You are on page 1of 11

Subiecte OTR.

Varianta 1.
1.Grosimea smaltului-
Smaltul acopera toata coroana anatomica ã dintelui si se sprijina pe dentina subiacenta.
Grosimea sa este variabila , atat in raport cu grupul de dinti cat si cu diferite one de pe
suprafata coronara ã aceluiasi dinte.
-!,"-# mm la nivelul uspiilor molarilor$
-!,#-!," mm la nivelul cuspiilor pm$
-! mm la nivelul marginii inciale ã dintilor frontali$
-%,! mm la coletul incisivilor laterali.
Grosimea cea mai mare este regasita la nivelul suprafetelor ce intervin activ in procesele de
masticatie&suprafete ocluale, marg inciale, one in care se e'ercita cea mai mare presiune in
timpul actului masticator.
-grosimea smaltului descreste pe masura ce se coboara spre coletul dentar, unde se termina
sub forma unei muc(ii inguste, care vine in relatie cu cementul radicular.
-in )%-)"* din cauri smaltul este acoperit de cement$ #%* smaltul se intalneste frontal cu
cementul$ in "-1%* cauri smaltul si cementul nu au contact direct, lasand o portiune de
dentina descoperita in ona coletului dentar.
+n ona coletului smaltul este ft subtire, cu prisme putine, aspect atipic, ft fragile, iar in
dentina canaliculele dentinare sunt mai putine cu diametru redus.
!.,redentina
-ste o structura situata la granita dintre dentina pr-isa si pulpa dentara si are o structura
particulara datorita situarii sale intre cele ! structuri diferite.
-banda ingusta eoinofila, formata din fibre de colagen cu origine in tesutul pulpar, structurate
intr-o matrice e'tracelulara nemineraliata, repre de o mare cantitate de subst fundamentala
amorfa.
-capacitatea matricei predentinei de ã lega saruri minerale este mare, declansand procesul de
mineraliare ã acesteia.
-aici fibra Tomes preinta caracteristici ce reflecta o ona de tranitie de la corpul celuar la
prelungirea pr-isa, nr de organite celulare variind in fct de activitatea din ona.
#.+nlocuitorii de a(ar.
-pt reducerea factorului cariogen repreentat de cantitatea de a(ar din alimentatie.
Indulcitori naturali-a(aride &glucoa, fructoa, galactoa $
-polioli.alcooli dulci/& sorbitol, manitol, 'ilitol, maltiol, lactiol$
- polipeptide&t(aumatin, monelin.
Indulcitori artificiali&a(arina, ciclamat, aspartam.
0upa potentialul cariogen&-hidrati de carbon cu actiune cariogena mai mica decat ã
zaharozei1siropul de porumbce are "%* glucoa si "%* fructoa
--a(arul de cuplare, un amestec de polimeri de glucoa si fructoa obtinut prin
inginerie genetica
+n raport cu cantitatea de calorii: -indulcitorii mai putini calorici:
zaharina-folosita in alimentatia persoanelor cu diabet, grad de indulcite de #%% ori mai mare
decat ã sucroei$
-in concentratii mari .%,"*/ are efect cariopreventiv, nu este metaboliata de placa
bacteriana avand efect redus de in(ibare ã acesteia, in(iba cresterea Streptococului 2utans.
-sub forma de tablete, in conc 3%,1* are gust amarui 4metalic. de bitter/.
Aspartamul- are grad de indulcire de !%% de ori mai mare decat ã sucroei$
-in mod natural in ceai, cafea instant, gelatine, budinci, se poate adauga in gume de
mestecat, bauturi, etc.
-se presupune ca in(iba streptococul.
Ciclamatul de sodiu- indulcitor cu grad de indulcire de #%, cu gust mai putin amar decat al
a(arinei.
-indulcitorii calorici :
-sunt polioli, nu influenteaa p(-ul placii bacteriene, sunt trenaf in a(ar la nivelul ficatului si
se reorb lent in intestin. +n cantitati mari pot provoca diaree.
Sorbitol, Manitol-polioli cu actiune mai putin cariogena decat a(aroa, cu un grad de
indulcire de numai %," respectiv %,) .
