s o ci aţi a

A

pentru bibliotecile publice din Judeţul Galaţi

ISSN 2065 - 5754

Anul 10, nr. 2, iunie 2014

Editorial

Galaţiul, capitală a Dunării de Jos
şi metropolă a Europei

Editorial

Sumar

• Galaţiul, capitală a Dunării de Jos
şi metropolă a Europei / 1

Evenimente
• Conferinţa ANBPR BiblioPublica

Bistriţa 2014 / 3
• A VI-a ediţie a Festivalului Naţional
al Cărţii „Axis Libri” / 5
• Povestea unui Carnaval : a XXXIV-a
ediţie a Carnavalului Cărţii pentru
Copii / 6
• Filiala Nr. 4 „Grigore Vieru” la cinci
ani de la inaugurare / 7

Profesional

• Concurs de lectură : Bătălia
Cărţilor / 8
• Ştiri pe scurt / 9

Memorie locală

• Aniversările anului 2014 în județul
Galați : iul.-sept. 2014 / 10
• Scânteiești pe linia timpului, în
fotografiile locuitorilor săi (IV) / 12
• Recuperarea memoriei locale prin
imagini document la Țepu (I) / 13
• Și ei au fost bibliotecari : George
Ivașcu / 18

Din judeţ

• S-a întâmplat la... Biblioteca
Comunală Independența / 14
• Biblioteca Comunală Grivița:
Împreună împotriva viciilor / 15
• Biblioteca Comunală Scânteieşti :
Atelierul de mărțișoare / 15

Semnal editorial

• Monografia Comunei Ghidigeni / 16
• Deac, Vasile. Fauna de insecte din
biblioteci, arhive și muzee / 18

Chiar dacă regresiile
unei perioade tranzitorii
i-au răpit vremelnic din
gloria de altădată, Galaţiul
rămâne unul dintre marile oraşe
ale României, cu o istorie atestată
documentar de aproape şase secole,
dar cu însemnele unor vestigii care
îi trimit începuturile istorice cu
câteva mii de ani înainte de Hristos,
undeva spre epoca bronzului şi,
mai departe, spre zorii neoliticului,
prin ceramica şi uneltele din silex
şi os, aparţinând culturii Stoicani
- Aldeni, descoperite pe malul
lacului Mălina. Aici, pe vadul
Dunării, între confluenţele Siretului
şi Prutului şi în imediata vecinătate
a marelui lac Brateş, într-o fericită
îngemănare de ape, cum foarte rar
se mai poate întâlni în altă parte din
Europa, s-au creat şi s-au perpetuat
o civilizaţie şi o cultură urbană
dintre cele mai trainice şi mai
originale, în necontenită simbioză
cu străvechile îndeletniciri locale,
ale pescuitului şi navigaţiei, dar
rezonând continuu, secol de secol,
cu orice nouă izbândă a ştiinţei şi
tehnologiei universale şi cu orice
suflu nou perceput dinspre bătrânul
continent sau dinspre lumea cea
mare.

Dacă la 1837 Galaţiul
era încă o modestă aşezare
semiurbană de opt mii de suflete,
la 1930, punctul lui de maximă

Palatul Comisiei Europene a Dunării la Galaţi,
viitorul sediul al Bibliotecii „V.A. Urechia” (1921)

performanţă economică şi socioculturală a atins, după un secol
de dezvoltare modernă, aproape
120.000 de locuitori. Oraşul deţinea
o reţea industrială în plin avânt, o
structură portuară modernă, avea
înregistrate nu mai puţin de 20 de
consulate străine şi era considerat al
patrulea centru urban al României
Mari, în condiţiile în care, doar
cu patru ani înainte, la 1926, de
aici se înălţase primul zbor aerian
comercial din regat, printr-o cursă
Galaţi – Bucureşti, iar peste doar
un an, la 1931, se împlineau 75 de
ani de când fluturase neîntrerupt
deasupra oraşului nostru drapelul
cu cinci benzi orizontale, două
roşii, două albe şi una albastră,
având încrustate peste ele, în alb,
trei litere mari: C.E.D. – Comisia
Europeană a Dunării, înfiinţată la
1856 şi desfiinţată la 1938, după ce,
îndeplinindu-şi cu osârdie rosturile,
îşi câştigase dreptul de a intra în
istorie. Prin ea şi pentru ea, prin
CED, Galaţiul fusese mai bine de
opt decenii Capitală a Dunării,
cu reprezentanţe din toate ţările
riverane sau cu interese în această
zonă-cheie pentru întreaga navigaţie

2

fluvială a continentului. Şi nu numai
Precista, despre care vorbeam
Europa învăţase să caute pe hartă
mai sus, ridicată la 1647 pe malul
Galaţiul, dar şi marile puteri ale
fluviului, Palatul Episcopiei
lumii îi ştiau importanta poziţionare
purtând denumirea lui, „Dunărea
la Dunărea de Jos, cum o făcuseră,
de Jos”, dat în folosinţă la 1900,
încă din 1852, chiar înainte de
Catedrala Ortodoxă, a cărei piatră
înfiinţarea Comisiei, Statele Unite
de temelie a fost pusă la 27 aprilie
ale Americii, înfiinţând aici un
1906 de însuşi prinţul Ferdinand
viceconsulat, devenit, şase ani mai
şi prinţesa Maria, viitorul rege
târziu, consulat, prin semnătura
şi viitoarea regină ai României,
celui
de-al
cincisprezecelea
Palatul Navigaţiei, operă a
preşedinte, James Buchanan,
arhitectului Petre Antonescu,
predecesorul lui Abraham Lincoln
dat în folosinţă la 1912, Sediul
la conducerea Americii.
Bibliotecii
Judeţene
„V.A.

Dunărea a fost întotdeauna
Urechia”, palatul care a găzduit
vatra pe care şi-a făurit oraşul destinul
Comisia Europeană a Dunării, până
Biserica Precista
de port şi de centru economic, comercial
la desfiinţarea ei, Palatul de Justiţie,
şi cultural, la graniţa vremelnică dintre cele două
devenit sediul Universităţii „Dunărea de Jos” şi, mai
principate ce aveau să se unească la 1859 sub
apoi, în epoca contemporană, Turnul de Televiziune,
sceptrul lui Alexandru Ioan Cuza, cel care, după ce
ridicat pe malul apei, cu un restaurant de unde poate
fusese pârcălab de Galaţi, a ajuns întâiul domn al
fi privit oraşul de la înălţime, Grădina Botanică,
României, având o vreme intenţia de a fixa capitala
splendida Faleză cu a ei unică Tabără de sculptură în
noului stat chiar aici, la Dunăre, şansă istorică, din
metal, Biblioteca, Muzeul de Artă Vizuală, la care se
păcate, ratată dar şi semn nu numai al importanţei
adaugă multe altele, pe care orice turist, de oriunde ar
sale urbane de ansamblu şi al minunatei aşezări
poposi el, şi-ar dori să le vadă...
la încrucişare de drumuri şi de ape, precum şi al

Purtând parcă simbolistica tuturor acestor
poziţiei sale geopolitice, atât de pregnantă atunci,
împliniri, dar şi a continuităţii danubiene, circulă astăzi
ca şi astăzi, când marchează graniţa de Est a Uniunii
pe Dunărea gălăţeană o navă care poartă în ea istoria
Europene, în calitate de centru de euroregiune ce
modernă a fluviului. Ea se numeşte acum „Tudor
implică şi statele vecine, Republica Moldova şi
Vladimirescu” după ce se numise întâi „Croaţia”,
Ucraina, ele însele aspirante, de pe poziţii diferite,
purtând după aceea, în timp, şi alte nume, şi este
la accesul în marea familie continentală.
singura navă cu zbaturi care mai circulă în Europa, în

Şi tot Dunărea a fost şi este legătura
lume, doar pe Mississippi fiind încă în viaţă câteva...
Galaţiului cu Europa şi cu lumea. Fără Dunăre,
Lansat la apă la 1854, de Şantierele Navale din
oraşul nici nu poate fi închipuit, fluviul este chiar
Budapesta şi reprezentând atunci cea mai importantă
raţiunea lui de a fi, el a atras în negura timpului
navă a flotei austro-ungare, vasul a acumulat 160 de
cetele umane din epoca de piatră, cu urmele lăsate în
ani de istorie, devenind mai mult decât un simplu
străvechi straturi arheologice, tot el a fost leagănul
mijloc de transport fluvial şi constituindu-se într-un
cetăţii dacice zidite aici în secolele V - IV Î.Hr., apoi
monument în sine, de ştiinţă şi tehnologie navală,
şi al romanilor care şi-au înălţat castrul pe dealul
de civilizaţie şi cultură, în ultimă instanţă. Salvat
Barboşilor, al populaţiei daco-romane ulterioare, cu
de la aruncarea la fier vechi de către oficialităţile
primul mormânt paleocreştin descoperit în incinta
locale, vasul cu zbaturi „Tudor Vladimirescu” este
ruinelor, succesiuni de generaţii care au preluat unele
legenda vie a Dunării, simbolul trăiniciei cooperării
de la altele moştenirea stabilităţii, a continuităţii şi
europene pe fluviu şi, totodată, o expresie elocventă
a trăiniciei. Şi, tot din piatra ruinelor acelui castru
a grijii Primăriei Galaţi, a consilierilor locali, pentru
roman, în plin Ev Mediu moldav, gălăţenii şi-au
conservarea valorilor patrimoniului local spre care,
înălţat Biserica fortificată Precista, unică în ţară,
cu mijloacele expresive ale scrisului, vă deschidem o
monument al artei religioase medievale, cu dubla
fereastră şi vă lansăm o invitaţie de suflet prin această
ei funcţionalitate, de apărare a fiinţei şi de înălţare
carte de vizită a Galaţiului, astăzi adevărat brand
a ei în credinţa creştină străveche.
dunăreano-european.
Prof. dr. Zanfir Ilie

