You are on page 1of 16

FORMELE DEMOCRATIEI

1. Democratia directa
Democratia directa se caracterizeaza prin faptul ca poporul exercita puterea pulica
el insusi! fara sa recur"a la intermediul unui indi#id sau al unei "rupari de indi#izi! cum ar fi
parlamentul.
Aceasta definitie data democratie directe are insa o #aloare mai mult teoretica!
decat practica.
Intr$adc#ar! c%iar in democratiile directe este o imposiilitate ca toate functiile
statului sa fie exercitate de popor in mod permanent. In "eneral! in aceste democratii!
poporul exercita el insusi numai functia le"islati#a! in timp ce celelalte functii sunt dele"ate
unor ma"istrati pentru tot inter#alul de. timp cat adunarea poporului! care se intruneste
numai la anumite perioade! nu functioneaza. Astfel! poporul nu exercita totalitatea
functiilor statului decat in timpul cat sunt intrunite aceste adunari periodice. Cu toate acestea!
nu se poatespune! $ asa cum face M. Du#er"er! $ ca cetatenii democratiilor directe
sunt &"u#ernanti temporari! dar "u#'ernati permanenti'. Ei nu sunt "u#ernati permanenti!
caci! in principiu! in timpul cat adunarea intre"ului popor este reunita! toate functiile
statului sunt exercitate direct de popor! astfel incat! cel putin pentru acest timp! poporul
"u#erneaza! dar nu este "u#ernat.
Ca exemple de democratii directe se dau in mod oisnuit cetatile antice. Cum insa! in
aceste cetati! numarul scla#ilor! care erau lipsiti de drepturi politice! depasea pe cel al
oamenilor lieri! in realitate ele erau mai curand aristocratii decat democratii.
La aceste exemple culese din antic%itate se adau"a astazi cate#a cantoane
el#etiene! cu o populatie foarte putin numeroasa si cu o asezare "eo"rafica ce le izoleaza
oarecum de restul tarii ()laris. cele doua cantoane *nter+ald! cele doua cantoane
Appenzell,.
Democratia directa este o forma de "u#ernamant tot mai rar intalnita in dreptul
comparat! caci functionare.a ei normala presupune existenta unui numar de conditii care
sunt "reu de intrunit in acelasi timp.
Aceste conditii sunt sintetizare dupa cum urmeaza de profesorul L! le Fur
1
.
$ &O populatie putin numeroasa'! caci daca ea atin"e! ca in statele moderne! milioane
de indi#izi! este o imposiilitate ca toti acestia sa fie reuniti laolalta pentru a %otari.
*n teritoriu toarte restrans'! caci altfel dificultati practice insurmontaile s$ar
opune reunirii in acelasi timp si in acelasi loc a tuturor cetatenilor statului.
$ &-osiilitatea pentru totalitatea sau! cel putin! pentru ma.oritatea
cetatenilor de a se pronunta in cunostinta de cauza asupra c%estiunilor ce le
sunt supuse'. Democratia directa presupune astfel o populatie cu o serioasa
educatie cetateneasca si o opinie pulica ine orientata.
$ ..*n spirit de corp #iu si foarte luminat prin sentimente de .ustitie si
de concordie'! intr$adc#ar! democratia directa an"a.eaza in prima linie de lupta
a #ietii politice intre"ul popor. De aceea! daca marea masa a populatiei nu este
insufletita de moderatie! democratia directa poate duce la potentarea! pana la
anar%ie! a luptelor politice.
2. Democratia indirecta
Democratia indirecta sau reprezentati#a se caracterizeaza prin faptul ca! in cadrul ei!
su#eranitatea nu se exercita direct de popor! ci prin intermediul unui parlament ales pe
timp mar"init.
Aceasta definitie a democratiei indirecte arc insa ne#oie de un corecti#! in sensul de a
se'preciza ca! in realitate! in democratia reprezentati#a nu toate atriutele su#eranitatii se
exercita prin reprezentanti alesi.
/umai functia le"islati#a este incredintata intotdeauna unei adunari desemnate
prin #ot de corpul electoral! in timp ce functia executi#a si cea .urisdictionala pot fi date in
competenta unor or"ane formate pe alte aze.
O prolema le"ata de cea a democratiei indirecte este cea referitoare la natura
.uridica a raporturilor dintre natiune si alesi 010f23c i ei.
Dupa cum s$a aratat mai sus! in conceptia politica a Re#olutiei franceze din 1345! $
conceptie a carei influenta se resimte si astazi in unele formulari constitutionale! $
su#eranitatea natiunii este inalienaila.
Daca se admite aceasta idee! concluzia ce se impune este ca natiunea! atunci cand
isi ale"e reprezentantii intr$o adunare le"islati#a! nu le poate transfera su#eranitatea! caci
aceasta nu se poate instraina. Dar! atunci pe ce isi intemeiaza acesti reprezentanti dreptul
de'a %otari in numele natiunii 6
-entru a explica natura .uridica a raporturilor dintre natiune si alesi 010f23c i ei! s$a
facut apel in primul rand la teoria reprezentatiunii din dreptul ci#il! reflectata in dreptul
pulic in institutia mandatului imperati#.
/atiunea nu$si instraineaza su#eranitatea alesilor ei! ci le da numai o dele"atie de a
o reprezenta! intocmai cum! in dreptul ci#il! o persoana da mandat alteia sa faca in
numele ei si pentru ea anumite acte .uridice. Alesul nefiind in aceasta conceptie decat un
simplu mandatar al ale"atorilor care 1$au trimis in parlament! el este tinut sa se conformeze
#ointei acestora! #ointa al carui executor este. Dupa cum in dreptul ci#il mandatarul
este dator sa indeplineasca instructiunile rnandantului sau. iar cand asemenea
instructiuni lipsesc! treuie sa caute care i$ar fi fost intentia! tot astfel in
dreptulconstitutional! reprezentantii alesi de o circumscriptie oarecare sunt le"ati
de pro"ramul pe aza caruia au fost trimisi in parlament! iar cand un asemenea pro"ram
lipseste! ei sunt datori .sa$se lase calauziti de sentimentele si opiniile ale"atorilor din
circumscriptia respecti#a. -e de alta parte! intocmai ea in dreptul ci#il! ale"atorii pot
re#oca in orice moment mandatul dat! in cazul in care nu mai au incredere in mandatarul
lor
1
.
7 Aceasta prima teorie! prin faptul ca lea"a pe mandatarii natiunii de #ointa
ale"atorilor lor. este numita in mod oisnuit &teoria mandatului imperati#'. Ea si$a "asit o
inte"rala aplicatie in or"anizarea 8tatelor )enerale din Franta #ec%iului re"im si o partiala
reflectare in El#etia! la 9erna si 8c%aff%ausen. prin recunoasterea dreptului ale"atorilor de
a pro#oca oricand re#ocarea adunarii alese prin #otul exprimat de ei in cadrul unei noi
ale"eri!or"anizate ca urmare a semnarii unei initiati#e in acest sens de catre :n
numar determinat dintre ei.
