Manualul ( Îndrumătorul ) exercitării profesiei de arhitect CUVÂNT ÎNAINTE

Încheierea în condiţii normale a construcţiei unei clădiri, materializare cu succes a unei creaţii arhitecturale, presupune înţelegerea cu claritate a: solicitărilor beneficiarului (investitorului, viitorului utilizator al clădirii), naturii misiunilor (serviciilor) solicitate arhitectului în vederea realizării investiţiei precum şi responsabilităţile tuturor celor implicaţi în procesul de edificare, cu accent pe arhitect în raporturile sale cu investitorul (beneficiarului, clientul). Studiile teoretice şi practice îi pregătesc pe arhitecţi pentru a sprijini interesele beneficiarilor, pentru a-i asista pe parcursul tuturor etapelor de elaborare a unui proiect ca şi coordonatori al proiectanţilor de specialitate şi pentru a urmări execuţia lucrărilor. Obligaţia majoră a arhitectului este aceea de a fi consultant competent al clientului său, de a răspunde în mod eficient de materializarea investiţiei în termenele prevăzute. Beneficiarul are de asemenea un rol hotărâtor. El trebuie să furnizeze informaţii corespunzătoare referitoare la viitoarea investiţie, despre terenul pe care urmează a se construi şi despre bugetul preconizat destinat acesteia. În sarcina sa revine şi efortul de a înţelege şi evalua propunerile arhitectului în diferitele etape de proiectare. Experienţe anterioare ne relevă faptul că cele mai reuşite şi de succes investiţii au fost precedate de acele colaborări între arhitect şi clientul său, caracterizate de un climat de încredere reciprocă şi bunăvoinţă. O asemenea atmosferă nu poate fi generată decât de stabilirea clară şi informarea reciprocă a sarcinilor, obligaţiilor şi responsabilităţilor, în vederea protejării intereselor fiecăruia – arhitect şi client. O.A.R. recomandă în acest sens lista misiunilor de bază şi a extra-serviciilor arhitectului, tariful de referinţă corespunzător acestor misiuni precum şi modelul de contract de proiectare. Misiunile la care se angajează arhitectul pe parcursul proiectării unei clădiri sunt servicii de bază. În viziunea O.A.R., ansamblul serviciilor de bază sunt considerate toate eforturile de proiectare necesare şi suficiente ducerii la bun sfârşit a lucrării, astfel încât, în condiţiile respectării legislaţiei, nici unul dintre acestea nu poate lipsi. Aceste servicii numite de bază, sunt comune atât unor proiecte de scară mare cât şi unora de mai mică anvergură. În condiţiile în care, din anumite motive, arhitectul este însărcinat doar cu o parte din serviciile de bază, defalcarea misiunilor şi tarifele aferente se vor hotărî de comun acord cu clientul. O.A.R. consideră oportună calcularea onorarului arhitectului pentru serviciile de bază pornind de la costul total de realizare a investiţiei, respectiv o cotă procentuală din valoarea acesteia. O.A.R. consideră grila acestor cote procentuale, funcţie de tipul de program, complexitate, etc. ca fiind una rezonabilă. Tarife mai mici decât cele recomandate de O.A.R. nu pot acoperi în mod corespunzător cheltuielile de proiectare şi deci nu pot oferi garanţia unor proiecte de calitate. Multe proiecte pot solicita şi alte misiuni, diferite de cele de bază, care vor fi numite extra-servicii. În general, acestea pot fi tarifate funcţie de numărul de ore de proiectare, consulting, etc. În calitate de coordonator al întregului proiect, arhitectul cumulează în cadrul ofertei sale şi proiectarea de specialitate (inginerie de rezistenţă, de instalaţii). În vederea evaluării tarifelor de proiectare, clădirile sunt clasificate în .......... categorii conform tipului de program, complexitate, etc.

Capitolul de anexe face referire atât la cadrul legislativ legat de exercitarea profesiei de arhitect cât şi la modelul de contract de proiectare recomandat de O.A.R.; de asemenea sunt trecute în revistă cadrul conţinut al memoriului de arhitectură, al devizului general, conţinutul temei de proiectare, etc.

Cap.1. RELAŢIA ARHITECT - BENEFICIAR
1.1 Beneficiarul În momentul în care o persoană (fizică sau juridică) doreşte să construiască, să renoveze sau să transforme o construcţie existentă, acea persoană se transformă în beneficiarul unor servicii oferite de specialişti – arhitecţi, ingineri, antreprenori, constructori etc. Beneficiarul este cel mai în măsură să decidă ce vrea – proiect, funcţiune, amploare, precum şi câţi bani este dispus să investească. Tot el se ocupă de alegerea terenului, achiziţionarea lui sau a construcţiei existente. 1.2 Arhitectul Arhitectul este „omul de concepţie” care are capacitatea şi talentul, susţinute de pregătirea profesională, de a concepe un volum (sau spaţiu) construit, în toată complexitatea sa plastico – arhitecturală şi tehnico – funcţională. Diploma de arhitect este acordată în urma unor studii de lungă durată (minim 5 ani) în cadrul cărora viitorul profesionist acumulează cunoştinţe indispensabile realizării şi execuţiei proiectului arhitectural. Exercitarea profesiei şi deţinerea titlului de arhitect cu drept de semnătură sunt reglementate în România conform Legii 184/2001, modificată şi completată cu Legea 43/2004. Profesarea ca arhitect cu drept de semnătură este posibilă doar dacă arhitectul respectiv este înscris în Tabloul Naţional al Arhitecţilor (publicat de Ordinul Arhitecţilor din România în Monitorul Oficial), ca membru al unei filiale teritoriale. Pe parcursul întregii sale cariere, arhitectul îşi ameliorează, perfecţionează cunoştinţele în cadrul unui proces de formaţie continuă. De asemenea, reabilitarea, restaurarea, organizarea de şantier, studiile peisagistice, studiile de impact, diagnosticul imobiliar, expertizele etc. sunt domenii unde arhitectul îşi manifestă competenţele. Din momentul înscrierii sale în O.A.R., arhitectul se angajează să respecte Codul deontologic al profesiei de arhitect ce însoţeşte textul Legii 184/2001, respectiv obligaţii profesionale faţă de beneficiari (secţiunea a 3-a) etc. Nerespectarea acestor prevederi poate antrena sancţiuni disciplinare (avertisment, vot de blam, suspendarea sau retragerea dreptului de semnătură, radiere din O.A.R.). 1.3 Alegerea arhitectului Pentru a construi, chiar pe un teren propriu, conform legislaţiei din România, beneficiarul trebuie să obţină o Autorizaţie de Construcţie împreună cu acordurile şi avizele aferente, conform legii. Participarea unui arhitect este obligatorie pentru concepţia şi întocmirea oricărui proiect ce urmează a fi supus unei cereri de Autorizaţie de Construire. Pentru clădiri de importanţă redusă (conform legii 401/2003), conform competenţelor oferite
2/33

de lege este obligatorie doar participarea unui conductor arhitect sau urbanist (studii superioare de minim 3 ani). Abaterile de la proiect sau executarea fără proiect (şi fără autorizaţie de construcţie) atrage sancţiuni contravenţionale şi sau penale – conform legii 453/2001 (amenzi de la 10.000.000 la 100.000.000lei şi chiar desfiinţarea construcţiilor realizate nelegal) – şi de fapt înseamnă lipsirea construcţiei respective de instrumentul principal de prevedere şi asigurare a calităţii. De asemenea, realizarea unei construcţii fără proiect generează compromisuri grave de ordin urbanistic, arhitectural şi tehnic, cât şi imposibilitatea de a prevedea şi de a controla corect execuţia şi costurile investiţiei. Astfel se induc cheltuieli suplimentare pe parcursul execuţiei sau ulterior, pentru modificări sau remedieri ale unor soluţii improprii. Alegerea unui arhitect se poate face ţinând cont de mai multe criterii. Se poate cerceta piaţa – Pagini Galbene, reclame, reviste de specialitate; se pot obţine informaţii de la cunoştinţe, de la firme de construcţii sau de la filialele teritoriale ale Ordinului Arhitecţilor din România; se pot studia construcţii noi realizate şi discuta cu beneficiarii acestora. În urma acestui studiu de piaţă, beneficiarul se va decide – funcţie de notorietate (sau nu), experienţă (sau nu), stil de proiectare – ce arhitect va alege. În cazul în care nu este mulţumit de ceea ce a aflat sau a găsit, el poate organiza – împreună cu O.A.R. (sau nu) – concursuri de arhitectură şi urbanism pentru investiţii importante. – de nuanţat dacă este cazul (Legea achiziţiilor publice, etc.) 1.4 Tema de proiectare Beneficiarul împreună cu arhitectul stabileşte tema de proiectare. Beneficiarul are o serie de cerinţe şi deziderate pe care le vrea îndeplinite – din punct de vedere estetic, funcţional, tehnic, nivel de confort şi echipare). Arhitectul este cel care interpretează şi transpune aceste cerinţe într-un limbaj arhitectural şi tehnic, corespunzător capacităţilor sale profesionale, coroborat cu toate reglementările legislative, urbanistice şi tehnice în vigoare în momentul elaborării proiectului. Tema iniţială, întocmită sau exprimată de către beneficiar, explicitată şi completată cu ajutorul arhitectului constituie baza pentru toate fazele proiectului. În realizarea unei investiţii, arhitectul este un partener esenţial, egal cu beneficiarul, având acelaşi interes major pentru a obţine un proiect de calitate, care îl reprezintă (pe arhitect). El ghidează beneficiarul în procesul edificării şi îl ajută să îşi materializeze ideile obţinând maximum de profit în utilizarea unui amplasament. 1.5 Arhitectul – şef de proiect Activitatea de proiectare este o muncă în echipă – arhitecţi, ingineri pentru structura de rezistenţă, ingineri pentru instalaţii (electrice, sanitare, termice, ventilaţii, aer condiţionat, gaz), geotehnicieni, specialişti tehnologi. Arhitectul este cel care se ocupă de proiectul arhitectural: - defineşte clar funcţiunile şi dispunerea lor în spaţiu - utilizează judicios suprafeţele - organizează volumele interioare şi cele exterioare - ţine cont de climatul şi situl ambiant în mijlocul căruia investiţia se va integra: orientare faţă de punctele cardinale, grad de închidere sau de deschidere faţă de vecinătăţi, organizarea acceselor şi a traseelor de mişcare, integrare armonioasă în cadrul mediului natural sau a structurii

3/33

urbane existente; ţine cont de clădirile şi ansamblurile cu valoare de patrimoniu - alege o expresie arhitectonică potrivită în acord cu alegerea unei structuri, tehnologii şi materiale de construcţie şi de finisaj - alege un tip de încălzire şi de ventilare studiate în scopul limitării la maximum a viitoarelor consumuri de energie şi implicit a costurilor de întreţinere - personalizează proiectul raportându-se la cerinţele beneficiarului şi la bugetul acestuia, dar respectând legislaţia şi normativele în vigoare. Acest proiect defineşte prin intermediul părţilor desenate (planuri, secţiuni, faţade, planşe de prezentare, perspective, detalii etc.) şi părţilor scrise, implantarea de clădiri, compoziţia, organizarea şi expresia volumelor acestora precum şi alegerea materialelor şi culorilor. Dincolo de definirea proiectului arhitectural, arhitectul este competent pentru a interveni la toate nivelurile proiectului, de la concepţie până la execuţia lucrărilor: - alegerea terenului - alcătuirea temei program - concepţie (studii pe variante, schiţe, perspective, simulări pe calculator, machete de studiu) - expertize (dacă sunt necesare) - evaluare economică - studiu de fezabilitate - proiectul tehnic şi de execuţie, coordonarea specialităţilor (inginerie de rezistenţă şi instalaţii, drumuri) - demersuri administrative - caiete de sarcini, organizarea licitaţiilor pentru execuţia lucrărilor - urmărirea de şantier - recepţia lucrărilor. Arhitectul este cel mai în măsură să îndeplinească misiunea de şef de proiect (proiectant general) şi de coordonator al acestuia. În general arhitectul este autorul proiectului, coordonează studiile si echipa de proiectanţi de alte specialităţi, dirijează realizarea lucrării. În acest caz este numit Şef Proiect Coordonator. În cazuri particulare arhitectul poate elabora numai partea de arhitectură la o lucrare ce poate avea şi alt specific. În acest caz nu-şi asumă rolul de Şef Proiect Coordonator nici răspunderile respective. Misiunea de Şef Proiect Coordonator face parte din misiunile ordinare (servicii bazice), deci nu se tarifează separat şi include în plus faţă de prestaţiile profesionale specifice: - consilierea investitorului - reprezentarea lui fata de terţi - alcătuirea echipei de proiectanţi - coordonarea specialităţilor - eşalonarea si respectarea termenelor - gestionarea bugetului proiectului - supravegherea editării - stabilirea fazelor determinante - participare la recepţie 1.6 Ierarhizarea serviciilor arhitectului Misiunile arhitectului în cadrul realizării unei investiţii pot fi de 2 categorii:
4/33

