You are on page 1of 202

CONF. UNIV. DR.

PAUL MARINESCU CUPRINS :


FACULTATEA DE DREPT CAPITOLUL 1 INTRODUCERE ............................................................................5
UNIV. BUCURESTI CAPITOLUL 2 INSTITUTIA PUBLICA ...............................................................6
CATEDRA DE STIINTE ECONOMICE 1. PREZENTARE A INSTITUTIILOR PUBLICE..............................................6
2. SCURT ISTORIC ASUPRA INSTITUTIEI PUBLICE ..................................6
3. CARACTERIZARE GENERALA...................................................................7
4. INSTITUTIA GUVERNAMENTALA ..........................................................12
5. MANAGEMENTUL INSTITUTIEI PUBLICE .........................................14
6.DEFINIREA ACTULUI MANAGERIAL ......................................................19
7. COMPONENTELE EXTERNE ALE MANAGEMENTULUI PUBLIC .....27
8. FUNCTIA PUBLICA .....................................................................................27
9. CONCLUZIE – MODELE DE ANALIZA STRUCTURALA.....................30
CAPITOLUL 3 COMUNICAREA IN INSTITUTIILE PUBLICE.......................33
MANAGEMENTUL INSTITUTIILOR 1. ELEMENTELE PROCESULUI DE COMUNICARE...................................33
2. FUNCTIUNI ALE COMUNICARII ...........................................................33
PUBLICE 3. MODELE DE COMUNICARE......................................................................34
4. COMUNICAREA MANAGERIALA CA AVANTAJ STRATEGIC.......36
5. BARIERE CARE APAR IN CALEA COMUNICARII ...........................38
6. MODALITATI DE COMUNICARE .............................................................38
7. CANALELE DE COMUNICARE .................................................................43
8. RETELE DE COMUNICARE........................................................................49
9. RELATIILE PUBLICE..................................................................................50
CAPITOLUL 4 ELABORAREA DECIZIEI IN INSTITUTIILE PUBLICE......61
2001 1. INTRODUCERE.............................................................................................61
2. DEFINITIA DECIZIEI ...................................................................................61
3. CONDITII ELABORARE DECIZIE .............................................................61
4. TIPURI DE DECIZII ....................................................................................62
5. DECIZIA ADMINISTRATIVA.....................................................................63
6. METODE ŞI TEHNICI UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL
PUBLIC...............................................................................................................71
CAPITOLUL 5 MOTIVAREA SI DEFINIREA POSTURILOR IN
INSTITUTIA PUBLICA ........................................................................................74
1. FORME DE MOTIVARE ..............................................................................74
2. MODALITATI DE INCETARE A FUNCTIEI PUBLICE ...........................76
3. ANALIZA POSTULUI...................................................................................78
4. PREGATIREA PROFESIONALA A FUNCTIONARILOR PUBLICI........85
CAPITOLUL 6 RECRUTAREA SI SELECTIA DE PERSONAL IN
INSTITUTIILE PUBLICE .....................................................................................88
1. INTRODUCERE.............................................................................................88

1 2
2. POLITICA DE PERSONAL IN INSTITUTIILE PUBLICE........................91 1. DEFINITIA ...................................................................................................158
3. RECRUTAREA FUNCTIONARILOR PUBLICI .........................................91 2. CARACTERIZARE......................................................................................159
4 . NUMIREA FUNCTIONARILOR PUBLICI ................................................95 3. CULTURA ORGANIZATIEI ......................................................................162
CAPITOLUL 7 MANAGEMENTUL CARIEREI................................................99 4.CULTURA INTREPRINDERII ....................................................................165
1. DEFINITIA CARIEREI .................................................................................99 PRINCIPIILE LUI EDWARD DEMING ........................................................166
2. COMPORTAMENTE SI ATITUDINI.........................................................100 CAPITOLUL 14 MANAGEMENTUL DIVERSITATII....................................167
3. STADIILE CARIEREI .................................................................................103 1. INTRODUCERE...........................................................................................167
4. STRATEGIILE DE CARIERA ....................................................................104 CAPITOLUL 15 MANAGEMENTUL SCHIMBARII ......................................173
CAPITOLUL 8 DEZVOLTAREA SI EVALUAREA PERSONALULUI ......111 1. INTRODUCERE...........................................................................................173
1. INTRODUCERE...........................................................................................111 2. ETAPELE PROCESULUI DE SCHIMBARE.............................................180
2. EVALUARE PERFORMANTE ANGAJATI..............................................111 3. REZISTENTA LA SCHIMBARE................................................................182
3. PREGATIREA PROFESIONALA A FUNCTIONARILOR PUBLICI......117 4. MANAGEMENTUL SCHIMBARII............................................................187
CAPITOLUL 9 MANAGEMENTUL STRESS-ULUI......................................126 BIBLIOGRAFIE ...................................................................................................189
1.DEFINITIA STRESS-ULUI..........................................................................126 PERIODICE :....................................................................................................190
2. SIMPTOMELE STRESS-ULUI ...................................................................126 LEGI :................................................................................................................190
3. FACTORI DE STRESS ................................................................................126 TESTE...................................................................................................................191
4. HARTUIREA LA LOCUL DE MUNCA.....................................................127 RASPUNSURI..................................................................................................206
5. INDICATORII DE STRESS IN CADRUL ORGANIZATIEI ....................129 ANEXE .................................................................................................................208
6. SERVICII DE CONSILIERE PE PROBLEME DE STRESS .....................131
7. BUNASTAREA LA LOCUL DE MUNCA.................................................133
CAPITOLUL 10 MANAGEMENTUL TIMPULUI ..........................................135
1.INTRODUCERE............................................................................................135
2. MODALITATI DE “PIERDERE A VREMII” ............................................136
3. CONCLUZII .................................................................................................137
CAPITOLUL 11 MANAGEMENTUL CONFLICTULUI..................................138
1. INTRODUCERE...........................................................................................138
2. DEFINIREA CONFLICTULUI ...................................................................138
3. TIPURI DE CONFLICTE ............................................................................138
4. SURSE DE CONFLICT ...............................................................................140
5. MODELE DE CONFLICT ...........................................................................142
6. STRATEGII IN MANAGEMENTUL CONFLICTELOR ..........................143
CAPITOLUL 12 STRUCTURI ORGANIZATIONALE....................................149
1. STRUCTURI SI RETELE ............................................................................149
2. VOCABULARUL STRUCTURII ORGANIZATIONALE ........................151
3 . STRUCTURI DE COMUNICARE IN CADRUL GRUPULUI .................154
4. STRUCTURI PARTICIPATIV-DEMOCRATICE MAI EFICIENTE........155
5. TIPURI DE ORGANIZATII BAZATE PE STRUCTURI ..........................155
6. PERFORMANTELE ORGANIZARII IN RETEA IN CE PRIVESTE
IMPLEMENTAREA DE POLITICI: ...............................................................156
CAPITOLUL 13 CULTURA ORGANIZATIONALA.....................................158

3 4
CAPITOLUL 1 INTRODUCERE CAPITOLUL 2 INSTITUTIA PUBLICA

Acutizarea crizei regimurilor politice din tarile est-europene , aflate in sfera


de dominatie sovietica a culminat in anul 1989 cu prabusirea sistemului 1. PREZENTARE A INSTITUTIILOR PUBLICE
centralist- totalitar de tip comunist .
Suprimarea fostelor structuri nu reprezinta totul ; problema care Institutiile publice reprezinta ansamblul structurilor organizate ,
astazi , la 11 ani de la Evenimente impune inca dificultatea maxima este cea create in societate pentru gestionarea afacerilor publice . Intr-un stat
a reconstructiei si reformarii . democratic ele au urmatoarele functiuni :
Solutia ideala si fireasca ar fi oare succesul experimentului • Pregatire texte cu putere legislativa ce urmeaza a fi propuse spre adoptare
occidental adica democratia liberala grevata pe principiul puterilor in stat ? Parlamentului
Istoria ne va confirma daca am facut o alegere inteleapta sau ne va • Executare hotarari autoritati legislative
condamna . • Informare organe superioare ale puterii de stat pentru luare decizii
Important pentru noi este sa ne unim fortele , toti , pentru a crea politice
o societate democratica – acea societate a carei structura au “votat-o” mii de
oameni in 1989 – unii chiar cu viata . O instituţie publica este un tip special de autoritate statala care``
Pentru a intelege mai bine si mai usor unele notiuni din text va vinde`` bunuri si servicii.
rugam insistent sa cititi in paralel cu textul si Anexa ( toate cele 3 sectiuni Ele asigura facilitati precum : servicii de telecomunicaţii,
unde sunt prezentate diagrame , scheme si legi importante ) . electricitate, aprovizionarea cu gaze si apa, transport ( cai ferate, aeriene,
Ne cerem scuze pentru calitatea ortografiei in special in navale), transportul public urban, servicii financiare( bănci, companii de
ANEXA asigurare). Este foarte important de precizat caobiectivul unei institutii
AUTORUL publice este servirea interesului public . exista cerinte pe care initiaitva
particulara nu le-ar putea satisface si care sunt esentiale pentru societate , in
general , si pentru fiecare membru in parte .

2. SCURT ISTORIC ASUPRA INSTITUTIEI PUBLICE

Primele forme administrative au apărut o data cu formarea


primelor guverne. Se cunosc sisteme administrative in Egiptul Antic care
reglementau problema precum irigaţiile, inundaţiile provocate anual de Nil
si construirea piramidelor. In timpul dinastiei han (206 i. E. n. – 220 e. n. ) s-
au adoptat perceptele confucianiste, care susţineau ca din guvern trebuie sa
facă parte cei aleşi nu prin naştere, ci prin calitătile si activitatea de a tine
seama de interesele publice. In Europa, mai multe imperii (grec, roman,
spaniol) au fost, mai presus de orice, imperii administrative, controlate de la
centru prin legi si proceduri. Apariţia statului modern in Evul Mediu este
explicata de Weber prin dezvoltarea concomitenta a structurilor democratice,
dar, deşi au existat si înainte alte modele administrative, modelul tradiţional

5 6
de administrative, modelul tradiţional de administraţie publica datează doar A ) Servicii publice
de la mijlocul secolului al 19-lea. Sistemele precedente de administraţie erau
bazate pe loialitatea unui individ anume, rege sau ministru, in loc sa fie Caracteristici esentiale :
bazate pe legalitate si devotamentul către stat. • Satisfac o nevoie sociala
Problemele inerente ale acestui sistem deficitar au dus la schimbări in ultima • Se creeaza / desfiinteaza prin decizie administrativa de management
parte a secolului al 19-lea si la reforme asociate cu modelul tradiţional de
• Regimul lor juridic este reglementat de reguli ale dreptului public
administraţie.
• Se realizeaza prin stabilimente publice
• etc .
Serviciile publice asigura aprovizionarea cu apa, electricitate,
gaz, telecomunicaţii, considerate esenţiale pentru economie, in ansamblu.
3. CARACTERIZARE GENERALA Nu orice ACTIVITATE DE INTERES PUBLIC ESTE SERVICIU PUBLIC
, ci numai acele activitati care sunt necesare pentru satisfacerea unor nevoi
Instituţiile publice au detinut pentru multa vreme un rol sociale apreciate de Puterea politica ca fiind de interea public . Acestea sunt
important in majoritatea tarilor dezvoltate, dar, odată cu privatizarea furnizate ca servicii in reţea, avand doua trăsături : tendinţa spre un
au trecut intr-un plan secundar. ``monopol natural`` ; odată ce aceasta reţea este constituita devine din ce in
Sunt doua motive pentru care aceste instituţii sunt relevante. In primul rând, ce mai rentabil sa i se adauge noi consumatori, competiţia fiind aproape
activitatea lor este dependenta de sectorul guvernamental si, in cel de-al inexistenta. Dat fiind ca cheltuielile iniţiale sunt mult prea mari, apariţia unui
doilea rând, reprezintă o particularitate a managementului sectorului public, nou furnizor la acest nivel este destul de improbabila, de unde rezulta
ce controlează activitatea organizaţiilor cu scop lucrativ. tendinţa monopolistică. In al doilea rând, însăşi natura serviciilor publice
Instituţiile publice au prezentat întotdeauna probleme presupune că întreruperea furnizării lor ar avea un impact politic. Apa si
particulare de management, care au inclus politici sociale, industriale si de încălzirea influenteaza sanatatea publica, fiind, in acelaşi timp, monopoluri
investiţii. In cazul in care controlul guvernamental este prea rigid, instituţiile naturale. Viata moderna este de neconceput fără electricitate sau gaze. O
publice îşi pierd statutul de entitati independente. Dar daca acest control este reţea de telecomunicaţii este la fel de importanta, mai ales pentru afaceri.
prea lejer, ele nu mai sunt rentabile pentru public. Din cauza impactului politic, guvernele acorda adesea indexări anumitor
Intr-adevăr, unul dintre argumentele privatizării este faptul ca clase sociale dezavantajate. Din aceleaşi cauze, nici un guvern nu poate
instituţiile publice nu pot fi controlate eficient si ca randamentul lor este renunţa sa coordoneze instituţiile publice. Chiar daca ar fi trecute in sectorul
inferior celui al companiilor private. privat, guvernele ar trebui sa menţină un control susţinut prin reglementari.
Astfel scopul managementului public in institutiile adm publice
este satisfacerea interesului general , fara a se avea in vedere un profit
material , in timp ce managerii din org. particulare urmaresc in mod constant B ) Transportul terestru si cel poştal.
un castig material . exemplul brutarului care asigura satisfacerea cererii de
paine , fundamentala pentru populatie , dar nu grija dezinteresata de a hrani
populatia a determinat activitatea sa , ci intentia legitima de a-si asigura
existenta proprie prin vanzarea painii – lit de specialitate . Transportul terestru presupune mai multe sisteme de transport
Concluzia este ca cei care susţin menţinerea acestor instituţii public in interiorul si intre oraşe, iar serviciile poştale sunt in continuare sub
publice trebuie sa găsească mecanisme superioare de control si de motivare a autoritate guvernamentala. Spre deosebire de alte instituţii publice, acest
oamenilor care lucreaza in acest sector . sector se confrunta si cu competiţia. Serviciile de corespondenta sunt
esenţiale, dar, in acelaşi timp ce trimiterea de scrisori se confrunta cu

7 8
tendinţe monopoliste, exista o importanta competiţie din partea serviciilor de Exista patru motive care determina existenta companiilor
curierat, fax si posta electronica. publice :
Reţeaua de cai ferate si de autobuze are competitori in sistemele 1. corectarea greşelilor de pe piaţa.
private de transport aerian. 2. influenţarea rentabilităţii economice.
3. facilitarea planificarea centralizata a economiei.
C ) Companiile publice. 4. schimbarea naturii economiei de la capitalism la socialism.

Sectorul public a avut întotdeauna si alte scopuri decât cele financiare.


Desigur, orice guvern are autoritatea de a se implica in toate sectoarele
Pe o piata comuna ele se afla in competitie directa cu economiei, ceea ce presupune si crearea de companii proprii.
companiile private. Putem include aici: bănci, companii de asigurare,
aeriene, petroliere. Interesul public a fost întotdeauna o prioritate care presupunea
Întrebarea este daca acestea sunt profitabile si operează in angajarea celor mai competente persoane pentru a forma o elita
acelaşi fel ca si competitorii lor, de ce trebuie sa se afle in proprietatea administrativa care sa acţioneze in conformitate cu legea si precedentele
guvernului ? Pe de alta parte, daca sunt profitabile si bine conduse, de ce sa existente.
nu rămână în proprietatea statului si profilul lor sa fie folosit in folosul
societăţii civile ?
Guvernele deţin aceste companii pe piaţa competiţionala din E ) Exemple – modele
mai multe motive : pentru a stimula competiţia si pentru a menţine controlul
unor ramuri strategice.
In unele tari, exista companii petroliere, companii producătoare Modelul tradiţional poate fi caracterizat ca o administraţie sub
de maşini, alcool si tutun ce se afla in proprietatea statului. controlul formal al elitei politice, bazata pe un sistem strict de ierarhie
Datorita faptului ca sunt diferite unele de altele si mediul de birocratica, in care sunt incluse permanent oficialităţi anonime si motivate
afaceri este doar de interesul public, sprijinind in aceeaşi măsură orice partid de la
diferit in funcţie de tara, a fost nevoie de dezvoltarea unui sistem fiscal. guvernare, care nu face politica, ci se conformează masurilor adoptate de
politicieni. Fundamentele teoretice au fost lansate in secolul al 19-lea si s-au
D ) Autorităţile legislative. definitivat in 1900 – 1920 si s-au menţinut in majoritatea tarilor occidentale
aproape neschimbate pana in ultimul deceniu al secolului 20-lea. Aceasta
Aceste structuri sunt deţinute si controlate de guverne, care le şi este o perioada extrem de lunga pentru orice teorie sociala, chiar daca, încă
finanţează activitatea. In unele tari, existenta lor este posibila ca o prelungire de la începutul anilor ’80 guvernele s-au îndepărtat de la perceptele lor.
a autorităţii guvernamentale. Principalul motiv ca o persoana privata sa Liderii politici pretind un feed-back rapid si flexibil, respingând procedurile
solicite înlesniri din partea unei instituţii publice, este ca odată ajunşi pe formalizate, specifice modelului tradiţional. Acest sistem dispare peste
piaţa sa stimuleze întreaga economie rurala, spre exemplu. Astfel, guvernul noapte si nu mai este considerat relevant pentru nevoile unei societăţi in
reuşeşte să controleze acest sector. continua schimbare.
Existenta institutiilor publice este incurajata de: oferta Exemplificare - Modelul birocratic weberian
inadecvata de bunuri si servicii din sectorul privat, salvarea unor firme
private, in cazul in care închiderea acestora contravine interesului public,
stimularea competiţiei, reducerea costurilor sociale, protejarea economiei Weber a stabilit sase principii ale sistemului birocratic modern,
naţionale. Unele tari in curs de dezvoltare prefera companiile publice celor derivate din conceptul de autoritate legală / raţională :
străine. a. principiul teritoriilor stabile aflate sub o jurisdicţie specifica.

9 10
F ) Concluzii
Sunt stabilite in general prin legi sau regulamente administrative.
b. principiul ierarhiei oficiale si a nivelelor de autoritate.
Sistemul birocratic tradiţional s-a dezvoltat intr-o anumita faza a
Presupun o subordonare a cadrelor inferioare de către cele superioare. evoluţiei industriale. Daca personalul trebuie sa răspundă automat la stimuli
c. managementul birocraţiei moderne. simpli si sa nu ia decizii, modelul tradiţional de administraţie ar putea fi
Se bazează pe documente scrise, ‘’dosare’’ ce sunt păstrate. eficient. Modelul tradiţional a reprezentat o schimbare majora la vremea
d. managementul birocratic. respectiva, insa lumea s-a schimbat. Administraţie înseamnă urmarea unor
Presupune o pregătire de specialitate. instrucţiuni, ceea ce presupune existenta unei metode legale de a da si de a
e. persoanele implicate în aceste activităţi trebuie sa le pună pe primi instrucţiuni. Deşi nu exista un alt model care sa-l înlocuiască, se
primul plan. observa faptul ca se acorda o mai mare importanta rezultatelor decât
f. managementul birocratic urmează anumite legi, mai mult sau mijloacelor, managementului decât administraţiei.
mai puţin stabile sau exhaustive, care pot fi invadate. Perioada de criza este însoţită de comportamente neobişnuite: autoritate
Cunoştinţele celor ce fac parte din domeniu trebuie sa includă personala tinde sa ia locul regulilor, iar membrii sunt constrânşi sa se supună
jurisprudenţa, management administrativ si de afaceri. arbitrarului câtorva dintre ei. Reajustările sistemului de organizare
birocratica se operează prin intermediul unor astfel de crize. In consecinţa,
Comparatie model weberian cu alte modele : acestea implica nu atât o transformare, cat o adaptare menita sa contribuie la
perpetuarea si dezvoltarea sistemului de organizare birocratica. Rezulta ca
acest sistem nu e format numai din proceduri de rutina, aşa cum ne
MODEL WEBER MODEL GULICK MODELUL LEWIS imaginam de obicei, ci si din perioade scurte de criza care, prin ajustările
• regulamente clare • evaluare angajati dupa • leadership care le permit, alimentează îndelungile faze de stabilitate.
• rigiditate rezultate conjunctural In alta ordine de idei, noţiunea de modernizare a recâştigat teren la
comunicare • atentie mare la • rol marit sfârşitul anilor ’80, ca arbitru al unor procese variate de schimbare iniţiate
manager-subordonat coordonare , comunicare leadership atât in întreprinderile private cat si in administraţiile publice. Noţiunea de
• dimensiune si conducere • organizatia modernizare acoperă o diversitate de acţiuni, a căror compatibilitate nu este
exagerata a • valorificare potential asigura structura de la sine înţeleasă : investiţii in material tehnic sofisticat, redefinirea
organizatiei creativ subordonat pentru exercitare relaţiilor cu clienţii (sau cu utilizatorii), reorganizarea muncii, recursul la
• conducere • tipuri de organizatii – putere politica cercurile de calitate sau la alte tehnici manageriale importante din Japonia,
unipersonala functie de loc si • institutia campanii de comunicare cu scopul de a modifica imaginea interna si externa
• ierarhie clar definita obiective determina a organizaţiei, etc.
• rezultatele duc la • manager performant schimbari in
promovare structura
politicului
BIROCRATIC RATIONAL STIINTIFIC 4. INSTITUTIA GUVERNAMENTALA

Este o institutie a administratiei publice centrale ; alaturi de


celelalte institutii( fig ) reprezinta autoritati la nivel central .

11 12
1. asigurarea unei infrastructuri economice.
Parlament Guvern Presedintie 2. furnizarea de bunuri si servicii publice.
3. rezolvarea si intermedierea conflictelor sociale.
4. menţinerea competitivităţii.
5. protecţia resurselor naturale.
AUTORITATI CENTRALE ALE ADMINISTRATIEI 6. asigurarea accesului minim al indivizilor la bunurile si serviciile
economice.
7. stabilitatea economica.
Ministere Institutii juridice Altele
Pentru realizarea acestora guvernul foloseşte următoarele mijloace :

• furnizarea de bunuri si servicii de la buget.


• susţinerea sectorului privat in măsura in care aceasta asigura bunurile si
A ) Rolul Guvernului : aspectele economice : ar trebui sau nu sa furnizeze serviciile necesare societarii.
aceste bunuri si servicii sau ar trebui sa se lase in seama sectorului privat ? • producerea de bunuri si servicii pentru comercializare.
Transferul tot mai accentuat de resurse si de funcţii câtre • Reglementari legale care permit sau interzic anumite activităţi in
sectorul privat ii afectează in mod evident pe cei care lucrează in sectorul economia privata.
public sau se bazează pe acesta. Managerii instituţiilor publice sunt
preocupaţi de felul in care sunt privite aceste activităţi de către comunitate.
Cei care cred in modelul unei pieţe libere, ca baza a dinamizării In viitor, sectorul public va fi diferit in structura si activitate de
economice considera ca guvernele sunt adesea implicate in activităţi cel existent in zilele noastre? Instituţiile publice vor acţiona mai mult ca
inadecvate si ca rolul lor trebuie redus drastic. Dezbaterile curente asupra organisme legislative decât ca producători ? Rolul statului se va margini la
rolului guvernului se preocupa in mod principal de cel de mijlocitor care sa permită indivizilor sa-si satisfacă nevoile intr-o mai
Guvernele au o mulţime de roluri si scopul lor este greu de mare măsura. Datoria managerului public nu este numai de a alege strategii
evaluat. si de a le implementa, ci si de a participa intr-un sistem de guvernare
Nu este exagerat sa spunem ca sectorul public afectează întreaga democratica, in care valorile publice sunt rearticulate si recreate in mod
economie si societate. Fără un cadru legal nici activitatea privata nu ar putea continuu.
funcţiona.
Regulamentele, taxele, infrastructura, standardele, condiţiile de 5. MANAGEMENTUL INSTITUTIEI PUBLICE
angajare, toate afectează deciziile luate pe pieţele private.
Sectorul public are un rol crucial in stabilirea standardelor de A ) Prezentare generala
viata : calitatea şcolilor, spitalelor, serviciilor comunitare, mediul
înconjurător, transportul public, legea si ordinea, urbanismul ; de asemenea, Tranzitia spre economia de piata determina profunde modificari in toate
este importanta protecţia consumatorului. structurile vietii sociale , evident si in sectorul public . Astfel are loc o
Guvernul influenteaza eficienta economiei naţionale, rata transformare si in calitatea administratiei , iar acest lucru se poate face
tehnologizării, schimbările structurale si preturile. doar prin inalt profesionalism ceea ce inseamna o instruire permanenta a
functionarilor publici la un inalt nivel . Cunoasterea managementului public
ofera posibilitatea intelegerii particularitatilor ce apar in acest domeniu
B ) Funcţiile de baza ale guvernului : distinct al stiintei .

13 14
MANAGEMENTUL PUBLIC : PRINCIPIILE MANAGEMENTULUI PUBLIC
• Studiaza procese si relatii de management
• Se bazeaza pe principii si legitati LEGALITATII • Cadrul legal in care se
• Este determinat si determina : valori economice , politice , sociale , desfasoara activitatea
culturale RESTRUCTURARII • Scopul : crearea unui aparat
• Incearca satisfacerea interesului public administrativ eficient
• Sporeste nivelul de performanta in organizarea si functionarea FLEXIBILITATII • Adaptare rapida la schimbari
institutiilor publice . PERFECTIONARII • Impuse de schimbarile
B ) Definitia managementului public continue
= ANSAMBLUL proceselor si relatiilor de management , bine structurate , CONDUCERII AUTONOME • Adaptarea sistemului la
existente intre componente ale sistemului administrativ , prin care , in regim conditiile de timp si loc
de putere publica , se aduc la indeplinire legile / procesele de actiune , • Se imbina cu conducerea
si/sau se planifica , organizeaza , coordoneaza , gestioneaza si controleaza unitara pentru a nu cadea in
activitati ce satisfac interesul public . birocratism
C ) Caracterele si principiile managementului public CONDUCERII UNITARE • Subordonarea institutiilor
CARACTERELE MANAGEMENT PUBLIC administratiei unele fata de
1. INTEGRATOR Scopul : fundamentare solutii de altele-ierarhie bine definita
perfectionare si rationalizare Deşi punctul central al discuţiilor din ultima perioada s-a concentrat asupra
sistem administrativ mediului extern al organizaţiilor publice atât in managementul strategic, cat
2. POLITIC Este influentat de factorul politic . si in ceea ce priveşte relaţiile cu grupurile exterioare, se observa si schimbări
Trasatura dominanta a majore in managementul intern. Acesta are cele mai multe puncte comune
managementului public este tocmai cu modelul tradiţional de administraţie, prin birocratizarea excesiva.
caracterul sau politic
3 . DE DIVERSITATE Exista institutii cu competenta Relatii intre structurile sistemului de administratie
materiala generala si institutii cu
competenta speciala : instituttii RELATII CU CINE
centrale si locale 1. INTERNE Intre :
4 . COMPLEX Reuneste elemente specifice • Autoritatile Puterii Executive
managementului din diferite • Legislative
domenii apartinand sectorului
• Juridice
public : invatamant , cultara ,
2. EXTERNE Intre : Administratie si :
sanatate , etc .
• ONG
5 . DE SINTEZA Preia din alte domenii concepte ,
• Agenti Economici
metode , teorii ce sunt folosite cu
succes de functionarii publici . • Persoane fizice
• Etc.

D ) Managementul componentelor interne presupune :

15 16
asigurarea unei pensii si a unei cariere in interiorul ierarhiei serviciilor
• organizare: managerul stabil; este structura si procedurile de publice.
coordonare ale activităţii. El încearcă sa găsească persoana cea mai In prezent, tendinţele sunt următoarele:
potrivita pentru un anumit post. • recrutarea după merit
• Eficienta organizaţiei depinde in primul rând de membrii săi, de • realizarea unei unităţi interne
cunoştinţele si pregătirea lor. Prin recrutarea, selecţia si pregătirea • recrutarea independenta, fără control guvernamental
personalului instituţiile încearcă să-şi atingă scopurile si sa răspundă • reglementari care descurajează recrutarea “străinilor “ in poziţii
directivelor stabilite de management. superioare
• Sistemele informaţionale manageriale ajuta conducerea sa ia decizii si • proiecte legislative împotriva concedierilor arbitrare
sa măsoare eficienta. • o structura ierarhica a posturilor
• un sistem stabil de ordonare salarială
• promovare in functie de eficienta
E ) Managementul financiar • asigurarea pensiilor

G ) Managementul performantei
Orice activitate guvernamentala presupune existenta unor
fonduri.
Particularitatea instituţiilor este capacitatea lor de a strânge Este adevărat ca exista unele dificultăţi in măsurarea
impozite si taxe si de a reinvesti aceste sume. Stabilirea si cheltuirea performantelor sectorului public in comparaţie cu cel privat. In modelul
bugetului determina natura si limitele activităţii guvernamentale. Bugetul are tradiţional s-a presupus ca organizarea birocratica va avea ca rezultat
mai multe destinaţii, pornind de la simple tranzacţii guvernamentale pana la automat eficienta. Adesea nu se ştia ce se produce, cat de bine se produce, al
echilibrarea întregii economii. Alocând fonduri, guvernul poate schimba cui era meritul sau vina sau cine era un bun muncitor. Acum, majoritatea
societatea. Dat fiind ca bugetul nu este niciodată destul de mare pentru a instituţiilor publice trebuie sa îşi dezvolte indicatori ai performantei proprii,
satisface cererea, trebuie sa existe un sistem preferenţial de acordare a sa măsoare progresele făcute spre atingerea scopurilor declarate.
fondurilor. De aceea, bugetul trebuie sa fie si un document politic. Managerii trebuie sa îndeplinească următoarele condiţii :
Exista trei aspecte : 1. sa aibă o viziune clara a obiectivelor si a mijloacelor de realizare a
• alocarea (raportul dintre sectorul public si cel privat) acestora si, de cate ori este cu putinţă, sa măsoare aceste performante
• distribuirea (încercarea guvernului de a echilibra venitul mediu) in raport cu obiectivele.
• furnizarea de informaţii adecvate. 2. sa înţeleagă cat mai bine care sunt resursele si modalităţile cele mai
Funcţiile financiare ale bugetului sunt : evaluarea cheltuielilor eficiente de a le investi.
sectorului public privat si acţionarea ca instrument legislativ si de control. 3. sa deţină informaţii despre posturi, pregătire si accesul la expertiza de
specialitate.

F ) Managementul resurselor umane H ) Interdependente cu alte domenii ale stiintei

Managementul resurselor umane stabileşte un anumit set de


reguli specifice acestui domeniu.Teoria weberiana includea : angajarea pe
viata, decizia unei autorităţi superioare in privinţa mutaţiilor ierarhice,

17 18
administrativă a persoanei respective în dauna capacităţii tehnice.
Pentru o administrare eficientă Fayol stabileşte cinci activităţi
STIINTE DREPT de bază ale conducerii: prevederea, organizarea, conducerea,
POLITICE INTERNATIONAL coordonarea şi controlul.
SOCIOLOGIE

1. Prevederea

A prevedea înseamnă:
MANAGEMENT
• A scruta şi prepara viitorul
PUBLIC
• A acţiona în consecinţă
Principalul instrument este programul de acţiune termen prin care
STIINTE Fayol denumeşte ceea ce astăzi constituie planul de marketing.
ECONOMICE PSIHOLOGIE Programul de acţiune se bazează pe
• Resursele întreprinderii
• Natura şi importanţa operaţiilor în curs
ALTELE • Posibilităţile de viitor

Stabilirea unui bun program de acţiune reclamă de la manager


6.DEFINIREA ACTULUI MANAGERIAL multă activitate, pricepere în specialitatea profesională a întreprinderii,
experienţă în afaceri precum şi stăpânirea artei de a conduce oamenii.
Din multitudinea de abordari teoretice existente ne-am oprit asupra
modelelor lui Fayol si Mintzberg.
După Fayol operaţiunile din întreprinderi pot fi grupate în şase
categorii:
1. Operaţiuni tehnice (producere, fabricare, transformare) 2. Organizarea
2. Operaţiuni comerciale ( cumpărări, vânzări, schimburi)
3. Operaţiuni financiare ( căutarea şi întrebuinţarea capitalurilor) Pentru a crea armonie intr-un sistem social nu este suficient să
4. Operaţiuni de pază grupezi oamenii şi să Ie dai slujbe, trebuie să ştii să găseşti oamenii necesari
5. Operaţiuni contabile ( inventar, bilanţ, preţ, statistică, etc.) şi să pui pe fiecare acolo unde poate aduce maximum de eficienţă. Pe lângă
6. Operaţiuni administrative ( prevedere, organizare, conducere, cele spuse mai sus managerul trebuie să ştie ce sarcini poate el rezolva şi ce
coordonare, control) nu. Aici intervine una din cerinţele manageriale şi anume aceea de a delega.
Administraţia are sarcina de a face programul general de acţiune
aI firmei, de a coordona eforturile armonizându-i faptele. Fayol a creat o 3. Conducerea
scală a capacităţilor pe care trebuie să le posede angajaţii unei întreprinderi.
Există şase caracteristici corespunzătoare departamentelor din întreprinderi. Misiunea conducerii este funcţionarea corpului social, Pentru
Capacitatea principală a lucrătorului este capacitatea tehnică, pe când fiecare manager, scopul conducerii este obţinerea de profit maxim de Ia
capacitatea principală a directorului este cea administrativă. Pe măsură ce se angajaţi ‚ în interesul întreprinderii.
avansează în ierarhie spre funcţia de director creşte capacitatea

19 20
Pentru a conduce eficient managerul trebuie
• Să cunoască personalul pentru a putea să elimine incapabilii - Verificarea registrelor de casă, a resurselor, a întrebuinţării
• Să cunoască natura contractelor dintre întreprindere şi agenţii săi fondurilor
• Să conducă prin exemplul personal
• Să inspecteze periodic corpul social
• Să nu se lase absorbit de amănunte Meritul incontestabil al lui Fayol este acela de a fi stabilit cele
• Să facă să predomine unitatea, activitatea, iniţiativa şi devotamentul. cinci funcţiuni manageriale : prevedere, organizare, conducere, coordonare
şi control. Totuşi această abordare este depăşită datorită centrării pe ideea
ierarhiei.
4. Coordonarea Avansarea în ierarhie implica riscuri pentru că cel care este
foarte bun executant într-un domeniu nu este neapărat un bun conducător al
Coordonarea înseamnă ‚ printre altele corelarea cheltuielilor cu acelui domeniu.
resursele financiare, a aprovizionărilor cu consumul, a vânzărilor cu O alta abordare a procesului managerial aparţine lui Henry
producţia. Mintzberg.
Mintzberg defineste rolurile pe care managerul trebuie să le
joace în cadrul organizaţiei şi în afara ei. Fiecare rol este observabil şi deşi
5. Control sunt descrise individual, nu pot fi separate. Există trei mari grupe de roluri:
roluri interpersonale, roluri informaţionale şi roluri decizionale.
Controlul consta in verificarea bunei desfăşurări a programului
adoptat, a ordinelor date si a respectării principiilor admise
Fayol distinge mai multe feluri de control. Exista aşadar: ROLURI INTERPERSONALE

• Control administrativ
1. Reprezentant
- Verificarea programului, aplicarea lui, verificarea completitudinii
organismului social, verificarea respectării principiilor. Managerul este formal pe poziţia ierarhică cea mai înaltă,
deşi în cele mai multe organizaţii este plasat între acţionari sau patronii
• Control comercial instituţiei şi angajaţi. Activităţile specifice acestui rol nu sunt activităţi
legate de procesarea informaţiei sau luare de decizii ci sunt mai degrabă
- Verificarea materialelor intrate şi ieşite ( cantităţi, preţuri) a acele activităţi în care managerul apare ca simbol al instituţiei.
inventarelor

(corectitudinea lor), a respectării angajamentelor. 2. Lider

• Controlul tehnic Managerul este, sau ar trebui să fie, cel care catalizeaza
organizaţia. Funcţia de conducere implică relaţii interpersonale între lider şi
- Verificarea mersului operaţiilor, a stării echipamentului cei conduşi. Rolul de lider este cel mai important rol, fiind prezent în toate
activităţile managerului ( chiar şi atunci când critică sau încurajează
• Controlul financiar subordonaţii)
Există o distincţie sociologică între liderul informal care

21 22
conduce un grup informal şi care se impune prin personalitatea şi charisma • Informaţie despre competiţie, asociaţi, furnizori
sa şi liderul formal care conduce un grup social este numit de o autoritate • Informaţie despre schimbările pieţei
superioară. • Analize
Rolulul unui Iider este de a obţine o integrare între nevoile • Idei şi curente (prin conferinţe, rapoarte ale organizaţiilor comerciale,
individuale şi ţelurile organizaţionale, de a acorda angajaţii Ia aceste scopuri. contacte personale)
În rolul de lider se manifestă pregnant puterea managerială. • Presiuni ( informaţie dată indirect prin presiuni de tot felul: subordonaţi
care doresc mai multă putere sau anumite schimbări şi care încearcă să
inf1uenţeze deciziile managerului sau outsideri [clienţi, alte organizaţii]
3. Legătură care fac o multitudine de cereri.
Avantajul managerului stă în informaţia nedocumentată
RoluI de Iegătură se manifestă pe orizontală. Managerul trebuie (verbală) pe care prin poziţia sa o poate obţine ( dacă este în stare, evident,
să tină legătura cu diverşi indivizi şi organizaţii din afara celei pe care o să o proceseze ) astfel, managerul trebuie să-şi dezvolte propriul sistem de
conduce. Acesta dobândeşte un status social care-i permite să întreţină informaţii prin contacte personale, canale speciale de comunicaţii din cadrul
legături specifice. Managerul îşi întăreşte acest rol prin dezvoltarea organizaţiei.
reputaţiei sale.
RoIuI de legătură alături de cel de vorbitor, de difuzare şi de O bună parte din informaţie este retransmisă. Partea păstrată
negociere reprezintă o parte cheie a muncii de manager — legătura mediului este procesată pentru a dezvolta poziţii de valoare pentru organizaţia sa,
cu organizaţia sa. pentru a af1a problemele şi oportunităţile sale şi pentru a crea atât “modele”
mentale despre cum funcţionează organizaţia şi mediul său cât şi planuri de
acţiune. Acest rol este, cred eu, rolul vital pe care trebuie să-1 joace un
ROLURI INFORMAŢIONALE manager. Stăpânirea informaţiei este ceea ce deosebeşte un manager bun de
unul prost. De altfel cred că funcţia de manager şi stăpânirea informaţiei sunt
inseparabile.
Managerul ocupă o poziţie centrală în fluxul unui anumit tip de
informaţie. Culegerea informaţiei nerutiniere într-o organizaţie revine
managerului. Şi asta datorită accesului unic aI acestuia la informaţia externă 2. Difuzare
şi internă.
Accesul la informaţie îl face pe manager să joace un important
1. Monitorizare rol de difuzare a acesteia. Informaţia este de două feluri:
Managerul îşi monitorizează organizaţia obţinând informaţie • Factuală - de pildă corect sau incorect. Managerul primeşte multă
care să-i permită să înţeleagă ce se întâmplă, să detecteze schimbările, să informaţie factuală prin însăşi poziţia lui.
identifice problemele şi oportunităţile. Pe baza acestei informaţii se pot lua • De valoare — ţine de preferinţe, de ceea ce trebuie făcut. Sunt
decizii corecte. afirmaţii de valoare în organizaţie pentru a ghida subordonaţii în
Tipurile de informaţii primite de manageri pot fi: Iuarea deciziilor. Afirmaţiile de valoare sunt făcute de manager ca
• Operaţiuni interne, rapoarte, observaţii personale, etc. răspunsuri specifice la întrebări specifice.
• Evenimente externe:
• Informaţie privitoare la clienţi
• Contacte personale 3. Purtător de cuvânt

23 24
Acest rol se referă la transmiterea de informaţii mediului d. autorizarea.
organizaţiei. Managerul este o autoritate formală. E1 trebuie să vorbească în
numele organizaţiei. Jucând acest rol managerul trebuie să tină două grupuri Managerul deleagă întreaga responsabilitate pentru faza de
informale: design reţinând responsabilitatea alegerii. Este cazul când organizaţia
• Grupul de conducere apelează la o firmă de consultanţă.

• Publicul organizaţiei — furnizori, organizaţii de comerţ, agenţii e. supervizare.


guvemamentale, clienţi, presă
Managerul alege să reţină responsabilitatea şi să supervizeze
El trebuie să informeze ambele grupuri despre planurile faza de design a unor proiecte de îmbunătăţire.
organizaţiei, politicile şi rezultatele. Pentru aceasta managerului I se cere să
fie expert în acele activităţi în care organizaţia este angajată. Numai prin
comunicarea cu contactele lui managerul ţine legătura reţelei. 2. Factor de soluţionare a conflictelor

Există mai multe tipuri de conflicte:


ROLURI DECIZIONALE
• Conflicte între angajaţi — greve
• Dificultăţi între organizaţii
Decizia este partea crucială a activităţii manageriale. Managerul • Pierderi de resurse
ia decizii prin rolurile de antreprenor, factor de soluţionare a problemelor,
factor de alocare a resurselor şi negociator.
3. Factor de alocare a resurselor

1. Antreprenor Alocarea resurselor este inima sistemului de creare de strategie


al întreprinderii. Resursele organizaţionale pot fi bani, timp, material şi
Managerul acţionează ca iniţiatorul şi designerul schimbării echipamente, resurse umane şi reputaţie. Fiecare resursă poate fi alocată
controlate în cadrul organizaţiei. Munca antreprenorială începe cu: pozitiv sau negativ.

a. monitorizarea activităţii. Descoperind o problemă managerul decide


dacă este necesar pentru organizaţie să se acţioneze pentru Un manager poate aloca resurse prin:
îmbunătăţirea unei situaţii existente.
• Programarea timpului
b. proiect de îmbunătăţire. Următorul pas este: • Programarea muncii
• Autorizare de acţiuni
c. delegarea.

Managerul îşi păstrează autoritatea de a schimba subordonaţii 4. Negociator


delegaţi. In cadrul proiectelor de îmbunătăţire care implică control atent, se
trece la o altă etapă antreprenorială:

25 26
Negocierea se poate purta în cadrul organizaţiei fie în momente Statutul funcţionarilor publici, intrat in vigoare la 8 ianuarie
de criză — greve — dar şi în activitatea de zi cu zi — de pilda negocierea 2000, reprezintă legea cadru a funcţiei publice in România. Aceasta lege se
contractului individual sau colectiv de muncă. înscrie pe linia tradiţiei din perioada interbelica a României, justificându-se
si cu argumente de drept comparat.
7. COMPONENTELE EXTERNE ALE MANAGEMENTULUI Daca prin Statut al funcţionarilor publici înţelegem ansamblul
PUBLIC de reguli referitoare la situaţia funcţionarilor, prin funcţie publica înţelegem
situaţia juridica a persoanei fizice investita legal cu atribuţii in realizarea
Managementul instituţiilor publice a evaluat si in privinţa componentelor competentei unei autorităţi publice. Aceasta situaţie juridica consta in
externe. Atenţia acordata acestora si interacţiunea cu forţele externe ansamblul drepturilor si obligaţiilor care formează conţinutul juridic dintre
contrazice modelul de administraţie tradiţional. Odată, grupurile de interese persoana fizica investita si organul de stat care a investit-o in funcţia publica.
erau ignorate de birocraţie si de-abia tolerate, dar aceasta situaţie s-a Toate aceste drepturi si obligaţii sunt create si organizate in vederea
schimbat. realizării puterii publice.
Pross aprecia ca recentele schimbări de atitudine din partea grupurilor de Trăsăturile funcţiei publice:
presiune sunt o urmare a procesului de deschidere si de dinamizare a politicii 1. Drepturile si obligaţiile funcţionarilor publici sunt stabilite pe cale
publice. Aceasta ar trebui sa fie benefica funcţionarii sistemului public. In unilaterala de către organele statale prin norme juridice ;
zilele noastre, grupurile de interese sunt o parte activa procesului decizional. 2. Drepturile si obligaţiile prevăzute in statut – ca atribuţii ale funcţiei de
In acelaşi timp, aceasta schimbare de optica in ceea ce priveşte mediul stat – sunt exercitate in vederea realizării puterii publice ;
extern îmbunătăţeşte însuşi sistemul birocratic. In fond, orice instituţie 3. Continuitatea exercitării acestei funcţii ;
publica apare ca răspuns al procesului politic. 4. Cel investit cu o funcţie publica se afla intr-un raport de subordonare
Managementul componentelor externe a devenit o funcţie majora a fata de cel care l-a investit cu aceasta funcţie ;
managementului din acest domeniu ce devine tot mai importanta cu trecerea 5. Cel investit cu o funcţie publica se afla intr-un raport de autoritate fata
timpului. Managementul instituţiilor publice este criticat pentru orientarea sa de terţi (exemplu : magistraţii care sunt investiţi cu atribuţia de a
exclusiv economica. Modelul tradiţional de administraţie încearcă sa aplica legea)
ocolească componenta politica si de aceea nu a funcţionat.
Noul model accepta aceasta componenta si nu o foloseşte in mod productiv. B ) Clasificarea funcţiei publice :
Orice forma de convingere politica este legitimata, de la acţiuni legale sau de
protest pana la încurajarea mijloacelor de comunicare tradiţionale si a noilor 1. Din punctul de vedere al importantei funcţiei distingem intre :
tehnologii.
Managerii instituţiilor publice dispun astăzi de o serie de « arme politice ». - funcţii de conducere :
Ei pot coopta sau influenta grupurile de interese pentru a li se alătura, pot - funcţii de execuţie:
influenta jocul politic.
Aceasta înseamnă ca rolul politicienilor este mai importanta decât înainte, 2. Din punctul de vedere al domeniului de exercitare a funcţiei publice :
dar întrucât acum îşi înţeleg rolul mai bine sistemul actual este mai bun
decât cel tradiţional, in care instituţiile publice pretindeau ca nu sunt - funcţii civile ;
implicate in politica si ca nu au de a face cu factorii externi. - funcţii cu caracter militar ;
8. FUNCTIA PUBLICA 3. Din punct de vedere al regimului aplicabil :
A ) Prezentare generala
- funcţii cărora li se aplica regimul juridic prevăzut in Statut – ca
drept comun ;

27 28
- funcţii cărora li se aplica regimuri speciale prevăzute – pe lângă
Statutul funcţionarilor – in alte Statute speciale;

4. Din punctul de vedere al naturii funcţiei: 9. CONCLUZIE – MODELE DE ANALIZA STRUCTURALA

- funcţii de conducere exclusiv administrative (ex. ministru,


director, secretar general)
- funcţii de conducere de specialitate (ex. contabil, inginer) ; Voi prezenta patru modele fara a avea pretentia ca am constatat
o suprapunere a unuia peste realitatea romaneasca . Ele sugereaza dar nu
C ) Drepturile si obligaţiile funcţionarilor publici directioneaza :

A ) MODELUL “ ELITIST “
Drepturi :
1. Dreptul la opinie (art. 36 din Statut) ; DESCRIE politica publica in termenii preferintelor si valorilor
2. Dreptul de asociere sindicala (art. 37 din Statut) ; unei elite dominante in care nu se reflecta vointa poporului ci mai degraba
3. Dreptul la greva – in condiţiile legii (art. 38 din Statut); interesele , sentimentele , valorile unui numar foarte mic de oameni care
4. Dreptul la un salariu pentru munca prestata (art. 40 din Statut) ; pafrticipa la proces ( policy – making process ) . Schimbarile apar cand
5. Dreptul de cumul de funcţii (art. 52 din Statut) ; elitele isi redefinesc propriile interese si isi modifica propriile valori . Elitele
6. Dreptul la concediu (art. 43 din Statut) ; pot fi indreptate catre public si bunastarea maselor poate fi un aspect
7. Dreptul de perfecţionare(art.43 din statut) ; important in luarea deciziilor . modelul vede masele ca fiind pasive , apatice
8. Dreptul la uniforma (art. 41 din Statut); si putin informate in ce priveste politicile publice . Opinia publica este
9. Dreptul la protecţie (art. 46, 47, 50 din Statut) ; manipulata usor in mss-media dominata de elite . astfel comunicarea intre
10.Dreptul la pensie (art. 47. din Statut) ; mase si elite se face unidirectional .

Obligaţii :
1. Obligaţia îndeplinirii atribuţiilor (art. 55 din statut); B ) MODELUL PLURALIST
2. Obligaţia de fidelitate fata de instituţie (art. 56. din Statut) ;
3. Obligaţia de rezerva in manifestarea opiniilor politice (art. 57 din DESCRIE politica publica drept rezultat / produs al competitiei
Statut) ; , negocierii si compromisului intre multe grupuri sociale diferite Sunt
4. Obligaţia de subordonare ierarhica (art. 58, 62 din Statut); indivizi – putini la numar - care pot participa la actul de politica publica prin
5. Obligaţia de a păstra secretul (art. 59, 60 din Statut); grupuri de presiune . Politica publica reflecta in orice moment un echilibru al
6. Obligaţia de demnitate (art. 61 din Statut); influentei relative a grupurilor de interes . Comunicarea se face de jos in sus
7. Obligaţia de răspundere (art. 58); prin intermediul grupurilor de interese , al partidelor si mai ales prin
8. Obligaţia de perfecţionare profesionala (art. 67 din Statut). intermediul alegerilor .

Perfecţionarea si pregătirea profesionala a funcţionarilor este nu


numai un drept dar si o obligaţie. C ) MODELUL OLIGARHIC

29 30
Presupune ca resursele initiale pentru cercetare , studiu , • Intelegerea schimbarii politicilor necesita o perspectiva mai lunga – o
planificsare si formulare a politicilor publice sunt obtinute / derivate din decada sau chiar mai mult – dupa Sabatier
avutia personala Aceasta avutie este canalizata spre fundatii , universitati , • Unitatea analizei este subsistemul politicilor ; politicile pot fi interpretate
grupuri de planificare a politicilor ( policy planing ) sub forma contractelor , ca seturi de prioritati valorice si asumptii cauzale , sau “ sisteme de opinii
a subventiilor , etc . Decidentii , oamenii influenti sunt prezenti si in “.
consiliile de adm ale acestor fundatii , etc , pentru a superviza modul in care
sunt folosite aceste fonduri . ACF are patru puncte slabe :
1. Redefinirea actorilor implicati in procesul politicilor duce la mai multe
D ) MODELUL “ ADVOCACY COALITION “ probleme decat e capabil sa rezolve . ACF are probleme legate de
caracterul de “ agent “ cand e vorba de a adopta decizii de politici (
Importanta teoretica a rolului ideilor a luat amploare odata cu Hoberg ) .
accentuarea factorilor cognitivi in procesul politicilor , in special in lucrarile 2. ACF topeste interesele si ideile impreuna , in conceptul unui sistem de
lui Peters Haas asupra comunitatilor epistemice . Acesta a definit opinii , facand dificila distingerea influentelor independente ale
comunitatile epistemice ca “ o retea de profesionisti intr-un domeniu , cu fenomenelor analitice in procesul politicilor publice . Sistemele de opinii
autoritate bazata pe competenta si expertiza recunoscute si o pretentie de au o structura tripartita : cele din “ miezul adanc sunt fundamentale ,
autoritate asupra cunoasterii relevante la nivelul politicilor din acel domeniu implicand opinii de baza ontologice si normative , cum ar fi perceperea
sau arie de probleme “ . Caracteristic pentru aceste comunitati sunt : naturii umane a persoanelor ; opiniile din “ miezul politicilor “ se refera
• Un set impartasit de credinte normative la angajari fundamentale normative si la perceptii cauzale intr-o coalitie
• Credinte cauzale impartasite dintr-un domeniu ssau subsistem de politici .
• Notiuni comune asupra validitatii 3. Contine aspecte secundare care implica interpretari ale opiniilor relative
• Proiecte comune asupra validitatii la contextele specifice , adica ACF se bazeaza pe premisa ca opiniile din
• Proiecte comune de politici miezul adanc al politicilor reprezinta principalul lipici care tine impreuna
ocoalitie “
Abordarea comunitatilor epistemice este eficienta in descrierea 4. ACF nu acorda atentie variabilelor institutionale . Institutiile sunt relativ
modului in care ddecidentii , marcati de conditii de nesiguranta , ajung sa-si stabile pe termen lung , atentia acordata schimbarilor de politiciin timp
asigure deciziile la comunitatile de experti . sunt cateva probleme de intr-o jurisdictie / domeniu provoaca confuzie asupra rolului institutiilor .
abordare a relatiei cunoastere – politica :
• Prin definitie se presupune o relatie clara intre credintele / opiniile
cauzale si valori – insemnand astfel ca sunt impartasite ambele concepte .
• Accentuarea asupra circumstantelor in care comunitatile epistemice
existente influenteaza decidentii – nu abordeaza conditiile in care se
formeaza ele insele .

Cea mai influenta teorie care face operabil conceptul de


idei/invatare in procesul politicilor este modelul devoltat de Sabatier – “
Advocacy Coalition Framework “ – ACF . Invatarea orientata catre politici
este definita ca “ schimbari pe termen lung ale intentiilor comportamentale si
cognitive rezultate din experienta , implicate in atingerea sau revizuirea
obiectivelor politicilor “ . Premise de baza ale ACF :

31 32
CAPITOLUL 3 COMUNICAREA IN INSTITUTIILE aprovizionare, relatii publice etc. si informaţia interna —care circula
prin canalele formale si neformale de comunicare.
PUBLICE - Funcţia de comanda si instruire - aceste funcţiuni ale comunicării se
refera la modalitatile prin care managerii se asigura ca oamenii si
departamentele actioneaza continuu in direcţia obiectivelor organizaţiei.
1. ELEMENTELE PROCESULUI DE COMUNICARE - Funcţia de influenţare si convingere, îndrumare si sfătuire - prin aceste
funcţiuni se realizează feluri specifice de control asupra informaţiei si
Comunicarea – schimbul de informatii , idei si sentimente - a fost definit ca asupra comportării membrilor organizaţiei.
un proces interpersonal de transmitere şi recepţie de simboluri care au - Funcţia de integrare si menţinere - funcţiuni ce trebuie privite sub
ataşate înţelesuri. Elementele cheie în cadrul procesului de comunicare ar următoarele aspecte: păstrarea organizaţiei in stare operaţionala prin
putea fi schematizate astfel: cursivitatea informaţiei; folosirea corecta a canalelor de comunicare
Managerul este persoana cu autoritate asupra unei organizaţii sau a unei pentru a evita încărcarea cu informaţie inutila; sortarea si verificarea
subunitati a acesteia si care trebuie sa isi asume una sau mai multe dintre datelor; integrarea partilor in întreg prin raportarea lor la acesta si la
funcţiunile manageriale identificate de administratorul francez H.Fayol ca contextul in care partile trebuie sa funcţioneze.
fiind acelea de planificare, organizare, conducere, coordonare si control. interesaţi ‚de strategia organizaţiei si tot prin comunicare aceştia pot fi
Comunicarea este vitala in fiecare dintre ele. motivaţi. Tot prin comunicare managerul poate asigura circulaţia
Unii specialişti au ajuns la concluzia ca activitatile manageriale sunt: informaţiei; informaţia corecta si utila trebuie sa ajungă la locul potrivit
• comunicarea (schimb de informaţii de naturi diferite pe cale orala si in momentul potrivit astfel ca eforturile tuturor sa se coordoneze intre
scrisa), care ocupa aproximativ o treime din timpul de lucru; ele.
• managementul tradiţional (planificare, luare de decizii si control), care
ocupa aproximativ tot o treime din timpul de lucru;
3. MODELE DE COMUNICARE
• corelarea (interacţiunea, tot prin comunicare, cu cei din jur, din interior Pe de o parte managerii ştiu ca succesul lor depinde in mare măsura de
si exteriorul organizaţiei), care ocupa in jur de o cincime din timp; abilitatea lor de a comunica. Pe de alta parte, cel mai adesea, managerii nu
• managementul resurselor umane ştiu ce înseamnă o comunicare perfecta si eficienta. Unii afirma ca daca, de
(motivare/incurajare,sfatuire/disciplinare, managementul conflictului, exemplu, angajaţii si-ar intelege bine managerii, organizaţiile ar funcţiona
angajare de personal) care ocupa restul din timpul de lucru. mai uşor. Totuşi “neintelegerile” s-ar putea dovedi utile, precum in cazul
(“Real managers” ‚ Ballinger, Cambridge, MA, 1 988) angajatului care percepe critica sarcastica a unui manager ca pe o sugestie. O
asemenea neintelegere ar putea menţine temporar “pacea”.
După cum putem observa, toate aceste activitati specifice In general, comportamentele comunicationale ale managerilor se
activitatii manageriale au ca principiu fundamental comunicarea. circumscriu unuia dintre următoarele modele: modelul SAGEATA si
modelul DANS.
2. FUNCTIUNI ALE COMUNICARII Modelul săgeata corespunde schemei Shannon —Weaver a comunicării
conform căreia partenerii au roluri bine definite (emitator si receptor) iar
Pentru realizarea obiectivelor sale managerul se va baza pe următoarele
receptorul percepe mesajul exact in forma si cu conţinutul dorit de emitator.
funcţiuni ale comunicării:
- Funcţia de informare - organizaţiile au nevoie de interacţiuni in mediul
exterior in care functioneaza si in mediul interior intre partile ei
componente. Cei mai importanti sunt oameni. Managerul este pus in fata
monitorizării a doua feluri de informaţie: informaţia externa — trimisa
si primita prin intermediul activitatilor de marketing, reclama,

33 34
recunoaştem existenta regulilor si sa determine in ce măsura afectează
Bucla de feed-back eficienta manageriala.
5. Comunicatorii, ca si dansatorii, isi rezolva un repertoriu de abilitaţi care
SURSA – EMITATOR pot trece dincolo de nivelul conştient.
RECEPTOR Când interacţionam prima data cu o persoana, ne gândim conştient la
comprtamentul potrivit, ca atunci când mergem la un prim interviu. Dar
cu timpul nu ne mai concentram asupra acestui tip de preocupări. Adesea
problemele de comunicare sunt rezultatul unei reguli folosite inconştient,
IDEEA CODIFICARE TRANSMITERE DECODIFICARE de mult uitata.
ACTIUNE 6. Comunicarea, poate fi privita ca o activitate schematizata
7. Reuşita in comunicare, ca si in dans, e o funcţie a gradului de coordonare,
( ADAPTARE dupa modelul Shannon — Weaver) a modului in care şti sa te adaptezi la mediu si la partener.

4. COMUNICAREA MANAGERIALA CA AVANTAJ


Modelul dans, aşa cum arata si numele, este întemeiat pe o comparaţie intre STRATEGIC
dans si comunicare, intre cele doua tipuri de interacţiuni existând numeroase
asemănări. Iată doar câteva, dintre cele mai importante: Comunicarea manageriala eficienta este unul dintre instrumentele strategiilor
1. Comunicarea, ca si dansul, e folosita in scopuri multiple de schimbare a organizaţiei. Ea poate contribui la ajustarea atitudinilor, a
Cineva a comentat odată: “Când un om de stiinta spune ceva, “modului de a privi lucrurile” si la schimbarea comportamentelor. Misiunea
colegii lui trebuie sa se întrebe daca e adevărat sau nu. Când un politician si obiectivele comunicării manageriale sunt strâns corelate cu schimbarea
spune ceva, colegii lui trebuie sa se întrebe in primul rând ‘De ce spune organizaţionala si cu caracteristicile mediului in care functioneaza
asta?’ Mai târziu pot sau nu sa întrebe si daca e adevărat. Un politician e un organizaţia.
om care crede ca e in posesia adevărului si ca ştie ce trebuie făcut. Oamenii In multe dintre organizaţiile din economiile performante se constata
de stiinta rareori cred ca se afla in posesia adevărului si scopul unui om de in prezent tendinţa de descentralizare a structurii organizaţionale si trecerea
stiinta intr-o discuţie cu colegii săi nu e de a convinge ci de a clarifica.” de la cea desfasurata pe verticala la cea desfasurata pe orizontala; de
Concluzia ar putea fi următoarea: toţi folosim acelaşi limbaj, asemenea exista tendinţa de adoptare a principiilor TQM (Total Quality
insa scopul comunicării nu e întotdeauna bine conturat. Management), a ideii împuternicirii si implicării angajaţilor si a lucrului in
2. Comunicarea implica o buna coordonare a intelesurilor, aşa cum dansul echipe. Comunicarea interna eficace in condiţii de schimbare evolutionara
presupune coordonarea muscarilor. sau revoluţionara, intr-un mediu concurenţial, devine un element cheie al
3. Comunicarea presupune capacitatea de a anticipa reacţiile celorlalţi, aşa strategiei organizaţiei
cum dansul
implica anticiparea miscarilor celuilalt. Caracteristicile esenţiale ale acesteia devin astfel:
Când comunicarea se întrerupe, nu e întotdeauna rezultatul • Comunicarea trebuie sa aibă loc fara încetare si prin orice mijloace.
neintelegerilor, ci mai Când se pune problema reproiectarii nu poate fi vorba de “prea multa”
degrabă fiindcă unul din parteneri nu are capacitatea de a prevedea comunicare.
reacţiile celuilalt.
• Comunicarea trebuie sa funcţioneze la nivel emoţional mai degrabă
4. Comunicarea e guvernata de reguli, ca de altfel si dansul.
decât intelectual. *
Exista doua tipuri de reguli care functioneaza in conversaţii — reguli de
interpretare si reguli de reglare. Aspectul cel mai important este sa

35 36
Comunicarea manageriala include aspecte complexe corelate cu
procesul de schimbare nu numai in comunicarea interna, cu angajaţii, ci
si in comunicarea externa, cu furnizorii, investitori , etc . 5. BARIERE CARE APAR IN CALEA COMUNICARII
In legătura cu comunicarea externa, o trăsătura caracteristica a
zilelor noastre este efortul spre dezvoltarea deprinderilor de Barierele apar in toate modurile de comunicare. Aici putem
comunicare manageriala intre culturi organizaţionale si naţionale enumera: percepţia, emoţiile, încrederea si credibilitatea, dificultatile de
diferite. De asemenea, se remarca schimbări fundamentale in ascultare, filtrajul, supraîncărcarea cu informaţii, locul si timpul, zgomotele
comportarea presei si a auditoriului organizaţiei. Câteva din aceste si media selectata. Unele dintre acestea se pot evita daca ştim cum sa ne
schimbări ar fi: adaptam percepţiei receptorului. Comunicarea nu poate fi separata de
- Apariţia unor probleme extrem de complexe cum este de exemplu personalitatea oamenilor.
responsabilitatea organizaţiei fata de mediu.
- Nevoia de transparenta a sistemului de decizii, nevoia de a comunica Aceasta realitate este exempliftcata de urmatorul grafic:
totul si imediat, nevoie ce apare atât la nivel intern cat ci extern
organizaţiei.
- Credibilitatea interna si externa a conducerilor organizaţiilor. 1. 100% informatie initiala
- Nevoia schimbării percepţiei investitorilor fata de organizaţie. 2. 90% perceptie
- Nevoia paterneriatului cu sindicatele. 3. 8 1% redare
4. 75%
Deprinderea este o abilitate care poate fi formata, dezvoltata si 5. 66%
perfecţionata, spre deosebire de aptitudine care este o abilitate inăscută. 6. 59%
Managerul trebuie sa ştie cum sa comunice de aceea el trebuie sa-si
insuseasca anumite deprinderi, comportamente si tehnici specif1ce. După cum se poate observa, un angajat (de exemplu) primeşte
Tehnicile fundamentale de comunicare, pot fi grupate in: sau percepe doar 90% din informaţia iniţiala, este insa capabil sa redea doar
A. Tehnici de recepţionare a mesajelor 81% . Astfel, la fiecare nivel in parte se pierde o parte din informaţia iniţiala.
B. Tehnici de interpretare a mesajului Din aceasta cauza, de cele mai multe ori, se încearcă o comunicare pe
C. Tehnici de redare a mesajelor orizontala, la un singur nivel, pentru a avea parte de o comunicare cat mai
completa, pe înţelesul tuturor.
In calitate de administrator de resurse, managerul are de răspuns
la întrebarea “cum trebuie făcut” si răspunsul corect, precum si 6. MODALITATI DE COMUNICARE
transmiterea precisa a acestui răspuns subordonaţilor, asigura eficienta I. adresarea orala
procesului de management.
Situaţiile specifice de comunicare manageriala orala sunt următoarele:
• Comunicarea fata in fata cu o persoana are avantajul ca este directa si ca
permite folosirea tuturor mijloacelor verbale si nonverbale de
comunicare. De asemenea poate fI interactiva, permitand ajustarea
mesajelor pe parcurs, pe baza feed-back-ului verbal si nonverbal.
• Comunicarea interpersonala este importanta in situaţii de evaluare a
performantei si motivare, de dare de instrucţiuni, de rezolvare de
conflicte, de negociere etc. Comunicarea interpersonala focalizata pe

37 38
construirea de relaţii interpersonale este necesara in procesul de implice si auditoriul.
îndrumare si sfătuire a angajaţilor.
• Comunicarea manageriala in grup are funcţiuni caracteristice cum sunt: Raportul are ca scop analiza situaţiei unei activitati sau proiect
ajuta la definirea grupului, sprijină procesul de implementare a deciziilor si consta in prezentarea de informaţii relevante pentru o anumita faza a
si schimbării. O forma a comunicării in grup este comunicarea in fata acestora sau pentru finalizarea lor.
unui auditoriu; ea are ca scop formarea unei imagini proprii, a grupului - Raportul de situaţie se face printr-o prezentare de 30-40 minute. Scopul
sau a organizaţie. raportului de situaţie este de a familiariza auditoriul cu starea la zi a
proiectului sau activitatii si, uneori, sa facă referiri la proiecţii in viitor.
Adresarea orala, ca mod de comunicare a managerului, trebuie - Raportul final este o prezentare formala majora de 40-60 minute,
sa tina cont de mulţi factori de context cum ar fi: cultura organizaţionala, destinata analizei muncii la întregul proiect, de la început pana la sfarsit.
experienţele avute de a lungul comunicării anterioare, diverse motive care Are ca scop recomandarea pentru luarea unor decizii sau rezolvarea unei
stau la baza relaţiilor personale, sociale si profesionale. Adresarea orala are probleme, prezentarea unui rezultat final al muncii in cadrul unui proiect.
ca forme specifice mai importante prezentarea, briefingul, raportul de
situaţie si raportul final. Situaţiile neprevăzute de comunicare orala apar frecvent in
activitatea de comunicare a managerului. Calitatea acestei forme de
comunicare poate fi crescuta daca avem in vedere faptul ca perioada de
Prezentările pot avea loc in interiorul organizaţiei sau in gratie (intervalul dintre întrebare si răspuns) furnizează timpul necesar
exteriorul ei. In cazul prezentărilor in interiorul organizaţiei se presupune, in pentru a decide asupra ideilor ce se vor emite si pentru a lua decizii legate de
general, ca auditoriul are caracteristici comune. In legatura cu prezentările in mesaj: cum sa înceapă si ce sa continua. Ideile trebuie sa fie scurte si
fata unui auditoriu extern organizaţiei, pot apărea doua probleme importante: concise. Este util sa se înceapă prin prezentarea organizării mesajului.
• dificultatea adaptării prezentării si a vorbitorului la auditoriul Deşi este mai difIcil trebuie sa se acorde atenţie si comunicării
si cadrul extern, mai puţin cunoscute nonverbale.
• faza dificila a întrebărilor si răspunsurilor. Alt tip de comunicare orala este cea prin telefon. Aspectul
Câteva din neajunsurile frecvente in legătura cu prezentările distinctiv esenţial al acestei comunicări este lipsa din mesaj a elementelor de
atât interne cat si exteme natura nonverbala. Aceasta generează o distanta psihologica fata de
• Prezentările sunt confuze (informaţia trebuie astfel organizata încât sa interlocutor care duce in mod fIresc la un conţinut depersonalizat al
poată fi urmata si inteleasa) mesajului. Comunicarea prin telefon devine astfel plina de informaţii.
• Prezentările sunt prea lungi (concizia, alături de claritate, este Comunicarea cu mass media poate îmbrăca forme diferite ca de
întotdeauna apreciata pozitiv) exemplu interviurile exclusive si spontane, comunicatele de presa,
• Prezentările sunt neconvingatoare (auditoriul trebuie convins ca conferinţele de presa. Organizaţia poate beneficia de pe urma unei
informaţia este importanta si ca argumentele sunt corecte) comunicări eficiente cu mass media in sensul proiectării unei imagini
• Stilul de prezentare a informaţiilor este def1citar. pozitive. Tăcerea sau evitarea acestei comunicări poate conduce la pierderea
credibilitatii in fata clienţilor, comunitatii sau acţionarilor.
Briefingul este o prezentare mai scurta cu scop de rezumare a Planurile strategice ale organizaţiei trebuie sa includă si un plan
in legătura cu relaţiile de comunicare cu mass media. Acest plan trebuie sa
unor informaţii sau cu scop de informare la zi privind activitati de
afaceri, proiecte in desfasurare, programe sau proceduri. Briefingul are stabilească scopul si obiectivele comunicării cu mass media, cum doreşte sa
loc in cadrul unor întâlniri de lucru, sedinte sau conferinţe. le realizeze, ce s-a făcut deja in aceasta direcţie si ce ramane de făcut.
Deşi, ca format, briefingul este deobicei o comunicare intr-un
singur sens, de la vorbitor spre auditoriu, procesul de informare poate sa

39 40
Este extrem de important sa conştientizam faptul ca a gândi si a scrie
sunt doua procese diferite . In general, etepa de gândire constituie
II. adresarea in scris aproximativ 40% din timpul necesar întocmirii unui mesaj scris, iar
etapa a doua, de scriere propriu zisa, restul.
Deprinderile de comunicare manageriala in scris sunt cu atât mai 6
gandire scriere
importante cu cat managerul se afla mai sus in ierarhie si cu cat organizaţia
este mai mare. Caracteristicile pe care trebuie sa le posede un mesaj scris
pentru a fi eficient sunt următoarele:
40%
• mesajul scris trebuie sa fie uşor de citit
• mesajul scris trebuie sa fie corect
• mesajul trebuie sa fie adecvat direcţiei de transmitere 60%
• mesajul scris trebuie sa fie bine gândit
Inainte de a comunica ceva trebuie sa avem in minte scopul
pentru care vrem sa transmitem un mesaj: dorim sa informam, sa instruim,
sa convingem sau sa influentam? Trebuie de asemenea sa ne punem si
următoarele întrebări: Comunicarea in scris ajuta oamenii sa devină mai sistematici in
- Este oportuna transmiterea unui mesaj si folosirea comunicării gândire. Studierea atenta a semnificaţiei, o cunoaştere precisa a nuanţelor
scrise? este o condiţie a calitatii mesajului. Un exemplu amuzant legat de
- Cine va citi mesajul ? Ce reacţie sau răspuns na aşteptam sa primim la semnificaţia precisa a cuvintelor va ilustra claritatea unui mesaj.
acel mesaj?
- Cum putem aprecia daca mesajul scris si-a atins scopul? III . adresarea non-verbala
Pasul următor in procesul de scriere este clarificarea si
sistematizarea gândurilor in legătura cu materialul pe care am decis ca este Eficacitatea sa implica faptul ca a comunica înseamnă ceva
oportun sa-l scriem. Acest proces cuprinde următoarele faze: complex, cu mult mai mult decât a selecta cuvintele potrivite. In sens larg,
• Generarea comunicarea non-verbala este generata de orice transmite un mesaj.
• Sistematizarea De fiecare data, in comunicarea orala (directa, fata in fata),
• Organizarea materialului oamenii transmit mesaje prin intermediul expresiilor faciale, modulaţiilor
Ultimul pas consta in scrierea propriu zisa a mesajului, începând cu vocii, gesturilor si a posturii corpului. Adesea nu suntem constienti de
redactarea lui si continuând cu editarea si punerea lui in forma adecvata. gesturile noastre si de efectele pe care le au acestea asupra interlocutorului.
Trecerea prin toate aceste etape este necesara cu atât mai mult cu cat mesajul Excesul in gesturi distrage de la discurs sau plictiseşte.
este mai complex. In cadrul comunicării non-verbale putem sa analizam si mediul
in care are loc comunicarea. Este foarte important, ca manager, sa şti in ce
mediu poate avea loc un dialog sau altul. Dispunerea mobilierului, a
plantelor decorative, a scaunului destinat vizitatorului, toate trebuie sa
contribuie la o buna desfasurare a sedintei sau întrevederii de orice fel. De
exemplu e foarte greu sa ceri unui angajat sa-ti vorbesca deschis, tie ca
manager, daca scaunul tau este aşezat pe un fel de podium iar el este nevoit
sa te privească de undeva de jos. Intr-un astfel de context nu o sa se poată,
niciodată, sa se rezolve o problema a angajaţilor.