De altfel, toate marile monumente pe care
Director/Manager
le înşiră astăzi Galaţiul pe şiragul moştenirii sale
al Bibliotecii Judeţene „V.A. Urechia” Galaţi
civice şi spirituale tot de Dunăre sunt legate: Biserica

Iunie 2014

http://www.bvau.ro/docs/asociatia/index.php

3
Conferinţa ANBPR BiblioPUBLICA Bistriţa 2014

În acest an,
Conferinţa ANBPR
BiblioPUBLICA
a fost organizată
în parteneriat cu
Biblioteca Judeţeană
„George Coșbuc”
Bistrița-Năsăud, în
perioada 15-17 mai,
cu o temă generoasă
și de actualitate –
„NOVA BIBLIOTHECA - Provocări şi tendinţe
în bibliotecile publice” ce a vizat dezvoltarea și
repoziționarea bibliotecii publice, ca principal facilitator
de cunoaștere la nivel comunitar, ca mediu de coagulare
a energiilor și ideilor creative ale bibliotecarilor.

Evenimentul a reunit aproximativ 100
participanți, bibliotecari din toate filialele
Asociaţiei,
personalități
din
domeniul
biblioteconomiei, din ţară şi din străinătate,
oficialități ale administrației publice locale,
reprezentanți ai mediului de business,
reprezentanți ai partenerului strategic al ANBPR
– IREX România, precum și parteneri și
colaboratori ai Asociației din zona organizațiilor
non-guvernamentale.

Dragoş Adrian Neagu alături de reprezentanţi ai
administraţiei publice locale

Lucrările conferinței au fost deschise de
gazde, scriitorul și preotul Ioan Pintea, directorul
Bibliotecii Județene „George Coșbuc”, urmat de
Dragoș Adrian Neagu, președinte al ANBPR, și
de reprezentanţii Administraţiei Locale Bistriţa
care au adresat cuvinte de salut participanţilor. Tot
în prima parte a zilei au fost decernate diplome
http://www.bvau.ro/docs/asociatia/index.php

de mulţumire pentru deosebita contribuţie la
promovarea misiunii bibliotecii publice şi la
dezvoltarea mediului cultural naţional.

Agenda conferinţei, ce poate fi consultată
la adresa http://www.anbpr.org.ro/images/PDF/
AGENDA_CONFERINTA_BISTRITA.pdf,
diversificată și încărcată ca de obicei, a fost respectată
pas cu pas, chiar dacă de multe ori a fost depăşit
orarul programat. Vorbitorii au fost mulţi şi toţi
doritori să prezinte ce este mai nou și mai interesant
în biblioteca lor, iar în cazul reprezentanților
mediului de business, au fost multiple prezentări de
produse și servicii de ultimă generație.

Irina Petraş şi Grigore Leşe - invitaţi de onoare la
Conferinţa BiblioPUBLICA

În partea a doua a zilei au urmat: Irina Petraș,
critic literar și fost bibliotecar, cu „Biblioteca din
noi” - o disertație despre importanța bibliotecii
publice și a lecturii ca respirație; Paul Andre
Baran cu perspective post Biblionet – ce urmează
după finalizarea programului Biblionet, Hermina
Anghelescu - Dr. A. al biblioteconomiei românești
cu o prezentare despre serviciile moderne de
bibliotecă. Prima parte a prezentărilor a fost
încheiată de Anca Râpeanu, directorul Bibliotecii
Metropolitane București cu o prelegere despre
rolurile bibliotecii și tendințele internaționale.

Urmează momentul spiritual al primei
zile cu prezentări ale ofertelor editoriale și lansări
de carte sub titlul generic Biblioteci Verticale. În
cadrul acestui eveniment, Grigore Leșe, invitatul
de onoare al Conferinței își lansează cartea „Acum
știu cine sunt”, apărută la editura Humanitas, urmată
de întâlnirea cu IPS Mitropolit Andrei Andreicuţ.
Și pentru că înainte de toate Grigore Leșe este un
cunoscut solist de muzică populară românească
cu un repertoriu constituit din melodii vechi,

Iunie 2014

4

mai multe informații la http://www.anbpr.org.
ro/images/PDF/Profil_eFacilitator_final.pdf,
precum și un nou produs ANBPR – certificarea
bibliotecilor publice ca centre de formare
ECDL, despre care mai multe informații
se găsesc la http://www.anbpr.org.ro/index.
php/stiri/622-10-centre-de-certificare-ecdl%C3%AEn-bibliotecile-publice-anbpr

Cea de a doua zi s-a încheiat cu
vizitarea Bibliotecii Județene „George

Biblioteca Estivală, proiectul Bibliotecii „V.A. Urechia”,
prezentat de Andreea Iorga

provenind din folclorul autentic al zonei, seara s-a
încheiat cu un concert dedicat bibliotecarilor.

Cea de-a doua zi a fost dedicată proiectelor
inovative, Biblioteca „V.A. Urechia” din Galați
fiind prezentă cu proiectul Biblioteca Estivală –
prezentare suținută de Andreea Iorga. De interes au
fost prezentările colegilor din Republica Moldova
– Mariana Harjevschi,
președinte al Asociației
Bibliotecarilor
din
Republica
Moldova
cu proiectul Novateca
(proiectul Biblionet din
Republica Moldova)
și proiectul Fashion
To Go – prezentare de
modă și carte și Lidia
Kulikovschi, director al
Bibliotecii Municipale
„B.P. Hașdeu” despre
Cum să organizezi o
zi a ideilor Fed Ex –
ziua ideilor creative, o zi din Ioana Crihană, director executiv ANBPR
lansând un nou produs ANBPR: Profilul
lună în care toți bibliotecarii
Bibliotecarului e-Facilitator
gândesc proiecte pentru
dezvoltarea bibliotecii.

Un alt proiect este cel al ANBPR prezentat de
Ioana Crihană – Profilul Bibliotecarului e-Facilitator,

Ioan Pintea, directorul Bibliotecii
Judeţene „George Coşbuc” BistriţaNăsăud prezentând biblioteca

Iunie 2014

Paul Baran şi Scott Andersen, despre promisiunile
Biblionet şi perspectivele de continuare a programului

Coșbuc” și vernisajul expoziției „Forme
ludice” - expoziţie a Liceului de Arte
„Corneliu Baba” din Bistrița Năsăud.

Ultima zi a fost destinată obiectivelor
și atracțiilor turistice din ținutul Năsăudului.
Participanții au avut ocazia să viziteze Casa
Memorială „Liviu Rebreanu”, Muzeul
Grăniceresc Năsăudean, Casa Memorială
„George Coșbuc” și Mănăstirea Salva.

Filiala Galaţi a ANBPR a avut de
această dată o delegație restrânsă, din cauza
condițiilor impuse de organizatori (maxim 3
participanți pe Filială) și a fost compusă din:
Geta Eftimie, Andreea Iorga de la Biblioteca
Județeană „V.A. Urechia” și Mihaela Buțurcă
de la Biblioteca Comunală Măstăcani.

În cadrul Conferinței a fost prezentată
și ulterior aprobată prin vot deschis Strategia
de dezvoltare a ANBPR document ce a fost în
dezbatere publică și care poate fi consultat la
adresa: http://www.anbpr.org.ro/index.php/
stiri/613-strategia-de-dezvoltare-a-anbpr.