Teoria mandatului imperati# a tst.de asemenea partial adoptata in unele
constitutii particulare ale statelor memre ale 8.*.A. Aceste constitutii. pe calea af;a$
numitului &recall'! dau unui numar determinat de cetateni dreptul de a face sa se con#oace
corpul electoral! in scopul de a ale"e un reprezentant pentru locul de#enit astfel #acant!
fostul reprezentant a#and insa dreptul sa candideze si el pentru a fi reales.
Aceasta teorie nu a izutit sa se incetateneasca in dreptul modern.
-rincipalele oiee'tii care i s$au adus sunt urmatoarele<
$ Ea transforma parlamentul intr$o institutie inutila! caci. din moment ce alesii sunt
oli"ati sa se conformeze #ointei ale"atorilor circumscriptiei in care au candidat! in loc sa
se instituie un parlament! ar fi mai simplu daca s$ar centraliza pro"ramele asupra carora s$
a.pronuntat corpul electoral.
$ Ea nu se poate concilia eu existenta unor adunari inzestrate cu puteri
delierati#e! caci o discutie in parlament nu ar mai a#ea nici un rost daca n$ar
putea sc%ima opinia deputatilor! acestia fiind oli"ati totusi sa #oteze potri#it
#ointei exprimate de ale"atorii lor.
Fata de aceste critici aduse teoriei mandatului imperati#! s$n cautat sa se dea o alta
explicatie raporturilor dintre natiune si alesi 010f23c i ei.
8$a spus anume ca! din moment ee su#eranitatea este indi#iziila! numai natiunea in
totalitatea ei o poate dele"a unor reprezentanti. Iata de ce nu se poate spune ca deputatii
detin puterea de Ia circumscriptia care i$a ales! ci ei sunt dele"atii intre"ii natiuni ca
persoana distincta de indi#izii care o compun! dele"atie pe care o exercita in comun in
parlament. Asa fiind! alesul! atunci cand exprima o opinie sau da un #ot= nu treuie sa aia
in #edere interesele si #ointa unei anumite circumscriptii! ci pe cele ale intre"ii natiuni.
/ici acesta teorie nu a putut fi socotita satisfacatoare.
Aceasta pentru ca. din punct de #edere teoretic! ca pleaca de la ideea ca exista o
#ointa a natiunii distincta de #ointele indi#izilor care o compun! idee care! dupa cum am
aratat! nu poate fi acceptata intr$o perspecti#a stiintifica stricta.
-e de alta parte! daca se pleaca de la ideea ca natiunea in ansamlul ei si$a
exprimat #ointa cu ocazia ale"eri lor! teoria mandatului reprezentati# duce la consecinta ca
parlamentul este tinut sa respecte tot timpul unei le"islaturi pro"ramul pe aza caruia a
fost ales. Or. in momentul ale"erii! natiunea a putut .udeca "resit sau pur si simplu n$a
putut sa emita o .udecata! fiind #ora de o situatie ce nu a inter#enit inca. Din acest moti#!
este e#ident ca parlamentul nu #a putea fi tinut sa se conformeze intotdeauna #ointei
ale"atorilor exprimate cu ocazia ale"erii parlamentului
1
.
Dimpotri#a! daca teoria mandatului reprezentati# este interpretata in sensul ca
ale"erea de catre o circumscriptie confera alesului o functie sociala! in temeiul careia el este
c%emat sa exprime #ointa "enerala a natiunii asa cum ea e#olueaza de la un moment la altul
de$a lun"ul le"islaturii! consecinta este ca alesul! ori de cate ori #a fi c%emat sa emita un #ot
in parlnmet. #a fi oli"at sa caute sa descifreze care este #ointa ma.oritatii corpului
electoral si sa i se conformeze. Dar admitand ca raporturile dintre ale"atori si alesi ar urma
sa fie concepute pe aceasta aza. rezultatul ar fi ca alesul! elierat din stransoarea oricarei
directi#e #enite de la ale"atorii sai! ar doandi o foarte lar"a liertate de apreciere in a
decide care este la un moment dat #ointa "enerala a natiunii. Tocmai din acest moti#!
despre aceasta teorie numita a mandatului reprezentati#. M. Du#er"er a spus ca! in
practica! ea duce.la deformarea ideii de reprezentare politica si transfera ade#arata
su#eranitate de la natiune la parlament
0
.
Treuie sa se oser#e apoi ca teoria mandatului reprezentati# este departe de a da
expresie unei realitati a #ietii politice din diferitele tari cu sisteme democratice de
"u#ernare. In toate aceste tari! alesii sunt inre"imentati! ca re"ula "enerala! in formatiuni
politice! astfel incat atunci cand #oteaza! ei se orienteaza dupa directi#ele stailite de
acestea! fiind prea putin preocupati de a incerca ei insisi sa se identifice cu asa$zisa ..#ointa
"enerala.
O a treia teorie! care incearca sa rezol#e aceasta prolema este asa$numita teorie a
ale"erii considerata simplu procedeu de desemnare.
In conformitate eu aceasta teorie! ale"erile nu au ca scop sa dele"e su#eranitatea
unor reprezentanti! ci numai sa alea"a acele persoane care sunt considerate de natiune cele
mai potri#ite pentru a exercita functia le"islati#a. In aceste conditii! alesii nu sunt
mandatarii natiunii! nici ai unei circumscriptii. ci se ucura de o liertate completa in
acti#itatea lor le"islati#a! treuind sa aia in #edere exclusi# interesele "enerale ale tarii.
/ici aceasta teorie nu scapa oriearei critici.
Intr$ade#ar! $ s$a spus! $ in spiritul acestei teorii intre alesi si corpul electoral! dupa
ale"eri! inceteaza orice le"atura! ceea ee ar duce la consecinta ca. o data ales. parlamentul ar
treui considerat ca sustras oricarei influente a natiunii! desi rostul lui este to'cmai de a
face posiila exprimarea opiniei pulice! asa cum rezulta in special din faptul ca el are o
durata limitata. Daca unicul scop al ale"erilor ar fi. sa desemneze pe cei mai capaili a
exercita functiile statului! in acest caz ar fi lo"ic ca reprezentantii sa fie alesi pe #iata. Durata
limitata a mandatului le"islati# arata insa ca ale"erile au si un alt scop< acela de a da putinta
corpului electoral sa$si exprime #ointa! ale"and dintre pro"ramele! pe care diferitii candidati
le infatiseaza! pe cel pe care$l considera mai apropiat de aspiratiile si interesele lor.
