You are on page 1of 28

Chestionar de personalitate FPI

Forma B
(F.Fahrenberg, H.Selg, R.Hampel)
Chestionarul FPI este destinat diagnozei stărilor şi însuşirilor de personalitate în procesul
de adaptare socială şi reglare comportamentală.
Forma B a chestionarului conţine 114 itemi şi se administrează în grup sau individual
!ără limită de timp" persoanelor cu nivel educaţional şi dezvoltare intelectuală medie# capa$ile
să surprindă semni!icaţia itemilor.
Instrucţiuni: %&n paginile ce urmează veţi găsi o serie de a!irmaţii asupra anumitor !eluri
de comportament# atitudini şi interese Formularul 1". Puteţi răspunde la aceste a!irmaţii prin
%'a( sau %)u(. )otaţi răspunsul 'vs la !iecare din ele în !oaia de răspunsuri punînd semnul %*(
în locul prevăzut pentru aceasta. Formularul +". )u e*istă răspunsuri %$une( sau răspunsuri
%proaste(. ,ăspundeţi aşa cum se potriveşte cel mai $ine !elului 'vs de a !i. )u re!lectaţi timp
îndelungat asupra unei a!irmaţii ci daţi răspunsul ce vă vine spontan. Bineînţeles# nu pot !i
prevăzute toate particularităţile comportamentale etc. Poate de aceea unele a!irmaţii nu se vor
potrivi 'vs. -otuşi# în toate cazurile găsiţi alternativa care pare să !ie cea mai apropiată de 'vs şi
puneţi semnul %*( în locul %'a( sau %)u(.
F.,/012,01 1
Chestionarul FPI-B
1. 2m citit indicaţiile şi sînt gata să răspund sincer la !iecare între$are.
+. 3eara pre!er să mă distrez într4o companie veselă.
5. 'acă vreau să !ac cunoştinţă cu cineva# îmi vine greu să găsesc tema de conversaţie
potrivită.
4. 2m !recvente dureri de cap.
6. 0neori simt $ătăile inimii pînă sus în gît.
7. &mi pierd repede calmul dar mă liniştesc tot atît de repede.
8. 0neori rîd la o glumă indecentă.
9. 'acă vreau să ştiu ceva# caut mai curînd într4o carte decît să între$ pe cineva.
:. Pre!er să nu intru în odaie# dacă nu sînt sigur că apariţia mea va trece pe neo$servate.
1;. Pot să mă în!urii atît de tare încît să sparg spre e*emplu vesela.
11. /ă simt <enat dacă lumea mă o$servă pe stradă sau într4un magazin.
1+. 3imt deseori o lovitură sau o pulsare evidentă în artere.
15. 'acă cineva mi4a !ăcut o nedreptate# îi doresc o pedeapsă usturătoare.
14. Cred că tre$uie să se răsplătească răul cu $inele# şi eu acţionez în acelaşi sens.
16. &mi vine uşor ameţeala şi văd negru înaintea ochilor dacă mă ridic $rusc din poziţia
culcată.
17. =izez peste zi mai mult decît este $ine pentru mine.
18. Cu oamenii care se poartă mai prietenos decît mă aştept# sînt prudent.
19. 'acă tre$uie să recurg la !orţa !izică pentru a apăra dreptul meu# aşa !ac.
1:. Pot să aduc repede veselia într4o societate plicticoasă.
+;. /ă !îsticesc uşor.
+1. )u mă supăr dacă alţii critică ceva legate de persoana mea sau de munca mea.
++. Chiar pe vreme caldă simt !recvent mîinile şi picioarele reci.
+5. &n relaţiile cu alţi oameni sînt neîndemînatic.
+4. /ă simt de multe ori# !ără temei# destul de nenorocit.
+6. 0neori n4am nici o dorinţă să4mi găsesc vre4o ocupaţie.
+7. 3imt de multe ori o respiraţie insu!icientă# !ără să !i săvîrşit o muncă grea.
+8. 2m comis erori în viaţă.
+9. 2m de multe ori sentimentul că alţii rîd de mine.
+:. &mi !ac plăcere sarcinile care cer acţiune rapidă.
5;. 'acă privesc înapoi la cîte am întîmpinat nu sînt cu totul mulţămit de soarta mea.
51. 2m !recvent lipsă de po!tă de mîncare.
5+. &n copilărie mi4a !ăcut plăcere# dacă alţi copii erau pedepsiţi de părinţi sau de
pro!esori.
55. 'e o$icei pot să mă hotărăsc repede şi iau hotărîri $une.
54. )u spun totdeauna adevărul.
56. 0rmăresc cu plăcere cum cineva caută ieşire din încurcîtură.
57. 0n cal care nu trage $ine tre$uie să simtă $iciul.
58. &n privinţa trecutului nu4mi !ac pro$leme.
59. )u pot găsi motiv imediat ca să $at pe cineva.
5:. 2proape în !iecare săptămînă întîlnesc pe cineva pe care nu pot să4l suport.
4;. 0neori îmi pare că nu sînt $un de nimic.
41. Permanent mă a!lu într4o încordat şi mi4e greu să mă rela*ez.
4+. 2m !recvent greaţă şi $alonări.
45. 'acă cineva a !ăcut rău prietenului meu sînt alături de el pentru a plăti cu aceeaşi
monetă.
44. 'e multe ori am întîrziat la o întîlnire sau la serviciu.
46. 3incer vor$ind am chinuit de<a multe animale.
47. 'acă în mod neaşteptat întîlnesc un prieten vechi# îmi vine să mă arunc cu plăcere în
$raţele lui.
48. &n situaţii enervante sau de teamă mi se usucă în gură şi>mi tremură mîinile.
49. Cîte odată sunt posomorît !ără a şti cu adevărat de ce.
4:. Cînd merg să mă culc# adorm# de regulă# în cîteva minute.
6;. &mi !ace plăcere să indic asupra greşelilor altora.
61. 0neori mă laud.
6+. 2m participat activ la organizarea unui cerc sau a unui grup.
65. Privesc deseori în altă parte a străzii pentru a evita întîlniri cu cineva.
64. 'in cînd în cînd %mă !ac mare( !ac pe grozavul".
66. 3înt o !ire vioaie.
67. /ă îndoiesc cîte odată dacă oamenii cu care vor$esc sînt interesaţi într4adevăr de
ceea ce spun eu.
68. 2m cîte odată pete roşii pe gît sau pe !aţă.
69. Cînd sînt într4adevăr !urios sînt capa$il de a lovi pe cineva.
6:. 'acă cineva mă tratează urît# nu mă enervează acest lucru şi nu mă supăr.
7;. &mi vine greu să le reproşez cunoscuţilor mei.
71. /ă enervează uneori eventualitatea de a avea ghinion
7+. )u pot să su!ăr pe !iecare din cei care4i cunosc.
75. 'e multe ori am gînduri de care ar tre$ui să mă ruşinez.
74. )u ştiu de ce# dar cîte odată aşi vrea să distrug ceva să !ac ceva ţăndări".
76. /ă linişteşte deseori vestea că oamenilor antipatici mie le merge rău.
77. /îinile şi picioarele mele sînt deseori agitate.
78. ?u pre!er mai mult o seară în care urmez un %@o$$A(# decît să !iu într4o societate
veselă.
79. Comportarea mea e de cele mai multe ori mai $ună în societate de cît acasă.
7:. &mi scapă deseori o$servaţii# aprecieri pe care ar !i !ost mai $ine să nu le spun.
8;. )u4mi place să !iu în centrul atenţiei.
81. 2m puţini cunoscuţi $uni.
8+. .$serv adesea o mişcare involuntară a ochilor mei# o tresărire a !eţei sau umerilor.
85. 'upă o petrecere am adesea dorinţa să supăr în vre4un !el pe alţi oameni.
84. 'acă te gîndeşti la întreaga su!erinţă de pe pămînt# într4adevăr poţi să doreşti să nu te
!i născut.
86. Cine mă insultă şi4a !ăcut rost de o palmă.
87. 'acă sînt !urios spun lucruri necuviincioase.
88. &mi place să adresez o între$are sau să răspund la ea în aşa mod ca interlocutorul meu
să se !îsticească.
89. 'e multe ori amîn ceva ce ar tre$ui !ăcut imediat.
8:. )u este !elul meu să spun glume şi anecdote.
9;. Breutăţile zilnice îmi tul$ură adesea liniştea.
91. &n ţara unor întîmplări !ac uşor emoţii şi am nelinişte corporală.
9+. Fac parte# din păcate# din categoria celor care se în!urie uşor.
95. &mi vine greu să vor$esc sau să e*plic în !aţa unui grup mare de oameni.
94. 'ispoziţia# toanele mele se schim$ă !recvent.
96. .$osesc mai repede decît cei mai mulţi dintre oameni.
97. 'acă mă supăr sau mă necă<esc !oarte tare se resimte în întreg organismul.
98. 3înt adesea incomodat de gînduri inutile care îmi trec !recvent prin cap.
99. Cu adevărat !amilia şi cunoscuţii mei mă înţeleg cu greu.
9:. .rganismul meu are nevoie de mai mult de 9 ore de somn pentru a se re!ace cum
tre$uie.
:;. ,ostesc adesea ameninţări la care nu gîndesc de loc serios.
:1. 'e cele mai multe ori privesc cu încredere în viitor.
:+. &mi $at <oc cu plăcere de alţi oameni.
:5. 3înt deseori motiv al dispoziţiei proaste pentru alţi oameni.
:4. 2m aproape întotdeauna un răspuns adecvat situaţiei.
:6. Chiar dacă cineva mă scoate din sărite mă liniştesc de cele mai multe ori repede.
:7. Fiind copil e*primam interes !aţă de teme interzise.
:8. 0neori îmi place să <ignesc oamenii pe care îi iu$esc.
:9. &mi !ier$e sîngele dacă mă păcăleşte cineva.
::. 2desea mă mustră conştiinţa. 2m înclinaţie către o mare conştiinciozitate".
1;;. 2desea mă pierd în gîndurile mele.
1;1. 0neori simt $ucuria la pagu$a altora.
1;+. 2desea mă necă<esc prea repede din cauza altora.
1;5. =or$esc cîte odată despre lucruri din care eu nu înţeleg nimic.
1;4. /ă simt deseori ca un %$utoi de pul$ere( gata să e*plodez.