-sunt fermentate lent de microorganismele placii bacteriene, de
Streptococus 2utans.
-rata productiei de acii e mica fata de cea ã sucroei, glucoei si fructoei,
si produc o mica scadere ã p(-ului.
-sorbitolul se gaseste natural in mere, alge, alimente pt diabetici, siropuri
medicinale.$ iar manitolul in compoitia unor ape de gura, paste de dinti si gume de mestecat.
Xilitolul-capacitate egala de indulcire ca a(aroa, dar nu este fermentat de Streptococus
2utans si la diolvarea sa se produce o absorbtie de caldura care produce un gust dulce 4
racoros.
- este cel mai eficient substituent nutritiv al a(aroei.
- Reduce formarea de acid in placa dentara, are deavantajul ca este de 1% ori mai
scump ca a(arul
- 5u pote fi metaboliat de microflora bacteriana si in paralel cu 6 poduce secretie
salivara abundenta , prelungita si in(iba acumularea placii bacteriene.
- Reduce prevalenta cariei cu 7)*, remineralieaa leiunile carioase necavitare.
- 6ol in paste de dinti si gume de mestecat.
Lycasin-amestec de sorbitol , mnitol, alti alcooli, efect cariogen redus, nu se metabolieaa
8limente care reduc in mod activ efectele a(arului din alimentatie si in(iba
demineraliarea.
-fect benefic il au& painea neagra, gume de mestecat fara a(ar, brana prin aportul de 9a,
fofati prin stimularea secretiei salivare.$ laptele prin caeina, 9a, fosfati$ cacao, lemn dulce cu
efect carioprotector.
7.:inerii de manusa
;ãplicare lor in strat uniform pe tegument dupa asepsia uuala sau c(irurgicala ã mainilor,
creeaa o micropelicula inviibila denumita generic <liner= manusa care are caracteristici&
- protejeaa pielea pe o perioada de #-7 ore contra microorg, subst c(imice, agenti
alergeni$
- permite perspiratia naturala ã pielii
- conserva pielea mainilor in stare (idratata si elastica$
- previna apartita dermatoelor$
- ajuta la evitarea macerarii pielii dupa o transpiratie e'cesiva in timpul unor
interventii de durata$
- faciliteaa aplicarea manusilor din late'.
-
".Clorhexidina- are activitte bactericida impotriva bact G> si G- si fungicide.
-efectul sau asupra Streptococului 2utans este mai mare decat asupra
Streptococului Sanguis si ã lactobacilului
2od de actiune&- se leaga de suprafate precum pelicula smaltului, (idro'iapatita, membranele
mucoaselor orale$
- stabileste legaturi cu supraftele bacteriene incarcate negativ det. 0istrugerea
componentelor citoplasmatice, si pe cele cu molecula mica$
- in(iba enmele metabolice principale bacteriene&glucoiltransferaa,
fosfoenolpiruvat, fosfotransferaa.
Tratamentul cu clor(e'idina trebuie repetaat la ) luni, reaparitia Streptocului 2utans dupa
aceasta perioada fiind datorata slabei penetrabilitati ã clor(e'idinei in placa din fosete, fisuri
si de pe supraf apro'imale.
-fluoriarile locale cresc potentialul antiseptic al clor(e'idinei.. activitate anticariogena
crescuta/
-prin utiliarea ã 1% ml solutie de clor(e'idina %,!* pt caltitul bucal, pe o perioada de !
saptamani, timp de 1 min? ! ori pe i, o recoloniare cu bacterii cariogene are loc abia dupa
7-) luni.
-9lor(e'idina este comercialiata si sub forma de gel, cu conc de 1* si se aplica profesional
cu o seringa de plastic sau cu ajutorul periutei dentare de catre pacient.
9latitul bucal cu clor(e'idina este indicat& pers cu risc crescut de carie, indif de categoria de
varsta si in asociere obligatorie cu fluoriari locale
-pt prevenirea transmiterii Streptococului 2utans de la
mama la sugar . ult trimestru de sarcina si primele ) luni ale sugarului/ si la copil , de la dd
temporari al cei permanenti
6ol clor(e'idinei fara recomndare medicala determina&-gust amar
-scaderea acuitatii gustative$
- colorarea dintilor si ã limbii in maroniu$
-iritatii si descuamari ale mucoasei orale$
-edem al glandelor salivare parotide$
TR+9:OS85@:- spectru larg de actiune antimicrobiana, are rol imp in reducrea placii
bacteriene, ã gingivitelor, ã formarii tartrului sia aparitiei cariilor dentare.
