Introducere.....

5
Capitolul I
CONSIDERAII GENERALE ASUPRA NOIUNII DE TURISM I TURISM
RELIGIOS .............
I.1. Definirea noiunii de turism.......................................................
I.1.1Factorii genetici ai turismului................... !"
I.1.2.Structura fenomenului turistic..................... !#

I.2. Turismul religios...............................!$
I.2.1. Consideraii generale%.......!$
I.2.2. Activitai care favorizeaz turismul religios........!&
I.2.. !elerina"ul# $ntre im%linire s%riritual &i'sau afacere de turism.............#"
Capitolul lI
POTENIALUL TURISTIC ANTROPIC ...#$
II.1. Caracterizare general...#$

II.2. (dificiile religioase....#&
II.2.1. )nstirea *orone.......................................................................'#
II.2.2. )nstirea !utna...'&
II.2.. )nstirea Sucevia..$&
II.2.+. )nstirea )oldovia...$&
II.2., )nstirea Dragomirna ,

II.. -isericile din )oldova .......,.
II..1 -iserica din !trui,/
II..2 -iserica Sf0nta Treime................................................12
II... -iserica -ogdana ......11
1
Capitolul III
IN(RASTRUCTURA TURISTIC).................................................. 12
III.1. Infrastructura $n turismul religios.............1
III.2. Analiza infrastructurii turismului religios.1.
III.. Flu3ul turistic la )nstirile din )oldova....,
Capitolul I*
C)ILE DE ACCES..........42
I*.1. Cile rutiere .............................42
I*.2.. Cile ferate........................................42
I*...Cile aeriene.......................................................41
I*.+. 5ent6a6car...41
I*.,. Trasee turistice............... 41
Capitolul *
M)N)STIREA MOLDO*IA........................ 4
CONCLU+II (INALE ............................................/,
,I,LIOGRA(IE......................//
2
INTRODUCERE
Turismul &i cltoriile sunt re%rezentate la ora actual de o %ia glo7al# de
dimensiuni considera7ile# unde se afirm cererea consumatorilor %entru o nemarginit
varietate de servicii &i %roduse. 8u doar ritmurile &i dimensiunile sale de cre&tere fac
din aceast %ia una foarte atractiv# dar &i %otenialul su de viitor# care nici %e
de%arte nu a foste%uizat.
Moti-ul .e/urului este re%erul care ne a"ut s facem o distincie $ntre gru%rile
de cltori care a%artin categoriei turi&tilor si cele care nu in de aceast categorie.
8u a%arin categoriei turi&tilor9 %asagerii $n tranzit# imigranii# nomazii# muncitori
strini #refugiaii %recum &i %ersoanele care desf&oar o munc retri7uit $n zona
avut $n vedere9 ata&ai militari#di%lomai# mem7rii consulatelor sau am7asadelor etc.
A%arin categoriei turi&tilor %ersoanele care cltoresc $n sco%uri cum ar fi9 recreere#
s%ort# %etrecerea tim%ului li7er#congrese#mitinguri# studii# vizitarea %rietenilor &i a
rudelor#motive %rofesionale#afaceri#%elerina"e# tratamente medicale s.a.m.d.
De asemenea# $n aceasta categorie mai sunt inclu&i &i mem7rii escortei mi"loacelor
de trans%ort straine :avioane# nave; care au nevoie de serviciile de cazare &i mas din
locul unde se afl# %recum &i vizitatorii care vin %e o scurt durat.
Durata .e/urului este un criteriu de selectie cu a"utorul cruia %utem identifica
dou categorii de vizitatori9
e3cursioni&ti :vizitatori care nu ram0n %este noa%te;<
turi&ti %ro%riu6zi&i# re%rezinta vizitatori care rm0n cel %utin o noa%te $n locul vizitat.
Conditia %entru ca o %ersoan sa fie considerat vizitator intr6o tar# ea tre7uie s
ram0n $n res%ectiva ar %e o %erioada de cel mult un an< $n caz contrar# ea va fi
considerat rezident.

=n lim7a"ul curent legat de turism se folosesc o serie de termeni %recum9 recreere#

cltorie# e3cursie#vizita.
Recreerea cu%rinde toate activitile %e care o %ersoan le %oate $nde%lini %entru
resta7ilirea ca%acitilor sale %si>icie &i fizice. ?n fa%t foarte im%ortant de evideniat
este acela c recreerea nu %resu%une $n mod o7ligatoriu turismul. @ %ersoan %oate
gsi diferite modalitti de recreere at0t la domiciliu su cat &i $n ra%ida a%ro%iere a
acestuia.
C0l0toria %resu%une mi&scarea unei %ersoane# fie %e "os sau cu un ve>icul de
trans%ort# $ntre dou locaii diferite. Sferele de cu%rindere ale turismului &i cltoriilor
coincid $n cea mai mare %arte :nu far motiv se vor7e&te de Aindustria turismului i
cltoriilorB;.Se regsesc anumite categorii de clatori care nu %ot fi cu%rin&i in
categoria de turi&ti :de e3em%lu# naveti&tii;# dar este vor7a de categorii cu un
%rocenta" redus $n totalul cltorilor.
I1CONSIDERATII ASUPRA NOTIUNII DE TURISM
+
!!1 DE(INIREA NOTIUNII DE TURISM
=n %erioada curent# turismul %rezinta o im%ortan considera7il
at0t %e %lan national cat si %e cel internaional# re%rezent0nd unul dintre cele mai
com%le3e fenomene ale %o%ulaiei actuale nu doar %rin intermediul %ro%oriilor
im%resionante ale locuitorilor glo7ului care6l %ractic# dar mai ales %rin
%artici%arile sale.
Denumirea de AturismB a %rimit $n zilele noastre sensuri ce
re3ecuta o com%le3itate mare de situaii#%ornind de la necesitatea fireasc de a
vedea# de a distinge sau de a desco%eri# %0n la cerinele refacerii intelectuale
sau fizice.
Termenul generic de AturismB asam7leaz $nsu&irile &i gusturile de a
cltori de %lacere# %edestru# ciclist# cu diverse mi"loace de trans%ort#sau %entru
$ngri"irea sntii.
@7iectul imediat al oricrei forme de turism scoate $n eviden
as%ectele mai mult sau mai %uin AartisticeB ale naturii s%aiilor# natura care
cu%rinde toate $nsu&irile %am0ntul# aerul# a%a sau vegetaia. Dar oric0t de
s%ectaculoase r %utea fi asemenea caracteristici# ele %ot da de%lintate doar $n
msura $n care sunt asociate AcivilizaieiB# com%onentelor realitilor istorice#
economice#sociale %rivite ca atare# dar $n mod s%ecial %e firul scim7rilor lor $n
tim% &i s%aiu.
Conform dicionarului Carousse# etimologia termenului deAturismB
ar %utea avea %roveniena din latinescul AturnusB6Avoiaj n circuitB# care a fost
%reluat de lim7a francez AtourB Dcltorie# %lim7are. !e de alt %arte# $n unele
,
dicionare este susinut originea englez a cuv0ntului# %rovenit din AtourB &i Ato
tourB DAcltorie n circuitB :SEizeEscFi# 1/..;.
Turismul se deose7e&te de cltorie %rin alegerea c>i7zuit a intei
de ctre %ersoana $n cauz &i de asemenea %rin atenia e3clusiv %entru
satisfacerea nevoilor sale.
!e l0ng factori de 7az identificai $n definiiile anterioare#
fenomenul de turism este influenat &i de factorii demografici :cre&terea numeric
a %o%ulaiei cu activiti neagricole# modificri $n structura %rofesional a
%o%ulaiei;# factorii %olitici#factori sociali &i culturali cu rol >otr0tor $n geneza &i
evoluia turismului :%uterea de cum%rare# tim%ul li7er; #factori economici
:cre&terea %rogresului te>nic cu consecine directe asu%ra dezvoltrii 7azei
turismului &i asu%ra venitului %o%ulaiei;# &i %si>ologici.
!rin umrare# $n definirea termenului de turism ies $n eviden o
serie de factori comuni9
!rimul sco% al turismului care const $n rela3are
Al doilea const0nd $n refacerea sntii &i a ca%acitii de
munc
!entru realizarea acestor sco%uri este necesar a"utorul 7azei te>nico6materiale &i
organizatorice %ro%rie turismului :reeaua de cazare# 7irouri de turism# uniti
s%ecializate de alimentaie %u7lic; &i elemente de 7az te>nico6materiale generale
:ci de comunicaie mi"loace de trans%ort# a%rovizionarea cu energie electric;.
ATipulB ca e3%resie integratoare la un nivel su%erior# define&te
natura fenomenului turism# res%ectiv condiionrile lui fundamentale. (l este
sinonim unui anumit model la scara cruia %rocesele ce se desf&oar %rimesc
tente s%ecifice# %articulare $n ra%ort cu celelalte modele. Ti%ul a%are astfel ca o
sumedenie de $nsu&iri &i interrelaii# desf&urate s%aial $ntr6o %erioad de tim%
1
determinat :!. Cocean# 1//1;. 5a%ortul dintre s%aiul geografic &i ti%urile de
turism este c0t se %oate de malea7il9 $n cadrul aceluia&i teritoriu se %ot
%ractica mai multe categorii de turism# deose7irea a%arin0nd resurselor atractive
e3istente $n s%aiul dat.
Se a%reciaz c orice structurare $n domeniul turismului tre7uie s se 7azeze %e
nevoia uman de recreare# refacere &i culturalizare# actul turismului are
%osi7litatea de a $m7rca una din urmtoarele e3%resii ti%ologice enumerate 9
1 .turism de recreare - are ca sco% esenial al %racticrii sale
satisfacerea nevoilor recreative ale %o%ulaiei antrenat $n munci solicitante#
7azat %e consumul mare de energie at0t fizic c0t &i %si>ic sau care domiciliaz
$n >a7itate recunoscute %rin stres cotidian.
2 .turism curativ -are ca rol $ngri"irea sntii. Turismul de cur
balnear# %rin care sunt %use in eviden $nsu&irile tera%eutice ale anumitor
factori naturali :izvoare termale &i minerale# nmoluri# aer ionizat;.
3. turismul cultural mai %oart adesea &i denumirea de turism de
vizitare# se 7azeaz %e vizitarea monumentelor de cultur# art# &i ale altor
activiti umane.
4. turism complex sau polivalent Dregse&te toate atri7utele
rezultate din asocierea recrerii cu refacerea %si>ic si fizic de ordin vindector
sau ale recrerii cu %rocesul de culturalizare. (ste im%us %recizarea c# $n
e3ercitarea fenomenului turistic# nici un ti% de turism nu este %ur# $n fiecare
dintre ele se $nsumeaz# cu %onderi negli"a7ile# unele valene ale celorlalte
ti%uri :!. Cocean# 1//1;.
Turismul mai %oate $m7rca &i alte forme care au un caracter
secundar cum ar fi9
Turismul montan i al sporturilor de iarn,este %racticat %e o arie e3tins at0t
%entru drumeii c0t &i %entru e3ercitarea s%orturilor de iarn<
.
Turismul comercial, e3%oziional# %racticare acestuia este %rile"uit de marile
demonstraii de %rofil :t0rguri# e3%oziii;.
Turismul festivalier, ocazionat de diversele manifestri cultural6artistice :etnografice#
folclorice;
Turismul sportiv, a cunoscut o e3tindere mare# av0nd dre%t motivaie organizarea
diferitelor com%etiii ale disci%linelor s%ortive.
!1!1! (actorii 2enetici ai turi.3ului
=n susinerea fenomenului turistic# o contri7uie decisiv este adus
de urmtorii factori9 demografici, economici, tehnci, politici, sociali, psihologici.
1. actorii demografici. Activeaz %rin cre&terea numrului
%o%ulaiei# acest indicator este vzut ca un %otenial rezervor de %rofesani ai
turismului. Cu c0t %o%ulaiei actuale este $n numr c0t mai mare# %osi7ilitatea
e3istenei unui numr c0t mai mare de %racticani ai turismului $nregistreaz o
cre&tere. S%orirea longevitii# un im%ortant indicator# $nregistreaz o cre&tere a
%onderii gru%ei v0rstnice $n structura %o%ulaiei# care din %unctul de vedere
cuantumului de tim% li7er &i al im%licrii sociale # %osed cele mai e3celente
condiii %entru activitile de recreere &i nu $n cre&terea %onderii tineretului.
!. actorii economici. Dein o influen %uternic asu%ra turismului#
acesta fiind o %reocu%are %racticat mai mult de cei care &i6au asigurat# cel
%uin# mi"loacele minime de trai.
8ivelul veniturilor im%une nu numai calitatea serviciilor turistice :a
confortului;si forma de turism :de lung sau scurt durat;# ci &i intervalul la care
este %racticat acesta.
4
Industrializarea#ur7anizarea &i im%licit stresul &i %oluarea au dezvoltat
necesitile de refacere &i recreare a organismelor umane su%use# $ntr6o %erioad
evolutiv scurt# insuficient ada%trii# unor %resiuni deose7ite ale mediului.
". actorii politici. Contri7uie adesea# %e %erioade scurte# la
afirmarea sau restr0ngerea activitilor turistice %rin regimul im%us. Conflictele
din anumite zone &i insecuritatea# consecine dezastruoase asu%ra infrastructurii
turistice# deregleaz %rofund circulaia turistic $n %erimetrele $n cauz#
sco0ndu6le din catalogul ofertei %ro%riu6zise.
#. actorii psihologi. Au rol din ce $n ce mai im%ortant $n
%romovarea activitilor turistice. Dac elementele de ordin economic sunt
indis%ensa7ile %entru asigurarea condiiilor materiale ale oricrei cltorii# cele
%olitice %entru $nf%tuirea s%aiului de desf&urare# elementele %si>ologice
determin at0t nevoia#c0t &i motivul cltoriei. Tot $n cadrul filierei %si>ologice
este manifest adesea nevoia 7iologic de refacere &i meninerea sntii sau
cea de evaziune din lumea cotidian# care se caracterizeaz $n fiecare %ersoan
%rin nivelul de instruire# dorina de cunoa&tere# interesul %entru cultur .
Factorii %si>ologici constr0ng individu# $ntr6o im%ortant %ondere#
dar greu de a%reciat# ti%ul de turism c0t &i $nsu&irile acestuia.
$. actorii sociali. =n categoria aceasta este $n valorificat tim%ul
li7er ca factor determinant.
=n funcie de natur &i %erioada de desf&urare # tim%ul li7er %oate
s $&i fac a%ariia %rin intermediul fiecrei zile# la sf0r&itul unei s%tm0nii &i $n
%erioada %lanificat %entru vacane sau concediu. !entru %ersoanele trecute de
v0rsta a treia# %etrecere tim%ului li7er are o alt $nsemntate# durata sa av0nd
caliti mult mai mari.
=n corelaie cu durata tim%ului li7er se evideniaz trei forme
ma"ore de turism9
/
1. turism de ngrijire a sntii6 desf&urat at0t $n concedii c0t
&i vacane# %e o %erioad mai lung &i la distane mai mari.
!. turism de recreare6 frecventat la sf0r&itul s%tm0nii#
desf&urat la distane reduse.
". turism ocazional6 desf&urat $n tim%ul s%tm0nii# $n
interiorul metro%olei sau $n imediata sa vecintate.
!1!1# Structura 4eno3enului turi.tic
=n ansam7lu fenomenul turistic# este definit de o larg serie de
noiuni# care $nglo7eaz %rinci%alele sale $nsu&iri structurale# %recum &i inter6
relaiile e3istente $n geografia turistic.
!rinci%alele noiuni ale geografiei turismului# cele mai intens
utilizate sunt9 turist, turism,produsul turistic, flu%ul turistic, potenial turistic,
ofert &i cererea turistic.
Turist i turism. 8oiunile sunt $ntr6o str0ns legtur# turistul
re%rezint elementul motrice al $ntregului fenomen turistic# iar turismul este# $n
ultim instan# rezultatul activitii de acest gen.
(3%erii Cigii 8 produs turistic aiunilor :1/1; menioneaz 9
Aturistul este persoana care se afl intr-o localitate pentru o perioad minim
de !# ore i una ma%im de un an&
'otenialul turistic :!; rezult din asocierea s%aial a fondului
turistic %e 7aza te>nico6material aferent.
12
!otenialul turistic re%rezint un indicator de ma3im im%ortan#
av0nd ca sinonim termenul de ofert turistic.
-aza te>nico6material sau infrastructura turistic dis%une de toate
dotrile edilitare &i te>nice necesare %entru a %utea asigura serviciile turistice.
Definirea mi&crii $n regiune a oas%eilor din sferele de %rovenire
s%re cele rece%toare este re%rezentat de flu3ul turisitic . Se are $n vedere $n acest
caz cu o categorie dinamic# $n com%araie cu %otenialul turistic. (a include
factorul antro%ic# ca numr# %osi7iliti materiale &i o%iune %si>ologic. Aceste
$nsu&iri definesc %articularitile generale ale flu3ului &i anume9 direcia# ritmul
&i intensitatea.
'rodusul turistic presupune $nglo7area tuturor serviciilor &i 7unurilor
indis%ensa7ile 7unei desf&urri a activitilor de turism. Din sfera %rodusului
turistic fac %arte doar acele elemente care se consum &i se recicleaz %rin
a%ortul economiei turismului.
'iaa turistic este alctuit din doua noiuni eseniale#mai e3act
9cererea turistic &i oferta turistic # ce cu%rinde ma"oritatea turi&tilor cu $ntregul
lor cumul de o%iuni.
@ferta turistic este o noiune de mare semnificaie# incluz0nd
fondul turistic# infrastructura &i %rodusul turistic. Cu c0t oferta este mai
diversificat &i consistent# cu at0t va atrage flu3uri mai im%ortante de turi&ti#
de %e o arie mai larg.
Cererea turistic este elementul cel mai sensi7il &i mai varia7il dintre toate
categoriile turismului. )rimea sa este o funcie a unui ansam7lu de factori
demografici# economici # sociali sau %si>ologici
11
!1# Turi.3ul reli2io.
!1#!1 Con.idera5ii 2enerale
Turismul de natur religioas
1
a a%arut $n a II6 a eta% a evoluiei turismului# numit
eta%a %seudo6turistic# ce coincide %erioadei (vului )ediu tim%uriu &i mi"lociu %0n
$n (%oca 5ena&terii.
!elerina"ele se $ndre%tau s%re 5oma si Ierusalim %entru cre&tini# # C>asa &i
sanctuarele din India si Indoc>ina %entru 7udi&ti# )eFa &i )edina $n Ara7ia Saudit
%entru musulmani# )untele Fu"i %entru "a%onezi.
Turismul religios este ti%ul de turism care $&i %ro%une s ai7 ca sco% %rinci%al
vizitarea cldirilor religioase cu anga"amente de ordin s%iritual. Termenul de religios a
fost dezvoltat de la sesizarea motivaiilor turi&tilor. Diferena dintre alte forme de
turism &i aceasta o re%rezint motivaia religioas a turi&tilor.
Turismul religios este caracterizat %rin urmtoarele forme de manifestare 9
6 vizite la laca&urile sfinte<
6 ta7ere religioase %entru tineret<
6 %elerina"e religioase