1;6. /ă simt deseori o$osit# e*tenuat.
1;7. &mi !ace atîta plăcere să mă întreţin cu alţi oameni încît !olosesc orice ocazie să
vor$esc deschis şi cu un străin.
1;8. 3pre regret adesea apreciez prea repede pe alţi oameni.
1;9. 'imineaţa# după ce mă scol# sînt într4o dispoziţie $ună care mă !ace să cînt sau să
!luier.
1;:. 1a hotărîri mă simt însă nesigur chiar după un timp de gîndire lungă.
11;. &nclin ca la o dispută să vor$esc mai tare ca de o$icei.
111. -rec destul de uşor peste decepţii.
11+. &mi muşc deseori $uzele sau îmi rod unghiile degetelor.
115. /ă simt cel mai !ericit atunci cînd sînt singur.
114. Cîte odată îmi este într4adevăr dor de o emoţie.
Foaia de răspuns
)umele# prenumele CCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCC
'ata CCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCC vîrsta CCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCC
)r. 'a )u )r. 'a )u )r. 'a )u )r. 'a )u )r. 'a )u )r. 'a )u
1 +; 5: 69 88 :7
+
5
4
6
7
8
9
:
1;
11
1+
15
14
16
17
18
19
1:
+1
++
+5
+4
+6
+7
+8
+9
+:
5;
51
5+
55
54
56
57
58
59
4;
41
4+
45
44
46
47
48
49
4:
6;
61
6+
65
64
66
67
68
6:
7;
71
7+
75
74
76
77
78
79
7:
8;
81
8+
85
84
86
87
89
8:
9;
91
9+
95
94
96
97
98
99
9:
:;
:1
:+
:5
:4
:6
:8
:9
::
1;;
1;1
1;+
1;5
1;4
1;6
1;7
1;8
1;9
1;:
11;
111
11+
115
114
-estul FPI conţine : scale de $ază la care# pentru a o$ţine o imagine mai completă a
personalităţii celui investigat# autorii au mai adăugat încă 5 scale suplimentare.
Descrierea scalelor
3cala 1 )ervozitate". Valoarea mare de testare indică discom!ortul psiho4somatic
tul$urări de somn# dureri şi stări generale proaste# o$oseală cu !enomene de epuizare# nelinişte #
insta$ilitate"# stări de iritaţie a!ectivă însoţite de tul$urări vegetative şi musculare intense.
Valoarea mică prezintă tul$urări psiho4somatice minore# rezonanţă a!ectivă scăzută.
3cala II 2gresivitate spontană". Valoarea mare de testare indică un comportament
impulsiv# sadic. &n relaţiile cu oamenii su$iectul !ace glume grosolane sau lipsite de sens# se
$ucură de răul altuia. ?ste nestăpînit# neliniştit# mani!estă nevoia de schim$ări# setea de aventură#
tendinţa spre e*altare. ,eprezintă ta$loul imaturităţi emoţionale. Valoarea mică prezintă
tendinţa de agresiune spontană minimă# stăpînire de sine# comportare sta$ilă.
3cala III 'epresie". Valoarea mare de testare indică !luctuanţă mare în dispoziţii#
prevalînd însă stările depresive# tensionate# pesimiste. 3u$iectul este în general prost4dispus#
nemulţămit# epuizat# irita$il# an*ios# cu sentimentul unui pericol nede!init# cu comple*e de
in!erioritate adînc înrădăcinate. 2re veşnic pro$leme# sentimentul de culpă# îşi !ace singur
reproşuri. Valoarea mică indică o dispoziţie echili$rată# un raport emoţional $un cu ceilalţi.
3u$iectul este rela*at# optimist# cu puţine gri<i.
3cala I= ?motivitate". Valoarea mare de testare prezintă stări de insta$ilitate
emoţională# irita$ilitate# tensiune. 3u$iectul este neră$dător# neliniştit# tul$urat chiar de di!icultăţi
$anale. 'evine !urios# apoi agresiv# ameninţător# cu acţiuni de a!ect sau chiar a!ecte violente.
Valoarea mică indică stări de impulsivitate redusă. 3u$iectul este calm# !legmatic# stăpînit
emoţional# ră$dător.
3cala =. 3ocia$ilitate". Valoarea mare de testare indică un su$iect socia$il# activ#
vor$ăreţ şi prompt la replică# care leagă repede prietenii şi are cerc mare de cunoştinţe. Valoarea
mică indică un su$iect cu dorinţa de contact redusă care se mulţumeşte cu propria persoană"# cu
un cerc redus de cunoştinţe. Persoana este distantă# ciudată# puţin întreprinzătoare# taciturnă.
3cala =I Caracter calm". Valoarea mare de testare indică su$iectul care ar încredere în
sine# nu poate !i enervat uşor# nu se a$ate din drumul său# este ră$dător# optimist# energic.
Valoarea mică indică su$iectul irita$il# decepţionat# supărăcios# succesi$il# descura<at# pesimist.
3cala =II dominare". Valoarea mare de testare indică acte de agresiune reactiv !izice#
ver$ale sau imaginareD tendinţe spre o gîndire autoritar4con!ormistăD agresivitate în limita
!ormelor lor conveţuitoare de conveţuire în societate. Valoarea mică indică tactul# toleranţa#
atitudinea ponderată.
3cala =III Inhi$iţie". Valoarea mare de testare indică timiditate# inhi$are în contact cu
alte persoane# incapa$ilitate de contact# nelinişte# tremurături# paloare sau roşeaţă# tul$urări
digestive. Valoarea mică indică dezinvoluntară# încredere în propriile puteri# disponi$ilitate
pentru o acţiune# a$negaţie.
3cala IE Fire deschisă". Valoarea mare de testare indică spiritul autocritic# atitudinea
dezinvoltă# capacitatea de a recunoaşte mici slă$iciuni şi de!ecte pe care le are# pro$a$il# !iecare.
Valoarea mică indică disimularea micilor slă$iciuni şi de!ecte# dorinţa de a produce o impresie
$ună# lipsa de sinceritate şi spirit autocritic# atitudine de automulţumire.
3cala E ?*traversiune F introversiune". Valoarea mare indică socia$ilitate# nevoia de
contact# dega<are# voiciune# impulsivitate# nestăpînire. Valoarea mică indică nesocia$ilitate#
calm# rezervă# constanţă# stăpînire# pasivitate.
3cala EI la$ilitate emoţională". Valoarea mare de testare indică indispoziţie sau
dispoziţie la$ilă# tristeţe# irita$ilitate# violenţă# agitaţie# meditări inutile# sentiment de vinovăţie#
apatie# di!icultăţi de contact. Valoarea mică indică o dispoziţie sta$ilă şi echili$rată# dega<are#
calm# stăpînire de sine# siguranţă de sine# capacitate de concentrare.
3cala EII /asculinitate F Feminitate". Valoarea mare de testare indică activismul în
anumite situaţii# optimism# caracter intreprinzător# dispoziţie echili$rată# puţine neplăceri !izice#
!ără tul$urări psiho4somatice generale. Valoarea mică indică o atitudine de rezervă uşoară#
neîncredere a$ătută# descura<are uşoară# neîncredere în sine# neplăceri !izice şi tul$urări psiho4
somatice generale. &n special pulsul neregulat# ameţeli# mîini şi picioare reci# genunchi moi la
emoţii# sensi$ilitate la schim$ările atmos!erice.
Analiza rezultatelor
2naliza se realizează în două etape. /ai întîi se urmăresc răspunsurile la item4uri potrivit
scalelor FPI 1 F FPI 1+# a!lîndu4se valorile $rute individuale Fiecare răspuns al su$iectului ce
corespunde cu cel al scalelor de mai <os se egalează cu 1 punct".
3cala FPI 1 F )ervozitate.
18 itemi
'aG 4# 6# 1+# 16# ++# +7# 51# 41# 4+# 68# 77# 8+# 96# 97# 9:# 1;6.
)uG 4:
3cala FPI + F 2gresivitate.
15 itemi
'aG 5+# 56# 46# 6;# 74# 85# 88# :5# :8# ::# 1;5# 11+# 114.
)uG ::
3cala BPI 5 F 'epresie.
14 itemi
'aG 17# +4# +8# +9# 5;# 4;# 67# 71# 84# 94# 98# 99# 1;;.
)u 4
3cala FPI 4 F ?motivitate.
11 itemi
'aG 7# 1;# 69# 7:# 87# 9;# 9+# 1;+# 1;4# 1;8# 11;.
)uG 4
3cala FPI 6 F 3ocia$ilitate.
16 itemi
'aG +# 1:# 47# 6+# 66# :4# 1;7.
)uG 5# 9# +5# 65# 78# 81# 8:# 115.
3cala FPI 7 F Caracter calm.
1; itemi
'aG 14# +1# +:# 58# 59# 6:# :1# :6# 1;9# 111.
)uG 4
3cala FPI 8 F 'ominare.
1; itemi
'aG 15# 18# 19# 57# 5:# 45# 76# 86# :;# :9.
)uG 4
3cala FPI 9 F Inhi$iţie.
1; itemi
'aG :# 11# +;# 48# 7;# 8;# 91# 95# 1;:.
)uG 55.
3cala FPI : F Fire deschisă sinceritate".
15 itemi
'aG 8# +6# 54# 44# 61# 64# 7+# 75# 79# 89# :+# :7# 1;1.
)uG 4
3cala FPI 1; F ?*traversiune F Introversiune.
1+ itemi
'aG +# +:# 47# 61# 66# 87# :5# :6# 1;7# 11;.
)uG +;# 98.
3cala FPI 11 F 1a$ilitate emoţională.
14 itemi
'aG +4# +6# 4;# 9;# 95# 94# 96# 98# 99# 1;+# 11+# 115.
)uG4# 6:.
3cala FPI 1+ F /asculinitate F Feminitate.
16 itemi
'aG 19# +:# 55# 6;# 6+# 69# 76# :1# 1;4.
)uG 17# +;# 51# 48# 94.
1a etapa a II# din raţiuni practice şi a dependenţei anumitor scale FPI de particularităţi de
se* şi vîrstă# se recomandă ca valorile $rute FPI individuale să !ie trans!ormate în valori standard
FPI con!orm ta$elului ce urmează.
Tabel de transformare a valorilor brute în valori standard.