-prin utiliarea triclosanului #* si !* copolimer in pasta de dinti, s-ã observat
o scadere ã formarii placii bacteriene si ã aparitiei gingivitelor
6!unctiile sali"ei
1.regleaa p(-ul prin sist sale tampon$
!.mentine ec(ilibrul ecologic al cavit bucale$ indepparteaa resturile alimentare si alte
particule straine ce pot constituii medii de cultura pt devoltarea microorg.$
# .are rol de diluare.clerance/$
7.rol de lubrifiere ã mucoasei bucale prin umectarea sa continua si tapetarea ei in strat fin cu
mucina, are consecinte trofice, digestive, fonetice.
". rol in digestie, cu formarea bolului alimentar cu ajutorul amilaei salivare$
). rol in e'cretia unor cataboliti, subst org si anorganice, medicamente$
A. favorieaa perceptia gustativa $
B. prin preenta apei are efect de spalare si datorita apei si mucine are rol in masticatie si
fonatie.
#!actoriiteoria moderna in aparitia cariei
Carenta in "itamine-"it $u rol important in etapa de formare % matricei organice si de
minerali&are % dintilor Cele mai importante "ita'mine sunt cele liposolubile ( si C si "it
) hidrosolubila
Carenta in "it (- vit ã are rol imp in formarea epiteliului adamantin, care secreta matricea
organica ã smaltului.
-deficitul de vit C in perioada formarii matricei organice ã smaltului poate determina
metaplaii severe ale smaltului.- in carenta ft grava ã vit C pot sa apara leiuni (ipoplaice la
dintii temporari.
-atrofia org smaltului cu sistarea formarii lui
-larirea onei de predentina care se formeaa in momentul preentei
avitaminoei C
-mineraliare deficitara ã dentinei primului molar superior$
- intarieri in eruuptia dintilor.
Carenta in "it C*acid ascorbic+,
-vit 9 are rol ft imp in odontogenea, in dev si diferentierea odontoblastilor si in sintea
colagenului dentinar.
-are rol in formarea parodontiului marginal si al pulpei dentare
-se observa urm defecte&- lipsuri dentinare, microc(isturi in smalt, micro(emoragii. are
repercursiuni mai mult asupra sugarilor, copiilor/$
-itamina ).-in procesele metabolice, fiind indispensabila metab intermediar al (idratilr de
carbon. +n lipsa vit D1 subt organica ã smaltului va avea un procent de proteine diminuat fata
de normal.
/ligoelementele
0rincipiile nutriti"e*glucide, proteine, lipide+
.1lucidele-det perturbari in form smaltului, creste frecventa scariei, smaltul format erste mai
putin mineraliat si scade reistenta la carie
20roteine-rol important in structurarea tes dure dentare, in principal al smaltului, dinti mai
mici si fisuri de smalt mai profunde.
3Lipidele-daca lipsesc in perioada de formare ã matricei organice ã smaltului, det o carenta
in 88 esentiali si leiuni ale ameloblastilor.Smaltul format in aceasta perioada are aspect de
<fagure de miere= prin formarea meomogena ã matricei organice ã smaltului
-in perioada posteruptiva , lipidele favorieaa cariopreventia, impiedicand depunerea de ,0
pe supraf dentare prin sc(imbarea proprietatilor de suprafata ale smaltului.
)olile infecto-contagioase
8fect infecto-contagioase precum rujeola, scarlatina, varicela, facute de femeia insarcinata
sau de copil in perioada de formare ã matricei organice ã smaltului, pot antrena (ipoplaii ale
smaltului.