A patra teorie este cea a or"anului.
in conformitate eu aceasta teorie! adunarea care exercita in fapt su#eranitatea nu
este mandatara natiunii! ci un or"an al acesteia. In sensul acestei teorii! adunarea
reprezentati#a nu este o entitate distincta de persoana$natiune! ci o parte constituti#a a ei!
asa cum inima este un or"an al corpului omenesc. Dupa cum inima! prin insusi rolul ei in
or"anism! exercita o functie! tot astfel adunarea reprezentati#a! tara sa aia ne#oie de un
mandat! este c%emata sa exprime #ointa nationalii.
Aceasta ultima teorie nu poate fi acceptata! dat fiind ca este. $ asa cum arata L.
Du"uit! $ &artificiala si cu totul in afara faptelor'. -lecand de la o apropiere cu desa#arsire
aritrara intre corpul omenesc si natiune! teoria or"anului arc la aza o simpla fictiune! tara
nici un spri.in in realitatea faptelor. Intr$ade#ar! a #ori de or"anele de exprimare a #ointei
nationale este a utiliza o metafora! care nu se intemeiaza pe nimic real. O asemenea
metafora nu poate ser#i insa ca o explicatie stiintifica a raporturilor dintre natiune si alesi.
Treuie sa se oser#e totusi ca. desi aceasta teorie nu poate fi insusita. ea a a#ut o
mare inraurire asupra doctrinei si a dreptului poziti# si stapaneste si azi lima.ul .uridic in
aceasta materie! termenii de &or"ane ale statului'! &or"ane comunale' ete. fiind foarte
frec#ent utilizati.
Dat fiind ca nici una dintre aceste teorii nu da o explicatie satisfacatoare
prolemei raporturilor dintre natiune si alesi 010f23c i ei! #a treui sa ne oprim la punctul de
#edere ca ale"erile nu nu ea scop sa in#esteasca anumite persoane cu mandatul de a
rep'ezenta natiunea! ele nu confera acestor alesi un drept de a #oi in numele natiunii si nici
calitatea de ..or"ane' ale acesteia! ci le atriuie numai o competenta< aceea de a elaora le"i
si de a exercita anumite atriutii de control i.supra puterii executi#e. Tocmai pentru ca alesii
nu pun in executare un mandat! ci exercita o functie! ci nu sunt tinuti sa se conformeze
#ointei ale"atorilor! asa cum aceasta s$a manifestat in momentul cand natiuneaa fost
consultata. Alesii #or treui sa tina totusi statornic seama de aspiratiile si de #ointa opiniei
pulice! dat fiind ca ei exercita aceasta competenta! aceasta functie sociala! in interesul
intre"ii colecti#itati or"anizate in stat si! prin urmare! sunt oli"ati sa #erifice in fiecare
clipa care sunt aspiratiile ei. Deputatii sunt! ea atare! simpli a"enti care exercita o
competenta.
Luand pozitie fata de aceste puncte de #edere sau. cel putin! fata de unele dintre
ele! art.>> al Constitutiei Romariiei din 1551! a pre#azut<
(1, in exercitarea mandatului! deputatii si senatorii sunt in ser#iciul poporului.
(0, orice mandat imperati# este nul'.
Dupa cum se #ede. Constitutia din 1551 a repudiat in termeni expresi mandatul
imperati#. Mai mult! intrucat acest articol poarta ca titlu mar"inal mentiunea< &Mandatul
reprezentati#'! s$ar parea ea noua noastra Constitutie a optat ferm pentru aceasta de a doua
teorie! desi ca este. $ asa cum am aratat mai sus! $ contestata si contestaila.
3. Sufragiul restrans si sufragiul universal
8$a aratat mai sus ca! pana si in democratiile cele mai inaintate! corpul electoral nu
in"loeaza fn realitate intrea"a natiune! pe toti indi#izii asezati pe teritoriul statului.
/ecctatenii! minorii! incapailii si nedemnii sunt exclusi in toate statele de la exercitiul
dreptului de #ot. iar in unele exista si alte cate"orii de persoane lipsite de acest drept.
Din punctul de #edere al cate"oriilor de cetateni exclusi de la sufra"iul politic.$doua
sisteme principale pot fi deoseite in dreptul comparat< sufra"iul restrans si sufra"iul
uni#ersal.
A- Sistemul sufragiului restrans
Acest sistem refuza sa acorde dreptul de #ot tuturor cetatenilor ma.ori! demni si
capaili! acordandu$1 numai acelora care indeplinesc una sau mai multe din urmatoarele
conditii< platesc un anumit impozit! au o anumita pre"atire scolara! poseda o a#ere
oarecare! practica o anumita profesie! sunt de sex masculin etc.
8istemul sufra"iului restrans a fost pana in primele decenii ale acestui secol! su o
forma sau alta! o practica curenta a statelor europene. Adoptarea lui a a#ut ca scop sa
monopolizeze puteroa politica in mainile paturilor instarite. O data cu afirmarea tot mai
puternica a principiilor democratice! sufra"iul restrans a fost mai intai suordonat unor tot
mai usoare conditii de a#ere! de instructiune etc.! pentru ca apoi sa fie inlocuit cu sistemul
sufra"iului uni#ersal.
B. Sistemul sufragiului universal
In acest sistem! toti cetatenii unui stat! daca sunt ma.ori! capaili si nelo#iti de o
cauza de nedemnitate! se ucura de dreptul de #ot! indiferent de a#erea! pre"atirea scolara!
nationalitatea! rasa! sexul sau profesiunea lor. .
In sistemul sufra"iului uni#ersal! numai patru cate"orii de indi#izi pot fi excluse de
la dreptul de #ot<
1. /ecetatenii (cetatenii straini si apatrizii,. /ea#and nici o le"atura de atasament
fata de statul respecti#! se presupune ca ei nu ofera "arantii suficiente ca #or #ota in
sensul dictat de interesele "enerale.
0. Minorii. Acestia! lipsiti de capacitatea de a$si c%i#ernisi sin"uri a#erea! se
considera cu drept cu#ant ca nu sunt! cu atat mai mult! in situatia de a participa la
"u#ernare. *nele le"islatii mer" insa mai departe si! su cu#ant ca pentru a participa la
"u#ernare este necesara o mai mare maturitate de "andire decat pentru conducerea
afacerilor pri#ate! stailesc o #arsta mai ridicata pentru exercitarea dreptului de #ot
decat cea a ma.oratului ci#il! intrucat cauta sa inlature de la #ot tineretul! care este
intotdeauna mai accesiil ideilor reformatoare! ascmeneadispozitii le"islati#e sunt
caracteristice inspecial pentru re"imurile cu tendinte conser#atoare.