=aloare
$rută
=alorile standard după scale
1 + 5 4 6 7 8 9 : 1; 11 1+
;
1
+
5
4
6
7
8
9
:
1;
11
1+
15
14
16
17
18
1
1
4
4
6
6
7
8
8
9
9
9
9
:
:
:
:
:
1
1
5
4
6
6
8
9
9
9
:
:
:
:
4
4
4
4
1
5
4
4
6
7
7
8
8
9
9
9
:
:
:
4
4
4
1
5
4
6
7
8
8
9
9
:
:
:
4
4
4
4
4
4
1
1
1
1
+
+
5
5
4
6
6
7
8
9
:
4
4
4
1
1
+
5
4
6
7
8
:
:
:
4
4
4
4
4
4
4
1
5
4
6
7
8
9
9
:
:
:
4
4
4
4
4
4
4
1
5
6
7
7
8
8
9
:
:
:
4
4
4
4
4
4
4
1
1
1
+
5
5
4
6
6
7
9
9
:
:
4
4
4
4
1
1
1
+
5
4
4
6
7
8
9
:
:
4
4
4
4
4
1
+
5
4
4
6
7
8
8
9
9
9
:
:
:
4
4
4
1
1
1
1
1
+
5
4
6
7
9
9
:
:
:
:
4
4
,ezultatele o$ţinute se marchează printr4un semn convenţional cerculeţ# cruciuliţă etc."
în punctul corespunzător valorilor standard şi scalei respective. 0nind cu linii drepte punctele
marcate# vom o$ţine imaginea gra!ică a pro!ilului personalităţii.
Profilul personalităţii
)r.
scalei
=aloare
$rută
=alorile standard
: 9 8 7 6 4 5 + 1
1
+
5
4
6
7
8
9
:
1:
11
1+
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
-estarea cu chestionarul FPI preconizează următoarele con!iguraţii ale pro!ilului
personalităţii.
3cala FPI 1 )ervozitate"G cotele mari sînt asociate cu cote similare pe scalele FPI 5# 4# 9#
11# şi cote mici pe FPI 1+.
3cala FPI + 2gresivitate"G cotele mari sînt asociate cu cote similare pe scalele FPI 4# 8# :#
1;# 1+.
3cala FPI 5 'epresie"G cotele mari sînt asociate cu cote similare FPI 1# 4# 8# 9# :# 11 şi
cote mici pe FPI 1+.
3cala FPI 4 HFle*i$ilitate"G cotele mari sînt asociate cu cotele similare pe scalele FPI 1# +#
5# 8# 11.
3cala FPI 6 3ocia$ilitate"G cotele mari sînt asociate cu cote similare pe scala FPI 1; şi
cote mici pe FPI 9.
3cala FPI 7 Calm"G apare ca !iind o scală independentă# ea nu corelează cu nici una din
celelalte scale.
3cala FPI 8 'ominare" cotele mari sînt asociate cu cote similare pe scalele FPI +# 5# 4#
11.
3cala 9 Inhi$iţie"G cotele mari sînt asociate cu cote similare pe scalele FPI 1# 5# 11 şi cote
mici pe FPI 6# 1+.
3cala FPI : 3inceritate"G cotele mari sînt asociate cu cote similare pe scalele FPI +# 5# 11.
3cala FPI 1; ?*traversie"G cotele mari sînt asociate cu cote similare pe scala FPI 6.
3cala FPI 11 1a$ilitate emoţională"G cotele mari sînt asociate cu cote similare pe scalele
FPI 1# +# 5# 4# 8# 9# :# şi cote mici pe FPI 1+.
3cala FPI 1+ /asculinitate"G cotele mari sînt asociate cu cote mici pe scalele FPI 1# 5# 9#
11.
CHESTI!"# $E PE#S!"%IT"TE
&H.Eisenc'(
Chestionarul de personalitate ?isencI determină + !actori de $azăG e*traversiunea
introversiunea" şi neurotismul. Primul !actor e $ipolar şi reprezintă caracteristica individual4
psihologică a omului# e*tremele căreia corespund orientării personalităţii la lumea e*terioară
e*traversiune" sau la lumea su$iectivă# lăuntrică introversiune". 3e consideră că e*traverţii sînt
socia$ili# impulsivi# !le*i$ili şi !oarte adapta$ili. Introverţii# din contra# sînt rezervaţi# pasivi#
nesocia$ili# şi deseori întîmpină di!icultăţi de adaptare socială.
Factorul al doilea F neurotismul F descrie însuşirea F starea ce caracterizează omul din
punctul de vedere al sta$ilităţii emoţionale# an*ietăţii etc. acest !actor e de asemenea $ipolar şi
!ormează o scală la unul din polii căreia se a!lă persoanele !oarte sta$ile# adaptive# iar la celălalt
pol F persoane e*trem de nesta$ile# neurotice şi nonadaptive. /a<oritatea oamenilor se a!lă între
aceşti + poli# mai aproape de centru.
Intersecţia acestor două caracteristici $ipolare permite raportarea destul de netă a omului
la unul din cele 4 tipuri temperamentale.
)eurotism
Insta$ilitate emoţională"
Introversiune
/elancolic Coleric
?*traversiune
Flegmatic 3angvinic
3ta$ilitate emoţională
Chestionarul cuprinde 68 de între$ări la care su$iectul tre$uie să răspundă prin cuvintele
%'a( sau %)u(# în con!ormitate cu corespunderea sau necorespunderea !elului său de a !i. -estul
poate !i aplicat atît individual cît şi colectiv.
Instrucţiuni: %Citiţi cu atenţie !iecare între$are şi răspundeţi prin %da( sau %nu( în
dependenţă de !aptul dacă conţinutul ei corespunde sau nu corespunde cu !elul 'vs de a !i.
?ste în interesul 'vs să nu pierdeţi prea mult timp cu nici o între$are. Fiţi atent pentru a
nu omite nici una din între$ări <uste sau ne<uste# prezentul chestionar constituie doar o măsură a
modelului în care 'vs vă comportaţi(.
1. 'oriţi adesea să !iţi în situaţii care să vă stimulezeJ
+. 2veţi !recvent nevoie de prieteni care să vă înveseleascăJ
5. 3înteţi o persoană care# de o$icei# nu4şi !ace gri<iJ
4. =ă este greu să acceptaţi un re!uzJ
6. =ă opriţi pentru a vă gîndi înainte de a !ace cevaJ
7. 'acă promiteţi că veţi !ace ceva# vă ţineţi întotdeauna de cuvîntJ
8. =i se schim$ă adesea dispoziţiaJ
9. &n general# vor$iţi şi acţionaţi repede# !ără a vă opri pentru a re!lecta asupra
lucrurilorJ
:. =ă simţiţi vreodată pur şi simplu ne!ericit# !ără motiv seriosJ
1;. 2ţi !ace aproape orice cînd sînteţi pus la am$iţieJ
11. =ă simţiţi vreodată intimidat cînd doriţi să vor$iţi cu o persoană de se* opus de care
vă simiţi atrasJ
1+. =i se întîmplă să vă pierdeţi# din cînd în cînd# stăpînirea de sine şi să vă în!umuraţiJ
15. 2cţionaţi adesea la inspiraţia de momentJ
14. =ă necă<iţi adesea pentru lucruri pe care nu tre$uie să le spuneţi sau să le !aceţiJ
16. Pre!eraţi în general# să citiţi în loc să vă întîlniţi cu alţi oameniJ
17. =ă simţiţi <ignit cu uşurinţăJ
18. =ă place să ieşiţi des în oraşJ
19. =i se întîmplă să aveţi# din cînd în cînd gînduri şi idei care nu v4ar place să !ie
cunoscute de alţiiJ
1:. =ă simţiţi uneori plin de voiciune# iar alteori apaticiJ
+;. Pre!eraţi să aveţi prieteni puţini dar aleşiJ
+1. 'eseori visaţiJ
++. Cînd oamenii ridică tonul la 'vs răspundeţi şi 'vs în acelaşi modJ
+5. 2veţi adesea sentimente de vinovăţieJ
+4. Consideraţi că toate o$işnuinţele 'vs sînt $une şi de doritJ
+6. 'e o$icei vă puteţi destinde şi petrece !oarte $ine cînd participaţi la o petrecere
veselăJ
+7. Credeţi despre 'vs că sunteţi !oarte sensi$ilJ
+8. Cei din <ur vă consideră !oarte vioiJ
+9. 'upă ce aţi !ăcut un lucru important# vi se întîmplă !recvent să plecaţi cu sentimentul
că aţi !i putut să4l !aceţi mai $ineJ
+:. Cînd sînteţi cu alţi oameni# sînteţi în ma<oritatea cazurilor tăcutJ
5;. Bîr!iţi cîteodatăJ
51. =i se întîmplă să nu puteţi dormi din cauza unor idei care vă preocupăJ
5+. 'acă doriţi să vă in!ormaţi asupra unei pro$leme# pre!eraţi să o a!laţi într4o carte# în
loc să discutaţi cu cineva despre acest lucruJ
55. 2veţi vreodată palpitaţii sau o greutate pe inimăJ
54. =ă place genul de muncă în care tre$uie să !iţi atentJ
56. 2veţi crize de tremurături şi !risoaneJ
57. 2ţi declara întotdeauna la vamă tot ce aveţi dacă aţi şti că nu v4ar !i prins niciodatăJ
58. =ă displace să !iţi într4o adunare societate" în care oameni <oacă !este unul altuiaJ
59. 3îteţi o persoană irita$ilăJ
5:. =ă place să !aceţi lucruri în care tre$uie să acţionaţi repedeJ
4;. =ă !rămîntaţi în legătură cu anumite lucruri îngrozitoare care s4ar putea întîmplaJ
41. 3înteţi lent şi lipsit de gra$ă în !elul 'vs de a vă mişcaJ
4+. &ntărziaţi deseori la întîlnire sau la serviciuJ
45. 2veţi deseori coşmaruriJ
44. =ă place atît de mult să discutaţi încît intraţi cu uşurinţă în vor$ă şi cu necunoscuţiJ
46. 2veţi <unghiuri sau dureriJ
47. 'acă n4aţi !i ma<oritatea timpului printre oameni# v4aţi considera ne!ericitJ