-sifilisul congenital det defecte importante la nivelul coroanelor denatre, (ipoplaii ale
smaltului dd incisivi si ai primului molar ai ambelor arcade, dintii sunt mai mici , cu aspect
dde forma tronconica
0erturbarea minerali&arii matricei organice % smaltului
Carenta in calciu si fosfor
-fosfati,
-magne&iu,
-fluor,-confera dintilor o reistenta crescuta la carie, confera reducerea solubilitatii
smaltului in mediu acid, cre creste reistenta la carie.
Carenta in "it 4
0erturbarea etapei de maturare preerupti"a % smaltului
!actori loco-regionali
54M!-S,4M!-6
Indicii de apreciere % carieiSe reali&ea&a prin stabilirea :
-nr de dinti *supraf+ cu le&iuni carioase netratate*4+,
-nr de dinti *supraf+ lipsa *M+,
-nr de dinti *supraf+ obturate*!+
4M!-S care se refera la numaratoarea suprafetelor si 4M!-6 care se refera la
numaratoarea dintilor
-in entitia temporara este def-t sau def-s unde 7e8 repre& nr dintilor temporari extrasi
9riteriile fol in definirea preentei cariei repreinta o valoare prag$ suprafetele indemne de
carie includ o proportie necunoscuta de diagnostice fals 4negative.+n consecinta, orice
estimare ã prevalentei cariei va fi subestimata in raport cu prealenta reala.necunoscuta/.
8tunci cand inregistram un dinte ca fiind lipsa, trebuie sa avem siguranta ca ã fost
pierdut in urma evolutiei cariei dentare..e'& e'tractia molarilor de minte/
9(iar daca aceasta certitudine e'ista, includerea lui <2= in indicele 026-S
poateconduce la o supraestimare considerabila ã e'perientei carioase ã individului. reultate
fals-poitive/
-'& un molar are doar suprafata ocluala afectata de carie, dar datorita unei evolutii
rapide se poate ajunge in final la e'tractia lui$ in acest ca in scorul 026-S vor aparea inca "
suprafete e'trase.0e aceea componenta <2= este frecvent e'clusa din scorul 026-S , dar este
intotdeauna inclusa in scorul 026-T
+n caul componentei <6= atunci cand o singura suprafata este afectata de carie, este
posibil ca restaurarea cavitatii sa fi fost e'tinsa pe suprafete dentare necariate, pt realiarea
retentiei. Si in acest ca va fi inregistrat un reultat supraestimat e e'perientei la carie.&.
9!actorii de care depinde formarea placii si etapele
6actorii de care depinde formarea ,0&
dieta alimentara, cantitatea si calitatea salivei, varsta pacientului, igiena orala aranjamentul
dintilor pe arcada, preenta unor afectiuni generale.
8re loc in # etape&
1. formarea unei pelicule care acopera dinteel$
!. coloniare bacteriana initiala ã peliculei$
#. coloniare secundara sau maturare ã peliculei.
1. pelicula primara repre faa initiala de dev ã ,0.
-toate supraf dentare, mucoasele bucale vor fi acoperite cu aceasta pelicula cu structura
organica , form din glicoproteine salivare ,lic(id crevicular, resturi celulare etc.
-in primele ore este lipsita d microorganisme, dare coloniata rapid de bacterii. bactrii
pioniere/, nu sunt dependente de preenta a(aroei. Grosime %."-#Em
!. trecerea de la pelicula la ,0 e ft rapida, facandu-se prin depunerea primului strat de coci si
bacili G> in special lactobacilil si 8ctinomFces Vascosus, celule epit si ,25.
-form initiala ã placii dureaa ! ore apoi apare coloniarea initiala pe supraf oclualaa ã
dintilor
- la ! ile de la formare, ,0 isi dubleaa masa si in decursul ã !1 ile, coloniile microbiene
devin stabile.
#. ,0 continua sa se populee cu bacterii secundare , sa se maturiee astfel in final sa contina
o cantitate ft mare de germeni la care se adauga 9a, fosfor, G, 5a, 2g, (idrati d ecarbon,
enime , acii, germeni etc
- in #% ile de la coloniarea peliculei primare, apare ,0 matura.