1. Servicii de bază - ordinare / uzuale / normale prestaţii necesare si suficiente pentru îndeplinirea mandatului; costul lor este inclus în onorariu. 2. Extra-servicii pe care le subîmpărţim în: - Suplimentare - prestaţii ce pot apărea necesare sau pot fi cerute de investitor; costul lor face obiectul unor onorarii distincte. - Complementare - prestaţii legate de arhitectura dar care ţin de alte domenii de activitate ale arhitecţilor altor specialităţi; costul lor face obiectul unor onorarii distincte. Misiunile ordinare ale arhitectului se grupează pe faze eşalonate în timp în cadrul unui proiect complet de investiţie STANDARD (clădire nouă, amenajarea unei clădiri existente prin extindere, schimbarea destinaţiei sau modernizare), iar costul lor se poate exprima în procente din onorariul total negociat. Fazele eşalonate sunt detaliate în capitolul următor. În cazul unor lucrări de altă natură (restaurări, arhitectura de interior, proiecte de urbanism etc.) eşalonarea si conţinutul fazelor misiunii pot sa difere si ele vor fi menţionate în caietul de clauze specifice (contractul propriu-zis). Exemple de extra-servicii ce pot intra în sarcina arhitectului: a. Misiuni suplimentare: - Completări la tema de proiectare, eventual elaborarea temei, fluxuri tehnologice etc.; pentru programe complexe, poate fi necesară consultanţa unor specialişti în domeniul teoriei programelor de arhitectură - Asistenta clientului la negocieri imobiliare; aprofundarea documentării asupra sitului - Studii de organizare a şantierului - Desene specializate 3D, machete - Completarea datelor de teren (topo, geo, relevee, expertize) - Elaborarea de variante comparative (la Studiu de fezabilitate sau pe detalii) - Asistenta pentru obţinerea avizelor în condiţiile reprezentării beneficiarului în relaţie cu autorităţile emitente - Planuri ce revin de obicei în sarcina antreprenorului - Calcularea de indici tehnico-economici, expertize speciale, etc. - Memorii sau prezentări către terţi - Documentaţie de demolare - Întocmirea documentaţiei pentru licitaţia antreprizei - Controlul contractelor de execuţie cu antreprenorii; dirigenţie de şantier; management al execuţiei; urmărirea şi controlul execuţiei în vederea respectării dreptului de autor şi a intereselor clientului - Consultanta pentru lucrări de arta incluse în investiţie - Consultanta pentru probleme de mobilier, dotări, design interior - Întocmirea cărţii construcţiei, întocmirea proiectului conform execuţiei („as built”) - Verificarea funcţionării în bune condiţii de exploatare ale obiectivului construit cu rolul de a verifica eventualele reparaţii ulterioare punerii în funcţiune a obiectivului - Altele. b. Misiuni complementare ce pot apărea necesare sau se pot solicita de către investitor: - Consultanţa în problemele de urbanism

5/33

- Consultanţa în probleme de patrimoniu, amplasament sau monumente istorice - Consultanţa în probleme de peisagistică - Consultanţa în domenii speciale, cum ar fi acustică, probleme deosebite de PSI, etc. - Consultanţa financiară, întocmirea calculului de rentabilitate - Altele În funcţie de specificul sau amploarea lucrării, părţile pot conveni încheierea contractului numai pentru una sau o parte din serviciile de bază sau (şi) extra-servicii (suplimentare sau complementare). Investitorul trebuie să notifice în scris aprobarea fiecărei faze predate. Absenţa observaţiilor scrise din partea investitorului – 15 zile de la finalizarea unei faze de misiune se consideră aprobarea ei şi decizia de continuare . Se recomandă ca orice transmitere de date sau dialog între părţi să se facă prin documente scrise. 1.7 Arhitectul şi dreptul de autor Proiectul arhitectural intră sub incidenţa legii dreptului de autor – inclusiv planşe, machete, lucrări grafice ce fac parte din acesta. Dacă el doreşte ca un anumit proiect sau o lucrare să fie protejate, se poate ca aceasta să fie înscrisă la O.A.R. cu dată certă, pentru a beneficia de prevederile Legii 184/2001 şi Legii 8/1996. După achitarea onorariilor, investitorul capătă dreptul netransmisibil de a utiliza rezultatul prestaţiilor arhitectului în scopul precizat în contract. Drepturile de autor asupra proiectului aparţin arhitectului. Arhitectul rămâne proprietarul documentaţiilor originale care trebuie păstrate în arhiva sa timp de 10 ani, în forma lor iniţială, sau într-o formă ce se poate reproduce. Arhitectul are dreptul de a-si revinde, publica sau face publică lucrarea, sub rezerva protejării intereselor investitorului. Investitorul sau un terţ pot face publică lucrarea arhitectului cu obligaţia menţionării autorului. La solicitarea arhitectului, investitorul poate pune la dispoziţia acestuia clădirea finită cu trei zile înainte de recepţia finală, în scopul realizării de fotografii sau pentru alte activităţi promoţionale în plan profesional.

Cap.2 SERVICII DE BAZĂ
Serviciile de bază (uzuale, ordinare, normale) reprezintă totalitatea misiunilor, conform legislaţiei, ce sunt necesare pentru întocmirea proiectului, a documentaţiilor pentru obţinerea avizelor şi autorizaţiei de construire, a documentaţiilor de execuţie destinate contractării lucrărilor, urmărirea de şantier; acestea sunt misiuni necesare şi obligatorii pentru realizarea în bune condiţii a lucrărilor de construire, refuncţionalizare, extindere, reparaţie, reabilitare sau demolare a unei clădiri, corp de clădire, ansamblu de clădiri, etc. Serviciile de bază ocupă în sine întreg procesul de proiectare şi urmărire a lucrărilor de execuţie, de la stabilirea temei de proiectare până la recepţia finală a lucrărilor. Conţinutul diverselor faze- etape poate diferi funcţie de tipul, complexitatea investiţiei şi de ritmul de punere în operă, tipul de finanţare, etc. Serviciile de bază includ şi coordonarea echipelor de proiectanţi de specialitate, indiferent dacă aceştia sunt angajaţi de arhitect, constructor sau beneficiar.
6/33

2.1 Fazele (etapele) de proiectare: O construcţie se realizează în etape succesive; fazele realizării unei investiţii sunt: - alegerea terenului - anteproiectul (proiectul preliminar) - proiectul pentru obţinerea Autorizaţiei de Construcţie P.A.C., Autorizaţiei de Desfiinţare P.A.D. şi Proiectul tehnic - Proiectul de execuţie, proiectul în faza D.D.E. - şantierul, urmărirea lucrărilor - recepţia lucrărilor şi finalizarea acestora (inclusiv intabularea). În cazul în care pentru amplasamentul respectiv nu există un regulament urbanistic clar (aferent unui Plan Urbanistic General – P.U.G., Plan Urbanistic Zonal – P.U.Z. sau Plan Urbanistic de Detaliu – P.U.D.) sau dacă ceea ce se doreşte nu este în concordanţă cu regulamentul urbanistic existent – prin Certificatul de Urbanism, emitentul acestuia va cere întocmirea unor documentaţii de urbanism (P.U.Z. sau P.U.D.) prin care să se aprobe (sau nu) realizarea unor lucrări de construire, altele decât cele prevăzute prin regulamentele existente. 2.1.1. Alegerea şi achiziţionarea terenului Beneficiarul este cel care îşi alege terenul pe care doreşte să îşi amplaseze investiţia. Există o serie de aspecte de care trebuie să ţină cont: • dacă este în oraş sau nu • drum de acces – dacă există sau nu • vecinătăţi – ce construcţii sunt amplasate pe terenurile adiacente, ce înălţime au, care este relaţia lor cu limitele de proprietate • amplasarea conductelor subterane şi a cablurilor electrice • utilităţi (gaz, apă, canalizare, energie electrică, telefonie, cablu TV, salubritate) – dacă există sau nu, ce există • poluarea aerului (aer, apă) şi poluarea fonică – ce activităţi se desfăşoară în jur care pot genera poluare – industrie, mari artere de circulaţie, elemente vecine care pot afecta „liniştea” beneficiarului • poziţionarea faţă de stradă – relaţia cu arterele circulate, starea căilor rutiere, posibilitatea parcajului • poziţionarea faţă de furnizorii de servicii – şcoli, biserici, spitale, farmacii, poliţie, centre comerciale, pieţe, transport în comun, precum şi a zonelor verzi – parcuri, grădini publice • eventuale sistematizări – prevăzute de Direcţia de Urbanism din primărie (de exemplu măriri de carosabil sau de trotuar) • existenţa unor litigii în familia proprietarului – partaj, succesiuni, ipoteci, garanţii • existenţa unor revendicări din partea unor persoane • siguranţa – dacă există în zonă furturi, jafuri • concordanţa cu puterea de investiţie – terenul ar trebui să fie maxim 12% din valoarea totală a investiţiei • forma terenului – o formă regulată (dreptunghi) este mult mai uşor de utilizat
7/33

dacă există copaci – tăierea lor se face numai cu acordul Instituţiei de Protecţia Mediului • dacă terenul a fost sau nu depozit de gunoi • dacă terenul a fost sau nu scos din circuitul agricol • dacă terenul este sau nu sit arheologic. Arhitectul îl poate ajuta pe beneficiar în alegerea unui teren, atâta timp cât acest lucru se desfăşoară în paralel cu întocmirea temei de proiect (şi anteproiect) sau ulterior, pentru a putea decide în cunoştinţă de cauză funcţie de multitudinea de factori. Atât consulting-ul în alegerea terenului cât şi redactarea, completarea temei program ţin de serviciile suplimentare oferite de arhitect. Sursele de informaţie pentru achiziţia de terenuri pot fi: - cunoştinţe, recomandări - mica publicitate în ziare - reviste şi ziare cu profil imobiliar - agenţii imobiliare (atestate de Uniunea Naţională a Agenţilor Imobiliari, www.unai.ro, unaisc@unicom.ro ) - Internet - TV teletext. Cumpărarea propriu-zisă se face doar după verificarea existenţei actelor de proprietate în original, a extrasului de carte funciară (valabil 24 ore), a certificatului fiscal (valabil 48 ore dacă vânzătorul este persoană fizică şi 30 de zile dacă e persoană juridică), a certificatului de urbanism (acesta nu se mai este obligatoriu conform Legii 401/2003, dar este recomandat să se ceară). Tranzacţia se efectuează doar la notar printr-un contract de vânzare – cumpărare în original. Taxele şi onorariile notariale revin cumpărătorului, ele depinzând de valoarea terenului. Urmează transcrierea terenului în registrul de carte funciară şi obţinerea titlului de proprietar al terenului prin: - declararea tranzacţiei la Primărie – Direcţia de Taxe şi Impozite - înregistrarea ca nou proprietar, prin obţinerea rolului fiscal, după depunerea unui dosar cu contractul de vânzare – cumpărare (original şi copie), declaraţie tip, taxa de deschidere la Primărie – Direcţia Taxe şi Impozite - obţinerea certificatului de atestare fiscală - transcrierea terenului în Cartea Funciară şi intabularea, având un dosar cu: contractul de vânzare – cumpărare în original, cadastrul terenului în original, certificatul de atestare fiscală în original, timbrul fiscal, cererea tip, chitanţa de achitare a taxei de intabulare; acest dosar de prezintă la Judecătoria din localitate şi în termen de o lună se obţine intabularea. Conform legii sunt considerate terenuri pentru construcţii următoarele: - terenuri din interiorul localităţilor, ocupate (cu construcţii şi amenajări aferente) sau libere de construcţii - terenuri aparent libere, pentru funcţiuni urbane de interes public - terenuri ce se pot concesiona (ce aparţin statului sau unităţilor administrativ – teritoriale locale) cu sau fără licitaţie. Suprafeţele maxime ale terenurilor ce se pot concesiona pentru realizarea de locuinţe şi spaţii construite asociate acestora sunt: în localităţi urbane, 300mp pentru un apartament într-o clădire parter sau parter şi etaj; 200 mp pentru un apartament într-o clădire parter sau parter şi etaj cu două apartamente; 150mp pentru clădiri cu cel mult şase apartamente; în localităţi rurale, 1.000mp pentru o locuinţă.
8/33