48. =ă consideraţi a !i o persoană nervoasăJ
49. 'in toţi oamenii pe care îi cunoaşteţi# sînt unii care categoric nu vă placJ
4:. Consideraţi că aveţi su!icientă încredere în 'vsJ
6;. Puteţi !i cu uşurinţă <ignit cînd oamenii vă găsesc de!ecte personale sau greşeli în
muncăJ
61. =ă vine greu să vă distraţi la o petrecere însu!leţităJ
6+. 3înteţi !lămînd de sentimente de in!erioritateJ
65. =ă vine uşor să învioraţi o petrecere plictisitoareJ
64. =or$iţi cîteodată despre lucrui despre care nu aveţi in!ormaţii su!icienteJ
66. 3înteţi îngri<orat în legătură cu sînătatea 'vsJ
67. =ă place să !aceţi !arse altoraJ
68. 3u!eriţi de insomnieJ
Formularul B
(Poate fi utilizat pentru testarea repetată a aceluiaşi subiect)
1. =ă place ca în <urul 'vs să !ie agitaţieJ
+. 2veţi vreodată sentimentul de nelinşte că vreţi ceva# dar nu ştiţi ce anumeJ
5. 2veţi aproape întotdeauna un răspuns %pregătit( cînd vi se adresează cinevaJ
4. =ă simţiţi cîte odată !ericit# cîte odată trist# !ără motiv realJ
6. 3taţi de o$icei retras la petreceri şi reuniuniJ
7. &n copilărie !ăceaţi întotdeauna ceea ce vi se spunea să !aceţi# imediat şi !ără murmurJ
8. 3înteţi cîte odată morăcănosJ
9. Cînd sînteţi antrenat într4o ceartă pre!eraţi să discutaţi pentru a o lichida# sau să tăceţi
aşteptînd să treacă !urtunaJ
:. 3înteţi capriciosJ
1;. =ă place societatea oamenilorJ
11. 2veţi !recvent insomnii din cauza gri<ilorJ
1+. =ă supăraţi cîte odatăJ
15. Credeţi că sînteţi un om norocosJ
14. =i se întîmplă !recvent să vă hotărîţi prea tîrziuJ
16. =ă place să lucraţi singurJ
17. =ă simţiţi !recvent apatic şi o$osit !ără motiv seriosJ
18. 3înteţi vioiJ
19. ,îdeţi cînd auziţi o glumă necuviincioasăJ
1:. =ă simţiţi adesea %sătul pînă în gît(J
+;. =ă simţiţi cel mai $ine în hainele de toate zileleJ
+1. =i se întîmplă adesea să vă !ugă gîndurile cînd încercaţi să rezolvaţi cu atenţie un
lucruJ
++. Puteţi să vă !ormulaţi repede gîndurileJ
+5. ,ămîneţi adesea %dus pe gînduri(J
+4. )4aveţi nici un !el de pre<udecăţiJ
+6. =ă plac păcălelile# !esteleJ
+7. =ă gîndiţi !recvent la trecutul 'vsJ
+8. =ă place !oarte mult mîncarea $unăJ
+9. Cînd sînteţi supărat simţiţi nevoia să vor$iţi cu un prieten despre supărarea 'vsJ
+:. =ă împotriviţi colectei de $ani în scopul unei cauze $uneJ
5;. =ă lăudaţi puţin cîte odatăJ
51. 3înteţi succesi$il în anumite privinţeJ
5+. Pre!eraţi să staţi acasă singur în loc să mergeţi la o petrecereJ
55. =i se întîmplă vreodată să !iţi atît de agitat încît să nu puteţi sta prea multă vreme pe
scaunJ
54. =ă place să vă plani!icaţi acţiunile cu mult timp înainteJ
56. 2veţi ameţeliJ
57. ,ăspundeţi întotdeauna la o scrisoare adresată personal 'vs cît mai repede posi$il
după primirea eiJ
58. 'e o$icei puteţi rezolva lucrurile mai $ine gîndindu4vă la ele singur# decît dacă le
discutaţi cu alţiiJ
59. =i se taie vreodată răsu!larea !ără a !i e*ecutat o muncă greaJ
5:. )u vă deran<ează să lăsaţi lucrurile %aşa cum sînt(J
4;. 3u!eriţi de nerviJ
41. Pre!eraţi să plani!icaţi munca sau s4o e*ecutaţi e!ectivJ
4+. =i se întîmplă cîte odată să amînaţi pe mîine ceea ce tre$uie să !aceţi aziJ
45. =ă simţiţi neliniştit atunci cînd vă a!laţi în ascensor# avion# tuneleJ
44. Cînd vă împrieteniţi cu cineva# 'vs aveţi prima iniţiativăJ
46. 2veţi dureri de cap violenteJ
47. 2veţi# în general# convingerea că lucrurile se vor aran<a de la sine şi ca# într4un !el sau
altul# totul va ieşi $ine pînă la s!îrşitJ
48. 2dormiţi greu la ora culcăriiJ
49. Consideraţi că este necesar# în anumite situaţii# să ascundeţi adevărulJ
4:. ,ostiţi cîteodată primul lucru care vă vine în minteJ
6;. =ă !rămîntaţi prea mult după o întîmplare neplăcutăJ
61. 3înteţi de o$icei un om %închis( în raporturile cu ceilalţi# cu e*cepţia prietenilor !oarte
apropiaţiJ
6+. Intraţi des în încurcătură din cauza că acţionaţi !ără să vă gîndiţiJ
65. =ă place să !aceţi glume şi să povestiţi anecdote prietenilorJ
64. Pre!eraţi să cîştigaţi la <ocuri de norocJ
66. =ă simţiţi adesea nesigur pe 'vs. în prezenţa superiorilorJ
67. Cînd şansele sînt împotriva dvs. sînteţi de o$icei de părerea că merită să riscaţiJ
68. 2veţi !recvent crampe la stomac înaintea unui eveniment importantJ
&n ta$elul de mai <os se redă cheia răspunsurilor semni!icative pentru !actoriiG
%sinceritate(# %e*traversiuneHintroversiune(# %neurotism(. Fiecare răspuns al suiectului care
corespunde cu cheia de mai <os se egalează cu 1 punct.
Sinceritate:
,ăspunsurile %'a( la între$ările 7# +4# 57.
,ăspunsurile %)u( la între$ările 1+# 19# 5;# 4+# 49# 64.
E)tra*ersiune+intro*ersiune:
,ăspunsurile %'a( la între$ările 1#5# 9# 1;# 15# 18# ++# +6# +8# 5:# 44# 47# 4:# 65# 67.
,ăspunsurile %)u( la între$ările 6# 16# +;# +:# 5+# 54# 58# 4+# 61.
!eurotism:
,ăspunsurile %'a( la între$ările +# 4# 8# :# 11# 14# 17# 1:# +1# +5# +7# +9# 51# 55# 56# 59#
4;# 45# 46# 48# 6;# 6+# 66# 68
/odul de interpretare a !actorului %3inceritate(
?*presie numerică Interpretarea
;45
447
84:
sincer
situativ
nesincer
/odul de interpretare a !actorilor %?*trraversiuneHintroversiune( şi %)eurotism(
?*pr.
)umer.
;4+ 547 841; 11414 16419 1:4++ +54+4
?*tra4
vers.
Intro4vers.
3upra4
concor4
dant
Concor4
dant
Concor4
dant
potenţial
)ormo4
stemic
'iscor
dant
potenţial
'iscor
dant
3upradisc
ordant
)euro4
tism
3uprain
trovers
Introvers Introvert
potenţial
am$ivert ?*tra
vert
potenţial
?*tra
vert
3upra4
e*travert
I)=?)-2,01 '? P?,3.)21I-2-? %BIB FI=?( BFI"
=ă vor !i prezentate o serie de caracteristici care vă pot sau nu corespunde. 'e e*emplu#
credeţi că sunteţi o persoană căreia îi place compania celorlalţiJ -receţi un număr în dreptul
!iecărei a!irmaţii# pe !oaia dvs. de răspuns# pentru a indica măsura în care credeţi că aceasta vă
caracterizează.
1 Fdeloc + F în mică măsură 5 F nici da nici nu 4 Fîn mare măsură 6 F total
/ă consider o persoană careG
1 este vor$ăreaţă 1
7
este plină de
entuziasm
5
1
este uneori
timidă# inhi$ată
+ are tendinţa să caute
de!ectele celorlalţi
1
8
iartă uşor 5
+
este $ună şi
gri<ulie cu cei din <ur
5 este meticuloasă 1
9
tinde să !ie
dezordonată
5
5
este e!icientă în
toate
4 este deprimată#
supărată
1
:
işi !ace o mulţime
de gri<i
5
4
rămKne calmă în
situaţii tensionate
6 este originală#
promovează idei noi
+
;
are o imaginaţie
$ogată
5
6
pre!eră munca
de rutină
7 este rezervată +
1
tinde să !ie tăcută 5
7
este deschisă#
socia$ilă
8 este altruistă +
+
este de încredere 5
8
este uneori
nepoliticoasă
9 este oarecum
negli<entă
+
5
tinde să !ie leneşă 5
9
îşi !ace planuri
pe care le duce la $un
s!Krşit
: este rela*ată# are
rezistenţă mare la stres
+
4
este sta$ilă
emoţional
5
:
se enervează
uşor
1; este plină de
curiozitate
+
6
este inventivă 4
;
îi place să
mediteze# să se <oace cu
ideile
11 este plină de
energie
+
7
are o
personalitate asertivă
4
1
are puţine
preocupări
1+ este certăreaţă +
8
poate !i rece şi
distantă
4
+
îi place să
coopereze
15 este muncitor de
încredere
+
9
este perseverentă#
ducKnd orice lucru
început la !inal
4
5
este distrasă
!oarte uşor
14 este
încordatăHtensionată
+
:
este capricioasă 4
4
are gusturi
ra!inate în artă#
muzică# literatură
16 este ingenioasă#
gKndeşte pro!und
5
;
preţuieşte
artisticul# estetica
INVENTAR DE PERSONAITATE
,o$ert B. Bernreuter"
)umele LLLLLLLLLLLLL Prenumele LLLLLLLLLLLL..
=îrsta LLLL 3e*ul LLL 3tudii LLLLLLLLLLLLLLLLLL.
.cupaţia LLLLLLLLLLLLLLLLL.. 'ata LLLLLLLLLL
B,-
!
