You are on page 1of 59

CUPRINS

Capitolul 1. Consideraţii privind comerţul electronic..................................................3
1.1. Internetul - bază a comerţului electronic.....................................................................3
1.2. Ce este comerţul electronic?.........................................................................................4
1.2.1. Definirea comerţului electronic.............................................................................4
1.2.2. Diferenţe între comerţul electronic şi cel tradiţional.............................................
1.2.3. !cti"ităţile s#ecifice comerţului electronic...........................................................$
1.2.3.1. Distribuirea informaţiilor............................................................................%
1.2.3.2. ansarea comen!ilor..................................................................................1&
1.2.3.3. "fectuarea pl#ţilor......................................................................................1&
1.2.3.$. %norarea comen!ilor..................................................................................1&
1.2.3.&. Service'ul (i asistenţa..................................................................................11
1.2.4. !r'itectura unui sistem de comerţ electronic......................................................12
1.3. (odele de comerţ electronic......................................................................................14
1.3.1. (a)azinul electronic *e-s'o#+.............................................................................14
1.3.2. (a)azinul uni"ersal electronic *e-mall+..............................................................1,
1.3.3. !c'iziţia #ublică electronică...............................................................................1
*e-#rocurement+.............................................................................................................1
1.3.4. -icitaţia electronică *e-auction+...........................................................................1
1.3.,. Comunitatea "irtuală *"irtual communit.+..........................................................1
1.3.. /urnizori de ser"icii #entru comerţul electronic *e-ser"ice #ro"idin)+...............10
1.3.0. 1ro2era3 de informaţii.........................................................................................10
1.3.$. (odele de #ublicitate..........................................................................................10
1.4. 4i#uri de mecanisme ale comerţului electronic..........................................................1%
1.4.1. (ecanismul business-to-consumer *12C+..........................................................2&
1.4.2. (ecanismul business-to- business *121+...........................................................21
1.4.3. (ecanismul business-to-)o"ernment *125+.......................................................22
1.,. !"anta3e şi deza"anta3e ale comerţului electronic......................................................22
1.,.1. !"anta3e...............................................................................................................22
1.,.2. Deza"anta3e.........................................................................................................24
1.. -e)islaţia rom6nească cu #ri"ire la comerţul electronic............................................2
1.0. 7roblema securităţii în comerţul electronic................................................................20
1.$. Comerţul electronic 8 o necesitate.............................................................................20
1.%. 4endinţa e-commerce s#re c-commerce.....................................................................2$
1.1&. Concluzii...................................................................................................................3&
Capitolul 2. Consideraţii privind P)P (i *+S,........................................................31
2.1. Date )enerale des#re a#licaţiile 9eb..........................................................................31
2.2. -imba3ul 7:7 *:.#erte;t 7re#rocessor+....................................................................32
2.2.1. !#ariţia şi e"oluţia limba3ului 7:7.....................................................................32
2.2.2. Ce este 7:7?.......................................................................................................33
2.2.3. 7rinci#iul de funcţionare - ce #oate face 7:7?...................................................34
2.3. 7ro)ramarea orientată-obiect în 7:7.........................................................................3
2.3.1. !s#ecte )enerale..................................................................................................3
2.3.2. 4e'nici de im#lementare ale #ro)ramării obiectuale...........................................30
1
2.3.2.1. -ncapsularea................................................................................................30
2.3.2.2. *o(tenirea...................................................................................................30
2.3.2.3. Constructori................................................................................................3$
2.3.2.$. Supra.nc#rcarea..........................................................................................3%
2.3.2.&. Polimorfismul..............................................................................................3%
2.3.2./. Seriali!area..................................................................................................3%
2.3.3. /olosirea utilitarului #'#(.!dmin.....................................................................3%
2.4. <ite-uri 9eb dinamice a"6nd în s#ate o bază de date.................................................4&
2.,. 7:7 şi (.<=-...........................................................................................................41
2.,.1. De ce 7:7?..........................................................................................................41
2.,.2. De ce (.<=-?....................................................................................................42
2.. <er"erul de baze de date (.<=-...............................................................................42
2..1. !"anta3e (.<=-.................................................................................................42
2..2. Deza"anta3e (.<=-...........................................................................................44
2./.2.1. Inte0ritatea referenţial#.............................................................................44
2./.2.2. Procedurile stocate.....................................................................................44
2.0. Concluzii.....................................................................................................................44
Capitolul 3. Soluţie e'commerce ba!at# pe P)P (i *+S,........................................$/
3.1. <tructura bazei de date...........................................................................................4
3.2. 7a)inile 9eb realizate...........................................................................................4$
1iblio0rafie.......................................................................................................................&2
2
C3PI4%U1. C%NSID"R35II PRI6IND C%*"R5U
""C4R%NIC
1.1. IN4"RN"4U ' 1378 3 C%*"R5UUI ""C4R%NIC
>dată cu înce#uturile Internetului un nou ti# de afacere s-a #rofilat din ce în ce
mai #ronunţat #e #lan internaţional? comerţul electronic *comerţul online+. !u a#ărut
nenumărate site-uri şi firme care se ocu#ă cu "6nzările en-)ros de #roduse #rin Internet@
cu or)anizarea de licitaţii online@ cu furnizarea accesului contra-cost la #a)ini cu
informaţii@ într-un cu"6nt abordează o formă sau alta de comerţ electronic@ un domeniu
aflat în #lină e;#ansiune. !"anta3ul comerţului online este e"ident? #iaţa #e Internet
creşte e;#onenţial de la un an la altul. An site bine lucrat@ cunoscut şi care oferă #roduse
de calitate la #reţuri bune "a a"ea mai mulţi "izitatori@ mai moti"aţi şi mai înzestraţi
financiar dec6t BConsi)naţiaB din colţul străzii.
Internetul este un mi3loc foarte #uternic #entru derularea comerţului. Atilizarea
Internetului la costuri scăzute@ reducerea tim#ului de introducere #e #iaţă a bunurilor şi
ser"iciilor@ #osibilitatea transferului de informaţii des#re bunuri şi ser"icii sub formă
di)itală@ reducerea costurilor de distribuţie şi trans#ort@ sunt doar c6te"a din a"anta3ele
utilizării Internetului ca şi mi3loc de realizare a comerţului.
Internetul re#rezintă o #latformă )lobală comercială. 7e măsură ce te'nolo)ia
Internetului a"ansează şi a#ar #robleme le)ate doar de "iteza de transmitere a
informaţiilor@ se constată că acesta este cel mai con"enabil mod de sc'imbare a
informaţiilor des#re bunuri şi ser"icii. /oarte multe firme consideră Internetul ca fiind
unul dintre Cana)a3aţiiD săi şi caută noi #ro)rame şi a#licaţii #entru mana)ementul
stocurilor care se a#lică direct #e Internet. En #lus@ firmele #e l6n)ă "6nzarea #e care o fac
#rin Internet@ utilizează acest sistem #entru su#ra"e)'erea clienţilor@ oferă informaţii
#entru media@ oferă documente des#re "6nzările efectuate@ şi asi)ură transferuri de
fonduri.
Im#actul ade"ărat al Internetului încă nu se "ede. Internetul a afectat modul de
conducere a afacerilor@ în"ăţăm6ntul@ relaţiile sociale şi #olitice. Famuri industriale şi
firme sunt influenţate de a#licarea acestui sistem@ de3a foarte multe #ersoane utiliz6nd
Internetul #entru comunicări inter#ersonale.
!riile comerciale con"er). (arile creşteri în domeniul 121 şi 12C se "ăd în
ser"icii #recum edituri@ media@ finanţe@ educaţie@ di"ertisment@ a#ro"izionare cu softGare
s#ecializat@ şi cum#ărarea de #roduse en detail cum ar fi îmbrăcăminte@ încălţăminte@
alimente şi articole i)ienice. tilizarea #ieţelor electronice #e Internet de"ine o #ractică din
ce în ce mai utilizată.
En 2&&1 H7(5 a făcut un studiu asu#ra utilizării Internetului. (ai mult de două
treimi din cei inter"ie"aţi au declarat că folosesc Internetul #entru a căuta şi utiliza
informaţii de #e un site 9eb e;tern. Iumătate dintre ei utilizează Internetul #entru a
comunica cu #ro#rii an)a3aţi. Doar 23 J utilizează Internetul #entru tranzacţii de afaceri.
Doar ,J acce#tă #lăţi electronice şi doar 3&J doresc să acce#te această formă de #lată
#entru bunuri şi ser"icii comercializate. (oti"ul #rinci#al #entru care se creează un site
9eb este că acesta crează canale multi#le #entru #romo"are şi "inderea #rodusului şi
reduce costurile. !#roa#e %&J dintre inter"ie"aţi au declarat că li#sa de securitate este
#rinci#ala barieră în dez"oltarea comerţului electronic. En 3ur de $&J au ridicat
#roblema costurilor@ a re)ulilor şi a li#sei de modele de afaceri. En 3ur de ,%J au o
#olitică de securitate în ceea ce #ri"eşte adresele lor #e Internet. En 3ur de 31J utilizează
3
te'nolo)ii de codificare@ iar 10J doresc să ado#te acest ti# de te'nolo)ii. En 3ur de 23J
nu au nici un fel de #rotecţie a datelor #ro#rii.
> multitudine de firme utilizează Internetul #entru #ublicitate. (ar2etin)ul #rin
Internet este o o#ortunitate #entru a crea ima)inea unei firme şi #entru a atra)e clienţi.
/irmele furnizează informaţii te'nice şi utilizează #a)ina de Geb ca o #latformă #entru
lansarea noutăţilor firmei. /olosind #ro#riul Gebsite ca #e un ma)azin@ ele oferă #roduse
şi #reiau comenzi.
En ceea ce #ri"eşte )radul de si)uranţă #e care comerţul electronic îl oferă
clienţilor şi comercianţilor@ at6t clienţii c6t şi firmele sunt foarte #reocu#aţi de diferitele
incertitudini le)ate de comerţul electronic. <e constată li#sa de încredere în ceea ce
#ri"eşte securitatea datelor #ersonale în tim#ul transferurilor în cadrul tranzacţiilor
electronice. Clienţii sunt încă neîncrezători@ dar e;#erţii sunt de #ărere că tranzacţiile în
comerţul electronic au un )rad mai mare de si)uranţă dec6t banalele cum#ărături
efectuate #rin cardul de credit.
Din #unct de "edere al dimensiunii comerţului electronic@ tranzacţionarea
electronică a mărfurilor şi ser"iciilor constituie o e;tensie a comerţului actual. <e obţine
astfel o eficienţă s#orită@ în sensul reducerii costurilor şi în ceea ce #ri"eşte efectul
mar2etin)ului şi se îmbunătăţeşte relaţia beneficiar-client.
Comerţul electronic facilitează şi coo#erarea între firme. Feduce costurile de
mar2etin) şi de li"rare@ susţine strate)ia de mar2etin) a firmei şi oferă acces #e noi #ieţe.
En "iitorul a#ro#iat@ comerţul electronic "a a"ea un im#act #uternic asu#ra
com#etiti"ităţii firmelor. Comerţul electronic nu este restricţionat de frontierele statelor
dar de#inde de e;istenţa sau ine;istenţa reţelelor de com#utere. Comerţul electronic
#ermite c'iar şi celor mai mici furnizori@ indiferent de #ro"enienţa lor )eo)rafică@ să fie
omni#rezenţi şi să facă afaceri în întrea)a lume.
1.2. C" "S4" C%*"R5U ""C4R%NIC9
1.2.1. D":INIR"3 C%*"R5UUI ""C4R%NIC
Comerţul electronic *e-commerce+@ în conce#ţia >r)anizaţiei Kconomice de
Coo#erare şi Dez"oltare *>KCD+@ re#rezintă desfaşurarea unei afaceri #rin intermediul
reţelei Internet@ "6nzarea de bunuri şi ser"icii a"6nd loc offline sau online.
Comerţ electronic înseamnă@ în acce#ţiune BtradiţionalăB@ utilizarea în reţele cu
"aloare adău)ată a unor a#licaţii de ti#ul transferului electronic de documente *KDI+@ a
comunicaţiilor fa;@ codurilor de bare@ transferului de fişiere şi a #oştei electronice.
K;traordinara dez"oltare a interconecti"itaţii calculatoarelor în Internet@ în toate
se)mentele societăţii@ a condus la o tendinţă tot mai e"identă a com#aniilor de a folosi
aceste reţele în aria unui nou ti# de comerţ@ comerţul electronic în Internet@ care să
a#eleze - #e l6n)ă "ec'ile ser"icii amintite - şi altele noi.
Kste "orba@ de e;em#lu@ de #osibilitatea de a se efectua cum#ărături #rin reţea@
consult6nd cataloa)e electronice BonB #e 9eb sau cataloa)e BoffB #e CD-F>( şi #lătind
#rin intermediul carţilor de credit sau a unor #ortofele electronice. 7entru alţii@ comerţul
#e Internet re#rezintă relaţiile de afaceri care se derulează #rin reţea între furnizori şi
clienţi@ ca o alternati"ă la "ariantele de comunicaţii BtradiţionaleB #rin fa;@ linii de
4
comunicaţii dedicate sau KDI #e reţele cu "aloare adau)ată. En fine@ o altă formă a
comerţului #e Internet im#lică transferul de documente - de la contracte sau comenzi #ro
forma@ #6nă la ima)ini sau înre)istrări "ocale.
Hala2ota şi 9'inston definesc comerţul electronic astfel? LM o metodă modernă
de afaceri@ care se adresează ne"oilor firmelor@ #ieţelor şi clienţilor #rin reducerea
costurilor@ concomitent cu îmbunătăţirea calităţii #roduselor şi ser"iciilor@ #recum şi
creşterea "itezei de li"rare sau #restare. Comerţul electronic nu #oate fi tratat fără a a"ea
în "edere reţelele de calculatoare@ utile în căutarea şi )ăsirea informaţiilor necesare
s#ri3inirii luării diferitelor decizii at6t de către firme@ c6t şi de către consumatoriD
1
.
!utori #recum Hestenbaum şi <trai)'t afirmă? LComerţul electronic re#rezintă o
inte)rare a e-mailului@ transferului electronic de fonduri@ sc'imbului electronic de date şi
alte asemenea te'nici într-un sistem electronic atotcu#rinzător de funcţii economiceD
2
@ iar
Dennis 7. 5eller consideră comerţul ca şi? Lcolecţie de instrumente şi #ractici ce #resu#un
utilizarea te'nolo)iilor Internet şi care #ermit unei firme de a crea@ întreţine şi o#timiza
relaţiile de afaceri cu alte firme şi consumatorii indi"idualiD
3
.
En Buyer’s Guide to Electronic Commerce se defineşte astfel? LComerţul
electronic constă în utilizarea te'nolo)iilor informaţionale #entru îmbunătăţirea relaţiilor
dintre #artenerii de afaceriD
4
.
K;istă şi alte modalităţi de definire a comerţului electronic@ #lec6nd de la modul
în care este #erce#ut de diferite )ru#uri@ res#ecti" de utilizatori@ lumea afacerilor@
instituţiile )u"ernamentale şi furnizorii de te'nolo)ie informaţională *'ardGare şi
softGare+
,
. En (icrosoft 7ress Com#uter AsersN Dictionar.@ comerţul electronic este
definit ca fiind Lacti"itatea comercială care are loc #rin intermediul calculatoarelor
conectate între eleD.
> ima)ine )enerală a comerţului electronic este descrisă în ra#ortul Casei !lbe
din iulie 1%%0@ intitulat LCadrul )eneral #entru comerţul electronic )lobalD *A
Framework for Global Electronic Commerce+@ în care a#ar următoarele afirmaţii?
„Aşa după cum Internetul democratieaă societă!ile şi oferă o mai mare putere
cetă!enilor prin informa!ii" şi comer!ul electronic impune modificări ma#ore asupra
paradi$mei economice clasice cu pri%ire la cumpărători şi %&nători' (oile modele de
interac!iune comercială se de%oltă astfel )nc&t să permită firmelor şi consumatorilor să
facă parte din pia!a electronică şi să ob!ină beneficii*'
„Internetul" intraneturile şi alte re!ele de calculatoare pot reduce substan!ial
costurile tranac!iilor şi pot facilita noi tipuri de tranac!ii comerciale" precum şi noi
acorduri )ntre cumpărători şi %&nători" care să le permită desfăşurarea acti%ită!ilor de
comer! mult mai uşor'*
C'iar dacă definiţiile comerţului electronic diferă@ totuşi@ au un element comun?
efectuarea de tranzacţii într-un mediu electronic şi obţinerea de a"anta3e de către toţi
#artenerii de afaceri@ îmbunătăţirea calităţii #roduselor şi ser"iciilor@ #recum şi creşterea
"itezei de realizare a tranzacţiilor comerciale.
> definiţie succintă şi lar) acce#tată este următoarea? Comerţul electronic *e-
commerce@ #e scurt KC+ este acea manieră de a conduce acti"ităţile de comerţ care
foloseşte ec'i#amente electronice #entru a mări aria de aco#erire *locul în care se #ot afla
1
Hala2ota@ F.@ 9'inston@ !.1. 8 Frontiers of Electronic Commerce@ !ddison 9esle.@ Feadin)@ (!@ 1%%.
2
Hestenbaum@ (.I.@ <trai)'t@ F.-. 8 L7a#erless )rants "ia t'e InternetD@ in +ublic Administration ,e%iew@
1%% ,*1+@ ##. 114-12&.
3
5eller@ D.7. 8 -.e /in and /an$ of Electronic Commerce@ 'tt#?OOidm.internet.com
4
PPP 8 Buyer’s Guide to Electronic Commerce' Glossary of -erms@ 'tt#?OOGGG.GentGort'.com.
,
PPP 8 Electronic Commerce' An Introduction@ <tudent (anual@ QD Ani"ersit.@ 1%%%@ ##. 2-4
,
#otenţialii clienţi+ şi "iteza cu care este li"rată informaţia. KC #oate fi considerat un
sc'imb electronic de informaţii între o afacere şi clienţii săi. !ceasta se #oate face #rin
fa;@ telefon@ "oice-mail@ email@ e;tranet sau Internet@ #entru a enumera doar c6te"a dintre
mi3loace.
Comerţul electronic *K-Commerce+ este o #arte a Klectronic 1usiness *K-
1usiness+. ! fost #roiectat în mod s#ecial #entru a realiza sc'imbul de informaţii între
clienţi şi furnizori. Informaţia este un element esenţial în realizarea obiecti"elor
comerciale@ iar interacti"itatea este la r6ndul ei un element c'eie. En acest fel@ mediul
electronic de afaceri transcede s#aţiul@ deoarece nu mai contează unde se )ăsesc at6t
factorul ofertant c6t şi cel care re#rezintă cererea.