Ta7erele religioase %entru tineret sunt desf&urate $n $ntreaga lume $n %erioada
de vara.
(l %oate fi in gru% organizat sau individual cum sunt ta7erele religioase &i
%elerina"ele. (ste %racticat de o categorie de %ersoane determinat si face trimitere
at0t la %romovarea valorilor s%irituale# cat si a celor culturale. De aceea nu este
%osi7il s se fac o deose7ire net $ntre turismul cultural# $n care ne referim la
vizitarea cladirilor religioase# &i turismul religios. ?n e3em%lu %ot fi turi&tii care merg
la mnstiri din curiozitate# din necesitatea de a vizita locuri &i lucruri noi# atra&i de
frumuseea lor %rin arta# %rin fa%tul c sunt %oziionate $n locuri mai solitare# nuanate#
1
5evista Ca%ital# nr. 22# 11 mai 2222# !elerina"ul D turism religios $n conditii de trei stele.
12
dar &i %rin viaa a%arte %e care o au cei ce $&i au domiciliul $n ele# $n cli%a $nt0lnirii cu
lca&ul de cult ei se %refac dintrodat $n %elerini9 i&i modific vestimentaia# se $nc>in
la icoane# a%rind lumnri. =ntalnirea cu sacrul transform scuza e3terioar a
cltoriei# vizitatorul desco%er &i o motivaie interioar# de alt interes dec0t cel
turistic.
!lec0nd de la conce%tul de turism cultural6religios %utem aduce in discuie
dou mari $nclinaii de caltorii9
6 Clatorie unifuncional# care are ca sco% %rinci%al noiunea de natur religioas.
=n cazul 5om0niei un e3em%lu foarte 7un sunt cltoriile religioase realizate la
lca&uri cu icoane fctoare de minuni9 )nstirea Aga%ia# )nstirea 8eam#
Si>astria sau 8icula. Cel care %artici% la acest ti% de cltorie este e3act %elerinul.
6 Clatorie %lurifuncional# care asociaz $nfi&rile religioase ale cltoriei cu cele
strict culturale# &i %rin care este %ermis vizitarea unui numr mai numeros de
o7iective &i atracii turistice.
Atunci c0nd elementele de atracie %entru turi&ti se regsesc $n monumente sau
alte forme ale %atrimoniului cultural de factur religioas# se %oate aduce in discuie
turismul n spaiu religios.
@ alt as%iraie $n ultimele decenii ale veacului trecut este %etrecerea unui se"ur $n
imediata a%ro%iere a unor lca&e de cult %restigioase.
=ntre turism &i religie e3ist diverse com7inaii &i interaciuni %e 7aza st0nsei
relaii dintre locul sf0nt &i argumentul turistului.
=n 5om0nia c0nd vor7im des%re turismul religios tre7uie s inem cont de 1
as%ecte9
6 Mor3inte .4inte# ca zone de %elerina"# ele sunt vzute singular &i care din %cate %ot
fi asociate cu un numr redus de atracii turistice. =n cazul 5om0niei nu este %osi7il
s vor7im de morminte sfinte# $n sc>im7 %ersist c0teva monumente de cult care
ocrotesc martiri :oseminele %rimilor %rini martiri cre&tini de la mnstirea Coco&
1
din nordul Do7rogei; sau rm&iele %m0ntene ale unor sfini :morm0ntul Sfintei
!arasc>iva la Ia&i;.
6 Sanctuarele reli2ioa.e care au $nsemntate turistic %rin intermediul
%articularitilor istorico6culturale# acestea %ot fi $nsoite de %eis" sau de alte valori
culturale # festiviti cre&tine# fiind o $m7inare $ntre valoarea s%iritual &i atracia
turistic %entru credincio&i. C>iar dac nu este la fel de cunoscut ca sanctuarele
religioase din )area -ritanie# sanctuarul dacic de la Sarmisegetusa Dacic din )unii
@rstiei %oate re%rezenta un e3em%lu 7un de $m7inare $ntre valoarea s%iritual &i cea
turistic a sanctuarului.
6 ,unuri cultural6reli2ioa.e7 care au o norm de monumente artistice &i ar>itectonice
a%reciate ca mari atracii turistice.5om0nia din acest %unct de vedere are un
7eneficiu din %ricina unor monumente %restigioase cum ar fi9 mnstirile din @ltenia#
Transilvania#)oldova sau )untenia &i catredralele catolice din Clu"68a%oca#-rasov.
6 De.tina5iile reli2ioa.e7 sunt desf&urate manifestri religioase. ?n 7un e3em%lu$n
5om0nia $l re%rezint sar7torile de Craciun &i sf0r&itul anului $n zona -ucovina sau
$n )aramure&.
6 Circuite de -i8itare a%arine unor im%ortante lca&e de cult# o %arte din ele au
valoare %ur religioas# unite cu cele cu valoare artistic &i istoric9 circuitul
mnstirilor din Do7rogea#-ucovina# )oldova.
6 Ta9erele reli2ioa.e pentru tineret7 acestea au loc cu %recdere $n intervalul
vacanelor de var. =n situaia arii noastre este vor7a de 7isericile de diferite culte
care a"ut tinerii cu %ro7leme sociale.
Tot mai muli tineri aleg drumul s%re sfintele mnstiri # acestea re%rezent0nd
locuri adevrate de meditaie &i refacere du>ovniceasc.
@ constant a umanitiii este %elerina"ul religios .(l are multi%le motivaii &i
semnificaii s%irituale ad0nci# doar dac este trit la intensitate ma3im &i ineles
corect.
1+
!elerinii sunt re%rezentai de oamenii care vor s viziteze &i s divinizeze mormintele
martirilor # sfintele locuri 7i7lice# # moa&tele sfinilor# icoane fctoare de minuni sau
locuri unde vieuiesc mari du>ovnici renumiti.
Centrele de pelerina/ re%rezint mi"loacele moderne de avansare a culturii &i
s%iritualitaii $n mediul ecumenic local &i international. (le au rolul de diri"are#
coordonare &i control $n %ocesul de structurare al %elerina"elor.
!e 7aza acestora este oferit o succesiune de servicii cum sunt9
6 e3cursiile organizate %entru cre&tini din tara &i din afara granielor rii<
6 %elerina"ele %entru %elerinii de alte confidene# $n mod deose7it cele din (uro%a
@ccidental<
6 circuitele ora&elor<
6 cltorii &i ta7ere de studii<
6 cazarea este realizat in s%aii de gzduire ale 7isericii &i $n camerele de oas%ei# in
5om0nia<
6 consilierea %elerina"elor<
6 servicii de informare %rivind turismul religios<
Ca nivel mondial calculele au artat c numai turismul religios deine un %rocenta"
de a%ro3imativ 21G al flu3ului turistic total.
!1#1#1 Acti-it05i care 4a-ori8ea80 turi.3ul reli2io.
:ra3urile ;i pelerina/ele reli2ioa.e7 str0nge# %entru o %erioad de 16 zile# un
numr mare de credincio&i venii din $ntreaga ara# uneori c>iar turi&tii strini care
se afl $n se"ur sau $n trecere $n 5om0nia. )a"oritatea total are loc vara# la 22 iulie
1,
:Sf0ntul Ilie;# 1, august :Adormirea )aicii Domnului;# dar si $n $n0ia lun a
anotim%ului de toamn# la 4 se%tem7rie :8a&terea )aicii Domnului; &i 1+ se%tem7rie
:=nlarea Sfintei Cruci;. )isiunile cu larg audien sunt cele ale mnstirilor din
Su76Car%aii )oldovei# Su76Car%aii Hetici# -ucovinei sau Transilvania. Alte
activiti9
6 (venimente cultural cre&tine<
6 Concerte de muzic religioas<
6 (3%oziii de icoane &i o7iecte de cult<
6 Sim%ozioane religioase.
Cldirile religioase scot $n eviden cum au evoluat conce%iile &i stilurile
ar>itectonice. 5s%0ndirea a avut loc %e toate continentele# re%rezent0nd %uncte
im%ortante de atracie turistic. )a"oritatea acestora au $ndurat mari distrugeri $n
momentul $n care forele im%licate $n conflict aveau diferite religii sau aveau
convingeri anti 6 religioase. Tem%lele aztece sau inca&e au fost distruse de catre
conc>istatori# lca&urile de cult din (stul (uro%ei de ctre comuni&ti sau 7isericile
cre&tine in (vul )ediu de ctre turci.
a< Sanctuarele re%rezint incinte demarcate %rin %ietre de >otar sau %erei#
luntric fiind %oziionate construciile cu destinaie religioas.
9< Te3plele# a%reciate ca fiind case ale divinitaii# ale zeilor# au re%rezentat
im%ulsul %rinci%al $n cldirea unor edificii de mare originalitate &i $ntindere.
c< ,i.ericile sunt cldiri religioase# caracteristice s%aiului euro6american# unde
rs%indirea ra%id a cre&tinismului#su7 diferitele sale variante# a dus la ridicarea
lca&urilor de cult %otrivite. *izitatorii fiind atra&i de ele %rin vec>ime# fast#
structura construciei# decoraiuni interioare &i e3terioare $ns &i %entru $nsu&irile
s%irituale.
11
d< Catedralele# mosc>eile &i sinagogile formeaz o im%ortant gru% de cldiri
religioase. !articularitile s%aiului american &i euro%ene sunt catedralele.
e< M0n0.tirile formeaz ansam7luri ar>itectonice gru%ate $n a%ro%ierea unei
cldiri de cult din gru%area catedralelor sau 7isericilor. !e l0ng atri7uia religioas
%ro%riu6zis#acestea re%rezint &i >a7itate s%ecifice# care %roduc atracii turistice
:articole de artizanat# >ramuri# %elerina"e; &i 7unuri. =n 5om0nia se regsesc $n mod
se%cial $n zona -ucovinei &i Su76 Car%aii )oldovei9 Iumor# *orone# -istria sau
!utna# Sucevia# # Aga%ia# Dragomirna# )oldovia# Holia# Halata.
!1#'1 Pelerina/ul7 =ntre i3plinire .piritual0 ;i>.au a4acere de turi.3
!elerina"ul modern este considerat ca fiind un %act care a fost $nc>eiat $ntre
industria turismului &i religia. Susintorii diferenelor eseniale dintre %elerina"ul
religios si turism marc>eaz ne$ntelegerile ma"ore.
!elerina"ul %oate fi %rivit ca o de%lasare la locurile sfinte# $ntalniri sau manifestaii
av0nd caracter religios. =n viziunile 7isericii# %elerina"ul nu a%ro7 doar influenarea
%s>icului %rin fi3area $m%linirea s%iritual# lini&tea sufleteasc ci este considerat ca o
modalitate de a atinge acest stare este biciuirea fizicului. Clatoria %ro%riu6zis# la
locurile sfinte# ar tre7ui s fie o %edea%s# o suferin necesar %entru a atinge un
anumit stadiu s%iritual.
Turismul av0nd ca fundament o "ustificare religioas este mult %romovat de
ageniile de turism# $ns $ntre7area este dac este %osi7il desf&urarea
1.
acestui ti% de turism fr contri7uia efectiv a celor din JdestinaiileJ
intite. De cele mai multe ori# -iserica a %referat s sistematizeze ea singur
%elerina"ele acestea# gru%ul av0nd ca $nsotitor un %reot# care de6a lungul de%lasrii
sunt desf&urate activiti s%ecifice9 # discuii %e teme s%irituale#rugciuni etc. Ca
sf0r&itul unui tur# organizat du% Ktoate regulile (isericiiB# este acordat c>iar o
dovad ce atest acest aciune. =n cazul acesta# activitile secundare sunt
diminuate la minim iar noi ne %unem intre7area $n ce %recizie aceast aciune este
turism.
=n alt msur $ns# turismul a fost a%reciat dintotdeauna ca un model de
caltorie s%iritual sau sacr.!entru a te regsi este necesar s %leci# s %arse&ti
mediul tu comun .Cu orice sco% cltoria semnific o des%rindere# o e3%erien
influena7il &i de cele mai multe ori sc>im7toare.
=n stilul tradiional %elerina"ul $nscrie cltoria ca un canon# $ns se %are c $n
ziua de azi lucrurile au de7utat cu multe sc>im7ri.
Cu toate c %reotul este $nsoitorul gru%ului# este acce%tat stilul de via al actualului
%elerin &i sunt alese >oteluri de trei stele# de%lasarea cu avionul# folosirea la%to%urilor
&i a telefoanelor mo7ile. =n acest fel turismul religios aduce c&tiguri att
%artici%anilor c0t &i 7inefctorilor.
!1#1$ Caracteri.ticile turi.3ului reli2io.
Turismul religios $nfiseaz un model de turism cultural# %e de o
%arte %racticat de turi&ti # cu o7iectivul de a ac>iziiona cuno&tine noi # iar %e de
alt %arte cu o7iectivul $m%linirii unor tre7uine s%irituale.
14
!atrimoniul turismului religios este re%rezentat de o7iectivele cultural6religioase#
care din %unctul de vedere al gradului ecleziastic &i al %rocedeului de
funcionare sunt $m%rite $n9 7iserici# catedrale# sc>ituri &i mnstiri # la care
mai sunt adaugate &i muzeele din incinta acestora. =n ultimele decade
$nsemntatea lor turistic a crescut # %e msura ce au fost introduse $n circuitele
naionale &i internaionale ale cunoa&terii. Aceeasi im%ortan o au &i
demonstraiile turistice care $n cazul acesta se deruleaz su7 form de %elerina"e.
Acestea se desf&oar fie la sr7torirea rolului unei 7iserici sau mnstiri# fie
c0nd se $m%line&te un numr de ani de la construcia unei mnstiri# fie din
%rocina aducerii unor moa&te sau icoane fctoare de minuni. (3em%lu9
scoaterea Sfintelor )oa&te ale Sf. Ioan cel 8ou de la Suceava %e 2+ iunie.
Afirmare turismului religios $&i %oate face a%ariia su7 diferite forme9
su7 forma turi.3ului de di.tan50 3ic0# el este limitat adesea %rin de%lasri
scurte cu o %erioad de c0teva ore %0n la una dou zile $n zona %eriur7an
:vizita la )nstirea Dragomirna a unui sucevean; &i su7 forma turi.3ului de
di.tan50 3are# ce include desf&urarea unor activiti $n afara zonei %eriur7ane
sau a localitii de re&edin# $n mi"loace de trans%ort modern :vizita la
)nstirea *orone a unui francez;.
=n %rivina duratei %utem deose7i turi.3ul de .curt0 durat0 :16
zile; &i turi.3ul de durat0 3edie adecvat concediului anual# in acest loc se
face referire la turi&tii care $&i au originea $n zone mai $nde%rtate :alte regiuni
ale rii sau alte ri;. Turi.3ul de lun20 durat0 este $nt0lnit foarte rar &i se
refer la vizitarea unui de%lin lan de 7iserici &i mnstiri dintr6o oarecare zon.
Turismul religios %rezint acelea&i dou forme $n ceea ce %rive&te
originea turi&tilor# %oate fi intern sau internaional. Turismul religios este mai rar
$nt0lnit su7 alctuirea unui turi.3 or2ani8at# $n s%ecial c0nd vine vor7a de
1/
turi&tii strini. Ageniile de turism dein un im%ortant rol car#ele im%un0nd diferite
%rograme.
Caracteristic turismului religios este turi.3ul neor2ani8at # le ofer
turi&tilor mai mult inde%enden &i le d %osi7ilitatea de a alege singuri durata
e3cursiei &i traseele . Cu toate c se remarc ca fiind o caracteristic s%ecific
turismului religios se remarc fa%tul c $n situaia aceast 7aza te>nico6material nu
deine o funcie foarte im%ortant &i ca atare nu %oate fi foarte 7ine
am%lificat. (a se com%une din camere sim%le %use la ordinul dat de mnstiri
&i mai nou de %ensiunile agroturistice# al cror numr &i $nzestrare cre&te din
ce $n ce mai considera7il# cuvenit intensei mediatizri a acestor o7iective cu
atracie turistic .
Fc0nd referire la categoriile de v0rst ale turi&tilor de acest ti% #
nu se %oate face o clar distincie # ine3istena unei %redominane a gru%elor de
tineri# %ersoane mature sau v0rstnice .Toate aceste gru%ri sunt e3%use %rin
intermediul acestui ti% de turism sco%uri diferite 9 curiozitate# ca%tivare # dorina
de cunoa&tere# dorina de %urificare s%iritual.
Turismul religios nu face distincii in funcie de sezoane# $ntruc0t nu
include activiti caracteristice iernii sau verii. Totusi iarna este mult mai sla7
evoluat# din %ricina condiiilor climatice &i de cazare mai anevoioase.
Turismul religios $n 5om0nia# inclusiv $n -ucovina a avut %arte o
traiectorie %restigioas# $n s%ecial du% revoluia din 1/4/# c0nd credina
ortodo3 a cunoscut manifestaie li7er# cnd mulimea turi&tilor strini a
cunoscut o cre&tere# odat cu na&terea agroturismul.
Cldirile religioase# re%utaia mondial a unora dintre ele# au
reliefat deose7it turismul religios care adun anual# $n lume# a%ro3imativ 2,2
milioane de %elerini.
22
Din gru%a cldirilor turistice cu atri7uie religioas amintim 9 sanctuarele#
tem%lele# catedralele #7isericile# sinagogile# mosc>eile# mnstirile &i mausoleele.
II PRODUSUL TURISTIC ANTROPIC
II1! Poten5ialul turi.tic antropic
S%re deose7ire de mi"loacele atractive ale cadrului natural care
sunt un cadou al naturii# dota turistic antro%ic este re%rezentat de o
totalizare de elemente cu sarcin recreativ create de om. Artarea lor ca
21
o7iective de interes turistic nu deine de fiecare dat em7lema %us la cale # ele
nefiind cldite $n sco%ul acesta# ci dim%otriv# $n cele mai multe cazuri# au $nf%tuit
alte sarcini:economice# strategice# culturale# etc.;.A&adar $nsu&irea recreativ a fost
c0&tigat $n tim%# a"ung0ndu6se adesea ca aceasta s %redomine com%arativ cu
atri7uiile vec>i# transform0ndu6se intr6o atracie turistic %ro%riu6zis.
(senialele atri7ute odi>nitoare ale o7iectivelor de origine antro%ic
au dre%t motivaie $nsu&irile urmtoare9 antic>itatea o7iectivului< incom%ara7ilitatea<
dimensiunea< ineditul< funcia.
)ntichitatea unui o7iectiv construit de m0na omului# nein0ndu6se cont
de mrimea &i fizionomia acestuia#uneori se transfom intr6un $nce%ut de real
interes %entru s%ectatori. @mul e%ocii actuale %erce%e nevoia interioar de a
%lon"a c0t mai %rofund in trecutul su %ro%riu # $ntr6un autentic A rememberB
ontologic#%lin de eventuale dezvluiri &i mulumiri s%irituale.
Atractivul efect al $ntinderii se reduce odat cu $nsu&irea vremurilor
noastre# fr a se %utea determina o direct relaie de armonizare. =n mod s%ecial
aceasta %entru c nu toate o7iectivele construite de m0na omului sensi7ilizeaz la
fel vizitatorul.
*ec>imea elementelor atractive antro%ice %une $n mi&care stimuli
%si>ologici al cror efect este cu at0t mai mare cu c0t turi&tii sunt mai 7ine
informai# iar crearea atmosferei locului lor de %rovenien mai ins%irat
creionat.
*nicitatea anumitor o7iecte#cldiri sau activiti umane de%oziteaz#
de asemenea# o nota7il surs de atractivitate. (ste suficient a6l cataloga cu
atri7utul acesta cu o creaie antro%ic %entru intrarea definitiv $n sfera de
atracie a turi&tilor# avem $n vedere nu o dimensional individualiuzare# ci efctiva
individualitate a %rodusului $n sine. ?nicitatea %oate reie&i at0t dintr6o
22
intenionat aciune a creatorului6 autor a unui unic %rodus# fr co%ii sau
alternative fie %rin dis%ariia sau nimicirea o7iectelor de acela&i gen.
+neditul D o alt %ro%rietate turistic a o7iectivelor de origine
antro%ic.
Ineditul#ca surs atractiv#este dat &i de regiunea ales de om %entru
situarea cldirilor sale.
Dac vec>imea# unicitatea sau necunoscutul unor o7iective de
%roveninen antro%ic rm0ne 7aza turi&tilor 7ine informai# mrimea acestora este
un atri7ut la $ndem0na oricui# evaluarea fiind u&oar su7 $nfi&are atractiv.
Anterioarele sau actualele funcii ale anumitor cldiri %oart o
atractiv $ncrctur cu o tent caracteristic# at0t %rin ar>itectura sau mrimea lor#
dar mai ales %rin ocazia ce o ofer reamintirii unor 7ogate %agini de istorie
redactate $ntre zidurile acestora. )oldova# are un renume turistic %e care numai
litoralul rom0nesc o de%&e&te. (a a fost construit $n %rimul r0nd de monumentele
considera7ile ctitorite cu mai mult de ,22 ani $n urm# $n vremea lui Ltefan
*oievod :cruia c>iar contem%oranii i6au s%us K cel ,areB; &i a succesorilor si
care s6au z7tut s6i urmeze o%era. (i au iz7utit ca $m%reun cu Kstilul
moldovenescB din ar>itectur# consolidat $n ultimii ani de dominaie a lui Ltefan
cel )are# s fureasc K un stil moldovenescB &i $n %ictura mural# fastuos
re%rezentat de e3terioarele %icturi ale unor 7iserici.
=n -ucovina# a%ro3imativ fiecare s%aiu are o legendar amintire .
Doar aici# la refugiul codrilor &i munilor s6au desco%erit %rimele ca%itale ale
%atriei feudale :)oldova# Suceava;< aici se af& ruinele celor mai cunoscute &i
viguroase ceti < aici a avut loc $nlarea celor mai multe din ctitoriile )oldovei.
Turisticul %otenial antro%ic# ca de altminteri &i cel natural este constituit ca un
factor esenial de am%lificare a turismului. !otenialul turistic#%otrivit teoriei lui 8.
Ceang# include totalitatea cauzelor de atracie tin0nd de cadrul natural &i antro%ic#
2
e3%loatai %rin mi"locirea anga"rilor turistice. (i genereaz de%lasri turistice cu
arii de origine interne sau internaionale# ce se mi&c s%re arii de destinaie# unde
KconsumaB $ntr6o conduit a%arte# turistic# turisticul %rodus# rezultat din
ca%acitatea &i %unerea la %unct a acestuia.
Com%onentele succesiunii turistice antro%ice au fost introdu&i $n
aria de interes turistic %e %ro%oria manifestrii dis%oziiei omului modern de a
se $nelege %e el $ns&i %rin $nelegerea celor mai caracteristice realizri ale
umanitii# din cele mai $ndelungate tim%uri si %0n $n ziua de azi.
Intrarea $n sfera de interes &i du% aceea $n circuitele turistice
re%utate este $nsemnat $n 5om0nia $nc din %artea a doua a secolului al MIM6
lea#unde a&ezmintele &i anumite localiti devinind %uncte de atracie %entru
turismul elitist.
Fenomenul se evideniaz $n %erioada inter7elic &i $n mod s%eical $n
cea din urm "umtate a secolului trecut# cu un du7lu im%act9 intrarea $n aria
de interes a tot mai multor categorii de o7iective antro%ice :ceti feudale#
mnstiri fortificate# 7iserici cu valoare artistic# monumente comemorative # muzee#
case memoriale# instituii de cultur &i art; &i im%licarea unui numr tot mai mare de
%ersoane# a%arin0nd la categorii umane variate. Aceasta com%onent im%ortant a
%otenialului turistic si6a adus astfel o contri7uie esenial la individualizarea
turismului de mas# o alt caracteristic a tim%urilor actuale.