Conferința de toamnă a anului
2014 va avea loc la Tg. Jiu, la Biblioteca
Judeţeană Gorj „Christian Tell”, Olimpia
Bratu, directorul instituției, asumându-şi
misiunea de gazdă.
Geta Eftimie,
director adjunct
Biblioteca Judeţeană „V.A. Urechia” Galaţi

http://www.bvau.ro/docs/asociatia/index.php

A VI-a ediţie a Festivalului Naţional al Cărţii „Axis Libri”

În perioada 20-24 mai 2014, Biblioteca
Județeană „V.A. Urechia” Galați în parteneriat cu
Editura Eikon, sub patronajul Ministerului Culturii,
cu sprijinul Consiliului
Județului, Consiliului
Local
și
Primăriei
Municipiului Galați și în
colaborare cu instituțiile
de cultură: Centrul
Cultural „Dunărea de
Jos”,
Universitatea
„Dunărea de Jos”,
Inspectoratul
Şcolar,
Palatul Copiilor, Teatrul
Muzical „Nae Leonard”,
Teatrul Dramatic „Fani Tardini”,
Teatrul de Păpuși „Gulliver”,
Muzeul de Istorie, Muzeul de
Artă Vizuală, Casa de Cultură a
Sindicatelor și Casa de Cultură a
Studenților a organizat a VI-a ediție
a Festivalului/Târgului Național
al Cărții „Axis Libri”, adresat
iubitorilor de carte și lectură atât
cititori, cât și creatori,
editori și difuzori,
care au participat la un
program generos prin
diversitate și calitate.

Festivalul s-a
desfăşurat ca de obicei
pe Aleea Domnească
din dreptul blocurilor
P, precum şi în alte
locaţii.

Deschiderea oficială a Festivalului a avut
loc marţi, la ora 11, cu alocuţiunile directorului
Bibliotecii Județene „V.A. Urechia”, prof. dr.
Zanfir Ilie şi ale oficialităţilor şi invitaţilor
speciali ai manifestării: Nicolae Bacalbaşa
- preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi,
Marius Stan - primarul Municipiului Galaţi,
Cassian Maria Spiridon, preşedintele Filialei
Iaşi a Uniunii Scriitorilor din România, Corneliu
Antoniu - preşedintele filialei gălăţene a USR,
Sterian Vicol, preşedintele Societăţii Scriitorilor
„C. Negri” Galaţi.

Printre cei care au adresat un cuvânt de
suflet gălăţenilor prezenţi la deschidere s-a numărat
şi directoarea Bibliotecii Naţionale a României,
Elena Târziman, care a apreciat valoarea bibliotecii
http://www.bvau.ro/docs/asociatia/index.php

5

gălăţene, situată printre bibliotecile de vârf ale
culturii româneşti.

În prima zi a festivalului a debutat şi a
VI-a ediţie a „Campaniei
de promovare a lecturii”.
Parte a festivalului au fost şi
concursurile, fie că a fost vorba
de Concursul de creaţie literară
„Scriitori de ieri, de azi şi de
mâine” destinat tinerilor, fie de
concursuri de şah. Imaginile
Galaţiului vechi, din colecţiile
speciale ale bibliotecii, au
asigurat un cadru vizual
deosebit,
atrăgând
atenţia trecătorilor.
Seria
lansărilor
de
carte
şi
a
manifestărilor culturale
a fost neîntreruptă, pe
parcursul acestor patru
zile gălăţenii având
prilejul să răsfoiască
şi să cumpere ultimele
noutăţi ale editurilor
din ţară, să se întâlnească cu scriitori
şi personalităţi culturale, să vizioneze
spectacole de divertisment şi
momente muzicale. Printre lansările
de carte s-au numărat şi momente
dedicate
scriitorilor
gălăţeni,
numeroase dintre cărţile acestora
fiind editate sub auspiciile Editurii
„Axis Libri” a bibliotecii. De altfel,
în ultima zi a festivalului au fost
prezentate ca de obicei ultimele apariţii editoriale
ieşite sub sigla Bibliotecii Judeţene „V.A. Urechia”
şi a editurii proprii: revistele literare Axis Libri,
Buletinul Fundaţiei Urechia şi Antares - Axis Libri,
buletinul Asociaţia, volumul „Oameni în memoria
Galaţiului : aniversări 2012-2013”.

Ediţia din acest an a festivalului s-a încheiat
cu vânzări de 200.000 de euro ale reprezentanţilor
editurilor şi cu un număr de 30.000 de vizitatori,
unele edituri rămânând şi duminică dimineaţa să-şi
prezinte oferta de carte.

Programul complet al festivalului şi galerii
de imagini surprinse pe parcursul manifestărilor
pot fi descoperite pe site-ul bibliotecii.
Redacţia

Iunie 2014

6

Povestea unui Carnaval : a XXXIV-a ediţie a Carnavalului Cărţii pentru Copii

De Ziua Copilului, pe 1 Iunie
2014, Carnavalul Cărţii pentru Copii,
manifestare de tradiţie, organizată de
Biblioteca „V. A. Urechia”, s-a desfăşurat
în Grădina de Vară a Teatrului Muzical
„Nae Leonard” din Galaţi. Cuvântul de
deschidere al Carnavalului Cărţii, aflat la
a 34-a ediţie, i-a aparţinut managerului
Bibliotecii, prof. dr. Ilie Zanfir, întâmpinat
cu emoţie şi multă bucurie de o mulţime
din peste 300 persoane: părinţi, bunici
ai participanţilor, cadre didactice, artişti,
personalităţi gălăţene şi oameni de cultură.

Peste 150 de participanţi, costumaţi în
personaje îndrăgite din cărţile citite de ei, l-au
aplaudat pe managerul bibliotecii care a susţinut
şi se implică cu profesionalism pentru a transmite
mai departe tradiţia Carnavalului Cărţii pentru
Copii al Bibliotecii. Participanţii şi-au aşteptat
rândul pentru a defila pe scena frumos amenajată
şi pentru a-şi prezenta fiecare costumul care
reprezenta un personaj îndrăgit, din poveştile citite
de ei, împrumutate
de la bibliotecă,
şi au asistat la
spectacolul
ce
s-a desfăşurat pe
scenă, pentru a se
bucura de ziua lor.

A evoluat
pe scenă formaţia
„Shock Models”,
cu o prezentare
de modă, dans,
a cântat formaţia „Alegria”, a
debutat Pricopi Ionuţ, elev al Şcolii
Gimnaziale Nr. 20, cu un cântec din
folclorul românesc, un talent nativ
descoperit de Bibliotecă şi ne-am
bucurat de prezenţa unui grup de elevi
de la Şcoala Gimnazială Nr. 16, bine
pregătiţi de către profesorul
de limbă franceză, dl Leon
Dumitru, care a prezentat o
scenetă din I.L. Caragiale,
spre deliciul spectatorilor.

Surpriza carnavalului
a constituit-o prezenţa la
această ediţie a vedetei
Andreea Antonescu care a
venit la carnaval, în calitate

Iunie 2014

de părinte. Andreea Antonescu a
participat la Carnavalul Bibliotecii de
când avea numai 2 ani. În anul 1985,
în holul Bibliotecii „V. A. Urechia”,
la a V-a ediţie a Carnavalului Cărţii,
am avut bucuria să întâmpinăm printre
participanţi, doi părinţi frumoşi care-şi
ţineau în braţe comoara. Era foarte
frumos costumată şi cum e şi firesc a
primit premiul cel mare. A participat
şi în următorii ani şi pentru că era
talentată, micuţa participantă a urcat
pe scena amenajată în holul bibliotecii, unde a
cântat şi a dansat spre încântarea tuturor. Noi am
promovat-o atunci, însă nu ştiam că promovăm o
viitoare vedetă şi nu ştiam însă ceea ce va fi cel mai
important - nici vedeta nu ne-a uitat biblioteca.

În 2014, însoţită de mama şi de fiica ei, a
revenit cu drag la Carnavalul Cărţii pentru Copii,
cântând şi dansând alături de fiica ei aflată la aceeaşi
vârstă pe care o avea şi mama ei când a participat la
carnavalul cărţii. Prin această atitudine consider că
munca noastră a fost răsplătită şi trebuie
spus că nu e singura concurentă din trecut
a carnavalului care a revenit la bibliotecă
în calitate de părinte, participând alături
de copilul său la mult îndrăgita paradă a
costumelor de carnaval.

Trebuie spus că am beneficiat de
ajutorul autorităţilor locale, Primăria
Galaţi, Consiliul Judeţean în frunte
cu
managerul
Bibliotecii, şi toţi
copiii au plecat de la
carnaval cu cel puţin
o carte în mână şi cu
dulciuri ce-i încântă
de fiecare dată.
Carnavalul
Cărţii
pentru
Copii
al
Bibliotecii „V. A.
Urechia” atrage an
de an tot mai mulţi
participanţi care pleacă fericiţi de
fiecare dată, cu speranţa de a reveni
anul următor, iar noi îi aşteptăm de
fiecare dată cu drag.
Şerban Florica, bibliotecar
Compartimentul Împrumut la
domiciliu pentru copii
http://www.bvau.ro/docs/asociatia/index.php

Filiala Nr. 4 „Grigore Vieru”
la cinci ani de la inaugurare

La 15 iunie 2009 a fost inaugurată Filiala
Nr. 4 „Grigore Vieru” în inedita locaţie Eurogara
Călători Galaţi. Este una dintre realizările
importante ale proiectului de management al
directorului Bibliotecii „V. A. Urechia”, prof. dr.
Zanfir Ilie.

Biblioteca dispune de o sală de împrumut
documente de biblioteca şi o sală pentru lectură
şi Internet, un spaţiu generos pentru activităţi
culturale şi de socializare.