B--
S
B.-I B/-
$
F,-
C
F--
S
Plus
/in
us
'i!e
renţă
Cent
ile
M M M M M M
InstrucţiuniG
&ntre$ările care urmează sînt destinate să dea indicaţii asupra intereselor şi atitudinilor
dvs. )u este un test de inteligenţă. )u e*istă răspunsuri $une sau răspunsuri proaste.
&nainte de !iecare între$are veţi vedea %'a(# %)u(# %J(. 'acă răspunsul dvs. este %'a(# !aceţi
un cerc în <urul lui %'a(. 'acă răspunsul dvs. este %)u(# !aceţi un cerc în <urul lui %)u(. 'acă vă
este a$solut imposi$il de a răspunde cu %'a( sau %)u( la între$are# !aceţi un cerc în <urul
semnului de între$are.
1. '
a
)
u
J =ă <enează !aptul că nu vă con!ormaţi convenţiilor şi că sînteţi
alt!el decKt ceilalţiJ
+. '
a
)
u
J 3înteţi predispus la visareJ
5. '
a
)
u
J 2veţi o$iceiul de a vă rezolva singur pro$lemeleJ
4. '
a
)
u
J =i s4a întîmplat să treceţi strada pentru a evita pe cinevaJ
6. '
a
)
u
J 3uportaţi critica !ără să vă o!ensaţiJ
7. '
a
)
u
J =i se întîmplă să daţi $ani cerşetorilorJ
8. '
a
)
u
J Pre!eraţi societatea persoanelor mai tinere decKt dvs.J
9. '
a
)
u
J =i se întîmplă adesea să vă simţiţi ne!ericitJ
:. '
a
)
u
J =ă este dezagrea$il să căutaţi drumul prin cartiere necunoscuteJ
1;. '
a
)
u
J =ă descura<aţi uşor cînd ceilalţi nu sînt de părerea dvs.J
11. ' ) J =ă străduiţi să vă urmaţi ideea chiar dacă tre$uie să luptaţi
a u pentru eaJ
1+. '
a
)
u
J ,oşiţi !oarte desJ
15. '
a
)
u
J =ă interesează sporturile mai mult decKt pro$lemele
intelectualeJ
14. '
a
)
u
J =ă consideraţi o persoană mai degra$ă nervoasăJ
16. '
a
)
u
J Protestaţi dacă cineva se aşează în rînd înaintea dvs.J
17. '
a
)
u
J 2ţi încercat vreodată să intraţi undeva discutînd cu paznicul sau
portarul şi încercînd să le %aruncaţi pra! în ochi(J
18. '
a
)
u
J 3înteţi e*agerat de sensi$il la complimente sau la dezapro$areJ
19. '
a
)
u
J 3înteţi suscepti$il la anumite pro$lemeJ
1:. '
a
)
u
J =ă tocmiţi adesea cu vînzătoriiJ
+;. '
a
)
u
J =ă păstraţi sîngele rece în prezenţa persoanelor importanteJ
+1. '
a
)
u
J =i se întîmplă adesea să repetaţi idei# neputînd adormiJ
++. '
a
)
u
J 3înteţi lent în luarea deciziilorJ
+5. '
a
)
u
J Credeţi că o muncă de creaţie poate să vă a$soar$ă într4atKt încKt
să uitaţi de lipsa unor prieteni intimiJ
+4. '
a
)
u
J -imiditatea dvs. vă stinghereşteJ
+6. '
a
)
u
J 2veţi tendinţa să analizaţi motivele acţiunilor altoraJ
+7. '
a
)
u
J 3înteţi adesea %un pachet de nervi(J
+8. '
a
)
u
J Busturile dvs. variază adeseaJ
+9. '
a
)
u
J 3înteţi !oarte vor$ăreţ în societateJ
+:. '
a
)
u
J =i se întîmplă să întrerupeţi oratorul într4o reuniune pu$licăJ
5;. '
a
)
u
J 3înteţi !oarte plictisit atunci cînd după ce !aceţi o cumpărătură
tre$uie să schim$aţi o$iectele la magazinJ
51. '
a
)
u
J 1ucrurile vi se par mai nostimeH mai amuzante atunci cînd
sînteţi singur decKt atunci cînd sînteţi în societateJ
5+. '
a
)
u
J Pre!eraţi să călătoriţi cu cineva care să se ocupe de toate
pro$lemele călătoriei decKt să călătoriţi singurJ
55. '
a
)
u
J =4ar plăcea mai mult să lucraţi pe cont propriu decKt să
e*ecutaţi ordinele unui şe! pe care îl respectaţiJ
54. '
a
)
u
J =ă e*primaţi de o$icei mai $ine în scris decKt oralJ
56. '
a
)
u
J 2ţi detesta o muncă care v4ar o$liga să trăiţi izolat timp de
cKteva luniJ
57. '
a
)
u
J =i s4a întîmplat să solicitaţi $ani pentru ceva care vă
intereseazăJ
58. ' ) J Căutaţi# de o$icei# să evitaţi persoanele autoritareJ
a u
59. '
a
)
u
J Conversaţia vă a<ută mai mult decKt lectura să vă precizaţi
ideileJ
5:. '
a
)
u
J 'acă vi se întîmplă ceva umilitor# vă tracasează mult timpJ
4;. '
a
)
u
J 2ţi organizat spontan grupăriH echipeH asociaţiiJ
41. '
a
)
u
J 'acă sînteţi martor la un accident# vă gră$iţi să daţi a<utorJ
4+. '
a
)
u
J 2veţi tracJ
45. '
a
)
u
J =ă place să vă asumaţi responsa$ilitateaJ
44. '
a
)
u
J Cărţile vă distrează mai mult decKt prieteniiJ
46. '
a
)
u
J 2ţi avut ameţeli vreodatăJ
47. '
a
)
u
J Ironiile vă umilesc chiar dacă ştiţi că sînt <usti!icateJ
48. '
a
)
u
J 3imţiţi nevoia unei persoane lîngă dvs. cînd primiţi veşti
proasteJ
49. '
a
)
u
J =ă agasează să !iţi privit cînd munciţiJ
4:. '
a
)
u
J =ă simţiţi de multe ori singurJ
6;. '
a
)
u
J &ncercaţi# de o$icei# să evitaţi discuţiileJ
61. '
a
)
u
J =ă o!ensaţi uşorJ
6+. '
a
)
u
J 'e o$icei# pre!eraţi să vă !aceţi singur proiecte decKt să vi le
!acă alţiiJ
65. '
a
)
u
J &mpărtăşind altora veştile $une pe care le primiţi vă !ace mare
plăcereJ
64. '
a
)
u
J =ă simţiţi adesea singur cînd sînteţi în societateJ
66. '
a
)
u
J 3înteţi prevăzător şi prudent în materie de împrumuturiJ
67. '
a
)
u
J =ă !eriţi să spuneţi lucruri <ignitoare pentru alţiiJ
68. '
a
)
u
J 1ăcrimaţi uşorJ
69. '
a
)
u
J =i se întîmplă să vă plîngeţi chelnerului cînd mîncarea pe care
aţi primit4o este prost preparată sau de sla$ă calitateJ
6:. '
a
)
u
J Băsiţi că este greu de vor$it în pu$licJ
7;. '
a
)
u
J =i se întîmplă să scrieţi din nou o scrisoare înainte de
e*pediereJ
71. '
a
)
u
J =ă place să petreceţi serile singurJ
7+. '
a
)
u
J =ă !aceţi uşor prieteni noiJ
75. ' ) J 'acă luaţi masa la restaurant# vă place ca altcineva să comandeJ
a u
74. '
a
)
u
J ?zitaţi mult să împrumutaţi un o$iect unei persoane pe care o
cunoaşteţi $ineJ
76. '
a
)
u
J 3înteţi !oarte <enat dacă salutaţi pe cineva din greşealăJ
77. '
a
)
u
J Băsiţi că este greu să scăpaţi de un vînzătorJ
78. '
a
)
u
J =i se cere uneori s!atulJ
79. '
a
)
u
J 2tunci cînd urmăriţi un scop la care ţineţi# negli<aţi sentimentele
altoraJ
7:. '
a
)
u
J Constataţi adesea că vă decideţi greu sau prea tîrziuJ
8;. '
a
)
u
J 2tunci cînd sînteţi !oarte $olnav# vă place mult să !iţi su$iectul
atenţiei prietenilor dvs.J
81. '
a
)
u
J =ă schim$aţi des dispoziţiileJ
8+. '
a
)
u
J 3înteţi preocupat de ideea de a !i in!eriorJ
85. '
a
)
u
J 2veţi spiritul tracasat mereu de o anumită idee neimportantăJ
84. '
a
)
u
J =i se întîmplă să !aceţi reproşuri celui care nu e*ecută la timp
munca pe care i4aţi cerut4oJ
86. '
a
)
u
J Puteţi să daţi ma*imum într4o competiţie sau o luptă contra unui
partener care vă este mult superiorJ
87. '
a
)
u
J =i s4a întîmplat să întreţineţi conversaţiaJ
88. '
a
)
u
J 3e întîmplă uneori să !iţi indus în eroareJ
89. '
a
)
u
J Cînd sînteţi deprimat# încercaţi să găsiţi pe cineva pentru a vă
ridica moralulJ
8:. '
a
)
u
J 'e o$icei# a<ungeţi să înţelegeţi mai $ine o pro$lemă studiind4o
singur decKt discutînd4o cu alţiiJ
9;. '
a
)
u
J =ă lipseşte încrederea în dvs. înşivăJ
91. '
a
)
u
J 3înteţi mai sensi$il la complimente decKt la realizăriJ
9+. '
a
)
u
J Consimţiţi să vă încercaţi norocul într4o acţiune nesigurăJ
95. '
a
)
u
J 2m$iţia dvs. are nevoie să !ie stimulată uneori de contactul cu
cei care au reuşitJ
94. '
a
)
u
J ?vitaţi# de o$icei# să cereţi s!aturiJ
96. '
a
)
u
J Consideraţi ca un !apt comun un esenţial aspect al e*istenţei#
acela de a o$serva ritmurile şi convenţiile socialeJ
97. '
a
)
u
J 'acă vă petreceţi seara în grup# lăsaţi în seama altcuiva gri<a de
a alege distracţiileJ
98. '
a
)
u
J 1uaţi iniţiativa prezentărilor la o seratăJ
99. '
a
)
u
J 'acă a<ungeţi tîrziu la o reuniune# vă place să rămîneţi în
picioare# în ultimele rînduri# decKt să mergeţi în primele rînduri să vă
aşezaţi <osJ
9:. '
a
)
u
J &nainte de a lua o decizie importantă# vă consultaţi şi cu alţiiJ
:;. '
a
)
u
J &n !aţa unei persoane autoritare vă purtaţi la !el ca şi cu ceilalţiJ
:1. '
a
)
u
J =i se întîmplă să !iţi atKt de distrat încKt să nu ştiţi ce !aceţiJ
:+. '
a
)
u
J =i se întîmplă să vă anga<aţi într4o discuţie pe o anumită temă
cu o persoană mai în vîrstă# pe care o respectaţiJ
:5. '
a
)
u
J =ă este greu să luaţi o decizie singurJ
:4. '
a
)
u
J 1uaţi uneori iniţiativa de a însu!leţi o reuniune plicticoasăJ
:6. '
a
)
u
J 2ţi încerca să vă e*plicaţi cu cineva care răspîndeşte zvonuri
!alse pe socoteala dvs.J
:7. '
a
)
u
J 1a o recepţie# ezitaţi să întîlniţi persona<ul cel mai importantJ
:8. '
a
)
u
J Consideraţi că persoanele care sînt asemănătoare dvs. reprezintă
un stimulentJ
:9. '
a
)
u
J =ă place mai mult să vedeţi o piesă de teatru decKt să dansaţiJ
::. '
a
)
u
J 2veţi tendinţa să vă arătaţi hotărît cu ideile dvs.