Turistica atractivitate a sco%urilor care au o antro%ic natur av0nd o
conotaie multilateral. )ai $nt0i# este im%uns mai ales %rin alctuirea sa
a%arin0nd vremurilor memora7ile# %rin sim7olic fiind determinat ciocinrea
emoional %entru realizrile trecutului # care nu ilustreaz numai indicatoare
%entru a forma civilizaia rom0neasc autentic. =n ultimul r0nd # sco%urile $n sine
ilustreaz e3ecutri efective crora# structuralele lor caracteristici %recum
2+
dimensiunea &i materialul de construcie utilizat# stilul# forma# culoarea#
ornamentele le atri7uie caliti cum ar fi unicitatea sau originalitatea# ineditul. (le
rezult fie din soluiile de construire sau recomandare fie din modul de am%lasare
intr6o con"unctur antro%ic sau natural care le reliefeaz valenele. @ $nsu&ire
nicidecum negli"a7il este &i aceea a antic>itii# al %rovenienei la o anume
%erioad social istoric# %entru c este &tiut o alt trstura a omului modern. (a
const $n fa%tul de a identifica uneori s%ri"in moral $n sc%area $ntr6un
trecut socotit ca ideal sau sursa de ins%iraie de creaie sau cunoa&tere.
=ntregul ansam7lu al o7iectivelor de natur antro%ic alctuie&te
un %otenial valorifica7il din %unct de vedere turistic# $n mod difereniat< ca
intensitate sau modalitate. (l ine de civilizaia material# de cultur# de esen
s%iritual# realizate $n mod tre%tat $n condiii social istorice diferite# toate d0nd
adevrata msur a valorilor autentice ale societii.

II.2 (DIFICII 5(CIHI@AS(
@riginalitatea -ucovinei o constituie loca&urile sfinte# selectate
dre%t locuri de odi>n ve&nic de domnitorii )oldovei# $m%cri ale credinei#
re%rezent0nd $n aceea&i vreme o%ere autentice de art $n care s%ecili&tii au identificat
o sintez a %ornirii de origine 7izantin cu intervenia 5ena&terii occidentale din
secolele M*6lea &i al M*I6lea. (le %ot fi a%reciate &i deintoarele multor
rm&ie de art :manuscrise cu miniaturi strlucite# giuvaeruri# %iese de
2,
$m7rcminte 7rodate# o7iecte religioase de mare %re aduse de la )untele
At>os; din %erioadele cele mai %ros%ere ale voievozilor moldoveni.
Aceste monumente au fost cu%rinse de ?8(SC@ %rintre ca%odo%erele
de art ale universului &i $ntocmai Federaia Internaional de Turism a Nurnali&tilor
&i Scriitorilor :FIN(T; le6a conferit !remiul internaional K'omme d- orB :1/.,;.
Demne de amintit sunt 9 )nstirea *orone :1+44;# Ctitoria lui Ltefan cel )are#
-iserica Ar7ore:1,2;6>atmanul Cuca Ar7ore# )nstirea Iumor :1,2; # Ctitoria
logoftului Teodor -u7uiog# )nstirea )oldovia :1,2;# Ctitoria lui !etru 5are&#
)nstirea Sucevia# Ctitoria 7oierilor )ovile&ti. Acestea sunt unicele 7iserici
%ictate# %strate ca atare# monumente de im%ortan mondial. (le au fost
zugrvite $n e%oca lui !etru 5are&# din dorina vrului su# )itro%olitul Hrigore
5o&ca# la Lcoala de %ictori moldoveni ce luase e3isten la *orone. Frescele
e3terioare# Kde o mirific e%uberan cromaticB sunt confruntate# ca valoare
artistic cu muralele %icturi de la San )arco din *eneia. *oroneul este cea
mai im%ortant %rin %icturile sale statuare# %rin am%loarea &i consecina lor
decorativ# fiind clasat de istoricii de art cu mult $naintea 7isericilor din At>os &i
!isa. Sucevia# care %rin fresce ducea mai de%arte tradiia lui !etru 5are&#
termin seria marilor monumente din %erioada formrii &i culmei stilului
moldovenesc. Com%oziia culorilor :al7astru de *orone # ro&ul de Iumor# gal7enul
de )oldovia &i verdele de Sucevia D culorile de fond ale frescelor; a z7ovit $nc
necunoscut iar frgezimea %icturilor este nealterat. Aceste mnstiri recomand
scene unice %rin structura lor grafic scene care redau im%ortante scene din religie
sau care %roiecteaz momente din istoria (uro%ei :Cucerirea Constantino%olului la
Iumor# Heneza &i Nudecata de a%oi la *orone# Scara virtuilor la Iumor;.
Alte mnstiri intite &i a%reciate de turi&ti sunt )nstirea
Dragomirna :112/; a lui Anastasie Crimca# !utna lui Ltefan cel )are:1+11; Slatina a
lui Ale3andru C%usneanu:1,11; Solca lui Ltefan Tom&a # !ro7ota:1,2;# 5a&ca.
21
Des%re artistica valoare a mnstirilor sucevene a cuv0ntat &i marele
critic de art C>arles Die>l # citat de 8. @ra>idan9 K,nstirile formeaz unul dintre
cele mai remarcabile capitole, nu numai ale istoriei artei rom.neti, dar
chiar a istoriei picturii bizantine. /n frescele ce le mpodobesc se vede
atotputernicia acelui (izan, care a fost n veacul de mijloc dasclul 0uropei
rsritene.B @cu%0ndu6se de Kmreaa podoab de picturi ce acoper feele din
afar ale acestor bisericiB# acela&i critic gse&te c $n toat lumea 7izantin nu se
afl nimic asemntor 9Btoat iconografia , toat arta (izanului triete n aceste
picturi, cu toate nr.uririle apusene. 1a 2orone, la ,oldovia, la 3ucevia,
pereii par acoperii cu scoare din rsrit , de culori strlucite i s-a putut
asemui pe drept aceast policromie somptuoas cu decorul de mozaicuri ce
acoper faadele domnului din 4rvieto.B @7iectivele culturale 7iserice&ti au o
valoare mare ar>itectonic &i mai ales alegoric# deoarece au constituit focarele
de cultur si %strare a religiei. Construite $n e%oci diferite# ele au $nsemnat
evoluia social6istoric ecumenic &i cultural# resfr0ng0nd tendinele diferite &i
influente din res%ectiva %erioad. De&i vec>i de secole#%artea cea mai numeroas a
acestora sunt conservate destul de 7ine &i au servit elurilor unor comuniti umane ce
tin de ortodo3ism# cre&tinism romano6catolic. !e l0ng sim7olica im%ortan#
o7iectivele religioase evideniaz unitar &i evoluia condeiurilor $n construciile
religioase. Adeseori# %rin do70ndireaunor com%onene stilistice tradiionale &i
ada%tarea lor la caracteristicul auto>ton s6au nscut stiluri adevrate originale.
Dintre acestea o deose7it atenie a fost distri7uit mnstirilor. )nstirile &i
sc>iturile $nrudite lor sunt %resrate mai ales din seciunea de vest &i de nord
a )oldovei# ocrotind la a%us trectoarea -istritei# iar la nord trectoarea
!rutului cu cile lor de comer &i %ro%aganda $ntre A%us &i 5srit. Acest lucru
se e3%lic %rin fa%tul c 7iserica ortodo3# s%ri"init de voievozi# 7oieri &i de
$ntreg %o%orul# a a&ezat mai cu seam s%re >otarul de A%us &i )iaza6noa%te
2.
a rii fortree naturale de a%rare a credinei :mnstiri %entru stvilirea
%rime"diei romano6catolice &i %entru $ntrirea ortodo3ismului;.
)nstirile au fost %strtoare ale legii &i lim7ii# erau modele de
gos%odrie. Din cultivarea %m0ntului din cre&terea animalelor &i din comerul
cu o7iecte religioase# acestea se %uteau $ntreine &i %uteau c>iar oferi turi&tilor
c0teva zile ad%ost &i m0ncare. )nstirile au re%rezentat Klimanurile de
adpost ale tuturor romanilorB $n ele %str0ndu6se cu toata sfinenia cultul &i
tradiiile. )nstirile re%rezint a&ezminte 7iserice&ti cu organizare &i funcii
com%le3e# av0nd $n com%onen %e l0ng 7isericile ctitorite de voievozi &i
mari 7oieri# s%aii de >a7itat elementar :c>ilii %o%ulate %ermanent mona>i#
clugri sau clugrie;# ateliere manufacturiere &i c>iar %ro%rietari
manufacturieri. Clugrii duc o viata auster# dedicat rugciunii comune#
sv0r&irii serviciului religios lucrului manual# co%ierii si traducerii de cri &i
documente# scrierii de cronice $n trecut dedicat $nfiinrii de &coli# s%itale#
ti%ografii. Tre7uie evideniat fa%tul ca %an la secularizarea averilor
mnstire&ti din 141+ dar &i du% revoluia din decem7rie 1/4/ mnstirile au
deinut &i re$nce% s %rimeasc $ntinse terenuri agricole &i %duri ce le
%ermit s duc o 7ogat viata mona>al# s s%ri"ine ti%rirea de cri sau
lucrri de restaurare. 8umeroase mnstiri au astzi muzee $n care sunt
%rezentate toate realizrile &i de asemenea este relevat istoria loca&ului
religios &i a regiunii.
@ alta forma de a&ezri mona>ale o re%rezint sc>iturile# edificii
de mici dimensiuni# ce ad%ostesc un numr redus de clugri# situate $n %oziii
greu accesi7ile $n s%ecial $n zona de munte. )ulte dintre ele %rezint
atractivitate datorita literaturii %o%ulare care circula %e 7aza lor# ca de e3em%lu
C>ilia lui Daniil Si>astru# a %icturilor realizate &i a unei viei mona>ale
ascetice# caracterizat de %ost %riveg>ere &i rugciune.
24
=n interiorul 7isericii se afl racla moa&telor Sf0ntului Ioan cel
8ou# $m%odo7it cu 12 %lci de argint gravate# a&ezate %e lemn de c>i%aros din
secolul al M*6lea. Hravurile $nfi&eaz# ca &i frescele mai noi din %ridvor#
scene din viaa Sf0ntului Ioan cel 8ou.
M0n0.tirea6cetate +a3ca se situeaz $n zona armeneasc a ora&ului
dincolo de %iaa comerciala a ora&ului. Construciile actuale dateaz de la
$nce%utul secolului al M*II6lea # o inscri%ie %e turnul intrrii indic0nd anul
1121. -iserica ridicat %e %lan dre%tung>iular se afl $n mi"locul unor incinte
de forma unui %atrulater neregulat . Oidurile sunt $ntrite cu contraforturi s%re
e3terior &i interior# dar nu au turnuri la coluri. !e latura rsritean se afl
turnul intrrii# iar %e cea a%usean o construcie com7inat ingenios cu rol
du7lu9 turn de a%rare &i %araclis.
!rsind ora&ul %rin cartierul Icani &i urm0nd drumul ( 4,# orice turist $&i
%oate desf&ura %eri%lul s%re o7iectivele turistice din -ucovina. Du% trecerea
%asarelei %este calea ferat# la drea%ta se des%rinde o &osea asfaltat care
conduce la )nstirea Dragomirna
#1'1 Mana.tirile din Moldo-a
M0n0.tirea este o instituie religioas cu%rinz0nd o 7iseric &i mai multe c>ilii
unde triesc# %otrivit unor reguli de via austere# clugri sau clugrie.
Man0.tirile alctuiesc ansam7luri ar>itectonic centrate $n "urul unui edificiu de
cult din categoria 7isericilor sau catedralelor. C0ng funcia religioas %ro%riu6zis#
manstirile sunt &i >a7itate caracteristice# %roductoare de 7unuri &i atracii turistice
:articole de artizanat# >ramuri# %elerina"e;.=n 5om0nia se $nt0lnesc mai ales $n
2/
-ucovina &i Su76 Car%aii )oldovei9 *orone# Iumor# !utna# )oldovia# Sucevita#
Dragomirna# Holia# Halata# Aga%ia# Iumor.
++.!.1.1 ,5653T+70) 2474608


Cu voia -unului Dumnezeu# cu rugciunile Sf. Cuvios Daniil Si>astrul &i %rin
os0rdia -ine credinciosului *oievod Ltefan cel )are &i Sf0nt s6a $nlat# din 21 mai
%0nP $n 1+ se%tem7rie 1+44# )nstirea *orone cu >ramul Sf. )are )ucenic
H>eorg>e.
=n 1,+. i s6a adugat %ridvorul &i i s6a fcut %ictura e3terioar su7 %riveg>erea
)itro%olitului Hrigorie 5o&ca# ce se odi>ne&te $n %ridvor. *iaa mona>al s6a
$ntreru%t $n anul 1.4, du% ane3area -ucovinei la Im%eriul Ia7s7urgic &i s6a reluat $n
anul 1//1# de data aceasta cu o7&te de clugrie su7 streia Stavroforei Irina
!antescu. T0nr colecitivitate se ostene&te %entru a uni regulat munca cu rugciunea
$n gos%odrie# $n c0m%# $n atelierul de %ictur &i $n cluzirea oas%eilor.
2
)nstirea *orone este considerata ca fiind J9apela 3i%tin a 4rientuluiJ %entru
marea fresc de %e %artea de vest# numit J:udecata de apoiJ.A&adar Jalbastrul de
2oroneJ este ilustrat de s%eciali&ti caincom%ara7il $n lume &i cunoscut ca ro&ul lui
5u7es sau verdele lui *eronese. !e fondul al7astru este %rezentat J)rborele lui +eseiJ
sau Henealogia )0ntuitorului nostru Iisus Iristos iar %e coloane sunt %ictai filozofii
greco6latini.
=n st0nga u&ii de la intrare este zugrvit c>i%ul aureolat al Sf. Cuvios Daniil
Si>astrul. Deasu%ra u&ii str"uie&te Icoana J;eisisJ.)0ntuitorul nostru Iisus Iristos#
Nudectorul Atotdre%t# %rive&te cercetPtor %e toi cei care trec %ragul -isericii noastre<
$n drea%ta &i $n st0nga Sa# )aica Domnului &i Sf. Ioan -oteztorul mi"locesc
milostivirea %entru noi# oamenii.
=n %ridvor %ictura re%rezint calendarul cre&tin6ortodo3# iar %e multe Icoane se vd
nume &i zg0rieturi# semne ale celor 221 ani de %ustiire. Deasu%ra u&ii de la intrare# $n
%ronaous# se afl o minunat Icoan 6 J;ulcea mbriareJ &i mai sus inscri%ia $n
%iatr ce %recizeaz numele ctitorului &i tim%ul $nlrii )nstirii.
=n %ronaos se afl# str"uit de o candel a%rins# morm0ntul Sf. Cuvios Daniil
Si>astrul# ce a fost %rimul stare al )nstirii.
*aloroas artistic este cata%eteasma din lemn de tisa# aurit# u&ile $m%rte&ti fiind o
adevPrat ca%odo%er de scul%tur $n lemn.
De mare %re este tronul )itro%olitului Hrigorie 5o&ca &i nd"duim c va reveni
acas tronul original al )riei6Sale# cel din -iseric fiind o co%ie diston0nd cu %iesele
vec>i.
!ictura din naos &i din Sf. Altar# o7osit de fumul lum0nrilor sutelor de ani#
a&tea%t restaurarea. Du% %rimele %ro7e de curire fcute de s%eciali&ti se zresc
culorile originale 7ine conservate. Aceast lucrarea minuioas &i costisitoare se va
face
1
din donaiile statului nostru roman &i din micile donaii ale turi&tilor &i $nc>intorilor
rom0ni &i strini care iu7esc *oroneul.
A< GENE+A *ORONEULUI
J+ar <tefan-2od, merg.nd de la 9etatea 6eamului n sus, spre ,oldova, a mers
pe la 2orone, unde traia un printe sihastru, pre nume ;aniil. <i bt.nd 3tefan-2od
n ua sihastrului s-i descuie, a raspuns s atepte 3tefan-2od afar p.n ce i-a
istovit sihastrul ruga. <i dup= ce i-a istovit sihastrul ruga, l-au chemat n chilie pe
<tefan-2od. i s-a spovedit <tefan-2od la d.nsul. <i a ntrebat <tefan-2od pe
sihastru ce va mai face, c nu poate s se mai bat cu turcii> inchina-v ara la turci
au ba? +ar sihastrul a zis s nu o nchine, c rzboiul este a lui, numai, dup ce va
izb.ndi, s fac mnstire acolo, n numele 3f.ntului @heorghe, s fie hramul
bisericiiJ.
Aceasta este# du% Ion 8eculce# geneza *oroneului# lca& ridicat din %orunca
marelui voievod. Din anul 1,+. # $n %ronaos st scris9 J+o <tefan 2oievod, din mila lui
;umnezeu, ;omn al 8rii ,oldoveneti, fiul lui (ogdan2oievod, a nceput a zidi
acest hram n mnstirea de la 2orone n numele 3f.ntului, slvitului mare mucenic
i purttor de biruin @heorghe, n anul ABBA, al lunii mai !A, n luna 'ogor.rii
;uhului 3f.nt i a fost terminat n acela an al lunii septembrie1#J. A&adar# $n 1+44
me&terii zidari# cu %iatr &i lemn aflate din 7el&ug $n $m%re"urimi &i cu a"utorul
rze&ilor# au ridicat# $ntr6un tim%6record de trei luni &i e3act trei s%tm0ni# 7iserica.
)ult vreme s6a crezut c %ustnicul Daniil a fost doar o figur de legend.
=n %rea"m se afl &i c>ilia %e care# s%une tradiia# &i6ar fi cio%lit6o# nevoindu6se cu
dalta $n %iatr dur# $nsu&i si>astrul Daniil.
2
Dou decenii se%ar $nce%utul zidirii !utnei :iulie 1+11;# conce%ut ca necro%ol
domneasc# de ridicarea *oroneului. =l vom regPsi %e %ustnic %e faada construciei
adugate $n anul 1,+. $n vremea lui Ilias# fiul lui 5are&# 7inecuv0ntarea mitro%olitilui
Hrigorie 5o&ca# un %ridvor %e care# $n st0nga u&ii cu incadrament de %iatr $n caneluri#
surmontat de o fereastr gotica# sc>imnicul este $nfPi&at $m%odo7it cu aureola
sfinilor. 8oua %isanie $nregistreaz astfel evenimentul9 J9u vrerea Tatlui si cu
ajutorul iului i cu sv.rirea 3f.ntului ;uh i cu osteneala lui ;umnezeuB. A&adar
e3ist dou faze de construcie &i dou faze ale %icturii interiorului9 vec>ea fresc de
%e tim%ul lui Ltefan cel )are &i Sf0nt# $nfPi&at $n ta7loul votiv din 1+/1# $m%reun cu
doamna )aria6*oic>ita &i fiul# -ogdan# &i %ictura %ronaosului# $nce%ut la o "umtate
de secol du% %rima. Ta7loul votiv :caracteristic 7isericilor ortodo3e; de la *orone
are o $nsemntate istoric ec>ivalent cu miniatura de %e etraevang>eliarul de la !utna
:scris &i ornat de ieromona>ul 8icodim la 1+.;# c>i%ul marelui domnitor fiind astfel
transmis cu fidelitate %osteritii# ca &i %ortretul celui mai destoinic urma& al su# !etru
5ares# %ictat %e %eretele de se%araie al naosului de la Iumor# ca &i la )oldovia
:1,2# res%ectiv 1,2;.
,< INTERIORUL I PICTURA