Comerţul electronic #oate lua o multitudine de forme şi influenţează #rofund
acti"itatea de afaceri. Datorită creşterii astronomice a Internetului în ultimii ani@ comerţul
electronic s-a dez"oltat în mod deosebit@ oferind o serie de a#licaţii com#le;e@ #rintre
care?
R re)ăsirea şi sc'imbul de informaţie cum ar fi? detalii le)ate de #roduse şi
ser"icii@ cataloa)e@ intrucţiuni de folosire şi briefin)uri financiare.
R oferirea de #roduse şi ser"icii #recum şi efectuarea de ser"icii cum ar fi
comanda de cărţi şi CD-uri sau abonamente la #ublicaţii on-line.
R creşterea eficienţei acti"ităţii de afaceri #rin? #romo"area utilizării #oştei
electronice şi a )ru#urilor de discuţii #entru reducerea tim#ului #etrecut în şedinţe şi
furnizarea de acces la bazele de date ca o modalitate de facilitare a acumulărilor de
cunoştinţe.
R realizarea de tranzacţii finaciare cum ar fi teleban2in) şi di)icas'.
1.2.2. DI:"R"N5" -N4R" C%*"R5U ""C4R%NIC ;I C"
4R3DI5I%N3
Ac.ii!ia prin %arianta tradi!ională
An salariat al unei firme doreşte să ac'iziţioneze un calculator. 7entru acest lucru sunt
realizaţi următorii #aşi?
1. se emite o cerere@ cu o serie de s#ecificaţii *confi)uraţia #e care o doreşte+S
2. cererea este trimisă s#re a#robare unuia dintre cei care au atribuţii #e linia
ac'iziţiilor în firmăS
3. cererea a#robată "a mer)e la de#artamentul de a#ro"izionare *comercial+@ unde se
caută@ într-un catalo) de oferte@ #rodusul cerut #entru a selecta un model
cores#unzător şi #entru a )ăsi furnizorulS
4. urmează să fie contactaţi mai mulţi furnizori #entru a determina dis#onibilitatea
lor de a li"ra calculatorul solicitatS
,. o dată ce furnizorul a fost selectat@ #ersoana de la comercial #oate emite o
comandă de a#ro"izionare@ #e care o trimite furnizorului fie #rin fa;@ fie #rin
#oştăS
. du#ă ce comanda a fost #rimită de către furnizor@ acesta "erifică situaţia
clientului@ stocul e;istent în de#ozit şi momentul în care distribuitorul #oate să
#reia calculatorul şi să-l li"reze la destinaţieS

0. în funcţie de data la care se "a face li"rarea@ furnizorul emite o comandă de
trans#ort@ anunţă de#ozitul şi întocmeşte factura@ #e o care o transmite firmei
beneficiare@ o dată cu calculatorulS
$. #ersoana autorizată de la beneficiar "a efectua #lata@ într-un anumit mod@ în
funcţie de instrumentele de #lată acce#tate de furnizor.
Ac.ii!ia prin comer!ul electronic
En condiţiile a#elării la comerţul electronic@ #aşii care se #arcur) sunt?
1. salariatul firmei "izitează diferite site-uri #e 9eb fie ale distribuitorilor@ fie ale
#roducătorilor de calculatoare şi îl selectează #e cel care-i răs#unde cel mai bine
cerinţelor lui *confi)uraţia sistemului+ din cataloa)ele online #e care le-a )ăsitS
2. salariatul "a folosi e-mailul #entru a trimite cererea sa către #ersoana care trebuie
să-i a#robe ac'iziţiaS
3. du#ă obţinerea a#robării@ cererea este transmisă la de#artamentul comercialS
4. informaţiile #ot fi #reluate în baza de date #ri"ind comenzile de a#ro"izionare.
Comanda #oate fi )enerată şi transmisă automat către furnizorul selectat@ fie #rin
sistemul KDI@ fie sub o altă formă@ #rin e-mail sau un formular s#ecial creat #e
site-ul furnizoruluiS
,. c6nd furnizorul a #rimit comanda@ cu a3utorul unei a#licaţii@ datele conţinute de
aceasta #ot fi introduse direct într-o bază de date a comenzilor aflate în curs de
e;ecuţie@ #oate fi "erificat stocul e;istent în de#ozit@ statutul clientului şi se #oate
marca #rodusul #entru li"rareS
. cu a3utorul aceluiaşi #ro)ram@ se #oate emite o comandă de trans#ort@ transmisă
tot electronic@ celui mai a#ro#iat de#ozit@ concomitent cu întocmirea facturii.
Dacă trans#ortul este efectuat de altă firmă@ atunci de#ozitul o "a anunţa #rin e-
mailS
0. du#ă ce calculatorul a fost rece#ţionat@ cei care se ocu#ă de efectuarea #lăţii #ot
să anunţe banca@ #rin e-mail@ să transfere fondurile către furnizor.
4abel 1.2.1
Pa(ii ciclului v<n!#rii (i mi=loacele utili!ate
Nr.
crt.
Pa(ii parcur(i pentru
reali!area tran!acţiei
Comerţul
tradiţional>
Comerţul
electronic>>
1. >bţinerea informaţiilor
des#re #rodus
Fe"iste@ cataloa)e@ oferte
#rimite
7a)ini 9eb@
cataloa)e online
2. Cererea #entru ac'iziţia
#rodusului
/ormulare ti#ărite@
scrisori
e-mail
3. >bţinerea a#robării /ormulare ti#ărite@
scrisori
e-mail
4. Terificarea cataloa)elor@
#reţuri@ calitate
Cataloa)e@ oferte Cataloa)e online
,. Terificarea dis#onibilităţii
#rodusului şi #rimirea
confirmării #reţului
4elefon@ fa; <e realizează
concomitent cu
analiza cataloa)elor
. 5enerarea comenzii /ormular im#rimat e-mail@ #a)ina 9eb
0
Nr.
crt.
Pa(ii parcur(i pentru
reali!area tran!acţiei
Comerţul
tradiţional>
Comerţul
electronic>>
0. 4rimiterea comenzii
*cum#ărător+ şi #rimirea
comenzii *"6nzător+
/a;@ #oştă e-mail@ KDI@ #a)ina
9eb
$. <tabilirea #riorităţii comenzii 7e baza analizei
comenzilor de3a e;istente
1aze de date online
%. Terificarea stocului la
de#ozit
/ormular im#rimat@
telefon@ fa;
1aze de date
online@ #a)ină 9eb
1&. 7lanificarea li"rării /ormular im#rimat e-mail@ baze de date
online
11. Entocmirea facturii /ormular im#rimat 1aze de date online
12. 7reluarea #rodusului de către
trans#ortator
/ormular im#rimat Uotificare online
#rin e-mail
13. Confirmarea rece#ţiei /ormular im#rimat e-mail
14. 4rimiterea facturii
*"6nzător+O #rimirea facturii
*cum#ărător+
7oştă e-mail@ KDI
1,. 7lanificarea #lăţii /ormular ti#ărit KDI@ baze de date
online
1. Kfectuarea #lăţii
*cum#ărător+O încasarea
*"6nzător+
7oştă KDI@ K/4@ <9I/4@
credit card ş.a.
P Comerţul tradiţional #resu#une utilizarea mai multor metode şi mi3loace
PP Comerţul electronic determină folosirea unui sin)ur mi3loc sau mediu@ care are la
dis#oziţie mai multe instrumente adec"ate între)ii tranzacţii sau #entru fiecare eta#ă a acesteia.
1.2.3. 3C4I6I485I" SP"CI:IC" C%*"R5UUI
""C4R%NIC
En tranzacţiile comerciale clasice distin)em #atru eta#e diferite?
• Informarea comercială referitoare la tranzacţie? cercetarea de mar2etin)S
• Enc'eierea contractului comercialS
• T6nzarea #rodusului sau a ser"iciuluiS
• 7lata #rodusului sau a ser"iciuluiS
En fi)ura 1.2.1. este #rezentat modul în care se reflectă aceste #atru eta#e în cazul
comerţului electronic?
/i)ura 1.2.1
*odul .n care comerţul electronic se re0#se(te .n cel tradiţional
$
!cti"ităţile comerţului electronic se află în str6nsă relaţie cu cele din comerţul
tradiţional. En acest conte;t@ Da"id Hosiur consideră că sunt cinci #rocese de bază care au
loc în cadrul comerţului electronic?
• Distribuirea informaţiilor
• -ansarea comenzilor
• Kfectuarea #lăţilor
• >norarea comenzilor
• <er"ice-ul şi asistenţa
1.2.3.1. DIS4RI1UIR"3 IN:%R*35II%R
Enainte de a "inde@ orice firmă este ne"oită să-şi facă cunoscute #rodusele şi
ser"iciile #e #iaţă@ ceea ce înseamnă #romo"are@ #ublicitate şi #olitici de mar2etin) sau@
la modul )eneral@ oferirea de informaţii. 7otenţialii clienţi cu si)uranţă "or solicita
informaţii des#re firmă şi #rodusele ei@ în tim# ce firma care "inde are ne"oie de
informaţii des#re #iaţă@ modul în care #oate să-şi )ăsească şi atra)ă clienţii@ ceea ce
conduce la #roiectarea acelor #roduse şi ser"icii care "in în înt6m#inarea cerinţelor
#ieţei. 7rin comerţul electronic@ cele două sco#uri *at6t ale firmelor care "6nd@ c6t şi ale
clienţilor+ #ot fi realizate concomitent@ #entru că dis#une de o serie de mi3loace ce
facilitează atin)erea lor? c'at-uri@ conferinţe electronice@ sistemul buletinelor electronice
etc. (ulte dintre aceste mi3loace #ot fi inte)rate cu un site 0eb@ care este calea cea mai
eficientă de comunicare cu clienţii. An site 9eb #oate fi #roiectat #entru a include
cataloa)e online@ ce #ot fi răsfoite în mod electronic şi #ot să ofere informaţii des#re
noile #roduse. En #lus@ #rintr-un astfel de catalo)@ firmele au a"anta3ul obţinerii
informaţiilor des#re #rodusele cel mai des solicitate #e #iaţă@ în momentul în care o
#ersoană interesată caută #e site şi intră #e acel catalo).
> altă modalitate de cule)ere a informaţiilor de la "izitatorii site-ului 9eb este
cea de realizare a unui formular sau a unei casete de comentarii. <olicit6nd acestora
informaţii@ fie atunci c6nd caută anumite #roduse@ fie c6nd lansează o comandă online@
firma care "inde are #osibilitatea de a cule)e date demo)rafice@ at6t de necesare
acti"ităţilor de mar2etin)@ "6nzare şi #roducţie.
%
De asemenea@ #osibilitatea de a notifica fiecare client@ actual sau #otenţial@ #rin e1
mail@ des#re noile caracteristici ale #roduselor@ re#rezintă un a"anta3 deosebit în
distribuirea informaţiilor.
1.2.3.2. 3NS3R"3 C%*"N7I%R
Enlocuirea comenzilor tradiţionale@ #e su#ort de '6rtie@ cu formate electronice
elimină mult din rutina #roceselor de lansare a comenzilor. An #rim #as a fost făcut #rin
a#ariţia a#licaţiilor clientOser"er@ dar ele@ la înce#ut@ #resu#uneau utilizarea unor reţele
#ri"ate destul de scum#e. 7rin #osibilităţile mult mai le3ere oferite de site-urile 9eb@
multe firme s-au reorientat s#re acest nou mi3loc de realizare a comenzilor. En aceste
condiţii@ un ser"er 9eb #oate #relua informaţii de la clienţi #rintr-un formular s#ecial
#roiectat care să fie com#letat în momentul utilizării unui broGser. C6nd formularul este
com#let@ broGserul trimite datele ser"erului 9eb@ du#ă care sunt #reluate@ #relucrate şi
înre)istrate într-o bază de date.
1.2.3.3. ":"C4U3R"3 P85I%R
7lata contra"alorii bunurilor sau ser"iciilor re#rezintă DinimaD #rocesului de
"6nzare. Datorită marii di"ersităţi a mi3loacelor de #lată e;istente sau #ro#use@ această
fază este considerată #artea cea mai fle;ibilă şi mai su#usă sc'imbării din comerţul
electronic. Clienţii #ot folosi credit cardurile@ cecurile electronice@ moneda electronică
sau orice alt instrument care se încadrează în cate)oria denumită microcas. *folosită
atunci c6nd #lăţile sunt de "alori foarte mici@ de numai c6ţi"a cenţi+.
(ulte dintre instrumentele electronice de #lată sunt ec'i"alente sistemelor
utilizate în mod obişnuit@ zi de zi@ de fiecare dintre noi@ cum ar fi credit şi debit cardurile.
C'iar şi banii lic'izi şi-au )ăsit un ec'i"alent electronic@ #rin a#ariţia monedei "irtuale.
K;istă firme s#ecializate care #un la dis#oziţie softGare #entru ser"ere 9eb
comerciale@ s#ecial #roiectate #entru acce#tarea #lăţilor #e 9eb@ #recum şi softGare
#entru )enerarea de cataloa)e online@ făc6nd le)ătura cu bazele de date clasice ale unei
firme@ în care sunt incluse at6t înre)istrări #ri"ind #rodusele firmei şi comenzile #rimite@
c6t şi înre)istrări #rin care se urmăreşte încasarea.
Enlocuirea sistemului KDI tradiţional cu KDI #e Internet a condus la #roiectarea
unor #roceduri mult mai stricte de autentificare şi "erificare a #lăţilor@ #entru că acum
tranzacţiile se desfăşoară #rin intermediul reţelelor #ublice@ la care au acces mult mai
multe firme şi #ersoane.
1.2.3.$. %N%R3R"3 C%*"N7I%R
!cest #roces diferă în funcţie de #rodusele sau ser"iciile care sunt destinate
"6nzării@ re)ăsindu-se două cate)orii? cea a bunurilor intan)ibile şi a bunurilor tan)ibile.
(ulte firme au azi ca obiect de acti"itate@ din care obţin "enituri@ )enerarea@
transferul şi analiza informaţiilor@ considerate bunuri intan)ibile. Dacă o firmă se
încadrează în această cate)orie@ ea foloseşte Internetul #entru a transfera informaţiile
1&
clienţilor care le solicită. Kle #ot fi transmise sub forma buletinelor informati"e@ a ştirilor@
a cotaţiilor bursiere. 4ot în această cate)orie intră şi softGare-ul.
Dacă firma realizează bunuri fizice@ acestea nu #ot fi li"rate #rin Internet@ dar se
#oate folosi sistemul electronic #entru informarea firmei ce asi)ură trans#ortul asu#ra
bunurilor care urmează să fie transferate clientului.
1.2.3.&. S"R6IC"'U ;I 3SIS4"N53
Far se înt6m#lă ca o relaţie de afaceri să se înc'eie o dată cu li"rarea #rodusului.
De fa#t@ "6nzarea #ro#riu-zisă ar #utea fi doar înce#utul unei lun)i şi a"anta3oase relaţii
cu un client. Uu numai clientul ar #utea să aibă ne"oie de asistenţă #entru un #rodus sau
un ser"iciu@ ci şi firma care "inde@ #entru că@ #rin informaţiile sau ser"iciile #e care le
solicită utilizatorul bunului cum#ărat@ #oate să-şi îmbunătăţească mult #rodusele@
determin6nd c'iar atra)erea de noi clienţi.
>dată cu a#ariţia Internetului #roblema #oate fi sim#lu rezol"ată cu a3utorul e-
mailului sau a site-urilor 9eb. !stfel@ notele te'nice cu #ri"ire la caracteristicile
#roduselor@ modul de utilizare a acestora@ răs#unsurile la întrebările #use cel mai frec"ent
*/!=s+@ u#)rade-ul softGare-ului sunt unele dintre cele mai dese solicitări din #artea
clienţilor şi care #ot fi satisfăcute ra#id #e Internet. Ensă@ şi în acest caz@ tot clientul este
cel care decide de ce informaţii are ne"oie@ astfel înc6t este necesar să se #roiecteze un
formular s#ecial #entru #reluarea întrebărilor sau #rin sim#la acce#tare a celor trimise
#rin e-mail.
Dacă e;istă un ser"er 9eb *care )estionează datele de #e site@ controlează accesul
la date şi răs#unde solicitărilor celor care na"i)'ează+@ formularul #entru #reluarea
întrebărilor de la clienţi este una din modalităţile cele mai uşoare de a şti cu ce se
confruntă clienţii. 7entru acest lucru este necesar un broGser Geb@ cule)erea solicitărilor
de la clienţi şi transmiterea direct #ersoanelor care asi)ură asistenţa. !stfel@ eforturile
#ersoanelor ce se ocu#ă se ser"ice-ul şi asistenţa oferită clienţilor se reduc considerabil@
inclusi" costurile de #ersonal. 7e de altă #arte@ re#rezintă una din modalităţile relati"
le3ere de a "eni în înt6m#inarea întrebărilor clienţilor c'iar în momentul în care aceştia le
#un. De ser"ice-ul şi asistenţa acordate de#ind re"enirea şi fidelizarea clienţilor.
/i)ura 1.2.2
11
Comerţul electronic (i procesele economice
>feră
informaţii
5ăseşte
client
>feră
informaţiile
solicitate
>norează
comanda
!si)ură
asistenţă
Identifică
ne"oile
5ăseşte
sursa
#rodusului
K"aluează
ofertele
Cum#ără
Atilizează@
cere întreţinere
1
a
z
a

d
e

d
a
t
e

a

f
i
r
m
e
i
4elefon@ fa;
e-mail
<ite-uri 9eb
5ru#uri de ştiri
Comunităţile de
#e reţea
<ite-uri 9eb
KDI
<ite-uri 9eb@
telefon@ fa;
e-mail
Cere
informaţii
4ransmite
informaţii
Date@
cataloa)e@
demo
Ua"i)are
9eb
Demo@
u#date
Credit card@
di)ital cas'
-i"rare electronică de soft
Distribuirea
informaţiilor
-ansare
comandă
7lata
>norare
comandă
<er"ice şi
asistenţă
T6nzător Client
1.2.$. 3R)I4"C4UR3 UNUI SIS4"* D" C%*"R5
""C4R%NIC
Comerţul electronic oferă o#ortunitatea de a comercializa #roduse în întrea)a
lume@ s#orind numărul de #otenţiali clienţi în #rimul r6nd #rin eliminarea barierelor
)eo)rafice dintre clienţi şi comercianţi.