41 42
Atât acţiunile înfăptuite cat si cele nerealizate transmit un informaţii
mesaj. Managerul care uita sa multumeasca unui subordonat sau sa se tina de Faţă în faţă Cel mai utilizat şi Implicare Consum de timp
o promisiune, comunica ceva. obişnuit canal de personqală. Nu se fac
Pentru a intelege importanta si complexitatea comunicării comunicare. Posibilitatea de a înregistrări scrise
prezentam mai jos principalele canale de comunicare: Canalul cel mai verifica înţelegerea
7. CANALELE DE COMUNICARE preferat mesajului şi a
A ) Prezentare răspunsului.
Exemple şi Avantaje Dezavantaje Feed-back vizual.
caracteristici
Poştă Scrisori,memo- Înregistrări Necesită spaţiu de Sursa mesajului sau emiţătorul, este o persoană, care doreşte să comunice cu
uri,rapoarte permanente. depozitare. o altă persoană-receptorul. Pentru a comunica, sursa traduce înţelesul pe care
Mesaje consecvente Lipsa implicării vrea să-l transmită in simboluri. Acest proces de traducere implică atât
către toţi primitorii. personale. simboluri verbale cât şi nonverbale, frecvent o combinaţie a acestora.
Pot fi citite şi li se VVolum excesiv. Receptorul, la rândul său, va decoda simbolurile primite transformându-le
poate răspunde la Răspuns întîrziat într-un înţeles perceput.
momentul potrivit. Decodificarea este procesul prin care mesajele recepţionate sunt translatate
Mijloace Mesaje e-mail,fax- Rapide,cu un Posibil numai între în termeni (simboluri) ce au semnificaţie pentru destinatari. De exemplu,
electronice uri,conferinţe video consum redus de cei care fac parte din specialiştii (în domeniul medical, juridic, financiar, tehnic, etc.) întâmpină
hârtie,răspunsul reţea. dificultăţi in comunicarea cu publicul larg. Ei au tendinţa să codifice
poate fi imediat dacă Pericolul scurgerii mesajele într-un limbaj care este înţeles de alţi specialişti din acelaşi
receptorul se află pe de informaţii domeniu, dar mai puţin de public.
linie.adesea costă confidenţiale Între emiţător şi receptor, mesajul poate fi modificat datorită unor
mai puţin decât ‘bariere’. Acestea pot fi clasificate în diverse categorii: fizice, lingvistice,
trimiterile poştale. factori personali. Barierele fizice ţin în general de mediu (acustică, lumină,
Întruniri Întîlnirea a două sau Mecanisme efective Consum mare de distanţa etc). Barierele lingvistice pot ţine de limba vorbită, dar şi de
mai multe persoane. de concentrare a timp vocabular, putând apare dificultăţi în receptarea mesajului dacă acesta este
Formale-Neformale eforturilor pentru Nu toate discuţiile transmis într-un limbaj de specialitate în care se folosesc cuvinte prea puţin
Planificate- transmiterea preyintă importanţă uzuale.
Neplanificate informaţiilor pentru toţi Factorii personali pot fi de mai multe tipuri:
Structurate- soluţiponarea participanţii. • Implicarea pozitivă a celui care receptează mesajul;
Nestructurate problemelor,docume Dacă nu sunt • Implicarea negativă (chiar înainte de a recepta mesajul, interlocutorul
ntarea deciziilor,etc. structurate pot fi are ceva împotriva subiectului sau a emiţătorului).
Pot asigura manevrate în scopul • Ameninţarea statutului (de cât ori nu întâlnim situaţia în care un director
angajarea grupului evitării luării unor nu mai ascultă opinia unui subaltern, deşi justificată, pentru simplul fapt
faţă de obiectivele decizii. că este contrară opiniei sale?);
stabilite. • Presupuneri subiective (‘cred că vrea ceva de la mine, altfel nu mi-ar
Convorbiri Modalitate concreta, Se poate obţine un Nu se fac vorbi...’);
telefonice imediata şi directă răspuns imediat. înregistrări scrise • Agenda ascunsă (‘dacă stau de vorbă cu el poate aflu ceva şi despre ce
de transmitere sau Asigura un tip de Nu permit feed-back au ei de gând să facă în viitor).
obţinere de contact personal vizual

43 44
Lista poate rămâne deschisă deoarece factorii ce ţin de cele două persoane
cu rol de emiţător respectiv receptor pot fi extrem de diverşi. Toţi aceşti Mijloace de comunicare Gradul de consistenţă a
factori se leagă de modul în care vorbitorul şi subiectul comunicării sunt
percepute de către ascultător şi invers. Pe schema prezentată pentru procesul mesajelor
comunicării apare noţiunea de feedback. Această reprezintă reacţia pe care
receptorul o are faţă de mesajul transmis de sursă şi este un mecanism prin • Discuţii ‘faţă în faţă’ RIDICAT
care emiţătorul verifică dacă mesajul transmis a fost perceput corect de către
receptor. Acesta este un element al procesului de comunicare extrem de • Conversaţii telefonice
important în termeni de eficienţă.
De foarte multe ori, cel care transmite mesajul uită să verifice • Scrisori/memorii
dacă înţelesul receptat este acelaşi cu înţelesul transmis. Un prim element
este feed-back-ul nonverbal. Emiţătorul trebuie să fie atent la mesajele • Poşta ‘voice’ (voice-mail)
nonverbale transmise de către receptor.
Transmiterea mesajelor se poate realiza prin mijloace verbale şi • Poşta electronică (e-mail)
nonverbale. Există o mare varietate de mijloace care pot fi utilizate. O
apreciere a acestor mijloace în raport cu gradul de consistenţă al comunicării • Documentele scrise
este prezentată în figura de mai jos:
• Documentele numerice SCAZUT

Comparatie comunicare orala-scrisa :

COMUNICAREA ORALA COMUNICAREA SCRISA


• Grad ridicat de personalizare • Grad ridicat de formalizare
• Feed-back imediat • Feed-back intarziat
• Nu se inregistreaza • Inregistrare permanenta
• Eficienta pentru transmitere mesaje • Eficienta pentru mesaje complexe
simple
• Pierdere acuratete • Pastrare acuratete
• Informatie non-verbala disponibila • Informatie non-verbala indisponibila
sau redusa

Consistenţa fiecărui mijloc de comunicare se bazează pe

combinaţia a patru criterii :

(1) rapiditatea sesizării erorilor, prin folosirea conexiunii inverse şi

45 46
corectarea Ior; lor proprii. În acest sens, se recomandă managerului organizaţiei să
îmbunătăţească acest tip de comunicare. O formulă ce poate asigura o
(2) elaborarea mesajelor în funcţie de particularităţile specifice creştere a calităţii comunicaţiei este dată de întâlnirile ce se organizează între
conducere şi subordonaţi.
destinatarilor; Comunicarea verticală ascendentă se stabileşte între conducere şi
subordonaţi, fiind caracterizată de fluxuri de informaţii orientate “de jos în
(3) capacitatea de a transmite multe informaţii simultan; sus” în cadrul unei organizaţii, pe verticala sistemului de management. Prin
intermediul acestor canale de comunicare sunt furnizate informaţii pentru
(4) bogăţia limbajului (limbajul verbal in raport cu cel numeric). control şi fundamentarea deciziilor. Totodată ele evidenţiază corectitudinea
receptării de către subordonaţi a mesajelor transmise de “sus în jos”
Comunicaţiile ce necesită mult timp pentru analiza informaţiilor Comunicarea orizontală apare între persoane care ocupă poziţii
sunt situate la acelaşi nivel ierarhic în sistemul de management, între care există
caracterizate de un nivel redus al consistenţei. relaţii organizatorice de cooperare. Acest tip de comunicare este necesar
Comunicarea interpersonală ‘faţă în faţă’ este considerată a fi pentru coordonarea diverselor funcţii ale instituţiei.
cea mai consistentă. Interacţiunea faţă în faţa furnizează imediat răspunsul Comunicarea oblică apare, de obicei între persoane ce ocupa posturi
(feedback), astfel încât destinatarii mesajelor pot verifica dacă le-au înţeles situate pe niveluri ierarhice diferite, fără ca între acestea să existe relaţii de
corect şi-şi pot corecta percepţia dacă este necesar. În acest caz, se poate autoritate de tip ierarhic. Rolul acestei comunicări este de a orienta
observa simultan la emiţător şi receptor limbajul utilizat, tonul vocii şi activităţile ce se desfăşoară în compartimente diferite.
expresia feţei. Aceste observaţii pot comunica mai mult decât cuvintele Structura formală a organizaţiei poate avea un impact negativ
folosite. asupra fluxurilor de comunicare. Managerii şi subalternii tind să modifice
B ) Canalele de comunicare in instituţiile publice canalele de comunicare formale după nevoile şi obiectele lor. Astfel se
ajunge la canale neformale sau informale.
Într-o instituţie publică se pot identifica două tipuri de canale de Canalele informale de comunicare se configurează spontan între
comunicaţie: formale şi informale. Acestea sunt mediile prin care mesajele persoane aflate în diferite posturi şi compartimente. Informaţiile transferate
ajung de la emiţător la destinatar. Canalele de comunicare formale prin aceste canale sunt neoficiale şi au un caracter personal sau general; ele
configurează trasee oficiale pe care fluxurile de informaţii le străbat într-o nu sunt verificate. Explicitarea diagramelor specifice acestor canale se poate
instituţie. După direcţiile de propagare a fluxurilor de informaţii aceste realiza folosind metode cunoscute în sociometrie. Aceste reprezentări grafice
informatii se clasifica in: ale canalelor formale oferă conducerii posibilitatea de a controla fluxul de
• comunicatii verticale descendente comunicaţii în cadrul unui departament.
• comunicatii verticale ascendente O configurare neformală a comunicării într-o instituţie publică o
• comunicaţii orizontale reprezintă generarea (lansarea) zvonurilor. Circulaţia zvonurilor poate
• comunicaţii oblice. scurcircuita canalele formale de comunicare. Lansarea de zvonuri este o
sursă de informaţii importantă în mediile de afaceri. Zvonurile pot avea un
Comunicarea verticală descendentă este reprezentată prin fluxuri de efect extrem de negativ asupra imaginii instituţiilor publice.
informaţii (mesaje) generate de managerii de la nivelurile cele mai înalte ale
instituţiei şi adresate celor de la nivelurile inferioare. Ele se manifestă între Un zvon poate fi definit ca un ‘crez’ neverificat care circulă în cadrul
manageri şi subordonaţi şi se concretizează prin decizii, instrucţiuni, unei organizaţii şi în exteriorul ei. Lansarea unui zvon vizează trei elemente.
proceduri, memorii oficiale, reglementari inteme, norme, rapoarte, etc. In Primul este ţinta şi se referă la obiectivul vizat prin zvon. Al doilea element
multe instituţii, aceste comunicări adesea sunt atât inadecvate cât şi este declaraţia şi reprezintă esenţa zvonului ce urmează să fie comunicată
imprecise, angajaţii recepţionând selectiv mesajele în funcţie de interesele mediului ţintă. Al treilea element este sursa (emiţătorul), adică cel ce

47 48
lansează zvonul. Zvonurile par să se răspândească mai repede şi pe o arie • structura stabila dar rapida
mai mare când informaţia este deosebit de ambiguă, când conţinutul este Tip stea • descentralizare comunicare
important pentru cei implicaţi, când pare credibil şi când receptorul este • informatie libera
anxios. • implicare egala membrii-decizii bune
În paralel cu zvonurile, un alt efect care inhibă comunicarea eficientă • feed-back rapid si eficient
într-o instituţie este efectul de “cocoloşire”. Acest termen se referă la • viteza transmitere informatie mica – discuta altele
tendinţa de evitare a comunicării veştilor proaste. Adesea oamenii s-ar intre ei
menţine într-o atitudine protectoare, mai degrabă decât să aducă veşti
proaste care ar putea provoca reacţii negative din partea receptorului.
Puteti folosi anexa 2 pentru a va da seama de exemplu ce structura are
Subordonaţii care aspiră puternic la avansare sunt cei cu probabilitatea
Guvernul – Legea Nr. 37 / 1990 . de asemenea puteti folosi anexa 3 –
rnaximă de a avea dificultăţi de comunicare cu şefii lor, tocmai pentru că
structurile sunt luate de pe Site-urile unitatilor respective .
aceştia doresc să-i impresioneze şefii comunicând întotdeauna veştile bune şi
ascunzându-le pe cele proaste.
Fiecare linie care uneşte o pereche stabileşte un canal de comunicare
8. RETELE DE COMUNICARE bidirecţional. Gradul de acces al membrilor la utilizarea canalelor de
comunicare variază de la o reţea la alta. Reţeaua în stea este cea mai
O analiză structurală a sistemului de comunicare dintr-o organizaţie pune în restrictivă , toate fluxurile fiind controlate de persoana de la centru. La
evidenţă existenţa unor grupuri de oameni care se conformează unor pattern- cealaltă extremă se află reţeaua cu comunicare integrală, cunoscută şi sub
uri sau modele între două sau mai multe persoane. numele de reţeaua în lanţ, toţi membrii putând comunica între ei simultan.
Mărimea grupului limitează posibilităţile de comunicare prin Reţelele pot fi caracterizate astfel, din punct de vedere al psihologiei
reţelele configurate în cadrul lui. În principiu, mărimea grupului poate creşte sociale, prin gradul lor de centralizare, predictibilitatea conducerii,
aritmetic, însă numărul relaţiilor de comunicare ce pot să apară creşte satisfacţia medie a grupului, fluctuaţia satisfacţiei individuale a membrilor
exponenţial. grupului.
Spre exemplu tipurile de reţele ce se pot forma într-un grup sunt : Pentru că informaţia înseamnă putere, este lesne de imaginat în
fiecare caz că şeful grupului este sau ar putea să devină membrul care
TIP DE CARACTERISTICI beneficiază de cel mai mare număr de contacte sau legături.
RETEA Când între membrii grupului există un grad redus de
Tip LANT • dezavantaj – distorsiune mesaj datorita diseminarii interdependenţă în rezolvarea problemelor specia1e, se recomandă
seriale a fluxului informational configuraţia în stea pentru asigurarea comunicării.
Tip Y • doua persoane au acelasi statut În cazul in care gradul de interdependenţa este mare, atunci
reţelele de comunicaţii in lanţ sunt cele mai indicate.
• feed-back rapid , eficient
• numar redus de legaturi 9. RELATIILE PUBLICE
• exista un grad de centralizare
Tip cerc • reducere grad de interactiune grup – un membru A ) Definitie
comunica doar cu alti doi
• feed-back dificil Când abordam comunicarea in interiorul instituţiilor publice si
• organizare stabila , satisfactie mare comunicarea intre instituţiile publice si mediul socio-economic este
Tip roata • model centralizat de comunicare in grup foarte important sa definim locul relaţiilor publice in cadrul acestui
• dependenta mare de leader la calitatea deciziei proces complex.
Ca si in alte domenii, nici in cazul relaţiilor publice nu exista o

49 50
definiţie unanim recunoscuta. Exista câteva definiţii “clasice” date de marile publice creste in măsura in care decizia cu privire la acestea se ia
asociaţii ale specialiştilor in relaţii publice: la nivelele superioare ale organizaţiei.
Comunicarea bilaterala nu este singura modalitate de
“Practica Relaţiilor Publice este arta si ştiinţa sociala de a analiza comunicare de relaţii publice. Comunicarea poate fi făcuta, e adevărat, si in
tendinţe, de a prezice consecinţele lor, de a sfătui lideri de doua sensuri; nu este mai puţin adevărat ca o organizaţie poate comunica si
organizaţii, de a introduce programe planificate de acţiune care intr-un singur sens, aşadar fără sa se urmărească obţinerea unui răspuns din
servesc atât interesul organizaţiei cit si al publicului” (Adunarea partea receptorului.
Mondiala a Relaţiilor Publice, Mexico City. I 978) In ansamblul de comunicări ale unei organizaţii relaţiile publice
sunt orientate către interesul public. Aceasta nu înseamnă, evident, ca
“Relaţiile publice sunt un efort conştient si sistematic, bazat pe relaţiile publice ignora interesele organizaţiei. Ce este specific relaţiilor
cercetare, dedicat câştigării înţelegerii si stabilirii si menţinerii publice este ca orice decizie are la baza, pe lângă alte elemente, importanta
încrederii in rândurile publicului” (Asociaţia Germana de Relaţii respectării interesului public .
Publice) O posibila definiţie a relaţiilor publice ar fi:
“Relaţiile publice sunt managementul comunicării pe baza interesului
“Relaţiile publice sunt efortul deliberat, susţinut si planificat de a public”.
stabili si a menţine înţelegerea reciproca intre o organizaţie si C ) Descriere generala
publicul ei” (Institutul Britanic de Opinie Publica)
Relaţiile publice sunt in esenţă activităţi de comunicare. Daca relaţiile
B ) Caracteristicile publice sunt managementul comunicării dintre o organizaţie si publicul sau
Cele mai importante ale relaţiilor publice sunt: pe baza interesului public, managerul eficient de relaţii publice trebuie sa fie
in permanent contact cu publicul organizaţiei, sa fie capabil sa diferenţieze
a) deliberarea: activitatea de relaţii publice are caracter intenţional, in orice moment necesităţile de comunicare ale acestora, sa formuleze si sa
este rezultatul unor cercetări si vizează informarea, influenţarea si transmită mesaje in funcţie de caracteristicile fiecăruia dintre ele si sa
obţinerea unui răspuns din partea publicului; urmărească reacţia lor la primirea fiecăruia dintre mesaje.
b) planificarea: resursele oricărei organizaţii sunt limitate, atât in Unul dintre conceptele de relaţii publice cele mai vehiculate este
ceea ce priveşte resursele financiare si umane, cit si in ceea ce acela de imagine. Se vorbeşte de imaginea partidelor, guvernelor, până si a
priveşte echipamentele si timpul tarilor, de imaginea firmelor, a anumitor organizaţii non-profit sau chiar a
c) performanta: performanta echipei de relaţii publice si rezultatele unor sectoare in întregul lor. Se vorbeşte totuşi mai puţin despre imaginea
ei sunt direct legate de performanta organizaţiei client. Ignorarea unui produs sau serviciu, a unui proiect non-profit sau a unei politici publice
sau periclitarea intereselor publice de către o organizaţie grevează promovate de un guvern.
asupra rezultatelor strategiilor de relaţii publice Imaginea organizaţionala este un complex constituit din istoria
d) comunicarea bilaterala: relaţiile publice au la baza preluarea organizaţiei, succesele si stabilitatea sa din punct de vedere financiar,
informaţiilor din mediul in care operează organizaţia, calitatea ofertei sale, reputaţia sa ca angajator, responsabilitatea sociala,
transmiterea de noi informaţii si urmărirea feed-back-ului eforturile de cercetare etc. Imaginea organizaţionala este esenţiala in relaţiile
acestora ( vezi anexa 3 – organizatiile sunt constituite pe acest cu presa, dar este foarte importanta in relaţia cu finanţatorii (fie ei
sistem ) investitori, donatori, membri, instituţii financiare internaţionale etc.).
e) interesul public: motivaţia activităţii de relaţii publice este Imaginea de produs este si ea un complex alcătuit din calitatea sa, efortul
satisfacerea nevoilor publicului, si nu neapărat obţinerea cu orice tehnologic depus pentru obţinerea sa, ambalajul, punctele de distribuţie,
preţ de beneficii pentru organizaţie; volumul vânzărilor etc. Foarte importanta in procesul de cumpărare,
f) dimensiunea manageriala: eficienta activităţilor de relaţii

51 52
imaginea de produs este totuşi rezultatul întregului proces de comunicare de legii, si mai ales a atitudinii contribuabililor persoane fizice si juridice, in
marketing, care cuprinde, alături de relaţiile publice, reclama, promovarea condiţiile in care evazionismul fiscal este o practica deja tradiţionala.
vânzărilor si vizarea personala. 2. Stabilirea obiectivelor: este vorba, fireste, de stabilirea
Foarte importanta in planificarea de relaţii publice este obiectivelor de natura comunicationala. In funcţie de rezultatele cercetării
imaginea dorită (wish image). Imaginea dorita este imaginea pe care efectuate si de obiectivele generale ale programului, in aceasta a doua etapa
administraţia firmei doreşte sa o promoveze in interiorul si in exteriorul sau. se trece la formularea de obiective de soluţionare a problemei de
Identificarea sa sta la baza formulării obiectivelor de relaţii publice, de comunicare. In exemplul nostru, obiectivul final ar fi acela de determinare a
realismul lor depinzând in mare măsura succesul întregii activitati de relaţii unui numar tot mai mare dintre contribuabili sa-si plătească impozitele.
publice. 3. Formularea strategiilor: ce tip de strategii de comunicare trebuie
Am tradus acest concept ca “imagine proiectata” tocmai pentru aplicate, ce tip de mesaje trebuie accentuate pentru atingerea obiectivului
ca ea este rezultatul proiecţiei asupra publicului a imaginii preponderente in stabilit? In cazul de fata, problema care se pune este: daca, in principiu,
organizaţie despre ea însăşi sau despre produs. trebuie mizat pe penalitatile in caz de nerespectare a legii sau pe beneficiile
Pentru păstrarea unităţii imaginii organizaţionale sunt folosite respectării ei. Trebuie de asemenea stabilit ce model de comunicare trebuie
tot felul de standarde: identitatea vizuala (elemente vizuale care apar pe toate adoptat: comunicare intr-un singur sens sau in dublu sens? Răspunsul la
materialele de comunicare ale firmei), standarde comportamentale etc. Este acest tip de întrebări va contura strategia de comunicare a organizaţiei cu
totuşi imposibil sa se controleze întregul volum de comunicare al unei privire Ia programul in cauza.
organizaţii, oricit de mica ar fi aceasta. Si poate ca nici nu este de dorit. 4. Planificarea si programarea: in funcţie de strategiile adoptate, se
Planificarea de relaţii publice este unul dintre elementele esenţiale trece la elaborarea planului de acţiune. Acest plan conţine instrumentele
ale managementului comunicării intr-o organizaţie, fie ea publica, de afaceri folosite (mixul de relaţii publice), obiective intermediare, termene, resurse
sau non-profit. In masura in care comunicarea, si in special relaţiile publice, utilizabile etc.
reprezintă doar o parte din activitatile unei organizaţii, planificarea de relaţii Esenţial pentru succesul întregului proiect este mixul de relaţii
publice trebuie sa tina seama atit de misiunea, obiectivele si strategiile publice. Mixul de relaţii publice conţine in general instrumentele utilizabile
organizaţiei, cit si de diversele planuri specifice care înglobează pentru realizarea planului de relaţii publice: publicitatea , lobby ,
comunicarea (planurile de afaceri, planurile de marketing, planurile de organizarea de evenimente publice , etc. Ponderea fiecăruia dintre ele
stingere de fonduri etc.): exemplu – Ministerul finantelor variază de la un proiect la altul, de la o organizaţie la alta. Succesul planului
In esenţa, planificarea de relaţii publice este un proces in cinci de relaţii publice este determinat de justeţea compoziţiei mixului de relaţii
etape: publice, de capacitatea planif1catorului de a potenta valoarea fiecărui
1. Identificarea problemei instrument de relaţii publice pe baza celorlalte si de integrabilitatea mixului
2. Stabilirea obiectivelor generale de relaţii publice in strategia generala de comunicare a organizaţiei.
3. Formularea strategiilor
4. Planificarea, elaborarea mixului de relaţii publice si programarea a) Publicitatea: publicitatea este instrumentul de relaţii publice prin
5. Evaluarea care organizaţia lansează mesaje prin intermediul mijloacelor de
informare in masa cu cele mai nici costuri relative. Definiţiile
1. Identificarea problemei: in aceasta prima faza se pune întrebarea clasice ale publicitatii insista pe caracterul sau gratuit, in special
care este problema de natura comunicationala? Pentru definirea exacta a pentru a o diferenţia de reclama. Daca limitam publicitatea la
problemei se trece la cercetarea opiniilor, cunostintelor, atitudinilor si mesajele transmise prin intermediul publicaţiilor care nu aparţin
comportamentului publicului vizat. Ministerul de Finanţe trebuie sa organizaţiei (relaţia cu presa), definiţia este corecta. Din punctul
promoveze aplicarea legii impozitului pe venitul global. Trebuie sa se nostru de vedere insa, avind in vedere ca tot mai multe
efectueze cercetări pentru detectarea atmosferei publice cu privire la organizaţii, fie ele publice, non-profit sau de afaceri editează
introducerea acestui nou impozit, a nivelului de cunoaştere a reglementarilor publicaţii sau folosesc propriile pagini de Internet pentru a

53 54
comunica cu publicurile lor si avind in vedere ca aceasta creare anuntarea si relatarea evenimentelor, agentii de lobby pot de
de spaţiu editorial implica anumite costuri, putem spune ca asemenea folosi ocazia organizarii de evenirnente de catre
publicitatea nu are întotdeauna caracter gratuit. Totuşi, in raport organizatia pe care o reprezinta pentru intilniri directe intre
cu reclama, costurile respective sunt comparativ mai mici. De persoanele cu influenta in structurile puterii si conducerea
aceea, publicitatea este la indemina oricărui tip de organizaţie, organizatiei respective etc.
(publica, de afaceri sau non-profit). d) identitatea imaginii orgaizationale: se refera la o serie de
Relaţiile cu presa sunt unul dintre elementele fundamentale ale standarde, de Ia identitatea vizuala a rnaterialelor de comunicare
relaţiilor publice. Comunicarea cu presa se desfasoare prin si chiar a produselor, pina Ia comportarnentul angajatilor in
intermediul dosarelor de presa, comunicatelor de presa (text, raporturile reciproce si cu publicurile externe, cladirile, si chiar
imagine foto, imagine video, benzi audio), discursuri, conferinţe vehiculele organizatiei. Identitatea vizuala contine o serie de
de presa. Fundamentala in cazul relaţiilor cu presa este instituţia elemente de tipul logo-ului (logo-urilor), culori, caractere
purtătorului de cuvint. Acesta reprezintă integral organizaţia in (formatele de litera), tipul de hirtie folosita etc., care apar pe
fata presei, chiar daca nu este singurul care poate vorbi acesteia. materialele de comunicare: papetaria, brosurile, formularele
Prin insasi apariţia unui purtător de cuvint in interiorul unei oficiale, cartile de vizita, pagini web etc. Unificarea acestui tip
organizaţii, organizaţia recunoaşte implicit caracterul strategic al de mesaje este foarte irnportanta in constructia unei irnagini
comunicării cu presa si necesitatea limitării acesteia la forme clare a organizatiei si in penetrarea acestei irnagini la nivelul
autorizate. publicurilor organizatiei .
b) Lobby: Lobby-ul are ca scop influentarea organizaţiilor puterii e) Consultanta: consultanta este unul dintre instrurnentele de care
— Presedintie, Guvern, Parlament etc. — prin mijloacele depinde in cea rnai mare rnasura succesul planului de relatii
specifice relaţiilor publice, pentru Iuarea in discuţie a unor publice. Este vorba de serviciile de consultanta pe care managerii
probleme de interes public sau pentru adoptarea unor decizii. de relatii publice Ie acorda celorlalti manageri ai organizatiei si
Agenţii de lobby pot prezenta punctul de vedere al celor pe care superiorilor ierarhici. In cazul institutiilor publice, deciziile au
ii reprezintă in legătura cu reglementari deja propuse, pot prin natura lor un impact public direct unde succesul unei
propune reprezentanţilor puterii proiecte de reglementari in politici sau imaginea publica a unei personalitati poate depinde
vederea luării lor in discuţie sau pot intermedia intilniri intre cei de o singura “iesire in fata presei”.
pe care ii reprezintă si oficialitati. Evident, lobby-ul este de f) Afacerile publice: participarea sau initierea de proiecte in
interes pentru organizatiile non-profit care doresc sa influenteze folosul comunitatii. La o prima vedere afacerile publice nu ar
luarea unei decizii la nivelul puterii sau organizatiilor de afaceri putea fi decit apanajul organizatiilor de afaceri, cita vreme
care, pe linga prornovarea unor reglementari favorabile, ar putea organizatiile non-profit si cele publice au sunt prin excelenta
fi interesate in obtinerea unor facilitati sau contracte publice. orientate catre satisfacerea interesului public. Intr-adevar,
c) Organizarea de evenimente publice: Este costisitor dar este organizatiile de afaceri cheltuie adesea bugete importante pe
unul dintre cele mai importante instrurnente de relatii publice. sprijinirea si finantarea unor activitati caritabile desfasurate de
Atit institutiile publice, cit si organizatiile de afaceri si cele non- obicei de organizatii non-profit. Alaturi de sponsorizari fie
profit acorda o atentie speciala acestui tip de cornunicare si pentru proiecte determinate, fie pentru cheltuielile administrative
cheltuie adesea o buna parte din bugetele de relatii publice ale anumitor organizatii non-profit - organizatiile de afaceri intra
pentru organizarea de conferinte, seminarii, rnitinguri, marsuri, in parteneriate cu fundatii sau asociatii pentru promovarea
celebrari aniversare, expozitii de arta, licitatii, serate de anurmitor cauze si chiar finanteaza anumite proiecte prin
binefacere, concursuri, lansari de carte etc. Organizarea de tranferarea unor angajati la fundatiile partenere si suportarea
evenimente publice are adesea rolul de a sprijini aplicarea altor tuturor cheltuielilor de salarizare a acestora (internships). In
instrumente de relatii publice: publicitatea poate folosi cu succes lumea occidentale sunt curente parteneriatele dintre firmele de

55 56
relatii publice si organizatiile non-profit care initiaza carnpanii Substituindu-se conducătorului unei instituţii, purtătorul de
de strangere de fonduri. Totusi, activitati de tipul afacerilor cuvânt îşi creează un statut propriu, de mini-instituţie, având o anumită
publice pot desfasura si institutiile publice si chiar si autonomie şi dreptul de a reprezenta clientul în Iimitele unui mandat. Nici nu
organizatiile non-profit care initiaza proiecte non-profit in alt se poate imagina un alt statut de vreme ce e regulă, purtătorul de cuvânt
domeniu . trebuie să facă fată presiunilor presei, găsind de fiecare dată soluţia optimă
g) Relatiile cu liderii de opinie: relatiile cu liderii de opinie pentru a demonstra transparenţa instituţiei, fără a divulga insă informaţiile pe
trebuie sa constituie un capitol special al relatiilor publice, in care nu are dreptul să le ofere.
masura in care acestia sunt persoane care pot retransmite E ) Comunicarea în situaţiile de criză
mesajul, il pot deforrna sau pot constitui bariere in transrnisia Nu de puţine ori, instituţiile publice sunt confruntate cu situaţii
acestuia. Publicitatea este in mare masura un instrurnent eficient de criză, sau cu aşa numitele ‘situaţii de urgenţă’. Este vorba despre
de cornunicare catre aceasta categorie de public; data fiind insa evenimente social-politice, a căror gravitate variază de la manifestări cum ar
importanta acestei categorii de public, este necesara folosirea fi grevele, mişcările sociale de presiune a străzii, schimbarea subită a echipei
tuturor canalelor de comunicare catre el, ca atare folosirea de conducere, până la revoluţii şi războaie. In aceeaşi categorie se înscriu
canalelor personale poate fi decisiva. Este ceea ce fac companiile catastrofele naturale (cutremure, inundaţii, etc.) sau accidentele de altă
de produse medicale atunci cind lanseaza campanii de informare natură (accidentele grave aviatice, maritime sau terestre).
catre medici. La fel, organizatiile non-profit pot aborda direct Ori de câte ori intervine o criză, creşte şi presiunea mijloacelor
liderii de opinie pentru promovarea unor cauze. Institutiile de informare în masă asupra instituţiei respective, iar aceasta nu face decât
publice folosesc masiv acest instrument de relatii publice pentru să adauge dificultăţi situaţiei critice. Instituţia are dubla misiune de a
promovarea unor politici publice. controla difuzarea de rnesaje şi de a facilita comunicarea deschisă, ceea ce
este deosebit de dificil atunci când criza este în ascensiune. Iar încercarea de
a ascunde părţi de adevăr nu va avea ca efect decât, într-o primă fază,
Activitatea în domeniul afacerilor publice solicită un grad înalt crearea unei stări de confuzie în rândurile publicului, iar într-o fază
de răspundere etică. Aceasta include consilierea superiorilor ierarhici cu ulterioară, ştirbirea credibilităţii organizaţiei. Ascunderea informaţiilor este
privire la un comportament adecvat normelor de relaţii publice şi aşteptărilor în acelaşi timp şi modul cel mai sigur de declanşare a zvonurilor. De
publicului. Dar pentru ca sfatul să fie acceptat şi urmat cu bună credinţă, exemplu, dacă eroarea umană într-o instituţie este de înţeles, ascunderea
credibilitatea consultantului de PR este decisivă. De aceea, chiar dacă are adevăru1ui se numeşte complicitate şi aruncă o lumină nefavorabilă asupra
adevăruri neplăcute de spus, agentul de PR trebuie să le releve şefilor săi cu unui întreg grup. De fapt, lipsa de informaţie este cea care creează zvonuri.
tact, cu corectitudine şi Ia timp. Modalitatea cea mai eficientă de a preveni zvonurile rămâne
Presa şi publicul aşteaptă o informaţie credibilă. De la purtătorul aceea de a da răspunsuri cât mai complete întrebărilor puse de presă şi de
de cuvânt se aşteaptă un mesaj clar, nu jargon sau propagandă. In egală public, pe măsură ce informaţiile pot fi transmise şi verificate.
măsură, publicaţiile guvernamentale trebuie să trezească încrederea Câteva dintre greşelile obişnuite în tratarea unei crize sunt
publicului. (Cutlip, 1994):
D ) Instituţia PurtătoruIui de cuvânt • ezitările, conducând la crearea unei imagini de incompetenţă şi confuzie;
• ripostele, sursă de creştere a tensiunilor şi emoţiilor;
• confruntarea, oferind oponenţilor vizibilitate şi o platformă de atac;
Din diferite motive, între care se pot enumera lipsa de timp a • informaţiile contradictorii, semnificând lipsă de sinceritate şi de
liderului unei instituţii, absenţa lui din ţară, aversiunea sau teama faţă de receptivitate.
presă, defectele de vorbire, aspectul fizic sau starea de moment a sănătăţii, In general organizaţiile şi implicit instituţiile publice au nevoie de
anumite instituţii desemnează unul sau mai mulţi purtători de cuvânt pentru modele gata pregătite în Iiniile generale, pentru a face faţa unei crize.
relaţii cu presa. Planurile de urgenţa trebuie să fie revizuite periodic, cel mai rar o dată pe an.

57 58
Pentru realizarea planurilor de urgenţă, personalul specializat solicită zilnic de oameni care nu ştiu să comunice. Fie că este vorba despre secretara
scenarii din partea tuturor factorilor decizionali intemi, iar reacţia în cazul care ne răspunde pe un ton răstit expediindu-ne pe uşă afară fără drept de
unor evenimente neaşteptate se derulează, în apel; fie că este vorba despre răspunsuri prost întocmite la petiţiile noastre
general pe canale dinainte stabilite, asemenea unui plan de evacuare în caz sau de colegul de birou care ne pretinde un respect nelimitat numai pe baza
de incendiu. Există deja desemnată o persoană care va da primele declaraţii, vârstei sale mai înaintate, neadmiţând nici o concesie atunci când este vorba
grupul care va face investigaţii, etc. despre problemele comune, rezultatul este întotdeauna acelaşi: frustrarea,
Planul de administrare a unei situaţii de criză în cadrul unei nemulţumirea şi implicit formarea unei proaste imagini despre o
companii include : instituţie ai cărei angajaţi nu ştiu să comunice. Ceea ce este cel mai grav
- aprobarea planului de către directorul executiv; este faptul că publicul nu va eticheta numai persoanele în cauză, ci
- lista persoanelor care vor fi implicate în rezolvarea crizei şi coordonatele instituţia ca întreg si dacă stăm să medităm mai mult chiar îi vom da
acestora (adresă, telefon, etc) dreptate. Poate că ar mai fi trebui să argumentăm pe parcursul acestei lucrări
- lista persoanelor din companie ce trebuie informate imediat în cazul unei asupra îmbunătăţirii modalităţilor de comunicare cu publicul unei instituţii.
crize; Plecând de la observaţia că în instituţiile publice româneşti nu există
- criteriile de estimare a pierderilor potenţiale; facilităţile necesare de pătrundere în clădiri pentru persoanele cu handicap
- planul de realizare a unei secţiuni de documentare, cuprinzând informaţii fizic, care au nevoie de lifturi, scări rulante, rampe speciale, putem spune că
şi mărturii; aceste categorii sunt deja excluse din instituţiile care ar trebui să fie a1e
- informaţii confidenţiale ce nu pot fi divulgate înainte de lansarea planului tuturor, să ne reprezinte pe toţi.
de contracarare a crizei şi de cele mai multe ori, nici după aceea, dacă nu De asemenea nu am vorbit de barierele impuse de apariţia
este necesar; corupţiei în instituţiile publice. Corupţia implică un mod specific de
- programul de acţiune: cine, ce si când; comunicare, excluzându-i la rândul ei pe cei care nu au mijloacele necesare
- schiţa locului unde a survenit criza, o listă de resurse şi cu necesarul de să-şi însuşească acest mod de comunicare ilicit, care necesită o analiză
aprovizionat; separată, plasată în sfera patologiei comunicării. Dar am considerat că
- locul de unde se va obţine aparatură de comunicare, sonorizare şi obiectul acestei Iucrări ar trebui să fie comunicarea normală, şi nu cea
înregistrare pentru presă; patologică, Cred că a venit timpul să reînvăţăm să comunicăm sănătos. In
- lista criteriilor de evaluare a eficienţei tratării situaţiei de criza. cele din urmă, am putea numi acesta o practică de igienă mentală.
Imbunatatirile aduse capacităţii de comunicare dau oamenilor multă torţă.
Un purtător de cuvânt special va oferi informaţii presei pe tot Când comunici bine, oamenii îţi răspund în general într-un mod pozitiv,
parcursul crizei. Această persoană va asigura consistenţa informaţiei atât în chiar dacă nu sunt încântaţi de mesajul primit. Comunicarea deficientă poate
formă cât şi în coţinut şi va face tot posibilul pentru a reprezenta organizaţia provoca un răspuns negativ care se auto-perpetuează, conducând astfel la o
într-o manieră credibilă. Informaţia trebuie să fie disponibilă permanent comunicare mai slabă.
pentru a se răspunde cerinţelor presei aflate pe toate meridianele şi pentru a Desigur că în fişa postului fiecărui angajat al unei instituţii
furniza în permanenţă cele mai noi elemente. In cazul unui dezastru, dacă publice ar trebui să figureze pe primul loc bunele maniere, dar acest lucru nu
este posibil, purtătorul de cuvânt va însoţi reprezentanţii presei la faţa este suficient pentru asigurarea unei comunicări de calitate. Sunt necesare
Iocului. stagii suplimentare de însuşire a unor tehnici de comunicare eficientă atât la
nivel interpersonal cât şi la nivelul autoprezentării şi prezentării instituţiei în
relaţiile cu presa, cu publicul sau cu eventualii parteneri străini. O astfel de
F ) Comunicarea cu publicul investiţie ar părea costisitoare la prima vedere, dar beneficiile vor fi enorme,
Nu de puţine ori, în multiplele calităţi pe care fiecare dintre noi le iar Lucrarea de faţă nu a avut alt scop decât a se constitui ca o introducere
deţine, de la simplul vizitator al unei instituţii publice, la cetăţeanul venit cu sau ca o pledoarie bazată pe argumente specia1iştilor, în favoarea realizării
o problemă. în audienţa şi până la angajatul unei astfel de instituţii, ne izbim unei comunicări de calitate în instituţiile publice din România.

59 60
• factorii limitativi economici (bani, timp, muncă), să fie incluşi în planul
decizional.
• fundamentarea ştiinţifică a deciziei;
CAPITOLUL 4 ELABORAREA DECIZIEI IN • dublarea autorităţii formale de adoptare a deciziei de către consiliul
împuterniciţilor statului
INSTITUTIILE PUBLICE • unitate de decizie şi acţiune;
• încadrarea în perioada decizională optimă
• formulare clară.
1. INTRODUCERE
4. TIPURI DE DECIZII
In teoriile manageriale apar în general patru funcţii ale unui manager:
1. Funcţia de planificare (pe termen scurt sau pe termen lung) Din punct de vedere al conţinutului funcţional, deciziile sunt:
2. Funcţia de organizare şi conducere efectivă
3. Funcţia de control a activităţii depuse pentru atingerea obiectivelor fixate 1. Decizii de planificare
4. Luarea deciziilor 2. Decizii organizaţionale
Funcţiile enumerate mai sus se exercită în condiţii de timp limitat, de stres şi 3. Decizii de conducere
presiune. 4. Decizii de stimulare (a angajaţilor, de exempiu)
Decizia este un proces de schimbare a realităţii, a resurselor naturale, 5. Decizii de control
financiare şi umane de care dispune unitatea, de alegeri rationale dintre
alternative.
In elaborarea deciziei trebuie sa avem in vedere: După nivelul de elaborare a deciziilor :
• acţiune;
• un rezultat unic cuantificabil; • Decizii strategice. Sunt deciziile care stabilesc orientările de perspectivă;
• un interval de timp ele se iau în colectiv, vizează ansamblul activităţii economice a societăţii
• investiţia maximă pentru atingerea scopului comerciale.
• Decizii tactice. Acestea se iau pentru o perioadă mai mică de un an şi
2. DEFINITIA DECIZIEI vizează o activitate sau o subactivitate a societăţii comerciale.
• Decizii operoţionale. Sunt decizii repetative, de rutină şi se referâ Ia
Putem defini decizia astfel: perioade scurte. care vizează îndeplinirea obiectivelor specifice şi
un act social, deliberat, al unei persoane sau al unui grup de persoane, prin individuale.
care se stabilesc scopul si obiectivele unei actiuni, direcţiile şi modalităţile
de realizare a acesteia, toate deterrninate în funcţie de o anumită necesitate, In funcţie de certitudinea atingerii obiectivelor, deciziile poi fi
pe baza unui proces de informare, reflecţie şi evaluare a mijloacelor si a
consecinţelor desfăşurării acţiunii respective.
• Decizii certe
3. CONDITII ELABORARE DECIZIE • Decizii incerte
• Decizii de risc
Luarea unei decizii necesita anumite conditii:
• trebuie să existe unul sau mai multe obiective care trebuie atinse. In raport cu sfera de cuprindere a decidentului deciziile se
• mai multe alternative de acţiune trebuie să fie la îndemâna managerului clasifică astfel

61 62
4. Să fie integrată în ansamblul deciziilor administrative adoptate
• Decizii individuale. Ele sunt adoptate de către un singur cadru de anterior
conducere. 5. Să fie oportună
• Decizii colective – adoptate in grup
Această abordare se bazează pe faptul că organele şi instituţiile
ETAPE DECIZIE MANAGERIALA de la nivel local cunosc cel mai bine nevoile sociale locale, problemele care
Elaborarea deciziei manageriale inseamna mai multe etape: privesc colectivităţile respective, de aceea este bine ca numai aceste organe
să adopte deciziile privind problemele în cauză. Pe de altă parte, funcţionarii
• definirea problemei, a domeniului de activitate în care ea a apărut; publici din administraţia centrală, respectiv din instituţii şi autorităţi trebuie
• identificarea elementelor necesare pentru soluţionare; să aibă o viziune sistemică, holistică asupra realităţilor din sistemul
• idei privind posibilele soluţii (care să vină inclusiv din partea administrativ şi o capacitate ridicată de analiză şi sinteză a informaţiilor
angajaţilor); provenite de la administraţia locală şi/sau de la cetăţeni.
• adoptarea celei mai bune soluţii (pentru aceasta, este de recomandat Rezolvarea situaţiilor din unitatea administrativ-teritorială prin decizii
organizarea de grupuri de discuţie). ale organelor administrative centrale, ierarhic superioare, comportă riscul
unor soluţii neadecvate, datorită cunoaşterii, nu totdeauna suficiente de către
5. DECIZIA ADMINISTRATIVA acele organe, a problemelor care privesc colectivităţile locale.
Aceste probleme pot fi iniţiate, şi rezolvate mult mai bine, de către
A ) Definitia deciziei administrative organele de la nivelul Ia care se aplică decizia.
Decizia administrativă poate fi definită ca un proces complex de Datorită ierarhizării din sistemul administrativ, deciziile organelor de
alegere a unei variante decizionale din mai multe posibile, în vederea pe nivelurile superioare sunt obligatorii pentru organele de pe nivelurile
realizării unui obiectiv al administraţiei publice şi care influenţează inferioare, care trebuie să le execute întocmai. Frecvent, acestea au un grad
activitatea a cel puţin unei alte persoane din sistem, a sistemului apreciabil de generalitate, ceea ce atrage o prelungire a termenelor de
administrativ în ansamblul lui sau a societăţii, în general. aplicare a lor.
Pentru a se evita apariţia unor rezolvări neadecvate ale problemelor
B ) Particularităţi ale deciziei administrative : care prezintă interes pentru colectivităţile locale, considerăm că organele
superioare nu ar trebui să intervină decât în măsura în care deciziile
• Rezulta din colaborarea a diferitelor persoane din compartimente diferite organelor inferioare ar veni în contradicţie cu dispoziţiile exprese ale
• Exista un volum mare de munca deciziilor organelor superioare. In restul situaţiilor este recomandată
• Avizarea o fac(e) una sau doua persoane încurajarea iniţiativelor la nivelul administraţiei locale pentru soluţionarea
• Responsabilitatea apartine mai multor persoane – titulare ale unor functii problemelor specifice.
publice D ) Tipuri de decizii administrative
• Presupune derularea unui proces in mai multe etape
In raport cu specificul domeniului putem defini tipurile de decizii
C ) Cerinte ale deciziei administrative administrative:
1.După situaţia concretă la care se referă:
Orice decizie administrativă trebuie să răspundă următoarelor cerinţe: a) Decizii normative, care se fundamentează în situaţiile cu
caracter de generalitate şi se regăsesc în conţinutul diferitelor acte
1. Să fie fundamentată ştiinţific normative integrate în cadrul general al managementului public;
2. Să aibă un caracter realist b) Decizii individuale, care se fundamentează în situaţii concrete,
3. Să intervină în timp util particulare de către funcţionari publici care au competenţe

63 64
decizionale în acest sens. adoptă în mod expres la nivelul administraţiei loca1e,~şila nivelurile medii
ale structurii sistemului administrativ.
2. După nivelul ierarhic pe care se află decidentul:
a) Decizii de nivel superior, fundamentate de către preşedinte, parlament, 6.După numărul persoanelor participante la procesul de
guvern; fundamentare:
b) Decizii de nivel mediu, fundamentate de regulă de instituţiile
administrative situate pe nivelul mediu al managementului; a) Decizii de grup, care se fundamentează atât la nivelul central,
c) Decizii de nivel inferior, fundamentate în instituţiile publice de cât şi local al administraţiei, la elaborarea acestora participă mai multe
funcţionari publici ai instituţiilor şi autorităţilor administraţiei locale situate persoane reunite în birouri, comisii sau consilii, ministere, guvern,
pe nivelurile inferioare ale structurilor organizatorice din administraţia parlament.
centrală şi locală. b) Decizii individuale sunt fundamentate cu precădere la nivelul
administraţiei locale.
3.După orizontul de timp la care se referă:
a) Decizii administrative pe termen nelimitat (deciziile 7.Din punct de vedere al conţinutului şi aI modificărilor pe care le
fundamentate la nivel de parlament şi guvern care îmbracă forma decretelor, aduc ~n ordinea juridică se disting:
legilor, ordonanţelor de urgenţă etc.)
b) Decizii administrative pe termen lung, (fundamentate la a) Decizii generale, acestea cuprind diferite reglementări, care se
nivelul administraţiei centrale şi locale). raportează la o situaţie generală şi contribuie la crearea unui cadru juridic
c) Decizii administrative pe termen mediu,( fundamentate la corespunzător desfăşurării proceselor de management şi de execuţie din
nivel de guvern, dar şi la nivelul administraţiei locale). instituţiile publice.
d) Decizii curente, (fundamentate la toate nivelurile sistemului b) Decizii specifice, care statuează o persoană, un funcţionar
administrativ şi care vizează orizonturi scurte de timp). public nominal desemnat pentru a se implica în procesul de realizare a
obiectivelor compartimentului şi/sau instituţiei publice în ansamblu.
4.După frecvenţa adoptării: c) Decizii determinate de cererea de servicii publice. Acestea
a) Decizii periodice, adoptate la anumite intervale de timp, creează, în beneficiul particularilor, drepturi şi facilităţi, de exemplu decizia
regulate, de către organele administraţiei de stat. de eliberare a autorizaţiilor administrative.
Decizii aleatorii, care se adoptă la intervale neregulate de timp, d) Decizii determinate de schimbările în structura unei
c) Decizii unice, care au un caracter excepţional, nerepetându-se instituţii publice şi care conferă funcţionarilor publici un statut în care
într-un viitor previzibil. coexistă drepturi şi obligaţii. De exemplu, numirea funcţionarilor publici.
Aceste decizii se fundamentează atât la nivelul central, cât şi la cel local al
administraţiei. 8. Din punct de vedere al competenţei decidentului:
a) Decizii executorii, care au un accentuat caracter practic şi simt
5. După amploarea sferei decizionale a decidentului: fundamentate numai de autorităţile administrative. Competenţa autorităţii
administrative pentru a lua decizii executorii este înţeleasă într-un sens larg.
a) Decizii integrale, care se adoptă din initiativa decidentului, un b) Decizii de administrare, care au un accentuat caracter teoretic
posibil reprezentant al administraţiei locale, fără a fi necesar avizul unor deoarece vizează, prin conţinutul lor, în general procesul de management,
funcţionari publici de pe nivelul ierarhic superior, respectiv administraţia respectiv desfăşurarea unor activităţi de planificare, organizare, coordonare,
centrală. gestionare, control şi modul de aplicare a conţinutului deciziilor în procesul
b) Decizii avizate, a căror aprobare şi aplicare sunt condiţionate de de realizare a obiectivelor managementului public.
avizarea de către funcţionarii publici de pe nivelul ierarhic superior. Se

65 66
• Cetăţenii consultaţi şi/sau specialişti implicaţi direct şi/sau indirect.
Trebuie facută distincţia între funcţionarii publici care decid
şi cei care sunt doar consultaţi atunci când se adoptă o decizie
administrativă.
Gradul de răspundere este diferit, de la caz la caz, în funcţie de
E ) Fundamentarea deciziei administrative contribuţia fîecărei persoane la forma fînală avizată ulterior.
Orice decizie administrativă trebuie să fie legală, adică să În condiţiile dezvoltării şi adâncirii democratiei extinderii
respecte cadrul legal în vigoare pentru ca să aibă valabilitate. rolului leadership-ului, consultarea largă a cetăţenilor creează cele mai
Acest fapt impune din partea funcţionarilor care adoptă decizii favorabile condiţii pentru adoptarea de decizii administrative
administrative după o cunoaştere temeinică şi la zi a legislaţiei. corespunzătoare din punct de vedere calitativ de natură să răspundă în cel
Fundamentarea juridică a deciziilor administrative constituie o mai înalt grad cerinţelor sociale.
condiţie hotărâtoare pentru aplicarea lor.
Faptul menţionat evidenţiază rolul important al juriştilor din 2. În funcţie de nivelul administrativ pe care se situează în structură,
toate instituţiile sistemului administrativ.. funcţionarii publici din sistemul administrativ implicaţi în fundamentarea
Decizia administrativă este rezultatul unei stranse colaborări deciziilor administrative pot fî grupaţi în două categorii:
între diferitele compartimente din cadrul unui organ al administraţiei de • Funcţionari publici din administraţia centrală;
stat, între organe diferite ale administraţiei de stat sau, între organe ale • Funcţionari publici din administraţia locală.
administraţiei de stat, pe de o parte, alte organe de stat, organizaţii nestatale, O primă categorie o formează conducătorii organelor
cetăţeni, pe de altă parte (vezi fîgura ). respective, precum şi alte persoane care deţin functii de conducere în
Sunt situatii in care se impune adoptarea deciziei de către o structura de la acest nivel.
singură persoană, fără consultarea unui colectiv, dacă există o urgenţă. Categoria menţionată cuprinde persoanele cu drept de decizie,
Putem delimita doua categorii de participanţi la fundamentarea care adoptă efectiv deciziile administrative.
şi adoptarea deciziilor administrative, în funcţie de: Cetăţenii pot participa la adoptarea deciziilor administrative,
• Modul de implicare; atât prin prezenţa lor în organele de conducere colective ale administraţiei de
• Nivelul administrativ — poziţia în structura organizatorică. stat, cât şi prin sugestiile şi propuerile pe care le înaintează organelor
administraţiei de stat în vederea adoptării unor decizii pentru îmbunătăţirea
celor în curs de adoptare sau executate deja.
Decidenti
Procesul de fundamentare a deciziei administrative este complex
(de decizie) şi presupune derularea a opt etape succesive în care sunt implicate mai multe
persoane.
Participanti la 1. Initiere decizie
Functionari Reprezentanti
executarea 2. Definire obiectiv decizional
publici ai cetatenilor
deciziilor
3. Documentarea
4. Selectare / analiza informatii
Participanti la 5. Conturarea si analiza alternativelor decizionale
pregatire decizie
6. Adoptare decizie
7. Urmarire aplicare decizie
1. După modul de implicare în procesul decizional sunt: 8. Formulare concluzii
• Funcţionarii publici implicaţi direct;
• Funcţionarii publici implicaţi indirect;

67 68
F ) Abordarea manageriala a procesului decizional • Considerarea obiectivelor politicii
• Existenta coalitiei politice
Abordarea managerială a procesului decizional din administraţia • Existenta pachetelor de probleme
publică oferă posibilitatea managerilor publici de a fundamenta decizii • Considerare cost
raţionale : caracteristici : • Derulare in etape : Redefinirea obiectivelor si modalitatilor de realizare
• Permanenta rationalizare Obtinere consens
• Eficienta si eficacitate – ca reguli Fundamentarea deciziei acceptabile
• Sistem coerent de corelatii
• Alternative decizionale reduse
• Considerarea ierarhiei Se pomeşte de la premisa că obiectivele politicii din administraţia
• Atragerea unor persoane cu anulite calitati si aptitudini publică sunt generale, iar acest generalism este considerat normal într-o
• Stimulare formare cultura organizatie oublica societate cu o politică pluralistă şi adesea poate fi un element determinant,
• Etc care să permită obţinerea unui putemic consens pentru operaţionalizarea
Poziţia în ierarhie determină limitele de competenţă ale funcţionarilor programelor administrative.
publici. Modelul creşterii presupune parcurgerea a trei etape pentru
Se consideră că atât specializarea instituţiilor publice, cât şi ierarhia elaborarea deciziilor administrative.
acestora limitează autoritatea. Specializarea limitează autoritatea 1 Definirea ţelurilor, a obiectivelor şi a modalităţilor de realizare
jurisdicţională, în timp ce ierarhia limitează autoritatea managerială. a acestora.
Funcţionarii publici competenţi sunt cei mai în măsură să 2 Ajungerea la un consens.
înţeleagă obiectivele sistemului şi sarcinile lor, să identifîce informaţiile de 3 Fundamentarea unei decizii satisfăcătoare, acceptabile.
care au nevoie şi să perceapă corect conceptele de specializare şi ierarhie
G ) Modelul rational - comprehensiv I ) Abordarea legala a procesului decizional
In literatura de specialitate americană a fost conceput un model de
fundamentare a deciziilor care să permită obţinerea unor decizii eficiente şi Abordarea legală privind fundamentarea deciziilor
implicit a unei raţionalităţi maxime într-o instituţie publică .Se numeste administrative presupune luarea în considerare a interesului public pe termen
model rational-comprehensiv si e caracterizat astfel : lung şi urmăreşte crearea unui pachet de legi care să permită cunoaşterea şi
• Derulare proces decizional in etape : Determinarea obiectivelor satisfacerea interesului public .
Formularea alternative decizionale
Alegerea alternativei maxime Caracteristici :
• Maximizare eficienta / eficacitate • Procedura speciala de adjudecare
• Criterii de baza : eficienta – eficacitate – rationalitate • Identificare factori situationali
• Specializare accentuata a functionarilor implicati • Considerare interese partide din Opozitie
• Costul total • Corelare interese politice cu legislatia
• Etc. • Orientare catre satisfacere interes politic
• Considerare interes public pe termen lung
• Crearea pachetelor de legi
• Etc.
H ) Abordarea politică a procesului decizional
Caracteristici :

69 70
6. METODE ŞI TEHNICI UTILIZATE ÎN corespunzătoare, în deplină concordanţă cu prevederile normelor statului de
MANAGEMENTUL PUBLIC drept.
In cele mai multe state cu o democraţie reală se utilizează, în
Metoda administrativă reprezintă o modalitate sau un ansamblu de principal, metoda cointeresării şi convingerii. Dar, prin natura activităţii, în
modalităti care facilitează realizarea tmor obiective ale institutiilor din aparatul de stat se foloseşte şi metoda constrângerii, după ce au fost epuizate
administraţia publică. celelalte mijloace de acţiune în vederea îndeplinirii obiectivelor.
În funcţie de obiectivele urmărite, metodele aplicabile în Metoda constrângerii se utilizează în temeiul normelor de drept,
administraţia de stat se pot grupa în 3 categori : după un avertisment prealabil, în sensul că se va recurge la măsuri de
constrângere, explicându-se, totodată, necesitatea aplicării lor.
METODA CLASIFICARI Avertizarea funcţionarilor publici, a cetăţenilor în cauză, explicaţia dată
1. EXECUTARE • Constrangere fiecăruia şi opiniei publice privind necesitatea folosirii metodei
• Convingere constrângerii preîntâmpină nemulţumirile faţă de organele administraţiei.
• Cointeresare Prezentarea şi analiza activitătilor care se desfaşoară în
2. ORGANIZARE SI FUNCTIONARE • Organizare stiintifica administraţia publică sunt utile şi necesare deoarece în timp există pericolul
• formării unei opinii neîntemeiate că în instituţiile administrative rezolvarea
Sedinta
problemelor nu se încadrează intotdeauna în limitele normalitătii. Or, această
• Conducerea eficienta
părere nu corespunde realităţii din statele democratice.
• Valorificarea experientei in munca
B )Metodele de organizare şi funcţionare
• Structurarea corespunzatoare a
programului Se disting cinci metode folosite în procesul de organizare a activităţii
3 . CERCETARE • Analiza / diagnostic defăşurate în cadrul institutiilor administraţiei publice. Printre metodele de
• Simularea organizare şi funcţionare folosite în administraţia de stat prezentăm în
• Diagrama cauza-efect continuare:
• Altele
• Metoda organizării raţionale a activitătilor administrative;
A ) Metode de executare • Metoda şedinţei;
• Metoda conducerii efîciente;
Statul poate să utilizeze şi alte metode pentru a determina • Metoda valorifîcării experienţei în muncă;
funcţionarii publici si cetăţenii să-şi îndeplinească obligaţiile ce le revin, iar • Metoda structurării corespunzătoare a programului funcţionarilor
personalul implicat în sistemul administraţiei să fie eficace. publici.
Astfel, se pot acorda recompense materiale pentru realizări Desigur, metoda şedinţei se foloseşte şi la nivelul administratiei locale
deosebite în propria activitate. Stimulentele folosite amplifică gradul de de către funcţionarii publici ai acesteia . Aceste şedinţe au loc ori de câte ori
cointeresare a funcţionarilor publici, în special. Metoda cointeresării funcţionarii publici cu funcţii de conducere consideră necesar. În institutiile
presupune elaborarea unor sisteme de indicatori pentru sensibilizarea publice, utilizarea metodei şedinţei are o serie de particularităţi, determinate
angajaţilor instituţiilor publice faţă de realizarea intereselor publice generale. de specificul domeniului.
La aceasta se adaugă şi mijloacele folosite de stat pentru Astfel, durata unei şedinţe poate varia de la 15 minute la 2-4 ore, în
determinarea unor persoane să respecte şi să execute corespunzător deciziile funcţie de tipul şedinţei şi/sau de nivelul administrativ pe care se utilizează.
administrative. Numărul participanţilor la şedinţă variază, de asemenea, în
Astfel, în statele democratice se oferă condiţii politice, juridice, functie de nivelul pe care se utilizează metoda şi de tipul deciziilor
economice, sociale pentru ca membrii societăţii să aibă o conduită

71 72
administrative care urmează a fi adoptate.
În utilizarea acestei metode se constată o serie de abateri de la
regulile menţionate mai sus, ceea ce are consecinţe atât asupra calitătii
CAPITOLUL 5 MOTIVAREA SI DEFINIREA
deciziilor administrative, a funcţionalităţii sistemului administrativ şi a
eficacităţii managementului public. Metoda conducerii eficiente constă într- POSTURILOR IN INSTITUTIA PUBLICA
un ansamblu de modalităti orientate spre desfăşurarea unor activităti
eficiente de către administratorii publici implicaţi în procesele de
management şi de execuţie din instituţiile publice. 1. FORME DE MOTIVARE
Pentru aceasta, ei trebuie să posede cunoştinţe în domeniul în
care îşi desfăşoară efectiv activitatea, în domeniul administrativ juridic, Una dintre cele mai controversate probleme ale managementului
calităţi morale, dar şi calităţi şi cunoştinţe în domeniul economic, al public este motivarea funcţionarilor publici. Una din principalele cauze,
managementului, sociologiei şi psihologiei. pentru disfunctionalitătile sistemului administrativ din România, o reprezintă
Pentru o conducere eficientă este necesară o foarte bună precaritatea politicilor de personal care nu stimulează funcţionarii publici să
cunoaştere a realitătii sociale, a intereselor sociale care stau la baza stabilirii se implice în realizarea obiectivelor generale şi specifice. Ei sunt preocupaţi
obiectivelor din cadrul sistemului administrativ. în primul rând de realizarea la un nivel uneori acceptabil a propriilor sarcini
Experienta imprima functionarului o foarte buna abilitate ceea şi nu înţeleg sau nu sunt stimulaţi/constranşi sa inţeleagă rolul lor în cadrul
ce va conduce la realizarea rapida si eficienta a sarcinilor . sistemului. Situaţiile de acest tip s-au extins în timp şi afecteaza considerabil
Metoda structurarii programului functionarilor publici calitatea serviciilor publice în general. Mentionam cateva din formele de
contribuie la sporirea eficacitatii muncii lor prin : motivare a funcţionarilor publici din sistemul administrativ din România:
• Confort 1. Acordarea unui salariu mai mare;
2.Avansarea pe post sau funcţie;
• Climat organizational deschis
3.Promovarea unui sistem de indicatori de performantă.
• Dotare tehnica adecvata
• Etc. 1. Acordarea unui salariu mai mare
C ) Metodele de cercetare Activitatea din instituţiile administrative este dificil de măsurat,
Analiza – diagnostic prin : motiv pentru care funcţionarii publici primesc drepturile băneşti pe baza
• documentare / investigare domeniu care e abordat timpului lucrat.
• analiza cauzala date / informatii folosindu-se diagrama cauza-efect In limitele acestui sistem pot fi efectuate diferenţieri pentru
• identificare deficiente si aspecte pozitive stimularea funcţionarilor.
• formulare propuneri de perfectionare Existenţa unor clase de salarizare pentru fiecare post şi funcţie
oferă posibilitatea de a se majora salariul funcţionarilor, chiar dacă rămân
în acelaşi post, dar desfăşoară o activitate eficientă.
Pentru o mai buna intelegere folositi ANEXA toata . De fapt si Sporurile de salariu acordate pentru continuitate, în aceeaşi
adoptarea legilor sunt tot DECIZII . instituţie, reprezintă un mijloc de combatere a mobilităţii personalului.
Prin lege se pot acorda premii anuale sub formă de gratificaţii
pentru ansamblul realizărilor obţinute şi creşterea eficienţei în instituţiile
administrative.
Premiile se repartizează între membrii colectivului de
funcţionari.
Intrucat întregul colectiv este cointeresat de obţinerea acestor

73 74
gratificaţii, se formează un climat organizatoric caracterizat prin ajutor asigurarea exactităţii aprecierilor şi controlul modului în care ele au fost
mutual, colaborare şi control reciproc între funcţionari. alcătuite.
Întrucât aprecierea anuală urmează să determine posibilităţile
2.Avansarea pe post sau funcţie funcţionarului de a lucra în continuare în conditiile concrete ale aparatului
Aceasta forma are avantajul că cel avansat cunoaşte bine administrativ şi/sau de a fi promovat, este de dorit ca aceasta să nu constituie
specificul activităţii şi este stimulat să-si îmbunătăteasca pregătirea o descriere, ci o analiză a activităţii desfaşurate şi a însuşirilor personale, în
profesională, managerială, pentru a fi promovat în funcţii superioare raport cu cerinţele funcţiei, postului pe care îl deţine.
vacante. In unele state se utilizează chestionare pentru aprecierea
Este necesar să li se creeze condiţii de promovare în funcţii funcţionarilor.
pentru a cunoaşte problemele fundamentale ale administraţiei pe diferite Utilizarea chestionarelor conferă caracterizărilor unele elemente
niveluri ierarhice şi să avanseze rapid, pentru ca la o vârstă tânără, când de obiectivitate în evaluarea oricărei activităţi intelectuale, atunci când
potenţialul lor poate fi valorificat la maximum să ocupe funcţii de aprecierile bazate pe impresiile şefului despre subordonat sunt incerte.
conducere. O caracterizare superficială sau subiectivă facută de şeful
ierarhic, precum şi ignorarea contributiei personale şi a eforturilor
funcţionarului determină inefIcienţa activităţii acestuia.
3. Promovarea unui sistem de indicatori de performanţă Pentru fiecare funcţionar public, o dată pe an, se completează o
reprezintă un pas recent în politica de personal a sistemului fişă de apreciere de către şeful direct sau de o persoană abilitată în acest
administrativ din România. sens.
A fost definit un instrument care să stimuleze implicarea Structura acestui document se prezintă astfel:
funcţionarilor publici în realizarea scopurilor sistemului şi să permită
identificarea obiectivă a efortului fiecăruia. Sistemul indicatorilor de
performanţă are un dublu rol: Fişa de apreciere a personalului ( Anexa 1- scheme )
• Stimulează funcţionarii publici să obţină cele mai bune rezultate;
• Permite o evaluare a contribuţiei fiecăruia la rezultatul final.
Legea poate să dispună ca la evaluarea activităţii funcţionarului 2. MODALITATI DE INCETARE A FUNCTIEI PUBLICE
să participe si colegii acestuia.
Dacă intregul colectiv al funcţionarilor ia parte la analiză şi la
În funcţie de cauzele care determină încetarea din funcţie a
evaluare, consecinţele sunt mai uşor acceptate: majorări de salarii,
functionarilor publici pot fi delimitate, potrivit legii, mai multe modalităţi
promovări etc.
1. Demisia;
Caracterizarea funcţionarului public urmează să fie adusă la
2. Inaptitudinea fizică;
cunoştinţă subiectului, cu scopul de a-l determina să-şi îmbunătăţească
3. Incompetenţa profesională;
activitatea în raport cu aprecierea primită.Astfel, pot apărea anumite reacţii
4. Revocarea disciplinară.
ale funcţionarului, iar atunci când sunt formulate critici, trebuie argumentate
afIrmaţiile.
In măsura în care caracterizarea funcţionarului corespunde
realităţii, aceasta este eficientă şi poate conduce la o imbunătătire în
1) Demisia
continuarea activităţilor desfaşurate sau poate avea o inftuenţă negativă
Un funcţionar public are dreptul să demisioneze.Aceasta este o
asupra modului de realizare a obiectivelor individuale de către subiectul
situaţie statutară care nu îi permite încetarea din funcţie doar prin
evaluat. Este bine cunoscut faptul că în derularea activitătilor de evaluare şi
manifestarea acordului propriu de vointă.
apreciere apar şi erori, de aceea este necesară o preocupare sporită pentru

75 76
Este necesar ca demisia sa să fie acceptată conform legii, fie de cazun:
instituţia respectivă, fie de autoritatea ierarhică. • Daca detaşarea ar urma să aibă loc într-o altă localitate unde nu i se
asigură conditii corespunzatoarere de cazare;
2) Inaptitudinea fizică • Daca starea sănătăţii este precară şi nu permite efectuarea detaşării;
• Daca există probleme familiale tememice.
În acest caz el poate fi pus în retragere, nu pentru limită de După 1989 a apărut din ce în ce mai evidentă necesitatea adoptării noului
vârstă, ci pentru invaliditate, fie din oficiu, dacă institutia administrativă Statut al funcţionarului public.
consideră că el nu-şi mai poate realiza sarcinile, fie la cererea sa, dacă el Parlamentele şi guvemele succesive ale României, carora li s-a
însuşi se consideră inapt. încredinţat reglementarea şi înfăptuirea administraţiei statului, au perseverat
Decizia de punere în retragere pentru invaliditate intervine după în aceeaşi direcţie, înţelegând mai puţin importanţa şi utilitatea definirii clare
o procedură medicală stabilită de lege. a statutului functionarilor publici.
Este evidentă necesitatea aparitiei Statului funcţionarului
3) Incompetenţa profesională public care să elimine aspectele neclare existente în activităt derulate de
Un funcţionar public necorespunzător nu este numai acela care către funcţionarii publici din sistemul administraţiei de stat din România.
a comis o culpă, dar şi cel care nu îşi îndeplineşte funcţia aşa cum ar trebui Stabilitatea unui sistem şi eficacitatea managementului acestuia
din cauze de ordin intelectual sau pentru că nu este suficient de activ. sunt în mod direct influenţate de existenţa unui cadru legislativ
O asemenea măsură se aplică foarte rar în practică. Este relativ corespunzător, actualizat, în care rolul funcţionarului public să fie clar
uşor de explicat situaţia în care un funcţionar public a comis o abatere definit. În fond, funcţionarul public este cel care dinamizează un sistem
disciplinară, dar este dificil să se dovedească că el este necorespunzător din administrativ şi prin acesta un macrosistem.
punct de vedere profesional, deoarece aprecierea este subiectivă.

4) Revocarea disciplinară 3. ANALIZA POSTULUI


Această formă de încetare din funcţie a funcţionarului public A ) Definitia postului
pentru o raţiune personală, subiectivă este frecventă şi constă în comiterea Postul poate fi definit ca “suma sarcinilor repartizate unei poziţii din
de către funcţionarul public a unei abateri grave. structura organizaţiei”. Această viziune asupra postului este foarte
Se mai adaugă un motiv obiectiv, care este reducerea numărului limitată, fiindcă omite să ia în considerare responsabilitatea pentru
funcţionarilor publici, urmare a procesului de restructurare din cadrul rezultatele obţinute, de care are nevoie deţinătorul postului. Postul deţinut
sistemului. de o persoană se află în strânsă Iegătură cu rolul pe care acea persoană
trebuie să-l exercite în cadrul postului respectiv.
Uneori, din raţiuni bugetare se decide suprimarea unor posturi
din structura administativa. B ) Crearea unui post
Asemenea decizii se iau prin lege cu respectarea principiului Majoritatea posturilor se repartizează pe baza unor criterii destul de
stabilităţii elementare. Managerul unei unităţi de activitate observă o serie de sarcini
funcţionarilor pe posturi şi funcţii. care trebuie executate şi le repartizează persoanelor din subordine în virtutea
Funcţionarii publici pot fi delegaţi sau detaşaţi, în afara locului propriei sale judecăţi. Foarte posibil ca orice post nou să fie discutat mai
de munca întâi cu managerul superior şi poate chiar cu cineva din departamentul de
iniţial, numai în condiţiile prevăzute de lege sau de statutul, care, de regulă, personal, dar influenţa cea mai importantă în decizia de înfiinţare a unui nou
este aprobat prin lege. post în cadrul structurii este cea dată de opinia managerului de compartiment
Functionarul public poate refuza detaşarea în următoarele în legătură cu necesitatea şi tipul postului respectiv. Pe măsură ce se schimbă

77 78
condiţiile de executare a sarcinilor, se modifică şi posturile, în principal ca MANAGER DE LINIE SPECIALIST POST FUNCTIONAR
reacţie Ia solicitările grupului managerial în cauză. Numai anumite tipuri de SUPERIOR
posturi sunt create într-un mod completamente raţional, adică posturile • A planifica • A analiza • A verifica
compuse din activităţi de rutină, uşor de măsurat, pe care le găsim în multe • A directiona • A propune • A pune la
dintre departamentele de producţie şi funcţionăreşti. Majoritatea celorlalte • A decide • A consilia dispozitie
posturi şi, în mod indubitabil, cele care necesită un înalt grad de • A asigura • A aprecia • A tine evidenta
discernământ şi liber arbitru, nu pot fi create pe loc şi de o manieră • A mentine • A recomanda • A inainta
definitivă. Posturile de acest tip trebuie să evolueze şi să se dezvolte pe • A stabili • • A prezenta
A elabora
măsură ce sunt executate sarcinile care le compui. In timp, orice post poate • A furniza
• A analiza retrospectiv
să sufere schimbări considerabile, fără ca nimeni să observe realmente acest
F ) Avantajele analizei posturilor
lucru. Ca urmare, atunci când se întreprinde o analiză a organizaţiei,
managerii trebuie să ia măsuri pentru redefinirea postului în funcţie de noile
¾ Principalele argumente care vin să justifice activitatea de analiză a
circumstanţe punct în care începem să vorbim despre analiza postului.
posturilor sunt următoarele:
C ) Analiza postului
¾ Evidenţiază şi clarifică posturile pentru care se caută noi angajaţi.
Aceasta descrie procesul de examinare a posturilor în vederea identificării
¾ Furnizează fişe de post care pot asigura argumente esenţiale pentru cei
principalelor lor caracteristici, în particular a obligaţiilor pe care Ie cuprind,
care conduc interviurile de selecţie.
a rezultatelor pe care trebuie să le realizeze, a activităţilor majore pe care
¾ Asigură posibilitatea de redactare a specificaţiilor de personal sau de rol,
trebuie să le efectueze şi a relaţiilor stabilite cu alte posturi din cadrul
în scopuri de selecţie sau de instruire profesională.
ierarhiei organizatorice. Produsul rezultat din analiza postului este
¾ Poate furniza materialul elementar pe baza căruia să se facă evaluarea
documentul de descriere a postului (numit fişa postului sau, uneori,
performanţei.
descrierea postului), care poate să ia diverse forme, în funcţie de tipul
¾ Este o condiţie iniţială obligatorie pentru orice tentativă de evaluare
postului descris. Posturile de rutină cu mică însemnătate (de pildă pentru
analitică a posturilor.
angajaţii începători sau ai eşaloanelor inferioare) se pot descrie cel mai bine
¾ Poate facilita analiza structurilor organizatorice, prin evidenţierea clară a
punându-se accentul pe sarcinile care trebuie îndeplinite, pe când în cazul
unităţilor elementare din cadrul organizaţiei (adică a posturilor).
posturilor manageriale, accentul se cuvine pus pe rezultatele Ia care trebuie
¾ Poate facilita evaluarea necesarului de instruire.
să se ajungă.
D ) Descrierea postului – ( Anexa 1 - scheme )
Avantajele prezentate mai sus se adresează factorilor de
E ) Redactarea fişelor de post – figura ( Anexa 1- scheme)
conducere şi în mod special managerilor de linie, dar există şi avantaje
In redactarea unei fişe, cel mai dificil de descris corect şi concis sunt
directe pentru angajaţii individuali:
secţiunile referitoare la: (a) scopul general şi (b) principalele obligaţii.
In tabelul de mai jos sunt prezentate verbe specifice unor • li se poate da o idee clară în privinţa principalelor responsabilităţi pe care
categorii de posturi: trebuie să şi le asume;
• li se asigură o bază justificativă pentru viitoare solicitări de modificare
sau îmbunătăţire a postului deţinut (de exemplu: redefinirea postului);
• li se furnizează date pertinente cu privire la modalitatea de evaluare a
propriiIor performanţe;
• li se oferă posibilitatea de a participa la stabilirea propriilor obiective pe
termen scurt şi mediu.

79 80
detaliu
Actiunile care pot fi avute in vedere pentru analiza postului sunt Putem mentiona doua metode de culegere a datelor:
urmatoarele: • analizarea documentaţiei existente;
1. Se stabilesc scopurile şi obiectivele concrete ale analizei, spre • observare.
exemplu: G ) Interviul de analiză a postului
2. evaluarea postului, planificarea organizatorică etc. Analistul poate începe să exploreze mai întâi profunzimile, caracteristicile-
3. Se înaintează conducerii un plan de ansamblu. cheie ale postului.
4. Se obţine sprijinul conducerii. Una din problemele pe care orice analist este probabil s-o întâmpine de
5. Se discută acest plan cu managerii de linie şi cu specialiştii, obicei, rezidă în aceea că persoana intervievată vine cu mult prea multe
operându-se modificările necesare. informaţii, din care mare parte nu este suficient de relevantă.
6. Se solicită cooperarea reprezentanţilor angajaţilor. Pe lângă încercarea de a obţine informaţii cât mai detaliate privind genul şi
7. Se întocmeşte spaţiul de detaliu, inclusiv graficul de derulare. sfera de acoperire a postului în chestiune, analistul se străduieşte totodată să
8. Dacă este cazul, se selectează şi se pregăteşte un analist de sesizeze şi “tipicul” sau “specificitatea” postului respectiv
posturi. H ) Descrierea postului – pasii urmariti
9. Se anunţă toţi angajaţii implicaţi. Paşii pe care trebuie sa-i parcurgă un analist pentru a realiza o descriere de
10.Se pune în practică etapa pilot. post realistă ar putea fi următorii:
11.Se analizează rezultatele etapei pilot şi se dezbat eventualele 1. Corelarea tuturor datelor esenţiale referitoare la post, eliminind
probleme. toate informaţiile neclare sau irelevante.
12.Se continuă cu planul final. 2. Sortarea datelor esenţiale impartite pe probleme sau domenii de
13.Se analizează rezultatele obţinute responsabilitate înrudite
3. Formularea secţiunilor iniţiale ale fisei de descriere
Programul de analiză a posturilor presupune un efort (denumirea postului, relaţii cu alte posturi etc)
considerabil de pregătire, chiar şi inainte de a fi pus în discuţia managerilor 4. Formularea principalelor responsabilităţi ale postului, aşa cum
superiori şi a altor manageri. apar ele intr-o analiza superioara
Specificaţia de personal pentru un specialist în analiza 5. Schitarea primei variante de formulare a scopului general al
posturilor trebuie să cuprindă următoarele cerinţe: postului.
Cunoştinţe - nivel acceptabil de cunoaştere a organizaţiei; 6. Completarea restului fişei de descriere, concentrând atenţia
- cunoştinţe generale privind tipurile de posturi susceptibile de asupra acurateţei, claritatii şi conciziei formei si conţinutului
a face obiectul analizei; 7. Relevarea primei variante, pentru a vedea dacă este
- stăpâneşte cadrul definitoriu al analizei ce urmează a fi completă/dacă sună veridic.
întreprinsă. 8. Transmiterea documentului persoanei care ocupă postul
Aptitudini -capacitatea de a stabili un raport cu subiecţii intervievaţi; respectiv şi/sau managerului în subordinea căruia se află, pentru
- tehnici corespunzătoare de chestionare; analiză şi observaţii.
- capacităţi analitice; 9. Operarea de modificări atunci când este cazul
- capacităţi de formulare în scris şi de redactare a materialelor. 10.Redactarea variantei finale şi validarea ei de către cel care
Atitudini - adopta o atitudine prevenitoare, specifică rolului de răspunde de derularea acestui proces.
“facilitator”; I ) Evaluarea postului
- trebuie să aibă o abordare diplomatică şi plină de tact; Evaluarea postului îşi propune să facă o comparaţie sistematică intre posturi,
- trebuie să poată descrie adevărul aşa cum îl vede (integritate); pentru a le evalua valoarea relativă necesară în stabilirea unei structuri
- trebuie să aibă capacitatea de a acorda atenţie chestiunilor de raţionale de remunerare. Evaluarea are ca scop să reducă ponderea

81 82
metodelor arbitrare în determinarea renumerarii, prin introducerea unui identifica
element de obiectivitate în rnetodologia de comparare a posturilor. eventualele anomalii.
Scopul urmărit prin evaluare este de a concepe o ierarhizare • Se convine ierarhizarea finală a posturilor etalon.
argumentată a posturilor, pe baza căreia să se poată construi o structură • Se încadrează posturile rămase, în ierarhia etalon.
raţională şi acceptabilă de remunerare. Se cuvine să evidentiem câteva • In cadrul ierarhiei rezultate, posturile sunt grupate în aşa fel încât să se
caracteristici importante ale activitătii de evaluare a posturilor: evidenţieze posibilele clase de salarizare, sau li se alocă poziţii într-o
- Evaluarea posturilor examineaza posturi, nu oameni. grilă de salarizare, pe baza punctajului total al fiecărui post.
- Standardele de evaluare a posturilor sunt relative, nu absolute. J ) Metoda de clasificare prin punctaj
- Datele primare pe baza cărora se face evaluarea unui post sunt obţinute La aceasta metoda trebuie sa avem in vedere:
prin analiza Aptitudini:
postului. • pregătirea şi instruirea necesară;
- Evaluările posturilor sunt realizate pe grupuri, nu individual. • amploarea şi profunzimea experienţei cerute;
- În evaluarea unui post există întotdeauna un anumit element de • aptitudinile sociale necesare;
subiectivism. • aptitudinile pentru rezolvarea problemelor;
- Evaluarea posturilor nu determină niveluri de salarizare, ci asigură
• gradul de iniţiativă/utilizare a propriului discernământ;
numai argumentele concrete pe baza cărora poate fi concepută o
• gândire imaginativă (creatoare).
grilă de rernunerare
Metodele de evaluare a posturilor pot fi împărţite în două • responsabilităţi/nivel de răspundere:
categorii : • amploarea responsabilităţii;
1. metode analitice • responsabilitati specializate; complexitatea activităţii;
2. metode non-analitice • gradul de libertate de acţiune;
Procedura de aplicare a unei rnetode analitice se cornpune din • numărul şi tipul cadrelor subordonate;
următoarele etape: • limita răspunderii pentru dotări/utilaje şi instalaţii;
• Se convin scopurile/obiectivele urmărite. • limita răspunderii peinru produse/materiale componente.
• Organizaţia îşi intruneste propriul colectiv de evaluare a posturilor, din
rândurile propriilor angajaţi, sau angajează consultanţi de specialitate; Efort:
sunt aleşi reprezentanţi ai angajaţilor pe lângă colectivul de evaluare, • exigenţele intelectuale ale postului;
dacă se coiisideră necesar. • exigenţele fizice ale postului;
• Se convin factorii relevanţi ai postului. • gradul posibil de stres.
• Fiecare factor este defalcat pe “grade” sau “niveluri”.
• Fiecărui factor (şi fiecărei sub-diviziuiii) i se alocă un coefcient de Conditii de muncă:
poîndere. • duratele operaţiunilor care trebuie efectuate;
• Mai departe, se alocă un nunăr de puncte fiecărui factor şi fiecărei sub- • natura turbulenă sau staţionară a activităţii;
diviziuni. • numarul şi duratele deplasărilor;
• Se identifică posturile etalon. • diversitatea subordonaţilor;
• Se redactează fişele de descriere pentru toate aceste posturi etalon. • presiuni din partea altor grupuri;
• Se evaluează fiecare post etalon în conformitate cu sistemul de punctare. • ambient dificil sau imprevizibil.
• Se ierarhizează posturile etalon în funcţie de punctajul total aferent. Evaluarea posturilor poate juca un rol extrem de important în
• Se analizează ierarhizarea initiala a posturilor etalon pentru a se procesul de elaborare a unor sisteme de remunerare rnetodice şi echitabile.
Sistemele analitice de evaluare, în particutar, oferă un mijloc eficace de

83 84
identificare a factorilor de post esentiali, aplicând acestora coeficientii de unui proces permanent de pregatire şi perfecţionare a pregătirii
pondere corespunzători, comparând posturile pe baza lor şi asigurand în final funcţionarilor publici în domeniul de specialitate şi al managementului, în
o concepţie coerentă asupra valorii relative a tuturor posturilor din grupul de special.
lucru studiat. Pe baza acestui argument de semnificaţie relaţională, se pot In prezent, este unanim recunoscut faptul că valoarea unui sistem
concepe apoi difereinieri în sistemul de salarizare, de o manieră administrativ constă nu atât în mijloacele materiale şi financiare de care
demonstrabil mai echitabilă decât prin deciziile arbitrare ale unor indivizi dispune, cât mai ales în potenţialul său uman. Având în vedere că, în mare
sau grupuri cu putere de influenţă. măsură, realizarea deciziilor politice, progresul economico-social general
Putem concluziona astfel o legatura dintre recrutare si selectie depind de funcţionalitatea sistemului administrativ, este explicabilă atenţia
Schema - Legătura dintre rolurile recrutării şi selecţiei ( Anexa 1 – deosebită care trebuie acordată pregătirii funcţionarilor publici.
scheme ) Majoritatea specialiştilor ignoră elemente importante, indispensabile
pentru profilul viitorilor funcţionari publici. Astfel, unii specialişti consideră
4. PREGATIREA PROFESIONALA A FUNCTIONARILOR pregătirea în domeniul dreptului ca fiind cel mai important aspect pentru
PUBLICI profilul unui funcţionar public. Alţii consideră că este suficientă o pregătire
de bază într-o instituţie publică sau pe lângă o instituţie publică din sistemul
Cele mai bune legi administrative nu dau rezultatele aşteptate dacă nu administrativ.
sunt aplicate în interesul societăţii de către funcţionari bine pregătiţi pentru a Dincolo de aceste abordări limitate se poate considera că pregătirea
desfăşura activităţi specifice. funcţionarului public presupune un proces complex şi continuu.
Frecvent, conducerea sistemului administrativ în România neglijează
pregătirea profesională şi managerială a funcţionarilor şi menţine un număr
de personal mult mai mare decât cel necesar, înlocuind calitatea prin Perfecţionarea pregătirii profesionale conţine câteva forme de
cantitate. perfecţionare a pregătirii profesionale:
În administraţia statului nu există funcţii publice care să nu solicite • Instruire la locul de muncă sub controlul direct al şefului;
nici un fel de pregătire profesională şi/sau în domeniul managementului. • Participarea la cursuri organizate în cadrul instituţiei publice sau în altele
Prin urmare, competenţa profesională şi cea în domeniul precum şi în centrele de perfecţionare a pregătirii special constituite;
managementului public sunt absolut necesare pentru obţinerea eficientei la • Implicarea în programe personale de perfecţionare, care presupun şi
nivelul sistemului administrativ prin previzionarea corespunzătoare a verificarea periodică a cunoştinţelor asimilate;
evoluţiilor viitoare, organizarea activităţii, gestionarea resurselor, motivarea
• Participarea la stagii de pregătire, respectiv specializare în ţară şi în
angajaţilor şi controlul modului de desfăşurare a proceselor.
străinătate, în instituţii de învăţământ superior, inclusiv postuniversitar.
Este evidentă necesitatea efectuării unor schimbări majore în
Personalul din administraţia publică centrală şi locală care
statutul funcţionarului public. Astfel, funcţionarul public cu funcţie de
participă la programele de perfecţionare şi/sau specializare profesională,
conducere trebuie să devină un manager public.Mentionam urmatoarele
organizate la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative prin
categorii de competente:
Centrul de Perfecţionare a Funcţionarilor Publici din Administraţia Centrală
• Competenţa profesională; şi Locală este reprezentat de:
• Competenţa managerială; - Prefecţii şi subprefecţii;
• Competenţa politică; - Directorii generali, directorii adjuncţii ai acestora din ministere şi
• Competenţa etică. din celelalte organe centrale de specialitate ale administraţiei publice,
Competenţa este capacitatea unei persoane de a realiza, în mod precum şi consilierii miniştrilor;
corespunzător şi cu eficienţă maximă, sarcinile care îi revin. Competenţa - Şefii de servicii şi birouri din ministere şi din celelalte organe
este cea care generează performanţa, respectiv productivitatea şi eficacitatea. centrale de specialitate ale administraţiei publice;
Competenţa, respectiv performanţa, marchează momentul final al - Şefii serviciilor publice descentralizate ale ministerelor şi celorlalte

85 86
organe centrale de specialitate ale administraţiei publice şi adjuncţii CAPITOLUL 6 RECRUTAREA SI SELECTIA DE
acestora;
- Directorii generali ai prefecturilor şi celelalte categorii de personal PERSONAL IN INSTITUTIILE PUBLICE
din aparatul tehnic de specialitate al prefecturilor;
- Secretarii Consiliilor judeţene şi cei ai Consiliilor locale municipale
şi orăşeneşti; 1. INTRODUCERE
- Personalul care exercită atribuţiile statului în domeniile stării civile,
autorităţile tutelare şi ocrotirii minorilor; • Recrutarea şi selecţia sunt procese costisitoare.
-Alte categorii de funcţionari publici, la solicitarea beneficiarilor, în • Deplina corectitudine a procesului se poate asigura printr-o analiză
limita posibilităţilor de instruire. riguroasă a postului şi prin compararea specificaţiilor lui cu experienţa şi
Există preocupări pentru extinderea acestei forme de pregătire a aptitudinile celor care ar urma să-l ocupe.
funcţionarilor publici aleşi din administraţie, deoarece reforma în acest • Impresia iniţială asupra oamenilor este, de obicei, inexactă şi, dacă am
sistem poate deveni o certitudine, doar cu participarea efectivă a unui acţiona conform ei, am ajunge la decizii de selecţie incorecte şi de slabă
personal cu pregătire profesională şi managerială specifică. calitate.
• Analiza postului reprezintă un element decisiv pentru succesul procesului
de recrutare şi selecţie. Greşelile făcute în această etapă se răsfrâng
asupra întregului proces.
• Scopul recrutării este de a atrage un număr mic de solicitanţi
corespunzător calificaţi.
. Lista restrânsă a candidaţilor ce urmează să fie invitaţii la
interviu se alcătuieşte în urma comparării capacităţii şi experienţei fiecărui
solicitant cu specificaţiile postului.
Eficacitatea recrutării şi selecţiei, alegerea unor tehnici adecvate
şi a modalităţilor de aplicare au o mare influenţă asupra contractului
psihologic dintre individ şi organizaţie. Acesta influenţează, la rândul său,
motivaţiile pentru muncă ale noilor veniţi care trebuie să fie pregătiţi şi să
ştie ce anume aşteaptă.
Trebuie sa avem in vedere cele trei tipuri de agenţi externi care
pot contribui la recrutarea candidaţilor: agenţiile de plasare, experţii în
probleme de selecţie şi experţii în probleme de depistare a candidaţilor.
Nu trebuie uitate principalele alternative la interviul de selecţie:
testele de competenţă, testele de personalitate, probele de simulare a
activităţii (testele analogice) şi centrele de evaluare. În acest context, am
discutat despre oportunitatea aplicării fiecăreia.
Tehnicile de recrutare şi selecţie trebuie să fie, înainte de orice,
adecvate scopului. Fiecare metodă are avantajele şi dezavantajele ei, În
calitate de manageri, avem obligaţia de a alege metoda cea mai potrivită şi
de a ne îngriji să fie aplicată corect.
Prin putere publică se înţelege ansamblul atribuţiilor, stabilite de

87 88
lege, care permit organelor din administraţia publică satisfacerea intereselor
generale.
Prin lege se constituie diferite funcţii publice.
Acestea sunt încredinţate funcţionarilor publici, adică acelor Functionari
persoane prin care acţionează instituţiile ce formează administraţia statului.
În general, în administraţia de stat persoanele care deţin funcţii
publice poartă denumirea generică de funcţionari publici.
Funcţionarul public este o persoană care, în conformitate cu Participanti la Participanti la
dispoziţiile actelor normative, este numită de autoritatea publică competentă pregatirea deciziilor De decizie executarea
sau aleasă potrivit normelor legii şi învestită în mod legal cu atribuţiile deciziilor
funcţiei sale, prestând în mod permanent o activitate, cu scopul de a asigura
funcţionarea continuă a unui serviciu public.
A )Principalele caracteristici ale functionarului public : Funcţionarii de decizie sunt aceia care deţin funcţii de conducere în sistemul
• Prin persoana sa actioneaza institutiile administrative administraţiei publice centrale de specialitate, în administraţia publică locală
• Ocupa posturi sau în unele compartimente organizatorice ale acestora, cum ar fi: direcţiile
• Detine functii publice generale, direcţiile, serviciile etc.
• E numit de o autoritate competenta Aşadar, funcţionarii publici care deţin funcţii de conducere sunt
• Ales conform legii miniştrii, prefectul de judeţ, primarii în localităţi, precum şi conducătorii
• Investit legal cu atributiile functiei sale compartimentelor organizatorice ale administraţiei publice centrale şi locale
• Presteaza o activitate pentru bunul mers al unui serviciu public care au anumite competenţe decizionale.
Funcţionarii care participă la pregătirea deciziilor sunt, de asemenea,
• Are statut propriu
stabiliţi de lege şi îşi desfăşoară activitatea în diferite compartimente
• E situat pe toate nivelurile ierarhice ale institutiilor administrative
organizatorice precum acelea de studii şi documentare administrativă.
• Desemnarea, numirea sau alegerea funcţionarului trebuie să se facă Funcţionarii care participă la executarea deciziilor administrative sunt
în conformitate cu dispoziţiile din actele normative; precizaţi tot de lege.
• Exercitarea serviciului se face în mod permanent; Principala sarcină a acestora este de a aplica sau de a urmări
• Acordarea unui salariu fix pentru poziţia în organizaţie, pentru executarea deciziilor administrative, astfel încât interesul general şi cerinţele
pregătirea şi vechimea titularului; persoanelor fizice şi juridice să fie îndeplinite.
Investirea într-o funcţie publică atrage, în special pentru Se impune sa facem distincţie între funcţionarii publici cu
funcţionarii publici numiţi, o procedură specifică de depunere a jurământului autoritate, respectiv funcţionarii publici care iau decizii şi funcţionarii de
de credinţă. concepţie sau agenţi subalterni.
B ) Clasificarea functionari publici Se conturează două accepţiuni în legătură cu noţiunea de
Din punctul de vedere al competenţei decizionale, stabilită de “politică de personal” în managementul public.
lege, funcţionarii publici pot fi grupaţi astfel : In sens restrans politica de personal se refera la principiile şi
- Funcţionari de decizie; regulile după care se realizează încheierea, modificarea sau desfacerea
- Funcţionari care participă la pregătirea deciziilor; contractului de muncă, precum şi obligaţiile funcţionarilor publici. În această
- Funcţionari care participă la executarea deciziilor. privinţă, în România nu există deosebiri esenţiale între regimul juridic al
persoanelor salariate în cadrul autorităţilor administraţiei publice şi ceilalţi
salariaţi.
Intr-un sens mai larg politica de personal cuprinde si principiile

89 90
şi regulile care se referă la realizarea condiţiilor necesare a fi create în cadrul realitate.
autorităţilor administraţiei publice, pentru desfăşurarea în bune condiţii a Recrutarea funcţionarilor permanenţi constituie o activitate importantă
activităţii acţionarilor publici. a compartimentelor de personal, care contribuie la alcătuirea unui aparat
Politica de personal are în vedere pregătirea, recrutarea, selecţia, administrativ pregătit profesional şi eficient.
promovarea şi perfecţionarea funcţionarilor publici şi a celorlalţi salariaţi,
relaţiile din cadrul autorităţilor publice, calităţile factorului uman din B ) Activitatea de recrutare a funcţionarilor publici cuprinde elaborarea
administraţie, stilul de conducere al liderilor politici şi metodele utilizate de unui program alcatuit din 4 etape :
managerii specializaţi in administraţia publică.
1. Analiza cerinţelor postului vacant;
2. Întocmirea specificaţiilor aferente activităţii în postul liber;
2. POLITICA DE PERSONAL IN INSTITUTIILE PUBLICE 3. Cercetarea posibilităţilor privind locurile unde pot fi găsiţi posibilii
candidaţi;
Caracteristici ale politicii de personal 4. Atragerea candidaţilor pentru posturile care urmează a fi ocupate.
Principalele caracteristici ale politicii de personal în instituţiile
publice sunt: C ) Definirea Selectiei
• Fundamentarea pe principiile etico-morale şi profesionale de apreciere, Selecţia constă într-un ansamblu de procese de analiză a calităţilor şi a
de repartizare şi de promovare; pregătirii profesionale a candidaţilor, în scopul numirii pe posturi şi-sau
• Caracterul unitar pentru toate instituţiile publice; funcţii publice în administraţie a funcţionarilor publici necesari.
• Situarea raţionalităţii pe prim-plan. Există o gamă variată de moduri de selecţie. Candidatura prin
poştă reprezintă unul dintre acestea şi constă în transmiterea unui curriculum
Politica raţională înseamnă, pe de o parte, existenţa unor norme logice, vitae, a unei scrisori de motivare din partea candidatului. Cel mai frecvent
simple şi clare, realizabile în condiţii specifice, iar, pe de altă parte, utilizat este concursul sub diferite forme. Deseori se utilizează interviurile,
presupune adaptarea acestei politici la mutaţiile care se produc în viaţa conversaţiile, simulările de situaţii-problemă care urmează a fi rezolvate de
economică şi socială. candidaţi
Politica de personal reuneşte ansamblul proceselor de pregătire a METODE / TEHNICI DE SELECTIE A FUNCTIONARILOR
personalului, de perfecţionare a pregătirii funcţionarilor publici de PUBLICI PERMANENTI
recrutare, selecţie, evaluare, promovare şi încetare din funcţie. 1. Testele
2. Probe de verificare a cunostintelor
3. Convorbiri cu candidatii
3. RECRUTAREA FUNCTIONARILOR PUBLICI 4. Satisfacerea unor criterii formale de catre candidati
A ) Definitia Recrutarii 5. Cercetarea referintelor si calificativelor candidatilor
Prin recrutarea funcţionarilor publici se înţelege atragerea şi
descoperirea unui personal calificat pentru ocuparea posturilor vacante. Putem mentiona urmatoarele exemple de tehnici si metode de selectie a
În acest sens, managementul public urmăreşte să realizeze mai mult personalului:
decât simpla ocupare a unor posturi vacante. Actul de numire a unui a) Convorbirea cu candidaţii recrutaţi — Interviul;
funcţionar semnifică faptul că noul angajat se va identifica cu misiunea b) Cercetarea referinţelor şi calificativelor candidaţilor- comportament , relatii
managementului public şi că abilitatea sa de a-şi îndeplini sarcinile prin , comunicare
îmbunătăţirea activităţii, în sensul de a răspunde unor obligaţii sporite, c) Satisfacerea unor criterii formale de către candidaţi – absolvirea unei
precum şi dorinţa de a se integra în noul colectiv de funcţionari vor deveni o anumite institutii de invatamant superior
d) Probele de verificare a cunoştinţelor – examen cu Comisie

91 92
e) Testele. În scopul eliminării subiectivismului la selecţia funcţionarilor se
utilizează şi testele de aptitudini şi deprinderi.
În managementul public, fiecare dintre metodele enumerate poate fi
folosită singură sau combinată cu celelalte. e) Testele
a) Convorbirea cu candidaţii recrutaţi - interviul Aceasta metoda, utilizată în mod exclusiv, nu poate oferi
Printr-o astfel de comunicare se pot obţine precizări privind rezultate bune
datele cuprinse în formularele completate de candidat. Este utilă în special la selecţia candidaţilor pentru functii tehnice
Scopul discuţiei constă în identificarea elementelor caracteristice în administraţia publică şi mai puţin utilă în situaţiile când se doreşte selecţia
privind comportamentul solicitantului. Limitele acestei metode sunt în unor persoane care să ocupe funcţii de conducere.
principal următoarele: Datorită varietăţii funcţiilor administrative şi deosebirilor în
- Dificultăţi în conceperea unui sistem unitar de apreciere a candidaţilor; activitatea practică, chiar şi pentru aceleaşi funcţii exercitate în condiţii
- Dificultatea în respectarea unor cerinţe către funcţionarii implicaţi în diferite, cerinţele solicitate candidatului diferă fără îndoială. De asemenea,
- această activitate; pentru diferite grupe specializate de funcţionari din aceeaşi categorie sunt
- Caracterul subiectiv al rezultatului interviului. formulate cerinţe specifice.
De aceea am considerat ca este utila introducerea unui capitol
b) Cercetarea referinţelor şi calificativelor candidaţilor despre diversitate in aceasta carte.
Din cercetarea referinţelor, un funcţionar cu experienţă poate Trebuie sa precizam ca:
obţine informaţii suplimentare despre activitatea candidatului, unele detalii 1. Activitatea de selecţie a personalului implică respingerea unor
ale comportamentului acestuia, domeniile în care a întâmpinat dificultăţi, candidaţi. Scopul selecţiei este, de fapt, descoperirea candidatului care
relaţiile cu colegii şi superiorii săi şi, în general, despre eficienţa realizărilor corespunde cel mai bine postului sau funcţiei vacante.
sale.
2. Utilitatea selecţiei la numirea funcţionarilor se justifică prin aceea
c) Satisfacerea unor criterii formale de către candidaţi că, în administraţia publică, urmează să funcţioneze un număr mai mic de
Tehnica se bazează pe un criteriu obiectiv, dar se reduce la un funcţionari, dar cu o pregătire profesională adecvată.
procedeu mecanic, motiv pentru care nu îşi găseşte o Iargă aplicabilitate în Pentru evitarea unor asemenea situaţii se impune utilizarea
procesele de recrutare a funcţionarilor publici. metodei prealabile de selecţie profesională.
Frecvent această formă de selecţie a funcţionarilor publici este
utilizată la numirea în funcţii, pentru care pregătirea de specialitate are o 3. Profilul impune alegerea unor funcţionari publici cu o cultură
însemnătate decisivă, diploma de absolvire a instituţiei de învăţământ generală, apţi de a realiza o mare varietate de sarcini sau a unora specializaţi
superior oferind garanţia că funcţionarul are competenţa profesională pentru anumite posturi şi/sau funcţii publice.
necesară îndeplinirii sarcinilor. Concepţia care prevalează în statele europene este aceea a
polivalenţei.
d) Probele de verificare a cunoştinţelor
4. Utilizarea combinată a mijloacelor enumerate, pe parcursul
Această modalitate de selecţie a funcţionarilor publici permite desfaşurării selecţiei presupune convorbiri cu candidaţii, cercetarea
identificarea profilului profesional al candidatului, ceea ce este important, referinţelor şi a calificativelor, precum şi satisfacerea unor criterii formale de
dar nu suficient, deoarece doar un bun specialist nu este întotdeauna către aceştia.
îndeajuns pentru buna funcţionare a unui sistem. Profilul profesional trebuie Proba examenului sau concursului este pe punctul de a se
completat cu o serie de calităţi aptitudini şi deprinderi necesare unui generaliza în majoritatea statelor democratice.
funcţionar public eficace.

