadar plan#l ideal#l#i de acela al real#l#i Aac.ia1elli indic)
paralelism#l celor do#) plan#ri op#n2nd pe Cceea ce esteC, l#i C8ceea ce ar tre%#i s) 0ieC, adic) real#l ideal#l#i, şi 'nt)reşte caracteri*area lor op#n2nd, imediat mai departe, pe Coric2ndC, 'mpre9#r)rii partic#lare şi condiţiilor reale <l
'nc.eie o%ser12nd ii principele n# tre%#ie s) 0ie %#n Coric2ndC, c# alte c#1inte, n# tre%#ie s) Vc con0orme*e #nei norme morale a%stracte care n# ţine seama de compleBitatea sit#aţiilor reale F)r) a ne-a 1aloarea #nei asemenea
norme şi 0)r) a respin-e ideea #nei morale a%sol#te, 'n a0ara intereselor de clas), le-at prin aceasta 'nc) de ideolo-ia reli-ioas), Aac.ia1elli s#sţine 'ns) 'n prim#l r2nd principiile moralei de clas) a %#r-.e*iei 'n ascensi#ne
6 "0 nota 5 /po*iţia dintre C'nc.ip#itC şi Cade1)ratC des 'nt2lnit) 'n aceast) pa-in)
eBprim) o eBi-enţ) lo-ic), de -2ndire eli%erat) de pre9#dec)ţi şi mani0est) 'n acelaşi timp #r-enţa m)s#rilor de l#at Aac.ia1elli 'şi d) seama c) sit#aţia statelor italiene este at2t de -ra1) 'nc2t ea cerc o acţi#ne -ra%nic)P iat) de ce
n# 1rea s) trate*e nicidec#m despre plan#l l#i Cceea ce ar tre%#i s) 0ieC, al l#i Coric2ndC, sa# al 'nc.ip#irilor de tot 0el#l, ci n#mai despre plan#l realit)ţii 'ncon9#r)toare, adic) despre sit#aţia statelor italiene 'n acel moment şi despre
mi9loacele concrete de i opri a-ra1area ei
7 "#12nt#l a varo 'nseamn), p2n) 'n secol#l al >5,-lea, mai ales Clacom, a1id
p)str2nd sens#l l#i latinP iar acesta este totodat) potri1it r)d)cinii c#12nt#l#i cai1 este com#n) c# aceea a l#i Ca1id#sC @istincţia pe care o 0ace Aac.ia1elli PX X
0olosirea termen#l#i cel#i mai 9#st ne arat) c) scriitor#l a1ea #n simţ asc#ţit al lim%ii, ceea ce 'l 'ndeamn) s) c#mp)neasc) atent 0olosirea c#1intelor mai ale-, at#nci c2nd aşa c#m se 'nt2mpl) in ca*#l de lat) ele a# rol#l de a
eBprima o caracteri*are important) pentr# 'nţeles#l teoriei eBp#se /%ser1)m de asemenea c) Aac.ia1elli 1or%eşte de lim%a Ctoscan)C in opo*iţie c# Clim%a noastr)C ;#meşte CtoscanC, c#12nt#l italian, deoarece pentr# Aac.ia1elli
lim%a literara se con0#nd) 'n prim#l r2nd c# 0lorentina şi, ce1a mai lar-, c# toscana, dar n# c# CitalianaC 'n
Dialo'ul cu privire la li$a noastr!, scris p r o % a % i l 'n 1 5 1 4 , C i n c a r e se
eBaminea*) dac) lim%a 'n care a# scris @ante, Boccaccio şi +etrarca tre%#ie n#mit) italian) sa# 0lorentin)C, Aac.ia1elli s#sţine s#perioritatea dialect#l#i 0lorentin as#pra celorlalte -rai#ri din +enins#l), d2nd ca model pe 'nşişi marii
scriitori care l-a# 0olosit !criitor#l com%ate teoria eBp#s) de @ a n t e 'n De vul'ari cloLuentia, c# pri1ire la lim%a literar) a ,taliei, s#sţin2nd c) aceasta n# poate 0i dec2t 0lorentina, iar n# o lim%) a%stract) deas#pra dialectelorP şi arat)
c) a#tor#l Divinei 2oe"ii a 0olosit de alt0el el 'ns#şi o lim%) c#rat 0lorentin) Aac.ia1elli se do1edea #n s#sţin)tor 0erm al 0#ncţiei lin-1istice predominante a dialect#l#i toscan, şi 'n partic#lar a 0lorentinei 1or%ite 'n opo*iţie c#
CtoscanaC, este n#mit) Clim%a noastr)C, latina & @e o%ser1at c#m concl#*ia repet) cele sp#se la 'ncep#t#l capitol#l#i Aac.ia1elli op#ne din no# cele do#) morale: morala reli-ioas), considerat) ca moral) a%sol#t), şi morala practic),
de 0apt morala de clas) a %#r-.e*iei "eea ce poate 0i o 1irt#te 'n sens#l moralei reli-ioase, se do1edeşte a 0i o 'ns#şire r)#0)c)toare din p#nct#l de 1edere al moralei %#r-.e*e @eci 1ici#l poate 0i %#n şi 1irt#tea poate l 8 i rea (cest
relati1ism repre*int) introd#cerea po*iţiei de clas) 'n 9#dec)ţile etice 'n Discorsi (,,,, 2E şi 21) -)sim #nele o%ser1aţii asem)n)toare Aac.ia1elli relatea*) #n eBempl# din istoria romanilor pentr# a ar)ta c) #neori Co 0apt) de omenie şi
plin) de caritate poate s) ai%) mai m#lt e0ect dec2t o 0apt) cr#d) şi 1iolent)C, şi citea*), 'n spri9in#l acestei constat)ri, m)rt#ria l#i >cno0on care la#d) %#n)tatea l#i "ir#sP dar imediat mai departe, el o%ser1) c) 6anni.al a do%2ndit
1ictorii şi 0aim) c# toate c) a 0olosit 'n p#rtarea l#i 0aţ) de oameni doar cr#*imea şi 1iolenţa (9#n-2nd la constatarea c) se pot do%2ndi re*#ltate e-ale 0olosind procedee deose%ite, şi eBempli0ic2nd o%ser1aţia sa prin comportarea l#i
!cipio 'n !pania şi a l#i 6anni%al 'n ,talia, Aac.ia1elli s#sţine, şi 'n Discorsi, c) mi9loacele de -#1ernare tre%#ie s) 0ie adec1ate condiţiilor eBistente şi c) ele s#nt %#ne n#mai 'n m)s#ra 'n care coresp#nd scop#l#i #rm)ritP ceea ce
'nseamn) c) nici o C1irt#teC n# are 1aloare a%sol#t)
10,
16?
CAITOLUL +VI
1 /prind#-se, 'n capitol#l de 0aţ), as#pra #nei an#mite 'ns#şiri din cele pe care ,c
socoteşte necesare principel#i, Aac.ia1elli se 1a re0eri la eBemplele antice ^i contemporane
@espre 'ns#şirile necesare principel#i, scriitor#l 1or%eşte şi in pa-inile as#pra KermanieiP
amintind eBempl#l 'mp)rat#l#i AaBimilian, el sp#ne c) socoteşte drept o -reşeal), prea
marea d)rnicie a #n#i monar. +ro%lema d)rniciei şi *-2rceniei principilor se 'nt2lneşte la
m#lţi scriitori pe care Aac.ia1elli 'i c#noştea, 'ndeose%i la " i c e r o, 'n De officiis& "0
cartea ,, 14, in Despre 5n"atoriri, trad de @a1id +opesc#, B#c#reşti, <d Dtiinţi0ic), 1957, p
6E: c0 şi cartea a ,i-a, 15, 'n opt cit, pp 1?6-1?& @ar Aac.ia1elli p#tea 0i 'ndemnai s) 0ac)
aceste consideraţii, n# at2t pentr# c) citise pe cei 1ec.i, dar pentr# c) principii italieni
0olosea# d)rnicia ca #n mi9loc de -#1ernare 3n cercet)tor atent al 1remii l#i n# p#tea 'n
ade1)r s) n# se 'ntre%e 'n ce m)s#r) l#B#l şi pompa sa# d)rnicia şi 0a1or#rile era# sa# n# #n
mi9loc de a asi-#ra sta%ilitatea p#terii principel#i +ro%lema se imp#ne atenţiei 'n m)s#ra 'n
care ea caracteri*ea*), ca #n aspect, 0a*a de trecere de la stat#l 0e#dal la stat#l a%sol#tist,
monar.#l a%sol#t 0iind acela care 0oloseşte d)rnicia ca mi9loc de consolidare a p#terii l#i
(ristocraţia 0e#dal), care 'n monar.ia a%sol#t) a de1enit aristocraţie de c#rte, s - a s#p#s
monar.#l#i a%sol#t n#mai 'n m)s#ra 'n care acesta a şti#t s) o atra-) prin sinec#re, pensii şi
dar#ri !#mele necesare era# proc#rate din impo*ite C,mpo*itele era# 'n 0ond o 1ariant) a
rentei 0e#dale, pe care p#terea re-al) o percepea 'n mod centrali*at, de la aceiaşi ţ)rani şi
meşteş#-ari şi o 'mp)rţea no%ililor s#% 0orm) de le0#ri, pensii, dar#ri etcC OIstoria evului
e"iu, s#% redacţia l#i ! @ ! Y a * Y i n, ed cit, 1 ,,, p ?7) +ro%lema preoc#p) aşadar pe
istoricii contemporani ,ntelect#ali ai noii clase 'n ascensi#ne şi ca atare teoreticieni ai
monar.iei a%sol#te, scriitorii pri1esc critic d)rnicia prea mare a principilor 0aţ) de
aristocraţia 0e#dal) pe care aceştia o 'nl)t#r) de la p#tere, dar o p)strea*) 'n 9#r#l "#rţii şi 'i
acord) 0a1or#ri pentr# ca s-o ai%) aliat) 'mpotri1a %#r-.e*iei 'n o%ser1aţiile lor, aceşti
scriitori 1)desc o po*iţie de clas) precis), (c0 K # i c c i a r d i n i , Ricor"i, nr 172 !erie
seconda, 'n #critli politici e Ricor"i a c#ra di $o%erto +almarocc.i, Bari, =ater*a, 19??, p
?2?)
2 Aac.ia1elli 1rea s) sp#n) c) #n principe n# 1a p#tea s) 0ie at2t de darnic 'nc2t s)
atra-) atenţia şi la#da oamenilor, dec2t dac) as#preşte popor#l prin %ir#ri n#meroase
0)c2nd#-se ast0el #r2t de popor +rin #rmare d)rnicia 0oarte mare n# se o%ţine dec2t prin
a%#*#ri şi de aceea este socotit) d)#n)toare principel#i
? Aac.ia1elli p#ne aceast) dilem): sa# eşti darnic c# m)s#r) şi 'n ca*#l acesta
nimeni n# o%ser1) d)rnicia ta şi eşti c#nosc#t drept econom, sa# eşti darnic peste
m)s#r), 'n aşa 0el 'nc2t atra-i atenţia oamenilor, şi 'n ca*#l acesta a9#n-i s) 0ii #r2t de popor
pentr# c) 'l sileşti s)-ţi pl)teasc) %ir#ri prea mari
4 !e o%ser1) limpede aici ar-#ment#l l#i Aac.ia1elli 'n 0a1oarea d)rniciei c#mp)tate
şi 'nţelepte care n# se eBercit) pe spinarea popor#l#i 'ndemn#l la c#mp)tare 'l apropie pe
Aac.ia1elli de p)t#rile mi9locii ale %#r-.e*iei 0lorentine, aceleaşi care protestaser), prin
!a1onarola, 'mpotri1a risipei şi a l#B#l#i 'n ade1)r, 'n timp ce %#r-.e*ia din celelalte ţ)ri se
caracteri*a la aceast) dat) prin spirit de economie şi tendinţ) de ac#m#lare, tr)s)t#ri care se
o-lindesc, spre pild), 'n protestantism, %#r-.e*ia italian), 'n speţ) cea 0lorentin), care este
'ntr-o 0a*) re-resi1), i#%eşte l#B#l şi risipa (c0 Istoria evului e"iu, s#% redacţia l#i ! @ !
Y a * Y i n, ed cit, 1 6, p 242)
5 @e o%ser1at c) prin acest Cnes02rşit de m#lţiC, Aac.ia1elli s#%linia*) 'nsemn)tatea
popor#l#i
6 Aac.ia1elli 1or%eşte 'n (e'a*ione pria alia corte "in Roa despre d)rnicia
cardinal#l#i Ki#liano della $o1ere, de1enit pap) s#% n#mele de ,#li# ,, <l arat) c) acesta s-
a ser1it de 0aima -enero*it)ţii n#mai pentr# a re#şi s) 0ie ales, iar d#p) aceea a şti#t s) 0ie
m)s#rat 'n c.elt#ieli K#icciardini menţionea*) şi el, 'n #toria ",Italia (5,, 5), aceeaşi
cond#it) a papii: C!-a# ar)tat pe de alt) parte 'n mod limpede moti1ele pentr# care a 0ost
ridicat at2t de s#s ")ci, 0iind m#lt) 1reme cardinal 0oarte p#ternic, prin m)reţia c# care 'i
'ntrec#se 'ntotdea#na pe toţi ceilalţi şi prin calitatea c# tot#l rar) a spirit#l#i l#i, n# n#mai c)
a1ea m#lţi prieteni dar şi m#lt) a#toritate la "#rte, şi a1ea 0aima de a 0i ap)r)tor al demnit)ţii
şi al li%ert)ţii eclesiastice Aai m#lt a# 0)c#t s) 0ie ales 0)-)d#inţele nem)s#rate şi
nen#m)rate pe care el le-a 0)c#t cardinalilor, principilor şi %aronilor, prec#m şi oric#i p#tea
s)-i 0ie #til 'n aceast) c.esti#neC O#toria ",Italia, a c#ra di "onstantino +ani-ada, Bari,
=ater*a, 1929, 1 n, p 1E7)
7 Aenţion)m c) 'n alte ediţii, teBt#l este #şor deose%it, şi an#me: C;# s-a mai -2ndit
apoi nici o clip) s) o p)stre*e, pentr# ca s) poat) p#rta r)*%oi c# re-ele FranţeiP şi a p#rtat
r)*%oaie nen#m)rateC ("0 ; A a c . i a 1 e l l i , #critti politici scelti, ed cit, p 126, şi
IIPrincipe, introd#*ione e note di F ".a%od, ed cit, p 79) $e-ele Franţei este =#do1ic
>,,
& <ste 1or%a de Ferdinand "atolic#l pe care 'n scrisoarea adresat) l#i Francesco
5ettori (26 a#-#st 151?), Aac.ia1elli 'l n#meşte Cmesc.in şi *-2rcitC ( A a c . i a -1 e l l i ,
(attere, Firen*e, $inascimento del li%ro, 1929, pp 7&-79)
9 "e*ar a 0ost asasinat de Br#t#s şi "assi#s 'n 44 'en la #n an n#mai d#p) ce
primise titl#l de dictator pe 1iaţ) şi de CimperatorC !e ştie c) la 'ncep#t#l carierei l#i politice
c.elt#ise 0oarte m#lt pentr# a-şi c2şti-a pop#laritateP ales edil 'n an#l 65, se 'ndatorase
pentr# a p#tea or-ani*a 9oc#ri şi petreceri pop#lare 'n ce pri1eşte 9#decata l#i Aac.ia1elli
re0eritoare la "e*ar, ea este aceea a primilor istorici #manişti ("ol#ccio !al#taţi, =eonardo
Br#ni) care condamn) 'nl)t#rarea
164
165
-#1ern)rii rep#%licane şi insta#rarea imperi#l#i: de alt0el, menţionarea l#i "eI,# in cadr#l acest#i
capitol de critic) a tiraniei şi a metodelor ei, do1ede-9tc di asemenea c) admiraţia l#i
Aac.ia1elli se adresa $omei rep#%licane, n# ,mperi#l#i (ci 6ans Baron The crisiC ol the cari0
italian Rcnaissancc, +rince3in 1955 1 ,p 56 şi ?71) 1E 'n Discorsi(,,, 21) Aac.ia1elli arat)
de asemenea c) #n principe tre%#ie s) s=-comporte ' n aşa 0 e l 'nc2t s ) n # 0 i e dispreţ#it ş i
#r2t (cela care ca#t) prea m # l t s , 0ie i#%it, 1a 0i dispreţ#it de 'ndat) ce se 1a 'ndep)rta de
calea pe care a #rma# p2n) at#nciP iar acela care 1rea s) 0ie tem#t, a9#n-e, la r2nd#l l#i, s) 0ie
#r2t de 'ndat) ce 'ntrece oric2t de p#ţin m)s#ra potri1it) ?Dpere, ed cit, p ?69) ,n cap 2? al
aceleiaşi c)rţi, scriitor#l arat) c) principala ca#*) care -enerea*) #ra popor#l#i 'mpotri1a
principel#i este C0apt#l de a - 1 lipsi de %#n#rile l#iC, la care se ada#-) tr#0ia pe care oamenii
li%eri 'ndeose%i n# o 'n-)d#ie #n#i cond#c)tor ai lor, c.iar dac) ea n# lo1eşte c# nimic interesele
lor ?Dpere, ed cit, p ?76) "# aceast) concl#*ie, Aac.ia1elli arat) c) monar.#l 1a p#tea s)-şi
menţin) p#terea n#mai 'n m)s#ra 'n care 1a respecta %#n#rile şi demnitatea popor#l#i, respecti1
ale %#r-.e*iei care 1oia ca a1erile s)-i 0ie ap)rate 'mpotri1a %#n#l#i plac al 0e#dalilor
Aac.ia1elli de0ineşte aici caracter#l monar.iei a%sol#te 'n 0a*a ci pro-resist) şi a1erti*ea*)
'mpotri1a domniilor a%sol#tiste de mai t2r*i# care 1or a1ea o %a*) de clas) eBcl#si1 0e#dal)
"apitol#l l#i Aac.ia1elli anticipea*) critica pe care il#minism#l o 1a ad#ce statelor de monar.ie
a%sol#t) +reci*area 'ns)şi pe care scriitor#l o 1a 0ace la #n moment dat ?Discorsi, , 3 , 21),
o%ser12nd c) 1ite9ia 0oarte mare a #n#i principe poate s) ştear-) Ctoate acele -reşeli pe care
oamenii le s)12rşesc pentr# a se 0ace prea m#lt i#%iţi sa# prea m#lt tem#ţiC ?Dpere, ed cit, p
?69), ne 'ndeamn) s) concl#dem c) el condamn) monar.ia a%sol#t) 'n 0a*a ei e1ol#at) şi
anti%#r-.e*), accept2nd-o, cel m#lt, n#mai 'n m)s#ra 'n care monar.#l ar 0i, asemenea #n#i
Cdespot l#minatC, o personalitate care s) se imp#n) prin merite neo%işn#ite, capa%ile de a l)sa 'n
#m%r) 1iciile l#i
CAITOLUL +VII
1"apitol#l de 0aţ) contin#) anali*a 'ncep#t) 'n capitol#l precedent pri1itor la 'ns#şirile
necesare #n#i principeP el reia 'n acelaşi timp ideile eBp#se 'n capitol#l 5@ 'n le-)t#r) c#
"e*ar Bor-ia Aac.ia1elli 1a ar)ta din no# c) 1iolenţa poale si tre%#ie s) 0ie, 'n an#mite
condiţii, mi9loc#l de -#1ernare cel mai adec1at, (c0 si cap ,,,, nota 1?)
2@espre aceste %#ne re*#ltate ale c#ceririi $oma-nei de c)tre "e*ar Bor-ia 1or%eşte
şi K#icciardini 'n #toria ",Italia (5,, 4): C8@oar $oma-na era liniştit) si credincioas)
d#cel#i 5alentinoP deoarece prin propria ei eBperienţ) c#nosc#se ca este m#lt mai %ine
pentr# ea s) 0ie s#p#s), 'n 'ntre-imea ei, #n#i sin-#r principe
p#ternic, decat ca 0iecare oraş s) 0ie s#% -#1ernarea #n#i alt senior /amenii 'şi amintea# de
asemenea c) datorit) a#torit)ţii şi p#terii l#i ca şi datorit) administr)rii leale a drept)ţii, ţara
0#sese liniştit) şi 0erit) de t#l%#r)rile proprii partidelor d#şmane, care alt)dat) pro1oca#
ne'ncetate #cideri de oameni "# aceste l#cr#ri c2şti-ase pop#laţiile de partea l#iC ?#toria
",Italia li%ro 5, cap 4 a c#ra di "onstantinii +ani-ada Bari =ater*a 1929 5 ,, pp 1EE-1E1
i /%ser1aţia l#i Aac.ia1elli, con0irmat) de K#icciardini do1edeşte c) acţi#nea l#i Bor-ia era
'ndreptat) 'mpotri1a micilor 0e#dali şi c) ea p#tea ser1i ca atare ca#Ia #ni0ic)rii statelor italiene
"0 pentr# aceasta ( n t o n i o K r a m s c i Note sul Machiavelli& sullapolitica e sullo stato
o"erno, ed cit, p 14: C+rincipele tre%#ie s) p#n) cap)t anar.iei 0e#daleP şi l#cr#l acesta 'l 0ace
d#cele 5alentino 'n $oma-na, spri9inind#-se pe clasele prod#c)toare, ne-#stori şi ţ)raniC ?