1. Incapailii. In aceasta cate"orie intra in mod oisnuit!
potri#it le"islatiilor diferitelor state! alienatii si deilii mintali.
?. /edemnii! adica'ace le persoane care au suferit anumite condamnari infamante
specificate de le"e sau au sa#arsit fapte care! in conceptia dominanta intr$o societate! sunt de
natura sa atra"a decaderea lor din dreptul de a ale"e sau de a fi alese.
?. Modalitatile de "rupare a alegatorilor in vederea exercitarii dreptului de vot
)ruparea ale"atorilor in #ederea exercitarii dreptului de #ot poate fi facuta in
principiu in doua feluri< fie in circumscriptii teritoriale! fie pe aze profesionale.
-rimul sistem consta in faptul ca diferitele localitati din tara sunt repartizate in mai
multe circumscriptii determinate pe aze "eo"rafice! iar ale"atorii #oteaza in circumscriptia!
careia ii apartine localitatea unde isi au domiciliul.
8istemul reprezentarii profesionale sau! cum ii spun unii autori! al reprezentarii
intereselor profesionale consta in a nu recunoaste dreptul de a ale"e reprezentanti in
adunarea le"islati#a sau! in cazul sistemului icameral! cel putin in una dintre aceste
adunari! decat profesionistilor. Acestia urmeaza apoi sa$si exercite dreptul de #ot "rupati
dupa interesele for profesionale! in asa fel incat ale"erea sa asi"ure reprezentarea acestor
interese in or"anul respecti#.
8istemul reprezentarii profesionale se poate infatisa in doua #ariante principale<
reprezentarea profesionala moderata si reprezentarea inte"rala
1
.
Reprezentarea profesionala moderata se caracterizeaza prin faptul ca! in cadrul ei!
profesionistii sunt dele"ati in adunarea sau adunarile le"iuitoare prin sufra"iu uni#ersal!
ale"atorii fiind insa in prealail repartizati in cate#a cole"ii distincte dupa specializarea lor
profesionala.
Mecanismul acestui sistem poate fi descris mai precis dupa cum urmeaza< &Intr$o
circumscriptie teritoriala cat se poate mai intinsa! re"iunea mai curand decat departamentul!
ale"atorii ar fi impartiti intr$un anumit numar de cate"orii profesionale! a"ricultura! comert!
industrie! profesiuni lierale etc.! fiecare din aceste cate"orii ar constitui un cole"iu electoral
dispunand de un anumit numar de locuri@ de exemplu! intr$o re"iune constituind a
douazecea parte a Frantei si dispunand in total de 0A de locuri de deputati!! ar fi 4
pentru a"ricultura! ? pentru comert! > pentru industrie! 0 pentru profesiuni lierale''
A
.
Diferita de acest sistem este reprezentarea profesionala inte"rala! in cadrul
acesteia! profesionistii dele"ati in parlament sunt desemnati de insusi corpul profesional! de
consiliul sau sau de or"anele sale! iar nu prin sufra"iul uni#ersal al intre"ii natiuni. !pur si
simplu repartizata in cate#a cole"ii profesionale
1
.
Astfel! spre deoseire de reprezentarea profesionala moderata! potri#it careia
fiecare cetatean participa la #ot in #irtutea unui drept propriu! in sistemul reprezentarii
profesionale inte"rale! dreptul de sufra"iu politicapartine insusi corpului profesional! iar nu
profesionistilor.
8istemului reprezentarii intereselor profesionale i s$au adus urmatoarele critici
principale<
8$a spus anume ca factorul care este luat in considerare cu precadere in cadrul
acestui sistem sunt interesele e"oiste ale diferitelor cate"orii de profesionisti. -arlamentul
nu arc insa menirea de a reprezenta aceste interese e"oiste! ci interesele "enerale ale tarii.
Ale"erile nu sunt c%emate sa desprinda o icoana a multiplicitatii intereselor particulare! ci
sa dea indicatii de ordin "eneral or"anelor de stat competente asupra liniei de conduita de
urmat in materie de politica interna si externa.
in al doilea rand! acest sistem are scaderea de a se indeparta de principiul
e"alitatii cetatenilor in fata urnelor! caci! prin repartizarea ale"atorilor in cole"ii
profesionale sau prin reprezentarea lor prin intermediul unor corpuri constituite! principiul
&fiecarui ale"ator! un #ot e"al' este infrant.
5. Democratia semi-directa
In dreptul comparat! democratia semi$directa se infaptuieste fie ca o modalitate de
implicare a corpului electoral in acti#itatea le"islati#a a parlamentului! fie ca un procedeu
de le"iferare exercitat de presedintele repulicii in concurs cu corpul electoral!
A. Democratia semi-directa ca modalitate de implicare a corpului electoralin activitatea
legislativa a parlamentului
Democratia reprezentati#a! fie ca ia forma re"imurilor prezidentiale!parlamentare!
semi$prezidentiale! directoriale sau a "u#ernamantului de adunare! primeste uneori un
corecti# menit sa faca posiila! in anumite cazuri! o participare directa a natiunii la
"u#ernare. Acest corecti# consta in faptul ca unele sisteme constitutionale! desi or"anizeaza
un parlament care reprezinta natiunea! pre#ad totusi ca! in cazurile si conditiile pre#azute
de le"islatie! %otararile acestuia presupun fie o consultare a corpului electoral prealaila
adoptarii lor! fie! pentru a de#eni oli"atorii! acceptarea Bor prin #otul direct al poporului.
O asemenea consultare directa a natiunii nu se face prin reunirea intr$o sin"ura adunare a
intre"ului corp electoral! ci fiecare ale"ator introduce in urna un uletin! prin care aproa sau
dezaproa o numita masura le"islati#a Cadoptata sau care urmeaza sa fie adoptata de
parlament.
-rin faptul ca acest sistem comina unele institutii ale re"imului reprezentati# cu
diferite procedee proprii democratiei directe! el este desemnat in mod oisnuit prin
termenul de democratie serni$directa.
Democratia semi$directa se realizeaza prin mai multe procedee de implicare a
corpului electoral in acti#itatea le"islati#a a parlamentului. Aceste procedee sunt
urmatoarele<
1. Referendumul legislativ posterior, care consta in faptul ca o masura
#otata in prealail de parlament este apoi supusa #otului poporului! care poate
sa o aproe sau nu prin depunerea de uletine in urne.
2. Referendumul legislativ anterior. In acest caz! inainte de adoptarea unei
le"i de catre parlament! corpul electoral este consultat asupra principiilor "enerale ale
#iitoarei le"i! urmand ca apoi! daca ele sunt aproate de ale"atori! sa fie formulate in
dispozitii concrete de or"anul reprezentati# al natiunii.