7entru a întele)e care este rolul şi locul comunicaţiilor şi soluţiilor informatice
*I4+ într-un astfel de mecanism@ este necesară cunoaşterea ar'itecturii unui sistem KC.
7entru a construi un sistem de e-commerce@ din #unct de "edere ar'itectural este
ne"oie de colaborarea a #atru com#onente *subsisteme electoniceOinformatice+
cores#unzatoare următoarelor roluri?
1. Client. An ec'i#ament clasic@ un 7C@ conectat direct *"ia un I<7+ sau indirect
*o reţea a unei cor#oraţii+ la Internet. Cum#ărătorul foloseşte acest ec'i#ament #entru a
na"i)a şi a face cum#ărături.
2. Comerciant. <istem informatic *'ard V soft+ situat@ de re)ulă@ la sediul
comerciantului@ care )ăzduieşte şi actualizează catalo)ul electronic de #roduse
dis#onibile a fi comandate on-line #e Internet.
12
3. Sistemul tran!acţional. <istemul informatic *'ard V soft+ res#onsabil cu
#rocesarea comenzilor@ iniţierea #lăţilor@ e"idenţa înre)istrărilor şi a altor as#ecte de
business im#licate în #rocesul de tranzacţionare.
$. Dispecer pl#ţi. ?Pa+ment @ateAa+B. <istem informatic res#onsabil cu rutarea
instrucţiunilor de #lată în interiorul reţelelor financiar-bancare@ cu "erificarea cărţilor de
credit şi autorizarea #lăţilorS acest sistem 3oacă rolul unei #orţi care face le)ătura dintre
reţeaua )lobală Internet şi subreţeaua financiar-bancară *su#usă unor cerinţe de securitate
s#orite+@ #oarta #rin care accesul este controlat de un B#ortarB *)ate2ee#er+S #e baza
informaţiilor s#ecifice cărţii de credit *ti#Wcard@ nrWcard+ din instrucţiunile de #lată
B#ortarulB redirecţionează informaţia către un centru de carduri *CC - un ser"er certificat
în acest sco# şi a)reat de banca emitentă+S în acest loc este identificată banca care a emis
cardul iar instrucţiunile de #lată sunt trimise mai de#arte către ser"erul acestei bănci
conectat în reţeaua interbancarăS o dată informaţiile a3unse în reţeaua băncii cu care
lucrează cum#ărătorul@ sunt efectuate *automat+ o serie de "erificări #ri"ind autenticitatea
şi soldul dis#onibil în contul cardului im#licat în tranzacţieS în funcţie de rezultatul
acestor "erificări@ banca decide fie efectuarea #lăţii *transfer bancar - către contul
comerciantului care #oate fi desc'is la orice altă bancă+@ fie refuză să facă această #lată.
En ambele cazuri@ rezultatul deciziei *confimare #lată sau refuz+ este trimis în tim# real@
#arcur)6nd acest lanţ de ser"ere în sens in"ers@ către client. Cu alte cu"inte@ în c6te"a
secunde cum#ărătorul află dacă banca sa a o#erat #lata sau nu.
7entru a asi)ura succesul #e termen lun) al unui #roiect de e-commerce@
ar'itectura acestuia trebuie #roiectată cu )ri3ă ţin6nd cont de toate as#ectele de business
cu care se "a confrunta sistemul@ lăs6nd totodată #ortiţe care să #ermită ada#tarea sa în
tim#@ #e măsură ce a#ar noi #ro"ocări iar te'nolo)iile e"oluează.
<istematic@ ar'itectura unui sistem de comerţ electronic se #rezintă ca în fi)ura
următoare?
/i)ura 1.2.3.
3rCitectura sistemului de comerţ electronic
C-IKU4 C>(KFCI!U4
*7C conectat *sistem informatic
la Internet+ al comerciantului+
<I<4K( 4F!UQ!CXI>U!-
*#rocesare comenzi@ iniţiere #lăţi+
DI<7KCKF 7-YXI *instrucţiuni de #lată+
13
1.3. *%D"" D" C%*"R5 ""C4R%NIC
!facerile #e Internet iau mai multe forme. !cestea #ot fi clasificate în funcţie de
numărul de furnizori@ #restatori de ser"icii către clienţi@ astfel? 1-către-1 *e'sCop+@ mai
mulţi-către-1 *e'mall+@ mai mulţi-către-mai mulţi *e'licitatie+. <e constituie astfel@ un lanţ
de ser"icii în cadrul căruia fiecare element #oate fi dominant.
An #rim element al acestui lanţ este furni!orul de produse sau servicii@ al doilea
este furni!orul de servicii Internet@ care #oate #une la dis#oziţie de la s#aţiu #e #a)ina
Geb #6nă la #osibilitatea inte)rării într-un e-mall. !l treilea element al lanţului este
clientul@ a"6nd o anumită formare #rofesională@ interese #ro#rii şi #referinţe. !cest client
#oate fi un consumator *1'2'C+@ o altă firmă *1'2'1+@ administraţia #ublică *1'2'3+ sau
un an)a3at *1'2'"+@ în conte;tul tranzacţiilor interne din cadrul unei firme.
1.3.1. *3@37INU ""C4R%NIC ?"'S)%PB
Ideea de bază a comerţului electronic este aceea de a trans#une afacerea fizică@
materială@ în #a)ina de Internet. !stfel@ firma îşi #rezintă catalo)ul de #roduse #recum şi
ser"iciile #rin Internet.
Care sunt principalele cerin!e ale unui e1s.op2
Cerinţele ma)azinului "irtual sunt de fa#t cerinţele clienţilor. > #roblemă
deosebit de im#ortantă de care trebuie ţinut cont este mi)rarea de la o #iaţă locală la una
)lobală. Ca urmare a acestei mi)rări@ cate)oriile de clienţi "or fi mult mai di"ersificate@
dar la fel şi cerinţele lor. Cerinţele cele mai im#ortante se referă la cerinţele se securitate@
cerinţele de desi)n@ cerinţele de im#lementare şi eficienţă@ cerinţele de #ublicitate.
Care sunt principalele obiecti%e ale unui e1s.op2
Ca obiecti"e #rinci#ale ale ma)azinelor "irtuale se doresc a fi creşterea
"6nzărilor@ comunicarea #ermanentă cu clienţii@ li"rarea #roduselor într-un tim# c6t mai
scurt@ #recum şi asi)urarea unor modalităţi de #lată c6t mai si)ure şi c6t mai eficiente.
Cum #ot fi realizate aceste obiecti"e? En #rimul r6nd se im#une o analiză atentă a
cate)oriilor de #roduse care "or fi scoase la "6nzare. <e im#une a#oi realizarea unor
statistici #eriodice@ actualizarea #ermanentă a listelor de #roduse oferite şi răs#uns
#rom#t la cerinţele clienţilor.
 Produsele sunt oferite@ în )eneral@ la diferite cate)orii de #reţ@ ţin6nd seama de
tendinţa clienţilor de a testa calitatea@ "iteza şi eficienţa li"rării înainte de a decide să
cum#ere #roduse mai scum#e. 7rodusele adec"ate comercializării #rin Internet sunt@
de obicei@ cele care #ot fi descrise cu uşurinţă şi nu necesită folosirea simţului tactil?
bilete de a"ion sau de concert@ CD-uri@ cărţi@ softGare@ unelte@ #iese de sc'imb@
anumite alimente sau c'iar autoturisme.
 Serviciile com#letează de obicei oferta de #roduse dar se circumscriu deseori unei
sfere mai lar)i? s#re e;em#lu@ în cazul în care se comercializează cra"ate@ site-ul
#oate #rezenta şi un desenOsc'iţă des#re cum se face nodul de cra"ată. En #lus@ site-ul
#oate include şi un )'id de culori şi stiluri #entru oamenii de afaceri@ un îndrumar
#entru succesul în afaceri sau@ ma)azinul de cra"ate #oate decide să "6ndă şi şosete@
#antofi şi #ălării #rin includerea #e site şi a altor "6nzători.
 Preţurile #roduselor "6ndute #rin Internet ar trebui să fie mai mici dec6t cele
#racticate #entru comenzile clasice. Cărţile@ s#re e;em#lu@ sunt oferite #e Internet cu
14
o reducere de 1&-,&J sau@ cel #uţin@ fără a se #erce#e ta;e adiţionale de li"rare.
<er"iciile şi în s#ecial ser"iciile de informare ar trebui să fie în mare #arte )ratuite.
<er"iciile de informare #rin #ublicaţii #eriodice sunt oferite )ratuit la înce#ut@ #rin
acces liber sau abonamente )ratuiteS ulterior@ ofertanţii "or iniţia ser"icii su#limentare
de ti#ul accesului la ar'i"e şi "or e;tinde #osibilităţile de căutare@ solicit6nd
utilizatorului să se aboneze şi să #lăteasca #entru a beneficia de acestea. <-a constatat
că im#actul abonamentului online asu#ra utilizatorilor este foarte mic? ma3oritatea
răm6ne fidelă abonamentelor clasice şi@ în )eneral@ numai clienţii noi a#elează la
acest nou sistem de abonament. Cu toate acestea@ abonamentele contra cost online
#entru accesul la ştiri de ultimă oră sau la dezbateri cu #artici#are restricti"ă de
e;em#lu@ suscită interesul doar dacă ser"iciile oferite sunt de "aloare e;ce#ţională.
K;istă diferite variante de 0#!duire a unui e-s'o#@ astfel?
- #e un ser"er distinct *un com#uter #ro#rietatea firmei deţinătoare a unui e-s'o#+
destinat unor #a)ini am#le şi com#le;e de GebS acesta "a fi localizat în cadrul firmei
dacă frec"enţa modificărilor ce trebuie făcute este mare *e;. ştiri@ #reţuri@ etc.+ sau
dacă este necesar un trafic intens între firmă şi ser"erul aferent e-s'o#S
- #e un ser"er "irtual *un s#aţiu deţinut de firma #ro#rietară a unui e-s'o#@ #e un 'ard
dis2 al unui com#uter furnizor de Geb+S în corelaţie cu un s#aţiu mai mare de ti#ul
GGG..ours'o#.com@ soluţie #referată de ma3oritatea între#rinderilor mici şi mi3lociiS
- în cadrul unui ma)azin uni"ersal electronic *e-mall+.
!le)erea "ariantei o#time #entru ma)azinul electronic de#inde de costurile de
telecomunicaţie@ 2noG-'oG-ul te'nic la ni"elul firmei@ )ru#ul ţintă@ mărimea@ structura şi
obiecti"ele #e termen mediu ale "iitorului e-s'o#.
En măsura în care este #osibil@ un e-s'o# ar trebui să #oată fi accesat #e mai multe
căi? un lin2O#ublicitate #ermanent #e un site #ortal@ un cu"6nt-c'eie #ublicitar în cadrul
motoarelor de căutare sau în cadrul #rezentării #e Internet a informaţiilor )enerale des#re
întrea)a acti"itate a firmei sau des#re întrea)a )amă de #roduse şi o fereastră a acestui
site în cadrul unui e-mall 8 toate acestea concomitent. En #lus@ este im#ortant să se
stabilească denumiri de )enul DGGG.#rodus1.comD #entru )ru#ele de #roduse@ cu lin2
e;act la #a)ina cores#unzatoare din cadrul ma)azinului electronic.
1.3.2. *3@37INU UNI6"RS3 ""C4R%NIC ?"'*3B
An e-mall oferă un front comun #entru mai multe e-s'o#-uri şi #oate fi realizat
utiliz6nd di"erse modele de tranzacţii@ în funcţie de ti#ul de ser"icii #e care #ro#rietarul
mall-ului doreşte să le ofere. 4ot #ro#rietarul este cel care se ocu#ă şi de mar2etin)ul
aferent mall-ului@ astfel înc6t ale)erea mall-ului #otri"it este o decizie esenţială #entru
deţinătorul unui ma)azin. (all-ul #otri"it se defineşte ca fiind un mall cu o reţea
#uternică@ cu o strate)ie de mar2etin) bună@ cu un front de #rezentare #otri"it şi din care
să se #oată accesa direct şi #e mai multe căi e-s'o#-ulS cu o structură adec"ată de
ma)azine şi care să ofere şi ser"icii@ cum ar fi furnizarea de informaţii curente re)ionale
sau sectoriale.
7entru unele domenii este benefică #artici#area în cadrul unui mall alături de
#roduse com#etiti"e cum ar fi bi3uteriile. !ceasta duce la creşterea traficului în mall şi
astfel la creşterea cifrei de afaceri a fiecărui ma)azin din structura acestuia. 7e de altă
#arte@ deţinătorul mall-ului #oate obţine #rofit din reclamă@ ta;e #erce#ute membrilor
şiOsau ta;e asu#ra tranzacţiilor.
1,
1.3.3. 3C)I7I5I3 PU1IC8 ""C4R%NIC8
?"'PR%CUR"*"N4B
!c'iziţia #ublică #rin modelul 1-2-1 este a#licabilă în cazul în care or)anisme
)u"ernamentale sau mari or)anizaţii lansează a#eluri #entru licitarea ac'iziţionării de
bunuri sau ser"icii. <fera de cu#rindere a licitaţiilor ti#ice include de la ser"iciile din
construcţii şi bunurile #entru in"estiţii #6nă la studii şi alte lucrări am#le. !c'iziţiile
#ublice #rin Internet #ot include ne)ocierea electronică@ contractarea şi licitarea în
colaborare@ s#re e;em#lu.
7entru ca acest model să #oată fi şi la îndem6na între#rinderilor mici@ s-au
înfiinţat #latforme sau consorţii în cadrul cărora "6nzătorii acţionează îm#reună #entru a
obţine oferte mai a"anta3oase de la #roducători. <#re e;em#lu@ industria modei este un
im#ortant utilizator al acestor consorţii.
1.3.$. ICI435I3 ""C4R%NIC8 ?"'3UC4I%NB
-icitarea #roduselor şi obiectelor #e Internet s-a do"edit a fi un model de mare
succes. 7oate fi utilizat at6t #entru comerţul electronic 1-2-1 c6t şi #entru cel 1-2-C şi@
datorită fa#tului că este un domeniu de mare interes@ #oate fi de asemenea inte)rat şi în e-
s'o#-urile obişnuite.
7rodusele "6ndute #rin licitaţia electronică #ot fi #roduse de ultimă oră@ de
su#rastoc sau cu stoc fluctuant sau obiecte de "aloare #entru colecţionari s#ecializaţi şi
includ de la bunuri materiale@ metale şi materii #rime a)ricole@ la obiecte de artă unicat.
<#re e;em#lu@ firmele de 'ardGare "6nd #rin licitaţii electronice s#ecializate şi de3a bine
cunoscute@ at6t modele noi c6t şi #roduse folosite.
!semeni unui e-mall@ o licitaţie electronică include de obicei mai mulţi "6nzători.
>#eratorul licitaţiei elaborează mecanismele #entru #lasarea obiectului licitaţiei@ #entru
licitare *de obicei #rin e-mail+ şi #oate oferi în #lus ser"icii de #lăţi şi de li"rare.
1.3.&. C%*UNI434"3 6IR4U38 ?6IR4U3 C%**UNI4DB
7e Internet 8 e;act ca şi în realitate@ oameni a"6nd interese comune se întrunesc în
comunităţi #entru a discuta sau a asculta tematicile #referate. !ceste forumuri 8 cum sunt
forumul de discuţii@ )ru#ul de discuţii interacti" *c'at+ sau lista de cores#ondenţi *mailin)
list+ 8 sunt utile at6t #entru tim#ul liber c6t şi #entru comunicările de afaceri şi sunt
denumite Ccomunităţi "irtualeD.
Instrumentele menţionate sunt adesea oferite ca ser"icii )ratuite@ în sco#ul s#oririi
traficului #e #a)ina de Internet şi #entru stimularea ataşamentului emoţional faţă de
aceasta. Dar@ comunicările de afaceri se #ot face şi #rin intermediul unui ser"iciu contra
cost. Canalul de comunicare directă sau "ideo-conferinţele sunt instrumente atracti"e
care reduc costurile de călătorie şi sunt utilizate de firmele mari at6t #entru comunicări
ştiinţifice c6t şi #entru cele comerciale.
1
7latformele de colaborare oferă un set de instrumente şi un mediu de informare
#entru colaborarea între între#rinderi@ între acestea şi colaboratorii e;terni şi între e;#erţi@
acţion6nd ca o între#rindere "irtuală faţă de lumea e;terioară. En cazul în care #latforma
nu a#arţine unei anume între#rinderi@ o#eratorul trebuie să acorde o atenţie s#ecială
statutului de neutralitate@ #rotecţiei datelor şi si)uranţei comunicării@ #entru a nu #ermite
scur)eri de informaţii de interes #entru concurenţă. Titeza de transmisie are@ de
asemenea@ im#ortanţă ma3oră mai ales în domeniul te'nic. En aceeaşi măsură@ semnătura
di)itală de"ine un instrument indis#ensabil #entru derularea acti"ităţii în )eneral sau
#entru domeniul contractual în s#ecial.
1.3./. :URNI7%RI D" S"R6ICII P"N4RU C%*"R5U
""C4R%NIC ?"'S"R6IC" PR%6IDIN@B
<er"iciile care susţin acti"itatea de comerţ electronic nu sunt oferite e;clusi" de
către furnizorii de Internet@ care se rezumă în )eneral la )ăzduirea #a)inilor de Geb sau la
asi)urarea accesului #e Internet. De e;em#lu@ e;istă ma)azine uni"ersale electronice *e-
mall+ conduse de #roducători@ "6nzători@ furnizori de Internet@ desi)neri de Geb sau
asociaţii. K;istă şi ser"icii electronice e;terne cum ar fi cele de mana)ement@ de
informaţii@ de #relucrare a datelor@ de consultanţă@ de inte)rare a ser"iciilor de li"rare@
care #ot fi #restate în diferitele "ariante de comerţ electronic. En mod e"ident@ oricare
dintre "eri)ile acestui lanţ "aloric #oate oferi ser"icii electronice şi #oate de"eni #laca
turnantă #e #iaţa s#ecifică. !cti"ităţile se #ot concentra s#re atra)erea a c6t mai mulţi
#artici#anţi în cadrul unei "eri)i a lanţului@ astfel înc6t să se creeze o structură #uternică
de ti#ul 1-2-C *e-mall+ sau o #latformă 1-2-1.