2.1.2. Anteproiectul – (proiectul preliminar) Obiective : - acceptarea de către arhitect a comenzii investitorului - propunerea unei soluţii de ansamblu coordonată cu condiţiile urbanistice şi cu mijloacele financiare ale investitorului - definirea condiţiilor contractuale Conţinut : - documentaţii ce prezintă soluţii tehnice şi de arhitectură, estimări ale costului şi duratei execuţiei INVESTITORUL - Lansează o comandă scrisă către arhitect - Furnizează : • Tema de proiectare • Acte de proprietate asupra terenului • Date despre teren (topo , geo , vecinătăţi , etc.) – sunt opţionale, dar necesare • Certificat de urbanism (dacă nu există se poate cere în această fază) • Plăteşte avansul convenit • Notifică în scris îndeplinirea fazei • Dacă nu se dă urmare misiunii clientul va plăti arhitectului cheltuielile de deschiderea comenzii ARHITECTUL - Se deplasează la amplasament - Interpretează şi ilustrează tema prin: soluţii de partiu, faţade, eventual prin volumetrii la nivel de concept / ansamblu (sc.1:500/ 1:200) - Soluţii de principiu de structură şi instalaţii inclusiv racorduri - Memoriu explicativ , costul estimat al investiţiei, costul şi graficul proiectării , comentarii - Alcătuieşte echipa de proiectare pe specialităţi - Consultă şi consiliază investitorul asupra soluţiilor; în urma analizării cerinţelor beneficiarului, explică acestuia condiţiile în care se poate realiza obiectivul Extra-serviciile (suplimentare, complementare) ce pot apărea în această fază sunt: completarea temei program, obţinerea C.U., aprofundarea documentaţiei asupra sitului, întocmirea de expertize, completarea datelor despre teren (topo, geo, relevee, cadastru, etc.), studii de viitoare organizare a şantierului, desene specializate 3D, machete, elaborarea de variante comparative, etc.
În faza de concepţie a investiţiei, trebuie să existe un dialog permanent cu beneficiarul până când soluţia adoptată corespunde nevoilor, gusturilor şi posibilităţilor financiare ale acestuia. Dacă este vorba de transformarea unei construcţii existente, sunt necesare câteva studii preliminare – funcţie de amploarea lucrărilor – referitoare la starea tehnică a acestora (se poate ajunge până la o expertiză structurală) pentru care se poate cere ajutorul arhitectului şi implicit a inginerilor de rezistenţă. 9/33

La această fază este important să se realizeze un studiu geotehnic, dacă nu există deja întrucât se obţin informaţii despre natura terenului – stratificare, stabilitate, nivelul pânzei freatice, adâncimea de îngheţ - care influenţează în mod decisiv proiectul. De asemenea, se poate depune documentaţia pentru obţinerea Certificatului de Urbanism. Certificatul de urbanism este actul de informare prin care se fac cunoscute solicitantului elementele privind regimul juridic, economic şi tehnic al imobilului, caracteristicile zonei în care se găseşte imobilul (amplasamentul), cerinţe urbanistice care urmează să fie îndeplinite, precum şi lista avizelor şi acordurilor necesare în vederea autorizării executării lucrărilor de construcţii. Pentru aceeaşi parcelă (imobil) se pot emite certificate de urbanism mai multor solicitanţi, indiferent de calitatea acestora în raport cu terenul. În situaţii deosebite, în funcţie de condiţiile specifice de amplasament şi / sau de importanţa şi complexitatea obiectivului de investiţii şi dacă prevederile documentaţiilor de urbanism aprobate nu furnizează suficiente elemente necesare autorizării, emitentul poate cere suplimentar elaborarea unui plan urbanistic zonal (P.U.Z.) sau plan urbanistic de detaliu (P.U.D.). Solicitantul poate fi orice persoană fizică sau juridică interesată să cunoască informaţii cu privire la un imobil – teren şi / sau construcţii. În cazul în care scopul declarat de solicitant este autorizarea executării lucrărilor de construcţii, iar specificul obiectivului (funcţiune, accesibilitate, relaţii de vecinătate etc.) nu se încadrează în prevederile documentaţiilor de urbanism existente aprobate sau dacă particularităţile amplasamentului (suprafaţa neconstruibilă ca urmare a unor interdicţii, servituţi sau zone de protecţie a dotărilor de infrastructură, rezerve de teren de teren pentru investiţii de interes public etc.) nu permit realizarea investiţiei, certificatul se eliberează cu menţionarea expresă a incompatibilităţilor rezultate, precum şi a imposibilităţii emiterii unei autorizaţii de construire pentru obiectivul propus. Certificatul de urbanism se emite pentru autorizarea execuţiei lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor aferente, precum şi în vederea desfiinţării construcţiilor. Actele necesare emiterii Certificatului de urbanism sunt menţionate în Normele Metodologice de aplicare a legii 50/1991. Termenul prevăzut de lege pentru eliberarea C.U. este de 30 de zile de la data depunerii documentaţiei la forurile competente pentru avizare. Valabilitatea C.U. este stabilită de către emitent. În această primă fază se poate estima costul aproximativ al investiţiei. Dacă arhitectul are convingerea că resursele financiare ale beneficiarului sunt insuficiente pentru scopul propus, el are datoria să îl informeze asupra acestui lucru conform Codului deontologic al profesiei de arhitect. La investiţii de mare amploare, se pot face studii de prefezabilitate şi studii de fezabilitate (conţinutul cadru al acestora este dat în M.O. 232bis/1996, Anexa la Ordinul comun MF - MLPAT nr. 1743/69/N/09.09.1996). Pe baza propunerilor şi a condiţiilor impuse prin Certificatul de Urbanism au loc discuţii cu investitorul, se fac modificări, se discută din nou, până se ajunge la o soluţie care să îl mulţumească.

Soluţia din anteproiect, însuşită (vizată) de beneficiar, devine tema pentru fazele următoare. 2.1.3. Proiectul pentru obţinerea Autorizaţiei de Construcţie

P.A.C., Autorizaţiei de Desfiinţare P.A.D. şi Proiectul Tehnic
Obiective : - încadrarea în reglementările legislaţiei din construcţii - dimensionarea spaţiilor şi elementelor constructive , specificarea şi justificarea soluţiilor tehnice şi echipamentelor , evaluarea costului investiţiei - întocmirea dosarului pentru autorizaţia de construire Conţinut :

10/33

-

Documentaţii de proiect definitiv care permit întocmirea unui deviz general pe baza de evaluări şi pe baza cărora se poate obţine autorizaţia de construire.

INVESTITORUL - Furnizează toate avizele eliberate de autorităţi referitoare la investiţia în cauză - Plăteşte taxele legate de avize - Iniţiază şi plăteşte verificarea proiectului conform cu legea 10 a calităţii constructorilor prin verificatori atestaţi - Aprobă devizul general - Semnează cererea de A.C. - Plăteşte taxa de A.C. - Notifică în scris îndeplinirea fazei ( proces verbal, bun de plată , etc. ) - Dacă sunt necesare sau se solicită pot apărea extra-servicii, misiuni suplimentare sau complementare în sensul art. 1.6 ARHITECTUL - Verifică respectarea prin proiect a legislaţiei în vigoare în construcţii - Coordonează întocmirea dosarelor de obţinere a avizelor cerute prin C.U. - Adaptează soluţiile arhitecturale de principiu sau de detaliu la prevederile unor avize , dacă e cazul - Elaborează proiectul definitiv de arhitectură la o scară convenabilă ( 1 : 100 ) coordonat cu soluţiile şi dimensionarea infra şi suprastructurii precum şi cu soluţiile de instalaţii interioare - Stabileşte parametrii clădirii: AC, AD, POT, CUT, volume, etc. - Determină nivelul calitativ al lucrării prin alegerea materialelor, finisajelor, echipamentelor, etc. - Evaluează costul investiţiei pe bază de indici şi / sau preţuri informative întocmind un deviz general cu toleranţa admisă de 20% cu consultarea proiectanţilor de specialitate şi a unor furnizori - Consultă şi consiliază investitorul în alegerea soluţiilor şi materialelor - Alcătuieşte memoriu general şi redactează memoriu tehnic de arhitectură - Supraveghează graficul de proiectare şi asigură predarea documentaţiilor complete la termen - Propune un grafic al execuţiei - Întocmeşte dosarul P.A.C. conform cu conţinutul cerut de autoritatea în materie - Asistă clientul până la obţinerea autorizaţiei de construire. Extra-serviciile (suplimentare – complementare) ce pot apărea la această fază sunt: documentaţii de demolare pentru obţinerea avizelor în sensul reprezentării beneficiarului în raport cu autorităţile în baza unei împuterniciri (scrise) a beneficiarului, analize de impact asupra vecinătăţilor în cazul în care sunt solicitate, studii arheologice, expertize speciale (monumente istorice, situri deosebite (protejate), etc.
Autorizaţia de Construire este actul de autoritate al administraţiei publice locale în baza căruia se pot executa lucrări de construcţii şi pe baza căruia se asigură aplicarea măsurilor legale cu privire la amplasarea, proiectarea, executarea şi funcţionarea obiectivelor de investiţii. Legea 50/1991 modificată şi completată cu Legea 453/2001 si Legea 401/2003 stabileşte categoriile de lucrări de construcţii pentru care este necesară sau nu Autorizaţia de Construire. Solicitantul Autorizaţiei de Construire poate fi orice persoană fizică sau juridică deţinătoare a unui titlu asupra imobilului, care atestă dreptul de proprietate (contract de vânzare – cumpărare, de schimb, de donaţie, certificat de moştenitor, act administrativ de restituire, hotărâre judecătorească etc.), sau a unui contract de concesiune, de cesiune, de comodat, de închiriere (doar pentru lucrări cu 11/33

caracter provizoriu, cu acordul expres al proprietarului). Solicitarea se poate face direct de către deţinătorii titlului sau investitori, fie prin intermediul unui împuternicit – consultant, proiectant, orice altă persoană fizică sau juridică autorizată care are în obiectul de activitate managementul sau proiectarea lucrărilor de construcţii. Dosarul care se va depune în vederea emiterii A.C. va cuprinde documente de care se ocupă proiectantul şi documente de care se ocupă beneficiarul, ambele categorii fiind specificate în Normele Metodologice de aplicare a legii 50/1991. În cazul în care imobilul este amplasat într-o zonă în care s-a instituit un anumit tip de restricţie sau dacă natura investiţiei o cere – şi se specifică prin C.U., trebuie depuse documentaţii specifice la organismele centrale (sau servicii descentralizate ale acestora), înaintea depunerii cererii de autorizare, urmând a le anexa la documentaţia P.A.C. / P.A.D. / P.O.E. Obţinerea avizelor de la aceste organisme centrale este în obligaţia solicitantului. Aceste avize şi acorduri se pot elibera în termen de maxim 15 zile de la data înregistrării documentaţiei. Proiectantul este cel care întocmeşte documentaţiile necesare obţinerii acestor avize şi acorduri. Odată cu A.C. se poate solicita şi proiectul pentru organizarea execuţiei lucrărilor (P.O.E.). Anexa 1 din legea 453/2001, completată conform Legii 401/2003 precizează conţinutul cadru al documentaţiilor P.A.C. / P.A.D. / P.O.E. Legea 401/2003 precizează de asemenea toate elementele de identificare ale proiectantului care trebuie să apară în cartuş. Documentaţia pentru obţinerea P.A.C. / P.A.D. / P.O.E. se face în două exemplare, unul conţinând toate actele juridice şi administrative în original, iar celalalt conţine copii ale acestora. A.C. / A.D. se eliberează solicitantului în termen de 30 de zile de la data depunerii documentaţiei complete. Dacă documentaţia este incompletă, ea se returnează solicitantului în termen de 5 zile lucrătoare de la data înregistrării, cu menţionarea în scris a deficienţelor şi a elementelor necesare completării acesteia. Odată cu A.C. / A.D. beneficiarul primeşte în două exemplare un document de „Înştiinţare privind data începerii lucrărilor” care trebuie înaintat Inspectoratului de Stat în Construcţii (I.S.C.) la începerea şantierului. Valabilitatea A.C./ A.D. se stabileşte de către emitent (maxim 24 luni). Pentru anumite categorii de lucrări – pe tipuri de construcţii, cu grad ridicat de repetabilitate şi de importanţă redusă, conţinutul proiectului pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii este simplificat (Anexa 2 la Normele Metodologice).