politiceHreligioaseJ
1;;. '
a
)
u
J Pre!eraţi să !iţi singur în momentele graveJ
1;1. '
a
)
u
J Pre!eraţi# în general# să lucraţi cu alţiiJ
1;+. '
a
)
u
J 1ucraţi mai $ine atunci cînd vi se !ac complimenteJ
1;5. '
a
)
u
J =ă este greu să anga<aţi o discuţie cu o persoană necunoscutăJ
1;4. '
a
)
u
J -receţi !ără un motiv aparent de la veselie la tristeţeJ
1;6. '
a
)
u
J 2veţi gri<ă regulat de ceea ce vă aparţineJ
1;7. '
a
)
u
J =ă !aceţi gri<i relativ la nenorociri posi$ileJ
1;8. '
a
)
u
J Pre!eraţi# de o$icei# să vă păstraţi sentimentele pentru dvs.J
1;9. '
a
)
u
J Puteţi să perseveraţi mult timp într4o trea$ă o$ositoare !ără
încura<are sau stimulareJ
1;:. '
a
)
u
J .$ţineţi din lectura unei cărţi tot atKtea idei ca şi cum aţi !i
discutat4o cu altcinevaJ
11;. '
a
)
u
J 2veţi o$iceiul să !aceţi !aţă neplăcerilor dvs. !ără a cere a<utorJ
111. '
a
)
u
J 2ţi !ost în ultima vreme şe!ul recunoscut al unui grupJ
11+. '
a
)
u
J Pre!eraţi să luaţi singur decizii rapideJ
115. '
a
)
u
J &ntr4o e*cursie în grup# nimeni necunoscînd drumul# aţi lăsa pe
altcineva să ia întreaga responsa$ilitate de a îndrumaJ
114. '
a
)
u
J 3înteţi preocupat de ideea că oamenii vă privesc pe stradăJ
116. '
a
)
u
J 3înteţi adeseori suprae*citatJ
117. '
a
)
u
J 2veţi reputaţia de a <udeca critic pe alţiiJ
118. '
a
)
u
J &ncercaţi# de o$icei# să vă asumaţi noi responsa$ilităţiJ
119. '
a
)
u
J 1a reuniunile mondene# rămîneţi pe planul secundJ
11:. '
a
)
u
J =ă displace să vi se spună cum să !aceţi o anume trea$ăJ
1+;. '
a
)
u
J Consideraţi căsătoria ca esenţială în ceea ce priveşte !ericirea
dvs. prezentă sau viitoareJ
1+1. '
a
)
u
J =ă place mult să vă a!laţi într4o societateJ
1++. '
a
)
u
J Puteţi să !iţi optimist cînd cei din <urul dvs. sînt !oarte
deprimaţiJ
1+5. '
a
)
u
J 'isciplina vă indispuneJ
1+4. '
a
)
u
J 3înteţi considerat# de o$icei# ca !iind indi!erent la se*ul opusJ
1+6. '
a
)
u
J =4aţi simţi sigur de dvs. dacă ar tre$ui să lansaţi o idee pentru a
începe o conversaţie într4un grupJ
Chestionarul de personalitate Bernreuter constituie o tentativă de măsurare a mai
multor aspecte di!erite ale personalităţii în acelaşi timp economie considera$ilă de timp necesar
pentru aplicare". ?*aminarea personalităţii se !ace cu a<utorul a 7 scări cu o înaltă !idelitate# ceea
ce permite compararea indivizilor între ei. 2ceste scări sînt desemnate prin sim$olurileG B14)#
B+43# B54I# B44'# F14C şi F+43.
! descrierea scărilor !
Scala B14): măsoară tendinţele nevrotice. Persoanele care o$ţin o notă mare pentru
această scară au tendinţa să !ie insta$ile din punct de vedere emoţional. Cele care au un scor
!oarte mare# peste :9 percentile# tre$uie să consulte un psihiatru sau un psiholog. Cele care o$ţin
o notă mică au tendinţa să !ie !oarte $ine echili$rate din punct de vedere emoţional.
Scala B--S: măsoară trăsătura denumită %autosu!icienţă( sau %a !ace singur !aţă
nevoilor(. Persoanele care o$ţin o notă mare pentru această scară pre!eră să !ie singure# caută rar
simpatia şi încura<area şi au tendinţa de a negli<a părerile altora. 2celora care o$ţin note mici nu
le place singurătatea şi caută adesea s!aturi şi încura<ări.
Scala B.-I: măsoară !actorul introversiune4e*traversiune. Persoanele care o$ţin o notă
mare pentru această scară au tendinţa la introversiune# adică sînt imaginative şi au tendinţa să
trăiască retrase în ele însele. )otele care aparţin primelor două centile au aceeaşi semni!icaţie ca
şi pentru prima scară B14)"# adică scorurile peste :9 percentile indică !aptul că tre$uie consultat
un psihiatru. Persoanele cu note mici sînt e*travertite# adică îşi !ac rar gri<i# su!eră în mod
e*cepţional de tul$urări emoţionale şi înlocuiesc rar acţiunea cu visarea în stare de veghe.
Scala B/-$: măsoară !actorul dominanţă4su$misivitate. Persoanele care o$ţin o notă
mare pentru acest nivel de scară au tendinţa să domine pe alţii în raporturile personale. Cele care
o$ţin o notă mică au tendinţa de a se supune# a se lăsa dominate.
Scala F,-C: măsoară încrederea în sine. Persoanele care o$ţin o notă mare pentru
această scară au tendinţa să !ie timide# stîngace# nea<utorate# să se simtă <enate de ele însele şi să
su!ere de sentimenteH comple*e de in!erioritate. 2celea care se clasează printre primele două
centile tre$uie să consulte un psihiatru. Cele care au o notă mică au tendinţa să se încreadă în ele
însele şi să !ie !oarte $ine adaptate la mediul am$iant.
Scala F--S: măsoară socia$ilitatea. Persoanele care o$ţin o notă mare pentru această
scară au tendinţa să !ie nesocia$ile# solitare sau independente. Cele care au note mici au tendinţa
să !ie socia$ile şi gregare.
Chestionarul de personalitate poate !i notat după !iecare din aceste 7 scări. -otuşi#
corelările importante ale di!eritelor scări# aşa cum apar ele în ta$elele 546# indică !aptul că în
multe cazuri un număr redus de scări vor putea !i !olosite cu $une rezultate. 3pre e*emplu#
corelaţia mare între B14) tendinţe nevrotice" şi B54I introversiune4e*traversiune" pare a !ace
inutilă !olosirea acestor două scări B în situaţii o$işnuite. &n scopul de a e*trage ma*imum de
in!ormaţii din acest chestionar au !ost construite două noi scări# de tip F. ?ste# deci# posi$il de a
interpreta chestionarul utilizînd di!erite com$inaţii de 7 varia$ile şi aplicînd într4un mod adecvat
in!ormaţiile date în ta$elul 5. Chestionarul a !ost aplicat cu succes la elevii şcolilor secundare#
studenţi şi adulţi. 3e poate aplica am$elor se*e.
! instruc"iuni de a#licare !
1. Chestionarul se administrează ca atare. )ici o altă instrucţiune decKt cele a!late pe pagina I a
!ormularului nu este necesară. Pentru ca ele să !ie $ine înţelese# e*aminatorul le va citi cu
voce tare# în timp ce su$iecţii e*aminaţi le vor citi încet# cu atenţie.
+. Fiecare tre$uie să interpreteze între$ările pentru el însuşi . ?*aminatorul nu tre$uie să e*plice
cum gKndeşte el că tre$uie interpretată o între$are# su$ ameninţarea că între$area va !i
invalidată. -otuşi# pentru su$iecţii tineri şi mai puţin instruiţi# se admite e*plicarea
semni!icaţiei cuvintelor care nu sînt înţelese# cu condiţia ca e*aminatorul să poată !ace
aceasta !ără a in!luenţa răspunsul su$iectului.
5. )u e*istă limită de timp . 0n !oarte mic număr de su$iecţi va avea nevoie de mai mult de +6
de minute pentru a completa chestionarul.
4. Importanţa unei cooperări per!ecte . )u se poate spera să se o$ţină rezultate precise decKt
dacă su$iectul acceptă să coopereze deplin. ?*aminatorul tre$uie să insiste asupra !aptului că
valoarea rezultatelor pentru un su$iect depinde de sinceritatea sa. &n consecinţă# el tre$uie să
garanteze con!idenţialitatea răspunsurilor şi a concluziilor.
6. )atura e*actă a trăsăturilor măsurate nu tre$uie arătată înainte de completarea chestionarului
de către su$iect. -otuşi# pentru a evita orice suspiciune# este $ine de a declara că sînt
măsurate %di!erite aspecte ale personalităţii(.