93 94
care revin persoanelor din sistemul administrativ (de obicei funcţionari
publici permanenţi) pentru a realiza obiectivele precis definite ale
compartimentului şi/sau instituţiei respective.
4 . NUMIREA FUNCTIONARILOR PUBLICI Frecvent, în instituţiile publice apare cumulul de funcţii. Prin urmare
funcţionarii publici desemnaţi de un corp electoral şi numiţi într-o funcţie
Un candidat reuşit la concurs nu are dreptul la numirea în funcţia participă la realizarea unui sistem comun de obiective ale compartimentului,
publică, dacă autoritatea administrativă renunţă să-şi ocupe toate posturile instituţiei şi sistemului administrativ.
vacante sau o parte din aceste postul . În astfel de situaţie cel interesat nu Cele trei categorii de funcţii sunt compatibile şi există permanent în
poate protesta. Dacă autoritatea administrativă procedează la numiri, ea cadrul sistemului de management public.
trebuie să le facă în ordinea rezultatului concursului. Titularii funcţiilor publice, de regulă, sunt reprezentanţii puterii
Cu excepţia câtorva persoane care, prin alegere, devin politice şi provin de cele mai multe ori din afara sistemului, în timp ce
funcţionari publici, majoritatea funcţionarilor sunt învestiţi în funcţie printr- titularii funcţiilor manageriale, de execuţie sunt funcţionari publici
un act administrativ de numire, unilateral ( figura Actele de numire a profesionişti, recrutaţi, în special, in cadrul sistemului administrativ
functionarilor publici). Odată cu numirea, funcţionarul public este învestit cu existent şi/sau din afara acestuia.
atribuţiile corespunzătoare postului pentru care a candidat. Există o deosebire esenţială. In timp ce un titular al funcţiei publice
Atribuţiile, sarcinile, competenţele şi responsabilităţile poate funcţiona câteva luni sau 1 -2 Legislaturi, titularul funcţiei
funcţionarilor publici se desprind din lege. Prin urmare, toate persoanele manageriale şi/sau de execuţie poate funcţiona o perioadă mai lungă de
care îndeplinesc condiţiile legii pot să aspire la ocuparea postului şi/sau la timp. Odată numit şi titularizat pe funcţia de conducere este puţin
funcţia publică declarată vacantă. probabil să se mai schimbe ceva. Modificări apar, de regulă, doar atunci
când un titular al unei funcţii manageriale este avansat într-o altă funcţie
Figura Actele de numire a functionarilor publici din cadrul sistemului de management public.
În managementul public, relaţiile care există între management
ORDIN AL MINISTERULUI ORDIN AL PRESEDINTELUI şi funcţionarii publici sunt diferite de relaţiile care există între patroni şi
angajaţii-funcţionari ai acestora.
În dreptul public, numirea funcţionarului este un act
administrativ unilateral, dar în dreptul privat raporturile dintre patron şi
ACTE DE NUMIRE funcţionar sunt întemeiate pe o convenţie. Prin urmare, raporturile dintre
patron şi funcţionarul său care sunt reglementate prin convenţie formează
legea părţilor aşa cum se statuează în art. 969 in Codul Civil, pe când
raporturile dintre autoritatea publică şi funcţionarul public sunt întemeiate pe
DECRET AL PRESEDINTELUI DISPOZITIA PRIMARULUI dispoziţiile legale şipe actul administrativ de numire.
Titularizarea pe o funcţie publică nu se efectuează pe baza
Trebuie făcută distincţia între funcţia publică şi funcţia managerială în unui contract, ci a unui act unilateral de numire. CeI interesat poate
administraţia publică. accepta sau nu intrarea în structura administrativă, deoarece el nu poate fi
Prin funcţie publică se înţelege ansamblul sarcinilor, constrâns să intre în administraţia publică. Trebuie precizat faptul că
competenţelor şi responsabilităţilor cu care sunt învestite persoanele numirea este un act administrativ unilateral care determină efecte
titulare desemnate sau nu de un grup electoral şi numite pentru a juridice, iar nu un act bilateral.
realiza obiectivele compartimentului şi/sau instituţiei din care fac parte. Uneori, prin acte normative, decizii ministeriale sau prin
Funcţia managerială sau de execuţie în managementul public se regulamente interioare de organizare şi funcţionare, se pot schimba
explică prin ansamblul sarcinilor, competenţelor şi responsabilităţilor condiţiile fară ca funcţionarul să aibă vreun drept de a protesta împotriva

95 96
măsurii respective care poate să-l prejudicieze. Unele din acestea sunt generale, cerute pentru toţi funcţionarii
Numirea într-o funcţie publică constituie o procedură de publici :
drept public înfăptuită prin acte administrative. - să aibă calitatea de cetăţean român
Funcţionarul public este învestit cu un statut legal în care sunt - să fie major
prevăzute atribuţiile, drepturile şi obligaţiile acestuia. - să nu fi suferit o condamnare penală etc.
Se poate afirma că situaţia juridică a funcţionarului public Alteori, legea stabileşte condiţii speciale :
este statutară. - acumularea unor cunoştinţe de specialitate atestată printr-o diplomă
Funcţionarii publici numiţi prin procedura de drept public universitară.
exercită puterea publică având dreptul de a-şi îndeplini funcţia în cadrul O persoană este considerată că a dobândit calitatea de funcţionar
competenţei stabilite de lege. public o dată cu actul de numire şi trebuie să se prezinte la post după
Actul administrativ de numire, fiind un act de putere publică, comunicarea numirii. In caz contrar, se revocă numirea în condiţiile legii .
este opozabil tuturor, din data publicării sale în Monitorul Oficial, respectiv Dacă legea stabileşte obligaţia depunerii jurământului de
de când funcţionarii publici au fost învestiţi cu sarcinile, competenţele şi credinţă, această activitate reprezintă şi o condiţie esenţială pentru ca un
responsabilităţile corespunzătoare postului şi funcţiei respective. funcţionar să fie învestit în mod legal, cu atribuţiile funcţiei.
Constituţia României din anul 1991, în art. 94 litera c) stabileşte Investirea sau dobândirea atribuţiilor funcţiei este astfel
că Preşedintele României are drept de numire în funcţii publice, în condiţiile condiţionată prin lege de această manifestare solemnă de voinţă, pe care
prevăzute de lege. o face funcţionarul depunând jurământul de credinţă.
Numirea se face prin decret care se publică în Monitorul Inainte de depunerea jurământului, funcţionarul nu este învestit
Oficial. legal, iar actele pe care le-ar efectua un asemenea funcţionar sunt nule şi nu
Legile pot stabili, de exemplu, că numirile în funcţiile pot produce efecte juridice.
superioare în administraţia centrală, începând de la funcţia de director, se fac Conform principiului general în materia funcţiei publice,
de Preşedintele României, iar numirile în celelalte funcţii se fac de către numirea funcţionarul se face cu respectarea condiţiilor şi procedurii stabilite
miniştri. în actele normative.
In ceea ce priveşte administraţiile publice locale, în temeiul Prin urmare, numirea funcţionarilor publici este o activitate
principiului autonomiei locale, legile stabilesc că numirile funcţionarilor intrinsecă procesului de management şi de execuţie din administraţie şi
publici să se facă de către primari în comunele rurale şi oraşe. marchează de fapt începutul perioadei de exercitare a sarcinilor,
Numirea acestui funcţionar public se face pe bază de concurs competenţelor şi responsabilităţilor de către fiecare persoană integrată în
organizat potrivit legii. structură.
Oricare ar fi actul de numire, decret al Preşedintelui României,
ordin al ministrului, al prefectului sau dispoziţia primarului, acesta
reprezintă un act administrativ prin care statul, pe de o parte, învesteşte pe
cel numit în funcţie, cu toate efectele sale juridice, iar, pe de altă parte,
obligă managementul şi personalul de execuţie să recunoască celui numit
calitatea de funcţionar public.
Prin actul de numire, persoana fizică dobândeşte
posibilitatea legală de a exercita atribuţiile unei funcţii publice şi-sau
manageriale.
Actul de numire conferă persoanei şi autoritatea de a exercita, în
mod temporar, funcţia respectivă.
La numirea în funcţiile publice, legea stabileşte anumite condiţii.

97 98
CAPITOLUL 7 MANAGEMENTUL CARIEREI
Formalizat, acest lucru este cuprins intr-un model care cuprinde:
1. DEFINITIA CARIEREI • Orientarea in cariera
• Mediul profesional
Cariera este o succesiune de activitati si poziţii profesionale pe care o
persoana le atinge, ca si atitudinile, cunostintele si componentele asociate, 2. COMPORTAMENTE SI ATITUDINI
care se dezvolta de-a lungul timpului. Sunt trei elemente importante pentru a
intelege ce este aceea o cariera: Referitor la tipurile de cariera exista 2 teorii importante. Prima este teoria
1. Cariera este un proces dinamic in timp, inseamna o transformare continua. lui Holland care identifica sase tipare distincte de orientare in cariera:
Acest proces are doua dimensiuni: conventional, artistic, realist, social, intreprinzator si investigativ.
- Cariera externa — succesiunea obiectiva de pozitii pe care Urmeaza sa analizam detaliat pe fiecare dintre acestea :
individul le parcurge in timp 1. Persoana care apartine tipului conventional prefera in general activitati
- Cariera interna — interpretarea pe care o da individul ordonate, in care exista reguli. Este vorba de obicei de activitati ce
experientelor obiective prin prisma subiectivitatii sale presupun organizarea informatiei scrise sau numerice, analize ce
utilizeaza algoritmi si in general proceduri standard stabilite dinainte cu
2. Cariera presupune interactiunea intre factorii organizationali si cei precizie. Acest tip presupune persoane conformiste, ordonate, eficiente si
individuali. Perceptia postului ca si pozitia adoptata de catre individ, depind practice; acestea fiind partile pozitive. Cealalta fata a acestui tip de
de compatibilitatea intre ceea ce concepe individul potrivit pentru sine persoana, si care completeaza prima parte, presupune: lipsa de
(aptitudini, nevoi, preferinte), si ceea ce reprezinta postul de fapt imaginatie, inhibitia, inflexibilitatea. Ca si domeniu, este vorba probabil
(constringeri, oportunitati, obligatii). despre contabilitate si finante.
2. Persoana ce apartine tipului artistic este total opusa ca si personalitate
3. Cariera ofera o identitate ocupationala; profesia, pozitia ocupata, tipului conventional. Astfel, acesti oameni prefera activitatile ambigue si
organizatia in care lucreaza fac parte din identitatea individului. nesistematice ce implica forme expresive de scriere si exprimare verbala
sau vizuala. De cele mai multe ori sunt oameni imaginativi, intuitivi,
Oamenii sint diferiti intre ei dar, in acelasi timp, putem independenti ; in acelasi timp sunt dezordonati, emotivi, nepractici. Cele
determina si lucruri pe care le au in comun. Utilizind sisteme de clasificare mai probabile sunt grafica si reclama.
se pot identifica asemanari si diferentieri in orientarea carierei. Orientarea 3. Tipul de persoana realist presupune implicarea in activitati de
carierei este deci, acel tipar relativ stabil al talentelor, valorilor, atitudinilor manipularea fizica obiectelor. Calitatile pozitive caracteristice sint:
si activitatilor ocupationale. spontaneitate, stabilitate, simt practic. Partile mai putin bune sint:
Orientarea carierei a unui individ este importanta atunci cind o timiditate, conformism, lipsa de intuitie. Domeniile compatibile cu acest
raportam la profesia pe care acesta o are. Din compatibilitatea celor doua tip de persoana sint cele in care se cer putine prestatii sociale, negocieri,
rezulta consecinte importante pentru individ, pentru comportamentul si persuasiuni.
atitudinile sale la servici, cit si pentru starea sa de echilibru si satisfactie. 4. Tipul opus celui realist, este tipul social. Persoanele apartinind acestui
Este esential ca individul sa isi aleaga cu atentie profesia; gen se implica activitati ce presupun informare, ajutorare, dezvoltarea
trebuie sa se gindeasca pe termen lung ce ar insemna mai concret, care sunt altora. Sint persoane sociabile, prietenoase, amabile, diplomatice de
activitatile specifice, tipurile de organizatii, oportunitatile, posibilitatile de a- aceea este putin probabil sa se simta bine in medii profesionale ordonate,
si valorifica potentialul natural; este posibil sa existe o diferenţă intre sistematizate, cu reguli rigide si activitati structurate, previzibile.
percepţia despre ce înseamnă profesia respectivă din afara, si ceea ce Domeniile cele mai potrivite pentru astfel de persoane sint: marketingul,
presupune de fapt. vinzarile, instruirea.

99 100
5. Persoanele ce apartin tipului intreprinzator sint oameni ce prefera lucrul
cu alti oameni, dar au tendinta de a-i controla si conduce — fara sa ajute 4. Cei ce au dezvoltat autonomia ca si ancora nu vor ramane mult
si sa inteleaga — focalizati fiind pe obiectivele organizationale si timp intr-un domeniu specializat, nu vor tine sa ramina nici
economice. Privind aspectele pozitive, gasim: incredere in sine, ambitie, intr-un loc in care lucrurile sunt clare si planificate pe termen
energie, extroversie. Partea mai putin placuta inseamna dominare, sete de lung, in care schema de avansare este stabilita si inflexibila.
putere si impulsivitate. Acest gen de persoana are nevoie de libertate si de un mediu
6. Tipul opus, este cel investigativ. Persoanele de acest gen sint orientate fara constringeri. Independenta si libertatea sunt mai
spre activitati de observare si analiza. Urmaresc in general sa-si dezvolte importante chiar decit avansarea.
propria cunoastere si intelegere. Cele doua fete ale acestui tip de persoana 5 Recrutarea se manifesta ca si ancora prin aceea ca indivizii de
sunt : originalitate si independenta pe de o parte, dezordine, lipsa simtului acest tip sint focalizati pe a crea ceva care sa reprezinte
practic, impulsivitate pe de alta parte. Astfel este total nepotrivit ca acest realizarea lor exclusiva; sentimentul de satifactie vine numai
tip de persoana sa se orienteze spre activitati repetitive sau de tipul din posibilitatea de a construi, a inventa ceva nou, inedit.
vinzarilor. Potrivite sint pozitiile de cercetare, dezvoltare, consultanta. Aceste ancore, pe masura ce se formeaza detemina influente puternice in
Cele sase tipare sint tipuri ideale consistente; toate insusirile potrivindu-se orientarea carierei.
intre ele eliminind astfel tensiunile, dualitatile de orice fel, orientarea Diferentele ce rezulta din aceste teorii care identifica tipare sunt
individului fiind foarte clara. de natura sa evidentieze faptul ca oamenii nu sunt la fel. Si atunci sloganul
O a doua teorie folosita este teoria ancorelor carierei a lui Schein; sunt “toti trebuie tratati la fel” trebuie regandit. Un comportament egal poate sa
identifîcate cinci tipare distincte de talente, scopuri. nevoi si valori in impiedice valorificarea resurselor atat de diferite la fiecare. Ceea ce pentru
perceptia proprie, care apar in urma primelor experiente profesionale: un individ inseamna o sansa (sarcina de a concepe si a implementa un
competenta tehnica/functionala, competenta manageriala, siguranta, sistem, de exemplu) poate insemna o ocazie de frustrare si de senzatie de
autonomie si creativitate. Termenul “ancora” este folosit pentru a desemna neputinta (un individ creativ versus unul cu competente tehnice). La fel, nu
nuclee consistente speciftce individului ce fac parte din identitatea toti oammenii au capacitatea si dorinta de a conduce pe alti; pusi intr-o astfel
ocupationala a individului si cu timpul se manifesta ca niste ancore. de situatie cei ce nu au astfel de abilitati, vor fi frustrati si incapabili sa
Urmeaza sa vedem ce presupune fiecare dintre aceste “ancore” indeplineasca rolul asteptat de ceilalti de la el.
Se impune tratarea diferita a oamenilor in organizatie, si
1. Cei ce au dezvoltat o competenta tehnica/functionala sunt anume:
orientati spre cariera in continuare in functie de continutul • intelegerea si identiftcarea diferentelor individuale
efectiv al muncii si nu se pot transfera intr-un domeniu care se • identificarea posturilor cheie si factorilor situationali congruenti
indeparteaza de domeniul de baza. • dezvoltarea cailor de acomodare a oamenilor la factorii mediului
profesional congruent.
2. Persoana care a dezvoltat o competenta manageriala este
orientata sa ajunga in pozitii care ii ofera responsabilitati pe Din acest punct de vedere este important ca in ftecare organizatie, managerii
masura. Importanta este perspectiva pe care o ofera pozitia daca doresc sa pastreze oamenii valorosi, sa foloseasca ce au ei mai bun in
ocupata, nu continutul activitatii. Conteaza oportunitatea de a folosul organizatiei, dandu-le si lor posibilitatea sa se dezvolte si sa fie
dezvolta abilitati analitice, competente interpersonale, si alte satisfacuti profesional. trebuie sa analizeze atent atat nevoile organizatiei cat
experiente utile unui viitor manager. si pe cele ale ftecarui individ in parte. Revenim asupra faptului ca
managementul carierei presupune implicarea individului si a organizatiei.
3. Siguranta este o ancora care actioneaza prin orientarea spre o Atat oamenii cat si carierele lor sunt in permanenta schimbare.
pozitie stabila, sigura din toate punctele de vedere. Evolutia De-a lungul timpului individul trece printr-o succesiune de stadii ale vietii
viitoare este clar stabilita profesional cit si salarial. biosociale; exista comportamente, asteptari, nevoi specifîce fiecarui stadiu,

101 102
acest fapt influentand si raportarea la cariera a individului. Stadiile sunt continue in statut si inf1uenta in organizatie, sau o perioada petrecuta in cel
momente stabile; acestea sunt insa reconsiderate, urmand o tranzitie si mai inalt nivel de responsabilitate si statut.
trecerea la stadiul urmator. Un concept tot mai folosit este cel de “cariera elastica”; si refera
la permanenta preocupare a individului pentru cariera sa, sa fie mereu activ,
3. STADIILE CARIEREI sa cunoasca care sunt competentele sale ca si oportunitatile pentru cineva cu
pregatirea si experienta sa asa incat sa se afle mereu in zona in care este
Putem defini stadiile carierei ca tipare generale ale progreselor, indreptatit sa se af1e. In acelasi timp trebuie sa evolueze si sa creasca
obligatiilor esentiale si schimbarilor din activitatile rolului profesional. continuu din punct de vedere profesional. Se vorbeste chiar despre
Aceste stadii succesive sunt : managementul carierei ca despre administrarea unei afaceri proprii.
- explorarea,
- stabilizarea
- avansarea 4. STRATEGIILE DE CARIERA
- mentinerea,
- finalul carierei. Strategiile de cariera isi propun anticiparea problemelor si planificarea pe
Explorarea reprezinta confruntari intre viziunile nerealiste termen lung. Citeva din aceste strategii sunt:
formate in adolescenta si lumea reala. Individul cunoaste si alege din rolurile
explorate. In acest timp isi descopera si dezvolta talente, abilitati, interese, 1. Cunoaste-te pe tine insuti — si care propune o analiza atenta
valori. Este un moment important in formarea identitatii profesionale si a orientarii carierei, a punctelor slabe/tari, a locului in
alegerii unui domeniu. Citeva din elementele importante in aceasta perioada companie
sunt: reteaua sociala, mentorul, discipolul.
Reteaua sociala este grupul de colegi care ofera feed-back si informatii 2. Cunoaste-ti mediul profesional — cunoscand mediul,
generale despre organizatie si activitati problemele economice, companile competitoare, se pot anticipa
Mentorul este o persoana mai in varsta din organizatie si care joaca un rol atit evenimentele neplacute cit si ocazile. Urmarind semnalele
important pentm cel af1at la inceputurile carierei. Mentorul este persoana din domeniul de activitate si culegind un permanent feed-back
competenta nu numai in ceea ce priveste continutul activitatii, dar intelegind nu poti fi luat prin surprindere.
mai mult, avand o viziune de ansamblu, si avand calitatile personale
necesare, poate transfera stiinta de a face lucrurile catre cineva mai tanar. Nu
este vorba numai de a-i rezolva sarcinile si de a-1 ajuta; ci de a-1 invata sa 3. Ingrijeste-ti reputatia profesionala — inseamna sa iti
faca acest lucru singur in cele din urma. Mentorul constituie un model pentru evidentiezi
discipol. Pentru a fi mentor sunt necesare calitati personale rare; acest proces abilitatile si realizarile, tot ceea ce te individualizeza, ce
de invatare, de transfer de ‘know-how” are loc intr-un mod natural. Este demonstreaza calitati speciale, posibilitatea de a investi si
nevoie de intelepciune, de f1exibilitate si, in plus, de compatibilitate intre capacitatea de a finaliza proiecte.
mentor si discipol. Cateva din functiile comun acceptate ale mentorului sunt:
modelarea rolului, acceptare si conftrmare, consilier 4. Ramai mobil, vandabil, mereu in evolutie — inseamna sa
Stabilizarea consta in dobandirea unui grad de cunostinte, de urmaresti corespondenta intre competentele personale si cele
expertiza intr-un domeniu. cautate pe piata fortei de munca, a celor usor transferabile.
Avansarea si mentinerea urmeaza dupa stabilizarea in diverse
roluri ocupationale si presupune focalizarea pe obiectivele cheie, realiste ale 5. Fii atat specialist cat si generalist — trebuie dezvoltat un
canerei. domeniu de expertiza, de specialitate dar trebuie pastrata o
Finalul carierei poate sa insemne o perioada de cresteri anume flexibilitate si nu trebuie sa te plafonezi. Stapanirea unui

103 104
domeniu foarte restrans te face inf1exibil si vulnerabil. organizatiile pot facilita succesul carierelor si pot contribui la dezvoltarea
angajatilor pastrindu-i astfel acolo unde este nevoie de ei
6. Documenteaza reusitele proprii — inseamna sa poti oferi Intrebarea importanta ce se pune este de ce omul simte nevoia
dovada a ceea ce ai realizat, rezultatele si realizarile sa munceasac sau de ce trebuie sa munceasca .
identiftcabile sunt mai valoroase in piata fortei de munca. Munca are cinci roluri importante in viata omului:
• venitul pentru obtinerea unui nivel si standard de viata ridicat ;
7. Pregateste intotdeauna un plan de rezerva si fti gata sa • petrecerea timpului si cheltuirea energiei ;
actioneze — care se leaga foarte bine cu celelalte indicatii de a • obtinerea identitatii si a unui statut – sursa respectului de sine si un mod
fi mereu activ de a obtine recunoasterea altora ;
• nevoia de asociere, un mod de a-si face prieteni, a face parte dintr-un
8. Mentine-te in forma financiara si psihica — inseamna sa ai grup ;
mereu asigurata o baza, un confort si un echilibru in plan psihic • sursa unui scop in viata – un mod de a da un scop si un inteles vietii prin
si material. servicii facute altora, acte de creatie, exprimarea eului, experimentarea
unor noi lucruri.
Aceste strategii privesc pe individ; de cealalta parte se af1a organizatia care • Diversitatea actiunilor umane face necesara analiza motivelor care-l
trebuie sa se preocupe atat de nevoile sale interne cat si de cariera angajatilor indeamna pe un individ sa aleaga un tip de munca si nu altul. Studiul
Consilierea pentru cariera inseamna apelul la o sursa externa pentru ai ajuta motivatiei este o componenta interes comun atat pentru organizatie cat si
pe angajati sa exploreze alternative si sa ia decizii. Sisteme de informatii pentru cercetatori, antrenori. Organizatiile contemporane acorda o atentie
despre cariera cuprind programe care cauta in computer informatii, referinte deosebita motivatiei deoarece astazi mai mult ca oricand trebuie sa fie
despre tendintele pe piata muncii : productiva, competitiva la nivel global. Teoriile muncii enuntate de
cercetatori pe baza unor studii sunt teorii bazate pe nevoi si teorii
1.. Jalonarea si evaluarea abilitatilor inseamna ca fiecare angajat sa isi procesuale. Maslow considera ca fiintele umane au cinci seturi de nevoi
cunoasca competentele si gradul de adecvare la exigentele postului. care sunt aranjate intr-o ierarhie :
1. Nevoi fiziologice ;
2. Informatii despre directia strategica si rezultatele economice ale firmei 2. Nevoi de siguranta ;
—inseamna ca angajatii cunosc starea firmei, unde se plaseaza in 3. Nevoi de aparenta ;
domeniu, care este situatia comparativ cu firmele competitoare. 4. Nevoi de stima ;
5. Nevoi de implinire.
3. Sprijin extins pentru educatie si instruire cuprind bursele si instrirea
extinsa in cadrul companiei. Cand nevoile de la un anumit nivel din ierarhie sunt satisfacute,
individul isi indreapta atentia spre nivelul superior urmator. Se observa astfel
4 Flexibilitatea locului de munca — acolo unde organizatia cere ca implicit aceasta inseamna ca o nevoie satisfacuta nu mai este un
f1exibilitate, trebuie sa si ofere mai multa putere si mai mult spatiu de motivator eficace. Indata ce cineva are resurse fiziologice suficiente si se
manevra in rolurile din cartera. simte in siguranta, acela nu va mai cauta factorii care satisfac aceste nevoi,
ci se va orienta spre alte surse de multumire. Dupa Maslow, singura exceptie
Individul isi propune ca obiectiv o cariera, organizatia isi de la aceasta regula sunt nevoile de autoimplinire. El credea ca acestea sunt
propune sa pastreze oamenii valorosi. Pentru ca lucrurile sa se intample asa nevoile “dezvoltare” si devin din ce in ce mai puternice pe masura ce sunt
trebuie avute in vedere diferentele individuale in aprecierea angajatilor si satisfacute.
distribuirea rolurilor; trebuie sa nu uitam ca oamenii si carierele lor sunt
dinamice. Pe de o parte succesul carierei cere oamenilor sa fie elastici;

105 106
Alderfer a dezvoltat o alta teorie bazata pe nevoi, numita teoria ERG. Ea Cariera influenteaza mai multe aspecte ale vietii unei persoane :
provine din clasificarea nevoilor facuta de Maslow si face cateva ipoteze • cati bani va castiga ;
diferite despre relatia dintre nevoi si motivatie. Numele ERG provine de la • ce haine va purta ;
comprimarea sistemului format din cinci categorii al lui Maslow intr-unul cu • ce beneficii va avea in urma slujbei ;
trei categorii – nevoi legate de existente, relatii si dezvoltare. • pentru ce organizatie / companie va lucra;
Contributia lui Alderfer la intelegerea motivatiei este • oamenii cu care va intra in legatura ;
reprezentata de diferentele intre teoria ERG si ierarhia nevoilor. Mai intai • ce munca va presta;
teoria ERG nu presupune ca o necesitate de rang inferior trebuie satisfacuta • unde va lucra ;
inainte ca o necesitate mai putin concreta sa devina operationala. Astfel,
• cat timp va lucra ;
teoria ERG nu propune o ierarhie rigida a necesitatilor si anumiti indivizi, ca
• ce responsabilitati va avea ;
urmare a pregatirii si experientei lor, pot cauta relatii sau dezvoltare chiar
daca nevoile lor existentiale nu sunt satisfacute. Din acest mtiv, teoria ERD • ce lucruri va invata ;
se pare ca raspunde la o mai mare varietate de diferentieri individuale in • ce abilitati ii trebuie ;
ceea ce priveste structura motivationala. In al doilea rand, aceasta teorie • ce interese personale isi vor gasi expresia in munca.
afirma ca, daca nevoile de nivel superior nu sunt satisfacute, va creste
dorinta indivizilor de a-si satisface nevoile de nivel inferior. Se observa ca Cariera este un aspect important al vietii unui om si cuprinde
aceasta este o diferentiere majora fata de Maslow. mai multe stadii :exploatarea, stabilizarea ; avansarea si mentinerea, finalul
Nevoile de realizare, afiliere, putere sunt studiate de McClelland carierei.
cu o relevanta speciala pentru comportamentul organizational. Orientarea carierei cu toate implicatiile a reprezentat punctul de
Teoriile de realizare, afiliere, putere sunt studiate de McClelland interes al cercetatoriilor care au elaborat teorii legate de identitatea
cu o relevanta special pentru comportamentul organizational. ocupationala a individului. Teoria ancorelor carierei stipuleaza ca pe masura
Teoriile procesuale ale motivatiei muncii se concentreaza asupra ce persoana se cunoasta mai bine si capata o identitate ocupationala mai
modului cum apare motivatia. Sunt elaborate doua teorii importante ale clara se formeaza perceptia unui tipar distinct al talentelor, scopurilor,
motivatiei bazate pe proces : teoria asteptarilor si teoria echitatii. nevoilor si valorilor proprii. Individul este centrat pe munci de tipuri de
Ideea de baza care strabate teoria asteptarilor este convingerea activitate cum ar fi : competenta tehnica/ functionala, competenta
ca motivatia este determinata de rezultatele pe care oamenii le asteapta ca manageriala, siguranta, autonomia si creativitatea.
urmare a actiunilor lor la locul de munca. Componentele de baza sunt : Teoria motivationala are in vedere nevoile si scopurile
rezultatele, instrumentalitatea, valenta, asteptarea, forta. individului din punct de vedere cognitiv. Adaptarea vocationala este
Teoria echitatii este o teorie procesuala care afirma ca motivatia expresie a procesului de motivare si adaptare a persoanei care cauta roluri sa
isi are sursa in compararea eforturilor pe care cineva le face intr-un anumit fie compatibile cu ele si sa se reorienteze dupa unele schimbari sau pierderea
post si a recompenselor pe care le obtine, cu eforturile si recompensele altei unei pozitii anume. Aceste roluri vocationale pot fi executate in diferite arii
persoane sau grup. ale societatii (munca, familie, comunitate, vacanta). Rolurile prin munca
Dincolo de aceste nevoi ce trebuie satisfacute si care se sunt importante deoarece celeleate pot fi realizate daca o persoana isi castiga
ierarhizeaza in mod diferit de la o persoana la alta un rol important in cariera existenta prin munca.
unei persoane il are si mediul profesional, schimbarile care survin in campul Rolul omului in societate este sa munceasca sa-si aduca
muncii datorate mai multor elemente : reducerea resurselor, cunoasterea, contributia la evolutia societatii. Pentru a patrunde intr-un anumit grup sau
schimbari in credintele sociale, politice si economice, obiceiuri, educatia. organizatie, pentru a avea un anumit rol, statut, educatia este esentiala in
Ce este cariera ? Cariera este o succesiune evolutiva de activitati acest sens.
si pozitii profesionale pe care le atinge o persoana ca si atitudinile, Metodele de alegere a carierei sunt astfel dependente de ceea ce
cunostintele si competentele asociale, care se dezvolta de-a lungul timpului. a invatat individul sa faca si cum sa faca si de cat de mult o cariera de succes

107 108
este dimportanta pentru el. Exista doua metode de alegere, una traditionala si
una moderna in care componentele care sunt luate in considerare sunt Planificarea fiecarei cariere este o alta responsabilitate a
aceleasi dar intr-o ordine putin inversata. managementului si inseamna a dezvolta si implementa programe care trebuie
sa fie compatibile cu specificul afacerii, cu structura organizatiei si cu
aspiratiile angajatilor.
SLUJBA CARIERA VIATA Ultima parte a lucrarii este studiul de caz care analizeaza
VIATA CARIERA SLUJBA tendintele, mutatiile conceptului de cariera in spatiul romanesc. Sunt
analizate toate elementele implicate in dezvoltarea carierei, modul in care
influenteaza reusita in cariera.
Din perspectiva sistemului de valori oamenii se orienteaza
diferit in cariera. Tipurile de personalitate luate in considerare sunt :

• Conventional ;
• Artistic ;
• Realist ;
• Social;
• Intreprinzator;
• Investigativ.

Nici o persoana nu reprezinta doar un tip de personalitate ci o


combinatie de doua poate trei tipuri de personalitate.
Nici o persoana nu reprezinta doar un tip de personalitate ci o
combinatie de doua, poate trei tipuri de personalitate. Satisfactia in munca
este astfel dependenta de o multime de caracteristici personale cu implicatii
deosebite. Factorii care contribuie la satisfactie sunt diversi, dar in acelasi
timp si cu consecinte enorme in caz de insatisfactie profesionala.
Satisfactia este un aspect important al vietii deoarece contribuie
la perceperea reusitei sau nereusitei in cariera/viata.
O cariera de succes este conditionata si de implicarea conducerii
organizatiei prin departamentul de resurse umane in planificarea carierei,
consilierea individului. Pentru initierea proaspetilor angajati un mentor din
cadrul organizatiei, o persoana care este responsabila si care cunoaste mersul
lucrurilor in corporatie ii va ajuta sa se integreze si sa faca fata eventualelor
probleme. In orice organizatie managerii se confrunta cu o serie de probleme
privind dedezvoltarea carierelor angajatilor :
• Managementul angajatilor la mijlocul carierei ;
• Managementul muncitorilor mai in varsta ;
• Managementul problemelor munca / familie.

109 110
CAPITOLUL 8 DEZVOLTAREA SI EVALUAREA posibilităţile de îmbunătăţire a performanţei. Interviul se finalizează printr-o
decizie de acţiune concretă, pe care urmează s-o execute angajatul, fie de
PERSONALULUI unul singur, fie împreună cu managerul său. Această acţiune se
materializează sub forma unui plan de îmbunătăţire a postului, promovarea
pe alt post sau o majorare salarială
1. INTRODUCERE Noţiunea de “evaluare a performanţei’ se referă de obicei la
evaluarea activităţii cadrelor sau a managerilor, nu la cea depusă de
• Necesitătile de instruire apar din patru direcţii principale: muncitori. Există două mari categorii de evaluare:
• problemele noilor angajaţi;
• deficienţele din activitatea angajaţilor - convenţională (formală);
- neconvenţională (informală).
• schimbarea organizaţională
Evaluarea neconvenţională este evaluarea continuă a
• cerinţele exprimate la nivel individual.
performanţei unui angajat, facută de managerul său în cursul activităţii
Pentru a satisface în mod eficient aceste cerinţe, este nevoie de
obişnuite. Acest tip de evaluare este ad-hoc, bazându-se în aceeaşi măsură pe
o abordare sistematică, parcurgand: evaluarea performanţei, teoria învăţării,
intuiţie, şi pe dovezi concrete ale rezultatelor obţinute; prin aceasta este un
principalele diferenţe între modul cum sunt instruiţi oamenii şi modul în care
produs secundar al relaţiei cotidiene între manager şi subordonatul său.
invaţă fiecare, elementele fundamentale ale instruirii sistematice,
Evaluarea convenţională este mult mai raţională şi ordonată decât cea
identificarea necesităţilor de instruire (adică de invăţare), proiectarea şi
neconvenţională. Ne vom referi mai departe Ia metoda convenţională, adică
implementarea activităţilor de instruire şi a instruirii pe bază de competenţă,
evaluarea performanţei angajatului intr-un mod sistematic şi planificat.
evaluarea acestora, principalele elemente ale sistemelor de dezvoltare
Există mai multe motive pentru care organizaţiile desfaşoară proceduri
managerială
de evaluare, şi care pot fi rezumate după curn urmeaza:
- pentru a identifica nivelul perfornanţei în munca a unui angajat;
2. EVALUARE PERFORMANTE ANGAJATI - pentru a afla care sunt punctele tari şi slabe ale unui angajat;
- pentru a permite angajaţilor să-şi îmbunătăţească performanţa;
Numai o parte minoră a activitătilor specifice managementului de personal - pentru a asigura o bază pentru sistemul de recompensare a angajaţilor în
se ocupă de evaluarea angajaţilor la nivel individual. Aceste activităti sunt în funcţie de contribuţia
primul rând cele de selecţie şi evaluare, dar mai cuprind şi chestiuni de adusă de ei la îndeplinirea obiectivelor organizaţiei;
soluţionare a reclamaţiilor şi cazuri disciplinare. În toate celelalte cazuri, - pentru a-i motiva pe angajaţi la nivel individual;
atenţia se concentrează nu asupra indivizilor, ci asupra posturilor, - pentru a le afla necesitătile de instruire şi perfecţionare profesională;
structurilor organizatorice, procedurilor sau grupurilor de persoane. - pentru a afla care este potenţialul lor de performanţă;
Evaluarea performanţelor angajaţilor se concentrează asupra procedurilor, - pentru a obţine informaţiile necesare in planificarea succesiunii.
iar planificarea forţei de muncă şi negocierea colectivă se concentrează Motivul cel mai bun pentru care se adoptă un sistem de evaluare
asupra indivizilor consideraţi ca grupuri. a personalului este de a se atrage atenţia asupra perforrnanţei angajaţilor,
Evaluarea indivizilor din punct de vedere al performanţei având ca scop:
activităţii lor profesionale presupune o anumită calitate a judecăţii • recompensarea echitabilă a acestora;
manageriale, care aşează o mare responsabilitate pe umerii managerilor • identificarea celor cu potenţial de promovare sau transfer.
implicaţi. Este o sarcină pe cât de delicată, pe atât de complexă Managerii sunt răspunzători pentru obţinerea rezultatelor dorite. Aceste
Orice abordare sistematică a evaluării performanţei va începe cu rezultate se obţin prin administrarea resurselor urnane, materiale şi
completarea unui formular adecvat. Această etapă pregătitoare va fî urmată financiare ce trebuie rnonitorizate. Monitorizarea înseamnă stabilirea unor
de un interviu, în care managerul şi angajatul supus evaluării discută seturi de norme, cuantificarea performanţelor realizate şi luarea măsurilor

111 112
cuvenite. In privinţa resurselor umane, acest lucru presupune luarea degrabă gradul de reuşită în realizarea obiectivelor postului decât să facă
măsurilor necesare pentru îmbunătăţirea performanţei prin mijloace de observaţii cu privire Ia atributele personale pe care le deţine ocupantul
instruire şi de asistenţă, adică prin “dezvoltare rnanagerială” . postului. Acolo unde în centrul atenţiei se află persoana, şi mai puţin postul,
situaţia se inversează - evaluatorul are ca sarcină să prezinte mai degrabă o
Pentru McGregor(1960) : situaţie a calităţilor şi atitudinilor deţinătorului postului decât a succesului
relativ înregistrat de acesta în obţinerea de rezultate. Subiectul central al
“Programele de evaluare sunt proiectate în aşa fel încât să asigure evaluării determină tipul de criterii pe baza cărora este judecată performanţa,
nu numai un control mai sistematic asupra comportamentului precum şi sistemul de notare ce urmează a fi folosit.
subordonaţilor, ci şi pentru a controla comportamentul In formularele care solicită mai degrabă informaţii despre
superiorilor “. persoana decât despre performanţa acesteia pe post se pune accentul pe:
- criterii generalizate;
Prin urrnare, el consideră că programele de acest fel promovează cauza - sisteme generalizate de notare a performanţei;
Teoriei X, adică un stil managerial care porneşte de la ipoteza că oamenii - calităţile individuale, şi mai puţin rezultatele obţinute;
sunt instabili , incapabili să-şi asume răspunderi şi, prin urmare, trebuie strict - întrebările cu răspunsuri nîultiple, ca metodă de descriere a performanţei.
supravegheaţi şi controlaţi.
Când discuţia se referă mai degraba Ia aspectele practice şi concrete decât la Prima dificultate intâmpinată în cadrul unei astfel de
filozofia managerială, problema principală care se pune constă nu în metodologii este cea de cuantificare. De exemplu, cum poate un manager să
justificarea ideii de evaluare a performanţei, ci în întrebarea dacă această aprecieze, în mod corect, calităţile de conducător sau de gandire judicioasă,
evaluare este corectă şi echitabilă. Dificultatile legislative intampinate in ale unui subordonat? Cea de-a doua dificultate rezidă în gradul de relevanţă.
evaluarea performantei sunt legate de : De exemplu, cât de importante sunt, pentru reuşita în activitate, sarguinţa şi
- documentaţia de evaluare; atenţia la costuri? A munci din greu nu este sinonim cu a munci eficient; iar
- stilul în abordarea evaluării; prudenţa în materie de costuri poate deveni un dezavantaj, dacă descurajează
- cultura organizaţiei. iniţiativa sau capacitatea de a lua decizii. O a treia dificultate constă în aceea
Dacă avem o cultură care favorizează controlul şi cuantificarea că managerii care completează formularul trebuie să se bazeze pe impresii
capitalului uman, atunci este foarte probabil să se impună un sistem de subiective, în loc de date concrete.
evaluare a participanţilor, dar care va conţine ce! puţin unele criterii Evaluarea performanţelor angajaţilor
măsurabile pe baza cărora să poată fi judecată perforrnanta. Intr-un alt tip
de situaţie, unde se încurajează atitudinea deschisă şi participativă, orice Formular de evaluare cu accent pe calităţile individuale
sistem este discutat mai întâi cu cei irnplicaţi, având drept rezultat posibil ( Anexa 1 – scheme )
o rezolvare în cornun a problemelor, şi mai puţin o “chemare la ordine” Pentru multe organizaţii, cea mai bună cale de a ajunge la
în fata superiorului direct. realitate este prin plasarea în centrul activităţii de evaluare a sarcinilor şi
Există multe modalităti prin care se poate alcătui un formular de responsabilitâţilor aferente posturilor. Accentul se pune pe rezultate, prin
evaluare. Aspectele cheie rămân totuşi, de fiecare dată aceleaşi, după cum comparaţie cu normele prestabilite şi după luarea în calcul a împrejurărilor
urmează: în care s-au realizat.
- centrul de atenţie al evaluării, adică postul sau persoana care îl deţine; Ceea ce se înţelege prin “realitate” depinde parţial de percepţiile
- criteriile de performanţă alese; celor implicaţi, adică de modul în care “văd” ei lucrurile, şi parţial de datele
- sistemul de notare a performanţei. obiective, adică de informatiile care pot fi verificate de o terţă parte. Pentru a
încorpora astfel de elemente într-un formular de evaluare, sunt necesare
Daca in centrul atenţiei se află postul, şi nu persoana care îl documente de tipul celui prezentat în Figura de mai jos. Printre metodele
ocupă, formularul de evaluare cere de obicei evaluatorului să caute mai orientate spre rezultate se numara şi practica, din ce în ce mai uzitată, de

113 114
evaluare a angajaţilor în baza unui “contract” incheiat pe o perioadă de un Initiativă A B C D E
an/6 Iuni, care stipulează anumite obiective precise, convenite între angajat (Excelentă) (Inexistentă)
şi managerul său. Initiativă 1 2 3 4 5
(Scăzută) (Ridicată)
Formular de evaluare orientată spre rezultate Initiativă Excelentă Bună MedieSlabă
( Anexa 1 – scheme ) - Scale comportamentale sau behavioriste, unde evaluatorul are în faţă o
Un formular de evaluare conceput cum permite identificarea listă cu elementele cheie ale postului, pentru care există fîe o serie de
aspectelor relevante ale postului şi stabilirea unor obiective măsurabile, cu noţiuni de identiftcare, fîe numai formularea celor două tipuri extreme de
ajutorul cărora să se evalueze performanta ocupantului postului, de o comportament posibil. În Figura 23.2 de mai sus este prezentat un
manieră echitabilă şi corectă. exemplu în acest sens. O altă scală, referitoare Ia relaţiile cu clienţii, ar
Criteriile de evaluare pot fî orientate fie în direcţia putea prezenta o serie de atitudini posibile faţă de client, începând de la
personalităţii, fîe în cea a rezultatelor. In cadrul fiecăreia dintre aceste două cea mai bună, spre exemplu “Se ocupă întotdeauna de clienti într-o
orientări, evaluatorii trebuie în continuare să “măsoare” performanţa manieră politicoasă şi eficientă” şi terminând cu cea mai proastă:
individuală, Iucru pe care îI pot face cu ajutorul uneia sau mai multor scale “Aproape nepoliticos faţă de clienţi şi total ineficient”.
de notare. Principalele variante existente sunt după cum urrneaza: - Set de rezultate/obiective impuse.
Evaluarea performanţelor angajaţilor în mod satisfacător.” Mai - Rapoarte liber redactate, adică fară a fii necesară respectarea unui tipar
departe, acelaşi autor recomandă ca, în procesul destabilire a acestor impus, unde evaluatorii răspund la întrebările din formularul de evaluare
standarde, “să fie căutate acelea care se referă la: sub forma unui material de tip eseu.
Cantitate (Cât de multi?) Scalele cel mai des utilizate în practică sunt cele liniare chiar
Calitate (Cât de bine?) dacă metodele orientate spre rezultate şi cele sub formă de rapoarte scrise îşi
Timp (Până când?) au partizanii lor declaraţi in randul mai multor companii. Un alt tip de
Costuri (Cu ce preţ?) abordare, pe care încă nu l-am menţionat deloc, este auto-evaluarea, unde
angajaţii în cauză fie redactează un “raport anual” cu privire Ia activitatea
Exemplul ilustrează metodologia sugerată de Humble şi de alţi partizani ai depusă, fie răspund Ia întrebările formulate într-un document de evaluare.
managementului prin obiective. În acest exemplu, toate posibilele criterii de Interviul de evaluare este întâlnirea oficială, faţă în faţă, dintre
performanţă pot fi măsurate in termeni cantitativi. Se pot utiliza şi standarde deţinătorul postului şi managerul său, în cursul căreia sunt discutate datele
calitative . Trebuie întreţesută influenţa unor factori cum ar fi structurile de din formularul de evaluare şi în urma căruia se iau anumite decizii
remunerare, arhitectura postului, schemele de disponibilizare şi importante în legătură cu salariul, promovarea în funcţie şi instruirea
supravegherea sectoarelor productive, pentru a se ajunge la perspective profesională - spre exemplu. Judecând după studiile axate pe chestiunea
veritabile de schimbare. evaluării, majoritatea managerilor detestă obligaţia de a conduce procedurile
Criteriile de evaluare pot fî orientate fie în direcţia personalităţii, anuale de evaluare a personalului din subordine.
fîe în cea a rezultatelor. Dar, în cadrul fiecăreia dintre aceste două orientări, Maniera în care managerul abordează un interviu de evaluare va
evaluatorii trebuie în continuare să “măsoare” performanta individuală, Iucru
fî puternic influenţată de viziunea proprie asupra scopului urmărit prin
pe care îI pot face cu ajutorul uneia sau mai multor scale de notare.
Principalele variante existente sunt după cum urrneaza: interviu. Interviurile de evaluare pot să urmărească mai multe scopuri:
- Scale de notare liniare sau grafice, unde evaluatorul are în fată o listă de - să evalueze performanţa recentă a angajatului;
caracteristici sau obligaţii aferente postului şi trebuie să bifeze sau să - să definească idei de îmbunătăţire a activităţii pe post;
încercuiască nota corespunzătoare de pe o scală numerică, alfabetică sau - să identifice problemele şi/sau să examineze posibilele ocazii aferente
alt gen de gradaţie elementară. Iată câteva exemple: postului;
- să amelioreze comunicarea între superior şi subordonaţii săi;
- să furnizeze angajatului feedback în legătură cu performanţa sa pe

115 116
post; funcţionarilor care ocupă funcţii de execuţie.
- să asigure argumentaţia necesară pentru revizuirea salariilor; Prin urmare, competenţa profesională şi cea în domeniul
- să identifice potenţialul de performanţă/posibilităţile de promovare sau managementului public sunt absolut necesare pentru obţinerea eficientei la
transfer; nivelul sistemului administrativ prin previzionarea corespunzătoare a
- să identifice necesarul de instruire şi perfecţionare profesională. evoluţiilor viitoare, organizarea activităţii, gestionarea resurselor, motivarea
Evident, unele dintre scopurile enumerate mai sus presupun ca angajaţilor şi controlul modului de desfăşurare a proceselor.
managerul şi subordonatul său să discute împreună problemele comune, Este evidentă necesitatea efectuării unor schimbări majore în
celui evaluat mai mult dându-i-se să înţeleagă că există posibilităţi de statutul funcţionarului public. Astfel, funcţionarul public cu funcţie de
îmbunătăţire a situaţiei. AlteIe, însă, presupun accentuarea diferenţei de conducere trebuie să devină un manager public.
poziţii între cei doi, managerul acţionând în calitate de reprezentant aI celora Se mentioneaza existenta urmatoarelor categorii de competente
din eşalonul superior, care transmite spre treapta de jos a piramidei ale functionarilor publici:
aprecierile acestora. Restul se încadrează undeva între aceste două extreme. 1. Competenţa profesională;
2.Competenţa managerială;
3. PREGATIREA PROFESIONALA A FUNCTIONARILOR 3.Competenţa politică;
PUBLICI 4. Competenţa etică.
Competenţa este capacitatea unei persoane de a realiza, în mod
Fără îndoială că personalul care îşi desfăşoară activitatea în sistemul corespunzător şi cu eficienţă maximă, sarcinile care îi revin. Competenţa
administraţiei de stat trebuie să aibă o anumită pregătire, deoarece eficienţa este cea care generează performanţa, respectiv productivitatea şi eficacitatea.
serviciilor publice din administraţia statului este determinată şi de nivelul de De altfel, performanţa unui manager public se reflectă în performanţa
pregătire al funcţionarilor publici implicaţi în desfăşurarea activităţilor. instituţiei publice pe care o conduce.
Un sistem al administraţiei publice, încadrat cu suficiente Caracteristicile managerului public sunt atribute esenţiale,
resurse materiale şi financiare, dar cu funcţionari nepregătiţi profesional şi proprii tuturor funcţionarilor publici care deţin funcţii de conducere,
managerial, nu îşi poate îndeplini funcţiile, irosind resursele existente. indiferent de profesia lor de bază, specificul postului, respectiv natura
De asemenea, cele mai bune legi administrative nu dau activităţii desfăşurate în sistemul administrativ.
rezultatele aşteptate dacă nu sunt aplicate în interesul societăţii de către Se poate afirma că orice funcţionar public trebuie să aibă o
funcţionari bine pregătiţi pentru a desfăşura activităţi specifice. pregătire generală, specifică domeniului în care lucrează. În timp, aceste
Frecvent, conducerea sistemului administrativ în România concepte fundamentale sunt dezvoltate şi completate cu informaţii rezultate
neglijează pregătirea profesională şi managerială a funcţionarilor şi menţine din practică şi din procesul de pregătire care trebuie să aibă un caracter
un număr de personal mult mai mare decât cel necesar, înlocuind calitatea permanent. De asemenea, se acceptă ideea că atingerea unor performanţe de
prin cantitate. către funcţionarii publici poate fi rezultatul unui proces permanent care
În administraţia statului nu există funcţii publice care să nu conduce la competenţă profesională.
solicite nici un fel de pregătire profesională şi/sau în domeniul De altfel, competenţa profesională se îmbină în mod armonios
managementului. cu competenţa managerială, respectiv capacitatea unui funcţionar public de a
Dobandirea cunoştinţelor fundamentale, generale, nu este conduce un grup de persoane, un domeniu distinct, o instituţie publică sau
suficientă. Este necesară o pregătire specială pentru exercitarea funcţiilor un sistem format din mai multe instituţii specializate.
publice, în vederea folosirii cunoştinţelor obţinute într-o anumită ramură a Pentru funcţionarii publici cu funcţii de conducere, care trebuie
activităţii. De asemenea, este indispensabilă şi menţinerea cunoştinţelor la să acţioneze ca manageri publici, sunt necesare câteva caracteristici esenţiale
nivelul dezvoltării contemporane a ştiinţei şi tehnicii de specialitate. indiferent de profesia lor de bază, nivelul ierarhic pe care se situează,
In mod corespunzător, urmează a se acorda atenţie pregătirii respectiv specificul activităţii.
profesionale a funcţionarilor, care exercită funcţii de conducere, cât şi a Dacă introducerea sistemului poate sau nu să îmbunătăţească

117 118
performanţa organizaţiei este un aspect care atrage alte opinii. Mai întâi, Este necesară o abordare detaliată a acestor aspecte, deoarece
accentuează contribuţia individuală fată de efortul de grup, ceea ce este majoritatea specialiştilor ignoră elemente importante, indispensabile pentru
foarte important pentru buna funcţionare a unei organizaţii, în general. Mai profilul viitorilor funcţionari publici. Astfel, unii specialişti consideră
mult decât atât, sistemul poate permite determinarea productivităţii muncii pregătirea în domeniul dreptului ca fiind cel mai important aspect pentru
pentru fiecare funcţionar public şi corelarea acestui rezultat cu salariul profilul unui funcţionar public. Alţii consideră că este suficientă o pregătire
efectiv. de bază într-o instituţie publică sau pe lângă o instituţie publică din sistemul
Competenţa, respectiv performanţa, marchează momentul final administrativ.
al unui proces permanent de pregătire şi perfecţionare a pregătirii Dincolo de aceste abordări limitate se poate considera că
funcţionarilor publici în domeniul de specialitate şi al managementului, în pregătirea funcţionarului public presupune un proces complex şi continuu.
special. Complexitatea rezultă din succesiunea treptelor de învăţământ pe care un
In prezent, este unanim recunoscut faptul că valoarea unui funcţionar public trebuie să le parcurgă începând cu şcoala elementară şi
sistem administrativ constă nu atât în mijloacele materiale şi financiare de terminând cu acele cursuri postuniversitare, de specializare într-un domeniu
care dispune, cât mai ales în potenţialul său uman. Având în vedere că, în distinct de activitate.
mare măsură, realizarea deciziilor politice, progresul economico-social Continuitatea este o altă latură importantă a procesului de
general depind de funcţionalitatea sistemului administrativ, este explicabilă pregătire şi marchează de fapt preocuparea pentru perfecţionarea continuă a
atenţia deosebită care trebuie acordată pregătirii funcţionarilor publici. pregătirii funcţionarilor publici. De altfel, aceasta reprezintă o obligaţie
Varietatea activităţilor desfăşurate în instituţiile publice ar putea legală pentru toţi funcţionarii publici. Răspunderea pentru organizarea
determinao abordare diversificată a pregătirii funcţionarilor publici, în perfecţionării pregătirii profesionale a funcţionarilor publici revine
general. Pe de o parte, multidimensionalitatea şi caracterul de sinteză al ministerelor de resort şi celorlalte organe ale administraţiei publice centrale
managementului public determinăo specializare a funcţionarilor publici pe şi locale şi instituţiilor publice, în general. Legea nr. 2/1991 privind
posturi şi funcţii publice, iar, pe de altă parte, acestea determină o pregătire perfecţionarea pregătirii profesionale conţine câteva forme de perfecţionare
generală diversificată care se dezvoltă prinrotaţia pe posturi şi funcţii a a pregătirii profesionale:
funcţionarilor publici. - Instruire la locul de muncă sub controlul direct al şefului;
Deşi cea de a doua abordare are multiple avantaje, cele mai multe - Participarea la cursuri organizate în cadrul instituţiei publice sau în altele
sisteme administrative sunt proiectate şi funcţionează potrivit primei precum şi în centrele de perfecţionare a pregătirii special constituite;
accepţiuni. - Implicarea în programe personale de perfecţionare, care presupun şi
Abordarea problemei pregătirii personalului pentru instituţiile verificarea periodică a cunoştinţelor asimilate;
publice din sistemul administrativ implică o serie de precizări. Acestea se - Participarea la stagii de pregătire, respectiv specializare în ţară şi în
referă la pregătirea necesară pentru funcţiile publice de conducere de nivel străinătate, în instituţii de învăţământ superior, inclusiv postuniversitar.
superior, care au un pronunţat caracter politic, funcţiile publice de Se organizează, de asemenea, consfătuiri periodice cu autorităţile
specialitate ocupate de specialiştii sistemului afIate tot pe nivelurile administraţiei publice pentru anumite categorii de funcţionari, conferinţe,
superioare ale structurii şi posturile şi funcţiile publice pentru care este simpozioane, schimburi de experienţă etc.
necesară doar o pregătire medie şi care, de regulă, se situează pe nivelurile Interesant de analizat este structura procesului de formare a viitorilor
inferioare ale structurii sistemului administrativ. specialişti ai instituţiilor publice din administraţia centrală şi locală, care
Este necesară o pregătire medie, de bază, pe care trebuie să o dezvoltă o carieră în acest sector.
aibă orice funcţionar public, indiferent de postul şi/sau funcţia publică pe In unele ţări, se face o diferenţiere a funcţionarilor publici încă
care le ocupă. La aceasta se adaugă pregătirea de specialitate, într-un de la recrutarea lor în cadrul sistemului. În alte ţări democratice, prioritate au
domeniu distinct şi nu numai pentru funcţionarii publici cu funcţii de candidaţii cu anumite aptitudini, calităţi şi cunoştinţe chiar dacă nu a existat
conducere, iar corolarul este reprezentat de pregătirea în domeniile o pregătire specială pentru ocuparea unui post sau unei funcţii publice.
rnanagernentului şi psihosociologiei. Se consideră că un sistem administrativ funcţionează bine dacă

119 120
este condus bine, prin urmare, cel mai important este rezultatul activităţilor In sistemul administrativ se pot organiza şcoli, de exemplu în
desfăşurate. Acestea trebuie să reprezinte fundamentul pentru determinarea cadrul ministerelor, pentru serviciile exclusive ale acestora.
veniturilor funcţionarilor publici, în general, şi a celor cu funcţii de O asemenea formă prezintă inconvenientul că presupune
conducere, în special, renunţându-se astfel la abordările limitative care pregătirea unor funcţionari strict specializaţi iar funcţionarul care lucrează în
promovează recompensarea în funcţie de pregătire, vechime, poziţia în domeniul respectiv are tendinţa să considere că administraţia se reduce la
ierarhie şi/sau orientarea politică a unor funcţionari. sarcinile pe care aceasta le îndeplineşte.
Pe lângă instituţiile administrative se mai pot organiza şcoli
A ) Pregătirea medie administrative pentru formarea funcţionarilor cu pregătire medie.
In unele ţări s-au creat şcoli superioare de pregătire a
Cunoştinţele obţinute în şcolile elementare sunt insuficiente chiar pentru funcţionarilor pentru administraţie în cadrul institutelor administrative.
ocuparea funcţiilor tehnice legate de activitatea de registratură şi altele In aceste institute programa de pregătire ţine seama de toate
auxiliare. condiţiile care urmează a fi satisfăcute de funcţionarii publici integraţi în
In viitor, activităţile auxiliare urmează a fi automatizate, astfel sistemul administrativ.
încât un absolvent al şcolii generale nu va putea rezolva problemele tehnice În România, preocupările pentru crearea unor instituţii de
complexe din compartimentul său de activitate. învăţământ în care să se formeze viitorii funcţionari publici cu pregătire
Pregătirea medie în liceele de specialitate şi în alte asemenea medie sunt oarecum limitate. Frecvent, posturile şi funcţiile publice, pentru
instituţii este satisfăcătoare pentru majoritatea funcţiilor din administraţie. care este suficientă pregătirea medie, sunt ocupate de personal cu o pregătire
Numărul de absolvenţi pe care îl pot oferi asemenea şcoli, este însă generală, care a absolvit în unele situaţii doar şcoala primară, iar în altele la
insuficient în raport cu cerinţele. aceasta se adaugă şi liceul.
În practică, se aplică principiul unei întrepătrunderi a B ) Pregătirea universitară
funcţionarilor cu studii medii şi superioare. Se stabilesc condiţii în sensul că Pregătirea universitară este generală şi creează posibilitatea
persoanele cu studii medii urmează să fie implicate într-un stagiu mai formării unor funcţionari polivalenţi. Există două posibilităţi de recrutare a
îndelungat de activitate practică decât candidaţii cu studii superioare. funcţionarilor publici pentru instituţiile administraţiei publice.
De altfel, nu ar fi raţional ca instituţiile administrative să fie Prima constă în atragerea unor absolvenţi din învăţământul
încadrate numai cu funcţionari cu studii superioare, înlăturându-se candidaţii superior juridic, dar, aşa cum realitatea a demonstrat, nu se poate presta o
cu studii medii de specialitate. activitate administrativă eficientă fără noţiuni de ştiinţă a administraţiei, a
Ocuparea de către candidaţii cu studii superioare a funcţiilor managementului sau ştiinţă politică.
pentru care este suficientă pregătirea medie de specialitate ar însemna o In prezent, în cadrul facultăţilor de drept au fost introduse şi
cheltuială suplimentară de resurse. astfel de discipline.
Constituie o realitate, de altfel, ocuparea unor posturi şi funcţii Cea de a doua posibilitate constă în atragerea personalului din
publice, care necesită pregătire superioară de către personal cu studii medii învăţământul superior economic-administrativ.
de specialitate. In cadrul institutelor cu profil economic administrativ, pe
Pregătirea funcţionarilor din administraţie poate fi asigurată, fie parcursul a patru ani de studiu, tinerii dobândesc o pregătire specifică
în cadrul instituţiilor administrative, fie în şcoli administrative. O asemenea domeniului administraţiei publice, întrucât există o paletă largă de discipline
pregătire are avantajul că ia în considerare cerinţele practice ale de specialitate: bazele administraţiei publice, drept administrativ,
administraţiei. management în administraţia publică, sociologie administrativă,
Astfel, prin lecţiile practice desfăşurate în instituţiile managementul serviciilor publice, management public etc.
administrative de funcţionari cu experienţă, care cunosc modul de rezolvare Astfel, învăţământul superior economic, prin specializările în
a unor situaţii complexe, noii funcţionari sunt pregătiţi pentru exercitarea domeniile managementului public şi administraţiei, asigură o pregătire
sarcinilor. generală corespunzătoare noilor persoane care urmează să-şi desfăşoare

121 122
activitatea în sistemul administraţiei de stat. aleşi şi a funcţionarilor din administraţia publică locală.
Persoanele respective, în baza pregătirii pe care o dobândesc pe Programul derulat în perioada 1993-1994 s-a desfăşurat sub
perioada studiilor şi după satisfacerea unei perioade de doi-trei ani de conducerea unui Comitet de Coordonare format din reprezentanţi ai celor
practică în sistemul administrativ ocupând funcţii de execuţie, pot fi trei organizaţii neguvernamentale ale autorităţilor administraţiei publice
promovate în funcţii de conducere în instituţiile administrative respective. locale (Asociaţia Preşedinţilor Consiliilor Judeţene din Romania, Federaţia
C ) Pregătirea postuniversitară Municipiilor din România şi Federaţia Oraşelor din România), ai
Completarea cunoştinţelor în domeniul administraţiei şi/sau continua Parlamentului şi ai unor ministere şi departamente ale Guvernului
actualizare a acestora poate fi realizată şi în cadrul unor cursuri (Departamentul pentru Administraţie Publică Locală, Departamentul pentru
postuniversitare. Integrare Europeană şi Consiliul pentru Coordonare, Strategie şi Reformă
Practica a demonstrat că cele mai bune rezultate se obţin la Economică).
cursurile postuniversitare atunci când se pune problema nu atât de asimilare Infrastructura acestui sistem de pregătire a fost concepută ca o
a diferitelor dispoziţii legale privind funcţionarea sistemului administrativ, reţea naţională de centre teritoriale, unităţi cu personalitate juridică, cu
cât a orientării participanţilor asupra principiilor ştiinţei administraţiei, ale finanţare din venituri extrabugetare (sume alocate în bugetele locale pentru
managementului în acest sector şi, bineînţeles, ale dreptului administrativ. perfecţionare personalului, donaţii, fonduri din asistenţă internaţională,
De obicei, cursurile se organizează în cadrul institutelor de învăţământ cercetare etc.) aflate sub autoritatea administraţiei publice locale, fiind
superior şi au perioade de desfăşurare limitate. conduse de câte un consiliu de administraţie format din reprezentanţi ai
In Romania există un sistem de pregătire şi perfecţionare autorităţilor administraţiei publice locale din judeţele arondate la fiecare din
profesională a personalului din administraţia publică locală. acestea, pe baza propunerilor lor şi a respectării principiului autonomiei
Cadrul juridic este format din: locale.
- Constituţia României; Centrele teritoriale organizate pe principiul autonomiei locale sunt sprijinite
- Codul Muncii (Legea nr. 10/1972), modificat cu Decretul-lege nr. 147 în activitatea lor numai din punct de vedere didactic şi metodologic de către
/1990 (art. 13, alin. 1); Departamentul pentru Administraţie Publică Locală şi Ministerul
- Legea nr. 2/1971 privind perfecţionarea pregătirii profesionale (art. 1) Învăţământului, prin Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative,
Buletinul Oficial nr. 34/1971; prin avizarea regulamentelor de organizare şi funcţionare propuse şi
- Hotărârea Guvernului nr. 754/1994 privind utilizarea fondurilor de aprobate de consiliile de administraţie ale acestora, precum şi în organizarea,
contrapartidă generate de ajutoarele acordate României de Uniunea aprobarea şi desfăşurarea programelor de pregătire.
Europeană (pct. 6. 1 din Anexă, M. O. nr. 316/1994; De asemenea, Departamentul de Administraţie Publică Locală
- Legea învăţământului nr. 84/1995 (Cap. IV Educaţia permanentă) M. O. sprijină centrele şi prin intermedierea includerii acestora în programe de
nr. 167/1995; asistenţă tehnică internaţională, având ca specific reforma în administraţia
- H. G. nr. 542/1995 privind organizarea Şcolii Naţionale de Studii Politice publică locală, iar ca partener Guvernul României, precum şi de aliniere a
şi Administrative, M. O. NR. 166/1995; lor la Reţeaua Europeană a Organizaţiilor de Formare, care funcţionează pe
- Legea Administraţiei Publice Locale nr. 69/1 99 1; lângă Consiliul Europei (E.N.T.O.C.E.).
- Ordinul Ministerului Finanţelor nr. 1 394/1 995 pentru aprobarea Personalul din administraţia publică centrală şi locală care
clasificaţiei indicatorilor privind finanţele publice (Anexele nr. 1,2,3, lit. participă la programele de perfecţionare şi/sau specializare profesională,
b, art. 30, alin 30. 01.) Monitorul Oficial nr. 152/1996; organizate la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative prin
- H. G. nr. 1321/1996 pentru modificarea şi completarea H. G. nr. Centrul de Perfecţionare a Funcţionarilor Publici din Administraţia Centrală
542/1995. M. Oficial. nr. 333/1996. şi Locală este reprezentat de:
Cu sprijinul Uniunii Europene, în cadrul Programului Phare- - Prefecţii şi subprefecţii;
DELOG, pentru administraţia publică locală din Romania, a fost conceput - Directorii generali, directorii adjuncţii ai acestora din ministere şi din
sistemul de pregătire si perfecţionare profesională a reprezentanţilor celelalte organe centrale de specialitate ale administraţiei publice, precum

123 124
şi consilierii miniştrilor; CAPITOLUL 9 MANAGEMENTUL STRESS-ULUI
- Şefii de servicii şi birouri din ministere şi din celelalte organe centrale de
specialitate ale administraţiei publice;
- Şefii serviciilor publice descentralizate ale ministerelor şi celorlalte 1.DEFINITIA STRESS-ULUI
organe centrale de specialitate ale administraţiei publice şi adjuncţii
acestora; Din ce în ce mai mulţi angajatori încep să acorde o atenţie rnai rnare
- Directorii generali ai prefecturilor şi celelalte categorii de personal din decât în trecut efectelor produse de stres asupra personalului lor. Ce este
aparatul tehnic de specialitate al prefecturilor; stresul? Cea mai potrivită definiţie ar suna cam aşa:
- Secretarii Consiliilor judeţene şi cei ai Consiliilor locale municipale şi
orăşeneşti; „reactiile adverse, în plan psihic şi fiziologic, pe care le are o persoană
- Personalul care exercită atribuţiile statului în domeniile stării civile, atunci când nu este capabilă să facă faţă solicitărilor Ia care este supusă.”
autorităţile tutelare şi ocrotirii minorilor;
- Alte categorii de funcţionari publici, la solicitarea beneficiarilor, în limita Stress-ul este declanşat mai puţin de problemele externe cu care se
posibilităţilor de instruire. confruntam, cât de modul în care facem fata (sau nu reuşirn să facem fata)
Există preocupări pentru extinderea acestei forme de pregătire a acestor probleme. Astfel, majoritatea oamenilor se confruntă cu o mare
funcţionarilor publici aleşi din administraţie, deoarece reforma în acest diversitate de factori de presiune în cursul întregii lor existenţe, iar despre
sistem poate deveni o certitudine, doar cu participarea efectivă a unui unii s-ar putea spune că se sirnt stimulaţi şi dau maximurn de randament
personal cu pregătire profesională şi managerială specifică. doar când se află “sub tensiune”, mai ales la serviciu. Dar, din momentul in
care incetăm să facem faţă în mod adecvat tensiunii, simptomele de stress
vor începe să-şi facă apariţia.

2. SIMPTOMELE STRESS-ULUI
Simptomele imediate de stress se pot manifesta sub forrnă de:
indigestie, ameţeli. dureri de cap, dureri de spate, pierderea poftei de
mâncare, insomnii şi iritabilitate sporită. În timp, printre simptome se pot
numara: boli ale sisternului cardiovascular, ulcer gastric, depresii nervoase şi
alte îmbolnăviri grave. Simptomele de stres, indiferent dacă sunt declanşate
de probleme profesionale sau familale/sociale, vor conduce în final Ia
reducerea performaiiţei de muncă, la pierderea motivaţiei şi la creşterea
absenteisrnului.

3. FACTORI DE STRESS
Intr-un amplu studiu cu privire la stress, desfăşurat în anii 1960 (Holmes şi
Ralick), majoritatea evenimentelor de viaţă puse în legătură cu posibila
apariţie a stress-ului (de exemplu: decesul soţului/soţiei, divorţul, moartea
unei rude apropiate, accidente sau boli ale persoanei în cauză, pierderea
locului de muncă, pensionarea, schimbarea situaţiei financiare etc.) au loc în
cadrul existenţei casnice şi sociale, şi nu la serviciu. Cu toate acestea, dat

125 126
fiind că oamenii îşi aduc propriile probleme cu ei la serviciu, puţin rnai ... Statele membre trebuie să ia măsuri concrete pentru a institui regula
contează, într-un anumit sens, dacă factorul declanşator aI stării de stres are conform căreia orice comportament de natură sexuală sau bazat pe
sau nu Iegătură cu serviciul, deoarece efectul asupra individului rămâne apartenenţa la un anumit sex, care afectează demnitatea femeilor şi
acelaşi, iar performanţa profesională va fi, după toate probabilităţile, bărbaţilor la locul de muncă, inclusiv comportamentul superiorilor şi aI
influenţată negativ. Majoritatea cercetătorilor admit că stresul reprezintă o colegilor de serviciu, este inacceptabil, dacă:
reacţie personală şi subiectivă la tensiune, deci depinde de percepţia fîecărui
individ, atât asupra dimensiunii problemei cu care se confruntă, cât şi a a) persoana vizată consideră că respectivul comportament este nedorit,
capacităţii personale de a-i face faţă. In cazul în care indivizii consideră că jignitor şi depăşeşte limitele rezonabilului;
problema poate fî ţiiiută sub control şi suiit încrezători in capacitatea cle a-i b) respingerea de către persoana vizată a comportamentului respectiv,
face faţă, atunci e puţiii probabil să apară sirnptome de stres, indiferent care sau acceptarea Iui de către persoana vizată ... este utilizată în mod explicit ca
ar fî presiunile exercitate de problema respectivă. Dar, dacă problerna este motiv al unei decizii ce afectează posibilitatea persoanei respective de a avea
percepută ca difîcil de rezolvat, iar individului ii lipseşte încrederea în acces la pregătire profesională ... încadrare în muncă ... promovare, sau ca
forţele proprii, stresul nu va intarzia să-şi facă apariţia. motiv pentru orice alt gen de decizie de serviciu;
Un alt factor de stres la serviciu îl constituie modul în care c) creează un mediu profesional inhibant, ostil sau umilitor pentru
indivizii percep posibilele rezultate ale activităţilor Ior profesionale, mai ales persoana vizată de comportamentul respectiv.
din punct de vedere al reuşitei sau nereuşitei relative. Foarte adesea,
rezultatele sunt văzute ca nesigure. Acolo unde individul nu consideră că Orice persoană pe care colegii de muncă o consideră diferită fată de ei, sau
rezultatul prezintă importanţă, stresul este foarte puţin probabil. Dar în cazul oarecum vulnerabilă, poate deveni victima unui caz de hărţuire. Atenţia cea
în care rezultatele sunt considerate atat incerte, cât şi irnportante (spre mai mare a fost acordată hărtuirii de natură sexuală, pe care femeile - în
exemplu, sernnarea unui contract masiv de vanzare, elaborarea unui raport principal, dar nu în exclusivitate - o suferă din partea bărbaţilor. Hărţuirea se
crucial, sau pur şi simplu abilitatea de “a-i face pe plac şefului direct”), poate însă declanşa şi din cauza prejudecăţilor rasiale sau religioase, a
există mult mai multe şanse de apariţie a stresului. apartenenţei sau neapartenenţei la un anumit sindicat, precum şi din cauza
atitudinilor manifestate faţă de tineri, persoane handicapate sau membri ai
4. HARTUIREA LA LOCUL DE MUNCA altor grupuri minoritare. Hărtuirea poate lua diverse forme: contact fîzic
nedorit, propuneri sau limbaj insinuant, glume făcute în public, mesaje
Acest subiect este frecvent abordat sub emblema legislaţiei referitoare Ia jignitoare afisate sau scrise pe pereţi, izolarea persoanei în cauză sau refuzul
egalitatea de şanse, dat fîind că multe cazuri de hărţuire la locul de muncă au de a colabora cu ea, evitarea oricărui contact profesional sau social cu
motivaţie fîe de natură sexuală, fîe rasială. Pe de altă parte, însă, din moment persoana în cauză (ostracizare), sau situaţiaopusă, când persoana respectivă
ce consecinţele concrete ale hărţuirii sunt, de obicei, mai degrabă simptome este cicalita peste rnăsură şi i se solicită o atenţie exagerată.
de stres decât probleme de drepturi ale angajaţilor, vom analiza acest subiect Pentru angajatorii care nu iau măsuri împotriva cazurilor de hărţuire,
în cadrul capitolului de faţă. consecinţele sunt de două tipuri principale: mai intai, sunt pasibili de a
Ce este hărţuirea? În mod evident, are a face cu dreptul fiecăruia dintre noi răspunde în faţa unui tribunal de muncă (de exemplu, în baza legilor
de a ni se respecta demnitatea personală la locul de muncă. Când tovarăşii de privitoare la discriminarea sexuală şi Ia relaţiile între rase) sau a unei
muncă, sau colegii, sau superiorii, ne supun Ia presiuni exagerate care în instanţe civile (de exemplu, pentru îiicălcarea obiigaţiilor contractuale), iar
mod evident ne provoacă o stare de disconfort psihic, atunci, Ia prima costurile unor astfel de proceduri pot fi destul de ridicate; în al doilea rând,
vedere, s-ar putea spune că avem de a face cu un caz de hărţuire. Iată există toate şansele ca performanţa profesională a organizaţiei lor să aibă de
definiţia formulată de Comisia Europeană, în cadrul Recomandării cu privire suferit, din cauza tensiunilor interne, a f1uctuaţiei mărite de personal, a
1a protejarea demnităţii femeilor şi bărbatilor în rnediul profesional creşterii absenteismului şi a unui moral scăzut în plan general. Care ar fi
(noiembrie 1991): măsurile pe care trebuie să le ia angajatorul, pentru a reduce la minirnum
posibilităţile de hărţuire? Iată-Ie în continuare doar pe cele mai importante:

127 128
stresului. Primele au ca scop eliminarea potenţialului de situaţii stresaiite, in
- Elaborarea şi publicarea unei declaraţii clare de politică în privinţa timp ce ultimele încearcă să menţină stresul între limite rezonabile, atunci
acestei chestiuni, care să cuprindă exemple definitorii ale noţiunii de hărţuire când se constată apariţia lui. Ambele categorii de rnăsuri sunt puse în
şi ale efectelor acesteia, să clarifice normele de comportament pe care practică rnai degrabă la nivel organizaţional decât individual.
angajaţi trebuie să le respecte, precum şi penalizările prevăzute pentru
încălcarea lor. A ) Prevenirea stresului de către organizaţie
- Asigurarea unui sistem corespunzător şi funcţional de comunicare,
prin interrnediul căruia angajaţii să poată reclama în mod confidenţial orice Sursele probabile de stres pentru indivizi cuprind caracteristicile postului,
caz de hărţuire. relaţiile de muncă, structura organizaţiei şi cultura acesteia. Dat fiind că,
- Asigurarea unui sistem funcţional de măsuri disciplinare adecvate, atunci când se situează la un anumit nivel, exigenţa poate avea un efect
prin interrnediul căruia contravenienţii să poată fi trataţi ferm, dar corect. pozitiv asupra perforrnanţei angajaţilor, ce anume pot face organizaţiile
- Asigurarea condiţiilor nece sare pentru ca acuzaţiile de harţuire să fie pentru ca, păstrând de bună voie un grad benefic de dificultate, să se asigure
anchetate şi rezolvate fără intarziere. totuşi că presiunile exercitate asupra indivizilor nu vor conduce la stress? lJn
- Asigurarea unor servicii corespunzătoare de consiliere, atat pentru astfel de echilibru este greu de atins, pentru orice organizaţie sanatoasa şi
reclamanţi, cat şi pentru cei acuzaţi de hărţuire. activa. Există insă unele măsuri ce pot fi luate pentru a furniza angajaţilor
- Prin interrnediul comunicaţiilor interne, popularizarea în cel mai înalt stimulentele necesare, fara a provoca o acumulare cronică de stress. Iată în
grad a dezideratelor organizaţiei, privitor la cazurile de hărţuire între continuare doar câteva exemple:
angajaţi. B ) Contra-măsuri pentru prevenire
- Definirea posturilor într-o maniera care să permită un grad rnaxim de
5. INDICATORII DE STRESS IN CADRUL ORGANIZATIEI exercitare a competenţelor şi discernamantului propriu de către detinătorul
postului, incorporând sarcini suficient de variate şi de dificile pentru a-i
Atunci când angajaţii unei organizaţii suferă de stres, efectele acestei situaţii menţine interesul treaz.
vor îrnbrăca, de obicei, cel puţin una din formele următoare: - Conceperea activităţii astfel incât deţinătorul postului să aibă un
• niveluri ridicate de îmbolnăvire şi absenteism; anumit grad de responsabilitate, oferindu-i-se suficientă autoritate şi
• scăderea productivităţii şi incapacitatea de atingere a obiectivelor permiţându-i-se să ia parte la deciziile care ii influenţează activitatea,
impuse; precum şi stabilirea unor obiective care să nu intre în conflict cu obiectivele
• creşterea ratei accidentelor şi a celei de eroare; de muncă ale celorlalţi.
• număr crescut de conf1icte interne între angajaţi; - Incurajarea cadrelor superioare în a adopta stiluri participative de
• rată exagerată a fluctuaţiei de personal. conducere. acordand atenţia cuvenită atat nevoilor individuale cât şi celor
aferente activitătii colective şi grupului ca întreg.
Plecând de la premisa că aceste manifestări vizibile de stres nu - Incurajarea spiritului de echipă, astfel încât membrii echipei să se
reprezintă, probabil, decât vârful aisbergului, atunci există toate şansele ca sprijine reciproc, iar rolul fiecăruia dintre ei să fie valorizat cum se cuvine.
organizaţia să se confrunte cu o serie de alte simptorne care indică lipsa de - Incurajarea comunicării între departamente-sectoare, precum şi pe
satisfacţie în muncă. Costurile provocate organizaţiei ar putea fi substanţiale, verticală, de-a lungul lanţului ierarhic managerial, precum şi asigurarea unui
deci conducerea superioară are tot interesul să irnplementeze rnăsuri feedback
destinate să reducă nivelul de stress, pentru ca organizaţia in intregul ei să constructiv către fiecare individ (privind rezultatele muncii, evaluarea de
funcţioneze corespunzător. personal etc.).
Măsurile pe care conducerea le poate lua pentru a reduce - Delegarea autorităţii de decizie în aşa fel încât la fiecare nivel aI
stressul în rândurile forţei de muncă, ar putea fie impărţite in două mari organizaţiei oamenii să poată lua parte la deciziile care le inf1uenţează
categorii: (1) măsuri de prevenire a stresului şi (2) măsuri de reducere a munca şi posibilităţile de promovare.