-arianta 2
.:olurile smaltului
1.prin grosimea sa, smaltu lalaturi de dispoitivul de sustinere al dintelui in alveola, care preia
mare parte din presiunile masticatorii e'ercitate asupra dintelui si le repartieaa intregii
arcade dentaresi de aici mai departe osului ma'ilar, are RO: in neutraliarea partiala ã
presiunilor masticatorii$
!.,rotejeaa prin grosimea si structura sa, tesutul pulpar de e'citatiile fiice , c(imice si
electrice din cavitatea bucala$
#. prin forma sa neregulata are un rol activ in procesele functionale, favoriand triturarea,
apucarea , taierea alimentelor si formarea bolului alimentar.6orma neregulata ã supraf dentare
creeaa, in egala masura one de susceptibilitate la acrie.
2Caractere fi&ice dentina*enumerare+
-culoarea la dintii temporari este alb-galbuie si galben desc(is la dintii permanenti.0entina
devine mai inc(isa la culoare odata cu inainteraa in varsta.
-semitransparenta&dentina este mai putin transparenta decat smaltul$
-duritatea:" pe scara 2o(s , mai mare decat ã osului, dar mai mica decat ã smaltului.
-conductibilitatea termica si electrica:este mai mare decat ã smaltului in scopul evitarii
inflamarii pulpei
-depresibilitatea&preinta grad mic de elasticitate
-radioopacitate:maimica decat ã smaltului si ã osului dar mai mare decat ã
cementului.datorita gradului de mineraliare.
-permeabilitatea:datorita tubilor dentinari care o strabat de la jonctiunea amelo-dentinara si
pana la tesutul pulpar este un tesut permeabil.
3Cementul acelular si afibrilar
-este cementul lipsit ed ceule si de fibre, format la sf perioadei de maturare ã smaltului,
inaintea eruptiei dintelui pe arcada.
-se gaseste situat in onele de degenerescenta ale epit adamantin redus, de la nivelul coletului
dentar.
-este un strat subtire cu aspect de plaje iolate, si cu o preenta doar in )%* din cauri,
acoperins smaltul cervical pe o anumita intindere.
-absenta sa in 7%* din cauri sugereaa faptul ca preenta sa nu e indispensabila
-nu are functii de legare prin adeiune la dinte.
; )ioha&ardul
9lasificarea diverselor boliinfectioase pe plan international se face pe baa nivelului de risc
biologic.bio(aard/ &
5ivelul1 & Dacillus subtilis, - 9oli $ varicela $
5ivelul !& Hepatita D,9, gripa, virusul Iest 5ile, salmonela$
5ivelul #& 8nt(ra', H+V,S8RS,pojar, TD9, febra tifoida, febra ga$bena$
5ivelul 7& 6ebre (emoragipare, -bola etc.
<:olul echipamentului de protectie
-rolul de ã proteja pielea si membranele , mucoase.oc(i, nas gura/ ale cadrelor
medicale in ca de e'punere la materiale infectate.potential infectate/ provenite de la pacient$
-ã limita efectele adverse ce pot fi induse de contactul cu diverse substante c(imice
utiliate in cadrul etapelor de tratament medical sau de intretinere efectuate in cab de
medicina dentara.
-reduce riscul de transmitere de agenti patogeni pe cale sanguina sau aeriana.secundar/
si face parte integranta din precautiunile universale sau aditionale.
-sunt de unica folosinta , folosite de unsingur cadru medical si secundar l apacient, pt
ca unele dintre ele pot fi folosite la maimulti pacienti dupa o decontaminare corespunatoare,
in timp ce altele sunt sc(imbate de mai multe ori, in fct de necesitati.
6:olul cariopre"enti" al lichidului bucal,
1. scurteaa timpul de clerance.diluare/ al alimentelor fermentabile$
!. scurteaa timpul de clarence salivar al microorganismelor cariogene prin aglutinare si
spalare mecanica$
#. tamponeaa aciditatea bucala prin sistemele tampon si datorita unor subst,
alcaline.sialina, uree erc/$
7. in(iba metab bacteriilor si are efect bactericid$
" . previne coloni'area smaltului cu microorg cariogene$
). in(iba adeiunea microbiana$
A. satureaa ,D cu subst minerale ce protej smaltul importiva demineraliarii$
B. ajuta la remineraliarea proceselor carioase incipiente necavitare prin formare de fosfati
de 98 , activitate potentata ce 6.