Colecţiile cu acces liber la raft au crescut
în timp, ajungând în prezent la un număr de peste
8500 unităţi de bibliotecă: cărţi, reviste, hărţi şi
documente multimedia.

În cei cinci ani de activitate am iniţiat şi
realizat numeroase proiecte cultural-educaţionale în
colaborare cu instituţii de învăţământ şi organizaţii
nonguvernamentale, locale şi judeţene. Menţionez
colaborările cu Colegiul Naţional „Al. I. Cuza”,
Liceul Tehnologic de Marină, Seminarul Teologic
„Sf. Apostol Andrei”, Liceul Tehnologic „Eremia
Grigorescu” Tg. Bujor, Fundaţia „Inimă de Copil”,
Centrul de Zi „La Vale”, Grădiniţa „Sf. Maria”,
Centrul Cultural „Dunărea de Jos”.

Am venit în întâmpinarea nevoilor de
informare, educare şi loisir a unui segment
important din populaţia judeţului nostru care
tranzitează zilnic prin Eurogara CFR Călători Galaţi
spre şcolile, universităţile şi locurile de muncă din
oraşul Galaţi; peste 1200 persoane/zi, din care 145/
zi, în medie, folosesc serviciile bibliotecii.

Ne-am apropiat de utilizatorii bibliotecii
prin diversificarea serviciilor, organizarea de
cursuri de iniţiere în lucrul cu computerul,
implicarea în Proiectul Biblionet care a oferit un
număr de patru calculatoare conectate la internet
ce satisfac nevoile de informare şi comunicare fără
frontiere în timp real. Pentru călătorii străini şi din
http://www.bvau.ro/docs/asociatia/index.php

7

ţară care vizitează oraşul Galaţi oferim informaţii
turistice şi îndrumare.

Începând cu anul 2012, am implementat
împreună cu voluntarii şi fundaţiile din Cartierul
Valea Oraşului Proiectul de vacanţă „Şahul - sportul
minţii!” pentru copii defavorizaţi.

Împreună cu personalităţi ale culturii şi
cadre didactice, cu sprijinul nemijlocit al conducerii
Bibliotecii „V. A. Urechia”, am promovat tineri
talentaţi prin organizarea de expoziţii cu cele mai
reuşite creaţii personale.

Ne propunem ca pentru următorii
ani să diversificăm serviciile în concordanţă
cu oportunităţile oferite de noile tehnologii
informatice, să venim în întâmpinarea utilizatorilor
prin realizarea unei pagini web proprii de promovare
şi informare.
Celozena Diaconu
responsabil Filiala Nr. 4 „Grigore Vieru”

Iunie 2014

8
Concurs de lectură : Bătălia cărţilor

Începând cu luna aprilie
2014, Biblioteca Judeţeană „V. A.
Urechia” Galați, în parteneriat cu
Asociaţia Naţională a Bibliotecarilor
şi Bibliotecilor Publice din România,
filiala Galați, a dat startul unui
nou concurs de lectură - Bătălia
cărților, prin care se urmărește
popularizarea cărţilor de valoare
destinate copiilor şi adolescenţilor
şi stimularea lecturii pentru aceste
categorii de public. Acest concurs
se desfășoară în mai multe biblioteci
publice din țară, inițiatoarea acestui
demers fiind Biblioteca Județeană
”Octavian Goga” Cluj.
Obiective:
• popularizarea cărţilor de valoare destinate
copiilor şi adolescenţilor;
• familiarizarea participanţilor la concurs cu
regulile de lectură şi de întocmire a unei fişe
de lectură;
• însuşirea de către participanţii la concurs a
competenţelor de lectură: înţelegerea textelor
literare, capacitatea de a reflecta asupra
acestora, de a formula opinii, argumente şi
interpretări proprii în scris şi oral în cadrul
unei dezbateri.

Bătălia
cărţilor
se desfășoară pe două
grupe de vârstă: copii
(11-13 ani) şi adolescenţi
(14-18 ani), perioada de
desfășurare fiind 01 aprilie
– 04 octombrie 2014.
Înscrierea se face la sediul
și la filialele Bibliotecii
Județene „V.A. Urechia”, în
perioada 01 aprilie – 31 mai
2014. Regulamentul concursului poate fi consultat
la:
http://www.bvau.ro/manifestari/2014/0401/
regulament_concurs.pdf

Partenerii din cadrul proiectului sunt:
1.
Colegiul Tehnic de Alimentație și Turism
„Dumitru Moțoc” Galați;
2.
Colegiul Tehnic „Radu Negru” Galați;
3.
Liceul Teoretic „Emil Racoviță” Galați;

Iunie 2014

4.
Liceul Tehnologic „Anghel
Saligny” Galați.

În momentul înscrierii la
concurs, fiecare participant va
primi câte un model de fişă de
lectură. Condiţia obligatorie este ca
cei care se înscriu să citească cărţile
participante la Bătălia cărţilor,
până la sfârşitul lunii septembrie
2014. Lista cărților participante în
concurs se găsește aici:
http://www.bvau.ro/
manifestari/2014/0401/lista_
carti_11_13_ani.pdf
http://www.bvau.ro/
manifestari/2014/0401/lista_
carti_14_18_ani.pdf

Concursul va avea loc în data de 4 octombrie
2014. Concurenții pot fi însoţiţi de susţinători:
colegi de clasă, profesori, părinţi, prieteni. Marele
premiu va consta într-un eBook Reader. Cartea
care se va bucura de cele mai multe solicitări şi va
obţine cel mai mare punctaj din partea cititorilor va
deveni Cartea anului. Rezultatele concursului vor
fi promovate în mass-media şi în mediul virtual.
Detalii puteți găsi pe site-ul bibliotecii: http://www.
bvau.ro/ și pe pagina de facebook: https://www.
facebook.com/bibliotecagalati?fref=ts.

Participând
la
acest concurs, copiii şi
adolescenţii îşi vor însuşi
o serie de metode şi
competenţe:
înţelegerea
textelor literare, capacitatea
de a reflecta asupra acestora,
de a formula opinii,
argumente şi interpretări
proprii în scris şi oral în
cadrul dezbaterilor.

Acest concurs de lectură este un prilej pentru
ca Biblioteca Județeană „V.A. Urechia” Galați să
fie prezentă în viaţa tinerilor gălățeni şi să menţină
cartea şi lectura în atenţia generaţiilor tinere.
Liana Niculeț,
bibliotecar Marketing. Programe. Proiecte

http://www.bvau.ro/docs/asociatia/index.php

9

Ştiri pe scurt
Biblioteca Judeţeană „V.A. Urechia” Galaţi : Centru de Formare Regional

Biblioteca Judeţeană Galaţi a fost aleasă
de către IREX pentru a deveni Centru Regional de
Formare, în vederea sustenabilităţii activităţii de
training iniţiate prin programul Biblionet.

Acest lucru presupune: găzduirea unui curs
de formare a formatorilor în perioada iunie - august
2014 în biblioteca noastră prin care se va autoriza
centrul
de
formare,
realizarea a cel puţin unui
curs de formare nou pe
an şi partajarea gratuită
a acestuia cu celelalte
biblioteci judeţene din
România,
participarea
celor 2 formatori şi a
responsabilului IT la 
un curs de formare în folosirea şi administrarea
platformelor de e-Learning în luna mai 2014,
realizarea a cel puţin unui eveniment de formare

anual în parteneriat cu celelalte centre regionale de
formare.

Obiectivul IREX de sustenabilitate este
să se creeze o platformă on-line de învăţare, pe
care Biblioteca Județeană „V.A. Urechia” Galați
o va dezvolta să găzduiască majoritatea cursurilor
create în cadrul programului Biblionet, precum şi
alte cursuri noi ce vor fi create după
terminarea programului Biblionet.

IREX va realiza investiţiile
în tehnologie, astfel încât centrul
de formare din biblioteca noastră
să fie dotat la cele mai ridicate
standarde, permiţând un înalt nivel
de pregătire pentru bibliotecarii din
sistemul de biblioteci publice din
România.
Titina – Maricica Dediu, Șef birou Completare.
Achiziție. Evidența colecțiilor

Biblioteca Estivală: o nouă ediţie

Biblioteca Estivală
se va deschide din nou
în acest an, în data de 15
iunie şi va funcţiona în
intervalul orar 10.00 –
21.00 de luni până vineri,

Simpozionul Naţional „Mijloace moderne de
atragere a publicului în biblioteci” la Brăila

În perioada
26 – 27 iunie
2014, va avea
loc
Simpozionul
Naţional „Mijloace
moderne de atragere
a publicului în
biblioteci”,
la
Biblioteca Judeţeană „Panait Istrati” din Brăila.