Cronologic# fresca dinuntru %leac de la %ictura altarului# a cu%olei turlei# unde
este $nfi&at Iisus !antocrator :=m%rat al Cumii# $n greac;. !otrivit normelor fi3ate
de (rminii# cod de reguli sta7ilite la -izan %rivind ierar>ia succesiunii imaginilor
%ictate
$n 7isericile ortodo3e# su7 imaginea !antocratorului a%ar =ngeri# !rofei &i a%ostoli# iar
%e %andativi# cei %atru evang>eli&ti. =n a7sida din sud sunt %ictate 5ugciunea din
Hrdina H>etsimani &i Sc>im7area la Fa. =n conca a7sidei o%use 6 Intrarea $n
Ierusalim &i =nvierea lui Cazr. =n altar# )aica Domnului cu Iisus $n 7rae este
$ncadrat de c0te doi $ngeri< alte scene sunt Cina cea de Tain# =m%rt&irea
A%ostolilor &i S%larea !icioarelor.
Cata%eteasma# $n trei registre# din lemn de tis# este o ca%odo%er a scul%turii
medievale moldave# $m%odo7it cu ornamente re%rezent0nd flori &i animale stilizate#
$ntr6o succesiune ec>ili7rat# adevrata $nc0ntare %entru oc>i# realizat cu minuia ce
caracterizeaz teritoriul de $nt0lnire a influentelor lumii ara7e cu ornamentica din
zona Caucazului. Aurul# %re%onderent# dar $n tonaliti stinse# ro&ul $nc>is# al7astru
%rofund s%oresc misterul naosului &i altarului# unde lumina vine filtrat %rin trei
ferestre mici# c>iar minuscule $n ra%ort cu grosimea zidurilor. )e&terii constructori ai
cata%eteasmei# dulg>eri &i scul%tori# au ales tisa# conifer car%atin e3trem de rezistent &i
de longeviv# care %oate de%&i v0rsta unui mileniu datorit unei caliti care $l face
ine3%ugna7il la agresiunea insectelor9 %rezena unei otrvi $n te3tura fi7rei.
5evenind la ta7loul votiv9 diferena dintre elementul uman &i cel sacru este
marcat nu numai %rin nim7ul )0ntuitorului# cruia Stefan $i %rezint mac>eta
7isericii# &i al Sf0ntului H>eorg>e# $n %rezena cruia are loc $nc>inarea# ci &i %rin neta
deose7ire de
+
%lanuri. &i aici# ca &i $n te3tura cromatic a cata%eteasmei# com%lementaritatea
culorilor atinge desv0r&irea# ca &i %unerea $n %agin# %rin %roiectarea aurului din
nim7uri# coroane %rinciare &i >lamide $n cosmos# $n cerul $nstelat.
Fresca e3terioar de %e %eretele dins%re nord a fost %uternic deteriorat de
loviturile crivului# ca &i la Ar7ore# Iumor &i )oldovia. =n sc>im7# %ictura dins%re
miazzi s6a %strat ca %rin minune# cu tonalitile de acum a%roa%e o "umtate de
mileniu.
Cu %atru ani $nc $nainte de urcarea marelui Ltefan %e tronul %rinci%atului moldav#
o ameninare grea se a7ate asu%ra sud6estului (uro%ei. Ca 1+, )a>omed al II6lea
Cuceritorul luase -izanul. Agresiunea otoman devenise iminent. !o%orului tre7uia
s i se aduc aminte c turcii %ot nvli din cli% $n cli% &i# $n acest conte3t
geo%olitic# fresca e3terioar a 7isericilor moldave din sec. M*6M*I $nsereaz &i
naraiuni care :s%re deose7ire de interior# unde caracterul rm0ne %ur religios; au &i
accente laice# su7ordonate# totu&i# cadrului religios. )artirul Sf. Ioan din Tra%ezunt
este un memento &i un avertisment# la fel ca asediul -izanului de ctre %er&i la 121
d.I. figurat la )oldovia# tot %e %eretele de sud< JperiJ cu tur7ane care trag asu%ra
unui Constantino%ole 6 ale crui ziduri amintesc 7ine de incinta fortificata a Sucevei 6
cu %atru mari 7om7arde de asediu :$n sec.*IIQ;# e3act c0te construise inginerul ungur
@r7an %entru armata lui )a>omedQ
J9)'01) 3+CT+65 ) 47+06T*1*+J
J:udecata de )poiJ este o ca%odo%er.De fa%t# marea fresc de %e %eretele de a%us
este un miracol su7 toate ra%orturile# de la $ncifrarea sim7olului religios &i %unerea lui
$n %agina %0n la conservarea e3traordinar# care $i confer o %er%etu tineree. Cu
cele trei registre verticale &i cinci orizontale# com%oziia de la *orone este# credem#
cea mai vast viziune esc>atologic tratat %lastic din cu%rinsul @rtodo3iei. Sim7olul
&i metafora "oac un rol e3traordinar# $nce%0nd cu %rimul registru orizontal# imediat
su7 aco%eri& figur0nd Jmoartea timpuluiJ# sf0r&itul veacurilor .
,
++.!.1.! ,5653T+70) '*T6)
A< ISTORIC

Am%lasat la .2 de Filometri de Cetatea de Scaun a Sucevei# )nstirea !utna#
%rima &i cea mai $nsemnat ctitorie a -inecredinciosului *oievod Ltefan cel )are &i
Sf0nt# su%raveg>eaz de %este cinci secole inutul legendar al -ucovinei. Cronicarul
Ion 8eculce %oveste&te astfel des%re modul $n care a fost selecionat locul %e care
avea s fie construit mnstirea9 K<tefan-vod cel (un, c.nd au nceput s fac
mnstirea 'utna, a tras cu arcul dintr-un cretet de munte ce este l.ng mnstire.
<i unde a agiuns sgeata, acolo au fcut prestolul n oltariulA.
=nce%ute la 12 iulie 1+11# du% st%0nirea cetaii C>ilia :1+1,;# lucrrile de
construire a 7isericii cu >ramul K)dormirea ,aicii ;omnuluiA# vor fi $nc>eiate $n
anul 1+1/# slu"7a de sfinire :t0rnosirea; av0nd loc la se%tem7rie acela&i an. S6au
cldit a%oi Casa Domneasc :1+.;# c>iliile# zidul de a%rare cu turnurile aferente &i
Turnul Tezaurului# lucrrile $nc>eindu6se $n anul 1+41. De6a lungul veacurilor
1
)nstirea !utna a traversat %rin numeroase verificri ca incendii# nvliri &i ocu%aii
strine# cutremure# dar care n6au cuvenit a $ntreru%e desf&urarea vieii mona>ale &i
lauda ne$ncetat adus lui Dumnezeu.
Du% intrarea $n 1.., su7 ocu%aie >a7s7urgic# mnstirea va mai $ndura o serie
de transformri e3terioare %rin lrgirea zonei de nord a incintei# noi cldiri de c>ilii
:14,2614,1;# modificri ale configuraiei aco%eri&ului 7isericii :14,/;# lucrri mai
cu%rinztoare asu%ra acesteia av0nd loc $n 1/22 su7 guvernarea ar>itectului vienez R.
A. 5omstorfer.
,< AR:ITECTURA


Intrarea $n incinta mnstirii se face %e su7 arcul 7oltit al unui turn com%us din
%arter &i eta"# %e a crui faad estic se afl stema )oldovei datat 1+.1. Turnul a
fost zidit $n anul 1.,. $n vremea domnitorului Constantin 5acovi# des%re aceasta
d0nd mrturie &i stema de %e faada de vest# $n care a%ar reunite stemele )oldovei &i
.
ale Srii 5om0ne&ti. Deoarece %oetul )i>ai (minescu $m%reun cu Ioan Slavici &i cu
ali %artici%ani la )area Ser7are de la !utna din august 14.1 au $nno%tat $n acele zile
$n sala de la eta"# aceast construcie se nume&te KTurnul 0minescuA. Tot %e latura de
est este situat &i Turnul clo%otniei construit $n anul 1442.
!araclisul mnstirii# a&ezat $n %artea vestic a incintei# cu >ramul Sfinii A%ostoli
!etru &i !avel# este construit de mitro%olitul Iacov !utneanul $n anul 1.,/# %e locul
vec>iului turn clo%otni deteriorat la marele cutremur din 1./. A fost restaurat $ntre
anii 1/.161/4# c0nd i s6au adugat noi s%aii. !araclisul a fost %ictat $n te>nica Ja
frescoJ $n %erioada 1/4261/4+ de arti&tii6frai )i>ail &i Havril )oro&an# stare fiind
Ar>imandritul Iac>int ?nciuleac.
!e latura sudic a incintei se afl Casa Domneasc ridicat $ntre anii 1/4261/44 %e
temeliile celei vec>i distrus de >a7s7urgi. Cucrrile de reconstrucie au fost $nce%ute
&i su%raveg>eate# $n mare %arte# de ctre !rea Fericitul !rinte Teoctist %e tim%ul
ar>i%storirii sale ca mitro%olit al )oldovei.
Singura cldire rmas din vremea Sf0ntului *oievod Ltefan este Turnul
Tezaurului a crui construcie a fost terminat $n anul 1+41. =n el au fost ad%ostite# $n
vremi de tul7urare# odoarele acestui sf0nt loca&.
-iserica original a suferit mari modificri $n %erioada 11,61112. S6au %strat
liniile ar>itectonice iniiale s%ecifice stilului moldovenesc# fiind alctuit din cinci
$nc%eri9 %ridvor# %ronaos# gro%ni# naos &i altar. Se regsesc astfel reunite elemente
de ar>itectur 7izantine# gotice &i renascentiste. Accesul $n 7iseric se face %rin cele
dou u&i laterale ale %ridvorului# $ncadrate cu %ortaluri de %iatr. ?&a masiv %rin care
se trece din %ridvor $n %ronaos are la %artea su%erioar o %isanie care aminte&te de
lucrrile de reconstrucie ce au avut loc $n tim%ul domniilor lui H>eorg>e Ltefan &i
(ustratie Da7i"a.
Din camera mormintelor :gro%nia; trecerea ctre naos se face %rintre dou coloane
masive ce au $nlocuit# $n secolul M*II# %eretele des%aritor s%ecific liniei
4
ar>itectonice &tefaniene.
Ca e3terior 7iserica este $ncins cu un 7r0u rsucit $n torsad sim7oliz0nd
!reasf0nta Treime# motiv ce se regse&te &i $n ornamentaia interioar.
C< PICTURA

Din dorina redrii !utnei strlucirea de odinioar# c0nd era Jtot cu aur poleit
zugraveala, n mare parte cu aur dec.t zugraveal i pre dinuntru i pre denafar...J
:cronicarul Ion 8eculce;# a $nce%ut s fi3eze contur tocmai $n anul 1/.2 c0nd
mitro%olitul de atunci# Iustin )oisescu# a %reamrit %roiectul de refacere a zugrvelii
din 7iserica mare a mnstirii# 7az0ndu6se %e un %lan iconografic redactat de %rintele
Sofian -og>iu.
Fii ai -ucovinei# zugravi de categoria I6a# cu multe lucrri $n ar &i strintate#
fraii )i>ail &i Havril )oro&an au decorat 7iserica cu frumoase c>i%uri# scene &i
structuri %e fondul foiei de aur. Stilul neo7izantin# cu concordane cromatice
deose7ite# com%oziiile inedite# sunt c0teva din $nsu&irile noii %icturi.
D< M)N)STIREA PUTNA ? NECROPOL)
Conce%ut de la inaugurare ca cri%t domneasc# 7iserica )nstirii !utna
gzduie&te %ais%rezece morminte %rintre care trei sunt voievodale# a%arin0nd familiei
)u&atinilor.
/
!relucrat din dorina sa# cu dois%rezece ani $nainte de strmutarea la ve&nicele
loca&uri# morm0ntul -inecredinciosului *oievod Ltefan se afl $n %artea de sud a
gro%niei. Alturi este morm0ntul Doamnei )aria *oic>ia :T1,11;. !e latura de nord
se afl alte trei morminte9 cel al Doamnei )aria de )ango% :T1+..; &i ale fiilor
-ogdan :T1+./; &i !etru :T1+42;. !ronaosul ad%oste&te mormintele Domnitorului
-ogdan al III6lea :T1,1.; 6 fiul lui Ltefan# al )ariei :T1,14; 6 fiic# al Domnitorului
Ltefni :T1,2.; 6 ne%otul lui Ltefan &i cel al Doamnei )aria :T1,2/; 6 soia lui !etru
5are&.


=n %ridvor se afl morm0ntul mitro%olitului )oldovei Teoctist I :T1+..;# cel care l6a
uns ca Domn %e Ltefan cel )are la locul numit Dire%tate# iar $n %artea o%us sunt
mormintele mitro%olitului Iacov !utneanul &i ale %rinilor acestuia# Adrian
ierosc>imona>ul &i )ariana mona>ia.
Du% tradiie# $n e3teriorul 7isericii# %artea sudic# l0ng Sf0ntul Altar# se afl
morm0ntul Sf0ntului Ierar> Ilie Iorest# clugr %utnean a"uns mitro%olit al Ardealului#
unde a mrturisit credin ortodo3 $n vremea %rigoanei calvine. 5evenit la !utna
du% ani grei de temni# s6a mutat ctre cele ve&nice la 12 martie 11.4. C0ng acesta
+2
se afl cri%ta )itro%olitului Isaia -alo&escu# cel care a construit la sf0r&itul secolului
M*III# la Cernui# cele7rul !alat )itro%olitan al -ucovinei# transformat astzi $n
?niversitate
++.!.1.". ,5653T+70) 3*902+8)
A< ISTORIC
!otrivit tradiiei este a&ezat %e valea r0ului Sucevia# $ntre dealuri# o 7iseric din
ar7ust &i o sc>ivnicie de %e la $nce%uturile secolului al M*I6lea.
Cegenda afirm c# mai $naintat# o femeie %entru a rscum%ra cine &tie ce %cate#
a crat cu carul ei tras de 7ivoli# tim% de treizeci de ani# %iatra necesar actualei
+1
construcii. Documentar# mnstirea estecertificat la 1,41 ca %rovenien a iniiativei
mitro%olitului H>eorg>e )ovil.
)onumentul este cu adevrat ctitorie comun a familiilor )ovile&tilor :mari 7oieri#
crturari &i c>iar domnitori ai )oldovei &i Srii 5om0ne&ti# sec. M*I6M*II;. Cldit $n
modelul ar>itecturii moldovene&ti 6 com7inaie de elemente de art 7izantin &i gotic#
la care se %un elemente de ar>itectur ale anticelor 7iserici de lemn din )oldova#
edificiul# de mari %ro%orii#reine %lanul trilo7at &i stilul statornicit $n e%oca lui Ltefan
cel )are# cu tinda $nc>is. 8ot a%arte fac celelalte dou mici %ridvoare desc>ise
:st0l%i legai %rin arcuri $n acolad; orientai mai t0rziu %e laturile de sud &i de nord<
%rin e3celen JmuntenetiJ# ele re%rezint un evident ecou al ar>itecturii din Sara
5om0neasc. Se %streaz firidele a7sidelor# c>enarele gotice din %iatr &i ocniele
doar la turl# inclusiv %e fundaia ei stelat. Incinta este un tetragon :122312+ m; de
%erei $nali :1 m; &i gro&i : m; %revzute cu contraforturi# metereze# drum de stra"#
%atru turnuri de col &i unul cu %araclis %este gangul intrrii :stema )oldovei;< se mai
gsesc $nc%eri ale vec>ii case domne&ti &i 7eciuri unde ar fi fost tinuit o fa7uloas
avere :Ion 8eculce;.

,< INTERIORUL SI PICTURA
+2
!ictura interioar este distri7uit %e toat su%rafaa li7er conform sc>emelor
tradiionale# c%tuit $ns %rin su7iecte mai %uin o7i&nuite $n )oldova# dar o7i&nuite
%entru )untenia :Cortul )rturiei# $n altar;.
8aosul include un mozaic miniatural de $m%re"urri din *iaa lui Iisus# trei imagini
ale Henezei unde universul# %eisa"ul ies $n %rim %lan :sunt tratate cu generozitate &i
semnificativ# zugravii %las0nd fr sfial $n am7iana %ersano6mediteraneean maci#
garofie &i vi de vie;# Ta7loul votiv 7ogat $n %ersona"e. ?nic $n %ictura noastr este
iconografia ocniei :*iaa lui )oise;# tot miniaturizat# unde a%ar &i cei# %urcei# 7a
c>iar evrei cu cciuli uguiate# elemente laice de sorginte local# $n tim% ce )aica
Domnului :%e 7olt; are flori $n nim7 &i este $ncor%orat unui %eisa" montan. Alte sute
de scene descriu# $n %ronaos# *iaa Sf0ntului H>eorg>e# Calendarul# Sinoadele#
imagini din *iaa Sf0ntului 8icolae ce se desf&oar $n am7ian marin. Tradiia &i
inovaia se $m%letesc original &i %itoresc $ntr6o desf&urare multicrom dominat de
verdele cu Jintensitatea smaraldului i vigoarea ierbii proaspete dup ploaieJ.

+
!rogramul iconografic al %icturii interioare &i e3terioare res%ect tradiia constituit
$n e%oca lui !etru 5are& :%rima "umtate a sec. al M*I6lea;# dar introduce teme noi# cu
caracter teologico6dogmatic# cum este scena din conca naosului re%rezent0nd imnul
liturgic J*nul nscutDJ &i alte re%rezentri ale Sfintei Treimi. @ trstura
caracteristic a %icturii de la Sucevia este $nclinaia s%re naraiune# configur0nd
cicluri com%lete din vieile unor sfini :Sf.!a>omie# Sf.Ioan cel 8ou de la Suceava#
Sf.Ierar> 8icolae# Sf.)ucenic H>eorg>e# *iaa lui )oise etc;# %rezentate cu sco%
educativ. Ltiina &i maiestria %ictorilor se descifreaz mai ales $n a7ordarea
%ers%ectivelor studiate# a %o%ulrii fundalurilor cu %eisa"e sau ar>itecturi s%ecifice
s%aiului artistic %ost7izantin din aceast zon a (uro%ei. Ta7loul votiv $nfi&0nd
familia lui Ieremia )ovil# se desf&oar $n %artea st0ng a u&ii naosului# $n %artea
o%us afl0ndu6se al doilea ta7lou votiv re%rezent0nd %e mitro%olitul H>eorg>e
)ovil# iniiatorul construirii 7isericii# &i %e tatl frailor )ovil# Ioan )ovil :fost
logoft# clugrit la 7tr0nee cu numele de Ioanic>ie;.
)nstirea Sucevia este singura din gru%ul 7isericilor cu %ictur e3terioar din
-ucovina care $&i %streaz latura de nord. Aici este re%rezentat scena J3cara
virtuilorJ# cea mai im%resionant %rin am%loarea &i contrastul dintre ordinea $ngerilor
&i >aosul iadului. (ste redat lu%ta dintre 7ine &i ru# $ncercarea omului de a %&i s%re
%erfeciune %entru a6&i redo70ndi c>i%ul %ierdut %rin cderea $n %cat. !e %ereii celor
trei a7side# $n &a%te registre# este redat J7ugciunea tuturor sfinilorJ# tem unic $n
lumea cre&tin6ortodo3# creaie a &colii de %ictur din )oldova. Faada sudic este
decorat cu J)rborele lui +eseiJ# av0nd la 7az filosofii antici# J)catistul ,aicii
;omnuluiJ# J7ugul n flcriJ &i J)coperm.ntul ,aicii ;omnuluiJ.
++

+.!.1.#. ,5653T+70) ,41;42+8)

+,

A< ISTORIC
?na dintre cele mai antice aran"amente mona>ale este )nstirea )oldovia # cu
un trecut istoric $nsemnat .
@riginea sa nu este st%0nit cu %recizie# $ns datina o aminte&te $nc din vremea
voievozilor )u&atini. Su7 conducerea lui Ale3andru cel -un a fost cldit %rima
7iseric din %iatr# certificat documentar $ntre 1+2261+12 cu $ ansam7lul com%let de
contrucii# av0nd ruga -una *estire &i fiind de"a un mi"loc cultural. )nstirea
)oldovia a 7eneficiat de %rivilegii &i din %artea lui Ltefan cel )are. !rin intermediul
mai multor >risoave voievodul a atestat mnstirii 11 sate# mai multe iezere# %risci &i
dre%tri comerciale# care o %lasau %rintre cele mai 7ogate mnstiri din )oldova.
Ctitoria lui Ale3andru cel -un a durat %0n la sf0r&itul sec. al M*6lea# c0nd s6a
dr0mat din cauza unor de%lasri de teren. 5uinele sunt vizi7ile &i astzi la ,22 m
distan de curenta construcie. Dorind s continue e3istena am%lasamentului#
voievodul !etru 5are& $i $nlocuie&te am%lasamentul &i clde&te $n 1,2 noua 7iseric
:%strat %0n astzi;# $nc>in0nd6o aceluia&i >ram. Tot atunci mnstirea a fost
$ngrdit cu %erei &i turnuri de a%rare# do70ndind as%ect de fortrea. !e ruinele
fostelor celule a fost ridicat $n intervalul 111261112 clisiarnia :casa egumeneasc;
de ctre e%isco%ul (frem de 5dui# %entru conservarea odoarelor 7isericii &i
$nfiinarea unei &coli de co%i&ti &i miniaturi&ti. Su7 conducerea lui Ale3andru cel
-un# la )nstirea )oldovia lucra un im%ortant centru cultural# unde se transcriau &i
+1
se $m%odo7eau cri 7iserice&ti. Cele mai scum%e manuscrise dat0nd din secolul al
M*6lea. Activitatea cultural derulat $n e%oca lui Ale3andru cel -un s6a %relungit &i
$n secolele al M*II6lea &i al M*III6lea.
,< INTERIORUL