Taxele pentru emiterea C.U., A.C., A.D. sunt stabilite conform legii 27/1994 şi se achită de către beneficiar. Taxa pentru emiterea certificatului de urbanism se calculează prin aplicarea unei cote fixe, la suprafaţa terenului pentru care se solicită certificatul, declarată de solicitant. În mediul rural, taxa este de 50% din cea prevăzută pentru mediul urban. Taxele pentru avize se stabilesc de către instituţiile emitente. Taxa pentru emiterea autorizaţiei de construire se calculează pe baza declaraţiei solicitantului şi în funcţie de suprafaţa desfăşurată a construcţiilor proprietate a persoanelor fizice sau pe baza valorii lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente, cuprinsă în devizul general al investiţiei (maxim 1% din valoare de investiţie, 0,5% la locuinţe). Această valoare nu poate fi mai mică decât valoarea fiscală a construcţiei. La terminarea lucrărilor, investitorul are obligaţia să regularizeze taxa de autorizare a lucrărilor de construcţii prin declararea valorii reale a lucrării, în termen de 15 zile de la data expirării termenului de execuţie stabilit prin A.C. Taxa pentru emiterea autorizaţiei de desfiinţare se taxează cu 0,1% din valoarea impozabilă a construcţiilor şi amenajărilor care urmează a fi desfiinţate. La desfiinţări parţiale, cuantumul taxei se calculează proporţional cu suprafaţa construită desfăşurată ce se dezafectează. Ulterior autorizării, cheltuielile pentru controlul statului în amenajarea teritoriului, urbanism şi autorizarea lucrărilor de construcţii se suportă de către investitor, în valoare echivalentă cu o cotă 0,1% din valoarea lucrărilor autorizate – copia după documentul de plată se anexează la „Înştiinţarea privind data începerii lucrărilor”. Cheltuielile necesare pentru elaborarea reglementărilor tehnice şi pentru inspecţia statului pentru controlul calităţii lucrărilor de construcţii se suportă de către
12/33

beneficiar prin virarea unei sume echivalente cu o cotă de 0,7% din cheltuielile pentru lucrările autorizate. Se poate achita şi eşalonat, întârzierile penalizându-se cu 0,15% / zi. La achitarea taxei pentru obţinerea Autorizaţiei de Construire, beneficiarul trebuie să achite la emitentul autorizaţiei şi taxa de timbru de arhitectură, ce constă în 0,5‰ din valoarea lucrărilor autorizate (Legea taxei de timbru.....). 2.1.4. Proiectul pentru pregătirea execuţiei, caiete de sarcini,

antemăsurători
Obiective : - pregătirea documentaţiei pentru încheierea unui contract de antrepriză prin încredinţare sau licitaţie , pe baza autorizaţiei de construire Conţinut : - desene de execuţie pentru toate specialităţile la scara 1 : 50 , devize pe categorii de lucrări , caiete de sarcini pe specialităţi , listă de echipamente INVESTITORUL Furnizează Autorizaţia de construire imediat după obţinerea ei Notifica în scris îndeplinirea fazei Organizează licitaţia execuţiei dacă e cazul Încheie contractul de antrepriza

ARHITECTUL Elaborează planuri, faţade şi secţiuni la scara 1/50 coordonate cu structura de rezistenţă şi cu instalaţiile interioare Definitivează materialele de construcţie inclusiv tablouri de confecţii şi de finisaj Coordonează amplasarea şi listarea echipamentelor ( utilaje , mobilier , etc. ) Consultanţa pentru probleme de mobilier , dotări , interior design Redactează caietele de sarcini pentru partea de arhitectura Întocmeşte devize pe categorii de lucrări pe baza de antemăsurători pentru partea de arhitectura Actualizează graficul de eşalonare a investiţiei Supraveghează graficul de proiectare si asigura predarea documentaţiilor complete la termen Asista investitorul la alegerea antreprenorului. Extra-serviciile (suplimentare – complementare) pot fi constituite de: studii speciale, acustică, zgomot, influenţa asupra mediului înconjurător, documentaţii pentru licitarea lucrărilor de execuţie, completând proiectul tehnic cu toată partea de detalii şi memorii specifice pe baza cărora se poate garanta obţinerea calităţii obiectivului (construcţiei), astfel încât timpul necesar realizării şi costul său să nu se modifice pe parcursul execuţiei lucrărilor.
Odată obţinută A.C., arhitectul şi colaboratorii săi purced la elaborarea proiectului de execuţie şi a detaliilor de execuţie (plecând de la extrasul de proiect tehnic pe baza căruia s-a obţinut A.C.) necesare pentru începerea lucrărilor pe şantier. Proiectul tehnic verificat, avizat şi aprobat, reprezintă documentaţia scrisă şi desenată, care face parte din documentaţia pentru prezentarea şi elaborarea ofertei pe baza căreia se întocmeşte aceasta, şi este document anexat contractului de lucrări; pe baza lui se execută lucrarea. Trebuie să fie clar şi să ofere informaţii complete, astfel ca să se poată elabora pe baza lui detaliile de execuţie, în conformitate cu materialele şi tehnologia de execuţie propusă fără a se depăşi costul lucrării, stabilit în ofertă. Ofertantul, după studierea proiectului tehnic trebuie să poată face oferta. 13/33

Conţinutul cadru al Proiectului tehnic se găseşte în Normele metodologice –Anexa la Ordinul comun MF - MLPAT nr. 1743/69/N/09.09.1996 din M.O. 232bis/1996. Având toate aceste informaţii, beneficiarul îşi poate căuta (ajutat de arhitect dacă doreşte) antreprize care să facă oferte concrete de preţ. Acest lucru înseamnă: un deviz general al investiţiei (detaliat pe categorii de lucrări, principalii indicatori tehnico – economici, eşalonarea investiţiei, condiţii financiare). Există două tipuri de antreprize: antreprize (firme de construcţii) mai mici, care să presteze toate categoriile de lucrări necesare şi antreprize mai mari (generale) care să se ocupe de ansamblul lucrărilor şi să ofere în subantrepriză lucrări specifice. În ambele cazuri se semnează un contract între beneficiar şi antreprenor ca executant al lucrărilor. Lucrările se mai pot executa şi în regie proprie. Arhitectul este obligat prin codul deontologic al profesiei de arhitect să nu presteze simultan pentru acelaşi client servicii de proiectare sau consulting şi servicii de execuţie şi comerţ cu materiale de construcţie.

2.1.5. Detalii de execuţie, şantierul şi urmărirea lucrărilor Obiective : - asigurarea cu detalii si urmărirea astfel încât execuţia sa respecte întocmai proiectul, prescripţiile regulamentare în vigoare, cerinţele investitorului si coordonarea acestor detalii cu antreprenorii si furnizorii Conţinut : - documentaţii de detaliu necesare pe parcursul execuţiei ; prezenta periodica sau la cerere a proiectanţilor pe şantier INVESTITORUL Angajează conform legislaţiei în materie un inspector de şantier atestat , care sa supravegheze execuţia si contabilitatea antreprenorului si sa informeze arhitectul Nu poate da dispoziţii directe antreprenorului sau sa impună soluţii tehnice fără consultarea arhitectului. Poate formula observaţii asupra proceselor verbale de comandament în maximum 5 zile ARHITECTUL Definitivează si furnizează detaliile de arhitectura si construcţii prin desene la scări de detaliu ( 1:20 – 1:1 ) Definitivează alegerea materialelor furniturilor si accesoriilor la nivel de detaliu Coordonează activitatea proiectanţilor de specialitate , antreprenorilor si furnizorilor în sensul concordantei dintre proiecte si desene sau parametrii de fabricaţie sau de atelier Consulta si consiliază investitorul în alegerea materialelor , furniturilor , mobilierului , etc. Verifica concordanta execuţiei cu prevederile din proiecte Conduce comandamentele de şantier si redactează procesele verbale Verifica si vizează documentaţiile de execuţie elaborate de antreprenor dacă e cazul. Extra-serviciile la această fază pot fi: - dirigenţia de şantier, în condiţiile în care arhitectul este atestat conform legii pentru a-şi asigura asemenea misiune; - controlul şi avizarea contractelor de execuţie cu antreprenorii - funcţia de manager al investiţiei

14/33

Odată ales executantul, se poate începe şantierul. La loc vizibil, pe toată perioada lucrărilor, trebuie afişat un panou de minim 90×60cm, cu datele de identificare ale investiţiei: denumire, adresă, beneficiar, proiectant general, executant (constructor), numărul A.C., valabilitatea ei, data începerii şi terminării lucrărilor. Obligaţiile beneficiarului, ale proiectantului şi ale executantului ulterioare autorizării sunt menţionate în Normele Metodologice de aplicare a legii 50/1991, Capitolul 6. Arhitectul are dreptul şi obligaţia de a urmări executarea întocmai a lucrărilor proiectate. Neconformitatea acestora cu documentaţia elaborată va fi semnalată beneficiarului şi executantului, iar după caz, organismelor de control abilitate. Pe durata şantierului, arhitectul poate efectua: inspecţii periodice, controlul stării diverselor categorii de lucrări, verificarea părţii financiare a lucrărilor. Prin dispoziţie de şantier dată de proiectantul lucrărilor şi cu acordul scris al beneficiarului se pot admite modificări locale ale soluţiilor tehnice din proiectele autorizate, fără emiterea unei noi A.C., numai dacă prin aceasta nu se modifică condiţiile de amplasament, alcătuirea structurală de ansamblu ori aspectul construcţiei sau dacă nu sunt periclitate rezistenţa şi stabilitatea clădirilor învecinate. Responsabilitatea privind corectitudinea tehnică a soluţiei modificatoare aparţine proiectantului, iar beneficiarului are obligaţia de a depune în copie la emitentul A.C. dispoziţiile de şantier cu rol de martor.

2.1.6. Recepţia lucrărilor şi finalizarea acestora (inclusiv

intabularea)
Aceasta faza reprezintă (în general) încheierea misiunii arhitectului INVESTITORUL Organizează recepţia conform cu regulamentele în vigoare în domeniu La cererea arhitectului îi pune la dispoziţie obiectivul finalizat cu 3 zile înainte de recepţie în scopul realizării de fotografii sau alte activităţi promoţionale în plan profesional Achita ultima transa din onorariul total convenit inclusiv adiţionalele si indexările dacă e cazul ARHITECTUL Asista investitorul la toate fazele recepţiei obiectului de investiţie Întocmeşte referatul de prezentare referitor la calitatea execuţiei în faza de terminare a lucrărilor Supraveghează întocmirea listei deficientelor de execuţie semnalate precum si remedierea lor Vizează procesul verbal de recepţie la terminarea lucrărilor. Extra-serviciile la această fază pot fi: redactarea principalelor piese desenate ale proiectului executat (planuri, secţiuni, faţade) „as built”, verificarea funcţionării în bune condiţii de exploatare ai principalilor parametrii ai construcţiei după o perioadă distinctă de timp de la punerea în funcţiune (conform contractului de antrepriză) cu rolul eventualelor remedieri, reparaţii.
Potrivit prevederilor legale în vigoare, recepţia lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor aferente este actul prin care beneficiarul declară că acceptă, preia lucrarea (cu sau fără rezerve) şi că aceasta poate fi dată în folosinţă. Prin actul de recepţie se certifică faptul că executantul şi-a îndeplinit obligaţiile contractuale şi în conformitate cu documentaţia de execuţie. Recepţia se face conform regulamentului de recepţie aprobat prin HGR 273/1994. Proiectantul va întocmi un referat în care îşi va exprima punctul de vedere cu privire la execuţia lucrărilor, dar el nu are drept de vot. Declaraţia în vederea impunerii la organele financiare teritoriale trebuie făcută la terminarea completă a lucrărilor şi nu mai târziu de 15 zile de la data expirării termenului de valabilitatea a A.C.