#)locare prin imuni&are
Obiectivu ll teoretic al vaccinarii consta in amplificarea potentialului protector al
sistemului imun.
-imuniarea sistemica nu confera siguranta in tratamentul preventiv al cariei dentare si s-ã
demonstrat utilitatea metodelor si mec care induc raspunsuri salivare imune impotriva
streptococului mutans.
- pt controlul placii bacteriene, cea mai utila si specifica metoda este folosirea unor
anticorpi omologi ai componentelor de suprafata sau e'tracelulare microbiene, prin
metoda imuniarii mucoale.
+g C secretorie este principala clasa de 89 elaborata de sist imun local si principala +g din
saliva, apara impotriva coloniarii suprafetelor dentare de catre streptocoii mutans.
-
-stte produsul sistemului imun mucoal comun, format din limfocitele D si T
sidescendentii lor.
-metoda traditionala de imuniare mucoala este cea orala dar se stie ca mai eficienta este
imuniarea naalapt ca produce raspuns imun local atat in secretiile naale cat si in saliva.
-categoria de varsta careia i se adreseaa acest tip de vaccin & copiii
-varsta optima de vaccinare este cuprinsa intre )-1B luni. O revaccinare se recomanda
incepand cu varsta de ) ani, cand incepe perioada dentitiei mi'te.
5Modalitatea prin care inter"in hidratii de carbon in cariogene&a
-contactul (idrocarbon cu dintele este factor esential in cariogenitate, ca si timpul de
stationare.de clerance/ in cavitatea bucala ã (idratilor de carbon are legatura directa cu
efectul lor cariogen.
- participarea anumitor forme fermentabile de (idrocarbonate in formarea placii bacteriene
care depinde de proportia de & momoa(aride, dia(aride, polia(aride$
-posibilitatea ca majoritatea formelor sa fie metaboliate pana la acid lactic$
-dintre (idratii de carbon, cei mai cariogeni sunt&
J K8H8ROK8
JJJ(idratul de carbon cu cel mai mare potential cariogen pt ca& J este folosit de
microorganisme pt inmultire si devoltare$
J substratul esential al polia(aridelor e'tracelulare insolubile din constitutia
placii bacteriene$
J usor fermentabil d catre microorganisme$ ducand rapid la aparitia unei
cantitati mari de acii organici$
J are capacitatea de ã intensifica producerea de glicani care prin acumulare ,
cresc grosimea placii bacteriene si aderenta sa la smalt si asigura astfel o bariera de
protectie fata de sistemele tampon din lic(idul bucal$ pHJul ramanand in aceste conditii
scaut o perioada de timp mai lunga$
JJJ 2onoa(aridele .lactoa, galactoa/ sunt mai putin cariogene, efectul lor patogen este
dependent de timpul de stationare in cabvitatea bucala, deci de factorii care
conditionaeaa cleranceul
JJJdin desfacerea dia(aridelor si polia(aridelor, vor reulta acii organici , dar ritmul
de formare precum si cantitatea lor este mica.
LLLLLLL. de aici/
J a(aroa este substratul esential pt sintea polia(aridelor e'tracelulare
insolubile. glucan, fructan/ cu rol important in adeivitatea placii bacteriene pe suprafata
smaltului.
Jaceasta sintea este atribuita in mod special streptococului mutans$
Jmajoritatea tulpinilor de streptococ au un cuplu de enime care permit sintea de
polia(arii intracelulari, fol substraturi ft variate de (idrati de carbon& amidon, glucoa,
a(aroa$
Jprin actiunea florei microbiene, (idratii de carbon sunt metaboliati pana la treapta de
acii.
Jdatorita aciilor, pHJul de la interfata placaJsmalt coboara pana al valori intre 7,BJ",!
$cu cat consumul de ( de c este mai mare, si contactul cu dd mai lung, apare p( critic si
demineraliarea smaltului 
9Sigilarea santurilor si fosetelor
6osetele si santurile sunt one cu susceptibilitate mare la carie din caua retentiei placii
bacteriene si ã eficientei scaute ã fluoriarilor locale.