-iserica din )nstirea )oldovia menine consacratul %roiect triconc# cu cinci
$nc%eri se%arate %rin ziduri cu u&i %e mi"loc &i cuansam7lu de 7oltire des%rit la
fiecare camer. Fc0nd diferena cu diverse 7iserci moldovene&ti# aici sunt
identificate elemente ar>itecturale noi# cum sunt tinda desc>is# cu cinci 7olete mari
care dau grandoaremonumentului# tainia :$nc%ere situat deasu%ra camerei
mormintelor; &i semisoclul din "urul 7isericii D elementele acestea $&i fac a%ariia
numai la construcia 7isericilor din tim%ul lui !etru 5are&. -olile tindei sunt $n stil
moldovenesc $n configuraie de cruce.
Intrarea $n %ronaos se realizeaz%rintr6un %ortal cio%lit $n %iatr $n manier gotic# cu o
u& din ar7ore de ste"ar $nve&m0ntat $n fier.Cuminarea %ronaosul dre%tung>iular este
fcut de %atru ferestre mari# cu ancadramente gotice# la seciunea su%erioar cu
trilo7i. Interesant este 7olta %ronaosului 6 $n sc>im7ul celor %atru arce moldovene&ti
este identificat un sistem de o%t arce $ncruci&ate# av0nd $nfi&area unei stele.
+.
Hro%nia este 7oltit semicilindric &i luminarea fiind fcut %rintr6o fereastr la sud..
Ansam7lul de 7oltire este cel tradiional moldovenesc# a%ro%iat celorlalte 7iserici din
e%oca lui !etru 5are&. !ardoseala este $n totalitate din %iatr. =n e3terior# 7iserica &i
turla sunt $m%odo7ite la corni& cu un &ir de ocnie &i firide %relungite la a7side.
Aco%eri&ul 7isericii fiind $n totalitate din &i de 7rad.
C< PICTURA

!ictura interioar nu se de%rtez de la tradiie# $ns 5stignirea :naos; e
considerat cea mai valoroas $nf%tuire %e aceast tem din 7isericile -ucovinei<
sunt fcute $n mod curent %otriviri cu arta italian :Co7or0rea de %e cruce; sau cu
iconarii 8ovgorodului din sec. M* :!l0ngerea lui Iisus# %eretele de nord;. =n conca
altarului# la o mas sco7it# Cina cea de tain $l deine %e Iisus la centru $ntr6o %oziie
%lin de cldur fa de a%ostolul Ioan. -ogia com%onenelor figurative &i
decorative# strlucirea coloritului sunt $nduio&toare la Fecioara orant din 7olta
%ronaosului ca &i la )aica Domnului =ndurtoare din tim%anul arcadei# imagine mai
umanizat &i mai tragic dec0t $n orice alt iconografie.
!ictura e3terioar dateaz din anul 1,.# mai mult ca cea din interior# %rezint
accentuate asemnri cu fresca de la )nstirea Iumor# este multilateral imagistic &i
+4
7ogat cromatic. =n tind# ca %este tot# Nudecata de A%oi cu%rinde %rintre eretici %e
)o>amed. Faada sudic# favorizat# a 7ineconservat Imnul acatist &i un $nduio&tor
Asediu al Constantino%olului# %oate cel mai %lcut vo%sit< alturi 5ugul lui )oise
$ntrege&te ilustrarea %redicii mariologice ortodo3e.
Din %unct de vedere miestru# $m%odo7irea 7isericilor cu zugrveal e3terioar este o
inovaie. Ca )nstirea )oldovia %ictura constituie un tot unitar de cultur general
D alturi de religioasele scene # $n e3terior se %ot o7serva scene istorice :Asediul
Constantino%olului; &i cu $nfi&are cultural :Filosofii antici;. !e st0l%ul de %e
e3teriorul sudic sunt re%rodu&i sfinii militari :Sf.H>eorg>e# Sf.Dimitrie# Sf.)ercurie;.
=n continuare# %e acela&i e3terior# la %artea selecionat este re%rezentat J+mnul
acatistJ# una dintre cele mai estetice teme iconografice# care se %oate o7serva la
7isericile din -ucovina.
D< MU+EUL

)uzeul mnstirii reine manuscri%te din secolul al M*6lea unde se fac vizri
%reioase la modul deconstituire a &colii mnstire&ti# la $ndeletnicirea cultural $n
general. Aici au fost scrise# %rintre altele# Tetraevang>eliarul :111; &i o %saltire
:111+;. Nilul domnesc din tim%ul lui !etru 5are& :sec. M*I; este cea mai
semnificativ o%er de felul acesta din )oldova# $n 7un vecintate cu 7roderiile
oferite de *oievodul Ltefan cel )are :sec.M*;.
+/
=n 1.4, mnstirea este a7olit. !0n $n 1/261/+ cand &i6a re$nce%ut activitatea
ca o catedral de maici# a suferitdegradri numeroase. =n %erioada 1/,+61/12
)oldovia a fost refcut &i $nnoit 6 aco%eri&ul a fost restaurat $n totalitate &i i s6a
mrit sar%anta %entru s%ri"inul %icturii# au fost dega"ate fundaiile turlei %entru a6i
contura silueta im%untoare# fundaiile &i soclul au fost sta7ilizate# iar zidurile#
turnurile &i c>iliile fiind restaurate.
Cata%eteasma este cio%lit $n lemn# %ictat &i aurit# autentic o%er de art. !artea de
sus %0n la candele e3ist din secolul al M*I6lea# iar cea inferioar din secolul al
M*III6lea.
++.!.1.$. ,5653T+70) ;7)@4,+76)


,2
A< ISTORIC
Istoria mnstirii $nce%e $n anul 1122 cu ridicarea 7isericii mici din cimitir#
dedicat Sfinilor (no># Ilie &i Ioan Teologul# continuat $n anii nemi"locit urmtori
%rin sfinirea $n 112/ a 7isericii mari cu ruga A!ogorirea Sf0ntului Du>B. !isania#
o7i&nuit fiecrei ctitorii# li%se&te la Dragomirna. Anul zidirii &i denumirile ctitorilor
mnstirii au fost scoase la iveal doar $n urma consultrii documentelor e%ocii.
Ctitorii au fost# ca &i $n situaia 7isericii mici din cimitir# crturarul# artistul &i
)itro%olitul Anastasie Crimca# dim%reun cu logoftul Cu%u Stroici &i fratele
acestuia# vistiernicul Simion Stroici.
@riginar din Suceava# fiu al negustorului Ioan Crimca &i al cneag>inei C0rstina#
Anstasie %urta de t0nr >aina mona>al la )nstirea !utna. Aici $&i va contura
%ersonalitatea ce se va evidenia mai t0rziu $n $ntreaga activitate a vieii sale de ierar>#
%atriot# om de cultur &i# mai ales# de artist. *a urca cele mai $nalte tre%te ale ierar>iei
7iserice&ti# a"ung0nd la 1124 )itro%olit al )oldovei. =n vara anului 1122# %reda
"urm0nt de credin lui )i>ai *iteazul# care %&ise fr lu%t $n Cetatea de Scaun a
Sucevei# reu&ind s $m7ine %entru %rima dat cele trei ri rom0ne&ti.
!isania# o7i&nuit oricarei ctitorii# li%se&te la Dragomirna. Anul zidirii &i numele
ctitorilor mnstirii au fost date la iveal doar $n urma studierii documentelor e%ocii.
Ctitorii au fost# ca &i $n cazul 7isericii mici din cimitir# crturarul# artistul &i
)itro%olitul Anastasie Crimca# dim%reun cu logoftul Cu%u Stroici &i fratele
acestuia# vistiernicul Simion Stroici. !isania de deasu%ra turnului6clo%otni
menioneaz c $n 112.# $n tim%ul domniei lui )iron -arnovsc>i# urmare a invaziilor
din ce $n ce mai frecvente ale armatelor turce&ti &i ttre&ti# acest loca& a fost $nzestrat#
%rin gri"a voievodului# cu ziduri de a%rare care dau mnstirii as%ectul de fortrea.
=n cele %atru coluri se afl turnuri $nguste de %lan %trat. !e laturile de vest &i de nord
sunt c>iliile ridicate $ntre 14+614+1 &i transformate cu ocazia restaurrii generale.
Cu +2 de metri %e vertical &i numai /#12 metri %e lime# 7iserica )nstirii
,1
Dragomirna este cea mai $nalt din )oldova &i deose7it de $ngust# ceea ce6i d
zveltee# o elegan ie&it din comun. Cata%eteasma de lemn aurit :111; a fost adus
de la )nstirea Solca.

,< AR:ITECTURA7 INTERIORUL I PICTURA



!lanul edificiului este dre%tung>iular alungit# numai cu o singur a7sid %oligonal
s%re a%us< 7r0ul6torsad :funie $m%letit $n trei# semn al unitii de neam &i de
credin; care $ncinge cldirea %e mi"loc &i o decoreaz $n interior vine din Sara
5om0neasc# dar tre7uie cutat $n Heorgia sau Armenia. Ferestrele gotice
ridicU %rivirile ctre turla din %iatr ornamentat geometric# de ins%iraie caucazian
cu cores%ondent numai la 7iserica Trei Ierar>i :Ia&i;# %iatr cio%lit magnific $n locul
%olicromiei tradiionale. )onumentalitatea sensi7ilizeaz &i la interior # cre0nd o
energic s%aial neo7i&nuit# grandioas# contri7uie la $nf%tuirea ansam7lului D
,2
Auna dintre cele mai apreciabile realizri ale arhitecturii medievale din ,oldovaB :*.
Drgu;.
Du% 1122 cre&terea %ericolului atacurilor turce&ti# ttre&ti# %olone# czce&ti# $l
%rovoac %e voievodul )iron -arnovsc>i s $ncon"oare mnstirea cu %erei din %iatr
:%atrulater# 11 metri $nlime;# turnuri de col %trate# metereze# ro7uste contraforturi
&i turn de clo%otni cu gang de intrare :%araclis;$nsemnat de o e3%resiv stem a
)oldovei medievale %este arcada $nno7ilat cu rozete &i motive florale $n %iatr.
Incinta ad%oste&te &i tra%eza# marea sal cu 7oli ogivale susinute central de un st0l%
octogonal. =n vecintate se conserv 7iserica mic# 7ine %ro%orionat# so7r# cu %iese
constructive ce denot efecte muntene&ti &i anun cedarea unor canoane :%ridvor
desc>is# trei ferestre la altar;.
Cata%eteasma de lemn aurit :111; a fost adus de la )nstirea Solca. ?na din
%ietrele tom7ale :%ridvor; %oart inscri%ie greceasc $n memoria ar>itectului
(%icrates :sec. II6I i.I.; &i se s%une c ar aco%eri morm0ntul me&terului Dima#
%resu%us constructor al 7isericii< les%edea funerar al7# fr inscri%ii :%ronaos; %une
semn# se crede# %e locul de veci al ctitorului# Anastasie Crimca :112/;.
=n drea%ta turnului6clo%otni de la intrarea $n incinta mnstirii# $ntr6o sal de mari
dimensiuni# cu 7oli gotice ogivale# s%ri"inite la mi"loc de un st0l% octogonal# este
amena"at e3%oziia de art 7isericeasc de la Dragomirna. )uzeul mnstirii
$nsumeaz mrturii valoroase ale creaiilor de cultur &i art medieval9 cruce
scul%tat $n a7anos :1,+2;# evang>eliar cu ferectur :1,,.;# aco%arminte de vase
liturgice :1,,/;# 7roderie cu fire de aur &i argint :1,/4;# lum0narea ce s6a a%rins la
sfinirea 7isericii mari# ferecturi de cri din argint aurit :Hrigore )oisiu;< de mare
valoare sunt creaiile Lcolii de caligrafi &i miniaturi&ti $ntemeiat la Dragomirna de
mitro%olit# el $nsu&i artist de vocaie D cinci manuscrise au rmas :112/61111; la care
a lucrat %ersonal Anastasie Crimca dovedind &i $n acest domeniu inovaie# talent# ED
ntr-o ultim nflorire i sclipire a miniaturisticii rom.neti&.
,
Interiorul 7isericii este alctuit din urmtoarele s%aii9 %ridvor# %ronaos# naos &i
Sf0ntul Altar. !ridvorul se gse&te mai sus dec0t nivelul curii# urm0nd a%oi ca din
%ridvor %0n la Sf0ntul Altar &a%te tre%te s evidenieze tendina de $nlare &i s
fureasc o diferen valoric a $nc%erilor 7isericii. (lementul care atrage interesul
$nc din %ridvor este uneltirea de nervuri ce $m7rac 7olile# %rocedeu derivatet din
goticul occidental trecut $ns %rin filtrul g0ndirii artistice a )itro%olitului. De
asemenea# nu dinuie a%roa%e nici o su%rafa a 7olii# un singur arc sau o rs%0ndire
de ziduri care s nu fie su7liniate de cauza funiei $m%letite. Dragomirna nu are
gro%ni# dar conserv $n %ridvor cinci morminte &i $n %ronaos unu# de%inz0nd# du%
toate %ro7a7ilitile# c>iar ctitorului %rinci%al# smeritul )itro%olit Anastasie Crimca.
)uzeul )nstirii Dragomirna gazduie&te mrturii de %re ale civilizaiei medievale
rom0ne&ti< 7roderii# ferecturi de cri din argint aurit realizate $n mare %arte de ctre
Hrigore )oisiu# cruci scul%tate $n lemn de a7anos &i cedru# lum0narea ce s6a a%rins la
sfinirea 7isericii mari# A9azaniaB )itro%olitului *arlaam &i ve&minte cu fir de aur &i
argint %e mtase# alte odoare &i o7iecte de cult.

II1#1' ,i.ericile din Moldo-a
-isericile din )oldova ca de asemenea &i $n Sara 5om0neasca# este
remarcat nu numai %rin mrimi dar mai ales %rin totalitatea com%oziiei# %rin
armonia $ntre mrimi# $nrurilor 7izantine# %recum &i %rin %ictura mural
interioar sau e3terioara. (le au avut un rol im%ortant du% secolul al M*6lea
at0t %e %lan cultural c0t &i istoric. )ulte dintre ele sunt ctitorii voievodale &i $n
%erioada lui Ltefan cel )are au re%rezentat tot at0tea marcri ale rz7oaielor &i
victoriilor sale. Se im%une 7iserica -ogdana# Ctitoria )u&atinilor# &i 8ecro%ola
,+
Domneasc# considerat cea mai vec>e construcie medieval de zid din
)oldova.
=n S%atele %arcului central al ora&ului# $ncon"urat doar de construcii
noi# se afl -iserica =nvierii# zidit $n 1,,1# de (lena 5are&. (a este o co%ie a
7isericilor or&ene&ti cu %lan mi3t din e%oca lui Ltefan cel )are# :Sf0ntul Ioan
din !iatra 8eam;. Are $nsa o form mai greoaie &i este realizat cu materiale
inferioare.
Tot $n centrul ora&ului# c>iar %e locul unde s6au aflat curile
domne&ti din Suceava# se afl ,i.erica Do3ni5elor cu >ramul Sf0ntul Ioan
-oteztorul :. ianuarie;. (a a fost zidit $n 11+ de *asile Cu%u ca %araclis a
%alatului domnesc. Construcia are %ro%orii mici# dar armonioase fiind
$ncoronat de o turl zvelt. (a este ridicat %e un %lan sim%lu# dre%tung>iular#
interiorul este tratat unitar# $m%rirea tradiionala $n %ronaos# naos &i altar# fiind
mai mult sim7olic. Clo%otnia# li%it %e %artea nordic# duneaz as%ectului
general al monumentului.
)ai s%re vest nu de%arte de locul Curii Domne&ti se afla Ctitoria
lui !etru 5are&# ,i.erica S4@ntul Di3itrie :21 octom7rie ziua $n care se
sr7tore&te >ramul;. Construcia a durat doi ani :1,+61,1;# o %rima cldire
dr0m0ndu6se din motive necunoscute. Are un %lan triconic &i seamn cu o
alta cldire a lui !etru 5are&# )oldovia# doar c la Suceava %ridvorul este
$nc>is. -iserica are o construcie monumental9 1 metri lungime &i 11 metri
lime. Faadele au fost aco%erite $n $ntregime cu fresce dar nu s6au %strat dec0t
%arial %e turl. )omentan se afla $n lucrri de restaurare $n ceea ce %rive&te
%ictura interioar. Cata%eteasma a fost lucrat $n foi de aur. =n %artea de
rsrit a 7isericii se afl un masiv turn de clo%otnia. (l a fost construit $n 1,11
de Ale3andru C%u&neanu &i $nlat cu un eta" $n secolul al MIM6lea# c0nd a
,,
fost folosit ca foi&or de foc. Acum se afl &i el $ntr6un %rogram naional de
restaurare iniiat de )inisterul Culturii &i Cultelor.
!e o strdua care se $ndrea%t din centrul ora&ului s%re Cetate se
afl ,i.erica Mir0u5i# numit astfel fiindc aici erau un&i KmireuiB voievozii
)oldovei. !rima construcie a fost ridicat %ro7a7il $n secolul al MI*6lea de !etru
)u&at# 7iserica e3ist0nd $n 1+21# c0nd s6au adus la Suceava moa&tele Sf0ntului
Ioan cel 8ou. (a a fost reconstruit $n totalitate $n secolul al M*II6lea# iar la
sf0r&itul secolului al MIM6lea ea a fost restaurat de R.A. 5omstorfer.
II1#1#1! ,i.erica din P0tr0u5i
Cu cldirea aceast &i cu cea de la )irui# edificat $n acela&i tim%#
Ltefan cel )are face %u7lic Kmarea campanieB de construcii din %artea final
a domniei sale. Tradiia# $nregistrat de cronici#certific c 7iserica aceasta a fost
ridicat de Ltefan cel )are %entru o mnstire de clugrie Kcu scopul ca s fie
un fel de spital pentru ostaii cei rniiB :(.Iostiuc# 1/22;.
-iserica din !trui cu >ramul K=nlarea Sfintei CruciB :1+
se%tem7rie; are modeste dimensiuni :este cea mai mic ctitorie a lui Ltefan cel
)are;# dar cu o armonioas siluet. =n interior se conserv ansam7lul %icturilor
autentice# ce arat c $n )oldova se sta7ile&te $n e%oca aceasta un s%ecific
%rogram iconografic. De&i starea de %strare a %icturilor este $ndea"uns de %recar#
%ot fi distinse o serie de $nt0m%lri# cum ar fi K )sediul 9onstantinopoluluiB # una
,1
dintre cele mai mree structuri din nordul )oldovei. ?n interes mare $l re%rezint &i
ta7loul votiv# cu unul dintre reu&itele %ortrete a lui Ltefan cel )are.
Av0nd $n constan $n st0nga r0ul Suceava# turistul are
%osi7ilitatea de a6&i continua itinerarul %0n $n comuna Drmne&ti :1, Filometri de
Suceava;# unde (4, este intersectat de DN22/. Acesta ofer &ansa de a sosi $n satul
!r>ui :la st0nga; sau la Siret :la drea%ta;.
-iserica din satul !r>ui mai este denumit &i K(iserica tuturor
3finilorB &i este ctitoria logoftului Havril Trotu&an :1,22;. (a este indis%ensa7il $n
istoria ar>itecturii moldovene&ti %rin $nt0m%larea c aici $&i face a%ariia un
%ridvor ie&it din comun cu dou caturi &i cu lacune. Construit din %iatr
ne%relucrat# 7iserica aceast nu are faadele $nfrumuseate. =n interior este
%strat %ictura original $n circumstan mai 7un dar %e Vidurile din %ronaos.
=n a%ro%ierea satului din comuna Hrnice&ti# $n *line&ti este %strat
un monument valororos de la $nc>eierea secolului al M*6lea. (ste vor7a de o
7iseric de curte 7oiereasc# cu >ramul K3f. 6icolaeB :1 decem7rie;. Ctitorie a
logoftului Tutu# ea a fost finalizat $ntre 1+/61+/+.
-iserica este cldit %e o sc>em dre%tung>iular# iar $n %artea de
sud i s6a ata&at un turn6clo%otni. Faadele fiind $m%odo7ite cu o decoraie
frumoas de ceramic multicolor. De o valoare deose7it este totalitatea %icturilor
interioare ce d de gol calitile inter%retative e3ce%ionale ale moldoveanului
zugrav# Havril Ieromona>ul. !icturile marc>eaz un im%ortant moment $n istoria
miestriei )oldovei# Havril introduc0nd o gru%are de inovaii care vor fi %rimite
ulterior9 introducerea frescii $n %ictura moldoveneasc &i $nf&i&eaz cele &a%te
sinoade generale.Deoarece %icturile acestea se deterioreaz din ce $n ce mai mult#
)inisterul Culturii &i Cultelor a ince%ut un intens %rocess de restaurare.
,.
II1#1'1# ,i.erica S4@nta Trei3e
(ste o7iectivul %rinci%al al ora&ului Siret :11 iunie; cldit ca
%araclis al curii domne&ti din interiorul t0rgului vec>i. 5estaurarea cldirii s6a
fcut cu mult atenie# ea este alocat tradiiei voievodului Sao &i ine de secolul al
M*6lea. -iserica re%rezint o cldire modest ridicat din %iatr 7rut. =n interior
este realizat dintr6un %ronaos $ngust un naos %relungit &i un sanctuar
semicircular. Decorul este modest dar de o mare consecint %lastic# care $m%reun
cu %lanul trilo7at va sta la temelia dezvoltrii urmtoare a ar>itecturii integrale
religioase din )oldova.
II1#1'1' ,i.erica ,o2dana
@ra&ul 5dui :la 1 Filometri distan de Suceava iese $n
eviden &i %rin %rezena -isericii -ogdana# cu >ramul K3f. 6icolaeB :1
decem7rie;< cea mai uzat construcie de %iatr a )oldovei. Du% tradiie# $n
locul ei a dinuit o 7iseric de lemn# su%linit de -ogdan I cu o construcie din
%iatr# ulterior fiind transformat $n necro%ol a %rimilor domni. Anul e3act al
construciei nu este cunoscut. (a av0nd un stil omogen# sinteza com%onentelor
romanice# 7izantine &i gotice.5estaurarea 7isericii a fost fcut $n 1,,/# c0nd
Ale3andru C%u&neanu a al%turat un %ridvor desc>is. !ictura interioriorului este
redat mai recent $n %ronaos &i naos. Cea din altar# cu toate c a fost cu mult
refcut este aseamntoare cu aceea de la *orone din %unct de vedere
iconografic.
,4
De la 5dui la !utna# turistul str7ate cei Filometri tot %e DN22/(#continu0nd
valea su%erioara a Sucevei.
=nt0iul o7iectiv im%ortant %e traseul acesta se gse&te $n comuna
Iorodnic# unde a fost construit cea dint0ia mnstire de maici din )oldova. Cu
toate c aceasta a dis%rut la finalul secolului al M*III6lea# amintirea ei este %strat
$n numele ctunului Clugria &i $n 7isericua de lemn.
Du% ce str7ai comuna !utna# drumul se modific $ntr6o alee ce se termin
dintr6o dat la %oarta mnstirii !utna
III1 IN(RASTRUCTURA TURISTIC)
Infrastructura cu%rinde totalitatea 7unurilor &i modurilor %rin
intermediul crora resursele $nc0nttoare din cadrul unui teritoriu sunt
valorificate turistic.
=n ma"oritatea situaiilor elementele aflate $n com%onena sa nu au
fost %roduse %entru satisfacerea nevoilor creative# curative#atri7utul acesta a fost
c0&tigat %e %arcurs# $n concordan cu iniierea $n regiune a activitilor turistice .
Infrastructura turistic cu%rinde 9
1. -azele de cazare &i alimentaie %u7lic.
Alturi de resursele fermectoare &i mi"loacele de trans%ort vectorii
eseniali ce calific turismul ca $ndeletnicire uman. -azele de gzduire &i
,/
alimentaie %u7lic $&i fac a%ariia ca o urmare strict a cererii. =n definirea
e3em%larelor 7azelor de cazare este luat $n calcul de urmtorii %arametri9
dimensiune # comoditate# funcionalitate# tim%ul de utilizare# ti%ul de turism %e
care6l servesc.
2. Cile &i mi"loacele de trans%ort turistic.
@rganizarea cltoriei este garantat de acestea # adic fragmentul
acela# este indis%ensa7il#iar turismul ca fenomen este de nerealizat. Cre&terea
ra%iditii de de%lasare $n s%aiu re%rezint o economieesenial de tim% li7er ceea
ce red individului ocazia unui se"ur mai de durat sau vizarea unui numr mai
considera7il de o7iective . Cile &i mi"loacele de trans%ort %rinci%ale im%licate $n
turism sunt cele rutiere# feroviare# aeriene# navale &i mi"loace de trans%ort
s%eciale.
. Dotrile %entru agrement &i refacerea sntii.
Dintre dotrile folositoare agrementului# cele mai remarca7ile sunt9
terenuri %entru %rofesarea a diferite s%orturi# %0rtii de sc>i &i sniu&# %o%icriile#
sli de %roiecie # 7i7lioteci# internetul. Dotrile %entru reconstruirea sntaii
cu%rind &i nmolurile tera%eutice emanaii de origine mofet# salinele# %la"ele.