15/33

Cap.3 COSTURILE PENTRU PROIECTARE ŞI CONTRACTUL
Conform legii 184/2001 completată cu legea 43/2004 privind organizarea şi exercitarea profesiei de arhitect, arhitecţii cu drept de semnătură, membri O.A.R. beneficiază pentru serviciile prestate în relaţiile contractuale ce se stabilesc cu beneficiarul de un onorariu negociat liber, al cărui nivel de referinţă (tarif minim recomandat) este stabilit de către O.A.R. cu avizul M.L.P.T.L. (Ministerul Lucrărilor Publice, Transportului şi Locuinţei) nr.2156/02.10.2001 şi avizul M.C.C. (Ministerul Culturii şi Cultelor) nr.6224/17.10.2001. Tariful calculat conform tabelului 6.14.A (prezentat mai jos) reactualizat reprezintă tariful unui proiect complex acoperind toate fazele de proiectare şi toate specialităţile implicate în proiect, conform Legii 10/1995 privind calitatea în construcţii, Legii 453/2001 şi ale Ordonanţei de urgenţă a guvernului nr.20/2001 privind achiziţiile publice. Onorariile pot fi calculate în următoarele modalităţi: - procentaj din costul investiţiei, procedeul cel mai des utilizat. Tariful se negociază la încheierea contractului si poate fi regularizat pe cifra finala din devizul general. Procentele aplicate ţin cont de importanta lucrării, gradul de dificultate, amploarea temei de proiectare. Acest tarif este potrivit sa se aplice la remunerarea misiunilor ordinare prestate pentru o lucrare standard. - Tarif orar – în funcţie de timpul efectiv de lucru al arhitectului sau al echipei de proiectanţi. Preţul orei de proiectare va fi diferenţiat pe colaboratori după pregătirea profesionala, experienţa si importanta misiunii atribuite. Preţul orei corespunzător categoriei de remuneraţie va fi publicat anual de Ordinul Arhitecţilor din România sub forma de valori medii si extreme si corelat cu legislaţia muncii. Acest tarif este potrivit sa se aplice la remunerarea misiunilor suplimentare sau complementare în cazul unor lucrări foarte mici sau al unor misiuni speciale (expertize, jurii, arbitraj, cercetări, etc.) Aceste moduri diferite de calcul pot fi combinate între ele. Contractul pe care investitorul îl semnează cu arhitectul trebuie să precizeze modalitatea sa de remuneraţie şi nivelul onorariilor sale. Acestea depind de mai mulţi factori: - costul investiţiei (a cărei valoare minimă poate fi dedusă din tabelul O.A.R.) - complexitatea investiţiei (diferitele tipuri de investiţii sunt de asemenea cuprinse în tabelul 6.14.A) - întinderea şi gradul de dificultate al misiunilor încredinţate. De cele mai multe ori onorariile sunt eşalonate pe faze de proiect (de exemplu): Faze 1 Faza anteproiectului 2 Faza proiectului 3 Faza pregătirii execuţiei % = Studiu de fezabilitate 10 = Proiect tehnic + PAC 25 = Proiect de execuţie (PE + 40 caiete de sarcini)
16/33

4 5

Faza de execuţie Faza finală

= DDE + asistenţă tehnică = Recepţia

20 5

Eşalonarea plăţilor se specifică în contractul semnat între beneficiar şi proiectant sub formă de anexă semnată se ambele părţi. Onorariile de referinţă, atât ale arhitectului cât şi ale inginerilor ce alcătuiesc cu toţii echipa de proiectare sunt calculate funcţie de valorile de investiţie estimate. Misiunile ce urmează a fi încredinţate arhitectului fac obiectul unui contract scris, indicând clar obligaţiile arhitectului şi ale clientului. Redactarea unui astfel de contract este obligatorie. Acest contract trebuie să precizeze în mod special: - misiunile exacte şi durata lor pe care investitorul le încredinţează arhitectului - modalităţi de plată: onorariile arhitectului se negociază liber şi prealabil semnării contractului cu respectarea baremului de tarif minimal al O.A.R. - calendarul proiectului: arhitectul propune un calendar precis al plăţilor şi termenelor de predare ale tuturor fazelor de proiectare, de la studiile preliminare până la fazele finale ale execuţiei lucrării În contract pot apărea o serie de clauze. O întârziere a termenelor de predare a uneia sau mai multor faze de proiectare, cu mai mult de o perioadă considerată de graţie (de obicei maximum o săptămână) poate antrena penalizări ale onorariului de proiectare. Onorariul se negociază în suma fără TVA, investitorul plăteşte distinct arhitectului TVA la cota zilei plăţii. În sarcina investitorului pot cădea o serie de cheltuieli suplimentare ce se vor deconta pe baza notelor justificative prezentate de arhitect. De exemplu: documente foto sau grafice ale amplasamentului, sitului, multiplicări ale documentaţiei peste nr. de exemplare convenite, deplasări excepţionale cerute de investitor.

Cap. 4 Anexe
4.1. Legi şi norme la care se face referire în broşură - legea 50/1991 - legea 453/2001 - norme metodologice de aplicare a legii 50/1991 - legea 401/2003 - legea 184/2001 - legea 43/2004 pentru completarea legii 184/2001 - Normele metodologice Anexa la Ordinul comun MF - MLPAT nr. 1743/69/N/09.09.1996 publicate în M.O. 232bis/1996 - HGR 273/1994 privind recepţia lucrărilor şi orice credeţi că mai este necesar (eventual ultimele reglementări privind apărarea civilă, sănătatea populaţiei, protecţia mediului,……) 4.2. Actele normative specifice (legi, hotărâri de guvern, ordonanţe guvernamentale) şi complementare domeniului construcţiilor, aflate în vigoare a) În domeniul urbanismului - Legea nr.350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul
17/33

Legea nr.71/1996 privind aprobarea Planului de Amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea I – Căi de comunicaţie - Legea nr.171/1997 privind aprobarea Planului de Amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a II-a – Apa - Legea nr.5/2000 privind aprobarea Planului de Amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a III-a – Zone protejate - Legea nr.351/2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a IV-a – reţeaua de localităţi - Legea nr.575/2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a V-a – Zone de risc natural - Codul civil - Hotărârea guvernului nr.525/1996 pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism, cu completările şi modificările ulterioare - Hotărârea guvernului nr.584/2001 privind amplasarea unor obiecte de mobilier urban - Hotărârea guvernului nr.101/1997 pentru Aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară - Ordinul MLPAT nr.34/N/1994 pentru aprobarea precizărilor privind avizarea documentaţiilor de urbanism şi amenajarea teritoriului, precum şi a documentaţiilor tehnice pentru autorizarea executării construcţiilor - Ordinul MLPAT nr.13/N/1999 pentru aprobarea reglementării tehnice „Ghid privind metodologia de elaborarea şi conţinutul cadru al planului urbanistic general”, indicativ GP 038/99 - Ordinul MLPAT nr.21/N/1999 pentru aprobarea reglementării tehnice „Ghid privind elaborarea şi aprobarea regulamentelor locale de urbanism”, indicativ GM 007/2000 - Ordinul MLPAT nr.176/N/2000 pentru aprobarea reglementării tehnice „Ghid privind metodologia de elaborarea şi conţinutul cadru al planului urbanistic zonal”, indicativ GM 010/2000 b) În domeniul construcţiilor - Legea nr.50/1991 republicată privind autorizarea executării construcţiilor şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor - Ordinul MLPAT nr.91/1991 pentru aprobarea formularelor, a procedurii de autorizare şi conţinutului documentaţiilor prevăzute în Legea nr.50/1991 - Legea nr.453/2001 pentru modificarea şi completarea Legii nr.50/1991 privind autorizarea executării construcţiilor şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor - Legea nr.401/2003 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii * - Legea nr.10/1995 privind calitatea în construcţii - Legea locuinţei nr.114/1996, republicată, cu modificările ulterioare - Ordonanţa guvernului nr.63/2001 privind înfiinţarea Inspectoratului de Stat în Construcţii – I.S.C., aprobată şi modificată prin Legea nr.707/2001 - Hotărârea guvernului nr.766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcţii (regulamente privind: activitatea de metrologie în construcţii; conducerea şi asigurarea calităţii în construcţii; stabilirea categoriei de importanţă a construcţiilor; urmărirea comportării în exploatare, intervenţiile în timp şi postutilizarea construcţiilor; agrementul tehnic pentru produse, procedee şi echipamente noi în construcţii; autorizarea şi acreditarea laboratoarelor 18/33

de analize şi încercări în construcţii; certificarea de conformitate a calităţii produselor folosite în construcţii) - Hotărârea Guvernului nr.273/1994 privind aprobarea Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora - Hotărârea Guvernului nr.51/1996 privind aprobarea Regulamentului de recepţie a lucrărilor de montaj, utilaje, echipamente, instalaţii şi a punerii în funcţiune a capacităţilor de producţie - Hotărârea Guvernului nr.925/1995 pentru aprobarea Regulamentului de verificare şi expertizare tehnică de calitate a proiectelor, a execuţiei lucrărilor şi construcţiilor - Hotărârea Guvernului nr.448/1998 pentru aprobarea categoriilor de construcţii, instalaţii tehnologice şi alte amenajări care se supun avizării şi/sau autorizării privind prevenirea şi stingerea incendiilor - Hotărârea Guvernului nr.62/19 privind aprobarea Listei obiectivelor de investiţii şi de dezvoltare, precum şi a criteriilor de realizare a acestora, pentru care este obligatoriu avizul Statului Major General - Ordinul ministrului lucrărilor publice şi amenajării teritoriului, al ministrului apărării naţionale, al ministrului de interne şi al directorului Serviciului Român de Informaţii nr.34/N/M.30/3.422/4.221/1995 pentru aprobarea Precizărilor privind avizarea documentaţiilor de urbanism şi amenajarea teritoriului, precum şi a documentaţiilor tehnice pentru autorizarea executării construcţiilor - Precizări comune ale ministrului lucrărilor publice şi amenajării teritoriului, ministrului muncii şi protecţiei sociale şi al ministrului transporturilor nr.5.122/NN/1.384/178/1999 privind modul de constituire şi virare de către investitori sau proprietari a cotei de 0,5 din valoarea devizului de construcţii, cu corespondent în devizul general al lucrării, cotă aferentă Casei Sociale a Constructorilor; c) în domeniul administraţiei publice - Legea administraţiei publice locale nr.215/2001, cu modificările ulterioare - Legea nr.188/1999, privind Statutul funcţionarului public, cu modificările ulterioare - Legea serviciilor publice de gospodărie comunală nr.326/2001, cu modificările ulterioare - Legea nr.219/1998 privind regimul concesiunilor - Legea în.213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, cu modificările ulterioare d) în domeniul proprietăţii funciare - Legea fondului funciar nr.18/1991, republicată, cu modificările ulterioare - Legea nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 şi ale Legii nr.169/1997, cu modificările ulterioare - Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, cu modificările ulterioare e) acte normative complementare domeniului: - Legea nr.184/2001 privind organizarea şi exercitarea profesiei de arhitect - Legea nr.43/2004 pentru completarea legii 184 - Legea nr.422/2001 privind protejarea monumentelor istorice