1.3.E. 1R%F"R3G D" IN:%R*35II
Informaţiile com#etente sunt necesare #e tot #arcursul lanţului "aloric de
furnizori de ser"icii. !ceastă necesitate nu mai #oate fi în #rezent satisfacută de
cunoscutele motoare de căutare sau de cataloa)e@ astfel înc6t deţinătorii de baze de date
consacrate au mi)rat către Geb oferind ar'i"e inde;ate #entru #ublicaţii #eriodice@
bre"ete şi informaţii de #iaţă@ dar şi literatură ştiinţifică de s#ecialitate. Anele dintre
aceste ser"icii comerciale sunt #restate contra cost@ fie în baza unui sistem de abonament@
fie #rin intermediul banilor electronici de ti#ul e-cas' sau c.bercas'.
!u fost înfiinţate unităţi şi a)enţii de cercetare care încearcă să creeze mecanisme
de detectare semantică@ dar ser"iciile de informare care au la bază e;#erienţa umană@
res#ecti" e;#erţi în domeniu@ răm6n în continuare ser"icii de im#ortanţă ca#itală #entru
lumea afacerilor.
1.3.2. *%D"" D" PU1ICI434"
7e l6n)ă "6nzările directe şi sistemul abonamentelor@ reclamele )ăzduite #e
#a)ina de Internet res#ecti"ă sunt şi ele@ deseori@ )eneratoare de #rofit #entru ma)azinele
electronice şi #entru #a)inile de Internet în )eneral. Dar@ reclama #e Internet nu este
întotdeauna #osibilă sau adec"ată? desi)n-ul ma)azinului uni"ersal electronic #ermite sau
10
nu #ublicitatea în ma)azinele #ro#rii@ în funcţie de ti#ul de tranzacţii #racticate în cadrul
e-mall-ului.
En mod obişnuit@ banerele publicitare 8 cea mai cunoscută formă de #ublicitate 8
sunt #lasate #e #a)inile de Internet cu un conţinut cores#unzător@ cum ar fi #a)ina-)azdă@
sub#a)ini atracti"e@ #a)ini rezultate în urma căutărilor #rin cu"inte-c'eie@ ş.a. Cu toate
acestea@ acti"itatea de reclamă #oate )enera #rofit doar în cazul în care site-ul beneficiază
de un trafic intens. !)enţiile de #ublicitate "or fi interesate de un anumit site doar în
cazul în care e;istă )aranţii în ceea ce #ri"eşte numărul mare de "izitatori lunar.
!"6nd în "edere fa#tul că rata de accesare a banerelor #ublicitare este relati"
scazută şi de#inde în mare măsură de desi)n@ #reţurile #entru #ublicitate se bazează în
#rezent mai mult #e "izibilitatea #a)inii de Internet *numărul de "izitatori+. <-a constatat
că rata de accesare a banerelor #ublicitare )ăzduite #e o #a)ină de Internet se situează
frec"ent între &@&, - &@3 J@ uneori cresc6nd #6nă la 3J sau mai mult. Dar@ numărul de
accesări al banerelor #oate fi identificat direct de beneficiarul reclamei@ #e site-ul #ro#riu@
s#re deosebire de numărul de accesări al #a)inii de Internet care )ăzduieşte reclama şi
care nu #oate fi monitorizat dec6t de #ro#rietarul acestei #a)ini.
7reţurile #entru #ublicitate se diferenţiază foarte mult în funcţie de im#ortanţa
contractului@ "aloarea s#ecifică şi s#ecializarea #a)inii de Internet )azdă *cu c6t e mai
s#ecializată cu at6t e mai scum#ă+ şi de alte criterii *s#re e;em#lu@ într-un motor de
căutare@ utilizarea în sco# #ublicitar a cu"6ntului-c'eie Ce-commerceD este cotată cu un
#reţ mai mare dec6t alte astfel de cu"inte-c'eie cum ar fi C#ro"iderD sau CbusinessD+.
7reţurile actuale sunt cu#rinse între &@&1 şi &@3& KuroOaccesare a #a)inii de Internet@
)azdă a reclamelor.
En #ractică se înt6lnesc şi cazuri c6nd #ro#rietarii de #a)ini de Internet acce#tă
banere #ublicitare #e #a)inile lor@ în sc'imbul )ăzduirii banerelor #ro#rii #e alte #a)ini
de Internet. !cest sc'imb de banere #ublicitare este or)anizat în cadrul Cinelelor de GebD
*cercuri #e domenii+@ create cu miile #e diferite tematici. En cadrul unui astfel de inel@
#a)inile de Internet aferente unui anumit domeniu sunt le)ate #rin lin2-uri@ în baza
dorinţei e;#rimate de #ro#rietarii #a)inilor şi@ e"ident@ a intereselor lor comune.
4abel 1.3.1.
Principalele modele de comerţ electronic
*odel :uncţii 1eneficii Sursa de venit
K-s'o# 7romo"area #rezenţei
)lobale
7reţuri scăzute şi
creşterea cererii
7romo"are@ "6nzări
K-#rocurement !c'iziţii electronice a
bunurilor şi ser"iciilor
(ulti#le #osibilităţi
de ala)ere a
furnizorilor
Feducerea
costurilor
K-mall An set de e-s'o#-uri (etode de #lată
)arantate@ fourmuri@
interfaţă utilizator
comună
4a;e de membri@
#reţul de utilizare a
sistemului@ ta;e
#entru ser"icii
K-auction -icitaţii electronice #e o
#iaţă desc'isă
<urse )lobale@
sur#lus de #roduse
4a;e #e "aloarea
tranzacţiilor@
#ublicitate
1$
/urnizori de
ser"icii
-o)istică@ #lăţi
electronice
7roducţie şi stocuri
mai bine )estionate
4a;e
Comunităţi
"irtuale
Construirea #rofilului
clienţilor
Creşterea
atracti"ităţii #entru
noile ser"icii
4a;e de membru
(odele de
#ublicitate*4'ird
#art.
mar2et#laces+
7romo"areaO"6nzarea
asi)urate de terţi
7romo"area
numelui@ asi)urarea
lo)isticii #entru
efectuarea #lăţilor
sau #relucrarea
comenzilor@
securitatea
tranzacţiilor
4a;e de membru@
ta;e #e ser"icii@
ta;e #e tranzacţii
1ro2era3 de
informaţii şi alte
ser"icii
/urnizare de informaţii
şi consultanţă în diferite
domenii@ oferirea
si)uranţei tranzacţiilor
Dis#onibilitatea
datelor sau de
căutare@ sfaturi
#ri"ind in"estiţiile
4a;e de subscriere@
"6nzări de softGare
1.$. 4IPURI D" *"C3NIS*" 3" C%*"R5UUI ""C4R%NIC
<unt două mecanisme de bază în cadrul afacerilor electronice@ res#ecti"?
• business1to1consumer 3B4C5@ care include toate interacţiunile dintre comercianţi
şi cum#ărătorii de #roduse şi ser"iciiS
• business1to1business 3B4B5@ care include toate interacţiunile dintre entităţile
economice@ incluz6nd furnizorii şi ceilalţi #arteneri comercialiS
7e l6n)ă cele două mecanisme@ înt6lnite foarte des în realitatea economică şi
literatura de s#ecialitate@ unii s#ecialişti au mai identificat şi

?
• business1to1$o%ernment 3B4G5@ #rin care o firmă oferă ser"icii solicitate de
)u"ern sau alte instituţii ale saleS
• $o%ernment1to1business 3G4B5@ #rin care )u"ernul interacţionează cu firmele
*sau cetăţenii+ #rin intermediul #ortalurilor )u"ernamentale *le)islaţia din 2&&2
#ri"ind ac'iziţiile #entru instituţiile #ublice #rin Internet+S
• employee1to1employee 3E4E5@ salariaţii fiind consideraţi un ti# distinct de
consumatori@ care folosesc@ în s#ecial@ Intranetul şi K;tranetul #entru cererea şi
transmiterea informaţiilor fie în interiorul or)anizaţiilor din care fac #arte@ fie
#entru stabilirea le)ăturilor cu an)a3aţii firmelor cu care se află într-un
#arteneriat strate)icS
• e1consortium@ re#rezintă o nouă modalitate #rin care diferite firme oferă
îm#reună ser"icii altor firme sau consumatorilor@ deşi acest ti# de mecanism este
considerat mai mult o formă de realizare a comerţului electronic #e Internet.

7lant@ F. 8 eCommerce formulation of 6trate$y@ 7rentice :all 74F@ A##er <addle Fi"er@ U3 &04,$@
2&&&@ #. 3&
1%
/i)ura 1.4.1.
Relaţia .ntre principalele mecanisme de comerţ electronic
1.$.1. *"C3NIS*U 1USIN"SS'4%'C%NSU*"R ?12CB
4ranzacţiile 12C se realizează între cum#ărători indi"iduali şi "6nzători - mari
com#anii. En acest caz@ factorul uman este mult mai im#ortant@ interacti"itatea fiind
caracteristica de bază în decizia de cum#ărare. Interacţiunile business to consumer
im#lică trazacţiile asociate cum#ărării #roduselor şi ser"iciilor. 4ranzacţiile cu amănuntul
sunt cele mai răs#6ndite. K;em#lele #leacă de la cataloa)ele online #6nă la căutarea şi
cum#ărarea de autoturisme. !lte funcţii fac referire la o#eraţiunile bancare de acasă@ #rin
care o #ersoană are #osibilitatea de a-şi #lăti facturile în mod electronic.
<e)mentul business to consumer a a"ut o e"oluţie destul de lentă datorită
securităţii cu #ri"ire la #rotecţia informaţiilor transmise #rin intermediul Internetului. 7e
măsură ce as#ectele #ri"ind securitatea au fost rezol"ate@ încrederea clienţilor a crescut@
ca şi "olumul tranzacţiilor.
!cest ti# de interacţiune a de"enit din ce în ce mai răs#6ndit@ astfel că multe
dintre le)ăturile directe dintre firme şi consumatori au fost înlocuite cu interacţiunea
dintre #ersoană şi calculator@ care@ adesea@ #resu#une ca un consumator sau un salariat al
unei firme să folosească un scri#t sau un format #redefinit #entru a interacţiona.
E7emplu8
Atilizarea unui !4( *!utomated 4eller (ac'ine+ #resu#une selectarea dintr-o
listă de o#ţiuni şiOsau introducerea unor informaţii s#ecifice într-o sec"enţă #redefinită.
2&
1.$.2. *"C3NIS*U 1USIN"SS'4%' 1USIN"SS ?121B
4ranzacţiile 121 se caracterizează #rin fa#tul că ambele #arţi #artici#ante la
tranzacţia comercială@ at6t "6nzătorul c6t şi cum#ărătorul@ sunt instituţii. > or)anizaţie
121 este orientată@ în #rimul r6nd@ s#re oferirea de informaţii@ date şi conecti"itate cu alte
or)anizaţii@ #entru un #rodus sau o funcţie sau #e o anumită #iaţă. Interacţiunile business
to business sunt facilitate de #rocesele electronice automatizate. En aceste interacţiuni@
ieşirile *informaţiile sub diferite forme+ unei a#licaţii de #e un calculator de"in intrări
#entru o a#licaţie de #e un alt calculator si declanşează o anumită o#eraţie.
Interacţiunile business-to-business #ot să aco#ere între)ul ciclu de "iaţă al multor
tranzacţii economice. Kle se adresează ac'iziţiilor@ controlului stocurilor@ facturării şi
#lăţilor. Interacţiunile cu#rind căutarea #otenţialilor furnizori@ cataloa)e de #roduse şi
#osibilitatea de a comanda bunuri şi ser"icii. /urnizorii #rimesc comenzile@ le urmăresc@
coordonează li"rarea@ facturează şi oferă asistenţă consumatorilor. <c'imbul electronic de
date *KDI+ 3oacă un rol esenţial în #unerea la dis#oziţie a unui #roces uni"ersal@
standardizat #entru aceste tranzacţii business-to-business şi de efectuare a #lăţilor #rin
intermediul unei reţele #ri"ate si)ure.
7entru că modelele 12C şi 121 sunt cele care aduc cea mai mare "aloare în totalul
tranzacţiilor #e Internet@ #rinci#alele lor elemente de diferenţiere sunt #rezentate în
tabelul 1.4.1.
4abel 1.4.1.
Diferenţe .ntre modelele 12C (i 121
Caracteristici 12C 121
Ui"elul de ado#tare (ic s#re mediu (are s#re foarte mare
Com#le;itatea în decizia
de cum#ărare
Felati" sim#lă@ fiind o decizie
indi"iduală sau sub di"erse
influenţe.
(ult mai com#le;ă@
#rocesul de cum#ărare
im#lic6nd mai mulţi
#artici#anţi *utilizatorii@
res#onsabilii cu ac'iziţiile@
furnizorii+.
Canalul Felati" sim#lu 8 direct de la un
"6nzător cu amănuntul.
(ult mai com#le;@ direct
sau #rin intermediul unui
"6nzător cu ridicata@ a)ent
sau distribuitor
Caracteristicile
cum#ărăturilor
Taloare redusă@ "olum mare
sau "aloare mare@ "olum mic.
7oate solicita o im#licare mai
redusă.
Tolum şi "aloare similare.
7oate solicita o im#licare
mai mare. Kfectuarea de
comenzi re#etate este mult
mai înt6lnită.
Caracteristica
#rodusului
!desea se solicită #roduse
obişnuite@ standardizate.
!rticole standardizate sau
reţinute #entru "6nzare.
21
1.$.3. *"C3NIS*U 1USIN"SS'4%'@%6"RN*"N4 ?12@B
An rol a#arte în dez"oltarea comerţului electronic îl au relaţiile business to
)o"ernment *125+ şi )o"ernment to bussiness *521+@ care #rin realizarea unui mediu de
informare interacti"@ ra#id şi eficient@ #ot contribui la conştientizarea a)enţilor economici
asu#ra a"anta3elor acestui nou domeniu comercial? Comerţul Klectronic.
7e Internet@ #rin conce#tul 125 *o "ariantă a termenului 121+ firmele şi
instituţiile )u"ernamentale #ot folosi site-uri 9eb #entru a sc'imba informaţii şi #entru a
realiza tranzacţii comerciale mult mai eficient dec6t sunt efectuate în "arianta obişnuită
0
.
De e;em#lu@ un site 9eb ce s#ri3ină ser"iciile 125 #oate să #ună la dis#oziţia firmelor?
• un sin)ur s#aţiu de localizare a a#licaţiilor şi formularelor de declarare a
ta;elor si im#ozitelor #entru unul sau mai multe ni"eluri )u"ernamentale
*oraş@ re)iune@ ţară etc+S
• abilitatea de a transmite formularele com#letate şi efectuarea #lăţilorS
• informaţii actualizate des#re com#aniiS
• răs#unsuri la diferite întrebări s#ecifice domeniului tranzacţional dintre
firme şi instituţiile )u"ernamentale.
(odelul 125 #oate să includă şi ser"icii de e-#rocurement *ac'iziţii electronice+@
#rin care firmele identifică necesarul de ac'iziţii al instituţiilor )u"ernamentale sau
acestea #ot solicita oferte de la firme. De asemenea@ 125 #oate să s#ri3ine ideea de
mediu de lucru "irtual #rin care o firmă şi o instituţie #ublică #ot să coordoneze
acti"ităţile ce se desfăşoară la ni"elul unui #roiect contractat@ #rin utilizarea în comun a
unui site #entru desfăşurarea înt6lnirilor online@ re"izuirea #lanurilor şi controlul modului
de derulare a #roiectului.
7rin intermediul mecanismului 125 #ot fi înc'iriate a#licaţii online sau baze de
date #roiectate s#ecial #entru utilizarea lor de către instituţiile )u"ernamentale.
1.&. 363N43G" ;I D"7363N43G" 3" C%*"R5UUI
""C4R%NIC
1.&.1. 363N43G"
Comerţul electronic se construieşte #e baza a"anta3elor şi structurii comerţului
tradiţional@ la care se adau)ă@ însă@ fle;ibilitatea conferită de reţelele de calculatoare şi a
instrumentelor de #relucrare automată a datelor. 7rin utilizarea informaţiei di)itale@
comerţul electronic aduce noi a"anta3e acti"ităţii comerciale?
• cost redus? un ma)azin "irtual nu #resu#une un s#aţiu costisitor. <e e"ită
astfel c'eltuielile le)ate de c'irie@ întreţinere şi de#ozitare. De asemenea@
numărul #ersonalului care administrează un ma)azin online este mult mai
mic dec6t în cazul unui ma)azin real.
0
PPP 8 B4G@ 'tt#?OOsearc'ebusiness.tec'tar)et.comOsDefinitionO&@@sid1%W)ci,&30@&&.'tml@ &$O11O2&&3
22
• eliminarea unor restricţii fizice de comunicare între partenerii de
afaceri? ma)azinele "irtuale nu se înc'id niciodată. Kle sunt la dis#oziţia
clienţilor 24 de ore din 24. !"anta3ul este e"ident a"6nd în "edere tim#ul
limitat #e care o #ersoană îl are la dis#oziţie #entru a face cum#ărăturile.
(a)azinele "irtuale #ot fi "izitate şi du#ă înc'iderea #ro)ramului de
lucru@ iar #rodusele căutate "or fi )ăsite mult mai uşor cu a3utorul
motoarelor de căutare.
• reducerea stocurilor de produse şi constituirea lor numai din produsele
solicitate: o dată ce unul din sco#urile comerţului electronic este de a
eficientiza comunicarea dintre firme@ nu mai este necesar să se asi)ure
stocuri mari de #roduse. /irmele de"in astfel mult mai fle;ibile şi sunt în
măsură să răs#undă mult mai re#ede la modificările inter"enite în cererea
de #roduse.
• reducerea ciclului activităţii comerciale: ciclul unui #roces este #erioada
de tim# din momentul în care #rima eta#ă a luat startul *ale)erea
#rodusului şi furnizorului@ res#ecti" lansarea comenzii+ şi #6nă c6nd
ultima eta#ă se finalizează@ res#ecti" #6nă în momentul în care #rodusul
este li"rat sau ser"iciul #restat. !cest lucru este fa"orizat de comerţul
electronic #rin fa#tul că e;istă #osibilitatea fabricării numai a #roduselor
solicitate@ elimin6ndu-se astfel stocurile fără mişcare.
• noi oportunităţi de desfacere a produselor: clienţii de oriunde din
întrea)a lume #ot accesa #a)ina 9eb a firmei fără să se mai îm#iedice de
restricţiile im#use de )raniţele fizice. /irmele mici@ care au o #utere
redusă de "6nzare @ au acum #osibilitatea de a concura cu marile
cor#oraţii.
4abel 1.,.1.