Aac.ia1elli 1or%eşte 'n Discursuri ?UI, 27) de politica -reşit) a 0lorentinilor 0aţ) de #n alt oraş
toscan, an#me +isa, #nde 'n 15E1-15E2 s-a# menţin#t ne'nţele-erile dintre 0racţi#ni 'n loc s) se
des0iinţe*e partidele ad1erse prin #ciderea c)peteniilor lor Aac.ia1elli recomand) 'n sit#aţiile
de acest 0el, mi9loc#l radical, cr#*imea, socotind c) n#mai aceasta ar 0i p#t#t ad#ce pisanilor
liniştea intern) şi ar 0i #ş#rat 'n acelaşi timp oc#parea oraş#l#i de c)tre 0lorentini $ecomand2nd
0olosirea mi9loacelor 1iolente, Aac.ia1elli se p#ne s#ccesi1 'n sit#aţia a-resorilor şi a 1ictimelor
lor +entr# cei dint2i acest 0el de a proceda ar 0i #ş#rat 'n0)pt#irea #nei acţi#ni politice 0a1ora%ile
intereselor stat#l#iP pentr# ceilalţi, el ar 0i 'nsemnat asi-#rarea liniştei interne, -aranţie a p#terii
'mpotri1a atac#rilor din a0ar) Aac.ia1elli o%ser1) 'n acelaşi capitol al Discursurilor (,,,, 27),
c) politica 0lorentin) de 0olosire a ne'nţele-erilor interne pentr# c#cerirea +isei era o politic) de
sl)%ici#ne, şi 'i op#nea drept sin-#ra politic) 9#st), aceea de a c#ceri şi de a st)p2ni #n stat prin
0orţ) şi prin 'ns#şiri deose%ite (Ccon 0or*ae con 1irt#C Dpere, ed cit, p ?&?) (d1ersar al
oric)rei metode i*1or2te din şo1)ial) şi inconsec1enţ), scriitor#l condamn) 0iresc politica de
ter-i1ersare, socotind-o d)#n)toare stat#l#i şi totodat) popor#l#i pe care 'l sl)%eşte, di1i*2nd#-1
(r)t2nd 'n acelaşi timp 0olos#l 'ntre%#inţ)rii cr#*imii pentr# pisani, Aac.ia1elli aprecia*)
metoda din p#nct#l de 1edere al stat#l#i atacat, şi deci din p#nct#l de 1edere al popor#l#i care
#rmea*) a 0i s#p#s şi n# al principel#i care şi-a prop#s s)-1 s#p#n) "oncl#*ia este aceeaşi ca şi
'n prim#l ca* deoarece se arat) c) 'ntreţinerea partidelor ad1erse d)#nea*) oric2nd #n#i stat
'ntr#c2t -r)%eşte c)derea l#i 'n le-)t#r) c# aceast) c.esti#ne, Aac.ia1elli sp#ne de asemenea,
1or%ind de #n alt oraş-rep#%lic): C/raş#l +istoia n# a a9#ns 'n st)p2nirea $ep#%licii Florenţei
dec2t prin acest mod de a procedaP c)ci 0iind 'mp)rţit, iar 0lorentinii 0a1ori*2nd c2nd #n partid,
c2nd alt#l, l-a# 'mpins at2t de departe 'nc2t, isto1it de eBistenţa l#i plin) de t#l%#r)ri, l-a# 0)c#t
s) se ar#nce sin-#r 'n %raţele FlorenţeiC ?Discorsi& ,,, 25, 'n Dpere, ed cit, p 291)
166
107
4 Enei"a, ,, 11 56?-564: CKrele ne1oi şi-o domnie ce8ncepe m)-mpin- la de-acestea
I +2n) 'n *are, prin str)9i, ap)r2nd ale ţ)rii .otareC (<neida, 'n rom2neşte de @ A # r ) r a ş
#, B#c#reşti, <!+=(, 1956, p ?5) !#nt c#1intele pe care @idona le sp#ne l#i ,lione#
troian#l, r)sp#n*2nd r#-)minţii acest#ia care-i cere s) n# mai inter*ic) na1elor troiene de a
ancora la ţ)rm#l "arta-inei @idona r)sp#nde ar)t2nd c) 1a tre%#i s) menţin) interdicţia pe
care domnia ei i-o imp#ne
5 'n Discorsi(,,,, 21) Aac.ia1elli se re0er) la aceeaşi alternati1) sp#n2nd: Coamenii
s#nt 'mpinşi de do#) l#cr#ri principale: sa# de dra-oste, sa# de #r), aşa 'nc2t le por#nceşte
şi acela care se 0ace i#%it, ca şi acela care se 0ace tem#tP %a #neori este mai m#lt #rmat şi
asc#ltat acela care se 0ace tem#t dec2t acela care se 0ace i#%itC ?Dpere, ed cit, p ?69)
(ceste c#1inte eBprim) o constatare, dar n# o maBim) Aac.ia1elli recomand) 1iolenţa 'n
m)s#ra 'n care ea este #til) stat#l#i, 'n speţ) monar.iei a%sol#te, deoarece este mai e0icace
dec2t clemenţa +e aceasta din #rm) scriitor#l n# o respin-e şi n# o dispreţ#ieşte, dar
condamn) cr#*imea p#s) 'n sl#9%a intereselor proprii 'ntr-#na din scrisorile sale (din 2E
decem%rie 1514) Aac.ia1elli rec#noaşte c) 1iolenţa asi-#r) #neori s#cces#l şi 1ictoria:
C+apa ,#li# n# s-a preoc#pat niciodat) de 0apt#l c) oamenii 'l #ra# c# condiţia de a 0i tem#t
şi respectat şi c# aceast) 0ric) (pe care o imp#nea# 'n 9#r#l l#i) a r)st#rnat l#mea şi a ad#s
%iserica 'n sit#aţia pe care o 1edem ac#mC (Jo#tes ,es lettres de Aac.ia1elli, +aris,
Kallimard, 1955, 1 ,,, p 4E1) @ar 'n Istorie fiorentine (,,, ?7) scriitor#l condamn)
cr#*imea d#cel#i de (tena care 1oia s) o%ţin) Cser1it#tea, n# %#n)1oinţa oamenilorP iar
pentr# aceasta dorea mai m#lt s) 0ie tem#t dec2t i#%itC ?Dpere, ed cit, p 67?) (0irmaţia
prin care Aac.ia1elli 'şi s#sţine aici pre0erinţa pentr# #n principe care se 0ace tem#t mai
m#lt dec2t i#%it tre%#ie 'nţeleas) aşadar n# 'n mod a%sol#t ci 'n raport c# criteri#l amintit,
care este #n criteri# de clas), an#me #tilitatea şi e0icacitatea mi9loc#l#i respecti1 pentr#
%inele stat#l#i, respecti1 al stat#l#i naţional "r#*imea d#cel#i de (tena este condamnat)
'ntr#c2t ea n# 0oloseşte, 'n acel moment, m)ririi sa# 'nt)ririi stat#l#i 0lorentin, ci dimpotri1),
#rm)reşte s) des0iinţe*e -#1ernarea l#i li%er) şi democratic)
6 Aac.ia1elli 'şi a0irm) aici dispreţ#l 0aţ) de oameni pentr# a 9#sti0ica metodele pe
care le recomand) +asa9#l este #n#l din acelea care a# creat cel mai m#lt trista 0aim) a
secretar#l#i 0lorentin şi a Cmac.ia1elism#l#iC Jot#şi, aceast) a0irmaţie de pesimism
contra*ice conţin#t#l altor capitole din Principe, mai ales al capitolelor >,> şi >>, care
s#sţin c) pentr# a domni tre%#ie s) do%2ndeşti 'ncrederea popor#l#i @e alt0el, 'n
contin#area pasa9#l#i de 0aţ), se 1ede c) scriitor#l n# dispreţ#ieşte nicidec#m pe acel
principe care 'şi c2şti-) 0a1oarea popor#l#i printr-#n Cs#0let 'nalt şi no%ilC, ci dimpotri1),
consider) c) acesta este ade1)rat#l mi9loc de a p)stra p#terea ;oţi#nea de Cprincipe i#%it de
poporC este 'nţeleas) aici 'n sens#l celor sp#se 'n capitol#l precedent 'n le-)t#r) c# d)rnicia
Aac.ia1elli n# recomand) d)rnicia, deoarece ea re#şeşte s) c2şti-e doar trec)tor 0a1oarea
oamenilor, 'ntr#c2t ea n# poale 0i contin#) şi e-al) 'n acelaşi sens consider) scriitor#l c)
principele n# tre%#ie s) 0ie i#%itP el n# tre%#ie s) 0ie i#%ii penlr# d)rnicia l#i, ci tre%#ie s) 0ie
tem#t penlr# dreptatea l#i (ceast) 'nţele-ere apare mai limpede 'n contin#area pasa9#l#i
#nde se 1or%eşte de Cprieteniile pe care ,c o%ţii c# %aniC, şi pe care Aac.ia1elli n# le
socoteşte demne de 'ncredere !e do1edesc deci Cnerec#nosc)tori, sc.im%)tori etcC acei
oameni 'n care te-ai 'ncre*#t pentr# c) te-ai ar)tat doar darnic 0aţ) de eiP iar d)rnicia n# are
dec2t e0ecte trec)toare M#decata l#i Aac.ia1elli c# pri1ire la oameni n# implic) pesimism
0aţ) de nat#ra om#l#i, ci n#mai o 'ndrept)ţit) critic) a acelora care cred c) pot c2şti-a
'ncrederea oamenilor prin mi9loace 'nşel)toare şi de s#pra0aţ), c#m este d)rnicia !e 1or
ar)ta desi-#r in-raţi oamenii pe care ai 'ncercat s)-i atra-i 'nşel2nd#-i c# dar#riP pentr# c)
oamenii n# 1or dar#ri, ci 1or 0apte cinstite care s) do1edeasc) C#n s#0let 'nalt şi no%ilC,
deoarece n#mai acesta poate -aranta constanţa 'n 0)pt#irea %inel#i, 0ermitatea şi cinstea #n#i
cond#c)tor de stat "onsider)m c) acest pasa9 in0irm) concl#*ia c# pri1ire la pesimism#l l#i
Aac.ia1elli, care s-ar %a*a pe o considerare parţial) a ideilor l#i
7 "0 cap ,>, #nde se arat) c) #n principe tre%#ie s) se cond#c) 'n aşa 0el 'nc2t
s#p#şii l#i s) ai%) oric2nd ne1oie de el +asa9#l respecti1 con0irm) cele sp#se mai s#s (c0
nota 6) ar)t2nd c) Aac.ia1elli n#meşte Cnerec#nosc)tori, sc.im%)tori etcC pe oamenii pe
care 'i poţi c2şti-a prin 0a1or#ri, pe c2nd 'ncrederea popor#l#i se o%ţine prin alte mi9loace
pe care #n Cprincipe 'nţeleptC le 1a -)si
& Di aceast) a0irmaţie pesimist) tre%#ie 'nţeleas) 'n sens#l celor ar)tate mai s#s <a
indic) relaţiile care se sta%ilesc 'ntre oameni at#nci c2nd cine1a 'şi c2şti-) i#%irea printr-o
d)rnicie ostentati1) care n# se s0ieşte de a-şi m)rt#risi scop#l +ara-ra0#l #rm)tor arat) c)
eBist) 'ntre oameni şi alte relaţii, care n# se 'ntemeia*) nici pe interese nici pe o%li-aţii
9 'n Discorsi (6,, 19) 'nt2lnim aceeaşi idee: C@ar acela care por#nceşte s#p#şilor
tre%#ie s) se 0oloseasc) mai c#r2nd de pedeaps) dec2t de respect Di aceasta 'ns) tre%#ie s)
0ie m)s#rat), 'n aşa 0el 'nc2t s) e1iţi #raP deoarece a te 0ace #r2t n# este niciodat) spre %inele
#n#i principeC ?Dpere, ed cit, p ?66)
1E (cesta este, 'n relaţiile dintre oameni, plan#l s#perior cel#i precedent, do1edind c)
#n principe poate şi tre%#ie s) acţione*e 'n aşa 0el 'nc2t s) 0ie n#mai tem#t,
c2şti-2nd#-şi aceast) preţ#ire a s#p#şilor prin comportarea l#i corect) "a#*ele
care pot -enera #ra lor s#nt a%#*#rile şi %#n#l plac !criitor#l se ridic) deci
'mpotri1a tiraniei şi cere principel#i s)-şi respecte s#p#şii +rin c#1intele l#i, clasa
cea no#) cere s) 0ie respectat) potri1it c# loc#l şi 0#ncţia ei 'n societate
Aac.ia1elli se re0er) şi 'n capitol#l >,> la a%#*#rile tiraniei şi la e0ectele eiP c0
de asemenea Istorie florentine (,,, ?6), #nde se 1or%eşte despre d#cele de (tena şi
se arat) c) ceea ce a pro1ocat mai m#lt nem#lţ#mirea 0lorentinilor 0aţ) de domnia
acest#ia a 0ost atit#dinea l#i lipsit) de respect 0aţ) de soţiile s#p#şilor l#i ?Dpere&
16& 169
ed cit, p 667) (celaşi respect este amintit in DiscurNi ?IU, 26) #nde Aac.iaFelli scrie: C,ar
(ristolel, intre principalele ca#Ie la care se re0er) 1or%ind despre pr)%#şirea tiranilor, arat)
in9#ria ad#s) c#i1a 'n le-)t#r) c# 0emeile, ţi an#me necinstirea lor 1iol#l sa# r#perea #nei
c)s)torii !p#n aşadar c) principii a%sol#ţi şi -#1ernatorii rep#%licilor tre%#ie V) se
preoc#pe de aceasta: ei tre%#ie s) ai%) 'n 1edere de*ordinea care poate s) se nasc) de aici şi
s) ia m)s#ri 'nainte ca laptele s) 0ie spre r)#l şi r#şinea stat#l#i sa# a rep#%licii lorC ODpere,
ed cit, p ?&E) "ondamn2nd 'ndeose%i acest a%#* Aac.ia1elli se ridica 'mpotri1a
mora1#rilor no%ilimii 0e#dale: ca eBponent al %#r-.e*iei conştiente de rol#l ei 'n stat, el
cere pentr# clasa cea no#) respect#l care i se c#1enea
11 'n Discorsi?CCC, 19) Aac.ia1elli arat) de alt0el c) actele de cr#*ime ale principilor
era# determinate de l)comia 9a0#l#i CAod#l de a o e1ita (#ra) era acela de a le l)sa
s#p#şilor %#n#rile pe care ei le st)p2nesc, deoarece s2n-ele, at#nci c2nd n# d#ce la 9a0,
nimeni n#-1 doreşte dec2t dac) este constr2ns, iar o constr2n-ere de 0el#l acesta rareori se
'nt2mpl)P at#nci 'ns) c2nd inter1ine 9a0#l, se i1esc 'ntotdea#na şi n# lipsesc niciodat)
ca#*ele şi dorinţa de a 1)rsa s2n-eC ?Dpere, ed cit, pp ?66-?67) +entr# 'nsemn)tatea pe
care Aac.ia1elli o atri%#ie .an#l#i ţi dorinţei de a-1 a1ea, c0 şi (,Arte "ella'uerra, cartea a
,5-a #nde, 'n le-)t#r) c# disciplina care tre%#ie imp#s) soldaţilor, se sp#ne: Cdac) 0#-a ,c
sal1ea*) 1iaţa, ea n# le sal1ea*) %#n#rileP iar dra-ostea de %#n#ri n#-i 0ace pe oameni mai
p#ţin 'nd2r9iţi de a se ap)ra, dec2t 'i 0ace dra-ostea de 1iaţ)C ( Tutte Ic opere storiche e
letterarie "i N& Machiavelli, a c#ra di K#ido Aa**oni e di Aano "asella, Firen*e Bar%era,
1929, p ?26)
12 6anni%al (247-1&? 'en) 'n1in-)tor#l romanilor la =ac#l Jrasimene (217) şi la
"annae (216), la r2nd#l l#i 'n1ins de aceştia la \anra (2E2), este deseori amintit de
Aac.ia1elli 'n Discorsi (,,,, ?1), scriitor#l 'l consider) drept cel mai de seam) comandant
de armate, model prin eBcelenţ) al oric)r#i r)*%oinic ?Dpere, ed cit, p ?92) şi aceeaşi
9#decat) o eBprim) at#nci c2nd o%ser1) c) Cnimeni n# 1a p#tea s) sp#n) 1reodat) c)
6anni%al n# a 0ost maestr# 'n ale r)*%oi#l#iC (i%id, p ?4&)
1? !#nt n#mite Cp)m2nt#ri str)ineC: ,talia penins#lar), !icilia, (0rica, 0iecare din ele
0iind #n p)m2nt str)in pentr# Cneam#rileC di0erite care alc)t#ia# armata l#i 6anni%al
14 'n Discursuri (111 21) Aac.ia1elli compar) de asemenea pe 6anni%al c# !cipio
aşa c#m 0ace 'n contin#area pasa9#l#i de 0aţ) "el dint2i este principele care prin cr#*imile
l#i a imp#s asc#ltare şi respect, iar cel)lalt este comandant#l %l2nd care prin omenia l#i
c2şti-) admiraţia popoarelor pe care ,c s#p#neP dar şi #n#l si cel)lalt, deşi prin mod#ri de
procedare di0erite, atin- acelaşi re*#ltat, -loria si p#terea (nali*2nd ca#*ele acestor 0apte,
Aac.ia1elli arat) c) 6anni%al, #r2t pentr# cr#Iimea l#i, era admirat pentr# celelalte 'ns#şiri
ale l#i ?Dpere, cd cit, p ?69) ,n pasa9#l de 0aţ) al Principelui, scriitor#l respin-e
pre9#decata acelor
scriilon care 'l admir) pe 6anni%al dar n# 1)d ca#*a principal) a s#cceselor l#i an#me
teama pe care el o imp#nea celorlalţi Principele, care eBp#ne #n pro-ram de acţi#ne
imediat), recomand) eBempl#l l#i 6anni%al cel mai adec1at 'n condiţiile moment#l#i, 0)r) a
ne-a 'ns) rol#l si e0icacitatea .l2ndcţci 'n cmpre9#r)ri di0erite "ritica adresat) scriitorilor
care n# 'ndr)*nesc s) rec#noasc) 1aloarea an#mitor mi9loace prin care se c2şti-) p#terea,
deşi admir) pe cei care a# c2şti-at-o ast0el, arat) c) Aac.ia1elli -2ndeşte consec1ent,
potri1it moralei necesare %#r-.e*iei 'n ascensi#ne care l#pt) pentr# a c#ceri p#terea
(tri.#ind#-i l#i 6anni%al o Ccr#*ime neomeneasc)C Aac.ia1elli trad#ce eBact c#1intele l#i
Jit#s =i1i#s (>>,, 4) care 1or%eşte 'n le-)t#r) c# -eneral#l carta-ine* de Cin.#mana
cr#delitasC, dar consider) c) acesta este cel dint2i dintre 1iciile cele mai mariP a0irm2nd#-şi
aprecierea 0aţ) de cr#*imea l#i 6anni%al, Aac.ia1elli se re0erea aşadar 'n mod critic şi la
9#decata l#i Jit#s =i1i#s, pe care o in0irm) @#p) c#m se 1a 1edea şi mai 9os, 'n comparaţia
dintre 6anni%al şi !cipio, Aac.ia1elli preţ#ieşte cr#*imea 'n m)s#ra 'n care o socoteşte
mi9loc necesar de -#1ernare la #n moment dat, 0)r) a o considera 'ns) mi9loc de -#1ernare
oric2nd necesar)
15 <ste 1or%a de +#%li#s "orneli#s !cipio *is (0rican#l, c#ceritor#l !paniei şi
'n1in-)tor#l l#i 6anni%al
16Aac.ia1elli se re0er) la re1olta tr#pelor contra l#i !cipio 'n an#l 2E6 'en re1olt) pe care
o aminteşte şi 'n Discursuri (,,,, 21) #nde consider) drept ca#*) a re%eli#nii, prea marea
%l2ndeţe a -eneral#l#i roman, c# alte c#1inte, 0apt#l c) oamenii n# se temea# de elP tot aici
arat) c) pentr# a p#ne cap)t r)scoalei, !cipio a 0ost tot#şi ne1oit s) #*e*e de cr#*imea pe
care p2n) at#nci o e1itase ?Dpere, ed cit, p ?69-?7E)
17Jit#s =i1i#s relatea*) aceast) 'n1in#ire pe care Fa%i#s AaBim#s i-a ad#s-o l#i !cipio
(>>,>, 19): C(nte omnes N Fa%i#s nat#m c#m ad corr#mpendam disciplinam militarem
ar-#ereP sic et in 6ispania pl#s prope per seditionem milit#m H#am %ello amiss#m: eBterno
et re-io more et ind#l-erc licentiae milit#m et sae1ire in eosC (Aai m#lt dec2t toţi, N#int#s
Fa%i#s s#sţinea c) el este n)sc#t pentr# a s0)r2ma disciplina militar)P tot aşa şi 'n 6ispania
a# pierit aproape mai m#lţi ostaşi din ca#*a re1oltei dec2t 'n r)*%oi @#p) o%icei#l str)inilor
şi al re-ilor, pe de o parte ci 'n-)d#ie destr)%)larea soldaţilor şi pe de alta 'i pedepseşte
aspr#) Istoria Roan!, trad#cere de ; = o c # s t e a n # şi , ! + e t r e s c # tom#l ,,,
B#c#reşti "arol Ko%l, 19E4, p 51 ,)
1&+ropretor#l N#int#s +lemini#s, l)sat de !cipio la =ocri <pi*ep.Rrii, oraş din s#d#l ,taliei,
pentr# a-1 ap)ra 'mpotri1a carta-ine*ilor, a s)12rşit 9a0#ri şi alte a%#*#ri 'mpotri1a
loc#itorilor !cipio n# 1 - a pedepsit c#m se c#1enea pentr# aceste 0apte, l#cr# pentr# care
acelaşi Fa%i#s AaBim#s 'l 'n1in#ieşte de asemenea c# se1eritate
19 "ompar2nd 'ntre-#l pasa9 re0eritor la 6anni%ai şi la !cipio, c# #n pasa9 asem)n)tor din
Discorsi (,,, 21) constat)m o #şoar) deose%ire ,n Principe&
70
171
i m
Aac.ia1elli respin-e %l2ndeţea şi ind#l-enţa l#i !cipio ar)t2nd #rm)rile lor d)#n)toare
$omei, an#me r)scoala tr#pelor din !paniaP doar 'n 'nc.eierea para-ra0#l#i, scriitor#l
o%ser1) c) aceast) -reşeal) a de1enit pentr# posteritate #n moti1 de admiraţie
'n Discorsi re-)sim 9#decata aceleiaşi posterit)ţi, at#nci c2nd Aac.ia1elli 'ns#şi la#d)
comportarea l#i !cipio 'n ade1)r, 'n Discorsi, scriitor#l n# 'nt2r*ie as#pra #rm)rilor
imediate ale %l2ndeţii acest#ia, şi an#me r)scoala tr#pelor, ci, pri1ind eBcepţia din !pania 'n
totalitatea ei, constat) c) !cipio a o%ţin#t, ca şi 6anni%al deşi #rm2nd mi9loace op#se,
aceeaşi s#p#nere şi asc#ltare din partea popoarelor pe care le-a c#cerit Aac.ia1elli,
'ncerc2nd s) eBplice acest paradoB, rec#noaşte, in acelaşi capitol al Discursurilor, spre
deose%ire de pasa9#l coresp#n*)tor din Principe ('n capitol#l de 0aţ)), c) Coamenii s#nt
'mpinşi de do#) l#cr#ri principale: sa# de i#%ire sa# de team), aşa 'nc2t le por#nceşte at2t
acela care se 0ace i#%it, c2t şi acela care se 0ace tem#tCP şi n#mai #ltima propo*iţie a acest#i
raţionament se apropie de Principe= C%a c.iar de cele mai m#lte ori este mai m#lt #rmat şi
mai m#lt asc#ltat acela care se 0ace tem#t, dec2t acela care se 0ace i#%itC ?Dpere, ed cit, p
?69) 'n contin#area l#i 'ns), Aac.ia1elli 1a ar)ta c) at2t ind#l-enţa, c2t şi cr#*imea prea
mare se corectea*) prin celelalte 'ns#şiri care, dac) s#nt c# ade1)rat mari, 0ac s) se #ite
eBces#l celorlalte 'n Discorsi& aşadar Aac.ia1elli n# rec#noaşte cr#*imi, d#p) c#m n#
rec#noaşte nici %l2ndeţi, rol#l determinant 'n s#cces#l #n#i comandant 0aţ) de popoarele pe
care le c#cereşte, iar acesta este atri%#it 1irt#ţilor sa# 'ns#şirilor l#i militare care corectea*)
eBcesele sa# erorile celorlalte 'ns#şiri 'n s02rşit, consider2nd 'nc.eierea capitol#l#i de 0aţ),
care cere din no# ca principele s) se 0ereasc) de a tre*i #ra s#p#şilor l#i, se poate concl#de
c) nici cr#*imea, nici eBcesi1a %l2ndeţe n# s#nt pentr# Aac.ia1elli mi9loc#l cel mai e0icace
de a domni %ine, şi c) respect#l sa# teama s#p#şilor, necesare 'ntr-#n stat, se pot o%ţine
n#mai 0)r) cr#*ime, adic) prin acea dreptate care se apropie mai m#lt de %l2ndeţe dec2t de