Simpozionul este structurat pe 2 secţiuni –
comunicări în plen (26 iunie) şi ateliere de lucru
(27 iunie), iar temele supuse dezbaterilor sunt
următoarele:
• atragerea la bibliotecă a preşcolarilor;
• publicul activ din piaţa muncii versus
utilizator inactiv al bibliotecii;
• biblioteca şi categoriile defavorizate de
public;
• ghid de bune practici în atragerea şi
fidelizarea publicului – exemple.
http://www.bvau.ro/docs/asociatia/index.php

iar duminica între orele 8.00 – 13.00. Bibliotecarii
gălăţeni vor fi la dispoziţia utilizatorilor pentru a
le oferi o alternativă de petrecere a timpului liber
printr-o varietate de programe şi proiecte recreativeducative pentru toate vârstele, într-un cadru
relaxant, comod şi creativ.

Simpozion Internaţional Bienal la
Biblioteca Judeţeană din Arad

Cea de a cincea
ediţie a Simpozionului
Internaţional
Bienal,
organizat de Biblioteca
Judeţeană „A.D. Xenopol”
Arad,
având
titlul
„Momente din istoria
lecturii publice” va
avea loc între 22 – 25
septembrie 2014.

Acest simpozion
este structurat pe 4 secţiuni:
• biblioteca, spaţiu de educaţie nonformală;
• software şi hardware în biblioteca publică;
• conservare şi valorificare în biblioteca
publică;
• Biblionet – concluzii şi perspective.

Iunie 2014

10
Aniversările anului 2014 în județul Galați : iulie - septembrie 2014
Băneasa
20 august - 115 ani de la moartea, în Galaţi, a
proprietarului rural Gheorghe FULGER, membru
şi preşedinte al primului Consiliu Judeţean după
Legea din 1864, prefect, deputat, senator, primar al
oraşului Galaţi în perioada mart. 1883 - apr. 1884
(n. 25 mart. 1832, comuna Băneasa, jud. Galaţi)
Buciumeni
13 septembrie - 130 de ani de la naşterea, în
comuna Buciumeni, jud. Galaţi, a magistratului
Constantin N. IFRIM, avocat şi jurnalist, deputat
liberal, inspector general administrativ al ţinutului
Dunărea de Jos, primar al oraşului Iaşi, fondatorul
„Ateneului Popular Tătăraşi” din Iaşi (d. 14 oct.
1960, Bucureşti)
Cavadineşti
10 august - 85 de ani de la naşterea, în satul Găneşti,
comuna Cavadineşti, jud. Galaţi, a profesorului
de limba şi literatura română Laurenţiu
BOURCEANU, cadru didactic la Liceul „Vasile
Alecsandri” din Galaţi timp de peste trei decenii
(d. 3 sept. 2007, Galaţi)
Corni
4 august - 10 ani de la moartea,
în Bucureşti, a interpretului de
muzică uşoară şi de operetă
Ionel MIRON, membru şi solist
al Ansamblului „Ciocârlia” din
Bucureşti, conducător al Estradei
Teatrului Muzical „Nae Leonard” din Galaţi,
Cetăţean de Onoare al Municipiului Galaţi (n. 6
sept. 1932, comuna Corni, jud. Galaţi)
Frumuşiţa
19 septembrie - 30 de ani de la moartea, în
Bucureşti, a actorului Toma DIMITRIU, cu o
prestigioasă activitate pe scena Teatrului Naţional
din Bucureşti (n. 27 apr. 1908, sat Tămăoani,
comuna Frumuşiţa, jud. Galaţi)
Ghidigeni
1 august - 25 de ani de la moartea, în Bucureşti,
a sculptorului Mihail MEIU,
participant la expoziţii de artă
naţionale şi internaţionale, distins
cu Premiul Uniunii Artiştilor
Plastici pentru sculptură în anul
1968 (n. 3 mart. 1938, comuna
Ghidigeni, jud. Galaţi)

Iunie 2014

Griviţa
30 august - 95 de ani de la naşterea, în comuna
Griviţa, jud. Galaţi, a inginerului electrotehnic Aurel
POPOVICI, profesor universitar la Facultatea de
Electrotehnică a Institutului Politehnic din Iaşi (d.
15 mart. 2000, Iaşi)
Independenţa
5 septembrie - 65 de ani de la
naşterea, în comuna Independenţa,
jud. Galaţi, a artistei plastice Maria
DUMBRAVĂ, grafician la diferite
reviste şi edituri, participantă la
Saloanele de toamnă şi de primăvară ale Filialei
Galaţi a Uniunii Artiştilor Plastici din România
Jorăşti
30 august - 40 de ani de la moartea, în Bucureşti, a
învăţătorului Vasile HONDRILĂ,
publicist, culegător de folclor,
inspector şcolar al judeţului Cahul,
unde a editat ziarul Graiul satelor,
redactor la numeroase reviste
literare (n. 29 ian. 1902, comuna
Jorăşti, jud. Galaţi)
Munteni
30 septembrie - 50 de ani de la moartea, în
Bucureşti, a doctorului Aurel MARIN, medic
chirurg O.R.L. la Spitalul „Colţea”, medic la
Spitalul „Cantacuzino” din Bucureşti, şef lucrări
şi şef de secţie la Institutul O.R.L din Bucureşti,
membru al Societăţii de Oto-rino-laringologie
din Bucureşti, membru corespondent al Societăţii
O.R.L. din Franţa (n. 23 nov. 1918, sat Ungureni,
comuna Munteni, jud. Galaţi)
Nicoreşti
13 septembrie - 65 de ani de la naşterea, în comuna
Nicoreşti, jud. Galaţi, a regizorului Cornel DIACONU,
producător de filme documentare de scurt şi lung metraj
şi de ficţiune, distins cu premiul Asociaţiei Cineaştilor
din România în anii 1979, 1980, 1983
Piscu
6 septembrie - 5 ani de la moartea, în Galaţi, a
poetului şi publicistului Ion PANAIT, redactor al
revistei Milcovul şi editor al revistei Tomis (n. 1
mart. 1941, comuna Piscu, jud. Galaţi)
Smulţi
25 august - 35 de ani de la moartea, în Bucureşti,
a medicului veterinar Apolodor TACU, doctor
http://www.bvau.ro/docs/asociatia/index.php

11
docent în ştiinţe, membru fondator al Societăţii de
Biometrie din România (n. 20 aug. 1921, comuna
Smulţi, jud. Galaţi)
Suceveni
13 august - 150 de ani de la
naşterea, în satul Rogojeni,
comuna Suceveni, jud. Galaţi,
a profesorului de matematică
Spiridon POPESCU, scriitor
poporanist şi publicist, care a
înfiinţat, împreună cu Mihai Pastia, prima şcoală de
adulţi din Galaţi, membru al Societăţii Scriitorilor
Români (d. 8 mai 1933, Bucureşti)
Tecuci
6 august - 120 de ani de la moartea, în Tecuci, jud.
Galaţi, a lui Anton CINCU, primar al oraşului
Tecuci (1964-1871), care a realizat lucrări capitale
pentru modernizarea oraşului, cu a cărui avere,
donată prin testament comunităţii, au fost construite
Spitalul „Anton Cincu” din Tecuci şi Spitalul din
Nicoreşti (n. 8 nov. 1831, Tecuci)
9 august - 25 de ani de la moartea, în Bucureşti, a
violoncelistului George COCEA, prim-violoncelist
în Orchestra Academiei de Muzică, Orchestra
Simfonică a Filarmonicii şi Orchestra Operei
Române din Bucureşti, profesor de violoncel la
Academia Regală de Muzică şi Artă Dramatică din
Bucureşti, dirijor şi fondator al Orchestrei de cameră
„George Enescu” din Paris (n. 24 ian. 1904, Tecuci)
26 august - 85 de ani de la naşterea, în Tecuci, jud.
Galaţi, a profesorului universitar Constantin I.
MILICĂ, cadru didactic la Universitatea de Ştiinţe
Agricole şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la
Brad” din Iaşi, cercetător ştiinţific la Institutul de
Cercetări Agronomice din Bucureşti
29 august - 70 de ani de la moartea, în comuna
Grindu, jud. Ialomiţa, a pictorului Ioan N. PEIU,
profesor la Liceul „Dimitrie A. Sturdza” din Tecuci
(din 1941), prezent cu lucrări la Saloane oficiale şi
expoziţii naţionale (n. 29 dec. 1913, Bârlad)
3 septembrie - 15 ani de la moartea, în Bucureşti,
a pictorului Ion ŢARĂLUNGĂ, reporter militar
la Studioul de Arte Plastice al Armatei, care a
transpus în lucrările sale pasiunea
pentru aviaţie şi zbor, asistent
universitar la Facultatea de Desen
a Institutului Pedagogic şi la
Institutul de Arte Plastice „Nicolae
Bălcescu” din Bucureşti, membru
fondator al Asociaţiei Române
http://www.bvau.ro/docs/asociatia/index.php

pentru Propaganda şi Istoria Aeronauticii (n. 22 aug.
1928, Tecuci, jud. Galaţi)
10 septembrie - 35 de ani de la moartea, în Bucureşti,
a scriitorului şi compozitorului Ionel BĂJESCUOARDĂ, cu studii în Tecuci şi la Liceul „Vasile
Alecsandri” din Galaţi, cântăreţ şi actor în trupe
lirico-dramatice din Galaţi, colaborator la reviste
gălăţene (n. 30 dec. 1883, Bucureşti)
Târgu Bujor
21 iulie - 95 de ani de la moartea, în Bucureşti,
a generalului de armată Eremia
GRIGORESCU, unul dintre
cei mai buni comandanţi ai
armatei române din Primul
Război Mondial, care a dat
expresiei istorice „pe aici nu se
trece” valoare de simbol în luptele de la Oituz şi
Mărăşeşti (n. 28 nov. 1863, sat Golăşei, oraş Tg.
Bujor, jud. Galaţi)
Tuluceşti
24 august - 5 ani de la moartea,
în Galaţi, a profesorului
Nedelcu OPREA, bibliotecar
şi director al Bibliotecii
Judeţene
„V.A.
Urechia”
(1962-1997),
colaborator
la numeroase publicaţii de
specialitate din ţară, autorul
monografiei Biblioteca Publică
„V.A. Urechia” Galaţi (n. 22 apr. 1930, comuna
Tuluceşti, jud. Galaţi)
Vârlezi