129 130
ocaziile exterioare şi de a le utiliza pe amandouă pentru a depăşi cu succes
- Dezvoltarea unei culturi organizationa1e în care atitudinea faţă de situaţiile generatoare de stres.
angajaţi este una pozitivă, atenţia faţă de calitatea produselor/serviciilor este In esenţă, consilierea reprezintă un proces in care consilierul il ajută
ref1ectată în respectul faţă de cunoştinţele, competenţele şi contribuţia pe clientul său:
angajaţilor, iar greşelile sunt văzute mai degrabă ca prilejuri de a învăţa din • să identifice problema,
propria experienţă decât ca motive de critică. • să admită care ar fi rezolvarea ideală sau de preferat şi
• să ia în considerare modalităţile prin care s-ar putea realiza
C ) Măsuri de reducere a stressului rezultatele dorite.

‰ Reducerea numărului de schimbări impuse fiecărui individ sau fiecărei Organizaţiile care asigură servicii de consiliere pentru angajaţii lor o pot face
echipe. la nivel intern, prin utilizarea propriitor consilieri calificaţi, sau pot apela la
‰ Limitarea complexităţii procedurale şi de altă natură în executarea serviciile unei organizaţii de consultanţă din exterior. Una din metodele care
sarcinilor. se bazează pe asistenţă externă este Programul de Asistenţă pentru Angajaţi,
‰ Asigurarea posibilităţii ca angajaţii să-şi poată exprima sentimentele şi în cadrul căruia angajatorul contractează o fîrmă specializată în servicii de
neliniştea în faţa cuiva - şef, colegi, consilieri calificaţi. consiliere, care să furnizeze asistenţă de acest tip pentru personalul angajat.
‰ Asigurarea de facilităţi sociale şi sportive. De obicei, acest aranjament este sub forma unui serviciu telefonic: angajaţii
‰ Asigurarea de facilităţi materiale, cum ar fî masa la cantină şi grupuri pot suna Ia orice oră din zi sau din noapte pentru a cere sfatul specialistului
sanitare adecvate. în privinţa unor probleme de muncă sau personale. In mod normal, există
totuşi un număr maxim de apeluri pe care un angajat le poate face la
6. SERVICII DE CONSILIERE PE PROBLEME DE STRESS telefonul respectiv. Acolo unde este cazul, consilierea se poate face şi de
manieră directă, faţă în faţă, undeva în afara sediului organizaţiei. Caracterul
A devenit din ce în ce mai normal ca organizaţiile să asigure servicii
confîdenţial al discuţiilor cu clienţii este garantat în orice împrejurare -
calificate de consiliere pentru angajaţii Ior. Conform Institutului de Personal
organizaţiei care a contractat serviciile de consiliere nu i se comunică decât
şi Dezvoltare, într-o declaraţie de principii în Iegătură cu consilierea Ia locul
numărul de apeluri primite, tipul problemelor ridicate şi alte
de muncă (1992), prin consiliere la locul de muncă se înţelege situaţia “în
informatii de natură generală care nu duc în nici un mod la identificarea
care o persoană utilizează un set de metode sau competenţe pentru a ajuta
persoanelor în cauză.
altă persoană să-şi gândească organizat şi să-şi asume responsabilitatea
Ce ii determină pe angajatori sa asigure un astfel de serviciu? În
propriilor decizii, indiferent dacă este vorba de hotărâri privitoare la viaţa
primul rand, e vorba de o optică luminată asupra interesului propriu, in
profesională sau la cea privată.” Persoana respectivă poate fi un consilier
sensul că, atunci cand angajaţii sunt nefericiţi, neliniştiţi sau foarte stresaţi,
profesionist sau un manager cu pregătire specială în tehnici de consiliere.
nu vor fi capabili să dea un randament ridicat la locul de rnuncă, plus că s-ar
Declaraţia de principii a Institutului atrage atenţia că, în multe cazuri, deşi
putea să-şi ia rnai rnulte concedii medicale şi chiar să-şi schimbe serviciul,
sunt sincer bine intenţionaţi şi inţelegători, colegii de muncă pot face, fără
ducand astfel la creşterea f1uctuaţiei de personal. Prin urmare, este in
să-şi dea seama, remarci sau sugestii neavenite pentru persoana af1ată sub
interesul direct al organizaţiei să prevină o astfel de utilizare neeconomică a
stres. Ca urmare, este nevoie de sprijin calificat, iar din moment ce
resurselor umane de care dispune, iar asigurarea unor servicii calificate de
majoritatea managerilor nu posedă nici talent, nici pregătire specială în
consiliere poate reprezenta una din rnodalităţile de sustinere a performanţei
materie de consiliere, tot ce se poate cere de la ei în această privinţă ar fi
angajaţilor, de realizare a obiectivelor comerciale şi de a demonstra
capacitatea de a-şi da seama dacă un angajat are sau nu nevoie de consiliere.
ataşamentul firmei faţă de angajaţii săi, ca persoane individuale.
Foarte semnificativă este concluzia implicită că fiecare individ
deţine, în el însuşi, potenţialul de a-şi depăşi propriile probleme, consilierea
dandu-i posibilitatea de a-şi descoperi rezervele interioare, de a identifica

131 132
7. BUNASTAREA LA LOCUL DE MUNCA • Este cazul ca anumite beneficii să fie încorporate în retribuţia totală,
adică sub formă de element permanent de recompensare a angajaţilor?
Subiectul bunăstării este dificil de separat de celelalte aspecte a!e relatiilor
cu angajaţii în cadrul organizaţiei. In sensul de grijă faţă de nevoile materiale • Estimativ, cât de mult cheltuim pentru protecţia bunăstării?
ale angajaţilor, protecţia bunăstării este în general acoperită prin legislaţia cu • Care sunt benefîciile aduse organizaţiei şi celor direct interesaţi de
privire la protecţia muncii şi a sănătătii, Astfel, chestiuni cum ar fi sigurarea funcţionarea ei?
facilităţilor de igienă personlă (toaletă, duşuri etc.), de odihnă, de servire a Indubitabil, câteva dintre răspunsuri vor putea fî găsite printre măsurile de
mesei, de acordare a primului ajutor şi aşa mai departe, sunt acoperite reducere şi de prevenire a stresului, menţionate ceva mai devreme în
prinprevederi legale. În sens de asigurare financiară, bunăstarea este cuprinsul acestui capitol.
acoperită prin sistemul de remunerare şi salarizare. Astfel, pensiile, plata În ceea ce priveşte protecţia muncii, a sănătăţii şi bunăstării
concediilor de boală, asigurările de sănătate şi altele asemenea, sunt angajaţilor în mediul profesional, majoritatea regulilor elementare sunt
furnizate ca parte a retribuţiei totale a angajaţilor stipulate printr-o formă sau alta de reglementări Iegale. Cu toate acestea, este
Serviciile la nivel individual se acordă în general ca “supliment” important să se recunoască faptul că obligaţiile decurgând din lege nu
peste cele deja existente. De exemplu, intr-un caz de boală, deşi necesităţile impun, de obicei, decât respectarea unor standarde minimale. Organizaţiile
financiare imediate ale angajatului respectiv vor fi, de obicei, rezolvate prin care sunt sincer preocupate de bunăstarea propriilor angajaţi vor accepta să
sistemul de plată a concediilor rnedicale aplicat de organizaţie, uneori este aplice şi spiritul legii, nu numai Iitera ei, în materie de exigenţe privitoare la
nevoie ca angajatul în cauză să fie vizitat de un reprezentant al organizaţiei, protecţia muncii şi a sănătăţii. Ceea ce înseamnă că, în practică, astfel de
care să-l asigure că toate căi!e de comunicare cu fîrrna îi rărnân în organizaţii vor merge mult mai departe decât li se cere prin litera legii.
continuare deschise, sau că nu a fost uitat de colegii săi. Scopul urmărit prin Legea din 1974 şi prin directivele UE este de a-i
determina pe toţi cei implicaţi în astfel de probleme să-şi asume obligaţiile
Alte exemple de protecţie corporatistă a bunăstării angajaţilor in cazurile : ce le revin şi să le indeplinească în mod conştiincios.
• Cazuri de deces
• Angajaţi vârstnici şi pensionari –
• Probleme de serviciu
• Probleme familiale.

In plus faţă de cele enumerate mai sus şi care ref1ectă preocuparea faţă
de angajatii af1aţi în situaţii difîcile, există şi benefîcii oferite pur
dezinteresat şi voluntar, cum ar fi asigurarea gratuită a controlului
stomatologic de rutina, a controalelor periodice şi a serviciilor de coafor.
Serviciile de protecţie a bunăstării de grup sunt, de obicei, sub forma
accesului la cantină, la cluburi sportive sau cluburi sociale, precurn şi
organizarea de activităţi ad hoc, cum ar fi petrecerile de Crăciun (pentru
pensionari, pentru copiii angajaţilor etc.).
S-ar părea că angajatorii nu încearcă decât rareori să facă o
evaluare a facilitătilor pe care le asigură în materie de protecţie a bunăstării.
Dacă ar fî s-o facă, ar trebui să răspundă la o serie de întrebări elementare:
• Care sunt motivele pentru care asigurăm astfel de facilităti?
• În ce măsură se poate spune că angajaţii noştri îşi doresc şi au nevoie
de asemenea facilităţi?

133 134
CAPITOLUL 10 MANAGEMENTUL TIMPULUI regulile institutiei sunt oamenii , si , atata vreme cat acestia nu
constientizeaza valoarea muncii lor cu toate termenele limita si listele cu
programari afisate , in mod sigur ai de a face cu “ scurgeri de timp .
1.INTRODUCERE
2. MODALITATI DE “PIERDERE A VREMII”
Sunt putini cei care constientizeaza faptul ca timpul este o resursa strict
limitata si , desi in multe locuri se lucreaza sub presiunea dead-line-uri , ORGANIZAREA PERSONALA – este primul si , poate , cel mai
constat lipsa generala a unei organizari cu adevarat eficiente si a unei important factor din cauza caruia se pierde timp . Exemplu :
intelegeri reale a valorii timpului . Dezastrul total de pe birouri , hartii diverse , etc – cautarea un ui anumit
Vina principala a acestei stari de fapt apartine , in primul rand , culturii document intr-un anumit moment iti ia aproximativ 15 minute .
specific comuniste de care romanii nu au apucat inca sa se departeze . “ Lipsa unei ordini stricte in orice suport de depozitare – dosare , fisiere ,
Timpul trece , leafa merge “ , “ daca o problema nu se rezolva de la sine , arhive , etc .
atunci nici nu mai merita rezolvata “ , “ pauzele lungi si dese , cheia marilor LIPSA SPATIULUI PERSONAL
succese “ , iata numai cateva dintre “ principiile “ invocate adeseori de Mai multe persoane au acces la acelasi birou
romani in legatura cu munca pe care o depun in cadrul unei institutii . Daca Pozitionarea biroului te poate expune intreruperii – colegii solicitandu-ti
mai adaugam si “ greaua mostenire “ a sistemului birocratic ( care nu a fost ajutorul pentru lucruri “ mai urgente “
inca si nu va fi curand infrant ) si dificultatea cu care noile tehnologii sunt NERESPECTAREA STRICTA A FISEI DE POST
introduse mai ales in intreprinderile de stat , ne putem da seama de unde Exista fisa de post pentru fiecare angajat , dar toate au la sfarsit mentiunea “
decurg pierderile imense de timp si , implicit , cele financiare , in institutiile orice alta activitate solicitata…… “
romanesti . Aglomerarea cu prea multe sarcini a angajatilor
Aparent , lucrurile par sa se miste mai bine in cadrul firmelor particulare , STABILIREA PRIORITATILOR
unde sunt stabilite de la bun inceput principii occidentale si tehnologii Este neclara
moderne de lucru . Dar , de exemplu , chiar si in cadrul acestora Nu se alcatuieste la inceputul fiecarei zi o lista si un orar cu programarea
functioneaza , deseori , o alta mentalitate specific romaneasca : statul peste activitatilor
program al angajatilor este considerat sinonim cu o cantitate mai mare de Intreruperi din partea colegilor nu duce la respectarea listei chiar daca e
munca . In schimb , o companie particulara isi stabileste de la bun inceput alcatuita .
principiile si sistemul de lucru , problema principala ramanand sa pastreze in Sedintele in cadrul carora se stabilesc obiectivele pe perioada urmatoare nu
timp aceste reguli . Este vorba aici , de cultura specifica fiecarei institutii in au loc cu strictete .
parte . O firma poate stabili si anumite valori cu care angajatii sunt de acord IDENTIFICAREA PRIORITATILOR
si le respecta , de aceea este foarte important rolul managerilor si al Trebuie sa cedezi prioritatilor sefilor si , astfel , intarzii cu propriile sarcini
departamentului de resurse umane in implementarea si pastrarea acestor ATITUDINEA FATA DE COLEGI
valori . Persoanele “ saritoare “ isi pierd vremea
Prima si cea mai importanta regula pentru folosirea eficienta a timpului o CLASIFICARI ALE SARCINILOR
reprezinta buna organizare . De la stilul de lucru al fiecarui angajat in parte Sunt putini cei care isi ierarhizeaza sarcinile de la cele foarte importante si
pana la sistemul de comunicare intre departamente si la modul in care foarte urgente la cele neesentiale
managerul general gestioneaza propriul timp , exista multi factori care ALTE TIPURI DE INTARZIERI
influenteaza eficienta muncii . • Fumatul
Pentru a ilustra tot acest sistem descriem activitatea generala a unei • Sistemele de arhivare – nu exista arhive la zi decat in contabilitate (
organizatii pentru a identifica numeroase puncte unde are loc o pierdere de eventual ) – nu se alcatuiesc liste de intrari-iesiri
timp .Oricat de bine ar fi pus la punct un asemenea sistem , cei care aplica • Trasul de timp

135 136
COMUNICAREA INTRE DEPARTAMENTE
• Neefectuarea la timp a reparatiilor tehnice
• Intarzierile frecvente – nerespectarea dead-line-urilor CAPITOLUL 11 MANAGEMENTUL CONFLICTULUI
• Lipsa comunicarii adecvate – telefon , fax , ‘fata in fata”, in functie de
conjunctura
• Sedintele – lipsa locului , intreruperile , etc . 1. INTRODUCERE
• Timpul sefilor – isi pierd vremea cu lucruri care nu trebuie sa le faca ei Conflictele constituie o components naturala ireversibila a vietii sociale.Un
• Greselile – de orice fel studiu efectuat de catre Asociatia Americana de Management a relevat faptul
• Comunicarea cu cei de pe teren – nu pot fi contactati cand e nevoie ca managerii superiori si intermediari isi consuma circa 2 h din timpul lor
• Comunicarea cu cei din afara organizatiei pentru solutionarea unor situatii conflictuale. Datorita acestui fapt tot mai
• Delegarea muncii – sarcinile nu se dau intotdeauna persoanei potrivite multi specialisti considera managementul conflictului ca fiind la fel de
• Lipsa ordinelor clare – nehotararea important ca si celelalte functii ale managementului.

3. CONCLUZII 2. DEFINIREA CONFLICTULUI


Pierderile majore de timp apar tocmai datorita indivizilor si a felului in care Termenul de conflict este utilizat pentru a descrie o serie de stari afective ale
percep timpul lor si al celorlalti . Pe de o parte , nu li se aduce aminte indivizilor cum ar fi: nelinistea, ostilitatea, rezistenta, agresiunea deschisa,
constant scopul pe care il au intr-un anumit loc de munca ; pe de alta , ei precum si toate tipurile de opozitie si interactiune antagonista, inclusiv
insisi gasesc inutil sa-si termine treaba mai repede , deoarece pot avea competitia.
surpriza sa li se mai dea de lucru in plus .
Trebuie inteles insa , ca nici un program nu este in totalitate inflexibil . El 3. TIPURI DE CONFLICTE
doar te ajuta sa iti planifici mai bine activitatile si sa ai sub ochi lista , din ce
Din punct de vedere al esentei lor conflictele pot fi:
in ce mai scurta , a indatoririlor pe care trebuie sa le duci la capat .
• esentiale (de substanta) generate de existenta unor obiective diferite;
• afective, generate de stari emotionale care vizeaza relatiile interpersonale;
• de manipulare
• pseudo - conflicte.

Din punct de vedere al subiectilor aflati in coflict pot exista urmatoarele


categorii de conflicte:
• conflictul individual interior
• conflictul dintre indivizi din acelasi grup
• din grupuri diferite
• din organizatii diferite
• conflictul dintre indivizi si grupuri
• conflictul intergrupuri
• conflictul dintre organizatii

137 138
de a raspunde la intentiile celeilalte este la
serios afectata. intentife celeilalte.
Adesea, participantii la o disputa se afla imobilizati de anumite dezechilibre Mijloace pentru obtinerea unor avantaje
de forte, ideologii diferite etc, avind tendinta de a extinde arille de dezacord, Actiuni in forta, denaturarea Competitie deschisa
indreptandu-se, in mod inevitabil spre escaladarea conflictului. Teama realitatii,informatie trunchiata.
privind forta pe care ar putea-o determina-o partea adversa , neincrederea, Evolutie
precum si imposibilitatea de a circumscrie punctele de disputa fac tot mai Cu cat conflictul avanseaza iar mizele Cu cat conflictul avanseaza iar
dificile eforturile de realizare a unui acord. devin mai importante cu atat sansele mizele devin mai importante,
In acelasi timp, tendinta de a recurge la actiuni de constrangere duce la ajungerii la o solutionare devin tot mai cresc eforturile si investitiile
diminuarea sanselor de cooperare, facand dificila ajungerea la o intelegere reduse cresc existand sanse de ajungere
mutual avantajoasa. Acestea sunt conflictele distructive, scapate de sub la o solutionare.
control, care nu au putut fi solutionate la momentul oportun, fie pentru ca Factori de influenta
partile nu au manifestat un interes real, fie ca problemele au fost atit de Importanta si numarul punctelor de Importanta si numarul punctelor
grave incat nu s-a putut ajunge la o solutie acceptata de cei implicati. disputa de
Pe de alta parte, indivizii si grupurile care sunt multumiti cu o anumita stare competitie
de lucruri pot fi facuti sa recunoasca problemele si sa le rezolve doar atunci Numarul si importanta participantilor Numarul si importanta
cand simt o opozitie, conflictul in acest caz avind un caracter benefic. participantilor
Conflictul benefic face ca indivizil si organizatifle sa devina mai creative si Cheltuielile pe care participantii sunt Cheltuielile pe care participantii
mal productive. Conflictul impledica situatiile de stagnare ale indivizilor si dispusi sa le suporte. sunt dispusi sa le suporte.
organizatiflor, elimina tensiunile si faciliteaza efectuarea shimbarilor. Numarul constrangerilor morale Numarul constrangerilor morale
Teoria si practica timpurie a managementului au considerat conflictul ca abandonate in timpul confruntarii. pe care cei implicati se simt
avind un caracter disfunctional. In ultimil ani aceasta conceptie a fost in mod datori sa le respecte
serios reconsiderata, apreclindu-se ca, intr-o organizatie eficienta, un anumit Efecte
grad de conflict este necesar. Intr-o astfel de conceptie, conflictul este Efecte negative asupra realizarii Indivizii si organizatiile devin
inevitabil, iar responsabilitatea managerului este de a-l stapani, de a-l obiectivelor mai creative si mai productive
solutiona intr-un mod care sa contribuie la cresterea performantelor Resursele personale si organizationale Permite distribuirea mai eficienta
organizationale. se consuma in conditii de a resurselor, elimina tensiunile si
Caracteristici ostilitate,dispret, existand o permanenta faciliteaza efectuarea
Conflict distructiv Conflict benefic stare de nemultumire schimbarilor.
Conflictul este generat de erori Conflictul este generat de cauze Inchiderea fabricilor Asigura motivatia personalului
multiple ducand la un comportament
Este scapat de sub control, nefiind Poate fi mentinut la un nivel creator.
solutionat la momentul oportun ontrolabil. Creste coeziunea,gradul de
Problemele au fost atat de grave incat Se poate ajunge la o solutie organizare si loialitatea
nu s-a putut ajunge la o solutie acceptata de cei implicati. personalului.
acceptata.
Comunicarea dintre competitori devine Comunicarea dintre competitori
anevoioasa si nedemna de incredere. devine intensa si demna de 4. SURSE DE CONFLICT
incredere
Capacitatea fiecarei parti de a observa si Fiecare parte observa si raspunde Comunicarea defectuoasa

139 140
informatiilor,prezentarea deformata a realitatii,denaturarea rationamentelor
Oferirea unor informatii insuficiente, trunchiate sau folosirea celorlalti sunt principalele mijloace ale managerilor incompetenti.
unor metode, mijloace si canale inadecvate sunt manifestari specifice
perioadelor post-dictatoriale,fiind generate atat de inabilitatea grupurilor
decizionale in asigurarea "trasparentei"manageriale,cat si de sentimentul de In cazul unor resurse limitate la nivelul organizatiei,dezvoltarea
frustrare, pe care il incearca cei care isi simt afectate drepturile intr-un unor elemente structurale afecteaza posibilitatile celorlalte.Fiecare
sistem democrat' organizatie are acces la personal,la resurse banesti, materiale, echipamente si
Cel mai adesea, lipsa comunicarii este o sursa de conflict. In spatii cu caracter limitat.Ca urmare a alocarii lor pe elemente stucturale,apar
astfel de situatii,singura cale de solutionare a conflictului o reprezinta si cauzele generatoare de conflicte.
cooperarea,care permite fiecarei parti sa afle pozitia si argumentele celeilalte In situatia in care doua sau mai multe departamente ale unei
parti.daca cei antrenati in conflict doresc sa coopereze in scopul gasirii celei organizatii depind unele de altele ,conflictul stuctural este de
mai acceptabile solutii,ei pot incepe prin a schimba,in mod deschis si neevitat.Relatiile dintre departamentele unei organizatii sunt determinate de
sincer,informatii relevante,fiind posibil a privi dincolo de subiectele aflate in reactiile unora la necesitatile celorlalte,de corectitudinea schimbului de
mod aparent in disputa si a descoperi cauzele reale ale conflictului.Schimbul informatii sau atitudinea membrilor unui departament fata de celelalte
de informatii permite fiecarei parti sa aiba acces la rationamentele si departamente si membrii acestora.In aceste cazuri,conflictele inter-grupuri se
cunostintele celeilalte,neincrederea,confuzia si neintelegerea putand fi astfel manifesta prin distorsionarea sau blocarea informatiilor, prin supraevaluarea
diminuate in mod sensibil. Neintelegerea mesajelor determinate de necesitatilor pentru a bloca posibilitatile celorlalte departamente,precum si
transmiterea defectuasa a informatifor de la manageri la subordonati sau prin neincrederea in informatiile oferite de grupurile competitive.
invers,poate genera un conflict structural. Folosirea unui limbaj prea Sansele mai mari pe care le au unele grupuri de a avea un statut
specializat poate duce la interpretari subiective ce au acelasi rezultat. social considerat de altii mai onorabil, constituie o alta sursa de conflict
Dezacordul vizeaza indeosebi aspectele etice,modalitatile in care ar trebui sa structural. Un exemplu elocvent in acest caz il reprezinta relatiile dintre
fie exercitata puterea,luandu-se in considerare probitatea morals si compartimentele de productie si administratie ale multor firme intre care
corectitudinea.Astfel de diferende afecteaza atat alegerea obiectivelor cat si exista interactiuni si sentimente ce definesc o stare conflictuala.Managerii de
a metodelor.Orice incercare de solutionare a conflictului se transforms intr- productie considera ca cei din conducerea administrativa incearca sa le
un adevarat "dialog intre surzi",dupa principiul "care pe care". submineze autoritatea,ca sufera din cauza unei viziuni limitate si nu inteleg
Grupurile tind sa devina specializate si diferentiate ca scopuri,obiective si esenta problemelor,ca ideile for sunt naive avand tendinta de a complica
personal . O astfel de diferentiere duce in mod frecvent la conflicte de problemele.Pe de alta parte,administratia firrnei considera ca managerii de
interese sau de prioritati chiar atunci cand se urmareste realizarea acelorasi productie opun rezistenta oricarei noutati,ca acestia le solicita sprijinul
scopuri organizationale.De exmplu,in scopul imbunatatirii situatiei numai atunci cand situatiile sunt ireversibile sau pentru a da vina pe
economice financiare a unei firme,compartimentul de vanzari urmareste ca administratie,ca sfaturile lor sunt ignorate in mod deliberat.
preturile sa fie cat mai mici,pentru a atrage clientii,compartimentul de
productie vizeaza ca preturile sa fie cat mai mari pentru a mari costurile de 5. MODELE DE CONFLICT
prelucrare,iar compartimentul de aprovizionare,sa fie folosite materialele din
stoc pentru a diminua imobilizarile. Pentru a explicita cauzele si mecanismele situatiilor conflictuale unii
Unii manageri au tendinta de a alimenta si escalada conflictele cercetatori au elaborat modele teoretice de conflict.Thomas considera ca
interpersonale tocmai pentru a-si consolida pozitiile lor in cadrul modelele de conflict descriu fie procesul, fie structura unei situatii
organizatiei.Managerii autoritari care isi simt amenintate pozitiile ,stiu ca conflictuale.
daca grupul condus este fragmentat in mai multe subgrupuri intre care exista Modelul procesual, elaborat de Pondy, porneste de la premisa ca singura
deosebiri de interese,ele sunt mai usor de manipulat.Ambiguitatea modalitate de intelegere a conflictului este perceperea sa ca un proces mai
degraba dinamic decat stabil sua static.Intr-o astfel de acceptiune, procesul

141 142
evolueaza de la conflictul latent la cel inteles, resimtit,ajungand, in cele din In acest caz poate fi aplicata strategia relaxarii limitate ,care
urma la conflictul manifest. consta in realizarea unor intelegeri asupra unui numar de probleme
- Conflictul latent este determinat de consecintele unor episoade individualece pot fi separate de aspectele mai largi si mai importante ale
conflictuale anterioare.Printre acestea pot fi mentionate:insuficienta disputei,ale caror solutionari sunt mai dificil de realizat. Se trece astfel de la
resurselor,dorinta de a avea mai multa autonomie,deosebirile dintre o situatie de conflict total, in care singurele alternative de rezolvare sunt
scopurile personale si cele ale organizatiei etc.Mediul extern influenteaza si Victoria sau infrangerea,la o disputa cu o gama mai larga de posibilitati de
el conflictul latent. rezolvare, de pe urma careia pot beneficia ambele parti.
- Conflictul inteles apare odata cu constientizarea existentei unor conditii Alegerea strategiei optime de management al conflictului
latente. Scopurile sau obiectivele divergente nu creeaza conflictul atata timp trebuie sa aiba in vedere urmatorii factori: - seriozitatea conflictului; -
cat acest lucru nu este evident. Conflictul se mentine intr-o stare latenta,cei chestiunea timpului(daca trebuie rezolvat urgent sau nu); - rezultatul
implicati neacordandu-I o importanta semnificativa. El se transforma in considerat adecvat; -puterea de care beneficiaza managerul; -
conflict resimtit numai atunci cand ne orientam atentia asupra lui. In aceasta preferintele personale; - atuurile si slabiciunile pe care le manifesta in
faza, chiar daca apare sentimentul de opresiune, amenintarea este abia abordarea conflictului
perceptibila si, de regula, se considera ca "nu merita sa I se acorde atentie ". Luand in considerare gradul de satisfacere, atat a propriilor interese cat si ale
In acelasi timp, multitudinea prioritatilor fac ca individul sa-si focalizeze grupului advers,Thomas identifica cinci metode de solutionare a conflictelor.
atentia numai asupra unui numar restrans de probleme.Asadar pot exista-mai Alegerea uneia sau alteia dintre cele cinci metode se face in functie de
multe conflicte decatputem stapani.Datorita acestui fapt,conflictul inteles nu. contextul situatiei conflictuale.
devine neaparat conflict resimtit.
- Conflictul manifest se exprima prin comportment ,reactiile cele mai
frecvente fiind apatia,atitudinea dramatica ,ostilitatea deschisa sau
agresivitatea.Managerii,prin mecanismele pe care le au la indemana,pot sa
preintampine manifestarea deschisa a conflictelor.
Consecintele situatiilor conflictuale devin un factor de mediu
pentru urmatorul episod conflictual.Daca un conflict a fost solutionat,partile
implicate se pot indrepta spre o cooperare;in caz contrar,conflictul creste in
intensitate,cuprinzand parti sau probleme ce nu au fost implicate initial.

6. STRATEGII IN MANAGEMENTUL CONFLICTELOR


Pentru manageri este important sa cunoasca spectrul posibilitatilor de a trata
si stapani conflictele organizationale.Cunoscand esenta si cauzele
conflictelor, managerii le pot evita sau, atunci este necesar ,pot sa orienteze
desfasurarea conflictelor in cadrul unor limite controlabile.
Indiferent de metoda concreta de solutionare a conflictelor,trei
actiuni preliminare ar putea sa duca la cresterea sanselor de reusita:
• definirea precisa a subiectului disputei;
• ingustarea terenului de disputa;
• largirea spectrului posibilitatilor de rezolvare.

143 144
-pentru realizarea temporara a unui echilibru.
Modalitati Situatii conteztuale -pentru asigurarea unei retrageri "onorabile",atunci cand
Evitare -Problema este neimportanta sau alte probleme mai colaborarea sau competitia nu poate duce la un rezultat
importante au devenit mai presante pozitiv din punct de vedere al satisfacerii propriilor
-Nu exista nici o sansa de a-ti satisface interesele; interese
-Declansarea unui conflict este mai plauzibila decat- .
rezolvarea problemei; Acomodare -Cand se ajunge la concluzia ca propriile rationamente nu
-Pentru alasa oamenii sa se calmeze si a avea o sunt corecte.
perspectiva -Pentru a permite ca o alta varianta mai buna sa fie
asupra desfasurarii evenimentelor. aplicata.
-Pentru a obtine credit social in perspectiva ivirii unor
-Sunt necesare informatii suplimentare. probleme viitoare mai importante.
-Altii pot rezolva conflictul intr-o maniera mai eficienta. -Pentru a minimiza pierderile.
-Problemele par a fi tan entiale sau simptomatice. -Cand situatia este scapata de sub control.
Colaborare -Gasirea unor solutii integratoare entru interese de -Cand armonia si stabilitatea sunt esentiale.
importanta majora.
Alti autori sustin ca in managementul conflictelor pot fi utilizate urmatoarele
-Cand obiectivul propriu este de a invata. strategii:
-Combinarea opiniilor contradictorii. Ignorarea conflictului - dace exista pericolul unui conflict distructiv,
-Castigarea adeziunii tuturor prin luarea in considerare a incapacitatea managerului de a-l aborda poate fi interpretata drept o
mai eschivare de la responsabilitatile manageriale.
multor interese si realizarea unui consens general. Tolerarea conflictului - dace conflictul nu este foarte puternic si se
considera ca va duce la cresterea performantelor organizationale el poate fi
Competitie -Cand rapiditatea decizionala este de o importanta vitala. tolerat ;responsabilitatea managerului este de a tine in permenenta sub
-In probleme importante,in care trebuie implementate observatie conflictul pentru ca acesta sa nu devina distructiv.
actiuni
nepopulare. A ) Reducerea sau limitarea conflictului
-In problemele vitale pentru firma, cand managerii sunt
convinsi ca punctul for de vedere este corect. Strategii pe termen scurt:
• arbitrarea de catre o comisie de arbitraj a carei hotarare este definitive.
In cazul conflictelor de munca ,comisia de arbitraj se compune din trei
-Impotriva celor care rofita de atitudinea in aduitoare. membri, lista persoanelor care pot fi desemnate ca arbitri stabilindu-se o
Compromis -Obiectivele sunt importante dar riscul declansarii unui data pe an de catre Ministerul Muncii si Protectiei Sociale,dintre
conflict este prea mare. specialistii in domeniul economic ,tehnic, juridic etc.,cu consultarea
sindicatelor si a Camerei de Comert si Industrie
• persuasiune
-Oponentii cu putere egala sunt hotarati sa puna in • incercarea de convingere a unei parti sa renunte la pozitia sa
aplicare idei care se exclud reciproc. • constrangerea
• "cumpararea "

145 146
Strategii pe termen lung: conflictuale, in viitor este necesar ca managerii sa posede mai multe
separarea-medierea -apelul - confruntarea cunostinte despre posibilitatile de rezolvare constructiva a situatiilor
conflictuale, iar resursele institutionale alocate solutionarii
B ) Solutionarea conflictului conflictelor
Se poate realiza prin: individuale sa fie sporite in mod substantial.
- fixarea de obiective comune-in conditiile in care o sursa majora de
conflicte este reprezentata de urmarirea unor objective diferite, managerul
trebuie sa incerce sa propuna obiective acceptate in egala masura de
grupurile aflate in conflict; - restructurare
- imbunatatirea proceselor de comunicare-barierele de comunicare existente
intre manager si ceilalti membri ai organizatiei sau intre acestia din urma
,trebuie reduse,comunicarea dintre membrii organizatiei trebuie stimulata
prin intensificarea schimburilor informationale dintre departamente
- negocierea integrative-esenta acestui proces este ca nici una din parti nu
trebuie obligata sa renunte la aspectele pe care le considera vitale;oamenii
trebuie incurajati sa gaseasca o solutie creativa in locul compromisului.

C )Prevenirea conflictelor
In vederea prevenirii unui conflict distructiv,managerul trebuie:
- sa ceara parerile oamenilor si sa-I asculte cu atentie - sa adreseze criticile
intr-o maniera constructiva - sa nu porneasca de la premisa ca stie ce gindesc
sau ce simt ceilalti cu privire la anumite subiacte importante - inainte de a
adopta decizii care ar putea afecta activitatea celorlalti sa-I consulte sau sa-I
stimuleze sa participe la elaborarea lor - sa incurajeze persoanele si grupurile
care se angajeaza in dispute constructive - sa incerce sa gaseasca cai care sa
le permita ambelor parti dintr-un conflict sa paraseasca terenul cu o oarecare
demnitate
D ) Concluzii

- Conflictul terbuie considerat un aspect inevitabil al vietii


organizatiilor.
- Cei mai multi oameni considera conflictele ca fiind ciocniri
distructive,
ireconciliabile, in urma carora unii castiga in defavoarea altora.
- Un conflict de nivel mediu este necesar pentru a permite evolutia
proceselor organizationale si a pregati terenul pentru schimbare.
Conflictul poate da nastere motivatiei de a rezolva problemele care
altfel
trec neobservate, putind duce la un comportament creator.
- Data fiind importanta deosebita a solutionarii eficiente a stanlor

147 148
CAPITOLUL 12 STRUCTURI ORGANIZATIONALE
Conform teoriei lui Mintzberg, fundamentele unei organizaţii se
compun în primul rand din părţile esenţiale ale acesteia, pe care le identiftcă
1. STRUCTURI SI RETELE astfel:
apexul strategic - adică directorii, directorul executiv şi personalul de
Mintzberg (1979) a adus o contribuţie majoră la ideile de structură a conducere;
organizaţiilor, pe baza studierii intensive a literaturii de specialitate existente linia de mijloc - adică managerii de operaţii/de linie;
în dorneniu. E1 îşi enunţă ideile sub forma a patru aspecte elementare, cu nucleul operaţional - adică operatorii şi alt personal direct productiv;
ajutorul cărora identifică următoarele caracteristici fundamentale ale tehnostructura - adică angajaţii de specialitate (inclusiv angajaţil
structurii organizaţiei. departamentului de personal);
personalul auxiliar - adică angajaţii care sigură servicii directe liniilor
- Fundamentele organizaţiei - acestea sunt: (1) componentele de bază; operaţionale.
(2) mecanismele de coordonare; (3) sistemul fluxurilor. Randamentele cuprind şi mecanismele de coordonare şi ceea ce Mintzberg
numeşte “sistemele de f1ux”, ambele fiind explicate în detaliu puţin mai
- Parametrii de proiectare - aceştia sunt: departe.
• specializarea posturilor; Mintzberg conchide că există cinci mecanisme principale de
• formularea comportamentului; coordonare pe care organizaţia Ie utilizează în operarea structurii sale, după
• instruirea profesională şi îndoctrinarea; cum urmeaza:
• gruparea pe unităţi;
• mărimea unităţilor; Ajustarea reciproca - mecanismul care “asigură coordonarea rnuncii prin
• sistemele de planificare şi control; simplul proces de comunicare informală” (de exemplu, aşa cum se întâmplă
• instrumentele de coordonare; în sistemele “organice”).
• descentralizarea pe verticală;
• descentralizarea pe orizontală. Supravegherea (supervizarea) directa - unde coordonarea se realizează
prin “insarcinarea unei persoane cu asumarea responsabilităţii pentru
- Factorii conjuncturali - Mintzberg identifică patru factori cu prezenţâ munca altor persoane.” (aşa curn se pune accentul în teoria managerială
consecventa în consideratiile de structură, după cum urmeaza: clasicâ).
• vechimea şi mărimea; Standardizarea proceselor de munca - unde coordonarea este intrinseca
• sistemul tehnic; diverselor activităţi de muncă: datorita cerinţelor tehnice (specificaţiilor)
• mediul; procedurilor prestabilite, programelor etc. (adică, în esenţă, una din idei1e
• puterea. speciftce “managementului ştiinţific”).
Standardizarea rezultatelor muncii - unde coordonarea se realizează prin
- Configuratiile structurale - Mintzberg consideră că există cinci intermediul obiectivelor de producţie impuse şi al cerinţelor (de exemplu,
variante de configurare, pe care le defineşte după cum urmează: aşa cum se întâmpla în abordarea “Managementului pe baza obiectivelor”).
Standardizarea competenţelor profesionale - unde coordonarea se
• structură simplâ; rea1izeaza prin instruirea angajaţilor în domenii de cunoaştere şi calificare
• birocraţie profesională; precis specificate.
• formă divizionară; Concluzia cercetărilor intreprinse de Miiitzberg asupra structurilor
• adhocraţie. organizaţionale se concretizează sub forma a cinci tipuri de configuraţii - sau
seturi de caracteristici - care pot servi drept elemente centrale de atenţie în

149 150
studiul organizaţiilor. Cele cinci tipuri de configuraţii reduc numărul • structurile cu linii de subordonare multiple, cum ar fi echipele de
influenţelor distincte exercitate de pararnetrii de proiectare, factorii proiect sau structura matricială. Cu toate acestea, o structură dată poate
conjuncturali şi celelalte caracteristici-cheie ale organizaţiei, la o serie de rămâne adecvată doar pentm un timp, pentru că apar diferite presiuni în
concepte funcţionale care pot fi utilizate în studierea organizaţiilor. Sau, ca favoarea introducerii unor schimbări, curn ar fi dezvoltarea tehnologiei
să-1 cităm chiar pe Mintzberg: informaţionale şi creşterea capacitătii de reacţie la exigenţele clientilor.
Forma adoptată de organizaţie este influenţată, totodată, de centralizare şi
“În fiecare configuraţie structurală altul este mecanismul de coordonare care de specializare. Oricare ar fi ea, structura unei organizaţii reprezintă un
deţine ponderea dominantă, alta este partea din organizaţie care joacă rolul echilibm de avantaje şi dezavantaje.
cel mai important şi altul este tipul de descentralizare folosit.”
Se pot defini urmatoarele structuri:
Varianta de configuraţie aleasă de conducerea superioară a unei
organizaţii are implicaţii considerabile pentru foarte multe dintre activitătile • structurite funcţionale;
de management al personalului şi al resurselor umane, în special pentru • structurile pe produse sau servicii;
recrutarea, selectarea, motivarea angajaţilor şi toate aspectele de instruire şi • structurile geografice;
perfecţionare profesională. • echipele de proiect;
• structurile matriciale
• structurile hibride.
2. VOCABULARUL STRUCTURII ORGANIZATIONALE
Structura organizaţională formală a unei organizaţii defineşte
Diagrama organizaţională este o reprezentare grafica a structurii formale a tipurile de relatii dintre oameni şi dintre pozitiile pe care le ocupă în
unei organizatii, putând fi utilizată pentru a ilustra relatiile din interiorul organizaţie.
echipelor, departamentelor sau unitătilor. Pentru a analiza şi a înţelege aceste
relaţii, a fost elaborată o terminologie specială. Vom defini şi explica o parte Munca unui manager este mai dificilă şi mai complexă când
dintre termenii utilizaţi, peutru a vă ajuta să înţelegeţi problemele care pot activitatea subordonaţilor este interconectată.
apărea atunci când se adoptă o structură defectuoasă sau inadecvată.
Mai jos sunt şapte termeni, legaţi de aspectele pe care trebui să le luam in Structura organizaţională trebuie să permită o comunicare cât
considerare rnai bună între persoanele care trebuie să schimbe informaţii.
• amploarea controlului;
• ierarhia: organizatiile inalte şi “plate” (sau ascutite) Schemele organizaţionale (organigramele vezi ANEXA ) sunt
• centralizarea şi descentralizarea; momentul oportun
• spectalizarea reprezentări grafice ale rolurilor angajaţilor. Ca atare, ele pot fî contaminate
cu moduri vecbi de gandire, ce ar putea fi dificil de înlăturat.
• definirea posturilor;
• unitatea de comandă (conducere ierarhizată liniar) şi dubla subordonare
Problemele de structură pot limita eficacitatea unui manager şi
• comunicarea. a echipei sale. Un manager trebuie să-şi poată da searna de situaţiile în care
problemele cu care se confruntă sunt generate de structuri slabe sau
inadecvate, pentru a putea adopta măsurile corective corespunzătoare.
Structurile organizaţionale pot adopta una din următoarele două
forme: Structura unei organizaţii reprezintă, de regulă, un compromis
• structurile ierarhice tradiţionale, în care personalul este grupat după între mai multe alternative Ia fel de atractive. Ca atare, ea poate cauza
functiuni, produse, servicii sau amplasare;

151 152
dileme. Un manager trebuie să admită acest lucru şi să se adapteze unei
structuri care nu este ideală.

Burns a identifăcat două tipuri de organizaţii - cea organică 3 . STRUCTURI DE COMUNICARE IN CADRUL GRUPULUI
şi cea mecanicistă - care pot fi plasate la extremitătile unei axe continue.
Burns sugerează că organizaţia trebuie să-şi adapteze structura Dacă membrii unui grup nu pot face schimb de informatii despre munca lor,
pentru a se adapta mediului în schimbare. grupul nu poate functiona efectiv ca o echipă. O structură viabilă de
comunicare este crucială pentru productivitatea grupului. Pentru manageri
Scanarea mediului este o tehnică utilă de detectare a două întrebări sunt importante:
schimbărilor din mediul intern şi din cel extern. • Care sunt tipurile de structuri de comunicare?
Studiul lui Burns sugerează, totodată, că există încă două • Care aduce cea mai mare productivitate?
structuri în organizaţie, în plus faţă de cea formală. EIe sunt: Raspunsul la prima întrebare: sunt cinci structuri de comunicare
• structura politică; în cadrul grupului care s-au bucurat de o atenţie deosebită din partea
• structura de carieră. cercetătorilor. Acestea sunt roata, Y, Ianţul, cercul şi reţelele de
Manevrele politice pot fă întâlnite în cele mai multe organizaţii. comunicare complet unite (completely connected).
Măsura în care pot fi considerate acceptabile sau necesare depinde de În roata, un membru al grupului poate comunica din centru cu
organizaţie şi de etica pe care o împărtăşiţi. toţi ceilalţi membri, dar ceilalti nu pot comunica decât cu membrul din
Reţelele sunt, de obicei, nişte structuri neformale, existente în centru.
aproape toate organizaţiile. EIe sunt formate din modele de relatii şi canale Y este o variatie a acestei teme. Este formată din trei spiţe, două
de comunicare, care îi ajută pe manageri să-şi înfăptuiască obiectivele. dintre ele formate dintr-un lanţ de două persoane. Din nou, un membru al
Structurile de carieră s-au schimbat în ultimii ani. Este destul de grupului serveşte ca centru.
neuzual ca o organizaţie să mai recurgă la invitaţii publicitare de genul
“Veniţi la noi să faceţi carieră!”. In schimb, organizaţiile au început să În lanţ, membrii sunt legati secvential. Un membru din reţeaua gen lanţ
transfere individului răspunderea pentru planificarea carierei. poate comunica doar cu doi membri care sunt imediat lângă el. Membrii de
Clark a propus cateva modele de evoluţie în carieră, în care s-ar la capetele lanţului nu pot comunica decât cu o singură persoană.
putea încadra şi a dvs. Acestea sunt: Dimpotrivă, în cerc şi în retelele complet unite fiecare membru
poate trimite şi primi mesaje de la oricare alt membru.
• Triunghi Reţeaua complet unită pune orice persoană din cerc în legătură
• Scară cu fiecare altă persoană.
• Spirală Aceste reţele de comunicare diferă în câteva elemente
• Staţionară importante:
• Tranzitorie • Viteza cu care informaţia poate fi transmisă
• Rute şi salturi • Acurateţea cu care informaţia poate fi transmisă
• “Spaliera” • Saturaţia sau gradul în care informatia este distribuită întocmai către
membrii grupului. Saturaţia este mare când informatia este distribuită
întocmai şi mică atunci când este distribuită inexact.

153 154
structurilor ierarhice (pe verticala). Decizia trebuie vazuta ca rezultatul unor
multiple interactiuni dintre componentele unei “retele”, mai degraba decat
bazata pe o birocratie stufoasa, extrem de lenta in decizii si ineficienta.
Retelele vor tinde sa fie bazate pe reciprocitate si participare, mai
degraba decat pe competitia dintre grupurile de interes, asigurand un grad de
4. STRUCTURI PARTICIPATIV-DEMOCRATICE MAI incredere intre partile din retea.
Descentralizarea este favorabila dezvoltarii organizatiei. Flexibilitatea
EFICIENTE in actiune a organizatiei creste daca este atribuita nivelurilor ierarhice
Organizatiiie sunt structuri de interactiune ale oameniior integrati intr- inferioare
un grup ale carui activitati sunt centrate pe realizarea unor obiective lntelegand prin obiectiv politic acea finalitate a activitatii
comune specializate. organizatilor/institutiilor publice conferita prin intermediul politicilor
Alocarea responsabilitatilor, gruparea functiilor, alocarea puterii publice care delimiteaza si orienteaza respectiva activitate (pornind de la
de decizie, coordonarea, controlul si recompensa in urma ducerii la bun premisa ca activitatile institutiilor publice ca organizatii ce gestioneaza
sfarsit a unei politici - toate acestea reprezinta cerinte fundamentale pentru anumite “bunuri” publice sunt
operationalizarea continua a unei organizatii. reglementate prin politici publice specifice domeniului sau sunt cel putin
Pot exista tipuri foarte diferite de organizatii, insa toate au un tributare directiilor trasate de politicile publice specifice dorneniului).
scop si prin urmare o politica. Cei care concep structura acestor organizatii, Tendinta de democratizare a organizatiiior, ca si anumite obiective
sau care le schimba structura, trebuie prin urmare sa ia in calcul, in privind dispersia geografica si diferentierea electoratului, imping organizatia
incercarea lor de structurare a organizatiilor, “traducerea” unei politici spre descentralizare. Se sustine ca decizia este mai rapid implementata daca
specifice a unei organizatii teritoriale, in practici, datorii si functii care sa fie este luata chiar de catre cei care sunt responsabili pentru implementarea ei.
alocate ca sarcini specifice indivizilor si grupurilor din aceste organizatii. Pe de alta parte, organizatiile ce opereaza in diferite regiuni sunt nevoite sa
se adapteze conditiiior locale.
5. TIPURI DE ORGANIZATII BAZATE PE STRUCTURI
6. PERFORMANTELE ORGANIZARII IN RETEA IN CE
- organizatii pe verticala, ierarhic-piramidale PRIVESTE IMPLEMENTAREA DE POLITICI:
- cele organizate pe orizontala, de tip retea.
Un mod de categorizare a organizatiilor este cel care ia in calcul In situatii in care problemele sunt mai complexe, retelele descentralizate sunt
gradul de centralism pe care-l contin. cele mai eficiente, datorita numarului mare de canale de comunicare dintre
Organizarea in “stea”, de exemplu ( ANEXA ) este extrem de membri.
centralizata, toate canalele (de informatie, putere,decizie,etc.) fiind Satisfactia si entuziasmul in procesul rezolvarii problemelor si al adoptarii
directionate catre un singur centru de decizie, celelalte fiind periferice. unei politici eficace in imbunatatirea situatiei curente este impartita in mod
Calitatea structurii unei organizatii va afecta modul in care va uniform intre membrii retelelor descentralizate. ln organizatiile centralizate,
avea loc indeplinirea cerintelor necesare pentru ducerea la bun sfarsit a cei din pozitia centrala tind sa detina intreaga satisfactie. Starea de spirit
unui obiectiv politic printre membrii retelei pare sa fie direct legata de gradul in care sunt
Structura unei organizatii reprezinta gradul in care si modurile in care implicati si participa la procesul decizionai. De asemenea, ea pare sa fie
membrii organizatiei sunt/pot fi constrinsi si controlati de organizatie, si corelata si cu nivelul la care are loc comunicarea. Astfel incat gradul de
distributia activitatilor si responsabilitatilor in interiorul procedurilor si “calitate a vietii” organizatiei depinde nu numai de posibiiitatea de implicare
normeior organizatiei. a membriior ei, ci si, mai aies, de nivelui real al comunicarii dintre acestia.
Procesul decizional in organizatiile moderne nu mai poate fi unul Flexibilitatea pare sa fie mult mai mare in cazul retelelor
construit cu ajutorul/ pe fundamentele excesiv de rigide si birocratice ale descentralizate

155 156
- deschiderea din partea membrilor
- adaptarea comportamentului
Organizatiile centralizate tind sa fie rigide si inchise la CAPITOLUL 13 CULTURA ORGANIZATIONALA
posibilitati noi de rezolvare si abordare a problemelor, in scopul rezolvarii
lor.
Influenta gradului de complexitate a sarcinii de indeplinit arata 1. DEFINITIA
ca structurile centralizate sunt superioare in cazul sarcinilor simple, iar
cele descentralizate sunt superioare in cazul sarcinilor complexe. • Cultura organizaţională poata fi definită în mai multe feluri.
Definitiile de mai jos v-ar putea fi destul de utile pentru a
înţelege mai bine acest termen:
— cultura organizaţională este “personalitatea” organizaţiei;
— cultura organizaţională este un ansamblu de traditii, valori,
proceduri, concepţii şi atitudini care creează contextul a tot
ceea ce facem şi gândim în cadrul organizaţiei.
• Termenul de “cultură organizaţională” ar putea crea o irnpresie
deformată, despre viaţa organizaţională; este necesar să
verificati dacă ideile dvs. despre cultură corespund cu ale
celorlalţi.

• Cultura organizatională poate fi exprimatâ prin simboluri de


profunzime şi simboluri de suprafaţă:

• Simbolurile de suprafaţă sunt acele instrumente concepute


special pentru a crea organizaţei o anumita imagine;

• Simbolurile de profunzime oferă un indiciu cu privire la felul în


care se lucrează în organizaţia respectivă.

• Pentru a putea acţiona adecvat şi pentru a elabora decizii corecte,


este obligatoriu să înţelegeţi cultura organizaţiei în care Iucraţi.

• Cultura organizaţională este contextul care deterrnină gradul de


aplicabilitate a noţiunilor intâlnite în acest curs, în cadrul
organizaţiei dvs.

• Modelul culturii organizaţionale, conceput de Deal şi Kennedy,


vă ajută să determinaţi natura culturii şi subculturilor întâlnite în
organizaţia dvs. Clasiftcarea culturilor se face în funcţie de două
dimensiuni -promptitudinea feedback-ului şi gradul de risc. Cele
patru tipuri de cultură organizaţională sunt:

157 158
Grad mediu de individualism Grad scăzut de individualism
— cultura “macho” a tipului dur; Grad ridicat de masculinitate Grad mediu de masculinitate
— cultura “muncă şi certitudine”;
— cultura “pariază pe companie “ Pakistan India
— cultura procedurilor. Taiwan Filipine
Thailanda Singapore
Hong Kong
2. CARACTERIZARE
Constatarile lui Hofstede privind grupele culturale sunt utile in procesele de: Exista mai multe diferente intre Japonia si mare parte din
recrutare-selectie, definire a postului si motivare, dezvoltarea si evaluarea concurentele sale, asiatice, in particular preferinta pentru certitudine in
personalului. Iata cum clasifica Hofstede grupele culturale: afacerile interne, o mai mica disponibilitate de a accepta mari diferentieri
I — Grupa latină mai dezvoltată II - Grupa latină mai puţin bazate pe putere si un grad mai mare de asertivitate
dezvoltată

1. Distanţă mare impusă de putere Distanţă mare impusă de putere V - Grupa cvasi-estica

2. Grad ridicat de evitare a incertitudinii Grad ridicat de evitare a


incertitudinii Distanta mare impusa de putere
Grad ridicat de evitare a incertitudinii
3. Grad ridicat de individualism Grad scăzut de individualism Grad scazut de individualism
Grad mediu de masculinitate
4. Grad mediu de masculinitate Grad maxim de masculinitate Grecia
Iran
Belgia , Franţa Columbia , Mexic Turcia
Argentina , Brazilia Venezuela , Chile (Iugoslavia)
Spania Peru
(ltalia) Portugalia Nici una din aceste doua grupe nu tolereaza prea bine riscurile,
dar natiunile germanice se opun mai mult diferentierilor pe baza de putere si,
Principala diferenţă între aceste două grupe rezidă în atitudinile in general, sunt mai asertive
lor diferite faţă de individual ism, naţiunile mai puţin dezvoltate preferând
abordările colective.
VI - Grupa germanica
III - Grupa asiatică mai dezvoltată IV - Grupa asiatică mai puţin
dezvoltată Distanta mare impusa de putere
Grad ridicat de evitare a incertitudinii
Distantă medie impusă de putere Distanţă mare impusă de putere Grad scazut de individualism
Grad ridicat de evitare a incertitudinii Grad scăzut de evitare a Grad maxim de masculinitate
incertitudinii
Austria

159 160
Israel mai bune de realizare în carieră.
Germania
Elvetia - Ar putea să extindă gradul de participare a angajaţilor în procesul
de luare a deciziilor.
VII Grupa anglofona VIII Grupa nordica
- Ar putea să se sprijine în mai mare măsură pe spiritul de echipă şi
Distanţă medie impusă de putere Distanţă mică impusă de putere pe recunoaşterea contribuţiei individuale Ia efortul colectiv.
Grad scăzut spre mediu de Grad scăzut spre mediu de
evitare a incertitudinilor evitare a - Ar putea stimula respectul reciproc între maiîageri şi subordonaţii
incertitudinilor lor.
Grad ridicat de individualism Grad mediu de individualism
Grad ridicat de masculinitate Grad scăzut de masculinitate

Australia , Noua Zeelandă Danemarca , Norvegia


Canada , SUA Finlanda , Suedia Acest tip de abordare ar trebui însă sprijinit începând de la
Marea Britanie Olanda varful piramidei ierarhice şi ar necesita măsuri corespunzătoare de
lrlanda consultare, precum şi un angajament clar în direcţia asigurării de instruire
(Africa de Sud) profesională, mai ales pentru manageri şi supervizort.
Este necesară o abordare de tip conjunctural a practicii Este important să scoatem în evidenţă că nici japonezii nu-şi pot
manageriale, ceea ce înseamnă că structurile organizatorice, stilurile permite să asigure locul de muncă pe toată durata vieţii active a angajaţilor
manageriale, culturile organizaţionale şi programele de schimbare trebuie de bază decât dacă utilizează un foarte mare număr de angajaţi temporari şi
adaptate la atributele culturale dominante ale natiunii gazdă. Acest cu normă parţială, ale căror conditii de angajare sunt mult inferioare celor
lucru este de importanţă majoră pentru organizaţiile multinaţionale şi pentru asigurate lucrătorilor cu normă întreagă.
cele care au ca angajaţi sau colaboratori cetăţeni ai altor ţări.
In stabilirea dimensiunii internaţionale a aspectelor culturale
Ouchi (1981), a studiat şi a comparat caracteristicile organizaţiilor
japoneze şi americane, în principal pentru a vedea dacă anumite practici,
alese de el din economia japoneză, puteau fi translatate şi în Statele
Unite. El a descoperit şi unele diferenţe între comportamentul
organizaţiilor japoneze şi aI celor americane, după cum se poate vedea
din lista prezentată în continuare.
Ouchi a propus aplicarea a ceea ce el a denumit ‘Teoria Z”
(adică opusul Teoriilor X şi Y ale Iui McGregor), ca modalitate prin care 3. CULTURA ORGANIZATIEI
companiile americane ar putea adopta anumite caracteristici ale metodei
japoneze de conducere a oamenilor. Conform viziunii sale, firmele Noţiunea de “cultură”, atunci când se aplică unei organizaţii, a ajuns să
americane ar putea opera schimbări în următoarele direcţii de management semnifice sisteMul predominant de convingeri şi valori pe care le profesează
al resurselor umane: rnembrii orgaiiizaţiei respective. Schein defineşte astfel noţiunea de
“cultură”:
- Ar putea oferi perspective mai sigure de angajare şi posibilităţi

161 162
un tipar de premise elementare - inventate, descoperite sau rezuma probabil la simple “cosmetizări”.
elaborate de un grup dat pe măsură ce acesta învaţă să facă faţă
propriilor probleme de adaptare la exterior şi de integrare pe plan O cultură puternică este aceea in care premisele irnplicite se armonizează cu
intern - care a funcţionat suftcient de bine pentru a fi considerat cele explicite. O cultură slabă este aceea în care dimensiunea implicită se
valabil şi, ca urmare, pentru a fi asimilat de noii membri ai află în divergentă cu cea explicită. In fond, singurul rost al strategiilor de
grupului ca modalitatea corectă de a percepe, a gândi şi a simţi în schirnbare culturală îl reprezintă armonizarea celor două ditnensiuni. Schein
legătură cu problemele respective.” vine cu o afirmaţie extrem de interesantă: “Funcţia culturii în viaţa
grupului se schimbă odată cu maturizarea acestuia”, adoptând deci,
atunci când discută despre modul cum evoluează cultura, ideea de ciclu de
O caracteristică fundamentală a definiţiei lui Schein este faptul că se viaţă. Aşa cum spune chiar el: “Forţele care pot să dezghete o cultură
concentrează rnai degrabă pe premise, adică pe comportamentul implicit, dată sunt şi ele susceptibile să varieze, în funcţie de diversele stadii de
decât pe comportamentul explicit sau afişat în mod public. Mai rnult, evoluţie a organizaţiei .
conform definiţiei, cultura este învăţată ca rezultat al experienţei, ceea ce
sugerează faptul că poate fi schimbată, dacă se află care este dinainica Conform opticii sale, orice organizaţie parcurge trei perioade majore pe
procesutui de învătare. durata ciclului său de viată:
Ar fi probabil indicat să privim “cultura” ca pe un set dublu sau bicategorial
de valori, norme şi convingeri împărtăşite în cadrul unei organizaţii. La • naştere şi dezvoltare iniţială sau timpurie, urmată de o fază de
suprafaţă se află cultura explicită, care se rnanifestă în chiar modul de succesiune;
structurare a conducerii organizaţiei şi în retorica buletinelor, notificărilor • varsta sau perioada de mijloc a existenţei organizationale;
etc. emise de aceasta. Imediat dedesubt se aftă o cultură implicită, probabil • maturitatea organizaţională, urmată de una dintre cele două
rnai apropiată de realitate, care rezidă în ipotezele formulate de conducere şi alternative posibile: transformare sau destrămare.
de angajaţi în legătură cu ceea ce este realmente important. Afirmaţia poate
fi ilustrată cu ajutorul următoarelor două exemple: In fiecare dintre aceste perioade majore, cultura are o altă
funcţie de îndeplinit. Spre exemplu, în stadiul de naştere, cultura este
1. Este foarte posibil ca într-o organizaţie care susţine explicit că aplică o “liantul” care tine la un loc întreaga organizaţie; în stadiul de succesiune,
politică a egalităţii şanselor în materialele publicate, inconsilierea angajaţilor cultura devine “câmpul de luptă între conservatori şi reformişti”; în stadiul
şi in anunţurile de angajare şi că este un aşa nurnit Angajator cu Oportunităţi de mijloc al existenţei organizaţionale, cultura dominantă începe să
Egale (Equal Opportunities Employer) să nu permită aproape niciodată slăbească, oferind posibilităţi de schimbare; la rnaturitate organizaţională,
femeilor ori minoritătilor rasiale să beneficieze de promovare, iar posturile cultura devine “o piedică majoră în calea inovarii . După stadiul de
considerate tipic feminine (casiere, secretare etc.) să nu fie ocupate decât rnaturitate, cultura poate fi transformată în mod progresist sau poate fi
rareori de bărbaţi. În acest caz, se poate spune că, în raport cu cultura distrusă şi complet inlocuită “prin inlocuirea masivă a persoanelor-cheie”.
explicită, prevalează cultura implicită.
Cultura unei organizaţii poate adesea să ia naştere în primul rând pe baza
2. Într-o organizaţie profilată pe comerţ cu amănuntul se anunţă oficial premiselor şi atitudinilor pe care le manifestă proprietarii sau directorii
intenţia de îmbunătăţire la toate nivelurile a serviciilor destinate clienţilor, organizaţiei. Farnham propune o clasificare a organizaţiilor în funcţie de doi
precurn şi de revizuire a tuturor procedurilor aferente (manifestare de parametri esenţiali:
cultură explicită). Organizaţia nu este insă dispusă să cheltuiască timp şi • tipul capitalului (public sau privat)
bani cu ceea ce se consideră a fi activităţi auxiliare, spre exemplu pregătirea • orientarea (profit-venituri sau bunăstare socială).
profesională (ceea ce ar fi o manifestare de cultură implicită) şi, ca
urmare, rnare parte din ceea ce se oferă cu titlul de îmbunătăţire se va

163 164
4.CULTURA INTREPRINDERII rezultatul unei programari nu poate fi pilotata, nu este legata de strategia
intreprinderii. De asemenea, faptul ca exista o subcultura a conducatorilor nu
Este un ansamblu de credinte si ipoteze fundamentale , impartasite de impiedica aparitia celorlalte subculturi. Insa, subcultura conducatorilor
membrii unei organizatii, care opereaza intr-un mod inconstient, care permit influenteaza decisiv celelalte subculturi . Studiul caracteristicilor
sa se rezolve probleme si care trebuiesc transmise celor noi. subculturilor formate intr-o intreprindere este important mai ales in
Cand vorbim despre cultura unei intreprinderi trebuie sa avem in vedere trei managementul schimbarii, atunci cand se doreste modificarea stilului de
nivele diferite: conducere.
-CULTURA EXTERNA sau cultura mediului economic si social Numerosi sociologi si istorici au scos in evidenta existenta unor
in care opereaza intreprinderea forme de sociabilitate colectiva, a unor comunitati profesionale, a unor
-SUBCULTURILE INTREPRINDERII microculturi si subculturi, elemente care constituie substratul vietii la locul
-CULTURA INTREPRINDERII IN SINE, luata ca entitate, ca de munca si al relatiilor profesionale din ateliere sau birouri si de care
grup intreprinderea trebuie sa tina seama pentru a-si organiza procesul de
social cu frontiere riguros delimitate productie.
Cultura unei intreprinderi este un ansamblu care unifica
Cultura externa este cultura mediului national, regional sau local.De componentele intreprinderii. Este produsul unei istorii si nu doar un
exemplu managementul japonez este favorizat de felul relatiilor ce se instantaneu. Cultura unei intreprinderi constituie un patrimoniu de "a sti sa
stabilesc in societatea japoneza, tipice acestui popor. Dar cultura externa faci", un fel de a alege si de a gandi. Ea reprezinta un mod de descriere a
poate caracteriza nu doar o tara ci si o regiune sau o entitate locala, tinand de organizatiei si o explicatie fundamentala a ceea ce se deruleaza in
decantarea unor valori spirituale, cutume in cursul istoriei acestora. Dar tot intreprindere.
in cultura externa se incadreaza si caracterele socio-culturale ale epocii, care
pot fi transnationale. Pentru alegerea unui management eficient este nevoie
sa fie analizata cultura externa ce se inglobeaza in cultura unei intreprinderi. PRINCIPIILE LUI EDWARD DEMING
Dar, dezbaterea contemporana asupra dimensiunii culturaie a intreprinderilor
ne se opreste doar asupra analizei culturii externe, ci se orienteza si spre 1. Formulati si popularizati printre salariatii dvs. O DECLARATIE
analiza structurilor culturale proprii fiecareia dintre ele. Acest lucru ne face SCRISA referitoare la obiectivele si scopurile intreprinderii in ceea ce
sa abordam acum nivelul subculturilor si microculturilor intreprinderii. priveste calitatea produselor si serviciilor realizate. Toti managerii trebuie sa
Acest nivel de abordare al culturii unei intreprinderi se refera (a faptul ca o demonstreze in mod constant si practic interesul pentru aplicarea acestei
intreprindere este un conglomerat de subculturi corespunzatoare grupelor declaratii.
sociale care o cormpun: muncitori, personal auxiliar, conducatori, 2. Instruiti-va personalul asupra tuturor aspectelor implicate de
functionari, etc. transpunerea in practica a declaratiei, dar si de renuntarea la unele practici
generatoare de non-calitate.
Sa subliniem cateva dintre caracteristicile acestor subculturi. Ele 3. Incetati sa va mai bazati pe controlul tehnic final al calitatii si adoptati
nu sunt constituite apriori, ci se constitute prin diferentele in abordarea metode de control intermediar cu aplicarea metodelor statistice de
realitatii de catre difente grupuri sociale, care dau un ansamblu de norme, de evidentiere a neconformitatiior, ca baza pentru stabilirea masurilor
reguli de raspuns, la agresiunea mediului pentru fiecare grup in parte. Exista corective optime.
deci un patrimoniu tacit de principii si norme care se transmit de la grupul 4. Incetati sa mai aveti in vedere la incheierea contractelor doar pretul si
initial la generatiile viitoare. Aceste subculturi nu au o unitate de monolit. introduceti clauze privind calitatea.
Ele se formeaza din culturi ale unor subgrupe dezvoltate intr-un cadru 5. Ameliorati constant si permanent procesele de productie / prestare
restrans (birouri, ateliere, laboratoare) si influentate de factori comuni, specifice intreprinderii dvs.
impartasind acelasi cadru de viata. Existenta unei subculturi nu poate fi

165 166
6. Introduceti preocuparea subordonatilor dvs. pentru educarea si instruirea
for continua in scopul "lucrului bine facut". 1. Misiune şi valori
7. Initiati, instruiti si stimulati pe toate caile preocuparea si competitia 2. Operaţiuui corecte şi obiective
salariatilor pe baza calitatii muncii prestate. 3. Stimularea unei forţe de muncă oneste şi conştiente
8. Eliminati eventualele temeri si retineri ale salariatilor prin crearea unui 4. Activi şi flexibili
climat de incredere si de permanenta inovare in scopul ameliorarii 5. Individul îxi centrul atenţiei
calitatii. 6. Cultura împuternicirii
9. Optimizati actiuniie personalului dvs. avand ca scop aplicarea
DECLARATIEI, prin facilitarea relabilor, eliminarea eventualelor
bariere (de exemplu dintre compartimentele intreprinderii) si asigurarea Modelul punerii în valoare a diversităţii caracteristicilor umane
tuturor conditiilor necesare pentru colaborare si transparenta. (Walker) are urmatoarele etape:
10. Renuntati sa mai solicitati salariatilor dvs. cresterea productivitatii
muncii lor indiferent de calitatea acesteia. 1. Inlăturarea clişeelor.
11. Eliminati normele de lucru nefundamentate si introduceti - prin 2. Insuşirea capacităţii le a urniări şi depista diferenţele din concepţ~i1e
instruirea adecvata a salariatilor - metode de ameliorare a normelor. celorlalţi.
Inlocuiti metoda conducerii prin obiective cu studiul capabilitatii 3. Clădirea unor relaţii autentice şi semnificative cu persoanele coiisiderate
proceselor si al posibilitatilor de ameliorare a acestora. diferite.
12. Facilitati si stimulati mandria personalului dvs. pentru calitatea muncii p 4. Sporirea sentinientului independenţei personale, a puterii şi autorităţii de a
restate . acţiona.
13. Incurajati preocuparile salariatiior pentru educatie si autoperfectionare. 5. Explorarea şi identificarea specificului de grup.
14. Actionati permanent si perseverent pentru aplicarea DECLARATIEI
prin implicarea intregului personal al intreprinderii. Intr-o lume supusa procesului globalizarii trebuie sa avem in
CAPITOLUL 14 MANAGEMENTUL DIVERSITATII vedere criteriile de evaluare a culturilor nationale (Hofstede):

1. Distanţa impusă de putere


1. INTRODUCERE 2. Atitudinea faţă de incertitudine
3. Gradul de individualism / colectivism
De ce un capitol despre Managementul diversitatii intr-o lucrare de 4. Gradul de masculinitate/feminitate
Managementul Institutiilor Publice?
Avem in vedere diversitatea culturala, rasiala, de sex – la nivel de comunitati
locale si in acelasi timp diversitatea culturala intr-o lume in care serviciile Pentru a funcţiona cu eficacitate şi pentru a-i trata pe angajaţi cu
publice se internationalizeaza prin sursele de finantare si resursele umane corectitudine, o organizaţie trebuie să aibă reguli şi proceduri clare, care
utilizate. trebuie comunicate tuturor.
Pentru a evita discriminările in cadrul grupurilor minoritare se impune Fiecare individ este purtătorul unor modele de gândire ‚ simţire
asigurarea egalităţii şanselor la Iocul de muncă. si manifestări potenţiale dobândite de-a lungul vieţii sale. Folosind analogia
Conform teoriei lui Kandola şi Fullerton organizaţiile trebuie să respecte şi modului in care sunt programate computerele in Hofstede va numi aceste
să puna in valoare specificul indivizior in paralel cu preocuparea pentru moduri de gândire simţire sau acţiune drept «programe mentale. Un termen
grupuri. obişnuit pentru un asemenea program mental este cultura. Sursele unor
programe mentale individuale provin din mediile sociale in care cineva a
Principiile acestei teorii sunt urmatoarele ( Kandola si Fulerton ) crescut si a câştigat experienţa. Programarea începe in sânul familiei,

167 168
continua in anturaj, la scoală, in grupurile de tineri, la locul de munca si in O analiza superioara a realitatii romanesti ar sugera concluzii
comunitatea de viata. interesante legate de modul in care se pozitioneaza, reactioneaza indivizii in
Cultura, ca software mental, corespunde in ideea lui Hofstede raporturile cu sistemul.
culturi secundare. Cultura este întotdeauna un fenomen colectiv; se învaţă, In sistemul in care este predominanta distanta mica fata de
nu se moşteneşte. Inkeles si Levinson reprezintă dimensiunile culturii. O putere se remarca:
dimensiune reprezintă un aspect al culturii care se poate măsura in raport cu
alte culturi. Ea grupează laolaltă un numar de fenomene dintr-o societate. -folosirea puterii trebuie sa fie legitima si este supusa criteriului de bine si de
Distanta impusa de putere este măsura in care salariaţii cu rau;
putere mai mica din instituţiile si organizaţiile dintr-o tara aşteaptă si accepta - calificarile, veniturile, puterea si statusul nu este necesar sa mearga
ca puterea sa fie inegal distribuita. impreuna;
In cazul unui grad mic al distantei fata de putere se presupune - clasa de mijloc este mare;
ca profesorii trateaza in mod egal elevii. Procesul educational este mai de - oamenii trebuie sa ai ba drepturi egale;
graba impersonal. In astfel de situatii este foarte apreciata initiativa elevilor - puterea se bazeaza pe abilitarea de a da recompense;
care precizam se vor simti intotdeuna mai apropiati de profesorii tineri. - modul de a schimba un sistem politic este acela al schimbarii legilor;
Astfel deducem : in tarile in care per total se obtine un punctaj - utilizarea violentei in politica interna este rara;
relativ mic al distantei fata de putere si datorita nivelului eduactiei mai inalt, - guvernele sunt pluraliste;
elevii vor deveni mao independenti fata de profesori pe rnasura ce avanseaza - diferentieri mici in venituri, reduse si de sistemul de taxe;
in studii. In tarile cu distanta fata de putere mare chiar daca elevii ating un - religiile predominante si sistemele filozofice subliniaza egalitatea;
nivel educational inalt ei vor deveni dependenti de profesori. - teoriile de managernent native se concentreaza asupra rolului salariatilor
In tarile cu distanta fata de putere mare managerii si
subordonatii se considera reciproc ca inegali existenti. Sistemul ierarhic intr- Spre deosebire de situatia de mai sus in sistemele cu distanta
o astfel de situatie se pare ca se bazeaza pe aceasta inegalitate existentiala. mare fata de putere se remarca:
Organizatia centralizeaza puterea in cat mai putine maini. De asemenea - oricine detine putere este drept si bun;
exista un grup de persoane ce supravegheaza si raporteaza conducerii despre - calificarile, veniturile, puterea si statusul trebuie sa mearga impreuna;
activitatea subordonatilor. Subordonatilor in general este de asteptat ca sa li - clasa de mijloc este mica;
se spuna ce sa faca. In aceste tari muncitorii au un nivel redus de educatie si - cei de la putere sunt avantajati;
relatiile lor cu managerii sunt frecvent incarcate emotional. Managerilor li se - modul de schimbare al unui sistem politic este revolutia
acorda privilegii, iar seful ideal este un autocrat binevoitor. - conflictele politicii interne conduc spre violenta;
In tarile cu o distanta fata de putere mica subordonatii si
managerii se considera unii pe altii ca egali existentiali; sistemul ierarhic are Managementul intr-o societate colectiva este unul de grup.
doar un rol de inegalitate a rolurilor stabilit conventional. Si cum rolurile se Managerui trebuie sa ia in considerare diferentele etnice sau alte diferente
pot schimba, cineva care astazi imi este subordonat maine imi poate fi sef. intre subgrupuri de interese. Adesea face o buna impresie punerea in aceeasi
Organizatiile sunt destul de descentralizate cu numar scazut de nivele echipa a unor oameni provenind din acelasi grup etnic, desi managerii
ierarhice si numar limitat de personal de supraveghere. orientati spre dimensiunea individulista considera ca acest lucru este
Muncitorii au un nivel inalt cle caliticare si activitatile lor sunt periculos si doresc sa realizeze opusul tor.
mult mai pretuitc decat cele de birou. Managerii trebuie sa fie accesibili Intr-o societate colectivista discutarea performantelor unei persoane in mod
subordonatilor si un sei ideal este un dernocrat plin de resurse. Aici deschis cu persoanele in cauza este posibil sa faca nota discordanta cu
privilegiile si simbolurile de statu~ nu sunt bine venite. Exista diferente mici riorma de armonie a societatii si poate fi resimtita de subordonat ca o
de salariu. pierdere a prestigiului.

169 170
Pe de alta parte, fiecare rnetoda de pregatire a lucrarilor intr-o o societate de tip feminin ii orienteaza pe copii spre modestie si solidaritate,
societate individualista se bazeaza pe o perceptie onesta si directa a iax organizatiile in aceste societati recompenseaza oamenii, probabil, pe
sentimentelor fata de ceilalti oameni. Oricine trebuie sa trateze pe oricine ca baza egalitatii (fiecaruia dupa nevoi).
pe egalul sau. In argou sociologic acesta este cunoscut sub conceptul de In societatea de tip rnasculin se asteapta ca barbatii sa aspire la avansare in
universalism. cariera. In societatea de tip feminin atat barbatii cat si femeile pot fi
In societatile colectiviste reversul acestei conceptii este ambitiosi sau nu si poate sa nu fie nici o diferenta de sex in formularele de
acceptat. Este acceptata deosebirea dintre “grupul nostru „ si «celelalte raspunsuri ale ambelor sexe asupra necesitatii de a avea o cariera. Culturile
grupuri in privinta tratarii prietenilor mai bine decat pe ceilalti. Sociologii rnasculine si feminine creeaza tipuri diferite de eroi in management.
numesc acest mod de gandire particu1arism.
O consecinta a modului de gandire particulara este aceea ca intr-
o societate colectivista inainte de a incepe orice afacere cu cineva, trebuie sa
se stabileasca o relatie de incredere cu persoana respectiva. Prin aceasta
relatie celalalt este adoptat in subgrupul de interese comune ale patronului.
Astfel, deciziile de angajare si de promovare iau in considerare subgrupul de
interese a1 functionarilor.

Toate societatile umane sunt alcatuite din barbati si femei, de


obicei, in numar aproximativ egal. Ei se disting doar din punct de vedere
biologic, iar rolurile lor in procreerea biologica sunt absolute.
Familia este locul in care oamenii au primit prima lor
programare culturala. Familia contine doua perechi de valori inegale, dar
complementare: parinte — copil si sot — sotie. Ultimul rol este reflectat
intr-o pozitie in societate prin scala masculinitate — feminiatate.
In timp ce rolurile sexelor in familie afecteaza puternic
comportamentul copiilor, nu exista o implicatie imediata pentru distributia
rolurilor sexelor in intreaga societate. Barbatii, fiind mai inalti, puternici si
liberi au dominat viata sociala din afara casei in toate societatile. Numai
femeile exceptionale si de obicei in inalta societate au avut mijloace de a-si
alege aJte persoane pentru ingrijirea copiilor si a casei ca sa poata pasi intr-o
functie publica. Daca femeile au ajuns intr-o functie importanta, ele au ajuns
dupa 45 de ani, cand statutul lor de mama se transforma intr-unul de bunica.
Un alt aspect in care se manifesta contrastul dintre societatile
masculine si cele feminine este locul de munca din viata unei persoane.
Intr-o societate de tip masculin specificul cultural tinde mai
mult spre” a trai pentru a rnunci in timp ce intr-o societate de tip feminin ‚
specificul cultural al muncii este mai degraba acela de „ a munci pentru a
trai”.
Familia in interiorul unei societati de tip masculin orienteaza
copiii spre aroganta, ambitie si competitie. Organizatiile din societatea de tip
masculin cer rezultate si le recompenseaza pe baza de echitate. Familia intr-

171 172
CAPITOLUL 15 MANAGEMENTUL SCHIMBARII In viziunea lui Levin, procesul schimbării în cadrul organizaţiei
trebuie să parcurgă următoarele etape:

1. INTRODUCERE 1. Deschiderea — în această etapă se încearcă schimbarea


echilibrului între situaţia dorită care determină schimbarea şi cea
A ) Metodologie de parcurs: efectiva.