r)#tatea -eneratoare de cr#*ime ,n 'ns#şirile pe care le cere principel#i, respecti1
monar.#l#i a%sol#t, Aac.ia1elli respin-e deci cr#*imea şi cere dreptatea, 'ntr#c2t 1or%eşte
'n n#mele clasei noi care 'şi s#sţine drept#rile pentr# a-şi consolida p#terea !criitor#l
n#meşte cr#*ime, as#prirea eBercitat) de 0e#dali şi 'ndreptat) 'n mod e-al 'mpotri1a
or)şenilor şi a ţ)r)nimii "ere dreptate 0aţ) de popor, respecti1 0aţ) de clasa 'n ascensi#ne pe
care principele se 1a spri9ini 'n acţi#nea l#i 'ndreptat) contra 0e#dalilor
CAITOLUL +VIII
1 "apitol#l de 0aţ) a determinat cele mai m#lte din comentariile care respin- teoriile
I5Inc9IMeIt0Isocotind#-le contrarii moralei @ac) 'n capitolele precedente, scriitor#l n# era
'ntotodea#na cate-oric 'n recomand)rile l#i şi permitea o 'nţele-ere mai
n#anţat) 'n cadr#l 'ntre-ii opere, aici 'n sc.im% recomand)rile s#ni limpeIi şi ele se cond#c
'ntotdea#na d#p) criteri#l #tilit)ţii politice a acţi#nii "apitol#l repre*int) concl#*ia
constat)rilor care se desprindea# pentr# scriitor din analiIa sit#aţiilor contemporane
Aac.ia1elli 1a sp#ne c), 'n condiţiile date, şi 'n 1ederea scop#l#i de atins, s#nt necesare
toate mi9loacele, c.iar acelea pe care morala 'n speţ) morala reli-ioas) 0e#dal), le
condamn)
2 (ceast) introd#cere aminteşte 0oarte %ine alte pasa9e 'n care Aac.ia1elli raţionea*)
'n acelaşi 0el: admite principiile de cond#it) cons0inţite de etic) şi tradiţie, deci n# nea-)
direct morala reli-ioas), dar s#sţine indirect o moral) no#) at#nci c2nd sp#ne c) om#l,
respecti1 principele, poate re#şi 'n acţi#nile l#i mai c#r2nd prin dero-are de la moral) dec2t
prin con0ormarea la re-#lile ei @in cele ce #rmea*) 1a re*#lta care s#nt acei principi care a#
s)12rşit l#cr#ri mari c# a9#tor#l necinstei şi al 1icleniei Aac.ia1elli 1a cita pe (leBandr# 5,
a c)r#i d#plicitate de carater este menţionat) şi de alţi istorici contemporani (c0 M a c o p o ;
a r d i, (e @istoire "ella citt! "i Fioren*a, in (ione, A@=>>>,,, p 69 1), sp#n2nd c) las)
deoparte alte n#meroase eBemple recente <ste 1or%a de Cl#cr#ri mariC 'n acelaşi sens de
clas) pe care-1 are 'n Principe noţi#nea 'ns)şi de principe per0ect: cit2nd eBempl#l l#i
(leBandr# 5, pe care 1 - a ar)tat drept spri9initor al acţi#nilor 0i#l#i s)#, Aac.ia1elli socotea
c) 0aptele l#i a# 0ost mari 'ntr#c2t a# s#sţin#t o acţi#ne care, dac) ar 0i re#şit, ar 0i 0ost
%ine0)c)toare pentr# ,talia, 'n speţ) pentr# %#r-.e*ia oraşelor ei (cest p#nct de 1edere
contin#) s) apar) 'n Discursuri, dar aici Aac.ia1elli n# mai pledea*) pentr# monar.ia
a%sol#t), ci pentr# rep#%lic), deoarece şi-a dat seama c) politica Aedicilor este 0a1ora%il)
n# p)t#rilor acti1e ale %#r-.e*iei, ci #nei %#r-.e*ii artistocrati*ate 'n consecinţ), 'n
Discursuri eC n# mai la#d) nici 'nşel)toria nici 0)ţ)rnicia (t#nci c2nd cere, la #n moment
dat, 0olosirea 'nşel)ci#nii (,,,, 4E), el 'nţele-e prin aceasta n# c)lcarea c#12nt#l#i dat sa# a
'nţele-erii 'nc.eiate c# cine1a, ci doar Cacea 0ra#d) pe care o 0oloseşti 0aţ) de d#şman#l care
n# are 'ncredere 'n tineC ?Dpere, ed cit, p 4E9), şi care repre*int) priceperea de a 0olosi
tactica de l#pt) cea mai a%il) Jot 'n Discursuri, noţi#nea de 1iclenie sa# 'nşel)torie se
restr2n-e la #n moment dat 'ntr-at2ta 'nc2t 'şi pierde calitatea de noţi#ne pri1ind morala şi
de1ine o noţi#ne din domeni#l artei r)*%oi#l#i
? "omentatorii o%ser1) c) Aac.ia1elli se re0er) poate la Francesco !0or*a, pe care
scriitor#l 'l caracteri*ea*) ast0el 'n Istorie fiorenline= Cn#-1 reţine nici 0irea nici r#şinea de a-
şi c)lca c#12nt#lP deoarece oamenii mari n#mesc r#şine 0apt#l de a pierde, n# acela de a
do%2ndi prin 'nşel)ci#neC 'n capitol#l de 0aţ), scriitor#l citea*) 'ns), d#p) c#m am sp#s (c0
nota 2), n#mai eBempl#l papii (leBandr#, şi aceasta poate pentr# c) n#mai el coresp#ndea
'ntocmai 'nţeles#l#i precis pe care scriitor#l 'l d)dea noţi#nii de Cl#cr#ri mariC şi Coameni
mariC
172 173
4 +entr# atesl pasa9 se indic) drept iI1or " i c e r o De o-,f5ciis (cartea ,, 1 , ,cipIi-
Je#.ner, 19?2, p 17)
5 (dic) 'n mod ale-oric
6 Aac.ia1clli se re0er) la persona9#l mitolo-ic, centa#r#l ".iron, 0i#l i#i !at#rn şi ,
nim0ei Filire, care a 0ost maestr#l l#i (.ile, al l#i Jese# şi 6erc#le, tiind lom# pricep#t 'n
medicin), astronomie şi cine-etic) @ante 'l aminteşte 'n Infern (>,, 7E-72) (ceast)
re0erire la #n persona9 mitolo-ic este caracteristic) penii # 0ilo*o0ia $enaşterii +oeţii acestei
epoci s-a# oprit la 'nţeles#rile -enerale şi 0oarte aparente ale mit#rilor, pre0er2nd 0i-#rile
care eBprima# -raţie, 0r#m#seţe şP armonie =a 0ilo*o0i 'nt2lnim, 'n sc.im%, c)#tarea
'nţeles#l#i asc#ns al mit#rilor şi 0olosirea lor pentr# eBprimarea #nei idei noi şi 'ndr)*neţe
Ait#l l#i ".iron eBprim) pentr# Aac.ia1elli d#%la nat#r) a principel#i şi, 'ntr-#n sens mai
lar- a om#l#i care este 'm%inare de -2ndire şi patim), de -enero*itate şi 1iclenie #nit) c#
cr#*ime, de 0iinţ) raţional) şi instinct#al) 3nii comentatori se re0er) 'n ca*#l de 0aţ) la
capitol#l >,,, 'n care Aac.ia1elli 0oloseşte ima-inea l#i !a#l şi a l#i @a1id drept
repre*ent)ri 0i-#rate ale ideii pe care 1rea s - o eBprimeP re0erirea poale lCi acceptat) 'n
m)s#ra 'n care se o%ser1) c) Aac.ia1elli 0oloseşte po1estirea %i%lica tot ca repre*entare
'n1)l#it) sa# ale-oric) a #n#i ade1)r, d2nd#-i ast0el 1aloarea #n#i mit 'n linia istoriei
literare, amintim c) ima-inea l#i ".iron, maestr# al l#i (.ile, apare 'n oda l#i +arini, (
,E"uca*ione& +arini pri1eşte 0iinţa animalic) a centa#r#l#i 'n ceea ce o apropie de nat#r),
adic) 1i-oarea, s)n)tatea şi 0r#m#seţea con0orme nat#rii prospere, pe c2nd Aac.ia1elli se
opreşte n#mai as#pra mod#l#i de c#noaştere şi de acţi#ne di0erite pe care om#l le 0oloseşte
'n d#%la l#i nat#r) de om şi de animal
7 +entr# aceast) norm) de cond#it), 'n care principele, prin nat#ra l#i omeneasc)
asem)n)tor animal#l#i, este 'ndemnat s) #rme*e 0el#l de comportare al le#l#i şi al 1#lpii,
Aac.ia1elli a a1#t 'n 1edere, poate, o ima-ine com#n) 0a%#lelor şi pro1er%elor medie1ale
@ar aceeaşi ima-ine se -)seşte la @ante, 'n Infern (>>5,,, 7?-74), c2nd K#ido de
Aonte0eltro se adresea*) ast0el poet#l#i:
"2t timp e# tr#p#l de-oase şi de p#lpe
c#m mama mi 1 - a dat, 'l mai a1#i,
n-am 0ost 'n 0apte le#, ci-ap#r#ri 1#lpe
(Jrad#cere de K "oş%#c)
& (dic) 0orţa n# re#şeşte s) 'n1in-) 1iclenia, d#p) c#m 1iclenia n# este s#0icient)
pentr# a 'n1in-e 0orţa
9 Aac.ia1elli s-a re0erit mai s#s la c#rsele pe care d#şmanii le pot 'ntinde #n#i
principe, şi 'mpotri1a lor 'i recomand) acest#ia s) 0ie 1iclean ca o 1#lpe ;orma de cond#it)
pe care o prescrie apare 9#sti0icat), 'ntr#c2t 1iclenia este in consecinţ), mi9loc#l de le-itim)
ap)rare pe care principele tre%#ie s ) - 1 0oloseasc) pentr# a sal1a stat#l 'ntre-#l pasa9 se
re0er) la principele #nei ţ)ri 'n relaţiile l#i
c# alţi principi, şi re-#lile recomandate s#nt 1ala%ile 'n con ionn)ni monar.iilor a%sol#te,
c2nd principele l#pt) 'n alianţ) c# %#r-.e*ia 'mpotri1a aristocraţiei 0e#dale pe care şi-o
aser1eşte 5iclenia este recomandat) ca mi9loc de ap)rare, iar n# de atac <a este #n r)sp#ns,
n# #n mod de acţi#ne iniţial ,n acelaşi pasa9, not)m indicaţiile l#i Aac.ia1elli c# pri1ire la
condiţiile in care se recomand) c)lcarea c#12nt#l#i dat 3na din aceste condiţii este de ordin
9#ridic 'ntr#c2t #n c#12nt dat 'ncetea*) de a mai an-a9a 'n moment#l in care 0aptele pentr#
care el a 0ost dat a# 'ncetat de a mai eBista "ealalt) condiţie, prin care se sp#ne c) poţi c)lca
#n an-a9ament at#nci c2nd e0ectele l#i se 'ntorc 'mpotri1a ta implic) re0erirea la concepţia
-eneral) a l#i Aac.ia1elli c# pri1ire la mi9loc şi scopP dac) acesta din #rm) este
s#praordonat indi1id#l#i şi are 'n 1edere stat#l respecti1 stat#l de clas) al %#r-.e*iei, el
poate şi tre%#ie atins prin orice mi9loc <ste ceea ce sp#ne Aac.ia1elli 'n capitol#l 4E din
cartea a ,l,-a a Discursurilor, care se intit#lea*) pro-ramatic: C+atria este %ine ap)rat) sa#
c# 9osnicie sa# c# -lorie, şi 'n orice 0el ea este %ine ap)rat)C 'n teBt#l capitol#l#i -)sim
c2te1a r2nd#ri care l)m#resc şi mai %ine -2ndirea scriitor#l#i: Cat#nci c2nd este 'n disc#ţie
n#mai sal1area patriei, n# tre%#ie a1#t) 'n 1edere nici #n 0el de consideraţie, nici de dreptate
sa# de nedreptate, nici de mil) sa# cr#*ime, nici de l#cr# demn de la#d) sa# de l#cr# 9osnicP
dimpotri1), l)s2nd la o parte orice alt p#nct de 1edere, tre%#ie s) #rme*i c# tot#l acel mod
de acţi#ne prin care sal1e*i 1iaţa patriei şi 'i p)stre*i li%ertateaC ?Dpere, ed cit, p 411) 'n
s02rşit, celor do#) condiţii partic#lare li se ada#-) o a treia, care se %a*ea*) pe asc#ţita l#pt)
de clas) dintre %#r-.e*ia 'n ascensi#ne şi 0e#dalitatea 'nc) p#ternic) 'n Discursuri (, 9)
Aac.ia1elli sp#ne, 'ntr-o propo*iţie s#%ordonat), c) Coamenii s#nt mai 'nclinaţi spre r)#
dec2t spre %ineC ?Dpere, ed cit, p 116)P 'n consecinţ), recomand) 1iclenia ca mi9loc de
ap)rare 'mpotri1a d#şman#l#i de clas)
1E "0 K # i c c i a r d i n i , #toria ",Italia, pa-ina c# pri1ire la re-ele Ferdinand al
;eapol#l#i (1456-1494) la care Aac.ia1elli p#tea s) se re0ere: C(era) plin, 'n toate
acţi#nile l#i, de o necre*#t) pre0)c)torie şi asc#ndereC ?#toria ",Ilalia ,, ?, ed cit, 1 ,, p
14)
11 3n comentator o%ser1) c# pri1ire la acest pasa9, Clat#ra ironic) a pesimism#l#i
mac.ia1ellicC ?Dalie opere a''iori "i Nicco-o Machiavclli, scelta e commento di +linio
"arii, Firen*e, !ansoni, 192?, p ?1, nota &) 'n ade1)r, pesimism#l 'şi -)seşte la Aac.ia1elli
o 0orm#lare 'ndeo%şte amar) şi sarcastic), n# tra-ic) sa# dramatic)P #neori 'ns), ea este
ironic), şi o -)sim ast0el 'n 1er1a str)l#cit) c# care scriitor#l 'şi %ate 9oc, 'n M!tr!'una, de
nai1#l domn ;icia /%ser1aţia l#i Aac.ia1elli se opreşte 'n pasa9#l de 0aţ) as#pra nai1it)ţii
,ntelect#al al %#r-.e*iei, el pri1eşte c# am)r)ci#ne a%#*#rile, rest#ri ale trec#t#l#i 0e#dal, şi
9#dec) c# ironie nai1itatea, re*#ltai al pre9#dec)ţilor, al s#perstiţiilor şi al t#t#ror limitelor pe
care acelaşi trec#t le-a imp#s minţii omeneşti ,ntelect#al#l clamei
174 175
celei noi, care a0irm) 1aloarea raţi#nii omeneşti, dispreţ#ieşte prostia recomand) 0)r)
şo1)ial) s) r)sp#n*i nai1#l#i c# meritata 'nşelare a nai1it)ţii ,37 C;ai1iiC care tre%#ie
'nşelaţi s#ni d#şmanii de clas), 0ie 0e#dalii -reoi A neciopliţi, 0ie popor#l m)r#nt, ţ)ranii
$e-#la de cond#it) recomandat) dt Aac.ia1elli eBprim) morala #nei clase care l#pt) pentr#
a-şi asi-#ra p#terea şi n# şo1)ie s) 'nşele pe cel care se las) 'nşelat
12"aracteri*area l#i Aac.ia1elli esle aceea pe care o -)sim şi la K#icciardini ?#itKru
",Ialia, ,5, 2) care sp#ne: Ccer2nd#-i re-ele (=#do1ic >,,) s) se declare desc.is pentr# el,
papa r)sp#ndea 'n mod at2t de am%i-## 'nc2t c# 0iecare *i de1enea# mm s#specţi, 0i#l l#i şi
elP iar pre0)c)toria şi disim#larea 0olosite de ei (de (leBandr# 5, şi "e*ar Bor-ia) era# at2t
de c#nosc#te la "#rtea din $oma, 'nc2t se n)sc#se #n pro1er% o%işn#it, an#me c) papa n#
0)cea niciodat) ceea ce sp#nea şi c) d#cele 5alentino n# sp#nea niciodat) ceea ce 0)ceaC ( K
# i c c i a r d i n i , #toria "/Italia, ed cit, 1 ,,, p 92) +entr# Cd#plicitateaC l#i (leBandr#
5,, c0 şi Macopo ;ardi (e @istoire "ejla citt! "i Fiore n*a, in =ione, A@=>>>,,, p 69 1)
1?'n teBt, 'n latineşte: Cd#p) dorinţ)C
14"0 Discorsi, 6,, 4E, cit 'n nota 9
15+rin C0ort#naC, Aac.ia1elli 'nţele-e mai m#lt dec2t p#tem reda prin Csoart)C CFort#naC
'nseamn) totalitatea circ#mstanţelor eBterioare care se s#p#n le-ilor o%iecti1e de de*1oltare
a eBistenţei 'n -eneral şi a istoriei 'n partic#lar 'n comportarea l#i, om#l tre%#ie s) se
con0orme*e 'mpre9#r)rilor eBterioare şi s) acţione*e potri1it c# le-ile de de*1oltare ale
eBistenţei şi ale istoriei Aac.ia1clli recomand) con0ormarea la realitatea o%iecti1), c.iar
c2nd aceasta imp#ne s)12rşirea Cr)#l#iC (dres2nd#-se principel#i, recomandarea l#i
repre*int) totodat) mod#l de acţi#ne necesar %#r-.e*iei care ştie c) pentr# a re#şi, tre%#ie s)
c#noasc) realitatea o%iecti1) şi s) i se con0orme*e "0 şi cap >>5, nota 1
16!#nt cele cinci 'ns#şiri ar)tate mai s#s, #nde se sp#ne c) principele Ctre%#ie s) par) milos,
credincios c#12nt#l#i dat, omenos, inte-r# şi reli-iosC
17@espre 'nsemn)tatea pe care Aac.ia1elli o atri%#ie reli-iei şi %isericii, ca mi9loc de
-#1ernare 'n monar.ia a%sol#t), se 1or%eşte pe lar- 'n pa-inile din Discorsi, , 11-15 (c0 şi
cap ,>, nota 1) 3n#l din aceste capitole ale Discursurilor se intit#lea*) C"#m s-a# ser1it
romanii de reli-ie pentr# a reor-ani*a oraş#l, pentr# a-şi reali*a 'n0)pt#irile dorite şi a st)1ili
r)*meriţeleC, şi 'n el se arat) c) reli-ia a 0ost printre primele mi9loace pe care no%ilimea le-a
0olosit pentr# a 'n)%#şi nem#lţ#mirile popor#l#i !criitor#l o%ser1), tot aici, #rm2nd pe Jit#s
=i1i#s, c) Cde 0rica reli-iei, ple%ea a pre0erat s)-1 asc#lte pe cons#l dec2t s)-i cread) pe
tri%#niC ?Dpere, ed cit, p 1?E) $ol#l pe care Aac.ia1elli 'l atri%#ia reli-iei şi %isericii
re0lect) po*iţia %#r-.e*iei 0lorentine !criitor#l, care n# nea-) credinţa consider) c)
principiile ei pot s) asi-#re p#terea #n#i principe =e-at 'nc) de ideolo-ia 0e#dal), el
socoteşte necesar) alianţa dintre stat şi %iseric)P şo1)ielnic in
moment#l c2nd prescrie normele de cond#it) cele mai 'ndr)*neţe şi care coresp#ndea#
moralei %#r-.e*e 'n 0ormaţie, el cere ca acţi#nile noastre s) par) a respecta normele moralei
0e#dale a trec#t#l#i "oncesia pe care o tace CaparenţeiC, p#n2nd-o 'naintea realit)ţii, arat)
c) scriitor#l n# s-a emancipat complet de ideolo-ia 0e#dal) (cţi#nile om#l#i, respecti1 ale
%#r-.e*#l#i care n# mai respect) %iserica, 1or tre%#i s) 'm%race .aina credinţei, deoarece 'n
acest 0el ele 1or re#şi !criitor#l recomand) ast0el ipocri*ia reli-ioas) drept o 'ns#şire
necesar) principel#i
1& (dic): oamenii 9#dec) mai m#lt d#p) aparenţ) dec2t d#p) realitatea care se trad#ce 'n
0apte
19 (ceast) s#ccesi#ne de a0irmaţii eBprim) p)rerea scriitor#l#i, 'nt2lnit) şi mai s#s, c# pri1ire
la i-noranţa şi nai1itatea -eneral) a oamenilor (c0 nota 11) "onstatarea scriitor#l#i se re0er)
'ns) la masele pop#lare, 'n timp ce principel#i şi clasei pe care el o repre*int) i se atri%#ie
inteli-enţ) şi ştiinţ), şi totodat) drept#l de a 0olosi aceste 'ns#şiri 'nşel2nd cred#litatea
popor#l#i !tat#l pe care principele tre%#ie s ) - 1 cree*e a1ea s) 0ie stat#l de clas) al
%#r-.e*iei, iar acesteia 'i era re*er1at monopol#l inteli-enţei şi al ştiinţei !tat#l naţional n#
p#tea s) 0ie dec2t stat#l acestei clase, c)reia 'i re1enea sarcina de a sal1a ,talia de as#prirea
str)in) C,moralitateaC principel#i, 'n care se mani0est) morala clasei 'n ascensi#ne, incl#de
ast0el conştiinţa şi or-oli#l rol#l#i care re1ine clasei noi, c)reia 'i este 'n-)d#it s) acţione*e
con0orm moralei ei
2E (mintim din no# pasa9#l citat din Discursuri (6,, 4EP c0 nota 9) 'n aceeaşi oper) (,,,,
?5), Aac.ia1elli o%ser1) de asemenea c) Coamenii (9#dec)) l#c#rile d#p) re*#ltat#l lorC
?Dpere, ed cit, p ?99) 'n Man"ra'ora (act#l ,,,, scena 11), c)l#-)r#l Jimote# 'ncearc) s)
o con1in-) pe =#creţia, in1oc2nd de asemenea scop#l pe care ea 'l #rm)reşte şi cer2nd#-i s)
n# ia seama la mi9loacele care i se o0er) pentr# aceasta: C'n orice l#cr# tre%#ie s) a1em 'n
1edere scop#lC (Dpere, ed cit, p 1E14)
21 ,nterpretarea l#i =#i-i $#sso, pe care am #rmat-o, ni se pare cea mai 9#st)P ea consider) c)
p)rerea celor m#lţi se imp#ne pentr# c) se spri9in) pe Cp#terea stat#l#i care o ap)r)C ?II
Principe, ed cit, p 15E, notele 7E-71) ,mportat este de preci*at c) Aac.ia1elli 'nţele-e
prin Ccei m#lţiC masele pop#lare care c#prind at2t %#r-.e*ia oraşelor c2t şi ţ)r)nimea, şi
consider) c) at2t #na c2t şi cealalt) tre%#ie am)-ite prin aparenţa Cmoralit)ţiiC: cea dint2i, 'n
m)s#ra 'n care este instr#it), se 1a l)sa conştient 'nşelat) şi, de acord c# principele, 1a 'nşela
de 0apt ea 'ns)şi pe cealalt) care, 'n i-noranţa ei, are ne1oie de aparenţeC C"ei p#ţiniC s#nt
'n prim#l r2nd aristocraţia 0e#dal) şi cler#l, care ar p#tea descoperi ipocri*ia principel#i dar
n# ar 'ndr)*ni s) o den#nţe deoarece principele este ap)rat de cei m#lţi 'n al doilea r2nd,
Ccei m#lţiC s#nt intelect#alii 'naintaţi care dispreţ#iesc 0olosirea ipocri*iei şi o socotesc de
prisosP dar principele ştie mai %ine dec2t ei c) morala
170
177
reli-ioas) este 'nc) p#ternic) şi pentr# a o 'n1in-e i se conlormcaI) 'n mm: aparent "omentari#l
altor ediţii di0er) de cel al l#i $#sso s#-er2nd o trad#cere di0erit) 'n sens#l c) Cspri9in#lC despre
care este 1or%a 'n teBt ar 0i realitateX o%iecti1): deci cei m#lţi pot s#sţine oric2nd c) ei a#
dreptate, deoarece realitaie X, le-o con0irm) (ci Ii Principe& 'n Dpere& ed cit, p 5&, nota ?) 22
Aac.ia1elli se re0er) aici la Ferdinand "atolic#l pe care contemporanii i c#noştea# prea %ine
pentr# ca scriitor#l s) m a i considere necesar s ) - 1 n#measc) "# pri1ire la desele c)lc)ri de
c#12nt ale acest#ia, iat) ce sp#ne şi K#icciardini 'n Rela*ione "i #pa'na= C'i mer-e 1estea c) 0ace
adeseori altce1a dec2t ceea ce 0)-)d#ieşte, 0ie c) 0)-)d#ieşte c# intenţia de a n# se ţine de c#12nt,
0ie c) at#nci c2nd e1enimentele 'l 0ac s)-şi sc.im%e .ot)rile, el n# mai ţine seama de ceea ce n
sp#s alt)dat) !#nt si-#r c) el ştie s) se pre0ac) mai %ine dec2t oricare alt omC ("it 'n ; A a c .