25 iulie - 20 de ani de la moartea,
în Brăila, a pictorului Ion GÂŢĂ,
membru al Uniunii Artiştilor
Plastici din România (din 1986),
cu lucrări în colecţii din ţară şi
străinătate (n. 13 februarie 1946,
comuna Vârlezi, jud. Galaţi)
21 august - 140 de ani de la naşterea,
în satul Crăieşti, comuna Vârlezi,
jud. Galaţi, a compozitorului Ioan
C. BOHOCIU (d. 13 apr. 1944,
comuna Vida, jud. Giurgiu).

Rubrică realizată de Otilia Badea și Tena Bezman,
Serviciul Referințe

Iunie 2014

12

Scânteiești pe linia timpului, în fotografiile
locuitorilor săi (IV)

O altă temă regăsită în fotografiile culese în Scânteieşti este cea a localnicilor care plecau la oaste, pozaţi alături de
familie sau de camarazii de pe front sau de batalion. Din păcate, timpul şi-a pus amprenta pe unele dintre imaginile păstrate
cu sfinţenie în ramă, fragmentând chipurile oştenilor de atunci...

Şi pentru că e vorba de arme, să ne gândim şi la altfel de fapte de arme, fapte ale vânătorilor din comună şi poveştile
lor vânătoreşti, de această dată probate cu imagini.
1916, Scânteieşti
Soldatul Dumitrache Nicoară cu părinţii săi
(deţinătorul fotografiei: Munteanu Ionel)
Foaie verde bob orez,
Vino, mândro, de mă vezi
Până sunt grânele verzi;
Că dacă s’or secera
Vine ordin şi mă ia,
Şi mă duce la Galaţi,
Unde ’s Turcii ’narmaţi!
1944, Scânteieşti
Căpitan Marcu Mihalache şi Niculeţ Niţă
în costum de cavalerie
(deţinătorul fotografiei: Munteanu Ionel)
12 aprilie 1949, Fântânele
Lungu Ion din Fântânele şi Vieru Alexandru din Măstăcani.
Pe verso mesajul: „Această fotografie cu bunul meu prieten Vieru
Alexandru din comuna Măstăcani, Covurlui ne rămaseră ca
amintire din Batalionul Orăştia, județul Hunedoara.”
(deţinătorul fotografiei: Lungu Mihai)

1962, Scânteieşti
Pe timpul iernii casele din marginea satului erau acoperite
cu zăpadă, iar oamenii mergeau deasupra lor. Animalele
sălbatice veneau până în sat după hrană.

În prima fotografie vânătorii Nicoară Mihail şi Marcu
Mihalache, împreună cu ceilalţi gonaci împuşcaseră un
lup. În cea de-a doua fotografie se văd iepurii vânaţi.
(deţinătoarea fotografiilor: Cristescu Vasilica)
Ceapă Oana,
bibliotecar,
Biblioteca Comunală Scânteiești

Iunie 2014

http://www.bvau.ro/docs/asociatia/index.php

Recuperarea memoriei locale prin imagini
document la Ţepu (I)

13

Un alt proiect ce are în prim plan imaginea imprimată pe placa fotografică, desfăşurat de o perioadă de timp în
cadrul Bibliotecii Comunale din Ţepu şi care a fost reflectat şi în paginile ziarului local, Gazeta de Ţepu, ne-a atras atenţia prin
valorificarea fotografiilor deţinute de localnici pentru a aduce la lumină tradiţii şi fapte din trecutul localităţii, constituind de
asemenea un exemplu de recuperare a memoriei locale în judeţul Galaţi.

Proiectul de recuperarea a memoriei locale
prin intermediul fotografiilor vechi, ce intenționez
să se finalizeze cu o expoziție permanentă în incinta
Centrului Cultural ,,Tudor Pamfile” din comuna
noastră, se desfășoară cu pași mici și siguri. Am
adunat câteva fotografii cu caracter etnografic, ce
prezintă aspecte din viața satului, obiceiuri, costume
populare, fotografii realizate acum câteva decenii
în urmă. Aș vrea ca nostalgia vremurilor ilustrate
în fotografii să le împărtășesc cu dumneavoastră.

Toate fotografiile evidențiază
bogata activitate culturală din anii 19601970 desfășurată sub bagheta regretatului
învățător, Nelu Constantinescu, când
directorul Căminului Cultural Țepu era
profesorul Stoian Dumitru. Dorind să
identific persoanele din fotografia mai
mare, am realizat că aproape jumătate
din membrii formației corale nu mai
sunt printre noi… Dar știu că în pofida
greutăților de zi cu zi din epoca de aur, se adunau
pentru repetiții în mod constant.

Tradiţii transmise în timp:
dansul popular „Căiuţii”

Din activitatea corală
desfăşurată în cadrul
Căminului Cultural
Ţepu
(anii 1960-1970)

Dansul popular cu măști - Căiuțiireprezenta bucuria și mândria tinerilor din
formație, iar disciplina și simțul ritmic erau
primordiale. Am mai văzut încercări, variante a
dansului Căiuților în localitățile vecine, dar nu
se compară cu cel al țăpenilor.

Poate revederea acestor imagini vă vor
aminti că posedați astfel de amintiri uitate în
vreun sertar…și veți
dori să le împărtăși
și altora. E păcat ca
aceste dovezi ale
experienței și trecerii
prin viață să nu le
facem
cunoscute
tinerilor de azi, care
acordă o mai mare
atenție sărbătoririi
iubirii în stil american
Valentine’s Day, decât Dragobetelui românesc…
Gina Obreja
bibliotecar,
Biblioteca Comunală Ţepu

http://www.bvau.ro/docs/asociatia/index.php

Iunie 2014

14

S-a întâmplat la...
Biblioteca Comunală
Independenţa

• „Te invit să citim împreună” – un top al cărţilor
preferate realizat de elevii clasei a II-a după ce
au vizitat o expoziţie de carte;
• Datini şi obiceiuri pascale – coşuleţe cu motive
pascale. Participanţi elevii clasei a II-a, p.î.p
Elena Costin;
• Voluntariat – promovarea activă şi
permanentă. S-au donat obiecte, jucării,
alimente neperisabile. Parteneri: Elena Costin
şi elevii clasei a II-a, preot paroh Milea Marin
şi bibliotecar Cozloschi Mirela.;
• „Să ne cunoaştem personalităţile”:
– vizionare filme româneşti: „Cireşarii” şi
„Toate pânzele sus”. Participanţi clasa a IVa, Şc. 1 Independenţa, p.î.p Antigona Ene;
– momente de improvizaţie – actorie.
Participanţi clasa a IV-a, Şc. 1
Independenţa, p.î.p Antigona Ene;
– Karaoke. Participanţi clasele I-a şi a
IV-a, Şc. 1 Independenţa, p.î.p Lenuţa
Stratulat şi Antigona Ene;
– Karaoke
şi
dansuri
populare.
Participanţi elevii claselor V-VIII, Şc.1
Independenţa;
– Creangă povestind copiilor: prezentare
power point despre viaţa povestitorului,
desene din opera autorului, expoziţie
de carte. Participanţi clasa I-a, Şc. 1
Independenţa, p.î.p Lenuţa Stratulat;
• Proiectul „Citizen” implementat la şcolile
din Independenţa – expoziţie de fotografie şi
postere în sala mică a Căminului Cultural;
• Mărgăritar în spectacol cu ocazia „Cercului
metodic al profesorilor de limba şi literatură
română” şi „Cercului metodic al secretarilor”.
bibliotecar,
Mirela Cozloschi

Iunie 2014

http://www.bvau.ro/docs/asociatia/index.php

Biblioteca Comunală
Griviţa

Biblioteca Comunală
Scânteieşti

Împreună contra viciilor!