1. Identificarea factorilor care declanşează schimbarea 2. Schimbarea - în care se introduc transformările care permit trecerea
2. Recunoaşterea nevoii ce schimbare la situaţia dorită
3. Diagnosticarea problemei
4. Identificarea metodelor şi alternativelor prin care se va efectua 3. Închiderea — etapă în care se urmăreşte realizarea noului echilibru
schimbarea al sistemului. Această etapă poate fi făcută prin apelarea la
5. Prezentarea conditiilor existente reglementări, la cultura organizaţiei, la structura organizatorica.
6. Selectarea metodei
7. Învingerea rezistenţei la schimbare Managementul schimbării presupune o succesiune sistematică
8. Implementarea şi coordonarea schimbării de procese însoţită de un feed-back permanent. Implementarea
Kurt Lewin consideră schimbarea ca un echilibru dinamic al managementului schimbărilor implică, în viziunea autoarei, următoarele
unor forţe care, pe de o parte , fac presiuni asupra schimbării, iar pe de altă etape:
parte, determină o rezistenţă la schimbare.
1. Definirea factorilor care generează schimbarea
Echilibrul forţelor schimbării după K. Lewin 2. Recunoaşterea, înţelegerea nevoii de schimbare
3. Diagnosticarea problemelor care implică schimbarea
Elemente care Echilibru Elemente care frânează 4. Identificarea metodelor prin care să se efectueze schimbarea
determină schimbarea schimbarea 5. Stabilirea modalităţilor de implementare a schimbării
6. Invingerea rezistentei la schimbare
7. Implementarea schimbării
8. Evaluarea rezultatelor implementării schimbării
Presiuni pentru schimbare Rezistenţa la schimbare
B ) Definirea factorilor care generează schimbarea
Mentalităti învechite Există două categorii de factori care influenţează schimbarea în cadrul
• Schimbarea • Blocaje mentale organizaţiei:
tehnologiei • Dezinteresul 1. Factori externi care pot fi controlaţi în mai mică
Explozia • Frica fată de nou măsură de către manageri.
cunoaşterii • Teama de eşec Exemple:
• Invechirea • Gradul redus de ~ Managerii firmelor trebuie să răspundă la schimbările
produselor profesionalism care au loc pe piaţă: noile produse introduse de
• Îmbunătătirea condiţiilor de munca Schimbarea competitori, amplificarea publicităţii produselor noi,
structurii fortei de munca reducerile de preţuri la diferite categorii de produse ori
îmbunătătirea serviciilor oferite
clienţilor care doresc să cumpere produse mai ieftine şi de

173 174
o calitate mai bună. târziu, la situaţii critice pentru organizaţia respectivă.
~ Schimbările în tehnologie, prin introducerea D )Diagnosticarea problemelor care implică schimbarea
computerelor şi roboţilor industriali, care permit Pentru a acţiona, managerul trebuie să cunoască foarte bine situaţia
soluţionarea rapidă a unor probleme complexe de problemă care implică schimbarea. Pentru aceasta este necesară parcurgerea
producţie şi de management, contribuind la reducerea unei etape care presupune o diagnosticare a problemelor. Principalele faze
costurilor şi îmbunătăţirea calităţii, reflectate ale diagnosticării sunt:
pozitiv sub aspect financiar.
~Creşterea complexitaţii vieţii genereaza sisteme ae • Identificarea tipului de problemă. Presupune, în esenţă,
comunicaţie complexe, precum şi mutaţii în plan social descoperirea tuturor problemelor cu care se confruntă managerii
organizaţiei şi care, de fapt, determină schimbarea. Se pot folosi
~Factori externi specifici: organizaţiile internaţionale (Banca Mondială, (pt. Cunoaşterea problemelor) o serie de metode şi tehnici: lista de
Fondul Monetar Internaţional şi Uniunea Europeană) probleme, cutia cu idei, etc. pentru început, se recomandă
identificarea ariei de cuprindere a schimbării şi tipului acesteia,
2. Factori interni prin care acţionează schimbările în cadrul respectiv dacă va fi totală sau parţială, rapidă sau lentă. Însă, cu
organizaţiei. Sunt procesele de luare a deciziilor, de comunicare, siguranţă complexitatea problemelor şi posibilităţile organizaţiei
relaţiile interpersonale, leadership, stil de conducere etc. sunt cele care influenţează de fapt procesul de implementare a
schimbărilor.
Pe lângă factorii enumeraţi, există şi o multitudine de elemente, care
prin natura : conţinutului lor, generează schimbarea. • Formularea simptomelor pozitive şi negative pe care le generează
C ) Recunoaşterea, înţelegerea nevoii de schimbare problema. Fără îndoială, orice problemă, identiftcată dau nu, generează
Perceperea clară şi profundă a nevoii de schimbare de către managerii direct sau indirect simptoame pozitive şi negative. În această fază trebuie
organizaţiei este indispensabilă procesului schimbării. Perceperea schimbării structurate clar atât simptomele pozitive, cât şi cele negative pe care
este importantă, dar nu suficientă şi de aceea trebuie susţinută de un complex problemele actuale le generează, lucru posibil datorită analizei efectuate
de activităţi efective din partea managerilor. în faza precedentă.
Prin urmare, unul dintre cele mai importante aspecte este
înţelegerea de către personalul organizaţiei, manageri şi subordonaţi, a • Stabilirea cauzelor care generează problema şi a efectelor pe care
nevoii de schimbare. situaţiile de fapt le au sau le pot avea pentru ftecare tip de
Personalul organizaţiei trebuie ajutat să înţeleagă că actuala structură problemă. Esenţială în această fază este înţelegerea naturii cauzelor
organizatorică trebuie adaptată la noile cerinţe pe care le presupune tranziţia care au generat simptoamele pozitive şi negative. Cauzele pot fi
spre economia de piaţă, că actualul sistem informaţional trebuie schimbat şi directe, indirecte, principale/secundare. Efectele pot fi imediate, pe
transformat într-un instrument eficace la îndemâna managerilor, iar deciziile termen mediu sau lung.
acestora au nevoie de o fundamentare participativă, folosindu-se metodele şi
tehnicile moderne de management. • Precizarea modalităţilor prin care problemele pot fi soluţionate,
Această etapă, esenţială, pentru că presupune, de fapt, crearea precum şi a resurselor pe care le implică acest proces. Principalele
convingerii resurselor umane din organizaţie, că actualul sistem de modalităti de acţiune vor conduce în acest fel la
management şi actuala politică de personal nu sunt compatibile cu cerinţele diminuarea/amplificarea influenţei cauzelor care au generat
pieţei. simptoamele negative, în primul rând, dar şi cel pozitive. Apoi se
Inţelegerea nevoii de schimbare presupun, de altfel, cunoaşterea faptului că stabilesc resursele necesara pe care le implică modalitătile de
o continuare a proceselor de management şi de execuţie cu structurile mai acţiune respective şi procesul de implementare a schimbărilor.
vechi în noile conditii conduce, în mod inevitabil, mai devreme sau mai

175 176
• Estimarea rezultatelor la care se ajunge prin rezolvarea schimbării. cuprindă modalitătile clare de implementare a schimbării. Ele trebuie
În ultima fază se urmăreşte anticiparea aspectelor de eftcienţă adaptate la specificul realitătilor din interiorul organizaţiei şi să faciliteze
cuantificabilă şi necuantificabilă, care vor apărea ca urmare a derularea tuturor acţiunilor pe care schimbarea le atrage.
rezolvării problemelor schimbării.
H ) Evaluarea rezultatelor implementării schimbări
E ) Stabilirea metodelor de implementarea a schimbării Cunoaşterea influenţelor pe care schimbarea le-a avut asupra eficienţei
Se precizează şi se prezintă metoda sau grupul de metode care vor fi este un aspect social pentru continuarea implementări schimbării.
folosite, atat pentru analiza problemelor, cât şi pentru implementarea Managerii care declanşează un astfel de proces complex cunosc
schimbării. Cele mai eficiente modalităti vor fi selectate pentru a efectua foarte bine faptul că schimbarea poate presupune un interval de timp după
schimbarea. care rezultatele încep să apară. Ei de asemenea ştiu că pe parcursul
F ) Învingerea rezistenţei la schimbare implementării apar şi alte probleme care nu au fost anticipate, care trebuie
Este principalul obstacol pe care îl întâmpină schimbarea. Motive care rezolvate în timp util, altfel derularea procesului în sine este pusă sub semnul
genereaza rezistenţa la schimbare: întrebării.
Totuşi, echipa de specialişti care se ocupă de implementarea
• Interese personale schimbării poate întocmi evaluări parţiale, periodice pentru a se întări
• Neînţelegerea fundamentelor schimbării convingerea angajaţilor că modul de acţiune aste unul bun, dar că procesul
• Toleranţa la schimbare (dezinteres) implementării este complex şi de durată Ca raspuns la aceste cerinte s-a
• Teama de consecinţele schimbării conturat a doua generatie a dezvoltarii organizationale , denumita
• Tendinţa de autolimitare a efortului transformarea organizationala, diferita substantial de precedenta.
Pentru a minimiza însă acest fenomen de rezistenţă la schimbare, Transformarea organizationala implica schimbari la trei niveluri. Un prim
managerii ar putea iniţia un set de activităţi, cum ar fi: nivel il reprezinta schimbarea de atitudini si comportamente ale salariatilor
firmei. Nivelul al doilea de schimbare se refera la sistemul managerial in
~ Pregătirea momentului schimbării prin discuţii cu cei implicaţi în ansamblul sau, iar ultimul vizeaza straturile profunde ale organizatiei, ale
acest proces sistemelor de valori, credintelor, afectivitath comunitatii de salariati, De
retinut ca ultimul nivel constituie baza primelor doua. O alta trasatura a
~ Sprijinirea şi încurajarea celor implicaţi în procesul schimbării prin transformarii organizationale rezida in faptul ca schimbarile nu se rezuma la
participarea efectivă la acesta simpla intretinere a functionarii organizatiei, ci ele vizeaza reinoirea
organizatiei in ansamblul sau.
~. Organizarea de dezbateri pe problematica schimbării Matricea schimbarilor organizationale ale lui
Nadler
~ Influenţa interpersonală
TIPURILE AMELIORATIVE STRATEGICE
~ Exercitarea de presiuni — poate genera şi resentimente şi ostilitate SCHIMBARII
REACTIVE armonizare reorientare
G ) Implementarea schimbării ANTICIPATE adaptare reconcepere

In conditiile în care rezistenţa la schimbare a fost învinsă La baza matricei schimbardor organizationale a lui Nadler
urmează implementarea propriu-zisă a schimbării şi feed-back-ul permanent se afla urmatoarele aspecte:
generat de modulaţiile factorilor care o declanşează de fapt.
In această etapă se elaborează un plan de acţiune, care trebuie să

177 178
- din punct de vedere al continutului, schimbarile organizationale pot fi - realizatorii schimbarii sa fie constienti de la inceput ca vor fi confiuntati
de imbunatatire, sau ameliorative si strategice. Schimbarile de cu "opozitia" la schimbari
imbunatatire vizeaza ameliorari ale functionalitatii organizatiei in cadrul - pe parcursul schimbarilor trebuie sa existe disponibilitatea de a invata la
conceptiei si coordonatelor strategice existente. Schimbarile strategice un mare numar de persoane
vizeaza elementele de baza ale firmei si/sau ale sistemului de putere. - majoritatea personalului organizatiei sa fie convins de necesitatea de a
- din punct de vedere temporal, schimbarile organizationale pot fi : efectua schimbarile preconizate
reactive, atunci cand se ofera solutii la evenimente exogene firmei ; - organizatia sa fie gata sa faca apel la orice asistenta si/sau contributie
anticipate, in situatia in care sunt programate in functie de evolutiile disponibila si utila schimbarii din cadrul si din afara firmei
previzionate ale mediului si firmei in cauza. Din intersectia acestor - asigurarea accesului la informatfle implicate in toate fazele schimbarii
coordonate rezulta cele patru tipuri de schimbari in cultura organizationala organizationale.
si sistemul organizatoric

• de armonizare, adica imbunatatiri ce au in vedere evenimente viitoare 2. ETAPELE PROCESULUI DE SCHIMBARE


anticipate
• de adaptare, ce constau in imbunatatiri realizate ca raspuns la Schimbarile majore in organizatie nu au loc pur si simplu. Infaptuirea
producerea unor evenimente externe neanticipate schimbarii presupune derularea unui adevarat proces complex in care se
• de reorientare, de natura strategica, realizate in functie de perioada si confiunta fortele care exercita presiuni pentru schimbare si fortele care se
locul producerii anumitor evenimente strategice anticipate opun schimbarii. Acest proces cunoaste mai multe etape si anume:
• de reconcepere a organizatiei sau a unor componente ale acesteia • Constientizarea nevoii de schimbare si trezirea interesului pentru
generate, de regula, de aparitia unor evenimente in contextul firmei care initierea schimbarii in randul managerilor organizatiei
ii ameninta existenta. In aceasta situatie sunt necesare schimbari radicale • Diagnosticarea situatiei pe baza informatifor culese si analizate
in organizatie, ce vizeaza cultura organizationala, strategia manageriala, • Identificarea tuturor fortelor,care sprijina schimbarea, ca si a acelora care
sistemul managerial etc. se opun schimbarii
Transformarea organizationala inseamna deci schimbari • Elaborarea unor variante de schimbare, alegerea variantei optime ( sau a
profunde ce au in vedere concomitent armonizarile, adaptarile si celei mai convenabile )
reorientarile organizationale. Frecvent, transformarea organizationala • Schimbarea propriu-zisa, respectiv aplicarea variantei alese cu toate
implica reconceperea organizatiei in ansamblul sau. Operationalizarea masurile care se impun
transformarii organizationale este conditionata, dupa opinia mai multor • Depistarea unor eventuale neajunsuri si eliminarea acestora
specialisti, de existenta unui set de preconditii: • Consolidarea noilor valori comportamentale care sustin schimbarile
- managementul firmei trebuie sa se dedice schimbarilor efectuate
- fiecare salariat este necesar sa fie capabil sa vizualizeze cum arata o
organizatie buna si pe ce valori se bazeaza Dupa Lundberg, etapele procesului de schimbare organizationala
- sa existe anumite conditii exogene in mediul firmei incat problemele cu sunt urmatoarele:
care se confrunta sa nu poata fi abordate si solutionate utilizand • Factorii externi ce fac posibila schimbarea organizationala
precedentele modalitati • Forte interne care accepta schimbarea
- persoanele cheie din firma sa sprijine realizarea schimbarilor • Modificarea de tensiuni interne si externe incitatoare la schimbare.
organizationale • Generarea uneori a straduintei de a vizualiza o noua cultura
- managerii si specialistii ce realizeaza schimbarea sa fie pregatiti si organizationala
dedicati unui proces de lunga durata

179 180
• Elaborarea strategiei pentru schimbare pe baza viziunii organizationale ( 3. REZISTENTA LA SCHIMBARE
daca exista )
• Trecerea la operationalizarea programelor de actiune, de asemenea a Schimbarea inseamna in esenta o transformare sau o modificare a
echipei ce le va realiza folosind si leadershipul status-quo-ului, o trecere de la o stare de lucruri la alta, de la un set de
• Efectuarea de schimbari potrivit prevederilor programelor de actiune conditii la altul. Schimbarea inseamna, pentru multi oameni, nesiguranta
• Schimbarea organizationala sau lipsa de securitate cu privire la propriul viitor, la locul de munca, la
relatiile cu ceilalti. De aceea este foarte posibil ca aceasta teama sau
Referitor la continutul acestui model se impune prezentarea unor informatii anxietate a oamenilor cu privire la schimbare, sa-i conduca la incercarea de
suplimentare. Astfel, Lundberg considera ca factori externi , ce fac posibila a bloca, de a rezista introducerii ei.
schimbarea, acele elemente exogene care largesc sau ingusteaza zona de Intr-un sens, rezistenta la schimbare este un fenomen pozitiv deoarece
influenta a organizatiei. In aceasta categorie se pot include aparitia de not ea dovedeste existenta unui anumit grad de stabilitate si permite predictia
competitors sau disparitia altora, modificari in tipul de tehnologii specifice comportamentului organizational. Efectele rezistentei la schimbare sunt
domeniului de activitate etc. In categoria fortelor interne ce favorizeaza insa, in principal negative: ea poate genera conflicte in interiorul
schimbarea se includ existenta unui leadership centrat pe schimbare, organizatiei, dar mai ales este o piedica in calea progresului.
posedarea de timp si energie suficienta de catre manageri pentru a efectua A ) Modalitati de reducere a rezistentei la schimbare
schimbari, nivelul bun de colaborare si cooperare intre salariati, Cunoasterea si intelegerea cauzelor ce determina rezistenta la schimbare sunt
disponibilitatea personalului de a accepta schimbari. Tensiunile interne si esentiale pentru gasirea mijloacelor cele mai adecvate de reducere sau chiar
externe incitatoare la schimbari se refera la cerintele exprese ale pietei sau infrangere a acestei rezistente.
comunitatii fata de firma, doleantele stakeholderilor vizavi de diminuarea Una din modalitatile cele mai importante de reducere a rezistentei oamenilor
sau dezvoltarea organizatiei etc. Evenimentele care declanseaza orientarea la schimbare este aceea de implicare a lor in planificarea schimbarii prin
spre o ideologie a schimbarii in cultura si structura organizationala pot fi: centrarea acestora asupra propriilor sentimente, asupra propriilor
• oportunitati sau disfunctionalitati majore in contextul firmei ( criza nesigurante, asupra propriei rezistente. Cand oamenii se confrunta deschis
economica, boom economic, aparitia unei not generatii de tehnologii ) unii cu altii, cand au informatii in loc de nesiguranta, ei pot sa participe la
• mutatii in proprietatea si / sau managementul firmei ( fuziunea cu alta schimbare mai curand decat sa reziste schimbarii. Oamenilor trebuie sa li se
firma, realizarea unei societati mixte, schimbarea managementului superior ofere sansa de a discuta si a intelege natura schimbarii si a propriilor temeri
al organizatiei etc. ) declansate de aceasta.
Americanul Gibb Dyer concepe un model partial diferit fata O alta modalitate de reducere a rezistentei oamenilor la schimbare se
de precedentul, indeosebi prin aceea ca pune un mare accent pe elementele adreseaza anxietatii create de schimbare. Trebuie ca accentul sa fie pus pe
de putere si autoritate in cadrul firmei. gasirea surselor de disconfort a oamenilor ce se tern de schimbare si nu pe
Ca urmare, considera ca apare o faza critica in care are loc lupta dintre folosirea sanctiunilor sau amenintarilor ca mijloace de a convinge oamenii
noile si vechile convingeri. Daca noile convingen se impun, puterea in sa se implice in schimbare.
organizatie este preluata de o noua echipa manageriala, care treptat Intr-un proces de schimbare, avand in vedere ca obiceiurile, rutinele
instituie o noua simbolistica organizationala si dezvolta o noua cultura reprezinta surse ale rezistentei la schimbare, nu trebuie ignorate modelele
organizationala. comportamentale de munca ce au fost deja statuate sau "institutionalizate".
Comunicarea este una din modalitatile de reducere a rezistentei
la schimbare. Rezistenta poate fi redusa prin comunicarea cu angajatii,
ajutandu-i sa inteleaga necesitatea schimbarii. Aceasta metoda este eficienta
atunci cand principala cauza a rezistentei este lipsa de informatii a
indivizilor in legatura cu procesul de schimbare. Timpul si efortul implicate

181 182
de aceasta tactica sunt principalele dezavantaje ale ei, mai ales cand monitorizare şi control, fişele de post, sistemele formale de retribuire şi
schimbarea afecteaza un numar mare de oameni. premiere, structurile şedinţelor, procedurile de funcţionare etc. Chiar dacă
Manipularea este o alta modalitate de a reduce rezistenta la aceste trăsături ale organizaţiei sunt relativ uşor de descris, ele ajung
schimbare. Deformand faptele si facandu-le astfel sa para mai atractive , adesea să fie depăşite, incapabile cu lumea în schimbare.
ascunzand anumite informatii neplacute sau raspandind zvonuri false pentru
a determina angajatii sa accepte schimbarea sunt exemple de manipulare. • Cultura organizaţională se referă la valorile, ritualurile, sursele de putere,
Aceasta modalitate este putin costisitoare, dar riscanta daca oamenii vor afla normele şi loialitătile din organizaţie, precum şi la sistemul neformal de
ca au fost pacaliti, credibilitatea agentului de schimbare reducandu-se la zero recompensare sau penalizare, care determină felul în care se acţionează în
in acest caz. respectiva organizaţie.
Primul pas în iniţierea unui proces de schimbare îl constituie
diagnosti-carea, adică găsirea unor răspunsuri la întrebări de tipul “Ce • Oamenii vin cu diferitele lor aptitudini, cunoştinte, experienţe,
schimbări sunt necesare în organizatie, pentru a asigura o funcţionare mai personalităţi, valori, atitudini şi comportamente. In aceste vremuri de
eficace?” Asistăm adesea la schimbări de care nu are nimeni nevoie. Se Este necesar ca orgamzatia să ad opte schimbări pentru a putea supravieţui
întâmpla de multe ori să înţelegem, de abia după ce s-a efectuat o schimbare, într-un mediu din ce în ce mai imprevizibil. Organizaţia trebuie să considere
că n-a răspuns, problemelor reale? schimbarea o ocazie favorabilă, deoarece o ajută să se dezvolte şi să
viziune prospere .
SARCINI structuri organizationale conducere colectiva
• Schimbările fac parte din viaţa managerială şi organizaţională. EIe
pot fi importante, se produc din ce în ce inai frecvent şi pot fi
decisive pentru supravieţuirea organizaţiei.
OAMENI cultura organizationala Reactii/Ceri mediu
nte
• Schimbările pot oferi persoanelor implicate diferite oportunităţi:
creşterea satisfacţiei profesionale, îmbunătăţirea conditilor de
Adaptare model Nadler-Tushman – diagnosticare nevoie de schimbare muncă, ameliorarea practicilor adoptate, sporirea eficientei etc.

Organizaţia este implicată într-un proces de interactiuni • Presiuiiile externe favorabile schimbării se pot datora iinor factori
neîntrerupte cu mediul său. In acest mediu, pe lângă organizatie, există şi socioIogici~ tehnologici, economici şi politici (STEP) exercitaţi de
alte sisteme - furnizorii, clienţii sau utilizatorii finali -care influentează niediul extern în care se află organizaţia. Alte presiuni externe
organizaţia şi, la rândul lor, sunt influenţaţi de ea. decurg din cerinţele şi ofertele pieţei, conditiile de concurenţă şi
In interiorul său, organizatia poate fi percepută ca având patru schimbările de condiţii. Presiunile externe favorabile schimbării se
cornponente aflate în interacţiune: sarcinile, structurile şi sistemele situează niai presus de controlul organizaţiei.
organizaţiona1e, cultura şi oamenii - membrii organizaţiei.

• Sarcinile formează componenta primară a sistemului orgaiiizaţional. EIe • Presiunileinternefavorabile schimbării sunt legate adesea de cele
cuprind activitătile care trebuie îndeplinite, caracteristicile acestor externe. Printre acestea se numără: nevoia de a creşte
activităţi, cantitatea şi calitatea serviciilor sau produselor oferite de productivitatea, de a îmbunătăti nivelurile de calitate, de a spori
organizatie volumul vânzărilor, de a îmbunătăţi serviciile, de a spori nivelul de
motivare a personalului şi de a-1 păstra în organizaţie. Presiunile
• Structurile şi sistemele organizaţionale cuprind: responsabilităţile şi interne favorabile schimbării se află sub controlul organziaţiei.
liniile de subordonare, sistemele informationale, mecanismele de

183 184
• Există trei abordări uzuale pentru generarea presiunilor interne • Dacă vă analizati atitudinea proprie faţă de schimbare, vă
favorabile schimbării: puteţi da seama de eficacitatea pe care o veţi putea avea ca
manager aI schimbării, în cadrul organizaţiei în care lucraţi.
— abordarea de sus în jos; • Diagrama câmpului de forţe (Lewin) este un instrument
— abordarea de jos în sus; analitic care poate fI utilizat pentru identificarea forţelor
— abordarea bazată pe serviciile unui expert; care se opun şi care impun schimbarea, a mărimii Ior rela-
tive şi a eventualelor elemente în favoarea schimbării, care
fiecare dintre ele având diferite avantaje şi dezavantaje. ar putea fi atrase de partea forţelor care impun schimbarea.
• Printre cauzele uzuale ale opoziţiei faţă de schimbare se
• Pentru a înţelege starea prezentă în care se af1ă organizaţia şi numără:
pentru a o descrie pe cea prefigurată pentru viitor, se poate a. interesul personal ingust
utiliza modelul de diagnosticare aI lui Nadler şi Tushman. b. înţelegerea eronată şi Iipsa de încredere;
Componentele esenţiale ale acestui model sunt sarcinile c. deosebirile în evaluarea situaţiei;
îndeplinite de organizaţie, structurile şi sistemele d. toleranţa scăzută fată de schimbare;
organizaţionale, cultura acesteia şi oamenii care lucrează în e. presiunile exercitate de grupurile de colegi;
cadrul ei. În afară de acestea, modelul scoate în evidenţă f. teama de stresul asociat schimbării;
necesitatea identificării viziunii colective împărtăşite în cadrul g. experienţele negative legate de schimbările trecute
organizaţiei şi persoanele (sau grupurile) care pot facilita • Printre abordările care pot fi adoptate pentru reducerea opoziţiei se
schimbarea. numără:
— instruirea si comunicarea
Precizând care este nivelul schimbării, putem face o estimare a duratei — participarea şi implicarea;
implenientării acesteia şi a complexităţii şi dificultăţii procesului. Este — facilitarea şi sprijinul;
nevoie. totodată, să ne analizăm propriile reaeţii fată de schimbare şi să — negocierea şi acordul;
stabîlirn care este influenţa atituclinii pe care o avem faţă de schimbare — manipularea şi cooptarea;
asupra capacităţii noastre de a o dirija. Avem, aşadar, o cale de a analiza — coerciţia explicită şi implicită.
fortele care se manifestă şi eare pot favoriza sau împiedica o schimbare
propusă. Astfel, aflănî ce forţe care impun schimbarea trebuie consolidate şi
ce forţe de respingere trebuie slăbite. Opoziţia la schimbare este una dintre Peters si Waterman, in cartea lor “In Search of Excellence”
forţele de respingere obişnuite. Pentru reducerea sau înlăturarea ei, există (1982) au atras atentia asupra a opt caracteristici pe care trebuie sa le
mai multe abordări posibile. indeplineasca orice organizatie care este deschisa schimbarii, inovatoare :
orientare spre actiune
• O schimbare poate avea loc la unul sau mai multe dintre nivelurile apropiere fata de client
enumerate de mai jos: autonomie
a. individual; productivitate printr-o buna administrare a resurselor umane
b. de echipă; structuri simple
c. de grup/divizie; centralizarea problemelor esentiale
d. organizaţional. descentralizarea actiunilor/implimentarii si controlului zilnic
concentrarea pe puncte forte
• Durata şi dificultatea implementării unei schimbări depind
direct de nivelul Ia care are Ioc aceasta.

185 186
Factori economici
Factori politici
In esenta, accentul trebuie pus pe acordarea unei autonomii cat
mai mari managementului mijlociu. Competitia
Legislatia
Furnizorii, respectiv
guvernamentala
4. MANAGEMENTUL SCHIMBARII colaboratorii
Ideologia
Retelele de schimb valutar
Schimbarea este, in opinia autorilor McCalman si Paton, “un guvernamentala
Rata somajului
proces continuu de confruntare, identificare, evaluare si acţiune “. Legile/reglementarile
Ratele salariale
Chestiunea schimbării reprezintă o preocupare cvasi-obsesiva in sociologia internationale
Politica economica a
organizaţiilor, poate din pricina importantei acordate lentorii si rigidităţii Drepturile universale
guvernului
birocratice, sau a problemelor concrete cu care se confrunta fără încetare, Razboaiele
Politica economica a altor
atât conducătorii de întreprinderi, cat si responsabilii reformelor Reglementarile locale
tari
administrative. Gouldner (1954) ne arata cu cate dificultăţi se confrunta, de Sistemul de impozite si
Politicile de acordare a
exemplu, in reorganizarea întreprinderii industriale noul director, care vrea taxe
imprumuturilor
sa raţionalizeze funcţionarea acesteia. Numărul reformelor nereuşite, sau Activitatea grupurilor
Schimbari de statut
care nu reuşesc decât parţial, este impresionant, indiferent de organizaţie. sindicale.
(de la stat la privat) –
Prin urmare, ca să înţelegem mecanismele schimbării in cadrul unei gradul de autonomie.
instituţii, cat si pe cele ale inovaţiei, trebuie luat in considerare caracterul
construit al schimbării. Schimbarea nu este naturala, este o problema care
necesita cercetare. Schimbarea nu trebuie înţeleasă ca o criza si nici măcar
ca un simplu proces de adaptare sau dezvoltare, ci mai degrabă ca
manifestare a unei multitudini de mutaţii in cadrul instituţiilor.
Organizaţiile care reuşesc sa îşi menţină cu succes Factori tehnologici
competitivitatea privesc schimbarea nu ca pe un eveniment unic, ci ca pe un Factori socio-culturali
proces permanent, absolut necesar pentru supravieţuirea, dezvoltarea si Tehnologiile
perfecţionarea lor. Schimbarea trebuie perceputa ca un element intrinsec al informationale Tendintele demografice
unei organizaţii si trebuie integrata in filozofia si in modelele de acţiune ale (internetul) (angajati, contribuabili)
acesteia. Noi procese de Schimbari ale stilului de
Factorii care stau la baza schimbării productie viata
Exista numeroşi factori care stau la baza schimbărilor. Tot aceşti factori Computerizarea Atitudinea fata de munca
pot fi grupaţi in patru mari grupe : proceselor Atitudinea fata de grupurile
Schimbari in minoritare
a. factori politici tehnologia de Probleme legate de sex
b. factori economici transport. Grija pentru mediu
c. factori socio-culturali Etica de afaceri.
d. factori tehnologici.

187 188
BIBLIOGRAFIE 30.WALDO D – What is Public Administration – NY 1978
31.WEBER M – Economie si societate – Paris 1971
32.WEISS C – Evaluation Research Englewood Cliff – NY 1992
1. ALEXANDRU I – Structuri , mecanisme si institutii adm – Ed. Sylvi , PERIODICE :
Buc 1996
2. ANDREWS K – Toward professionalism in Business Management- 1. Economie si administratie locala – Nr 6-7-10-11-12 / 1998 si 1-2-3/
Londra 1990 1999
3. ANDRONICEANU A.- Managementul schimbarilor – All Educational 2. Expert System for Adm. Decision-Making – 1995 – 1997
1998 3. Optimum – Jurnalul managementului sectorului public – 1997-1998
4. ANDRONICEANU A – Management Public – Ed economica 1999
5. BARNES C- Management in the Public Sector – NY 1993 LEGI :
6. BOURN C – Public Sector Management – Brookfield 1995
1. LEGEA NR. 37 / 1990 – organizarea si functionarea Guvernului
7. BURACK E – Organizational Analysis – Hinsdale 1985
2. LEGEA NR. 47 / 1992 – organizarea si funct. Curtii Constitutionale
8. CANDEA R – Comunicarea manageriala – Ed. Expert Buc 1996
3. LEGEA NR. 27 / 1996 – partidele politice
9. COLE G A – Managementul personalului – Codecs – Buc 1997
4. LEGEA NR. 35 / 1997 – Avocatul Poporului
10.DINU M – Comunicarea – Ed. Stiintifica Buc 1997
5. LEGEA NR. 92 /1992 rep. 1997 – LEGEA NR. 142 – org.
11.GULICK L – Institute of Public Administration – NY 1987
judecatoreasca
12.IORGOVAN A – Drept adm – Ed Hercules Buc 1993
6. LEGEA NR. 68 / 1992 – alegerea Cam Dep. si Senat
13.JOHNS G – Comportament organizational – Ed. Econ. Buc 1998
7. LEGEA NR 69 / 1992 – alegerea Presedintelui Romaniei
14.MASLOW A – Motivatie si personalitate – NY 1987
8. LEGEA NR 70 / 1996 ( OUG 28 / 2000 ) – alegerile locale
15.MANOLESCU A – Managementul resurselor umane – Buc 1998
16.MANDA C – Adm. publica locala din Romania – LuminaLex Buc
1999
17.MOLDOVEANU G – Analize organizationale – Ed. Econ. Buc 1999
18.NICOLESCU O – Management – Ed. Economica Buc 1997
19.NEGOITA AL – Stiinta administratiei – EDP Buc 1977
20.OLIVER D – Public Administration – Chicago 1982
21.OROVEANU M – Introducere in stiinta adm. de stat – Ed.
Enciclopedica 1975
22.PAINTER I – Management in The Public Sector , Chapman&Hall
1989
23.PLUMB I – Managementul serviciilor publice – ASE Buc 2000
24.POPESCU D – Arta de a comunica – Ed. Econ. Buc 1998
25.RADU I – Informatica pentru managementul firmei- Ed. Almi Buc
1998
26.RIDEAUX J – L’ etre Administratif – Paris 1982
27.SADLER PH – Managerial Leadership – Anglia 1998
28.SETTLE K – American Public Administration , NJ 1985
29.TAYLOR F – Principiile Managementului Stiintific , NY 1917

189 190
TESTE E ) toate

La urmatoarele intrebari sunt corecte una , doua , mai multe sau chiar 7. Mijloacele pe care le foloseste Guvernul sunt :
toate punctele : A ) amenintari
B ) santaje
1. Institutiile publice : C ) furnizeaza bunuri si servicii de la buget
A ) sunt structuri organizate D ) legea
B ) gestioneaza afaceri publice
C ) propun legi Parlamentului 8. Caracteristicile managementului public sunt :
D ) sunt autoritati statale A ) studiaza relatii de management
B ) are la baza legea
2. Caracteristicile serviciilor publice sunt : C ) satisface intersul public
A ) satisfac nevoi sociale D ) nici una
B ) se desfiinteaza prin decizie administrativa
C ) nu asigura aprovizionarea cu apa, etc 9. Notiuni care apartin definitiei managementului public :
D ) toate activitatile de interes public sunt serviciu public A ) privat
B ) relatii de management
3. Motivele pentru care exista Companii publice sunt: C ) putere publica
A) corecteaza greselile de pe piata D ) organizare , coordonare , control
B) influenteaza rentabilitatea economica E ) nu gestioneaza
C) nu faciliteaza planificarea centralizata
10.Caracterele mangementului public sunt :
4. Cu cine se poate compara modelul lui Weber : A ) de monopol
A ) Adair B ) integrator
B ) Gulick C ) apolitic
C ) Nadler D ) de diversitate
D ) Lewis E ) simplu

5. Care sunt autoritatile centrale ale administratiei : 11.Principiile managementului public sunt :
A ) Primariile A ) ilegalitatii
B ) Guvernul B ) nerestructurarii
C ) Consiliul local C ) rigiditatii
D ) Consiliul judetean D ) conducerii autonome si unitare

6. Functiile Guvernului sunt: 12.Managementul componentelor interne presupune :


A ) asigura infrastructura A ) organizare
B ) mentine competitivitatea B ) eficienta organizatiei
C ) protectie resurse naturale C ) sistem informational
D ) asigura stabilitatea economica D ) recrutare si selectie personal
E ) toate

191 192
13.Tendintele in managementul resurselor umane sunt : 19.Tipurile de informatii primite de manageri sunt :
A ) recrutarea dupa “ pile “ A ) rapoarte
B ) realizarea unitatii interne B ) vremea
C ) recrutare independenta C ) analize
D ) asigurarea de pensii D ) presiuni
E ) idei
14.Conditiile ce trebuiesc indeplinite de manageri sunt :
A ) viziune clara 20.Trasaturile functiei publice sunt :
B ) intelegere buna A ) drepturile si obligatiile sunt stabilite legal
C ) proasta dispozitie la locul de munca B ) continuitatea
D ) informare exacta C ) raportul de subordonare
D ) nici unul
15.Interdependentele managementului public se pot realiza cu :
A ) stiinte politice 21.Clasificarea functiilor publice se face dupa :
B ) sociologie A ) importanta
C ) drept international B ) domeniu de exercitare
D ) medicina legala C ) cantitate
E ) economie D ) toate

16.Operatiunile din intreprinderi dupa Fayol sunt : 22.Drepturile functionarilor publici sunt :
A ) tehnice A ) opinie
B ) comerciale B ) greva
C ) financiare C ) concediu
D ) tranzactii ilegale D ) protectie
E ) administrative E ) nici unul

17.Activitatile de baza ale conducerii dupa Fayol sunt : 23.Obligatiile functionarilor publici sunt :
A ) rolurile decizionale A ) neindeplinirea atributiilor
B ) prevedre B ) infidelitate fata de institutie
C ) organizare C ) iresponsabilitate
D ) descentralizare D ) nici unul
E ) conducere si control
24.Modelele de analiza structurala sunt :
18.Rolurile lui Mintzberg pentru un manager: A ) Fayol
A)interpersonale B ) Mintzberg
B)decizionale C ) Elitist
C)informationale D ) Pluralist
D)actorie E ) ACF
E )toate

193 194
25.Activitatile manageriale sunt :
A ) comunicarea 31.Comunicarea orala contine :
B ) corelarea A ) telegrame
C ) managementul traditional B ) comunicarea fata in fata
D ) managementul resurselor umane C ) comunicarea interpersonala
D ) comunicarea manageriala de grup
26.Functiunile comunicarii sunt : E ) toate
A ) informare-dezinformare
B ) comanda – instruire 32.Formele specifice de adresare orala sunt :
C ) influentare – convingere A ) prezentarea
D ) dezintegrare-mentinere B ) briefingul
C ) scrisoarea
27.Modele de comunicare sunt : D ) raportul de situatie
A ) sageata
B ) dans 33.Caracteristicile mesajului scris sunt :
C ) cerc A ) confuz
D ) arc B ) usor de citit
E ) toate C ) redare telefonica
D ) bine gandit
28.Comunicarea poate avea loc fara incetare si prin orice mijloace : E ) adevarat
A ) adevarat
B ) fals 34.Canale de comunicare sunt :
C ) uneori adevarat A ) posta
B ) mijloace electronice
29.Tehnicile de comunicare sunt : C ) intrunirile
A ) receptionare mesaje D ) telefonul
B ) redare mesaje E ) fata in fata
C ) interpretare mesaje F ) toate
D ) toate
35.Comunicarea orala se caracterizeaza prin :
30.NU sunt modalitati de comunicare : A ) feed-back rapid
A ) adresarea orala B ) se inregistreaza
B ) adresarea non-verbala C ) eficienta pentru mesaje complexe
C ) telefonul D ) pierdere acuratete
D ) scrisul
E ) nici unul

195 196
36.Canalele de comunicare in institutiile publice sunt : 42.Greseli in tratarea situatiilor de criza NU sunt considerate a fi :
A ) verticale-descendente A ) ezitarile
B ) verticale-ascendente B ) ripostele
C ) laterale-orizontale C ) confruntarea
D ) oblice D ) comunicarea
E ) toate E ) planificarea strategiei
F ) informatiile contradictorii
37.Tipurile de retea sunt :
A ) lant 43.Pentru elaborarea deciziei avem nevoie de :
B ) patrat A ) inactiune
C ) cerc B ) rezultat unic
D ) romb C ) timp
E ) roata D) investitie minima pentru atingere scop

38.Tipul “Y” de retea e caracterizat prin : 44.Definitia deciziei include notiunile :


A ) doua persoane cu acelasi statut A ) act social
B ) feed-back rapid B ) deliberat
C ) numar redus de legaturi C ) stabilirea scopului / obiectivului
D ) descentralizare D ) modalitati de atingere a scopului
E ) toate
39. NU sunt notiuni in definitia relatiilor publice :
A ) tendinte analizate 45.Conditiile elaborarii deciziei sunt :
B ) arta si stiinta sociala A ) existenta obiectivelor
C ) cariera privata B ) alternative de actiune
D ) programe de planificare C ) fundamentarea deciziei
D ) formulare clara
40.Caracteristicile relatiilor publice NU sunt : E ) unitate de decizie
A ) deliberarea
B ) planificarea 46.Dupa continut deciziile sunt :
C ) performanta A ) de planificare
D ) interesul privat B ) organizationale
E ) dimensiunea manageriala C ) de coordonare
D ) nici una
41.Etapele procesului de planificare de relatii publice sunt :
A ) identificarea problemei 47.Dupa nivelul elaborarii deciziile sunt :
B ) stabilirea obiectivelor generale A ) nestrategice
C ) strategiile B ) tactice
D ) nici una C ) operationale

197 198
D ) de stimulare

48.Etape decizionale manageriale sunt : 54.Caracteristicile functionarului public sunt :


A ) definirea problemei A )ocupa posturi
B ) identificare elemente pentru solutii B ) detine functie publica
C ) idei C ) este ales legal
D ) adoptare solutie maxima D ) are statut propriu
E ) nici una
49.In definitia deciziei administrative NU sunt notiuni :
A ) proces de alegere 55.Caracteristici ale politicii de personal sunt :
B ) operatiile financiare A ) principii etico-morale
C ) alegere varianta B ) caracter dispersat
D ) realizare obiective C ) rationalitatea
D ) toate
50.Cerintele deciziei administrative sunt :
A ) inoportuna 56.Definitia recrutarii cuprinde :
B ) timp util A ) atragere de personal
C ) fundamentare stiintifica B ) descoperire personal
D ) caracter irealist C ) personal calificat
D ) ocupa posturi vacante
51.Procesul de fundamentare al deciziei contine etapele :
A ) initiere decizie 57.Definitia selectiei cuprinde :
B ) documentare A ) procese de analiza calitati candidati
C ) adoptare decizie B ) pregatire profesionala candidati
D ) nici unul C ) numire pe post
D ) toate
52.Caracteristici abordare politica sistem decizional sunt :
A ) existenta coalitiei politice 58.Metode de selectie functionari publici sunt :
B ) nu se considera costurile A ) teste
C ) obtinere consens B ) convorbiri cu candidatii
D ) toate C ) probe de verificare cunostinte
D ) toate
53.Metode utilizate in managementul public sunt :
A ) de executare 59.Acte de numire a functionarilor publici NU sunt :
B ) de functionare A ) ordinul ministerului
C ) de organizare B ) decretul primarului
D ) de organizare si functionare C ) dispozitia Presedintelui
E ) nici unul D ) dispozitia primarului

199 200
60.In definitia stress-ului exista notiunile : 66.Se pot defini urmatoarele structuri :
A ) reactii adverse A ) functionale
B ) psihic- fiziologic B ) de proiect
C ) persoana nu face fata schimbarilor C ) matriciale
D ) nici una D ) hibride

61.Simptome ale stress-ului pot fi : 67.Modele de evolutie in cariera sunt :


A ) imediate A ) triunghi
B ) in timp B ) scara
C ) toate C ) cerc
D ) tranzitorie
62.Hartuirea la locul de munca se poate inlatura prin :
A ) comunicare eficienta 68.Modalitati de “pierdere a vremii” NU sunt :
B ) masuri disciplinare A ) comunicarea eficienta
C ) servicii de consiliere B ) dezorganizarea personala
D ) toate C ) lipsa spatiului personal
D ) nerespectarea fisei de post
63.Indicatorii de stress in organizatie sunt :
A ) absenteismul 69.Principiile teoriei Kandola-Fullerton in ceea ce priveste managementul
B ) imbolnavirile diversitatii sunt :
C ) conflicte interne A ) non-valori
D ) fluctuatiile de personal B ) operatiuni subiective
C ) flexibilitate – activitate
64.Factorii conjuncturali si structurii organizationale sunt : D ) cultura imputernicirii
A ) vechimea si marimea
B ) sistemul tehnic 70.Criteriile de evaluare ale culturii organizationale pot fi ( Hofstede )
C ) mediul A ) distanta impusa de putere
D ) puterea B ) atitudinea fata de incertitudine
E ) toate C ) grad de individualism- colectivism
D ) grad de masculinitate – feminitate
65.Mecanismele principale de coordonare pe care organizatia le utilizeaza E ) nici unul
pentru operarea structurii ei sunt :
A ) ajustarea reciproca 71.Tipare distincte de orientare in cariera dupa Holland sunt :
B ) supravegherea directa A ) conventional
C ) standardizarea proceselor de munca B ) artistic
D ) toate C ) realist
D ) social
E ) toate

201 202
E ) nici unul

72.Directii pentru necesitatile de instruire ale personalului sunt : 78.Motive care genereaza rezistenta la schimbare sunt :
A ) problemele angajatilor noi A ) interese personale
B ) deficientele angajatilor noi B ) neintelegerea schimbarii
C ) schimbarea organizationala C ) dezinteresul
D ) nici unul D ) teama de consecinte
E ) toate
73.Standardele pentru evaluarea performantelor angajatilor se refera la :
A ) cantitate 79.Cultura organizationala reprezinta :
B ) calitate A ) personalitatea organizatiei
C ) timp B ) traditii , valori
D ) costuri C ) gandire , actiune
E ) toate D ) nici unul

74.Competentele functionarilor publici sunt : 80.Perioadele organizatiei in ciclul sau de viata sunt :
A ) profesionala A ) nastere-dezvoltare
B ) manageriala B ) perioada de mijloc
C ) politica C ) maturitatea
D ) etica D ) toate
E ) culturala
81.Tipuri de conflicte sunt :
75.Tipuri de pregatire profesionala sunt : A ) esentiale
A ) medie B ) afective
B ) universitara C ) de manipulare
C ) post-universitara D ) pseudo-conflicte
D ) particulara E ) nici unul
E ) nici una
82.Conflictul distructiv :
76. Etapele in procesul de schimbare dupa Lewin sunt : A ) e generat de cauze multiple
A ) deschiderea B ) poate scapa de sub control
B ) schimbarea C ) comunicarea e anevoioasa
C ) inchiderea D ) se poate ajunge la o solutie acceptata de toti
D ) toate
83.Actiuni preliminare de solutionare a conflictelor sunt :
77.Etape pentru implementarea managementului schimbarii sunt : A ) definirea obiectului de disputa
A ) definirea factorilor ce genereaza schimbarea B ) ingustarea terenului de disputa
B ) recunoasterea nevoii de schimbare C ) largirea spectrului posibil de rezolvare
C ) diagnosticarea problemelor D ) toate
D ) invingerea rezistentei la schimbare

203 204
84.Metode de solutionare a conflictelor pot fi : 90.Pentru metoda de clasificare prin punctaj a personalului avem in vedere :
A ) evitarea A ) aptitudinile
B ) colaborarea B ) efortul
C ) competitia C ) conditiile de viata
D ) compromisul D ) conditiile de munca
E ) acomodarea

85.Forme de motivare in organizatie sunt : RASPUNSURI


A ) salariul mai mare
B ) avansarea
C ) promovarea sistemului de indicatori de performanta 1. ABCE 19.ABCE 37.ACE 55.AC 73.E
D ) toate 2. AB 20.ABC 38.ABC 56.ABCD 74.ABCD
3. AB 21.AB 39.C 57.D 75.ABC
86.Modalitati de incetare a functiei publice sunt : 4. BD 22.ABCD 40.D 58.D 76.D
A ) demisia 5. B 23.D 41.ABC 59.BC 77.ABCD
B ) inaptitudinea fizica 6. E 24.CDE 42.DE 60.ABC 78.E
C ) incompetenta profesionala 7. CD 25.ABCD 43.BC 61.C 79.ABC
D ) nici unul 8. ABC 26.BC 44.E 62.D 80.D
9. BCD 27.AB 45.ABCDE 63.ABCD 81.ABCD
87.Verbe caracteristice pentru managerul de linie pot fi : 10.BD 28.A 46.AB 64.E 82.BC
A ) a planifica 11.D 29.D 47.BC 65.D 83.D
B ) a directiona 12.E 30.E 48.ABCD 66.ABCD 84.ABCDE
C ) a asigura 13.BCD 31.BCD 49.B 67.ABD 85.D
D ) a stabili 14.ABD 32.ABD 50.BC 68.A 86.ABC
E ) toate 15.ABCE 33.BDE 51.ABC 69.CD 87.E
16.ABCE 34.F 52.AC 70.ABCD 88.D
88.Avantajele analizei postului sunt : 17.BCE 35.ACD 53.AD 71.E 89.ABC
A ) posibilitate clasificare posturi 18.ABC 36.E 54.ABCD 72.ABC 90.ABD
B ) furnizarea fisei de post
C ) e material de baza pentru evaluarea performantelor
D ) toate

89.Specificatia de personal pentru un specialist in analiza posturilor trebuie


sa cuprinda :
A ) cunostinte
B ) aptitudini
C ) atitudini
D ) nici unul

205 206
ANEXE

FISA DE APRECIERE A PERSONALULUI

Anul…………
Dl / Dna………….
Institutia publica ………….

1. Functia detinuta……….
2. Profesia …………
3. Titluri stiintifice………..
4. Studii absolvite in anul respectiv………..
5. Aprecierea activitatii profesionale…………
6. Calificativul propus ……………..
7. Nume , functie persoana ce face aprecierea……….
8. Semnatura
9. Calificativ general stabilit de Comisia de apreciere…..
10.Componenta Comisiei : nume , functii , semnaturi ………..
11.Luat la cunostinta , semnatura , data …………
12.Contestatii , semnatura , data ………..
13.Modificarea aprecierii si calificativului : nume persoana ce modifica ,
functie, semnatura , data si calificativul ………..
14.Luat la cunostinta , semnatura , data …………

FISA DE DESCRIERE A POSTULUI ( redactarea fisei de post )

1. Denumire post………..
2. Data analiza………
3. Localizare ……….
4. Superior direct……….
5. Responsabilitate functionala fata de ………..
6. Alte relatii permanente cu ………….
7. Subordonati directi……………
8. Scopul general al postului…………..
9. Principalele responsabilitati………..
10.Limitele de autoritate……….

207 208
11.Resurse puse la dipozitie………
12.Diplome si calificari necesare …………………

LEGATURA INTRE RECRUTARE SI SELECTIE

FORMULAR DE EVALUARE CU ACCENT PE CALITATILE


NEVOIA INDIVIDUALE
ORGANIZATIEI DE
FORTA DE MUNCA ATRIBUTE PERSONALE
SUPLIMENTARA Calitati de conducator • Capabil
• Mediu
• incapabil
Initiativa Idem
Discernamant ………………..
Capacitate de a lua decizii ………..
Atitudinea fata de clienti …………….
ACTIVITA ACTIVITA Autodisciplina ……………….
TI DE TI DE
RECRUTA SELECTIE

ATRIBUTE TEHNICE

Cunostinte tehnice • vaste


• limitate
• putine
PIATA
EXTERNA A Calitatea muncii • atent
FORTEI DE • greseli uneori
MUNCA • nepasator
Sarguinta • munceste consecvent
• mai pierde vremea
• nu face efort deloc
Atentia la costuri • constient
• oarecum…..
• risipitor

209 210
L nr. 37 publicat în M.Of. nr. 137 din data: 08/12/1990

L37/1990
FORMULAR DE EVALUARE ORIENTATA SPRE REZULTATE
Lege pentru organizarea si funcţionarea Guvernului
Art. 1. _ Guvernul României este organul central al puterii executive care exercită,
Compania………… în conformitate cu legea, administraţia publică pe întreg teritoriul ţării.
Functia……….. Art. 2. _ Guvernul României este format din primul-ministru, miniştrii de
Domenii cheie de de obtinere rezultate ………… stat,miniştrii şi secretari de stat.
Obiectivul stabilit pentru perioada de evaluare………. Primul-ministru este desemnat de Preşedintele României, iar componenţa
Realizat……….. guvernului se aprobă, la propunerea primului-ministru, prin hotărîre, de către
Baza justificativa………….. Adunarea Deputaţilor de Senat.
Observatii………………. Art. 3. _ Pot fi membri ai guvernului persoane care au cetăţenia
română,domiciliată în România şi se bucură de exerciţiul drepturilor electorale. Nu
pot fi membri ai guvernului persoane cu dublă cetăţenie.
Membrii guvernului nu pot fi deputaţi sau senatori şi nu pot îndeplini o funcţie de
reprezentare profesională cu caracter naţional, o altă funcţie publică sau o funcţie
ori activitate profesională salarizată în cadrul regiilor autonome, societăţilor
comerciale sau altor organizaţii ori unităţi cu scop lucrativ.
Prevederile alin 2. se aplică şi persoanelor care îndeplinesc o funcţie de nivel
guvernamental.
În afara cazurilor prevăzute la alin. 1 şi 2, cumulul este permis cu condiţia
îndeplinirii integrale, de către persoane care cumulează, a atribuţiilor ce îi revin în
cadrul guvernului.
Art. 4. _ Funcţia de ministru de stat, ministru şi secretar de stat membru al
guvernului devine vacantă prin deces, demisie ori ca urmare a pierderii drepturilor
electorale.
De asemenea, funcţia unui ministru de stat, ministru ori secretar de stat membru al
guvernului încetează în cazul în care primul-ministru decide revocarea acestuia.
În situaţiile prevăzute la alin. 1 şi 2, pînă la aprobarea noului membru al
guvernului, atribuţiile acestuia vor fi exercitate de primul-ministru sau de un
ministru interimar, desemnat de primul-ministru.
Propunerea de numire a unui nou membru al guvernului trebuie făcută de către
primul-ministru în cel mult 15 zile de la data cînd postul a devenit vacant sau de la
data cînd membrul guvernului a fost revocat.
Art. 5. _ Preşedintele României poate participa la şedinţele guvernului care au ca
obiect probleme de interes naţional privind politica externă a guvernului, apărarea
ţării, asigurarea ordinii publice.
În cazul în care este prezent, Preşedintele României prezidează şedinţa de guvern.

211 212
Art. 6. _ Guvernul adoptă hotărîri şi regulamente în prezenţa a jumătate plus unu administraţiei de stat, comisii naţionale şi alte organe asimilate acestora, cum sînt
din membrii săi. Hotărîrile şi regulamentele se adoptă cu acordul primului- departamente, agenţii, oficii, secretariate şi subsecretariate de stat, care se
ministru, prin votul deschis al majorităţii simple a celor prezenţi, dar nu mai puţin înfiinţează potrivit legii, cu respectarea prevederilor bugetare alocate.
de o treime din numărul total al membrilor guvernului. Dispoziţiile art. 3 se aplică şi conducătorilor sau salariaţilor organelor prevăzute în
Guvernul se întruneşte de două ori pe lună sau ori de cîte ori este nevoie, la alin. 1, precum şi salariaţilor din aparatul guvernului.
convocarea primului-ministru sau a unui ministru de stat desemnat de acesta. Art. 13. _ Primul-ministru conduce guvernul şi coordonează activitatea membrilor
La şedinţele guvernului pot participa ca invitaţi şefii de departament, secretari de acestuia, cu respectarea competenţelor şi răspunderilor ce le revin.
stat ce nu sînt membrii ai guvernului şi orice alte persoane a căror prezenţă se Membrii guvernului sînt solidar răspunzători pentru activitatea guvernului şi
apreciază a fi utilă, potrivit deciziei primului-ministru. hotărîrilor sau măsurile luate de acesta. De asemenea, fiecare membru al
Dezbaterile guvernului şi modul de adoptare a hotărîrilor sau regulamentelor ca şi guvernului este răspunzător şi pentru propria sa activitate.
a oricăror alte măsuri, se consemnează în stenograma şedinţei, certificată de Guvernul, în întregul său, şi fiecare din membrii acestuia răspund în faţa
secretarul general al guvernului. parlamentului pentru modul de îndeplinire a atribuţiilor ce le revin.
Art. 7. _ Guvernul adoptă hotărîri, în exercitarea atribuţiilor proprii, şi regulamente Art. 14. _ Guvernul are următoarele atribuţii principale:
de aplicare a legilor, cînd prin lege s-a prevăzut aceasta. a) asigură executarea, de către administraţia publică, a legilor şi a celorlalte
Membrii guvernului pot propune proiecte de hotărîri privind ramura sau domeniul dispoziţii normative date în aplicarea acestora;
de activitate de care răspund. Regulamentele se elaborează potrivit deciziei b) conduce şi controlează activitatea ministerelor şi a celorlalte organe centrale şi
primului-ministru. locale ale administraţiei de stat;
Hotărîrile guvernului, cu excepţia celor care, potrivit legii, constituie secret de stat, c) elaborează proiecte de legi şi le supune spre adoptare parlamentului; dezbate
precum şi regulamentele, se publică în Monitorul Oficial. propunerile legislative care privesc activitatea executivă primite din partea
Art. 8. _ Guvernul îşi constituie un birou executiv pentru rezolvarea operativă a parlamentului;
problemelor curente şi urmărirea aducerii la îndeplinire a măsurilor dispuse de d) elaborează proiectul bugetului de stat, precum şi contul general de închidere a
guvern. exerciţiului bugetar, şi le supune spre adoptare parlamentului; în elaborarea şi
Biroul executiv este compus din primul-ministru, miniştrii de stat, ministrul executarea bugetului, nici o cheltuială bugetară nu va putea fi aprobată fără
finanţelor, ministrul justiţiei, ministrul de interne şi ministrul apărării naţionale. precizarea sursei de finanţe;
Normele de organizare şi funcţionare a biroului executiv se aprobă de guvern. e) aprobă programele de dezvoltare economică a ţării, pe ramuri şi domenii de
Art. 9. _ Pe lîngă primul-ministru funcţionează: activitate, şi le supune spre adoptare parlamentului; aprobă balanţa comercială şi
a) Consiliul reformei, relaţiilor şi informaţiilor publice; de plăţi, precum şi planurile de încasări şi plăţi în numerar;
b) Cabinetul primului-ministru; f) aprobă programele pentru modernizarea capacităţilor de producţie ce se
c) consilierii primului-ministru. realizează prin subvenţii de stat;
Organizarea şi atribuţiile compartimentelor prevăzute la alin. 1 se aprobă prin g) stabileşte măsuri pentru introducerea şi dezvoltarea mecanismelor economice de
decizia primului-ministru. piaţă, în condiţiile prevăzute de lege;
Art. 10. _ Guvernul are un Secretar general, condus de secretarul general al h) asigură reorganizarea activităţii economice, potrivit cerinţelor economiei de
guvernului, cu rang de ministru, care participă la şedinţele acestuia, precum şi la piaţă, precum şi adoptarea măsurilor de privatizare a unor activităţi, în condiţiile
şedinţele biroului executiv. prevăzute de lege;
Structura organizatorică, atribuţiile şi normele de funcţionare ale Secretarului i) aprobă regimul preţurilor şi tarifelor la produsele, lucrărilor şi serviciilor pentru
general se aprobă de către guvern. care preţul sau tariful se stabileşte, potrivit legii, de către guvern, precum şi, pînă
Art. 11. _ Salarizarea pentru personalul guvernului este prevăzută în anexa la liberalizarea creditelor şi dobînzilor, regimul acestora;j) elaborează sistemul de
prezentei legi, care face parte integrantă din aceasta. impozite şi taxe cuvenite bugetului centralizat al statului şi le supune spre adoptare
Art. 12. _ Pe lîngă guvern funcţionează, ca organe centrale de specialitate ale parlamentului;

213 214
k) stabileşte programele de producţie a mediului înconjurător şi asigură echilibrul acesta.
ecologic şi le supune, spre adoptare, parlamentului pe cele de interes naţional; Regulamentele se semnează numai de primul-ministru.
stabileşte programe de construire de locuinţe din fondurile de stat, de creştere a Art. 17. _ Primul-ministru numeşte şi eliberează din funcţie:
calităţii vieţii şi în alte domenii, în limitele alocaţiilor bugetare aprobate în acest a) secretarul general al guvernului;
scop; b) personalul din compartimentele prevăzute la art. 9 lit. b) şi c);
l) asigură realizarea politicii sale sociale cu privire la utilizarea forţei de muncă, la c) conducătorii organelor din subordinea guvernului menţionaţi la art. 12;
salarii, pensii, acordare de ajutoare materiale şi alte drepturi băneşti, precum şi d) secretarii de stat care nu sînt membri ai guvernului, precum şi subsecretarii de
adaptarea acestora la specificul unor ramuri şi domenii de activitate; stat;
m) asigură, prin luarea şi aplicarea măsurilor necesare, apărarea ordinii de drept şi e) persoanele îndeplinind alte funcţii, în cazurile prevăzute de lege.
liniştii publice, a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, în condiţiile prevăzute de Art. 18. _ În îndeplinirea atribuţiilor ce-i revin primul-ministru emite decizii cu
lege; caracter individual sau privind organizarea internă a guvernului.
n) aduce la îndeplinire măsurile adoptate, potrivit legii, pentru organizarea Art. 19. _ Miniştrii de stat coordonează, sub conducerea nemijlocită a primului-
generală a forţelor armate, înzestrarea acestora şi fixarea contingentelor anuale de ministru, realizarea politicii guvernamentale într-o ramură sau domeniu de
cetăţeni care urmează să fie chemaţi la îndeplinirea serviciului militar; activitate, în care scop conlucrează cu miniştrii ce răspund de îndeplinirea acestei
o) stabileşte măsurile de aplicare a reglementărilor legale privind apărarea politici în cadrul ministerelor pe care le conduc.
secretului de stat; Unul din miniştrii de stat, desemnat o dată cu alegerea guvernului, asigură şi
p) ia măsuri cu privire la negocierea de tratate, acorduri şi convenţii internaţionale relaţiile acestuia cu parlamentul.
care angajează statul român şi le înaintează, potrivit legii, Preşedintelui României; Art. 20. _ Miniştrii asigură aplicarea, în condiţiile legii, a politicii guvernului în
aprobă acordurile interguvernamentale, care se vor putea semna numai din ramura sau domeniul de activitate al ministerului ori organului central pe care-l
împuternicirea primului-ministru; conduc şi răspund de activitatea acestora în faţa guvernului.
r) organizează desfăşurarea, în bune condiţii, a alegerilor pentru Preşedintele Art. 21. _ Secretarii de stat, membri ai guvernului, conduc activitatea
României, parlament şi organele locale; departamentelor ce le-au fost încredinţate, în cadrul ministerelor în care acestea
s) aprobă, potrivit legii, amplasarea obiectivelor de investiţii şi scoaterea funcţionează şi răspund de activitatea lor în faţa guvernului şi a ministrului faţă de
terenurilor din producţia agricolă ori din fondul forestier, precum şi defrişarea unor care sînt subordonaţi.
suprafeţe împădurite, în vederea realizării de obiective de investiţii; Art. 22. _ Guvernul organizează administrarea bunurilor de interes guvernamental
ş) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege. din proprietatea statului, necesare unor acţiuni de protocol şi reprezentare ale
Art. 15. _ Primul-ministru reprezintă guvernul în relaţiile acestuia cu parlamentul, Adunării Deputaţilor, Senatului, Preşedinţiei României şi guvernului, potrivit
Preşedintele României, Curtea Supremă de Justiţie, procurorul general, partidele şi înţelegerii încheiate între aceste organe. În acest sens, înfiinţează unităţi
formaţiunile politice, alte organizaţii centrale de interes naţional, precum şi în specializate faţă de care Secretariatul general al guvernului îndeplineşte atribuţiile
relaţiile internaţionale. prevăzute de Legea nr. 15/1990 pentru ministerul de resort.
Art. 16. _ Primul-ministru convoacă şedinţele guvernului şi ale biroului executiv. Art. 23. _ Prezenta lege intră în vigoare la 10 zile de la publicarea în Monitorul
De asemenea, primul-ministru conduce şedinţele guvernului, cu excepţia situaţiilor Oficial.
prevăzute la alin. 2 al art. 5, precum şi şedinţele biroului executiv. Pe data intrării în vigoare a legii se abrogă Decretul-lege nr. 10 din 31 decembrie
Pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la alin. 1 primul-ministru poate desemna 1989 privind constituirea, organizarea şi funcţionarea Guvernului României,
pe unul din miniştrii de stat. Decretul-lege nr. 104 din 30 martie 1990 privind activităţile pentru care guvernul
Primul-ministru semnează hotărîrile şi regulamentele adoptate de guvern şi adoptă hotărîri, precum şi orice alte dispoziţii contrare.
contrasemnează decretele emise de Preşedintele României. ANEXĂ
În cazul în care şedinţele guvernului sau ale biroului executiv au fost conduse de STATUL DE FUNCŢII
un ministru de stat desemnat potrivit alin. 2, hotărîrile adoptate vor fi semnate de pentru personalul din aparatul guvernului

215 216
__________________________________________________________________ Secretar-dactilograf 2.800 3.500
______________________ 17. Funcţionar
Nr. Salariul tarifar - gradul I studii medii 3.000 4.000
crt. Denumirea funcţiei Condiţii de studii - lei/lunar - - gradul II studii medii 2.900 3.500
________________ - gradul III studii medii 2.800 3.300
minim maxim 18. Bibliotecar studii superioare 3.800 4.500
__________________________________________________________________ 19. Arhivar studii medii 2.900 3.50020. Administrator studii medii 3.500 4.500
__________________________ 21. Curier studii medii 2.500 3.300
1. Şef sector studii superioare 8.000 10.000 22. Portar 2.500 3.000
2. Şef sector cabinet studii superioare 23. Îngrijitor 2.500 3.000
- al primului-ministru 6.800 8.500 24. Muncitor
- la miniştrii de stat 5.500 7.500 - înaltă calificare I studii medii 3.500 4.000
- la secretarul general al guvernului - înaltă calificare II studii medii 3.300 3.800
şi secretarii de stat 5.000 7.000 - specialist studii medii 3.800 4.500
3. Adjunct şef sector studii superioare 6.000 8.000 25. Şofer 3.300 4.500
4. Expert studii superioare 6.500 8.000 26. Bufetier 3.500 4.500 Ajutor bufetier 2.500 3.000
5. Inspector de specialitate 27. Manipulant bunuri 2.500 3.500
- gradul I studii superioare 6.500 8.000 28. Operator video cinema, cameraman studii superioare 3.500 4.500
- gradul II studii superioare 6.000 7.000 studii medii 3.000 4.000
- gradul III studii superioare 5.000 6.000 29. Fotograf, grafician studii medii 3.000 4.000
6. Şef cabinet I studii superioare 4.500 6.000 ___________________________________________________________
7. Şef cabinet II studii medii 3.500 5.000 NOTĂ:
8. Secretar de cabinet studii medii 2.900 3.700 1. Persoanele încadrate în funcţiile prevăzute în prezenta anexă beneficiază şi de
9. Consultant (documentarist, analist-programator, sporul de vechime neîntreruptă prevăzut de lege.
redactor comentator presă, audio-video) de spe- 2. Persoanele care coordonează activitatea unor compartimente, cu excepţia
cialitate demnitarilor, primesc o indemnizaţie de conducere între 500 şi 2.000 lei.
- gradul I studii superioare 4.900 6.300 3. Persoanele încadrate cu titlu de colaboratori permanenţi vor primi lunar o
- gradul II studii superioare 4.700 6.000 indemnizaţie între 1.500-3.000 lei, neimpozabilă; dacă aceste persoane sînt din
- gradul III studii superioare 3.800 5.500 provincie, au dreptul în plus la decontarea cheltuielilor de transport şi la o
10. Economist (inginer) indemnizaţie de cazare, în limita sumei de 80 lei pe zi în toată perioada cît îşi
- gradul I studii superioare 4.900 6.300 desfăşoară activitatea la guvern.
- gradul II studii superioare 4.700 6.000 4. Pentru orele efectuate peste durata normală a zilei de muncă, personalului de
- gradul III studii superioare 3.800 5.500 execuţie, de specialitate şi administrativ i se poate acorda un spor la salariu de pînă
11. Contabil şef studii superioare 4.900 6.300 la 1.000 lei lunar, în funcţie de munca prestată. Sporul este neimpozabil.
12. Contabil, merceolog, statistician, casier studii medii 3.500 4.500 Munca prestată în zilele nelucrătoare se plăteşte cu un spor de 100% la salariul
13. Revizor contabil studii superioare 4.000 5.500 tarifar.
14. Revizor contabil studii medii 3.000 4.000 5. La dispoziţia primului-ministru se va afla un fond de premiere în limitele
15. Translator traducător studii superioare 4.600 6.000 stabilite prin buget.
16. Stenodactilograf studii medii 3.000 4.000

217 218
(2) Raportul anual vizeaza activitatea institutiei pe un an calendaristic si se
L nr. 35 publicat in M.Of. nr. 048 din data: 20/03/1997 înainteaza Parlamentului pâna la data de 1 februarie a anului urmator, în
L35/1997 vederea dezbaterii acestuia în sedinta comuna a celor doua Camere. Raportul
LEGE privind organizarea si functionarea institutiei Avocatul anual se da publicitatii.
Poporului CAPITOLUL II
Numirea si încetarea din functie a avocatului poporului
PARLAMENTUL ROMÂNIEI Art. 6. — (1) Avocatul poporului este numit de Senat pe o durata de 4 ani.
CAMERA DEPUTAŢILOR SENATUL Mandatul avocatului poporului poate fi reînnoit o singura data.
LEGE (2) Poate fi numit avocat al poporului orice cetatean român care îndeplineste
privind organizarea si functionarea institutiei Avocatul Poporului conditiile de numire prevazute pentru judecatori la Curtea Constitutionala.
Parlamentul României adopta prezenta lege. Art. 7. — (1) Propunerile de candidati sunt facute de Biroul permanent al
CAPITOLUL I Senatului, la recomandarea grupurilor parlamentare din cele doua Camere
Dispozitii generale ale Parlamentului.
Art. 1. — (1) Institutia Avocatul Poporului are drept scop apararea (2) Candidatii depun la Comisia juridica, de numiri, disciplina, imunitati si
drepturilor si libertatilor cetatenilor în raporturile acestora cu autoritatile validari a Senatului actele prin care dovedesc ca îndeplinesc conditiile
publice. prevazute de Constitutie si de prezenta lege pentru a îndeplini functia de
(2) Sediul institutiei Avocatul Poporului este în municipiul Bucuresti. avocat al poporului. Candidatii vor fi audiati de Comisia juridica, de numiri,
Art. 2. — (1) În activitatea sa, avocatul poporului este independent fata de disciplina, imunitati si validari. Senatul hotaraste asupra audierii în plen.
orice autoritate publica. Candidatii vor fi prezenti la dezbateri.
(2) În exercitarea atributiilor sale, avocatul poporului nu se substituie (3) Numirea avocatului poporului se face cu votul majoritatii senatorilor.
autoritatilor publice. Daca la primul tur de scrutin nu se obtine aceasta majoritate, se vor organiza
(3) Avocatul poporului nu poate fi supus nici unui mandat imperativ sau noi tururi de scrutin, la care vor participa numai candidatii situati pe primele
reprezentativ. Nimeni nu îl poate obliga pe avocatul poporului sa se supuna doua locuri la turul de scrutin anterior.
instructiunilor sau dispozitiilor sale. Art. 8. — (1) Mandatul de avocat al poporului începe pe data numirii sale de
Art. 3. — (1) Activitatea avocatului poporului, a adjunctilor sai si a ca
salariatilor care lucreaza sub autoritatea acestora are caracter public. tre Senat si dureaza pâna la instalarea noului avocat al poporului.
(2) La cererea persoanelor lezate în drepturile si libertatile lor sau datorita (2) Înainte de începerea exercitarii mandatului, avocatul poporului va
unor motive întemeiate, avocatul poporului poate decide asupra caracterului depune în fata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului urmatorul
confidential al activitatii sale. juramânt:
Art. 4. — Autoritatile publice sunt obligate sa comunice sau, dupa caz, sa „Jur sa respect Constitutia si legile tarii si sa apar drepturile si libertatile
puna la dispozitia avocatului poporului, în conditiile legii, informatiile, cetatenilor, îndeplinindu-mi cu buna-credinta si impartialitate atributiile de
documentele sau actele pe care le detin în legatura cu cererile care au fost avocat al poporului. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!“
adresate avocatului poporului, acordându-i sprijin pentru exercitarea (3) Juramântul poate fi depus si fara formula religioasa.
atributiilor sale. (4) Refuzul depunerii juramântului împiedica intrarea în functie a avocatului
Art. 5. — (1) Avocatul poporului prezinta, în sedinta comuna a celor doua poporului si deschide procedura pentru o noua numire în functie.
Camere ale Parlamentului, rapoarte, anual sau la cererea acestora. Art. 9. — (1) Mandatul avocatului poporului înceteaza înainte de termen în
Rapoartele trebuie sa cuprinda informatii cu privire la activitatea institutiei caz de demisie, revocare din functie, incompatibilitate cu alte functii publice
Avocatul Poporului. Ele pot contine recomandari privind modificarea sau private, imposibilitate de a-si îndeplini atributiile mai mult de 90 de zile,
legislatiei sau masuri de alta natura pentru ocrotirea drepturilor si libertatilor constatata prin examen medical de specialitate, ori în caz de deces.
cetatenilor.

219 220
(2) Revocarea din functie a avocatului poporului, ca urmare a încalcarii f) exercita functia de ordonator principal de credite;
Constitutiei si a legilor, se face, la propunerea Biroului permanent al g) îndeplineste alte atributii prevazute de lege sau de Regulamentul de
Senatului, pe baza raportului Comisiei juridice, de numiri, disciplina, organizare si functionare a institutiei Avocatul Poporului.
imunitati si validari, cu votul majoritatii senatorilor. Art. 14. — (1) Avocatul poporului îsi exercita atributiile, din oficiu sau la
(3) Demisia, incompatibilitatea, imposibilitatea de îndeplinire a functiei sau cererea persoanelor lezate prevazute la art. 13 lit. b).
decesul se constata de catre Biroul permanent al Senatului în cel mult 10 zile (2) Cererile pot fi adresate de orice persoana fizica, fara deosebire de
de la aparitia cauzei care determina încetarea mandatului. cetatenie, vârsta, sex, apartenenta politica sau convingeri religioase.
CAPITOLUL III Art. 15. — (1) Cererile adresate avocatului poporului trebuie sa se faca în
Adjunctii avocatului poporului scris si sa indice numele si domiciliul persoanei lezate în drepturile si
Art. 10. — (1) Avocatul poporului este asistat de doi adjuncti care asigura libertatile cetatenesti, drepturile si libertatile încalcate, precum si autoritatea
coordonarea exercitarii atributiilor institutiei Avocatul Poporului, pe administrativa ori functionarul public în cauza. Petitionarul trebuie sa
domenii de activitate, potrivit Regulamentului de organizare si functionare a dovedeasca întârzierea sau refuzul administratiei publice de a solutiona legal
institutiei Avocatul Poporului. cererea.
(2) Adjunctii avocatului poporului îndeplinesc, în ordinea stabilita de (2) Nu pot fi luate în considerare plângerile anonime sau cele îndreptate
avocatul poporului, atributiile acestuia în caz de imposibilitate temporara a împotriva unor încalcari ale drepturilor cetatenesti mai vechi de un an de la
exercitarii functiei. data la care persoana în cauza a luat cunostinta despre faptele care fac
Art. 11. — (1) Adjunctii avocatului poporului sunt numiti de catre acesta pe obiectul plângerii.
durata mandatului, cu avizul Comisiei juridice, de numiri, disciplina, (3) Avocatul poporului poate respinge motivat cererile vadit nefondate sau
imunitati si validari a Senatului. poate cere date suplimentare pentru analiza si solutionarea cererilor.
(2) Numirea adjunctilor avocatului poporului se publica în Monitorul Oficial (4) Nu fac obiectul activitatii institutiei Avocatul Poporului si vor fi respinse
al României. fara motivare cererile privind actele emise de Camera Deputatilor, de Senat
Art. 12. — Dispozitiile art. 8 se aplica, în mod corespunzator, juramântul sau de Parlament, actele si faptele deputatilor si senatorilor, ale Pres
depunându-se în fata unui vicepreredinte al Camerei Deputatilor si a unui edintelui României si ale Guvernului, precum si ale Curtii Constitutionale,
vicepresedinte al Senatului. ale presedintelui Consiliului Legislativ si ale autoritatii judecatoresti.
CAPITOLUL IV Art. 16. — Cererile adresate avocatului poporului sunt scutite de taxa de
Atributiile avocatului poporului timbru.
Art. 13. — Avocatul poporului are urmatoarele atributii: Art. 17. — (1) Conducerea penitenciarelor, a institutiilor de reeducare si
a) coordoneaza activitatea institutiei Avocatul Poporului; resocializare, precum si Ministerul Public si organele de politie sunt obligate
b) primeste si repartizeaza cererile facute de persoanele lezate prin înca sa permita, fara nici o - restrictie, persoanelor care executa pedeapsa
lcarea drepturilor sau libertatilor cetatenesti de catre autoritatile închisorii sau, dupa caz, se afla arestate ori retinute, sa se adreseze în orice
administratiei publice si decide asupra acestor cereri; mod avocatului poporului cu privire la lezarea drepturilor si libertatilor lor,
c) urmareste rezolvarea legala a cererilor primite si cere autoritatilor sau cu exceptia restrângerilor legale.
functionarilor administratiei publice în cauza încetarea încalcarii drepturilor (2) Aceasta obligatie revine si comandantilor unitatilor militare în privinta
si libertatilor cetatenesti, repunerea în drepturi a petitionarului si repararea persoanelor care îsi satisfac serviciul militar obligatoriu sau serviciul utilitar
pagubelor; alternativ, cu privire la lezarea drepturilor si libertatilor lor, cu exceptia
d) reprezinta institutia Avocatul Poporului în fata Camerei Deputatilor, a restrângerilor legale. Art. 18. — În situatiile în care avocatul poporului
Senatului si a celorlalte autoritati publice, precum si în relatiile cu constata ca solutionarea cererii cu care a fost sesizat este de competenta
persoanele fizice sau juridice; Ministerului Public, se afla pe rolul unei instante judecatoresti sau are ca
e)angajeaza salariatii institutiei Avocatul Poporului si exercita dreptul de obiect erori judiciare, el îl va sesiza pe procurorul general sau Consiliul
autoritate disciplinara asupra acestora; Superior al Magistraturii, potrivit competentei acestora, care sunt obligati sa

221 222
comunice concluziile la care s-a ajuns si masurile luate. Art. 19. — (1) zile, a masurilor privitoare la ilegalitatea actelor sau faptelor administrative
Avocatul poporului are acces la documentele secrete detinute de autoritatile semnalate de avocatul poporului se comunica Parlamentului. Art. 25. — (1)
publice, în masura în care le considera necesare pentru solutionarea Avocatul poporului va aduce la cunostinta persoanei care i-a adresat cererea
plângerilor care i s-au adresat. (2) Avocatul poporului are obligatia de a nu rezultatele cererii sale. Acestea pot fi facute publice de ca
divulga sau de a nu face publice informatiile sau documentele secrete la care tre avocatul poporului, prin mijloace de informare în masa, cu
a avut acces. Aceasta obligatie se mentine si dupa încetarea activitatii sale ca consimtamântul persoanei sau al persoanelor interesate si cu respectarea
avocat al poporului si se extinde asupra adjunctilor sai, precum si asupra prevederilor art. 19 privind informatiile si documentele secrete. (2) Daca
personalului aflat în serviciile sale, sub sanctiunea prevazuta de legea avocatul poporului constata, cu prilejul cercetarilor întreprinse, lacune în
penala. Art. 20. — (1) În exercitarea atributiilor sale, avocatul poporului legislatie sau cazuri grave de coruptie ori de nerespectare a legilor tarii, va
emite recomandari care nu pot fi supuse controlului parlamentar si nici prezenta un raport, continând cele constatate, presedintilor celor doua
controlului judecatoresc. (2) Prin recomandarile emise, avocatul poporului Camere ale Parlamentului sau, dupa caz, primului-ministru. Art. 26. —
sesizeaza autoritatile administratiei publice asupra ilegalitatii actelor sau Prevederile prezentei legi se aplica si actelor administrative ale regiilor
faptelor administrative. Sunt asimilate actelor administrative tacerea autonome.
organelor administratiei publice si emiterea tardiva a actelor. Art. 21. — (1) CAPITOLUL V Raspundere, incompatibilitati si imunitati Art. 27. —
Avocatul poporului are dreptul sa faca anchete proprii, sa ceara autoritatilor Avocatul poporului si adjunctii sai nu raspund juridic pentru opiniile
administratiei publice orice informatii sau documente necesare anchetei, sa exprimate sau pentru actele pe care le îndeplinesc, cu respectarea legii, în
audieze si sa ia declaratii de la conducatorii autoritatilor administratiei exercitarea atributiilor prevazute de prezenta lege. Art. 28. — (1) Pe durata
publice si de la orice functionar care poate da informatiile necesare exercitarii mandatului, avocatul poporului si adjunctii sai nu pot fi retinuti,
solutionarii cererii. (2) Dispozitiile alin. (1) se aplica autoritatilor perchezitionati, arestati sau trimisi în judecata penala sau contraventionala
administratiei publice, institutiilor publice, precum si oricaror servicii fara încuviintarea Senatului. (2) În cazul infractiunilor flagrante savârsite de
publice aflate sub autoritatea autoritatilor administratiei publice. Art. 22. — avocatul poporului ori de adjunctii acestuia, ministrul justitiei îl va informa
(1) În cazul în care, în urma cererilor facute, avocatul poporului constata ca neîntârziat pe presedintele Senatului asupra retinerii sau arestarii, Senatul
plângerea persoanei lezate este întemeiata, el va cere în scris autoritatii încuviintând sau nu masura luata. Hotarârea cu privire la încuviintarea
administratiei publice care a încalcat drepturile acesteia sa reformeze sau sa arestarii si trimiterea în judecata se adopta cu votul majoritatii senatorilor.
revoce actul administrativ si sa repare pagubele produse, precum si sa (3) Daca avocatul poporului sau adjunctii sai sunt arestati sau trimisi în
repuna persoana lezata în situatia anterioara. (2) Autoritatile publice în cauza judecata penala, Senatul va hotarî suspendarea din functie pâna la ramânerea
vor lua de îndata masurile necesare pentru înlaturarea ilegalitatilor definitiva a hota
constatate, repararea pagubelor si înlaturarea cauzelor care au generat sau au rârii judecatoresti. Art. 29. — (1) În timpul exercitarii functiei, avocatul
favorizat încalcarea drepturilor persoanei lezate si îl vor informa despre poporului si adjunctii acestuia nu pot fi membri ai unui partid politic si nu
aceasta pe avocatul poporului. Art. 23. — (1) În cazul în care autoritatea pot îndeplini nici o alta functie publica sau privata. (2) Incompatibilitatile
administratiei publice sau functionarul public nu înlatura, în termen de 30 de prevazute la alin. (1) se aplica si personalului cu functii de executie de
zile de la data sesizarii, ilegalitatile comise, avocatul poporului se adreseaza specialitate, fiind exceptate functiile didactice din învatamântul superior.
autoritatilor administratiei publice ierarhic superioare, care sunt datoare sa îi CAPITOLUL VI Serviciile institutiei avocatul poporului Art. 30. —
comunice, în termen de cel mult 45 de zile, masurile luate. (2) Daca Structura serviciilor institutiei Avocatul Poporului si numarul de personal se
autoritatea publica sau functionarul public apartine administratiei publice aproba de catre Biroul permanent al Senatului, în functie de necesitatile
locale, avocatul poporului se adreseaza prefectului. De la data depunerii realizarii atributiilor ce le revin si în limitele bugetului aprobat. Art. 31. —
cererii la prefectul judetului curge un nou termen de 45 de zile. Art. 24. — Functiile de specialitate de executie se ocupa prin concurs, în conditiile legii.
(1) Avocatul poporului este îndreptatit sa sesizeze Guvernul cu privire la Concursul se organizeaza de Comisia de numiri si disciplina, constituita din
orice act sau fapt administrativ ilegal al administratiei publice centrale si al 3 consilieri desemnati de avocatul poporului. Art. 32. — Încalcarea
prefectilor. (2) Neadoptarea de catre Guvern, în termen de cel mult 20 de prevederilor prezentei legi sau ale Regulamentului de organizare si

223 224
functionare a institutiei Avocatul Poporului atrage raspunderea penala, L nr. 69 publicat in M.Of. nr. 164 din data: 16/07/1992
disciplinara sau administrativa, dupa caz. Raspunderea disciplinara este cea L69/1992
prevazuta de lege pentru functionarii publici. Lege pentru alegerea Presedintelui României
CAPITOLUL VII Dispozitii tranzitorii si finale Art. 33. — (1) Cheltuielile
necesare pentru functionarea institutiei Avocatul Poporului sunt finantate din Art. 1. _ (1) Presedintele României se alege prin vot universal, egal, direct,
bugetul de stat. (2) Pentru anul 1997 sumele necesare functionarii institutiei secret si liber exprimat, în conditiile prezentei legi.
Avocatul Poporului se asigura de catre Guvern, din Fondul de rezerva (2) Alegatorul are dreptul la un singur vot, în fiecare tur de scrutin organizat
bugetara aflat la dispozitia acestuia. (3) Functia de avocat al poporului se pentru alegerea Presedintelui României, potrivit art. 81 alin. (2) si (3) din
asimileaza cu functia de ministru, functia de adjunct al avocatului poporului, Constitutie.
cu cea de secretar de stat, iar functiile de conducere si de executie de Art. 2. _ (1) În unitatile administrativ-teritoriale, operatiunile electorale
specialitate sunt asimilate functiilor din serviciile Senatului. Art. 34. — Pâna pentru alegerea Presedintelui României se fac în circumscriptiile electorale
la constituirea Comisiei de numiri si disciplina a institutiei Avocatul si sectiile de votare, sub conducerea birourilor electorale prevazute de lege
Poporului, atributiile acesteia se exercita de catre avocatul poporului, pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului, pe baza acelorasi liste de
împreuna cu adjunctii sai. Art. 35. — În situatia în care în functia de avocat alegatori
al poporului este ales un magistrat, rezervarea postului acestuia este (2) Curtea Constitutionala, potrivit art. 144 lit. d) din Constitutie, vegheaza
obligatorie. Art. 36. — Regulamentul de organizare si functionare a la respectarea, în întreaga tara, a prevederilor prezentei legi si confirma
institutiei Avocatului Poporului se adopta de catre Biroul permanent al rezultatele sufragiului.
Senatului, la propunerea avocatului poporului, în termen de 60 de zile de la Art. 3. _ (1) La alegerile pentru Presedintele României se pot prezenta
numirea acestuia. candidati propusi de partide si formatiuni politice sau candidati
Aceasta lege a fost adoptata în sedinta comuna a Camerei Deputatilor si independenti. Partidele si formatiunile politice pot propune, fie separat, fie
Senatului din 21 februarie 1997, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) împreuna, numai cîte un singur candidat.
si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia României. (2) Atît candidaturile propuse de partide sau formatiuni politice, cît si
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR PREŞEDINTELE candidaturile independente pot fi depuse numai daca sînt sustinute de cel
SENATULUI putin 100.000 alegatori. Un alegator poate sustine un singur candidat.
ION DIACONESCU PETRE ROMAN Art. 4. _ (1) Data alegerilor se stabileste si se aduce la cunostinta publica de
Bucuresti, 13 martie 1997. Guvern, cu cel putin 60 de zile înainte de ziua votarii si pîna la împlinirea a
Nr. 35. 5 zile de la data expirarii mandatului Presedintelui în functie sau, dupa caz,
de la data cînd începe sa curga termenul prevazut de art. 96 alin. (2) din
Constitutie. (2) Alegerile au loc într-o singura zi, care poate fi numai
duminica.
Art. 5. _ Biroul Electoral Central are urmatoarele atributii:
a) vegheaza la actualizarea listelor electorale, urmareste respectarea
dispozitiilor legale privitoare la alegerea Presedintelui României pe întreg
teritoriul tarii si asigura aplicarea lor uniforma;
b) constata respectarea prevederilor prezentei legi pentru depunerea
candidaturilor si înregistreaza candidaturile care îndeplinesc aceste conditii;
c) comunica birourilor electorale de circumscriptie candidaturile înregistrate
si le face cunoscute prin presa;
d) rezolva întîmpinarile la propria activitate si contestatiile trimise de
birourile electorale de circumscriptie; solutiile date sînt definitive;