i a 1 e 11 i, #crittipolitici scelti& ed cit, p 14E, nota &E)
CAITOLUL +I+
1 !pre deose%ire de capitolele precedente, 'n care se 1or%eşte laolalt) de 'ns#şirile
necesare principilor şi de -reşelile pe care ei tre%#ie s) le ocoleasc), capitol#l de 0aţ)
pre*int) n#mai pe acestea din #rm), pe care le tratea*) la #n loc, deoarece reacţia pe care o
determin) din partea s#p#şilor este aceeaşi, an#me dispreţ#l şi #ra
2 Aac.ia1elli 0ace aici o distincţie 'ntre 0el#l 'n care principele 1a tre%#i s) trateIc
ma9oritatea s#p#şilor, Cla #ni1ersalit2C, adic) popor#l, respecti1 %#r-.e*ia oraşelor şi 0el#l
'n care 1a trata minoritatea celor mari care ar n)*#i s)-i ia domnia, respecti1 aristocraţia
0e#dal) 'n ce pri1eşte pe cei dint2i, el cere principel#i s) respecte %#n#rile şi onoarea lor,
asi-#r2nd#-şi ast0el domnia !criitor#l atra-e ast0el atenţia as#pra celor care, 0orm2nd partea
cea mai 'nsemnat) a pop#laţiei, s#nt sin-#rii care contea*) c# ade1)rat 'ntr#c2t de ele
depinde domnia principel#i Aac.ia1elli arat) 'n 0el#l acesta c) stat#l naţional, respecti1
monar.ia a%sol#t), tre%#ia s) se spri9ine pe %#r-.e*ie pentr# a ne#trali*a p#terea 0e#dalilor
? "0 cap ,>, nota 9
4 Aac.ia1elli 1or%eşte pe lar- despre conspiratori şi conspiraţii 'n Discorsi, ,,,, 6
ODpere& ed cit, p ?2E-?4E) @e*1oltarea pe care o d) acest#i capitol se eBplic) prin 0apt#l
c) scriitor#l c#noştea nen#m)rate eBemple de con9#raţi din 'ns)şi istoria Florenţei, pe care
le po1esteşte 'n Istorie florentine, de la aceea 'mpotri1a d#cel#i de (tena, 'n 1?42, p2n) la
aceea a 0amiliei +aI*i 'mpotri1a Aedicilor (147&)
5 "0 cap >5,,
6 K#icciardini o%ser1) de asemenea 'n Ricor"i (,,, 19): C;# poţi 0ace o conspiraţie
0)r) a te 'nto1)r)şi c# alţii şi de aceea l#cr#l este 0oarte prime9dios: 'n ade1)r
ma9oritatea oamenilor 0iind sa# impr#denţi sa# r)i 0apt#l de a te 'nto1)r)şi c# oameni de
0el#l acesta este #n l#cr# prea prime9diosC ?#critti politici e ricor"i& a c#ra di $o%erto
+almarocc.i, Ban, =ater*a, 19??, p 2&7)
7 (nni%ale Benti1o-lio a 0ost asasinat, 'n 1445, de Battista "annesc.i 'nr#dit c# ei
'n Istorie tiorentine (5, 9), Aac.ia1elli po1esteşte pe lar- aceste 0apte, ar)t2nd c) #ci-aş#l
şi cei din neam#l l#i a# 0ost la r2nd#l lor atacaţi şi 'n parte #cişi de popor Ccare re-reta
moartea l#i (nni%aleC ?Dpere& ed cit, p &?4)
& (cest al doilea (nni%ale Benti1o-lio, 0i#l l#i Kio1anni, a cond#s Bolo-na 'n anii
151E-1512, c2nd, d#p) %)t)lia de la $a1enna, s-a eBilat la Ferrara
9 <ste Kio1anni Benti1o-lio (14?9-151E) pe care ,#li# ,, 1 - a constr2ns s) ren#nţe la
domnia as#pra Bolo-nei (15E6)
1E <ste 1or%a de !anti, 0i#l nele-itim al l#i <rcole Benti1o-lio, 1)r al l#i (nni%aleP
!anti a -#1ernat Bolo-na de la 1445, c2nd a 0ost asasinat (nni%ale, p2n) 'n 1462 ("0
Istorie fiorentine, ,5, 6, p &?5) =#i i-a #rmat Kio1anni Benti1o-lio
11 Aac.ia1elli 1or%eşte pe lar- despre monar.ia 0rance*) pe care o admir) ca 0orm)
de stat, 'n Ritratto "elle cose "i Francia şi 'n Discorsi& !criitor#l a c#nosc#t sit#aţia din ţara
1ecin), #nde a 0ost trimis de trei ori c# di0erite misi#ni diplomatice (ceste c)l)torii i-a# dat
prile9#l s) o%ser1e 'ndeaproape raport#rile dintre re-e şi no%ilime şi s) constate 'ndeose%i
a#toritatea cel#i dint2iP admiraţia l#i pentr# ţara 1ecin) se re0er) 'n prim#l r2nd la mod#l ei
de -#1ernare Principele, care consider) monar.ia a%sol#t) ca 0orma de stat necesar) ,taliei,
se 'ntemeia*) 'n %#n) parte pe aceast) c#noaştere direct) a sit#aţiei politice a Franţei, 'n
Ritratto "elle cose "i Francia, Aac.ia1elli sp#ne, ca 'n Principe.& C"oroana şi re-ele Franţei
s#nt ast)*i mai soli*i, mai %o-aţi şi mai p#ternici dec2t a# 0ost 1reodat)C ?Dpere, ed cit,
p47E) "a#*ele acestei s#periorit)ţi s#nt pentr# Aac.ia1elli #rm)toarele: caracter#l ereditar
al domnieiP centrali*area p#terii 'n m2inile re-el#i, 'n aşa 0el 'nc2t toţi Cp#ternicii 0e#daliC 'i
s#nt s#p#şi respect#oşi şi n# 'ndr)*nesc s) #nelteasc) 'n nici #n 0el 'mpotri1a l#iP 'n s02rşit,
eBistenţa #nei ca1alerii de elit) Aac.ia1elli 1or%eşte despre Franţa şi 'n Discorsi (3,, 1)
ar)t2nd a1anta9ele mod#l#i ei de -#1ernare Aenţion)m de asemenea Discorsi C, 16, #nde se
sp#ne c) respectarea le-ilor -arantea*) pacea intern) şi prod#ce m#lţ#mirea s#p#şilor: C3n
eBempl# este re-at#l Franţei, care tr)ieşte 'n si-#ranţ) n#mai pentr# c) re-ii l#i se s#p#n
#nor le-i n#meroase care asi-#r) drept#rile 'ntre-#l#i popor ,ar acela care a or-ani*at acest
stat a 1oit ca re-ii s) 0ac) ce 1or c# armele şi c# %anii, dar de orice alt l#cr# s) n# poat) s)
disp#n) dec2t aşa c#m sp#n le-ileC( /pere, ed cit, p 1?7) "0 şi ( n t o n i o K r a m s c i
Note sul Machiavelli& sulla politice e sullo stato o"erno& ed cit, p 14: C(s#pra l#i
Aac.ia1elli acţionea*) eBempl#l Franţei şi !paniei, care a# atins o p#ternic) #nitate de stat
teritorial)CP c0 şi p 16: CJre%#ie o%ser1at c) 'n ,talia st#diat) de
17& 179
1
Aac.ia1elli n# eBista# instit#ţii repre*entati1e, de*1oltate ţi semniricali1e pcnin: 1iaţa
naţional), c#m era aceea a !tatelor Kenerale in FranţaC
12 Aac.ia1elli se re0er) la parlamentele 0rance*e care era# la acesta dal) inslanţc
9#diciare s#perioare !#% 6ti-#cs "apet, marii 0e#dali alc)t#ia# c#rtea re-el#i ,iP
125E s#. =#do1ic ,> o parte din aceştia 0ormea*) parlament#l "#rtea de 9#stiţ#
a re-el#i, care 'l 'nsoţeşte pe acesta in di0erite loc#ri in care 'şi are reşedinţa: s#l
Filip ,5 cel Fr#mos, prim#l parlament al Franţei 'şi cap)t) sedi#l permanent =
+aris 'n secolele #rm)toare şi p2n) la apariţia Principelui, se 'n0iinţea*) alte cini:
parlamente c# sediile la Jo#lo#se, Kreno%le, Bordea#B, @i9on şi (iBP ,n 1515 se
1a constit#i parlament#l de la $o#en +entr# a #ş#ra sarcinile prea n#meroase ale
acestor tri%#nale, 6enric ,, 1a crea 'n s#%ordinea lor alte or-ane de 9#stiţie
+arlament#l din +aris do%2ndeşte, la #n moment dat, #n rol politicP la 9#m)tatea
secol#l#i al >5,,-lea el ia po*iţie 'mpotri1a l#i $ic.elie#, iar 0ronda parlamentar)
din 1649 constit#ie #n moment de cri*) 'n de*1oltarea monar.iei 0rance*e <ste
interesant c) Aac.ia1elli, care c#noştea sit#aţia din Franţa, o%ser1) rol#l
important al acestei instit#ţii care n#-şi a1ea ec.i1alent#l 'n ,talia /%ser1aţiile l#i
Aac.ia1elli re0lect) rol#l l)r-it al parlamentelor şi 'ndeose%i al cel#i din +aris,
care 'ncep#se s) eBercite, al)t#ri de 0#ncţia 9#diciar), o 0#ncţie politic) $ol#l pe
care Aac.ia1elli i - 1 rec#noaşte 'n teBt#l de 0aţ), an#me acela de mediator 'ntre
re-e şi popor, 'n 0a1oarea acest#ia şi 'mpotri1a no%ilimii, coresp#nde realit)ţii
istorice
1?K#icciardini sp#ne de asemenea 'n Ricur"i (,,, 17E): CB#n) este soarta principilor care
ar#nc) c# #ş#rinţ) 'n spinarea altora sarcinile care le re1in lor, deoarece se pare c) aproape
'ntotdea#na se 'nt2mpl) c) -reşelile şi o0ensele pe care ,c s)12rşesc, deşi 1in de la ei, s#nt
atri%#ite s0at#rilor sa# 'ndemn#l#i asc#ns al acelora care le sta# pe aproape "red c) l#cr#l
acesta se 'nt2mpl) n# at2t pentr# c) ei se str)d#iesc s) determine aceast) p#tere, dar pentr#
c) oamenii pre0er) s)-şi 'ndrepte #ra şi de0)imarea as#pra eclora care s#nt mai aproape de
eiC ?#criu= politici c RicorIi& ed cit, p ?22) "redem 'ns) c) apropierea 'ntre cele do#)
teBte n# este esenţial) Aac.ia1elli n# se re0er) at2t la 1iclenia şi a%ilitatea principel#i care
ar#nc) as#pra altora r)sp#nderea le-ilor dictate de el, c2t la 0orma de stat in care re-ele ar 0i
scos din ca#*) prin aceea c) el n# ar mai eBercita direct nici #na din 0#ncţiile principale 'n
esenţ) Aac.ia1elli 'l s0)t#ia pe principe s) domneasc) 0)r) a -#1erna
14Aac.ia1elli se re0er) la o perioad) din istoria popor#l#i roman, c#prins) 'ntre anii 161 şi
2?&, adic) de la Aarc#ş (#reli#s (161-1&E) p2n) la (leBandr# !e1er (222-2?5) şi la ,#li#s
5er#s AaBimin#s *is Jrac#l (2?5-2?&) d#p) care #rmeaI), timp de cinci*eci de ani,
perioada anar.ici militare !criitor#l #rmea*) 'n eBp#nerea acestor 0apte Istoria Iperiului
"e la oartea lui Marcus& opera istoric#l#i -rtF
6erodian (secol#l al ,ll-leai care c#prinde perioada anilor 1;/-2?& şi pe care (n-elo
+oii*iano o trad#sese c# p#ţini ani inainlc ( 149?) in latineşte
15 Aac.ia1elli 'nţele-e prin aceast) den#mire, care trad#ce pe C.omo noF#sC al latinilor, pe
acei oameni care primii din 0amilia lor do%2ndea# 0#ncţii de stal
16 (dic) popor#l şi soldaţii
17 Aarc#s (#reli#s a domnit 'n anii 161-1&E ( m#rit la Zindo.ona (5ie na) 'n timp ce
armatele l#i aştepta# s) se l#pte c# marcomami K2nditor stoic, con0orm2nd#-se 'n 1iaţ)
principiilor 0ilo*o0ice pe care le s#sţinea, a scris opera intit#lat) 2!tre ine 5nsui,
c#nosc#t) 'n c#lt#ra italian) s#% titl#l neeBact de Ricor"i (C(mintiriC)
1& Aarc#s (#reli#s era 0i#l adopti1 şi -inerele l#i (ntoni#s +i#s care 1 - a desemnat ca #rmaş
al l#i 'n prima W a X t e a domniei (161-169) 1 - a a1#t ca asociat 'n cond#cerea imperi#l#i
pe 0ratele s)# adopti1, =#ci#s 5er#s
19 "0 nota 17
2E (#reli#s "ommod#s (ntonin#s care a domnit 'n anii 1&E-192 a 0ost 0i#l şi #rmaş#l l#i
Aarc#s (#reli#s !-a spri9init pe militari şi a nesocotit senat#l m)rind a#toritatea imperial)P
des0r2nat, i#%itor al 9oc#rilor şi al spectacolelor, ap)r2nd el 'ns#şi 'n aren) ca -ladiator, a
m#rit asasinat !eptimi#s !e1er (19?-211) era a0rican, n)sc#t la =eptis Aa-na, dintr-o
0amilie de m#lt romani*at) 'n domnia l#i s-a spri9init pe armat), trans0orm2nd imperi#l 'ntr-
o monar.ie militar) şi nesocotind rol#l senat#l#i ( m#rit 'n !coţia 'n timp#l l#ptelor contra
caledonilor Fi#l l#i, Aarc#s (#reli#s (ntonin#s, n#mit "aracalla (211-217), care 1 - a
'ntrec#t pe ;eron 'n cr#*ime, a m#rit asasinat 'n !iria <dict#l C"onstit#lio (ntoninianaC,
dat de el, acord) cet)ţenia roman) loc#itorilor li%eri ai imperi#l#i (212)P istoric#l @io
"assi#s o%ser1), 'n le-)t#r) c# aceasta, c) 'mp)rat#l #rm)rea prin edict#l s)# scop#ri
0iscale, eBtin*2nd as#pra 'ntre-ii pop#laţii #n sistem #nic de percepere a impo*itelor (c0 ;
( A a ş Y i n, op& cit&, p ?7&) "ai#s ,#li#s 5er#s AaBimin#s (2?5-2?&), 'mp)rat lacom şi
cr#d, a 0ost #cis de soldaţi 'mpre#n) c# 0i#l l#i, d#p) o domnie de trei ani, 'n care a -#1ernat
imperi#l a12nd#-şi reşedinţa 'n Kermania, 0)r) a 1eni 1reodat) la $oma
21 @io "assi#s sp#ne c), pe pat#l de moarte !eptimi#s !e1er le-ar 0i sp#s 0iilor l#i: CFiţi #niţi
'ntre 1oi, 'm%o-)ţiţi pe soldaţi şi de rest n# 1) mai 'n-ri9iţiC (cil 'n ; ( A a ş Y i n, op&
cit&, p ?75) !eptimi#s !e1er a m)rit soldele şi a 'm%#n)t)ţit sit#aţia soldaţilor şi a o0iţerilor,
acord2nd#-le drept#ri noi $e0ormele l#i a# a1#t ca #rmare ridicarea le-i#nilor la aceeaşi
treapt) c# -arda pretorienilor ceea ce 1a ad2nci Cproces#l de pro1inciali*are şi %ar%ari*are a
armateiC (; ( A a ş Y i n op& cit&, p ?75)
22 <ste 1or%a de Aarc#s @idi#s ,#lian#s care i-a #rmai l#i +ertinaB: la moartea acest#ia,
pretorienii a# p#s tron#l la licitaţie, iar ,#lian#s care era #n senator
1&E
1&1
%o-at, 1 - a c#mp)rat pl)tind o s#m) 0oarte mare ( m#rit #cis de soldaţi d#p) # domnie de
do#) l#ni (19?), a12nd c# #rmaş pe !eptimi#s !e1er
2? ,n teBt C!tia1oniaC 'n loc de C!c.ia1oniaC d#p) c#m 'n capitol#l ,5 -)sim Cstia1i8 'n loc de
Csc.ia1iC, 0iind 1or%a de o partic#laritate 0onetic) a dialect#l#i toscan, in care -r#p#l sch
de1ine st& C!c.ia1oniaC este, la r2nd#l ei, o 0orm) cor#pt) a l#i #lavonia, den#mirea 1ec.ii
,lirii, la data Principelui&
24 !eptimi#s !e1er era la aceast) dat) comandant#l tr#pelor din ,liria "2nd +ertinaB a 0ost
#cis, iar @idi#s ,#lian#s a oc#pat tron#l c#mp)r2nd#-1 la licitaţie, !eptimi#s !e1er a pornit
spre $oma, #nde a 0ost proclamat 'mp)rat 'n loc#l l#i @idi#s ,mediat d#p) aceea, !eptimi#s
!e1er a pornit 'mpotri1a tr#pelor din !iria, care n#-l rec#nosc#ser) pe @idi#s şi-1 0)c#ser)
'mp)rat pe "ai#s +escenni#s ;i-er !eptimi#s !e1er 1 - a 'n1ins la ;icea şi la ,ss#s (194) şi
a pornit apoi contra l#i @eci#s "la#di#s !eptimi#s (l%in#s, pe care 1 - a 'n1ins 'n Kalia şi
1-a ad#s pri*onier la $oma (197)
25 ;i-er se -)sea c# le-i#nile l#i 'n (ntio.ia #nde 0#sese aclamat de acestea ca 'mp)rat
26 (l%in#s 0#sese proclamat 'mp)rat de le-i#nile a0late 'n Bretania, pe care el le comanda
27 =#i (l%in#s 'n ade1)r, !eptimi#s !e1er 'l asocia*) 'n prim#l moment la domnie şi pe
#rm) se ridic) 'mpotri1a l#i
2& 'n1ins la =#-d#n#m (=Ron), (l%in#s a 0ost ad#s la $oma şi decapitat 'n 197 Aenţion)m
anacronism#l 'n 0olosirea termen#l#i CFranţaC 'n loc de Kalia
29 <ste 1or%a de Aarc#s (#reli#s (ntoni#s, n#mit "aracalla, 0i#l l#i !eptimi#s !e1er (c0
nota 2E)
?E Di-a #cis 0ratele mai mic pe +#%li#s !eptimi#s Keta, care domnea al)t#ri de el c# titl#l de
coimperator şi 1 - a condamnat la moarte pe 9#rist#l (emili#s +apinian#s care re0#*ase de a
0ace apolo-ia 0ratricid#l#i comis de 'mp)rat
?1 Aac.ia1elli 1or%eşte despre asasinarea l#i "aracalla 'n capitol#l C@espre
conspiraţii8C din Discorsi (,,,, 6): C'mp)rat#l (ntoni#s "aracalla se a0la c#
armatele l#i 'n Aesopotamia şi a1ea ca pre0ect pe Aacrin#s, om mai m#lt liniştit
dec2t r)*%oinic şi c#m de o%icei se 'nt2mpl) c) 'mp)raţii cei r)i se tem
'ntotdea#na ca cine1a s) n# s)12rşeasc) 'mpotri1a lor ceea ce li se pare c) merit)
(ntoni#s 'i scrisese prieten#l#i s)#, Aaternian#s, la $oma, cer2nd#-i s) a0le de la
astrolo-i dac) eBist) cine1a care n)*#ieşte la domnie şi s)-1 an#nţe (t#nci
Aaternian#s 'i r)sp#nse c) Aacrin#s n)*#ia la domnieP şi c#m scrisoarea a9#nse
'nt2i 'n m2inile l#i Aacrin#s, 'nainte de a-i par1eni 'mp)rat#l#i, şi acesta 'şi d)d#
seama c) tre%#ie sa# s) #cid) 'nainte ca 'mp)rat#l s) primeasc) o no#) scrisoare
de la $oma, sa# s) moar), 'i cer# l#i Aarţial, cent#rion#l l#i credincios, c)r#ia
(ntoni#s c# p#ţine *ile 'nainte 'i omor2se 0ratele, s ) - 1 #cid) "eea ce Aartini
s)12rşi c# s#ccesC(/IB1e cd cit p??/) !e ştie c) la r2nd#l l#i, cent#rion#l a 0ost #cis de
-)r*ile 'mp)rat#l#i
?2 Aac.ia1elli o%ser1) şi 'n Discorsi& 'n acelaşi capitol Despre conspira)iiOlll, 6) c) re-icidele
s#nt rare deoarece se ştie c) de cele mai m#lte ori #ci-aş#l #n#i principe este la r2nd#l l#i
#cis pe loc: aşadar, Cn# se -)seşte nimeni care s) 1rea s) mear-) la o moarte si-#r)C
?? "0 nota 2E
?4 "0 Discorsi (,,,, 6) #nde Aac.ia1elli po1esteşte asasinarea l#i "ommod#s ?Dpere& ed cil,
p??E)
?5 "0 notele 17 şi 2E
?6 <ste 1or%a de (leBandr# !e1er
?7 !e ştie c) AaBimin a -#1ernat imperi#l 0)r) a se d#ce 1reodat) la $oma (c0 nota 2E)
?& Aac.ia1elli se re0er) la Cpre0ecţi le-ionisC n#miţi 'nainte Cle-aţiC şi care era# locţiitori ai
'mp)rat#l#i
?9 Aac.ia1elli se re0er) la re1oltele care s-a# prod#s 'mpotri1a l#i AaBimin 'n 2?& (st0el, la
"arta-ina, 0# aclamat ca 'mp)rat A (ntoni#s Kordian#s, procons#l al pro1inciei (0rica
!enat#l rec#nosc# ale-erea l#i şi 'l declar) pe AaBimin dec)*#t din domnie (cesta porni c#
armatele 'mpotri1a $omei, 'n timp ce "apellian#s, care-1 s#sţinea, 'l #cide pe Kordian#s şi
pe 0i#l l#i !enat#l n#mi at#nci ca 'mp)raţi pe senatorii Aarc#s "la#di#s +#pien#s şi pe
@ecim#s "aeli#s Bal%in#s AaBimin 0# asasinat de soldaţii l#i 'n apropiere de (H#ileia (mai
2?&)
4E (H#ileia, colonie roman) 'n0iinţat) 'n 1&E 'en 'n ,talia de nord-est, a 0ost aproape distr#s)
de (ttila'n 452 (st)*i este #n or)şel 'n pro1incia 3dine
41 <ste 1or%a de #n nepot a l#i "aracalla, sirian#l 5ari#s (1it#s <la-a%al#s,
c#nosc#t c# n#mele -reci*at de 6elio-a%al#s "or#pt şi 1icios, a domnit patr# ani
(21&-222) şi a m#rit asasinat de pretorieni
42 A /pelli#s Aacrin#s, predecesor#l l#i 6elio-a%al#s, a 0ost aclamat 'mp)rat de c)tre
le-i#nile din !iria şi a domnit #n an (217-21&)P a m#rit asasinat, ca şi ceilalţi, pentr#
cr#*imea l#i
4? "0 nota 22
44 Aac.ia1elli, compar2nd sit#aţia principilor contemporani c# aceea mai s#s ar)tat), a
'mp)raţilor romani, o%ser1) c), spre deose%ire de aceştia din #rm), cei dint2i n# a1ea#
armate care s) 0i l#ptat 'n mod contin## al)t#ri de ei la c#cerirea #nor pro1incii şi care s)
repre*inte o 0orţ) e-al), capa%il) de a r)st#rna sa# de a ale-e #n monar. =a cap)t#l acestei
eBp#neri, pri1ind istoria $omei 'n perioada anar.iei militare, se constat) c) di-resi#nea este
m#lt prea l#n-) 0aţ) de concl#*iile care se desprind din ea
1&2 1&?