! corectare $i norme !
Fiecare răspuns al chestionarului este consultat de şase ori# pentru a se o$ţine şase
estimări di!erite. &n pregătirea notelor de către autor# valoarea diagnosticată a !iecăruia din cele
trei răspunsuri posi$ile la !iecare între$are a !ost determinată pentru !iecare dintre trăsături.
Coe!icienţii de la N8 pînă la F8 pentru scările B şi de la N9 pînă la F9 pentru scările F au !ost
atri$uiţi în acord cu aceste valori diagnostice.
)ota totală pentru o trăsătură este suma alge$rică a coe!icienţilor care corespund
răspunsurilor date de su$iecţi# aşa cum sînt ele date de grile pentru această trăsătură specială. 34a
convenit că dacă su$iectul nu a răspuns la o între$are# aceasta tre$uie să !ie notată ca şi cum ar !i
!ost încercuit semnul de între$are.
?*istă trei grile de corecţie# cKte una pentru !iecare pagină a testului. Fiecare grilă
conţine şase coloane# corespunzînd celor şase scări. &n !iecare coloană sînt trasate trei linii
verticale# care tre$uie să !ie suprapuse coloanelor %'a(# %)u( şi %J(. &n stînga !iecărei linii sînt
indicate ponderile negative# iar la dreapta cele pozitive.
Pentru a corecta testul procedeul cel mai rapid este cel care indică aplicarea succesivă#
pe aceeaşi pagină# a celor şase corectări ale unei grile. &n !iecare coloană se adună toţi
coe!icienţii negativi care apar pe un răspuns $i!at luînd întîi seria răspunsurilor %da(# apoi pe
aceea a lui %)u( şi apoi a lui %J(". 3e notează pe hîrtii separate suma o$ţinută. 2poi se !ace
acelaşi lucru pentru coe!icienţii pozitivi. 3e reîncepe# tot pentru aceeaşi pagină şi în acelaşi !el#
pentru restul trăsăturilor. 2poi acelaşi procedeu este aplicat pentru celelalte două pagini. 3umele
totale ale coe!icienţilor negativi şi ale coe!icienţilor pozitivi# în ansam$lul chestionarului şi
pentru !iecare trăsătură# sînt înregistrate în ta$elul care !igurează pe prima pagină a !ormularului
de test. 3umele alge$rice dau notele $rute# care pot !i trans!ormate în note standard.
)ormele date în ta$elul 7 au !ost sta$ilite pe o populaţie !ranceză de +48 de tineri# între
1: şi +6 de ani vîrsta medie +5 de ani"# de cultură medie. ?le nu pot !i# deci# utilizate pentru
populaţii !oarte di!erite caG !emei# su$iecţi !oarte tineri# su$iecţi cu nivel cultural !oarte di!erit".
! fidelitate !
Coe!icienţii de !idelitate pentru !iecare trăsătură sînt indicaţi în ta$elul 1. ?i au !ost
calculaţi utilizînd metoda de comparaţie a două <umătăţi şi aplicînd !ormula lui 3pearman4
BroOn. 3u$iecţii pentru scările B proveneau din două clase di!erite de psihologie elementară la
0niversitatea 3tan!ordG studenţii semestrului de toamnă !ăceau parte din grupul utilizat pentru a
calcula coe!icienţii de notare a răspunsurilor# iar datele e*trase de la clasa trimestrului de iarnă
provind de la alţi studenţi e*aminaţi după calculul coe!icienţilor. Pentru scările F su$iecţii au !ost
adolescenţi de la mai multe şcoli secundare de la peri!eria oraşului Boston.
Ta0elul , 1 Coeficienţi de fidelitate
B14)
B+43
B54I
B44'
F14C
F+43
.:1
.:+
.9:
.9:
4
4
.99
.96
.96
.99
4
4
4
4
4
4
.97
.89
)P8;
clase de
toamnă"
)P1+9
clase de iarnă"
)P1;;
adolescenţi
din învăţămîntul
secundar"
! validitate !
Coe!icienţii de corelaţie# înainte şi după corectare pentru atenuare# sînt prezenţi în
ta$elul +. ?i indică !aptul că cele patru trăsături măsurate de acest chestionar sînt identice cu cele
patru trăsături măsurate de celelalte teste validate anterior. 2st!el de teste sîntG %-hurstone
)eurotic InventorA( -.)."# %Bernreuter 3el!43u!!iciencA -est( 3.3."# %1aird C
+
Introversion
-est( C
+
" şi %2llport 2scendence43u$mission ,eaction 3tudA( 2.3.". 1a studiul chestionarului
de personalitate# aceste patru teste au !ost utilizate pentru a scoate la iveală indivizi care posedau
diverse trăsături la gradul lor e*trem. Coe!icienţii de notare au !ost calculaţi ţinînd cont de
nivelul di!erenţierii sta$ilite de !iecare între$are între grupele de re!erinţă compuse din aceşti
indivizi e*tremi.
Ta0elul - 1 Coeficienţi de *aliditate
studenţi la psihologie generală40niversitatea
3tan!ord"
Clasa de toamnă
Clasa de iarnă
) )e
corectat
Cor
ectat
) )e
corectat
Cor
ectat
B14) şi
-.). *"
B+43 şi
3.3.
B54I şi C
+
B44' şi
2.3. /"
B44' şi
2.3. F"
8
;
8
;
8
;
6
6
.:4
.9:
.87
.91
1.;
;
1.;
;
.::
1.;
;
5
+
4
7
4
4
6
6
+
:
.:1
.97
.7:
.78
.9+
.::
1.;
;
.:+
.94
.::
! intercorelări !
&n ta$elul 5 sînt redaţi coe!icienţii de corelaţi găsiţi între di!erite scări. 3e vede că
intercorelaţiile între B14)# B54I şi F14C sînt !oarte ridicate. 'acă sînt utilizate scările B# pro$a$il
că tre$uie să !ie pre!erată B14) !aţă de B54I# deoarece are o !idelitate mai ridicată.
Ta0elul . 1 Coeficienţi de intercorelare
elevi ingineri# / 4PennsAlvania 3tate College"
B+43 B54I B44' F14C F+43
B14
)
B+4
3
B54
I
B44
'
F14
C
4.58 .:6
4.51
4.9;
.48
4.7:
.:6
4.64
.:;
4.99
.5+
.7;
.5:
.;8
.11
! te%nica de revi&uire utili&ată de 'lana(an !
-ehnica de $ază utilizată pentru a o$ţine scările F a !ost metoda componentelor
principale a lui @otelling. 3e dispunea la origine de intercorelări între notele a 5;6 $ăieţi de 174
18 ani la cele patru scări ale chestionarului. 2ceste intercorelări au !ost calculate ast!el încKt să se
elimine e!ectul corelaţiei între erori. 2plicarea metodei lui @otelling la această matrice a dat
saturările în !actorii indicaţi în ta$elul 4.
3e o$servă că primul !actor <usti!ică 89M din variaţia totală a !actorilor celor patru
trăsături# al doilea 19M# iar ultimii doi 4M. Cum primii doi !actori e*plică practic întreaga
varia$ilitate individuală punctele chestionarului au !ost reevaluate în raport cu aceştia doi.
Corelaţia notelor o$ţinute de un nou grup de 1;; $ăieţi de 17418 ani la cele două scări revizuite a
!ost de .;4# deci cele două măsurători sînt practic independente.
Ta0elul / 1 Saturările celor patru scări ale chestionarului
2n cei doi factori primi o0ţinuţi prin metoda Hotellin3
3cara
Factorii
I II III-I4
-endinţe nevrotice
2uto4su!icienţă
Introversiune4
e*traversiune
'ominare4supunere
.998
4.6:4
.969
4.955
.++9
.749
.5+1
.11+
4.;+8
.178
.;94
.569
! rela"ii cu scările ) !
-re$uie o$servat că pot !i o$ţinute estimaţii $une ale notelor individuale pentru cele
patru scări originare plecînd de la cele două scări revizuite# prin intermediul următoarelor ecuaţii
simpleG
B14) P .9: F14C" N .+5 F+43" 4 +7
B+43 P .49 F14C" N .65 F+43" 4 19
B.-I 5 .67 &F,-C( 8 .-6 &F--S( - ,
B44' P .81 F14C" N .;: F+43" N +5
Coe!icienţii de corelaţie între notele reale ale scărilor B şi estimaţiile lor plecînd de la
cele două scări F sînt date în ta$elul 6. ?i au !ost o$ţinuţi plecînd de la un grup di!erit de acela pe
$aza căruia au !ost revizuite scările# !ormat din 1;; de $ăieţi de la şcolile secundare de la
peri!eria oraşului Boston.
Ta0elul 9 1 Corelări 2ntre notele la cele patru scări ori3inare
:i notele estimate plec2nd de la cele două scări re*i;uite
B
14)
B
+43
B
54I
B
44'
-endinţe nevrotice
4444444444444444444
2 !ace !aţă singur nevoilor
4444444444
Introversiune4e*traversiune
444444444
'ominare4supunere
444444444444444444
P
.:8;
P
.978
P
.:64
P
.978
! etalonarea france&ă !
Centile
B,-
!
B--
S
B.-I B/-
$
F,-
C
F--
S
, - . / 9 6 <
:9
:6
:;
9;
4
198
4
18;
N16
;
N15
4
4
1;4
4
:+
N17
4
N15
+
4
164
4
14+
414;
41+4
4 :7
4 8;
86
8;
7;
6;
4;
5;
+6
1;
6
+
4
16+
4
154
4
1++
4
1;7
4
:+
4
8;
4
69
4
5;
4
+;
4
9
N
57
N
69
N15
4
N11
+
N
:;
N
89
N
8;
N
67
N
4+
N
5;
N
17
N
7
4 7
4 4;
4 6;
4 79
4
9;
4
79
4
74
4
67
4
44
4
5+
4
+;
4
1;
4
4
N
+
N
+4
N
59
N
9+
N11
7
N
:7
N
94
N
84
N
74
N
6;
N
+4
N 7
;
4 1;
4 5+
4 7+
4 8+
4
1+:
4
1;;
4
:+
4
89
4
67
4
54
4
14
N
7
N
17
N
5+
N
8;
N11
4
N18
4
4 67
4 49
4 5+
4 19
N
4
N
19
N
5+
N
49
N
8;
N
:9
N11
+
/ed
iana
/ed
ia
2$a
tere tip
4 8;
4 6#:
8+#1
N 4+
N
4;#6
64#8
4 5+
4
51#1
4+
4 6;
N
4;#9
68
4 54
4
5;#8
87#6
4 19
4
14#8
74#6
TEST $E PE#S!"%IT"TE
&= .Bontilă (.