225 226
e) centralizeaza rezultatele alegerilor, constata candidatul ales si prezinta (4) Propunerea de candidatura se depune în 4 exemplare, un exemplar
Curtii Constitutionale documentatia necesara validarii mandatului de original si 3 copii, din care originalul si o copie se pastreaza la Biroul
Presedinte al României; Electoral Central, un altul se înregistreaza la Curtea Constitutionala, iar al
f) îndeplineste orice alte obligatii ce îi revin potrivit prezentei legi. patrulea, certificat de presedintele Biroului Electoral Central, se restituie
Art. 6. _ Birourile electorale de circumscriptie au urmatoarele atributii: depunatorului.
a) fac publicatiile si afisarile prevazute de lege, în termen de 5 zile de la Art. 10. _ Nu pot candida persoanele care, la data depunerii candidaturii, nu
primirea comunicarii privind candidaturile înregistrate de Biroul Electoral îndeplinesc conditiile prevazute de art. 35 din Constitutie pentru a fi alese
Central; sau care au fost alese anterior, de doua ori, ca Presedinte al României. Art.
b) rezolva întîmpinarile referitoare la propria activitate si contestatiile cu 11. _ (1) Biroul Electoral Central aduce la cunostinta publica, prin presa, si
privire la operatiunile birourilor electorale ale sectiilor de votare; afiseaza, la sediul sau, propunerile de candidati pe care le-a primit, în termen
c) distribuie birourilor electorale ale sectiilor de votare buletinele de vot, de 24 de ore de la înregistrare.
stampile de control si stampilele cu mentiunea "Votat"; (2) Pîna la 20 de zile înainte de data alegerilor, candidatul, partidele,
d) centralizeaza rezultatul alegerilor pentru circumscriptia electorala si formatiunile politice sau cetatenii pot contesta înregistrarea sau
înainteaza Biroului Electoral Central procesele-verbale cuprinzînd aceste neînregistrarea candidaturii. Contestatia se depune la Biroul Electoral
rezultate, precum si întîmpinarile, contestatiile si procesele-verbale primite Central, care o înainteaza împreuna cu dosarul candidaturii, în termen de 24
de la birourile electorale ale sectiilor de votare; de ore, spre solutionare, Curtii Constitutionale.
e) îndeplinesc orice alte obligatii prevazute de lege în sarcina lor. (3) Curtea Constitutionala solutioneaza contestatia în termen de 48 de ore de
Art. 7. _ Birourile electorale ale sectiilor de votare îndeplinesc, în mod la înregistrare. Solutia este definitiva si se publica în Monitorul Oficial al
corespunzator, atributiile ce le revin, potrivit legii, pentru alegerea Camerei României.
Deputatilor si a Senatului. (4) A doua zi dupa expirarea termenului de solutionare a contestatiilor,
Art. 8. _ Birourile electorale lucreaza si iau hotarîri cu votul majoritatii prevazut la alin. (3), Biroul Electoral Central comunica birourilor electorale
membrilor prezenti. de circumscriptie candidaturile definitive înregistrate, în ordinea în care au
Art. 9. _ (1) Propunerile de candidati pentru alegerea Presedintelui României fost depuse.
se depun la Biroul Electoral Central, cel mai tîrziu cu 30 de zile înainte de Art. 12. _ (1) Buletinele de vot se vor tipari potrivit modelului prevazut în
data alegerilor. anexa.
(2) Propunerile se fac în scris si vor fi primite numai daca: (2) Dimensiunile buletinului de vot se stabilesc de Biroul Electoral Central,
a) sînt semnate de conducerea partidului sau a formatiunii politice ori de tinînd seama de numarul candidatilor si de spatiul necesar pentru imprimarea
conducerile acestora, care au propus candidatul sau, dupa caz, de candidatul lor, si se transmit birourilor electorale de circumscriptie o data cu
independent; comunicarea candidaturilor.
b) cuprind prenumele si numele, locul si data nasterii, starea civila, (3) Imprimarea buletinelor de vot se asigura de birourile electorale de
domiciliul, studiile, ocupatia si profesia candidatului si precizarea ca circumscriptie, prin intermediul prefectilor, cu respectarea prevederilor
îndeplineste conditiile prevazute de lege pentru a candida; legale referitoare la imprimarea buletinelor de vot pentru alegerea Camerei
c) sînt însotite de declaratia de acceptare a candidaturii, scrisa, semnata si Deputatilor si a Senatului, care se aplica în mod corespunzator. Prefectii
datata de candidat, precum si de lista sau listele sustinatorilor, al caror numar raspund ca toate buletinele de vot necesare sa fie imprimate cu cel putin 10
nu poate fi mai mic de 100.000 alegatori; lista sau listele sustinatorilor zile înainte de data alegerilor. Art. 13. _ (1) Semnele electorale se declara la
trebuie sa cuprinda prenumele si numele candidatului, precum si prenumele, Biroul Electoral Central o data cu depunerea candidaturii.
numele, data nasterii, adresa, seria si numarul actului de identitate si (2) Daca alegerile pentru Presedintele României au loc concomitent cu cele
semnaturile alegatorilor care sustin candidatura. (3) Lista sustinatorilor este pentru Camera Deputatilor si Senat, se vor utiliza numai semnele electorale
un act public, sub sanctiunea prevazuta de art. 292 Cod penal. stabilite în cadrul alegerilor pentru cele doua Camere. Daca alegerile pentru
Presedintele României au loc la o data diferita, se vor utiliza numai semnele

227 228
electorale stabilite în cadrul ultimelor alegeri pentru Camera Deputatilor si observatorilor externi, care solicita aceasta, se face de Biroul Electoral
Senat. În cazul partidelor sau formatiunilor politice care nu au participat la Central.
aceste alegeri, precum si în cazul coalitiilor electorale, se aplica prevederile (3) În situatia prevazuta la alin. (2), partidele si formatiunile politice care au
Legii pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului, referitoare la propus candidati vor putea desemna cîte un singur delegat, pentru fiecare
semne si denumiri. sectie de votare si birou electoral de circumscriptie, care sa asiste la
Art. 14. _ Prevederile legale pentru alegerea Camerei Deputatilor si efectuarea operatiunilor electorale. Desemnarea se face prin comunicarea
Senatului, referitoare la stampilele sectiilor de votare si la predarea, prenumelui, numelui si domiciliului reprezentantului, sub semnatura
distribuirea si afisarea buletinelor de vot sau eliberarea unor buletine vizate conducerii partidului sau formatiunii politice. Daca mai multe partide sau
si anulate, se aplica si pentru alegerile privind Presedintele României. formatiuni politice au propus acelasi candidat, ele pot desemna numai un
Art. 15. _ (1) Campania electorala si desfasurarea alegerilor pentru reprezentat comun.
Presedintele României se fac potrivit dispozitiilor legale privind alegerea Art. 19. _ (1) Alegatorul va vota aplicînd stampila înauntrul patrulaterului
Camerei Deputatilor si a Senatului, cu exceptiile prevazute în prezenta care cuprinde prenumele si numele candidatului pe care îl voteaza.
sectiune. (2) Daca alegerile pentru Presedintele României au loc concomitent cu cele
(2) Presedintele în functie poate participa la campania electorala a partidului pentru Camera Deputatilor si Senat, stampila se aplica pe cartea de alegator
sau formatiunii politice care l-a propus sau îi sustine candidatura, potrivit art. pe un singur numar de scrutin.
9. (3) Daca alegerile pentru Presedintele României au loc la o data diferita de
Art. 16. _ (1) Pentru candidatii la alegerea Presedintelui României, accesul cele pentru Camera Deputatilor si Senat, stampila se aplica pe cartea de
la serviciile publice la radio si televiziune este egal si gratuit. alegator la numarul de scrutin adus la cunostinta publica de Guvern o data cu
(2) Orarul pentru campania electorala si repartizarea timpilor de antena data votarii.
pentru accesul egal si gratuit al candidatilor la serviciile publice de radio si (4) La al doilea tur de scrutin, stampila se aplica la numarul de scrutin care
televiziune se fac, dupa încheierea perioadei de depunere a candidaturilor, de urmeaza.
birourile permanente reunite ale celor doua Camere ale Parlamentului, Art. 20. _ (1) Operatiunile electorale, pentru constatarea rezultatelor votarii
împreuna cu reprezentantii serviciilor publice de radio si televiziune si cu la sectiile de votare, contestatiile si întîmpinarile cu privire la operatiunile de
participarea candidatilor. votare si de deschidere a urnelor se fac cu respectarea prevederilor legale
(3) Daca alegerile pentru Presedintele României au loc concomitent cu cele privind alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului.
pentru Camera Deputatilor si Senat, se vor avea în vedere si orarul si (2) Rezultatul votarii la sectia de votare se consemneaza într-un tabel.
repartizarea timpilor de antena pentru campania electorala privind alegerea (3) Candidatii la alegerile pentru Parlament din partea partidelor sau
celor doua Camere. formatiunilor politice ce au propus si candidati pentru alegerea Presedintelui
Art. 17. _ Împotriva solutiei date de biroul electoral de circumscriptie la României au dreptul sa întocmeasca si ei un tabel. Daca alegerile pentru cele
plîngerile ce îi sînt adresate cu privire la împiedicarea unui partid sau a unei doua Camere si pentru Presedintele României nu au loc concomitent, acest
formatiuni politice ori a unui candidat de a-si desfasura campania electorala, drept revine delegatilor partidelor sau formatiunilor politice ce au propus
contestatiile se solutioneaza de Curtea Constitutionala, în termen de 3 zile de candidatii în alegerile pentru Presedintele României.
la sesizare. Art. 18. _ (1) Daca alegerile pentru Presedintele României au loc (4) Tabelele vor cuprinde voturile nule, prenumele si numele candidatilor si
concomitent cu cele pentru Camera Deputatilor si Senat, persoanele voturile valabil exprimate pentru fiecare candidat.
acreditate sa asiste la efectuarea operatiunilor electorale pentru alegerea Art. 21. _ (1) Dupa deschiderea urnelor si numararea voturilor, presedintele
deputatilor si senatorilor pot asista si la efectuarea celor pentru alegerea biroului sectiei de votare încheie un proces-verbal în 2 exemplare, care va
Presedintelui României. cuprinde:
(2) În cazul în care alegerile pentru Presedintele României au loc la o data a) numarul alegatorilor potrivit listelor electorale permanente:
diferita, acreditarea pentru a asista la operatiunile electorale a delegatilor b) numarul alegatorilor care s-au prezentat la urne; defalcarea acestui numar
presei, cinematografiei, radioului si televiziunii, române sau straine, ori a în functie de alegatorii de pe lista permanenta si de pe cea speciala;

229 230
c) numarul total al voturilor valabil exprimate; (3) Procesul-verbal, împreuna cu întîmpinarile, contestatiile si procesele-
d) numarul voturilor nule; verbale primite de la birourile electorale ale sectiilor de votare, formînd un
e) numarul voturilor valabil exprimate pentru fiecare candidat; dosar, încheiat, sigilat si semnat de membrii biroului electoral, se înainteaza,
f) expunerea, pe scurt, a întîmpinarilor si contestatiilor si a modului lor de cu paza militara, la Biroul Electoral Central, în cel mult 48 de ore de la
solutionare, precum si a contestatiilor înaintate spre solutionare biroului primirea ultimului proces-verbal al birourilor electorale ale sectiilor de
electoral de circumscriptie. votare.
(2) Procesele-verbale se semneaza de presedinte si de membrii biroului. Art. 23. _ (1) Biroul Electoral Central rezolva întîmpinarile si contestatiile
(3) Membrilor birourilor electorale ale sectiilor de votare care au semnat depuse, deciziile date fiind definitive, dupa care încheie un proces-verbal
procesul-verbal li se elibereaza, la cerere, o copie certificata de catre toti cei cuprinzînd:
care au semnat originalul; cererea trebuie formulata înainte de întocmirea a) numarul total al alegatorilor potrivit listelor electorale ale localitatilor
procesului-verbal. unde îsi au domiciliul alegatorii;
(4) Lipsa semnaturii unor membri ai biroului sectiei de votare nu b) numarul total al alegatorilor ce s-au prezentat la urne;
influenteaza asupra valabilitatii procesului-verbal. Presedintele va mentiona c) numarul total al voturilor nule;
motivele care au împiedicat semnarea. d) numarul total al voturilor valabil exprimate, pe întreaga tara, pentru
(5) Procesele-verbale, împreuna cu toate contestatiile privitoare la fiecare candidat si constatarea îndeplinirii conditiilor prevazute de art. 81 din
operatiunile electorale ale sectiei de votare, precum si cu buletinele de vot Constitutie; în situatia în care aceste conditii nu sînt întrunite, prenumele si
nule si cele contestate, vor alcatui un dosar care, sigilat si stampilat, se va numele candidatilor ce vor participa la al doilea tur de scrutin;
înainta biroului electoral de circumscriptie, de presedintele biroului electoral e) centralizarea rezultatelor celui de-al doilea tur, potrivit prevederilor de la
al sectiei de votare si membrii biroului, cu paza militara, în cel mult 24 de lit. a) - d), care se aplica în mod corespunzator, prenumele si numele
ore. candidatului a carui alegere a fost constatata;
(6) În termen de 24 de ore de la primirea dosarului, biroul electoral de f) modul de solutionare a contestatiilor si întîmpinarile primite.
circumscriptie va trimite unul din exemplarele, procesului-verbal la (2) Prevederile art. 21 alin. (2) si (4) se aplica în mod corespunzator.
tribunalul în a carei raza teritoriala este circumscriptia electorala; candidatii (3) Procesul-verbal, pentru fiecare tur de scrutin, împreuna cu dosarele
sau partidele si formatiunile politice care i-au propus vor putea obtine copii birourilor electorale de circumscriptie, primite potrivit art. 22 alin. (3), se
legalizate de pe acest exemplar. înainteaza, cu paza militara, la Curtea Constitutionala, în termen de 24 de
Art. 22. _ (1) Dupa primirea proceselor-verbale de la toate birourile ore de la înregistrarea ultimului dosar.
electorale ale sectiilor de votare si dupa solutionarea contestatiilor si Art. 24. _ (1) Curtea Constitutionala anuleaza alegerile în cazul în care
întîmpinarilor primite, biroul electoral de circumscriptie încheie un proces- votarea si stabilirea rezultatelor au avut loc prin frauda de natura sa modifice
verbal, care va cuprinde: atribuirea mandatului sau, dupa caz, ordinea candidatilor care pot participa
a) numarul alegatorilor din circumscriptia electorala potrivit listelor la al doilea tur de scrutin. În aceasta situatie, Curtea va dispune repetarea
electorale permanente; turului de scrutin în a treia duminica de la data anularii alegerilor.
b) numarul total al alegatorilor ce s-au prezentat la urne; defalcarea acestui (2) Cererea de anulare a alegerilor se poate face de partidele, formatiunile
numar de pe listele permanente si de pe cele speciale; politice si candidatii care au participat la alegeri, în termen de cel mult 3 zile
c) numarul total al voturilor valabil exprimate; de la închiderea votarii; cererea trebuie motivata si însotita de dovezile pe
d) numarul voturilor nule; care se întemeiaza.
e) numarul voturilor valabil exprimate pentru fiecare candidat în cadrul (3) Cererea poate fi admisa numai daca cel care a sesizat nu este implicat în
circumscriptiei electorale; producerea fraudei.
f) expunerea, pe scurt, a întîmpinarilor, contestatiilor si hotarîrilor luate de (4) Solutionarea cererii de catre Curtea Constitutionala se face pîna la data
biroul electoral de circumscriptie. prevazuta de lege pentru aducerea la cunostinta publica a rezultatului
(2) Prevederile art. 21 alin. (2) si (4) se aplica în mod corespunzator. alegerilor. Art. 25. _ (1) Curtea Constitutionala publica rezultatul alegerilor

231 232
în presa si în Monitorul Oficial al României pentru fiecare tur de scrutin si (3) În cazul în care alegerile pentru Presedintele României au loc la o data
valideaza rezultatul alegerilor pentru presedintele ales. diferita de alegerile parlamentare, subventionarea campaniei electorale a
(2) Actul de validare se întocmeste în 3 exemplare, din care unul se prezinta partidelor si formatiunilor politice care au propus candidatii se stabileste prin
Parlamentului pentru depunerea juramîntului prevazut de art. 82 alin. (2) din lege speciala. Partidele si formatiunile politice care nu au obtinut cel putin
Constitutie, iar al treilea se înmîneaza candidatului ales. 10% din voturile valabil exprimate pe întreaga tara pentru candidatul pe care
Art. 26. _ (1) Al doilea tur de scrutin are loc în conditiile prevazute la art. 81 l-au propus vor restitui subventia în termen de 2 luni de la data încetarii
alin. (3) din Constitutie, la 2 saptamîni de la primul tur de scrutin, în aceleasi campaniei electorale.
sectii de votare si circumscriptii electorale, sub conducerea operatiunilor Art. 29. _ (1) Alegerile pentru Presedintele României din anul 1992 vor avea
electorale de catre aceleasi birouri electorale si pe baza acelorasi liste de loc o data cu cele pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului.
alegatori de la primul tur. (2) Pentru alegerile de la alin. (1) pot fi acreditati sa asiste la operatiunile
(2) În al doilea tur de scrutin participa primii doi candidati care au obtinut electorale si observatori interni, în conditiile prevazute de Legea pentru
cel mai mare numar de voturi, valabil exprimate pe întrega tara la primul tur. alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului.
Confirmarea acestui numar se face de Curtea Constitutionala în termen de 24 Art. 30. - Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea Parlamentului si a
de ore de la primirea proceselor-verbale prevazute la art. 23 alin. (3), prin Presedintelui României se abroga.
aducerea la cunostinta publica a prenumelui si numelui celor doi candidati
care vor participa la cel de-al doilea tur de scrutin si a zilei votarii stabilite
potrivit alin. (1).
(3) Campania electorala pentru al doilea tur de scrutin începe de la data cînd
s-a adus la cunostinta publica ziua votarii.
(4) În termen de 2 zile de la deschiderea campaniei electorale se vor stabili
orarul pentru desfasurarea acesteia la serviciile publice de radio si
televiziune si repartizarea timpilor de antena, potrivit art. 16, care se aplica
în mod corespunzator.
(5) Persoanele acreditate sa asiste la efectuarea operatiunilor electorale la
primul tur de scrutin sînt de drept acreditate sa asiste la efectuarea acestor
operatiuni si la al doilea tur de scrutin.
Art. 27. _ Sanctiunile contraventionale si pedepsele, prevazute de lege
pentru încalcarea dispozitiilor legale privind alegerea Camerei Deputatilor si
a Senatului, se aplica si în ceea ce priveste încalcarea dispozitiilor legale
corespunzatoare privind alegerea Presedintelui României.
Art. 28. _ (1) Prevederile legale pentru alegerea Camerei Deputatilor si a
Senatului, referitoare la suportarea cheltuielilor electorale, taxa de timbru,
sprijinirea de catre Guvern a activitatii birourilor electorale si judecarea de
catre instante a întîmpinarilor, a contestatiilor si a oricaror alte cereri, se
aplica si în ceea ce priveste alegerile pentru Presedintele României.
(2) Daca alegerea Presedintelui României are loc concomitent cu alegerea
Camerei Deputatilor si a Senatului, cheltuielile pentru efectuarea
operatiunilor electorale, inclusiv pentru subventionarea partidelor si
formatiunilor politice de la bugetul de stat, se suporta din fondurile alocate
pentru alegerea celor doua Camere.

233 234
ANEXĂ
R O M A N I A P B U L E T I N D E V O T PENTRU ALEGEREA
PREŞEDINTELUI ROMÂNIEI *) Circumscriptia electorala nr..... *) Se L nr. 27 publicat în M.Of. nr. 087 din data: 29/04/1996
trece data alegerilor. I ----------------------- I I --------------------------- I I I I I I
1) 2) I I I I I I I I 3) I I I I I I I I I I I I ----------------------- I I -------------------- L27/1996
------- I I I ----------------------- I I --------------------------- I I I I I I I I I I I I I I
I I I I I I I I I I I I ----------------------- I I --------------------------- I I ------------- Lege nr. 27 din 26 aprilie 1996 Legea partidelor politice
-----------I I --------------------------- I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I ---- Parlamentul României
------------------- I I --------------------------- I 1) Se trece denumirea completa Lege nr. 27
a partidului, formatiunii politice sau mentiunea "Candidat independent". din 26 aprilie 1996
2) Se trece semnul electoral; între denumirea partidului, formatiunii politice Legea partidelor politice
sau mentiunea "Candidat independent" si semnul electoral sa se pastreze Publicat în Monitorul Oficial al României nr. 87 din 29
distanta de 3 litere. aprilie 1996
3) Se trec prenumele si numele candidatului.
N O T A:
Se imprima atîtea patrulatere cîti candidati sînt, în ordinea depunerii Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.
candidaturii. CAPITOLUL 1
Hîrtia pentru buletinul de vot va fi de culoare alba si suficient de groasa Dispozitii generale
pentru a nu se distinge pe verso numele imprimat si votul dat. Art. 1. - Partidele politice sunt asociatii ale cetatenilor
Pe paginile buletinului de vot se vor imprima patrulatere în numar suficient romani cu drept de vot, care participa in mod liber la
pentru a cuprinde toate candidaturile, în afara de ultima pagina, care va formarea si exercitarea vointei lor politice, indeplinind o
ramîne alba pentru stampila de control. misiune publica garantata de Constitutie. Ele sunt persoane
Toate numele, prenumele si cuvintele ce se înscriu în interiorul patrulaterului juridice de drept public.
se vor tipari cu litera corp 10 verzal drepte. Art. 2. - In activitatea lor, partidele politice promoveaza
Paginile buletinului de vot, inclusiv ultima pagina care va ramîne alba, vor fi valorile si interesele nationale, precum si pluralismul politic,
numerotate. contribuie la educarea politica a cetatenilor si incurajeaza
Pe teritoriul unei circumscriptii electorale se va folosi tus, pentru stampile, participarea acestora la viata publica, influenteaza formarea
de aceeasi culoare. opiniei publice, formeaza cetatenii capabili de a-si asuma
Semnul electoral se va imprima într-un spatiu grafic de 2,5 cm x 2,5 cm. responsabilitati politice, participa cu canditati in alegeri si,
unde este cazul, potrivit legii, la constituirea autoritatilor
publice, stimuleaza participarea cetatenilor la scrutinuri si
organizeaza initiativa legislativa a cetatenilor.
Art. 3. - (1) Pot functiona ca partide politice numai
asociatiile constituite potrivit prevederilor prezentei legi si
care actioneaza pentru respectarea suveranitatii nationale, a
independentei si a unitatii statului, a integritatii teritoriale, a
ordinii de drept si a principiilor democratiei constitutionale.
(2) Sunt interzise partidele politice care, prin statutul,

235 236
programele, propaganda de idei ori prin alte activitati pe politice dupa criteriul locului de munca, precum si
care le organizeaza, incalca prevederile art. 30 alin. (7), art. desfasurarea de activitati politice in cadrul agentilor
37 alin. (2) sau alin. (4) din Constitutie. economici sau al institutiilor publice.
(3) Sunt interzise partidele politice asociate la organizatii (3) In cadrul organizatiilor teritoriale, partidele politice isi
din strainatate ale caror dispozitii sunt imperative. pot organiza structuri care se vor ocupa de problemele
(4) Partidele politice le este interzisa organizarea de specifice unei anumite categorii sociale sau profesionale.
activitati militare sau paramilitare. (4) In structurile proprii de tineret ale partidelor politice pot
Art. 4. - (1) Din partidele politice nu pot face parte fi inscrisi si tinerii care au implinit varsta de 16 ani. Acestia,
judecatorii Curtii Constitutionale, avocatii poporului, pana la implinirea varstei de 18 ani, nu au dreptul si
magistratii si asimilatii acestora, membrii Curtii de Conturi, obligatiile membrilor de partid.
personalul militar si civil care isi desfasoara activitatea in Art. 7. - (1) Fiecare partid politic trebuie sa aiba denumire
structurile fortelor armate, ale celor de aparare a ordinii si insemn proprii. Denumirea integrala, denumirea
publice si sigurantei nationale, membrii Consiliului prescurtata si insemnul unui partid politic trebuie sa se
Legislativ, membrii consiliilor de administratie si personalul deosebeasca clar de cele ale partidelor anterior inregistrate.
de specialitate de la Societatea Nationala de Radiodifuziune, (2) Prevederile alin. (1) se aplica si semnele electorale ale
Societatea Nationala de Televiziune si Agentia Nationala de partidelor politice si ale aliantelor politice.
Presa "ROMPRES", precum si alte categorii de persoane (3) Denumirile si insemnele partidelor politice, precum si
carora, in mod expres, prin lege, le este interzisa asocierea semnele electorale nu pot reproduce sau combina
politica. simbolurile nationale ale statului roman, ale altor state, ale
(2) Se excepteaza de la prevederile alin. (1) persoanele care organismelor internationale ori ale cultelor religioase. Fac
ocupa functii de subscretari de stat sau superioare acestora, exceptie partidele politice care sunt membre ale unor
precum si consilierii sau personalul de la cabinetele celor organizatii politice internationale, acestea putand utiliza
care indeplinesc functiile respective, daca sunt civili. insemnul organizatiei respective ca atare sau intr-o
Art. 5. - (1) Un cetatean roman nu poate face parte in combinatie specifica.
acelasi timp din doua sau mai multe partide politice. CAPITOLUL 2
(2) Inscrierea unei persoane intr-un alt partid politic Organizarea partidelor politice
constituie de drept demisie din partidul al carui membru a Art. 8. - Fiecare partid politic trebuie sa aiba statut si
fost. program politic proprii.
(3) Membrii organizatiilor cetatenilor apartinand Art. 9. - Statutul partidului politic cuprinde in mod
minoritatilor nationale care inscriu candidati in alegeri pot obligatoriu:
face parte si dintr-un partid politic. a) denumirea integrala si prescurtata, insemnul partidului si
(4) Nici o persoana nu poate fi constransa sa faca parte sau semnul electoral;
sa nu faca parte dintr-un partid politic. b) sediul central;
(5) Dobandirea sau pierderea calitatii de membru al unui c) mentiunea expresa ca urmareste numai obiective politice;
partid politic nu creeaza prioritati sau ingradiri in legatura d) drepturile si indatoririle membrilor;
cu drepturile cetatenesti. e) sanctiunile disciplinare si procedurile prin care acestea
Art. 6. - (1) Partidele politice se organizeaza si functioneaza pot fi aplicate membrilor;
pe criteriul adminsitrativ-teritorial. f) procedura de alegere a organelor executive si
(2) Este interzisa constituirea de structuri ale partidelor competentele acestora;

237 238
g) competenta adunarii generale a membrilor sau a membrii unui partid politic sau dintre acestia si conducerile
delegatilor acestora; organizatiilor partidului se constituie la nivelul partidului si
h) organele imputernicite sa prezinte candidaturi in alegerile al organizatiilor sale teritoriale organe de arbitraj.
locale, parlamentare si prezidentiale; (2) Membrii organului de arbitraj se aleg pe o durata de cel
i) organul competent sa decida fuziunile cu alte partide mult 4 ani.
politice, cu aliante politice sau alte forme de asociere; (3) Organul de arbitraj lucreaza conform unui regulament
j) conditiile in care isi inceteaza activitatea; care trebuie sa asigure partilor dreptul de a fi ascultate si
k) modul de administrare a patrimoniului si sursele de proceduri echitabile de decizie.
finantare stabilite in conditiile prezentei legi; Art. 15. - (1) Organele imputernicite ale partidului politic
l) organul care reprezinta partidul in relatiile cu autoritatile hotarasc primirea de membri, in conditii stabilite de statut.
publice si tertii. (2) Membrii au dreptul de a demisiona din partid in orice
Art. 10. - Programul politic al partidului trebuie sa fie moment, cu efect imediat.
prezentat in forma scrisa si sa fie aprobat de adunarea (3) Un membru nu poate fi exclus din partid decat daca a
generala a membrilor sai, de adunarea delegatilor acestora incalcat statutul in mod deliberat sau a adus prejudicii
sau de organele imputernicite prin statut. partidului prin compartamentul sau.
Art. 11. - (1) Partidele politice pot avea ca subdiviziuni Art. 16. - (1) Hotararile partidului politic si ale
organizatii teritoriale, cu un numar minim de membri organizatiilor sale teritoriale se adopta cu votul majoritatii
prevazut de statut. prevazute in statut.
(2) Organele locale pot reprezenta partidul politic fata de (2) Alegerea membrilor conducerii partidului politic si ai
terti la nivelul local corespunzator, pot deschide conturi la conducerilor organizatiilor sale teritoriale se face prin vot
banca si raspund de gestionarea acestora. secret.
Art. 12. - (1) Adunarea generala a membrilor si organul (3) Statutul trebuie sa prevada dreptul fiecarui membru la
executiv sunt foruri obligatorii de conducere ale partidului initiativa politica si posibilitatea examinarii acesteia intr-un
politic si ale organizatiilor sale teritoriale. Conducerile cadru organizat.
organizatiilor teritoriale se aleg pentru o perioada CAPITOLUL 3
determinata, prevazuta prin statut. Inregistrarea partidelor politice
(2) Statutele pot prevedea si alte organe pentru a contribui la Art. 17. - (1) Cererea de inregistrare a unui partid politic se
formarea vointei politice. In acest caz, atributiile lor trebuie depune la Tribunalul Municipiului Bucuresti, insotita de:
formulate explicit in statut. a) statutul si programul partidului;
Art. 13. - (1) Adunarea generala a membrilor partidului b) actul de constituire impreuna cu lista semnaturilor de
politic sau a delegatilor acestora este organul suprem de sustinere a cel putin 10.000 de membri fondatori,
decizie, la nivel national, al partidului. Intrunirea acestuia domiciliati in cel putin 15 dintre judetele tarii, dar nu mai
are loc cel putin o data la 4 ani. Se pot convoca in acest putin de 300 in fiecare judet, insotit de o declaratie
interval si adunari extraordinare. autentificata a conducatorului organului executiv al
(2) Delegatii la adunare sunt alesi de organizatiile teritoriale partidului privind autenticitatea semnaturilor;
prin vot secret. Numarul acestora se stabileste in functie de c) listele membrilor partidului din organizatiile judetene sau
numarul de membri. Procedurile de desemnare si de alegere a municipiului Bucuresti, necesare inregistrarii partidelor,
a acestora trebuie prevazute in statut. care vor cuprinde: numele, initiala tatalui, prenumele, anul
Art. 14. - (1) Pentru solutionarea diferendelor dintre nasterii, domiciliul, actul de identitate, semnatura;

239 240
d) o declaratie privitoare la sediul si la patrimoniul (2) Modificarile aprobate de organul competent al partidului
partidului; politic se comunica Tribunalului Municipiului Bucuresti
e) dovada deschiderii contului bancar. pentru inregistrare, care le examineaza potrivit procedurii
(2) Cererea de inregistrare se semneaza de catre prevazute la art. 17, 18 si 19.
conducatorul organului executiv al partidului politic si de Art. 23. - (1) In cazul in care instanta a respins cererea de
cel putin trei membri fondatori, care vor fi citati in instanta. incuviintare a modificarii statutului, iar partidul politic in
(3) Cererea de inregistrare se afiseaza la sediul Tribunalului cauza actioneaza in baza statutului modificat, Ministerul
Municipiului Bucuresti, timp de 15 zile, si se face publica Public va solicita Tribunalului Municipiului Bucuresti
intr-un ziar central de mare tiraj. incetarea activitatii partidului si radierea acestuia din
Art. 18. - (1) Tribunalul Municipiului Bucuresti examineaza Registrul partidelor politice.
cererea de inregistrare a partidului politic in sedinta publica, (2) Tribunalul Municipiului Bucuresti, in termen de 15 zile
cu participarea reprezentantului Ministerului Public. de la inregistrarea cererii Ministerului Public, se va
(2) Persoanele fizice sau juridice interesate pot interveni in pronunta asupra acesteia.
proces, daca depun o cerere de interventie in interes propriu (3) Impotriva hotararii Tribunalului Municipiului Bucuresti
potrivit Codului de procedura civila. Cererea de interventie partea interesata poate face contestatie la Curtea de Apel
se comunica din oficiu persoanelor care au semnat cererea Bucuresti, in termen de 5 zile de la comunicarea hotararii.
de inregistrare. (4) Curtea de Apel Bucuresti se pronunta in termen de 15
Art. 19. - (1) Tribunalul Municipiului Bucuresti se pronunta zile de la inregistrarea contestatiei, iar hotararea sa este
asupra cererii de inregistrare a partidului politic in cel mult definitiva si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei.
15 zile de la expirarea termenului prevazut la art. 17 alin. CAPITOLUL 4
(3). Asocierea partidelor politice
(2) Impotriva deciziei Tribunalului Municipiului Bucuresti Art. 24. - (1) Partidele politice se pot asocia intre ele, pe
se poate face contestatie la Curtea de Apel Bucuresti, in baza unui protocol de asociere, constituind o alianta
termen de 5 zile de la comunicare. politica.
(3) Curtea de Apel Bucuresti va examina contestatia in (2) Aliantele politice depun protocolul de asociere la
sedinta publica, in termen de cel mult 15 zile de la Tribunalul Municipiului Bucuresti si solicita inscrierea in
inregistrarea acesteia. Registrul de evidenta a aliantelor politice.
(4) Decizia Curtii de Apel Bucuresti este definitiva. Art. 25. - Protocolul de constituire a aliantei politice trebuie
Art. 20. - Partidul politic dobandeste personalitate juridica sa mentioneze denumirea, insemnul si semnul electoral,
de la data pronuntarii hotararii definitive a instantei privind daca este cazul, partidele politice aliate, obiectivele aliantei,
admiterea cererii de inregistrare. modul de organizare si factorii de decizie.
Art. 21. - (1) Partidele politice ale caror cereri de Art. 26. - (1) Partidele politice si aliantele politice pot
inregistrare au fost admise se inscriu in Registrul partidelor constitui si alte forme de asociere, impreuna cu formatiuni
politice la Tribunalul Municipiului Bucuresti. nepartidice, legal constituite, cu scopul promovarii unor
(2) Hotararea de admitere a inregistrarii partidului politic se obiective comune.
publica in Monitorul Oficial al Romaniei. (2) Protocolul de constituire a formelor de asociere
Art. 22. - (1) Modificarea statutului sau a programului prevazute la alin. (1) va mentiona denumirea, insemnul,
partidului politic poate avea loc in conditiile prevazute de daca este cazul, organizatiile aliate, obiectivele asocierii,
statut. modul de organizare si factorii de decizie si va fi depus la

241 242
Tribunalul Municipiului Bucuresti, pentru a fi inscris in c) venituri provenite din activitati proprii;
registrul altor forme de asociere a partidelor. d) subventii de la bugetul de stat, potrivit legii bugetare
(3) Aportul financiar al fiecarei formatiuni nepartidice, anuale.
membra a unei forme de asociere prevazute la alin. (1), nu (2) Operatiunile de incasari si plati ale partidelor se
poate depasi, intr-un an, suma de 500 de salarii minime pe efectueaza prin conturi in lei si in valuta, deschise la banci
economie. cu sediul in Romania, potrivit legii.
Art. 27. - In cazul in care alianta politica se va prezenta in Art. 34. - (1) Cuantumul cotizatiilor, repartizarea si
alegeri cu liste comune, candidatii trebuie sa faca parte utilizarea acestora se stabilesc prin hotarari ale partidului
dintr-un partid politic legal constituit, membru al aliantei politic, potrivit statutului.
politice. (2) Veniturile totale provenite din cotizatii sunt neplafonate.
Art. 28. - Obiectivele aliantelor politice si ale altor forme de (3) Suma cotizatiilor platite intr-un an de o persoana nu
asociere a partidelor, precum si modul de organizare a lor poate depasi 50 de salarii de baza minime pe tara. Salariul
trebuie sa se conformeze prevederilor art. 3 din prezenta de baza minim pe tara luat ca referinta este cel existent la
lege. data de 1 ianuarie a anului respectiv.
CAPITOLUL 5 Art. 35. - (1) Donatiile primite de un partid politic intr-un
Incetarea activitatii partidelor politice an nu pot depasi 0,005% din veniturile bugetului de stat pe
Art. 29. - Un partid politic isi inceteaza activitatea ca anul respectiv.
urmare a autodizolvarii, a dizolvarii pronuntate pe cale (2) In anul financiar in care au loc alegeri parlamentare,
judecatoreasca ori prin hotarare a Curtii Constitutionale sau prezidentiale sau locale, plafonul de la alineatul precedent
ca urmare a inactivitatii constatate de Tribunalul este dublu.
Municipiului Bucuresti, conform art. 31. (3) Donatia primita de la o persoana fizica intr-un an nu
Art. 30. - Actele privitoare la autodizolvarea partidului poate depasi 100 de salarii de baza minime pe tara in anul
politic se depun in termen de cel mult 10 zile la Tribunalul respectiv.
Municipiului Bucuresti, in vederea radierii din Registrul (4) Donatia primita de la o persoana juridica intr-un an nu
partidelor politice. poate fi mai mare de 500 de salarii de baza minime pe tara.
Art. 31. - In cazul in care un partid politic nu desemneaza (5) La primirea donatiei sunt obligatorii verificarea si
candidati, singur sau in alianta, in doua campanii electorale inregistrarea identitatii donatorului. La solicitarea
legislative succesive, in cel putin 10 circumscriptii, sau nu a donatorului, identitatea sa poate ramane confidentiala, dar
tinut nici o adunare generala timp de 5 ani, Tribunalul nu si pentru o donatie anuala mai mare de 10 salarii de baza
Municipiului Bucuresti, la cererea Ministerului Public, va minime pe tara. Suma totala primita de un partid politic ca
constata incetarea existentei sale, cu respectarea normelor donatii confidentiale nu poate depasi 20% din subventia
de procedura prevazute la art. 23. maxima acordata de la bugetul de stat unui partid politic in
CAPITOLUL 6 anul respectiv.
Finantele partidelor politice (6) Lista donatorilor cu sume mai mari de 10 salarii de baza
Art. 32. - Partidele politice pot detine bunuri mobile si minime pe tara se publica in Monitorul Oficial al Romaniei
imobile care sunt necesare realizarii activitatilor specifice. pana la data de 31 martie a anului urmator.
Art. 33. - (1) Sursele de finantare a unui partid politic pot fi: (7) Sunt interzise donatiile de bunuri materiale sau sume de
a) cotizatii ale membrilor de partid; bani, facute cu scopul evident de a obtine un avantaj
b) donatii si legate; economic sau politic.

243 244
Art. 36. - (1) Partidele politice nu pot primi donatii de la Suma cuvenita pentru un mandat se stabileste prin
institutiile publice, de la regiile autonome, de la societatile impartirea restului de doua treimi din subventiile de la
comerciale si de la societatile bancare cu capital majoritar bugetul de stat pentru partide politice la numarul total al
de stat. parlamentarilor.
(2) Donatiile din partea altor state ori a organizatiilor din (5) Subventia totala acordata de la bugetul de stat unui
strainatate sunt interzise. Fac exceptie de la prevederile partid politic, dupa aceste operatiuni, nu poate depasi de 5
acestui alineat donatiile constand in bunuri materiale ori subventia de baza.
necesare activitatii politice, primite de la organizatii politice (6) Partidele politice care nu au mandate parlamentare, dar
internationale la care partidul politic respectiv este afiliat au obtinut cel putin 2% din voturile exprimate, primesc
sau de la partide aflate in relatii de colaborare politica. subventii egale, care se stabilesc prin impartirea sumei
Aceste donatii se publica in Monitorul Oficial al Romaniei. neconsumate, potrivit dispozitiilor alin. (5), la numarul
Art. 37. - Partidele politice nu pot desfasura activitati partidelor politice respective. Suma totala acordata
specifice societatilor comerciale. Fac exceptie: partidelor politice neparlamentare nu poate fi mai mare
a) editarea, realizarea si difuzarea publicatiilor ori a altor decat o subventie de baza.
materiale de propaganda si cultura politica proprii; (7) Sumele neconsumate prin redistribuire, potrivit
b) actiunile culturale, sportive si distractive; prevederilor alin. (6), se impart partidelor politice
c) serviciile interne; parlamentare proportional cu numarul mandatelor.
d) inchirierea spatiilor proprii pentru conferinte si actiuni (8) Sumele neconsumate la sfarsitul anului financiar se
social-culturale; reporteaza in anul urmator.
e) dobanzile bancare; Art. 40. - (1) Veniturile provenite de la subventiile bugetare
f) vanzarea bunurilor din patrimoniu, cu exceptia celor pot avea urmatoarele destinatii:
primite drept donatii din strainatate. a) cheltuieli materiale pentru intretinerea si functionarea
Art. 38. - Publicatiile si materialele de propaganda vor sediilor;
contine obligatoriu numele partidului politic ori al aliantei b) cheltuieli de personal;
politice sau al altor forme de asociere a partidelor politice c) cheltuieli pentru presa si propaganda;
care le-a editat, dupa caz. d) cheltuieli privind organizarea de activitati cu caracter
Art. 39. - (1) Partidele politice primesc anual subventii de la politic;
bugetul de stat, in conditiile legii. Subventia se varsa lunar, e) cheltuieli de deplasare;
in contul fiecarui partid politic, prin bugetul Secretariatului f) cheltuieli pentru telecomunicatii;
General al Guvernului. g) cheltuieli cu delegatiile din strainatate;
(2) Suma alocata anual partidelor politice nu poate fi mai h) investitii in bunuri mobile si imobile necesare activitatii
mare de 0,04% din veniturile bugetului de stat. partidelor.
(3) Partidele politice care la inceputul legislaturii sunt (2) Eficienta si oportunitatea acestor cheltuieli urmeaza sa
reprezentate prin grup parlamentar, cel putin intr-o Camera, fie decise de organele alese ale partidelor politice.
primesc o subventie de baza. Totalul subventiilor de baza Art. 41. - (1) Autoritatile locale asigura cu prioritate spatii
reprezinta o treime din subventiile bugetare alocate pentru sediile partidelor politice, la cererea motivata a
partidelor politice. acestora.
(4) Partidele politice reprezentate in Parlament primesc si o (2) Inchirierea spatiilor destinate sediilor partidelor politice
subventie proportionala cu numarul de mandate obtinute. urmeaza regimul juridic prevazut pentru inchirierea spatiilor

245 246
destinate pentru locuit. (3) Termenul de 6 luni pentru inscriere este un termen de
(3) Partidele politice sunt scutite de plata impozitelor pe decadere.
cladiri pentru imobilele pe care le detin in proprietate. Art. 47. - (1) Denumirea unui partid politic, simbolul si
(4) Partidele politice care isi inceteaza activitatea ca urmare semnele electorale folosite de acesta incepand cu anul 1990
a autodizolvarii, a dizolvarii pronuntate prin hotarari ii apartin de drept, daca le-a folosit primul, si nu pot fi
definitive ale instantelor judecatoresti, ori a neinregistrarii insusite de alte partide politice.
lor potrivit prevederilor art. 46 alin. (2) sunt obligate sa (2) Dispozitiile alin. (1) se aplica si aliantelor politice, in
predea autoritatilor publice locale, in termen de 60 de zile, conditiile legii electorale.
spatiile pe care le-au detinut cu contract de inchiriere Art. 48. - Organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor
incheiat si cu acordul acestora. nationale, care participa la alegeri, sunt obligate sa respecte,
(5) Tribunalul Municipiului Bucuresti va comunica in mod corespunzator si daca este cazul, prevederile art. 2-4,
prefectilor incetarea activitatii partidului politic in vederea 7, 16, 34-43 si 47.
preluarii sediilor de catre autoritatile publice locale, prin Art. 49. - Decretul-lege nr. 8/1989 privind inregistrarea si
executorii judecatoresti. functionarea partidelor politice si a organizatiilor obstesti in
Art. 42. - (1) Veniturile realizate din activitatile prevazute Romania se abroga.
la art. 33 sunt scutite de impozite si taxe.
(2) De asemenea, sunt scutite de taxe vamale donatiile
primite din strainatate, prevazute la art. 36.
Art. 43. - Plata tuturor cheltuielilor legate de
telecomunicatii, energie electrica si termica, gaze, apa, canal
se face la tariful spatiilor destinate pentru locuit.
Art. 44. - Curtea de Conturi este organul abilitat sa
controleze respectarea prevederilor art. 33 alin. (2), art. 34
alin. (3), art. 35-37 si art. 39-41 privind finantarea partidelor
politice.
Art. 45. - Donatiile acceptate de catre partidele politice cu
incalcarea prevederilor art. 35 si 36 ori de catre cele aflate in
una dintre situatiile prevazute la art. 23 si 29 se fac venit la
bugetul de stat, pe baza hotararii Colegiului jurisdictional al
Curtii de Conturi.
CAPITOLUL 7
Dispozitii finale si tranzitorii
Art. 46. - (1) Partidele politice existente la data intrarii in
vigoare a prezentei legi continua sa functioneze pe baza
actelor legale de inregistrare valabile la data infiintarii.
(2) In termen de 6 luni de la intrarea in vigoare a prezentei
legi, partidele politice existente se vor conforma
prevederilor ei, urmand procedura judiciara stabilita la art.
17-19.

247 248
senatori ce urmează să fie aleşi în fiecare circumscripţie electorală sînt
prevăzute în anexa nr. 1.
Art. 4. _ (1) Organizaţiile cetăţenilor aparţinînd unei minorităţi naţionale,
legal constituite, care nu au obţinut în alegeri cel puţin un mandat de deputat
sau de senator, au dreptul, împreună, potrivit art. 59 alin. (2) din Constituţie,
la un mandat de deputat, dacă au obţinut, pe întreaga ţară, un număr de
L nr. 68 publicată în M.Of. nr. 164 din data: 16/07/1992 voturi egal cu cel puţin 5% din numărul mediu de voturi, valabil exprimate
pe ţară pentru alegerea unui deputat.
Prescurtarea legii: L68/1992 (2) Organizaţiile cetăţenilor aparţinînd minorităţilor naţionale care participă
la alegeri sînt echivalente juridic, în ce priveşte operaţiunile electorale, cu
Titlul actului normativ: Legea penrtu alegerea Camerei Deputaţilor şi a partidele politice.
Senatului (3) Beneficiază de prevederile alin. (1) şi organizaţiile cetăţenilor aparţinînd
minorităţilor naţionale care au participat la alegeri pe lista comună a acestor
Emitent: PARLAMENTUL organizaţii; în acest caz, dacă nici un candidat de pe lista comună nu a fost
ales, se va atribui pentru toate organizaţiile care au propus lista un mandat de
Republicată: deputat, cu respectarea prevederilor alin.(1).
(4) Prevederile alin. (3) nu se aplică organizaţiei cetăţenilor aparţinînd
Art. 1. _ Camera Deputaţilor şi Senatul se aleg prin vot universal, egal, minorităţilor naţionale care a participat la alegeri pe lista comună cu un
direct, secret şi liber exprimat, în condiţiile prezentei legi. partid sau altă formaţiune politică ori atît pe liste comune, potrivit alin. (3),
Art. 2. _ Alegătorul are dreptul la un vot pentru alegerea Camerei cît şi pe liste exclusiv proprii.
Deputaţilor şi la un vot pentru alegerea Senatului. (5) Mandatul de deputat atribuit potrivit alin. (1) sau (3) se acordă peste
Art. 3. _ (1) Deputaţii şi senatorii se aleg în circumscripţii electorale pe bază numărul total de deputaţi rezultat din norma de reprezentare.
de scrutin de listă şi de candidaturi independente, potrivit principiului Art. 5. _ (1) Candidaturile pentru Camera Deputaţilor şi Senat se propun pe
reprezentării proporţionale. liste separate de candidaţi numai de partide şi alte formaţiuni politice,
(2) Norma de reprezentare pentru alegerea Camerei deputaţilor este de un constituite potrivit legii.
deputat la 70.000 locuitori. (2) Numărul de candidaţi de pe fiecare listă poate fi mai mare decît numărul
(3) Norma de reperezentare pentru alegerea Senatului este de un senator la mandatelor rezultate din norma de reprezentare cu doi pînă la un sfert din
160.000 locuitori. aceste mandate; fracţiunile se întregesc la cifra 1.
(4) Numărul deputaţilor şi al senatorilor ce vor fi aleşi se determină prin (3) În aceeaşi circumscripţie electorală un partid, formaţiune politică ori
raportarea numărului de locuitori ai fiecărei circumscripţii electorale la coaliţie a acestora poate propune, pentru fiecare din Camerele Parlamentului,
normele de reprezentare prevăzute la alin. (2) şi (3), la care se adaugă un loc doar o singură listă de candidaţi. Coaliţiile de partide şi de formaţiuni
de deputat sau de senator pentru ceea ce depăşeşte jumătatea normei de politice se pot face numai la nivel naţional. Partidele şi formaţiunile politice
reprezentare, fără ca numărul deputaţilor să fie mai mic de 4, iar cel al din coaliţiile electorale pot participa la alegeri numai pe listele coaliţiei. Un
senatorilor mai mic de 2. partid sau o formaţiune politică nu poate face parte decît dintr-o singură
(5) Numărul locuitorilor care se ia în calcul, potrivit alin. (4), este cel de la 1 coaliţie electorală.
iulie al anului precedent, publicat în Anuarul statistic al României. În situaţia (4) Listele de candidaţi trebuie să cuprindă, după caz, şi apartenenţa politică
în care, cu cel puţin 5 luni înainte de data alegerilor, are loc un recensămînt a candidaţilor.
general al populaţiei, numărul locuitorilor care se ia în calcul este cel rezultat (5) Candidatul independent poate participa la alegeri numai individual şi
în urma recensămîntului, publicat de Comisia Naţională pentru Statistică. dacă este susţinut de cel puţin 0,5% din numărul total al alegătorilor înscrişi
(6) Numerotarea circumscripţiilor electorale şi numărul de deputaţi şi de în listele permanente ale localităţilor situate în circumscripţia electorală în

249 250
care candidează. Nu se admit candidaturi independente pe listele de electorale.
candidaţi depuse de partide, formaţiuni politice ori coaliţii ale acestora şi Art. 9. _ (1) Listele electorale permanente se actualizează anual de către
nici liste de candidaţi independenţi. primari, în luna ianuarie, precum şi în termen de cel mult 15 zile de la data
(6) O persoană poate candida fie pentru un mandat de deputat, fie pentru un stabilirii zilei votării.
mandat de senator şi numai într-o singură circumscripţie electorală. (2) Persoanele decedate se radiază din lista electorală pe baza comunicării
(7) Candidaturile pe mai multe liste de candidaţi sau atît pe liste, cît şi ca serviciului public local unde s-a înregistrat decesul. Comunicarea se face în
independent, sînt nule. termen de 24 de ore.
Art. 6. _ (1) Data alegerilor se stabileşte şi se aduce la cunoştinţă publică de (3) Persoanele care şi-au pierdut cetăţenia română se radiază din lista
Guvern, cu cel puţin 6o de zile înainte de ziua votării şi pînă la împlinirea a electorală pe baza comunicării Ministerului Justiţiei.
5 zile de la data cînd încep să curgă termenele prevăzute de art. 60 alin. (2) (4) Persoanele care au pierdut drepturile electorale se radiază din lista
din Constituţie. electorală în temeiul comunicării, din oficiu, a instanţei judecătoreşti.
(2) Alegerile au loc într-o singură zi, care poate fi numai duminica. Art. 10. _ (1) Fiecare alegător este înscris într-o singură listă electorală
(3) Numărul de ordine al scrutinului din cartea de alegător se stabileşte şi se permanentă.
aduce la cunoştinţă publică de Guvern, o dată cu data alegerilor. (2) Înscrierea în listele electorale permanente este obligatorie. O dată cu
(4) Aducerea la cunoştinţă publică se face prin Monitorul Oficial al schimbarea domiciliului, autoritatea competentă să efectueze schimbarea
României şi prin presă. este obligată ca, din oficiu, să comunice primarului datele necesare înscrierii
Art. 7. _ Listele electorale cuprind cetăţenii cu drept de vot. Ele sînt cetăţeanului în lista electorală de la noul domiciliu şi pentru radierea
permanente sau speciale. corespunzătoare din lista electorală a localităţii vechiului domiciliu.
Art. 8. _ (1) Listele electorale permanente se întocmesc pe localităţi şi Art. 11. _ Listele electorale speciale se întocmesc în cazurile prevăzute de
cuprind pe toţi cetăţenii cu drept de vot care domiciliază în localitatea pentru prezenta lege şi vor cuprinde numele şi prenumele, domiciliul, data naşterii,
care ele au fost întocmite. Cetăţenii români cu domiciliul în străinătate pot fi numărul şi seria actului de identitate al alegătorului. Listele se semnează de
înscrişi, la cererea lor, în listele electorale permanente ale localităţii în care preşedintele biroului electoral al secţiei de votare unde au fost întocmite.
s-au născut sau în care au avut ultimul domiciliu în ţară. Cererea se depune Art. 12. _ (1) Alegătorii au dreptul să verifice înscrierea în listele electorale.
la misiunea diplomatică a României din statul în care domiciliază sau direct Întîmpinările împotriva omisiunilor, a înscrierilor greşite şi a oricăror erori
la consiliul local. din liste se fac la autorităţile care au întocmit listele, acestea fiind obligate să
(2) Listele electorale permanente se întocmesc de către primarii comunelor, se pronunţe, prin dispoziţie, în cel mult 3 zile de la înregistrare.
oraşelor, municipiilor sau subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale (2) Contestaţiile împotriva dispoziţiilor date se soluţionează, în cel mult 3
municipiilor. zile de la înregistrare, de către judecătoria în a cărei rază teritorială
(3) Listele electorale permanente se întocmesc la comune pe sate, iar la domiciliază alegătorul sau, în cazul celor înscrişi pe liste speciale, de
oraşe, municipii şi subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor, judecătoria pe a cărei rază teritorială se află biroul electoral al secţiei de
pe străzi. votare care a întocmit lista. Hotărîrea judecătorească este executorie.
(4) Listele electorale permanente vor cuprinde, în ordinea numărului Împotriva hotărîrii date se poate face recurs în termen de 48 de ore de la
imobilelor în care locuiesc alegătorii, numele şi prenumele, data naşterii şi pronunţare. Recursul se soluţionează în termen de 3 zile de la înregistrare.
domiciliul acestora, precum şi numărul circumscripţiei electorale. (3) Întîmpinările formulate cu privire la listele speciale din străinătate se
(5) Listele electorale permanente se întocmesc în două exemplare oficiale, se soluţionează de către şeful misiunii diplomatice sau de înlocuitorul acestuia.
semnează de primar şi de secretarul consiliului local şi se păstrează în două Contestaţiile împotriva dispoziţiilor date de şeful misiunii diplomatice sau de
registre speciale cu file detaşabile, din care unul de secretarul consiliului înlocuitorul acestuia se depun la sediul misiunii şi se trimit spre soluţionare
local şi celălalt de judecătoria în a cărei rază teritorială se află localitatea la Judecătoria sectorului 1 al municipiului Bucureşti, prevederile alin. (2)
pentru care au fost întocmite. aplicîndu-se în mod corespunzător.
(6) Primarul este obligat să comunice judecătoriei orice modificare în listele Art. 13. _ (1) Primarii care au întocmit listele electorale permanente vor

251 252
înainta o copie de pe liste, cuprinzînd alegătorii din fiecare secţie de votare, Art. 17. _ (1) În cazul pierderii sau distrugerii cărţii de alegător, indiferent de
birourile electorale ale secţiilor de votare, în termen de 24 de ore de la motiv, se poate elibera un duplicat de către primarii prevăzuţi la art. 16 alin.
constituirea acestora. (2) lit. a) şi b), care vor menţiona aceasta pe lista electorală permanentă a
(2) Modificările intervenite după trimiterea copiilor de pe listele electorale localităţii.
se comunică judecătoriei şi biroului electoral al secţiei de votare în termen (2) Eliberarea duplicatului se face la cererea titularului şi pe răspunderea
de 24 de ore. acestuia. Originalul declarat pierdut sau distrus este nul de drept.
Art. 14. _ (1) Exercitarea dreptului de vot se face numai pe baza cărţii de Art. 18. _ (1) Secţiile de votare se organizează în localităţi, după cum
alegător, eliberată în condiţiile prezentei legi. Cetăţenii români aflaţi în urmează:
străinătate pot vota şi fără carte de alegător. a) în localităţile cu populaţie de peste 2.000 locuitori, cîte o secţie de votare
(2) Modelul cărţii de alegător este prevăzut în anexa nr. 2. la 1.000-2.000 locuitori;
(3) Un alegător nu poate primi decît o singură carte de alegător. b) în comunele cu populaţie sub 2.000 locuitori, o singură secţie de votare.
Art. 15. _ (1) Cărţile de alegător sînt permanente şi valabile pentru toate (2) Se pot organiza secţii de votare şi în satele sau grupele de sate cu
consultările electorale cu caracter naţional, potrivit numărului de scrutine populaţie pînă la 1.000 locuitori, situate la o distanţă mai mare de 5 km faţă
prevăzut în cuprinsul lor, şi se eliberează alegătorilor înscrişi în listele de sediul secţiei de votare din reşedinţa comunei.
electorale permanente ale localităţii în care domiciliază. Art. 19. _ (1) Pe lîngă unităţi militare, precum şi pe lîngă spitale, maternităţi,
(2) Cartea de alegător se păstrează şi se foloseşte numai de către titular. sanatorii, case de invalizi şi cămine de bătrîni, avînd cel puţin 50 alegători,
Art. 16. _ (1) Cartea de alegător se întocmeşte de primarul localităţii unde se pot organiza secţii de votare separate.
alegătorul îşi are domiciliul. (2) Se pot organiza secţii de votare şi în staţiile de cale ferată, în autogări, în
(2) Eliberarea cărţii de alegător se face pe baza actului de identitate, numai porturi şi aeroporturi, pentru alegătorii care, în ziua alegerilor, se află în
titularului şi sub semnătura acestuia, de: timpul efectuării unei călătorii.
a) primarul care a întocmit-o; (3) Pentru studenţii de la cursurile de zi şi pentru elevii cu drept de vot care
b) primarul localităţii unde alegătorul îşi are reşedinţa, în termen de 10 zile nu domiciliază în localitatea în care urmează studiile se organizează cîte o
de la cererea alegătorului; primarul căruia i-a fost adresată cererea va solicita secţie de votare pe lîngă căminele de studenţi sau de elevi, pentru 500-2.000
primarului localităţii unde alegătorul îşi are domiciliul trimiterea cărţii de alegători.
alegător, iar acesta, o dată cu trimiterea cărţii, va face menţiunea (4) La secţiile de votare organizate pe lîngă unităţile militare votează numai
corespunzătoare în lista electorală permanentă a localităţii; militarii acestor unităţi, iar la cele pentru studenţi şi elevi, numai studenţii şi
c) biroul electoral al secţiei de votare din localitatea unde alegătorul elevii din unităţile de învăţămînt arondate.
domiciliază, pentru cărţile de alegător neridicate; în acest scop, cărţile de Art. 20. _ (1) Pe lîngă misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale
alegător neridicate se predau de primar, cu 3 zile înainte de ziua alegerilor, României se organizează cîte o secţie de votare pentru alegătorii membri ai
biroului electoral al secţiei de votare, pe bază de proces-verbal cuprinzînd acestor reprezentanţe şi familiile lor, precum şi pentru cetăţenii români din
numărul cărţilor de alegător, numele, prenumele şi domiciliul titularilor. ţară sau străinătate aflaţi în ţările respective în ziua alegerilor. Aceste secţii
(3) Domiciliul sau reşedinţa se dovedeşte numai cu actul de identitate. de votare aparţin de circumscripţia electorală a municipiului Bucureşti.
(4) După actualizarea listelor electorale potrivit art. 9 alin. (1), întocmirea şi (2) Pe navele sub pavilion român, aflate în navigaţie în ziua alegerilor, se vor
eliberarea cărţilor de alegător pentru cetăţenii care au împlinit vîrsta de 18 organiza secţii de votare, acestea făcînd parte din circumscripţia electorală a
ani pînă în luna ianuarie sau care vor împlini această vîrstă pînă în ziua locului unde este înregistrată nava.
alegerilor inclusiv se fac potrivit prevederilor alin. (1) şi (2). Art. 21. _ Alegătorii votează atît pentru Camera Deputaţilor, cît şi pentru
(5) Întîmpinările şi contestaţiile privind întocmirea sau eliberarea cărţilor de Senat, la aceeaşi secţie de votare.
alegător se fac cu respectarea prevederilor art. 12, care se aplică în mod Art. 22. _ (1) Delimitarea secţiilor de votare se stabileşte de consiliile locale
corespunzător. ale comunelor, oraşelor, municipiilor sau subdiviziunilor administrativ-
(6) Evidenţa cărţilor de alegător se asigură de secretarul consiliului local. teritoriale ale municipiilor.

253 254
(2) Toate secţiile de votare dintr-o circumscripţie electorală se numerotează, candidaţi din toate circumscripţiilor electorale, precum şi prenumele şi
indiferent de localităţi, începînd cu localitatea de reşedinţă a judeţului, numele reprezentanţilor. Comunicările transmise după acest termen nu se
respectiv a sectorului agricol Ilfov, şi continuînd cu cele din municipii, mai iau în considerare.
celelalte oraşe şi, apoi, din comune, în ordinea alfabetică a acestora; în (5) Desemnarea reprezentanţilor partidelor, formaţiunilor politice sau
municipiile cu subdiviziuni administrativ-teritoriale, numerotarea se face cu coaliţiilor acestora în Biroul Electoral Central se face în ordinea
respectarea ordinii acestor subdiviziuni, prevăzută de lege. descrescătoare a ponderii numărului listelor de candidaţi comunicate de
(3) Prefecţii sînt obligaţi ca, în termen de 10 zile de la stabilirea datei fiecare partid, formaţiune politică sau coaliţie a acestora, potrivit alin. (4), în
alegerilor, să facă numerotarea tuturor secţiilor de votare şi să aducă la numărul circumscripţiilor electorale din întreaga ţară. Un partid, formaţiune
cunoştinţă publică această numerotare, precum şi delimitarea fiecărei secţii politică sau coaliţie a acestora nu poate avea mai mult de 5 reprezentanţi.
de votare, indicînd şi locul unde va avea loc votarea. (6) Persoanele care au calitatea de reprezentanţi ai unui partid, formaţiune
(4) Primarii localităţilor şi secretarii consiliilor locale vor asigura toate politică sau coaliţie a acestora în Biroul Electoral Central se stabilesc în
datele, informaţiile şi sprijinul necesar pentru îndeplinirea, de către prefecţi, ordinea menţionată în comunicarea prevăzută la alin. (4).
a obligaţiilor prevăzute la alin. (3). (7) În cazul în care mai multe partide, formaţiuni politice sau coaliţii ale
Art. 23. _ (1) În scopul bunei desfăşurări a operaţiunilor electorale se acestora au depus acelaşi număr de liste, desemnarea reprezentanţilor
înfiinţează, în condiţiile prezentei legi, pentru fiecare alegere, Biroul acestora se va face, prin tragere la sorţi, de preşedintele Biroului Electoral
Electoral Central, birouri electorale de circumscripţie şi birouri electorale ale Central, în prezenţa persoanelor delegate de partidele, formaţiunile politice
secţiilor de votare. sau coaliţiile în cauză.
(2) Birourile electorale sînt alcătuite numai din cetăţeni cu drept de vot; (8) Completarea Biroului Electoral Central cu reprezentanţii partidelor,
candidaţii nu pot fi membri ai birourilor electorale. formaţiunilor politice şi ai coaliţiilor acestora se face, în 24 de ore de la
(3) În realizarea atribuţiilor ce revin birourilor electorale, toţi membrii din expirarea termenului prevăzut la alin. (4), de preşedintele Biroului Electoral
compunerea acestora exercită o funcţie ce implică autoritatea de stat. Central, asistat de 3 judecători, în prezenţa persoanelor delegate de partidele,
Exercitarea corectă şi imparţială a acestei funcţii este obligatorie. formaţiunile politice şi coaliţiile acestora care au comunicat reprezentanţii.
Art. 24. _ (1) Biroul Electoral Central este alcătuit din 7 judecători ai Curţii Procesul-verbal întocmit de preşedinte cu privire la modul de stabilire a
Supreme de Justiţie şi 16 reprezentanţi ai partidelor, formaţiunilor politice şi reprezentanţilor constituie actul de atestare a calităţii acestora de membri în
coaliţiilor acestora care participă la alegeri. Biroul Electoral Central.
(2) Desemnarea celor 7 judecători se face în şedinţă publică, în termen de 5 Art. 25. _ (1) Biroul Electoral Central are următoarele atribuţii:
zile de la stabilirea datei alegerilor, prin tragere la sorţi, de preşedintele a) veghează la actualizarea listelor electorale, urmăreşte aplicarea
Curţii Supreme de Justiţie, dintre toţi judecătorii în exerciţiu ai Curţii. dispoziţiilor legale privitoare la alegeri pe întreg teritoriul ţării şi asigură
Rezultatul tragerii la sorţi se consemnează într-un proces-verbal, semnat de interpretarea lor uniformă;
preşedinte şi consultantul şef ai Curţii Supreme de Justiţie, ce constituie b) rezolvă întîmpinările referitoare la propria sa activitate şi contestaţiile cu
actul de învestire. Data şedinţei se aduce la cunoştinţă publică prin presă, de privire la operaţiunile birourilor electorale de circumscripţie;
preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, cu cel puţin 48 de ore înainte. c) primeşte de la birourile electorale de circumscripţie procesele-verbale
(3) În termen de 24 de ore de la învestire, judecătorii desemnaţi aleg, din cuprinzînd numărul de voturi valabil exprimat pentru fiecare listă de
rîndul lor, prin vot secret, preşedintele Biroului Electoral Central. În această candidaţi şi constată dacă există partide, formaţiuni politice sau coaliţii ale
organizare, Biroul Electoral Central va îndeplini toate atribuţiile ce-i revin acestora care nu au întrunit cel puţin 3% din voturile valabil exprimate pe
potrivit prezentei legi, urmînd să fie completat cu reprezentanţii partidelor, întreaga ţară; comunică birourilor electorale de circumscripţie şi dă
formaţiunilor politice şi coaliţiilor acestora. publicităţii, în termen de 24 de ore de la constatare, partidele, formaţiunile
(4) În termen de 2 zile de la data pînă la care se pot depune candidaturile, politice sau coaliţiile acestora care se află în această situaţie;
partidele, formaţiunile politice şi coaliţiile acestora care participă la alegeri d) verifică şi înregistrează rezultatul alegerilor, însumează pe întreaga ţară
vor comunica, în scris, Biroului Electoral Central, numărul listelor de voturile neutilizate pentru fiecare partid, formaţiune politică sau coaliţie a

255 256
acestora care îndeplineşte condiţia prevăzută la lit. c) şi asigură repartizarea (3) În termen de 2 zile de la data pînă la care se pot depune candidaturile,
centralizată şi desfăşurarea pe circumscripţii electorale a mandatelor ce li se partidele, formaţiunile politice şi coaliţiile acestora vor comunica, în scris,
cuvin; birourilor electorale de circumscripţie, numărul candidaturilor de pe listele
e) atestă atribuirea unui mandat de deputat organizaţiei cetăţenilor aparţinînd de candidaţi depuse în circumscripţia electorală respectivă, precum şi
minorităţilor naţionale care a întrunit condiţiile prevăzute de art. 4 şi prenumele şi numele reprezentanţilor. Comunicările transmise după acest
eliberează certificatul doveditor al deputatului desemnat pe această bază; termen nu se mai iau în considerare.
f) anulează alegerile dintr-o circumscripţie electorală în cazul în care votarea (4) Desemnarea reprezentanţilor partidelor, formaţiunilor politice şi ai
şi stabilirea rezultatului alegerilor au avut loc prin fraude de natură să coaliţiilor acestora în biroul electoral de circumscripţie se face în ordinea
modifice atribuirea mandatelor şi dispune repetarea scrutinului; descrescătoare a ponderii numărului de candidaţi, comunicat de fiecare
g) îndeplineşte orice alte obligaţii ce îi revin potrivit prezentei legi. partid, formaţiune politică sau coaliţie a acestora, potrivit alin.(3), în
(2) În cazul în care, pentru soluţionarea unei contestaţii, sînt necesare numărul total al candidaţilor din comunicările primite. Un partid, formaţiune
verificări de fapt, acestea se efectuează în prezenţa unui judecător din Biroul politică sau coaliţie a acestora nu poate avea mai mult de 3 reprezentanţi.
Electoral Central. Asemenea verificări nu se pot face în ziua alegerilor. (5) Completarea biroului electoral cu reperezentanţii partidelor,
(3) Cererea de anulare a alegerilor dintr-o circumscripţie electorală se poate formaţiunilor politice sau coaliţiilor acestora se face potrivit prevederilor art.
face numai de partidele, formaţiunile politice, coaliţiile acestora sau 24 alin. (6) şi (8), care se aplică în mod corespunzător. În cazul în care mai
candidaţii independenţi care au participat la alegeri, în termen de 48 de ore multe partide, formaţiuni politice sau coaliţii ale acestora au depus acelaşi
de la închiderea votării, sub sancţiunea decăderii. Cererea trebuie motivată şi număr de candidaţi, desemnarea reprezentanţilor se va face prin tragere la
însoţită de dovezile pe care se întemeiază. Cererea poate fi admisă numai sorţi, de către preşedintele biroului electoral de circumscripţie, în prezenţa
dacă cel ce a sesizat nu este implicat în producerea fraudei. Prevederile alin. delegaţilor partidelor, formaţiunilor politice sau coaliţiilor în cauză.
(2) se aplică în mod corespunzător. Soluţionarea cererii de către Biroul Art. 27. _ (1) Birourile electorale de circumscripţie au următoarele atribuţii:
Electoral Central se face pînă la data publicării rezultatului alegerilor în a) urmăresc aplicarea dispoziţiilor legale privitoare la alegeri în
Monitorul Oficial al României. circumscripţia electorală în care funcţionează, veghează la organizarea, din
(4) Hotărîrile Biroului Electoral Central se aduc la cunoştinţă în sedinţă timp, a secţiilor de votare;
publică. b) înregistrează candidaturile depuse şi constată rămînerea definitivă a
Art. 26. _ (1) Biroul electoral de circumscripţie se constituie din 3 judecători acestora;
şi din cel mult 8 reprezentanţi ai partidelor, formaţiunilor politice sau c) fac publicaţiile şi afişările prevăzute de lege cu privire la listele de
coaliţiilor acestora ce participă la alegeri în circumscripţia electorală în care candidaţi şi candidaturile independente;
funcţionează biroul electoral. d) rezolvă întîmpinările referitoare la propria lor activitate şi contestaţiile cu
(2) Desemnarea celor 3 judecători se face în şedinţă publică, în termen de 5 privire la operaţiunile birourilor electorale ale secţiilor de votare din cadrul
zile de la stabilirea datei alegerilor, de către preşedintele tribunalului, prin circumscripţiei electorale în care funcţionează;
tragere la sorţi, dintre judecătorii în exerciţiu ai tribunalului judeţean sau ai e) distribuie birourilor electorale ale secţiilor de votare buletinele de vot,
Tribunalului municipiului Bucureşti. Data şedinţei se aduce la cunoştinţă ştampila de control şi ştampilele cu menţiunea 'Votat';
publică, prin presă, de preşedintele tribunalului, cu cel puţin 48 de ore f) totalizează rezultatul alegerilor de la secţiile de votare şi comunică
înainte. Rezultatul tragerii la sorţi se consemnează într-un proces-verbal, Biroului Electoral Central procesul-verbal cuprinzînd numărul de voturi
semnat de preşedinte, ce constituie actul de învestire. În termen de 24 de ore valabil exprimate pentru fiecare listă de candidaţi;
de la desemnare, judecătorii, prin vot secret, aleg preşedintele biroului g) pe baza constatării Biroului Electoral Central cu privire la partidele,
electoral de circumscripţie. Biroul astfel constituit îndeplineşte toate formaţiunile politice şi coaliţiile acestora ce nu întrunesc cel puţin 3% din
atribuţiile ce îi revin potrivit prezentei legi, urmînd a fi completat cu voturile valabil exprimate pe întreaga ţară, constată rezultatul alegerilor
reprezentanţii partidelor, formaţiunilor politice sau coaliţiilor acestora care pentru circumscripţia electorală şi eliberează deputaţilor sau, după caz,
participă la alegeri. senatorilor certificatul doveditor al alegerii;

257 258
h) înaintează Biroului Electoral Central procesele-verbale cuprinzînd (7), într-o situaţie mai favorabilă; dacă prin aplicarea acestei prevederi nu
rezultatul alegerilor, precum şi întîmpinările, contestaţiile şi procesele- este posibil ca toţi reprezentanţii să fie incluşi în componenţa biroului
verbale primite de la birourile electorale ale secţiilor de votare; electoral, preşedintele acestuia va proceda la tragerea la sorţi, cu respectarea
i) îndeplinesc orice alte atribuţii ce le revin potrivit legii. prevederilor art. 26 alin. (5), care se aplică în mod corespunzător.
(2) Hotărîrile biroului electoral se aduc la cunoştinţă în şedinţă publică. (10) În cazul în care partidele, formaţiunile politice sau coaliţiile acestora nu
Art. 28. _ (1) Birourile electorale ale secţiilor de votare sînt alcătuite dintr- şi-au desemnat reprezentanţii sau numărul reprezentanţilor este insuficient,
un preşedinte, un locţiitor al acestuia şi cel mult 7 membri. completarea birourilor electorale ale secţiilor de votare se face de
(2) Preşedintele şi locţiitorul sînt, de regulă, magistraţi sau alţi jurişti, care preşedintele tribunalului de pe lista prevăzută la alin. (4), prin tragere la
nu fac parte din nici un partid sau formaţiune politică, desemnaţi de sorţi.
preşedintele tribunalului judeţean sau al municipiului Bucureşti, cu 15 zile (11) Desemnarea membrilor biroului electoral al secţiei de votare se face de
înainte de data alegerilor prin tragere la sorţi de pe o listă întocmită de preşedintele acestuia, pe baza comunicărilor prevăzute la alin. (8) sau, după
prefecţi şi comunicată de aceştia preşedintelui tribunalului cu cel puţin 5 zile caz, a prevederilor alin. (9), printr-un proces-verbal, cuprinzînd modul de
înaintea tragerii la sorţi. stabilire a reprezentanţilor, ce constituie actul de atestare a calităţii acestora
(3) în cazul în care numărul juriştilor este insuficient, lista va fi completată de membri în biroul electoral al secţiei de votare; întocmirea procesului-
cu alte persoane care au o reputaţie neştirbită şi care nu fac parte din nici un verbal se face în termen de 24 de ore de la expirarea termenului prevăzut la
partid sau formaţiune politică. alin. (8), cu participarea partidelor, formaţiunilor politice şi coaliţiilor
(4) Lista propusă de prefect va cuprinde un număr de persoane mai mare cu acestora interesate, dacă şi-au trimis, în acest scop, cîte un delegat.
10% decît cel necesar, acestea fiind rezervă la dispoziţia preşedintelui Art. 29. _ Birourile electorale ale secţiilor de votare au următoarele atribuţii:
tribunalului; lista va conţine: prenumele, numele, adresele, telefoanele şi a) primesc copia listelor electorale comunicate, potrivit art. 13 alin. (1), şi
semnăturile de acceptare ale persoanelor propuse. cărţile de alegător neridicate, potrivit art. 16 lit. c), iar de la birourile
(5) Gruparea în listă a persoanelor, în vederea tragerii la sorţi, se va face electorale de circumscripţie, buletinele de vot pentru alegătorii ce urmează
avîndu-se în vedere necesitatea ca locuinţele lor să fie cît mai aproape de să voteze la secţia de votare, ştampila de control şi ştampilele cu menţiunea
sediul biroului electoral al secţiei de votare. 'Votat';
(6) Birourile electorale ale secţiilor de votare se constituie pe data b) conduc operaţiunile de votare, iau toate măsurile de ordine în localul
desemnării membrilor acestora. secţiei de votare şi în jurul acestuia;
(7) Membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare provin din cîte un c) numără voturile şi consemnează rezultatele votării;
reprezentat al partidelor, formaţiunilor politice şi coaliţiilor acestora care d) rezolvă întîmpinările referitoare la propria lor activitate;
participă la alegeri, în ordinea descrescătoare a numărului de candidaţi e) înaintează birourilor electorale de circumscripţie procesele-verbale
propuşi în circumscripţia electorală respectivă. cuprinzînd rezultatele votării, împreună cu contestaţiile depuse şi materialele
(8) În acest scop, preşedintele biroului electoral de circumscripţie va la care acestea se referă;
comunica preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare, în termen f) predau, cu proces-verbal, judecătoriei în a cărei rază teritorială îşi au
de 24 de ore de la desemnarea acestora, potrivit alin. (2), numărul de sediul, buletinele de vot întrebuinţate şi necontestate, precum şi cele anulate,
candidaţi propuşi de fiecare partid, formaţiune politică şi coaliţie a acestora. ştampilele şi celelalte materiale necesare votării; listele electorale speciale de
De asemenea, partidele, formaţiunile politice şi coaliţiile acestora sînt la secţiile de votare constituite pe lîngă unităţile militare se transmit, sub
obligate să comunice, fiecare, preşedintelui biroului electoral al secţiei de pază militară, acestor unităţi şi se păstrează de comandantul unităţii.
votare, în acelaşi termen, prenumele şi numele reprezentantului lor. Art. 30. _ Birourile electorale lucrează în prezenţa majorităţii membrilor ce
(9) Dacă două sau mai multe partide, formaţiuni politice ori coaliţii ale le compun şi iau hotărîri cu votul majorităţii membrilor prezenţi.
acestora au acelaşi număr de candidaţi, reprezentanţii lor fac parte din biroul Art. 31. _ Reprezentanţii partidelor, formaţiunilor politice sau ai coaliţiilor
electoral al secţiei de votare, în limita locurilor neocupate de reprezentanţii acestora în birourile electorale nu pot primi alte acreditări prevăzute de
partidelor, formaţiunilor politice şi coaliţiilor acestora, aflate, potrivit alin. prezenta lege.