I"
45,n Principe Aac.ia1elli menţi#neaI) separat <-ipt#l ţi J#rcia 'n Discorsi 11 1 i O X : 1a
aminti de aneBarea <-ipt#l#i de c)lre t#rci 'n 1517 ?c)&Dpere, ed cil, p 8V X 8 nota 4)
46Aac.ia1elli reia aici ideea, pe tare am -)sit-o ţi 'n alic pa-ini ale Principelui, i HH pri1ire
la rol#l popor#l#i in stat "ritica pe care o ad#ce armatelor mereenaie porneşte de la aceeaşi
idee care se imp#ne la aceast) dal) c2nd 0ormare: monar.iilor a%sol#te 'n (n-lia şi Franţa
do1edea spri9in#l pe care re#elc ii p#tea a1ea din partea pop#laţiei lar-i a oraşelor
47Aac.ia1elli se re0er) la ieniceri
4&<ste de remarcat c) Aac.ia1elli n# se s0ieşte s) compare imperi#l otoman c# stat#l papal
pe care n# consider) necesar s)-1 pri1easc) alt0el dec2t pri1eşte orice alt statP 0)c2nd
a%stracţie de 0#ncţia spirit#al) a %isericii şi de in0aili%ilitatea care se atri%#ia papii
Aac.ia1elli s#p#ne stat#l papal aceleiaşi anali*e lipsite de pre9#dec)ţi
49(dic) pe #rmele l#i (leBandr# !e1er
CAITOLUL ++
1 'n capitol#l de 0aţ) ca şi 'n cele trei imediat #rm)toare, Aac.ia1elli eBaminea*)
mod#rile de -#1ernare a principilor şi 9#dec) oport#nitatea #nor acţi#ni sa# constat) erorile
care se s)12rşesc
2 !e aminteşte, c# re0erire la aceast) a0irmaţie, c) K#icciardini 'i reproşea*) l#i
Aac.ia1elli conţin#t#l prea -eneral al constat)rilor şi 9#dec)ţilor l#i, care n# ţin seama 'n
mod s#0icient de partic#laritatea 0aptelor (c0 ; A a c . i a 1 e l l i #critti politici scelti, ed
cit, p 11E, notele 6-9) K#icciardini sp#ne 'n ade1)r 'n Ricor"i, c): C<ste o mare -reşeal)
s) 1or%eşti despre l#cr#rile l#mii 'n mod nedi0erenţiat şi a%sol#t şi, ca s) sp#nem ast0el, prin
re-#li -eneraleP deoarece aproape toate pres#p#n distincţii şi eBcepţii, dat) 0iind 1arietatea
'mpre9#r)rilor, aşa 'nc2t n# le poţi considera din acelaşi p#nct de 1edereP iar aceste distincţii
şi eBcepţii n# eBist) 'n c)rţi, dar tre%#ie ca spirit#l de discern)m2nt s) ţi le indiceC
?#crittipolitici e Ricor"i, ed cit, p 2&5) Jeoretician mai m#lt dec2t istoric Aac.ia1elli se
eBprim) 'n mod o%işn#it prin 9#dec)ţi -enerale 'ntr#c2t pri1eşte totdea#na esenţa
0enomenelorP spirit#l de analiI), i se imp#ne 'ns), la r2nd#l l#i
? "0 Discorsi, ,,, ?E, 'n Dpere, cd cit, p ?E1
4 "0 capitol#l >,,, pri1itor la armatele mercenare
5 ", Discorsi, ,,,, 27: C@ar sl)%ici#nea oamenilor de a*i, pricin#it) de sla%a lor
ed#caţie şi de p#ţina c#noaştere a l#cr#rilor, 0ace ca p)rerile celor 1ec.i s) 0 i e socotite 'n
parte neomeneşti 'n parte c# nep#tinţ) Di oamenii aceştia a# #nele p)reri moderne c# tot#l
necoresp#nI)toare c# ade1)r#l, c#m este aceea pe care o sp#nea# mere# 'nţelepţii noştri
din trec#t şi an#me: c) tre%#ie s) st)p2neşti +istoia
prin con0lictele dintre partide, iar +isa prin lort)rcţcP şi n#-şi d)dea# seama c) ţi #n mi9loc ţi
cel)lalt era# c# tot#l ne0olositoareC ?Dpere& cd cit, p ?&2 i ,n capitol#l >5,, din Principe&
Aac.ia1elli menţioneaI) de asemenea -reşeala de tactic) a 0lorentinilor, care pentr# a oc#pa
+istoia ## s#sţin#t pe capii , acţi#nilor ad1erse 'n loc s)-i omoare
6 Aac.ia1elli se re0er) la sit#aţia de ec.ili%r# reciproc dintre statele ,taliei, p2n) la
s02rşit#l secol#l#i precedent +olitica l#i =orenIo de8 Aedici a #rm)rit tocmai menţinerea
acest#i ec.ili%r#, iar K#icciardini sp#ne despre el c) Cse str)d#ia pe c2t p#tea ca statele
italiene s) se menţin) 'n ec.ili%r# #n#l 0aţ) de cel)lalt şi s) n# at2rne mai -re# 'ntr-o parte
dec2t 'n altaC ( K # i c c i a r d i n i #toria ",Italia& cartea ,, cap ,, ed cit, 1 ,, p ?)
7 "0 Discerni& ,3, 27: C1rea# s) 1or%esc despre in#tilitatea de a 'ntreţine 0acţi#nile
ad1erse 'n teritoriile pe care le st)p2neşti ,n prim#l r2nd este imposi%il ca el s) p)streIe
prietenia am%elor ta%ere, 0ie c) este 1or%a de #n principat, 0ie c) este 1or%a de o rep#%lic)
@eoarece nat#ra l#cr#rilor este ast0el 'nc2t oamenii trec de partea c#i1a ori de c2te ori eBist)
p)rţi ad1erse, c)ci #na din ele le place mai m#lt dec2t cealalt)P aşa 'nc2t dac) o parte dintr-
#n teritori# este nem#lţ#mit, de 'ndat) ce 'ncepe #n r)*%oi, el 1a 0i pierd#t, deoarece n# este
c# p#tinţ) s) p)stre*i #n oraş care are d#şmani şi a0ar) şi 'n)#ntr#C ?Dpere& ed cit, p ?&2)
"0 de asemenea ,, 25, #nde Aac.ia1elli aminteşte eBempl#l l#i Filippo A)ria 5isconti,
d#cele Ailan#l#i, care Cde mai m#lte ori a 0)c#t r)*%oi 0lorentinilor 'ntemeind#-se pe
de*%in)rile lor şi 'ntotdea#na a pierd#t %)t)liileC ?i$i"& p 291)
& !e ştie c) 1eneţienii a# 0ost 'n1inşi de =i-a de la "am%rai 'n %)t)lia de la 5ail2 (c0
cap ,,,, nota 46) ,mediat d#p) aceast) 'n0r2n-ere, o serie de oraşe de pe teritori#l
aparţin2nd 5eneţiei, şi an#me 5erona, 5icen*a şi +ado1a, trec#r) de partea 'mp)rat#l#i
AaBimilian, s#str)-2nd#-se a#torit)ţii 5eneţiei s#% a c)rei -#1ernare no%ilimea local)
0#sese dispreţ#it), ne0iind c.emat) s) participe 'n nici #n 0el la cond#cere @#p) di*ol1area
=i-ii de la "am%rai, oraşele ar)tate a# re1enit 'n st)p2nirea 5eneţiei Jre%#ie o%ser1at 'ns)
c) 'n scrisorile pe care le adresea*) !enioriei, 'n noiem%rie 15E9, Aac.ia1elli preci*ea*)
limpede c) n#mai no%ilimea s-a %#c#rat de 'n0r2n-erea rep#%licii, 'n timp ce %#r-.e*ia şi
popor#l de 9os Cs#nt 'n 'ntreaime de partea 5eneţieiC (scrisoare din 22 noiem%rie 15E9 'n
Toutes Ies lettres "e Machiavcl& +aris, Kallimard, 1 ,,, p 1&5)P c0 'n acelaşi sens scrisoarea
din 26 noiem%rie, ('n op& cit&, p 1&&)
9 'n teBt: CH#elli c.e nel principie erano con0idenţiC "omentariile l#i =#i-i $#sso
(ed cit, p 1 6 & , nota 7 1 ) şi 5ittorio /simo O#crittipolitici scelti& ed cit, p 1 6 ? nota
75) eBplic) acest Ccon0idenţiC op#n2nd#-1 l#i CsospettiCP care 'l precede, indic2nd#-ne ast0el
trad#cerea cea mai 9#st) "omentari#l l # i Ki#seppe =isio ( I I Principe, ed cil, p 122, nota
7) interpretea*) potri1it normei -ramaticale, 'nţele-2nd prin Ccon0idenţiC pe Caceia care
a1ea# 'ncredere 'n no#l principeC
1&4 1&5
1
1 E +andolto +ctr#cci (145E-1512) a de1enit principe al !ienci 'n 1 5 ( > ) d#p) ce l - i #cis
pe socr#l l # i ;iccolo Bor-.ese !e i 9 t i e c) a aderat la alianţa .ot)r2t) , , , Aa-ione
'mpotri1a l#i "eIar Bor-iaP 'n 15E? a pierd#t pentr# c2t1a timp p#terea, d a r a redo%2ndit
-#1ernarea !ienei c # a 9 # t o r # l l # i =#do1ic >,, Aac.ia1elli l - a c#nosc#t 'n misi#nile
pe care le-a a1#t pe l2n-) el la !iena
11 Aac.ia1elli tratea*) pe lar- despre aceast) c.esti#ne 'n Discorsi (,,, 24) -,#.
titl#l: CFort)reţele s#nt 'n -eneral mai m#lt prime9dioase dec2t 0olositoare8
"it)m: CJre%#ie considerat aşadar c) ridici 0ort)reţe 0ie pentr# a te ap)ra de
d#şmani, 0ie pentr# a te ap)ra de propriii t)i s#p#şi 'n prim#l ca* 0ort)reţele n#
s#nt necesare, 'n al doilea ca* s#nt prime9dioaseC ODpere, ed cit, p 2&4) "a şi 'n
capitol#l de 0aţ), Aac.ia1elli concl#de şi 'n Discorsi ci& #n principe se ap)r) ce7
mai %ine at#nci c2nd 'şi asi-#r) dra-ostea popor#l#i: C(şa 'nc2t #n principe
'nţelept şi %#n, pentr# a se menţine %#n, pentr# a n# da moti1, nici c#ra9, 0iilor l#i
de a de1eni r)i, n# 1a ridica niciodat) 0ort)reţe pentr# ca ei s) n#-şi 'ntemeie*e
st)p2nirea pe acestea, ci pe %#n)1oinţa oamenilorC (i%id, pp 2&5-2&6)
12'n teBt, 'n latineşte 'nsemn2nd Cde m#lt, din 1ec.imeC, Aac.ia1elli n# se re0er) 'ns) la
antic.itatea roman), deoarece 'n Discorsi (,,, 24) sp#ne c) romanii n# a# ridicat 0ort)reţe
pentr# a st)p2ni mai #şor teritoriile c#ceriteP ei a1ea# Calte 'ns#şiri, alt) p)rere şi alt)
p#tereC dec2t 0lorentinii care cred c) C+isa şi celelalte oraşe tre%#ie st)p2nite c# a9#tor#l
0ort)reţelorC ODpere, ed cit, p 2&4)
1?Aac.ia1elli 1or%eşte despre acelaşi ;iccolo 5itelli, condotier, 'n Discorsi ,,, 24: C;iccolo
din "astello, tat)l celor doi 5itelli, 'napoiat 'n patria l#i de #nde plecase 'n pri%e-ie, imediat
ce s-a 'ntors d)r2m) cele do#) 0ort)reţe care 0#seser) 'n)lţate de +apa !iBt ,5, socotind c)
n# 0ort)reţele, ci dra-ostea popor#l#i a1ea s)-1 ţin) st)p2n peste stat#l l#iC ?Dpere, ed cit,
p 2&7)
14<ste 1or%a de K#ido de Aonte0eltro, d#ce de 3r%ino, care 'şi pierde stat#l 'n i#nie 15E2, 'n
c#rs#l acţi#nii l#i "e*ar Bor-ia <l re1ine la domnie 'n octom%rie acelaşi an 'n Discorsi, ,,,
24, -)sim: CK#ido%aldo, d#ce de 3r%ino, 0i#l l#i Federi-o, care a 0ost 'n 1remea l#i #n
c)pitan at2t de preţ#it, 0iind al#n-at din stat#l l#i de "e*ar Bor-ia, 0i#l l#i (leBandr# 5,, de
'ndat) ce printr-o 'nt2mplare se 'napoie, p#se s) se d)r2me toate 0ort)reţele care era# 'n acel
ţin#t, socotind#-le p)-#%itoare ")ci 0iind i#%it de oameni, n# 1oia s) ai%) 0ort)reţe, din
respect pentr# aceştiaP iar 'mpotri1a d#şmanilor n# 1edea posi%ilitatea de a le ap)ra deoarece
ele a1ea# ne1oie de o armat) care s) le apere 'n l#pt)P aşa 'nc2t .ot)r' s) le d)r2meC ?Dpere&
ed cit, p 2&6-2&7) " 0 şi Descri*ione "ej o"o tenuto "ai Duca Valentino ele& #nde se
arat) de asemenea c) K#ido%aldo a p#s s) se d)r2me 0ort)reţele Cdeoarece a12nd 'ncredere
'n popor, n# 1oia ca acele 0ort)reţe, pe care n# credea c) le-ar p#tea ap)ra, s) 0ie oc#pate de
d#şman, şi prin ele, acesta s)-i ţin) 'n s#p#nere pe prietenii s)iC ?Dpere, ed cit, p 46E)
Aac.ia1elli s#sţine, 'n toate aceste eBemple
aceeaşi teI) c# pri1ire la in#tilitatea 0ort)reţe lor şi ad#ce 'mpotr.a lor acelaşi ar-#ment,
an#me datoria principel#i de a se ap)ra c2şti-2nd dra-ostea popor#l#i
15 <ste 1or%a de Kio1anni Benti1o-lio al#n-at de papa ,#li# ,, (15E6): pentr# a
ap)ra Bolo-na, acesta ordon) constr#irea #nei 0ort)reţe sit#at) la +orta Kallicra
"0 Discorsi, ,, 24: C+apa ,#li# ,, d#p) ce i-a al#n-at pe Bentno-lio din
Bolo-na a ridicat o 0ort)reaţ) 'n acel oraş şi apoi a .ot)r2t #ciderea oamenilor de
c)tre -#1ernator#l trimis de el: aşa 'nc2t popor#l din Bolo-na s-a r)sc#lat şi papa
a pierd#t 'ndat) 0ort)reaţaP n# i-a# a9#tat nici 0ort)reaţa, nici 1iolenţa 'mpotri1a
popor#l#i 'n timp ce i-ar 0i a9#tat dac) s-ar 0i p#rtat alt0elC ?Dpere, ed cit, p
2&7)
16 "0 concl#*ia capitol#l#i pri1itor la 0ort)reţe 'n Discorsi (,,, 24): C(şadar,
principele care poate s) ai%) o armat) %#n), poate s) domneasc) 0)r) a constr#i
0ort)reţeP acela care n# are o armat) %#n), n# tre%#ie s) le constr#iasc) <l tre%#ie
s) 'nt)reasc) %ine oraş#l #nde loc#ieşte, s ) - 1 ţin) %ine ap)rat, iar cet)ţenii l#i s) 0ie
%ine pre-)tiţi pentr# ca s) poat) s) s#sţin) #n atac d#şman sa# s) o%ţin) o
'nţele-ere sa# #n a9#tor eBtern care s)-i eli%ere*e Joate celelalte pre-)tiri s#nt
costisitoare 'n timp de pace şi ne0olositoare 'n timp de r)*%oiC ?Dpere, ed cit, p
29E)
17Aac.ia1elli se re0er) la castel#l !0or*a, p)strat p2n) ast)*i la Ailano ,n acelaşi capitol din
Discorsi (,,, 24), Aac.ia1elli arat) c) d#cii !0or*a şi-a# permis s) -#1erne*e 0)r) a ţine
seama de ne1oile popor#l#i socotind c) 0ort)reaţa pe care a# ridicat-o 'i 1a ap)ra oric2nd de
m2nia s#p#şilor ("0 Dpere, ed cit, p 2&6)
1&"omentariile amintesc aici teBt#l l#i !eneca 'n De 2leenlia (,, 19, 16) prec#m şi 'n teBt#l
asem)n)tor al l#i "icero 'n Philippica ,,, 44 "# toate acestea tre%#ie considerat c)
Aac.ia1elli a alc)t#it acest capitol, n# ca o simpl) compilaţie d#p) scrierile celor 1ec.i, ci
ca re*#ltat al propriilor l#i constat)ri, rod al %o-atei eBperienţe politice pe care o a1ea
19<ste 1or%a de "aterina !0or*a, 0iica nele-itim) a l#i Kalea**o A)ria !0or*a (c0 cap 1 1 1 ,
nota ?E) 'n aprilie 14&&, prim#l ei soţ, Kirolamo $iario, a 0ost #cis de #n -r#p de
conspiratori la Forli Aac.ia1elli po1esteşte 0aptele pe lar- 'n Discorsi (,,, 6) ar)t2nd c#m
'n acest ca* 0ort)reaţa a 0ost de 0olos #n#i principe (c0 Dpere& ed cit, p ??6)
2E'n a9#tor#l "aterinci !0or*a a 1enit =#do1ic !0orIa, *is Aa#r#l, d#cele Ailan#l#i, c#
spri9in#l c)r#ia aceasta şi-a rec)p)tat st)p2nirea la Forli şi ,mola
21+entr# c) 'n moment#l acela n# era nimeni care s) 1rea s) de1in) st)p2n la Forli 'n loc#l
"atcrinei !0orIa (c0 Ii Principe, a c#ra di Ki#seppc =isio, cit, p 124, nota 19)
22,n capitol#l 5,,, Aac.ia1elli 1or%eşte pe lar- despre acţi#nea l#i "e*ar Bor-ia 'mpotri1a
micilor seniori din $oma-na, 'ntre care şi senioria "aterinei !0orIa <l aminteşte aici
am)n#ntele c#ceririi cet)ţii de la Forli, pentr# a ar)ta, printr-#n alt
140
1&7
eBempl#, c) 0ort)reţele n# s#nt mi9loc#l cel mai .#n de a ap)ra #n -,lal 'mpotr.i str)inilor
"e*ar Bor-ia a atacat Foiii la 19 decem%rie 1499 d#p) ce c# c2te1a IiY 'nainte pop#laţia
oraş#l#i se r)sc#lase 'mpotri1a "aterinci !0orIa iar aceasta Vc re0#-iase 'n cet)ţ#ia care o
ap)r# (tac#l l#i Bor-ia a d#rat aproape do#8i s)pt)m2ni: 'n s02rşit, 0ort)reaţa a c)*#t 'n (
Arte Iclla 'ucira (cartea 5,,, Aac.ia1elli po1esteşte pe lar- aceste 0apte, ar)t2nd ca#*ele
te.nice militare "3$ a# d#s la 'n0r2n-ere
CAITOLUL ++I
1 "0 Discorsi, ,,,, ?4, #nde Aac.ia1elli arat) c) acela care s)12rşeşte 0apte mari ;"
%#c#r) de 0aim) 'ntre concet)ţenii s)i: C(cest mod de a acţiona n# este necesar n#mai
acelor cet)ţeni care 1or s) do%2ndeasc) 0aim) pentr# a-şi o%ţine onor#ri 'n rep#%lica lor, dar
este necesar şi principilor pentr# a-şi p)stra rep#taţia 'n principat#l lorP ei a9#n- s) 0ie 0oarte
stimaţi n#mai dac) da# pilde mari prin c2te o 0apt) sa# o maBim) rar) potri1it) %inel#i
com#n şi care arat) c) domnitor#l este sa# m)rinimos, sa# darnic, sa# drept şi c) tot ceea ce
0ace tre%#ie s) 0ie o 'n1)ţ)t#r) pentr# s#p#şii l#iC ?Dpere, ed cit, p ?9&)
2 Ferdinand (1452-1516), re-e al (ra-on#l#i (1479), c)s)torit c# ,sa%ella, re-ina
"astiliei, 'ntemeia*) prin #nirea celor do#) re-ate monar.ia spaniol) Aac.ia1elli
contemporan c# el, 'l menţionea*) de mai m#lte ori 'n Principe (c0 cap ,, ,,, 5,, şi >5,)
'ntr-#na din scrisorile adresate l#i Francesco 5ettori, scriitor#l 'l caracteri*ea*) 'n acelaşi
0el pe re-ele !paniei, ar)t2nd c) acţi#nile l#i r)*%oinice a# #rm)rit doar -loria personal) şi
'nt)rirea domniei şi n# a coresp#ns 1re#nei necesit)ţi militare 'n capitol#l de 0aţ) Ferdinand
0i-#rea*) ca eBempl# de monar. a%sol#t (c0 nota 4), dar pre*entarea l#i n# este lipsit) de
critic)
? Ferdinand a 'ncep#t c#cerirea re-at#l#i Krenadei 'n 14&1, d#p) ce a consolidai
monar.ia şi a micşorat p#terea politic) a 0e#dalilor Ferdinand şi ,sa%ella a# o%ţin#t, la
c2şti-area 1ictoriei, titl#l de Cre-i catoliciC, deoarece a# instit#it inc.i*iţia 'n !pania,
o%li-2nd#-se s) dea %isericii o parte din a1erile celor condamnaţi de !02nt#l /0ici#
A)s#rile 'mpotri1a e1reilor şi al#n-area lor din !pania (1492) le-a# proc#rai de asemenea
1enit#rile necesare acţi#nilor lor militare
4 !e o%ser1) c) Aac.ia1elli eBplic) politica l#i Ferdinand "atolic#l 'n l#mina
de*1olt)rii -enerale a statelor e#ropene la acea dat) (cţi#nile militare ale re-el#i spaniol
s#nt menite s)-i consolide*e domnia şi s) micşore*e p#terea no%ilimii 0e#dale Aac.ia1elli
arat) acest l#cr# o%ser12nd, c# #şoar) ironie, c) r)*%oaiele ne'ncetate n# le l)sa# 0e#dalilor
nici o clip) de r)-a* pentr# a se op#ne p#terii cresc2nde a monar.#l#i (dmiraţia
scriitor#l#i pentr# Ferdinand ca şi pentr# "e*ar Bor-ia a1ea 'n 1edere at2t scop#l c2t şi
consecinţele politicii lor
5 !e şlie c) %iserica a tost direct interesat) in r)I%oi#l impotrna ma#rilor (c0 nota ?i
"2t priFeţtc relerirea la popor, ca con0irm) 'nţeles#l o%ser1aţiilor anterioare, Aac.ia1elli
constat) c) Ferdinand s-a spri9init pe a9#tor#l popor#l#i 'n speţ) al %#r-.eIiei 'n da#na
no%ilimii 0e#dale, iar Fictoriile militare pe care ,e-a o%ţin#t a# a1#i ca #rmare 'nt)rirea
re-alit)ţii şi trecerea de la st)t#leţele 0e#dale la monar.ia a%sol#t)
6 K#icciardini 0ace aceeaşi o%ser1aţie, dar c# şi mai m#lt) asc#ţime, de*1)l#ind
mo%il#l interesat al r)*%oaielor pe care %iserica le declara s0inte: C3n#l din noroacele cele
mai mari pe care le pot a1ea oamenii este acela de a a1ea prile9#l s) arate c) 'n an#mite
l#cr#ri pe care ei le 0ac din interes personal a# 0ost c)l)#*iţi de scop#l %inel#i p#%lic
(ceasta a 0)c#t s) apar) -lorioase acţi#nile re-el#i catolic pe care el le-a 'ntreprins