19/33

-

-

-

-

Legea protecţiei mediului nr. 137/1995, republicată, cu modificările ulterioare Ordin MAPPM nr.125/1996 privind conţinutul cadru al documentaţiilor de protecţia mediului Ordin MAPPM nr.592/2002 – normativ privind stabilirea valorilor limită, a valorilor prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, a azotului şi oxizilor de azot, pulberilor în suspensie, plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şi ozonului în aerul înconjurător. Legea nr.8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe Legea nr.90/1996 a protecţiei muncii şi normelor metodologice de aprobare a acesteia Ordinul MMPS nr.578/1996 şi ordinul MS nr.BD/5480/1996 pentru aprobarea Normelor Generale de Protecţie a Muncii (ediţia 2002) Legea nr.100/1998 privind asistenţa de sănătate publică Legea nr.98/1994 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele legale de igienă şi sănătate publică Legea apelor nr.107/1996 Ordonanţa guvernului nr.102/1999 privind protecţia specială şi încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap OMS nr.536/1998 pentru aprobarea normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei Legea apărării naţionale a României nr.45/1994, cu modificările ulterioare Legea protecţiei civile nr.106/1996, cu modificările ulterioare Legea nr.27/1994 privind taxele şi impozitele locale, republicată cu modificările şi completările ulterioară Hotărârea guvernului nr.1179/2002 privind întocmirea devizului general Ordin comun MFP şi MLPTL nr.1013/873 din 2001 privind conţinutul cadru pe faze de proiectare la investiţii din banii publici Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.60/2001 privind achiziţiile publice Ordonanţa Guvernului nr.112/2000 pentru reglementarea procesului de scoatere din funcţiune, casare şi valorificare a activelor corporale care alcătuiesc domeniul public al statului şi al unităţilor administrativteritoriale, aprobată prin Legea nr.246/2001 Ordonanţa Guvernului nr.60/1997 privind apărarea împotriva incendiilor, aprobată şi modificată prin Legea nr.212/1997, cu modificările ulterioare OMI nr.775/1998 pentru aprobarea Normelor generale de prevenire şi stingere a incendiilor OMI nr.84/2001 pentru aprobarea Metodologiei privind elaborarea scenariilor de siguranţă la foc OMC nr.4138/1999 privind Norme de prevenire şi stingere a incendiilor specifice obiectivelor administrate sau aflate sub autoritatea Ministerului Culturii şi celor cu profil cultural precum şi celor din patrimoniul naţional deţinute de alte persoane fizice sau publice Ordin M.A.A. privind Norme de prevenire şi stingere a incendiilor în agricultură Ordonanţa Guvernului nr.43/1997 privind regimul drumurilor, republicată, cu modificările ulterioare Ordonanţa Guvernului nr.47/1994 privind apărarea împotriva dezastrelor, aprobată prin Legea nr.124/1995, cu modificările ulterioare
20/33

-

Ordonanţa Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor Ordonanţa Guvernului nr.5/2002*) pentru modificarea şi completarea art.4 din Legea nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată Ordonanţa Guvernului nr.36/2002*) privind impozitele şi taxele locale Hotărârea Guvernului nr.540/2000 privind aprobarea încadrării în categorii funcţionale a drumurilor publice şi a drumurilor de utilitate privată deschise circulaţiei publice, cu modificările ulterioare Hotărârea Guvernului nr.101/1997 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară Hotărârea Guvernului nr.31/1996 pentru aprobarea Metodologiei de avizare a documentaţiilor de urbanism privind zone şi staţiuni turistice şi a documentaţiilor tehnice privind construcţii din domeniul turismului Hotărârea Guvernului nr.28/2001 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Culturii şi Cultelor, cu modificările ulterioare Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr.2.041/2001 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Comisiei de Avizare a Lăcaşurilor de Cult Ordinul ministrului sănătăţii nr.331/1999 pentru aprobarea Normelor de avizare sanitară a proiectelor, obiectivelor şi de autorizare sanitară a obiectivelor cu impact asupra sănătăţii publice Ordinul ministrului de interne nr.791/1998 privind aprobarea Normelor metodologice de avizare şi autorizare privind prevenirea şi stingerea incendiilor Ordinul ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului nr.799/1999 pentru aprobarea procedurii şi competenţelor de emitere a avizelor şi autorizaţiilor de gospodărire a apelor Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr.326/2001 privind abilitarea oficiilor de studii pedologice şi agrochimice judeţene şi a direcţiilor generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, să îndeplinească atribuţiile prevăzute la art.74 –103 din Legea nr.18/1991, republicată • Acte normative adoptate după emiterea normelor metodologice de aplicare a Legii nr.50/1991, republicată, care au efecte privind acestea.

21/33

Normative şi reglementări tehnice în domeniul construcţiilor: Reglementare a tehnică C 107/1-1997 Denumirea reglementării

Normativ privind calculul coeficienţilor globali de izolare termică la clădiri de locuit C 107/2-1997 Normativ privind calculul coeficienţilor globali de izolare termică la clădiri cu altă destinaţie decât cea de locuit C 107/3-1997 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie ale clădirilor C 107/4-1997 Normativ privind calculul performanţelor termotehnice ale clădirilor de locuit C 107/5-1997 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţii în contact cu solul C 107-1982 Normativ pentru proiectarea şi executarea lucrărilor de izolaţii termice la clădiri C 112-1986 Normativ pentru proiectarea şi executarea hdroizolaţiilor din materiale bituminoase (cu completări ulterioare) C 125-1987 Norme privind proiectarea şi executarea măsurilor de izolare fonică şi a tratamentelor acustice în clădiri C 170-1987 Instrucţiuni tehnice pentru protecţia elementelor din beton armat şi beton precomprimat supraterane în medii agresive naturale şi industriale C 246-1993 Instrucţiuni tehnice pentru utilizarea foilor de bitum aditivat la hidroizolaţiile acoperişurilor C 37-1988 Normativ pentru elaborarea şi executarea învelitorilor la construcţii C 4-1977 Instrucţiuni tehnice pentru aplicarea tapetelor C 47-1986 Instrucţiuni tehnice pentru folosirea şi montarea geamurilor şi a altor produse de sticlă în construcţii C 58-1996 Norme tehnice privind ignifugarea materialelor şi produselor combustibile din lemn şi textile utilizate în construcţii C 6-1986 Instrucţiuni tehnice pentru executarea placajelor din faianţă majolică şi plăci smălţuite CESAROM CE 1-1995 Normativ privind proiectarea clădirilor civile din punct de vedere al cerinţei de siguranţă în exploatare GP 001-1996 Protecţia la zgomot. Ghid de proiectare şi execuţie a zonelor urbane din punct de vedere acustic GP 013-1996 Ghid privind proiectarea, execuţia şi asigurarea calităţii pardoselilor la construcţii în care se desfăşoară activităţi industriale GP 035-1998 Ghid de proiectare, execuţie şi exploatare (urmărire, intervenţie) privind protecţia împotriva coroziunii a construcţiilor din oţel: a) principii de proiectare pentru asigurarea rezistenţei la coroziune a construcţiilor din oţel b) sisteme de protecţie anticorozivă a construcţiilor din oţel cu acoperiri organice şi metalice. Concepţii de alcătuire, tehnologii de aplicare c) urmărirea comportării în exploatare a acoperirilor de protecţie aplicate pe construcţii din oţel, procedee de intervenţie GP 037/0-1998 Normativ privind proiectarea, execuţia şi asigurarea calităţii
22/33

GP 047-2000 GP 051-2000 GP 058-2000 GP 058-2000 GP 060-2000 GP 063-2001 GT 030-2001 I 13/1-02 I 13-02 I 13-1994 I 20-2000 I 33-99 I 5-1998 I 6/1-98 I 6-98 I 7-1999 I 9/1-96 I 9-94 MP 008-2000 NE 001-1996 NP 004-2000 NP 008-97 NP 009-1997 NP 010-1997 NP 011-1997 NP 013-1996 NP 015-1997

pardoselilor la clădiri civile Ghid de proiectare, execuţie şi exploatare privind protecţia anticorozivă a elementelor în beton armat şi beton precomprimat supraterane situate în medii agresive Ghid de proiectare, execuţie şi exploatare a centralelor termice mici Normativ privind optimizarea nivelului de protecţie termică la clădirile de locuit Ghid pentru optimizarea nivelului de protecţie termică la clădirile de locuit Ghid pentru proiectarea instalaţiilor de încălzire perimetrală la clădiri Ghid pentru proiectarea, executarea şi exploatarea dispozitivelor şi sistemelor de evacuare a fumului şi a gazelor fierbinţi din construcţii în caz de incendiu Ghid de evaluare a riscului de incendiu şi a siguranţei la foc la săli aglomerate Normativ pentru exploatarea instalaţiilor de încălzire centrală Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de încălzire centrală Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de încălzire Normativ privind protecţia construcţiilor împotriva trăsnetului Normativ pentru exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze petroliere lichefiate (GPL) Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de ventilare şi climatizare Normativ pentru exploatare sistemelor de alimentare cu gaze naturale Normativ pentru proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice cu tensiuni până la 1000V c.a. şi 1500V c.c. Normativ pentru exploatarea instalaţiilor sanitare Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor sanitare Manual privind exemplificări, detalieri şi soluţii de aplicare a prevederilor normativului P 118-99 Normativ pentru executarea tencuielilor umede groase şi subţiri Normativ pentru proiectarea, executarea, exploatarea, dezafectarea şi post-utilizarea spaţiilor de distribuţie a carburanţilor la autovehicule (benzinării) Normativ privind igiena compoziţiei aerului în spaţii cu diverse destinaţii, în funcţie de activităţile desfăşurate, în regim de iarnăvară. Normativ pentru proiectarea, realizarea şi exploatarea construcţiilor pentru case de copii Normativ pentru proiectarea, realizarea şi exploatarea construcţiilor pentru şcoli şi licee Normativ pentru proiectarea, realizarea şi exploatarea construcţiilor pentru grădiniţe de copii Ghid pentru proiectarea, execuţia şi asigurarea calităţii pardoselilor la construcţii în care se desfăşoară activităţi de producţie Normativ privind proiectarea şi verificarea construcţiilor spitaliceşti
23/33

NP 016-1997 NP 021-1997 NP 022-1997 NP 023-1997 NP 031-1999 NP 037-1999 NP 051-2001 NP 060-02 NP 063-02 NP 064-02 NP 065-02 NP 066-02 NP 24-97 NP 25-97 NP 35-1981 NP 49-1989 P 71-1986 P 100-1992 P 102-2001 P 117-1983 P 118-99 P 121-1989 P 122-1989 P 123-1989 PCC 009-2000 PCC 013-2000 PCC 017-2000

şi a instalaţiilor aferente acestora Normativ pentru proiectarea clădirilor de locuinţe. Cerinţe conform legii nr.10/1995 Normativ privind proiectarea de dispensare şi policlinici pe baza exigenţelor de performanţă Normativ privind proiectarea de creşe şi creşe speciale pe baza exigenţelor de performanţă Normativ privind proiectarea de cămine de bătrâni şi handicapaţi Normativ pentru proiectarea, execuţia şi exploatarea instalaţiilor de încălzire prin pardoseală Normativ pentru proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu gaze petroliere lichefiate (GPL) Normativ pentru adaptarea construcţiilor de locuit, a construcţiilor şi locurilor publice la cerinţele persoanelor cu handicap Normativ privind stabilirea performanţelor termo-higro-energetice ale anvelopei clădirilor de locuit existente în vederea reabilitării lor termice Normativ privind criteriile de performanţă specifice rampelor şi scărilor pentru circulaţia pietonal în construcţii Ghid pentru proiectarea mansardelor la clădiri de locuit Normativ privind proiectarea sălilor de sport (unitatea funcţională de bază) din punct de vedere al cerinţelor Legii 10/1995 Normativ privind proiectare terenurilor sportive şi stadioanelor (unitatea funcţională de bază) din punct de vedere al cerinţelor Legii 10/1995 Normativ pentru proiectarea, execuţia şi exploatarea parcajelor etajate pentru autoturisme Normativ pentru proiectarea construcţiilor publice subterane Norme tehnice provizorii pentru protecţia pardoselilor din beton la acţiunea uleiurilor vegetale şi emulsiilor din uleiuri vegetale Normativ privind alcătuirea şi executarea pardoselilor antistatice şi antiscânteie Normativ de proiectare privind iluminatul natural în clădiri industriale Normativ privind proiectarea antiseismică a construcţiilor de locuinţe, social-culturale, agrozootehnice şi industriale Norme tehnice privind proiectarea şi executarea adăposturilor de protecţie civilă în subsolul construcţiilor noi Norme tehnice privind proiectarea spaţiilor social-sanitare pentru construcţii industriale Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi executarea măsurilor de protecţie acustică şi antivibrativă la clădiri industriale Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea măsurilor de izolare fonică la clădiri civile, social-culturale şi tehnico-administrative Instrucţiuni tehnice privind proiectarea şi executarea sălilor de audiţie publică din punct de vedere acustic Procedură pentru verificare calităţii şi recepţiei lucrărilor de învelitori ceramice la construcţiile vechi Procedură privind tehnologia pentru reabilitarea termică a clădirilor folosind plăci din materiale termoizolante Procedură privind tehnologia pentru reabilitarea termică a clădirilor
24/33