259 260
Art. 32. _ (1) Partidele şi formaţiunile politice care participă la alegeri, şi conducătorii serviciilor publice ale ministerelor şi ale celorlalte autorităţi
precum şi candidaţii independenţi pot contesta modul de formare şi guvernamentale, descentralizate în aceste unităţi.
componenţa birourilor electorale, în cel mult 48 de ore de la expirarea (3) Preşedintele României, în cazul în care este ales senator sau deputat, este
termenului de constituire sau, după caz, de completare a acestor birouri. obligat, pînă la data validării, să opteze între calitatea de parlamentar sau de
(2) Contestaţiile se soluţionează de biroul electoral de circumscripţie, dacă preşedinte.
privesc biroul electoral al secţiei de votare, de Biroul Electoral Central, dacă Art. 35. _ (1) Biroul electoral de circumscripţie examinează respectarea
privesc biroul electoral de circumscripţie, sau de Curtea Supremă de Justiţie, condiţiilor legale pentru ca o persoană să poată candida şi înregistrează
dacă privesc Biroul Electoral Central, în termen de cel mult 2 zile de la candidaturile care îndeplinesc aceste condiţii.
înregistrare. Hotărîrea dată este definitivă. (2) Două exemplare ale propunerii de candidatură se păstrează la biroul
Art. 33. _ (1) Propunerile de candidaţi se fac pe circumscripţii electorale şi electoral de circumscripţie, un altul se înregistrează la tribunalul în a cărei
se depun la birourile electorale de circumscripţie, cel mai tîrziu cu 30 de zile rază teritorială este circumscripţia electorală, iar al patrulea, certificat de
înainte de data alegerilor. birou, se restituie depunătorului.
(2) Propunerile de candidaţi se fac în scris, în 4 exemplare, de către partidele Art. 36. _ (1) Pînă la împlinirea a 20 de zile înainte de data alegerilor,
sau formaţiunile politice care participă la alegeri, sub semnătura conducerii cetăţenii, partidele şi celelalte formaţiuni politice pot contesta candidaturile.
acestora sau a persoanelor desemnate pentru a le semna, iar în cazul (2) În acest scop, în termen de 24 de ore de la înregistrarea candidaturii, unul
candidaţilor independenţi, pe baza listei susţinătorilor. din exemplarele propunerii de candidatură se afişează de biroul electoral de
(3) Lista susţinătorilor trebuie să cuprindă data alegerilor, prenumele şi circumscripţie, la sediul său.
numele candidatului, prenumele şi numele, data naşterii, adresa, seria, (3) Contestaţiile privind înregistrarea sau respingerea candidaturilor se
numărul actului de identitate şi semnătura susţinătorilor, precum şi persoana soluţionează de tribunalul în a cărui rază teritorială este circumscripţia
care a întocmit lista. electorală, în cel mult 2 zile de la primirea contestaţiei. Hotărîrea nu se
(4) Lista susţinătorilor constituie un act public, cu toate consecinţele comunică.
prevăzute de lege. (4) Împotriva hotărîrii date în contestaţie se poate face recurs, în termen de
(5) Susţinătorii pot fi numai cetăţeni cu drept de vot. 24 de ore de la pronunţare, la instanţa ierarhic superioară. Recursul se
(6) Un susţinător poate sprijini numai cîte un singur candidat pentru Camera soluţionează în termen de 2 zile de la înregistrare.
Deputaţilor şi pentru Senat. (5) Contestaţiile vor cuprinde prenumele şi numele, adresa şi calitatea
(7) Adeziunile susţinătorilor se dau pe propria răspundere a acestora. contestatorului, prenumele şi numele candidatului, expunerea temeiurilor
(8) Propunerile de candidaţi prevăzute la alin. (2) trebuie să cuprindă contestaţiei, data şi semnătura contestatorului şi indicarea, dacă este cazul, a
prenumele, numele, domiciliul, locul şi data naşterii, ocupaţia, profesia persoanei desemnate să-l reprezinte.
candidatului şi vor fi însoţite de declaraţia de acceptare a candidaturii, scrisă, (6) Contestaţia şi cererea de recurs se depun la instanţa competentă, sub
semnată şi datată de candidat. sancţiunea nulităţii.
(9) Declaraţia de acceptare va cuprinde prenumele, numele, apartenenţa (7) După expirarea termenelor prevăzute la alin. (1), (3) şi (4), birourile
politică, profesia şi ocupaţia candidatului, consimţămîntul expres al acestuia electorale de circumscripţie constată, pe bază de proces-verbal, rămînerea
de a candida, precum şi precizarea că întruneşte condiţiile prevăzute de lege definitivă a candidaturilor, afişează, la sediul lor, candidaturile definitive şi
pentru a candida. dispun imprimarea buletinelor de vot.
Art. 34. _ (1) Nu pot candida persoanele care, la data depunerii candidaturii, Art. 37. _ Buletinele de vot se vor tipări şi ştampilele necesare votării se vor
nu îndeplinesc condiţiile prevăzute de art. 35 din Constituţie pentru a fi realiza cu respectarea modelelor prevăzute în anexa nr. 3.
alese. Art. 38. _ (1) Dimensiunile buletinului de vot se stabilesc de biroul electoral
(2) De asemenea, nu pot candida, în circumscripţiile electorale constituite în de circumscripţie, ţinînd seama de numărul listelor de candidaţi şi al
unităţile administrativ-teritoriale în care îşi exercită sau şi-au exercitat candidaţilor independenţi şi de spaţiul necesar pentru imprimarea lor.
funcţiile în ultimele 6 luni anterioare datei alegerilor, prefecţii şi subprefecţii (2) Hîrtia pentru buletinul de vot va fi de culoare albă şi suficient de groasă

261 262
pentru a nu se distinge pe verso numele imprimat şi votul dat. cerneală, în atîtea exemplare cîţi alegători sînt în circumscripţie, cu un
(3) Pe paginile buletinului de vot se vor imprima patrulatere, în număr supliment de 10%.
suficient pentru a cuprinde toate candidaturile, în afară de ultima pagină, (2) Imprimarea buletinelor de vot se asigură de birourile electorale de
care va rămîne albă, pentru ştampila de control; paginile se numerotează. circumscripţie, prin intermediul prefecţilor. Prefecţii răspund ca toate
(4) Buletinele de vot se capsează. buletinele de vot necesare să fie imprimate cu cel puţin 10 zile înainte de
(5) Patrulaterele se vor imprima paralel între ele, cîte două coloane pe data alegerilor.
aceeaşi pagină. Art. 42. _ (1) Buletinele de vot se predau preşedintelui biroului electoral de
(6) În unghiul din partea stîngă de sus a patrulaterului se va imprima circumscripţie, care le va distribui preşedinţilor birourilor electorale ale
denumirea partidului, formaţiunii politice sau coaliţiei acestora care participă secţiilor de votare cu cel puţin 2 zile înainte de data alegerilor. Predarea şi
la alegeri ori, după caz, menţiunea 'Candidat independent', iar în unghiul din distribuirea buletinelor se fac, în pachete sigilate de cîte 100 bucăţi, pe bază
partea dreaptă de sus, semnul electoral. de proces-verbal.
(7) În patrulaterele fiecărui buletin de vot se vor imprima listele de candidaţi (2) Cîte 2 exemplare din buletinele de vot, vizate şi anulate de preşedintele
în ordinea rezultată din tragerea la sorţi, efectuată de către biroul electoral de biroului electoral de circumscripţie, se vor afişa, cu o zi înainte de alegeri, la
circumscripţie; candidaţii se identifică pe listă prin prenume şi nume şi, după sediul judecătoriilor, precum şi la sediul fiecărei secţii de votare.
caz, prin apartenenţa politică. Art. 43. _ La cererea partidelor, formaţiunilor politice, coaliţiilor acestora
(8) Pentru fiecare candidat independent se imprimă un patrulater distinct, în sau a candidaţilor independenţi care participă la alegeri, biroul electoral de
partea finală a buletinului, în ordinea înregistrării propunerilor. circumscripţie va elibera, pentru fiecare, cîte 2 buletine de vot, vizate şi
Art. 39. _ (1) Semnele electorale se stabilesc de către fiecare partid, anulate.
formaţiune politică ori coaliţie a acestora sau candidat independent şi se Art. 44. _ (1) Campania electorală începe la data aducerii la cunoştinţă
comunică Biroului Electoral Central în 3 zile de la constituirea acestuia. publică a datei alegerilor şi se încheie cu 2 zile înainte de ziua votării.
(2) Semnele electorale folosite la alegerile anterioare nu pot fi utilizate de (2) În campania electorală, candidaţii, partidele, formaţiunile politice, toate
alte partide, formaţiuni politice, coaliţii ale acestora sau de candidaţi organizaţiile sociale şi cetăţenii au dreptul să-şi exprime opiniile în mod
independenţi decît cu consimţămîntul celor cărora le-au aparţinut, respectiv liber şi fără nici o discriminare, prin mitinguri, adunări, utilizarea
al partidelor care au alcătuit coaliţia iniţială. televiziunii, radioului, presei şi a celorlalte mijloace de informare în masă.
(3) În cazul în care acelaşi semn electoral este solicitat de mai multe partide, (3) Mijloacele folosite în campania electorală nu pot contraveni ordinii de
formaţiuni politice ori coaliţii ale acestora sau de candidaţi independenţi, drept.
atribuirea se va face în beneficiul partidului, formaţiunii politice, coaliţiei (4) Este interzis orice procedeu de publicitate comercială prin presă sau
acestora sau candidatului independent care a înregistrat primul respectivul mijloace de comunicare audioviziuală în scop de propagandă electorală.
semn, iar în caz de concomitenţă a înregistrării ori de imposibilitate de (5) Este interzisă organizarea acţiunilor de campanie electorală în unităţile
stabilire a priorităţii, prin tragere la sorţi, de preşedintele Biroului Electoral militare.
Central, în termen de 24 de ore de la expirarea termenului prevăzut la alin. Art. 45. _ (1) Partidele şi formaţiunile politice care participă la campania
(1). electorală pot primi, prin lege specială, o subvenţie de la bugetul de stat.
(4) Semnele electorale nu pot fi contrare ordinii de drept. Categoriile de acţiuni desfăşurate în cadrul campaniei electorale ce pot fi
(5) Biroul Electoral Central va asigura aducerea la cunoştinţă publică a astfel finanţate se stabilesc prin legea de acordare a subvenţiei. Partidele şi
semnelor electorale a doua zi după expirarea termenului prevăzut la alin. (1). formaţiunile politice care nu au obţinut cel puţin 5% din voturile valabil
Art. 40. _ Coaliţia de partide, care a participat la alegerile anterioare sub o exprimate pe întrega ţară vor restitui subvenţia în termen de 2 luni de la data
denumire, o poate păstra numai dacă nu şi-a schimbat componenţa iniţială. votării.
De asemenea, denumirea respectivă nu poate fi utilizată de o altă coaliţie. (2) Subvenţiile primite după deschiderea campaniei electorale de la
Art. 41. _ (1) Pentru întreaga circumscripţie electorală, buletinele de vot se persoanele fizice sau juridice, din ţară, cu excepţia subvenţiilor prevăzute la
vor imprima cu litere de aceeaşi mărime şi aceleaşi caractere şi cu aceeaşi alin. (1), pot fi folosite pentru campania electorală a unui partid ori

263 264
formaţiune politică numai dacă, în prealabil, sînt declarate public. (4) Orarul pentru campania electorală şi repartizarea timpilor de antenă se
(3) Este interzisă subvenţionarea campaniei electorale, în mod direct sau stabilesc de o comisie parlamentară specială, împreună cu reprezentanţi ai
indirect, de către persoane, fizice sau juridice din străinătate. Sumele astfel serviciilor publice de radio şi televiziune, în cel mult 5 zile de la deschiderea
primite se confiscă şi se fac venit la bugetul statului. campaniei electorale. La repartizare se va avea în vedere ca timpii de antenă
(4) Se interzice subvenţionarea campaniei electorale a unui partid, pentru partidele şi formaţiunile politice reprezentate în Parlament, în
formaţiune politică, coaliţie a acestora sau candidat independent de către o condiţiile alin. (2), să fie de 2 ori mai mare decît pentru celelalte partide şi
autoritate publică, instituţie publică, regie autonomă sau societate cu capital formaţiuni politice şi să corespundă ponderii parlamentare.
integral sau majoritar de stat. (5) După încheierea perioadei de depunere a candidaturilor se vor face,
(5) Primirea pentru campania electorală a subvenţiilor de la bugetul de stat potrivit alin. (4), un nou orar şi o nouă repartizare a timpilor de antenă,
sau de la alte persoane juridice ori de la persoane fizice se face numai printr- proporţională cu numărul listelor de candidaţi depuse în întreaga ţară.
un mandatar financiar, desemnat în acest scop de către conducerea partidului Partidele, formaţiunilor politice sau coaliţiile acestora, care nu au depus liste
sau formaţiunii politice. de candidaţi în cel puţin 10 circumscripţii electorale, pierd dreptul la timpi
(6) Mandatarul financiar răspunde solidar cu partidul ori formaţiunea de antenă la posturile centrale de radio şi televiziune. Dovada depunerii
politică ce l-a desemnat de legalitatea cheltuielilor efectuate din subvenţiile candidaturilor se va face cu certificat eliberat de biroul electoral de
acordate şi de respectarea prevederilor alin. (2). circumscripţie.
(7) Mandatarul financiar poate fi o persoană fizică sau juridică. (6) Candidaţii independenţi îşi pot exercita dreptul la timpi de antenă o
(8) Un partid sau formaţiune politică poate avea mai mulţi mandatari singură dată, între 5 minute şi o oră, în mod egal, în funcţie de orarul stabilit
financiari; în acest caz, la desemnare se vor delimita şi împuternicirile şi de numărul lor.
acestora. (7) Nu se includ în dreptul de timpi de antenă interviurile, reportajele şi alte
(9) Mai multe partide sau formaţiuni politice pot folosi serviciile aceluiaşi asemenea servicii audiovizuale de interes general pentru informarea
mandatar. cetăţenilor.
(10) Calitatea de mandatar financiar se dobîndeşte numai după înregistrarea Art. 47. _ (1) Primarii sînt obligaţi ca, în termen de 5 zile de la începerea
sa oficială la Ministerul Economiei şi Finanţelor şi aducerea la cunoştinţă campaniei electorale, să stabilească locuri speciale pentru afişaj electoral,
publică prin presă. ţinînd seama de numărul partidelor, formaţiunilor politice şi coaliţiilor
(11) Prevederile prezentului articol se aplică în mod corespunzător şi acestora care declară că vor depune liste de candidaţi şi al persoanelor care
candidaţilor independenţi care primesc subvenţii de la persoane fizice sau declară că vor candida la alegeri ca independenţi.
juridice din ţară. (2) Primarii vor asigura ca locurile speciale de afişaj electoral să fie situate
Art. 46. _ (1) Accesul la serviciile publice de radio şi de televiziune, în în pieţe, pe străzi şi în alte locuri publice frecventate de cetăţeni, fără
cadrul campaniei electorale, este garantat, în condiţiile prezentului articol. stînjenirea circulaţiei pe drumurile publice şi a celorlalte activităţi din
(2) Partidele, formaţiunile politice şi candidaţii independenţi reprezentate în localităţile respective. În prealabil, primarii sînt obligaţi să asigure
Parlament au acces la serviciile publice de radio şi televiziune, subvenţionat înlăturarea oricăror afişe, înscrisuri şi însemne rămase de la campaniile
de la bugetul de stat. Restul partidelor, al formaţiunilor politice şi al electorale precedente.
candidaţilor independenţi vor avea acces la serviciile respective pe bază de (3) Utilizarea locurilor de afişaj electoral este permisă numai pentru
contracte încheiate între instituţiile corespunzătoare ale Radioteleviziunii partidele, formaţiunile politice sau coaliţiile acestora ce participă la alegeri şi
Române şi mandatarii financiari care îi reprezintă, practicîndu-se tarife unice pentru candidaţii independenţi.
pe unitate de timp de emisie. (4) Este interzisă utilizarea de către un partid, formaţiune politică, coaliţie a
(3) Partidele şi formaţiunile politice care participă la alegeri sînt obligate să acestora ori candidat independent a locurilor speciale de afişaj electoral
solicite, în 48 de ore de la data stabilirii zilei votării, conducerii serviciilor astfel încît să împiedice folosirea acestora de către un alt partid, formaţiune
publice de radio şi televiziune, acordarea timpilor de antenă. Solicitările politică, coaliţie a acestora ori candidat independent.
peste acest termen nu se iau în considerare. (5) În alte locuri decît cele stabilite potrivit alin. (1), afişajul electoral este

265 266
permis numai cu acordul proprietarilor sau, după caz, al deţinătorilor. cuprinzînd felul şi numărul de exemplare din fiecare imprimat.
(6) Pe un panou electoral fiecare partid, formaţiune politică, coaliţie a (5) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare trebuie să fie prezent la
acestora ori candidat independent poate aplica un singur afiş electoral. sediul secţiei de votare în ajunul zilei alegerilor, la ora 18,00 fiind obligat să
(7) Un afiş electoral nu poate depăşi dimensiunile de 500 mm o latură şi 300 ia, de îndată, măsurile necesare pentru a asigura ordinea şi corectitudinea
mm cealaltă latură, iar cel prin care se convoacă o reuniune electorală, 400 operaţiunilor de votare.
mm o latură şi 250 mm cealaltă latură. (6) Preşedintele va dispune fixarea posturilor de pază în jurul localului de
(8) Sînt interzise afişele electorale care combină culorile astfel încît să evoce vot.
drapelul României sau al altui stat. Art. 50. _ (1) În ziua alegerilor, la ora 5,00, preşedintele biroului electoral al
(9) Poliţia este obligată să asigure integritatea panourilor şi a afişelor secţiei de votare, în prezenţa celorlalţi membri, verifică urnele, existenţa
electorale. listelor electorale, a buletinelor de vot şi a ştampilelor, după care închide şi
Art. 48. _ (1) Birourile electorale de circumscripţie veghează la corecta sigilează urnele, aplicînd ştampila de control a secţiei de votare.
desfăşurare a campaniei electorale în circumscripţia în care funcţionează, (2) Preşedintele este obligat să asigure aplicarea ştampilei de control şi pe
soluţionînd plîngerile ce le sînt adresate cu privire la împiedicarea unui buletinele de vot.
partid, formaţiune politică, coaliţie a acestora ori candidat independent de a- Art. 51. _ (1) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare este obligat
şi desfăşura campania electorală în condiţiile prevăzute de lege şi cu să ia măsurile necesare pentru ca alegerile să decurgă în bune condiţii.
respectarea deontologiei electorale. (2) Puterile lui, în această privinţă, se întind şi în afara localului de votare, în
(2) Dacă biroul electoral de circumscripţie consideră, cu ocazia soluţionării curtea acestuia, în intrările în curte, în jurul localului de vot, precum şi pe
plîngerii, că este necesară luarea unor măsuri administrative sau aplicarea străzi şi pieţe publice pînă la o distanţă de 500 m.
unor sancţiuni contravenţionale ori penale, sesizează autorităţile competente. (3) În afară de membrii biroului electoral al secţiei de votare, de candidaţii şi
(3) Împotriva soluţiei date de biroul electoral de circumscripţie se poate face de delegaţii acreditaţi, nici o altă persoană nu poate staţiona în locurile
contestaţie la Biroul Electoral Central; soluţia dată asupra contestaţiei este publice din zona de votare sau în localul de vot mai mult decît timpul
definitivă. necesar pentru votare.
(4) Soluţionarea plîngerilor şi a contestaţiilor se face în termen de 3 zile de (4) Acreditarea delegaţilor se face de Biroul Electoral Central pentru presă,
la înregistrarea lor, iar hotărîrile date se publică în presă şi se afişează, în cinematografie, radioul şi televiziunea română, precum şi de Ministerul
mod vizibil, la sediul biroului electoral care le-a emis. Afacerilor Externe, pentru presa, cinematografia, radioul şi televiziunea
Art. 49. _ (1) Fiecare secţie de votare trebuie să posede un număr suficient străine ori pentru repezentanţii unor organizaţii internaţionale care solicită
de cabine, urne şi ştampile de votare proporţional cu numărul alegătorilor de aceasta. Încălcarea condiţiilor de acreditare atrage, de drept, încetarea
pe listele comunicate de primari. acreditării.
(2) Cabinele şi urnele trebuie aşezate în aceeaşi încăpere în care se află (5) Delegaţii acreditaţi pot asista la operaţiunile electorale numai dacă
biroul preşedintelui. Cabinele, urnele, ştampilele şi celelalte materiale prezintă actul de acreditare. Ei nu pot interveni în nici un mod în organizarea
necesare biroului electoral al secţiei de votare se vor asigura de către şi desfăşurarea alegerilor, avînd numai dreptul de a sesiza preşedintele
primarii comunelor, oraşelor, municipiilor şi ai subdiviziunilor biroului electoral în cazul constatării unei neregularităţi. Orice act de
administrativ-teritoriale ale municipiilor, împreună cu prefecţii. propagandă pentru sau împotriva unui partid, formaţiune politică, coaliţie a
(3) Ştampilele şi celelalte materiale necesare birourilor electorale ale acestora ori candidat sau încercarea de a influenţa opţiunea alegătorului, ca
secţiilor de votare se predau, pe bază de proces-verbal, de primari, şi încălcarea în orice mod a actului de acreditare atrag aplicarea sancţiunilor
preşedinţilor secţiilor de votare cu cel puţin 2 zile înainte de data alegerilor. legale, suspendarea acreditării de către biroul electoral care a constatat
După preluarea buletinelor de vot şi a ştampilelor, preşedintele secţiei de abaterea, iar în ziua votării, îndepărtarea imediată a persoanei respective din
votare asigură păstrarea acestora în deplină siguranţă. secţia de votare.
(4) Formularele şi celelalte imprimate necesare votării se predau biroului (6) Pentru menţinerea ordinii, preşedintele biroului electoral al secţiei de
electoral al secţiei de votare pe bază de borderou de predare-primire, votare va avea la dispoziţie mijloacele de ordine necesare, asigurate de

267 268
prefecţi, împreună cu Ministerul de Interne. care poartă ştampila de control să rămînă în afară, şi le vor introduce în urnă,
(7) Pe durata votării se interzice membrilor birourilor electorale şi avînd grijă să nu se deschidă.
persoanelor acreditate să poarte ecusoane, insigne sau alte însemne de (7) Îndoirea greşită a buletinului nu atrage nulitatea acestuia.
propagandă electorală. (8) În cazul în care buletinul se deschide din eroare, la cererea alegătorului
Art. 52. _ Votarea începe la ora 6,00 şi are loc pînă la ora 21,00 cînd secţia se anulează şi se va da numai o singură dată un nou buletin, făcîndu-se
de votare se închide. În mod excepţional, preşedintele biroului electoral al menţiunea corespunzătoare în procesul-verbal al operaţiunilor de votare.
secţiei de votare poate prelungi votarea şi după ora 21,00, dar nu mai tîrziu (9) Ştampila încredinţată pentru votare se restituie preşedintelui, după care
de ora 24,00, cu aprobarea biroului electoral de circumscripţie. acesta o va aplica pe cartea de alegător în locul corespunzător numărului de
Art. 53. _ (1) Alegătorii pot vota la secţia de votare unde îşi au domiciliul scrutin.
sau la secţiile de votare organizate potrivit art. 19 şi 20. Alegătorii care (10) Preşedintele poate lua măsuri ca staţionarea unui alegător în cabina de
votează la secţiile organizate potrivit art. 19 şi 20 se înscriu în liste electorale votare să nu se prelungească nejustificat.
speciale. Art. 55. _ Preşedinţii, membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare,
(2) Alegătorii care, în ziua votării, se află într-o altă localitate decît aceea în precum şi persoanele însărcinate cu menţinerea ordinii, vor vota în secţia la
care sînt înscrişi în listele electorale, pot să-şi exercite dreptul de vot pe baza care îşi desfăşoară activitatea, după înscrierea lor în lista electorală specială
cărţii de alegător la orice secţie de votare, urmînd a fi înscrişi într-o listă prevăzută la art. 53.
electorală specială de către biroul electoral al secţiei de votare. Art. 56. _ (1) Candidaţii şi oricare alegător au dreptul să conteste identitatea
(3) Prevederile alin. (2) se aplică şi cetăţenilor români cu domiciliul în persoanei care se prezintă la vot. În acest caz, identitatea se stabileşte de
străinătate care, în ziua votării, se află în ţară, pe baza paşaportului. preşedinte prin orice mijloace legale.
Art. 54. _ (1) Accesul alegătorilor în sala de vot are loc în serii (2) În cazul în care contestaţia este întemeiată, preşedintele va opri de la
corespunzătoare numărului cabinelor. Fiecare va prezenta cartea de alegător votare pe alegătorul contestat, va consemna faptul într-un proces-verbal şi va
şi actul de identitate biroului electoral al secţiei de votare care, după sesiza această situaţie autorităţilor poliţieneşti
verificarea înscrierii în lista electorală sau, după caz, înscrierea în lista Art. 57. _ (1) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate
electorală specială prevăzută la art. 53, îi va încredinţa buletinele de vot şi suspenda votarea pentru motive temeinice.
ştampila pentru votare, pe baza semnăturii în lista electorală. Dacă un (2) Suspendarea nu poate depăşi o oră şi va fi anunţată prin afişare la uşa
alegător se prezintă cu duplicatul cărţii de alegător, biroul electoral al secţiei localului de vot cu cel puţin o oră înainte. Durata totală a suspendărilor nu
de votare va menţiona aceasta în lista electorală. poate depăşi 2 ore.
(2) Alegătorii care ridică, potrivit art. 16 alin. (2) lit. c), cartea de alegător de (3) În timpul suspendării, urnele de votare, ştampilele, buletinele de vot şi
la secţia de votare, vor semna de primire în procesul-verbal întocmit la celelalte documente şi materiale ale biroului electoral vor rămîne sub pază
predarea de către primari a cărţilor de alegător neridicate. permanentă, iar membrii biroului nu vor putea părăsi sala de votare toţi în
(3) Dacă alegătorul, din motive constatate de către preşedintele biroului acelaşi timp.
secţiei de votare, nu poate semna în lista electorală, se va face menţiune în (4) Persoanele care, în baza art. 51 alin. (3), asistă la votare nu pot fi obligate
listă, cu confirmarea, pe bază de semnătură, a unui membru al biroului să părăsească sala de votare în acelaşi timp.
electoral. Art. 58. _ (1) Prezenţa oricărei persoane în cabinele de vot, în afara celei
(4) Alegătorii vor vota separat în cabine închise, aplicînd ştampila care care votează, este interzisă.
poartă menţiunea 'Votat' înăuntrul patrulaterului care cuprinde lista de (2) Alegătorul care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului
candidaţi sau prenumele şi numele candidatului independent pe care îl electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur, are dreptul să cheme
votează. în cabina de votare un însoţitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi
(5) Ştampila cu menţiunea 'Votat' trebuie astfel dimensionată încît să fie mai din rîndul observatorilor sau membrilor biroului electoral al secţiei de
mică decît patrulaterul. votare.
(6) După ce au votat, alegătorii vor îndoi buletinele, astfel ca pagina albă Art. 59. _ Pentru alegătorii netransportabili din cauza bolii sau invaliditate,

269 270
la solicitarea celor aflaţi în această situaţie sau a organelor de conducere ale b) numărul alegătorilor care s-au prezentat la urne; defalcarea acestui număr
instituţiilor sanitare sau de ocrotiri sociale în care cei netransportabili se află în funcţie de alegătorii de pe lista electorală permanentă şi de pe aceea
internaţi, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare desemnează, din specială;
cadrul biroului, un număr de membri care se deplasează cu o urnă specială şi c) numărul total al voturilor valabil exprimate;
cu materialul necesar votării, la locul unde se află alegătorul, pentru a se d) numărul voturilor nule;
efectua votarea. e) numărul voturilor valabil exprimate, obţinute de fiecare listă de candidaţi
Art. 60. _ La ora 21,00 sau la ora pînă la care s-a aprobat prelungirea votării, sau de fiecare candidat independent;
în condiţiile art. 52, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare f) expunerea, pe scurt, a întîmpinărilor şi contestaţiilor şi a modului lor de
declară votarea încheiată şi dispune închiderea secţiei de votare. soluţionare, precum şi a contestaţiilor înaintate spre soluţionare biroului
Art. 61. _ (1) După încheierea votării, preşedintele biroului electoral al electoral de circumscripţie;
secţiei de votare va proceda, în prezenţa membrilor biroului şi, după caz, a g) starea sigiliilor de pe urne la încheierea votării;
candidaţilor şi a personalelor acreditate să asiste la votare, la inventarierea şi h) numărul buletinelor de vot primite;
sigilarea ştampilelor cu menţinea 'Votat', precum şi numărarea şi anularea i) numărul buletinelor de vot rămase neîntrebuinţate şi anulate.
buletinelor de vot rămase neîntrebuinţate, la verificarea sigiliilor de pe (2) Procesele-verbale se semnează de preşedinte şi de membrii biroului şi
urnele de votare, iar după încheierea acestor operaţiuni, la deschiderea vor avea aplicată ştampila de control. Semnăturile se pun în dreptul
urnelor. prenumelui, numelui şi după caz, al apartenenţei politice a fiecărui membru.
(2) Preşedintele, la deschiderea fiecărui buletin, va citi cu voce tare lista de (3) Membrilor birourilor electorale ale secţiilor de votare care au semnat
candidaţi care a fost votată sau, după caz, prenumele şi numele candidatului procesul-verbal li se eliberează, la cerere o copie certificată de către toţi cei
independent votat şi va arăta buletinul de vot celor prezenţi. Buletinele de care au semnat originalul; cererea trebuie formulată înainte de întocmirea
vot deschise se vor aşeza pe partide, formaţiuni politice şi coaliţii ale procesului-verbal.
acestora, precum şi pe candidaţii independenţi şi se vor număra şi lega (4) Lipsa semnăturii unor membri ai biroului nu influenţează asupra
separat. valabilităţii procesului-verbal. Preşedintele va menţiona motivele care au
(3) Sînt nule buletinele de vot care nu au aplicată pe ele ştampila de control a împiedicat semnarea.
secţiei de votare, buletinele de alt model decît cel legal aprobat, buletinele Art. 63. _ (1) În tot timpul operaţiunilor de votare sau de deschidere a
care nu au ştampila 'Votat' sau la care ştampila este aplicată pe mai multe urnelor se pot face întîmpinări ori contestaţii cu privire la aceste operaţiuni
patrulatere. Votul este valabil şi în cazul în care, deşi ştampila aplicată a de către candidaţi, membrii biroului electoral, precum şi, pînă la încheierea
depăşit limitele patrulaterului, opţiunea alegătorului este evidentă. votării, de către alegători.
(4) Buletinele de vot nule nu intră în calculul voturilor valabil exprimate. (2) Contestaţiile se formulează în scris şi se prezintă preşedintelui biroului
(5) Rezultatul votării pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat se va electoral al secţiei de votare, care va elibera dovada de primire.
consemna în două table separate. Tabelele se întocmesc de cîte un membru (3) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare va hotărî, de îndată,
al biroului electoral al secţiei de votare, desemnat de preşedinte. Dacă la asupra contestaţiilor a căror rezolvare nu suferă întîrziere.
consemnarea rezultatelor sînt prezenţi şi candidaţi, aceştia au dreptul să Art. 64. _ (1) Pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat se întocmeşte cîte
întocmească şi ei un tabel pentru fiecare din Camerele Parlamentului. un dosar care va cuprinde: procesele-verbale şi contestaţiile privitoare la
(6) În tabelele prevăzute la alin. (5) se vor înscrie voturile nule, listele de operaţiunile electorale ale secţiei, precum şi buletinele nule şi cele
candidaţi sau prenumele şi numele candidaţilor independenţi şi voturile contestate. Dosarele sigilate şi ştampilele se vor înainta biroului electoral de
valabil exprimate pentru fiecare. circumscripţie, de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare şi
Art. 62. _ (1) După deschiderea urnelor şi numărarea voturilor, preşedintele membrii biroului, cu pază militară, în cel mult 24 de ore de la declararea
biroului electoral al secţiei de votare va încheia, separat pentru Camera închiderii secţiei de votare.
Deputaţilor şi Senat, cîte un proces-verbal, în 2 exemplare, care va cuprinde: (2) În termen de 24 de ore de la primirea dosarului, biroul electoral de
a) numărul alegătorilor, potrivit listelor electorale permanente; circumscripţie va trimite unul din exemplarele procesului-verbal la

271 272
tribunalul în a cărui rază teritorială se află circumscripţia electorală; Voturile rămase, adică cele neutilizate sau inferioare coeficientului electoral,
partidele şi formaţiunile politice, precum şi candidaţii independenţi vor obţinute de listele de candidaţi ale partidelor, formaţiunilor politice şi
putea obţine copii legalizate de pe acest exemplar. coaliţiilor acestora ce întrunesc condiţia prevăzută la alin. (1), ca şi
Art. 65. _ (1) După primirea proceselor-verbale cu rezultatul numărării mandatele ce nu au putut fi atribuite de biroul electoral de circumscripţie se
voturilor, biroul electoral de circumscripţie va încheia, separat pentru comunică de acesta Biroului Electoral Central, pentru a fi repartizate
Camera Deputaţilor şi Senat, cîte un proces-verbal cuprinzînd voturile centralizat.
valabil exprimate pentru fiecare partid, formaţiune politică sau coaliţie a (5) Biroul Electoral Central însumează, pe întreaga ţară, separat pentru
acestora, pe care îl va înainta în termen de 24 de ore la Biroul Electoral Camera Deputaţilor şi pentru Senat, voturile neutilizate sau cele inferioare
Central. coeficientului electoral de circumscripţie din toate circumscripţiile
(2) După primirea de la Biroul Electoral Central a constatării cu privire la electorale, pentru fiecare partid, formaţiune politică sau coaliţie a acestora ce
partidele, formaţiunile politice sau coaliţiile acestora ce nu întrunesc cel întruneşte condiţia prevăzută la alin. (1); numărul voturilor astfel obţinute de
puţin 3% din voturile valabil exprimate pe întreaga ţară, biroul electoral de fiecare partid, formaţiune politică sau coaliţie a acestora se împarte la 1, 2, 3,
circumscripţie va proceda la atribuirea, potrivit art. 66, a mandatelor de 4 etc., făcîndu-se atîtea operaţii de împărţire cîte mandate nu au putut fi
deputat, respectiv de senator. atribuite la nivelul circumscripţiilor electorale; cîturile rezultate din
(3) La lucrările efectuate de biroul electoral de circumscripţie au dreptul să împărţire, indiferent de lista din care provin, se clasifică în ordine
asiste candidaţii şi persoanele acreditate. descrescătoare, pînă la concurenţa numărului de mandate neatribuite; cel mai
Art. 66. _ (1) Atribuirea de mandate pentru candidaţii de pe liste se face mic din aceste cîturi constituie coeficientul electoral pe ţară, pentru deputaţi
avîndu-se în vedere numai partidele, formaţiunile politice sau coaliţiile şi, separat, pentru senatori; fiecărui partid, formaţiune politică sau coaliţie a
acestora care au întrunit, pe întreaga ţară, cel puţin 3% din voturile valabil acestora i se vor repartiza atîtea mandate de deputaţi sau, după caz, de
exprimate, în mod distinct pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat. senatori de cîte ori coeficientul electoral pe ţară se cuprinde în numărul total
(2) Operaţiunea de atribuire a mandatelor se face după comunicarea Biroului al voturilor valabil exprimate pentru partidul, formaţiunea politică sau
Electoral Central cu privire la partidele, formaţiunile politice şi coaliţiile coaliţia respectivă, rezultat din însumarea pe ţară a voturilor neutilizate şi a
acestora care au întrunit cel puţin 3% din numărul total al voturilor valabil celor inferioare coeficientului electoral de circumscripţie.
exprimate pe întreaga ţară, în mod distinct pentru Camera Deputaţilor şi (6) Desfăşurarea mandatelor repartizate pe circumscripţii electorale se face
pentru Senat. de Biroul Electoral Central, după cum urmează:
(3) Repartizarea şi atribuirea mandatelor de deputat şi de senator se fac în a) pentru fiecare partid, formaţiune politică sau coaliţie a acestora, cărora le-
două etape: la nivelul fiecărei circumscripţii electorale şi la nivel de ţară. au revenit mandate potrivit alin. (5), se împarte numărul voturilor neutilizate
(4) La nivelul circumscripţiei electorale, biroul electoral stabileşte, separat sau al celor inferioare coeficientului electoral de circumscripţie, din fiecare
pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat, coeficientul electoral al circumscripţie electorală, la numărul total al voturilor valabil exprimate
circumscripţiei, prin împărţirea numărului total de voturi valabil exprimate pentru acel partid, formaţiune politică sau coaliţie avut în vedere la
pentru toate listele de candidaţi ale paartidelor, formaţiunilor politice şi repartizarea mandatelor pe ţară.
coaliţiilor acestora ce întrunesc condiţia prevăzută la alin. (1) şi pentru Rezultatul astfel obţinut pentru fiecare circumscripţie se înmulţeşte cu
candidaţii independenţi la numărul de deputaţi, respectiv de senatori, ce numărul de mandate cuvenite partidului, formaţiunii politice sau coaliţiei
urmează să fie aleşi în acea circumscripţie; fiecărei liste i se vor repartiza acestora. Datele obţinute se ordonează descrescător la nivelul ţării şi separat
atîtea mandate de cîte ori coeficientul electoral al circumscripţiei electorale descrescător în cadrul fiecărei circumscripţii.
se include în voturile valabil exprimate pentru acea listă; atribuirea Pentru fiecare circumscripţie se iau în calcul primele partide, formaţiuni
mandatelor se face de biroul electoral de circumscripţie în ordinea înscrierii politice sau coaliţii ale acestora, în limita mandatelor ce au rămas de
candidaţilor pe listă; pentru candidaţii independenţi se atribuie fiecăruia cîte repartizat în circumscripţia respectivă. Ultimul număr din această operaţiune
un mandat, dacă a obţinut un număr de voturi valabil exprimate cel puţin reprezintă repartitorul acelei circumscripţii.
egal cu coeficientul electoral pentru deputaţi sau pentru senatori, după caz. În continuare, se procedează la repartizarea mandatelor pe circumscripţii în

273 274
ordinea partidelor, formaţiunilor politice, coaliţiilor acestora, precum şi a (2) Procesul-verbal trebuie să cuprindă:
circumscripţiilor din lista ordonată pe ţară, astfel: primul număr din lista a) numărul alegătorilor din circumscripţia electorală, potrivit listelor
ordonată pe ţară se împarte la repartitorul circumscripţiei de la care provine, electorale permanente;
rezultînd numărul de mandate ce-i revin în circumscripţia respectivă. În b) numărul total al alegătorilor ce s-au prezentat la urne; defalcarea acestui
continuare, se procedează identic cu numerele următoare din lista ordonată număr în funcţie de alegătorii de pe listele permanente şi de pe cele speciale;
pe ţară. c) numărul total al voturilor valabil exprimate;d) numărul total al voturilor
În situaţia în care s-a epuizat numărul de mandate cuvenite unui partid, unei valabil exprimate pentru fiecare listă de candidaţi şi pentru fiecare candidat
formaţiuni politice sau unei coaliţii ori dintr-o circumscripţie electorală, independent;
operaţiunea se continuă fără acestea. e) numărul voturilor nule;
Dacă numărul din lista ordonată pe ţară este mai mic decît repartitorul de f) modul de atribuire a mandatelor, potrivit art. 66, prenumele şi numele
circumscripţie, se acordă un mandat; candidaţilor aleşi, precum şi, după caz, partidul, formaţiunea politică sau
b) în cazul în care nu este posibilă acordarea mandatelor în ordinea ce coaliţia acestora ce i-a propus;
rezultă din prevederile de la lit. a), Biroul Electoral Central va avea în vedere g) mandatele ce nu au putut fi atribuite la nivelul circumscripţiei electorale,
circumscripţia electorală în care partidul, formaţiunea politică sau coaliţia precum şi voturile valabil exprimate ce urmează a fi însumate, potrivit art.
acestora are cel mai mare număr de candidaţi sau un candidat, cărora nu li s- 66, pe întreaga ţară;
au atribuit mandate, iar dacă şi astfel au rămas mandate neindividualizate pe h) expunerea, pe scurt, a întîmpinărilor, contestaţiilor şi hotărîrilor luate de
circumscripţii, circumscripţia electorală în care partidul, formaţiunea politică biroul electoral de circumscripţie.
sau coaliţia respectivă are cele mai multe voturi neutilizate ori cele mai (3) Procesul-verbal, împreună cu întîmpinările, contestaţiile şi procesele-
multe voturi inferioare coeficientului electoral de circumscripţie; verbale primite de la birourile electorale ale secţiilor de votare, formînd un
c) dacă după aplicarea prevederilor de la lit. a) şi b) au mai rămas mandate dosar, încheiat, sigilat şi semnat de membrii biroului electoral, se înaintează,
nedesfăşurate pe circumscripţii, Biroul Electoral Central le va stabili pe baza cu pază militară, la Biroul Electoral Central, în cel mult 48 de ore de la
acordului partidelor, formaţiunilor politice sau coaliţiilor acestora cărora li primirea comunicării Biroului Central referitoare la desfăşurarea pe
se cuvin aceste mandate potrivit alin. (5), iar în lipsa unui acord, prin tragere circumscripţii electorale a mandatelor repartizate centralizat pe ţară.
la sorţi, în termen de 24 de ore de la încheierea operaţiunilor anterioare. Art. 68. _ (1) Biroul Electoral Central rezolvă întîmpinările şi contestaţiile
(7) Mandatele desfăşurate pe listele de candidaţi, potrivit alin. (6), se atribuie depuse, după care încheie separat cîte un proces-verbal pentru Camera
candidaţilor de biroul electoral de circumscripţie, în ordinea înscrierii Deputaţilor şi pentru Senat, cuprinzînd, pe întreaga ţară:
acestora pe listă. a) numărul total al alegătorilor potrivit listelor electorale permanente;
(8) Biroul electoral de circumscripţie eliberează certificatul doveditor al b) numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne;
alegerii deputaţilor şi senatorilor cărora li s-au atribuit mandate, în termen de c) numărul total al voturilor valabil exprimate;
24 de ore de la încheierea fiecărei operaţiuni de atribuire. d) numărul total al voturilor nule;
(9) Candidaţii înscrişi în liste, care nu au fost aleşi, sînt declaraţi supleanţi ai e) constatarea cu privire la modul de aplicare, de către birourile electorale de
listelor respective. În caz de vacanţă a mandatelor de deputaţi sau de senatori circumscripţie, a prevederilor art. 66 alin. (4);
aleşi pe liste de candidaţi, supleanţii vor ocupa locurile devenite vacante, în f) repartizarea pe ţară a mandatelor potrivit art. 66 alin. (5) şi desfăşurarea
ordinea în care sînt înscrişi în liste, dacă pînă la data validării, pentru acestora pe circumscripţii electorale potrivit alin. (6) al aceluiaşi articol;
ocuparea locurilor vacante, partidele sau formaţiunilor politice pe listele g) organizaţiile cetăţenilor aparţinînd minorităţilor naţionale care, deşi au
cărora au candidat supleanţii confirmă în scris că aparţin acestora. participat la alegeri, nu au obţinut nici un mandat de deputat sau de senator;
Art. 67. _ (1) Biroul electoral de circumscripţie încheie, separat, cîte un totalitatea voturilor valabil exprimate pentru listele fiecăruia din aceste
proces-verbal pentru Camera Deputaţilor şi Senat privind toate operaţiunile organizaţii şi constatarea organizaţiilor cărora li se cuvine cîte un mandat de
electorale, centralizarea voturilor, constatarea rezultatului alegerilor şi deputat potrivit art. 4; prenumele şi numele primului candidat de pe lista
atribuirea mandatelor. organizaţiei îndreptăţite la un mandat de deputat, care a întrunit cel mai mare

275 276
număr de voturi; în cazul în care listele organizaţiei au obţinut un număr egal (5) La alegerile parţiale participă numai alegătorii de pe listele electorale
de voturi, desemnarea se face prin tragere la sorţi; permanente ale localităţilor din cadrul circumscripţiei electorale unde se
h) modul de soluţionare a contestaţiilor şi întîmpinărilor primite. organizează alegerile.
(2) Procesele-verbale se semnează de către preşedinte şi ceilalţi membri ai Art. 72. _ Constituie contravenţii, în măsura în care, potrivit legii, nu sînt
biroului în prezenţa cărora au fost întocmite şi se înaintează Camerei infracţiuni, următoarele fapte:
Deputaţilor şi Senatului, în vederea validării alegerilor, împreună cu dosarele a) înscrierea cu bună-ştiinţă, a unui alegător în mai multe liste electorale ale
întocmite de birourile electorale de circumscripţie. localităţii de domiciliu, înscrierea în listele electorale a unor persoane fictive
(3) În vederea validării, deputaţii şi senatorii vor depune preşedintelui de ori care nu au drept de vot, semnarea listei de susţinători cu încălcarea
vîrstă sau preşedintelui în funcţie, după caz, o declaraţie asupra averii pe prevederilor art. 33, precum şi încălcarea dispoziţiilor referitoare la afişarea
care o posedă. Declaraţia este confidenţială şi se predă cu o dovadă de listelor de candidaţi şi a candidaţilor independenţi sau la folosirea semnelor
depunere. electorale;
(4) Programul utilizat de Biroul Electoral Central pentru repartizarea b) refuzul nejustificat de eliberare, la cererea scrisă a celui interesat, a cărţii
centralizată a mandatelor şi desfăşurarea acestora pe circumscripţii de alegător sau neîntocmirea cărţii de alegător în termenele stabilite;
electorale se aprobă de Biroul Electoral Central şi constituie anexă la c) neluarea, de către organizatori, a măsurilor necesare desfăşurării normale
procesul-verbal ce se înaintează pentru validarea mandatelor. a adunărilor electorale, precum şi distribuirea şi consumarea de băuturi
Art. 69. _ Biroul Electoral Central publică rezultatul alegerilor în presă şi în alcoolice în timpul acestor adunări;
Monitorul Oficial al României, în termen util, pentru respectarea d) distrugerea, deteriorarea, murdărirea, acoperirea prin scriere sau în orice
prevederilor art. 60 alin. (3) din Constituţie. mod a listelor electorale, a platformelor-program afişate sau a oricăror alte
Art. 70. _ (1) În cazul anulării alegerilor într-o circumscripţie electorală, afişe ori anunţuri de propagandă electorală tipărite;
potrivit art. 25 alin. (1) lit. f), precum şi în cazul în care mandatul de deputat e) afişarea mijloacelor de propagandă electorală în alte locuri decît cele
sau de senator devenit vacant nu poate fi ocupat de supleant, se vor organiza permise sau cu încălcarea prevederilor prezentei legi;
alegeri parţiale. f) acceptarea de către un cetăţean a înscrierii sale în mai multe liste de
(2) Nu se vor organiza alegeri parţiale dacă vacanţa unui mandat de deputat candidaţi;
sau de senator s-a ivit în ultimele 12 luni anterioare expirării mandatului g) neaducerea la cunoştinţă publică, de către membrii birourilor electorale de
Camerei Deputaţilor şi Senatului, prevăzut de art. 60 alin. (1) din circumscripţie, a propunerilor de candidaturi;
Constituţie. h) refuzul de a pemite accesul în localul de vot al candidaţilor sau al
Art. 71. _ (1) Dacă alegerile parţiale au loc ca urmare a anulării alegerilor persoanelor acreditate să asiste la desfăşurarea operaţiunilor electorale;
dintr-o circumscripţie electorală, acestea se desfăşoară pe baza aceloraşi i) refuzul de a se conforma dispoziţiilor preşedintelui biroului electoral al
candidaturi, birouri electorale şi la aceleaşi secţii de votare, în a treia secţiei de votare cu privire la asigurarea ordinii în localul de vot şi în
duminică după anularea alegerilor iniţiale. împrejurimi;
(2) Candidaţii vinovaţi de fraudă nu mai participă la noul scrutin. j) refuzul nejustificat de a înscrie pe alegător în lista specială sau de a înmîna
(3) Alegerile parţiale organizate în caz de vacanţă a unui mandat de deputat buletinul de vot şi ştampila de votare alegătorului care a semnat în lista
sau de senator au loc în condiţiile aplicării corespunzătoare a prezentei legi, electorală, înmînarea buletinului de vot unui alegător care nu prezintă cartea
în cel mult 3 luni de la sesizarea Guvernului de către preşedintele Camerei de alegător şi actul de identitate ori care refuză să semneze pentru primirea
Deputaţilor sau, după caz, de către preşedintele Senatului, cu privire la acestora în lista electorală în care este înscris;
întrunirea condiţiilor prevăzute al art. 70. k) întocmirea, de birourile electorale ale secţiilor de votare, a proceselor-
(4) În cazul în care alegerile parţiale prevăzute la alin. (3) se organizează verbale cu încălcarea dispoziţiilor prezentei legi;
într-o singură circumscripţie electorală, nu se mai constituie Biroul Electoral l) continuarea propagandei electorale după încheierea acestora, precum şi
Central, atribuţiile acestuia urmînd a fi îndeplinite de biroul electoral de sfătuirea, în ziua votării, a alegătorilor, la sediul secţiilor de votare sau în
circumscripţie. locurile prevăzute de art. 51 alin. (2), să voteze sau să nu voteze un anumit

277 278
partid, formaţiune politică, coaliţie a acestora sau candidat independent; Art. 76. _ (1) Violarea prin orice mijloace a secretului votului de membrii
m) primirea de subvenţii pentru campania electorală altfel decît printr-un biroului electoral al secţiei de votare ori de alte persoane se pedepseşte cu
mandatar financiar sau încălcarea de către acesta a obligaţiilor ce îi revin închisoare de la 6 luni la 3 ani.
potrivit art. 45 alin. (4); (2) Tentativa se pedepseşte.
n) purtarea, pe durata votării, de către membrii birourilor secţiilor de votare Art. 77. _ (1) Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase în
de către persoanele acreditate, de ecusoane, insigne sau alte însemne de scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze pentru o anumită
propagandă electorală; listă de candidaţi sau candidat independent, precum şi primirea acestora de
o) încălcarea, de către membrii birourilor electorale, a obligaţiei de a către alegător, în acelaşi scop, se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 5
participa la activitatea acestor birouri. ani.
Art. 73. _ Contravenţiile prevăzute de art. 72 lit. d), e), h), n), şi o) se (2) Dacă fapta prevăzută la alin. (1) a fost săvîrşită de un observator intern,
sancţionează cu amendă de la 5.000 la 15.000 lei, cele de la lit. f), g), k), l) şi pedeapsa este închisoare de la 2 ani la 7 ani.
m) cu amendă de la 15.000 la 45.000 lei, iar cele de la lit. a), b), c), i), şi j) (3) Pedeapsa prevăzută la alin. (1) se aplică şi persoanei care votează fără a
cu închisoare contravenţională de la o lună la 6 luni sau cu amendă de la avea drept de vot ori alegătorului care votează a doua oară sau de mai multe
45.000 la 100.000 lei. ori în ziua alegerilor. Tentativa se pedepseşte.
Art. 74. _ (1) Constatarea contravenţiilor prevăzute la art. 72 se face prin Art. 78. _ (1) Utilizarea unei cărţi de alegător nule sau a unei cărţi de
proces-verbal întocmit de către: alegător ori buletin de vot false, introducerea în urnă a unui număr
a) ofiţerii şi subofiţerii de poliţie, pentru faptele prevăzute la lit. a), b), c), d), suplimentar de buletine decît cele la care are dreptul un alegător sau
e), g), h), i), j), l), şi m); falsificarea prin orice mijloace a documentelor de la birourile electorale se
b) primarii şi împuterniciţii acestora, pentru faptele prevăzute la lit. d), e), şi pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani.
m); (2) Tentativa se pedepseşte.
c) preşedintele biroului electoral de circumscripţie, pentru faptele prevăzute Art. 79. _ (1) Atacul prin orice mijloace asupra localului secţiei de votare,
la lit. f), k), l), n) şi o). furtul urnei sau al documentelor electorale se pedepsesc cu închisoare de la 2
(2) În cazul contravenţiilor prevăzute la art. 72 lit. d), e), f), g), h), k), l), m), la 7 ani, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă.
n), şi o) agentul constatator va stabili în procesul-verbal şi amenda aplicată. (2) Tentativa se pedepseşte.
(3) Contravenţiile prevăzute la alineatul precedent le sînt aplicabile Art. 80. _ Deschiderea urnei înainte de ora stabilită pentru încheierea votării
dispoziţiile Legii nr. 32/1968, cu excepţia art. 26. se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani.
(4) Procesul-verbal de constatare a contravenţiilor prevăzute la art. 72 lit. a), Art. 81. _ Pentru infracţiunile prevăzute la art. 75-80, acţiunea penală se
b), c), i) şi j) se va înainta judecătoriei în a cărei rază teritorială a fost pune în mişcare din oficiu.
săvîrşită contravenţia, care va aplica sancţiunea, ţinînd seama de dispoziţiile Art. 82. _ Bunurile destinate, folosite sau rezultate din contravenţiile
Legii nr. 61/1991. prevăzute la art. 72 sau din infracţiunile prevăzute la art. 75-80 se confiscă.
Art. 75. _ (1) Împiedicarea prin orice mijloace a liberului exerciţiu al Art. 83. _ (1) Cheltuielile pentru efectuarea operaţiunilor electorale se
dreptului de a alege sau de a fi ales se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni suportă de la bugetul de stat.
la 5 ani şi interzicerea unor drepturi. (2) Sediul şi dotarea Biroului Electoral Central se asigură de Guvern, ale
(2) În cazul în care, prin fapta prevăzută în alin. (1), s-a pricinuit o vătămare birourilor electorale de circumscripţie, de prefecţi, iar ale secţiilor de votare,
a integrităţii corporale sau a sănătăţii care necesită pentru vindecare îngrijiri de primari, împreună cu prefecţii.
mai mult de 60 de zile sau care au produs vreuna din următoarele consecinţe: (3) Orice acte făcute în exercitarea drepturilor electorale prevăzute în
pierderea unui simţ sau organ, încetarea funcţionării acestora, o infirmitate prezenta lege sînt scutite de taxa de timbru.
permanentă fizică ori psihică, sluţirea, avortul ori punerea în primejdie a Art. 84. _ (1) Guvernul României va asigura, pentru sprijinirea activităţii
vieţii persoanei, pedeapsa este închisoare de la 3 la 10 ani. birourilor electorale, statisticienii şi personalul tehnic auxiliar necesar.
(3) Tentativa la infracţiunea prevăzută la alin. (1) şi (2) se pedepseşte. (2) Pe perioada cît funcţionează birourile electorale, membrii acestora,

279 280
statisticienii şi personalul tehnic auxiliar, încadraţi cu contract de muncă, se electorale utilizate la alegerile locale, reactualizate în termen de 15 zile de la
consideră detaşaţi. data stabilirii zilei votării, precum şi pe baza actului de identitate pe care se
Art. 85. _ (1) Judecarea de către instanţe a întîmpinărilor, contestaţiilor sau a va aplica ştampila de control a secţiei de votare asupra menţiunii, scrise cu
oricăror alte cereri prevăzute de prezenta lege se face potrivit regulilor cerneală, privind data votării.
stabilite de lege pentru ordonanţa preşedinţială, cu participarea obligatorie a (2) Pînă la 31 decembrie 1992, Guvernul va asigura tipărirea, întocmirea şi
procurorului. eliberarea tuturor cărţilor de alegător pentru cetăţenii cu drept de vot din
(2) Împotriva hotărîrilor definitive, pronunţate de instanţele judecătoreşti listele electorale ale localităţilor unde aceştia îşi au domiciliul.
potrivit prezentei legi, nu există cale de atac. (3) Cărţile de alegător ale militarilor în termen se vor trimite, de primar,
Art. 86. _ (1) Termenele de zile, prevăzute de prezenta lege, se calculează comandanţilor unităţilor, care le vor înmîna pe bază de semnătură.
din ziua cînd încep să curgă, pînă în ziua cînd se împlinesc, chiar dacă (4) Pentru alegerile din anul 1992, dacă nu este posibilă capsarea buletinelor
acestea nu sînt zile lucrătoare. de vot, acestea se vor introduce în urnă după ce alegătorul le-a pus în plicuri
(2) Pe întreaga perioadă a alegerilor, birourile electorale şi instanţele corespunzătoare dimensiunii lor, asigurate de biroul electoral al secţiei de
judecătoreşti vor asigura permanenţa activităţii necesare în vederea votare.
exercitării, de către cetăţeni, a drepturilor electorale. Art. 93. _ (1) Prevederile art. 51 alin. (3) se aplică şi delegaţilor acreditaţi de
Art. 87. _ (1) Persoanele condamnate prin hotărîre judecătorească definitivă Biroul Electoral Central ca observatori interni, numai pentru alegerile din
la pierderea drepturilor electorale nu participă la vot şi nu vor fi avute în anul 1992. Pot fi acreditaţi ca observatori interni numai alegătorii
vedere la stabilirea numărului total al alegătorilor. împuterniciţi de o organizaţie neguvernamentală care are ca unic scop
(2) Pentru persoanele deţinute în baza unui mandat de arestare preventivă apărarea drepturilor omului, constituită legal pînă la data deschiderii
sau aflate în executarea unei sancţiuni contravenţionale privative de libertate campaniei electorale.
se aplică, în mod corespunzător, dispoziţiile art. 59 privind urna specială. (2) Persoanele desemnate ca observatori interni nu pot fi membri ai unui
Art. 88. _ (1) Prefecţii verifică corecta îndeplinire, de către primari, a partid sau ai unei formaţiuni politice. Acreditarea se face pentru o singură
obligaţiilor ce le revin potrivit prezentei legi şi, în cazul constatării unor secţie de votare. Biroul Electoral Central poate acredita la o secţie de votare
fraude electorale, sesizează organele de drept. numai un observator intern, pe baza declaraţiei scrise a acestuia de a respecta
(2) De asemenea, în cazul în care prefecţii constată că un alegător nu a fost întocmai condiţiile acreditării. Declaraţia se dă pe proprie răspundere şi
înscris sau nu a fost radiat, potrivit legii, pe listele electorale sau că constituie act public, cu toate consecinţele prevăzute de lege. Condiţiile
birourilor electorale de circumscripţie ori ale secţiilor de votare nu s-au acreditării se trec în actul de acreditare; dacă sînt mai mulţi împuterniciţi
constituit legal, vor formula întîmpinări şi contestaţii, ce se soluţionează în pentru aceeaşi secţie, acreditarea se face prin tragere la sorţi.
conformitate cu prevederile prezentei legi. (3) Organizaţiilor neguvernamentale prevăzute la alin. (1) le sînt aplicabile,
Art. 89. _ Prin act de identitate, în sensul prezentei legi, se înţelege buletinul în mod corespunzător, prevederile art. 45 alin. (3) şi art. 51 alin. (5).
de identitate, adeverinţa care ţine loc de buletin de identitate sau paşaportul Art. 94. _ În cazul Circumscripţiei electorale nr. 42, competenţele prevăzute
diplomatic sau de serviciu, iar în cazul militarilor în termen şi elevilor din de prezenta lege pentru tribunalul judeţean se exercită de către Tribunalul
şcolile militare, carnetul de serviciu militar. municipiului Bucureşti.
Art. 90. _ Alegerile pentru constituirea noului Parlament vor avea loc la data ANEXA Nr. 1
care va fi stabilită prin lege. NUMEROTAREA ŞI NUMĂRUL DE MANDATE
Art. 91. _ Pentru alegerile din anul 1992, în cazul coaliţiilor electorale, la pentru fiecare circumscripţie electorală
pragul de 3% prevăzut la art. 66 alin. (1) se adaugă cîte un singur procent din ---------------------------------------------------------------------------
totalul voturilor valabil exprimate pe întreaga ţară pentru fiecare membru al Numărul de mandate
coaliţiei, începînd cu al doilea partid sau formaţiune politică, fără a se depăşi Numărul circumscripţiei electorale Amplasarea ------------------
8 procente din aceste voturi. teritorială de de
Art. 92. _ (1) Pentru alegerile din anul l992, votarea se face pe baza listelor deputat senator

281 282
--------------------------------------------------------------------------- 40. Circumscripţia electorală nr. 40 Judeţul Vrancea 6 2
1. Circumscripţia electorală nr. 1 Judeţul Alba 6 3 41. Circumscripţia electorală nr. 41 Municipiul Bucureşti 29 13
2. Circumscripţia electorală nr. 2 Judeţul Arad 7 3 42. Circumscripţia electorală nr. 42 Sectorul agricol Ilfov 4 2
3. Circumscripţia electorală nr. 3 Judeţul Argeş 10 4 -------- -------
4. Circumscripţia electorală nr. 4 Judeţul Bacău 11 5 T O T A L : 328 143
5. Circumscripţia electorală nr. 5 Judeţul Bihor 9 4 ANEXA Nr. 2
6. Circumscripţia electorală nr. 6 Judeţul Bistriţa-Năsăud 5 2 --------------------------------------------------------------------
7. Circumscripţia electorală nr. 7 Judeţul Botoşani 7 3 România
8. Circumscripţia electorală nr. 8 Judeţul Braşov 9 4 CARTE DE ALEGĂTOR SCRUTIN SCRUTIN
9. Circumscripţia electorală nr. 9 Judeţul Brăila 6 2 eliberată de *) ............ Nr. 1 Nr. 2
10. Circumscripţia electorală nr. 10 Judeţul Buzău 7 3 ............................
11. Circumscripţia electorală nr. 11 Judeţul Caraş-Severin 5 2 semnătura şi locul --------------------------------------
12. Circumscripţia electorală nr. 12 Judeţul Călăraşi 5 2 ştampile **) ...............
13. Circumscripţia electorală nr. 13 Judeţul Cluj 11 5 pentru ***) ................ SCRUTIN SCRUTIN
14. Circumscripţia electorală nr. 14 Judeţul Constanţa 11 5 semnătura .................. Nr. 3 Nr. 4
15. Circumscripţia electorală nr. 15 Judeţul Covasna 4 2 domiciliul ................. --------------------------------------
16. Circumscripţia electorală nr. 16 Judeţul Dîmboviţa 8 3 ---------------------------- Se socoteşte începînd cu primul
17. Circumscripţia electorală nr. 17 Judeţul Dolj 11 5 INTRANSMISIBIL scrutin după alegerile din 1992
18. Circumscripţia electorală nr. 18 Judeţul Galaţi 9 4 --------------------------------------------------------------------
19. Circumscripţia electorală nr. 19 Judeţul Giurgiu 4 2 --------------------------------------------------------------------
20. Circumscripţia electorală nr. 20 Judeţul Gorj 6 3
21. Circumscripţia electorală nr. 21 Judeţul Harghita 5 2 SCRUTIN SCRUTIN SCRUTIN SCRUTIN
22. Circumscripţia electorală nr. 22 Judeţul Hunedoara 8 3 Nr. 5 Nr. 6 Nr. 9 Nr. 10
23. Circumscripţia electorală nr. 23 Judeţul Ialomiţa 4 2
24. Circumscripţia electorală nr. 24 Judeţul Iaşi 12 5 --------------------------------------------------------------------
25. Circumscripţia electorală nr. 25 Judeţul Maramureş 8 3
26. Circumscripţia electorală nr. 26 Judeţul Mehedinţi 5 2 SCRUTIN SCRUTIN SCRUTIN SCRUTIN
27. Circumscripţia electorală nr. 27 Judeţul Mureş 9 4 Nr. 7 Nr. 8 Nr. 11 Nr. 12
28. Circumscripţia electorală nr. 28 Judeţul Neamţ 8 4 ---------------------------------------------------------------------
29. Circumscripţia electorală nr. 29 Judeţul Olt 7 3 Se socoteşte începînd cu primul Se socoteşte începînd cu primul
30. Circumscripţia electorală nr. 30 Judeţul Prahova 12 5 scrutin după alegerile din 1992 scrutin după alegerile din 1992
31. Circumscripţia electorală nr. 31 Judeţul Satu Mare 6 3 ---------------------------------------------------------------------
32. Circumscripţia electorală nr. 32 Judeţul Sălaj 4 2 *) Primarul localităţii.
33. Circumscripţia electorală nr. 33 Judeţul Sibiu 6 3 **) Semnătura primarului şi ştampila consiliului local al localităţii.
34. Circumscripţia electorală nr. 34 Judeţul Suceava 10 4 ***) Numele şi prenumele titularului.
35. Circumscripţia electorală nr. 35 Judeţul Teleorman 7 3 N O T Ă:
36. Circumscripţia electorală nr. 36 Judeţul Timiş 10 4 1. Dimensiunile cărţii de alegător sînt: 11 cm lăţime şi 15 cm lungime,
37. Circumscripţia electorală nr. 37 Judeţul Tulcea 4 2 literele sînt corp 10 verzal drepte, iar completarea cărţii se face cu cerneală
38. Circumscripţia electorală nr. 38 Judeţul Vaslui 7 3 de culoare neagră sau albastră; faţa a 2 - a a cărţii de alegător este pe spatele
39. Circumscripţia electorală nr. 39 Judeţul Vîlcea 6 3 primei feţe.

283 284
2. Scrutinele, în caz de alegeri parţiale, se scad din toate cărţile de alegător, distanţa de 3 litere. Semnul electoral se va imprima într-un spaţiu grafic de
deci şi din cele ale alegătorilor cu domiciliul în localităţile situate în 2,5 cm x 2,5 cm.
circumscripţiile electorale unde nu s-au organizat asemenea alegeri. 3) Se trec prenumele şi numele candidaţilor, în ordinea din lista de candidaţi
3. La epuizarea numărului de scrutine, Guvernul va asigura eliberarea unor depusă, precum şi, dacă este cazul, apartenenţa politică prescurtată prin
noi cărţi de alegător, modificînd numai, în mod corespunzător, anul primului iniţialele partidului sau formaţiunii politice, după care se închide
tur de scrutin. patrulaterul.
4. La eliberarea unui duplicat, sub denumirea 'Carte de alegător' se va 4) Se trece menţiunea 'Candidat independent'; pentru fiecare candidat
dactilografia menţiunea 'Duplicat nr.......', trecîndu-se numărul duplicatului independent se imprimă un patrulater distinct, în partea finală a buletinului,
în ordinea eliberării sale. în ordinea prevăzută de lege.
ANEXA Nr. 3 5) Se trece semnul electoral.
1. MODELUL BULETINULUI DE VOT PENTRU ALEGEREA 6) Se trec prenumele şi numele candidatului independent.
CAMEREI DEPUTAŢILOR 7) Toate prenumele, numele şi cuvintele ce se înscriu în interiorul
ROMÂNIA patrulaterelor se vor tipări cu literă corp 10 verzal drepte.
D II. MODELUL BULETINULUI DE VOT PENTRU ALEGEREA
BULETINDEVOT SENATULUI
PENTRU ALEGEREA CAMEREI DEPUTAŢILOR ROMÂNIA
*) S
Circumscripţia electorală nr....... BULETINDEVOT
---------- PENTRU ALEGEREA SENATULUI
*) Se trece data alegerilor. *)
I ------------------- I I ------------------------ I Circumscripţia electorală nr. .....
I 1) 2) I I I *) Se trece data alegerilor
IIII I ------------------- I I ------------------------ I
I 3) I I I I 1) 2) I I I
IIII IIII
IIII I 3) I I I
IIII IIII
I ------------------- I I ------------------------ I IIII
IIII
I ------------------- I I ------------------------ I I ------------------- I I ------------------------ I
I I I 4) 5) I
IIII I ------------------- I I ------------------------ I
I I I 6) I I I I 4) 5) I
IIII IIII
I ------------------- I I ------------------------ I I I I 6) I
N O T Ă: IIII
1) Se trece denumirea completă a partidului, formaţiunii politice sau coaliţiei I ------------------- I I ------------------------ I
acestora, în ordinea stabilită potrivit legii. N O T Ă:
2) Se trece semnul electoral; între denumirea partidului, formaţiunii politice, 1) Se trece denumirea completă a partidului, formaţiunii politice sau coaliţiei
respectiv a coaliţiei acestora, precum şi semnul electoral să se păstreze acestora, în ordinea stabilită potrivit legii.

285 286
2) Se trece semnul electoral; între denumirea partidului, formaţiunii politice,
respectiv a coaliţiei acestora, precum şi semnul electoral să se păstreze
distanţa de 3 litere. Semnul electoral se va imprima într-un spaţiu grafic de
2,5 cm x 2,5 cm. L nr. 68 publicată în M.Of. nr. 164 din data: 16/07/1992
3) Se trec prenumele şi numele candidaţilor, în ordinea din lista de candidaţi
depusă, precum şi, dacă este cazul, apartenenţa politică prescurtată prin Prescurtarea legii: L68/1992
iniţialele partidului sau formaţiunii politice, după care se închide
patrulaterul. Titlul actului normativ: Legea penrtu alegerea Camerei Deputaţilor şi a
4) Se trece menţiunea 'Candidat independent'; pentru fiecare candidat Senatului
independent se imprimă un patrulater distinct, în partea finală a buletinului,
în ordinea prevăzută de lege. Emitent: PARLAMENTUL
5) Se trece semnul electoral.
6) Se trec prenumele şi numele candidatului independent. Republicată:
7) Toate prenumele, numele şi cuvintele ce se înscriu în interiorul
patrulaterelor se vor tipări cu literă corp 10 verzal drepte. Art. 1. _ Camera Deputaţilor şi Senatul se aleg prin vot universal, egal,
III. MODELUL ŞTAMPILEI SECŢIEI DE VOTARE direct, secret şi liber exprimat, în condiţiile prezentei legi.
Circumscripţia Electorală Nr. Art. 2. _ Alegătorul are dreptul la un vot pentru alegerea Camerei
Secţia de votare nr. Deputaţilor şi la un vot pentru alegerea Senatului.
IV. MODELUL ŞTAMPILEI 'VOTAT' Art. 3. _ (1) Deputaţii şi senatorii se aleg în circumscripţii electorale pe bază
VOTAT de scrutin de listă şi de candidaturi independente, potrivit principiului
X) reprezentării proporţionale.
*) Se trece numărul circumscripţiei electorale. (2) Norma de reprezentare pentru alegerea Camerei deputaţilor este de un
deputat la 70.000 locuitori.
Data adoptării în Senat: Data adoptării în Camera Deputaţilor: (3) Norma de reperezentare pentru alegerea Senatului este de un senator la
160.000 locuitori.
Data promulgării: (4) Numărul deputaţilor şi al senatorilor ce vor fi aleşi se determină prin
raportarea numărului de locuitori ai fiecărei circumscripţii electorale la
Data intrării în vigoare: normele de reprezentare prevăzute la alin. (2) şi (3), la care se adaugă un loc
de deputat sau de senator pentru ceea ce depăşeşte jumătatea normei de
reprezentare, fără ca numărul deputaţilor să fie mai mic de 4, iar cel al
senatorilor mai mic de 2.
(5) Numărul locuitorilor care se ia în calcul, potrivit alin. (4), este cel de la 1
iulie al anului precedent, publicat în Anuarul statistic al României. În situaţia
în care, cu cel puţin 5 luni înainte de data alegerilor, are loc un recensămînt
general al populaţiei, numărul locuitorilor care se ia în calcul este cel rezultat
în urma recensămîntului, publicat de Comisia Naţională pentru Statistică.
(6) Numerotarea circumscripţiilor electorale şi numărul de deputaţi şi de
senatori ce urmează să fie aleşi în fiecare circumscripţie electorală sînt
prevăzute în anexa nr. 1.

287 288
Art. 4. _ (1) Organizaţiile cetăţenilor aparţinînd unei minorităţi naţionale, nici liste de candidaţi independenţi.
legal constituite, care nu au obţinut în alegeri cel puţin un mandat de deputat (6) O persoană poate candida fie pentru un mandat de deputat, fie pentru un
sau de senator, au dreptul, împreună, potrivit art. 59 alin. (2) din Constituţie, mandat de senator şi numai într-o singură circumscripţie electorală.
la un mandat de deputat, dacă au obţinut, pe întreaga ţară, un număr de (7) Candidaturile pe mai multe liste de candidaţi sau atît pe liste, cît şi ca
voturi egal cu cel puţin 5% din numărul mediu de voturi, valabil exprimate independent, sînt nule.
pe ţară pentru alegerea unui deputat. Art. 6. _ (1) Data alegerilor se stabileşte şi se aduce la cunoştinţă publică de
(2) Organizaţiile cetăţenilor aparţinînd minorităţilor naţionale care participă Guvern, cu cel puţin 6o de zile înainte de ziua votării şi pînă la împlinirea a
la alegeri sînt echivalente juridic, în ce priveşte operaţiunile electorale, cu 5 zile de la data cînd încep să curgă termenele prevăzute de art. 60 alin. (2)
partidele politice. din Constituţie.
(3) Beneficiază de prevederile alin. (1) şi organizaţiile cetăţenilor aparţinînd (2) Alegerile au loc într-o singură zi, care poate fi numai duminica.
minorităţilor naţionale care au participat la alegeri pe lista comună a acestor (3) Numărul de ordine al scrutinului din cartea de alegător se stabileşte şi se
organizaţii; în acest caz, dacă nici un candidat de pe lista comună nu a fost aduce la cunoştinţă publică de Guvern, o dată cu data alegerilor.
ales, se va atribui pentru toate organizaţiile care au propus lista un mandat de (4) Aducerea la cunoştinţă publică se face prin Monitorul Oficial al
deputat, cu respectarea prevederilor alin.(1). României şi prin presă.
(4) Prevederile alin. (3) nu se aplică organizaţiei cetăţenilor aparţinînd Art. 7. _ Listele electorale cuprind cetăţenii cu drept de vot. Ele sînt
minorităţilor naţionale care a participat la alegeri pe lista comună cu un permanente sau speciale.
partid sau altă formaţiune politică ori atît pe liste comune, potrivit alin. (3), Art. 8. _ (1) Listele electorale permanente se întocmesc pe localităţi şi
cît şi pe liste exclusiv proprii. cuprind pe toţi cetăţenii cu drept de vot care domiciliază în localitatea pentru
(5) Mandatul de deputat atribuit potrivit alin. (1) sau (3) se acordă peste care ele au fost întocmite. Cetăţenii români cu domiciliul în străinătate pot fi
numărul total de deputaţi rezultat din norma de reprezentare. înscrişi, la cererea lor, în listele electorale permanente ale localităţii în care
Art. 5. _ (1) Candidaturile pentru Camera Deputaţilor şi Senat se propun pe s-au născut sau în care au avut ultimul domiciliu în ţară. Cererea se depune
liste separate de candidaţi numai de partide şi alte formaţiuni politice, la misiunea diplomatică a României din statul în care domiciliază sau direct
constituite potrivit legii. la consiliul local.
(2) Numărul de candidaţi de pe fiecare listă poate fi mai mare decît numărul (2) Listele electorale permanente se întocmesc de către primarii comunelor,
mandatelor rezultate din norma de reprezentare cu doi pînă la un sfert din oraşelor, municipiilor sau subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale
aceste mandate; fracţiunile se întregesc la cifra 1. municipiilor.
(3) În aceeaşi circumscripţie electorală un partid, formaţiune politică ori (3) Listele electorale permanente se întocmesc la comune pe sate, iar la
coaliţie a acestora poate propune, pentru fiecare din Camerele Parlamentului, oraşe, municipii şi subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor,
doar o singură listă de candidaţi. Coaliţiile de partide şi de formaţiuni pe străzi.
politice se pot face numai la nivel naţional. Partidele şi formaţiunile politice (4) Listele electorale permanente vor cuprinde, în ordinea numărului
din coaliţiile electorale pot participa la alegeri numai pe listele coaliţiei. Un imobilelor în care locuiesc alegătorii, numele şi prenumele, data naşterii şi
partid sau o formaţiune politică nu poate face parte decît dintr-o singură domiciliul acestora, precum şi numărul circumscripţiei electorale.
coaliţie electorală. (5) Listele electorale permanente se întocmesc în două exemplare oficiale, se
(4) Listele de candidaţi trebuie să cuprindă, după caz, şi apartenenţa politică semnează de primar şi de secretarul consiliului local şi se păstrează în două
a candidaţilor. registre speciale cu file detaşabile, din care unul de secretarul consiliului
(5) Candidatul independent poate participa la alegeri numai individual şi local şi celălalt de judecătoria în a cărei rază teritorială se află localitatea
dacă este susţinut de cel puţin 0,5% din numărul total al alegătorilor înscrişi pentru care au fost întocmite.
în listele permanente ale localităţilor situate în circumscripţia electorală în (6) Primarul este obligat să comunice judecătoriei orice modificare în listele
care candidează. Nu se admit candidaturi independente pe listele de electorale.
candidaţi depuse de partide, formaţiuni politice ori coaliţii ale acestora şi Art. 9. _ (1) Listele electorale permanente se actualizează anual de către

289 290
primari, în luna ianuarie, precum şi în termen de cel mult 15 zile de la data constituirea acestora.
stabilirii zilei votării. (2) Modificările intervenite după trimiterea copiilor de pe listele electorale
(2) Persoanele decedate se radiază din lista electorală pe baza comunicării se comunică judecătoriei şi biroului electoral al secţiei de votare în termen
serviciului public local unde s-a înregistrat decesul. Comunicarea se face în de 24 de ore.
termen de 24 de ore. Art. 14. _ (1) Exercitarea dreptului de vot se face numai pe baza cărţii de
(3) Persoanele care şi-au pierdut cetăţenia română se radiază din lista alegător, eliberată în condiţiile prezentei legi. Cetăţenii români aflaţi în
electorală pe baza comunicării Ministerului Justiţiei. străinătate pot vota şi fără carte de alegător.
(4) Persoanele care au pierdut drepturile electorale se radiază din lista (2) Modelul cărţii de alegător este prevăzut în anexa nr. 2.
electorală în temeiul comunicării, din oficiu, a instanţei judecătoreşti. (3) Un alegător nu poate primi decît o singură carte de alegător.
Art. 10. _ (1) Fiecare alegător este înscris într-o singură listă electorală Art. 15. _ (1) Cărţile de alegător sînt permanente şi valabile pentru toate
permanentă. consultările electorale cu caracter naţional, potrivit numărului de scrutine
(2) Înscrierea în listele electorale permanente este obligatorie. O dată cu prevăzut în cuprinsul lor, şi se eliberează alegătorilor înscrişi în listele
schimbarea domiciliului, autoritatea competentă să efectueze schimbarea electorale permanente ale localităţii în care domiciliază.
este obligată ca, din oficiu, să comunice primarului datele necesare înscrierii (2) Cartea de alegător se păstrează şi se foloseşte numai de către titular.
cetăţeanului în lista electorală de la noul domiciliu şi pentru radierea Art. 16. _ (1) Cartea de alegător se întocmeşte de primarul localităţii unde
corespunzătoare din lista electorală a localităţii vechiului domiciliu. alegătorul îşi are domiciliul.
Art. 11. _ Listele electorale speciale se întocmesc în cazurile prevăzute de (2) Eliberarea cărţii de alegător se face pe baza actului de identitate, numai
prezenta lege şi vor cuprinde numele şi prenumele, domiciliul, data naşterii, titularului şi sub semnătura acestuia, de:
numărul şi seria actului de identitate al alegătorului. Listele se semnează de a) primarul care a întocmit-o;
preşedintele biroului electoral al secţiei de votare unde au fost întocmite. b) primarul localităţii unde alegătorul îşi are reşedinţa, în termen de 10 zile
Art. 12. _ (1) Alegătorii au dreptul să verifice înscrierea în listele electorale. de la cererea alegătorului; primarul căruia i-a fost adresată cererea va solicita
Întîmpinările împotriva omisiunilor, a înscrierilor greşite şi a oricăror erori primarului localităţii unde alegătorul îşi are domiciliul trimiterea cărţii de
din liste se fac la autorităţile care au întocmit listele, acestea fiind obligate să alegător, iar acesta, o dată cu trimiterea cărţii, va face menţiunea
se pronunţe, prin dispoziţie, în cel mult 3 zile de la înregistrare. corespunzătoare în lista electorală permanentă a localităţii;
(2) Contestaţiile împotriva dispoziţiilor date se soluţionează, în cel mult 3 c) biroul electoral al secţiei de votare din localitatea unde alegătorul
zile de la înregistrare, de către judecătoria în a cărei rază teritorială domiciliază, pentru cărţile de alegător neridicate; în acest scop, cărţile de
domiciliază alegătorul sau, în cazul celor înscrişi pe liste speciale, de alegător neridicate se predau de primar, cu 3 zile înainte de ziua alegerilor,
judecătoria pe a cărei rază teritorială se află biroul electoral al secţiei de biroului electoral al secţiei de votare, pe bază de proces-verbal cuprinzînd
votare care a întocmit lista. Hotărîrea judecătorească este executorie. numărul cărţilor de alegător, numele, prenumele şi domiciliul titularilor.
Împotriva hotărîrii date se poate face recurs în termen de 48 de ore de la (3) Domiciliul sau reşedinţa se dovedeşte numai cu actul de identitate.
pronunţare. Recursul se soluţionează în termen de 3 zile de la înregistrare. (4) După actualizarea listelor electorale potrivit art. 9 alin. (1), întocmirea şi
(3) Întîmpinările formulate cu privire la listele speciale din străinătate se eliberarea cărţilor de alegător pentru cetăţenii care au împlinit vîrsta de 18
soluţionează de către şeful misiunii diplomatice sau de înlocuitorul acestuia. ani pînă în luna ianuarie sau care vor împlini această vîrstă pînă în ziua
Contestaţiile împotriva dispoziţiilor date de şeful misiunii diplomatice sau de alegerilor inclusiv se fac potrivit prevederilor alin. (1) şi (2).
înlocuitorul acestuia se depun la sediul misiunii şi se trimit spre soluţionare (5) Întîmpinările şi contestaţiile privind întocmirea sau eliberarea cărţilor de
la Judecătoria sectorului 1 al municipiului Bucureşti, prevederile alin. (2) alegător se fac cu respectarea prevederilor art. 12, care se aplică în mod
aplicîndu-se în mod corespunzător. corespunzător.
Art. 13. _ (1) Primarii care au întocmit listele electorale permanente vor (6) Evidenţa cărţilor de alegător se asigură de secretarul consiliului local.
înainta o copie de pe liste, cuprinzînd alegătorii din fiecare secţie de votare, Art. 17. _ (1) În cazul pierderii sau distrugerii cărţii de alegător, indiferent de
birourile electorale ale secţiilor de votare, în termen de 24 de ore de la motiv, se poate elibera un duplicat de către primarii prevăzuţi la art. 16 alin.