15

Atelierul de mărţişoare

Activitatea „Împreună împotriva viciilor”,
dedicată luptei împotriva obiceiurilor proaste, care
amenință viața și sănătatea adolescenților, mai
mult ca oricând, a adunat la Biblioteca Comunală
elevi de la clasele a VIII-a ai Școlii Gimnaziale din
Grivița.

Activitatea și-a propus promovarea unei
vieți sănătoase fără vicii (alcool, tutun, droguri),
precum și promovarea de alternative: sport, muzică,
teatru, dans, pictură…

Vârsta adolescenței este o perioadă în care
tentațiile sunt mai puternice ca oricând, cercurile
de ,,prieteni teribiliști” având adesea un rol nociv,
mai ales în ceea ce priveşte dependenţa de droguri.

Citind din jurnalul unei consumatoare de
droguri, adolescentă ca și ei, elevii au desprins
învățăminte, au înțeles că mai presus de toți și de
toate este viaţa şi au conştientizat sloganul: Drog,
Anturaj, Dependența, Libertate pierdută=Moarte!!!

Au învăţat ce important este să aleagă viața,
să aleagă libertatea faţă de droguri, să spună nu
dependenţei, pentru că decizia le aparține lor!
bibliotecar
Georgeta Marus

„Scopul purtării mărțișorului este să-ți apropii
soarele, purtându-i cu tine chipul.”
(George Coșbuc)

Pentru a o întâmpina cât mai frumos pe cea
mai tânără fiică a anului, Primăvara, Biblioteca
Comunală Scânteiești a deschis în perioada 21 - 28
februarie 2014, „Atelierul de mărțișoare”, ce a avut
drept scop cunoașterea și stimularea potențialului
artistic creativ al copiilor pentru revigorarea
tradiției mărțișorului românesc. Dincolo de
obiceiuri, mărțișorul rămâne un semn prin care noi
românii salutăm venirea primăverii și un simbol al
purității sufletești.

Pe perioada deschiderii atelierului, au
participat copii cu vârstele între 6 - 14 ani care
au confecționat mărțișoare din diferite materiale:
hârtie colorată creponată și glasse, plastilină,
semințe etc.

Atelierul s-a încheiat cu o frumoasă
expoziție de mărțișoare, iar copiii au primit dulciuri
pentru efortul depus.
bibliotecar
Oana Ceapă
http://www.bvau.ro/docs/asociatia/index.php

Iunie 2014

16

Monografia comunei Ghidigeni - o piesă necesară în
puzzle-ul monografiilor judeţului Galaţi (I)

În anii sfârşitului
de secol al XIX-lea, în
Europa, dar mai ales
în zona sud-estică a
acesteia, ruralul era încă
atotstăpânitor.
Viaţa
urbană era, deocamdată,
suspendată
deasupra
unor realităţi rurale pe
care le exploata. Din
aceste realităţi îşi trăgea
urbanul
prosperitatea,
într-o proporţie foarte
mare, deoarece economia era predominant agrară.1
Mai mult decât în alte părţi ale sud-estului european,
în România, epoca modernă mărise discrepanţa
dintre lumea satelor şi cea a oraşelor. Procesul de
modernizare a României era mai avansat decât în
ţările balcanice sau în Rusia, însă structura socială
era tributară unui dezechilibru puternic accentuat de
acest proces, deoarece de pe urma vieţii moderne
profită o minoritate: marii proprietari, în virtutea unei
realităţi preexistente, stăpânirea unei mari suprafeţe
de pământ, şi burghezia, pe care mecanismul vieţii
moderne o ridică şi o impune.2 Era perioada în care
toată „pătura cultă” a românilor dorea să creeze, cât
mai repede cu putinţă, la gurile Dunării o „Belgie a
Orientului”. 3

Spiru Haret, ministrul Cultelor şi
Instrucţiunii Publice, îi comandase lui Alexandru
Vlahuţă să scrie o geografie pitorească a României.
În „Gazeta săteanului” din martie 1898, Alexandru
Vlahuţă face un apel către învăţătorii din ţară
pentru a-i furniza o descriere a locurilor în care
trăiau; o prezentare a întâmplărilor istorice, a
mănăstirilor, ruinelor din împrejurimi, a legendelor
şi credinţelor populare, a izvoarelor de bogăţie,
ocupaţiilor, traiului şi gustului ţăranilor, informaţii
necesare în vederea alcătuirii lucrării solicitate de
Spiru Haret. Toate aceste informaţii, împletite cu
impresiile sale, au constituit substanţa „României
pitoreşti”, apărută în anul 1901, o carte de succes,
o carte care a avut la bază structura, într-o fază
incipientă, a monografiilor de mai târziu.

În perioada în care a apărut lucrarea lui
Alexandru Vlahuţă, Vasile Lascăr, ministru de
1 Ion Bulei, Atunci când veacul se năştea…, Editura Eminescu,
Bucureşti, 1990, p.79.
2 Ibidem
3 Ibidem

Iunie 2014

interne pe atunci, deloc impresionat de originalitatea,
farmecul, expresivitatea modului în care a fost
prezentată România de către Vlahuţă, îşi manifestă
interesul spre aspectul vieţii concrete. De aceea,
între 1901-1904, obţine avizul tuturor prefecţilor,
consilierilor judeţeni, medicilor, învăţătorilor,
preoţilor, tuturor celor care reprezentau interesele
statului, ale comunelor şi judeţelor şi care, prin
poziţia lor, cunoşteau situaţia ţărănimii în vederea
efectuării unor monografii ale comunelor rurale.4

A întocmit, în acest sens, un proiect de
monografie pe care l-a înaintat învăţătorilor,
solicitându-le să descrie comuna lor din toate
punctele de vedere şi să redea, în primul rând, viaţa
concretă din mediul în care trăiau, nu în lumină şi
parfum de roze, ci în nuda ei înfăţişare.5

În mod firesc, s-au primit imagini foarte
întunecate ale comunelor rurale, în prezentări
scurte, care numai monografii nu erau. Dacă ar fi
fost publicate, cititorul ar fi ajuns la concluzia că
totul era putred în România. Mihail Sadoveanu care
spunea că îşi cunoaşte ţara destul de bine, cunoaşte
poporul, scria că nu a văzut în România numai
bordee; „am văzut sate, şi multe, cu gospodării
frumoase. Într-un trecut, nu depărtat, am cunoscut
sate sărace şi ignorate, azi le văd bogate […]
mulţimea cea mare a poporului munceşte cu râvnă
şi se ridică încet.”6

Aşadar, în România, preocupări pentru
alcătuirea unor monografii au început să apară
în deceniile sfârşitului de veac al XIX-lea, ca o
necesitate a momentului, în vederea abordării, pe
baza unor repere, a direcţiilor de propăşire economică
şi a unei dorinţe comune a „păturii culte” de întărire
a statutului politic şi social a ţării în regiune.

Într-o localitate, evenimentele se pot
succeda cu repeziciune. Dacă în timpuri demult
apuse, învăţătorul satului consemna întâmplările
satului unde profesa, existau, desigur, şi alte
persoane care voiau să afle lumea că s-a întâmplat
ceva deosebit într-un loc anume, culegând date
care, însă, au rămas necunoscute datorită ignorării
celor consemnate, de către rudele apropiate sau alţi
factori la care acestea ar fi ajuns.

Nu cunoaştem câte localităţi din ţară au o
monografie. Ştim însă, că judeţul Galaţi se bucură
de asemenea lucrări, unele dintre ele de referinţă.
4 Ibidem, p.80.
5 Ibidem
6 Ibidem, p.78.

http://www.bvau.ro/docs/asociatia/index.php

17
Municipiul Galaţi şi Tecuci au monografii editate de
comune şi oraşe din judeţul Galaţi care conţin,
diverşi autori, în perioade diferite. Remarcabile au
doar trecător, câteva elemente din ceea ce ar putea
rămas cele două ediţii din 1994 şi, respectiv, din anul
constitui o monografie, astfel încât, putem afirma
2008, ale „Istoriei oraşului Galaţi, de la origini până
că sunt prea puţine localităţi care au o monografie
în 1918”, lucrare scrisă de regretatul Paul Păltănea,
care au văzut lumina tiparului.
„Monografia oraşului Tecuci”, lucrare apărută în

În acest context, luna aprilie a anului 2014
anul 1999, autori fiind Ştefan Andronache, Gheorghe
ne aduce o nouă lucrare care vine să îmbogăţească
Gavrilescu, Laurenţiu Groza, Gina Negruţ, Mircea
zestrea materială şi spirituală a judeţului Galaţi,
Nicu, Elena Paraschiv, Stela Ţau, Doina Vlăsceanu.
alăturându-se celorlalte lucrări de gen: „Monografia
Lucrările „Judeţul Galaţi pe scara timpului”,
comunei Ghidigeni”, apărută la Editura „Armonii
coordonată de Ioan Brezeanu şi N.G. Munteanu
Culturale” din Adjud, judeţul Vrancea, a cărei
şi „Judeţul Galaţi: monografie”, autori Dimitrie I.
autoare este Mihaela Gudană, bibliotecară şi
Oancea şi Cazimir Swizewski, chiar dacă au fost
licenţiată în filologie, pentru care comuna Ghidigeni
publicate în plină perioadă comunistă, pot fi încadrate
„este cel mai important loc de pe pământ: aici m-am
printre lucrările de referinţă.
născut, aici mi-am petrecut întreaga viaţă, aici mi
Desigur, unele voci ar spune că aceste lucrări
am constituit familia şi vreau ca tot aici să trăiesc
nu sunt tocmai nişte monografii, deoarece le lipsesc
până la sfârşitul zilelor mele.”10