3vanta=e pentru furni!oriH respectiv clienţi
23
7e l6n)ă aceste a"anta3e@ comerţul electronic mai aduce şi unele beneficii care
du#ă natura lor #ot fii tan)ibile sau intan)ibile. 7rinci#alele beneficii tan)ibile şi
intan)ibile ce #ot fi obţinute din #artici#area la comerţul electronic sunt redate în tabelul
1.,.2.
4abel 1.,.2'
1eneficiile tan0ibile (i intan0ibile ale comerţului electronic
1eneficii tan0ibile 1eneficii intan0ibile
• Creşterea "6nzărilor conduce la • Comunicarea şi răs#6ndirea ima)inii
Pentru furni!oriI Pentru clienţiI
JJ 5rad înalt de #enetrare al
clienţilor
JJ Costuri reduse #entru
tranzacţionarea informaţiei şi
comunicaţiei
JJ !cces la #ieţe noi şi noi
se)mente de clienţi
JJ >#timizarea #roceselor de
mar2etin)
JJ Diferenţierea #reţurilor
funcţie de localizare@ tim#@
marfa dis#onibilă@ etc.
JJ <e)mentare
JJ 7oziţionare
JJ 7roduse #ersonalizate
JJ Canale de distribuţie
su#limentare
JJ !cces 24 ore
JJ >fertă B5lobalăB
JJ Ui"el înalt de #enetrare #e #ieţe
diferite
JJ Costuri scăzute ale informaţieiO
comunicaţiei
JJ !cces la noi #ieţe şi #roduse
JJ Contacte mondiale noi@ sociale
JJ Taloare ridicată a informaţiei
JJ 7osibilitatea com#arării #reţurilor
JJ >ferte s#ecifice fiecărui client
24
obţinerea unor "enituri su#erioare
din?
8 noii clienţi@ noile #ieţe de
desfacereS
8 clienţii e;istenţi *"6nzări re#etate+S
8 clienţii e;istenţi *"6nzări
com#lementare+S
• Feducerea costurilor de mar2etin)
#rin?
8 reducerea tim#ului destinat
ser"ice-ului clienţilorS
8 "6nzările onlineS
8 reducerea costurilor cu
im#rimatele şi transmiterea
informaţiilor solicitate de
comunicarea s#ecifică
mar2etin)uluiS
• Feducerea costurilor s#ecifice
lanţului de a#ro"izionare din?
8 reducerea ni"elului stocurilorS
8 creşterea com#etiţiei dintre
furnizoriS
8 reducerea tim#ului necesar
realizării ciclului de a#ro"izionareS
• Feducerea costurilor administrati"e
#rin eficientizarea #roceselor
economice de rutină@ cum ar fi
recrutarea@ #lata facturilor şi
autorizarea zilelor de concediu.
firmei
• Embunătăţirea numelui
• Comunicare mai ra#idă@ mar2etin) cu
"iteză de reacţie mult mai ra#idă@
inclusi" în relaţiile #ublice
• An ciclu de dez"oltare a #rodusului mult
mai ra#id cu #osibilitatea de a răs#unde
foarte re#ede la cerinţele #ieţei
• An ser"ice mult îmbunătăţit
• <e "ine în întîm#inarea cerinţelor
clienţilor de a a"ea un site 9eb
• Identificarea de noi #arteneri@ s#ri3inirea
şi îmbunătăţirea relaţiilor cu cei e;istenţi
• )estiune mult mai bună a informaţiilor de
#iaţă şi des#re clienţi
• >bţinerea ra#idă a feedbac2-ului de la
clienţi cu #ri"ire la #roduse
1.&.2. D"7363N43G"
7e l6n)ă a"anta3ele #e care le #rezintă@ comerţul electronic cunoaşte şi unele
limitări. !ceste limităriOdeza"anta3e au în "edere următoarele as#ecte?
• Frauda ? Ca în orice alt domeniu@ te'nolo)ia Internetului a creat şi noi #osibilităţi
de fraudare. En li#sa unui contact direct@ un client #oate să înşele comerciantul în
#ri"inţa identităţii sale sau a #osibilităţilor sale reale de #lată. (a3oritatea
ma)azinelor "irtuale occidentale au reţineri în a trimite mărfuri s#re Kuro#a de
Kst tocmai din cauza numeroaselor încercări reuşite de fraudare cu cărţi de credit
false iniţiate de est-euro#eni.
• Securitatea? > altă #roblemă deosebit de im#ortantă este cea le)ată de securitatea
datelor. > firmă fără acces la Internet nu are #rea multe moti"e de în)ri3orare
#ri"ind inte)ritatea sistemelor sale informatice de )estiune. Conectarea la o reţea
#ublică@ în care oricine #oate a"ea acces mai mult sau mai #uţin autorizat la date
2,
confidenţiale din reţeaua locală@ ridică #robleme serioase. !#ar asfel riscuri care
nu e;istau înainte de a#ariţia acestui ti# de comerţ. !ceste riscuri de securitate se
îm#art în trei mari cate)orii@ şi anume? riscul a#licaţiilor clientOser"er@ riscul de
transfer al datelor@ riscul "iruşilor
$
.
• Costurile de lansare şi integrare? Deşi #rin com#araţie cu desc'iderea unui
ma)azin obişnuit@ costurile lansării unui ma)azin "irtual sunt mult mai reduse@ de
multe ori nu #ot fi e"aluate corect. > firmă care nu are im#lementat de3a un
sistem informatic de )estiune@ sau ai cărei an)a3aţi nu au cunoştinţe te'nice
minime se #oate confrunta cu creşterea costului de lansare #este aşte#tări@
datorate necesităţii ac'iziţionării de sisteme sau or)anizării de trainin)-uri #entru
an)a3aţi.
• Aspectele legale? K;istă o anumită nesi)uranţă în le)ătură cu #roblemele le)ale ce
ar #utea să a#ară atunci c6nd tranzacţiile comerciale au loc #e Internet. !ceste
#robleme sunt s#ecifice@ în s#ecial@ o#eraţiunilor care se derulează între #arteneri
din ţări diferite. Ce se "a înt6m#la dacă anumite date confidenţiale #ri"ind clienţii
unei firme ar a3un)e la #ersoane neautorizate să le folosească? Ce le)islaţie "a fi
a#licată? cea a clientului@ cea a furnizorului sau a #ersoanei care a realizat frauda?
> soluţie ar fi cri#tarea@ dar este #lină de riscuri. En #rimul r6nd@ cri#tarea este
considerată de unele )u"erne o contra"enţie@ iar #e de altă #arte@ în unele cazuri@
datele cri#tate nu #ot fi transmise #este )raniţele naţionale. 7roblemele #ot fi
rezol"ate #rin stabilirea unor acorduri@ standarde comune la ni"elul le)islaţiilor
diferitelor ţări@ or)anisme internaţionale. En acelaşi tim#@ în momentul în care se
demarează un #roiect de im#lementare a comerţului electronic@ firmele trebuie să-
şi asi)ure o bună consultanţă în domeniul le)islati" şi al securităţii sistemului.
• Nesiguranţa şi lipsa informaţiilor? (ulte dintre firme au obser"at că Internetul
#oate fi un mi3loc eficient de realizare a acti"ităţilor s#ecifice mar2etin)ului@
#romo"ării #roduselor@ #ublicităţii. 7entru o firmă care nu a mai a#elat la
mi3loace electronice de comunicare cu #artenerii de afaceri@ Internetul este încă o
necunoscută. (ăsura în care acesta #oate să asi)ure cunoaşterea #ieţei şi a
clienţilor răm6ne ascunsă şi@ uneori@ c'iar nesi)ură.
1./. "@IS35I3 R%*KN"3SC8 CU PRI6IR" 3 C%*"R5U
""C4R%NIC
Dez"oltarea comerţului electronic în Fom6nia este strict condiţionată at6t din
#unct de "edere al im#lementării masi"e a te'nolo)iei I4 în dez"oltarea relaţiilor
comerciale@ c6t şi din #unct de "edere le)al #rin ado#tarea unor acte normati"e absolut
necesare le)ate de comerţul electronic *semnătura electronică@ certificate di)itale@ etc+.
Fe)lementările le)islati"e trebuie să aibă în "edere?
R elaborarea şi realizarea #ro)ramelor de sensibilizare a între#rinzătorilor
#entru a cunoaşte şi înţele)e comerţul electronicS
R #romo"area utilizării comerţului electronicS
$
Hala2ota@ F.@ 9'inston@ !.1. 8 9p' cit'@1%%.
2
R militarea #entru utilizarea ec'itabilă a noilor te'nolo)ii@ res#ect6ndu-se
dre#tul utilizatorilorS
R facilitarea şi #romo"area acţiunilor şi iniţiati"elor re)ionale şi
internaţionale #ri"ind comerţul electronicS
R re#rezentarea intereselor #artici#anţilor rom6ni la comerţul electronic #e
#lan euro#ean şi mondial.
-e)ea comerţului electronic are ca sco# stabilirea condiţiilor de furnizare a
ser"iciilor societăţii informaţionale@ #recum şi #re"ederea ca infracţiuni a unor fa#te
să"6rşite în le)ătură cu emiterea şi utilizarea instrumentelor de #lată electronică şi cu
utilizarea datelor de identificare în "ederea efectuării de o#eraţiuni financiare@ #entru
asi)urarea unui cadru fa"orabil liberei circulaţii şi dez"oltării în condiţii de securitate a
acestor ser"icii.
En conformitate cu #re"ederile le)ii nu pot constitui servicii ale comerţului
electronic?
a+ oferta de ser"icii care necesită #rezenţa fizică a furnizorului şi a destinatarului@
c'iar dacă #restarea ser"iciilor res#ecti"e im#lică utilizarea de ec'i#amente electroniceS
b+ oferta de ser"icii care #resu#un mani#ularea unor bunuri cor#orale de către
destinatar@ c'iar dacă #restarea ser"iciilor res#ecti"e im#lică utilizarea de ec'i#amente
electroniceS
c+ oferta de bunuri sau ser"icii care se efectuează #rin telefonie "ocală@ tele)raf@
tele; sau fa;S
d+ oferta de bunuri sau ser"icii care nu este #rezentată destinatarului #rin
transmiterea informaţiei la cererea indi"iduală a acestuia şi care este destinată rece#ţiei
simultane de către un număr nelimitat de #ersoane *#unct-multi#unct+@ #recum ser"iciile
de radiodifuziune sonoră şi tele"izată sau ser"iciile de telete;t tele"izatS
e+ difuzarea #ro)ramelor de tele"iziune #rin Internet@ c'iar dacă transmiterea
informaţiei este efectuată la cererea indi"iduală a destinatarului@ cu condiţia ca
#ro)ramele în cauză să fi fost anterior difuzate #rintr-un alt mediu.
e0islaţia rom<neasc# cu privire la comerţul electronic se constituie din8
1. -e)ea nr. 3, din 0 iunie 2&&2 #ri"ind comerţul electronic@ #ublicată în
(onitorul >ficial@ 7artea I nr. 4$3 din , iulie 2&&2S
2. Decretul nr. ,12 din iunie 2&&2 #entru #romul)area -e)ii #ri"ind
comerţul electronic@ #ublicat în (onitorul >ficial@ 7artea I nr. 4$3 din ,
iulie 2&&2S
3. :otăr6rea nr. 13&$ din 2& noiembrie 2&&2 #ri"ind a#robarea Uormelor
metodolo)ice #entru a#licarea -e)ii nr. 3,O2&&2 #ri"ind comerţul
electronic@ #ublicată în (onitorul >ficial nr. $00@ 7artea I@ din ,
decembrie 2&&2.
1.E. PR%1"*3 S"CURI485II -N C%*"R5U ""C4R%NIC
> dată cu utilizarea e;#lozi"ă a Internetului şi a comerţului electronic@ securitatea
a de"enit unul din as#ectele cele mai im#ortante. (ass-media a conştientizat #ublicul
asu#ra e;istenţei utilizatorilor rău "oitori care intră #e reţelele )u"ernamentale şi ale
firmelor@ fur6nd sau modific6nd datele.
20
<ecuritatea datelorOtranzacţiilor este foarte im#ortantă în orice sistem financiar@
indiferent că se bazează #e tranzacţii clasice sau electronice. 7entru a asi)ura un ni"el
acce#tabil de securitate se utilizează diferite te'nici de cri#tare #entru a furniza trei ti#uri
de ser"icii?
• autentificarea şi autorizarea
• non-re#udierea
• confidenţialitatea
• inte)ritatea datelor.
7rin autentificare cele două #ărţi care comunică se asi)ură că fiecare comunică
e;act cu cel cu care doreşte să efectueze diferite tranzacţii. !utentificarea se face în mod
uzual #rin semnături di)itale şi alte metode. Deci autentificarea eset #rocesul "erificării
#ersoanelor sau entităţilor #entru a "edea dacă sunt ceea ce #retind a fi. Kste cel mai
im#ortant dintre toate ser"iciile de securitate #entru că este baza controlului de acces@ a
#ermiselor şi autorizaţiilor@ res#onsabilităţii e;ecuţiei şi a non-ne)ării realizării
(on1repudierea asi)ură că nici o #arte nu "a #utea ne)a #artici#area într-o
tranzacţie du#ă ce aceasta s-a efectuat.
7rin confiden!ialitate se întele)e că toate comunicaţiile între #ărţi sunt restr6nse
strict la #ărţile care #artici#ă la efectuarea tranzacţiei.
Inte$ritatea datelor înseamnă că datele nu sunt modificate în #rocesul de transfer
sau atunci c6nd sunt memorate #e diferite su#orturi de #ăstrare a datelor.
Confidenţialitatea este în )eneral asi)urată #rin cri#tare. Din #unct de "edere al
transmiterii@ datele sunt codificate folosind un al)oritm matematic@ bazat #e "aloarea unei
anumite c'ei. (esa3ul cri#tat nu este reasamblat în forma ori)inală a datelor în orice
mod. Din #unct de "edere al rece#torului@ mesa3ul este decodificat în formatul ori)inal@
folosind din nou un al)oritm matematic şi o c'eie. Cri#tarea se #oate face cu c'eie
#ublică sau c'eie #ri"ată. !utentificarea@ non-re#udierea şi inte)ritatea datelor sunt
asi)urate #rin semnături di)itale şi certificate cu c'ei #ublice.
1.2. C%*"R5U ""C4R%NIC L % N"C"SI434"
Dez"oltarea fără #recedent din ultimele două decenii a te'nolo)iilor
informaţionale determinate de necesitatea stocării si a transmiterii ra#ide a informaţiilor
cu cele mai mici costuri@ a re"oluţionat comerţul )lobal@ comerţul direct sau cu
amănuntul@ redefinind #rinci#iile clasice ale mar2etin)ului. !stăzi@ termenul de comerţ
electronic a de"enit sinonim cu creşterea #rofitului.
Comerţul Klectronic este c'eia com#etiti"itaţii între#rinderilor în era
informaţională@ asi)ur6nd?
• accesul la noi se)mente de #iaţa *noi clienţi+S
• creşterea "itezei de derulare a afacerilorS
• o fle;ibilitate ridicată a #oliticilor comercialeS
• reducerea costurilor de a#ro"izionare@ de desfacere@ de #ublicitate etcS
• sim#lificarea #rocedurilorS
• creşterea com#etiti"ităţii.
7e #lan mondial@ comerţul electronic nu mai este o sim#lă acti"itate care
concentrează doar eforturile între#rinderilor aflate în com#etiţia de a c6sti)a noi clienţi şi
de a răs#unde c6t mai bine e;i)enţelor acestora. En #rezent@ comerţul electronic a de"enit
2$
o com#onentă #rinci#ală a #oliticilor de dez"oltare economică ale )u"ernelor ţărilor
dez"oltate *<A!@ Comunitatea Kuro#eană@ Ia#onia etc+.
7rin măsurile luate la ni"el )u"ernamental de către ţările #uternic industrializate
în "ederea stabilirii unor re)lementări unice în ceea ce #ri"eşte realizarea tranzacţiilor
comerciale #e su#ort electronic@ comerţul electronic a de"enit o com#onentă
fundamentală a comerţului mondial.
!ccesibilitatea te'nolo)iilor informaţionale le)ate de Internet@ costul scăzut al
acestora@ #recum şi relati"a inde#endenţă de te'nolo)iile clasice@ toate acestea #ermit
economiilor ţărilor mai #uţin dez"oltate şi a)enţilor economici din aceste ţări o inte)rare
ra#idă în acest nou domeniu de acti"itate.
1.M. 4"NDIN53 "'C%**"RC" SPR" C'C%**"RC"
Comerţul colaborati" *C-Commerce+ este o strate$ie #entru stadiul următor al
e"oluţiei e1usiness.
7racticile c-commerce #ermit #artenerilor de afaceri să creeze@ conducă şi
folosească date într-un mediu distributi" #entru a #roiecta@ construi şi s#ri3ini #rodusele
de-a lun)ul ciclului de "iaţă@ lucr6nd se#arat #entru ca a#oi să-şi îm#reune com#etenţele
într-un lanţ "aloric care formează între#rinderea "irtuală.
!"6nd în "edere inter"alul de tim# 1%%,-2&&,@ #rinci#alele forţe #e #iaţa
comerţului colaborati" se concretizează în?
• sc'imbul electronic de date *Klectronic Data Interc'an)e+S
• inte)rarea în cadrul între#rinderii a sistemelor de ti# KDI V KF7 *Knter#rise
Inte)ration KDI V KF7+S
• sc'imbul de date referitoare la #roduse *7roduct Data Interc'an)e+S
• #racticile afacerii collaborati"e *Collaborati"e 1usiness 7ractices+S
• dez"oltarea şi distribuţia #roduselor "is-Z-"is de celelalte acti"ităţi desfăşurate în
cadrul lanţului "aloric *7roduct De"elo#ment V Distribution "ia Talue C'ain+S
• acţiunile între#rinderii "irtuale *Tirtual Knter#rise >#erations+.
/i)ura 1.%.1.
"voluţia principalelor forţe pe piaţa c'commerce
2%
*odelele comerţului colaborativ ?c'commerceB suntI
[ Comerţul colaborati" referitor la #rodus *Collaborati"e 7roduct Commerce
-C7C+
[ Comerţul colaborati" referitor la #lanificare@ #re"iziune şi a#ro"izionare
*Collaborati"e 7lannin)@ /orecastin) V Fe#lenis'ment - C7/F+. Comitetul C7/F este un
)ru# de lucru care se com#une din comercianţi@ fabricanţi şi furnizori de soluţii
te'nolo)ice.
Cadrul strate)ic al comerţului colaborati" are în "edere cele două modele ale sale@
şi anume ca#abilitatea de a fii înde#linite strate)iile comerţului colaborati" referitor la
#rodus *C7F+@ #recum şi cele ale comerţului colaborati" referitor la #lanificare@
#re"iziune şi a#ro"izionare *C7/F+.