-entru amele ipoteze! in acest Ioc a rost utilizat termenul de referendum
le"islati# parlamentar! caci atat una. cat si cealalta presupun o implicare a corpului electoral
in acti#itatea le"islati#a a parlamentului si. prin urmare! ele se deoseesc de referendumul!
pe care$l #om numi "u#ernamental! in cadrul caruia ale"atorii sunt c%emati sa aproe sau nu
o masura initiata de seful statului.
Referendumul legislativ se infatiseaza fie su forma referendumului oli"ator! fie a
celui facultati#.
Referendumul obligator consta in faptul ca. potri#it constitutiei! o masura #otata de
parlament nu de#ine #alaila si oli"atorie decat dupa ce este aproata de corpul
electoral prin #ot direct.
In cazul referendumului facultativ un numar de cetateni pot cere! in cadrul
procedurii de adoptare a le"ilor! intr$un termen dinainte pre#azut! ca o le"e #otata de
parlament sa fie supusa #otului popular. Daca! in termenul pre#azut! o asemenea cerere nu
este prezentata! le"ea de#ine aplicaila! ca si in cazul cand! facandu$se o asemenea
cerere! le"ea este aproata de ma.oritatea corpului electoral.
3. Vetoulpopular este procedeul prin care o le"e #otata de parlament si pusa in
aplicare poate fi scoasa din #i"oare daca! intr$un anumit termen de la aplicarea ei. un
numar de cetateni dinainte stailit cere ca ea sa fie supusa #otului popular! iar corpul
electoral o dezaproa.
Dupa cum se #ede! #etoul popular se deoseeste de referendumul facultati# prin
faptul ca! in cazul primului este #ora sa se scoata din #i"oare o le"e aplicaila! in timp ce
secundul urmareste sa impiedice ca o le"e$ sa de#ina aplicaila prin depunearea unei cereri
in acest sens de catre un numar de ale"atori intr$un termen determinat.
4. nitiativa populara
Referendumul si #etoul popular presupun existenta unei %otarari luate de.a de
parlament! asupra careia poporul este c%emat sa se pronunte! intr$o forma sau alta= prin
#ot direct.
Dimpotri#a! in cazul initiati#ei populare! o %otarare a parlamentului nu exista inca! ci
ea este propusa de un numar de cetateni in #ederea declansarii procedurii le"islati#e.
Daca parlamentul refuza sa transforme !in le"e masura propusa si daca in constitutie
se pre#ede! corpul electoral poate fi consultat. In acest caz! atunci cand ma.oritatea corpului
electoral aproa propunerea! parlamentul este oli"at sa se conformeze #ointei populare si
sa elaoreze le"ea respecti#a.
5. !ptiunea nu este in realitatea decat o forma de referendum. Cum ea prezinta
anumite caracteristici specifice! unii autori o considera un procedeu democratic semi$
direct deoseit de referendum. Aceasta parere nu este insa intemeiata! caci nici'o
deoseire sustantiala nu exista intre referendum si optiune..
Optiunea consta in faptul ca! in Ioc ea parlamentul sa elaoreze o sin"ura masura
le"islati#a! supusa apoi aproarii populare! el propune doua sau mai multe solutii pentru
re"lementarea acelorasi raporturi sociale! dintre care corpul electoral este c%emat sa alea"a
prin #ot direct pe cea menita!sa de#ina aplicaila.
O aplicatie a acestui procedeu a fost intalnita in Franta cu ocazia referedumului din
01 octomrie 15?2! in cadrul caruia natiunea franceza a fost c%emata sa alea"a una din
urmatoarele solutii< a, repunerea in #i"oare a Constitutiei din 1432! , or"anizarea unei
Constituante cu puteri nelimitate si c, or"anizarea unei Constituante cu puteri limitate
1
.
6, Recall-ul deciziilor judecatoresti. -reconizat do presedintele T%eodor Roose#elt si
cunoscut! unaoara! in statul Colorado! recall$ul (adica re#ocarea, deciziilor .udecatoresti
este o aplicatie a re"imului democratic semi$direct la exercitarea functiei .udecatoresti. -rin
acest procedeu! o decizie .udecatoreasca! prin care o le"e a fost declarata neconstitutionala!
este in#alidata de corpul electoral cu ma.oritate de #oturi. 8copul recall$ului deciziilor
.udecatoresti este sa'impiedice pe .udecatori de a auza! in scopul de a zadarnici
reformele sociale le"iferate de parlament! de dreptul ce Ie este recunoscut de a
controlaconstitutionalitatea le"ilor.
De aceste!procedee treuie deoseit pleiscitul! in literatura .uridica franceza! prin
pleiscit se intele de oicei o #otare populara! in cadrul careia ale"atorii isi manifesta prin
da sau nu increderea intr$o persoana anumita sau intr$un act al ei. 8pre deoaseire de
referendum! pleiscitul nu ar a#ea! deci! ca oiect aproarea unei masuri le"islati#e
adoptate de parlament! ci ar constitui numai o manifestare de incredere intr$D anumita
persoana. -e de alta parte! el nu este dinainte re"lementat de constitutie! ci apare ca un
procedeu extraconstitutional prin care se incearca sa se dea aparenta ca natiunea aderaIa
anumite acte ale unor "u#ernanti autocrati. In fond! acest sistem nu are nirnic democratic
in el! caci poporul nu poate ale"e dintre mai multi candidati pe cel preferat! ci cel mult sa
refuze increderea candidatului unic. in acest sistem! $ spune M. Du#er"er! $ ale"atorii nu au
nici o liertate de ale"ere< &Li se propune ca "u#ernant o anumita persoana sau nici una.
A #ota !.nu' inseamna a accepta de a lansa tara in necunoscut! in re#olutie. A se
atine! inseamna a se expune Ia represalii personale''
1
. Istoria arata ca pleiscitele
dau intotdeauna ma.oritati zdroitoare@ ea atesta de asemenea ca re"imurile ce recur" la
ele! in mod desc%is sau pe cale laturalnica! n$au democratic decat numele
1
.
Treuie sa oser#am ca in El#etia si in tara noastra notiunea de pleiscit
primeste o semnificatie mai lar"a decat in Franta! prin pleiscit intcle"andu$se anume
orice #otare populara.
Democratia semi$directa are! ca aproape toate institutiile politice! adeptii si criticii
ei.
8ustinatorii democratiei semi$dirccte cred ca ea constituie un corecti# deoseit de
util al democratiei reprezentati#e. Ir tr$ade#ar! $ spun ei! $ parlamentul fiind ales pe mai
multi ani poate sa piarda contactul cu opinia pulica sau c%iar sa a.un"a in dezacord cu
ea. Oli"atia de a consulta in anumite cazuri natiunea in mod direct #a putea inlatura
acest pericol! mentinand! ca in #asele comunicante! reprezentanta nationala la ni#elul
opinieipulice.