'ntotdea#na pentr# si-#ranţa şi -loria l#i, dar care a# ap)r#t ca 0iind s)12rşite 0ie pentr#
creşterea credinţei creştine, 0ie pentr# ap)rarea %isericiiC ?Ricor"i nr& 142 #erie secon"a& 'n
#crittipolitici e Ricor"i, ed cit, pp ?15-?16)
7 Aaranii era# e1reii şi ma#rii con1ertiţi 'n mod 0ormal la catolicism <Bp#l*area lor
'n mas), 'n 1492, #rmat) de persec#ţiile 'mpotri1a m#s#lmanilor din teritoriile c#cerite,
o%li-aţi la r2nd#l lor s) se eBile*e (15E2) a 0ost #na din ca#*ele dec)derii economice a
!paniei 'n perioada #rm)toare 'ntre-#l pasa9 do1edeşte c) Aac.ia1elli a re#şit s) p)tr#nd)
dincolo de 1)l#l 0icţi#nilor 0r#moase, de*1)l#ind mo%il#rile personale şi economice,
prec#m şi consecinţele de acelaşi 0el ale #nor r)*%oaie contemporane +olitica l#i Ferdinand
"atolic#l este anali*at) l#cidP ea este l)#dat) pentr# consecinţele ei anti0e#dale, dar este
criticat) 'n #rm)rile ei de-a%ia %)n#ite ,ronic, scriitor#l de*1)l#ie 'n1eliş#l aparent reli-ios
al acelei politici şi pare a 0i de acord c# ea at2ta timp c2t acţi#nile ei se 'ndreapt) contra
0e#dalilor !#rprindem 'ns) o de*apro%are a%ia m)rt#risit) 'n c#1intele imediat #rm)toare,
care se re0er) la politica l#i Ferdinand 0aţ) de clasa or)şenilor, 'n speţ) 0aţ) de marani "# o
asc#ţit) 'nţele-ere a 0aptelor, Aac.ia1elli pre1ede apropiatele #rm)ri ale persec#ţiilor
reli-ioase: c)ci !pania, -olit) de o important) parte a pop#laţiei ei, 1a c#noaşte c#r2nd o
sit#aţie economic) tot mai -ra1)
& (ici ironia l#i Aac.ia1elli de1ine sarcasm şi pare a eBprima n# n#mai de*apro%are
0aţ) de politica l#i Ferdinand, de0a1ora%il) clasei prod#c)toare, dar şi indi-nare 0aţ) de
0aptele recente petrec#te 'n !pania, an#me persec#ţia eBercitat) 'mpotri1a #nei p)rţi a
pop#laţiei
9 'n 15E9, Ferdinand a oc#pat coasta de nord a (0ricii de la /ran la Jripoli
1E !e ştie c) Ferdinand a oc#pat ;eapol#l 'n 15E4: el a 0)c#t parte din =i-a de la
"am%rai (15E&), apoi din =i-a s02nt) (151E) şi a l#ptat contra 0rance*ilor la
$a1enna (aprilie 1512) 'n acelaşi timp a oc#pat ;a1ara (1512) 'mpotri1a 1oinţei
l#i =#do1ic >,, ameninţ2nd s) atace teritori#l Franţei 'n s02rşit, d#p) 'n0r2n-erea
s#0erit) la ;a1ara (i#nie 151?) =#do1ic >,, 1a tre%#i s) respin-) tr#pele str)ine
1&& 1&9
care in1ada# Franţa, 'nc.eind armistiţi# c# =eon >, c# AaBimilian şi m Ferdinand de
(ra-on
11 Berna%o 5isconti -#1ernea*) Ailan#l 'n anii 1?54-1?&5 şi moare otr)1it di
nepot#l l#i, Kio1anni Kalea**o 5isconti <ste c#nosc#t ca #n tiran cr#d c#re ,
ridicat p#terea 5isconţilor ( c)#tat s) dea str)l#cire c#rţii l#i, atr)-2nd pe
oamenii de c#lt#r): spre eBempl#, a a1#t ca oaspete, la #n moment dat, pe poem
+etrarca
12Aac.ia1elli, parti*an al acţi#nilor .ot)r2te, se declar) 'mpotri1a politicii ne#trale (ceeaşi
idee reapare de mai m#lte ori 'n Discursuri& K#icciardini condamn) la r2nd#l l#i
ne#tralitatea 'n materie de politic): C;e#tralitatea 0aţ) de r)*%oaiele altora este %#n) pentr#
acela care este p#ternic şi care n# se teme de cel care Fa ieşi 'n1in-)tor, deoarece el 'şi
pistrea*) domnia 0)r) -re#t)ţi şi poate s) spere #n c2şti- din t#l%#r)rile care a# loc 'ntre
ceilalţiP 'n a0ar) de ca*#l acesta, ne#tralitatea este d)#n)toare pentr# c) r)m2i prad)
'n1in-)tor#l#i şi cel#i 'n1ins ,ar cea mai rea dintre toate este acea ne#tralitate care are drept
ca#*) n# #n an#mit calc#l raţional, ci doar ne.ot)r2rea, adic) at#nci c2nd nep#t2nd s) te
deci*i dac) tre%#ie s) 0ii ne#tr# sa# n#, te cond#ci 'n aşa 0el 'nc2t n # - 1 satis0aci nici pe
acela care 'n moment#l respecti1 ar 0i m#lţ#mit dac) l-ai asi-#ra c) eşti ne#tr#C ?Ricor"i, nr
6&, !erie seconda, 'n #crittipolitici e Ricor"i, ed cit, p 299)
1?,n teBt C0are %#ona -#erraC, mod de eBprimare care se re-)seşte la cronicar#l Aatteo
5illani, 'n secol#l al >l5-lea şi aminteşte #n pro1er% din Joscana: C".i 0a %#ona -#erra, 0a
%#ona paceC ("ine se l#pt) cinstit, c2şti-) pacea)
14"0 capitol#l ,3, #nde se 1or%eşte despre a.ei şi etolieni 'n le-)t#r) c# (ntio. şi Filip 5
15Jrimis#l romanilor era Jit#s N#inti#s Flaminin#s, 'n1in-)tor#l l#i Filip 5 la
]inosYe0alai(197'en)
16Aac.ia1elli citea*) din memorie #n pasa9 din Jit#s =i1i#s (>>>5, 49) care este
#rm)tor#l: C;am H#od optim#m esse dicant, non interponi 1os %ello, ni.il immo tam
alien#m re%#s 1estris est, H#ippe sine -ratia, sine di-nitate praemi#m 1ictoris eritisC (")ci
ceea ce sp#n ei c) e min#nat de %#n, adic) s) n# 1) amestecaţi 'n r)*%oi, din contr) e tot ce
poate 0i mai contrar intereselor 1oastreP pentr# c) 0)r) drept de rec#noştinţ) la nimeni, 0)r)
demnitate, 1eţi 0i r)splata 'n1in-)tor#l#iC, 'n Istoria roan!, trad#cere de ;d =oc#stean# şi
, ! +etresc#, tom#l ,5 ed cit, p 225) Aac.ia1elli -reşeşte cit2nd din memorie, şi an#me
p#ne -er#n*i#l -enit. interponen"i, 'n loc de in0initi1#l pre*ent pasi1 interponi&
17,n Discorsi?l, 29) Aac.ia1elli sp#ne c) in-ratit#dinea se naşte 0 i e din l)comie, 0 i e din
ne'ncredere ?Dpere, ed cit, p 155)P n# o consider) aşadar drept inerent) om#l#i, d#p) c#m
'n alt capitol al aceleiaşi opere sp#ne c) Coamenii n# şti# s) 0 i e nici c# tot#l r)i, nici c#
tot#l %#niC ?I$l" p 159) "omentatorii amintesc aici #n 0ra-ment din K#icciardini
C,n-ratit#dinea m#ltora s) n# 1) sperie oprind#-1) de a
0ace %ine oamenilorP deoarece n# n#mai c) a 0ace %inele 0)r) orice alt scop este #n l#cr#
m)rinimos şi aproape d#mne*eiesc, dar se 'nt2mpl) de asemenea #neori s) 'nt2lneşti la
cine1a at2ta rec#noştinţ) pentr# %inele pe care i - l 0aci 'nc2t aceasta te r)spl)teşte pentr#
toat) in-ratit#dinea celorlalţiC ORicor"i& nr 11, seria ,,, 'n #crilti politici c Ricor"i& ed cit,
pp 2&5-2&6) 'n contin#area pasa9#l#i, Aac.ia1elli -2ndeşte 'n acelaşi sens, ar)t2nd c) #n
principe n# poate s) n# ţin) seama de Can#mite l#cr#riC, p#n2nd 'ntre acestea 'n prim#l r2nd
dreptatea 'nţeleas) 'n sens a%sol#t (cele Can#mite l#cr#riC apar a 0i principiile de etic),
respecti1 principiile eticii reli-ioase care contin#) s) ai%) a#toritate pentr# Aac.ia1elli 0iind
#neori mai p#ternice dec2t metodele Cmac.ia1eliceC, respecti1 re-#lile de moral) ale
%#r-.e*iei 'n ascensi#ne, pe care el le recomand)
1&!e pres#p#ne c) cei care se l#pt) 'ntre ei s#nt e-al de p#terniciP 1enind 'n a9#tor#l #n#ia
din ei, acesta 1a 'n1in-e c# si-#ranţ), deoarece alianţa ta repre*int) acel pl#s de p#tere
necesar pentr# a 'n1in-e ad1ersar#lP cel c# care te-ai aliat comite 'ns) o -reşeal), deoarece
1ictoria l#i este de 0apt 1ictoria taP el ar tre%#i aşadar, dac) ar 0i 'nţelept, s) re0#*e alianţa ta
şi, de 'ndat) ce 1rei s) inter1ii, s) se #neasc) c# ad1ersar#l l#i 'mpotri1a ta pentr# c) tre%#ie
s) te #neşti c# cel care este e-al c# tine, 'mpotri1a cel#i mai p#ternic
19"0 Istorie florentine 5,, 12, #nde Aac.ia1elli 1or%eşte de condotier#l Francesco !0or*a şi
arat) c) acesta a tre%#it s) alea-) la #n moment dat 'ntre promisi#nile 0oarte mari ale
1eneţienilor şi promisi#nile mai p#ţin si-#re ale d#cel#i Filippo A)ria 5isconti care era
socr#l l#iP a stat 'ns) la 'ndoial) tem2nd#-se s) accepte 1re#na din ele, deoarece ştia c) 1a
r)m2ne pri*onier#l cel#i 'n1in-)tor, şi at2t d#cele c2t şi 5eneţia, care 'i o0erea# alianţa lor,
era# mai p#ternici dec2t elP iar #n principe 'nţelept tre%#ie s) e1ite 'n prim#l r2nd acest
l#cr#, de a r)m2ne la discreţia aliat#l#i 'n1in-)tor ?Dpere, ed cit, p &?7)
2E"0 cap ,,,, nota 4
21Aac.ia1elli se re0er) la e1enimente 0oarte recente, şi an#me la po*iţia şo1)itoare a Florenţei
0aţ) de =i-a s02nt) 'n septem%rie 1511, cardinalii 0a1ora%ili Franţei con1oac) la +isa #n
concili#P -#1ern#l 0lorentin n# inter*ice acest concili#, aşa 'nc2t Florenţa este lo1it) de
interdict 'n aprilie 1512, =#do1ic >,, c2şti-) %)t)lia de la $a1enna, dar moartea l#i Kaston
de FoiB an#lea*) 1aloarea 1ictoriei şi Franţa pierde imediat teritoriile italiene ,#li# @ n# #it)
cele 'nt2mplate la +isaP 'n dieta de la Aanto1a, =i-a s02nt) .ot)r)şte read#cerea Aedicilor la
Florenţa (st0el 'n a#-#st 1512, tr#pele spaniole oc#p) +rato şi imediat d#p) aceea
$ep#%lica Florentin) este do%or2t) Aac.ia1elli 1rea s) arate c) 0lorentinii a# s#0erit pentr#
c) n# a# l#at po*iţie net) 0aţ) de nici #na dintre cele do#) p)rţi 'n l#pt), toler2nd "oncili#l de
la +isa 0)r) a 0i tot#şi pe 0aţ) şi 'n mod 0ormal aliaţi c# =#do1ic >,, K#icciardini
menţionea*) de asemenea 'n Istoria Italiei ?3I& 2), -reşeala
19E 191
0lorentinilor de a 0i 'ncercat s) r)m2n) ne#tri 'n acele 'mpre9#r)ri O#lana ",ltuli&t ed cit, 1
W 1 1 , p 21&)
22 (ceast) maBim) realist), recomand2nd 'nţelepci#ne şi pr#denţ), apare şi 'n alic pa-ini din
opera l#i Aac.ia1elli 'n Discorsi& , 6, -)sim: CDi in tonte l#cr#rile omeneşti, acela care le
1a eBamina %ine 1a 1edea aceasta, t) n# poţi niciodat) 1i 'nl)t#ri #n incon1enient ,ar) ca s)
apar) alt#lP şi de aceea 'n orice .ot)r2re pe care 1rem s-o l#)m tre%#ie s) consider)m #nde
s#nt mai p#ţine incon1eniente, şi pe aceasta s) o l#)m drept .ot)r2rea cea mai %#n),
deoarece n# eBist) niciodat) OV sit#aţie c# tot#l lipsit) de -re#t)ţi, c# tot#l lipsit) de
prime9diiC ?Dpere& cd cit, pp 1E7-1E&) Jot 'n Discorsi (,, ?&9, Aac.ia1elli la#d) la #n
moment dat senat#l roman, ar)t2nd c) Cacesta a 9#decat 'ntotdea#na l#cr#rile aşa c#m
tre%#ie 9#decate, şi 'ntotdea#na a l#at .ot)r2rea cea mai p#ţin rea ca 0iind cea mai %#n)C
?i$i"&& p 174)
2? (ceast) 'ndr#mare, deşi 0oarte s#mar), arat) c), dincolo de 'ns#şirile anali*ate p2n) ac#m
şi care coresp#nd moment#l#i iniţial al #nei domnii, acela 'n care ea se insta#rea*) tre%#ind,
'n condiţiile timp#l#i respecti1, s) 'n1in-) o serie de o%stacole, se pre1)d şi 'ns#şirile
necesare domniei propri#-*ise 'n perioada ei de pace Aonar.#l a%sol#t, care 'şi
consolidea*) domnia c# spri9in#l %#r-.e*iei, are ne1oie de intelect#ali care s) pream)reasc)
str)l#cirea -#1ern)rii l#i
24 (m 1)*#t c) Aac.ia1elli arat) la #n moment dat 'nsemn)tatea %anilor pentr# asi-#rarea
#nei domniiP este 0iresc s) ai%) pre*ent) 'nsemn)tatea acelor oc#paţii care s#nt prod#c)toare
de m)r0#ri şi deci de %ani <l a 1or%it de alt0el 'n mai m#lte capitole despre o%li-aţia
principel#i de a n# m)ri niciodat) impo*itele 'n mod eBcesi1, pentr# a n# determina
indi-narea popor#l#iP repet2nd aceeaşi recomandare 'n pa-ina de 0aţ), el arat) le-)t#ra care
eBist) 'ntre de*1oltarea prosper) a economiei şi mod#l de -#1ernare a stat#l#i
"ontemporan al #nei perioade 'nsemnate din de*1oltarea economic) a <#ropei şi cet)ţean al
#n#i stat care se %#c#ra 'nc) de .e-emonia economic) 0aţ) de rest#l ,taliei, Aac.ia1elli se
re0er) prin aceasta la de*1oltarea statelor contemporane de la or2nd#irea 0e#dal) la
capitalismP el ştie c) monar.ia a%sol#t) se spri9in) pe %#r-.e*ie şi pro0it) de de*1oltarea
prod#cţiei
25 Di acest s0at do1edeşte c), 'n a0ara 0#ncţiei politice şi militare atri%#ite principel#i,
Aac.ia1elli socoteşte necesar ca acţi#nea l#i s) c#prind) 'ntrea-a 1iaţ) a stat#l#i
Aa9oritatea capitolelor Principelui par a red#ce 0#ncţia stat#l#i la aceea de ap)rareP
indicaţiile de 0aţ) arat) 'ns) c) scriitor#l are pre*ente şi celelalte 0#ncţii ale stat#l#i %#r-.e*,
de eBempl# 0#ncţia l#i economic) "er2nd principel#i s) ia parte la ad#n)rile %reslelor,
scriitor#l indic) importanţa prod#cţiei de %#n#ri şi arat) c) monar.ia a%sol#t) se spri9in) pe
%#r-.e*ie
CAITOLUL ++II
1 "apitol#l de 0aţ) care trateaI) despre CsecretariiC principilor, arat) rol#l intelect#alit)ţii
%#r-.eIe 'n spri9inirea monar.iei a%sol#te / asemenea %#r-.eIie se 0ormea*) 'n ,talia o dat)
c# deI1oltarea oraşclor-rep#%lici 3nii din primii #manişti 0lorentini, ca +o--io Bracciolim
a# 0ost 'n ser1ici#l c#riei papale / dat) c# domnia Aedicilor, rol#l intelect#alilor se
'nt)reşteP "osimo cel B)tr2n s#sţine acti1itatea #maniştilor, iar =oren*o Aa-ni0ic#l str2n-e
'n 9#r#l l#i poeţi şi artişti Aac.ia1elli, care eBp#ne 'n Principe teoria monar.iei a%sol#te,
arat) c) 'n -#1ernarea l#i, monar.#l 1a tre%#i s) se 0oloseasc) de eBponenţii acelei clase care
este ea 'ns)şi interesat) 'n %#na de*1oltare a stat#l#i (lianţa re-el#i c# %#r-.e*ia, 'n prima
perioad), pro-resist), a monar.iei a%sol#te, apare şi 'n aceast) pro%lem) a ale-erii
miniştrilor K#icciardini, disc#t2nd la r2nd#l l#i c.esti#nea, 1or%eşte de respect#l pe care
monar.#l 'l datorea*) sl#9itorilor l#iP C@ac) principii respect) prea p#ţin pe sl#9itori, at#nci
c2nd lor le este %ine şi pentr# orice mic interes 'i dispreţ#iesc sa# 'i 'ndep)rtea*) din 0#ncţia
lorP c#m s-ar mai p#tea s#p)ra sa# pl2n-e oare #n st)p2nitor at#nci c2nd miniştrii, a0ar) dac)
'şi calc) datoria de credinţ) şi de onoare, 'i p)r)sesc sa# ia# .ot)r2ri care s#nt mai m#lt 'n
a1anta9#l lorUC ?Ricor"i& nr 4, !erie seconda 'n #crittipoliticie Ricor"i, ed cit, p 2&4)
2 (ntonio Kiordani din 5ena0ro (1459-15?E) a 0ost pro0esor de drept la !iena şi
consilier al l#i +andol0o +etr#cci, pe care l-a repre*entat, ca trimis al l#i, la dieta de la
Aa-ione (c0 cap 5,,) K#cciardini 'l aminteşte 'n Ricor"i : CAesser (ntonio din 5ena0ro
sp#nea, şi a1ea dreptate s) sp#n) c) at#nci c2nd p#i laolalt) şase sa# opt 'nţelepţi, ei a9#n-
s) 0ie tot at2ţia ne%#niP deoarece n# re#şesc s) se 'nţelea-), aşa 'nc2t mai c#r2nd se ceart)
dec2t a9#n- la o re*ol1are a l#cr#rilor pe care le disc#t)C ?Ricor"i& nr112 !erie seconda, 'n
#critti politici e Ricor"i& ed cit, p ?E9)
CAITOLUL ++III
1 'n capitol#l precedent, Aac.ia1elli a ar)tat c) monar.#l a%sol#t 1a tre%#i s) se 0oloseasc), 'n
-#1ernarea l#i, de ştiinţa şi priceperea intelect#alit)ţii %#r-.e*e, ale-2nd#-şi miniştrii din
r2nd#rile ei ,n capitol#l de 0aţ) el pre1ine pe principi 'mpotri1a lin-#şitorilor, re0erind#-sc
prin aceasta la aristocraţia 0e#dal) care 'n aceast) 0a*) de lormare a a%sol#tism#l#i, se
trans0orm) 'n aristocraţie de c#rte şi se las) c#mp)rat) prin 0a1or#ri de tot 0el#l
C=in-#şitoriiC s#nt ca atare 0e#dalii care n# se 'mpotri1esc insta#r)rii a%sol#tism#l#i, dar cer
'n sc.im% s) li se acorde, s#% alt) 0orm), %ene0iciile pe care le pierdea# o dat) c# no#a
or2nd#ire a stat#l#i
192 19?
7& !criitorii contemporani, a c)ror oper) este c# p#ţin #lterioar) Principelui, arat) de
asemenea prime9dia lin-#şirii şi pre1in pe monar.i im potri1a celor care o practic)
K#icciardini o%ser1) in acest sens: C/amenii ar tre%#i s) ţin) seama mai m#lt de s#%stanţ) şi
de 0apte dec2t de aparenţeP c# toate acestea este de necre*#t c2t de m#lt ii 'ndatorea*) pe
oricine %#n)tatea şi rec#noştinţa mani0estate 'n c#1inte: acestea se eBplic) prin 0apt#l c)
0iec)r#ia i se pare c) merit) s) 0ie preţ#it 0oarte m#lt, aşa 'nc2t se s#p)r) de 'ndat) ce i se
pare c) t# n# 'l admiri at2t c2t crede el c) i se c#1ineC ?Ricor"i& nr 26, !erie seconda, 'n
#crittipoliticie RicorIi, ed cil p 2&9) =a r2nd#l l#i, Baldassare "asti-lione, 'n Dul "e
curte (,5, 6), 1or%eşte de ad#latori, o%ser12nd c) minci#na este o prime9die pentr# principi:
Cdin m#lte erori pe care le 1edem ast)*i la m#lţi din principii noştri, cele mai mari s#nt
i-noranţa şi 'ncrederea mare 'n ei 'nşişiP iar r)d)cina acestor do#) rele n# este alta dec2t
minci#na: 1ici#l acesta pe drept este demn de #r) pentr# @#mne*e# şi pentr# oameni şi este
mai d)#n)tor principilor dec2t oric#iP deoarece ei s#nt lipsiţi de ceea ce ar tre%#i s) ai%) mai
m#lt dec2t orice, din %elş#-, an#me d#c lips) de oameni care s) le sp#n) ade1)r#l şi s) le
aminteasc) %ineleP dintre prieteni s#nt p#ţini aceia care pot s) intre la principi 'n mod
li%er, iar acei p#ţini se 0eresc de a-i m#stra pentr# -reşelile lor tot at2t de cate-oric c#m ar
0ace-o c# #n partic#larP adeseori, pentr# a c2şti-a %#n)1oinţa şi protecţia din prieteni de1in
ad#latori, şi pentr# a tra-e 0olos din acesta str2ns) le-)t#r), 1or%esc şi acţionea*)
'ntotdea#na 'n aşa 0 e l 'nc2t s) plac) şi 'şi croiesc dr#m mai ales c# minci#naC ( I I
2orte'iano& ed cit, p 41?)