Jsigilarea santurilor si fosetelor are cel putin # efecte&
Msigilarea pp umplerea fosetelor si santurilor cu o rasina reistenta la atacul acid$
- sigilarile impiedica dev streptococilor mutans in (abitatul lor preferat$
- fosetele si santurile pot fi curatate mai usor si mai eficient$
N deavantaje&
-riscul ca sub sigilant sa se afle carie$
-retentia precara ã materialului de sigilare mai ales atunci cand nu se poate face iolare
efectuata corect$
-pret ridicat?
Studiile arata ca leiunile active sigilate 5@ mai progreseaa , iar retentia
sigilarilor este mai buna decat cea ã obturatiilor ocluale cu amalgam.
Sigilarea se face cu mat compoite, cimenturi ionomere de sticla si dupa
sigilare se aplica un tratament de fluoriare locala.
-se indica iolarea fosetelor si santurilor imediat dupa eruptia dintelui-$
- 21 si 2! de obicei cei mai indicati
-iolarea perfecta, contaminarea cu saliva fiind caua principala ã esecurilor$
-indicatia de sigilare ã dd temporari se reuma la pacientii cu risc crescut de carie$
-sigilarea trebuie controlata la intervale de ) luni, deoarece pierderea adeivitatii la smalt
este frecventa.
.=0laca bacteriana, locali&are, structura,metode de e"identiere
,laca bacteriana este un depoit moale care formeaa un biofilm care adera de suprafetele
dentare dure dar si de diiferite structuri din cavitatea bucala.mucoasa bucala, restaurari
coronare, protee fi'e, mobiliabile etc/. 8cest depoit moale este format din
microorganisme unite intre ele cu ajutorul unei matrici organnice, iar coloniarea
suprafetelor dentare de catre acestea este dependenta sau independenta de a(aroa.
,D poate fi supragingivala si subgingivala.
-placa supragingivala este localiata pe suprafata bucala si linguala ã dintilor , sau pe cea
palatinala$ pe suprafetele pro'imale, in santuri si fisuri.
-poate fi viualiata pe suprafata coroanelor clinice ale dintelui si pe marginea gingivala,
atunci cand are grosime mai mare si devine o masa de culoare alba sau galbena.
,laca subgingivala se depune in santul gingival si pungile parodontale, nu se observa
direct cu oc(iul liber ci doar cu revelatorii de placa.subst colorante speciale/ sau la
palparea cu sonda dentara.
Revelatorii de placa trebuie sa nu fie to'ici$ sa aiba capacitate crescuta de colorare ã
,D fara ã colora tes dure dentare$ sa persiste culoare si dupa clatire,$ sa se indepartee usor
dupa periajul dentar.
9ele mai cunoscute substante revelatoare de placa sunt&
-tinctura de iod !*$ albastru de toluidina 1*$ eoina 1*$ (emato'ilina %,1*$
8re loc in # etape&
". formarea unei pelicule care acopera dinteel$
). coloniare bacteriana initiala ã peliculei$
A. coloniare secundara sau maturare ã peliculei.
!. pelicula primara repre faa initiala de dev ã ,0.
-toate supraf dentare, mucoasele bucale vor fi acoperite cu aceasta pelicula cu structura
organica , form din glicoproteine salivare ,lic(id crevicular, resturi celulare etc.
-in primele ore este lipsita d microorganisme, dare coloniata rapid de bacterii. bactrii
pioniere/, nu sunt dependente de preenta a(aroei. Grosime %."-#Em
!. trecerea de la pelicula la ,0 e ft rapida, facandu-se prin depunerea primului strat de coci si
bacili G> in special lactobacilil si 8ctinomFces Vascosus, celule epit si ,25.
-form initiala ã placii dureaa ! ore apoi apare coloniarea initiala pe supraf oclualaa ã
dintilor
- la ! ile de la formare, ,0 isi dubleaa masa si in decursul ã !1 ile, coloniile microbiene
devin stabile.
#. ,0 continua sa se populee cu bacterii secundare , sa se maturiee astfel in final sa contina
o cantitate ft mare de germeni la care se adauga 9a, fosfor, G, 5a, 2g, (idrati d ecarbon,
enime , acii, germeni etc
- in #% ile de la coloniarea peliculei primare, apare ,0 matura.