PE 009-1993 SC 002-98 SC 003-99 SC 004-2000 SC 007-02 ST 030-2000 STAS 10903/2/1979 STAS 6647/1988 STAS 297/1/1988 STAS 297/2/1998 STAS 1478/1990 STAS 2965/1987 STAS 6131/1979 STAS 6472 STAS 6156 STAS 6221 STAS 6646 STAS 3302/2

folosind spume poliuretanice Norme de prevenire şi stingere a incendiilor şi de dotare împotriva incendiilor pentru producerea, transportul şi distribuţia energiei electrice şi termice Soluţii cadru de contorizare a consumurilor de apă, gaze naturale şi energie termică aferente instalaţiilor din blocurile de locuinţe Soluţii cadru pentru instalaţii automate de stingere a incendiilor tip sprinkler la depozite cu stive înalte Soluţii cadru de proiectare a instalaţiilor de climatizare la clădiri publice Soluţii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetică a anvelopei clădirilor de locuit existente Specificaţie tehnică de aplicare a pardoselilor anticorozive cu performanţe antistatice Măsuri de siguranţă contra incendiilor. Determinarea sarcinii termice în construcţii Măsuri de siguranţă contra incendiilor. Elemente rezistente la foc pentru protecţia golurilor din pereţi şi planşee. Condiţii tehnice generale Culori şi indicatoare de securitate. Condiţii tehnice generale Culori şi indicatoare de securitate. Reprezentări Instalaţii sanitare. Alimentarea cu apă la construcţii civile şi industriale. Prescripţii fundamentale de proiectare Scări. Prescripţii generale de proiectare Înălţimi de siguranţă şi alcătuirea parapetelor Igienă şi sănătate Nivele zgomot Iluminare naturală Iluminare artificială Pantele învelitorii

4.3. Asociaţii profesionale Pentru toate informaţiile practice asupra domeniului construcţiilor şi contractelor referitoare la „arhitectul – şef de proiect”, orice beneficiar poate contacta Ordinul Arhitecţilor din România, filiale teritoriale sau centrale.
Ordinul Arhitecţilor din România, str. Pictor Arthur Verona nr.19, sector 1, cod 010312, BUCUREŞTI, tel. / fax (+4)0213039415, e – mail office.oar@rdlink.ro , oarcentral@xnet.ro

Denumirea Arad Argeş

Judeţele incluse Arad Argeş

Municipiul de reşedinţă şi adresa sediului 2900 Arad, jud. Arad, str. Unirii nr.19, tel.0257-280266, fax 0257-228080, e–mail adar@rdslink.ro 0300 Piteşti, jud. Argeş, str. Eremia Grigorescu nr.8, tel.024825/33

214465, e–mail oarag@geostar.ro Bacău - Bacău şi Neamţ 5500 Bacău, jud. Bacău, str. V. Alecsandri nr.18, tel./ fax Neamţ 0234-122124, e–mail oar_bcnt@zappmobile.ro Bihor Bihor 3700 Oradea, jud. Bihor, str. G-ral Magheru nr.23, et.5, cam.51, tel.0259-428889, e–mail oarbh@rdslink.ro Braşov – Braşov, 2200 Braşov, jud. Braşov, b-dul Al. Vlahuţă nr.61, ap.2, Covasna – Covasna, tel.0268-471438 Harghita Harghita Bucureşti Bucureşti 70109 Bucureşti, str. Academiei nr.18-20, sect.1, tel. / fax 021-3039226, e–mail oarbuc@rdslink.ro Dobrogea Constanţa şi 8700 Constanţa, jud. Constanţa, bd. Tomis nr.143A, et.10, tel. Tulcea 0241-520443, e–mail oar@rdsct.ro Dunărea de Brăila şi Galaţi 6200 Galaţi, jud. Galaţi, str. Al. Cernat nr.1, tel. 0236-436127, Jos e–mail oargalatzi@xnet.ro Hunedoara Hunedoara 2700 Deva, jud. Hunedoara, str. 22 Decembrie, bl.D2/13, tel.0254-225207 Iaşi Iaşi 6600 Iaşi, jud. Iaşi, str. Străpungerea Ştefan cel Mare, nr.4, bl.4, demisol, tel.0232-267067, e–mail oariasi@rdslink.ro Muntenia Buzău, Călăraşi, 5100 Buzău, jud. Buzău, str. Dionisie Romanonr.3, tel.0238Sud-Est Ialomiţa şi 710614, fax 0238-717950 Vrancea Muntenia Dâmboviţa, 0200 Târgovişte, jud. Dâmboviţa, str. Poet Gr. Alexandrescu Vest Giurgiu, Ilfov şi nr.4, cam.30, tel.0245-216787, e–mail oar.ft-mv@xnet.ro Teleorman Mureş Mureş 4300 Târgu Mureş, jud. Mureş, str. Tineretului nr.2, cam.13, tel.0265-166908, fax.0265-164435 Nord-Est Botoşani şi 5800 Suceava, jud. Suceava, bd. 1 Decembrie 1918, nr.10, Suceava tel.0230-551263, fax 0230-216035 Nord-Vest Maramureş şi 4800 Baia Mare, jud. Maramureş, str. Unirii 16/21 tel./fax Satu-Mare 0262-215261 Oltenia Dolj, Gorj, 1100 Craiova, jud. Dolj, str. M. Kogălniceanu nr.13, tel./fax Mehedinţi, Olt şi 0251-466370, e–mail ordinul.arhitectilor@oltenia.ro Teleorman Prahova Prahova Ploieşti, jud. Prahova, str. Maramureş nr.12, tel./fax 0244197515, e–mail oar_prahova@hotmail.com Sibiu-Vâlcea Sibiu şi Vâlcea 2400 Sibiu, jud. Sibiu, str. Tribunei 6, tel. 0269-215251, e– mail oarsib@rdslink.ro Timiş Timiş şi Caraş- 1900 Timişoara, jud. Timiş, str. dr. N. Paulescu nr.1, et.3, Severin ap.20, tel. 0256-491146, fax 0256-245735, e–mail oartimis@rdslink.ro , www.oartimis.ro Transilvania Alba, Bistriţa- 3400 Cluj Napoca, jud. Cluj, Piaţa Unirii nr.11/9, tel./fax 0264Năsăud, Cluj şi 450375, e–mail oartransilvania@rdslink.ro Sălaj

4.4. Model de contract de proiectare – de completat 4.5. Model deviz general conform HG 1179/2002
DEVIZ GENERAL Privind cheltuielile necesare realizării .............denumire proiect .................... în mii lei /€ la cursul lei / € din data de .................................................................................

26/33

Nr. Crt. 1

Denumirea capitolelor şi subcapitolelor de cheltuieli 2 PARTEA I 3

Valoare (inclusiv TVA) Din care supusă Total procedurii de achiziţie publică 4 5 6

CAPITOLUL 1 Cheltuieli pentru obţinerea şi amenajarea terenului 1.1 1.2 1.3 Obţinerea terenului Amenajarea terenului Amenajări pentru protecţia mediului CAPITOLUL 2 Cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor necesare obiectivului CAPITOLUL 3 Cheltuieli pentru proiectare şi asistenţă tehnică 3.1 3.2 3.3 3.4 3.5 3.6 Studii de teren Obţinerea de avize, acorduri şi autorizaţii Proiectare şi engineering Organizarea procedurilor de achiziţie publică Consultanţă Asistenţă tehnică CAPITOLUL 4 Cheltuieli pentru investiţia de bază 4.1 4.2 4.3 4.4 4.5 Construcţii şi instalaţii Montaj utilaj tehnologic Utilaje, echipamente tehnologice şi funcţionale cu montaj Utilaje fără montaj şi echipamente de transport Dotări CAPITOLUL 5 Alte cheltuieli 5.1 Organizare de şantier 5.1.1. Lucrări de construcţii 5.1.2. Cheltuieli conexe organizării şantierului Comisioane, taxe, cote legale, costuri de finanţare 5.2.1. Comisioane, taxe şi cote legale 5.2.2. costul creditului Cheltuieli diverse şi neprevăzute CAPITOLUL 6 Cheltuieli pentru darea în exploatare 6.1 6.2 Pregătirea personalului de exploatare Probe tehnologice

5.2

5.3

27/33

TOTAL Din care C + M PARTEA II Valoarea rămasă actualizată a mijloacelor fixe existente incluse în cadrul obiectivului de investiţie PARTEA III Fondul de rulment necesar pentru primul ciclu de producţie TOTAL GENERAL Din care C + M

Întocmit:

4.6. Conţinut cadru – Memoriu de arhitectură pentru Documentaţie A.C.
I. Generalităţi - adresă, beneficiar, certificate de urbanism, dacă e proprietate privată sau nu, chirie, cesiune, acte (de vânzare-cumpărare, de cesionare, închiriere ş.a.) ÎI. Amplasament; plan general - vecinătăţi, cum arată terenul, utilităţi - arie teren, Ac, Ad, P.O.T., C.U.T. (de adaptat în cazul unei părţi de construcţie existentă) III. Alcătuire constructivă (construcţie existentă consolidată sau contrucţie nouă) - structură - fundaţii - stâlpi, cadre, diafragme - planşee - şarpantă, acoperiş - eventual zidărie portantă din…. - pereţi exteriori din … - pereţi interiori din … - învelitoare / acoperiş / terasă - circulabilă - necirculabilă - finisaje - tâmplării - exterioare - interioare - pardoseli - pereţi - tavane IV. Destinaţie. Funcţiuni - la construcţii existente, dacă se schimbă fosta destinaţie - funcţiuni pe nivele (eventual cu Au pentru fiecare încăpere sau grup de încăperi cu funcţiuni identice / similare) V. Utilităţi prevăzute (succine – trimitere la instalaţii piese scrise şi desenate) inclusive racorduri şi branşamente VI. Măsuri pentru asigurare cerinţe de calitate conform Legii 10/1995 28/33