? <ste 1or%a de =#ca $inaldi sa# de8 $inaldi, am%asador al 'mp)rat#l#i AaBimilian,
pe care Aac.ia1elli 1 - a c#nosc#t 'n c#rs#l misi#nii l#i pe l2n-) acesta, 'n 15E7-15E&, c2nd
s-a oprit la Bol*ano, Jrento şi ,nns%r#cY
4 ,n Rapporto "elIe cose "e-la Ma'na -)sim aceeaşi o%ser1aţie: C'mp)rat#l n# cere
s0at#l nim)n#i şi este s0)t#it de 0iecare, 1rea s) 0ac) orice l#cr# sin-#r şi n# 0ace nimic c#m
1rea elP c)ci deşi n#-şi de*1)l#ie niciodat) secretele, nim)n#i 'n mod spontan, at#nci c2nd
.ot)r2rile ies tot#şi la l#min), el se las) cond#s de aceia pe care 'i are 'n 9#r#l l#i şi ren#nţ)
la ceea ce .ot)r2se la 'ncep#tC ?Rapporto "clle cose "ella Ma'na fatto Luesto "i +> 'iu'no
+SFE& 'n II Principe "cll ,Arte "ella 'uerra e" altri scritti politici " ;iccolo Aac.ia1elli,
con pre0a*ione di Francesco "ostero, Ailano, !on*o-no, 19E9, p 244)
5 ,n aceeaşi pa-in) din Rapporto "clle cose "ella Ma'na Aac.ia1elli o%ser1) c#
pri1ire la AaBimilian: CFirea l#i %#n) şi docil) 0ace ca toţi aceia care s#nt 'mpre9#r#l l#i s )
- 1 'nşeleC
6 ,n Discorsi sopra le cose ",Alea'na -)sim #rm)toarele c# pri1ire la 'mp)rat#l
Kermaniei: C<ste sc.im%)tor pentr# c) a*i 1rea #n l#cr# şi m2ine n # - 1 mai 1rea: n# se
s0)t#ieşte c# nimeni şi crede pe 0iecare: 1rea l#cr#ri pe care n# poate s) ,c
ai%) şi se dep)rtea*) de acelea pe care poale s) ,c ai%), şi de aceea ia 'ntotdea#na .ot)r2ri
contrariiC (cit 'n #critti politici se"ii& ed cit, p 1>E, notele ??-?5) 7 3n comentator, 5 i t t o r
i o / s i m o 'n #critti politici se"ii& ed cit, p 1&1 notele 41-44, o%ser1) c) Aac.ia1elli
#rm)reşte s) recapete prin aceast) a0irmaţie protecţia Aedicilor, 'n speţ) a l#i =oren*o pe care-1
asi-#r) c), l#2nd#-şi #n s0)t#itor 'nţelept, el 'ns#şi n# 1a 0i socotit de nimeni ca mai p#ţin
'nţelept
CAITOLUL ++IV
1 "apitol#l de 0aţ) reia o serie de idei pre*entate 'n pa-inile anterioare @in p#nct#l
de 1edere al constr#cţiei teoretice el n# ada#-) aşadar nimic no# celor sp#se 'nainteP scop#l
l#i este de a il#stra concl#*iile de p2n) aici prin aplicarea lor partic#lar) la sit#aţia
contemporan) a ,taliei
2 ,n cartea a 53-a din ( ,Arte "ella 'uerra, Aac.ia1elli consider) de asemenea ca#*ele
care a# d#s la sl)%irea statelor italiene şi arat) c) le-a# lispit acestora Cprincipi 'nţelepţiC:
C@ar s) re1enim la italieni, care, nea12nd aceiaşi principi 'nţelepţi, n# a# 0)c#t nici o
or2nd#ire %#n), aşa 'nc2t s#nt o r#şine a l#mii @ar de l#cr#l acesta n# s#nt 1ino1ate
popoarele, ci s#nt 1ino1aţi principii lorP aceştia a# şi 0ost pedepsiţi şi pe drept şi-a# primit
pedeapsa pentr# i-noranţa lor, pier*2nd stat#l 'n mod r#şinos şi 0)r) s) 0i dat 1reodat)
do1ad) de capacitate 5reţi s) 1) con1in-eţi c) ceea ce sp#n este ade1)ratU K2ndiţi-1) c2te
r)*%oaie a# 0ost 'n ,talia de la co%or2rea re-el#i "arol 5,,, şi p2n) a*iP şi 'n timp ce
r)*%oaiele 'n -eneral 'i 0 a c pe oameni 1ite9i şi -lorioşi, cele de care 1or%esc ac#m a# a1#t
#rm)ri tocmai contrariiP 'n ade1)r, c# c2t a# 0ost mai mari şi mai d2r*e, c# at2t cond#c)torii
şi a#torit)ţile a# a9#ns s)-şi piard) orice str)l#cire @ar l#cr#l acesta s - a prod#s desi-#r
pentr# c) or2nd#irea o%işn#it) n# era şi n# este %#n): iar o or2nd#ire no#) n# a eBistat şi n#
a 0ost nimeni care s) 0i şti#t s) o imp#n)C ?Dpere, ed cit, p 529) +rin #rmare 'ncep#t#l
dec)derii ,taliei coincide, pentr# Aac.ia1elli, c# an#l primei eBpediţii 0rance*e, c2nd s-a#
prod#s Cmarile spaime, 0#-ile repe*i şi nemai'nt2lnitele pierderiP şi ast0el trei state care era#
cele mai p#ternice 'n ,talia a# 0ost de mai m#lte ori 9e0#ite şi de1astateC ?i$i"& p 5?E) "ele
trei state s#nt Ailano, ;eapol#l şi 5eneţia, iar despre primele do#) se 1or%eşte şi 'n
capitol#l de 0aţ)
? <ste 1or%a de Frederic de (ra-on
4 <ste 1or%a de =#do1ic !0or*a *is Aa#r#l
5 (n#me 'n capitolele >,,->,5, 'n care se arat) c) armatele mercenare tre%#ie s) 0ie
'nloc#ite c# armate naţionale
6 'n pa-inile amintite din ( ,Arte "ella 'uerra (cartea a 5il-a), Aac.ia1elli condamn)
mora1#rile principilor italieni şi le socoteşte drept ca#*a ins#cceselor lor politice şi militare:
C'nainte de a 0i simţit 1re#na din lo1it#rile r)*%oaielor 1enite de dincolo de m#nţi, principii
noştri italieni credea# c) este de a9#ns ca #n principe
194 195
s) ştie s) alc)t#iasc) 'n camera l#i de l#cr# #n r)sp#ns plin de asc#ţime, s) scrie # epistol)
0r#moas), s) arate 'n maBime şi 'n 1or%) inteli-enţ) şi isteţime, s) ştie s) #nelteasc) o
'nşel)ci#ne, s) se 'mpodo%easc) c# pietre preţioase şi c# a#r s) doarm) şi s) m)n2nce c#
mai m#lt) str)l#cire dec2t ceilalţi, s) ai%) 'n 9#r#l l#i pl)ceri des0r2nate, s) se poarte c#
s#p#şii lacom şi m2ndr#, s) p#tre*easc) 'n lene, s) acorde prin 0a1oare -radele militare, s)
dispreţ#iasc) pe oricine i-ar 0i ar)tat o cale de 1iaţ) demn) de la#d), s) pretind) c) 1or%ele
l#i era# asemenea #nor oracoleP şi n#-şi d)dea# seama, nenorociţii, c) se pre-)tea# s) 0ie
1ictima cel#i dint2i care i-ar 0i atacatC ?Dpere, ed cit, pp 529-5?E) "ritica l#i Aac.ia1elli
se re0er) la sit#aţia statelor italiene la aceast) dat) c2nd, 'n acelaşi timp c# dec)derea lor
economic), se sc.im%) şi caracter#l %#r-.e*iei or)şeneşti care 'ncetea*) de a mai 0i o clas)
prod#cti1), iar politica e-oist) a micilor tirani #ş#rea*) in1a*ia str)in) 'n penins#l)
7 Filip 5, re-e al Aacedoniei, 'n1ins la ]inosYe0alai (197 'en) de cons#l#l roman
Jit#s N#int#s Flamini#s (c0 cap ,,,, nota 19)
& Jat)l l#i (leBandr# cel Aare era Filip ,, al Aacedoniei (?59-??6 'en)
9 'n teBt: C#omo militareC "0 Discorsi, ,,,, ?7, #nde Filip 5 este caracteri*at prin
aceleaşi c#1inte: CFilip al Aacedoniei, tat)l l#i +erse#, ade1)rat r)*%oinic şi c# mare 0aim)
'n 1remea l#iC ODpere, ed cit, p 4E)
1E@#p) l#pta de la ]inosYe0alai, Filip 5 este ne1oit s) 'nc.eie o pace #militoare, accept2nd
alianţa, de 0apt t#tela $omeiP ren#nţ2nd la cet)ţile -receşti pe care le oc#pase, el p)strea*)
n#mai st)p2nirea Aacedoniei Fi#l l#i, +erse#, 1a 0i 'n1ins la +Rdna (16& 'en), iar 'n 14&
'en, Aacedonia 1a 0i trans0ormat) 'n pro1incie roman)
11!e poate aminti domnia 'ndel#n-at) a re-ilor ara-one*i 'n re-at#l ;eapol#l#i (14?5-151E)
şi a 0amiliei !0or*a la Ailano (145E-15EE)
12'ntr-ade1)r, la apropierea l#i "arol 5,@, Frederic de (ra-on a 0#-it 'n !icilia (1495)
1?"# aceast) 'nc.eiere, Aac.ia1elli an#nţ) conţin#t#l capitol#l#i #rm)tor
CAITOLUL ++V
1 Aac.ia1elli a ar)tat 'n capitol#l precedent, care sinteti*ea*) o%ser1aţiile c#prinse de-a l#n-#l
'ntre-ii c)rţi p2n) la acest p#nct, c) statele italiene a# 0ost eBp#se c#ceririi 0rance*e pentr#
c) principii lor n# a# şti#t s) le apere / dat) sta%ilit) r)sp#nderea acestora, prin eBempl#l
concret al 'nt2mpl)rilor celor mai recente, Aac.ia1elli introd#ce #n #ltim capitol de teorie
politic), disc#t2nd despre Csoart)C şi C'nt2mplareC şi ar)t2nd 'n ce m)s#r) oamenii, şi 'n mod
partic#lar principii, pot şi tre%#ie s) le domine, s#%ordon2nd#-le propriei lor .ot)r2ri şi
acţi#ni "apitol#l repre*int) 'n consecinţ) #n p#nct important 'n teoria stat#l#i
'ntr#c2t sta%ileşte r)sp#nderea cond#c)torilor 0aţ) de s#p#şii lorP 'n acelaşi (imp, el de0ineşte
poIiţia l#i Aac.ia1elli 'ntr-o pro%lem) de etic) proprie #manism#l#i 0lorentin, şi an#me 'n
disc#ţia c# pri1ire la conceptele antitetice: soart) -capacitate sa# merit personal ?virtii0&
!#sţin2nd c) 1oinţa om#l#i poate -#1erna CsoartaC, Aac.ia1elli 1a s#sţine li%er#l ar%itr#,
ad#c2nd la aceasta #nele preci*)ri care tre%#ie ar)tate (st0el, in Discorsi OII& 29) aşa c#m
reI#lt) c.iar din titl#l capitol#l#i (C!oarta 'i or%eşte pe oameni at#nci c2nd n# 1rea ca ei s)
se 'mpotri1easc) intenţiilor eiC), Aac.ia1elli consider) c) eBist) o Csoart)C, adic) o s#m) de
prile9#ri, CoceasioniC, care se o0er) om#l#i, l)s2nd#-l pe acesta s) alea-) c# propria l#i
inteli-enţ) şi 1oinţ) pe acelea care 'i s#nt sa# n# 0a1ora%ile ODpere& ed cit, p 29&) 'n acest
sens om#l este capa%il Cs) a9#te soartaC (Csecondare la 0ori#naC) dar n# Cs) i se op#n)C
?i$i"&, p 299) 'n aceleaşi Discursuri ?IU, 9), Aac.ia1elli 1a ar)ta c) 'nţelepci#nea const) 'n
a şti Cs) te adapte*i 1rem#rilorC (C1ariare coi tempiC) deoarece s#cces#l este re*#ltat#l
coincidenţei dintre propria ta acţi#ne şi condiţiile 'ncon9#r)toare ?i$i"&& p ?44) 'n capitol#l
>>>, din aceeaşi carte a Discursurilor, Aac.ia1elli re1ine, ar)t2nd c) #n stat tre%#ie s) se
spri9ine pe 1irt#ţile cet)ţenilor l#i, iar n# pe Ca12nt#rile sorţiiC ?i$i", p ?92) Aenţion)m 'n
0ine terţinele despre #oart! ?2apitolo "e-la Fortuna0 #nde scriitor#l arat) acelaşi raport 'ntre
om şi circ#mstanţele care 'i determin) 1iaţa: este 1or%a de #n raport de d#alitate care se
poate con1erti, la inter1enţia om#l#i, 'n raport de #nitate "oncepţia scriitor#l#i contin#)
ideile #maniştilor din secol#l precedent =eon Battista (l%erti sp#nea, 'n Procio la tratat#l
Despre failie= C(şadar se poate a0irma c# si-#ranţ) c) soarta este nep#tincioas) şi prea
sla%) pentr# a ne p#tea r)pi o c2t de mic) parte din capacitatea noastr)P şi tre%#ie s) socotim
c) aceasta este s#0icient) pentr# a se l#pta şi a c#ceri orice l#cr# oric2t de s#%lim şi de
'nalt 5om 0i aşadar 'ntotdea#na de p)rere c) 'n pro%lemele stat#l#i şi 'n 1iaţa oamenilor
tre%#ie s) preţ#im mai m#lt raţi#nea dec2t soartaC (= B (l%erti, De-la lai'lia& Ailano,
!on*o-no, 0d, pp ?4-?5) "oncepţia l#i Aac.ia1elli se do1edeşte a 0i la r2nd#l ei pe deplin
laic): istoria ca şi 1iaţa indi1id#l#i n# s#nt c)l)#*ite de pro1idenţ)P #n principe r)sp#nde de
0aptele l#i, adic) de 0el#l 'n care a şti#t s) domine e1enimentele, 'mpiedic2nd ac#m#larea
erorilor şi 0olosind prile9#l 0a1ora%il stat#l#i l#i +entr# noţi#nea de C0ort#naC la
Aac.ia1elli, c0 şi
Francesco <rcole, ( ,Etica "i Machiavelli, 'n (a politica "i Machiavelli& cd cit,
pp 5-2E (nali*2nd noţi#nea, a#tor#l arat) c) pentr# Aac.ia1elli, li%ertatea 1oinţei #mane
este 'n-r)dit) de realitatea o%iecti1) care constit#ie ca atare CsoartaC sa# necesitatea
eBterioar): C/rice act de 1oinţ)C, sp#ne a#tor#l coment2nd noţi#nea, Ceste aşadar
condiţionat sa# necesitat de o sit#aţie de 0apt iniţial)P aceea 'n care indi1id#l se -)seşte,
aceea pe care 1iaţa, realitatea sa# c#m 1rem s - o mai n#mim alt0el, soarta, i - o o0er) 'n
0iecare clip) indi1id#l#i, ca #n
15 197
stim#lent pentr# 1oinţa l#i şi ca #n p#nct de plecare pentr# acţi#neC ( F r a n c c s -c o < r
c o le, op cit, pp 17-,>)
2 "omentatorii arat) c) Aac.ia1elli se p#tea re0eri la #rm)torii a#tori: "icero, 'n Pro
M& Marcello, ,,, 7, Cilla ipsa rer#m .#manar#m domina, Fort#naC (!oart), st)p2n) a
l#cr#rilor omeneşti) şi Tuscullanes, 5, 9: C5itam re-it 0ort#na, non sapientiaC (!oarta, iar n#
'nţelepci#nea, c2rm#ieşte 1iaţa)P @ante, 'n Infern, 5,, 11 &5-&7 şi 91-96P Boccaccio 'n
Decaeron (,,, ?): Cc# c2t 1or%eşti mai m#lt despre 'nt2mpl)rile r2nd#ite de soart), c# at2t
mai m#lte l#cr#ri -)seşti a sp#ne despre ele, dac) le ad2nceştiP şi asta n# e de mirare, c)ci
dac) stai s) te -2ndeşti, toate acele l#cr#ri pe care noi prosteşte le socotim c-ar sta 'n p#terea
noastr), s#nt toate 'n m2na sorţii care pe toate le presc.im%) d#p) asc#nsa-i 9#decat) şi 0)r)
de r)-a* le m#t), 0)r) a #rma 'ntr-aceasta 1reo r2nd#ial) an#me care s) poat) s) ne 0ie şi
no#) c#nosc#t) ?Decaeronul <!+=(, 1 ,, p 1?7)
? ,n teBt Cel nostro li%ero ar%itrioC
4 "0 nota 1 din pre*ent#l capitol
5 Aac.ia1elli se re0er) la r2#rile c# caracter de torenteP le n#meşte CacesteaC pentr#
c) ele se 'nt2lnesc şi 'n Joscana (c0 IIPrincipe, a c#ra di Ki#seppe =isio, ed cit, p 1?&,
nota ?)
6 !e menţionea*), ca i*1or posi%il al acest#i pasa9, #na din D"ele l#i 6oraţi# (,,,,
29), 'n care 'nt2lnim o ima-ine asem)n)toare: C$2nd#ieşte-ţi pre*ent#l c# 'nţelepci#neP
celelalte c#r- de la sine ca #n 0l#1i#, care ac#m se sc#r-e liniştit prin mi9loc#l c2mpiei spre
marea etr#sc), ac#m c2nd ş#1oaiele n)prasnice i-a# *)d)r2t apele liniştite, rosto-oleşte
pietre roase, tr#nc.i#ri sm#lse, t#rme şi case, tre*ind eco#l m#nţilor şi al p)d#rilor 1ecineC
?(ui Mecena, 11 ?2-41, 'n 6 o r a ţ i # D"ele 8i Epistolele, trad#cere de < =o1inesc#,
B#c#reşti, 192?, p 162)
7 Aac.ia1elli se re0er) la #ltimele do#) decenii din istoria ,taliei, de la eBpediţia l#i
"arol 5,, (1494) p2n) la recenta %)t)lie de la $a1enna (1512)P Csc.im%)rileC 0#seser)
n#meroase, c)ci ;eapol#l şi Ailan#l trec#ser) din m2inile #n#i c#ceritor 'n cele ale alt#iaP
iar Aac.ia1elli, care scria 'n iarna an#l#i 151?, p#tea s)-şi dea seama c) sit#aţia statelor
italiene era doar trec)tor sta%ili*at)
& !criitor#l se re0er) at2t la monar.ii str)ini, "arol 5,,, şi =#do1ic >,,, care 'n
n#mele #nor 'ndep)rtate drept#ri de moştenire, a# 'ntreprins eBpediţiile din ,talia, c2t şi la
principii şi cond#c)torii statelor italiene, ca =#do1ic Aa#r#l, (leBandr# 5,, ,#li# ,, care,
pentr# a-şi s#sţine am%iţiile, i-a# a9#tat pe cei dint2i s) poarte r)*%oi pe teritori#l penins#lei
9 ,n teBt: C"redo ancora c.e sie 0elice H#ello c.e riscontra el modoC 5er%#l
CriscontrareC 'nseamn) Ca con0r#ntaCP 'n ca*#l de 0aţ) Ca 0ace ca #n l#cr# s) coincid), s) 0ie
adec1at alt#ia, s) se acorde c# el, s) 0ie modelat d#p) elCP am ales, dintre aceste 1ariate
posi%ilit)ţi de eBpresie, trad#cerea Ca adaptaC "0 Discorsi& 3,, 9, cit la nota 1 "0 de
asemenea Discorsi, ,3, &: C'n acţi#nile lor, şi c# at2t
mai m#lt in acţi#nile importante, oamenii tre%#ie s) c#noasc) timp#rile şi s) - ,e adapte*e
lor ,ar aceia care printr-o ale-ere rea sa# prin 'nclinaţia lor 0ireasc) ^#nt 'n de*acord c#
timp#rile, tr)iesc de cele mai m#lte ori ne0ericiţi, iar acţi#nile lor a# #n reI#ltal r)#P
dimpotri1), re#şesc aceia care s#nt de acord c# timp#l ,#rC ?Dpere, ed cit, pp ?42-?4?)
Aac.ia1elli 0oloseşte acelaşi c#F2nt 'ntr-#na din #crisori-e failiare, eBp#n2nd concepţia
etic) c# pri1ire la raport#l dintre acţi#nea om#l#i şi aceea a sorţii: C0iecare se cond#ce
d#p) inteli-enţa şi 'nc.ip#irea l#i proprie Di 'ntr#c2t, pe de alt) parte, 1rem#rile s#nt
sc.im%)toare şi or2nd#irea l#cr#rilor di0erit), acel#ia 'i re#şesc a" vota dorinţele şi este
0ericit acela care 'şi adaptea*) mod#l de a acţiona timp#l#i, pe c2nd dimpotri1), este
ne0ericit acela care 'n acţi#nile l#i n# este 'n concordanţ) c# timp#l şi nici c# or2nd#irea
l#cr#rilor @e #nde se poate 'nt2mpla #şor ca doi oameni care acţionea*) 'n mod di0erit s)
ai%) acelaşi re*#ltatP Di 'ntr-ade1)r, acela care ar 0i at2t de 'nţelept 'nc2t s) c#noasc)
timp#rile şi or2nd#irea l#cr#rilor şi s-ar adapta acestora, ar a1ea 'ntotdea#na o soart) %#n)
sa# s-ar 0eri 'ntotdea#na de soarta reaP c# aceasta s-ar do1edi ade1)r#l d#p) care 'nţelept#l
por#nceşte stelelor şi destinelorC (!crisoarea c)tre +ier !oderini la $a-#sa, 151?, 'n Toules
Ies lettres "e Machiavel, ed cit, 1 ,,, p ?27) "# pri1ire la importanţa pe care Aac.ia1elli
o atri%#ie adapt)rii la 'mpre9#r)ri, c0 articol#l citat al l#i Aario Aotta, Machiavelliso e
ar%iso (C$inascitaC, 7I194&), 'n care se s#%linia*) c) insistenţa c# care scriitor#l re1ine
as#pra acestei c.esti#ni do1edeşte limitele po*iţiei l#i: CAac.ia1elli ştie c) l#cr#rile a# o
realitate a lor, concret), de care n# este 'n-)d#it s) n# ţii seama, dar mecanism#l intern al
acestei realit)ţi 'i scap)C (p 255) <l ştie c) eBist) o realitate o%iecti1) pe care o poţi domina
dac) o c#noştiP dar el 'ns#şi n# c#noaşte le-ile ei, şi ca atare n# poate dec2t s ) - 1 a1erti*e*e
pe principe sp#n2nd#-i s) ţin) seama de 'mpre9#r)ri, dar n# poate s)-i indice calea necesar)
de #rmatP 'ndemn#l l#i apelea*) la simţ#l de orientare empiric al principel#i, deoarece n#
poate s)-i o0ere o re-#l) de cond#it) %a*at) pe c#noaşterea ştiinţi0ic) a realit)ţii
1E"# pri1ire la moti1#l nere#şitei, Aac.ia1elli arat) c) str#ct#ra cristali*at) a personalit)ţii
n# re#şeşte s) 0ie dest#l de mo%il) 'nc2t s) se adapte*e realit)ţii 'ncon9#r)toare #rm2nd
ritm#l 1ariaţi#nilor acesteia K)sim o o%ser1aţie asem)n)toare şi 'n Discorsi, ,, 1&, #nde
scriitor#l arat) c) n# este #şor s) introd#ci 'ntr-#n stat mora1#ri şi le-i#iri noi: Cdeoarece
oamenii o%işn#iţi a tr)i 'ntr-#n an#mit mod, n# 1or s ) - 1 sc.im%eC ?Dpere, ed cit, p
142)
11"0 Discorsi, ,3, 9: C+apa ,#li# ,, a acţionat 'n tot c#rs#l ponti0icat#l#i s)# c# 1iolenţ) şi
c# m2nieP şi pentr# c) timp#rile i-a# 0ost potri1ite, toate acţi#nile pe care le-a 'ntreprins, i - a
# re#şit @ar dac) ar 0i inter1enit alte timp#ri care ar 0i cer#t alte .ot)r2ri, este si-#r c) el n#
ar 0i re#şit deoarece n# şi-ar 0i sc.im%at nici 0el#l nici ordinea acţi#nilor l#iC ?Dpere, ed cit,
p ?45) "0 şi caracteri*area personalit)ţii l#i ,#li# ,, 'n K#icciardini, #toria ",Italia, >,, &:
C+rincipe c# #n
199
c#ra9 si o constant) nepreţ#ita, dar 1iolent şi ,ar) m)s#r) 'n plan#rile l#i şi care n# s-a
pr)%#şit n#mai pentr# c) l-a# spri9init mai m#lt dec2t c.i%*#inţ) ţi pr#denţa, respect#l
%isericii, ne'nţele-erile dintre principi şi condiţia 1rem#rilorC ?#toru ",ltalia, ed cit, 1 ,,,
p 257)
12 "0 "apitol#l >,: de asemenea Di.&corsi, ,,,, 44, 'n Dpere, ed cit, p 414
1? "0 Discorsi& ,,,, 44: C+apa ,#li# ,,, 1oind s)-l al#n-e pe Benli1o-lio din Bolo-n#
socoti c) pentr# aceasta a1ea ne1oie de tr#pele 0ranceIe 'n timp ce 1encţienn tre%#ia# s)
r)m2n) ne#tri 'ntre%2nd ţi pe #nii ţi pe alţii ţi primind de la e r)sp#ns#ri 'ndoielnice ţi
di0erite, .ot)r' s) n# lase timp nici #n#ia din ei s) se 'mpotri1easc) .ot)r2rii l#i (st0el
plec) la $oma c# oamenii pe care p#t# s)-i str2n-) ţi se d#se la Bolo-na 5eneţienilor le
sp#se s) r)m2n) ne#tri, iar re-el#i Franţei s)-i trimit) 0orţe armate Di 1)*2nd c) timp#l este
sc#rt şi c) papa s-ar 0i indi-nat dac) ei ar 0i am2nat sa# ar 0i re0#*at (de a-i trimite tr#pe),
cedar) 'n 0aţa dorinţei l#i: re-ele trimise a9#tor#l l#i iar 1eneţienii r)maser) ne#triC ODpere,
ed cit, pp 414-415)
14 "0 capitol#l >,, nota 2E
15<ste 1or%a de Ferdinand "atolic#l 'n 1494 5eneţia 'l a9#tase pe Ferdinand ,, de (ra-on
'mpotri1a l#i "arol 5,,, care atacase re-at#l ;eapol#l#i Ferdinand r)spl)tise acest a9#tor
ced2nd 5eneţiei o parte din coasta ,taliei meridionale de-a l#n-#l A)rii (driatice şi a A)rii
,oniene, an#me de la Jrani la Kallipoli (ceste teritorii a# 0ost pierd#te de 1eneţieni 'n
%)t)lia de la 5ail2 sa# K.iaradadda (15E&)
16Aac.ia1elli se re0er) la d#rata domniei l#i ,#li# @, care a 0ost de *ece ani
17"0 comedia l#i Aac.ia1elli, 2li*ia, act#l ,5, scena ,, #nde "leandro eBlam): C/ soart),
t# o%işn#ieşti de asemenea, 0iind 0emeie, s) 0ii prieten) a celor tineriC (Tutte le opere
storiche e letterarie, a c#ra di K#ido Aa**oni e A "asella, ed cit, p 6&E)
CAITOLUL ++VI -
1 "apitol#l de 0aţ) l)m#reşte 'n cea mai mare parte 'nţeles#l Principelui& !criitor#l care 'n
c#rs#l capitolelor precedente a eBp#s teoria stat#l#i naţional, 'n speţ) a monar.iei a%sol#te,
re0erind#-se 'n acelaşi timp, 'n mod contin##, la sit#aţia statelor italiene şi 'ndeose%i la
perioada cea mai recent), aceea a c#ceririlor 0rance*e, 'nc.eie aceast) anali*) min#ţioas) şi
l#cid) c# #n apel adresat Aedicilor 'n aceste pa-ini p)tr#nse de #n 1i%rant lirism
Aac.ia1elli are pre*ent) sit#aţia care se crease d#p) l#pta de la $a1enna, prin 'n0r2n-erea
0rance*ilor la ;o1arra (151?) <l 'ţi d) seama c) 1ictoria este trec)toare şi pre1ede rel#area
apropiat) a r)*%oi#l#i ,at) de ce se adresea*) Aedicilor ccr2nd#-le s) 'ntreprind) o acţi#ne
imediat) şi e0icace, aşa 'nc2t statele italiene, #nite 'ntr-#n 0ront com#n
s) poat) 0ace 0aţ) #nei in1a*ii 0rance*e noi care d#p) c#m era de pre1)*#t - 9i d#p) c#m s-a
şi 'nt2mplat, a1ea s) se prod#c) 0oarte c#r2nd !it#aţia de relati1) 'nl)t#rare a pericol#l#i
#n#i alt r)*%oi, prin 1ictoria =i-ii stinte, n# p#tea s) tic de l#na) d#rat)P tre%#ia deci 0olosit
acest sc#rt r)-a* pentr# ca statele italiene s) n# 0ie eBp#se din no# #nei in1a*ii ca aceea a l#i
"arol 5,,, care 'n c2te1a l#ni str)%)t#se penins#la 0)r) a da nici o l#pt) +rin emoţia
pro0#nd) care 'l str)%ate prin caracter#l l#i str2ns le-al de moment#l contemporan şi prin
0inalitatea l#i practic-politic) şi patriotic), acest capitol a 0ost asem)nai n# n#mai c#
"an*ona l#i +etrarca, C,talia meaC, dar şi c# #nele din cele mai caracteristice pa-ini ale l#i
@ante: c# Epistolele şi c# c2nt#l 5, din Pur'atoriu #nde poet#l arat) trista dec)dere politic)
şi moral) a ţ)rii l#i:
/., sl#9nico ,talie7 Jrist ospel
Di na1)-n 1iscol, ce-şi pierd# pilot#l
;# doamn) de pro1incii, ci %ordel7
6ai 1e*i c#m $oma ta pl2n-2nd se *%ate
Di *i şi noapte, - o 1)d#1) s)rac):
C@e ce n# eşti c# mine-o, t#-mp)rate7C ?Pur'atoriul, 5,, 11 76-7& şi 112-
114, trad de Keor-e "oş%#c) @ante eBprim), 'n contin#area 1ers#rilor amintite, aceeaşi
speranţ) pe care, do#) secole mai t2r*i#, Aac.ia1elli a1ea s) o eBprime 'n Principele=
A#lţi a# dreptatea-n ei şi-o ţin s#% sp#*)
!pre-a n# 1eni la arc 'n c.ip ne%#n "i-ai t)i o
a# 'n -#ri7 Di de re0#*)
!) p#ie-#n #m)r m#lţi la -re# com#n
+opor#l t)# s)rit -r)%it r)sp#nde
".iar nec.emat la -re#: C%a e# mi-1 p#n7C
F)-ţi al%e *ile deci, c)ci ai de #nde7
Di-a1eri ai t#, şi pace şi m)s#r): -
@e-i drept ce *ic, 1in 1remi şi n-or asc#nde7
(11 1?E-1?&) !#ntem, c# Principele, la
#n moment de r)scr#ce c2nd erorile s-a# ac#m#lat determin2nd sit#aţia -rea contemporan)
Aai m#lt dec2t data Epistolelor l#i @ante sa# 2an*onei 1 #i +etrarca, data Principelui se&
lea-) de sc.im%)rile politice care n# era# proprii n#mai ,taliei, ci şi <#ropei ap#sene
"reşterea %#r-.e*iei determinase 'n Franţa 0ormarea #nei monar.ii a%sol#te p#ternice
Aac.ia1elli cerea Aedicilor s) 'ntreprind) acţi#nea pe care ţara 1ecin) o s)12rşise 'n c#rs#l
,.. ,.1
#ltim#l#i secol "0 c# pri1ire la semni0icaţia acest#i capitol şi mai ales la tonalitatea l#i
liric), o%ser1aţia l#i (ntonio Kramsci: C+asi#nea, din raţionament as#pra ei 'ns)ţi, rede1ine
Ca0ectC, 0e%r), 0anatism al acţi#nii ,at) de ce epilo-#l Principelui n# este ce1a eBtrinsec,
ce1a ClipitC dina0ar), ce1a retoric, ci tre%#ie eBplicat ca element necesar al operei, %a c.iar
mai m#lt ca acel element care iţi r)s0r2n-e ade1)rata l#i l#min) as#pra 'ntre-ii opere, ţi 0ace
din ea #n 0el de Cmani0est politicC ?Note sul Machiavelli, sulla politica c sul-o stato
oIerno& ed cit, p 4)
2 "0 cap 5,, nota ?