-e de alta parte! in spri.inul acestei forme de democratie se in#oca si faptul ca
parlamentele! mai ales atunci cand sunt alese pe multi ani. iar seful statului nu dispune deloc
sau nu efecti# de dreptul de a Ie dizol#a! tind adeseori sa de#ina tiranice. Aceasta prime.die a
fost oser#ata de B. B. Rousseau! care spunea! pledand pentru democratia directa< &-oporul
en"lez crede ca este lier@ el se inseala@ el nu este lier decat in timp ce ale"e pe memrii
parlamentului! indata ce acestia sunt alesi! el este scla#! el nu este nimic'
0
.
Re"imul semi$direet! suordonand anumite %otarari ale parlamentului aproarii natiunii! face
cu neputinta o asemenea dictatura a reprezentantei nationale
1
.
Criticele ce se aduc in mod oisnuit democratiei semi$directe sunt urmatoarele<
$ -oporul se calauzeste de cele mai multe ori dupa sentimente si arareori dupa
ratiune. /u intotdeauna insa o masura care$ti place este si una. *n impozit urcat #a putea fi
neplacut pentru contriuaili! dar asolut necesar unului mers al statului. De altfel! $ se mai
spune! $ exercitiul functiei le"islati#e instatele moderne implica anumite cunostinte te%nico$
.uridice. pe care adeseori nici parlamentul nu le poseda si! deci! cu atat mai putin marea
masa a cetatenilor
?
.
Aceasta critica isi pierde ascutisul pe masura ce ni#elul de instructiune al maselor
de#ine tot mai ridicat. Este ade#arat ca masele lar"i nu au pre"atirea te%nica necesara
pentru a rezol#a prolemele! de multe ori deoseit de complexe si dificile! pe care Ic pune
le"iferarea moderna! dar ele pot foarte ine sa se pronunte asupra c%estiunilor de
principiu$ -oporul poate! de exemplu! sa se pronunte in cunostinta de cauza daca doreste
sau nu sa se introduca in le"islatie cercetarea paternitatii! liertatea a#ortului etc.! desi
nu are competenta necesara pentru formularea le"ii respecti#e. 8unt desi"ur proleme cu
pri#ire Ia care exista pericolul ca poporul sa se lase condus de sentimente! Bar nu de
ratiune. )u#ernantii #or a#ea insa intotdeauna posiilitatea ca! prin presa! radio!
tele#iziu ie etc.! sa lamureasca marile mase si sa le determine sa consimta la anumite
sacrificii! ineinteles daca nu #or fi interesati sa le insele.
$ O alta critica staruie asupra faptului ca adoptarea procedeelor democratiei
semi$directe ar a#ea ca efett o pronuntata incetinire a muncii de le"iferare! incetinire care
ar putea de#eni periculoasa mai ales in momente de criza interna sau internationala (razoi!
re#olutie etc.,. cand masuri le"islati#e ur"ente s$ar impune.
Treuie sa se oser#a ca prime.dia unei le"iferari prea incete in momente de criza
exista nu numai in democratia semi$directa! dar si in cea reprezentati#a! dupa cum se poate
#edea din faptul ca state cu #ec%e traditie parlamentara au treuit sa ocoleasca in anumite
momente! in cursul razoiului sau in situatii de criza! procedura normala de le"iferare si sa
recur"a la decrete$le"i. Astfel fiind! tot ceea ce s$ar putea spune este ca
referendumul poate de#eni un factor suplimentar de incetinire a procedurii le"islati#e.
$ O a treia critica pleaca de la constatarea ca o consultare prea frec#enta a
poporului il ooseste si face ca un numar mare de cetateni sa se atina de la #ot. Astfel!
aplicarea democratiei semi$directe cuprinde in sine pericolul ca "u#ernarea tarii sa a.un"a
in mana unei minoritati acti#e! formata din interesati si din politicieni de profesie.
Fara indoiala ca aceasta critica este in una parte intemeiata si ea nu poate fi
inlaturata decat daca consultarea poporului prin referendum are loc cat mai rar si are ca
oiect numai proleme de prima importanta. O educatie cetateneasca staruitoare #a putea
de asemenea contriui la comaterea asentionismului.
$ O alta critica indreptata impotri#a democratiei semi$directe porneste de la
constatarea ca! in cadrul referendumului! %otararile nu se intemeiaza pe discutii prealaile!
care sa poata duce la imunatatirea continutului lor! spre deoaseire de procedura
parlamentara! care face posiile atat discutii intre participanti! cat si amendarea textelor.
Aceasta ar"umentare nu este decisi#a! o data ce in democratia semi$directa!
dezaterile parlamentare isi pastraza rolul pe care$1 au in democratia reprezentati#a in
domeniul elaorarii le"ilor. Din acest punct de #edere! faptul ea in democratiile semi$
directe dezaterile parlamentare sunt dulate de o procedura! care moilizeaza intre"ul
corp cletoral! nu poate constitui un factor care sa influenteze ne"ati# continutul unei le"i.
/u este mai putin ade#arat ca ceea ce este indiscutail este faptul ca! in cadrul
referendumului! cetateanul treuie sa se mar"ineasca sa accepte sau sa respin"a textul le"ii
propuse. In acesta situatie! ce #a face ale"atorul c%emat sa se pronunte asupra ansamlului
unuei le"i daca este de acord cu ma.oritatea dispozitiilor ei! dar dezaproi' cate#a dintre ele!
pe care le considera insa esentiale 6 Ea #ota el pentn
1
intrea"a le"e sau #a prefera sa o
respin"a 6 Tocmai pentru ca este asa! referendumul poate o"lindi #ointa reala
a ale"atorilor numai atunci$can B acestora li se cerc sa raspunda la una sau lacate#a
intreari simple! trmu.ate pe intelesul tuturora (de exemplu< esti pentru liertatea a#ortului
sau pentru re"lementarea lui le"ala pe aze restricti#e 6,.
-atria democratiei semi$directe! realizata prin implicarea corpului electoral in
acti#itatea parlamentului! este El#etia! unde acest sistem este intalnit atat su forma
referendumului! cat$si a #c'toului si initiati#ei populare.
In 8tatele$*nite ale Americii! pe plan federal referendumul nu a fost consacrat! in
diferitele state particulare in sc%im! el este pre#azut pentru elaorarea anumitor masuri
le"islati#e.
Astazi procedeele de democratie directa! realizata prin implicarea corpului
electoral in acti#itatea le"islati#a a parlamentului! tind sa se raspandeasca in tot mai
multe' state! fie su forma initiati#ei populare! fie a referendumului.