/i)ura 1.%.2.
Cadrul strate0iei comerţului colaborativ
M
%
Fod :eisterber)@ 7'.D.@ C-Commerce? <trate)ies@ !rc'itectures@ V Im#lementation Foadma#s@ 2&&2
3&
1.1N. C%NCU7II
Comerţul electronic conduce la obţinerea de a"anta3e at6t #e termen scurt@ c6t şi
#e termen lun). Kste asi)urată nu numai #ătrunderea #e noi #ieţe@ )ăsirea de noi clienţi@
ci şi #osibilitatea de a derula tranzacţiile comerciale mult mai re#ede@ mai uşor şi mai
ieftin. 4recerea o#eraţiunilor şi #racticilor comerciale@ cum ar fi lansarea comenzilor@
facturarea şi asistenţa acordată clienţilor@ s#re sistemele bazate #e reţele de calculatoare
#oate reduce mult birocraţia im#usă@ în s#ecial@ de tranzacţiile firmă-la-firmă *business-
to-business+. !tunci c6nd cea mai mare #arte a informaţiilor des#re o firmă şi #rodusele
sale sunt în format electronic@ #ersonalul #oate să se decidă mai mult ne"oilor clienţilor şi
să acorde mai mult s#ri3in în utilizarea #roduselor@ dec6t asu#ra întocmirii şi transmiterii
documentelor clasice@ #e care le #resu#une o#eraţiunea tradiţională de "6nzare-
cum#ărare.
7rinci#alele bariere în dez"oltarea comerţului electronic răm6n #roblemele le)ate
de securitate şi încredere. 7e măsura creşterii utilizatorilor casnici de Internet #rocedurile
le)ate de autentificare şi cri#tare a datelor #ersonale #rimesc o im#ortanţă din ce în ce
mai mare şi de succesul im#lementării lor de#inde succesul comercianţilor de #e 9eb.
C3PI4%U 2. C%NSID"R35II PRI6IND P)P (i *+S,
31
2.1. D34" @"N"R3" D"SPR" 3PIC35II" O"1
!#licaţiile 9eb sunt #rezentul şi "iitorul în era Internetului. Indiferent de
#latforma utilizată Tisual 1asic sau C>1>-@ sau :4(- şi Ia"a <cri#t@ ele nu fac dec6t
să îmbunătăţească cunoştinţele.
!r'itectura de bază a a#licaţiilor 9eb este una de ti#ul client-ser"er. 7ro)ramarea
în reţea nu este numai o #roblemă a noii )eneraţii@ ci această #roblemă a fost dez"oltată
încă din anii \&-\0& c6nd terminalele de calcul erau foarte rudimentare. !cestea nu
a"eau #utere de #rocesare@ munca realiz6ndu-se numai #e ser"er@ clientul conect6ndu-se
#rin terminalul rudimentar la ser"er@ terminalul fiind doar o consolă între utilizator şi
ser"er şi întrea)a muncă realiz6ndu-se #e ser"er.
En a#licaţiile 9eb clientul este un broGser 9eb de ti#ul Internet K;#lorer sau
Uetsca#e Comunicator sau alţi clienţi 9eb@ totul de#inz6nd de a#licaţia care se doreşte a
se im#lementa.
7entru a#licaţiile ce se realizează în 7:7 cel mai bun client este broGserul de
Internet. -imba3ul utilizat de broGserele de 9eb este :4(-@ descris #rin etic'ete. Ensă
ma3oritatea broGserelor de 9eb acce#tă şi alte ti#uri de limba3e cum ar fi /las'
<'oc29are@ Ia"a<cri#t@ ](-. Dez"oltatorii limba3ului 7:7 au #lecat de la #remisa că
trebuie creat astfel înc6t să #oată fii redat în orice broGser de 9ebS astfel 7:7 este o
dez"oltare a :4(--ului@ toate etic'etele folosite în :4(- răm6n6nd "alabile în 7:7 şi
#rin aceasta el aduc6nd un #lus de dinamism #a)inii 9eb.
<er"erul este #rinci#alul inter#ret al a#licaţiei@ #e el se desfăşoară toate acti"ităţile
#rinci#ale. > a#licaţie s#ecială numită 9eb <er"er se ocu#ă de comunicarea cu
broGserul de Internet al clientul@ dar care nu "a mer)e fără un sistem de o#erareS astăzi
#e #iaţa sistemelor de o#erare se remarcă cele din clasa (icrosoft@ #recum şi sistemele
a"6nd la bază sistemul AUI] cum ar fii -IUA] şi 1<D. -imba3ul 7:7 are însă a"anta3ul
sim#lităţii şi al inde#endenţei de sistemul de o#erare.
!r'itectura unui sistem s#ecial dez"oltat #entru a#licaţii 9eb este #rezentată în
fi)ura de mai 3os?
/i)ura 2.1.1.
3rCitectura unui sistem de!voltat pentru aplicaţii Oeb
32

!şa cum se #oate obser"a din fi)ură@ ser"erul este #rinci#alul #romotor al
a#licaţiei 9eb. Ca şi ser"er 9eb s-ar #utea folosi şi ser"erul 9eb din clasa (ICF><>/4
II< *Internet Information <er"er+@ în #artea de (iddleGare #oate fi folosit inter#retorul
!<7 #rodus de (icrosoft@ iar în locul bazei de date (.<=- #oate fi folosită orice altă
bază de date? >F!C-K <=- *de la (icrosoft+ IU/>F(I] sau orice alt ser"er de baze
de date.
2.2. I*13GU P)P ?)DP"R4"P4 PR"PR%C"SS%RB
2.2.1. 3P3RI5I3 ;I "6%U5I3 I*13GUUI P)P
7:7 *7:7? :.#erte;t 7re#ocessor+@ cunoscut în "ersiunile mai "ec'i şi sub
numele de 7:7O/I *7ersonal :ome#a)eO/orm Inter#reter+@ iniţial a fost )6ndit a fi o
sim#lă a#licaţie C5I #entru inter#retarea formularelor definite #rin :4(- şi #rocesate
de un #ro)ram scris într-un limba3 7erl@ scri#t s'ell@ e;ecutat #e ser"er. En cazul interfeţei
C5I era necesară #ermisiunea de a rula #ro)rame #e ser"er@ ceea ce ducea la lacune în
securitate şi@ în #lus@ la disocierea de documentul :4(- a #ro)ramului care #rocesa
datele.
7:7 re#rezintă un #ac'et #uternic care oferă un limba3 de #ro)ramare accesibil
din cadrul fişierelor :4(-@ limba3 asemănător cu 7erl sau C@ #lus su#ort #entru
mani#ularea bazelor de date într-un dialect <=- *d1ase@ Informi;@ (.<=-@ m<=-@
>racle@ 7ost)re<=-@ <olid@ <.base@ >D1C etc.+ şi acces la sisteme 'i#ermedia #recum
:.#erGa"e. De asemenea@ 7:7 su#ortă încărcarea fişierelor de #e calculatorul client?
upload *standard #ro#us de K. Uebel şi -. (asinter de la ]ero;@ descris în F/C 1$0+ şi
oferă su#ort #entru cookies *mecanism de stocare a datelor în na"i)atorul client #entru
identificarea utilizatorilor@ #ro#us de Uetsca#e+.
-a fel ca multe alte #roiecte softGare@ 7:7 s-a născut sub forma unui mic
utilitar care trebuia să rezol"e o #roblemă sim#lă şi foarte #articulară. Istoria 7:7-
33
ului înce#e la sf6rşitul anului 1%%4@ c6nd ,asmus :erdorf dez"oltă #rima "ersiune ca
#roiect #ersonal. 7entru ca să #oată să urmărească cine i-a "izitat #a)ina@ Fasmus a
introdus în #a)ină un ta) s#ecial şi a scris în 7erl un scri#t C5I care să colecteze
informaţii des#re "izitatori@ #e care a#oi îi scria într-un 3urnal * lo$+. ! botezat
acest cod 7:7 *7ersonal :ome 7a)e+ tools. !şadar@ 7:7-ul este făcut #ublic în
debutul anului 1%%, sub denumirea de 7ersonal :ome 7a)e 4ools@ fiind considerat un
analizor sim#list care inter#reta c6te"a macrouri ce #uteau fi incluse în cadrul
documentelor :4(-@ #ermiţ6nd contorizarea accesului la #a)inile 9eb sau accesarea
unei carţi de oas#eţi *$uestbook+. (ai a#oi@ în cadrul unui #roiect Lde ser"iciuD@ a
trebuit să realizeze o interfaţă între clienţii de 9eb şi o bază de date. ! recurs la
aceeaşi idee? ta)uri :4(- #ro#rii #rocesate de un scri#t C5I *de data aceasta
scris în C+ care le înlocuia conţinutul ce trebuia inserat în #a)ină. ! numit acele
ta)uri L/orm Inter#retersD */I+ deoarece rolul lor era de a #relua datele transmise
#rin formulare :4(- şi de a le transforma în "ariabile simbolice #e care le
folosea a#oi #entru intero)area bazei de date. !nalizorul a fost rescris la mi3locul
aceluiaşi an şi denumit 7:7O/I 2.&@ unde /I era o altă a#licaţie scrisă de Fasmus -enford@
un inter#reter de formulare :4(-. 7ro)ramul a fost corectat@ dez"oltat şi e;tins în
re)im open source@ de#ăşind cu mult sco#ul său iniţial. Deşi numele de 7:7 s-a
#ăstrat@ semnificaţia lui a de"enit cu totul alta şi anume :.#erte;t 7re#rocessor. !
fost adău)at şi su#ortul #entru bazele de date m<=- şi astfel 7:7O/I a înce#ut să aibă
succes@ fiind dis#onibil )ratuit #e 9eb. <e estimează că la sf6rşitul lui 1%% cel #uţin 1,
mii de site-uri 9eb utilizau 7:7O/I@ iar în anul 1%%0 numărul acestora era de ,& de mii.
7ro)ramatorii ;ee% 6uraski şi Andi Gutmans rescriu analizorul 7:7 şi noua
a#licaţie formează nucleul "ersiunii 7:7 3.& care include o #arte din "ec'ile surse
7:7O/I 2.&. Felati" recent@ la înce#utul anului 2&&&@ a fost facută #ublică "ersiunea 7:7
4.&@ utiliz6nd #uternicul motor de scri#tare ;end şi oferind su#ort nu numai #entru
ser"erul !#ac'e ci şi #entru alte ser"ere 9eb. De asemenea@ 7:7 4.& oferă #osibilitatea
accesării documentelor ](- "ia D>(.
<e estimează că numărul site-urilor care folosesc în #rezent 7:7 este de #este un
milion. De3a@ #e 9eb@ e;istă o multitudine de a#licaţii şi utilitare conce#ute în 7:7@ care
se re)ăsesc )ru#ate şi în aşa-numitul 7K!F *7:7 K;tension and !dd-on Fe#ositor.+.
2.2.2. C" "S4" P)P9
7:7 este un limba3 de scri#t care funcţionează alături de un ser"er 9eb.
K;em#lu introducti"?
^'tml_
^'ead_
^title_K;em#le^Otitle_
^O'ead_
^bod._
^?#'#
ec'o B<cri#t 7:7`BS
?_
^Obod._
^O'tml_
34
Diferenţa faţă de alte limba3e #recum 7erl sau C este aceea că în loc de a scrie un
#ro)ram cu o multitudine de linii de comandă afişate în final într-o #a)ină :4(-@ se "a
scrie o #a)ină :4(- cu codul inclus #entru a realiza o acţiune #recisă. Codul 7:7 este
inclus )ntre ta$1urile speciale de )nceput şi de sf&rşit care #ermit utilizatorului să treacă
din Bmodul :4(-B în Bmodul 7:7B.
/aţă de alte limba3e scri#t@ #recum Ia"ascri#t@ la 7:7 codul se e;ecută #e ser"er.
Dacă #e ser"erul 9eb se află un scri#t similar@ clientul nu "a #rimi dec6t rezultatul
e;ecuţiei scri#tului@ fără a a"ea nici o #osibilitate de acces la codul care a #rodus
rezultatul. <e #oate astfel confi)ura ser"erul de 9eb să #relucreze *analizeze+ toate
fişierele :4(- ca fişiere 7:7. !stfel nu e;istă nici un mi3loc de a distin)e #a)inile care
sunt #roduse dinamic de #a)inile statice.
2.2.3. PRINCIPIU D" :UNC5I%N3R" ' C" P%34" :3C" P)P9
-imba3ul 7:7 #osedă aceleaşi funcţii ca alte limba3e #ermiţ6nd să se scrie
scri#turi C5I@ să colecteze date şi să )enereze dinamic #a)ini 9eb sau să trimită şi să
#rimească coo2ies.
(area calitate şi cel mai mare a"anta3 al limba3ului 7:7 este su#ortul cu un
număr mare de baze de date. ! realiza o #a)ină 9eb dinamică cu o bază de date este
destul de sim#lu. 1azele de date su#ortate de către 7:7 sunt următoarele?
4abel 2.2.1.
1a!e de date suportate de P)P
!dabas D Inter1ase 7ost)re<=-
Dbase /ront1ase <esam
Km#ress m<=- <olid
/ile7ro Direct (<-<=- <.base
:.#erGa"e (.<=- Telocis
I1( D12 >D1C Ani; dbm
Informi; >racle
In)res >"rimos
-imba3ul 7:7 are@ de asemenea@ su#ort #entru di"erse ser"icii ser"er utiliz6nd
#rotocoale #recum I<A+" 6(<+" ((-+" +9+= şi >--+.
7rinci#iul de funcţionare al limba3ului 7:7 este următorul? a"6nd în "edere un
fişier care se află într-un subdirector al ser"erului 9eb *#ornind de la document root+ şi
care #oate fi accesat de un na"i)ator 9eb la o anumită adresă@ #rocesul este următorul?
broGserul trimite către ser"erul 9eb o cerere :447 #entru fişierul cu e;tensia .#'#.
<er"erul ştie că fişierul cerut conţine cod 7:7@ aşa că "a lansa #re#rocesorul 7:7@ care "a
#rimi la intrare fişierul cu e;tensia .#'#. 7re#rocesorul "a identifica sec"enţele 7:7
*cu#rinse între marca3ele ^? şi ?_+ şi le "a inter#reta. 4ot ce nu este cod 7:7 este trimis
s#re ieşirea standard fără nici o #relucrare. Codul 7:7 #oate scrie la r6ndul său în ieşirea
standard *#rin ec.o sau print+. En fine@ ser"erul 9eb interce#tează ieşirea standard a
#re#rocesorul şi trimite totul către broGserul care a cerut #a)ina *de fa#t scri#tul+.
K;istă trei domenii #rinci#ale unde sunt folosite scri#turile 7:7?
3,
• Scripturi ce rulea!# pe server. !cesta este cel mai tradiţional şi cel mai
im#ortant #entru 7:7. En acest caz este ne"oie de? inter#retorul 7:7 *C5I sau
modul de ser"er+@ un ser"er de 9eb şi un na"i)ator de 9eb. K ne"oie ca ser"erul
de 9eb să fie #ornit@ cu o cone;iune 7:7 instalată. <e #oate accesa rezultatul
#ro)ramelor 7:7 cu un na"i)ator #rin intermediul ser"erului de 9eb.
• Scriptin0 la linia de comand#. K;istă #osibilitatea ca 7:7 să ruleze fără a fi
ne"oie de ser"er şi de broGser@ ci doar de inter#retorul 7:7. !ceastă metodă este
ideală #entru scri#turile ce se "or a fi e;ecutate@ de re)ulă@ folosind cron *tas2
sc'eduler în 9indoGs+ sau sarcini sim#le de #rocesare a te;telor.
• Scrierea de aplicaţii ce rulea!# de partea clientului .n mod 0rafic ?@UIB.
7robabil că 7:7 nu este limba3ul cel mai bun de a scrie a#licaţii cu ferestre #entru
9indoGs sau alte sisteme de o#erare@ dar a#el6nd la nişte facilităţi a"ansate a
7:7-ului în a#licaţiile ce rulează de #artea clientului@ se #oate totuşi folosi 7:7-
54H #entru a scrie astfel de #ro)rame. De asemenea@ e;istă #osibilitatea de a
scrie a#licaţii ce rulează #e #latforme diferite folosind această metodă. 7:7-54H
este o e;tensie a 7:7-ului@ nedis#onibilă în distribuţia #rinci#ală de 7:7.
7:7 #oate fi folosit #e a#roa#e toate marile sisteme de o#erare@ incluz6nd -inu;@
multe "ariante de Ani; *incluz6nd :7-A]@ <olaris şi >#en1<D+@ (icrosoft 9indoGs@
(ac >< ]@ FI<C ><@ #robabil şi altele. 7:7 are@ de asemenea@ su#ort #entru ma3oritatea
ser"erelor de 9eb din #rezent. !cestea includ ser"erele !#ac'e@ (icrosoft Internet
Information <er"er@ 7ersonal 9eb <er"er@ Uetsca#e şi i7lanet@ ser"erul >reillz 9ebsite
7ro@ Caudium@ ]itami@ >mni:447d@ şi multe altele. 7entru ma3oritatea ser"erelor 7:7
are un modul@ iar #entru celelalte su#ortă standardul C5I@ 7:7 #ut6nd să lucreze ca un
#rocesor C5I.
Deci@ 7:7 oferă libertatea de a ale)e un sistem de o#erare şi un ser"er de 9eb.
C'iar mai mult@ e;istă #osibilitatea de a ale)e #ro)ramarea #rocedurală sau #ro)ramarea
orientată obiect@ sau c'iar ambele combinate. Cu toate acestea@ nu orice facilitate a
standardului 7>> este #rezentă în "ersiunea curentă a 7:7-ului@ multe librării de cod şi
a#licaţii mari *incluz6nd şi librăria 7K!F+ sunt scrise folosind doar cod 7>>.
7:7 nu este limitat numai la rezultat :4(-. 7osibilităţile 7:7-ului includ
afişarea de ima)ine@ fişiere 7D/ şi c'iar filmuleţe /las' *folosind librăriile libsGf şi
(in)+ toate )enerate instant. <e #oate@ de asemenea@ ca rezultatul să fie orice fişier te;t@
cum ar fi ]:4(- sau orice alte fişiere ](-. 7:7 #oate )enera automat aceste fişiere şi
să le sal"eze în sistemul de fişiere în loc să le afişeze@ form6nd un cac'e de #artea
ser"erului #entru conţinutul tău dinamic.