? "0 cap >,,, 'n care scriitor#l aminteşte, c# aceeaşi eBactitate şi conci*ie,
r)*%oaiele recente şi #rm)rile lor pentr# ,talia "0 de asemenea Discorsi, ,, 11, #nde
Aac.ia1elli, ar)t2nd c) %iserica a 'mpiedicat #nirea statelor italiene, aminteşte 'ntrea-a ei
istorie plin) de as#priri şi cotropiri str)ine: CBiserica ne0iind dest#l de p#ternic) pentr# a
oc#pa ,talia şi ne'n-)d#ind ca #n alt#l s) o oc#pe, a 0ost ca#*a pentr# care ea n# a p#t#t s)
ai%) #n sin-#r st)p2nitor, ci a 0ost 'mp)rţit) 'ntre mai m#lţi principi şi seniori, l#cr# din care
s-a n)sc#t at2ta de*%inare şi sl)%ici#ne 'nc2t ea a a9#ns s) 0ie prada n# n#mai a %ar%arilor
p#ternici, dar a oric#i o atac) =#cr# pentr# care noi tre%#ie s)-i 0 i m rec#nosc)tori %isericii
şi n# altora ?Dpere, ed cit, p 12&) ,deea c) ,talia a de1enit prada oric#i şi c) istoria
#ltimelor 1rem#ri este istoria acestor cotropiri şi as#priri apare şi 'n terţinele Dell,
a$i*ione& Aac.ia1elli se re0er) la ri1alit)ţile dintre principi, ri1alit)ţi ce a# determinat
r)*%oaiele, 9a0#rile, #ciderile, 1)rs)rile de s2n-eP 1ers#rile 11&-1&7 *#-r)1esc sit#aţia trist) a
,taliei de1astate de l#ptele ne'ncetate pro1ocate de am%iţie şi socotesc c) s02rşit#l este
aproape dac) n# inter1ine, spre a o sal1a 8,nd#rarea sa# or2nd#irea mai %#n)C (1 1&7) "0
'n 0ine Discorsi, ,,, 4, #nde se sp#ne de asemenea: Cs#ntem prada oric#i a 1r#t s)
cotropeasc) aceast) ţar)C ?Dpere, ed cit, p 2?4), şi Decenaleprio, 11 16 şi #rm)toarele
4 Aac.ia1elli se re0er) aproape si-#r la "e*ar Bor-ia
5 ,ma-inea aminteşte terţina l#i @ante 'n Pur'atoriul 5,, 11 112-114 (c0 nota 1)
"t, ca 0iind inspirate 'n parte din aceste teBte, 1ers#rile l#i =eopadi 'n "an*ona adresat)
C,talieiC:
C"# pletele-mp)rţite şi 0)r8 de 1)l
;em2n-2iat) şi #itat) pe p)m2nt ea sade
Di 0aţa-şi asc#n*2nd-o,
8ntre -en#nc.i, ea pl2n-eC
(11 15-1&)
6 !e aminteşte re0erirea asem)n)toare la C%ar%ariC, K#icciardini: CJrei l#cr#ri doresc
s) 1)d 'n0)pt#ite 'nainte de moartea meaP dar m) 'ndoiesc c) 1oi 1edea 1re#n#l din ele,
c.iar dac) aş mai a1ea m#lt de tr)it: o rep#%lic) %ine or2nd#it) 'n oraş#l nostr#P ,talia
p)r)sit) de toţi %ar%arii, iar l#mea eli%erat) de preoţii aceştia
nele-i#iţiC ?RicorIi& ? 4 E , cit 'n ; A a c . i a C c , , i, #critli politici QQeclti, ed cit, p 19?,
notele 26-27)
7 =a aceast) dat) Aedici -#1erna# as#pra Joscanei şi prin =eon >, as#pra stat#l#i
papal
& =oren*o, 0i#l l#i +iero de8 Aedici, era nepot#l l#i Kio1anni de8 Aedici c.iar in
c#rs#l acel#i an, 151?
9 Jit#s =i1i#s, ,>, 1 Aac.ia1elli citea*) din memorie, teBt#l eBact 0iind: C,#st#m est
%ell#m H#i%#s necessari#m, et pia arma H#i%#s n#lla nisi in armis relinH#it#r spesC (")ci
r)*%oi#l este drept c2nd este necesar şi armele s#nt sacre at#nci c2nd speranţa este n#mai 'n
ele) Aac.ia1elli citea*) aceste c#1inte, c# mai m#lt) eBactitate dec2t aici, 'n Discorsi, ,,,,
12, re0erind#-se la #n episod din r)*%oi#l romanilor c# samniţii ?Dpere, ed cit, p ?5?) "0
de asemenea, Istorie florentine, 5, &, #nde c#1intele se 'nt2lnesc 'n trad#cere italian),
inte-rate 'n teBt şi 0)r) a ap)rea ca #n citat: C!ono solamente H#elle -#erre -i#ste c.e sono
necessarie, e H#elle armi sono pietose do1e non e alc#na speran*a 0#ora di H#elleC ?Dpere,
ed cit, p 7&?)
1EAac.ia1elli en#mera seria miracolelor care a# 'nsoţit trecerea e1reilor prin deşert, la
'ntoarcerea lor din <-iptP dac) 'n teBt#l Bi%liei ele repre*int) sim%olic 1oinţa l#i @#mne*e#
de a eli%era Cpopor#l alesC, ele re1in aici pentr# a repre*enta, tot 'n mod sim%olic, condiţiile
eBistente la acea dat) 'n ,talia şi 0apt#l c) ele s#nt 0a1ora%ile insta#r)rii #nei monar.ii
a%sol#te, ca mi9loc de a sal1a ,talia de la r#in)
11"#1intele n# pot 0i ironice, dat 0iind ton#l solemn şi scop#l 'nalt al acest#i apel <le
s#%linia*) 'ns) 'nc) o dat) apropierea dintre Csoart)C şi li%era 1oinţ) a oamenilor, 'ntr#c2t
acestora, şi n# l#i @#mne*e#, le re1ine partea cea mai 'nsemnat) 'n 0)#rirea propriei lor
1ieţi
12"e*ar Bor-ia sa# Francesco !0or*a "0 capitol#l 5,,
1?Aac.ia1elli 1or%eşte aici 'ntr-o 0orm) 0i-#rat), despre ca#*ele dec)derii statelor italiene
Jot la acelaşi l#cr# s-a re0eit şi 'n cap >>,5, #nde arat) r)sp#nderea principilor care n# a#
domnit spre %inele s#p#şilor lor 'n 0el#l acesta, pri1irea critic) as#pra erorilor trec#t#l#i se
'm%in) c# certit#dinea c) 1iitor#l 1a p#tea 0i alt0el din moment ce, eBist2nd o materie
potri1it), principele 1a şti s)-i dea 0orma cea mai %#n) Aac.ia1elli n# a cen*#rat, 'n cartea
l#i, dec2t -reşelile principilor trec#ţi şi pre*enţiP el n# scrie o critic) a mora1#rilor, ci 'n
prim#l r2nd o diatri%) la adresa celor care a# -#1ernat p2n) ac#m 'n ,talia, atri%#ind#-le lor
'ntrea-a r)sp#ndere a sit#aţiilor contemporaneP CmateriaC -ata de a primi orice 0orm) este
aşadar popor#l, care dac) 1a 0i %ine c)l)#*it, 1a şti s) l#pte 1ite9eşte
14'n teBt Cd#elli e con-ressi dei poc.iC Aac.ia1elli se re0er) la aşa-n#mitele Cl#pte
sin-#lareC, 'ntre -r#p#ri de campioni aparţin2nd armatelor d#şmane şi care era# o%işn#ite 'n
r)*%oaiele 0e#dale "# p#ţini ani 'nainte, a1#sese loc aşa-n#mit#
,.,
,.3
Cpro1ocare de la B#rleltaC (1? 0e%r#arie 15E?) in c#rs#l l#ptelor dintre =#do1ic >,, şi
Ferdin#nd "atolic#l pentr# oc#parea ;eapol#l#iP #n -r#p de treispre*ece italieni din tr#pele
l#i +rospero "olonna, c#re l#pta al)t#ri de spanioli, a12nd in 0r#nte pe <ttore Ficramosca,
a# pro1ocat #n n#m)r e-al de ostaşi ir#necIi pentr# a r)sp#nde 1or%elor #ş#ratice ale
c)pitan#l#i =a Aotte, din tr#pele l#i =#do1ic, care %at9ocorise 'ns#şirile r)*%oinice ale
italienilorP 1ictoria a 0ost a acestora din #rm) şi episod#l n# s-a #itat Aac.ia1elli n#-1
aminteşte 'n mod special deoarece la c2ţi1a ani distanţ) de la 'nt2mplarea l#i, era 'nc) #n
episod ca m#lte altele: treptat, el 1a de1eni #n sim%ol, iar scriitorii de mai t2r*i# 'l 1or
aminti ca atare ,n perioada $isor-iment#l#i, Aassimo d8(Ie-lio scrie roman#l istoric
Ettore Fieraosca o la "isfi"a "i 4arllela, pentr# ca eBempl#l 1ictoriei trec#te s) 0ie pentr#
contemporani #n 'ndemn la l#pt) +entr# Aac.ia1elli, 1ictoria celor treispre*ece campioni
do1edea eBcelenţa CmaterieiC, ceea ce n# era 'ns) de a9#ns pentr# resta#rarea ,taliei
'nţele-erea politic) a 0aptelor 'l 0ereşte de a se ent#*iasma de o 1ictorie de acest 0el,
ar)t2nd#-i c) ea n# este dec2t #n 0apt sa# o condiţie, şi an#me #na 0a1ora%il), 'n 'ntre-#l
acţi#nii politice şi militare a c)rei cond#cere 'i re1ine principel#i
15Aac.ia1elli calc#lea*) n#m)r#l anilor de la 1494, data eBpediţiei l#i "arol 5,,, 'n ,talia,
p2n) 'n moment#l de 0aţ), adic) s02rşit#l an#l#i 151?, c2nd a terminat Principele, sa# c.iar
'ncep#t#l an#l#i #rm)tor, deoarece n# este eBcl#s ca acest capitol 0inal s) 0i 0ost redactat
d#p) scrisoarea adresat) l#i Francesco 5ettori ("0 II Principe, a c#ra di Ki#seppc =isio, p
144, nota 19)
16<ste 1or%a de l#pta de la Forno1o pe Jaro, a0l#ent al +ad#l#i, 'n pro1incia +arma, la ieşirea
din de0ile#rile (peninilor, #nde tr#pele 1eneţienilor, ale l#i =#do1ic Aa#r#l şi ale papii
(leBandr# 5,, #nite c# tr#pele l#i AaBimilian şi ale l#i Ferdinand "atolic#l, a# 0ost 'n0r2nte
de "arol 5in (5 i#lie 1495)
17Aac.ia1elli se re0er) la o serie de 'n0r2n-eri ale principilor italieni 'n c#rs#l l#ptelor c#
=#do1ic >,,: 'n a#-#st 1499, =#do1ic >,, asedia*) şi oc#p) (leBandria 'n0r2n-2nd tr#pele
l#i =#do1ic Aa#r#l a0late s#% cond#cerea l#i Kalea**o de !anse1erino 'n i#lie 15E1, tr#pele
de ca1alerie ale re-el#i Franţei, 'mpre#n) c# mercenarii el1eţieni, oc#p) "ap#a (celaşi
=#do1ic >,, oc#p) Keno1a 'n aprilie 15E2 'n mai 15E9 0rance*ii, 'n 0r#ntea =i-ii de la
"am%rai, c2şti-) %)t)lia de la 5ail2 'mpotri1a 1eneţienilor 'n mai 1511, armatele 0rance*e
cond#se de condotier#l Kian lacopo Jri1#l*io resta#rea*) pe Benli1o-lio la Bolo-na iar
cardinal#l Francesco (lidosi, care -#1erna oraş#l 'n n#mele papii 0#-e la ,mola
1&=a Aestri, a*i Aestre, localitate la mar-inea =a-#nei 5eneţiei, n# s-a dat o l#pt) propri#-
*is)P 'n octom%rie 151?, tr#pele spaniole, cond#se de 1icere-ele $aimondo de "ordo1a, a#
oc#pai or)şel#l d#p) ce a# tre%#it s) ren#nţe la
'ncercarea de a l#a +ad#a ţi a# tras c# l#n#rile in direcţia 5eneţiei, aliat) la acea dat) c#
0ranceIii
19 (dic) ţara italienilor ,talia
2E "t capitolele >,,->,5 c# pri1ire la armatele naţionale
21 Aac.ia1elli la#d) aceste tr#pe şi in (,arlc "eliu 'uetra (cartea a ,l-a) #nde se aminteşte de
l#pta l#i "arma-nola, condotier#l l#i Filippn A)ria 5isconti 'mpotri1a #nei in0anterii de
optspre*ece mii de el1eţieni care a# rep#rtat 1ictoria ( Tune Ic opere storiche c laucrarie di
;iccolo Aac.ia1elli a c#ra ti K#ido A#*Ioni e A)ria "asella, ed cit, p 2&6)
21 %is 3n comentator o%ser1) c) Cin0anteriile spaniole era# 'n stare s) 'n0r#nte alte in0anterii,
dar n# s) s#sţin) atac#l ca1aleriei, iar cele el1eţiene p#tea# s) se l#pte c # ca1aleria dar s e
-)sea# ' n in0erioritate c2nd tre%#ia# s ) l # p t e c # o in0anterieC ( I I Principe, ed =#i-i
$#sso, cit p 2E2, notele 7&-79)P iat) de ce Aac.ia1elli socoteşte necesar #n al treilea tip de
armat)
22 (ceasta ar 0i in0anteria italian) despre a c)rei alc)t#ire se 1or%eşte 'n cartea a ,i-a a Artei
r!*$oiului, #nde #n#l din prota-oniştii dialo-#l#i, an#me Fa%ri*io "olonna, d#p) ce arat)
-reşelile armatelor el1eţiene şi -ermane, sp#ne: C'nc.ei sp#n2nd c) o in0anterie %#n) tre%#ie
n# n#mai s) poat) s) 'n0r#nte o ca1alerie, dar nici s) n# se team) de o in0anterieP ceea ce
at2rn), d#p) c#m am sp#s de m#lte ori, de arme şi de or2nd#irea lorCP iar la 'ndemn#l l#i
"osimo, cel)lalt prota-onist Fa%ri*io eBp#ne plan#l de or-ani*are al acestei in0anterii
italiene ?Tutte le opere storiche c latterarie, ed cit, p 2&7 şi #rm)
2? =a $a1enna tr#pele 0rance*e cond#se de Kaston de FoiB, nepot#l l#i =#do1ic >,,, o%ţin
1ictoria 'mpotri1a spaniolilor a0laţi s#% comanda l#i $aimondo de "ordo1a (11 aprilie
1512) =#ptaeste amintit) de Aac.ia1elli 'n (,Arte "ella 'uerra& cartea ,i-a ?c5&Tuttc le
opere storiche e letteruric, ed cit, p 2&7) şi de K#icciardini 'n #tona ",Italia= potri1it
relat)rii acest#ia, a# m#rit la $a1enna Ccel p#ţin *ece mii de oameni, o treime din 0rance*i,
do#) treimi din d#şmaniC O#loria ",Italia, ed cit, 1 ,/, cartea >, cap 1?, p 191)
24 Aac.ia1elli se re0er) la 0el#l de l#pt) al acestor armate şi 'ndeose%i al in0anteriei -ermane,
c# pri1ire special) la %)t)lia de la $a1enna 'n Ritlrati "ellc cose "ella Afa'na ?cf& Dpere, ed
cit, p 492)
25 ,n teBt, C%roec.icriCP c#12nt#l 1ine din 0rance*#l C%o#clicrC şi indic) acele sc#t#ri mici c#
#n c#i la mi9loc (C%roecaC) care ser1ea# ca arm) de0ensi1) şi o0ensi1) Aac.ia1elli o%ser1)
c) spaniolii, 'narmaţi c# aceste sc#t#ri mici, p#tea# l#pta mai #şor şi mai %ine dec2t
el1eţienii care se 'mpiedica# 'n s#liţele lor prea l#n-i (c0 II Principe, ed = $#sso, p 2E2)
26 !e op#ne acestei amare indi-n)ri a l#i Aac.ia1elli calc#l#l politic al l#i K#icciardini care
socoteşte c), 'n sit#aţia pre*ent), ri1alitatea dintre Franţa şi !pania a #ş#rat prime9dia pentr#
,talia: C@ac) noroc#l ,taliei ar li 0ost mai
,.4 2E5
p#ternic dec2t ind#l-enţa l#i =#do1ic !0orIa şi dec2t 0rica sa# l)comia noastr) prea
mare, cei de dincolo de m#nţi n# ar 0i 1enit 'n ,talia şi aceasta ar 0i 'nseninat 0ericirea
acest#i 'ntre- p)m2nt şi mai ales a noastr) care eram tem#ţi de ceilalţi şi 'n 0apt,
imp#neam le-i t#t#ror =#cr#rile s - a # 'nt2mplat 'n aşa 0 e l 'nc2t n# se poate n)d)9d#i ca
,talia s) r)m2n) 0)r) %ar%ariP este m#lt mai %ine pentr# noi şi pentr# ceilalţi italieni, s)
0ie doi dec2t #n#l c)ci 'ntrecerea care 1a 0i 'ntre aceste do#) p#teri, 1a 0i o ap)rare
pentr# cei mai p#ţin p#terniciC ?Discorsipolitici& 5,,, cit 'n II Principe, introd#*ione
di F ".a%od, ed cit, p 1??, nota 1) 27 !#nt 1ers#rile 9?-96 din 2an*ona l#i
+etrarca, Italia ia $enche ii parlar sia in"arno& 'n teBt s-a #rmat trad#cerea ap)r#t)
s#% titl#l 26ntecul Italiei, 'n Din lirica universali, t)lm)ciri de =#cian Bla-a,
<!+=(, 1957, p 6E
CURINS
+re0aţ) I ,
#crisoarea luiNicco$ Machiavelli c!tre Francesco Vettori - S
Niccolo Machiavelli c!tre (oren*o "e, Me"ici Ma'nificul - A
+$,;",+<=< I 11
;ote I 9?
(# ap)r#t:
1 6omer - D"iseea
2 Fla#%ert - Ma"ae 4ovarU
? !lend.al - Ro8u 8i ne'ru
4 =a Fontainc - Fa$ule
5 G G G - Epopeea lui Bhil'ae8
6 MacY =ondon - 2ol) Al$
7 @aniel @eloc - Ro$inson 2rusoc
& =on-os - Daphnis 8i 2hloe
9 6 de BalIac - Mo8 Boriot
1E ;iccolo Aac.ia1clli - Principele 1 1
(i#R de Aa#passanl - 4el.Ai
12 ;5Ko-ol - #ullele oarte
1? 6sc.il, !o0ocle, l
6
(iripide - Teatru antic
14 5oltaire - Wa"i', 2an"i" 8i Naivul
15 Blaisc +ascal - #crisori provinciale
1 6 (!+#sYin - hat a c!pitanului& Daa "e pic!
17 ".arles @icYcns . Marile speran)e 1 & [illiam
!.aYespeare - Teatru
=ector: #ilvia Munteanu
+rocesare comp#teri*at): Ru%an"va Munteanu
Jipar#l eBec#tat s#% comanda i # F 52, 1[-) la
,mprimeria de 5est $(, /radea, str , 5 l a r e ş a l ,
o n (ntonesc# n i C 1E5 $om2nia