+. Dotrile com%lementare.
5e%rezint totalitatea %rocedeelor &i instituiilor sociale# economice
sau culturale la care turistul recurge $n tim%ul cltoriei. Din categoria aceasta fac
%arte magazinele# telecomunicaiile# %o&ta# instituiile de asigurri# 7ncile# oficiile
de sc>im7 valutar# instituiile de asisten social# cele administrative# culturale.
Cea mai mare ma"oritate a acestora sunt r0nduite %entru $ngi"irea
%o%ulaiei $ntregi din regiune. Turismul integr0ndu6le $n aria sa de cu%rindere ca
7un o7inuit al infrastructurii de gru%.
12
III1!1 In4ra.tructura =n turi.3ul reli2io.1
*alorificarea su%erioar a %otenialului turistic &i stimularea
activitii turistice sunt condiionate de dezvoltarea# %erfecionarea &i diversificarea
infrastructurii turistice cu rolul satisfacerii cererii turistice %rin intermediul
serviciilor &i dotrilor caracteristice. De altfel# se remarc relaii de str0ns
de%enden $ntre mrimea im%us de cererea turistic &i stadiul de e3tindere al
infrastructurii fiecare dintre cei doi %arametri stimul0ndu6se reci%roc.
,a8a de ca8are .peci4ic0 edi4iciilor reli2ioa.e
=n cazul turismului religios 7aza de cazare e3istent este $n continu
dezvoltare &i modernizare# dar $nc intr6un ritm &i un volum nesatisfctor.
=ntre introducerea $n circuitul turistic a unor o7iective &i construirea
7azelor de cazare e3ist un %aralelism evident. Aceste 7aze a%ar ca o rezultant
strict a cererii turistice# manifest0nd o mare sensi7ilitate la variaiile acesteia.
A&a se e3%lic de ce $n ultimii ani # datorit %rogramului de %romovare a
-ucovinei# au a%rut :fie $n curile mnstirilor fie $n satele din "urul acestora;
construcii destinate cazrii turi&tilor.
=n cazul turismului religios se deta&eaz casele de oas%ei
din incinta mnstirilor# %recum &i ca7anele &i vilele turistice ce au $n
%rogram vizite sau e3cursii la mnstiri. )ai recent# au $nce%ut s se remarce
&i 7azele de cazare secundare# integrate domeniului turistic tem%orar &i la un
11
nivel modest de funcionalitate# cum ar fi %ensiunile ur7ane &i rurale fermele
agroturistice. Astfel# $n -ucovina la nivelul anului 2221 e3istau .1 de structuri de
cazare folosite de ctre turi&tii venii s viziteze mnstirile din acest inut dintr6
un total de /1. =n acela&i an# ca%acitatea de cazare turistic e3istent era de
,,+ locuri# ceea ce re%rezint doar G din ca%acitatea naional. Cu aceast
medie -ucovina rm0ne $n urma unor regiuni turistice de %rim ordin ca litoralul
)rii 8egre sau *alea !ra>ovei.
=n ceea ce %rive&te ca%acitatea de cazare turistic a mnstirilor#
aceasta este redus. (3ist mnstiri# ca de e3em%lu )nstirea Sucevia care nu
dein s%aii de cazare.
@rice turist %rime&te din %artea mnstirii ad%ost &i m0ncare
%entru ma3im trei zile. !entru o %erioad $ndelungat# turistul tre7uie s %lteasc o
suma de 222 222 lei. Actul turistic se materializeaz# $n acest caz< din %unct de
vedere economic numai o dat cu funcionarea acestor 7aze de cazare %e
anumite tarife# %entru c astfel# limitarea turismului doar la sim%la vizitare a
mnstirilor este sinonim cu realizarea com%onentei culturale# fr nici o
eficien %e %lanul $ncasrilor.
)nstirile &i 7isericile din ora&ul Suceava nu dein 7aza de
cazare %ro%rie# turi&tii %ut0nd fi cazai $n >otelurile din ora&9 -ucovina# Arca&ul#
-alada# Hloria# Oamca# Suceava# toate de dou stele. Du% afirmaiile %reotului6
clugr 8icodim# g>idul M0n0.tirii S41 Ioan cel Nou7 c $n urm cu c0iva
ani a e3istat aici o 7az de cazare de c0teva zeci de locuri. )omentan# nu mai
e3ist dec0t c>iliile celor 22 de clugri &i casa !. S. !imen. Ca >ramul mnstirii
:2+ iunie; cei mai muli turi&ti# venii $ndeose7i din )aramure&# $nno%teaz su7
cerul li7er# $n curtea mnstirii.
=n urma cercetrilor de teren# ca%acitatea de cazare turistic din
incinta mnstirilor este de circa +226+,2 locuri.
12
)nstirea !utna este ansam7lul mnstiresc cu cea mai com%le3
7az de cazare# actualmente aflat $n curs de dezvoltare. Du% afirmaiile
%rintelui 8icolae# g>idul muzeului mnstirii# 7aza de cazare se constituie din
Ar>ondaric ce dis%une de 42 de locuri &i din >otelul mnstirii# construit du%
revoluie $n afara incintei mnstire&ti# %e %artea drea%t. (ste o cldire modest
cu dou niveluri# cu 7aie %ro%rie# care %oate ad%osti 212 turi&ti. Camerele sunt cu
mai multe %aturi# unele fiind rezervate femeilor# iar altele 7r7ailor.
=n tim%ul sezonului sunt date $n folosin c0teva csue din lemn.
Casa de oas%ei este destinat %ersonalitilor. Com%arativi cu celelalte mnstiri#
aceast 7az de cazare este destul de e3tins. De&i dotarea este foarte sim%l#
as%ectul camerelor este %lcut &i %rimitor. (le nu au dec0t o mas# c0teva %aturi#
iar %ereii sunt $m%odo7ii de icoane# &i scoare s%ecifice -ucovinei.
)nstirea Sucevia s%re deose7ire de )nstirea !utna# $n afara
c>iliilor celor 12 de clugrie nu deine alte structuri de cazare. Du% afirmaiile
)aicii Ltefania ma"oritatea turi&tilor care vor s $nno%teze aici au la dis%oziie
>anul turistic Sucevia din vecintatea mnstirii cu o ca%acitate de 12+ locuri.
!entru )nstirea )oldovia du% 1//2 s6a %ermis construirea
unei gos%odrii a mnstirii $n care vieuiesc maicile mai tinere# se cresc
animale# se %regte&te m0ncarea. =n aceea&i gos%odrie e3ist K9asa pentru
nchintoriB ce se reduce la doua camere cu c0te 12 %aturi. C0ng aceast
gos%odrie e3ist o vil cu doua eta"e destinat vizitatorilor de seam# cum a
fost cazul vizitei recente din luna mai 222 a !rinului C>arles al )arii -ritanii.
)aica Tatiana afirm c aceste construcii au o7inut cu greu %ermisiunea de a
fi construite deoarece l0ng un monument istoric %recum )oldovia nu se %oate
construi dec0t la o distan minima de 222 metri.
-azele de cazare din )nstirile *orone &i ?mor sunt minime#
acestea fiind com%ensate de gos%odriile rne&ti dornice de a caza turi&ti dar
1
&i de a%ro%ierea ora&ului Hura Iumorului. =n )nstirea Dragomirna 7aza de
cazare este a%roa%e ine3istent e3ist0nd totu&i c0teva amena"ri %entru turi&ti.
)omentan mnstirea a rmas fr surs de a%# datorit secrii lacului
Dragomirna.
)nstirea 50&ca ofer turi&tilor cazare $ntr6o cldire situat $n
faa 7isericii mnstirii. (a are 1+ camere cu c0te dou sau %aturi. Aceast
ca%acitate de cazare se dovede&te a fi foarte mic $n com%araie cu cererea
turistic# motiv %entru care este necesar rezervarea %rin telefon.
)nstirea !ro7ota are o ca%acitate de cazare de 2 de locuri
rezervarea fc0ndu6se tot %rin telefon. Celelalte mnstiri au 7az de cazare cu
o ca%acitate foarte redus. ?nele sunt situate $n ora&e :Siret# 5dui; unde
e3ist >oteluri %entru cazare# altele afl0ndu6se $n zone unde este dezvoltat
agroturismul. Datele o7inute de la mnstiri sunt %ur orientative# nee3ist0nd o
statistic %ro%riu6zis a ca%acitii de cazare. !este 12G din turi&tii strini doresc
s fie cazai# $n tim%ul vizitei lor $n incinta mnstirii ei fiind interesai $n mod
deose7it de tradiiile &i o7iceiurile religioase rom0ne&ti.
III1#1 Anali8a in4ra.tructurii turi.3ului reli2io.

!entru edificiile religioase o metod %ractic %entru investigare
este cAe.tionarul1 C>estionarul are urmtoare structur9
8umele mnstirii
Cocalizarea mnstirii ' gos%odriei :sat# comun# "ude;
Ti%ul comunitii mona>ale :clugri sau clugrie;
1+
Iramul mnstirii
Ce ti% de teren avei $n %osesie W :ara7il# %&uni# %duri;
Care este modul de e3%loatare al %m0ntului W; %e cont
%ro%riu# dat $n arend# $n asociaie;
Ce animale deinei W :vite # %orci# %sri# cai;
Avei # ec>i%ament agricol mecanizat W :da# nu;
?tilizai ec>i%ament cu traciune animalW :da# nu;
Credei c activitatea agricol este im%ortant %entru
7unstarea gos%odriei mnstirii W
C0te cldiri sunt $n incinta mnstirii ' gos%odriei &i care este
destinaia lor W
Sursa de a% %entru utilizare casnic este din surs %ro%rie :$n
cas# $n curte;# sau din surs comun :f0nt0n# izvor# %om%;
Cum este drumul care trece %rin faa mnstirii ' gos%odriei
:cu %ietri& # %ietruit# asfaltat;
Ca ce distana este cea mai im%ortant staie de cale ferat &i
auto7uzW
Avei mi"loc de trans%ort W :cru# automo7il# camion;
Avei telefonW :da# nu;
Avei radio# televizor color W :da# nu;
Suntei racordat la reeaua de electricitate W :da# nu;
Avei gru% sanitarW :da# nu;
Care este originea turi&tilor rom0ni &i strini W
Care este numrul turi&tilor $n anul 2222< com%arai cu anii
%recedeni.
1,
Care este originea veniturilor9
6v0nzarea %roduselor vegetale &i animale
6activiti turistice
6ta3e %erce%ute %entru muzeu# fotografiat sau filmat
6donaii
6magazin 7isericesc din incinta mnstirii
Care este situaia veniturilor fa de anii trecui :a crescut# a
sczut # rmas acela&i;
!rinci%alele c>eltuieli au fost fcute %entru9
6$ntreinerea gos%odriei
6servicii turistice
6lucrri agricole
6alimente
6$m7rcminte
Faciliti infrastructur9
6legturi mai 7une# drumuri ' ci ferate
6a%rovizionare cu a% de 7un calitate
6telefon
6electricitate
6colectarea de&eurilor mena"ere
6canalizare
Faciliti servicii
6mi"loace %u7lice de trans%ort
6 %o&t
6uniti sanitare
11
6magazine
6$nlesniri %entru activiti turistice &i culturale
6comentarea anc>etatorului
Care este durata medie a vizitei : 16 zile;
CAe.tionar pentru M0n0.tirea Moldo-i5a
6 8umele mnstirii 9 )oldovia
6 Cocalizarea mnstirii
6 Iramul mnstirii9 -unavestire :2, martie;
6 Ti%ul comunitii mona>ale9 $n mnstire vieuiesc / maici
6 Teren $n %ro%rietate
1. teren ara7il
2. f0nea# %&uni &i %dure
. lucrat de clugrie
+.
,. mnstirea utilizeaz ec>i%ament cu traciune animal
1. mnstirea utilizeaz servicii de mecanizare $nc>iriate
6 Animale9 vaci# %orci # cai &i %sri
6 Ane3ele mnstirii 9 o gos%odrie %ro%rie# situat la 222 metri
de mnstirea %ro%riu6zis# ce include o cas %entru $nc>intori# c0teva c>ilii
%entru micue# ad%ostul animalelor# 7uctrie &i o vil %entru %ersonaliti
6 A%rovizionarea cu a% %entru utilizarea casnic se face din teras
%ro%rie9 7uctria# iar %entru animale din surs comun# dintr6o f0nt0n
1.
6 Drumul de acces la mnstire este %avat &i asfaltat
1. e3istena unei ci ferate $n a%ro%ierea mnstirii
2. dotarea mnstirii
. dis%une de telefon
+. este racordat la reeaua de electricitate
,. gru%ul sanitar $n curte
6 *enitul este asigurat de 9
1. culturi agricole &i cre&terea animalelor
2. donaii
. magazin 7isericesc din incinta mnstirii
+. ta3e de intrare# ta3e %entru fotografii &i filmri video
6 Turi&ti
1. $n medie .2.222642.222 turi&ti'an
2. rom0ni 1261,G :"udeul )aramure&# Clu"# -acu# -ucure&ti#
Constana;
. strini ,6+2G :Frana# Hermania# Na%onia;
6 Faciliti infrastructur
1. legturi mai 7une
2. a%rovizionare cu a% de 7un calitate
. canalizare
6 Faciliti servicii
1. mi"loace %u7lice de trans%ort
2. %o&ta
. $nlesniri %entru activiti religioase :%elerina"e;
Activitatea turistic se $m7in cu alte activiti %recum9 cre&terea
animalelor# cultivarea %lantelor# me&te&uguri. De&i )nstirea )oldovia este cele7r#
14
inclus %rintre cele mai vizitate mnstiri cu toate acestea fenomenul turistic este
inca%a7il s asigure veniturile necesare %entru e3istena de zi cu zi din mnstiri.
CAe.tionar pentru M0n0.tirea Putna
6 numele mnstirii9 Putna
6 localizarea mnstirii9 Comuna !utna# "udeul Suceava
6 >ramul mnstirii9 Intrarea )aicii Domnului $n -iseric :21
noiem7rie;
6teren $n %ro%rietate9
1. teren ara7il#
2. %&uni &i %dure
. mnstirea utilizeaz servicii de mecanizare $nc>iriate
+. se cresc animale9 vaci# ovine# %orci
6 drumul de acces s%re mnstire este asfaltat
6 e3istena unei ci ferate $n a%ro%ierea mnstirii
6 dotarea mnstirii9
1. este racordat la reeaua de electricitate
2. dis%une de telefon
. televizor color
+. gru%ul sanitar este $n curte
6venitul este asigurat de9
1/
1. ta3e de intrare
2. ta3e %entru fotografii
. ta3e %entru filmri video
+. magazin 7isericesc
,. donaii
1. cre&terea animalelor
6turi&ti9
1. $n medie 122.2226 12.222
2. turi&ti rom0ni ,,612 G cu %re%onderen din "udeele9
)aramure&# -istria# Ia&i# -ucure&ti
. turi&ti strini +26+, G din ri vest6euro%ene 9 Hermania# Frana#
Austria# (lveia# dar &i din Na%onia.
6 faciliti ale infrastructurii9
1. canalizare
2. legturi 7une 6 ci ferate 6 drumuri
. colectarea de&eurilor mena"ere
+. telefon
,. a%rovizionare cu a%
6faciliti de servicii
1. $nlesniri %entru activiti turistice de ti% %elerina"
2. magazine
. serviciul %o&tal
CAe.tionar pentru M0n0.tirea Dra2o3irna
.2