B. Democratia semi-directa ca procedeu de legiferare e"ercitat de seful
statului in concurs cu corpul electoral
In forma sa traditionala! practicata in El#etia si 8.*.A.! referendumul presupune o
%otarare luata sau pre"atita de parlament. Conceput ca un procedeu de corectare a
acti#itatii parlamentare! referendumul apare! in lumina acestei practici! incompatiil cu
crearea unei cai paralele de le"iferare! care sa permita e#itarea procedurii parlamentare.
Aatandu$se de la aceasta conceptie! art.ll din Constitutia franceza din 1524 a
pre#azut ca &-resedintele Repulicii! la propunearea "u#ernului! in timpul duratei
sesiunilor .sau la propunerea comuna a celor doua camere! pulicata in Burnalul Oficial
poate supune referendumului orice proiect de le"e pri#ind or"anizarea puterilor pulice!
comportand aproarea unui acord al Comunitatii sau tinzand sa autorizeze ratificarea unui
tratat care! fara sa fie contrar Constitutiei! ar a#ea incidente asupra functionarii institutiilor'.
Dupa cum se #ede din textul citat! astazi! in Franta! -resedintele Repulicii! la propunerea
"u#ernului si atunci cand parlamentul este in sesiune! poate sa le"ifereze peste capul
parlamentului in anumite domenii de raporturi sociale pre#azute de Constitutie! dintre care
cele mai importante sunt cele le"ate de or"anizarea puterilor pulice! supunand in acest
scop un proiect de le"e direct #otului popular. Daca proiectul de le"e! definiti# redactat de
puterea executi#a! este aproat printr$un #ot afirmati# in cadrul consultarii directe a
corpuluielectoral! el de#ine le"e oli"atorie! fara ca parlamentul sa aia posiilitatea de a$si
spune cu#antul asupra lui in #reun fel oarecare! nici de a$1 amenda.
Introducerea in Constitutia franceza din 1524 a acestui procedeu de le"iferare a
fost determinata de faptul ca! in momentul adoptarii ei! tara se "asea intr$o situatie de
profunda criza sociala si politica! pe care "eneralul de )aullc a inteles sa o rezol#e
punandu$si in aplicare propriile idei politice.
Doctrina politica a "eneralului de )aullc poate fi rezumata in cate#a idei principale
si intr$o antipatie.
O prima idee este ca seful statului este omul &insarcinat cu esentialul'! care
"u#erneaza tara eonsultand$o &fie prin referendum! fie prin ale"erea Adunarii'.
-otri#it unei alte idei! &sin"ur sufra"iul uni#ersal este sursa puterii'! ceea ce se
concretizeaza in concluzia ca nu numai memrii adunarilor reprezentati#e! ci si seful statului
treuie sa$si "aseasca desemnarea prin #ot uni#ersal si direct.
In sfarsit! daca "eneralul de )aulle #orea despre principiul separatiei intre puterea
le"iuitoare si cea executi#a! in sc%im el refuza sa considere .ustitia ca o &putere' si
#orea! numai de independenta &autoritatii .udecatoresti'.
Dar pe deasupra acestor idei. doctrina politica a "eneralului de )aulle era profund
influentata de antipatia! pe care el o nutrea fata de partidele politice si! implicit! fata de
orice sistem care ar urmari sa atriuie parlamentului rolul preponderent in stat
1
.
C%iar limitat la domeniile de raporturi sociale aratate de art.ll al Constitutiei
franceze din 1524! referendumul prezidential instituit de acesta poate da unor serioase
oiectii! daca este pri#it ca un model or"anizatoric posiil.
In primul rand! el este putin compatiil cu un sistem azat pe principiul separatiei
puterilor statului. Aceasta pentru ca in orice stat azat pe principiul separatiei puterilor
statului! le"iferarea treuie sa re#ina in sustanta reprezentantei nationale! alte or"ane
de stat putand cel mult concura Ia exercitarea ei (de exemplu! print$un drept de initiati#a
le"islati#a! de #eto asolut sau suspensi# etc.,. Astfel fiind! este e#ident ca o procedura
de adoptare a le"ilor (c%iar daca ar fi limitata la anumite domenii de raporturi sociale,! in
cadrul careia parlamentul nu ar a#ea o participare efecti#a la stailirea textului acestora!
nu s$ar inscrie pe linia conceptiilor actuale pri#itoare la rolul in stat al parlamentului.
Aceste conceptii pleaca de la ideea ca procedura parlamentara presupune indeplinirea unui
numar de formalitati! c%emate sa "aranteze ca re"lementarile adoptate #or fi atent
cumpanite si #or corespunde intereselor si aspiratiilor "enerale. Asemenea formalitati
sunt< analizarea proiectelor de le"i in comisiile de specialitate ale fiecareia dintre camerele
parlamentului si oli"atia pentru aceste comisii de a$si sintetiza concluziile in rapoarte sau
a#ize< discutia in plenul amelor camere su controlul permanent al ale"atorilor! asi"urat
prin pulicitatea dezaterilor@ posiilitatea de a prezenta amendamente sau contra$proiecte
ete. -e aceste cai. o confruntare de idei de#ine posiila! care permite suflului proaspat
al curentelor de opinii din toate re"iunile tarii sa se afirme la triuna celui mai inalt forum
al tarii si sa se desprinda din incorsetarea unor rutini irocratice si centraliste. Aceste
"arantii procedurale lipsesc in cazul referendumului "u#ernamental! in cadrul caruia tot
ceea ce poate face corpul electoral este de a se pronunta prin &da' sau &nu' asupra unor
masuri stailite pana in cele mai mici amanunte de anumite or"ane ale statului.
In al doilea rand! referendumul "u#ernamental apare de cele mai multe ori ca un
proce'deu superfluu. Aceasta pentru ca! dupa cum arata experienta! corpul electoral! pus in
situatia de a se pronunta prin &da' sau ..nu' asupra unei anumite masuri! este inclinat sa alea"a
solutia poziti#a! oricare'ar fi ea! in locul neantului Ia care ar duce optiunea fie"ati#a!
impre.urare care face ca referendumul "u#ernamental sa fie o cale de le"iferare foarte
comoda pentru puterea executi#a.
in sfarsit! referendumul declansat de seful statului in #ederea adoptarii de corpul
electoral a unor masuri le"islati#e apare ca o institutie! a carei incetatenire nu este
.ustificata de practica de pana acum.
intr$ade#ar! daca institutia referendumului declansat de seful statului prin e#itarea
procedurii parlamentului este e#aluata din acest punct de #edere! se poate constata<
$ In secolul al FBF$lea! in Franta! unde acest procedeu apare pentru prima data! el
s$a transformat intr$un para#an cu aparente democratice! utilizat in #ederea lic%idarii
democratiei. Este cazul lui /apoleon 9onaparte! care a supus Constitutia anului EIII
unui fel de aproare populara@ de asemenea! Ludo#ic$/apoleon! dupa lo#itura de stat din
0 decemrie 1421! a folosit acest procedeu pentru a$si le"itima puterea personala mai
intai ca presedinte de repulica! iar apoi ca imparat. Tocmai pentru ca a fost folosit in
asemenea scopuri! referendumul declansat de seful statului a fost mult timp discreditat
inpatria lui.