-$:I$>6$ 3
.0ermeabilitatea dentinei
-datorita preentei numerosilor tubi dentinari care o strabat de la jonctiunea amelo-
dentinara spre pulpa , este un tesut permeabil.
-permeabilitatea sa este mai mare la dintii permanenti tineri si de ea depinde aparitia
durerii dentinare si depinde de o serie de factori&
-varsta pacientului, modificarile (istologice care se petrec odata cu varsta,
remineraliarea prin saliva$ apoitia de dentina tertiara$Aoate interfereaa cu transmisia
(idrodinamica prin canaliculele dentinare.
-profunimea cavitatii, si deci raportul plagii dentinare cu pulpa dentara. 9u cat
deentina denudata este mai aproape de camera pulpara, cu atata diametrul canaliculelor
dentinare este mai mare, fibrele mnervoase terminale sunt mai aprope de mediul e'terior,
deci transmiterea durerii este mai promptadecat in situatia in care stratul de dentina ce
separa camera pulpara de mediul bucal este mai bine repreentata$
-proteinele salivare sau plasmatice care pot produce o inc(idere temporara ã
canaliculelor dentinare limitand transmiterea stimulilor nociceptivi, deci aparitia durerii pe
timp limitat$
- datorita unor diferente regionale & neregularitati canaliculare asociate cu
depunere minerale$depoite de colagen intracanalare.
2!unctiile cementului
- repreinta stratul tisular necesar pt atasarea ligamentelor alveolo-dentare care
unesc radacina si osul alveolar intr-o legatura fle'ibila. :ipsa cementului de pe
suprafata radiculara ar face ca rad dintelui sa nu poata fi fi'ata in alveola deoarece
ligamentele alveolo-dentare nu se pot fi'a de dentina.
- ,rotejeaa radacina dentara$
- 2entine relatiile ocluale si permite adaptarea functionala ocluala, prin
compensarea pierderilor de substanta dura dentara ca urmare ã proceselor de uura$
- ,ermite repararea pierderilor de substanta radiculara aparuta dup traumatisme$,
reorbtie radiculara e'terna$
- Se depune permanent pe suprafata radiculara peste cementul ibatranit, asigurand
astfel pastrarea intacta ã ligamentului allveolo-dentar si functia sa normala.
- 0intii mandibulari preinta (ipercementoa de 7," ori mai mult decat cei ma'ilari.
- Hipercementoa functionala-ca urmare ã suprasolicitarii masticatorii ã
parodontiului de sustinere si se manifesta prin cresterea unor aripioare laterale in
spatiul periodontal.
- Hipercementoa fiiologica-apare paralel cu atrofia oasoasa ã parodontiului
marginal det de varsta$
- Hipercementoa cu localiare la nivelul furcatiei radiculare, poate determina
sudarea rad intr-una daca se depune e'cesiv$
- H. ,eriapicala in caul unor procese apicale cronice$
- ( aparuta in urma unor traumatisme$ etc.
3Clasificarea mastilor
. Masti de consultatie- realiate din celuloa dispua intr-un strat, asigura o protectie
variabila la particule cu diametru peste " mili m de la o dist de pana al 1 m.
-majoritatea microorg parogene au dimensiuni inferuoare si capacitatea mastilor de
protectie antimicrobiana este ft redusa..se numesc masti nefiltrante
2Masti chirurgicale*filtrante+-realiate din T5T 4tesut netesut, creste capacitatea de
filtrare.
-mastile din T5T au urm caracteristici&-rreptung(iulare cu !-# pliuri pe a'ul lung al
mastii, ce le asigura fle'ibilitate marita, au ca sistem de fi'are supranaala o banda
metalica modelabila
- (emicupe. scoica, botnita/-cu dimensiuni standard$ rigide fara posibilitate de
adaptare l contururile faciale ale purtatorului.
;
,ropunerea mea este urmatoarea&
!O ian - Radiologie
" feb - ,edagogie
B feb - -rgonomie > diagnostic
11 feb - ,reventie
1" feb - OTR
1B, 1O feb - +muno
!1 feb - Gineco