6 numele mnstirii9 Dragomirna
6 localizarea mnstirii9 comuna )itocul Dragomirnei# "udeul
Suceava
6>ramul mnstirii9 44444444
6 teren $n %ro%rietate
6 teren ara7il
6 %dure &i %&uni
6 mnstirea utilizeaz servicii de mecanizare $nc>iriate.
6 animale9 7ovine# %orcine &i %sri
6 a%rovizionarea cu a% se face %rin terasa %ro%rie.
6 drumul de acces s%re mnstire este asfaltat
6 dotarea mnstirii
1. muzeul de art feudal
2. racordat la reeaua de electricitate
. dis%une de telefon
+. dis%une de televizor color
,. televiziune %rin ca7lu
1. gru%uri sanitare

6 venitul este asigurat de9
1. ta3e de intrare
2. ta3e %entru fotografii
. ta3e %entru filmri video
+. magazin 7isericesc
,. donaii
.1
1. cre&terea animalelor &i activiti agricole
6 turi&tii
1. $n medie /2.222 turi&ti ' an
2. turi&ti rom0ni 12 G din "udeele -istria# 8eam# )aramure&# Ia&i#
-oto&ani.
. turi&ti strini +2 G din Hermania# Frana# Austria# (lveia# )area -ritanie#
Statele ?nite# Na%onia# C>ina.
6 faciliti de servicii
1. servicii %o&tale
2. $nlesniri %entru activiti turistice religioase
. $nlesniri %entru activiti cultur
III1' (luBul turi.tic la 30n0.tirile din ,uco-ina
Flu3ul turistic re%rezint o gru%are dinamic $n com%araie cu
%otenialul turistic# care re%rezint o gru%are static. (l %resu%une mi&carea
turi&tilor $ntre localitatea de reziden# considerat zona transmitoare &i alegerea
locului %entru satisfacerea nevoilor s%irituale &i culturale# denumit zona
rece%toare. (ste influenat de numero&i factori at0t o7iectivi c0t &i su7iectivi9
v0rsta# se3ul# gradul de cultur# veniturile# volumul &i structura ofertei turistice.
C0nd vine vor7a de turismul religios# flu3ul turistic este dificil de
fi3at cifric $ntruc0t informaiile sunt a%ro3imative. (le $i au %rovinena de la
.2
mnstiri# unde nu este o certitudine strict ci orientativ de la finalul sezonului
turistic. Consemnrile turistice de la mnstiri# $&i au 7aza $n numrul 7iletelor
de muzeu# &i cele de la intrare. =n medie ta3a de vizitare a mnstirilor este de
2.222 lei ' %ersoan. Ta3a %entru camera video este de 122.222 lei iar %entru
fotografiat $ntre 12.2226122.222 lei.
=n conformitate cu datele o7inute de la mnstiri# cele mai vzute
sunt *orone# !utna# Dragomirna# Sucevia# )oldovia# Iumor# !ro7ota# frescele
e3terioare fiind foarte cutate de turi&ti.
Se o7serv fa%tul c mnstirile cele mai vizitate din -ucovina
sunt 9 *orone cu %este 1+2.222 turi&ti ' an # !utna %este 122.222 turi&ti ' an # $n
vreme ce %entru Dragomirna numrul turi&tilor $ntrece u&or valoarea de /2.222
turi&ti ' an. )nstirile )oldovia# Sucevia &i Iumor se contureaz %rintr6un
numr de turi&ti similar.
De%lasrile turistice interne s%re mnstirile din -ucovina sunt
alctuite din intelectuali# studeni &i elevi $n vacane# &i care se mi&c cu
autocare# %e "os sau cu ma&inile %ersonale.
religioase tradiionale :=nviere# Crciun# >ramuri 7iserice&ti;.
De e3em%lu# la sr7torirea >ramului mnstirii KSf. IoanB de la
Suceava se str0ng c0teva sute de %elerini# izvor$i din "udeele vecine.
Distri7uia de6a lungul anului a numrului de turi&ti este foarte
nestatornic $n vremea cald $nregistr0ndu6se %este /2G de unde reiese
necesitatea s%ri"inirii turismului de iarn. Cunile cu flu3 cel mai ridicat de turi&ti
sunt din a%rilie &i %0n $n octom7rie# culminantul fiind $nregistrat $n lunile iunie
&i august.
A%ro3imativ 12G %rintre turi&ti fac %arte din flu3ul turistic intern.
Cele mai im%ortante "udee emitoare sunt 8eam# -acu# Ia&i# -istria#
)aramure&# -oto&ani# &i ora&e din vestul &i sudul rii9 Timi&oara# Craiova#
.
Arad# -i>or# -ucure&ti# din Do7rogea :Constana;# din Transilvania :Clu" &i
)ure&;.
I*1 CAILE DE ACCES
Sunt re%rezentate de o com%act reea de noduri &i linii $n cadrul
creia se desf&oar un ansam7lu de distri7uiri ale %rodusului &i flu3ului turistic.
Cile de legtur au constituit o7iectul unor dinamice %reocu%ri $n
ultimul tim% %rin renovarea celor mai vec>i &i cldirea unora noi. 5enovarea &i
variaia mi"loacelor &i cilor de trans%ort este re%rezentat de economisirea
tim%ului li7er# ceea ce ii d turistului %ro7a7ilitatea unui se"ur %relungit sau
vizitarea $ntr6o unitate mai vast de mnstiri.
.+
5e%artiia cilor de comunicaii este inegal#fiind atinse densiti mai
vaste $n zonele de %odi& com%arativ cu %artea vestic# muntoas. (le fiind
diversificate 9 ci rutiere# ferate# aeriene#rent6a6car.
I*1!C0ile rutiere
Cile rutiere de li7er6trecere %ot fi naionale :D8;# euro%ene :(;#
"udeene :DN; &i comunale.
Artera rutier %rinci%al este ( 4,# %e direcia Siret6 Suceava6Flticeni6
Drgu&eni# aceasta continundu6se %0n la -ucure&ti. Din ea se deta&eaz un
drum "udeean s%re 5dui &i $n %relungire la Sucevia sau !utna.Celelalte
drumuri "udeene te %oart s%re Slatina# 50&ca sau Dragomirna.
?n alt drum de o considera7il $nsemntate automo7ilistic este D8
1. cu%rins $n clasa drumurilor euro%ene :( ,.1; .Suceava6 Hura Iumorului6
C0m%ulung )oldovenesc6 *atra Dornei D!oiana Stam%ei6 -istria. Din acesta
decurg drumuri "udeene ce conduc s%re mnstirile *orone# Iumor sau *atra
)oldoviei . Din D8 1. se delimitez D8 1.A care face cone3iunea $ntre zone
consacrate %rin 7iserici &i mnstiri antice9 C0m%ulung )oldovenesc6 Sodova6 *atra
)oldoviei D Sucevia D 5dui.
@7iectivele %lasate $n e3teriorul drumurilor naionale sunt unite la
acestea %rin drumuri "udeene sau comunale renovate. DN 22/ 5dui6!utna :24
Fm;# Suceava6 Dragomirna :12Fm;# *ama6 *atra )oldoviei D)oldovia :22 Fm;#
Hura Iumorului6 *orone :, Fm;.
I*1#C0ile 4erate
Ilustrez ci de li7er6trecere s%re zonele turistice. Cinia feroviar
cea mai indis%ensa7il este &oseaua -ucure&ti D-acu DSuceava6 *ic&ani. (ste o
arter de $nsemntate internaional# s%ri"inind trans%ortul de trecere din !olonia
.,
&i ?craina s%re mnstirile din -ucovina. Din acesta reiese linia transcar%atic
du7la Suceava6 *atra Dornei 6-eclean 6De". Aceasta are ramnificaii %recum
9*ama6 )oldovia :22 Fm; &i Suceava 5dui D!utna.Cel mai im%ortant nod
feroviar $l re%rezint munici%iul Suceava.
I*1'1C0ile aeriene
Aero%ortul de la Salcea#%oziionat la o distan de 1,Fm de Suceava
face un serviciu numai traficului intern de %ersoane.
I*1$1Rent6a6car
Se %ot %rocura ma&inile de $nc>iriat %rin mi"locirea ageniilor de
turism din climatul asociaiei %entru turism -ucovina.
IV.5.Trasee turistice

!entru vizitarea mnstirilor din -ucovina sunt recomandate c0teva
tra.ee C
1. 3uceava-;ragomirna-7dui-'utna-,arginea-3ucevia-
2atra- ,oldoviei-9.mpulung ,oldovenesc-2orone-,nstirea Fumorului-
3tupca-3uceava G!A! HmI.
!. 3uceava-;ragomirna-7dui-'utna-,arginea-3ucevia-
2atra ,oldoviei-9.mpulung ,oldovenesc-2atra ;ornei-Jugreni-(roteni-'asul
Tarnia-2orone-,nstirea Fumorului-3tupca-3uceava G"KL HmI.
". 3uceava-3tupca-,nstireaFumorului-2orone-@ura
Fumorului-,lini-(aia-lticeni-'robota-3uceava G!KL HmI.
#. 3uceva-lticeni-(aia-,lin-@uraFumorului-2orone-
,nstirea Fumorului-3tupca-3uceava G1A1 HmI
.1
$. 3uceava-3tupca-,nstirea Fumorului-2orone-9.mpulung
,oldovenesc-7aru-Jugreni-2atra ;ornei-9.mpulung ,oldovenesc-2atra
,oldoviei-3ucevia-,arginea-'utna-7dui-)rbore-9acica-;ragomirna-3uceava
G#LL HmI.
A. lticeni-7.ca-(aia-,lini-2orone-,nstirea Fumorului-
3uceava-lticeni G!LL HmI.
M. 7dui-'utna-,arginea-3ucevia-2atra ,oldoviei-2ama-
2orone-,nstirea Fumorului-9acica-3olca-)rbore-7dui G!"# HmI.
K. 9.mpulung ,oldovenesc-2atra ,oldoviei-3ucevia-
,arginea-'utna-7dui-)rbore-3olca-9acica-,nstirea Fumorului-2orone-
3ltioara-9.mpulung ,oldovenesc G!"L HmI.
B. 9.mpulung ,oldovenesc-1ucina-2atra ;ornei-Jugreni-
7aru-9.mpulung ,oldovenesc G1M$ HmI.
1L. 9.mpulung ,oldovenesc-2orone-@ura Fumorului-9acica-
3olca-)rbore-7dui-'utna-,arginea-3ucevia-2atra ,oldoviei-9.mpulung
,oldovenesc G!"$ HmI.
11. @ura Fumorului-,nstirea Fumorului-9acica-3olca-
)rbore-7dui-'utna-,arginea-3ucevia-2atra ,oldovitei-2ama-2orone-@ura
Fumorului G!LL HmI.
..
*1 STUDIU DE CA+C M)N)STIREA MOLDO*IA
Adre.aC Comuna *atra )oldoviei# Suceava.
Acce.C !e D81. A C0am%ulung )oldovenesc D *atra )oldoviei :22 Fm;# a%oi
drea%ta %e DC %0na la )oldovia :, Fm;.
:ra3C -una *estire 6 2, martie.
Ca 1, Fm. de satul *ama# $m%re"muit de munii $m%durii ai -ucovinei# este
ridicat 30n0.tirea Moldo-i5a cu >ramul -una *estire.
A fost ridicat %rima 7iseric de %iatr su7 guvernarea lui Ale3andru cel -un $ntre
1+2261+12# cu un ansam7lu $ntreg de edificii# dein0nd >ramul -una *estire.
)nstirea )oldovia dinuind %0n la $nc>eierea sec.1,# c0nd s6a nruit din
%ricina unor alunecri de teren.)ai %ot fi vzute ruine &i azi la ,22m de construcia
actual.
*oievodul !etru 5are& modific a&ezm0ntul &i $nal o 7iseric nou $n anul
1,2# tot %rin intermediul >ramului -una *estire. (ste $ncon"urat de %erei &i turnuri
de a%rare# conferindu6i $nfi&area de fortrea.
!e %araginele fostelor locuine a fost ridicat clisarnia :111261112;# adic casa
starea# %rin intermediul e%isco%ul (frem de 5dui# unde au fost %strate
7i"uteriile 7isericii &i s6a sistematizat o &coal de miniaturi&ti &i co%i&ti# loc de
su7zistare a tezaurului mnstirii.
ArAitectura 9i.ericii M0n0.tirii Moldo-i5a
6 %lan triconc
6 cu cinci $nc%eri se%arate de %erei cu u&ile %e mi"loc
6 sistem de arcuire inde%endent la fiecare $nc%ere
.4
6 marginile u&ilor &i ferestrelor sunt $n resort fr0nt cu rozete $n trifoi# de
influen gotic.
6 zidul de incint are metereze deasu%ra drumului de str"a&i.
Ele3ente noiC
6 foi&orul monumental accesi7il cu cinci arcade mari :este a doua 7iseric cu %ridvor
desc>is du% Iumor;
6 tainia deasu%ra camerei mormintelor
6 semisoclul din "urul 7isericii din %iatr cio%lit
6 -olile %ridvorului sunt lucrate $n stil moldovenesc $n form de cruce.
6 Oidul de incinta are metereze deasu%ra drumului de stra"asi.
6 Intrarea $n %ronaos %rin %ortalul scul%tat $n %iatr $n stil gotic# cu o u& de ste"ar
$m7rcat $n fier.
6 C>enarele ferestrelor si usilor sunt in arc frant cu rozete in trifoi# de influenta gotica.
Pronao.ul9
6 dre%tung>iular
6 luminat de %atru ferestre $n stil gotic# cu trilo7i la %artea su%erioar
6 7olta are un sistem de 4 arce $ntretiate# av0nd as%ectul unei stele
Gropni5a9 6 7oltit semicilindric# luminat de o fereastr la sud.
6 Scara de %iatr la nord6vest duce la camera tezaur
Nao.ul9
6 are dou a7side laterale semicirculare
6 se continu cu a7sida altarului
6 luminat de %atru ferestre mai mici
Catapetea.3a este scul%tata in lemn# %ictata si aurita
Turla9 %este naos# $nalt# circular in interior &i octogonal la e3terior# a&ezat %e
dou 7aze $n form stelat
!ardoseala din %iatr rostuit
./
La eBterior 7iserica este ornat cu un r0nd de ocnie &i firide alungite la a7side#
acestea fiind $ncadrate de %atru contrafori %0n la 7azele 7olilor.
Aco%eri&ul din sit de 7rad.
PicturaC
6 are un caracter realist &i narativ
6 realismul tratrii %ersona"elor# felul a&ezrii lor $n cadrul res%ectiv d via scenelor.
6 figurile sunt "udicios distri7uite
6 siluetele $nalte &i elegante ale %ersona"elor sunt $n %erfect unitate cu ar>itectura
monumentului
6 %ictura interioar este cea mai valoroas# imaginile fiind mai umanizate &i mai
tragice. :Cina cea de tain D din conca altarului;
Pictura eBterioar0 D!5'<C
6 cu imagini com%le3e &i o cromatic 7ogat
6 scene religioase &i scene istorice : $n %ridvor Nudecata de A%oi $l include %e ereticul
)o>amed;
6 %e faada sudic se %ot admira9
o Imnul acatist &i Asediul Constantino%olului
o 5ugul lui )oise
o Ar7orele lui Ieseu
o se remarc unitatea elementelor 7izantine &i locale# inter%retarea rom0neasc a
unor teme tradiional 7izantine.
o tonalitatea cromatic este ro&u67run.
M0n0.tirea Moldo-i5a a re%rezentat un centru cultural de mare im%ortan. Aici
avea loc co%ierea &i $m%odo7irea crilor 7iserice&ti %recum &i a manuscriselor din
sec. 1,.
42
)nstirea )oldovia reVerv o7iecte de valoare ca9 7roderii# icoane# manuscrise#
%recum &i "ilul ctitorului !etru 5are&.
=n 1.4, mnstirea )oldovia a fost anulat %0n $n 1/26+# c0nd &i6a reluat
ocu%atia ca mnstire de maici.
=ntre 1/,+61/12 este re%arat &i $nnoit9 aco%eri&ul este reconstruit# fundaiile &i soclu
fortificate# %ereii# turnurile &i c>iliile restaurate.
)nstirea )oldovia iese $n eviden %rin iconografie# com%oziia %icturii &i
rezonana cromatic.

ANALI+A SEOT A +ONEI MOLDO*IA
Analiza SEot a zonei scoate $n eviden urmatoarele %uncte tari# %uncte sla7e#
o%ortuniti si ameninri9
PUNCTE TARI
1. Comuna )oldovia este $nglo7at $n sfera turistic din 8ordul )oldovei
:)nstirea )oldovia;
2. Comuna %osed su%rafee de terenuri agrare# cu soluri roditoare# favora7il unei
%omiculturi &i zoote>nii actuale &i %lante melifere %ro%ice a%iculturii.
. Comuna are la dis%oziie materii %rime :c>erestea de rezonan# 7u&teni;.
+. *oina %olitic# %rofesionismul &i ca%acitatea organizatoric a conducerii !rimariei
)oldovia.
PUNCTE SLA,E
1. Su7structura de trans%ortat dezvoltat nesatisfctor# incluz0nd li%sa directei
legturi cu %asa"ul de trans%ort <
2. Com%leta li%s a infrastructurii de utiliti &i mediu :canalizare# e%urare# gaze#
managementul de&eurilor# comunicaii ;<
. !reocu%ri $n eta%a iniial de atragere a investirilor $nstrinate nemi"locit<
+. Su7structura de afaceri $n eta%a iniial de evoluie
41
,. Ci%sa &i nivelul sczut al infrastructurii de agrement &i turistice<
1. 5egiunea steasc cu o $nsemntate mare a %o%ulaiei %reocu%ate de agricultur &i o
%rofit sczut al activitilor agricole datorit fr0mirii terenurilor# instituiilor
roditoare reduse#ma&inizrii mic&orate etc<
.. Serioasele %ro7leme cu li%surile materiale din societatea steasc# domenii
volu7ile insta7ile<
4. Dificultile de mediu# mai ales cu %rivire la managementul de&eurilor<
/. *aloarea redus a su7structurii sntii<
12. Distana $ntre instruirea druit de &coal &i cerinele de %e %iea muncii<
11. Infrastructura de educaie nesatisfctoare &i neada%ta7ilitatea standardelor
actuale $n materie<
12. Distana informaional fa de mediul ur7an<
1. (3tinderea limitat a domeniului industrial<
1+. 5edusa educaie antre%renorial.
AMENIN)RI
1. Dezvolarea dis%aritilor inter &i intrazonale<
2. S%orirea ratei &oma"ului ca rezultat al %rivatizrii $ntre%rinderilor cu%rinztoare &i a
modificrii industriale<
. Crgirea ?( va avea dre%t urmare cre&terea $ntrecerii %entru %rodusele agricole#
fiind %osi7il defavorizarea anumitor sectoare tradiionale# $n momentul de fa
concurente la e3%ort<
+. )asiva migraie a tineretului ctre zonele civilizate sau c>iar $n afara rii din cauza
ine3istenei locurilor de munc<
OPORTUNIT)I
1. (ventual turismului religios si agroturismului<
2. (3tinderea sectorului serviciilor va %ro%une o%ortuniti %entru $ntemeierea de
actualelocuri de munc<
42
.?niunea (uro%ean atri7uie 7aze semnificative %entru %rote"area mediului &i a
resurselor umane <
+. Dis%oni7ilitate crescut %entru agricultura ecologic# $n mod s%ecial %omicultura
#a%icultura si zoote>nia<
,. Ada%ta7ilitatea forei e munc %entru recalificare &i am%lificarea a7ilitilor<
1. Dezvoltarea reu&itei instituionale a administraiei %u7lice %rin coerenta
im%lementare &i totalizarea de sisteme informatice incluse# $n conte3tul e3ecutrii la
stadiu de "udet a unei organizri intranet<
.. Integrarea $n orarele de difuzare a instrumentelor IT# cu %osi7litatea organizrii
unor studii de instruire &i %erfecionare $n conformitate cu modelul KCicentei
(uro%ene de @%erare %e CalculatorB:(CDC;<
4. =nce%erea unor relaii nemi"locite cu instituiile &i organizaiile regionale &i
internaionale ori diver&i coec>i%ieri interni &i e3terni<
-ucovina re%rezint un dar ceresc. @ lume vr"it# cum nici o %ersoan nu ar mai
crede $n e3istena ei# ea %oate fi desco%erit efectiv la fiecare %as.
*estite %entru virtuiile lor s%irituale# mnstirile %ot fi acele refugii admira7ile
unde %utem z7ovi %entru a ne desfta de naturP.
Aflat $n statornicie $n desco%erirea unui col de rai# omul modern $&i desco%er
c0teodata lini&tea fPc0nd re%ausuri du>ovnice&ti la renumite mnstiri # %entru a
7eneficia de >arul lor sau numai %entru a6&i $nviora aerul din %lm0ni.!lasarea
mnstirilor este fcut $n locuri %rote"ate# curate &i 7ogate $n flor# a&adar orice
%elerina" se %oate %reface $ntr6o cltorie $n mi"locul naturii.
Cu toate c avem im%resia cP suntem documentai intru totul des%re ara $n care am
luat na&tere # %utem fi contrazi&i cu u&urint. Acest %m0nt $&i are $nc misterele
lui#secretele lui coli&oarele care s%er s fie detectate # fotografiate# e3%lorate.
4
-ucovina este una din cele mai re%utate &i %o%ulare locuri turistice &i culturale din
5om0nia .Cu mult tim% $nainte#locul acesta a stimulat %elerina"e culturale adevrate.
Cu toate c $n fiecare an aceste locuri gzduiesc vizitatori foarte muli# manstirile nu
au fost de acord $n a6&i revela secretele nici mcar $n faa interesului s%eciali&tilor.
)isterul cel mai mare a rmas $ns formula $ntre7uinrii culorilor $n %icturile
%ereilor mPnPstirilor9 rosul67run al mPnPstirii )oldovia# renumitul al7astru de
*orone# verdele mPnPstirii Ar7ore sau rosul6ocru al Iumorului.
Formula %ierdutP a culorilor acestora a determinat nenumeroase legende# grandios
fiind fa%tul c ele iz7uteau redarea c0t mai a%ro%iat de %erfecie a culorilor naturii.
Dezlegarea misterului formulei a fost %rovocat # aceasta fiind cu at0t mai mare#
cu c0t culorile acestea s6au adeverit fiind foarte dura7ile $n faa condiiilor
climaterice &i mai deose7it $n faa tim%ului nemilos .
=ntr6o cronicP ce e3ist din tim%ul lui Ltefan cel )are s6a desco%erit o meniune care
a etalat cercetPtorilor o s%eran9 Ougravii 6 arti&ti c%tau o mulime de %olo7oace de
uicP de %rune# mult mai numeroase dec0t ar fi fost $n stare ei s consume sau s
comercializeze. Consumul numeros al 7Puturii acesteia $n r0ndul zugravilor# i6a
determinat %e cercetPtori sP a%recieze c se afla $n altP %arte desco%erirea misterului9
studiile de la7orator au certificat %rezena 7Puturii $n tencuiala %ereilor &i com7inarea
culorilor.
@ altP tainP# care une&te cinci dintre manPstirile -ucovinei# este restituirea
7i7licelor %ersona"e cr0nd %ortul res%ectivei vremi # av0nd ocu%aiile tradiionale ale
locului# fa%t suficient de straniu %entru tim%ul c0nd %icturile acestea au fost
realizate . Ti%icul religios al tim%ului era foarte riguros $n %rivina %reuirii
mo&tenirii 7izantine.
)PnPstirea Sucevia# culme a feudalei arte moldovene&ti# a fost $nc>i%uit ca o
fortrea care s nu fie $n stare a fi clcat de %g0ni. Aceasta este $n interior &i $n
e3terior %ictat#e3ce%ie fiind o %oriune de zid. Cegenda relateaz cP a z7ovit
4+
ne%ictat du% cderea unei sc>ele# iar unul dintre zugravi a murit cufundat su7
rm&iele acesteia.
Sr7torirea Sfintelor Sr7tori de !a&ti $n cadrul unei mnstiri din -ucovina
%oate fi o e3%erimentare foarte merituoas din %unct de vedere du>ovnicesc &i# $n
aceea&i %erioad#din %unct de vedere financiar foarte ieftin.
?n numPr semnificativ de turi&ti din ar &i strPinPtate $&i vor sr7tori $n
-ucovina zilele %ascale # fermecai de s%lendoarea unui mirific %eisa"# dar# mai ales#
de mPnPstirilerenumite . !otrivit tradiiei cre&tine &i os%italitii legendare# %elerinii
care decid s vin doar %entru noa%tea de =nviere se 7ucur de cazare gratuitP &i de un
os% din %artea comunitii manPstire&ti. =ns sunt &i %ersoane multe care doresc
%etrecerea a trei sau c>iar %atru zile $n $nPlPtoarea atmosfer de s%iritualitate din
-ucovina.
=nainte cu o s%tm0n &i "umtate de Sr7toarea =nvierii Domnului# $n nici o
mnstire din -ucovina nu mai sunt dis%oni7ile locuri %entru gzduirea turi&tilor.