1. Qi4e !rică de întuneric J '2 )0
+. Qi4e !rică de !urtună J '2 )0
5. Qi4e !rică de apă J
4. Qi4e !rică să treci printr4un tunel J '2 )0
6. Qi4e !rică să treci pe un pod peste o apă J
7. CKnd te a!li pe o înălţime# simţi nevoia de a te arunca în gol J
8. -e consideri !ricos J '2 )0
9. -e sperii în timpul nopţii J '2 )0
:. 2uzi noaptea zgomote care te înspăimKntă J '2 )0
1;. ?şti mereu pornit pe ceartă J '2 )0
11. =isezi cKteodată persoane care au decedat J '2 )0
1+. &ţi rozi uneori unghiile atKt de tare încKt să te doară J '2 )0
15. Qi se întKmplă să te $Kl$Ki din pricina emoţiei# !ricii J '2 )0
14. Poţi să stai multă vreme !ără să vor$eşti J '2 )0
16. 2i avut sau ai vreun tic nervos J '2 )0
17. &ţi place să4ţi schim$i des ocupaţia# activitatea J '2 )0
18. Qi se !ace o$servaţie că eşti distrat# neatent J '2 )0
19. &ţi place să stai multă vreme în acelaşi loc# să !aci
acelaşi lucru J '2 )0
1:. PlKngi uneori din pricina piedicilor care ţi se pun în cale J '24)0
+;. CKnd te doare ceva# plKngi mai mult decKt o !ac
celelalte persoane J '2 )0
+1. Qi se !ace rău cKnd vezi sKnge J '2 )0
++. 2i des dureri de orice !el" J '2 )0
+5. 3imţi deseori că ţi se taie respiraţia J '2 )0
+4. 'e o$icei# te simţi $ine# puternic şi sănătos J '2 )0
+6.CKnd te scoli dimineaţa# te simţi încă o$osit J '2 )0
+7. -e simţi aproape mereu o$osit J '2 )0
+8. -e plictiseşti cea mai mare parte din timp J '2 )0
+9. 2i deseori dureri de cap J '2 )0
+:. 3unt anumite !eluri de mKncare care îţi !ac rău J '2 )0
5;. 3unt mKncăruri pe care nu le poţi mKnca J '2 )0
51. 'e o$icei dormi $ine J '2 )0
5+. Rtii întotdeauna $ine ceea ce vrei să !aci J '2 )0
55. &ţi este greu să te hotărăşti# atunci cKnd vrei să !aci ceva J '2 )0
54. 2i superstiţii J '2 )0
56. 2i vrut vreodată pKnă acum să !ugi de acasă J '2 )0
57. -e4ai simţit pKnă acum încli 7+7n15:g nat să !ugi de acasă J '2 )0
58. 2i !ugit vreodată pKnă acum de acasă J '2 )0
59. Qi4e !rică uneori să traversezi o stradă sau o piaţă largă J '2 )0
5:. Qi4e !rică să stai singur într4o cameră mică# închisă J '2 )0
4;. Qi4e !rică de !oc incendiu" J '2 )0
41. 2i avut pKnă acum dorinţa să dai !oc J
de a te culca# să te convingi dacă nu4i un hoţ J '2 )0
45. &ţi place să stai de vor$ă cu prietenii tăi# să !ii mereu în
societatea acestora J '2 )0
44. &ţi place să stai mai mult singur J '2 )0
46. Ceilalţi prieteni sau colegi se !eresc de tine J '2 )0
47. -e în!urii des J '2 )0
48. 'e o$icei# eşti dominator# îţi place să dai ordine#
să4i organizezi pe cei din <ur J '2 )0
49. &n general# eşti !ericit# mulţumit J '2 )0
4:. 0neori crezi că nu eşti la !el ca ceilalţi J '2 )0
6;.-e gKndeşti uneori că nimeni nu te înţelege J '2 )0
61. &ţi închipui adesea ca tu ai o altă viaţă pe lKngă
aceea de toate zilele J '2 )0
6+. &ţi închipui că ai !ost un copil adoptat şi îţi este
greu să scapi de acest gKnd J '2 )0
65. 2i gKnduri care te o$sedează# de acre nu poţi să scapi J '2 )0
64. ?şti deseori supărat de gKndul că lucrurile din <urul
tău nu sunt în realitate J '2 )0
66. -e împrieteneşti greu cu cineva J '2 )0
67. -e mustră uneori conştiinţa că ai săvKrşit !apte urKte J '2 )0
68. Consideri că !amilia ta te iu$eşte mai puţin decKt
pe ceilalţi mem$ri ai !amiliei J '2 )0
69. -e gKndeşti uneori că nimeni nu te iu$eşte J '2 )0
6:. &ţi este greu să te o$işnuieşti la locul tău de muncă J '2 )0
7;. &ţi este greu să trăieşti în linişte la tine acasă J '2 )0
71. Familia se poartă $ine cu tine J '2 )0
7+. Re!ii tăi se poartă $ine cu tine J '2 )0
75. -e gKndeşti deseori că cineva doreşte să te urmărească J '2 )0
74. ?şti neliniştit# uneori# la gKndul că cineva
vrea să4ţi !acă rău J '2 )0
76. -e superi cKnd cineva nu te lasă să !aci ceea ce vrei tu J '2 )0
77. Qi se întKmplă să spargi anumite lucruri# atunci
cKnd te în!urii J '2 )0
78. -e în!urii uneori pentru lucruri care nu au însemnătate J '2 )0
79. ţi4ai pierdut cunoştinţa vreodată J '2 )0
7:. &ţi pierzi deseori cunoştinţa J '2 )0
8;. 3imţi uneori că vederea ţi se tul$ură J '2 )0
81. Qi4ar plăcea o meserie unde s4ar sacri!ica H ucide
animale J '2 )0
8+. 2i dorit pKnă acum răul altuia J '2 )0
85. Ironizezi pe seama altora pKnă îi !aci să plKngă J '2 )0
84. 3imţi cKteodată plăcerea să !aci rău unei persoane J '2 )0
86. 2i simţit uneori plăcerea să !aci rău unui animal J '2 )0
87. 2i avut vreodată dorinţa să !uri J '2 )0
-estul conţine între$ări la care su$iectul urmează să răspundă prin cuvintele %da( şi
%nu(# după cum acestea corespund !elului de a !i al su$iectului. -estul poate !i aplicat atKt
colectiv# cKt şi individual .
Con!orm datelor e*perimentale# s4a sta$ilit că toate valorile care trec de 1+; indică
tendinţe patologice. -estul conţine opt tendinţe ale personalităţiiG emotivitate simplă#
psihoastenie# o$sesii# tendinţe schizoide# tendinţe paranoide# tendinţe depresive# impulsivitate şi
tendinţe eliptoide# la$ilitate psihică# tendinţe antisociale.
)r . de tendinţe G 9
1. emotivitate simplă
+. psihastenie# o$sesii
5. tendinţe schizoide
4. tendinţe paranoide
6. tendinţe depresive
7 impulsivitate şi tendinţe eliptiode
8. la$ilitate psihică
9. tendinţe antisociale
-endinţele depresive sunt prezente şi la elevi cu intelect normal# într4un procenta<
mai mic. 2ceste tendinţe depresive provoacă comportamente speci!ice care au la $ază un
sentiment persistent de descura<are# lipsă de $ucurii şi ne!ericire# inconsecvenţa motivaţiei în
învăţare.
2ltă valoare evidenţiată la aplicarea testului este cea înregistrată în cazul
emotivităţii simple. 2ceastă emotivitate se caracterizează prin discordanţa reacţiilor F $ucurie#
satis!acţie# plăcere# tristeţe# mKnie# descura<are F vis4S4vis de evenimentele declanşatoare
minime. /ecanismele de disimulare ale elevului mo$ilizează energie şi atenţia acestuia în
detrimentul activităţilor şcolare.
Caracteristică pentru elevii de!icienţi mintali este la$ilitatea psihică. 2ceastă
tendinţă are valoare !oarte mare înregistrată. -endinţele schizoide şi tendinţele paranoide se a!lă
în spectrul mani!estărilor la de!icientul mintal.
-endinţele schizoide evidenţiază caracteristici ca introversie# socio!o$ie#
rezistenţă# re!uzul de a se implica în situaţii practice# !rustrare# conduită $izară# înclinaţia spre
visare. 2ceşti elevi pre!eră activităţile solitare# dezvoltă o sla$ă implicare a!ectivă în relaţiile cu
ceilalţi.
-endinţele paranoide mani!estate la elevii cu de!icienţă mintală sunt caracterizate
prin suspiciozitate e*agerată# neîncredere# reţinere# distanţare# necon!idenţialitate# ermetizare.
2ceşti copii au sla$ă toleranţă la eşec şi !rustrare# prezintă incapacitate de a !ace parte dintr4o
echipă# !iind marginalizaţi.
-endinţele antisociale desemnează incapacitatea elevului de!icient mintal de a se
con!orma normelor sociale. 2cestea se mani!estă prin conduită insensi$ilă# lipsă de regret şi a
sentimentelor de culpa$ilizare# impulsivitate# agresivitate# incapacitatea de a învăţa din
e*perienţe negative# comportament con!lictual. 2ceşti elevi denotă insta$ilitate psihică
evidenţiată prin imposi$ilitatea de a se implica într4o relaţie şiHsau activitate de lungă durată.
3upraestimarea capacităţilor de care dispune conduce la eşecuri repetate şi adoptarea strategiei
incompetenţei.
Impulsivitatea caracterizată prin incapacitatea de stăpKnire a a!ectelor# iz$ucniri
necontrolate# irasci$ilitate# ignorarea consecinţelor negative. 2ceşti elevi au caracteristică
de!initorie mani!estarea unui comportament e*ploziv# care poate atenta la integritatea !izică a
celor prezenţi.