$ /esocotind dispozitiile cate"orice ale Constitutiei din 1524. care. G asa cum a
statornicit Consiliul de 8tat si Consiliul Constitutional! $ nu permit utilizarea
referendumului decat pentru adoptarea le"ilor or"anice si ordinare! in 15>0 "eneralul de
)aulle! a procedat totusi la modificarea Constitutiei pe acesta cale.
- Analizand rezultatele! la care a dus aplicarea in Franta a le"iferarii pe calc de
referendum prezidential! profesorul ).Conac de la Facultatea de drept a *ni#ersitatii
-ant%eon$8oronne din -aris a a.uns la urmatoarele concluzii<
&Ceea ee ameninta procedura rererendara in Franta este desuetudinea. Daca art.ll nu
mai este aplicat din cauza caracterului sau restricti# si a riscurilor de denaturare pe care
le comporta! el este amenintat sa de#ina! daca nu o relic#a #eneraila! cel putin o arma de
disuasiune perimata. -ractica referendara a celei de$a E$a Repulici pare sa fi uzat prea
rutal procedeul. Ea i$a facut cunoscute limitele. Ea a facut ca lumea sa$si dea seama
de auzurile Ia care el poate duce! de ami"uitatea art.ll si de caracterul preasumar al
procedurii pe care el o defineste. Ea n$a izutit sa aclimatizeze referendumul in mora#urile
politice''.
$ in trecutul tarii noastre! le"iferarea pe eale de referendum declansat de seful
statului a fost utilizata! ca Hi in Franta secolului al FlF$lea! pentru a da o aparenta de
le"alitate unor lo#ituri de stat (pleiscitul or"anizat in 14>? de A.I.Cuza@ cel prin care! su
Carol al II$Iea! a fost aproata Constitutia din 1514,.
C. Democratia semi-directa ca forma de guvernamant consacrata de Constitutia
romana din 1991
Constitutia din 1551 cunoaste doua procedee de infaptuire a democratiei semi$
directe<
1. Initiativa legislativa populara
Conform Constitutiei din 1551. initiati#a populara este aplicaila in doua ipoteze<
$ In cazul legilor organice si al legilor ordinare, initiati#a populara apartine
unui numar de cel putin 02AAAA de cetateni eu drept de #ot. Cetatenii care isi exercita
dreptul de initiati#a le"islati#a treuie sa$pro#ina din cel putin un sfert din .udetele tarii!
iar in fiecare din aceste .udete sau municipiul 9ucurestiIsa fie inre"istrate cel putin
1AAAA de semnaturi in spri.inul initiati#ei.
$ in cazul revizuirii Constitutiei, initiati#a populara poate fi exercitata de un numar de
cel putin 2AAAAA de cetateni cu drept de #ot. Cetatenii care initiaza re#izuirea
Constitutiei treuie sa pro#ina din cel putin .umatate din .udetele tarii! iar in fiecare din
aceste .udete sau municipiul 9ucuresti sa fie inre"istrate cel putin 0AAAA de semnaturi in
spri.inul initiati#ei.
. Referendumul
Constitutia din 1551 cunoaste procedeul referendumului atat su forma lui
oli"atorie! cat si su cea facultati#a.
$ Referendumul obligatoriu
Conform Constitutiei din 1551! recur"erea la referendum este oli"atorie pentru
ca %otararile -arlamentului sa fie #alaile si executorii in doua cazuri<
a, Conform art!1?3(1, al Constitutiei! re#izuirea Constitutiei este definiti#a
numai daca este aproata prin referendum! or"anizat in eel mult 1A de zile de la data
adoptarii proiectului sau a propunerii de re#izuire de catre -arlament.
, Daca propunerea de suspendare din functie a -resedintelui Repulicii
este aproata de Camera Deputatilor si de 8enat in sedinta comuna cu #otul ma.oritatii
deputatilor si senatoriJ#! in cel mult 1A de zile se Or"anizeaza un referendum pentru
demiterea -resedintelui.
-entru nici una dintre cele doua ipoteze examinate mai sus! Constitutia nu specifica
or"anul competent sa con#oace corpul electoral in #ederea #otarii referendare. intrucat in
amele situatii! or"anul interesat sa$si #ada %otararile adoptate de#enite definiti#e si
executorii este -arlamentul! #a fi firesc sa se considere ca tot lui ii re#ine sarcina de a
con#oca la urne corpul electoral. De altfel! asa s$a procedat cu ocazia or"anizarii
referendumului national din 4 decemrie 1551. cand corpul electoral a fost con#ocat prin
le"ea nr.>3K1551.
$ Referendumul facultativ
Art.5A al Constitutiei din 1551 pre#ede ca< ..-resedintele Romaniei! dupa
consultarea -arlamentului poate cere poporului sa$si exprime prin referendum! #ointa cu
pri#ire la prolemele de interes national'.
Dupa cum se #ede! aceasta atriutie a -resedintelui Repulicii este stipulata in
termeni putin cireumstantiati. 'Ea lasa desc%isa prolema consecintelor .uridice aBe unui
#ot exprimat de popor in cadrul referendumului! caci textul citat ramane mut atunci cand
este #ora de a se sti ce oli"atii rezulta pentru -resedintele Repulicii! pentru -arlament
sau pentru cetateni dintr$un asemenea #ot. Cate#a concluzii se pot totusi desprinde in
aceasta pri#inta din analiza sistematica a textului Constitutiei! in primul rand! cum art.24
al acestei Constitutii staileste foarte cate"oric ca -arlamentul este unica autoritate
le"islati#a a tarii! este limpede ca! pe calea unui referendum declansat de -resedintele
Repulicii! acesta nu #a putea le"ifera prin ocolirea procedurii parlamentare. Cu alte
cu#inte! in temeiul art.5A din Constitutie! -resedintele nu #a putea supune direct #otului
popular un proiect de le"e in #ederea transformarii lui prin aproare referendara in le"e
oli"atorie. In al doilea rand! intrucat tot ceea ce art.24 al Constitutiei interzice este
le"iferarea prezidentiala prin referendum! consecinta este ca la acest procedeu se #a
putea recur"e in scopul de a supune scrutinului popular confirmarea sau infirmarea unei
le"i #otate de.a de -arlament. De asemenea! nu exista nici o piedica de ordin constitutional
ca -resedintele Repulicii sa consulte corpul electoral cu pri#ire la oportunitatea unor
#iitoare masuri ce urmeaza a fi luate de or"anele competente ale statului
.