!rintre miile de %elerini care $n vara aceasta au vizitat mnstirile din )oldova# o
gru%are de ,2 de indivizi a fost o7servat cu certitudine de ctre toi cei care l6au vzut.
?n eveniment6sur%riz &i o satisfacie s%iritual a fost %elerina"ul aran"at de
)inisterul Culturii &i Cultelor din 5om0nia $n %erioada 22621 august a.c.# la care au
fost %rezenti seniori ai Teatrului &i Filmului rom0nesc# actori# regizori# %roductori#
%ersonaliti cunoscute &i $ndrgite ale artei dramatice din ara noastr.
Itinerarul a cu%rins sco%uri culturale &i religioase din "udeele Ia&i# Suceava#
-oto&ani &i 8eam# $ntr6un %lan care a reunit res%ectul %entru s%iritualul %atriotism cu
emotivitatea fa de valorile instruciei naionale.
!este tot $nt0m%inarea %elerinilor a fost fcut cu 7ucuria &i cu os%italitatea
consacrat moldoveneasc. !entru gazde# oameni de cultur# autoriti civile sau
re%rezentani ai -isericii# %elerina"ul seniorilor Teatrului &i Filmului rom0nesc a
4,
re%rezentat o sr7toare adevrat a culturii. Arta &i religia afirm# de altfel# laolalt
cu tinereea care niciodat nu se ofile&te este numai "uneea s%iritului.
Ca mnstirile )oldovia &i Sucevia sunt mrginite s%aiile de cazare. Acestea
fiind o%rite mai mult %entru $nrudiii mnstirii# autoriti sau %entru %ersoanele care
muncesc la mnstire. )aicile din mnstirile acestea sunt o7ligate s recomande
turi&tilor# %elerinilor care le solicit informaii care au legtur cu cazarea %e
intervalul Sr7torilor !ascale# %ensiunile din zon. =n felul acesta # turi&tii asist la
Slu"7a de =nviere care se $nf%tuiete la mnstire &i a%oi revenind la %ensiunile la care
&i6au %strat locuri.
Se/ur de patru 8ile7 de la !F"7 la !1'"" de lei>per.oan0
=n situaia $n care la mnstiri nu mai e3ist locuri de cazare# turi&tii mai au
%osi7ilitatea de a o%ta %entru %ensiunile din localitile unde au mnstiri sau cele
%lasate cat mai a%roa%e de mnstiri.
?n se"ur de trei6%atru zile $n -ucovina# la o %ensiune cu dou# trei sau %atru
margarete# ori la un >otel de dou6trei stele# %orne&te de la 1/2# 2+2 de lei de %ersoan
&i %oate a"unge &i %0n la 1.22 de lei de %ersoan :2, D 2/ a%rilie;.
Cele mai ridicate %reuri sunt %racticate la %ensiunile $nrudite mnstirilor !utna#
*orone# Sucevia# dar &i la %ensiunile nou construite %e raza localitii C0m%ulung
)oldovenesc.
Alturi de un circuit la mnstirile din -ucovina# turi&tii %ot vedea cum sunt
$ncondeiate oule# gazdele %regtindu6le &i asemenea manifestaii de art %o%ular#
$n s%ecial $ncondeietoarele din )oldovia# Sucevia# *ama.
8u %ot li%si mesele %ascale# cu m0ncruri tradiionale 7ucovinene9 ou ro&ii# %asc#
7or&# fri%tur# dro7 de miel# srmlue# %asc cu sm0nt0n# %asc cu 7r0nz# %lcinte &i
cozonac de cas# sfecl cu >rean# >rean cu sm0nt0n# %lcinte %oale6n 7r0u.
41
Co;uri cu 9ucate pentru 4iecare pelerin7 la .4in5it
Cei care vieuiesc trei# %atru zile $n )oldova vor avea %use la dis%oziie $n zilele
%reala7ile =nvierii m0ncruri de %ost. Din meniu nu vor li%si ciulamaua sau rulada de
ciu%erci# %lcintele cu varz sau cartofi# salate de cartofi# murturile. =n unele %ensiuni
%entru a6i ca%tiva &i mai mult %e turi&ti# gazda le %re%ara un co& %lin cu tradiionalele
%roduse %entru mersul la sfinit $n noa%tea de =nviere.
Anumite %ensiuni din )oldova :zona Sucevia# Sadova# Hura Iumorului; %ractic
doar in %erioada !a&telui anumite %reuri # oferind servicii Kla %ac>etB D trei no%i de
cazare variind $ntre ,42 lei &i ..1 lei de %ersoan# %entru %atru no%i# .22 de lei sau
422 de lei# la >otel de dou stele# sau 1,, de lei'%ersoan# %entru %erioada 21624
a%rilie :la *orone;.
!reul conine cazarea $n camer du7l# mic de"un# mas festiv de !a&ti# m0ncare
de %ost %entru zilele de dinaintea =nvierii# 7uturi tradiionale :afinat# zmeurat;.
)uli romani aleg %etrecerea Sr7torile !ascale $n mnstirile din )oldova.
!entru c# %e lang lini&te# turi&tii se 7ucur de condiii de cazare ridic0ndu6se la
rangul de >otel de %rim m0n. Cu trei s%tm0ni $nainte %0n la Sfintele Sr7tori
!ascale# iar la mnstirile din 8ordul -ucovinei a7ia se mai gse&te un loc de cazare
$n cmruele micuelor sau $n casele de oas%ei. )oldovia# Sucevia# !utna# Iumor
sau Dragomirna re%rezent0nd doar o %arte dintre mnstirile din 8ordul )oldovei
care sunt n%ustite $n a %erioada aceasta de rom0nii care doresc s6&i %etreac
Sfintele !a&ti $ntr6un mod diferit decat $n clu7uri sau $n faa grtarelor stro%ite cu
7ere# de la marginea %durii.
Ca3ere cu ter3opane ;i t- prin .atelit
4.
Srccioasele cmrue de altdat au devenit suvenire. @ %arte dintre
%revederile de care se %ot 7ucura %elerinii care %refer s se cazeze la mnstire sunt9
termo%anele# dra%eriile verticale# %aturile du7le cu saltele rela3a# covoarele %lu&ate &i
7ile moderne . Cocul 7ilor comune din s%atele cmrutelor a fost luat de gresie#
faian &i ca7inele de du& # $ns $n slile de mese# credincio&ii dac vor au %osi7ilitatea
de a urmri c>iar %rograme tv deoarece unele mnstiri dis%un de %rograme %rin
satelit. K8e6am ada%tat &i noi cerinelor# ca %elerinii care vin la noi s se simt ca
acas. A
*remurile $nainteaz. )aica Tecla afirm B8u este %cat dac urmrim uneori
du% rugciuni &i un %rogram T* decent. )uli dintre cei care &i6au rezervat locuri
sunt tineri. Suntem 7ucuro&i c tot mai muli tineri $&i arat dorina de a se caza $n
interiorul mnstirii# c>iar dac regulile sunt stricte. Cu toii ne6au s%us c %refer s
stea mcar trei zile de%arte de zgomotul ora&ului# de igri# muzic &i %etreceri# &i s se
reculeagJ.
Ca3ere la pre5uri 3odice

)nstirea !utna 6 +2 &i 122 de lei %e noa%te# %lus masa festiv de !a&te# ce nu
de%&e&te +2 de lei.
)nstirile Sucevia &i )oldovia D %an la 1,2 de lei %e noa%te. Datorita li%sei
s%aiului# camerele sunt reinute %entru a%ro%iaii mnstirii sau oficialiti.
)nstirea Dragomirna D 122 de lei %e noa%te : camera dis%unde de trei %aturi#
dotare cu 7aie %ro%rie &i sistem cldur# unde i&i %oate face somnul dou familii;# %lus
, de lei masa festiv de !a&te.
44
)nstirile din 8eam 6 1, lei %e noa%te :o camer la *ratec; &i 2 de lei :la
Aga%ia;. )asa festiv 6 doar 22 de lei.

Conclu8ii
Sal7a de mnstiri din )oldova constituie cea de6a doua zon
turistic a 5om0niei $n urma litoralului )rii 8egre. =n succesiunea turistic a
rii ea %retinde c este o zon cu un radament turistic de o im%ortan
deose7it $n care iese $n eviden $n %rimul r0nd coninutul turistic cultural cu
ocazii istorice &i art feudal.
)oldova cu a&ezrile $n care au e3istat re&edine sau domenii
voievodale a devenit demult destinaie de %elerina". (3traordinarele lca&e aflate
$n %atrimoniul ?8(SC@# mnstirile *orone# Sucevia# )oldovia# Ar7ore#
Iumor sau !ro7ota nu $nceteaz s uimeasc cu frescele e3terioare ce dateaz
de a%roa%e ,22 de ani. (le $nseamn %ovestea unor voievozi care au vrut s6i
mulumeasc lui Dumnezeu. =ntre ei $ntotdeauna %omenit %rimul este Ltefan
cel )are ziditor a%roa%e a ,2 de 7iserici.
Turismul cultural din 5om0nia este $n general de natur
religioas# %racticat de turi&ti rom0ni &i stini atra&i de frumuseea &i de
4/
$ncrctura cultural istoric a o7iectivelor turistice :mnstiri# 7iserici# sc>ituri#
c>ilii# muzee;. Aceast form de turism com%ort &i o latur s%iritual %entru
turi&tii rom0ni # $n general oameni sim%lii &i una informaional mai ales $n
cazul turi&tilor strini &i al turi&tilor rom0ni :intelectuali# studeni# elevi;
motivai de ideea de a $nva &i de cunoa&te lucruri noi des%re locurile vizitate.
Cea mai vizitat dintre mnstiri este )nstirea *orone.
)nstirea !utna se remarc %rin cea mai im%ortant 7az de cazare care se
afl $n lucrri de e3tindere. ( a se %regte&te %entru manifestrile din 222+#
ocazionate de $m%linirea a ,22 de ani de la moartea ctitorului )nstirii
!utna# Ltefan cel )are.
=n %erioada de du% revoluia din decem7rie 1/4/# turismul
religios s6a dezvoltat mai mult ca urmare a afirmrii credinei# a li7erei
circulaii# dar &i a %rogramelor de %romovare ele turismului. A&adar# numrul
turi&tilor rom0ni &i strini a crescut de la un an la altul# %onderea turi&tilor
rom0ni fiind mereu mai mare.
Ca urmare a intensificrii acestor forme de turism# care im%lic
un numr din ce $n ce mai mare de %ersoane# a luat fiin agroturismul
:turismul rural;# aflat $nc $n studiu inci%ient. !entru %ensiunile turistice &i
fermele agroturistice se $nregistreaz o cerere mult mai mic ra%ortat la oferta
turistic :%otenialul turistic &i ca%acitatea de cazare e3istent;. !e de o %arte
este vor7a de li%sa mi"loacelor financiare# mai ales $n cazul turi&tilor rom0ni#
iar %e de alt %arte un as%ect negativ esenial $l re%rezint %romovarea
insuficient $n strintate a o7iectivelor turistice religioase.
!otenialul turistic al -ucovinei nu este suficient %us $n valoare#
iar serviciile turistice nu sunt foarte diversificate. Acestea sunt motivele
%rinci%ale %entru care asistm la o devansare a amena"rilor turistice de ctre
/2
flu3ul de turi&ti. =n codiiile unei valorificri "uste agroturismul ar constitui o
adevrat investiie %rofita7il.
=n cazul turismului religios nu se %oate vor7i des%re o eviden
strict a turi&tilor %entru c nu e3ist o statistic e3act a acestor date. Cifrele
utilizate au fost culese de la maicile staree sau de maicile6g>izi# care s6au
orientat du% numrul de 7ilete v0ndute sau du% $nsemnrile din cartea de
im%resii.
=n general media anual a turi&tilor care viziteaz mnstirile din
-ucovina este de 122.222 de turi&ti. Acest numr %oate s creasc dac se vor
lua msuri $n ceea ce %rive&te dezvoltarea &i diversificarea 7azei de cazare#
mai ales $n incinta mnstirilor# modernizarea cilor de acces la o7iectivele
turistice &i a mi"loacelor de trans%ort# %recum &i organizarea mai 7un a reelei
ce ofer g>iduri# al7ume# %liante $n vederea %romovrii o7iectivelor turistice de
natur religioas
!otenialul turistic al )oldovei nu aste suficient valorificat &i nici
serviciile turistice nu sunt diversificate# $n acest caz se asist la o devansare a
amena"rilor turistice de ctre flu3ul de turi&ti.
=n anul 222 a fost recomandat %roiectul !te"an cel #are- 5$$
dedicat integral sco%urilor istorice &i religioase din "udeul Suceava# efectuat cu
ocazia $m%linirii $n 222+ a ,22 ani ce la moartea marelui voievod Ltefan. Sunt
aran"ate mari manifestri $n toate ctitoriile lui Ltefan cel )are &i mai ales la
)nstirea !utna# manifestri ce vor mo7ilizaB valuri B de sute de mii de
turi&ti. Statul rom0n a conferit suma de 1.422.222.222 %entru efectuarea acestui
%rogram. ?n alt %roiect A)odernizarea &i dezvoltarea infrastructurii de turism
$n -ucovinaB nvle&te $n $nt0m%inarea cerinei unei infrastructuri mai
desv0r&ite# at0t %entru sezonul cald c0t &i %entru cel rece. !roiectul se 7ucur
/1
de finanare neram7ursa7il de a%ro3imativ dou milioane de (uro din %artea
?niunii (uro%ene# oferite %rin %rogramul !IA5( 2222.
Toate acestea %rograme au $n comun o serie de o7iective.
-ogatul &i variatul %otenial al )oldovei im%une msuri de dotare &i organizare
din ce $n ce mai am%le la nivelul cerinelor turismului modern. ?nul dintre
elementele cele mai im%ortante $n e3%loatarea turistic $l constituie reeaua de
drumuri care leag $ntre ele diferite o7iective. De aceea se %ro%une acordarea
unei atenii deose7ite dezvoltrii &i modernizrii infrastructurii de trans%ort. Ca
fel de im%ortante sunt &i lucrrile de $ntreinere &i restaurare a monumentelor
culturale &i de art.
!entru turismul rural se manifest $nc o cerere relativ sczut#
aceast situaie fiind deteriorat de li%sa mi"loacelor financiare $n cazul
turi&tilor rom0ni si de insuficienta %romovare $n r0ndul turi&tilor strini.
De altfel# toate aceste o7iective incluse $n %rogramele referitoare
la dezvoltarea turismului cu %recdere cel religios tre7uie s fie susinute de o
eficient cam%anie %u7licitar# at0t la nivel de "ude# cat &i $n $ntreaga ar &i
strintate
,I,LIOGRA(IE
!1 Aurelia D Felicia Stncioiu# Strategii de marFeting $n turism# (ditura (conomic#
(diia a doua revizuit &i adaugit# -ucure&ti# 222+.
/2
2.5evista Ca%ital# nr. 22# 11 mai 2222# !elerina"ul D turism religios $n conditii de trei
stele.
.EEE.geocities.com
+.EEE.manastiri67ucovina.go.ro
,.EEE.manastirea6%utna.go.ro
1. -o"oi I. Li cola7oratorii# 1/./ AH>id turistic al "udeului SuceavaB# (d. S%ort
Turism# -ucure&ti.
4. -ran Fl.# )arin D.# Simon T.# Istrate I. 1/// ATuristic 5om0niaB# (d.
(conomic.
/. Comrnescu# !.# 1/1, A*oroneB# (d. )eridiane# -ucure&ti.
12. Cocean# !.# 1//1# AHeografia turismului rom0nescB# -ucure&ti.
11. Cucu *. &i Ltefan ) .#1/.+# AH>id atlas al monumentelor istorice A# (d. Ltiinific
&i (nciclo%edic# -ucure&ti.
12.Dumitrac>e#*.#2222# A)nstirile &i sc>iturile 5om0niei %as cu %asB# (d. 8emira.
1. (%uran# H>.# 1/14# ACircuit $n )oldova de 8ordB# (d. )eridiane# -ucure&ti.
1+. )onoranu# @. # Iaco7escu# ).# !aulencu# D.#1/./# ASuceava# mic $ndre%tar
turisticB# (d. S%ort Turism# -ucure&ti.
1,. )usicescu#). &i ?rlea S.1/1/A*oroneB#(d. )eridiane# -ucure&ti.
11. @%ri&# I.#2222# A)onumente istorice din 5om0niaB# -ucure&ti.
1.. !o%%# 8.#Iose%# I.# !aulencu# D.#1/.#BNudeul SuceavaB (d. Academiei 5S5#
-ucure&ti.
14.*lsie# ).#1//2# A)ic g>id al a&ezrilor# mona>ale din 5om0nia A (d. ?ranus#
-ucure&ti.
/