7:7 are@ de asemenea@ su#ort #entru a con"ersa cu alte ser"icii folosind
#rotocoale cum ar fi -D!7@ I(!7@ <U(7@ UU47@ 7>73@ :447@ C>( *#e 9indoGs+ şi
multe altele. 7ot fi desc'ise totodată soc2et-uri de reţea şi interacţiuni între a#roa#e toate
limba3ele de #ro)ramare 9eb. Feferitor la interconectare@ 7:7 are su#ort #entru
instanţierea obiectelor Ia"a şi utilizarea lor într-un mod trans#arent ca obiecte 7:7.
2.3. PR%@R3*3R"3 %RI"N4348'%1I"C4 -N P)P
2.3.1. 3SP"C4" @"N"R3"
3
Cu c6ţi"a ani în urmă@ în lumea com#aniilor #roducătoare de softGare şi a
#ro)ramatorilor@ a a#ărut o nouă abordare în elaborarea #ro)ramelor şi anume@
#ro)ramarea orientată #e obiecte.
Anii #ro)ramatori au a3uns la concluzia că #ro)ramarea #rocedurală 8 adică
utilizarea strictă a funcţiilor 8 nu este cea mai #otri"ită. En acest conte;t@ unii cercetători
au iniţiat o nouă abordare în #roblematica #ro)ramării care #ermite oricărui #ro)ramator
să concea#ă coduri #e care să le folosească din diferite #ers#ecti"e.
Ideea din s#atele #ro)ramării orientate #e obiecte este folosirea sec"enţelor de
cod din a#licaţii dre#t obiecte. Ce este@ de fa#t@ un obiect? Kste o structură com#le;ă de
"ariabile şi funcţii@ care@ o dată creată@ #oate fi utilizată în diferite i#ostaze conce#tuale.
Descrierile obiectului *nume@ descriere şi identificator unic+ #oartă numele de
proprietă!i" iar acţiunile *a #rinta@ a şter)e@ a sal"a+ de metode. Entr-o #rimă fază nu este
necesar să se ştie cum2 funcţionează #ro#rietăţile şi metodele folosite@ ci numai ce fac2
acestea. !stfel@ metodele şi #ro#rietăţile abiectului res#ecti"e se #ot utilize într-un scri#t
fără #rea mare efort.
Desi)ur@ acelaşi lucru ar #utea fi s#us şi des#re o metodă #rocedurală bine
#roiectată. > colecţie de funcţii ar #utea lucra la fel de eficient@ dar folosind obiecte@ nu
numai că se #ot folosi metodele şi #ro#rietăţile s#ecifice acestora c'iar în interiorul
scri#turilor@ ci se #oate e;tinde funcţionalitatea unei clase folosind conce#tual de
moştenire.
7ro)ramarea #e obiecte în limba3ul 7:7 are şi unele deza"anta3e în ceea ce
#ri"eşte ine;istenţa modalităţilor de desemnare a metodelor ca Cpri%ateD şi a
destructorilor.
7ro)ramarea orientată #e obiecte faţă de #ro)ramarea #rocedurală are o serie de
a"anta3e@ dar şi deza"anta3e
1&
.
!"anta3e?
• <e #oate economisi tim# folosind #ro)ramarea orientată #e obiecte.
• 7orţiuni din cod #ot fi folosite de multe ori în cadrul unui scri#t.
• 1iblioteci e;tinse de clase dis#onibile )ratis #e 9eb #ot fi folosite în
diferite sci#turi.
Deza"anta3e?
• Kste mai lentă dec6t #ro)ramarea #rocedurală.
• <inta;a #oate fi neclară la înce#utul #ro)ramării.
• 7ro)ramarea 9eb nu uzează la multele a"anta3e ale codului orientat #e
obiecte.
• 7oate fi #rea com#licată dacă se folosesc biblioteci mari de clase.
2.3.2. 4")NICI D" I*P"*"N43R" 3" PR%@R3*8RII
%1I"C4U3"
-imba3ul 7:7 oferă im#lementarea unora dintre cele mai im#ortante as#ecte ale
#ro)ramării obiectuale? înca#sularea datelor@ moştenirea@ #olimorfismul. !stfel@ 7:7 dă
#osibilitatea #ro)ramatorului să e;#rime distincţia dintre #ro#rietăţile )enerale şi cele
s#ecifice ale obiectelor cu care lucrează.
1&
(arin@5'eor)'e@ Caţă@(arian@ !todiresei @!nca 8 -imba3ele (.<=- şi 7:7@ 7ro)ramare 9eb sub 9indoGs@ Kd.
4ribuna Kconomică@ 1ucureşti 2&&2@ Ca#itolul $. 7ro)ramare orietată #e obecte@ #a). 200
30
2.3.2.1. -NC3PSU3R"3
Enca#sularea datelor re#rezintă un mecanism de #rotecţie a membrilor de ti# dată@
accesul la aceştia realiz6ndu-se e;clusi" #rin intermediul unor metode s#ecifice şi nu în
mod direct. !cest lucru se realizează #rin intermediul claselor@ du#ă cum se #oate
remarca în fra)mentul de cod 7:7 de mai 3os?
<?php
class Student {
// date-membru
var $year; // an
var $age; // vârsta
var $name; // nume

// metode
function setYear$y! {
$this-"year # $y;
$
function getYear! {
return $this-"year;
$
%%%
$
?"
Datele-membru se definesc utiliz6nd var@ #ut6nd a"ea orice ti# *între)@ tablou sau
c'iar obiect+. (etodele se s#ecifică #rin declaraţii de funcţii care #relucrează membrii
clasei. 7entru a accesa datele clasei@ metodele trebuie să se folosească de construcţia
$this-"variabila@ altfel "ariabila se consideră a fi locală în cadrul acelei metode.
Din #ăcate@ membrii dată ai clasei #ot fi accesaţi direct@ ne#ut6ndu-i declara
#ri"aţi. -a fel@ metodele nu #ot fi s#ecificate #ri"ate sau #rote3ate@ aşa cum se înt6m#lă în
Caa. !stfel@ 7:7 oferă doar su#ort #entru înca#sulare@ dar nu o #oate im#une.
2.3.2.2. *%;4"NIR"3
(oştenirea re#rezintă #osibilitatea folosirii datelor sau metodelor definite în
#realabil de o anumită clasă în cadrul unei clase deri%ate din #rima. Felaţia de deri"are se
s#ecifică #rin cu"6ntul-c'eie e&tends?
<?php
class 'oodStudent e&tends Student {
$
?"
En 7:7 moştenirea multi#lă nu este încă #osibilă. De e;em#lu@ nu se #oate scrie
cod de )enul?
class 'reatStudent e&tends 'oodStudent 'enius {
%%%
$
<e #oate însă redefini o metodă în clasa deri"ată. En 7:7 3@ dacă se declară un
membru-dată în clasa deri"ată a"6nd acelaşi nume ca un membru-dată al clasei de bază@
3$
atunci nu se mai #oate accesa membrul-dată din clasa de bază@ el fiind BascunsB de
membrul-dată al clasei deri"ate.
2.3.2.3. C%NS4RUC4%RI
7:7 #ermite s#ecificarea constructorilor@ aceştia fiind metode cu acelaşi nume al
clasei din care a#arţin@ fiind a#elaţi automat atunci c6nd se instanţiază un obiect al clasei
res#ecti"e. An e;em#lu de constructor #oate fi?
<?php
class Student {
// date-membru
var $year; // an
var $age; // vârsta
var $name; // nume

// constructor
function Student$y( $a( $n! {
$this-"year # $y;
$this-"age # $a;
$this-"name # $n;
$
?"
Constructorii şi metodele@ fiind funcţii 7:7 obişnuite@ #ot a"ea s#ecificate "alori
im#licite #entru ar)umente *ca în Caa+?
function Student$y # )*)( $a # )++)( $n # ))!
!tunci c6nd un obiect al unei clase deri"ate este creat@ numai constructorul lui
#ro#riu "a fi a#elat@ constructorul clasei de bază nefiind a#elat im#licit.
Dacă în 7:7 3 constructorii #uteau a"ea dre#t orice ti# de #arametrii@ înce#6nd cu
"ersiunea 4@ ti#urile #ermise #entru #arametrii unui constructor sunt doar cele sim#le
*între)i@ şiruri de caractere+@ deci nu "or #utea fi e;ecutate transmiteri de tablouri sau de
obiecte.
Dacă o clasă deri"ată nu #osedă #ro#riul ei constructor@ "a fi a#elat im#licit
constructorul clasei #ărinte.
(ecanismul obiectual în 7:7 nu #ermite declararea destructorilor şi nici
s#ecificarea de clase abstracte *deşi se #ot ima)ina metode mai mult sau mai #uţin
sofisticate #entru a le simula+.
2.3.2.$. SUPR3-NC8RC3R"3
<u#raîncărcarea *asocierea de semantici diferite unei aceleaşi funcţii #e baza
ti#urilor #arametrilor s#ecificaţi+ nu este su#ortată nici ea. <e #ot însă su#raîncărca
constructorii@ indirect@ #rin crearea de obiecte diferite în funcţie de numărul de ar)umente
s#ecificate.
<?php
class Student {
%%%
function Student! {
3%
// se contruie,te un ,ir de apel
$method-name # )Student) % func-num-args!;
$this-"$method-name!;
$
function Student.$&! {
// cod
$
function Student+$&( $y! {
// cod
$
%%%
$
?"
<e #oate scrie?
$stud. # ne/ Student0.0!; // va apela Student.
$stud+ # ne/ Student0.0( 0+0!; // va apela Student+
2.3.2.&. P%I*%R:IS*U
7olimorfismul re#rezintă abilitatea unui obiect de a determina care metodă
trebuie in"ocată #entru un obiect #lasat ca ar)ument în momentul rulării şi acest lucru se
realizează foarte uşor în limba3e inter#retate #recum 7:7.
2.3.2./. S"RI3I73R"3
7:7 nu su#ortă obiecte serializate *care îşi #ăstrează starea şi funcţionalitatea de-
a lun)ul mai multor in"ocări ale a#licaţiei@ #rin intermediul stocării într-un fişierObază de
date şi încărcarea lor ulterioară+. En 7:7 #rin serializare *funcţiile seriali1e! şi
unseriali1e!+ se "or sal"a numai membrii-dată@ nu şi metodele@ însă se #ot serializa
tablouri asociati"e sau inde;ate@ ceea ce re#rezintă totuşi un a"anta3.
2.3.3. :%%SIR"3 U4II43RUUI pCp*+3dmin
7entru utilizatorii sistemului de o#erare 9indoGs este incomod să se tasteze toate
comenzile şi să desco#ere ulterior erorile de ti#ărire şi de sinta;ă. <e #referă o interfaţă
)rafică mai #rietenoasă. Doi #ro)ramatori au folosit 7:7-ul #entru a crea o interfaţă 9eb
#entru (.<=-@ numită p.p<yAdmin@ iar cel mai bun lucru este că ei au donat "oluntar
rezultatul muncii lor. Atilitarul p.p<yAdmin cu#rinde a#roa#e toate funcţiile
administrati"e ale ser"erului (.<=-.
2.$. SI4"'URI O"1 DIN3*IC" 36KND -N SP34" % 1378 D"
D34"
11
K;istă două raţiuni im#ortante care #ot determina renunţarea la conţinutul static
al unui site 9eb8 interac!iunea cu %iitatorul şi mentenan!a site1ului' An site cu conţinut
dinamic #ermite interacţiunea cu utilizatorul. !cesta #oate căuta@ selecta şi c'iar
11
Database-dri"en Geb sites b *în traducere a#ro;imati"ă+ site-uri Geb )u"ernateOconduse de o bază de date
4&
#ersonaliza informaţia #e care o doreşte sau #oate contribui la îmbo)ăţirea cu conţinut
*sub formă de ştiri@ im#resii@ articole+ a acestuia. Ensă@ #rinci#alul a"anta3 al unui site
9eb dinamic rezidă în sim#lificarea #rocesului de mentenanţă.
Entreţinerea unui site al cărui conţinut se modifică frec"ent este unul din
#rinci#alele as#ecte de care trebuie ţinut cont. Fareori se înt6m#lă într-o situaţie reală ca
în cadrul bu)etului iniţial@ alocat #entru dez"oltarea unui site 9eb să fie a"ute în "edere
şi c'eltuielile ulterioare #entru întreţinerea şi actualizarea conţinutului. Dacă te'nolo)ia
aleasă nu "a fi suficient de sim#lă #entru a fi stă#6nită de cei care o "or utiliza efecti"@
finalul nu #oate fi dec6t un eşec răsunător. !celaşi lucru este "alabil şi #entru interfaţa de
administrareOactualizare a #roduselor #rezentate în #a)ină. (ai mult@ interfaţa trebuie să
fie a#ro#iată@ #rietenoasă cu cel ce o foloseşte şi în acelaşi tim# inteli)entă 8 să nu-i
#ermită să introducă date eronate 8 altfel s#us să facă anumite "erificări şi "alidări de
date funcţie de semnificaţie. De e;em#lu@ #reţul #entru un #rodus trebuie să fie un număr
real@ re#rezentat cu două cifre zecimale şi care nu #oate de#ăşi ca "aloare un număr
#restabilit.
Ca şi #robleme s#ecifice unei baze de date@ o bază de date se "rea a fi accesată "ia
9eb şi c'iar actualizată şi administrată "ia 9eb 8 deşi acest as#ect este o#ţional.
>#ţional şi totuşi de#endent de? cerinţele de business@ de )radul de securizare necesar şi
de o#ţiunile concrete de )ăzduire 9eb a"ute la dis#oziţie. De îndată ce o informaţie
*ima)ine@ articol@ ştire+ este adău)ată în baza de date@ informaţia aceasta se #ro#a)ă *şi
#ublică+ #e site-ul 9eb@ fără să fie ne"oie ca cine"a să editeze "reo #a)ină 9eb *statică+.
(ai e;act este "orba de fa#tul că informaţia des#re un anumit #rodus de"ine dis#onibilă
#e 9eb doar atunci c6nd ea este cerută e;#licit. !dică #a)ina 9eb conţin6nd informaţiile
des#re #rodusul care interesează este )enerată #e loc@ la cerere@ #e baza informaţiilor din
baza de date şi solicitării utilizatorului. !cesta este un a"anta3 im#ortant mai ales în cazul
e;istenţei unui catalo) cu c6te"a mii de #roduse #e 9eb *ofertă mare+@ com#us din #a)ini
9eb statice *:4(-+ create manual #entru fiecare #rodus în #arte. Ce-ar însemna
actualizarea #reţului #entru 2&& dintre #roduse într-o astfel de situaţie?
An site dinamic@ )enerat dintr-o bază de date@ are două #ărţi com#onente?
• interfa!a 3front1end" partea cu care intră )n contact utiliatorul ? sau partea
client5 com#usă din #a)inile ce conţin instrucţiunile #entru selectarea şi afişarea
informaţiilor din baza de dateS
• back1end 3partea de aplica!ie ce reidă pe ser%er5 re#rezentată de re)ulă #rin
baza de date ce conţine toate informaţiile accesibile #e site.
4rebuie reţinut fa#tul că un set de #a)ini dinamice )6ndite #entru a rezol"a o
anumită #roblemă de informare se numeşte@ în limba3 informatic@ aplica!ie 0eb. !ltfel
s#us@ realizarea unui site 9eb este sinonimă cu #ro)ramarea unei a#licaţii 9eb@ adică?
1. #roiectarea şi im#lementarea bazei de date care conţine informaţiile
des#re #roduse şi
2. )enerarea dinamică a #a)inilor 9eb utiliz6nd un limba3 de #ro)ramare
s#ecializat *#e scri#tin) ser"er-side+.
2.&. P)P ;I *DS,

(ulte site-uri im#ortante din întrea)a lume utilizează astăzi a#roa#e e;clusi"
te'nolo)ia bazată #e cele două #roduse. (.<=- este folosit ca ser"er de baze de date
41
#entru a stoca datele@ iar 7:7 ca limba3 utilizat #entru #ro)ramarea #a)inilor 9eb
dinamice ale site-ului.

2.&.1. D" C" P)P9
7:7 este considerat a fi cel mai #o#ular limba3 de scri#tin) folosit #entru crearea
de #a)ini 9eb dinamice. 7:7 #oate fi folosit #entru a scrie #ro)rame stocate #e ser"er@
#ro)rame ce accesează baze de date şi este similar cu alte limba3e ca? !<7 *!cti"e <er"er
7a)es@ te'nolo)ie (icrosoft+@ I<7 *Ia"a <er"er 7a)es+ sau (acromedia Cold/usion.
7:7 se #retează cel mai bine #entru dez"oltările 9eb@ #ut6nd fi în)lobat în codul
:4(-. !lte caracteristici a#reciate la 7:7 sunt? este uşor de în"ăţat@ eficient@ si)ur
*securizat+@ #roducti" la #ro)ramare *codare+@ iar a#licaţiile 7:7 sunt uşor de confi)urat
#entru e;#loatare *de#lo.+. !ceste caracteristici au condus la fa#tul că #este % milioane
de site-uri 9eb folosesc 7:7@ re#rezent6nd 24J din site-urile Internet *e o statistică mai
"ec'e@ dar su)esti"ă+. ci asta în s#ecial datorită fa#tului că 7:7 asi)ură tim#i de răs#uns
com#etiti"i la rularea a#licaţiilor 9eb@ asi)ur6nd în acelaşi tim# securitatea informaţiilor
şi trans#arenţa faţă de utilizator.
7:7 a fost construit de la bun înce#ut a"6nd în minte inte)rarea funcţiilor
necesare #entru utilizarea şi mani#ularea bazelor de date@ în #articular #entru (.<=-.
En)lobarea codului 7:7 în #a)inile :4(- a contribuit decisi" la im#unerea 7:7@ în
#rinci#al datorită ra#idităţii cu care #ot fi astfel codificate #a)inile 9eb. > te'nică
e;trem de im#ortantă #entru #ro)ramatorii 9eb este se#ararea codului sursă de date@ fără
a se influenţa reci#roc. 7:7 foloseşte ta)-ul ^?#'#?_ #entru a indica că Cîn interior se
află cod 7:7D. Datorită fa#tului că 7:7 în)lobează intern o serie de o#eraţii care tratează
o#eraţii de cerere şi ser"ire de #a)ini 9eb@ limba3ul este considerat mai si)ur dec6t 7erl@
de e;em#lu.
7:7 este mai uşor de în"ăţat dec6t C@ 7'.ton@ Ia"a sau ma3oritatea celorlalte
limba3e de #ro)ramare. !ccesarea "ariabilelor unui formular 9eb în 7:7 este directă şi
uşoară@ în tim# ce 7erl sau alte limba3e necesită cunoaşterea de detalii #ri"itoare la
formatul antetului :447 şi utilizarea unei biblioteci C5I.