291 292
(2) lit. a) şi b), care vor menţiona aceasta pe lista electorală permanentă a respectiv a sectorului agricol Ilfov, şi continuînd cu cele din municipii,
localităţii. celelalte oraşe şi, apoi, din comune, în ordinea alfabetică a acestora; în
(2) Eliberarea duplicatului se face la cererea titularului şi pe răspunderea municipiile cu subdiviziuni administrativ-teritoriale, numerotarea se face cu
acestuia. Originalul declarat pierdut sau distrus este nul de drept. respectarea ordinii acestor subdiviziuni, prevăzută de lege.
Art. 18. _ (1) Secţiile de votare se organizează în localităţi, după cum (3) Prefecţii sînt obligaţi ca, în termen de 10 zile de la stabilirea datei
urmează: alegerilor, să facă numerotarea tuturor secţiilor de votare şi să aducă la
a) în localităţile cu populaţie de peste 2.000 locuitori, cîte o secţie de votare cunoştinţă publică această numerotare, precum şi delimitarea fiecărei secţii
la 1.000-2.000 locuitori; de votare, indicînd şi locul unde va avea loc votarea.
b) în comunele cu populaţie sub 2.000 locuitori, o singură secţie de votare. (4) Primarii localităţilor şi secretarii consiliilor locale vor asigura toate
(2) Se pot organiza secţii de votare şi în satele sau grupele de sate cu datele, informaţiile şi sprijinul necesar pentru îndeplinirea, de către prefecţi,
populaţie pînă la 1.000 locuitori, situate la o distanţă mai mare de 5 km faţă a obligaţiilor prevăzute la alin. (3).
de sediul secţiei de votare din reşedinţa comunei. Art. 23. _ (1) În scopul bunei desfăşurări a operaţiunilor electorale se
Art. 19. _ (1) Pe lîngă unităţi militare, precum şi pe lîngă spitale, maternităţi, înfiinţează, în condiţiile prezentei legi, pentru fiecare alegere, Biroul
sanatorii, case de invalizi şi cămine de bătrîni, avînd cel puţin 50 alegători, Electoral Central, birouri electorale de circumscripţie şi birouri electorale ale
se pot organiza secţii de votare separate. secţiilor de votare.
(2) Se pot organiza secţii de votare şi în staţiile de cale ferată, în autogări, în (2) Birourile electorale sînt alcătuite numai din cetăţeni cu drept de vot;
porturi şi aeroporturi, pentru alegătorii care, în ziua alegerilor, se află în candidaţii nu pot fi membri ai birourilor electorale.
timpul efectuării unei călătorii. (3) În realizarea atribuţiilor ce revin birourilor electorale, toţi membrii din
(3) Pentru studenţii de la cursurile de zi şi pentru elevii cu drept de vot care compunerea acestora exercită o funcţie ce implică autoritatea de stat.
nu domiciliază în localitatea în care urmează studiile se organizează cîte o Exercitarea corectă şi imparţială a acestei funcţii este obligatorie.
secţie de votare pe lîngă căminele de studenţi sau de elevi, pentru 500-2.000 Art. 24. _ (1) Biroul Electoral Central este alcătuit din 7 judecători ai Curţii
alegători. Supreme de Justiţie şi 16 reprezentanţi ai partidelor, formaţiunilor politice şi
(4) La secţiile de votare organizate pe lîngă unităţile militare votează numai coaliţiilor acestora care participă la alegeri.
militarii acestor unităţi, iar la cele pentru studenţi şi elevi, numai studenţii şi (2) Desemnarea celor 7 judecători se face în şedinţă publică, în termen de 5
elevii din unităţile de învăţămînt arondate. zile de la stabilirea datei alegerilor, prin tragere la sorţi, de preşedintele
Art. 20. _ (1) Pe lîngă misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale Curţii Supreme de Justiţie, dintre toţi judecătorii în exerciţiu ai Curţii.
României se organizează cîte o secţie de votare pentru alegătorii membri ai Rezultatul tragerii la sorţi se consemnează într-un proces-verbal, semnat de
acestor reprezentanţe şi familiile lor, precum şi pentru cetăţenii români din preşedinte şi consultantul şef ai Curţii Supreme de Justiţie, ce constituie
ţară sau străinătate aflaţi în ţările respective în ziua alegerilor. Aceste secţii actul de învestire. Data şedinţei se aduce la cunoştinţă publică prin presă, de
de votare aparţin de circumscripţia electorală a municipiului Bucureşti. preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, cu cel puţin 48 de ore înainte.
(2) Pe navele sub pavilion român, aflate în navigaţie în ziua alegerilor, se vor (3) În termen de 24 de ore de la învestire, judecătorii desemnaţi aleg, din
organiza secţii de votare, acestea făcînd parte din circumscripţia electorală a rîndul lor, prin vot secret, preşedintele Biroului Electoral Central. În această
locului unde este înregistrată nava. organizare, Biroul Electoral Central va îndeplini toate atribuţiile ce-i revin
Art. 21. _ Alegătorii votează atît pentru Camera Deputaţilor, cît şi pentru potrivit prezentei legi, urmînd să fie completat cu reprezentanţii partidelor,
Senat, la aceeaşi secţie de votare. formaţiunilor politice şi coaliţiilor acestora.
Art. 22. _ (1) Delimitarea secţiilor de votare se stabileşte de consiliile locale (4) În termen de 2 zile de la data pînă la care se pot depune candidaturile,
ale comunelor, oraşelor, municipiilor sau subdiviziunilor administrativ- partidele, formaţiunile politice şi coaliţiile acestora care participă la alegeri
teritoriale ale municipiilor. vor comunica, în scris, Biroului Electoral Central, numărul listelor de
(2) Toate secţiile de votare dintr-o circumscripţie electorală se numerotează, candidaţi din toate circumscripţiilor electorale, precum şi prenumele şi
indiferent de localităţi, începînd cu localitatea de reşedinţă a judeţului, numele reprezentanţilor. Comunicările transmise după acest termen nu se

293 294
mai iau în considerare. cuvin;
(5) Desemnarea reprezentanţilor partidelor, formaţiunilor politice sau e) atestă atribuirea unui mandat de deputat organizaţiei cetăţenilor aparţinînd
coaliţiilor acestora în Biroul Electoral Central se face în ordinea minorităţilor naţionale care a întrunit condiţiile prevăzute de art. 4 şi
descrescătoare a ponderii numărului listelor de candidaţi comunicate de eliberează certificatul doveditor al deputatului desemnat pe această bază;
fiecare partid, formaţiune politică sau coaliţie a acestora, potrivit alin. (4), în f) anulează alegerile dintr-o circumscripţie electorală în cazul în care votarea
numărul circumscripţiilor electorale din întreaga ţară. Un partid, formaţiune şi stabilirea rezultatului alegerilor au avut loc prin fraude de natură să
politică sau coaliţie a acestora nu poate avea mai mult de 5 reprezentanţi. modifice atribuirea mandatelor şi dispune repetarea scrutinului;
(6) Persoanele care au calitatea de reprezentanţi ai unui partid, formaţiune g) îndeplineşte orice alte obligaţii ce îi revin potrivit prezentei legi.
politică sau coaliţie a acestora în Biroul Electoral Central se stabilesc în (2) În cazul în care, pentru soluţionarea unei contestaţii, sînt necesare
ordinea menţionată în comunicarea prevăzută la alin. (4). verificări de fapt, acestea se efectuează în prezenţa unui judecător din Biroul
(7) În cazul în care mai multe partide, formaţiuni politice sau coaliţii ale Electoral Central. Asemenea verificări nu se pot face în ziua alegerilor.
acestora au depus acelaşi număr de liste, desemnarea reprezentanţilor (3) Cererea de anulare a alegerilor dintr-o circumscripţie electorală se poate
acestora se va face, prin tragere la sorţi, de preşedintele Biroului Electoral face numai de partidele, formaţiunile politice, coaliţiile acestora sau
Central, în prezenţa persoanelor delegate de partidele, formaţiunile politice candidaţii independenţi care au participat la alegeri, în termen de 48 de ore
sau coaliţiile în cauză. de la închiderea votării, sub sancţiunea decăderii. Cererea trebuie motivată şi
(8) Completarea Biroului Electoral Central cu reprezentanţii partidelor, însoţită de dovezile pe care se întemeiază. Cererea poate fi admisă numai
formaţiunilor politice şi ai coaliţiilor acestora se face, în 24 de ore de la dacă cel ce a sesizat nu este implicat în producerea fraudei. Prevederile alin.
expirarea termenului prevăzut la alin. (4), de preşedintele Biroului Electoral (2) se aplică în mod corespunzător. Soluţionarea cererii de către Biroul
Central, asistat de 3 judecători, în prezenţa persoanelor delegate de partidele, Electoral Central se face pînă la data publicării rezultatului alegerilor în
formaţiunile politice şi coaliţiile acestora care au comunicat reprezentanţii. Monitorul Oficial al României.
Procesul-verbal întocmit de preşedinte cu privire la modul de stabilire a (4) Hotărîrile Biroului Electoral Central se aduc la cunoştinţă în sedinţă
reprezentanţilor constituie actul de atestare a calităţii acestora de membri în publică.
Biroul Electoral Central. Art. 26. _ (1) Biroul electoral de circumscripţie se constituie din 3 judecători
Art. 25. _ (1) Biroul Electoral Central are următoarele atribuţii: şi din cel mult 8 reprezentanţi ai partidelor, formaţiunilor politice sau
a) veghează la actualizarea listelor electorale, urmăreşte aplicarea coaliţiilor acestora ce participă la alegeri în circumscripţia electorală în care
dispoziţiilor legale privitoare la alegeri pe întreg teritoriul ţării şi asigură funcţionează biroul electoral.
interpretarea lor uniformă; (2) Desemnarea celor 3 judecători se face în şedinţă publică, în termen de 5
b) rezolvă întîmpinările referitoare la propria sa activitate şi contestaţiile cu zile de la stabilirea datei alegerilor, de către preşedintele tribunalului, prin
privire la operaţiunile birourilor electorale de circumscripţie; tragere la sorţi, dintre judecătorii în exerciţiu ai tribunalului judeţean sau ai
c) primeşte de la birourile electorale de circumscripţie procesele-verbale Tribunalului municipiului Bucureşti. Data şedinţei se aduce la cunoştinţă
cuprinzînd numărul de voturi valabil exprimat pentru fiecare listă de publică, prin presă, de preşedintele tribunalului, cu cel puţin 48 de ore
candidaţi şi constată dacă există partide, formaţiuni politice sau coaliţii ale înainte. Rezultatul tragerii la sorţi se consemnează într-un proces-verbal,
acestora care nu au întrunit cel puţin 3% din voturile valabil exprimate pe semnat de preşedinte, ce constituie actul de învestire. În termen de 24 de ore
întreaga ţară; comunică birourilor electorale de circumscripţie şi dă de la desemnare, judecătorii, prin vot secret, aleg preşedintele biroului
publicităţii, în termen de 24 de ore de la constatare, partidele, formaţiunile electoral de circumscripţie. Biroul astfel constituit îndeplineşte toate
politice sau coaliţiile acestora care se află în această situaţie; atribuţiile ce îi revin potrivit prezentei legi, urmînd a fi completat cu
d) verifică şi înregistrează rezultatul alegerilor, însumează pe întreaga ţară reprezentanţii partidelor, formaţiunilor politice sau coaliţiilor acestora care
voturile neutilizate pentru fiecare partid, formaţiune politică sau coaliţie a participă la alegeri.
acestora care îndeplineşte condiţia prevăzută la lit. c) şi asigură repartizarea (3) În termen de 2 zile de la data pînă la care se pot depune candidaturile,
centralizată şi desfăşurarea pe circumscripţii electorale a mandatelor ce li se partidele, formaţiunile politice şi coaliţiile acestora vor comunica, în scris,

295 296
birourilor electorale de circumscripţie, numărul candidaturilor de pe listele verbale primite de la birourile electorale ale secţiilor de votare;
de candidaţi depuse în circumscripţia electorală respectivă, precum şi i) îndeplinesc orice alte atribuţii ce le revin potrivit legii.
prenumele şi numele reprezentanţilor. Comunicările transmise după acest (2) Hotărîrile biroului electoral se aduc la cunoştinţă în şedinţă publică.
termen nu se mai iau în considerare. Art. 28. _ (1) Birourile electorale ale secţiilor de votare sînt alcătuite dintr-
(4) Desemnarea reprezentanţilor partidelor, formaţiunilor politice şi ai un preşedinte, un locţiitor al acestuia şi cel mult 7 membri.
coaliţiilor acestora în biroul electoral de circumscripţie se face în ordinea (2) Preşedintele şi locţiitorul sînt, de regulă, magistraţi sau alţi jurişti, care
descrescătoare a ponderii numărului de candidaţi, comunicat de fiecare nu fac parte din nici un partid sau formaţiune politică, desemnaţi de
partid, formaţiune politică sau coaliţie a acestora, potrivit alin.(3), în preşedintele tribunalului judeţean sau al municipiului Bucureşti, cu 15 zile
numărul total al candidaţilor din comunicările primite. Un partid, formaţiune înainte de data alegerilor prin tragere la sorţi de pe o listă întocmită de
politică sau coaliţie a acestora nu poate avea mai mult de 3 reprezentanţi. prefecţi şi comunicată de aceştia preşedintelui tribunalului cu cel puţin 5 zile
(5) Completarea biroului electoral cu reperezentanţii partidelor, înaintea tragerii la sorţi.
formaţiunilor politice sau coaliţiilor acestora se face potrivit prevederilor art. (3) în cazul în care numărul juriştilor este insuficient, lista va fi completată
24 alin. (6) şi (8), care se aplică în mod corespunzător. În cazul în care mai cu alte persoane care au o reputaţie neştirbită şi care nu fac parte din nici un
multe partide, formaţiuni politice sau coaliţii ale acestora au depus acelaşi partid sau formaţiune politică.
număr de candidaţi, desemnarea reprezentanţilor se va face prin tragere la (4) Lista propusă de prefect va cuprinde un număr de persoane mai mare cu
sorţi, de către preşedintele biroului electoral de circumscripţie, în prezenţa 10% decît cel necesar, acestea fiind rezervă la dispoziţia preşedintelui
delegaţilor partidelor, formaţiunilor politice sau coaliţiilor în cauză. tribunalului; lista va conţine: prenumele, numele, adresele, telefoanele şi
Art. 27. _ (1) Birourile electorale de circumscripţie au următoarele atribuţii: semnăturile de acceptare ale persoanelor propuse.
a) urmăresc aplicarea dispoziţiilor legale privitoare la alegeri în (5) Gruparea în listă a persoanelor, în vederea tragerii la sorţi, se va face
circumscripţia electorală în care funcţionează, veghează la organizarea, din avîndu-se în vedere necesitatea ca locuinţele lor să fie cît mai aproape de
timp, a secţiilor de votare; sediul biroului electoral al secţiei de votare.
b) înregistrează candidaturile depuse şi constată rămînerea definitivă a (6) Birourile electorale ale secţiilor de votare se constituie pe data
acestora; desemnării membrilor acestora.
c) fac publicaţiile şi afişările prevăzute de lege cu privire la listele de (7) Membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare provin din cîte un
candidaţi şi candidaturile independente; reprezentat al partidelor, formaţiunilor politice şi coaliţiilor acestora care
d) rezolvă întîmpinările referitoare la propria lor activitate şi contestaţiile cu participă la alegeri, în ordinea descrescătoare a numărului de candidaţi
privire la operaţiunile birourilor electorale ale secţiilor de votare din cadrul propuşi în circumscripţia electorală respectivă.
circumscripţiei electorale în care funcţionează; (8) În acest scop, preşedintele biroului electoral de circumscripţie va
e) distribuie birourilor electorale ale secţiilor de votare buletinele de vot, comunica preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare, în termen
ştampila de control şi ştampilele cu menţiunea 'Votat'; de 24 de ore de la desemnarea acestora, potrivit alin. (2), numărul de
f) totalizează rezultatul alegerilor de la secţiile de votare şi comunică candidaţi propuşi de fiecare partid, formaţiune politică şi coaliţie a acestora.
Biroului Electoral Central procesul-verbal cuprinzînd numărul de voturi De asemenea, partidele, formaţiunile politice şi coaliţiile acestora sînt
valabil exprimate pentru fiecare listă de candidaţi; obligate să comunice, fiecare, preşedintelui biroului electoral al secţiei de
g) pe baza constatării Biroului Electoral Central cu privire la partidele, votare, în acelaşi termen, prenumele şi numele reprezentantului lor.
formaţiunile politice şi coaliţiile acestora ce nu întrunesc cel puţin 3% din (9) Dacă două sau mai multe partide, formaţiuni politice ori coaliţii ale
voturile valabil exprimate pe întreaga ţară, constată rezultatul alegerilor acestora au acelaşi număr de candidaţi, reprezentanţii lor fac parte din biroul
pentru circumscripţia electorală şi eliberează deputaţilor sau, după caz, electoral al secţiei de votare, în limita locurilor neocupate de reprezentanţii
senatorilor certificatul doveditor al alegerii; partidelor, formaţiunilor politice şi coaliţiilor acestora, aflate, potrivit alin.
h) înaintează Biroului Electoral Central procesele-verbale cuprinzînd (7), într-o situaţie mai favorabilă; dacă prin aplicarea acestei prevederi nu
rezultatul alegerilor, precum şi întîmpinările, contestaţiile şi procesele- este posibil ca toţi reprezentanţii să fie incluşi în componenţa biroului

297 298
electoral, preşedintele acestuia va proceda la tragerea la sorţi, cu respectarea componenţa birourilor electorale, în cel mult 48 de ore de la expirarea
prevederilor art. 26 alin. (5), care se aplică în mod corespunzător. termenului de constituire sau, după caz, de completare a acestor birouri.
(10) În cazul în care partidele, formaţiunile politice sau coaliţiile acestora nu (2) Contestaţiile se soluţionează de biroul electoral de circumscripţie, dacă
şi-au desemnat reprezentanţii sau numărul reprezentanţilor este insuficient, privesc biroul electoral al secţiei de votare, de Biroul Electoral Central, dacă
completarea birourilor electorale ale secţiilor de votare se face de privesc biroul electoral de circumscripţie, sau de Curtea Supremă de Justiţie,
preşedintele tribunalului de pe lista prevăzută la alin. (4), prin tragere la dacă privesc Biroul Electoral Central, în termen de cel mult 2 zile de la
sorţi. înregistrare. Hotărîrea dată este definitivă.
(11) Desemnarea membrilor biroului electoral al secţiei de votare se face de Art. 33. _ (1) Propunerile de candidaţi se fac pe circumscripţii electorale şi
preşedintele acestuia, pe baza comunicărilor prevăzute la alin. (8) sau, după se depun la birourile electorale de circumscripţie, cel mai tîrziu cu 30 de zile
caz, a prevederilor alin. (9), printr-un proces-verbal, cuprinzînd modul de înainte de data alegerilor.
stabilire a reprezentanţilor, ce constituie actul de atestare a calităţii acestora (2) Propunerile de candidaţi se fac în scris, în 4 exemplare, de către partidele
de membri în biroul electoral al secţiei de votare; întocmirea procesului- sau formaţiunile politice care participă la alegeri, sub semnătura conducerii
verbal se face în termen de 24 de ore de la expirarea termenului prevăzut la acestora sau a persoanelor desemnate pentru a le semna, iar în cazul
alin. (8), cu participarea partidelor, formaţiunilor politice şi coaliţiilor candidaţilor independenţi, pe baza listei susţinătorilor.
acestora interesate, dacă şi-au trimis, în acest scop, cîte un delegat. (3) Lista susţinătorilor trebuie să cuprindă data alegerilor, prenumele şi
Art. 29. _ Birourile electorale ale secţiilor de votare au următoarele atribuţii: numele candidatului, prenumele şi numele, data naşterii, adresa, seria,
a) primesc copia listelor electorale comunicate, potrivit art. 13 alin. (1), şi numărul actului de identitate şi semnătura susţinătorilor, precum şi persoana
cărţile de alegător neridicate, potrivit art. 16 lit. c), iar de la birourile care a întocmit lista.
electorale de circumscripţie, buletinele de vot pentru alegătorii ce urmează (4) Lista susţinătorilor constituie un act public, cu toate consecinţele
să voteze la secţia de votare, ştampila de control şi ştampilele cu menţiunea prevăzute de lege.
'Votat'; (5) Susţinătorii pot fi numai cetăţeni cu drept de vot.
b) conduc operaţiunile de votare, iau toate măsurile de ordine în localul (6) Un susţinător poate sprijini numai cîte un singur candidat pentru Camera
secţiei de votare şi în jurul acestuia; Deputaţilor şi pentru Senat.
c) numără voturile şi consemnează rezultatele votării; (7) Adeziunile susţinătorilor se dau pe propria răspundere a acestora.
d) rezolvă întîmpinările referitoare la propria lor activitate; (8) Propunerile de candidaţi prevăzute la alin. (2) trebuie să cuprindă
e) înaintează birourilor electorale de circumscripţie procesele-verbale prenumele, numele, domiciliul, locul şi data naşterii, ocupaţia, profesia
cuprinzînd rezultatele votării, împreună cu contestaţiile depuse şi materialele candidatului şi vor fi însoţite de declaraţia de acceptare a candidaturii, scrisă,
la care acestea se referă; semnată şi datată de candidat.
f) predau, cu proces-verbal, judecătoriei în a cărei rază teritorială îşi au (9) Declaraţia de acceptare va cuprinde prenumele, numele, apartenenţa
sediul, buletinele de vot întrebuinţate şi necontestate, precum şi cele anulate, politică, profesia şi ocupaţia candidatului, consimţămîntul expres al acestuia
ştampilele şi celelalte materiale necesare votării; listele electorale speciale de de a candida, precum şi precizarea că întruneşte condiţiile prevăzute de lege
la secţiile de votare constituite pe lîngă unităţile militare se transmit, sub pentru a candida.
pază militară, acestor unităţi şi se păstrează de comandantul unităţii. Art. 34. _ (1) Nu pot candida persoanele care, la data depunerii candidaturii,
Art. 30. _ Birourile electorale lucrează în prezenţa majorităţii membrilor ce nu îndeplinesc condiţiile prevăzute de art. 35 din Constituţie pentru a fi
le compun şi iau hotărîri cu votul majorităţii membrilor prezenţi. alese.
Art. 31. _ Reprezentanţii partidelor, formaţiunilor politice sau ai coaliţiilor (2) De asemenea, nu pot candida, în circumscripţiile electorale constituite în
acestora în birourile electorale nu pot primi alte acreditări prevăzute de unităţile administrativ-teritoriale în care îşi exercită sau şi-au exercitat
prezenta lege. funcţiile în ultimele 6 luni anterioare datei alegerilor, prefecţii şi subprefecţii
Art. 32. _ (1) Partidele şi formaţiunile politice care participă la alegeri, şi conducătorii serviciilor publice ale ministerelor şi ale celorlalte autorităţi
precum şi candidaţii independenţi pot contesta modul de formare şi guvernamentale, descentralizate în aceste unităţi.

299 300
(3) Preşedintele României, în cazul în care este ales senator sau deputat, este suficient pentru a cuprinde toate candidaturile, în afară de ultima pagină,
obligat, pînă la data validării, să opteze între calitatea de parlamentar sau de care va rămîne albă, pentru ştampila de control; paginile se numerotează.
preşedinte. (4) Buletinele de vot se capsează.
Art. 35. _ (1) Biroul electoral de circumscripţie examinează respectarea (5) Patrulaterele se vor imprima paralel între ele, cîte două coloane pe
condiţiilor legale pentru ca o persoană să poată candida şi înregistrează aceeaşi pagină.
candidaturile care îndeplinesc aceste condiţii. (6) În unghiul din partea stîngă de sus a patrulaterului se va imprima
(2) Două exemplare ale propunerii de candidatură se păstrează la biroul denumirea partidului, formaţiunii politice sau coaliţiei acestora care participă
electoral de circumscripţie, un altul se înregistrează la tribunalul în a cărei la alegeri ori, după caz, menţiunea 'Candidat independent', iar în unghiul din
rază teritorială este circumscripţia electorală, iar al patrulea, certificat de partea dreaptă de sus, semnul electoral.
birou, se restituie depunătorului. (7) În patrulaterele fiecărui buletin de vot se vor imprima listele de candidaţi
Art. 36. _ (1) Pînă la împlinirea a 20 de zile înainte de data alegerilor, în ordinea rezultată din tragerea la sorţi, efectuată de către biroul electoral de
cetăţenii, partidele şi celelalte formaţiuni politice pot contesta candidaturile. circumscripţie; candidaţii se identifică pe listă prin prenume şi nume şi, după
(2) În acest scop, în termen de 24 de ore de la înregistrarea candidaturii, unul caz, prin apartenenţa politică.
din exemplarele propunerii de candidatură se afişează de biroul electoral de (8) Pentru fiecare candidat independent se imprimă un patrulater distinct, în
circumscripţie, la sediul său. partea finală a buletinului, în ordinea înregistrării propunerilor.
(3) Contestaţiile privind înregistrarea sau respingerea candidaturilor se Art. 39. _ (1) Semnele electorale se stabilesc de către fiecare partid,
soluţionează de tribunalul în a cărui rază teritorială este circumscripţia formaţiune politică ori coaliţie a acestora sau candidat independent şi se
electorală, în cel mult 2 zile de la primirea contestaţiei. Hotărîrea nu se comunică Biroului Electoral Central în 3 zile de la constituirea acestuia.
comunică. (2) Semnele electorale folosite la alegerile anterioare nu pot fi utilizate de
(4) Împotriva hotărîrii date în contestaţie se poate face recurs, în termen de alte partide, formaţiuni politice, coaliţii ale acestora sau de candidaţi
24 de ore de la pronunţare, la instanţa ierarhic superioară. Recursul se independenţi decît cu consimţămîntul celor cărora le-au aparţinut, respectiv
soluţionează în termen de 2 zile de la înregistrare. al partidelor care au alcătuit coaliţia iniţială.
(5) Contestaţiile vor cuprinde prenumele şi numele, adresa şi calitatea (3) În cazul în care acelaşi semn electoral este solicitat de mai multe partide,
contestatorului, prenumele şi numele candidatului, expunerea temeiurilor formaţiuni politice ori coaliţii ale acestora sau de candidaţi independenţi,
contestaţiei, data şi semnătura contestatorului şi indicarea, dacă este cazul, a atribuirea se va face în beneficiul partidului, formaţiunii politice, coaliţiei
persoanei desemnate să-l reprezinte. acestora sau candidatului independent care a înregistrat primul respectivul
(6) Contestaţia şi cererea de recurs se depun la instanţa competentă, sub semn, iar în caz de concomitenţă a înregistrării ori de imposibilitate de
sancţiunea nulităţii. stabilire a priorităţii, prin tragere la sorţi, de preşedintele Biroului Electoral
(7) După expirarea termenelor prevăzute la alin. (1), (3) şi (4), birourile Central, în termen de 24 de ore de la expirarea termenului prevăzut la alin.
electorale de circumscripţie constată, pe bază de proces-verbal, rămînerea (1).
definitivă a candidaturilor, afişează, la sediul lor, candidaturile definitive şi (4) Semnele electorale nu pot fi contrare ordinii de drept.
dispun imprimarea buletinelor de vot. (5) Biroul Electoral Central va asigura aducerea la cunoştinţă publică a
Art. 37. _ Buletinele de vot se vor tipări şi ştampilele necesare votării se vor semnelor electorale a doua zi după expirarea termenului prevăzut la alin. (1).
realiza cu respectarea modelelor prevăzute în anexa nr. 3. Art. 40. _ Coaliţia de partide, care a participat la alegerile anterioare sub o
Art. 38. _ (1) Dimensiunile buletinului de vot se stabilesc de biroul electoral denumire, o poate păstra numai dacă nu şi-a schimbat componenţa iniţială.
de circumscripţie, ţinînd seama de numărul listelor de candidaţi şi al De asemenea, denumirea respectivă nu poate fi utilizată de o altă coaliţie.
candidaţilor independenţi şi de spaţiul necesar pentru imprimarea lor. Art. 41. _ (1) Pentru întreaga circumscripţie electorală, buletinele de vot se
(2) Hîrtia pentru buletinul de vot va fi de culoare albă şi suficient de groasă vor imprima cu litere de aceeaşi mărime şi aceleaşi caractere şi cu aceeaşi
pentru a nu se distinge pe verso numele imprimat şi votul dat. cerneală, în atîtea exemplare cîţi alegători sînt în circumscripţie, cu un
(3) Pe paginile buletinului de vot se vor imprima patrulatere, în număr supliment de 10%.

301 302
(2) Imprimarea buletinelor de vot se asigură de birourile electorale de indirect, de către persoane, fizice sau juridice din străinătate. Sumele astfel
circumscripţie, prin intermediul prefecţilor. Prefecţii răspund ca toate primite se confiscă şi se fac venit la bugetul statului.
buletinele de vot necesare să fie imprimate cu cel puţin 10 zile înainte de (4) Se interzice subvenţionarea campaniei electorale a unui partid,
data alegerilor. formaţiune politică, coaliţie a acestora sau candidat independent de către o
Art. 42. _ (1) Buletinele de vot se predau preşedintelui biroului electoral de autoritate publică, instituţie publică, regie autonomă sau societate cu capital
circumscripţie, care le va distribui preşedinţilor birourilor electorale ale integral sau majoritar de stat.
secţiilor de votare cu cel puţin 2 zile înainte de data alegerilor. Predarea şi (5) Primirea pentru campania electorală a subvenţiilor de la bugetul de stat
distribuirea buletinelor se fac, în pachete sigilate de cîte 100 bucăţi, pe bază sau de la alte persoane juridice ori de la persoane fizice se face numai printr-
de proces-verbal. un mandatar financiar, desemnat în acest scop de către conducerea partidului
(2) Cîte 2 exemplare din buletinele de vot, vizate şi anulate de preşedintele sau formaţiunii politice.
biroului electoral de circumscripţie, se vor afişa, cu o zi înainte de alegeri, la (6) Mandatarul financiar răspunde solidar cu partidul ori formaţiunea
sediul judecătoriilor, precum şi la sediul fiecărei secţii de votare. politică ce l-a desemnat de legalitatea cheltuielilor efectuate din subvenţiile
Art. 43. _ La cererea partidelor, formaţiunilor politice, coaliţiilor acestora acordate şi de respectarea prevederilor alin. (2).
sau a candidaţilor independenţi care participă la alegeri, biroul electoral de (7) Mandatarul financiar poate fi o persoană fizică sau juridică.
circumscripţie va elibera, pentru fiecare, cîte 2 buletine de vot, vizate şi (8) Un partid sau formaţiune politică poate avea mai mulţi mandatari
anulate. financiari; în acest caz, la desemnare se vor delimita şi împuternicirile
Art. 44. _ (1) Campania electorală începe la data aducerii la cunoştinţă acestora.
publică a datei alegerilor şi se încheie cu 2 zile înainte de ziua votării. (9) Mai multe partide sau formaţiuni politice pot folosi serviciile aceluiaşi
(2) În campania electorală, candidaţii, partidele, formaţiunile politice, toate mandatar.
organizaţiile sociale şi cetăţenii au dreptul să-şi exprime opiniile în mod (10) Calitatea de mandatar financiar se dobîndeşte numai după înregistrarea
liber şi fără nici o discriminare, prin mitinguri, adunări, utilizarea sa oficială la Ministerul Economiei şi Finanţelor şi aducerea la cunoştinţă
televiziunii, radioului, presei şi a celorlalte mijloace de informare în masă. publică prin presă.
(3) Mijloacele folosite în campania electorală nu pot contraveni ordinii de (11) Prevederile prezentului articol se aplică în mod corespunzător şi
drept. candidaţilor independenţi care primesc subvenţii de la persoane fizice sau
(4) Este interzis orice procedeu de publicitate comercială prin presă sau juridice din ţară.
mijloace de comunicare audioviziuală în scop de propagandă electorală. Art. 46. _ (1) Accesul la serviciile publice de radio şi de televiziune, în
(5) Este interzisă organizarea acţiunilor de campanie electorală în unităţile cadrul campaniei electorale, este garantat, în condiţiile prezentului articol.
militare. (2) Partidele, formaţiunile politice şi candidaţii independenţi reprezentate în
Art. 45. _ (1) Partidele şi formaţiunile politice care participă la campania Parlament au acces la serviciile publice de radio şi televiziune, subvenţionat
electorală pot primi, prin lege specială, o subvenţie de la bugetul de stat. de la bugetul de stat. Restul partidelor, al formaţiunilor politice şi al
Categoriile de acţiuni desfăşurate în cadrul campaniei electorale ce pot fi candidaţilor independenţi vor avea acces la serviciile respective pe bază de
astfel finanţate se stabilesc prin legea de acordare a subvenţiei. Partidele şi contracte încheiate între instituţiile corespunzătoare ale Radioteleviziunii
formaţiunile politice care nu au obţinut cel puţin 5% din voturile valabil Române şi mandatarii financiari care îi reprezintă, practicîndu-se tarife unice
exprimate pe întrega ţară vor restitui subvenţia în termen de 2 luni de la data pe unitate de timp de emisie.
votării. (3) Partidele şi formaţiunile politice care participă la alegeri sînt obligate să
(2) Subvenţiile primite după deschiderea campaniei electorale de la solicite, în 48 de ore de la data stabilirii zilei votării, conducerii serviciilor
persoanele fizice sau juridice, din ţară, cu excepţia subvenţiilor prevăzute la publice de radio şi televiziune, acordarea timpilor de antenă. Solicitările
alin. (1), pot fi folosite pentru campania electorală a unui partid ori peste acest termen nu se iau în considerare.
formaţiune politică numai dacă, în prealabil, sînt declarate public. (4) Orarul pentru campania electorală şi repartizarea timpilor de antenă se
(3) Este interzisă subvenţionarea campaniei electorale, în mod direct sau stabilesc de o comisie parlamentară specială, împreună cu reprezentanţi ai

303 304
serviciilor publice de radio şi televiziune, în cel mult 5 zile de la deschiderea acestora ori candidat independent poate aplica un singur afiş electoral.
campaniei electorale. La repartizare se va avea în vedere ca timpii de antenă (7) Un afiş electoral nu poate depăşi dimensiunile de 500 mm o latură şi 300
pentru partidele şi formaţiunile politice reprezentate în Parlament, în mm cealaltă latură, iar cel prin care se convoacă o reuniune electorală, 400
condiţiile alin. (2), să fie de 2 ori mai mare decît pentru celelalte partide şi mm o latură şi 250 mm cealaltă latură.
formaţiuni politice şi să corespundă ponderii parlamentare. (8) Sînt interzise afişele electorale care combină culorile astfel încît să evoce
(5) După încheierea perioadei de depunere a candidaturilor se vor face, drapelul României sau al altui stat.
potrivit alin. (4), un nou orar şi o nouă repartizare a timpilor de antenă, (9) Poliţia este obligată să asigure integritatea panourilor şi a afişelor
proporţională cu numărul listelor de candidaţi depuse în întreaga ţară. electorale.
Partidele, formaţiunilor politice sau coaliţiile acestora, care nu au depus liste Art. 48. _ (1) Birourile electorale de circumscripţie veghează la corecta
de candidaţi în cel puţin 10 circumscripţii electorale, pierd dreptul la timpi desfăşurare a campaniei electorale în circumscripţia în care funcţionează,
de antenă la posturile centrale de radio şi televiziune. Dovada depunerii soluţionînd plîngerile ce le sînt adresate cu privire la împiedicarea unui
candidaturilor se va face cu certificat eliberat de biroul electoral de partid, formaţiune politică, coaliţie a acestora ori candidat independent de a-
circumscripţie. şi desfăşura campania electorală în condiţiile prevăzute de lege şi cu
(6) Candidaţii independenţi îşi pot exercita dreptul la timpi de antenă o respectarea deontologiei electorale.
singură dată, între 5 minute şi o oră, în mod egal, în funcţie de orarul stabilit (2) Dacă biroul electoral de circumscripţie consideră, cu ocazia soluţionării
şi de numărul lor. plîngerii, că este necesară luarea unor măsuri administrative sau aplicarea
(7) Nu se includ în dreptul de timpi de antenă interviurile, reportajele şi alte unor sancţiuni contravenţionale ori penale, sesizează autorităţile competente.
asemenea servicii audiovizuale de interes general pentru informarea (3) Împotriva soluţiei date de biroul electoral de circumscripţie se poate face
cetăţenilor. contestaţie la Biroul Electoral Central; soluţia dată asupra contestaţiei este
Art. 47. _ (1) Primarii sînt obligaţi ca, în termen de 5 zile de la începerea definitivă.
campaniei electorale, să stabilească locuri speciale pentru afişaj electoral, (4) Soluţionarea plîngerilor şi a contestaţiilor se face în termen de 3 zile de
ţinînd seama de numărul partidelor, formaţiunilor politice şi coaliţiilor la înregistrarea lor, iar hotărîrile date se publică în presă şi se afişează, în
acestora care declară că vor depune liste de candidaţi şi al persoanelor care mod vizibil, la sediul biroului electoral care le-a emis.
declară că vor candida la alegeri ca independenţi. Art. 49. _ (1) Fiecare secţie de votare trebuie să posede un număr suficient
(2) Primarii vor asigura ca locurile speciale de afişaj electoral să fie situate de cabine, urne şi ştampile de votare proporţional cu numărul alegătorilor de
în pieţe, pe străzi şi în alte locuri publice frecventate de cetăţeni, fără pe listele comunicate de primari.
stînjenirea circulaţiei pe drumurile publice şi a celorlalte activităţi din (2) Cabinele şi urnele trebuie aşezate în aceeaşi încăpere în care se află
localităţile respective. În prealabil, primarii sînt obligaţi să asigure biroul preşedintelui. Cabinele, urnele, ştampilele şi celelalte materiale
înlăturarea oricăror afişe, înscrisuri şi însemne rămase de la campaniile necesare biroului electoral al secţiei de votare se vor asigura de către
electorale precedente. primarii comunelor, oraşelor, municipiilor şi ai subdiviziunilor
(3) Utilizarea locurilor de afişaj electoral este permisă numai pentru administrativ-teritoriale ale municipiilor, împreună cu prefecţii.
partidele, formaţiunile politice sau coaliţiile acestora ce participă la alegeri şi (3) Ştampilele şi celelalte materiale necesare birourilor electorale ale
pentru candidaţii independenţi. secţiilor de votare se predau, pe bază de proces-verbal, de primari,
(4) Este interzisă utilizarea de către un partid, formaţiune politică, coaliţie a preşedinţilor secţiilor de votare cu cel puţin 2 zile înainte de data alegerilor.
acestora ori candidat independent a locurilor speciale de afişaj electoral După preluarea buletinelor de vot şi a ştampilelor, preşedintele secţiei de
astfel încît să împiedice folosirea acestora de către un alt partid, formaţiune votare asigură păstrarea acestora în deplină siguranţă.
politică, coaliţie a acestora ori candidat independent. (4) Formularele şi celelalte imprimate necesare votării se predau biroului
(5) În alte locuri decît cele stabilite potrivit alin. (1), afişajul electoral este electoral al secţiei de votare pe bază de borderou de predare-primire,
permis numai cu acordul proprietarilor sau, după caz, al deţinătorilor. cuprinzînd felul şi numărul de exemplare din fiecare imprimat.
(6) Pe un panou electoral fiecare partid, formaţiune politică, coaliţie a (5) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare trebuie să fie prezent la

305 306
sediul secţiei de votare în ajunul zilei alegerilor, la ora 18,00 fiind obligat să persoanelor acreditate să poarte ecusoane, insigne sau alte însemne de
ia, de îndată, măsurile necesare pentru a asigura ordinea şi corectitudinea propagandă electorală.
operaţiunilor de votare. Art. 52. _ Votarea începe la ora 6,00 şi are loc pînă la ora 21,00 cînd secţia
(6) Preşedintele va dispune fixarea posturilor de pază în jurul localului de de votare se închide. În mod excepţional, preşedintele biroului electoral al
vot. secţiei de votare poate prelungi votarea şi după ora 21,00, dar nu mai tîrziu
Art. 50. _ (1) În ziua alegerilor, la ora 5,00, preşedintele biroului electoral al de ora 24,00, cu aprobarea biroului electoral de circumscripţie.
secţiei de votare, în prezenţa celorlalţi membri, verifică urnele, existenţa Art. 53. _ (1) Alegătorii pot vota la secţia de votare unde îşi au domiciliul
listelor electorale, a buletinelor de vot şi a ştampilelor, după care închide şi sau la secţiile de votare organizate potrivit art. 19 şi 20. Alegătorii care
sigilează urnele, aplicînd ştampila de control a secţiei de votare. votează la secţiile organizate potrivit art. 19 şi 20 se înscriu în liste electorale
(2) Preşedintele este obligat să asigure aplicarea ştampilei de control şi pe speciale.
buletinele de vot. (2) Alegătorii care, în ziua votării, se află într-o altă localitate decît aceea în
Art. 51. _ (1) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare este obligat care sînt înscrişi în listele electorale, pot să-şi exercite dreptul de vot pe baza
să ia măsurile necesare pentru ca alegerile să decurgă în bune condiţii. cărţii de alegător la orice secţie de votare, urmînd a fi înscrişi într-o listă
(2) Puterile lui, în această privinţă, se întind şi în afara localului de votare, în electorală specială de către biroul electoral al secţiei de votare.
curtea acestuia, în intrările în curte, în jurul localului de vot, precum şi pe (3) Prevederile alin. (2) se aplică şi cetăţenilor români cu domiciliul în
străzi şi pieţe publice pînă la o distanţă de 500 m. străinătate care, în ziua votării, se află în ţară, pe baza paşaportului.
(3) În afară de membrii biroului electoral al secţiei de votare, de candidaţii şi Art. 54. _ (1) Accesul alegătorilor în sala de vot are loc în serii
de delegaţii acreditaţi, nici o altă persoană nu poate staţiona în locurile corespunzătoare numărului cabinelor. Fiecare va prezenta cartea de alegător
publice din zona de votare sau în localul de vot mai mult decît timpul şi actul de identitate biroului electoral al secţiei de votare care, după
necesar pentru votare. verificarea înscrierii în lista electorală sau, după caz, înscrierea în lista
(4) Acreditarea delegaţilor se face de Biroul Electoral Central pentru presă, electorală specială prevăzută la art. 53, îi va încredinţa buletinele de vot şi
cinematografie, radioul şi televiziunea română, precum şi de Ministerul ştampila pentru votare, pe baza semnăturii în lista electorală. Dacă un
Afacerilor Externe, pentru presa, cinematografia, radioul şi televiziunea alegător se prezintă cu duplicatul cărţii de alegător, biroul electoral al secţiei
străine ori pentru repezentanţii unor organizaţii internaţionale care solicită de votare va menţiona aceasta în lista electorală.
aceasta. Încălcarea condiţiilor de acreditare atrage, de drept, încetarea (2) Alegătorii care ridică, potrivit art. 16 alin. (2) lit. c), cartea de alegător de
acreditării. la secţia de votare, vor semna de primire în procesul-verbal întocmit la
(5) Delegaţii acreditaţi pot asista la operaţiunile electorale numai dacă predarea de către primari a cărţilor de alegător neridicate.
prezintă actul de acreditare. Ei nu pot interveni în nici un mod în organizarea (3) Dacă alegătorul, din motive constatate de către preşedintele biroului
şi desfăşurarea alegerilor, avînd numai dreptul de a sesiza preşedintele secţiei de votare, nu poate semna în lista electorală, se va face menţiune în
biroului electoral în cazul constatării unei neregularităţi. Orice act de listă, cu confirmarea, pe bază de semnătură, a unui membru al biroului
propagandă pentru sau împotriva unui partid, formaţiune politică, coaliţie a electoral.
acestora ori candidat sau încercarea de a influenţa opţiunea alegătorului, ca (4) Alegătorii vor vota separat în cabine închise, aplicînd ştampila care
şi încălcarea în orice mod a actului de acreditare atrag aplicarea sancţiunilor poartă menţiunea 'Votat' înăuntrul patrulaterului care cuprinde lista de
legale, suspendarea acreditării de către biroul electoral care a constatat candidaţi sau prenumele şi numele candidatului independent pe care îl
abaterea, iar în ziua votării, îndepărtarea imediată a persoanei respective din votează.
secţia de votare. (5) Ştampila cu menţiunea 'Votat' trebuie astfel dimensionată încît să fie mai
(6) Pentru menţinerea ordinii, preşedintele biroului electoral al secţiei de mică decît patrulaterul.
votare va avea la dispoziţie mijloacele de ordine necesare, asigurate de (6) După ce au votat, alegătorii vor îndoi buletinele, astfel ca pagina albă
prefecţi, împreună cu Ministerul de Interne. care poartă ştampila de control să rămînă în afară, şi le vor introduce în urnă,
(7) Pe durata votării se interzice membrilor birourilor electorale şi avînd grijă să nu se deschidă.

307 308
(7) Îndoirea greşită a buletinului nu atrage nulitatea acestuia. internaţi, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare desemnează, din
(8) În cazul în care buletinul se deschide din eroare, la cererea alegătorului cadrul biroului, un număr de membri care se deplasează cu o urnă specială şi
se anulează şi se va da numai o singură dată un nou buletin, făcîndu-se cu materialul necesar votării, la locul unde se află alegătorul, pentru a se
menţiunea corespunzătoare în procesul-verbal al operaţiunilor de votare. efectua votarea.
(9) Ştampila încredinţată pentru votare se restituie preşedintelui, după care Art. 60. _ La ora 21,00 sau la ora pînă la care s-a aprobat prelungirea votării,
acesta o va aplica pe cartea de alegător în locul corespunzător numărului de în condiţiile art. 52, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare
scrutin. declară votarea încheiată şi dispune închiderea secţiei de votare.
(10) Preşedintele poate lua măsuri ca staţionarea unui alegător în cabina de Art. 61. _ (1) După încheierea votării, preşedintele biroului electoral al
votare să nu se prelungească nejustificat. secţiei de votare va proceda, în prezenţa membrilor biroului şi, după caz, a
Art. 55. _ Preşedinţii, membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare, candidaţilor şi a personalelor acreditate să asiste la votare, la inventarierea şi
precum şi persoanele însărcinate cu menţinerea ordinii, vor vota în secţia la sigilarea ştampilelor cu menţinea 'Votat', precum şi numărarea şi anularea
care îşi desfăşoară activitatea, după înscrierea lor în lista electorală specială buletinelor de vot rămase neîntrebuinţate, la verificarea sigiliilor de pe
prevăzută la art. 53. urnele de votare, iar după încheierea acestor operaţiuni, la deschiderea
Art. 56. _ (1) Candidaţii şi oricare alegător au dreptul să conteste identitatea urnelor.
persoanei care se prezintă la vot. În acest caz, identitatea se stabileşte de (2) Preşedintele, la deschiderea fiecărui buletin, va citi cu voce tare lista de
preşedinte prin orice mijloace legale. candidaţi care a fost votată sau, după caz, prenumele şi numele candidatului
(2) În cazul în care contestaţia este întemeiată, preşedintele va opri de la independent votat şi va arăta buletinul de vot celor prezenţi. Buletinele de
votare pe alegătorul contestat, va consemna faptul într-un proces-verbal şi va vot deschise se vor aşeza pe partide, formaţiuni politice şi coaliţii ale
sesiza această situaţie autorităţilor poliţieneşti acestora, precum şi pe candidaţii independenţi şi se vor număra şi lega
Art. 57. _ (1) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate separat.
suspenda votarea pentru motive temeinice. (3) Sînt nule buletinele de vot care nu au aplicată pe ele ştampila de control a
(2) Suspendarea nu poate depăşi o oră şi va fi anunţată prin afişare la uşa secţiei de votare, buletinele de alt model decît cel legal aprobat, buletinele
localului de vot cu cel puţin o oră înainte. Durata totală a suspendărilor nu care nu au ştampila 'Votat' sau la care ştampila este aplicată pe mai multe
poate depăşi 2 ore. patrulatere. Votul este valabil şi în cazul în care, deşi ştampila aplicată a
(3) În timpul suspendării, urnele de votare, ştampilele, buletinele de vot şi depăşit limitele patrulaterului, opţiunea alegătorului este evidentă.
celelalte documente şi materiale ale biroului electoral vor rămîne sub pază (4) Buletinele de vot nule nu intră în calculul voturilor valabil exprimate.
permanentă, iar membrii biroului nu vor putea părăsi sala de votare toţi în (5) Rezultatul votării pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat se va
acelaşi timp. consemna în două table separate. Tabelele se întocmesc de cîte un membru
(4) Persoanele care, în baza art. 51 alin. (3), asistă la votare nu pot fi obligate al biroului electoral al secţiei de votare, desemnat de preşedinte. Dacă la
să părăsească sala de votare în acelaşi timp. consemnarea rezultatelor sînt prezenţi şi candidaţi, aceştia au dreptul să
Art. 58. _ (1) Prezenţa oricărei persoane în cabinele de vot, în afara celei întocmească şi ei un tabel pentru fiecare din Camerele Parlamentului.
care votează, este interzisă. (6) În tabelele prevăzute la alin. (5) se vor înscrie voturile nule, listele de
(2) Alegătorul care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului candidaţi sau prenumele şi numele candidaţilor independenţi şi voturile
electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur, are dreptul să cheme valabil exprimate pentru fiecare.
în cabina de votare un însoţitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi Art. 62. _ (1) După deschiderea urnelor şi numărarea voturilor, preşedintele
din rîndul observatorilor sau membrilor biroului electoral al secţiei de biroului electoral al secţiei de votare va încheia, separat pentru Camera
votare. Deputaţilor şi Senat, cîte un proces-verbal, în 2 exemplare, care va cuprinde:
Art. 59. _ Pentru alegătorii netransportabili din cauza bolii sau invaliditate, a) numărul alegătorilor, potrivit listelor electorale permanente;
la solicitarea celor aflaţi în această situaţie sau a organelor de conducere ale b) numărul alegătorilor care s-au prezentat la urne; defalcarea acestui număr
instituţiilor sanitare sau de ocrotiri sociale în care cei netransportabili se află în funcţie de alegătorii de pe lista electorală permanentă şi de pe aceea

309 310
specială; putea obţine copii legalizate de pe acest exemplar.
c) numărul total al voturilor valabil exprimate; Art. 65. _ (1) După primirea proceselor-verbale cu rezultatul numărării
d) numărul voturilor nule; voturilor, biroul electoral de circumscripţie va încheia, separat pentru
e) numărul voturilor valabil exprimate, obţinute de fiecare listă de candidaţi Camera Deputaţilor şi Senat, cîte un proces-verbal cuprinzînd voturile
sau de fiecare candidat independent; valabil exprimate pentru fiecare partid, formaţiune politică sau coaliţie a
f) expunerea, pe scurt, a întîmpinărilor şi contestaţiilor şi a modului lor de acestora, pe care îl va înainta în termen de 24 de ore la Biroul Electoral
soluţionare, precum şi a contestaţiilor înaintate spre soluţionare biroului Central.
electoral de circumscripţie; (2) După primirea de la Biroul Electoral Central a constatării cu privire la
g) starea sigiliilor de pe urne la încheierea votării; partidele, formaţiunile politice sau coaliţiile acestora ce nu întrunesc cel
h) numărul buletinelor de vot primite; puţin 3% din voturile valabil exprimate pe întreaga ţară, biroul electoral de
i) numărul buletinelor de vot rămase neîntrebuinţate şi anulate. circumscripţie va proceda la atribuirea, potrivit art. 66, a mandatelor de
(2) Procesele-verbale se semnează de preşedinte şi de membrii biroului şi deputat, respectiv de senator.
vor avea aplicată ştampila de control. Semnăturile se pun în dreptul (3) La lucrările efectuate de biroul electoral de circumscripţie au dreptul să
prenumelui, numelui şi după caz, al apartenenţei politice a fiecărui membru. asiste candidaţii şi persoanele acreditate.
(3) Membrilor birourilor electorale ale secţiilor de votare care au semnat Art. 66. _ (1) Atribuirea de mandate pentru candidaţii de pe liste se face
procesul-verbal li se eliberează, la cerere o copie certificată de către toţi cei avîndu-se în vedere numai partidele, formaţiunile politice sau coaliţiile
care au semnat originalul; cererea trebuie formulată înainte de întocmirea acestora care au întrunit, pe întreaga ţară, cel puţin 3% din voturile valabil
procesului-verbal. exprimate, în mod distinct pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat.
(4) Lipsa semnăturii unor membri ai biroului nu influenţează asupra (2) Operaţiunea de atribuire a mandatelor se face după comunicarea Biroului
valabilităţii procesului-verbal. Preşedintele va menţiona motivele care au Electoral Central cu privire la partidele, formaţiunile politice şi coaliţiile
împiedicat semnarea. acestora care au întrunit cel puţin 3% din numărul total al voturilor valabil
Art. 63. _ (1) În tot timpul operaţiunilor de votare sau de deschidere a exprimate pe întreaga ţară, în mod distinct pentru Camera Deputaţilor şi
urnelor se pot face întîmpinări ori contestaţii cu privire la aceste operaţiuni pentru Senat.
de către candidaţi, membrii biroului electoral, precum şi, pînă la încheierea (3) Repartizarea şi atribuirea mandatelor de deputat şi de senator se fac în
votării, de către alegători. două etape: la nivelul fiecărei circumscripţii electorale şi la nivel de ţară.
(2) Contestaţiile se formulează în scris şi se prezintă preşedintelui biroului (4) La nivelul circumscripţiei electorale, biroul electoral stabileşte, separat
electoral al secţiei de votare, care va elibera dovada de primire. pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat, coeficientul electoral al
(3) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare va hotărî, de îndată, circumscripţiei, prin împărţirea numărului total de voturi valabil exprimate
asupra contestaţiilor a căror rezolvare nu suferă întîrziere. pentru toate listele de candidaţi ale paartidelor, formaţiunilor politice şi
Art. 64. _ (1) Pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat se întocmeşte cîte coaliţiilor acestora ce întrunesc condiţia prevăzută la alin. (1) şi pentru
un dosar care va cuprinde: procesele-verbale şi contestaţiile privitoare la candidaţii independenţi la numărul de deputaţi, respectiv de senatori, ce
operaţiunile electorale ale secţiei, precum şi buletinele nule şi cele urmează să fie aleşi în acea circumscripţie; fiecărei liste i se vor repartiza
contestate. Dosarele sigilate şi ştampilele se vor înainta biroului electoral de atîtea mandate de cîte ori coeficientul electoral al circumscripţiei electorale
circumscripţie, de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare şi se include în voturile valabil exprimate pentru acea listă; atribuirea
membrii biroului, cu pază militară, în cel mult 24 de ore de la declararea mandatelor se face de biroul electoral de circumscripţie în ordinea înscrierii
închiderii secţiei de votare. candidaţilor pe listă; pentru candidaţii independenţi se atribuie fiecăruia cîte
(2) În termen de 24 de ore de la primirea dosarului, biroul electoral de un mandat, dacă a obţinut un număr de voturi valabil exprimate cel puţin
circumscripţie va trimite unul din exemplarele procesului-verbal la egal cu coeficientul electoral pentru deputaţi sau pentru senatori, după caz.
tribunalul în a cărui rază teritorială se află circumscripţia electorală; Voturile rămase, adică cele neutilizate sau inferioare coeficientului electoral,
partidele şi formaţiunile politice, precum şi candidaţii independenţi vor obţinute de listele de candidaţi ale partidelor, formaţiunilor politice şi

311 312
coaliţiilor acestora ce întrunesc condiţia prevăzută la alin. (1), ca şi ordonată pe ţară se împarte la repartitorul circumscripţiei de la care provine,
mandatele ce nu au putut fi atribuite de biroul electoral de circumscripţie se rezultînd numărul de mandate ce-i revin în circumscripţia respectivă. În
comunică de acesta Biroului Electoral Central, pentru a fi repartizate continuare, se procedează identic cu numerele următoare din lista ordonată
centralizat. pe ţară.
(5) Biroul Electoral Central însumează, pe întreaga ţară, separat pentru În situaţia în care s-a epuizat numărul de mandate cuvenite unui partid, unei
Camera Deputaţilor şi pentru Senat, voturile neutilizate sau cele inferioare formaţiuni politice sau unei coaliţii ori dintr-o circumscripţie electorală,
coeficientului electoral de circumscripţie din toate circumscripţiile operaţiunea se continuă fără acestea.
electorale, pentru fiecare partid, formaţiune politică sau coaliţie a acestora ce Dacă numărul din lista ordonată pe ţară este mai mic decît repartitorul de
întruneşte condiţia prevăzută la alin. (1); numărul voturilor astfel obţinute de circumscripţie, se acordă un mandat;
fiecare partid, formaţiune politică sau coaliţie a acestora se împarte la 1, 2, 3, b) în cazul în care nu este posibilă acordarea mandatelor în ordinea ce
4 etc., făcîndu-se atîtea operaţii de împărţire cîte mandate nu au putut fi rezultă din prevederile de la lit. a), Biroul Electoral Central va avea în vedere
atribuite la nivelul circumscripţiilor electorale; cîturile rezultate din circumscripţia electorală în care partidul, formaţiunea politică sau coaliţia
împărţire, indiferent de lista din care provin, se clasifică în ordine acestora are cel mai mare număr de candidaţi sau un candidat, cărora nu li s-
descrescătoare, pînă la concurenţa numărului de mandate neatribuite; cel mai au atribuit mandate, iar dacă şi astfel au rămas mandate neindividualizate pe
mic din aceste cîturi constituie coeficientul electoral pe ţară, pentru deputaţi circumscripţii, circumscripţia electorală în care partidul, formaţiunea politică
şi, separat, pentru senatori; fiecărui partid, formaţiune politică sau coaliţie a sau coaliţia respectivă are cele mai multe voturi neutilizate ori cele mai
acestora i se vor repartiza atîtea mandate de deputaţi sau, după caz, de multe voturi inferioare coeficientului electoral de circumscripţie;
senatori de cîte ori coeficientul electoral pe ţară se cuprinde în numărul total c) dacă după aplicarea prevederilor de la lit. a) şi b) au mai rămas mandate
al voturilor valabil exprimate pentru partidul, formaţiunea politică sau nedesfăşurate pe circumscripţii, Biroul Electoral Central le va stabili pe baza
coaliţia respectivă, rezultat din însumarea pe ţară a voturilor neutilizate şi a acordului partidelor, formaţiunilor politice sau coaliţiilor acestora cărora li
celor inferioare coeficientului electoral de circumscripţie. se cuvin aceste mandate potrivit alin. (5), iar în lipsa unui acord, prin tragere
(6) Desfăşurarea mandatelor repartizate pe circumscripţii electorale se face la sorţi, în termen de 24 de ore de la încheierea operaţiunilor anterioare.
de Biroul Electoral Central, după cum urmează: (7) Mandatele desfăşurate pe listele de candidaţi, potrivit alin. (6), se atribuie
a) pentru fiecare partid, formaţiune politică sau coaliţie a acestora, cărora le- candidaţilor de biroul electoral de circumscripţie, în ordinea înscrierii
au revenit mandate potrivit alin. (5), se împarte numărul voturilor neutilizate acestora pe listă.
sau al celor inferioare coeficientului electoral de circumscripţie, din fiecare (8) Biroul electoral de circumscripţie eliberează certificatul doveditor al
circumscripţie electorală, la numărul total al voturilor valabil exprimate alegerii deputaţilor şi senatorilor cărora li s-au atribuit mandate, în termen de
pentru acel partid, formaţiune politică sau coaliţie avut în vedere la 24 de ore de la încheierea fiecărei operaţiuni de atribuire.
repartizarea mandatelor pe ţară. (9) Candidaţii înscrişi în liste, care nu au fost aleşi, sînt declaraţi supleanţi ai
Rezultatul astfel obţinut pentru fiecare circumscripţie se înmulţeşte cu listelor respective. În caz de vacanţă a mandatelor de deputaţi sau de senatori
numărul de mandate cuvenite partidului, formaţiunii politice sau coaliţiei aleşi pe liste de candidaţi, supleanţii vor ocupa locurile devenite vacante, în
acestora. Datele obţinute se ordonează descrescător la nivelul ţării şi separat ordinea în care sînt înscrişi în liste, dacă pînă la data validării, pentru
descrescător în cadrul fiecărei circumscripţii. ocuparea locurilor vacante, partidele sau formaţiunilor politice pe listele
Pentru fiecare circumscripţie se iau în calcul primele partide, formaţiuni cărora au candidat supleanţii confirmă în scris că aparţin acestora.
politice sau coaliţii ale acestora, în limita mandatelor ce au rămas de Art. 67. _ (1) Biroul electoral de circumscripţie încheie, separat, cîte un
repartizat în circumscripţia respectivă. Ultimul număr din această operaţiune proces-verbal pentru Camera Deputaţilor şi Senat privind toate operaţiunile
reprezintă repartitorul acelei circumscripţii. electorale, centralizarea voturilor, constatarea rezultatului alegerilor şi
În continuare, se procedează la repartizarea mandatelor pe circumscripţii în atribuirea mandatelor.
ordinea partidelor, formaţiunilor politice, coaliţiilor acestora, precum şi a (2) Procesul-verbal trebuie să cuprindă:
circumscripţiilor din lista ordonată pe ţară, astfel: primul număr din lista a) numărul alegătorilor din circumscripţia electorală, potrivit listelor

313 314
electorale permanente; h) modul de soluţionare a contestaţiilor şi întîmpinărilor primite.
b) numărul total al alegătorilor ce s-au prezentat la urne; defalcarea acestui (2) Procesele-verbale se semnează de către preşedinte şi ceilalţi membri ai
număr în funcţie de alegătorii de pe listele permanente şi de pe cele speciale; biroului în prezenţa cărora au fost întocmite şi se înaintează Camerei
c) numărul total al voturilor valabil exprimate;d) numărul total al voturilor Deputaţilor şi Senatului, în vederea validării alegerilor, împreună cu dosarele
valabil exprimate pentru fiecare listă de candidaţi şi pentru fiecare candidat întocmite de birourile electorale de circumscripţie.
independent; (3) În vederea validării, deputaţii şi senatorii vor depune preşedintelui de
e) numărul voturilor nule; vîrstă sau preşedintelui în funcţie, după caz, o declaraţie asupra averii pe
f) modul de atribuire a mandatelor, potrivit art. 66, prenumele şi numele care o posedă. Declaraţia este confidenţială şi se predă cu o dovadă de
candidaţilor aleşi, precum şi, după caz, partidul, formaţiunea politică sau depunere.
coaliţia acestora ce i-a propus; (4) Programul utilizat de Biroul Electoral Central pentru repartizarea
g) mandatele ce nu au putut fi atribuite la nivelul circumscripţiei electorale, centralizată a mandatelor şi desfăşurarea acestora pe circumscripţii
precum şi voturile valabil exprimate ce urmează a fi însumate, potrivit art. electorale se aprobă de Biroul Electoral Central şi constituie anexă la
66, pe întreaga ţară; procesul-verbal ce se înaintează pentru validarea mandatelor.
h) expunerea, pe scurt, a întîmpinărilor, contestaţiilor şi hotărîrilor luate de Art. 69. _ Biroul Electoral Central publică rezultatul alegerilor în presă şi în
biroul electoral de circumscripţie. Monitorul Oficial al României, în termen util, pentru respectarea
(3) Procesul-verbal, împreună cu întîmpinările, contestaţiile şi procesele- prevederilor art. 60 alin. (3) din Constituţie.
verbale primite de la birourile electorale ale secţiilor de votare, formînd un Art. 70. _ (1) În cazul anulării alegerilor într-o circumscripţie electorală,
dosar, încheiat, sigilat şi semnat de membrii biroului electoral, se înaintează, potrivit art. 25 alin. (1) lit. f), precum şi în cazul în care mandatul de deputat
cu pază militară, la Biroul Electoral Central, în cel mult 48 de ore de la sau de senator devenit vacant nu poate fi ocupat de supleant, se vor organiza
primirea comunicării Biroului Central referitoare la desfăşurarea pe alegeri parţiale.
circumscripţii electorale a mandatelor repartizate centralizat pe ţară. (2) Nu se vor organiza alegeri parţiale dacă vacanţa unui mandat de deputat
Art. 68. _ (1) Biroul Electoral Central rezolvă întîmpinările şi contestaţiile sau de senator s-a ivit în ultimele 12 luni anterioare expirării mandatului
depuse, după care încheie separat cîte un proces-verbal pentru Camera Camerei Deputaţilor şi Senatului, prevăzut de art. 60 alin. (1) din
Deputaţilor şi pentru Senat, cuprinzînd, pe întreaga ţară: Constituţie.
a) numărul total al alegătorilor potrivit listelor electorale permanente; Art. 71. _ (1) Dacă alegerile parţiale au loc ca urmare a anulării alegerilor
b) numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne; dintr-o circumscripţie electorală, acestea se desfăşoară pe baza aceloraşi
c) numărul total al voturilor valabil exprimate; candidaturi, birouri electorale şi la aceleaşi secţii de votare, în a treia
d) numărul total al voturilor nule; duminică după anularea alegerilor iniţiale.
e) constatarea cu privire la modul de aplicare, de către birourile electorale de (2) Candidaţii vinovaţi de fraudă nu mai participă la noul scrutin.
circumscripţie, a prevederilor art. 66 alin. (4); (3) Alegerile parţiale organizate în caz de vacanţă a unui mandat de deputat
f) repartizarea pe ţară a mandatelor potrivit art. 66 alin. (5) şi desfăşurarea sau de senator au loc în condiţiile aplicării corespunzătoare a prezentei legi,
acestora pe circumscripţii electorale potrivit alin. (6) al aceluiaşi articol; în cel mult 3 luni de la sesizarea Guvernului de către preşedintele Camerei
g) organizaţiile cetăţenilor aparţinînd minorităţilor naţionale care, deşi au Deputaţilor sau, după caz, de către preşedintele Senatului, cu privire la
participat la alegeri, nu au obţinut nici un mandat de deputat sau de senator; întrunirea condiţiilor prevăzute al art. 70.
totalitatea voturilor valabil exprimate pentru listele fiecăruia din aceste (4) În cazul în care alegerile parţiale prevăzute la alin. (3) se organizează
organizaţii şi constatarea organizaţiilor cărora li se cuvine cîte un mandat de într-o singură circumscripţie electorală, nu se mai constituie Biroul Electoral
deputat potrivit art. 4; prenumele şi numele primului candidat de pe lista Central, atribuţiile acestuia urmînd a fi îndeplinite de biroul electoral de
organizaţiei îndreptăţite la un mandat de deputat, care a întrunit cel mai mare circumscripţie.
număr de voturi; în cazul în care listele organizaţiei au obţinut un număr egal (5) La alegerile parţiale participă numai alegătorii de pe listele electorale
de voturi, desemnarea se face prin tragere la sorţi; permanente ale localităţilor din cadrul circumscripţiei electorale unde se

315 316
organizează alegerile. mandatar financiar sau încălcarea de către acesta a obligaţiilor ce îi revin
Art. 72. _ Constituie contravenţii, în măsura în care, potrivit legii, nu sînt potrivit art. 45 alin. (4);
infracţiuni, următoarele fapte: n) purtarea, pe durata votării, de către membrii birourilor secţiilor de votare
a) înscrierea cu bună-ştiinţă, a unui alegător în mai multe liste electorale ale de către persoanele acreditate, de ecusoane, insigne sau alte însemne de
localităţii de domiciliu, înscrierea în listele electorale a unor persoane fictive propagandă electorală;
ori care nu au drept de vot, semnarea listei de susţinători cu încălcarea o) încălcarea, de către membrii birourilor electorale, a obligaţiei de a
prevederilor art. 33, precum şi încălcarea dispoziţiilor referitoare la afişarea participa la activitatea acestor birouri.
listelor de candidaţi şi a candidaţilor independenţi sau la folosirea semnelor Art. 73. _ Contravenţiile prevăzute de art. 72 lit. d), e), h), n), şi o) se
electorale; sancţionează cu amendă de la 5.000 la 15.000 lei, cele de la lit. f), g), k), l) şi
b) refuzul nejustificat de eliberare, la cererea scrisă a celui interesat, a cărţii m) cu amendă de la 15.000 la 45.000 lei, iar cele de la lit. a), b), c), i), şi j)
de alegător sau neîntocmirea cărţii de alegător în termenele stabilite; cu închisoare contravenţională de la o lună la 6 luni sau cu amendă de la
c) neluarea, de către organizatori, a măsurilor necesare desfăşurării normale 45.000 la 100.000 lei.
a adunărilor electorale, precum şi distribuirea şi consumarea de băuturi Art. 74. _ (1) Constatarea contravenţiilor prevăzute la art. 72 se face prin
alcoolice în timpul acestor adunări; proces-verbal întocmit de către:
d) distrugerea, deteriorarea, murdărirea, acoperirea prin scriere sau în orice a) ofiţerii şi subofiţerii de poliţie, pentru faptele prevăzute la lit. a), b), c), d),
mod a listelor electorale, a platformelor-program afişate sau a oricăror alte e), g), h), i), j), l), şi m);
afişe ori anunţuri de propagandă electorală tipărite; b) primarii şi împuterniciţii acestora, pentru faptele prevăzute la lit. d), e), şi
e) afişarea mijloacelor de propagandă electorală în alte locuri decît cele m);
permise sau cu încălcarea prevederilor prezentei legi; c) preşedintele biroului electoral de circumscripţie, pentru faptele prevăzute
f) acceptarea de către un cetăţean a înscrierii sale în mai multe liste de la lit. f), k), l), n) şi o).
candidaţi; (2) În cazul contravenţiilor prevăzute la art. 72 lit. d), e), f), g), h), k), l), m),
g) neaducerea la cunoştinţă publică, de către membrii birourilor electorale de n), şi o) agentul constatator va stabili în procesul-verbal şi amenda aplicată.
circumscripţie, a propunerilor de candidaturi; (3) Contravenţiile prevăzute la alineatul precedent le sînt aplicabile
h) refuzul de a pemite accesul în localul de vot al candidaţilor sau al dispoziţiile Legii nr. 32/1968, cu excepţia art. 26.
persoanelor acreditate să asiste la desfăşurarea operaţiunilor electorale; (4) Procesul-verbal de constatare a contravenţiilor prevăzute la art. 72 lit. a),
i) refuzul de a se conforma dispoziţiilor preşedintelui biroului electoral al b), c), i) şi j) se va înainta judecătoriei în a cărei rază teritorială a fost
secţiei de votare cu privire la asigurarea ordinii în localul de vot şi în săvîrşită contravenţia, care va aplica sancţiunea, ţinînd seama de dispoziţiile
împrejurimi; Legii nr. 61/1991.
j) refuzul nejustificat de a înscrie pe alegător în lista specială sau de a înmîna Art. 75. _ (1) Împiedicarea prin orice mijloace a liberului exerciţiu al
buletinul de vot şi ştampila de votare alegătorului care a semnat în lista dreptului de a alege sau de a fi ales se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni
electorală, înmînarea buletinului de vot unui alegător care nu prezintă cartea la 5 ani şi interzicerea unor drepturi.
de alegător şi actul de identitate ori care refuză să semneze pentru primirea (2) În cazul în care, prin fapta prevăzută în alin. (1), s-a pricinuit o vătămare
acestora în lista electorală în care este înscris; a integrităţii corporale sau a sănătăţii care necesită pentru vindecare îngrijiri
k) întocmirea, de birourile electorale ale secţiilor de votare, a proceselor- mai mult de 60 de zile sau care au produs vreuna din următoarele consecinţe:
verbale cu încălcarea dispoziţiilor prezentei legi; pierderea unui simţ sau organ, încetarea funcţionării acestora, o infirmitate
l) continuarea propagandei electorale după încheierea acestora, precum şi permanentă fizică ori psihică, sluţirea, avortul ori punerea în primejdie a
sfătuirea, în ziua votării, a alegătorilor, la sediul secţiilor de votare sau în vieţii persoanei, pedeapsa este închisoare de la 3 la 10 ani.
locurile prevăzute de art. 51 alin. (2), să voteze sau să nu voteze un anumit (3) Tentativa la infracţiunea prevăzută la alin. (1) şi (2) se pedepseşte.
partid, formaţiune politică, coaliţie a acestora sau candidat independent; Art. 76. _ (1) Violarea prin orice mijloace a secretului votului de membrii
m) primirea de subvenţii pentru campania electorală altfel decît printr-un biroului electoral al secţiei de votare ori de alte persoane se pedepseşte cu

317 318
închisoare de la 6 luni la 3 ani. Art. 85. _ (1) Judecarea de către instanţe a întîmpinărilor, contestaţiilor sau a
(2) Tentativa se pedepseşte. oricăror alte cereri prevăzute de prezenta lege se face potrivit regulilor
Art. 77. _ (1) Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase în stabilite de lege pentru ordonanţa preşedinţială, cu participarea obligatorie a
scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze pentru o anumită procurorului.
listă de candidaţi sau candidat independent, precum şi primirea acestora de (2) Împotriva hotărîrilor definitive, pronunţate de instanţele judecătoreşti
către alegător, în acelaşi scop, se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 5 potrivit prezentei legi, nu există cale de atac.
ani. Art. 86. _ (1) Termenele de zile, prevăzute de prezenta lege, se calculează
(2) Dacă fapta prevăzută la alin. (1) a fost săvîrşită de un observator intern, din ziua cînd încep să curgă, pînă în ziua cînd se împlinesc, chiar dacă
pedeapsa este închisoare de la 2 ani la 7 ani. acestea nu sînt zile lucrătoare.
(3) Pedeapsa prevăzută la alin. (1) se aplică şi persoanei care votează fără a (2) Pe întreaga perioadă a alegerilor, birourile electorale şi instanţele
avea drept de vot ori alegătorului care votează a doua oară sau de mai multe judecătoreşti vor asigura permanenţa activităţii necesare în vederea
ori în ziua alegerilor. Tentativa se pedepseşte. exercitării, de către cetăţeni, a drepturilor electorale.
Art. 78. _ (1) Utilizarea unei cărţi de alegător nule sau a unei cărţi de Art. 87. _ (1) Persoanele condamnate prin hotărîre judecătorească definitivă
alegător ori buletin de vot false, introducerea în urnă a unui număr la pierderea drepturilor electorale nu participă la vot şi nu vor fi avute în
suplimentar de buletine decît cele la care are dreptul un alegător sau vedere la stabilirea numărului total al alegătorilor.
falsificarea prin orice mijloace a documentelor de la birourile electorale se (2) Pentru persoanele deţinute în baza unui mandat de arestare preventivă
pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani. sau aflate în executarea unei sancţiuni contravenţionale privative de libertate
(2) Tentativa se pedepseşte. se aplică, în mod corespunzător, dispoziţiile art. 59 privind urna specială.
Art. 79. _ (1) Atacul prin orice mijloace asupra localului secţiei de votare, Art. 88. _ (1) Prefecţii verifică corecta îndeplinire, de către primari, a
furtul urnei sau al documentelor electorale se pedepsesc cu închisoare de la 2 obligaţiilor ce le revin potrivit prezentei legi şi, în cazul constatării unor
la 7 ani, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă. fraude electorale, sesizează organele de drept.
(2) Tentativa se pedepseşte. (2) De asemenea, în cazul în care prefecţii constată că un alegător nu a fost
Art. 80. _ Deschiderea urnei înainte de ora stabilită pentru încheierea votării înscris sau nu a fost radiat, potrivit legii, pe listele electorale sau că
se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani. birourilor electorale de circumscripţie ori ale secţiilor de votare nu s-au
Art. 81. _ Pentru infracţiunile prevăzute la art. 75-80, acţiunea penală se constituit legal, vor formula întîmpinări şi contestaţii, ce se soluţionează în
pune în mişcare din oficiu. conformitate cu prevederile prezentei legi.
Art. 82. _ Bunurile destinate, folosite sau rezultate din contravenţiile Art. 89. _ Prin act de identitate, în sensul prezentei legi, se înţelege buletinul
prevăzute la art. 72 sau din infracţiunile prevăzute la art. 75-80 se confiscă. de identitate, adeverinţa care ţine loc de buletin de identitate sau paşaportul
Art. 83. _ (1) Cheltuielile pentru efectuarea operaţiunilor electorale se diplomatic sau de serviciu, iar în cazul militarilor în termen şi elevilor din
suportă de la bugetul de stat. şcolile militare, carnetul de serviciu militar.
(2) Sediul şi dotarea Biroului Electoral Central se asigură de Guvern, ale Art. 90. _ Alegerile pentru constituirea noului Parlament vor avea loc la data
birourilor electorale de circumscripţie, de prefecţi, iar ale secţiilor de votare, care va fi stabilită prin lege.
de primari, împreună cu prefecţii. Art. 91. _ Pentru alegerile din anul 1992, în cazul coaliţiilor electorale, la
(3) Orice acte făcute în exercitarea drepturilor electorale prevăzute în pragul de 3% prevăzut la art. 66 alin. (1) se adaugă cîte un singur procent din
prezenta lege sînt scutite de taxa de timbru. totalul voturilor valabil exprimate pe întreaga ţară pentru fiecare membru al
Art. 84. _ (1) Guvernul României va asigura, pentru sprijinirea activităţii coaliţiei, începînd cu al doilea partid sau formaţiune politică, fără a se depăşi
birourilor electorale, statisticienii şi personalul tehnic auxiliar necesar. 8 procente din aceste voturi.
(2) Pe perioada cît funcţionează birourile electorale, membrii acestora, Art. 92. _ (1) Pentru alegerile din anul l992, votarea se face pe baza listelor
statisticienii şi personalul tehnic auxiliar, încadraţi cu contract de muncă, se electorale utilizate la alegerile locale, reactualizate în termen de 15 zile de la
consideră detaşaţi. data stabilirii zilei votării, precum şi pe baza actului de identitate pe care se

319 320
va aplica ştampila de control a secţiei de votare asupra menţiunii, scrise cu 2. Circumscripţia electorală nr. 2 Judeţul Arad 7 3
cerneală, privind data votării. 3. Circumscripţia electorală nr. 3 Judeţul Argeş 10 4
(2) Pînă la 31 decembrie 1992, Guvernul va asigura tipărirea, întocmirea şi 4. Circumscripţia electorală nr. 4 Judeţul Bacău 11 5
eliberarea tuturor cărţilor de alegător pentru cetăţenii cu drept de vot din 5. Circumscripţia electorală nr. 5 Judeţul Bihor 9 4
listele electorale ale localităţilor unde aceştia îşi au domiciliul. 6. Circumscripţia electorală nr. 6 Judeţul Bistriţa-Năsăud 5 2
(3) Cărţile de alegător ale militarilor în termen se vor trimite, de primar, 7. Circumscripţia electorală nr. 7 Judeţul Botoşani 7 3
comandanţilor unităţilor, care le vor înmîna pe bază de semnătură. 8. Circumscripţia electorală nr. 8 Judeţul Braşov 9 4
(4) Pentru alegerile din anul 1992, dacă nu este posibilă capsarea buletinelor 9. Circumscripţia electorală nr. 9 Judeţul Brăila 6 2
de vot, acestea se vor introduce în urnă după ce alegătorul le-a pus în plicuri 10. Circumscripţia electorală nr. 10 Judeţul Buzău 7 3
corespunzătoare dimensiunii lor, asigurate de biroul electoral al secţiei de 11. Circumscripţia electorală nr. 11 Judeţul Caraş-Severin 5 2
votare. 12. Circumscripţia electorală nr. 12 Judeţul Călăraşi 5 2
Art. 93. _ (1) Prevederile art. 51 alin. (3) se aplică şi delegaţilor acreditaţi de 13. Circumscripţia electorală nr. 13 Judeţul Cluj 11 5
Biroul Electoral Central ca observatori interni, numai pentru alegerile din 14. Circumscripţia electorală nr. 14 Judeţul Constanţa 11 5
anul 1992. Pot fi acreditaţi ca observatori interni numai alegătorii 15. Circumscripţia electorală nr. 15 Judeţul Covasna 4 2
împuterniciţi de o organizaţie neguvernamentală care are ca unic scop 16. Circumscripţia electorală nr. 16 Judeţul Dîmboviţa 8 3
apărarea drepturilor omului, constituită legal pînă la data deschiderii 17. Circumscripţia electorală nr. 17 Judeţul Dolj 11 5
campaniei electorale. 18. Circumscripţia electorală nr. 18 Judeţul Galaţi 9 4
(2) Persoanele desemnate ca observatori interni nu pot fi membri ai unui 19. Circumscripţia electorală nr. 19 Judeţul Giurgiu 4 2
partid sau ai unei formaţiuni politice. Acreditarea se face pentru o singură 20. Circumscripţia electorală nr. 20 Judeţul Gorj 6 3
secţie de votare. Biroul Electoral Central poate acredita la o secţie de votare 21. Circumscripţia electorală nr. 21 Judeţul Harghita 5 2
numai un observator intern, pe baza declaraţiei scrise a acestuia de a respecta 22. Circumscripţia electorală nr. 22 Judeţul Hunedoara 8 3
întocmai condiţiile acreditării. Declaraţia se dă pe proprie răspundere şi 23. Circumscripţia electorală nr. 23 Judeţul Ialomiţa 4 2
constituie act public, cu toate consecinţele prevăzute de lege. Condiţiile 24. Circumscripţia electorală nr. 24 Judeţul Iaşi 12 5
acreditării se trec în actul de acreditare; dacă sînt mai mulţi împuterniciţi 25. Circumscripţia electorală nr. 25 Judeţul Maramureş 8 3
pentru aceeaşi secţie, acreditarea se face prin tragere la sorţi. 26. Circumscripţia electorală nr. 26 Judeţul Mehedinţi 5 2
(3) Organizaţiilor neguvernamentale prevăzute la alin. (1) le sînt aplicabile, 27. Circumscripţia electorală nr. 27 Judeţul Mureş 9 4
în mod corespunzător, prevederile art. 45 alin. (3) şi art. 51 alin. (5). 28. Circumscripţia electorală nr. 28 Judeţul Neamţ 8 4
Art. 94. _ În cazul Circumscripţiei electorale nr. 42, competenţele prevăzute 29. Circumscripţia electorală nr. 29 Judeţul Olt 7 3
de prezenta lege pentru tribunalul judeţean se exercită de către Tribunalul 30. Circumscripţia electorală nr. 30 Judeţul Prahova 12 5
municipiului Bucureşti. 31. Circumscripţia electorală nr. 31 Judeţul Satu Mare 6 3
ANEXA Nr. 1 32. Circumscripţia electorală nr. 32 Judeţul Sălaj 4 2
NUMEROTAREA ŞI NUMĂRUL DE MANDATE 33. Circumscripţia electorală nr. 33 Judeţul Sibiu 6 3
pentru fiecare circumscripţie electorală 34. Circumscripţia electorală nr. 34 Judeţul Suceava 10 4
--------------------------------------------------------------------------- 35. Circumscripţia electorală nr. 35 Judeţul Teleorman 7 3
Numărul de mandate 36. Circumscripţia electorală nr. 36 Judeţul Timiş 10 4
Numărul circumscripţiei electorale Amplasarea ------------------ 37. Circumscripţia electorală nr. 37 Judeţul Tulcea 4 2
teritorială de de 38. Circumscripţia electorală nr. 38 Judeţul Vaslui 7 3
deputat senator 39. Circumscripţia electorală nr. 39 Judeţul Vîlcea 6 3
--------------------------------------------------------------------------- 40. Circumscripţia electorală nr. 40 Judeţul Vrancea 6 2
1. Circumscripţia electorală nr. 1 Judeţul Alba 6 3 41. Circumscripţia electorală nr. 41 Municipiul Bucureşti 29 13

321 322
42. Circumscripţia electorală nr. 42 Sectorul agricol Ilfov 4 2 circumscripţiile electorale unde nu s-au organizat asemenea alegeri.
-------- ------- 3. La epuizarea numărului de scrutine, Guvernul va asigura eliberarea unor
T O T A L : 328 143 noi cărţi de alegător, modificînd numai, în mod corespunzător, anul primului
ANEXA Nr. 2 tur de scrutin.
-------------------------------------------------------------------- 4. La eliberarea unui duplicat, sub denumirea 'Carte de alegător' se va
România dactilografia menţiunea 'Duplicat nr.......', trecîndu-se numărul duplicatului
CARTE DE ALEGĂTOR SCRUTIN SCRUTIN în ordinea eliberării sale.
eliberată de *) ............ Nr. 1 Nr. 2 ANEXA Nr. 3
............................ 1. MODELUL BULETINULUI DE VOT PENTRU ALEGEREA
semnătura şi locul -------------------------------------- CAMEREI DEPUTAŢILOR
ştampile **) ............... ROMÂNIA
pentru ***) ................ SCRUTIN SCRUTIN D
semnătura .................. Nr. 3 Nr. 4 BULETINDEVOT
domiciliul ................. -------------------------------------- PENTRU ALEGEREA CAMEREI DEPUTAŢILOR
---------------------------- Se socoteşte începînd cu primul *)
INTRANSMISIBIL scrutin după alegerile din 1992 Circumscripţia electorală nr.......
-------------------------------------------------------------------- ----------
-------------------------------------------------------------------- *) Se trece data alegerilor.
I ------------------- I I ------------------------ I
SCRUTIN SCRUTIN SCRUTIN SCRUTIN I 1) 2) I I I
Nr. 5 Nr. 6 Nr. 9 Nr. 10 IIII
I 3) I I I
-------------------------------------------------------------------- IIII
IIII
SCRUTIN SCRUTIN SCRUTIN SCRUTIN IIII
Nr. 7 Nr. 8 Nr. 11 Nr. 12 I ------------------- I I ------------------------ I
---------------------------------------------------------------------
Se socoteşte începînd cu primul Se socoteşte începînd cu primul I ------------------- I I ------------------------ I
scrutin după alegerile din 1992 scrutin după alegerile din 1992 I I I 4) 5) I
--------------------------------------------------------------------- IIII
*) Primarul localităţii. I I I 6) I
**) Semnătura primarului şi ştampila consiliului local al localităţii. IIII
***) Numele şi prenumele titularului. I ------------------- I I ------------------------ I
N O T Ă: N O T Ă:
1. Dimensiunile cărţii de alegător sînt: 11 cm lăţime şi 15 cm lungime, 1) Se trece denumirea completă a partidului, formaţiunii politice sau coaliţiei
literele sînt corp 10 verzal drepte, iar completarea cărţii se face cu cerneală acestora, în ordinea stabilită potrivit legii.
de culoare neagră sau albastră; faţa a 2 - a a cărţii de alegător este pe spatele 2) Se trece semnul electoral; între denumirea partidului, formaţiunii politice,
primei feţe. respectiv a coaliţiei acestora, precum şi semnul electoral să se păstreze
2. Scrutinele, în caz de alegeri parţiale, se scad din toate cărţile de alegător, distanţa de 3 litere. Semnul electoral se va imprima într-un spaţiu grafic de
deci şi din cele ale alegătorilor cu domiciliul în localităţile situate în 2,5 cm x 2,5 cm.

323 324
3) Se trec prenumele şi numele candidaţilor, în ordinea din lista de candidaţi distanţa de 3 litere. Semnul electoral se va imprima într-un spaţiu grafic de
depusă, precum şi, dacă este cazul, apartenenţa politică prescurtată prin 2,5 cm x 2,5 cm.
iniţialele partidului sau formaţiunii politice, după care se închide 3) Se trec prenumele şi numele candidaţilor, în ordinea din lista de candidaţi
patrulaterul. depusă, precum şi, dacă este cazul, apartenenţa politică prescurtată prin
4) Se trece menţiunea 'Candidat independent'; pentru fiecare candidat iniţialele partidului sau formaţiunii politice, după care se închide
independent se imprimă un patrulater distinct, în partea finală a buletinului, patrulaterul.
în ordinea prevăzută de lege. 4) Se trece menţiunea 'Candidat independent'; pentru fiecare candidat
5) Se trece semnul electoral. independent se imprimă un patrulater distinct, în partea finală a buletinului,
6) Se trec prenumele şi numele candidatului independent. în ordinea prevăzută de lege.
7) Toate prenumele, numele şi cuvintele ce se înscriu în interiorul 5) Se trece semnul electoral.
patrulaterelor se vor tipări cu literă corp 10 verzal drepte. 6) Se trec prenumele şi numele candidatului independent.
II. MODELUL BULETINULUI DE VOT PENTRU ALEGEREA 7) Toate prenumele, numele şi cuvintele ce se înscriu în interiorul
SENATULUI patrulaterelor se vor tipări cu literă corp 10 verzal drepte.
ROMÂNIA III. MODELUL ŞTAMPILEI SECŢIEI DE VOTARE
S Circumscripţia Electorală Nr.
BULETINDEVOT Secţia de votare nr.
PENTRU ALEGEREA SENATULUI IV. MODELUL ŞTAMPILEI 'VOTAT'
*) VOTAT
Circumscripţia electorală nr. ..... X)
*) Se trece data alegerilor *) Se trece numărul circumscripţiei electorale.
I ------------------- I I ------------------------ I
I 1) 2) I I I Data adoptării în Senat: Data adoptării în Camera Deputaţilor:
IIII
I 3) I I I Data promulgării:
IIII
IIII Data intrării în vigoare:
IIII
I ------------------- I I ------------------------ I

I ------------------- I I ------------------------ I
I I I 4) 5) I
IIII
I I I 6) I
IIII
I ------------------- I I ------------------------ I
N O T Ă:
1) Se trece denumirea completă a partidului, formaţiunii politice sau coaliţiei
acestora, în ordinea stabilită potrivit legii.
2) Se trece semnul electoral; între denumirea partidului, formaţiunii politice,
respectiv a coaliţiei acestora, precum şi semnul electoral să se păstreze

325 326
Parlamentul României
L nr. 92 publicat în M.Of. nr. 259 din data: 30/09/1997
Lege nr. 92
din 4 august 1992
L92/1997
pentru organizarea judecatoreasaă
Republicat în Monitorul Oficial al României nr. 259 din 30
Lege nr. 92 din 4 august 1992 pentru organizarea judecatoreasca
septembrie 1997

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.


TITLUL I
Dispozitii generale
Art. 1. - Autoritatea judecatoreasca se compune din
instantele judecatoresti, Ministerul Public si Consiliul
Superior al Magistraturii, fiecare cu atributiile proprii
prevazute de Constitutie si de lege.
Puterea judecatoreasca este separata de celelalte puteri ale
statului, avand atributii proprii ce sunt exercitate prin
instantele judecatoresti, in conformitate cu principiile si
dispozitiile prevazute de Constitutie si de celelalte legi ale
tarii.
Art. 2. - Orice persoana se poate adresa justitiei pentru
apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale
legitime. Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui
drept.
Instantele judecatoresti infaptuiesc justitia in scopul apararii
si realizarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale
cetatenilor, precum si a celorlalte drepturi si interese
legitime deduse judecatii.
Instantele judeca toate procesele privind raporturile juridice
civile, comerciale, de munca, de familie, administrative,
penale, precum si orice alte cauze pentru care legea nu
stabileste o alta competenta.
Ministerul Public reprezinta, in activitatea judiciara,
interesele generale ale societatii si apara ordinea de drept,
precum si drepturile si libertatile cetatenilor.
Art. 3. - Judecatorii sunt independenti si se supun numai
legii.
Art. 4. - Nimeni nu este mai presus de lege.

327 328
Justitia se infaptuieste in mod egal pentru toate persoanele, administratie.
fara deosebire de rasa, de nationalitate, de origine etnica, de Presedintii tribunalelor si ai curtilor de apel sunt ajutati in
limba, de religie, de sex, de opinie, de apartenenta politica, indeplinirea atributiilor de 1-3 vicepresedinti. Ministrul
de avere sau de origine sociala. justitiei stabileste tribunalele si curtile de apel la care vor fi
Art. 5. - Sedintele de judecata sunt publice, in afara de cate 2 sau 3 vicepresedinti, precum si judecatoriile la care
cazurile prevazute de lege. presedintii sunt ajutati de cate un vicepresedinte.
Art. 6. - Procedura judiciara se desfasoara in limba romana. Presedintii instantelor desemneaza judecatorii care urmeaza
Cetatenii apartinand minoritatilor nationale, precum si sa indeplineasca, potrivit legii si regulamentelor, si alte
persoanele care nu inteleg sau nu vorbesc limba romana au atributii decat cele privind activitatea de judecata.
dreptul de a lua cunostinta de toate actele si lucrarile Art. 13. - Tribunalele si curtile de apel pot avea doua sau
d