Cu Mihaela Gudană am colaborat în cadrul
cel puţin două elemente recognoscibile în orice lucrare
mai multor proiecte, unul dintre ele aparţinându-i
de gen: folclorul şi elementul etnografic. Însă vorbim
în totalitate, fiind promotoarea activităţii de
de două capitale de ţinut şi apoi de judeţ, în care
semnalizare şi marcare a monumentelor istorice
elementul etnic era unul complex, constituit dintr-un
din comuna Ghidigeni. Însă această colaborare a
conglomerat multinaţional într-o anumită perioadă.
culminat în anul 2012, cu organizarea expoziţiei fotoProvocarea de a scrie o monografie completă a
documentare „Familia
celor două municipii ale
Chrissoveloni, un destin
judeţului Galaţi, rămâne
european”, un proiect
deschisă oricărui pasionat
al cărui ecou a ajuns
şi cunoscător al genului.
până în Italia, de unde,

Nu sunt mai
în prima decadă a lunii
prejos nici monografiile
aprilie 2014, o echipă
câtorva comune din
de jurnalişti din Trieste,
judeţul Galaţi. Unele
însoţiţi de cameramani,
dintre monografii se
au venit la Galaţi pentru
înscriu în seria lucrărilor
documentare şi luare
de
complexitate
de imagini, clădirea
ridicată, cum ar fi cele
Bibliotecii
„V.A.
ale comunelor Valea
Urechia”, fost sediu al
Mărului (2003) prin care
Comisiunii Europene a
se completa „un mare
Domeniul Chrissoveloni din comuna Ghidigeni
Dunării, intrând în atenţia
gol cultural care exista
acestora.
în viaţa comunităţii”7, ale
comunei Băleni8 (2004), ale comunei Corod din


Aflată la prima apariţie editorială 2007, lucrare a cărei autor a fost Ion Lefterescu
„prima încercare de acest fel”- autoarea îşi propune
dar continuată, după decesul acestuia, de Mugur- după cum singură mărturiseşte la începutul lucrării
9
Bogdan Sescu Percic. O monografie, aflată la a
- „limpezirea unor taine ale comunei Ghidigeni
doua ediţie, are comuna Tuluceşti, iar comuna
privitoare la originea şi statornicia pe aceste
Costache Negri, are, de asemenea o monografie.
meleaguri, evoluţia aşezării de-a lungul timpului,
Desigur că au fost scrise şi lucrări despre alte
viaţa socială şi realizările ei.”11
Marius Mitrof, Consilier
7 Nicolae Edroiu, Mariana Pintilie, Dorin Pintilie, Gheorghe P.
Direcţia Judeţeană pentru Cultură Galaţi
Ionică, Comuna Valea Mărului, Studiu monografic complex-Puţeni şi
(va urma)
Mândreşti, Editura Eurodidact, Cluj-Napoca, 2003, p.6.
8 Dorin Pintilie, Mariana Pintilie, Comuna Băleni, Studiu monografic
complex, Editura Eurodidact, Cluj-Napoca, 2003.
9 Mugur-Bogdan Sescu Percic, Monografia comunei Corod, Editura
Elapis, 2007.

http://www.bvau.ro/docs/asociatia/index.php

10 Mihaela Gudană, Monografia comunei Ghidigeni, Editura Armonii
Culturale, Adjud, 2014, p.6.
11 Ibidem

Iunie 2014

18

DEAC, Vasile A. Fauna de insecte din biblioteci, arhive şi muzee. Oradea
Editura Universităţii din Oradea, 2013

Studiul Fauna de insecte
din biblioteci, arhive și muzee
a cercetătorului Vasile Deac
reprezintă o lucrare de interes
pentru toate persoanele care
lucrează în structuri infodocumentare, așa cum sunt
bibliotecile, muzeele și arhivele.

Tema acestui studiu este structurată într-o
manieră riguroasă, care să faciliteze parcurgerea
acestuia, și corespunde unor aspecte abordate în
proiectele științifice în domeniu, care au avut loc
în Laboratorul de Conservare din cadrul Bibliotecii
Județene „Gheorghe Șincai” Bihor: inventarierea
faunei de insecte și rozătoare specifice instituțiilor
info-culturale; particularitățile biodegradative ale
faunei de insecte și rozătoare specifice bunurilor și
locațiilor info-culturale; patogeneza faunei de insecte
papiricole, xilofage și sinantrope, dar și a rozătoarelor,
în a induce și vehicula boli spre segmentul viului
(personal de specialitate, utilizatori).

Temeinicia cu care este abordată această
temă este vizibilă și în informațiile care provin din

Personalităţi gălăţene

cercetarea experimentală, desfășurată în Laboratorul
de Conservare, între 1992-2000, și care prezintă
în detaliu diferitele tipuri de dăunători, căile de
răspândire ale acestora, pagubele cauzate unităților de
bibliotecă și cel mai important aspect, bolile care îi
pot afecta pe cei care lucrează în aceste instituții, dar
și pe utilizatori. În egală măsura, Vasile Deac propune
și măsuri eficiente de combatere a acestor dăunători,
în funcție de tipologia lor și având în vedere literatura
de specialitate, în special cea din Europa.

Acest volum abundă în terminologia de
specialitate, potrivită mai ales pentru specialiștii în
domeniu, dar care poate fi înțeleasă și de cei fără
studii în domeniu. În sprijinul celor prezentate, în
finalul volumului se găseşte o secțiune de ilustrații.

Studiul de față reprezintă o modalitate
de familiarizare cu un domeniu puțin cunoscut
publicului larg, dar care prin implicațiile sale îi
afectează atât pe cei care lucrează în biblioteci,
arhive și muzee, dar și pe cei care sunt utilizatori ai
acestor instituții.
Ioana Chicu,
Oficiul de Informare Comunitară

Şi ei au fost bibliotecari...

George Ivaşcu (22 iul. 1911, com. Cerţeşti, jud. Galaţi - 21 iun. 1988, Bucureşti)

Critic literar, scriitor,
profesor universitar, George
Ivaşcu s-a remarcat în mod
special prin activitatea de
jurnalist, vocaţie intuită
de George Călinescu, care
îl considera „un animator
de idei, unul dintre cei
mai buni pe care i-a avut
cultura noastră”. De numele lui George Ivaşcu se
leagă organizarea şi conducerea unor importante
gazete, precum Contemporanul şi România literară.

În perioada studenţiei la Facultatea de Litere
şi Filosofie a Universităţii din Iaşi, apreciat fiind de
profesorul său, Garabet Ibrăileanu, a fost sprijinit
în numirea sa ca bibliotecar în cadrul facultăţii,
Biroul executiv al Filialei Galaţi a ANBPR:

Zanfir Ilie, preşedinte, zanfirilie@yahoo.com
Geta Eftimie, vicepreşedinte (BVAU), egeta_67@yahoo.com
Camelia Toporaş, membru (BVAU), camitoporas@yahoo.com
Manuela Cepraga, membru (Tecuci), bstpetica@yahoo.com
Vica Blaga, membru (Tg. Bujor), blagavica@yahoo.com
Georgeta Marus, membru (Grivița), marusgeta@yahoo.com
Mihaela Gudană, membru (Ghidigeni), mihagudana@yahoo.com

funcţie pe care a îndeplinit-o în anul 1932, ulterior
devenind asistent la Catedra de filologie română.

Profund devotat valorilor literaturii şi culturii
române, George Ivaşcu s-a afirmat şi ca un descoperitor
de noi talente, un participant
fervent la viaţa cetăţii şi un real
generator de cultură.

Întreaga sa viaţă a
stat sub semnul jurnalisticii
şi demersului critic, ultimele
clipe ale vieţii surprinzându-l
în timp ce lucra la corectura
numărului în curs de apariţie
al revistei România literară.
Publicaţie editată de Filiala Galaţi a ANBPR

Director: ZANFIR ILIE
Redactor şef: Camelia Toporaş
Redactori: Geta Eftimie, Manuela Cepraga, Vica Blaga,

Georgeta Marus, Mihaela Gudană
Secretar de redacţie: Ioana Chicu
Machetare: Camelia Toporaş
ANBPR. Filiala Galaţi
800208, Galaţi, Mihai Bravu nr. 16,
Tel: 0236/411037; Fax: 0236/311060