7:7 minimizează su#raîncărcarea@ a"6nd ca efect e;ecuţia ra#idă a scri#turilor
7:7@ mai ra#id c'iar dec6t scri#turile C5I scrise în 7erl@ considerate mult tim# cea mai
ra#idă soluţie. > serie de teste efectuate de s#ecialişti şi di"erse #ublicaţii s#ecializate au
confirmat su#remaţia 7:7@ în ceea ce #ri"eşte "iteza de e;ecuţie şi tim#ii buni de răs#uns
oferiţi de 7:7.
7:7 este considerat a fi mai consistent şi mai modular dec6t limba3ele
com#etitoare #e zona #ro)ramării 9eb. Fesursele de scri#turi o#en-source 7:7@
dis#onibile on-line@ sunt #rintre cele mai "ariate şi numeroase. Iar 7:7@ la r6ndul său@
este o#en-source. !sta înseamnă că codul său sursă este dis#onibil )ratuit şi nu este
#ro#rietar. 7ro)ramatori din lumea întrea)ă alocă tim# #ermanent #entru a-i aduce
îmbunătăţiri şi #entru a elimina din bu)-urile
12
sale.
2.&.2. D" C" *DS,9
12
erori desco#erite în codul sursă
42
(.<=- şi-a c6şti)at #o#ularitatea tocmai datorită numărului mare de a#licaţii
9eb care îl utilizează. (.<=- este a#reciat #entru "iteza asi)urată *tim#ul scurt de
răs#uns oferit de ser"er+@ fa#tul că este uşor de în"ăţat şi utilizat@ este dis#onibil #e
#rinci#alele #latforme -inu;@ 9indoGs@ dar mai ales #entru că este dis#onibil )ratuit
*licenţă 5UA 57-+. ci asta cu toate că (.<=- e;istă şi ca #rodus comercial@ #entru cei
care nu doresc să fie constr6nşi la restricţiile im#use de licenţa 57-.
Anii #ro)ramatori nu consideră că (.<=- este cu ade"ărat un ser"er de baze de
date *<=-+. !r)umentele #rinci#ale ale acestora sunt le)ate de fa#tul că din
im#lementarea motorului ser"erului (.<=- li#sesc c6te"a mecanisme menite a asi)ura
consistenţa şi inte)ritatea datelor *inte)ritatea referinţelor@ c'ei străine etc+@ fa#t ce
e;#lică #erformanţele acestuia 8 o serie de "erificări #e care ser"erul nu le mai face`
Terificări care sunt "itale #entru asi)urarea consistenţei datelor.
Cu toate acestea@ dinamica e"oluţiei (.<=-@ inte)rarea su#ortului tranzacţional
în (.<=- şi alte semnale de la cei care îl folosesc efecti"@ fac ca (.<=- să c6şti)e în
continuare în #o#ularitate.
2./. S"R6"RU D" 137" D" D34" *+S,
Anul din cele mai noi sisteme de )estiune a bazelor de date este (.<=-@ un
sistem clientOser"er de )estiune a bazelor de date relaţionale ori)inar din <candina"ia.
(.<=- include un ser"er <=-@ #ro)rame client #entru accesul la ser"er@ instrumente
administrati"e şi o interfaţă de #ro)ramare #entru scrierea #ro)ramelor. De asemenea@
(.<=- #oate fi folosit în mod batc'@ #las6nd intero)ările într-un fişier care a#oi este
e;ecutat.
2./.1. 363N43G" *+S,
(.<=- este un #rodus softGare foarte atracti" în comunitatea #roducătorilor de
a#licaţii. !re facilităţi #e care mulţi utilizatori le a#reciază #entru că nu necesită foarte
multe resurse@ este forte ra#id şi este uşor de în"ăţat@ com#arati" cu alte #ac'ete@ cum ar
fi >racle sau <.base.
• 6ite!a. 7ro)ramatorii #retind că (.<=- este cel mai ra#id sistem de baze de date
care #oate fi utilizat.
• U(urinţa .n utili!are. (.<=- este un sistem de baze de date cu #erformanţe
ridicate@ dar relati" sim#lu@ a cărui confi)urare şi administrare sunt mult mai
sim#le dec6t în cazul sistemelor mai mari.
• Cost. (.<=- este )ratuit #entru ma3oritatea utilizărilor interne.
• Suport pentru limba=e de intero0are. (.<=- inte)rează <=-@ limba3ul #referat
al tuturor sistemelor moderne de baze de date.
• Caracteristici. -a ser"er se #ot conecta mai mulţi clienţi simultan@ care #ot folosi
mai multe baze de date concomitent. Kste dis#onibilă o "arietate de interfeţe de
#ro)ramare #entru limba3e #recum C@ 7erl@ Ia"a@ 7:7.
• Conectivitate (i securitate. (.<=- #oate fi folosit inte)ral în reţele@ iar bazele
de date sunt accesibile de oriunde din Internet@ deci se #ot #arta3a datele cu
43
oricine şi oriunde. (.<=- are controlul accesului@ astfel înc6t #ersoanele care nu
au dre#tul să citească datele introduse@ nu "or a"ea această #osibilitate.
• Portabilitate. (.<=- rulează at6t #e sisteme de o#erare AUI]@ c6t şi #e
9indoGs@ #e ec'i#amente de calcul #ornind de la calculatoare de birou #6nă la
ser"ere cu #erformanşe ridicate.
• Distribuţie liber#. (.<=- este uşor de obţinut@ #entru aceasta folosind
broGserul de 9eb. Dacă o com#onentă nu asi)ură un mod de funcţionare
cores#unzător@ acesta #oate fi modificat relati" uşor.
• 4ran!acţiile. En cadrul bazelor de date relaţionale actualizările #ot fi făcute
concomitent în mai multe tabele. En unele cazuri@ tabelele #ot fi actualizate #rintr-
o serie de instrucţiuni ce inserează datele acolo unde trebuie.
En )eneral@ tranzacţiile sunt caracterizate de o serie de #ro#rietăţi@ dintre care sunt
fundamentale şi sunt cunoscute sub numele de #ro#rietăţi !CID
13
@ denumirea #ro"enind
din combinaţia #rimei litere a fiecăreia dintre ele.
1. 3tomicitatea? Fe#rezintă #ro#rietatea Ltotul sau nimicD. > tranzacţie@
c'iar dacă este un )ru# de acţiuni@ trebuie să se com#orte ca o unitate
indi"izibilă@ care ori este efectuată în între)ime@ ori nu este efectuată
deloc.
2. Consistenţa? > tranzacţie trebuie să transforme baza de date dintr-o stare
consistentă în altă stare consistentă.
3. I!olarea? /iecare tranzacţie trebuie să fie e;ecutată inde#endentă de
celelalte tranzacţii şi nu contează c6te sunt în e;ecuţie în momentul
res#ecti" într-o bază de date. Cu alte cu"inte@ efectele #arţiale ale unor
tranzacţii incom#lete nu trebuie să fie "izibile #entru alte tranzacţii.
4. Durabilitatea? Kfectele unei tranzacţii înc'eiate cu succes sunt
înre)istrate definiti" în baza de date şi nu trebuie să fie #ierdute din cauza
unei blocări ulterioare a ser"erului.
Dacă ser"erul bazei de date se bloc'ează din anumite moti"e în mi3locul
tranzacţiei@ imediat du#ă ce ser"erul a fost restartat@ acesta este ca#abil să asi)ure
automat tranzacţii com#lete@ reflectate în mod corect în baza de date. 1aza de date nu
arată sc'imbările tranzacţiilor care erau în desfăşurare în momentul în care ser"erul s-a
blocat.
4ranzacţiile se desfăşoară at6t în utilizarea bazelor de date de către un utilizator@
c6t şi de mai mulţi utilizatori@ în forme şi la dimensiuni cores#unzătoare.
2./.2. D"7363N43G" *+S,
<istemul de )estiune a bazelor de date (.<=- şi-a dob6ndit ra#iditatea datorită
eliminării unor trăsături caracteristice altor sisteme de baze de date@ acest fa#t
îm#iedic6nd #e unii utilizatori să ado#te (.<=- #entru a#licaţiile lor.
2./.2.1. IN4"@RI434"3 R":"R"N5I38
13
(arin@5'eor)'e@ Caţă@(arian@ !todiresei @!nca 8 -imba3ele (.<=- şi 7:7@ 7ro)ramare 9eb sub 9indoGs@ Kd.
4ribuna Kconomică@ 1ucureşti 2&&2@ Ca#itolul 1. 7roiectarea bazelor de date folosind (.<=- @ #a). 24
44
> c'eie străină este o coloană care face referire la c'eia #rimară a unei alte tabele@
cu sco#ul de a menţine o relaţie. 4otuşi@ în (.<=- c'eile străine nu au im#ortanţa #e
care o au în celelalte sisteme de baze de date. En #ac'ete cum ar fi >racle@ <.base@
7ost)re<=- #ot fi create tabele în care se definesc e;#licit c'eile străine. !stfel@ dacă
sistemul de baze de date ştie că este o relaţie între două tabele@ "a #utea "erifica dacă
"aloarea care a fost inserată în c6m#ul c.eie străină e;stă în tabele de referinţă. Dacă nu
e;istă@ sistemul de baze de date "a îm#iedica inserarea. !cest as#ect este cunoscut sub
numele de inte$ritate referen!ială. 7entru a obţine acelaşi lucru în (.<=-@ #oiectantul
a#licaţiei trebuie să adau)e c6ţi"a #aşi su#limentari@ înainte de a insera sau actualiza
înre)istrările.
Fealizatorii (.<=- ar)umentează că inte)ritatea referenţială nu este necesară şi
că includerea ei ar misşora "iteza de lucru în (.<=-. (ai de#arte@ ei ar)umentează că
este res#onsabilitatea a#licaţiei care interacţionează cu baza de date să asi)ure
introducerea corectă a datelor.
2./.2.2. PR%C"DURI" S4%C34"
> #rocedură stocată este un set de comenzi <=- care #ot fi com#ilate şi stocate
#e ser"er. <istemele de baze de date mai #ermit inserarea în cadrul bazei de date a unor
astfel de #roceduri. K;istă c6te"a a"anta3e c'eie în folosirea #rocedurilor. En #rimul r6nd@
se reduce cantitatea de cod necesar într-o a#licaţie de ni"el mediu.
Dacă (.<=- ar fi acce#tat #rocedurile stocate@ #rintr-o sin)ură 7:7 s-ar #utea
intero)a baza de date@ s-ar efectua modificări asu#ra unor şiruri de caractere şi s-ar
returna o "aloare.
An alt a"anta3 ma3or "ine din fa#tul că se lucrează într-un mediu în care a#licaţiile
finale@ care accesează baza de date #ot fi scrise în diferite limba3e *Tisual Caa@ limba3e
9K1+. !r fi mult mai uşor dacă s-ar #utea scrie #roceduri stocate în cadrul bazei de date
care să fie a#elate din a#licaţii scrise în di"erse limba3e.
2.E. C%NCU7II
En )eneral@ bazele de date asi)ură toate instrumentele necesare utilizării lor în
medii de afaceri@ cercetare@ în"ăţăm6nt sau@ mai recent@ în o#erarea motoarelor de căutare
#e Internet. En #lus@ #rin Internet bazele de date #ot fi accesate #e 9eb@ lucru care a
determinat firmele #roducătoare de softGare să creeze #roduse care să utilizeze
a"anta3ele noii te'nolo)ii.
(.<=- a fost creat de com#ania suedeză 4c]@ în anul 1%% şi este relati" nou
"enit în domeniul bazelor de date. De asemenea@ acest sistem de )estiune a bazelor de
date este distribuit )ratuit sau la un #reţ scăzut şi rulează #e calculatoare #ersonale sub
sisteme de o#erare comerciale.
(.<=- este cel mai ra#id sistem de )estiune a bazelor de date relaţionale de #e
#iaţa softGare@ care #oate mani#ula baze de date de mari dimensiuni@ cu milioane de
înre)istrări.
7:7 este un limba3 de scri#tin) #entru dez"oltarea a#licaţiilor 9eb@ deosebit de
comod at6t #entru înce#ători@ c6t şi #entru cei care au e;#erienţă în #ro)ramare. De
4,
asemenea@ limba3ul 7:7 #ermite furnizarea unui conţinut 9eb dinamic şi #oate folosi
site-uri 9eb frec"ent actualizate care utilizează cantităţi mari de date. -imba3ul #ermite
accesul la fişiere@ baze de date şi alte resurse inaccesibile altor limba3e de scri#tin).
(odul de utilizare a limba3elor 7:7 şi (.<=- este im#ortant #entru a reflecta
ca#abilitatea acestora de a )enera #a)ini 9eb dinamice create din rezultatele intero)ărilor
a#licate bazelor de date.
C3PI4%U 3. S%U5I" "'C%**"RC" 137348 P" P)P (i
*+S,
<oluţia de comerţ electronic bazată #e 7:7 şi (.<=- este un e;em#lu de
librărie on-line.
<oluţia e-commerce #ermite "izitatorilor să cum#ere cărţi@ la fel ca într-un
ma)azin real. !ceştia "or #utea să se #limbe #rin s#aţiul "irtual@ să "adă co#ertele
cărţilor@ să îşi #ună fiecare carte într-un coş de cum#ărături şi la sf6rşit să se ducă
4
la casă #entru a #lăti. /iecare carte este însoţită şi de o scurtă descriere. Cărţile
sunt aran3ate du#ă domeniul căruia îi a#arţin #entru a le #utea localiza mai uşor.
Cerinţele im#un ca a#licaţia să fie o a#licaţie de ti# 9eb@ cu interfaţă
:4(-. De asemenea@ a#licaţia are ne"oie de o bază de date #entru a stoca
informaţiile@ un ni"el de mi3loc *ser"erul 9eb şi scri#turile ce rulează #e el+
#entru a #rocesa cererile transmise de broGser. !cest ni"el de mi3loc este
res#onsabil de obţinerea de date de la ser"erul de baze de date@ #rocesarea lor şi
trimiterea îna#oi către broGserul client.
En im#lementarea a#licaţiei s-a folosit?
• (.<=-@ #entru stocarea informaţiilorS
• 7:7 #entru ni"elul de mi3loc *scri#turi ser"er+S
• <er"er !#ac'e.
3.1. S4RUC4UR3 137"I D" D34"
<c'ema bazei de date db6irtualStore #entru a#licaţie "a conţine
următoarele tabele?
• cate)orii 8 se referă la domeniile în care se încadrează cartea@ fiecare
cate)orie a"6nd atribuită un ID
• clienţi 8 conţine o e"idenţă a clienţilor care se înre)istrează #rin user
şi #arolă
• cum#ărături 8 e"idenţiază ce carte a fost cum#ărată de un anumit
client
• #roduse 8 sunt descrise toate cărţile din stoc #rin #reţ@ cate)oria din
care fac #arte@ autori
• user 8 este tabela administratorului în care acesta #oate sa adau)e
sau să ştear)ă înre)istrări
40
<tructura tabelei cate0orii.frmI
<tructura tabelei produse.frmI
4$
3.2. P3@INI" O"1 R"3I734"
7a)ina #rinci#ală ?indeQ.pCpB L Ribr#ria on'lineR
4%
7a)ina comand#.pCp L dă #osibilitatea unui client să cum#ere o anumită carte@ să facă
o comandă.
,&
7a)ina store.pCpScate0oriaT1 L conţine cărţile de cultură )enerală ce #ot fi cum#ărate
#rin intermediului site-ului 9eb.
,1
7a)ina store.pCpScate0oriaT3 L conţine cărţile din domeniul informaticii ce #ot fi
ac'iziţionate on-line.
,2
7a)ina lo0are.pCp 8 #ermite unui client de3a e;istent în baza de date să se autentifice.
,3
7a)ina clientUnou.pCp L #ermite înre)istrarea unui client nou în situaţia în care acesta
doreşte ac'iziţionarea unui #rodus.
,4
7a)ina produse.pCp 8 #ermite administratorului să adau)e noi #roduse în baza de
date@ res#ecti" să ştear)ă anumite #roduse din baza de date.
,,
7a)ina cate0orii.pCp 8 #ermite administratorului să introducă@ res#ecti" să ştear)ă
anumite cate)orii de cărţi.
,
7a)ina c#utare.pCp 8 afişează rezultatul căutării du#ă un anumit nume de autor sau
titlu de carte. En fi)ura următoare este ca#tat rezultatul căutării du#ă numele de autor
L!simo"D.
,0
7a)ina cosProduse.pCp 8 afişează denumirea cărţilor cum#ărate şi suma totală a
acestora în "ederea efectuării #lăţii de către client.
,$
1I1-I>5F!/IK
1. !todiresei !nca@ (arin 5'eor)'e@ Caţă (arian 8 imba=ele P)P (i *+S,.
Pro0ramare Oeb sub OindoAsH Kditura 4ribuna Kconomică@ 1ucureşti 2&&2
2. (eşniţă 5abriela 8 Introducere .n afaceri electroniceH Kditura Iunimea@ Iaşi@ 2&&2
3. NetReport 122S2NN2
4. 7'.D@ Fod :eisterber) - C'CommerceI Strate0iesH 3rcCitecturesH V
Implementation Roadmaps@ --C <ilicon Talle. 9orld Internet Center@ !u)ust 14@
2&&2
,. <abin 1ura)a *coord.+ 8 3plicaţii Oeb la cCeie@ Kditura 7olirom@ Iaşi@ 2&&3
. O%RFS)%P Informatic# "conomic# (i Societatea Informaţional#@ 4imişoara@
2&&2
0. GGG.afaceri-online.netOcomert-electronic-romania.'tm
$. GGG.business-online.roOTersiuneaFomanaODiscutii1.'tml
%. GGG.afaceri.netOarticoleOComertWelectronicOK-comertulWincotro.'tm
1&. GGG@accentnet.roOecommerceOa"anta3e.'tm
11. t#d.traderom.roOFoOCdOnou#a)Oe-commerceOa"anta3ele.'tm
12. GGG-3.ibm.comOe-business
13. GGG.a)ora.roOseriiO#ro)rWGebO#'#Woo#W;ml.s'tml
14. GGG.a)ora.roO#cre#O#cre# %,O&41.s'tml
1,. concorde.utclu3.roOold courseOcciOComertJ2&electronic.'tm
1. GGG.concorde.utclu3.roOcoursesO7:7V(.<=-OdocumentatieOintro1.'tm
10. 'tt#?OOGGG.#'#.netOmanualOenO
,%