VI.1. Cerinţa A – rezistenţă şi stabilitatea structurii - vezi memoriu de specialitate VI.2 Cerinţa B – siguranţa în exploatare - la faza D.E., documentaţie de urmărire în timp a comportării construcţiei - măsuri conform normativ CE 1-95 - scări conform STAS 2965, parapete conform STAS 6131 - parazăpezi (la acoperişuri cu pantă mare) - pardoseli antiderapante - măsuri pentru persoane cu handicap locomotor / după caz, conform normativ NP 051/2001 - pentru industriale Norme Generale de Protecţia Muncii VI.3 Cerinţa C – siguranţa la foc (conform normativ P 119-99) a)- construcţii existente art.1.1.2, pentru monumente istorice art. 1.1.4 - compartiment de incendiu conform art. 1.2.9 b)- amplasament – tabel 2.2.2 c)- risc de incendiu – pentru clădiri civile coform art. 2.1.2 şi 2.1.3, dar „categorie de pericol de incendiu” pentru clădiri (hale şi depozite industriale) – tabel 2.1.5 d)- grad de rezistenţă la foc – tabelul 2.1.9 + nota + art. 2.1.10...2.1.13 (la industriale, inclusiv art. 5.1.6) e)- corelare destinaţie – grad RF – categorie (risc) de incendiu – nr. de nivele – arie compartiment de incendiu – tabele 3.2.4 şi 3.2.5 (pentru civile) şi tabel 5.2.4 (pentru industriale) - densitate sarcină termică conform STAT 10903/2-1979 f) limitare propagare incendiu – pereţi RF, AF, rezistenţi la explozie (cap.2.4) g)- desfumare (cap.2.5) h)- evacuare persoane (cap.2.6) i)- pentru cădiri civile – cap. 3+4 (inclusiv clădiri înalte şi foarte înalte, săli aglomerate etc.) j)- pentru clădiri industriale / depozite şi producţie – cap. 5+6 VI.4 Cerinţa D – igiena şi sănătatea oamenilor, refacerea şi protecţia mediului - igiena şi sănătate - microclimat STAS-uri 6472 - puritate aer – NP 008 - nivele zgomot – STAS 6156 - nivele iluminare – naturală (STAS 6221) şi artificială (STAS 6646) - grupuri sanitare, vestiare, băi, bucătării, etc. – STAS 1478 - refacere şi protecţie mediu - Legea 137/95 - ord. MAPPM 125/95 - fose septice, captări ape - combustibil lichid cu max. 0,5% sulf platforme gunoi, europubele VI.5 Cerinţa E – izolare termică şi hidrofugă şi economie de energie - izolare termică - pentru locuinţe conform normativ C 107/1-97 - pentru alte funcţiuni conform normativ C 107/2-97 - izolare hidrofugă - subsoluri, terase conform normativ C 112-86 - învelitori conform normativ C 37-88 - STAS 3303/2 - economie de energie – rezultă din izolare termică şi C 107 VI.6 Cerinţa F – protecţia la zgomot - normativ C 125, P 122 şi P 123 - atenţie - izolarea la zgomot aerian – în clădire, între etaje şi apartamente şi faţă de exterior - izolare la zgomot de impact - tratamente acustice. Clădirea se încadrea în: - categoria..... de importanţă conform HGR 766/97 - clasa....... conform P 100-92 Verificarea proiectului se va asigura pentru cerinţele........................ NOTA pentru elaborator / proiectant: pentru clădiri cu destinaţii precizate, a se vedea şi normativele: - benzinării NP 004-2000 - parcaje NP 24-97 - construcţii publice subterane NP 25-97 - case de copii NP 009-97 - scoli şi licee NP 010-97 - grădiniţe de copii NP 011-97 - spitale NP 015-97 - locuinţe NP 016-97 29/33

- dispensare şi policlinici NP 021-97 - creşe NP 022-97 - cămine de bătrâni şi handicapaţi NP 023-97.

4.7. Conţinut cadru – Scenariu de siguranţă la foc conform Metodologie aprobată cu O.M.I. 84/2001)
Generalităţi 1. Prezentul „Scenariu de siguranţă la foc” este eaborat în conformitate cu: - HGR 448/2002 - OGR 60/1997 modificată şi aprobată cu legea 212/1997 şi modificată şi completată cu OGR 114/2000 - Normele generale aprobate cu OMI 775/1998 - Normativele P 118-99, MP 008-2000 şi normativele de instalaţii I 5, I 6, I 7, I 8, I 9, I 13, 1 20 ş.a. în vigoare - DGPSI 003/2001 aprobată cu OMI 88/2001 - Metodologia de elaborare a „Scenariului de siguranţă la foc” aprobată cu OMI 84/2001 - Stabdardele 1478-90, 10903/2-79 ş.a. 2. Construcţia pentru care se elaborează prezentul scenare este ........................., pentru care sunt obţinute următoarele aprobări: - certificatul de urbanism nr. ... din .......... emis de .............. - aviz regia de apă nr. ... din .......... emis de .............. - ....... A. Caracteristicile construcţiei (instalaţii tehnologice) 1. Date de recunoaştere • Denumirea construcţiei (instalaţiei):.......................................................... Amplasat în jud. / sect..................., localitate............................., str......................., nr..., tel.................., cod. poştal • Beneficiar:................................................................................................ Cu sediul / domiciliul în jud. / sect..................., localitate............................., str......................., nr..., tel.................., cod. poştal • Destinaţie construcţie (instalaţie):........................................................... Având funcţiuni: - Principale: - Secundare: • Categoria de importanţă a construcţiei:.......................................................... • Clasa de importanţă a construcţiei:................................................................ • Tip şi particularităţi specifice construcţiei: - civilă (înaltă, foarte înaltă, obişnuită) - de producţie şi / sau depozitare (monobloc, blindată, obişnuită) - cu funcţiuni mixte (civile – producţie – depozitare) - arie construită Ac=...........mp - arie desfăşurată Acd=......mp - nr. compartimente de incendiu:....................../ariile compartimentelor de incendiu................mp - regimul de înălţime al construcţiei (compartimentelor) S+P+M+E (....m faţă de teren / carosabil) - volumul construcţiei (compartimentelor de incendiu).............mc. • Utilizatorii construcţiei: - oameni (capacitate maximă simultană): - ................persoane în clădire (compartiment) - ................persoane pe niveluri - S=............pers. - P=............pers. - E1=............pers. - E2=............pers. - Ex=............pers. - animale (capacitate maximă simultană): - ................persoane în clădire (compartiment) - ................persoane pe niveluri - tip şi capacităţi de depozitare (pentru depozite): - caracteristici ale proceselor tehnologice (pentru producţie): • Numărul căilor de evacuare:................................................................. (şi după caz, al refugiilor) 30/33

B. Niveluri de performanţă şi timpii de siguranţă la foc asiguraţi conform reglementărilor tehnice 2. Riscul de incendiu (categoria de pericol): determinat în funcţie de: - densitatea sarcinii termice: - clasele de combustibilitate şi periculozitate ale principalelor materiale şi substanţe utilizate în clădire: - surse potenţiale de aprindere: - împrejurări favorizante producerii incendiilor (după caz): • Nivelul riscului de incendiu (categoria de pericol) a construcţiei (compartimentului) sau instalaţiei tehnologice: • Posibilităţi de reducere a riscului de incendiu, după caz, (potrivit reglementărilor tehnice şi a condiţiilor funcţionale): 3. Rezistenţa la foc a construcţiei: • Combustibilitatea şi rezistenţa la foc a principalelor elemente de construcţie: - stâlpi, coloane, pereţi portanţi: C min. - pereţi interiori neportanţi: C min. - pereţi exteriori neportanţi: C min. - grinzi, planşee, nervuri, acoperişuri terasă: C min. - acoperişuri autoportante fără pod: C min. - panouri învelitoare şi suportul continuu al învelitorii combustibile: C min. Gradul de rezistenţă la foc a construcţiei: • Compartimentarea antifoc şi elementele de protecţie a golurilor din pereţii şi planşeele antifoc: - pereţi Co min. - planşee Co min. - uşi, obloane Co min. • Măsuri suplimentare de protecţie la foc (după caz, justificate tehnic): 4. Preîntâmpinarea propagării incendiilor: La vecinătăţi şi în construcţie: - distanţe de siguranţă (măsuri compensatorii când nu sunt asigurate): - măsuri constructive (pereţi, planşee şi protecţia golurilor din acestea): - estimare timp de propagare a incendiilor la clădirile vecine: - sisteme de evacuare a fumului (după caz, a gazelor fierbinţi): 5. Stabilitatea la foc: (estimată în funcţie de cea mai mică rezistenţă la foc a principalelor elemente structurale prevăzute, respectiv stâlpi, coloane, pereţi portanţi; grinzi, planşee, nervuri, acoperişuri terasă: acoperişuri autoportante fără pod) = minute 6. Căi de acces, evacuare şi intervenţie: Caracteristici tehnice şi funcţionale ale acceselor şi circulaţiilor carosabile: - dimensiuni (gabarite): - trasee: - realizare şi marcare: Caracteristici ale căilor interioare de evacuare a persoanelor: - alcătuire constructivă: C min. - protecţia golurilor din pereţii ce le delimitează: uşi ; obloane - tipul scărilor: - forma şi modul de dispunere a treptelor: - geometrica căilor de evacuare: lăţime: m; lungime: m; - timpi de evacuare: sec; lungime: m; - număr fluxuri de evacuare: - existenţa iluminatului de evacuare: tip ; sursa de alimentare de rezervă: - marcări căi de evacuare: - timp de siguranţă pe căile de evacuare: min; - timp de supravieţuire în căile de evacuare: min. Ascensoare de intervenţie: 31/33

- capacitate: kg; - număr: ; - caracteristici: ; - amplasare: ; - posibilităţi de acces ; - sursa de alimentare de rezervă ; - timp de siguranţă..................... - timp de supravieţuire: min. C. Echiparea cu mijloace tehnice de prevenire şi stingere a incendiilor 7. Echipare şi dotare cu: • Sisteme, instalaţii şi dispozitive de semnalizare, alarmare şi alertare în caz de incendiu: - tip: - acţionare (automată, manuală): - timp de alarmare: sec. - timp de alertare: sec. - zone protejate: ; • Sisteme, instalaţii şi dispozitive de limitare şi stingere a incendiilor: - tip (apă, gaze, spumă, pulberi): - acţionare (automată, manuală): - debit: - presiune: - rezervă: - surse de alimentare: - timp teoretic (normat) de funcţionare: min. - zonele, încăperile, spaţiile, instalaţiile echipate cu astfel de instalaţii: • Stingătoare şi alte aparate de stins incendii, utilaje, unelte şi mijloace iniţiale de intervenţie - tip: - număr: - mod de amplasare (funcţie de parametrii specifici): arie maximă: mp. clase de incendiu: D. Condiţii specifice pentru asigurarea intervenţiei • Surse de alimentare: - cu apă (rezervoare, bazine, râuri, iazuri, lacuri, mare): - alte substanţe de stingere: - poziţionare racorduri de alimentare cu energie electrică: - asigurare serviciul de pompieri (când este obligatoriu), respectiv: categoria serviciului: dotarea acestuia (mijloace mobile de intervenţie şi salvare): - zone, încăperi şi spaţii în care sunt necesare produse de stingere şi echipamente speciale: - tip: - cantităţi: mc (tone); - starea acestora: (solidă, lichidă, gazoasă): - tipul echipamentului de protecţie: E. Concluzii şi măsuri tehnico-organizatorice: • Condiţii şi măsuri necesare a fi luate: - aprecierea încadrării în nivelurile d eperformanţă: - propuneri de îmbunătăţire a parametrilor şi nivelelor de performanţă: La punerea în funcţiune se va elabora „Planul de intervenţie” în conformitate cu Anexa 6 la normele generale aprobate cu OMI 775/98. Întocmit: Arh. Ing. - electrice - sanitare - termice - gaze data .......................

32/33

4.8. Tarife de referinţă pentru proiectare ………… (cele actuale, cele noi?) 4.9. Model contract de cesiune a dreptului de autor
1. Părţi contractante Art.1. - date de identificare cedent - date de identificare cesionar 2. Baza legală Art. 2. Prezentul contract se încheie în baza Legii nr.8/1996, privind drepturile de autor şi drepturile conexe. 3. Obiectul contractului Art. 3. - ce anume se cesionează (drepturi de reproducere, de difuzare, etc.) - ce fel de cesiune 4. Remuneraţia autorului Art. 4. Cesionarul va plăti autorului o remuneraţie în valoare de ..... 5. Modalităţi de exploatare Art. 5. - sub ce formă va exploata cesionarul obiectul contractului 6. Conţinutul contractului Art. 6 Drepturile autorului (cedentului) - să primească integral şi la termenele stabilite prin prezentul contract remuneraţia. - etc. Art. 7 Obligaţiile autorului - să nu cedeze altor persoane drepturile ce fac obiectul prezentului contract - etc. Art. 8 Obligaţiile cesionarului - să plătească autorului remuneraţia stabilită la termenele convenite prin prezentul contract - să nu cedeze unor terţe persoane drepturile dobândite - să permită autorului, pe parcursul derulării contractului, să aducă îmbunătăţiri sau orice alte modificări operei. Prezentul contract s-a încheiat la data de ......., în două exemplare. Autor Cesionar

4.10. Model ofertă de proiectare (misiunile arhitectului) – să nu se suprapună cu modelul de contract 4.11. Model de temă de proiectare

33/33

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful