You are on page 1of 97

UNIVERSITATEA CREŞTINĂ „DIMITRIE CANTEMIR” BUCUREŞTI

FACULTATEA DE DREPT
LUCRARE DE DIPLOMĂ
Contractul d tran!"ort rut#r d $%r&ur# 'n
tra&#c #ntrna(#onal
Coordonator )t##n(#&#c*
Lct+ un#,+ drd+ LUMINI-A DRA.NEA
A/!ol,nt*
BUCUREŞTI
0112
Cu"r#n!
Ca"#tolul 3
Con!#dra(## 4nral 5
1.1. Clasificarea transporturilor rutiere 4
1.2. Reglementări de drept intern 5
1.3. Convenţii internaţionale 8
1.4. Autorităţi competente la nivel naţional şi internaţional 13
Ca"#tolul 0
Cond#(## d acc! 'n c#rcula(#a rut#r% #ntrna(#onal% 36
2.1. Condiţii de acces privitoare la autoveicule 15
2.1.1. !mologarea internaţională pentru veicule
rutiere şi componentele acestora 15
2.1.2. "nmatricularea cu vala#ilitate internaţională 18
2.1.3. Certificatul de $nmatriculare 21
2.1.4. %cusonul internaţional 22
2.2. Condiţii de acces privitoare la conducătorii de autoveicule 22
2.2.1. &aşaportul personal 22
2.2.2. &ermisul de conducere internaţional 23
2.2.3. Recunoaşterea internaţională reciprocă a
permiselor de conducere 25
2.2.4. Refu'ul recunoaşterii permiselor de conducere 2(
Ca"#tolul 7
Contractul d tran!"ort #ntrna(#onal rut#r d $%r&ur# 08
3.1. )efinirea contractului de transport 28
3.2. *atura +uridică 31
3.3. Condiţii de fond şi de formă ale contractului 34
3.4. Clau'e o#ligatorii şi facultative $n contractul de transport 44
2
3.5. Convenţia referitoare la contractul de transport internaţional
de mărfuri pe şosele ,Convenţia C-R. 5(
Ca"#tolul 5
Part#c#"an(## 'n contractul d tran!"ort #ntrna(#onal d $%r&ur# 90
4.1. !#ligaţiile e/peditorului 02
4.2. !#ligaţiile cărăuşului 05
4.3. !#ligaţiile destinatarului 08
Ca"#tolul 6
R%!"undra "art#c#"an(#lor la contractul d tran!"ort d
$%r&ur# 'n tra&#c #ntrna(#onal 23
5.1. Răspunderea e/peditorului şi cărăuşului (1
5.2. %/onerarea de răspundere a e/peditorului şi cărăuşului (8
5.3. Constatarea pre+udiciului 81
5.4. 1imitele cuantumului despăgu#irilor $n ca' de $nt2r'iere 84
Ca"#tolul 9
Ra"ortur# l#t#4#oa! 'ntr "%r(# 89
0.1. Acţiuni +udiciare şi ar#itrale 80
0.2. &rescripţia dreptului la acţiune 34
Conclu:## ;7
B#/l#o4ra&# ;6
3
Ca"#tolul 3
Con!#dra(## 4nral
3+3+ Cla!#&#cara tran!"ortur#lor rut#r
5ransporturile rutiere se clasifică pe categorii şi tipuri după cum
urmea'ă
1
6
,A. categorii de transport rutier6
a. din punct de vedere al ariei de desfăşurare6
1. transport rutier $n trafic naţional7
2. transport rutier $n trafic internaţional7
#. din punct de vedere al caracterului activităţii6
1. transport rutier pu#lic7
2. transport rutier $n cont propriu7
,8. tipuri de transport rutier6
a. transport rutier de mărfuri6
1. transport rutier de mărfuri generale7
2. transport rutier de mărfuri perisa#ile7
3. transport rutier de mărfuri şi deşeuri periculoase7
4. transport rutier de deşeuri7
5. transport rutier de animale vii7
0. transport rutier aga#aritic7
#. transport rutier de persoane6
1. transport rutier prin servicii regulate7
2. transport rutier prin servicii regulate speciale7
3. transport rutier prin servicii oca'ionale.
1
Art. 4 din !rdonanţa de 9rgenţă a :uvernului nr. 143 ;2445.
4
3+0 R4l$nt%r# d dr"t #ntrn
5ransportul rutier< $n funcţie de e/ecutantul transportului se clasifică $n
transport pu#lic şi transport $n folos propriu. !peratorii de transport pu#lic sunt
societăţile comerciale care au ca o#iect principal de activitate transportul rutier
pu#lic< facturea'ă şi $nregistrea'ă venituri din activitatea de transport. !9: nr.
143;2445 privind transporturile rutiere arată că „transportul rutier public se
efectuează pe bază de contract, contra plată, de către operatorii de transport
rutier, titular al licenţei obţinute în condiţiile prezentei ordonanţe având ca
obiect de activitate transportul rutier şi care deţin în proprietate sau cu chirie
vehicule rutiere, indiferent de capacitatea de transport a acestora”
2
.
!perator de transport rutier este orice $ntreprindere care efectuea'ă
transport rutier< contra plată< cu autoveicule rutiere deţinute $n proprietate sau
cu orice alt titlu şi care $n preala#il a o#ţinut licenţa de transport. =unt mai multe
categorii de operatori de transport< după cum efectuea'ă transport rutier de
mărfuri sau de persoane. !peratorul de transport rutier de persoane este
operatorul care efectuea'ă transport rutier de persoane pentru pu#lic sau pentru
anumite categorii de utili'atori< plătit de către persoana ;persoanele
transportată ;transportate sau de către organi'atorul transportului< cu a+utorul
autoveiculelor destinate acestui scop< adecvate să transporte mai mult de 3
persoane< inclusiv conducătorul auto< $n virtutea dotărilor şi a tipului lor
constructiv. -ai e/istă şi o altă categorie< aceea a operatorului pentru activităţi
cone/e transportului rutier > orice $ntreprindere care desfăşoară activităţi cone/e
transportului rutier şi care a o#ţinut $n preala#il licenţa pentru activităţi cone/e
transportului rutier. !peratorii de transport rutier pot fi rom2ni sau străini< după
cum au sediul sau domiciliul $n Rom2nia sau $n străinătate ,autori'aţi să
efectue'e transporturi rutiere internaţionale.
3
.
&e piaţa transportului sunt trei categorii de transportatori6
2
Art. 11 din !9: nr. 143;2445.
3
:?. CARA@A*@< A5ransporturile şi e/pediţiile rutiereB< %ditura 1umina 1e/< 8ucureşti< 2442< p. 43.
5
1. =ocietăţi comerciale de transport rutier cu capital ma+oritar de stat >
sunt unităţile speciali'ate de transport rutier care au fost $nainte de 1334< unităţi
care aveau o #a'ă materială #ună< ale de $ntreţinere şi platforme de parcare.
2. =ocietăţi comerciale private > au aci'iţionat autoveicule noi sau
second and< destinate transportului naţional< internaţional sau mi/t. Aceste
societăţi au o #a'ă materială limitată la strictul necesar< av2nd $n dotare $ntre 14
şi 34 autoveicule iar marile societăţi au $ntre 34 şi 54 autoveicule. =>au
$nfiinţat societăţi care s>au speciali'at $n efectuarea de transporturi internaţionale
rutiere iar faptul că au fost scutiţi de plata impo'itului pe profit pe o perioadă de
3 ani le>a dat posi#ilitatea să se de'volte şi să $ţi moderni'e'e activitatea.
3. Coferii patroni > şoferul este şi proprietarul autoveiculului pe care $l
conduce7 este forma cea mai $nt2lnită de operator de transport desfăşur2ndu>şi
activitatea independent< şi nu necesită structuri administrative
4
.
Coferii>patroni au putut să $şi consolide'e po'iţia pe piaţă şi să $şi
de'volte activitatea datorită facilităţii care a e/istat p2nă $n 1335 ,scutirea de
plata impo'itului pe profit pe o perioadă de 3 ani. şi neav2nd structuri
administrative nu au celtuieli de regie sau administraţie.
! altă categorie sunt şoferii>patroni care efectuea'ă transporturi
internaţionale< de regulă aceştia sunt şoferii care au efectuat şi $nainte de 1334
transporturi internaţionale au o #ună pregătire profesional şi e/perienţă $n acest
domeniu. @niţial şi>au desfăşurat activitatea de transport internaţional cu
autoveicule second and dar performante< iar după 133( prin apariţia
leasingului şi>au putut aci'iţiona autoveicule noi< de ultimă generaţie<
efectu2nd transporturi internaţionale la preţuri mici.
Astfel a apărut concurenţa $ntre aceştia şi societăţile comerciale de
transport internaţional care D din cau'a celtuielilor ,administrative< tenice. D
practicau preţuri mai mari
5
.
!peratorii de transport $n folos propriu sunt acele formaţiuni de
transport care $i desfăşoară activitatea $n cadrul unor societăţi comerciale al
4
:?. CARA@A*@< op. cit.< p. 48.
5
:?. &@&%R%A< A)reptul transporturilorB< %ditura All 8ecE< 8ucureşti< 2445< p. 23.
0
căror o#iect de activitate nu este transportul< dar efectuea'ă o activitate de
transport pentru nevoile proprii ,aprovi'ionare< desfacere. şi nu facturea'ă şi nu
$nregistrea'ă venituri din efectuarea acestei activităţi.
5ransportul rutier $n folos propriu este efectuat fără $ncasarea unui tarif
sau a ecivalentului $n natură ori $n servicii al acestuia şi se reali'ea'ă $n
principal $n următoarele condiţii
0
6
> foloseşte veicule deţinute $n proprietate sau $nciriate< care sunt
conduse de către anga+aţi sau de unii mem#ri asociaţi ai operatorului de
transport
> este o activitate accesorie sau au/iliar a celorlalte activităţi ale
operatorului de transport
> mărfurile sau #unurile sunt proprietatea operatorului de transport sau
au fost v2ndute< cumpărate sau $nciriate< ori produse< e/trase< prelucrate sau
reparate de către acestea< scopul fiind numai acela de a le deplasa< transportul
fiind spre sau de la operatorul de transport< pentru satisfacerea necesităţilor
proprii.
Activitatea de transport $n folos propriu are trei forme de organi'are
(
6
> formaţiuni mari de mi+loace de transport > au $n proprietate $ntre 54 şi
144 de autoveicule de capacităţi diferite de o#icei de capacităţi medii şi mari<
av2nd o organi'are asemănătoare cu organi'area operatorilor de transport pu#lic<
evidenţa activităţii se ţine separat< av2nd #uget propriu de celtuieli ,e/emple6
şantiere de construcţii< activitatea de aprovi'ionare sau de desfacere a unor mari
unităţi productive< reţele de distri#uţie locale sau naţionale etc..7
> formaţiuni mici de mi+loace de transport > au $n proprietate $ntre 5 şi 14
autoveicule< cu capacităţi care acoperă $ntreaga gamă de nevoi şi cu care se
re'olvă pro#lemele curente ale $ntreprinderilor respective< au o organi'are
sumară< nu au o evidenţă separată a celtuielilor aferente utili'ării7
0
C. A1%FA< A5ransporturi internaţionaleB< %ditura A=%< 8ucureşti< 2441< p. 12(.
(
@. 5G5AR< ). &%5R%A*9< A. CHI9< A. &%5R%A*9< -. 1%&G)A59< :. =A*)!R< ). -GR:GR@5< R.
!&R@A*< A-anualul operatorului de transport rutierB< %ditura 53< =f2ntu :eorge< 2444< p. (0
(
> autoveicule i'olate > au $n proprietate 1>3 autoveicule care sunt
folosite pentru pro#lemele curente ale $ntreprinderilor respective< sunt de
capacitate mică ,4<8>1<5 tone. sau medie ,3<5>5 tone. nu au o formă separată de
organi'are< activitatea acestora fiind coordonată direct de director ,patron. iar
evidenţa activităţii se urmăreşte $mpreună cu $ntreaga activitate a societăţii.
"n pre'ent< !9: nr. 143 ;2445 asigură cadrul de desfăşurare a
transporturilor rutiere< ciar dacă au sau nu au licenţe< şi sta#ileşte documentele
necesare $n activitatea de transport< competenţele privind controlul şi
răspunderile şi sancţiunile $n ca'urile de contravenţii. Reglementările acţionea'ă
şi asupra activităţilor cone/e transporturilor rutiere7 autogări< agenţii de voia+<
activitatea de mesagerie< activitatea de colectare şi e/pediere a mărfurilor< ciar
şi agenţii economici care efectuea'ă servicii de reparaţii şi $ntreţinerea
veiculelor rutiere.
3+7+ Con,n(## #ntrna(#onal
Conform acordurilor şi convenţiilor #ilaterale $nceiate de ţara noastră
cu diferite ţări europene< părţile contractate $şi acordă reciproc o serie de
avanta+e6 necontingentarea numărului de curse şi scutirea reciproc de orice fel de
ta/e şi impo'ite< reducerea parţial a ta/elor şi impo'itelor pentru un număr
contingentat de călători< acordarea unor contingente de călătorii pe #a'ă de
autori'aţie< cu plata integrală a ta/elor şi a impo'itelor
8
.
"nlesnirile pe care şi le acordă reciproc părţile depind de regimul
autori'aţiilor de transport statuat $n acordul sau convenţia respectivă. %le pot fi
autori'aţii permanente care asigură dreptul efectuării unui număr nelimitat de
curse dus>$ntors pe perioada unui an calendaristic şi autori'aţii pe călătorie care
dă dreptul la efectuarea unei singure călătorii dus>$ntors $n perioada vala#ilităţii
autori'aţiei.
8
A9R%1@A C!59I@9< AContractul comercial de transportB< %ditura :uten#erg< Arad< 2442< p. 35.
8
"n privinţa transporturilor rutiere au fost adoptate o serie de convenţii şi
acorduri< pe care le vom pre'enta pe scurt $n cele ce urmea'ă6
Convenţia privind transportul internaţional de mărfuri pe şosele
,C.-.R.. se aplică oricărui transport internaţional de mărfuri cu veicule< $n
ca'ul $n care pentru acest fel de transport este $nceiat un contract de transport
de mărfuri pe şosele< dacă locul primirii mărfurilor şi locul prevă'ut pentru
eli#erare sunt situate $n două ţări diferite. Iara noastră a aderat la această
convenţie prin )ecretul nr. 451 ;24.11.13(2
3
.
Acordul european privitor la transportul mărfurilor periculoase ,A.).R..
a fost adoptat la 34.43.135(< fiind $n vigoare $n Anglia< Austria< 8elgia< %lveţia<
Jranţa< @talia< !landa< &ortugalia. Acest acord se aplică transporturilor efectuate
,ciar şi $n tran'it. pe teritoriul a cel puţin două ţări< părţi ale acordului şi numai
pe teritoriul lor. Rom2nia a aderat la A.).R. $n 1334. Acordul A)R clasifică
su#stanţele periculoase şi sta#ileşte normele pentru preluarea< am#alarea şi
transportul acestora. A)R nu reglementea'ă transporturile naţionale de mărfuri
periculoase. Acordul A)R cuprinde indicaţii cu caracter tenic referitoare la6
modul de transport7 caracteristicile constructive ale mi+loacelor de am#alare7
eticete de semnali'are a pericolului7 condiţiile speciale pe care tre#uie să le
$ndeplinească autoveiculele ,tipuri de veicule< semnali'area veiculelor<
motorul< caroseria< ca#ina< ecipamentul de fr2nare etc..7 formarea şoferilor7
documentele de #ord7 ecipa+ul autoveiculelor7 cisterne goale7 prescripţii
speciale privind $ncărcarea< descărcarea< stivuirea mărfurilor periculoase<
interdicţia de a fuma $n timpul $ncărcării ;descărcării mărfurilor periculoase7
staţionarea veiculelor
14
. -ărfuri periculoase sunt acele mărfuri care prin natura
lor fi'ico>cimic pot produce daune< persoanelor< lucrurilor mediului
$ncon+urător. "n acordul A)R sunt indicate6 su#stanţele care sunt admise la
transportul rutier internaţional< admise $n anumite condiţii şi cele e/cluse de la
transportul rutier7 su#stanţele pot fi pure sau $n amestec sau clasificate ca deşeuri
3
C. A1%FA< A5ransporturi internaţionaleB< %ditura A=%< 8ucureşti< 2441< p. 01.
14
A5ransport rutier de mărfuri periculoase< A)RB< %ditura @nstitutului pentru &regătire &rofesional $n
5ransporturile Rom2ne< 8ucureşti< 1333< p. 1.
3
periculoase7 uneori produsul se regăseşte la o ru#rică colectivă de produse av2nd
proprietăţi similare $ntre ele. =u#stanţele periculoase sunt $mpărţite $n6 a. clase
limitative > sunt clasele $n care mărfurile periculoase sunt admise la transport
numai $n condiţiile prevă'ute $n note< celelalte fiind e/cluse de la transport7 #.
clase non>limitative > sunt clasele $n care unele mărfuri periculoase sunt
e/cluse ;admise de la transport prin notele specificate $n clau'ele A)R< iar
mărfurile care nu sunt menţionate $n note sunt considerate mărfuri periculoase şi
sunt admise la transport fără condiţii speciale. "n funcţie de proprietăţile fi'ico>
cimice7 stare de agregare< culoare< aspect< miros< gust şi pericolul principal<
su#stanţele periculoase se $mpart $n 3 clase. &rescripţiile conţinute $n A)R se
aplică6 transporturilor internaţionale de su#stanţe periculoase $ntre ţările
semnatare7 $ntre cel puţin 2 state semnatare7 pe teritoriul a cel puţin 2 state
semnatare ciar dac transportul este $n tran'it. &rin respectarea prevederilor
acordului A)R se au $n vedere următoarele o#iective6 să permită transportul
mărfurilor periculoase numai $n condiţii sigure de securitate7 să favori'e'e
transportul mărfurilor periculoase pe drumurile europene $n respectul securităţii
rutiere7 să armoni'e'e legislaţia privind transportul rutier internaţional de
mărfuri periculoase
11
.
Convenţia asupra circulaţiei rutiere şi &rotocolul privind semnali'area
rutieră< au fost ela#orate $n cadrul Conferinţei *aţiunilor 9nite cu privire la
traficul rutier de la :eneva $n 1343 şi $m#unătăţite la Conferinţa de la Kiena $n
1308< şi conţin dispo'iţii referitoare la caracteristicile tenice ale autoveiculelor
şi la codurile de semnali'are rutieră. Iara noastră a aderat la aceste reglementări
rutiere prin )ecretul nr. 442 ;1308
12
.
&rin Acordul =engen< intrat $n vigoare la 25.43. 1335 şi semnat de
statele participante6 Jranţa< :ermania< 8elgia< !landa< 1u/em#urg< =pania< şi
&ortugalia< s>a eliminat controlul de la frontieră ,adoptarea paşapoartelor şi
permiselor de conducere europene< desfiinţarea gramelor..
11
C. A1%FA< op. cit.< p. (1.
12
@#idem.
14
"n domeniul transporturilor un rol deose#it $l are adoptarea de către
Comisia %uropeană $n anul 1332 a documentului CAR5%A A18G< care
prevedea reali'area unei politici comune a transporturilor< reducerea
discrepanţelor $ntre diferitele moduri de transport< $n special printr>o $mpărţire
c2t mai ecita#ilă a costurilor şi prin alte măsuri menite să asigure o competiţie
corectă< respectarea mediului $ncon+urător< şi o mai #ună complementaritate
$ntre modurile de transport
13
.
Acordul A.%.5.R. > privind regimul de lucru al ecipa+elor veiculelor
care efectuea'ă transporturi internaţionale de marfă. Acordul A.%.5.R.< a intrat $n
vigoare la 45.41.13(0 iar prevederile acestui acord se referă la regimul de lucru
al ecipa+elor veiculelor care efectuea'ă transporturi internaţionale de marfă
14
6
1. durata total de conducere a veiculului nu tre#uie să depăşească 3 ore 'ilnic
iar de două ori pe săptăm2nă poate să se prelungească la 14 ore7 2. şoferul
tre#uie să facă o pau'ă de 45L la 4L;2 ore de conducere7 3. după 0 perioade de
conducere 'ilnic şoferul tre#uie să reia un repaus săptăm2nal
15
.
Acordul A5& cu privire la transporturile internaţionale de produse
perisa#ile şi mi+loacele de transport speciale care tre#uie folosite. 5ransporturile
internaţionale de produse perisa#ile se e/ecută cu mi+loace de transport speciale6
i'oterme< refrigeratoare< frigorifice< calorifice care corespund standardelor
europene.
Convenţia Vaală !"#< a fost $nceiată la :eneva $n anul 1353 şi a fost
revi'uită ulterior. Rom2nia a aderat la această convenţie $n 1303 ,decretul nr.
423 din 12 septem#rie 1303.. Avanta+ele< de natură vamală< acordate
transportatorilor internaţionali de mărfuri care circulă su# acoperirea carnetelor
de 5@R constau< $n principal< pe de o parte< $n scurtarea duratei transportului< ca
urmare a diminuării timpului necesar formalităţilor vamale şi pe de altă parte< $n
scăderea efortului pecuniar< prin scutirea o#ligaţiei de a depune garanţii vamale
13
@. 5G5AR< ). &%5R%A*9< A. CHI9< A. &%5R%A*9< -. 1%&G)A59< :. =A*)!R< ). -GR:GR@5< R.
!&R@A*< op. cit.< p. 41.
14
A5ransportul rutier de mărfuri periculoaseB< A)R< @nstitutul pentru &regătire &rofesională $n 5ransporturile
Rom2ne< 8ucureşti< 1333< p.32
15
@dem< op. cit.< p. 30.
11
pentru tran'itarea teritoriului de import sau e/port. Controlul amănunţit al
$ncărcăturii se efectuea'ă< la $ncărcare< de către organul vamal din ţara
e/peditorului< care certifică re'ultatul controlului respectiv $n carnetul 5@R şi
aplică sigilii vamale proprii< ale căror numere şi serii se $nscriu $n carnetul 5@R
şi de asemenea< o singură dată< de către organul vamal din ţara destinatarului< cu
oca'ia descărcării mărfii respective
10
.
Conform prevederilor Convenţiei< fiecare ţară contractantă poate să
a#ilite'e unele asociaţii naţionale să eli#ere'e carnetele 5@R la cererea
utili'atorilor acestora ,proprietari de mărfuri< cărăuşi etc.. şi să constituie
asociaţii garante privind utili'area lor. "n principiu< nici o asociaţie nu este
acceptată $n calitate pentru o ţară< dec2t dacă garanţia se e/tinde şi asupra
operaţiilor efectuate $n ţara sa< su# acoperirea carnetelor 5@R< eli#erate de către
alte asociaţii străine afiliate organi'aţiei @R9 ,9niunea @nternaţională a
5ransportatorilor Rutieri.
1(
.
Convenţia 5.@.R. acordă transporturilor avanta+e de ordin vamal< menite
să uşure'e traficul internaţional de mărfuri. &rin crearea acestor facilităţi de a
transporta mărfuri fără controale vamale la vămile de tran'it< s>a scurtat durata
transportului< ceea ce duce la o stagnare a celtuielilor. )urata transportului este
foarte importantă pentru transportul de mărfuri periculoase< dacă durata este
mică atunci şi pro#a#ilitatea de a se produce un incident este mică. Carnetul
5.@.R. poate fi folosit doar pentru un singur transport care tran'itea'ă cel mult 14
ţări.
Convenţia 5.@.R. stipulea'ă că atunci c2nd e/istă un pericol iminent iar
marfa tre#uie descărcată imediat< conducătorul auto poate lua măsurile necesare
fără a mai aştepta intervenţia autorităţilor şi va menţiona acest lucru $n carnetul
5.@.R. va anunţa autorităţile pentru a constata< verifica $ncărcătura şi sigila
veiculul sau containerul< $ntocmind un proces ver#al de constatare care se va
ane/a la carnetul 5.@.R. şi va $nsoţi $ncărcătura p2nă la destinaţie. Carnetul 5.@.R.
10
!. CG&GIH*G< A)reptul transporturilor6 transporturi rutiere interne şi internaţionaleB< %ditura 1umina 1e/<
8ucureşti< 133(< p. 80.
1(
@#idem< p. 8(.
12
nu se va $ncredinţa niciodată altei persoane< transportatorul răspun'2nd pentru
pierderea acestuia.
3+5+ Autor#t%(# co$"tnt la n#,l na(#onal )# #ntrna(#onal
Autoritatea de stat $n domeniul transporturilor rutiere este -inisterul
5ransporturilor< Construcţiilor şi 5urismului.
Calitatea de operator de transport rutier se do#2ndeşte de către o
$ntreprindere după ce a o#ţinut licenţa de transport. Aceasta se acordă de către
agenţia teritorială a Autorităţii Rutiere Rom2ne > A.R.R. dacă $ntreprinderea
$ndeplineşte cumulativ condiţiile de onora#ilitate< capacitate financiară şi
competenţă profesională.
Autoritatea Rutieră Rom2nă ARR este instituţie pu#lică cu personalitate
+uridică< $n su#ordinea -inisterului 5ransporturilor conform prevederilor art. 3
alin. 1 din !: nr. 35;1338 privind $nfiinţarea unor instituţii pu#lice $n
su#ordinea -inisterului 5ransporturilor
18
. Autoritatea Rutieră Rom2nă > ARR
este organismul tenic speciali'at al -inisterului 5ransporturilor< Construcţiilor
şi 5urismului< desemnat să asigure< $n principal< inspecţia şi controlul $n trafic< al
stării tenice a autoveiculelor rutiere şi remorcilor< precum şi al $ndeplinirii
condiţiilor de operare a transporturilor rutiere< inspecţia şi controlul respectării
reglementărilor interne şi internaţionale privind condiţiile de siguranţă a
transporturilor rutiere şi de protecţie a mediului< licenţierea operatorilor de
transport rutier< punerea $n aplicare a normelor tenice şi a reglementărilor
specifice transporturilor rutiere< pe #a'a $mputernicirii date de -inisterul
5ransporturilor conform prevederilor art. 3 alin. 2 din !rdonanţa :uvernului nr.
35;1338 privind $nfiinţarea unor instituţii pu#lice $n su#ordinea -inisterului
5ransporturilor.
18
Actualmente< -inisterul 5ransporturilor< Construcţiilor şi 5urismului
13
1a nivel internaţional< acordurile $nceiate de Rom2nia cu alte state
delimitea'ă domeniul de aplicare al acestora< dar şi autorităţile $mputernicite cu
aplicarea acordurilor sau convenţiilor.
"n Rom2nia< această calitate revine -inisterului 5ransporturilor<
Construcţiilor şi 5urismului< care are printre alte competenţe şi pe aceea de a
reali'a cola#orarea dintre statele contractante $n domeniul transporturilor rutiere
de călători şi de mărfuri.
14
Ca"#tolul 0
Cond#(## d acc! 'n c#rcula(#a rut#r% #ntrna(#onal%
Cerinţele care tre#uie $ndeplinite de orice agent economic pentru a
putea e/ercita activitatea de transport pe rute internaţionale sunt specificate $n
legislaţia rom2nească< $n acord cu Convenţia asupra circulaţiei rutiere din
1308.
"n ce priveşte autoveiculele $nmatriculate $n Rom2nia< acestea vor
putea trece frontiera de stat pe drumurile pu#lice< dacă $ndeplinesc condiţiile
pentru a fi admise $n circulaţia internaţională şi dacă< totodată< conducătorii lor
posedă permis de conducere< naţional sau internaţional< conform modelului
sta#ilit de Convenţia multilaterală din 1308. Circulaţia pe drumurile pu#lice
din Rom2nia a autoveiculelor $nmatriculate $n alte state este permisă dacă
$ndeplinesc condiţiile cerute pentru a fi admise $n circulaţia internaţională
13
.
Condiţiile de care depinde accesul la circulaţia rutieră internaţională au
prin urmare ca o#iect< aşa cum re'ultă din te/tele menţionate< at2t
autoveiculul folosit< c2t şi persoana conducătorului sau mai e/act a
ecipa+ului.
0+3+ Cond#(## d acc! "r#,#toar la auto,<#cul
2.1.1. !mologarea internaţională pentru veicule rutiere
şi componentele acestora
a. $inalitatea prevederilor legale amintite este du#lă. -ai $nt2i se
urmăreşte sta#ilirea de condiţii uniforme la nivel internaţional pentru
oolo%area ecipamentelor şi pieselor componente ale veiculelor cu motor.
Această noţiune $nglo#ea'ă< potrivit art. 1 alin. 1 al Acordului din 1358<
A$ntregul ecipament de protecţie al conducătorului sau pasagerilor< c2t şi
ecipamentul sau piesele care< prin pre'enţa lor la #ordul veiculului $n
13
:?. &@&%R%A< A)reptul transporturilorB< %ditura All 8ecE< 8ucureşti< 2445< p. 121.
15
mişcare< interesea'ă securitatea circulaţieiB. &rin termenul de omologare se
$nţelege< potrivit aceluiaşi te/t< constatarea< efectuată de către organe tenice
de specialitate< că sunt $ndeplinite Acerinţele specifice ce tre#uie satisfăcute
de către un tip de veicul prevă'ut cu ecipamentul şi cu piesele $n cau'ăB. Al
doilea scop al reglementărilor $n discuţie constă $n recunoaşterea reciprocă de
către statele interesate a omologărilor acordate $n conformitate cu condiţiile>
standard< determinate prin regulamente de ordin tenic< acceptate la nivel
internaţional
24
.
#. &rocedura de elaborare şi adoptare a re%ulaentelor este
statornicită de menţionatul instrument internaţional. &rima fa'ă constă $n
întocirea unui proiect de re%ulaent de către ţările>părţi la Acordul din 1358
care< prin administraţiile lor competente< sta#ilesc prin consens6 un anumit tip
de ecipament sau piese ale veiculelor cu motor7 condiţiile tenice pe care
acestea tre#uie să le $ndeplinească7 la#oratoarele< corespun'ător ecipate< unde
să se efectue'e $ncercările pentru acceptarea tipului de ecipament şi piese
pre'entate spre omologare7 mărcile de omologare. Ja'a ulterioară constă $n
counicarea proiectului de re%ulaent făcută =ecretarului general al !.*.9. de
către statele autoare. Comunicarea tre#uie să fie completată cu6 regulamentul
ane/at7 indicarea datei c2nd acesta va intra $n vigoare< dată care nu poate fi
dec2t ulterioară cu cel puţin 5 luni momentului comunicării te/tului. =ecretarul
general al !.*.9. transmite la r2ndul său proiectul de regulament celorlalte
state>părţi la Acordul din 1358< preci'2nd şi datele c2nd urmea'ă să intre $n vigoare.
Ja'a finală coincide cu intrarea $n vigoare a regulamentului< care va fi tratat din
acel moment ca ane/ă la Acordul multilateral din 1358. Regulamentul este
opo'a#il numai statelor>părţi care fac cunoscut =ecretarului general al !.*.9.<
$n termen de 3 luni de la data c2nd documentul le>a fost notificat< că $l acceptă.
c. 'plicarea re%ulaentelor. Acceptarea< $n modul arătat< a unui anumit
regulament conferă statului $n cau'ă un du#lu drept< $n primul r2nd< organele
sale competente pot să acorde mărcile de omologare prevă'ute de
24
!. CG&GIH*G< A)reptul transporturilor6 transporturi rutiere interne şi internaţionaleB< %ditura 1muina 1e/<
8ucureşti< 133(< p. 1(4.
10
regulamentul $n cau'ă pentru ecipamentele şi piesele auto care $i formea'ă
o#iectul. $n scopul arătat este necesar ca organul competent să fie capa#il să
verifice conformitatea producţiei cu tipul omologat< astfel ca mostrele
pre'entate de către fa#ricant să satisfacă $ncercările şi prescripţiile definite de
regulament. )esigur< dacă nu sunt $ndeplinite aceste condiţii< mărcile de
omologare prevă'ute de regulament vor fi refu'ate.
%cipamentele şi piesele auto care poartă mărcile de omologare acordate
$n modul arătat mai sus de către unul dintre statele>părţi la regulament sunt
considerate< $n temeiul art. 3 din Acordul multilateral din 1358< Aconforme cu
legislaţiile tuturor &ărţilor contractante care aplică regulamentul amintitB. %ste
efectul recunoaşterii reciproce.
Cel de>al doilea drept care derivă din acceptarea regulamentului constă
$n prerogativa oricărui stat>parte de a atenţiona şi o#liga statul ale cărui
autorităţi competente au acordat ne+ustificat mărci de omologare< să revină la
normalitate. "n sensul arătat< art. 4 al Acordului multilateral din 1358 prevede
următoarele6 <<)acă autorităţile competente ale unei &ărţi contractante< care
aplică un regulament< constată că anumite ecipamente sau anumite piese de
autoveicule cu motor purt2nd mărcile de omologare acordate $n virtutea
acestui regulament< de către una dintre &ărţile contractante< nu sunt conforme
cu tipul omologat< ele vor anunţa autorităţile competente ale &ărţii contractante
care a acordat omologarea. Această &arte contractantă va avea o#ligaţia să ia
măsurile necesare pentru a resta#ili conformitatea fa#ricaţiei cu tipul omologat
şi de a anunţa celeilalte &ărţi contractante< care aplică regulamentul< despre
măsurile luate $n acest scop< măsuri care se pot e/tinde< dacă e ca'ul< p2nă la
retragerea omologăriiB. -ai mult dec2t at2t< $n ca'ul $n care securitatea
circulaţiei rutiere ar risca< din cau'a neconformităţii< să fie compromisă< &artea
contractantă care ar constata aceasta va putea inter'ice v2n'area şi utili'area
ecipamentelor sau pieselor $n cau'ă pe teritoriul său.
d. (ituaţia din #oânia. "n temeiul !rdinului nr. 344;1335. -inisterul
5ransporturilor a desemnat< pentru efectuarea $ncercărilor necesare $n vederea
1(
eli#erării certificatelor de omologare internaţională< regia autonomă Registrul
Auto Rom2n sau< prin delegare de către acesta< o serie de servicii tenice
nominali'ate prin menţionatul !rdin. "n urma e/aminării producţiei prin prisma
prescripţiilor din regulamentul $n cau'ă< serviciile tenice delegate $ntocmesc
rapoarte de încercări. "n #a'a rapoartelor de $ncercări coro#orate cu
verificarea la faţa locului efectuată de către !rganismul de certificare sisteme de
calitate< din su#ordinea sa< Registrul Auto Rom2n redactea'ă Counicarea
privind acordarea )e*tinderea )refuzul )retra%erea oolo%ării sau oprirea
definitivă a producţiei, pe care o pre'intă spre apro#are -inisterului
5ransporturilor. Acesta eli#erea'ă< dacă sunt $ntrunite cerinţele tenice
prevă'ute de regulament.şi dacă s>au efectuat verificările instituite prin !rdinul
nr. 344;1335< certificatul de oolo%are internaţională, care se transmite
autorităţilor administrative din ţările>părţi la regulamentul respectiv. Registrul
Auto Rom2n răspunde de corectitudinea şi o#iectivitatea rapoartelor de $ncercări
menţionate< pe #a'a cărora se eli#erea'ă certificatele de omologare
internaţională. 5otodată< Registrul Auto Rom2n $ndeplineşte $n materie
următoarele atri#uţii6 ţine evidenţa certificatelor de omologare internaţională
eli#erate $n Rom2nia7 ţine evidenţa celor primite de la autorităţile
administrative ale celorlalte ţări care sunt parte la Acordul multilateral din
1353 ,art. 2 din !rdinul nr. 344;1335.
21
.
2.1.2. "nmatricularea cu vala#ilitate internaţională
Condiţiile cerute $n această privinţă re'ultă din coro#orarea prevederilor
Convenţiei multilaterale asupra circulaţiei rutiere din 1308 cu legislaţia
noastră internă ,!9: nr. 135;2442 privind circulaţia pe drumurile pu#lice şi
1egea nr. 43;2440 pentru apro#area !9: nr. 135;2442.. Reglementările au un
du#lu o#iect6 pe de o parte< cerinţa $nmatriculării autoveiculului rutier< iar pe de
21
!. CG&GIH*G< op. cit.< p. 1(1.
18
altă parte< dovada $ndeplinirii acestei formalităţi prin certificatul de
$nmatriculare.
a. $nmatricularea condiţionea'ă admiterea oricărui autoveicul $n
circulaţia rutieră internaţională
22
. "n acest scop este necesară o $nmatriculare
vala#il efectuată de către organele competente ale unuia dintre statele
contractante sau una dintre su#divi'iunile sale teritoriale ,precum $n ca'ul
statelor federale.. "n Rom2nia< condiţia arătată corespunde cu $nmatricularea
permanentă. "ndeplinirea acestei formalităţi este evidenţiată printr>un număr de
ordine< denumit număr de $nmatriculare a autoveiculului respectiv. &otrivit art.
30 din Convenţie< orice automo#il $n circulaţie internaţională tre#uie să ai#ă $n
faţă şi $n spate numărul de $nmatriculare ,motocicletele nu sunt o#ligate să ai#ă
acest număr dec2t $n spate.. !rice remorcă $nmatriculată tre#uie< $n circulaţie
internaţională< să ai#ă $n spate numărul de $nmatriculare. )acă un autoveicul
tractea'ă una sau mai multe remorci< remorca sau ultima remorcă tre#uie< $n
ca'ul $n care nu este $nmatriculată< să poarte numărul de $nmatriculare al
mi+locului de transport trăgător. "n completare< Ane/a nr. 2 la Convenţie
preci'ea'ă că numărul de $nmatriculare tre#uie< $n mod normal< să fie compus
sau din cifre sau din cifre şi litere. =e folosesc cifre ara#e< iar literele să fie
scrise cu caractere latine ma+uscule. =e cere de asemenea ca numărul de
$nmatriculare să fie compus şi aplicat $n aşa fel $nc2t să fie vi'i#il pe timp
senin de la o distanţă de minimum 44 m< de un o#servator aşe'at pe a/a
veiculului< acesta fiind oprit. "n ca'ul $n care numărul de $nmatriculare este
aplicat pe o placă specială< aceasta tre#uie să fie plană şi fi/ată $ntr>o po'iţie
verticală sau aproape verticală şi perpendiculară pe planul longitudinal median
al veiculului. $n ca'ul $n care numărul este aplicat sau scris pe veicul<
suprafaţa pe care este fi/at sau scris tre#uie să fie plană şi verticală< precum şi
perpendiculară pe planul longitudinal median al veiculului
23
.
#. $n spiritul Convenţiei multilaterale din 1308< legislaţia rom2nească
,!9: nr. 135 ;2442. reglementea'ă distinct at2t situaţia autoveiculelor
22
Art. 35 pct. 1 din Convenţia multilaterală asupra circulaţiei rutiere din 1308
23
!. CG&GIH*G< op. cit.< p. 1(2.
13
$nmatriculate $n Rom2nia< care se deplasea'ă peste otare7 c2t şi a
autoveiculelor $nmatriculate $n străinătate< care parcurg drumuri $n ţara
noastră.
-ai $nt2i< art. 34 prevede că vor putea ieşi din ţară spre a circula pe
drumurile pu#lice din alte state< numai autoveiculele vala#il $nmatriculate $n
Rom2nia< dacă $ndeplinesc totodată celelalte condiţii cerute de Convenţia din
1308 pentru a fi admise $n circulaţia internaţională. 9n regim +uridic
similar este consacrat de art. 31 din )ecretul nr. 328;1300 pentru circulaţia pe
drumurile pu#lice< din Rom2nia a autoveiculelor care intră $n ţara noastră<
cer2ndu>se să fie vala#il $nmatriculate $ntr>un alt stat şi să $ndeplinească de
asemenea celelalte cerinţe impuse de Convenţia din 1308
24
. 1egea rom2nă mai
reglementea'ă situaţia specială a persoanelor care domicilia'ă sau $şi sta#ilesc
domiciliul ori reşedinţa $n Rom2nia şi deţin autoveicule $nmatriculate $n alte
state. Aceste categorii de persoane sunt o#ligate ca< $n termen de 34 de 'ile< să>şi
$nmatricule'e autoveiculul sau< după ca'< să>şi prescim#e< la organul de poliţie
teritorial competent< permisul de conducere. 5ermenul de 34 de 'ile se socoteşte
astfel6 pentru persoanele care domicilia'ă $n Rom2nia< de la data intrării
autoveiculului sau a acestor persoane $n ţară7 pentru persoanele care $şi
sta#ilesc domiciliul sau reşedinţa $n Rom2nia< de la data acestei sta#iliri.
c. $n virtutea art. 35 pct. 4 din Convenţia multilaterală< nimic din
prevederile sale nu va putea fi interpretat $n sensul că se limitea'ă dreptul
statelor contractante sau al su#divi'iunilor lor de a cere< $n ca'ul unui
autoveicul $n circulaţie internaţională ce nu este $nmatriculat pe numele unei
persoane care se găseşte la #ord< +ustificarea dreptului conducătorului la
deţinerea mi+locului de transport.
24
@. 5G5AR< ). &%5R%A*9< A. CHI9< A. &%5R%A*9< -. 1%&G)A59< :. =A*)!R< ). -GR:GR@5< R.
!&R@A*< op. cit.< p. 140.
24
2.1.3. Certificatul de $nmatriculare
Acest document tre#uie să se afle asupra conducătorului
autoveiculului spre a avea acces la circulaţia rutieră internaţională. Regimul
+uridic al certificatului de $nmatriculare este sta#ilit la nivel internaţional de
Convenţia menţionată din 1308< care se completea'ă cu prevederile legii interne
,!9: nr. 135 ;2442..
a. Convenţia din 1308 cere< ca o condiţie de vala#ilitate a
certificatului de $nmatriculare< cu alte cuvinte pentru ca documentul să facă
dovada $ndeplinirii acestei formalităţi< eli#erarea sa de către o autoritate
competentă din statul care a efectuat $nmatricularea sau dintr>una dintre
su#divi'iunile sale teritoriale< $n su#sidiar este de asemenea posi#ilă eli#erarea
certificatului de $nmatriculare< $n numele statului contractant sau al
su#divi'iunii sale< de către o asociaţie pe care a autori'at>o $n acest scop.
Certificatul de $nmatriculare cuprinde< potrivit art. 35 pct. 1 din Convenţie< cel
puţin următoarele elemente6 numărul de $nmatriculare şi data primei
$nmatriculări a autoveiculului7 numele complet şi domiciliul titularului
certificatului7 numele sau marca de fa#rică a constructorului autoveiculului7
numărul de ordine al saşiului ,numărul de fa#rică sau numărul de serie al
constructorului.7 greutatea ma/imă autori'ată< $n ca'ul autoveiculelor destinate
transportului de mărfuri7 perioada de vala#ilitate< $n ca'ul c2nd nu este
nelimitată
25
.
#. &e plan intern< autoveiculele $nmatriculate $n alte state< al căror
certificat de $nmatriculare nu $ndeplineşte condiţiile sta#ilite de Convenţia
internaţională asupra circulaţiei rutiere< pot totuşi circula pe drumurile pu#lice
numai dacă certificatul de $nmatriculare este vi'at de poliţia +udeţului $n ra'a
căruia se află punctul de frontieră prin care au intrat $n ţară. "n acest scop<
autoveicul lele respective pot circula fără vi'ă numai pe distanţa de la punctul
de frontieră< p2nă la sediul poliţiei +udeţene.
25
!. CG&GIH*G< op. cit.< p. 1(4.
21
2.1.4. %cusonul internaţional
!rice autoveicul $n circulaţie internaţională tre#uie să ai#ă $n spate< $n
afară de numărul de $nmatriculare< un semn distinctiv al statului $n care este
$nmatriculat. 5ot astfel remorcile cuplate la un mi+loc de transport şi care poartă
la spate un număr de $nmatriculare< tre#uie să poarte şi semnul distinctiv al
statului care a eli#erat numărul de $nmatriculare
20
. Această o#ligaţie se menţine<
ciar dacă remorca este $nmatriculată $ntr>un alt stat dec2t cel de $nmatriculare
a autoveiculului la care a fost cuplată. $n fine< dacă remorca nu a fost
$nmatriculată< ea poartă la spate semnul distinctiv al statului de $nmatriculare a
veiculului trăgător< cu e/cepţia ca'ului $n care circulă ciar $n acel stat.
"n completare< Ane/a nr. 3 la Convenţie preci'ea'ă că ecusonul naţional
tre#uie să fie compus din una p2nă la trei litere cu caractere latine ma+uscule.
Acestea vor fi scrise cu negru pe fond al#. =emnul distinctiv nu tre#uie să fie
$ncorporat $n numărul de $nmatriculare şi nici fi/at $n aşa fel $nc2t să poată fi
confundat cu acesta din urmă sau să dăune'e asupra li'i#ilităţii sale.
&e plan intern< autoveiculele $nmatriculate $n Rom2nia< care trec
frontiera de stat pentru a circula pe teritoriul altei ţări< poartă la partea din
spate o tă#liţă $n formă ovală< $n care sunt $nscrise $n relief< cu negru pe fond
al#< literele R!. 5e/tul preci'ea'ă de asemenea dimensiunile ecusonului
naţional.
0+0+ Cond#(## d acc! "r#,#toar la conduc%tor## d auto,<#cul
2.2.1. &aşaportul personal
!rice deplasare dincolo de otarele ţării impune cetăţenilor rom2ni
folosirea paşaportului ca document de legitimare individuală< cu vala#ilitate
internaţională< cu e/cepţia ca'urilor $n care aceştia călătoresc $n ţările 9niunii
20
&otrivit art. 3( din Convenţia multilaterală din 1308
22
%uropene la care Rom2nia a aderat la 1 ianuarie 244(. Cerinţa priveşte desigur
şi pe conducătorii de autoveicule aflaţi $n circulaţie rutieră pe teritoriul altui
stat. "n ma+oritatea statelor mem#re ale 9niunii %uropene cetăţenii rom2ni se pot
legitima doar cu cartea de identitate. &entru situaţiile $n care ţara de destinaţie nu
este mem#ră a 9niunii %uropene< o#ligaţia de a se legitima cu paşaport priveşte
deopotrivă pe conducătorii de autoveicule $nmatriculate $n alte state< atunci
c2nd stră#at o rută pe drumurile pu#lice din Rom2nia. !#ligaţia $n discuţie
este< cu alte cuvinte< reciprocă. "n sensul arătat< art. 18 din Convenţia rom2no>
france'ă de domeniu prevede că „fiecare persoană în serviciu pe vehicule
rutiere trebuie să fie titularul unui paşaport, vizat de către autorităţile
copetente ale celeilalte &ărţi contractante”
2+
.
2.2.2. &ermisul de conducere internaţional
"n afară de paşaport< conducătorii de autoveicule< sunt< o#ligaţi să
posede asupra lor< $n deplasări e/terne< permisul de conducere internaţional.
=pre deose#ire de paşaport< document de utili'are generală< permisul constituie
un atestat de natură profesională< nemi+locit legat de activitatea pe care o
desfăşoară conducătorii de autoveicule. %ste firesc deci că reglementările
interne şi convenţionale $i acordă o atenţie deose#ită7 su#ordon2ndu>l unor
condiţii e/aminate $n continuare.
Convenţia asupra circulaţiei rutiere din 1308 sta#ileşte prin art. 41 at2t
condiţiile necesare pentru eli#erarea permisului de conducere internaţional< c2t şi
forma tipi'ată a acestui document.
a. &ermisul nu poate fi o#ţinut „fără o %aranţie teeinică a
capacităţilor conducătorului şi a atitudinii sale fizice”
2,
. =tatele contractante s>
au anga+at să instituie prin legislaţia naţională măsuri corespun'ătoare de
ordin legislativ. &ermisul de conducere internaţional nu poate fi o#ţinut<
potrivit art. 41 pct. 5 din Convenţie< dec2t de către deţinătorul unui permis
2(
:?. =5A*C9< A)reptul transporturilorB< %ditura 1umina 1e/< 8ucureşti< 2445< p. 103.
28
&otrivit art. 41 pct. 3 din Convenţie.
23
naţional< pentru eli#erarea căruia tre#uie să fie $ndeplinite condiţiile minime
sta#ilite de Convenţie. %l nu va fi vala#il mai mult dec2t permisul naţional
corespun'ător< al cărui număr tre#uie să figure'e pe permisul internaţional.
-ăsurile instituite $n această privinţă pe plan intern se conformea'ă concepţiei
căreia $i dă e/presie Convenţia multilaterală din 1308.
#. Condiţiile de formă ale permisului de conducere sunt enumerate
de Ane/a nr. 0 la Convenţie referitor la documentul naţional şi de Ane/a nr. (
privitor la cel internaţional. At2t unul< c2t şi celălalt au forma de carnet. 1a
eli#erare tre#uie folosite modelele o#ligatorii sta#ilite de aceste ane/e şi care
sunt folosite $n toate statele contractante.
"n permisul de conducere internaţional< am#ele pagini ale primei foi a
copertei carnetului sunt imprimate $n lim#a naţională a statului care l>a eli#erat.
Jaţa primei foi a copertei cuprinde menţiuni privitoare la identificarea permisului
,număr< vala#ilitate< organ emitent.. Kersoul primei foi a copertei specifică lista
ţărilor $n care permisul nu este vala#il şi impune titularului< $n mod e/pres<
o#ligaţia de a respecta< $n orice stat unde circulă< legile şi reglementările privind
e/ercitarea unei profesii. &aginile care urmea'ă reproduc $n mai multe lim#i<
dintre care $n mod o#ligatoriu engle'a< spaniola sau rusa< te/tul de pe faţa
copertei< $n fine< la sf2rşitul paginilor interioare< doua pagini suprapuse<
imprimate $n lim#a france'ă< conţin două categorii de date6 unele pentru
identificarea conducătorului autoveiculului< iar celelalte fiind preci'ări asupra
mi+locului de transport pentru care este vala#il permisul.
"n plus< pct. 3 din Ane/a nr. ( impune statelor contractante care
eli#erea'ă sau autori'ea'ă eli#erarea permiselor de conducere internaţională
av2nd coperte imprimate $ntr>o altă lim#ă dec2t engle'a< spaniola< france'a sau
rusa< să comunice secretarului general al !.*.9. traducerea $n lim#a folosită
pentru completarea copertei a te/tului din ultimele două pagini interioare
,identificarea conducătorului autoveiculului şi a mi+locului de transport.
23
.
23
!. CG&GIH*G< :?. C. =5A*C9< op. cit.< p. 38.
24
2.2.3. Recunoaşterea internaţională reciprocă a permiselor de conducere
"n raporturile dintre statele contractante< recunoaşterea operea'ă $n
virtutea art. 41 pct. 1 din Convenţia multilaterală. 9neori recunoaşterea
reciprocă este consacrată şi de prevederile Convenţiilor #ilaterale $nceiate $n
materie de Rom2nia< precum $n art. 14 din acordul pentru transportul de mărfuri
dintre ţara noastră şi fosta 9.R.=.=. Convenţia multilaterală asupra circulaţiei
rutiere din 1308 determină o#iectul< condiţiile< efectele< c2t şi unele limitări ale
recunoaşterii.
!#iectul>recunoaşterii $l constituie
34
6
> orice permis redactat $n lim#a statelor părţi la Convenţie sau $ntr>una
din lim#ile lor sau< $n ca'ul $n care nu este redactat $ntr>o astfel de lim#ă< $nsoţit
de o traducere certificată7
> orice permis naţional $ntocmit conform Ane/ei nr. 0 a Convenţiei
sau orice permis internaţional $ntocmit potrivit Ane/ei nr. ( din Convenţie.
Condiţiile recunoaşterii sunt următoarele6
> permisul de conducere să fie $n curs de vala#ilitate7
> documentul să fie eli#erat de un alt stat contractant sau de una dintre
su#divi'iunile sale or de către o asociaţie autori'ată $n acest scop de acel alt stat
contractant sau de una dintre su#divi'iunile sale
31
.
Ca efect al recunoaşterii permisul de conducere este socotit de plin
drept ca vala#il pe teritoriul statului primitor pentru veiculul care intră $n
categoriile specificate de acel document. &e plan intern< persoanele care
domicilia'ă $n alte state< venite temporar $n Rom2nia< pot conduce
autoveiculele pe drumurile pu#lice din ţară dacă posedă permis de conducere<
naţional sau internaţional< eli#erat de autoritatea competentă din statul
respectiv< după modelul sta#ilit $n Convenţie< de asociaţii afiliate la Jederaţia
@nternaţională a Automo#ilului ori la Alianţa @nternaţională de 5urism sau
care este recunoscut vala#il pe #a'ă de reciprocitate.
34
C. A1%FA< op. cit.< p. 112.
31
@#idem.
25
&ermisele de conducere ale mem#rilor misiunilor diplomatice şi oficiilor
consulare străine< ale corespondenţilor de presă străini< precum şi ale
repre'entanţilor organi'aţiilor economice< culturale sau ale altor asemenea
organi'aţii străine< cu statut diplomatic< eli#erate de autorităţi competente din
alte state< sunt recunoscute ca vala#ile $n Rom2nia< pe #a'ă de reciprocitate.
"n mod simetric corespun'ător şi potrivit principiului egalităţii de
tratament< permisul de conducere eli#erat de organele poliţiei rom2ne este
vala#il $n circulaţia internaţională pe teritoriul statelor care au aderat la
Convenţia internaţională asupra circulaţiei rutiere. 5e/tul citat are $n vedere
tocmai recunoaşterea de către celelalte state părţi la menţionatul Acord şi
conform acestuia a permiselor de conducere eli#erate de autorităţi străine
competente< inclusiv cele din Rom2nia.
Regimul +uridic astfel instituit suferă o restr2ngere $n #a'a art. 41 pct. 0
din Convenţia multilaterală asupra circulaţiei rutiere. &otrivit acestui te/t< statele
contractante nu sunt o#ligate să recunoască următoarele două categorii de
permise< fie naţionale fie internaţionale
32
6
> cele eli#erate pe teritoriul unui alt stat contractant persoanelor care $şi
au reşedinţa pe teritoriul statului primitor $n momentul eli#erării
documentului sau a căror reşedinţă a fost transferată pe teritoriul acestuia
după eli#erare7
> cele eli#erate conducătorilor de autoveicule a căror reşedinţă $n
momentul eli#erării documentului nu se găsea pe teritoriul unde a fost
eli#erat permisul sau a căror reşedinţă a fost transferată< după eli#erarea
permisului< $ntr>un alt teritoriu.
32
A. C!59I@9< op. cit.< p. 144.
20
2.2.4. Refu'ul recunoaşterii permiselor de conducere
Refu'ul recunoaşterii permiselor de conducere eli#erate de un alt stat
contractant se +ustifică $n următoarele ca'uri
33
6
> c2nd vala#ilitatea permisului de conducere este su#ordonată< printr>o
menţiune specială< portului de către cel interesata unor aparate sau amena+ări
ale veiculului $n funcţie7 de invaliditatea conducătorului< permisul nu va fi
recunoscut ca vala#il dec2t dacă aceste dispo'iţii sunt respectate7
> c2nd titularul permisului de conducere nu are v2rsta de 18 ani
$mpliniţi7
> c2nd titularul permisului de conducere nu are v2rsta de 21 ani
$mpliniţi< iar veiculul sau ansam#lul de veicule face parte din categoriile
C< ) şi % prevă'ute de ane/ele nr. 0 şi ( ale Convenţiei multilaterale. Categoria
C cuprinde automo#ile destinate transportului de mărfuri a căror greutate
ma/imă autori'ată depăşeşte 3.544 Eg. )in categoria ) fac parte automo#ilele
destinate transportului de persoane şi care au mai mult de 8 locuri pe scaune
$n afara locului conducătorului. "n fine< categoria % are ca o#iect un ansam#lu
de veicule al cărui mi+loc de tracţiune intră $n categoria sau categoriile C sau )<
pentru care conducătorul are dreptul să conducă< dar ansam#lul nu intră $n
această categorie sau $n aceste categorii.
33
&otrivit art. 41 pct. 2 din Convenţia multilaterală.
2(
Ca"#tolul 7
Contractul d tran!"ort #ntrna(#onal rut#r
d $%r&ur#
7+3+ D&#n#ra contractulu# d tran!"ort
Contractul de transport este acel contract prin care cărăuşul< denumit şi
transportator< se o#ligă faţă de e/peditor ,călător. să transporte de la un loc la
altul persoane< mărfuri< #aga+e< ştiri sau corespondenţă< un #un material
determinat denumit generic $ncărcătură< cu a+utorul unui mi+loc de transport $n
scim#ul unui preţ< pe care să le predea destinatarului
34
. "ntr>un contract de
transport intervin< prin urmare< trei persoane6 e/peditorul< cărăuşul şi
destinatarul. -ai poate interveni şi o a patra persoană< comisionarul de transport
,e/pediţionarul..
a. e*peditorul ,călătorul. sau trimiţătorul este persoana care tratea'ă şi
$nceie contractul de transport< direct sau printr>un repre'entant< $n scopul de a
efectua transportul< pe scurt< el este cel care face e/pedierea.
#. cărăuşul este persoana care se o#ligă să transporte< ori să facă să
transporte persoane< mărfuri< #aga+e< corespondenţa< $n #a'a contractului
$nceiat cu e/peditorul. 5ransportul ştirilor şi corespondenţei prin poştă şi
telegraf constituie un monopol al statului< fiind efectuate de regii autonome ale
statului7 cărăuşul tre#uie să fie autori'at de -inisterul 5ransporturilor.
Convenţiile dintre e/peditor şi destinatar sunt res inter alios acta şi nu>l
interesea'ă pe cărăuş din nici un punct de vedere.
c. destinatarul este persoana $n interesul căreia se efectuea'ă
transportul. %l nu ia parte la $nceierea contractului de transport< dar do#2ndeşte
un drept din acest contract< prin aderare< $ntocmai ca şi #eneficiarul unui
contract de asigurare. %/peditorul se poate desemna pe el $nsuşi ca destinatar.
34
5!*%1 C@!8A*9< A)reptul transporturilorB< %ditura Antet< 8ucureşti< 2444< p. 23.
28
d. coisionarul de transport este persoana care se $nsărcinea'ă să
trate'e cu cărăuşul pe seama e/peditorului< fiind supus regulilor de la
comision
35
.
Codul comercial reglementea'ă cu caracter general contractul de
transport de mărfuri $n art. 413>441. 1a contractul de transport se referă cu titlu
incidental şi Codul civil< $n art. 14(4 pct. 2 şi art. 14(3>14((. Contractul de
transport reglementat de Codul comercial are $n vedere e/clusiv transportul de
mărfuri. =e acceptă< $nsă< că< prin analogie< aceste norme sunt aplica#ile şi
transportului de persoane< cu titlu de norme supletive< $n măsura $n care sunt
compati#ile cu specificul acestuia. *ormele din Codul comercial referitoare la
contractul de transport $n general au caracter supletiv< ele fiind edictate pentru a
suplini voinţa părţilor< $n lipsa clau'elor e/prese $n contract.
Art. 413 C. com. prevede că operaţiunea +uridică a contractului de
transport are loc $ntre e/peditor sau acela care dă $nsărcinarea pentru transportul
unui lucru şi $ntreprin'ătorul care se o#ligă a>l face $n numele său propriu şi $n
socoteala altuia ori $ntre unul din aceştia şi cărăuşul ce se $nsărcinea'ă a>l face.
Conform art. 413 alin. 2 C. com.< cărăuşul este persoana care $şi ia $nsărcinarea ca
$ntr>un mod oarecare să transporte sau să facă a se transporta un o#iect oarecare.
)efiniţia din Codul comercial a contractului de transport este critica#ilă<
fiind imprecisă $n definirea părţilor contractului de transport şi a operaţiunii de
transport $n general. Astfel6
- e*peditorul este< $n general< proprietarul mărfii< el fiind< $n această
calitate< parte $n contractul de transport. Codul comercial consideră drept parte $n
contractul de transport şi persoana care acţionea'ă $n numele sau pe socoteala
e/peditorului. "n realitate< aceasta este un mandatar sau un comisionar. %ste $n
această situaţie e/pediţionarul .casa de e*pediţie/, care acţionea'ă $n #a'a unui
contract de mandat sau de comision $n folosul e/peditorului< $n sensul
identificării cărăuşului< $nceierii cu acesta a contractului de transport< preluării
mărfii de la proprietar şi $ncredinţării ei spre transport7
35
C. A1%FA< op. cit.< p. 130.
23
- definiţia legală foloseşte denumirea de cărăuş $n două sensuri diferite.
Astfel< $n primul r2nd se are $n vedere noţiunea de cărăuş care e/ercită $n mod
u'ual activitatea de transport .întreprindere de transport/ şi care e/ecută
deplasarea de mărfuri $n nume propriu şi cu mi+loace proprii. $n al doilea r2nd< se
are $n vedere şi persoana care Aface să se transporteB mărfuri. )ar şi această
noţiune are două sensuri diferite. &otrivit Codului comercial< o#ligaţia de a efectua
transportul poate reveni nu doar celui care efectuea'ă $n mod nemi+locit
transportul< ci şi celor care intermedia'ă această activitate< o#lig2ndu>se $n mod
direct faţă de e/peditor .coisionari/. )e asemenea< dacă deplasarea se efectuea'ă
$n regim de transporturi succesive ,deplasarea se efectuea'ă către e/teriorul ţării<
cu sau fără tran'itarea uneia sau mai multor ţări.< primul cărăuş se o#ligă Asă facă
să se transporteB marfa pe teritoriul ţărilor tran'itate< prin intermediul cărăuşilor din
aceste ţări cu care cărăuşul iniţial se $nţelege $n acest sens7
- definiţia legală omite să se refere la destinatarul #unurilor deplasate<
deşi acesta este cel ce urmea'ă a prelua de la cărăuş $ncărcătura şi care
do#2ndeşte anumite drepturi şi o#ligaţii din contractul de transport
30
.
)in punct de vedere istoric< te/tele citate din Codul comercial au logica
lor. "ntr>adevăr< la data edictării Codului comercial nu e/ista efectiv activitatea de
e/pediţie ca activitate comercială distinctă de cea a cărăuşului< ea fiind $nglo#ată $n
activitatea de transport. Cărăuşul efectua toate operaţiunile necesare a+ungerii mărfii la
destinaţie< prest2nd şi acele activităţi care $n pre'ent sunt su#sumate activităţii de
e/pediţie< ca activitate distinctă de cea de transport propriu>'is.
%limin2nd deficienţele definiţiei legale< se poate afirma că este un
contract de transport de ărfuri acel contract prin care o parte< $n calitate de
cărăuş< se o#ligă< $n scim#ul unei sume de #ani ,tarif.< să transporte su# pa'a sa şi
$năuntrul unui termen o anumită cantitate de mărfuri pe care se o#ligă să le predea
destinatarului indicat de e/peditor. &e plan general< prin contractul de transport
$nţelegem convenţia prin care o parte< cărăuşul< se o#ligă< $n scim#ul unei
30
@. 5G5AR< ). &%5R%A*9< A. CHI9< A. &%5R%A*9< -. 1%&G)A59< :. =A*)!R< ). -GR:GR@5< R.
!&R@A*< op. cit.< p. 144.
34
remuneraţii< să efectue'e o deplasare de persoane sau de #unuri pe o anumită
distanţă< cu un veicul corespun'ător
3(
.
7+0+ Natura =ur#d#c%
Codul civil< $n art. 14(4 pct. 2< califică contractul de transport drept
locaţiune de lucrări .locatio operis faciendi/. "n realitate< contractul de transport
nu este o simplă locaţie de operă ,antrepri'ă.< ci o prestare de servicii .locatio
operaru/. Cărăuşul< $n calitate de prestator de servicii< spre deose#ire de salariat<
se #ucură de independenţă +uridică faţă de #eneficiarul prestaţiei ,e/peditor..
Cărăuşul aduce la $ndeplinire contractul pe propriul său risc. =pre deose#ire<
$nsă< de antreprenorul propriu>'is< care e/ecută o lucrare determinată .locatio
operis faciendi/, $n scim#ul unui preţ< şi predă #eneficiarului re'ultatul material al
acestei activităţi< prestatorul de servicii nu confecţionea'ă un o#iect. $n contractul
de prestări de servicii #eneficiarul se foloseşte de $nsuşi serviciul specific pe care $l
e/ecută prestatorul. !#ligaţia cărăuşului constă $n a strămuta persoane sau
mărfuri şi de a asigura pa'a lucrurilor transportate ,asemeni unui depo'itar.. %ste
vor#a de o activitate de prestări de servicii
38
.
%/ercitat $n condiţiile unei $ntreprinderi< transportul do#2ndeşte natură
comercială. Cărăuşul e/ercită activitatea de transport cu titlu de $ntreprindere< ca act
o#iectiv de comerţ. :estiunea comercială ,selectarea şi instruirea personalului<
dotarea cu mi+loace de transport< aprovi'ionare cu com#usti#il. şi tenică
,ela#orarea şi aplicarea corectă a unor normative privind transportul< verificarea
stării mi+loacelor de transport< conducerea efectivă a veiculului. a transportului
sunt o#ligaţii ale cărăuşului< pe care acesta şi le asumă din proprie iniţiativă< su#
autoritate personală şi pe răspunderea sa. Cărăuşul este un întreprinzător,
$ntreprinderea sa const2nd $n activitatea o#işnuită de transport
33
.
3(
!. CG&GIH*G< :?. =5A*C9< A)reptul transporturilorB< %ditura 1umina 1e/< 8ucureşti 2443< p. 48.
38
5!*%1 C@!8A*9< op. cit.< p. 32.
33
:?. &@&%R%A< A)reptul transporturilorB< %ditura All 8ecE< 8ucureşti< 2445< p. 130..
31
!rice contract de transport presupune parcurgerea unui itinerar. "n
transporturile cu periodicitate regulată< itinerarul este sta#ilit de cărăuş< conform
condiţiilor presta#ilite de acesta< neput2nd fi modificat $n funcţie de ca'ul concret. $n
transporturile oca'ionale< itinerarul este sta#ilit de părţi< $n urma negocierilor< de la
ca' la ca'.
- Contractul de transport de arfă este un contract nuit, ceea ce se
evidenţia'ă prin prisma normelor supletive reglementate $n Codul comercial ,art.
413>441.< precum şi a reglementărilor speciale care privesc diferite categorii de
transporturi< la r2ndul lor su#clasificate $n transporturi $n trafic intern şi
internaţional. Relaţia dintre reglementările speciale ,referitoare la diferite tipuri de
transport. şi reglementările Codului comercial este aceea de la lege specială la lege
generală. &entru situaţiile sau categoriile de transporturi neacoperite prin reglementări
speciale urmea'ă să se aplice reglementările contractului de transport din Codul
comercial< $n completare. =pre e/emplu< $n ca'ul contractului de transport rutier $n
trafic intern< se consideră că< $n lipsa unei reglementări speciale a contractului<
acestuia urmea'ă să i se aplice direct dispo'iţiile din Codul comercial< cu luarea $n
considerare a specificului acestui tip de transport
44
.
- Contractul de transport de ărfuri este un act 0uridic principal. )in
punct de vedere economic< transportul repre'intă o activitate accesorie. )e cele
mai multe ori< transportul este accesoriul necesar al unui contract de v2n'are>
cumpărare< c2nd predarea #unului v2ndut se face $n alt loc dec2t locul v2n'ării.
)eplasarea de mărfuri este oca'ionată< de cele mai multe ori< de v2n'area lor către
un cumpărător cu sediul diferit de cel al v2n'ătorului. !peraţiunea de v2n'are<
care face posi#il transportul< constituie raportul fundamental< care se con+ugă
necesarmente cu transportul< pentru ca #unurile cumpărate să devină accesi#ile
cumpărătorului. )ar contractul de transport $şi păstrea'ă autonoia, regimul său
+uridic nefiind influenţat de e/istenţa sau vala#ilitatea raportului +uridic
fundamental. )in punct de vedere +uridic< contractul de transport este< deci< un act
0uridic principal1 ineficacitatea contractului de v2n'are>cumpărare nu atrage şi
44
!. CG&GIH*G< :?. C. =5A*C9< A)reptul transporturilorB< %ditura 1umina 1e/< 8ucureşti< 2443< p. 182.
32
ineficacitatea contractului de transport. Contractul de transport este un contract
autono, ciar dacă< din punct de vedere economic< este str2ns legat de un
contract de v2n'are>cumpărare sau de o $nciriere. $n fa'a de transport al mărfurilor
nu interesea'ă po'iţia sau situaţia părţilor contractului de v2n'are>cumpărare
41
.
Clau'ele contractului de transport nu pot fi opuse părţilor contractului de v2n'are>
cumpărare şi nici invers. 5otuşi< anumite influenţe ale raportului fundamental
asupra raporturilor ce derivă din contractul de transport nu pot fi negate6 spre
e/emplu< transferul dreptului de proprietate şi al riscurilor mărfii influenţea'ă $n
mod serios regimul +uridic al mărfii transportate< $n special drepturile şi o#ligaţiile
cărăuşului asupra acesteia.
- Contractul de transport este un contract sinala%atic .bilateral/. &rin
contractul de transport iau naştere< $n sarcina am#elor părţi< o#ligaţii reciproce.
=pecific contractului de transport este faptul că poate da naştere şi la o#ligaţii $n
sarcina destinatarului< care nu este parte $n contract< ci terţ. Jiind un contract
sinalagmatic< pentru pro#a acestuia se cere $ndeplinirea condiţiei multiplului
e/emplar. Contractul de transport produce efectele specifice contractelor
sinalagmatice. "n parte< anumite reglementări recunosc posi#ilitatea invocării
e*cepţiei de nee*ecutare
22
. "n privinţa suportării riscului contractului<
reglementările $n materie nu conţin soluţii clare pentru situaţiile $n care transportul
nu mai poate fi e/ecutat ,devine imposi#il de e/ecutat< independent de voinţa
cărăuşului.. &otrivit dreptului comun< riscul contractului este suportat de către
de#itorul o#ligaţiei imposi#il de e/ecutat7 $n ca'ul contractului de transport<
cărăuşul nu mai poate pretinde preţul transportului.
- Contractul de transport este un act cu titlu oneros şi coutativ.
5ransportul se efectuea'ă $n scim#ul unui ecivalent $n #ani care< din punct de
vedere terminologic< oscilea'ă $ntre denumiri ca ApreţB sau Atarif. $n principiu<
preţul este re'ultatul unei negocieri li#ere $ntre e/peditor şi cărăuş dar< $n cele mai
multe ca'uri< mai ales $n ca'ul transporturilor cu periodicitate regulată< cărăuşul
are presta#ilită o listă de tarife determinate $n primul r2nd de criteriul distanţei<
41
!. CG&GIH*G< :?. C. =5A*C9< op. cit.< p. 182.
42
@#idem.
33
pe care clientul le poate accepta sau nu. Contractul de transport are< mai ales din
acest motiv< natura +uridică a unui contract de adeziune.
- Contractul de transport este un contract consensual. Contractul de
transport este considerat $nceiat $n momentul $n care acordul de voinţă $ntre
e/peditor şi cărăuş este perfect< fără a fi necesar ca acesta să fie du#lat de
predarea mărfii către cărăuş< $n vederea efectuării transportului. $n ma+oritatea
ca'urilor< data preluării este menţionată ca atare $n documentul de transport.
7+7+ Cond#(## d &ond )# d &or$% al contractulu#
Cond#(##l d &ond ale contractului de transport sunt cele din dreptul
comun< prevă'ute de art. 348 C. civ.< respectiv6 capacitatea< consimţăm2ntul<
o#iectul şi cau'a.
Consiţăântul. "nceierea contractului implică un acord de voinţă al
părţilor< $n sensul transmiterii de la finanţator la utili'ator a dreptului de
folosinţă asupra #unului cumpărat de către finanţator la solicitarea utili'atorului.
Condiţiile $n care tre#uie să se manifeste voinţa părţilor pentru $nceierea
contractului de transport sunt cele de drept comun. Acordul de voinţe al părţilor
,concursus voluntatu. defineşte contractul $n $nţelesul că acesta ia naştere
numai prin şi din momentul reali'ării acordului de voinţe7 $nsă< consimţăm2ntul
se anali'ea'ă nu numai ca proces final< voinţa comună a părţilor< ci şi ca proces
premergător< voinţa fiecărei părţi contractante. 5otodată< pentru a avea valoare
de consimţăm2nt< voinţele tre#uie e/primate cu intenţia de a contracta. *u au o
asemenea semnificaţie +uridică promisiunile amicale sau de politeţe<
anga+amentele 'ise de onoare< de spri+in moral sau material şi nici aşa>numitele
%entleen3s a%reeents
24
. Consimţăm2ntul este un act voliţional alcătuit din
voinţa psiică de a contracta< numită voinţă internă< şi e/teriori'area acestei
voinţe< numită voinţă declarată. &rima constituie aspectul intern< iar cea de>a
doua aspectul e/tern al consimţăm2ntului. )e aceea< privit ca voinţă individuală<
43
!. CG&GIH*G< A)reptul transporturilor6 transporturi rutiere interne şi internaţionaleB< %ditura 1muina 1e/<
8ucureşti< 133(< p. 248.
34
consimţăm2ntul poate fi definit ca otăr2rea internă de a contracta manifestată $n
e/terior.
"n ceea ce priveşte vala#ilitatea consimţăm2ntului< sunt aplica#ile
aceleaşi reguli care se aplică oricărui tip de contract. &entru a fi vala#il<
consimţăm2ntul tre#uie să $ntrunească următoarele condiţii6
> să provină de la o persoană cu discernăm2nt7
> să fie e/primat cu intenţia de a produce efecte +uridice7
> să fie e/teriori'at7
> să nu fie alterat de vreun viciu de consimţăm2nt.
"n conformitate cu art. 353 C. civ.< „consiţăântul nu este valabil
când este dat prin eroare, suls prin violenţă sau surprins prin dol”.
Capacitatea. &entru $nceierea vala#ilă a contractului de transport părţile
tre#uie să ai#ă capacitatea cerută de lege. Condiţiile de capacitate pentru
$nceierea contractului sunt cele generale pentru $nceierea oricărui act +uridic
,capacitatea de folosinţă şi capacitatea de e/erciţiu.< dar legea prevede şi
anumite condiţii speciale. Capacitatea de folosinţă constă $n aptitudinea
persoanei de a avea drepturi şi o#ligaţii7 ea $ncepe o dată cu naşterea şi $ncetea'ă
o dată cu moartea sau declararea +udecătorească a morţii persoanei fi'ice.
Art.5 alin.2 din )ecretul nr.31;1354 defineşte capacitatea de e/erciţiu ca
fiind „capacitatea persoanei de a5şi e*ercita drepturile şi de a5şi asua
obli%aţii, săvârşind acte 0uridice”. Capacitatea de e/erciţiu este consecinţa
capacităţii de folosinţă< astfel $nc2t cine nu are capacitate de folosinţă nu are nici
capacitate de e/erciţiu7 este posi#il $nsă ca o persoană să ai#ă capacitate de
folosinţă< dar să nu ai#ă capacitate de e/erciţiu. Capacitatea de e/erciţiu este
recunoscută tuturor persoanelor fi'ice care posedă o anumită maturitate< spre a>
şi da seama de semnificaţia şi consecinţele actelor pe care le $nceie particip2nd
la viaţa +uridică. Capacitatea de e/erciţiu se do#2ndeşte la v2rsta de 18 ani< cu
e/cepţia femeilor care se căsătoresc su# 18 ani şi prin aceasta do#2ndesc
capacitate deplină de e/erciţiu ,art.8 alin.3 din )ecretul nr. 31 ; 1354.. =e
presupune că numai la $mplinirea v2rstei de 18 ani persoanele fi'ice au o voinţă
35
conştientă suficient de'voltată pentru a>şi da seama pe deplin de $nsemnătatea şi
de consecinţele actelor +uridice pe care le săv2rşesc. -inorii care nu au $mplinit
v2rsta de 14 ani şi cei care sunt puşi su# interdicţie sunt complet lipsiţi de
capacitate de e/erciţiu< iar cei $ntre 14>18 ani au capacitate de e/erciţiu restr2nsă
,art.3 alin.1 şi art. 11 din )ecretul nr. 31 ; 1354.
44
.
Cum $nsăşi capacitatea contractuală este de folosinţă şi de e/erciţiu< tot
astfel< prima clasificare a incapacităţilor legale ce se impune atenţiei este aceea
$n incapacităţi contractuale de folosinţă şi de e/erciţiu7 sunt incapacităţi de
folosinţă cele care privea'ă persoana incapa#ilă de anumite drepturi su#iective7
ceea ce $nseamnă că drepturile respective nu pot fi e/ercitate nici prin
repre'entare7 de e/emplu6 degradarea civică< pedeapsa penală complementară
care constă $n inter'icerea unor drepturi pe o perioadă determinată7 $n dreptul
actual< incapacităţile de folosinţă sunt numai speciale7 nu e/istă incapacităţi de
folosinţă generale ca $n trecut ,situaţie $n care se aflau sclavii şi cei loviţi de aşa
numita moarte civilă.< $ntruc2t aceasta ar ecivala cu lipsa calităţii de su#iect de
drept. =unt incapacităţi de e/erciţiu cele care privea'ă persoana incapa#ilă de a
$nceia ea $nsăşi contracte ,ci numai prin repre'entantul ei legal.. =e află $n
această situaţie minorii su# 14 ani şi persoanele puse su# interdicţie< iar minorii
$ntre 14>18 ani< care au capacitate restr2nsă< au $n consecinţă şi o capacitate
contractuală restr2nsă.
6biectul. !#iectul actului +uridic ,fiind ciar o#iectul raportului +uridic
căruia $i dă naştere.< constă $n o#iectul o#ligaţiei ori o#ligaţiilor generale din
actul +uridic civil respectiv< adică $n prestaţia sau prestaţiile respective< prin care
se $nţelege fie transmiterea unui drept< fie a unui fapt ,po'itiv sau negativ. al
de#itorului< precum şi o#iectul acestor prestaţii
45
. !#iectul contractului de
transport constă $n prestaţiile< pentru unitatea de transport ,cărăuş. de a
transporta marfa< #aga+ele sau călătorii< iar pentru e/peditor ,calator.< de a plăti
ta/a de transport.
44
:?. 8%1%@9< A)rept civil rom2n. @ntroducere $n dreptul civil rom2n. =u#iectele dreptului civil rom2nB<
%ditura 9nivers Muridic< 8ucureşti< 2441.
45
@#idem.
30
Ca orice o#iect al unui act +uridic< şi o#iectul contractului de transport
tre#uie să $ntrunească anumite condiţii de validitate ,care se aprecia'ă
raport2ndu>le la momentul $nceierii contractului. const2nd $n următoarele6 să
e/iste< să fie $n circuitul civil< să fie determinat sau determina#il< să fie posi#il<
să fie $n conformitate cu legea şi cu regulile de convieţuire socială< să constituie
un fapt personal al celui care se o#ligă< iar uneori< cel ce se o#ligă să fie titularul
dreptului
40
.
Astfel< va fi nul contractul care are ca o#iect transportul unui lucru
imposi#il de e/ecutat cu mi+loacele de transport din categoria de transport din
care face parte organi'aţia respectivă sau contractul care ar avea ca o#iect un
transport de lucruri pentru care e/istă o interdicţie a#solută etc.
Cauza. Cau'a este acel element al actului +uridic care constă $n
o#iectivul urmărit la $nceierea acestuia. "n contractul de transport< cau'a< ca să
fie vala#ilă< tre#uie să $ndeplinească c2teva condiţii6 să e/iste7 să fie reală7 să fie
licită şi morală. Condiţia de e/istenţă este consacrată $n art. 300 C.civ.< $n
formularea6 „6bli%aţia fără cauză7 nu poate avea nici un efect.” )e asemenea<
art. 30( C. civ. prevede6 „Convenţia este valabilă, cu toate că, cauza nu este
e*presă. Cauza este prezuată până la dovada contrarie.” )upă unii autori<
a#senţa şi falsitatea cau'ei se confundă< fie prin aceea că noţiunea de cau'ă falsă
este cuprinsă $n aceea de cau'ă ine/istentă< fie prin aceea că falsitatea cau'ei
implică a#senţa acesteia sau o eroare asupra e/istenţei cau'ei. )upă alţi autori<
$n ca' de ine/istenţă< ne aflăm fie $n pre'enţa unei cau'e false< fie $n pre'enţa
unei erori asupra cau'ei7 ine/istenţa şi falsitatea cau'ei sau ine/istenţa şi eroarea
asupra cau'ei se confundă uneori iar alteori par ca distincte.
Art.308 defineşte cau'a ilicită $n formularea6 „cauza este nelicită când
este prohibită de le%i, când este contrarie bunelor oravuri şi ordinii publice”.
"n terminologia curentă< ilicitatea cau'ei are un du#lu $nţeles6 un $nţeles larg<
vi'at de art.308< care se referă la $ncălcarea normelor legale imperative şi
regulilor de comportare socială7 şi un $nţeles restr2ns< care se referă numai la
40
5!*%1 C@!8A*9< op. cit.< p. 24.
3(
$ncălcarea normelor legale imperative7 din acest al doilea $nţeles re'ultă
distincţia $ntre contractele ilicite şi cele imorale.
"n teoria modernă a cau'ei< se arată că aceasta are două componente
,este o cau'ă duală.
4(
6
a. scopul imediat al consimţăm2ntului< care constă $n considerarea
contraprestaţiei ,pentru ca'ul anali'a< al contractului de scim#< care este un
contract civil cu caracter oneros7 pentru contractele cu titlu gratuit< scopul
imediat este intenţia li#erală< iar la contractele reale< scopul imediat este
remiterea lucrului.7 scopul a#stract< o#iectiv şi invaria#il $n aceeaşi categorie de
contracte şi care reiese $ntotdeauna din $nsuşi cuprinsul contractului7
#. scopul mediat al consimţăm2ntului< care constă $n mo#ilul ce
determină consimţăm2ntul< scop concret< su#iectiv şi varia#il de la un contract la
altul şi care uneori reiese din cuprinsul contractului. Acest al doilea scop este
numit şi cau'ă mediată sau finală ori cau'ă impulsivă sau determinată. "n
realitate< $n cadrul acestei teorii< primul scop este doar un mi+loc $n vederea
reali'ării celui de>al doilea scop< care este scopul propriu>'is al contractului.
&otrivit art.30( alin.2 cau'a Aeste pre'umată p2nă la dovada contrarieB.
Altfel spus< e/istenţa cau'ei este pre'umată ciar dacă $nscrisul contractual nu o
prevede e/pres< de unde şi consecinţa că $ntr>un asemenea ca'< sarcina dovedirii
ine/istenţei cau'ei revine părţii contractante care o invocă. "n ce priveşte
admisi#ilitatea mi+loacelor de pro#ă pentru sta#ilirea ine/istenţei< falsităţii<
ilicităţii sau imoralităţii cau'ei< se face distincţia următoare6 c2nd cau'a este
prevă'ută $n $nscrisul contractual< dovada tre#uie făcută tot prin $nscrisuri< c2nd
cau'a nu este prevă'ută $n $nscrisul contractual< dovada se poate face prin orice
mi+loc de pro#ă.
"n materia transporturilor< specificul condiţiilor de vala#ilitate a
contractului este dat< $n principiu< de următoarele6
a. Cărăuşul tre#uie să ai#ă capacitatea de a fi comerciant< $n condiţiile art. (
şi art. 14 şi urm. C. com. $n ca'ul cărăuşului persoană +uridică< acesta tre#uie să
4(
:?. 8%1%@9< op. cit.< p. 42.
38
ai#ă ca o#iect de activitate o#işnuită transportul< altfel contractul de transport
poate fi nul pentru $ncălcarea principiului specialităţii capacităţii de folosinţă a
persoanei +uridice.
#. "n transportul cu periodicitate regulată< formarea consimţăm2ntului $n
#a'a ofertei cărăuşului şi a acceptării din partea cocontractantului pre'intă
particularitatea că orice cărăuş profesionist se află $n stare de ofertă peranentă
faţă de pu#lic iar clientela cărăuşului este o entitate glo#ală< un număr nedefinit de
persoane care apelea'ă sau pot apela< $n mod o#işnuit sau oca'ional< la serviciile
cărăuşului. Cărăuşul profesionist nu are< $n consecinţă< dreptul de a refu'a o
deplasare ,cu anumite e/cepţii.. 'cceptarea din partea cocontractantului ,călător
sau e/peditor. repre'intă< practic< o simplă adeziune, $ntruc2t tarifele cărăuşului
,preţul contractului.< ca de altfel şi alte elemente ale contractului< cum ar fi
itinerarul şi durata normală a transportului< sunt prestabilite şi, $n consecinţă< nu
sunt ne%ociabile
2,
. -anifestarea de voinţă a clientului se reduce la acceptarea
acestor condiţii presta#ilite ale contractului. )esigur< nu $nt2lnim un asemenea
mecanism de formare a acordului de voinţe $n ca'ul contractelor de transport
oca'ionale ,carter< de comandă.. &e de altă parte< se remarcă faptul că< $n ca'ul
transportului de persoane< $n virtutea legislaţiei protecţiei consumatorilor< anumite
clau'e ale contractului pot fi nule dacă sunt considerate a#u'ive.
Cond#(## d &or$%. )ocumentul $n care se materiali'ea'ă contractul de
transport poartă denumirea generică de docuent de transport. "n transportul de
persoane< contractul de transport este desemnat cu termenul generic de
le%itiaţie de călătorie ,$n lim#a+ul curent6 #ilet< a#onament.. Contractul se
pre'intă su# forma unui titlu la purtător din specia documentelor de legitimare. $n
transporturile aeriene< documentul de transport este< $nsă< necesarmente nominativ.
"n practică< pentru transportul de mărfuri este u'uală denumirea de
scrisoare de trăsură. Codul comercial< $n art. 414< are $n vedere< ca document de
transport generic< Ascrisoarea de căratB. "n trecut< e/peditorul se adresa printr>o
scrisoare destinatarului< prin care $l anunţa că $i trimite o marfa prin intermediul
48
:?. &@&%R%A< A)reptul transporturilorB< %ditura All 8ecE< 8ucureşti< 2445< p. 31.
33
cărăuşului< care $i remitea la finalul transportului şi acest document. ! astfel de
u'anţă este< $n pre'ent< evident depăşită< denumirea documentului de transport fiind
nepotrivită
43
. *oţiunea de „scrisoare de trăsură” nu este nici ea la adăpost de
critică7 $ntr>adevăr< ea provine dintr>o traducere greşită a sintagmei din lim#a
france'ă „lettre de voiture”1 termenul „voiture” din france'ă include orice
mi+loc de transport< şi nu numai veiculul cu cai. *oţiunea este< evident<
greşită< deşi ea este folosită şi astă'i< inclusiv $n reglementări recente
54
.
"n transportul de mărfuri< de regulă< contractul de transport este un
$nscris noinativ, $n cuprinsul său fiind individuali'ate părţile. Art. 414 alin. 2 C.
com. permite< $nsă< emiterea documentului de transport la ordin sau la purtător.
)erogarea are $n vedere< $n special< transporturile maritime şi fluviale< reali'ate pe
#a'ă de conosamente. $n transportul feroviar< legea impune forma nominativă a
documentului de transport. Contractul de transport de mărfuri se materiali'ea'ă<
deci< $n $nscrisuri ,titluri. noinative, la ordin sau la purtător.
)istincţia $ntre cele trei tipuri de titluri este importantă su# aspectul
identificării părţilor şi al modalităţii de transfer al drepturilor aferente titlului
51
6
> $n ca'ul titlului de transport noinativ, părţile sunt identificate pe titlu<
iar drepturile aferente titlului circulă prin cesiune de creanţă. =e remarcă faptul că
$n domeniul transportului de persoane drepturile aferente unor asemenea
documente sunt intransisibile, ceea ce repre'intă o derogare de la regula
instituită $n art. 1333 C. civ.7
> $n ca'ul titlului de transport la ordin, părţile sunt identificate pe titlu iar
drepturile aferente titlului circulă prin gir ,andosament.. :irul constă $ntr>o
menţiune translativă de drepturi< inserată de posesor pe document< cu preci'area
nNnelui do#2nditorului. Ciar dacă< pentru preci'area condiţiilor de formă şi de
transfer către terţi ale documentului de transport la ordin< art. 414 alin. ,3. C. com.
face trimitere la dispo'iţiile referitoare la cam#ie şi #iletul la ordin< contractul de
transport emis su# formă de $nscris la ordin nu poate fi asiilat totuşi cu un
43
:?. =5A*C9< A)reptul transporturilorB< %ditura 1muina 1e/< 8ucureşti< 2445< p. 0(.
54
:?. &@&%R%A< op. cit.< p. 23.
51
:?. =5A*C9< op. cit.< p. 00.
44
verita#il titlu de valoare< definit< $n special< prin caracterul său a#stract< adică
independent de cau'a sa +uridică. )ocumentul de transport se particulari'ea'ă<
spre e/emplu< faţă de cam#ie prin faptul că este un docuent reprezentativ al
ărfii. Cone/iunea cu o#iectul material al transportului e/clude natura a#stractă a
titlului. &e de altă parte< documentul de transport la ordin nu este un titlu de
credit, aşa cum este cam#ia. 5itlurile de credit propriu>'ise creea'ă $n sarcina
de#itorului o#ligaţia de a plăti la scadenţă o sumă determinată ,o#ligaţie de a da.<
pe c2nd prestaţia cărăuşului constă $n deplasarea unor persoane sau #unuri
,o#ligaţie de a face.. Conosamentul poate $m#răca forma titlului la ordin.
> $n ca'ul titlurilor de transport la purtător, titularul drepturilor aferente
titlului este identificat prin posesia acestuia< iar drepturile circulă prin tradiţiune
,remitere materială.. 5itlurile la purtător sunt anonime6 posesorul titlului e/ercită
dreptul consemnat fără să fie nevoit să>şi dovedească originea sau apartenenţa şi
fără să fie nevoit să se identifice drept posesor legitim al documentului.
Conosamentul poate $m#răca şi forma titlului la purtător.
1egitimaţiile de transport sunt titluri la purtător improprii< $ntruc2t au un
caracter cau'al< fiind dependente de raportul +uridic fundamental care le>a dat
naştere< incesi#ile ,netransmisi#ile. şi< de o#icei< cu o durată scurtă de vala#ilitate.
Art. 41( alin. 3 C. com. consacră principiul literalităţii documentelor de transport la
ordin şi la purtător< dispun2nd că nici o convenţie care nu este cuprinsă $n scrisoarea
de cărat la ordin sau la purtător nu va avea efecte faţă de destinatar sau posesorul
documentului su#scris de cărăuş. Clau'ele ne$nscrise $n documentul de transport la
ordin sau la purtător sunt inopozabile destinatarului şi terţilor posesori ai titlului.
)in art. 414 alin. 1 C. com. ar re'ulta< la o primă vedere< că $ntocmirea
documentului de transport ar fi facultativă. "n realitate< su# puterea u'ului şi a
practicii< e*istenţa unui docuent de transport s5a transforat într5o obli%aţie1 $n
ca'urile de e/cepţie< $n care mai este permisă $nceierea contractului de transport
şi $n formă ver#ală ,ta/imetrie< curse oca'ionale interur#ane.< dovada contractului
poate fi făcută prin orice mi+loc de pro#ă< conform art. 40 C. com.
52
52
:?. &@&%R%A< op. cit.< p. 34.
41
"n general< legile speciale $n domeniu impun $ntocmirea contractului $n
foră scrisă. &ro#lema care se pune este caracterul acestei forme scrise< respectiv
dacă este o cerinţă ad validitate sau doar ad probatione. Actul +uridic ca
ne%otiu iuris nu se confundă cu actul +uridic ca instruentu probatione
,$nscrisul.. Ca ne%otiu iuris actul +uridic este< după ca'< manifestarea unilaterală
de voinţe sau acordul de voinţe făcut cu intenţia de a produce efecte +uridice< $n
timp ce< ca instruentu probatione, $nscrisul este o pro#ă preconstituită a
raporturilor +uridice ce derivă din actul +uridic. Actele +uridice de o valoare mai
mare de 254 lei nu pot fi dovedite dec2t cu $nscrisuri7 ele nu pot fi com#ătute cu
alte mi+loace de pro#ă ,art. 1131 C. civ... "n ca'ul $n care legea cere pentru
pro#aţiune forma scrisă< pro#a raportului +uridic tre#uie să $m#race forma
$nscrisului su# semnătură privată şi< $n plus< $n funcţie de felul actului +uridic< să
$ndeplinească formalitatea du#lului e/emplar ,pentru convenţiile
sinalagmatice. sau formula „bun şi aprobat pentru...”, urmată de semnătura şi
datarea din partea de#itorului. "n scim#< actele +uridice solemne sunt nule
dacă nu $m#racă forma cerută de lege ,autentică< scrisă.
53
.
"n doctrină se admite că $nscrisul su# semnătură privată este suficient
pentru pro#a raporturilor +uridice ce derivă din contractul de transport. "n
consecinţă< forma scrisă a contractului de transport este cerută numai ad
probatione, e/istenţa sa put2nd fi sta#ilită< $n lipsă de $nscris corespun'ător<
prin orice mi+loc de pro#ă< iar cele consemnate $n cuprinsul documentului de
transport put2nd fi com#ătute cu pro#a contrară< cu e/cepţia celor consemnate
su# semnătură de am#ele părţi. 5otuşi< $n contractul de transport tre#uie
inserate anumite clauze esenţiale, fără de care contractul ar fi nul< astfel cum
re'ultă din art. 415 C. com.< clau'e cum ar fi6 data contractului7 preci'area
naturii sale ,nominativ< la ordin< la purtător7 de mărfuri< de persoane.7
identificarea părţilor< inclusiv a destinatarului7 identificarea mărfurilor
transportate ,dacă este vor#a de un transport de marfă.7 principalele o#ligaţii
ale părţilor7 semnăturile acestora. =>ar putea spune că< deşi art. 415 C. com.
53
5!*%1 C@!8A*9< op. cit.< p. 40.
42
sta#ileşte ca o#ligatorii aceste clau'e< ele nu au caracter imperativ< din
moment ce legea nu sancţionea'ă e/pres cu nulitatea lipsa lor. Conţinutul
acestor clau'e o#ligatorii ar putea< deci< să fie pro#at cu orice mi+loc de
pro#ă. Clau'ele o#ligatorii $ntr>un contract nu pot avea $nsă o e/istenţă
implicită< ci tre#uie prevă'ute e/pres $n contract. ! clau'ă contractuală
e/presă nu poate e/ista dec2t $n formă scrisă. *ormele supletive nu sunt<
nici ele< de natură a acoperi această omisiune de inserare a clau'elor
o#ligatorii $n contract< nefiind vor#a de o simplă lacună de reglementare a
raporturilor +uridice dintre părţi. *umai contractele care se $nceie $ntre
persoane depărtate sau cele care conţin lacune de reglementare se
completea'ă cu normele supletive din legi ,care repre'intă< la origine< clau'e
contractuale>tip< $ncorporate $n lege cu titlu de dispo'iţii care suplinesc voinţa
părţilor.. "n plus< este indu#ita#il că< datorită principiului literalităţii
,consacrat e*presis verbis de art. 41( alin. 3 C. com..< documentele de
transport emise la purtător sau la ordin sunt acte solemne< forma scrisă a
acestora fiind o condiţie de vala#ilitate a actului. -ai mult< unele convenţii
internaţionale cer e/pres< pentru validitate< condiţia formei scrise
54
. Cum
unele titluri de transport< precum conosamentele< sunt instrumente financiare
negocia#ile< este greu de cre'ut că ele ar putea avea puterea circulatorie
necesară tran'acţionării la #ursă< $n ca'ul $n care nu ar fi $ntocmite $n forma
scrisă< ci ar tre#ui dovedite prin alte mi+loace de pro#ă. )e aceea< se poate
spune că fora scrisă a contractului de transport este cerută< $n general< ad
validitate şi nu numai ad probatione
88
.
"n orice ca'< lipsa unor menţiuni ale contractului $l de'avanta+ea'ă de
o#icei pe e/peditor. Acesta are interesul vădit de a le include $n contract. )in
punct de vedere practic< distincţia $ntre forma scrisă ad probatione şi forma
solenă este minimă< $ntruc2t< $n ca' de litigiu< un act +uridic ce tre#uie să
fie făcut $n formă scrisă pentru pro#aţiune nu e/istă dacă nu poate fi pro#at
54
=pre e/emplu< $n transporturile maritime< Regulile de la ?am#urg din 13(8 impun forma scrisă a
conosamentului.
55
:?. &@&%R%A< op. cit.< p. 34.
43
.ide est non esse et non probari/ iar un act nul pentru ne$ndeplinirea formei
solemne poate fi considerat vala#il ca alt act +uridic< $n virtutea conversiunii.
)ocumentul de transport $ndeplineşte funcţia de instruent probator
pentru părţi, care face dovada6
> e/istenţei contractului de transport< ca ne%otiu iuris. Jactura
eli#erată de furni'or şi care atestă livrarea mărfii către cumpărător nu atestă
prin ea $nsăşi $nceierea contractului de transport. Cărăuşul deţine po'iţia de
terţ $n raporturile dintre v2n'ător şi cumpărător< factura fiind pentru acesta un
res inter alios acta.
> o#ligaţiilor asumate de cărăuş faţă de cealaltă parte contractantă7
> $n transportul de mărfuri< preluarea mărfii $n posesia şi custodia
cărăuşului< anga+2ndu>i răspunderea corespun'ătoare
50
.
&osesorul titlului de transport are calitatea de titular al drepturilor
i'vor2te din contractul de transport< drepturi care sunt opo'a#ile cărăuşului.
"n transportul de mărfuri< calitatea de titular revine< iniţial< e/peditorului.
Această calitate trece asupra destinatarului $n momentul $n care documentul
de transport $i parvine< a+ung2nd $n mod +ustificat $n posesia sa. $n #a'a
acestui document< destinatarul are dreptul să ceară cărăuşului să>i eli#ere'e
marfa transportată. %/peditorul poate< totuşi< printr>un contra>ordin dat
cărăuşului< să scim#e itinerarul presta#ilit< deci implicit destinatarul iniţial.
"n raporturile litigioase< documentul de transport titulari'ea'ă persoana
$ndreptăţită să>l acţione'e $n +ustiţie sau ar#itra+ comercial pe cărăuş< pentru
a>i anga+a responsa#ilitatea.
7+5+ Clau: o/l#4ator## )# &acultat#, 'n contractul d tran!"ort
"n cursul transportului< cărăuşul devine titular al unor drepturi asupra
$ncărcăturii< $n virtutea contractului de transport. Aceste drepturi sunt influenţate
at2t de raporturile +uridice dintre e/peditor şi destinatar< c2t şi de raporturile
50
5!*%1 C@!8A*9< op. cit.< p. 4(.
44
+uridice dintre aceştia şi creditorii lor. )repturile cărăuşului asupra mărfii
transportate decurg din faptul material al deţinerii acesteia< deţinere care +ustifică
dreptul de retenţie al cărăuşului şi privilegiul său asupra mărfii transportate< $n
calitate de creditor al preţului transportului. Regimul +uridic al mărfii aflate $n
curs de transport este influenţat şi de transmiterea proprietăţii asupra mărfii şi a
riscului acesteia de la e/peditor ,furni'or. la destinatar ,#eneficiar..
Creditorii e/peditorului sau ai destinatarului pot şi ei e/ercita asupra
mărfii aflate $n curs de transport anumite drepturi7 ei pot cere< spre e/emplu<
secestrarea mărfii aflate $n curs de transport.
Detenţia (posesia precară) exercitată de cărăuş asupra mărfii
transportate. Cărăuşul este un detentor al mărfii aflate $n curs de transport< adică
un posesor precar al acesteia. )o#2ndirea detenţiei mărfii de către cărăuş este
consecinţa directă a acceptării mărfii la transport< la punctul de pornire.
"ncetarea detenţiunii asupra $ncărcăturii coincide cu eli#erarea ei< $n sens +uridic<
la locul de sosire< $n m2inile destinatarului. Cărăuşul este asimilat de Codul civil
cu un depo'itar $n cadrul unui depo'it necesar
5(
.
)etenţia ,posesia precară. este definită de art. 1853 C. civ. ca fiind
e/ercitarea unei puteri de fapt asupra lucrurilor< fie cu $ncuviinţarea şi pe
socoteala proprietarului< fie $n temeiul unei dispo'iţii legale sau +udecătoreşti.
)etenţiunea nu se confundă cu posesia propriu>'isă. &osesia este puterea de fapt
e/ercitată asupra unui lucru< stăp2nire care< din punctul de vedere al posesorului<
repre'intă manifestarea e/terioară a unui drept real. $n mod u'ual< posesia< ca
simplă stare de fapt< constituie e/teriori'area tangi#ilă a dreptului de proprietate.
&osesorul< de altfel< este pre'umat proprietar< fie a#solut ,$n ca'ul #unurilor
mo#ile< posesia de #ună>credinţă valorea'ă titlu > art. 1343 C. civ..< fie p2nă la
pro#a contrarie ,posesorul unui imo#il nu tre#uie să facă pro#a dreptului său de
proprietate< ci numai pro#a faptului posesiei< el posedă pentru că posedă7 $n
ca'ul imo#ilelor< posesia de lungă durată< su# nume de proprietar< poate duce la
do#2ndirea dreptului de proprietate prin u'ucapiune.. &osesia presupune două
5(
:?. &@&%R%A< op. cit.< p. 03.
45
elemente6 corpus ,stăp2nirea directă a lucrului. şi anius ,voinţa de a stăp2ni
lucrul pentru sine > anius sibi habendi.. %lementul anius se pre'umă< pentru
siguranţa circuitului civil.
&osesorul precar ,detentorul. stăp2neşte #unul $n fapt< dar nu pentru
sine< ci pentru altul< lipsindu>i elementul anius .anio alieno/. &osesia
propriu>'isă continuă să aparţină persoanei pentru care deţinătorul stăp2neşte
#unul respectiv7 acest posesor propriu>'is e/ercită stăp2nirea $n fapt prin altul
.corpore alieno/
8,
.
&osesia propriu>'isă este o stare de fapt< $n timp ce posesia precară se
e/ercită $n #a'a unui titlu +uridic. &osesia precară are o durată limitată şi oric2t
de mult s>ar prelungi nu poate duce la u'ucapiune< spre deose#ire de posesia
propriu>'isă< care produce efecte +uridice< $n anumite condiţii ,pre'umţia de
proprietate< u'ucapiunea< acţiunile posesorii..
Cărăuşul< fiind detentorul unor #unuri mo#ile< prin definiţie< nu are
acţiune posesorie< $ntruc2t se opune pre'umţia a#solută de proprietate a
posesorului de #ună>credinţă,art. 1343 C. civ...
Drepturile cărăuşului asupra mărfii transportate
9reptul de retenţie constă $n prerogativa creditorului de a refu'a< c2t
timp nu este plătit< să restituie de#itorului său un lucru ,mo#il sau imo#il. ce>i
aparţine de#itorului. )reptul de retenţie suspendă e/igi#ilitatea o#ligaţiei de
restituire ce incum#ă detentorului #unului. )reptul de retenţie re'ultă e* le%e7 el
nu are caracter convenţional. )reptul de retenţie este o măsură conservatorie< $n
virtutea căreia retentorul $şi poate asigura $ncasarea creanţei contra celui căruia
$i aparţine #unul prin simpla opunere la restituirea #unului pe care $l deţine cu
titlu de posesie precară. Acest drept este un mi+loc practic de presiune al
retentorului faţă de de#itorul său< pentru a>@ determina să>şi e/ecute o#ligaţia7
este< $n fond< o remanentă a vecii +ustiţii private< retentorul făc2ndu>şi< practic<
singur dreptate< atunci c2nd dreptul de retenţie este e/ercitat direct de către
58
C. 8"R=A*< A)rept civil. )repturile reale principaleB< %ditura All 8ecE< 8ucureşti< 2443< p. 51.
40
retentor ,dreptul de retenţie poate fi acordat< la cerere< de către instanţă< pe cale
de e/cepţie< sau apărare contra cererii proprietarului de restituire a #unului..
)reptul de retenţie este o garanţie reală imperfectă ,cu efecte limitate.< o
garanţie indirectă. =pre deose#ire de garanţia reală< retentorul nu are
posi#ilitatea de a vinde #unul asupra căruia poartă dreptul de retenţie şi nici
dreptul de preferinţă $n raport cu alţi creditori ai aceluiaşi de#itor. )reptul de
retenţie se +ustifică $n ca'ul anumitor contracte ,depo'it< locaţiune< ga+<
transport.< legea reglement2ndu>l< $n ca'ul acestora< $n cone/iune cu calitatea
părţilor contractante ori $n legătură cu anumite prestaţii e/tracontractuale cone/e
e/ecutării acestuia< dar poate să e/iste şi independent de orice contract< e* le%e
,de e/emplu< $n ca'ul succesiunii coeredele care raportea'ă un imo#il are dreptul
să ceară plata $m#unătăţirilor< refu'2nd să $napoie'e la masa succesiunii #unul
ce face o#iectul raportului p2nă la efectuarea plăţii..
Condiţiile generale ale e/ercitării dreptului de retenţie sunt
următoarele
53
6
> e/istenţa unei creanţe ,certe< licide şi e/igi#ile.7 această creanţă nu
poate fi compensată cu datoria deţinătorului de a preda #unurile pentru că cele
două o#ligaţii nu sunt fungi#ile $ntre ele. )reptul de retenţie nu este un procedeu
de plată< ci un mi+loc +uridic ce permite retentorului să aştepte< fără a fi
pre+udiciat< licidarea datoriei7
> detenţiunea e/ercitată de către retentor asupra unui #un corporal<
aliena#il< sesi'a#il7 se cere ca detenţia să nu fie viciată prin fraudă7
> e/istenţa unei legături ,cone/iuni. $ntre creanţă şi lucrul ce tre#uie
eli#erat< cone/iune care poate fi6 o cone/iune o#iectivă .debitu cu re
0unctu/, creanţa ia naştere din faptul că s>au făcut celtuieli cu conservarea<
$m#unătăţirea< transformarea #unurilor deţinute.7 o cone/iune su#iectivă<
+uridică ,deţinerea lucrului şi creanţa provin din acelaşi raport +uridic< adică un
contract sau un cvasi>contract.. $n ca'ul cone/iunii o#iective< titularul poate
refu'a restituirea numai a lucrului $n legătură cu care s>au făcut respectivele
53
A9R%1@A C!59I@9< op. cit.< p. 53.
4(
celtuieli. "n ca'ul cone/iunii su#iective ,+uridice. retentorul poate refu'a să
restituie toate #unurile pe care le deţine $n cadrul raportului +uridic din care
derivă creanţa sa.
%fectele dreptului de retenţie sunt următoarele6
> dreptul de retenţie este opo'a#il ca şi un drept real6 el poate fi
valorificat at2t $mpotriva de#itorului< a av2n'ilor>cau'ă cu titlu universal< c2t şi a
succesorilor cu titlu particular ai de#itorului. $n ca'ul cone/iunii o#iective se
cere calitatea de proprietar a de#itorului7
> dreptul de retenţie are efecte indivi'i#ile6 orice fracţiune a datoriei este
garantată p2nă la stingerea integrală7 orice componentă a lucrului răspunde
pentru totalitatea datoriei
04
.
)reptul de retenţie nu produce efectul de a conferi titularului dreptul de
a urmări #unul $n m2na unui terţ. &rerogativele< retentorului devin inoperante de
$ndată ce acesta a pierdut detenţia #unului ,s>a desesi'at de el.. )reptul de
retenţie al cărăuşului re'ultă implicit din art. 433 alin. 1 C. com. potrivit căruia
cărăuşul nu este o#ligat să predea marfa transportată p2nă c2nd persoana ce se
pre'intă a o primi nu>şi $ndeplineşte o#ligaţiile. Cărăuşul poate să refu'e
eli#erarea mărfii numai cu condiţia de a avea o creanţă contra destinatarului şi
de a fi păstrat detenţiunea mărfii. )reptul de retenţie nu poate fi refu'at $n ca'ul
$n care e/istă dispută $ntre cărăuş şi destinatar cu privire la cuantumul preţului
datorat. 5ransportatorul este o#ligat< $n acest ca'< să pună $ncărcătura la
dispo'iţia destinatarului< dacă acesta acită suma recunoscută şi consemnea'ă
restanţa aflată $n controversă ,art. 433 alin. 2C. com...
)reptul de retenţie al cărăuşului< e/ercitat asupra mărfurilor< are ca
o#iect e/clusiv creanţa i'vor2tă din transportul $n cau'ă7 el nu se poate e/ercita
pentru o creanţă i'vor2tă din transportul anterior al altor mărfuri. "n ca'ul unor
documente de transport< la ordin sau la purtător< cărăuşul poate refu'a predarea
mărfurilor p2nă la restituirea e/emplarului su#scris de d2nsul.
04
A. C!59I@9< op. cit.< p. 53.
48
&rivile%iul cărăuşului. Art. 1(34 pct. ( C. civ. instituie $n #eneficiul
cărăuşului un privilegiu asupra mărfii transportate pentru creanţa privind preţul
transportului şi celtuielile accesorii< cu condiţia ca marfa să fie $ncă $n posesia
transportatorului sau $n posesia deţinătorului< dar $n acest ca' privilegiul să fie
solicitat $n 24 de ore de la predarea mărfii către destinatar.
&rivilegiul< $n general< este un drept de preferinţă acordat de lege unui
creditor< faţă de ceilalţi creditori ai unui de#itor< preferinţă acordată $n virtutea
calităţii creanţei creditorului titular. &rivilegiul< care poate fi general< mo#iliar
sau imo#iliar< face parte< ca şi ga+ul ,sau garanţia reală mo#iliară. şi ipoteca< din
categoria garanţiilor reale. :a+ul şi ipoteca sunt< $nsă< drepturi reale< conferind
titularului lor at2t dreptul de preferinţă< c2t şi dreptul de urmărire. "n scim#<
privilegiul< $n general< nu este un drept real< $ntruc2t nu conferă titularului dec2t
dreptul de preferinţă< nu şi dreptul de urmărire. %/istă şi unele privilegii care au
caracter de drept real< conferind titularului şi dreptul de urmărire ,cum ar fi
privilegiile imo#iliare şi unele privilegii mo#iliare< privilegiul creditorului ga+ist
şi cel al locatorului.. Celelalte privilegii mo#iliare speciale ,inclusiv privilegiul
cărăuşului.< precum şi privilegiile generale< sunt simple cau'e de preferinţă<
lipsindu>le prerogativa dreptului de urmărire< ceea ce le e/clude din categoria
drepturilor reale. )acă #unul grevat de un asemenea privilegiu a a+uns $n m2na
unui terţ< titularul privilegiului nu>l mai poate urmări.
&rivilegiile generale pot avea ca o#iect fie totalitatea #unurilor
de#itorului< fie ansam#lul #unurilor sale mo#ile. &rivilegiile speciale mo#iliare
au ca o#iect #unuri individual determinate ale de#itorului< astfel cum sunt şi
mărfurile predate cărăuşului spre deplasare. Aceste privilegii mo#iliare speciale
se $mpart $n trei categorii
01
6
> cele care derivă din ideea de ga+7
> cele care derivă din faptul conservării lor de către creditor7
> cele care derivă din plus>valoarea pe care #unul de#itorului a do#2ndit>
o graţie creditorului.
01
!. CG&GIH*G< op. cit.< p. 38.
43
&rivilegiul cărăuşului derivă dintr>un ga+ tacit< pe care e/peditorul i>l
recunoaşte o dată cu $nceierea contractului de transport şi remiterea $ncărcăturii
spre a fi deplasată la destinaţie. )eşi privilegiile mo#iliare operea'ă< $n general<
fără deposedarea de#itorului< privilegiului cărăuşului implică $n mod necesar
deposedarea de#itorului< care remite lucrul $n detenţiunea cărăuşului pe toata
durata parcursului. )eposedarea este< cel puţin $n dreptul civil< de esenţa ga+ului.
"n virtutea privilegiului< cărăuşul are dreptul
02
6
> de a reţine marfa p2nă la plata preţului deplasării ,drept de retenţie.7 de
a solicita $n +ustiţie v2n'area $ncărcăturii< $n scopul reali'ării sumei datorate de
de#itor< ca preţ al deplasării7
> $n ca'ul $n care a pierdut detenţiunea mărfii< să o revendice6 privilegiul
cărăuşului este un ga+ tacit< ceea ce $i conferă şi dreptul de urmărire7 acest drept
este $nsă mai mult teoretic< $ntruc2t posesorul de #ună>credinţă al mărfii este
pre'umat proprietar< astfel că şansele de reuşită ale cărăuşului se reduc la ca'ul
furtului..
&rivilegiul cărăuşului $ncetea'ă $n momentul $n care acesta a pierdut
detenţiunea mărfii $n favoarea destinatarului sau dacă nu a fost solicitat $n 24 de
ore de la predarea mărfii către destinatar. "n acelaşi timp< el pierde şi dreptul de
retenţie. $n transporturile succesive< ultimul cărăuş e/ercită drepturile tuturor<
ceea ce $nseamnă că< ciar dacă ceilalţi cărăuşi< anteriori< au pierdut detenţia
asupra mărfii< privilegiul se menţine< $ntruc2t va putea fi e/ercitat de ultimul
cărăuş.
"n legătură cu concursul dintre privilegiul special al cărăuşului şi cele
generale< se o#servă că e/istă mai multe reglementări nea#rogate e/pres care se
referă la ordinea de preferinţă a creanţelor. %/istă o ordine de preferinţă
generală< $n reglementarea Codului civil< dar şi una $n reglementarea Codului de
procedură civilă. 1egea nr. 04;1335 privind procedura reorgani'ării +udiciare şi a
falimentului< ca şi !.:. nr. 01;2442 privind colectarea creanţelor #ugetare<
instituie propriile ordini de preferinţă. )in art. 504 C. proc. civ. re'ultă regula
02
:?. &@&%R%A< op. cit.< p. 4(.
54
conform căreia creanţele creditorilor care deţin asupra #unurilor v2ndute prin
procedura e/ecutării silite drepturi de ga+< ipotecă sau alte drepturi de preferinţă
vor fi plătite după creanţele repre'ent2nd celtuielile de +udecată< celtuielile
efectuate pentru măsurile asigurătorii sau de e/ecutare silită< pentru conservarea
#unurilor al căror preţ se distri#uie şi orice alte celtuieli făcute $n interesul
comun al creditorilor. Acesta este un privilegiu general< asupra tuturor #unurilor
mo#ile şi imo#ile ale de#itorului.
&rivilegiul cărăuşului< fiind un privilegiu mo#iliar special< vine $n
ordinea de preferinţă imediat după privilegiul general al celtuielilor de +udecată
sau de e/ecutare. "n ca'ul e/istenţei privilegiului cărăuşului< privilegiul
v2n'ătorului mărfii pentru care nu s>a plătit preţul este< conform art. 1(33 alin. 1
C. civ.< su#sidiar faţă de cel al cărăuşului > acesta este preferat v2n'ătorului
#unului mo#il< afară de ca'ul $n care cărăuşul a cunoscut la data preluării mărfii
că preţul #unului respectiv este datorat.
:aranţia reală mo#iliară reglementată de 1egea nr. 33;1333 ,privind
unele măsuri pentru accelerarea reformei economice.< $n 5itlul K@< $n concurs cu
privilegiul transportatorului< se supune dispo'iţiei art. 30 alin. 1 din această lege
astfel cum a fost modificat prin 1egea nr. 101;2443< conform căreia orice
creditor care< fără a fi parte $ntr>un contract de garanţie< are un privilegiu prin
simplul efect al legii< inclusiv privilegiul statului sau al unităţilor administrativ>
teritoriale pentru creanţele provenite din impo'ite< ta/e< amen'i şi din alte sume
ce repre'intă venituri pu#lice ce le sunt datorate< are prioritate faţă de garanţia
reală a creditorului asupra #unului $n cau'ă numai $n momentul $n care
privilegiul $ndeplineşte condiţia de pu#licitate prin $nscrierea acestuia la ariva
electronică sau prin posesia #unului. &rivilegiul transportatorului se conservă
prin posesia mărfii< dar el e/istă doar at2t timp c2t se e/ercită această posesie.
!po'a#ilitatea sa re'idă nu $n data efectuării pu#licităţii< ci $n calitatea creanţei.
&e de altă parte< privilegiile< $n general< sunt oculte< ceea ce pune su# semnul
$ntre#ării spiritul reglementării art. 30 alin. 1 din 1egea nr. 33;1333.
51
Sechestrarea mărfurilor aflate în curs de transport de către cărăuş.
Art. 438 C. com. $l autori'ă pe cărăuş< $n anumite situaţii speciale< să solicite
secestrarea mărfii transportate< deşi el este titular al dreptului de retenţie şi al
privilegiului cărăuşului. 1a a+ungerea mărfii la destinaţie< cărăuşul poate cere
secestrul $n două situaţii
03
6
> dacă destinatarul nu poate fi găsit7
> dacă se ivesc ne$nţelegeri $n privinţa mărfii transportate.
)eşi $n dreptul comun< conform art. 34( C. com. şi art. 531 C. proc. civ.<
pentru a fi considerat admisi#il< secestrul asigurător tre#uie să fie cerut odată
cu cererea de cemare $n +udecată sau ulterior şi numai cu depunerea unei
cauţiuni< cererea de secestru formulată $n aceste ca'uri de către cărăuş nu este
condiţionată de e/istenţa unei acţiuni $n +ustiţie contra e/peditorului sau
destinatarului. *u este o#ligatorie nici depunerea de cauţiune.
&entru că orice $nt2r'iere $n re'olvarea situaţiei mărfii nepredate este
pre+udicia>#ilă $n mod grav pentru cărăuş< cererea de secestru se soluţionea'ă
prin procedura urgenţă a ordonanţei preşedinţiale.
!dată admis secestrul< marfa se descarcă de către cărăuş< pe celtuiala
e/peditorului sau a destinatarului< după ca'< şi se depo'itea'ă $n depo'ite
generale şi antrepo'ite< urm2nd a fi v2ndută pentru acoperirea preţului
transportului.
Transmiterea proprietăţii şi a riscurilor asupra mărfii aflate în curs de
transport. "n ma+oritatea ca'urilor< contractul de transport se $ntemeia'ă< ca
raport +uridic fundamental< pe un contract de v2n'are>cumpărare comercială.
%fectul specific al contractului de v2n'are>cumpărare este acela al transferului
dreptului de proprietate asupra mărfii v2ndute de la v2n'ător la cumpărător.
5ransferul dreptului de proprietate operea'ă solo consensu< prin simplul acord al
părţilor. Astfel< conform art. 3(1 C. civ.< A$n contractele ce au de o#iect translaţia
proprietăţii sau a unui alt drept real< proprietatea sau dreptul se transmit prin
efectul consimţăm2ntului părţilor şi lucrul răm2ne $n ri'ico>pericolul
03
:?. &@&%R%A< op. cit.< p. 48.
52
do#2nditorului< ciar c2nd nu i s>a făcut tradiţiunea lucruluiB. Art. 1235 alin. 1
C. civ. reia $n materia v2n'ării principiul transferului dreptului de proprietate<
dispun2nd că Av2n'area este perfectă $ntre părţi şi proprietatea este de drept
strămutată la cumpărător< $n privinţa v2n'ătorului< $ndată ce părţile s>au $nvoit
asupra lucrului şi asupra preţului< deşi lucrul $ncă nu se va fi predat şi preţul $ncă
nu se va fi număratB.
!dată cu transferul dreptului de proprietate de la v2n'ător la cumpărător<
operea'ă şt transferul riscului pieirii fortuite a lucrului v2ndut. %fectul translativ
de proprietate şi de risc operea'ă independent de faptul sau de data livrării şi a
preluării mărfii de către cumpărător. Regulile enunţate sunt $nsă norme
supletive< ele oper2nd numai $n lipsa unei clau'e contractuale contrare şi numai
$n ca'ul #unurilor individual determinate.
"n ca'ul v2n'ărilor comerciale< normele supletive din art. 3(1 şi 1235
alin. 1 C. civ. sunt aplica#ile e/trem de rar7 practic< acestea se aplică numai $n
contractele $nceiate $ntre persoane depărtate. )e regulă< părţile reglementea'ă
momentul c2nd operea'ă transferul proprietăţii şi al riscurilor fie prin clau'e
contractuale e/plicite şi directe< fie indirect< prin referire la anumite u'anţe
comerciale unificate acceptate pe una sau mai multe pieţe. =pre e/emplu< prin
clau'e e/prese $n contract< părţile pot conveni o am2nare a transferului dreptului
de proprietate< $n una din următoarele modalităţi
04
6
> v2n'area su# condiţie sau cu termen< ca' $n care transferul este am2nat
p2nă la $mplinirea termenului sau a condiţiei7
> clau'a de re'ervă a dreptului de proprietate este un mecanism care
permite v2n'ătorului să se asigure contra riscului de insolva#ilitate a
cumpărătorului< $n contractele $n care plata preţului nu se efectuea'ă integral la
momentul $nceierii contractului. Ca efecte< clau'a de re'ervă a dreptului de
proprietate duce la menţinerea $n patrimoniul v2n'ătorului a dreptului de
proprietate asupra lucrului v2ndut< cumpărătorul fiind un simplu posesor precar.
=oluţia nu se scim#ă nici $n ca'ul falimentului cumpărătorului< v2n'ătorul
04
A. C!59I@9< op. cit.< p. 50.
53
nefiind un simplu creditor al de#itorului pentru plata preţului ,ca' $n care va
tre#ui să se $nscrie $n masa credală pentru a>şi recupera creanţa< urm2nd a
suporta concursul celorlalţi de#itori.< ci şi un proprietar deplin al #unului. "n
această calitate< v2n'ătorul va avea dreptul să i se restituie #unul v2ndut< fără a fi
nevoit să suporte concursul creditorilor cumpărătorului. K2n'area cu clau'a de
re'ervă a dreptului de proprietate se distinge de v2n'area $n rate şi de v2n'area
ca element al leasingului. )iferenţa faţă de v2n'area $n rate este aceea că< $n
ca'ul v2n'ării $n rate< cumpărătorul devine< de regulă< proprietar la momentul
$nceierii contractului. )iferenţa faţă de leasing este aceea că< $n ca'ul
leasingului< p2nă la e/pirarea termenului $ncirierii< utili'atorul #unului este un
simplu ciriaş< numai opţiunea pentru v2n'are la valoarea re'iduală ,care se
manifestă la e/pirarea $ncirierii.< transform2nd contractul $n v2n'are propriu>
'isă. &e perioada $ncirierii utili'atorul are doar un drept de preferinţă la
v2n'area #unului.
> clau'e de sta#ilire a unor elemente de fapt cu caracter temporal ,Ala
data $ncărcării mărfii $n mi+locul de transportB. sau spaţial ,Afranco u'ina
producătoareB7 Afranco depo'itB7 Afranco la sau free on boardB. faţă de care se
am2nă efectul translativ. Consecinţele unor astfel de clau'e sunt următoarele6 O
data şi locul convenit identifică pe proprietarul mărfii şi persoana căreia $i
incum#ă riscul mărfii7 O data şi locul sunt criteriul de $mpărţire a celtuielilor
v2n'ării ,transport< manipulare< depo'itare etc..7 ele cad $n sarcina
cumpărătorului la locul şi după momentul convenit7 O creditorii părţilor $şi pot
e/ercita drepturile numai $n funcţie de data şi de locul convenit7 după transferul
proprietăţii la cumpărător< creditorii v2n'ătorului nu mai pot urmări ,secestra.
marfa v2ndută< care a trecut $n patrimoniul cumpărătorului.
5ransferul dreptului de proprietate şi< implicit< al riscurilor este am2nat
faţă de data $nceierii contractului şi $n ca'ul #unurilor de gen< precum şi $n
ca'ul #unurilor viitoare. 5ransferul dreptului de proprietate şi al riscurilor $n
ca'ul v2n'ării #unurilor determinate generic are ioc $n momentul $n care marfa
54
este individuali'ată< iar nu la data $nceierii contractului comercial ,art. 02 C.
com...
-odalităţile de individuali'are diferă după cum livrarea implică
circulaţia efectivă a mărfii< $n materialitatea ei< sau mărfurile circulă prin
intermediul circulaţiei documentelor repre'entative ale mărfii ,conosament<
recipisa de depo'it< Narant.< ori mărfurile circulă de.pe o piaţă pe alta< prin
intermediul cărăuşului sau pe mare. 5ransmiterea proprietăţii operea'ă e* nunc<
adică o dată cu individuali'area mărfii.
"n ca'ul $n care livrarea implică circulaţia efectivă a mărfurilor<
individuali'area se situea'ă la momentul c2nd se aduce la $ndeplinire o#ligaţia
de predare< fie direct către cumpărător< fie transportatorului. 5ransportatorul nu
este proprietar al mărfii< ci detentor< posesor precar7 el deţine marfa $n vederea
predării ei cumpărătorului.
)acă v2n'area are loc prin circulaţia documentelor repre'entative ale
mărfurilor< predarea este socotită ca adusă la $ndeplinire prin remiterea acestora
cumpărătorului. 5ransferul titlurilor repre'entative ale mărfurilor are deplin
efect translativ $n privinţa mărfurilor $nsele. $n ca'ul mărfurilor care circulă de
pe o piaţă pe alta< transmiterea proprietăţii şi a riscurilor are loc după
următoarele distincţii
05
6
> mărfurile care circulă prin intermediul cărăuşului. "n ca'ul $n care
mărfurile transportate sunt #unuri de gen< efectul translativ de proprietate are loc
$n momentul $n care mărfurile sunt predate către cărăuş< predarea fiind o
modalitate de individuali'are a #unurilor. &redarea se reali'ea'ă nu $ntre
v2n'ător şi cumpărător< ci de către v2n'ător ,e/peditor. cărăuşului. Cum
cărăuşul este un posesor precar al mărfii transportate< proprietar fiind< din
momentul predării< cumpărătorul< riscul pieirii fortuite a mărfii< ciar $n cursul
transportului< este suportat de cumpărător.
> mărfurile care circulă pe mare. Conform art. 03 C. com.< v2n'area
mărfurilor care se află $n călătorie pe mare este supusă condiţiei sosirii $n #ună
05
:?. &@&%R%A< op. cit.< p. 54.
55
stare a vasului< $n lipsa unei individuali'ări a vasului< art. 03 C. com. nu este
aplica#il. %ste vor#a de o navă individuali'ată prin elementele sale de
identificare.
=e o#servă că< $n ca'ul mărfurilor care se transportă pe mare< v2n'area
este un contract $nceiat su# condiţia suspensivă a sosirii vasului la destinaţie.
K2n'ătorul este $ncă proprietar al mărfii şi suportă riscul pieirii fortuite a
acesteia< c2tă vreme ea se află $n curs de transport pe mare. $n consecinţă< el nu
va avea dreptul la preţul mărfii< dar nici nu va fi o#ligat să plătească despăgu#iri
cumpărătorului.
Regulile statuate de art. 03 C. com. pot fi $nlăturate prin stipularea $n
contract a clau'elor C@J sau J!8
00
6
O C@J .cost, insurance, frei%ht/: v2n'ătorul se o#ligă să $nceie
contractul de transport< să $ncarce pe vas< să asigure marfa şi să plătească navlul7
riscurile trec asupra cumpărătorului $n momentul a+ungerii mărfii la destinaţie7
condiţia suspensivă a a+ungerii mărfii la destinaţie este suprimată.
O J!8 .free on board/: v2n'ătorul se o#ligă doar la aducerea mărfii $n
portul de $m#arcare şi la trecerea acesteia peste #ordul navei. 5ransportul $n sine
se reali'ea'ă pe riscul şi celtuiala cumpărătorului.
Drepturile creditorilor asupra mărfii transportate. Creditorii
cirografari ai e/peditorului sau ai destinatarului au şi ei dreptul la o#ţinerea
unor măsuri conservatorii asupra $ncărcăturii< de genul secestrului asigurător
,indisponi#ili'area mărfii p2nă la soluţionarea litigiului cu de#itorii lor.. =pre
deose#ire de situaţia cărăuşului interesat să o#ţină secestrul< pentru ca instanţa
să autori'e'e secestrul la cererea unui creditor< cel interesat tre#uie să acite o
cauţiune şi să dovedească faptul că a formulat acţiune contra de#itorului<
$ntocmai ca $n dreptul comun ,art. 34( C. com.< art. 531 C. proc. civ...
00
:?. &@&%R%A< op. cit.< p. 51.
50
7+6+ Con,n(#a r&r#toar la contractul d tran!"ort #ntrna(#onal
d $%r&ur# " )o!l >Con,n(#a CMR?
Convenţia referitoare la contractul de transport internaţional de ărfuri
în traficul rutier 5 C;#, a fost semnată la :eneva< la 13 mai 1350< fiind iniţiată
de Comisia %conomică a !*9 pentru %uropa ,C%%.. @mportanţa sa constă $n
faptul că reglementea'ă uniform condiţiile generale de $nceiere şi derulare a
contractului de transport internaţional rutier de mărfuri repre'entat de
A=crisoarea de 5răsură C-RB. Aceasta se aplică oricărui contract de transport
rutier de mărfuri< cu titlu oneros< c2nd locul primirii mărfii şi locul prevă'ut
pentru eli#erare< aşa după cum sunt consemnate $n contract< sunt situate $n două
ţări diferite < dintre care cel puţin una este ţară contractantă< independent de
domiciliul şi de naţionalitatea părţilor contractante. Acordul a fost semnat< la 34
septem#rie 135(< de către Anglia< Austria< 8elgia< %lveţia< Jranţa< @talia<
1u/em#urg< @ugoslavia< !landa< &ortugalia şi :ermania. Rom2nia a aderat la
această convenţie $n #a'a decretului nr. 51< din 24 septem#rie 13(2. &revederile
convenţiei se referă at2t la Amărfurile periculoaseB ,materialele şi o#iectele care
sunt inter'ise la transportul internaţional.< c2t şi la condiţiile tenice şi de
semnali'are pe care tre#uie să le ai#ă mi+loace de transport rutiere.
5ransporturile mărfurilor periculoase se efectuea'ă su# acoperirea unui
document special şi sunt eticetate conform Convenţiei A)R< av2nd drept
model clasificarea adoptată de *aţiunile 9nite privind mărfurile periculoase<
pre'entată $n <<Cartea portocalieB
0(
.
=crisoarea de trăsură de tip C-R constituie dovada materială a
condiţiilor de $nceiere a contractului de transport $n traficul rutier internaţional
de mărfuri< precum şi dovada primirii mărfii de către transportator.%a se
consideră $nceiată atunci c2nd marfa a fost $ncărcată $n autocamion< iar
conducătorul auto a semnat scrisoarea de trăsură de preluare a mărfii. =crisoarea
de trăsură se $ntocmeşte $n 5 e/emplare semnate at2t de predător< c2t şi de către
0(
A5ransportul rutier de mărfuri periculoaseB< A)R< @nstitutul pentru &regătire &rofesională $n 5ransporturile
Rom2ne< 8ucureşti< 1333< p. 2(.
5(
cărăuş. &rimul e/emplar răm2ne e/peditorului la predarea mărfii< al doilea
e/emplar $nsoţeşte transportul şi se eli#erea'ă destinatarului < o dată cu marfa<
iar al treilea e/emplar se reţine de către transportator ,cărăuş.. "n vederea
efectuări formalităţilor vamale< e/peditorul poate $ntocmi o serie de copii ,fără
valoare comercială. după e/emplarul original din posesia sa. "n ca'ul $n care
marfa se $ncarcă $n veicule diferite< sau este vor#a de diferite feluri de marfă $n
loturi distincte< e/peditorul sau transportatorul pot conveni pentru $ntocmirea de
scrisori de trăsură rutiere pentru fiecare autoveicul $ncărcat sau pentru fiecare
fel ;lot de marfă.
&ro#a contractului de transport $n traficul rutier internaţional de mărfuri
se face cu scrisoarea de tip C.-.R.< care se $ntocmeşte $n trei e/emplare $n
original şi vor fi semnate de e/peditor şi transportator< astfel primul e/emplar se
remite e/peditorului la predarea mărfii< al doilea e/emplar va $nsoţi marfa iar al
treilea e/emplar este al transportatorului. Atunci c2nd marfa tre#uie să fie
$ncărcată $n diferite veicule< sau este de diferite feluri şi pe loturi distincte<
e/peditorul sau transportatorul poate să ceară $ntocmirea scrisorii de trăsură
pentru fiecare veicul $n parte< fel sau lot de marfă.
=crisoarea de trăsură tre#uie să conţină
08
6 locul şi data $ntocmirii7 numele
şi adresa e/peditorului7 numele şi adresa transportatorului7 locul şi data primirii
mărfii şi locul prevă'ut pentru eli#erarea acesteia7 numele şi adresa
destinatarului7 denumirea curentă a mărfii şi felul am#ala+ului iar pentru
mărfurile periculoase< denumirea lor general recunoscut7 numărul coletelor<
marca+ele speciale şi numerele lor7 greutatea #rută sau altfel e/primată a mărfii7
celtuielile aferente transportului7 instrucţiunile necesare pentru formalităţile de
vamă şi altele7 menţiunea că transportul este supus regimului sta#ilit prin
C.-.R. )up ca' scrisoarea de trăsură mai poate cuprinde şi următoarele
menţiuni6 inter'icerea trans#ordării7 celtuielile pe care le ia e/peditorul asupra
sa7 totalul sumelor ram#urs de perceput la eli#erarea mărfii7 instrucţiunile
e/peditorului către transportator cu privire la asigurarea mărfii7 termenul
08
C!*=5A*5@* A1%FA< op. cit.< p. 33
58
convenit $n care transportul tre#uie să fie efectuat7 lista documentelor remise
transportatorului.
%/peditorul răspunde pentru toate celtuielile şi daunele pricinuite din
cau'a datelor necorepun'ătoare care sunt $nscrise $n scrisoarea de trăsură.
5ransportatorul este o#ligat la primirea mărfii să verifice e/actitatea datelor
referitoare la numărul de colete şi starea mărfii şi a am#ala+elor iar dacă are
re'erve< acestea tre#uie să fie motivate şi scrise $n scrisoarea de trăsură.
=crisoarea de trăsură este documentul $n care se specific condiţiile contractului
de transport şi primirea mărfii de către transportator. %/peditorul răspunde faţă
de transportator pentru daunele pricinuite persoanelor sau altor mărfuri< precum
şi pentru celtuielile care pot apărea din cau'a am#ala+elor necorespun'ătoare
dacă transportatorul nu a o#servat la primirea mărfii că starea am#ala+ului este
necorespun'ătoare. &entru a $ndeplini formalităţile vamale şi alte formalităţi care
tre#uie efectuate $nainte de eli#erarea mărfii< e/peditorul tre#uie să ane/e'e la
scrisoarea de trăsură sau să pună la dispo'iţia transportatorului documentele
necesare şi să>i furni'e'e toate informaţiile necesare. %/peditorul răspunde
pentru daunele pricinuite transportatorului din cau'a lipsei documentelor şi a
informaţiilor care nu sunt suficiente< ine/acte sau necorespun'ătoare. 5otodată<
transportatorul răspunde de pierderea sau folosirea $ntr>un mod necorespun'ător
a documentelor care $nsoţesc scrisoarea de trăsură sau care i>au fost $nm2nate de
e/peditor
03
.
%/peditorul are dreptul de>a cere transportatorului să oprească
transportul< să scim#e locul pentru eli#erare sau să eli#ere'e marfa unui alt
destinatar dec2t cel iniţial. %/peditorul are drept asupra mărfii p2nă $n momentul
$n care cel de al doilea e/emplar al scrisorii de trăsură este predat destinatarului
sau p2nă $n momentul $n care marfa a fost predată destinatarului care confirmă
printr>un document primirea mărfii. )estinatarul poate să ai#ă drept asupra
mărfii ciar din momentul $n care e/peditorul $ntocmeşte scrisoarea de trăsură<
iar acest lucru este menţionat $n scrisoare. )acă destinatarul dă o dispo'iţie prin
03
:?. &@&%R%A< op. cit.< p. 03.
53
care ordonă eli#erarea mărfii unei alte persoane< acesta nu poate desemna alţi
destinatari dec2t $n următoarelor condiţii6 1. e/peditorul va pre'enta primul
e/emplar al scrisorii de trăsură $n care vor fi trecute noile instrucţiuni date
transportatorului şi $l va despăgu#i dacă prin e/ecutarea noilor instrucţiuni i>a
produs un pre+udiciu7 2. e/ecutarea acestor instrucţiuni tre#uie să fie posi#ilă $n
momentul c2nd acestea a+ung la persoana care tre#uie să le e/ecute< iar acestea
nu tre#uie să $mpiedice desfăşurarea normală a activităţii transportatorului7 3.
instrucţiunile nu tre#uie să ai#ă ca efect divi'area transportului. )acă
transportatorul nu poate să e/ecute instrucţiunile primite< el tre#uie să anunţe
imediat persoana care a dat aceste instrucţiuni.
%/ecutarea contractului $n condiţiile specificate $n scrisoarea de trăsură
este sau devine imposi#il dintr>un anume motiv< $nainte de sosirea mărfii la locul
prevă'ut pentru eli#erare< transportatorul este o#ligat să ceară instrucţiuni
persoanei care are dreptul să dispun de marfă. "n ca'ul $n care transportul tre#uie
să se efectue'e $n alte condiţii dec2t cele prevă'ute $n scrisoarea de trăsură< iar
transportatorul nu a putut să o#ţină instrucţiuni $n timp util de la e/peditor<
acesta va lua măsurile care crede că sunt cele mai #une pentru persoana care are
drept de a dispune de marfă. )e asemenea< $n momentul $n care marfa a+unge la
destinaţie şi sunt o#stacole la eli#erarea ei< transportatorul va cere instrucţiuni
e/peditorului. )upă descărcare< transportul se consideră terminat< dar
transportatorul răspunde de marfă p2nă $n momentul $n care #eneficiarul o
preia
(4
.
5ransportatorul poate vinde marfa< fără să mai ceară instrucţiuni de la
e/peditor< atunci c2nd marfa este perisa#ilă sau starea ei necesită acest lucru< iar
suma o#ţinută din v2n'area mărfii revine e/peditorului. "n conformitate cu
prevederile C.-.R. transportatorul auto răspunde pentru6 a. pierderea totală sau
parţială pentru avarie< produse $ntre momentul primirii şi cel al eli#erării7 #.
pentru $nt2r'ierea la eli#erare7 c. $n ca'ul c2nd nu predă marfa la timp
#eneficiarului şi nu poate motiva defecţiunea veiculului. 5ransportatorul nu
(4
C. A1%FA< op. cit.< p. 35.
04
răspunde pentru pierderea sau avaria mărfii dacă aceasta s>a produs $n
următoarele situaţii6 a. marfa va fi transportat $n veicule descoperite< fără
prelate< iar acest lucru a fost menţionat $n scrisoarea de trăsură7 #. lipsa sau
folosirea unor am#ala+e necorespun'ătoare pentru mărfurile care se pot strica
sau avaria din cau'a acestora7 c. marfa a fost manipulată< $ncărcată< stivuită sau
descărcată de e/peditor sau destinatar7 d. transportul de animale vii7 e.
insuficienţa sau imperfecţiunea marca+elor. "n ca'ul situaţiilor menţionate<
Atransportatorul nu răspunde pentru pierderea sau avarierea mărfurilor dacă
dovedeşte că a luat toate măsurile necesare pentru efectuarea unui transport $n
condiţii optime< dar a tre#uit să se conforme'e instrucţiunilor speciale care i>au
fost date. =e consideră $nt2r'iere atunci c2nd marfa nu fost predată la termenul
sta#ilit< iar $n lipsa unui anumit termen< durata efectivă a unui transport
depăşeşte timpul $n care se reali'ea'ă de o#icei un transport.
-arfa se consideră marfă pierdută atunci c2nd nu a fost livrată $ntr>un
termen de 34 de 'ile de la e/pirarea termenului sta#ilit sau 04 de 'ile< dacă nu a
fost sta#ilit nici un termen. )acă transportatorul a pierdut o parte sau toată
marfa< acesta $l va despăgu#i pe e/peditor cu o sumă egală cu valoarea mărfii
pierdute< iar $n ca' de avarierea mărfii transportatorul va plăti contravaloarea
mărfii depreciate.
"n ca'ul $n care transportul este e/ecutat $n mod succesiv de mai mulţi
transportatori $n #a'a unui contract unic< fiecare transportator< după ce a primit
marfa şi scrisoarea de trăsură< devine parte la contract. )acă destinatarul a primit
marfa şi nu contestat starea ei $n momentul sosirii sau la eli#erare sau $n termen
de ( 'ile< se consideră p2nă la pro#a contrarie că marfa primită a fost $n starea
specificată $n scrisoarea de trăsură.
01
Ca"#tolul 5
Part#c#"an(## 'n contractul d tran!"ort #ntrna(#onal
d $%r&ur#
5+3+ O/l#4a(##l @"d#torulu#
a. !#ligaţiile e/peditorului la punctul de pornire sunt< $n principiu<
următoarele6
> de a preda marfa şi de a asigura $ncărcarea acesteia pe mi+locul de
transport $n vederea e/ecutării transportului7 $n anumite ca'uri< este necesară şi
c2ntărirea sau marcarea mărfurilor7
> de a plăti preţul transportului.
&rin predarea mărfii către transportator se reali'ea'ă transmiterea
temporară a posesiei mărfii de la e/peditor la cărăuş< $n scopul deplasării acesteia
la destinatar. 1ocul predării mărfii diferă< $n general< $n funcţie de felul
transportului. )acă transportul urmea'ă a se reali'a cu autocamionul sau trailerul<
predarea se reali'ea'ă Aloco fa#ricaB ,e* <or=s.
(1
.
)ata predării mărfii tre#uie prevă'ută $n contract< $ntruc2t orice $nt2r'iere
este sancţionată cu penalităţi< +ustificate de inutili'area pe timpul $nt2r'ierii a
mi+locului de transport.
"ncărcarea mărfii $n mi+locul de transport semnifică introducerea mărfii $n
spaţiul interior al veiculului< aşe'area mărfii $ntr>o anumită ordine ,cu e/cepţia
mărfurilor containeri'ate.< asigurarea contra sustragerilor. "ncărcarea propriu>'isă
tre#uie să ţină seama de capacitatea veiculului7 su#$ncărcarea atrage penali'area
e/peditorului.
&entru a se asigura contra sustragerilor< $n transporturile cu veicule
$ncise< e/peditorul< ca de altfel şi cărăuşul< tre#uie să aplice pe sistemul de
$ncidere al acestora sigiliul propriu7 ruperea sigiliului ecivalea'ă cu sustragerea.
(1
@. 5G5AR< ). &%5R%A*9< A. CHI9< A. &%5R%A*9< -. 1%&G)A59< :. =A*)!R< ). -GR:GR@5< R.
!&R@A*< op. cit.< p. 31.
02
)acă se folosesc veicule descise< mărfurile tre#uie $nsemnate sau marcate şi
c2ntărite< $n aşa fel $nc2t să nu fie posi#ilă sustragerea fără urme vi'i#ile.
Calitatea de de#itor al preţului contractului de transport aparţine< $n
principiu< e/peditorului. -omentul plăţii preţului coincide< de regulă< cu acela al
predării mărfii. "nt2r'ierea $n plata preţului dă dreptul cărăuşului să suspende
efectuarea transportului< $n virtutea lui e*ceptionon adipleti contractus.
"nţelegerile dintre e/peditor şi destinatar referitoare la $mpărţirea $ntre
aceştia a celtuielilor de transport sunt< $n principiu< inopo'a#ile cărăuşului.
=pre e/emplu< $n v2n'ările C@J< e/peditorul avansea'ă preţul transportului<
inclu'2ndu>l $n factură şi credit2ndu>l astfel pe destinatar ,cumpărător..
&retenţiile i'vor2te din plata preţului transportului se licidea'ă< deci< $n
raporturile nemi+locite dintre e/peditor şi cărăuş. &rin e/cepţie< costul
transportului poate fi pus $n sarcina destinatarului prin clauza de plată
transisă, care tre#uie să fie e/presă şi acceptată de cărăuş. &entru această
situaţie< cărăuşul #eneficia'ă de anumite garanţii asupra mărfii transportate.
Clau'a de plată transmisă tre#uie să fie acceptată şi de destinatar< altfel
aceasta $i va fi inopo'a#ilă
(2
.
"n v2n'ările internaţionale cu clau'a J!8< preţul transportului este
suportat de către destinatar ,cumpărătorul mărfii.< acesta fiind cel care
anga+ea'ă mi+locul de transport.
#. !#ligaţiile e/peditorului $n cursul deplasării mărfii. "n ca'ul unor
transporturi care necesită precauţii speciale pe parcursul transportului<
e/peditorul poate fi ţinut să pună la dispo'iţia cărăuşului însoţitori. %ste ca'ul
transporturilor de animale vii. )ar e/peditorul şi destinatarul au şi facultatea
de a recurge la $nsoţitori. "n toate ca'urile< $nsoţitorul răspunde de
integritatea mărfurilor pe parcurs. )esemnarea unui $nsoţitor degrevea'ă pe
cărăuş de o#ligaţia de a vegea la integritatea mărfii pe parcursul
transportului.
(2
:?. &@&%R%A< op. cit.< p. 102.
03
"mpre+urări de ca' fortuit sau de forţă ma+oră pot să producă< fie la
punctul de pornire< fie pe parcursul transportului< $nt2r'ierea transportului sau
imposi#ilitatea definitivă de a aduce la $ndeplinire transportul. Aceste
consecinţe sunt reunite su# noţiunea de transport deficitar. "n aceste ca'uri<
e/peditorul este $ndreptăţit
(3
6
> să fie $ncunoştinţat $n termen util despre pertur#area transportului7
> să decidă soarta transportului deficitar.
Art. 424 C. com. pune la dispo'iţia e/peditorului< $n ca' de transport
deficitar< două opţiuni6
> să menţină contractul< accept2nd decalarea termenului de e/ecutare
a transportului sau continuarea acestuia din punctul $n care s>a oprit pentru
ca' fortuit sau forţă ma+oră7 el are dreptul< $n aceste ca'uri< la despăgu#iri7
> să re'ilie'e contractul< unilateral7 acest drept al e/peditorului este o
derogare de la dreptul comun al re'oluţiunii care< $n lipsa unui pact
comisoriu< tre#uie să fie pronunţată de tri#unal
(4
.
!pţiunea e/peditorului este posi#ilă $n toate ca'urile de $nt2r'iere $n
efectuarea transportului. "n ca' de $mpiedicare definitivă< contractul este
re'olvit la cererea e/peditorului.
!pţiunile e/peditorului $n ca' de transport deficitar ,reglementate de art.
424 C. com.. nu se confundă şi nici nu se suprapun cu instituţia contra>
ordinului de suspendare sau revocare a contractului ,reglementat de art. 421
C. com... "n ca' de transport deficitar ciar dacă intervine re'oluţiunea
contractului prin manifestarea unilaterală de voinţă a e/peditorului< el nu este dator
a>i acoperi transportatorului celtuielile efectuate< $n timp ce< e/peditorul va fi
o#ligat la suportarea acestor celtuieli< precum şi a pre+udiciilor suferite din cau'a
contra>ordinului de către cărăuş. "n plus< $n primul ca' suntem $n pre'enţa unei
re'oluţiuni< $n timp ce< $n ca'ul contra>ordinului< suntem $n pre'enţa fie a unei
revocări a contractului ,renunţare la contract.< fie a unei modificări a acestuia.
(3
@. 5G5AR< ). &%5R%A*9< A. CHI9< A. &%5R%A*9< -. 1%&G)A59< :. =A*)!R< ). -GR:GR@5< R.
!&R@A*< op. cit.< p. 34.
(4
!. CG&GIH*G< op. cit.< p. 145.
04
"mpre+urările de ca' fortuit şi de forţă ma+oră ridică< şi $n ca'ul contractului
de transport< pro#lema riscului contractului. )e asemenea< se pune pro#lema
imputării riscului obiectului transportat ,marfa distrusă sau degradată $n timpul
transportului din $mpre+urări fortuite sau de forţă ma+oră.< dar aceasta se interferea'ă
cu raporturile dintre v2n'ător ,e/peditor. şi destinatar ,cumpărător.< motiv pentru
care riscul o#iectului este o pro#lemă aferentă regimului +uridic al mărfii
transportate
(5
.
Cărăuşul $şi asumă o o#ligaţie de re'ultat ,o#ligaţia de a efectua
deplasarea mărfi... %l este< $n ca' de transport deficitar< de#itorul o#ligaţiei
imposi#il de e/ecutat. &otrivit principiilor general aplica#ile convenţiilor
sinalagmatice< riscul contractual cade $n sarcina de#itorului o#ligaţiei de re'ultat
imposi#il de e/ecutat. Acesta nu mai are dreptul să ceară celeilalte părţi să $şi
$ndeplinească o#ligaţia corelativă< dar nici cocontractantul nu va putea pretinde
despăgu#iri< ciar dacă a fost pre+udiciat prin nee/ecutarea fortuită a o#ligaţiei de
către de#itor.
"n contractul de transport< e/peditorul< creditor al prestaţiei caracteristice<
ne$ndeplinite din cau'e fortuite de către cărăuş< suportă daunele corespun'ătoare<
neav2nd dreptul sa ceară acoperirea acestora de către cărăuş< dar nici nu datorea'ă
preţul transportului. Cărăuşul suportă riscul contractului< $n sensul că pierde dreptul
la contravaloarea transportului. "n ca'ul transporturilor deficitare< e/peditorul este
o#ligat să restituie cărăuşului documentele de transport $ntocmite ca titluri
negocia#ile ,conosamente..
5+0+ O/l#4a(##l c%r%u)ulu#
a. !#ligaţiile cărăuşului la punctul de pornire< sunt< $n principiu<
următoarele
(0
6
> să procure un mi+loc de transport corespun'ător7
(5
:?. &@&%R%A< op. cit.< p. 18(.
(0
!. CG&GIH*G< op. cit.< p. 14(.
05
> să preia marfa spre transport< asigur2nd>o contra riscurilor de
sustragere< $n cola#orare cu e/peditorul şi c2ntărind>o ,c2ntărirea este
o#ligatorie $n ca'ul mărfurilor ce circulă $n trafic internaţional< $n transporturile
aeriene< $n e/pediţiile de coletărie şi mesagerie.. )acă transportatorul primeşte
marfa la transport fără re'erve< se presupune că marfa nu pre'intă vicii aparente
de $m#alotare ,art. 418 C. com... *u sunt avute $n vedere viciile mărfii< ci viciile
de A$m#alotareB ale acesteia< deci cele referitoare la modul de $ncărcare $n
vederea transportului. $n legătură cu viciile mărfii< aparente sau ascunse<
destinatarul ,cumpărătorul. mărfii ce provine dintr>o altă piaţă ,deci< prin
deplasare cu un veicul. are dreptul de a le denunţa cumpărătorului $n două 'ile
de la primire< respectiv de la descoperire ,art. (4 C. com... )ar cărăuşul poate
accepta marfa la transport cu re'erve. "n acest ca'< cărăuşul este apărat parţial< $n
măsura o#iecţiilor sale< de răspunderea pentru integritatea mărfii. "n
transporturile masive de mărfuri< cărăuşul nu are practic posi#ilitatea materială
de a verifica integritatea mărfii< ceea ce face necesară formularea de re'erve la
transport. Re'ervele la transport sunt u'uale $n transporturile maritime.
Re'ervele la transport pot fi şi #ilaterale6 acestea sunt incluse $n contract de către
cărăuş cu acordul e/peditorului. "n acest ca'< pro#a contrară re'ervelor
e/primate $n contract este inadmisi#ilă. Re'ervele la transport sunt
de'avanta+oase pentru e/peditor< $ntruc2t $i pot aduce pre+udicii $n relaţia sa cu
destinatarul ,cumpărătorul.< care va putea invoca vicii aparente sau ascunse ale
mărfii ,art. (4 C. com..
((
.
> să eli#ere'e e/peditorului documentul de transport. Contractul de
transport se consideră< din punct de vedere practic< că are deplin efect din
momentul aplicării ştampilei cărăuşului pe document. )in acest moment
mărfurile se socotesc primite de cărăuş şi $ncep să curgă termenele deplasării.
#. !#ligaţiile cărăuşului pe parcursul transportului repre'intă prestaţia
caracteristică $n contractul de transport. &rin urmare< prestaţia caracteristică $n acest
contract impune cărăuşului respectarea ordinii e/pediţiilor< parcurgerea rutei
((
!. CG&GIH*G< :?. =5A*C9<op. cit.< p. (0.
00
presta#ilite< e/ecutarea transportului la termenul fi/at şi conservarea mărfii pe
$ntregul parcurs< p2nă la destinaţie.
"n legătură cu această din urmă o#ligaţie a cărăuşului ,cone/ă o#ligaţiei
principale de strămutare. se remarcă faptul că art. 14(3>14(5 C. civ. $l asimilea'ă
pe cărăuş cu un depo'itar. "ntr>adevăr< predarea mărfii pentru transport constituie
un depo'it necesar.
"n ca'ul $n care e/peditorul sau destinatarul a desemnat un $nsoţitor<
cărăuşul este degrevat de această $ndatorire. %vident că transportatorul nu este
degrevat de o#ligaţia sa principală< aceea de a efectua transportul $n condiţii
normale.
c. !#ligaţiile cărăuşului la punctul de destinaţie. =osirea mărfii la destinaţie
repre'intă e/ecutarea o#ligaţiei caracteristice a cărăuşului< dar acesta continuă să
fie ţinut de anumite o#ligaţii şi la destinaţie. %/ecutarea contractului de transport de
către cărăuş continuă p2nă c2nd are loc recepţia mărfii de către destinatar. Cărăuşul
are< la sosirea mărfii la destinaţie< următoarele o#ligaţii
(8
6
> identificarea şi avi'area destinatarului despre sosirea mărfii7
> eli#erarea $ncărcăturii< la locul şi la data convenite7
> după ca'< descărcarea mărfii din mi+locul de transport.
"n ca'ul documentului de transport la purtător ,conosament la purtător.<
calitatea de destinatar aparţine persoanei care deţine titlul. "n ca'ul documentului
de transport la ordin ,conosament o#işnuit.< calitatea de destinatar aparţine fie
#eneficiarului indicat pe titlu< fie ultimului giratar care $şi +ustifică calitatea printr>
un şir ne$ntrerupt de giruri.
"n ca'ul $n care nu>l poate identifica pe destinatar< cărăuşul are o#ligaţia de
a>l notifica pe e/peditor pentru a lua măsuri urgente ,$napoierea mărfii la locul de
pornire< scim#area destinatarului etc... "n ca' de lipsă de răspuns din partea
acestuia< cărăuşul poate cere instanţei să autori'e'e de urgenţă depo'itarea< pe
socoteala e/peditorului sau a destinatarului< a mărfii transportate< $n docuri< depo'ite
generale sau antrepo'ite.
(8
!. CG&GIH*G< op. cit.< p. 148.
0(
&unerea $ncărcăturii la dispo'iţia destinatarului face să $ncete'e posesia
precară e/ercitată de transportator asupra mărfii< Aca şi o#ligaţia de pa'ă a lucrului<
acestea trec2nd la destinatar. )escărcarea mărfii este< de regulă< $n sarcina
destinatarului< dar aceasta poate fi şi o o#ligaţie a cărăuşului< din $nsărcinarea
e/peditorului.
Cărăuşul are dreptul să refu'e eli#erarea mărfii la destinaţie $n următoarele
ca'uri
(3
6
> neplata ta/elor de transport< dacă s>a stipulat $n contract că aceasta
este $n sarcina destinatarului7 cărăuşul are un drept de retenţie asupra
$ncărcăturii< p2nă la plata ta/elor7
> refu'ul restituirii titlurilor de transport la ordin sau la purtător
,conosament.7
> $n ca'ul #unurilor din import faţă de care s>au impus măsuri de carantină7
> $n ca'ul $n care marfa a fost secestrată< $n cursul transportului< de
către un terţ< creditor al destinatarului sau al e/peditorului.
5+7+ O/l#4a(##l d!t#natarulu#
)estinatarul< deşi nu este parte $n contractul de transport< este ţinut să
respecte clau'ele acestuia< o dată ce l>a acceptat. Ade'iunea destinatarului la
contract se +ustifică prin raporturile +uridice presta#ilite $ntre acesta şi e/peditor
,furni'orul.< $n #a'a contractului de v2n'are< $nciriere< leasing etc.
Consimţăm2ntul destinatarului re'ultă din faptul primirii documentului de
transport sau al recepţiei $ncărcăturii. )upă această acceptare< contractul $i este
opo'a#il $n tot destinatarului< $n #a'a acestuia el fiind o#ligat
84
6
> să ia $n primire marfa a+unsă la punctul de sosire7
> să eli#ere'e mi+locul de transport7
> să plătească sumele restante datorate cărăuşului7
(3
5!*%1 C@!8A*9< op. cit.< p. 140.
84
!. CG&GIH*G< op. cit.< p. 152.
08
> să conserve acţiunile +udiciare sau ar#itrale $mpotriva cărăuşului pentru
repararea eventualelor daune cau'ate de transport.
1a luarea $n primire a mărfurilor transportate< destinatarul procedea'ă la
verificarea documentului de transport. )estinatarul are dreptul să verifice pe
celtuiala sa< $n momentul primirii< starea $n care se află lucrurile transportate<
ciar dacă ele nu pre'intă $ncă semne e/terioare de stricăciune.
"n controlul cantitativ şi calitativ al mărfurilor< dacă se constată urme de
violare< avarie< sustragere< se va $nceia un proces>ver#al de constatare7
destinatarul are dreptul să ceară şi o e/perti'ă ,pe calea ordonanţei preşedinţiale
> art. 581>582 C. proc. civ... Această constatare are importanţă pentru $nlăturarea
pre'umţiei de răspundere a cărăuşului.
"n ca'ul mărfurilor transportate $n mi+loace de transport complete<
momentul eli#erării ;primirii este momentul $n care cărăuşul a pus la dispo'iţia
destinatarului mi+locul de transport pentru descărcare. %/pediţiile de vagoane
complete ce se rec2ntăresc şi se descarcă pe liniile de gara+ ale destinatarului se
eli#erea'ă la punctul de +oncţiune cu linia de gara+. $n e/pediţiile de coletărie
;mesagerie momentul eli#erării ;primirii este momentul $n care destinatarul le
preia efectiv de la cărăuş.
)escărcarea mărfurilor din mi+locul de transport tre#uie făcută $n timp
util< su# sancţiunea plăţii de daune moratorii. )escărcarea tre#uie făcută ciar
dacă marfa a fost e/pediată $n alt tip de vagon dec2t cel convenit.
)acă destinatarul recepţionea'ă marfa la punctul de sosire fără să
formule'e o#iecţii ,re'erve.< cărăuşul #eneficia'ă de o pre'umţie iuris tantum că
transportul a sosit intact. )estinatarul este o#ligat să formule'e re'erve
corespun'ătoare $n documentul de transport< $n ca' de deficienţe constatate ale
$ncărcăturii< su# sancţiunea pierderii acţiunilor $n răspundere contra cărăuşului
,art. 444 alin. 1 C. com...
)estinatarul poate fi o#ligat să acite cărăuşului ta/a de transport
restantă< $n ca'ul $n care această plată nu a fost efectuată la plecare de către
e/peditor< ci a fost stipulată $n contract ca fiind $n sarcina destinatarului. "n ca'
03
de neplată totală sau parţială< cărăuşul poate să ceară secestrarea mărfii
transportate ,art. 438 C. com... &entru luarea măsurii< cărăuşul va proceda la
depo'itarea la locul de sosire a $ncărcăturii.
Cărăuşul poate cere instanţei< de asemenea< să ordone v2n'area
$ncărcăturii< $n limita sumei datorate de către destinatar. "n ca'ul $n care cărăuşul
nu ia asemenea măsuri< el poate fi făcut răspun'ător de către e/peditor şi de
cărăuşii anteriori pentru sumele ce li se cuveneau acestora şi< $n plus< pierde
dreptul de regres contra e/peditorului şi cărăuşilor anteriori ,art. 435 C. com..
(4
Ca"#tolul 6
R%!"undra "art#c#"an(#lor la contractul d
tran!"ort d $%r&ur# 'n tra&#c #ntrna(#onal
6+3+ R%!"undra @"d#torulu# )# c%r%u)ulu#
Răspunderea +uridică repre'intă sancţiunea normei +uridice< consecinţa
$ncălcării unui drept su#iectiv sau a unui interes legitim. )reptul< ca
prerogativă< devine element al unui raport +uridic numai $n ca'ul $n care
titularul său poate apela< pentru $ncălcarea acestui drept< la forţa coercitivă a
statului pentru a>şi vedea prerogativa respectată. 5otuşi< răspunderea +uridică
nu intervine e/clusiv $n ca'ul unei e/ecutări silite< put2nd fi anga+ată şi prin
convenţia părţilor.
Răspunderea +uridică poate avea caracter aflictiv ,sancţionatoriu. sau
reparatoriu ,patrimonial.. Ceea ce stă la #a'a răspunderii sancţionatorii este
ideea de sancţionare< de pedepsire a autorului faptei ilicite< $n timp ce
răspunderea patrimonială are la #a'ă ideea de reparare a unui pre+udiciu. =unt
răspunderi cu caracter aflictiv răspunderea contravenţională şi cea penală.
Răspunderea civilă ,delictuală sau contractuală. şi răspunderea materială sunt
răspunderi cu caracter reparatoriu
81
.
"ncălcarea o#ligaţiilor asumate prin contractul de transport anga+ea'ă
răspunderea civilă ,patrimonială. a părţilor. "ncălcarea unor o#ligaţii legale
sau a unor drepturi sau interese legitime< cu oca'ia e/ecutării contractului de
transport sau $n perioada precontractuală ori postcontractuală< poate anga+a şi
răspunderea civilă delictuală a autorului faptei pre+udicia#ile. "n cadrul materiei
dreptului transporturilor< particularităţi deose#ite pre'intă doar răspunderea
cărăuşului< răspunderea cocontractanţilor acestuia nepre'ent2nd dec2t
circumstanţieri minore faţă de dreptul comun.
81
:?. &@&%R%A< op. cit.< p. 248.
(1
!#ligaţiile ce incum#ă cărăuşului $n cadrul răspunderii sale sunt o#ligaţii
comerciale< ciar dacă este vor#a de o răspundere delictuală ,e/tracontractuală.<
$ntruc2t sunt o#ligaţii ce re'ultă din e/erciţiul comerţului unui comerciant ,art. 4
C. com. instituie o pre'umţie de comercialitate pentru toate o#ligaţiile ce re'ultă
din activitatea comerciantului.. =ediul materiei este dat< $n privinţa normelor
generale cu privire la răspunderea contractuală< de art. 14(3>1434 C. civ.< iar $n
privinţa normelor generale aplica#ile răspunderii delictuale< de art. 338>1443 C.
civ. )e asemenea< Codul comercial instituie norme specifice cu incidenţă generală<
privitoare< $n special< la răspunderea contractuală a cărăuşului< care se aplică cu
prioritate faţă de normele din dreptul civil.
)ispo'iţiile din Codul comercial şi din Codul civil se aplică numai cu titlu
de normă generală< $ntruc2t $n cadrul reglementărilor privitoare la fiecare tip de
transport sunt instituite norme specifice. =e o#servă că< $n principiu< aceste norme
specifice preiau principiile reglementării generale< la care se adaugă elemente
tenice specifice şi unele derogări nesemnificative de la dreptul comun
82
.
"n transporturile internaţionale se aplică prioritar convenţiile internaţionale
glo#ale< regionale sau #ilaterale< după ca'. Japtele< de genul accidentelor< săv2rşite
de către cărăuş sau prepuşii săi $n e/ecutarea activităţii de transport şi care au ca
re'ultat pre+udicierea terţilor e/ced domeniului răspunderii contractuale a
cărăuşului< ele ţin2nd de răspunderea delictuală a acestuia. Răspunderea delictuală
a cărăuşului faţă de terţi interesea'ă $n dreptul transporturilor doar din punctul de
vedere al asigurărilor pentru riscuri pe timpul transporturilor.
Răspunderea contractuală a cărăuşului constă $n o#ligaţia de a acoperi
pre+udiciul re'ultat din $ncălcarea o#ligaţiilor sale contractuale. Răspunderea
contractuală este o răspundere specială, care poate fi anga+ată doar $n ca'ul $n care
e/istă un contract $ntre părţi. Regimul acestei răspunderi este< $nsă< completat de
normele şi principiile referitoare la răspunderea civilă delictuală< care repre'intă
dreptul comun $n materie. )eşi Codul civil nu re'olvă e/pres pro#lema dreptului
comun al răspunderii< principiile dreptului civil impun o astfel de soluţie< ciar
82
!. CG&GIH*G< :?. C. =5A*C9< op. cit.< p. 244.
(2
dacă unele norme din materia răspunderii contractuale se aplică prin analogie< $n
lipsă de reglementări proprii< şi răspunderii delictuale ,este ca'ul criteriilor de
evaluare +udiciară a despăgu#irilor< reglementate de art. 1482>1483 C. civ.<
aplica#ile< deopotrivă< răspunderii contractuale şi celei delictuale.. "ntr>adevăr<
faptele +uridice< lato sensu, repre'intă ca i'vor de o#ligaţii genul faţă de actele
+uridice ,vă'ute fie ca manifestare unilaterală de voinţă< fie ca acord de voinţe
făcut cu intenţia de a produce efecte +uridice.. %ste< deci< natural ca răspunderea
ce derivă din faptele +uridice să repre'inte dreptul comun faţă de răspunderea
contractuală< care are caracter special şi derogatoriu şi care presupune e/istenţa
unor raporturi +uridice anterioare $ntre păgu#it şi păgu#itor< născute din acordul
lor de voinţă< $n a#senţa cărora raportul +uridic de răspundere nu s>ar fi putut
naşte. "n consecinţă< normele şi principiile răspunderii civile delictuale
reglementea'ă $n mod indirect răspunderea contractuală a cărăuşului< prin
incidenţa principiilor ce guvernea'ă raportul dintre legea specială şi legea
generală.
&remisa generală a răspunderii contractuale o constituie convenţia părţilor<
care pree/istă pre+udiciului cau'at prin nee/ecutarea o#ligaţiei asumate. $n ca'ul
transporturilor< această convenţie este contractul de transport. &osi#ila răspundere
pentru fapte generatoare de o#ligaţii $n perioada precontractuală sau cea de după
$ncetarea contractului de transport are natură delictuală< şi nu contractuală.
Răspunderea contractuală e/istă numai dacă ea re'ultă dintr>un contract vala#il
$nceiat care sta#ileşte raporturi +uridice directe $ntre păgu#it şi autorul
pre+udiciului. 9n act +uridic declarat nul nu produce o#ligaţii contractuale< ci poate
determina doar anga+area răspunderii delictuale ,repunerea $n situaţia anterioară..
&entru ca răspunderea să ai#ă un caracter contractual< pre+udiciul tre#uie să re'ulte
din nee/ecutarea totală sau parţială a unei o#ligaţii născute din convenţia părţilor
,victima şi autorul pre+udiciului.
83
. !#ligaţia contractuală re'ultă< de o#icei< dintr>o
clau'ă contractuală e/plicită7 o#ligaţia contractuală poate re'ulta< $nsă< şi dintr>o
clau'ă implicită< respectiv dintr>o normă supletivă< sau poate re'ulta implicit din
83
A. C!59I@9< op. cit.< p. 102.
(3
contract Pde e/emplu dintr>un u' comercial > art. 3(4 alin. 2 C. civ. dispune că o
convenţie o#ligă nu numai la ceea ce este e/pres $nscrisă $ntr>$nsa< dar şi la toate
urmările ce ecitatea< o#iectul sau legea dă o#ligaţiei< după natura saQ.
Răspunderea cărăuşului individual diferă< $n principal< de răspunderea
cărăuşului persoană +uridică prin faptul că acesta e/ecută personal transportul.
Răspunderea cărăuşului individual este o răspundere pentru fapta proprie.
)impotrivă< cărăuşul persoană +uridică răspunde< de o#icei< pentru fapta prepuşilor
sau a au/iliarilor săi< care desfăşoară efectiv activitatea de transport. Cărăuşul
persoană +uridică poate să>şi anga+e'e fie răspunderea delictuală< fie răspunderea
contractuală pentru altul. Răspunderea contractuală a cărăuşului pentru fapta
au/iliarilor săi nu se confundă cu răspunderea delictuală a comitentului pentru fapta
prepusului< care este o răspundere delictuală.
Condiţiile %enerale ale răspunderii contractuale, aplica#ile şi $n ca'ul
cărăuşului< sunt următoarele
84
6 fapta ilicită cau'atoare de pre+udicii7 vinovăţia
autorului7 pre+udiciul suferit de creditor7 legătura de cau'alitate dintre faptă şi
pre+udiciu. "n anumite condiţii< autorul pre+udiciului răspunde ciar şi $n ca'ul $n
care faptei $i lipseşte caracterul ilicit.
a. $apta ilicită cau'atoare de pre+udicii poate consta< $n general< $ntr>o
acţiune ,comisiune. sau o a#stenţiune ,omisiune.. Răspunderea contractuală a
cărăuşului re'ultă< $n mod o#işnuit< din fapte comisive7 răspunderea cărăuşului poate
fi anga+ată< $nsă< spre e/emplu< şi $n ca' omisiune de a verifica starea tenică a
veiculului. *atura ilicită a faptei păgu#itoare poate re'ulta< $n general< din
nerespectarea unor dispo'iţii legale sau din atingerea adusă unui drept su#iectiv sau
cel puţin unui interes legitim al altuia. Răspunderea contractuală sancţionea'ă doar
nee/ecutarea unui drept de creanţă. Răspunderea cărăuşului poate fi anga+ată pentru
orice deficienţe $n e/ecutarea transportului< $ntruc2t o#ligaţia asumată de acesta
este o o#ligaţie de re'ultat ,un efect precis concreti'at< urmărit sau apreciat<
independent de conduita sau de măsurile ce ar fi necesare din partea de#itorului..
1a o#ligaţia de re'ultat< $n ca'ul $n care nu s>a reali'at faptul promis< de#itorul
84
@. A189< AContractul şi răspunderea contractualăB< %ditura )acia< Clu+>*apoca< 1333< p. 112.
(4
este presupus că nu şi>a reali'at $ndatorirea ce>i revenea< astfel că răspunderea sa
va fi anga+ată ciar dacă a depus toate diligenţele necesare. *eatingerea re'ultatului
prefigurat de părţi pre'umă culpa de#itorului.
#. :radul de vinovăţie nu influenţea'ă< $n general< $ntinderea
despăgu#irii. )in acest punct de vedere< art. 338>333 C. civ. instituie principiul de
răspundere potrivit căruia orice culpă< fie că este vor#a de dol ,delict civil.< fie că
este vor#a de imprudenţă sau negli+enţă ,cvasidelict.< este suficientă pentru a
antrena răspunderea autorului pre+udiciului. )olul ,intenţia directă sau indirectă.
e/clude< $n principiu< răspunderea contractuală. @ntenţia directă de a>l pre+udicia pe
cocontractant trimite faptul pre+udicia#il $n 'ona ilicitului penal. $n procesul penal<
acţiunea civilă are ca temei< $n general< răspunderea delictuală. )olul nu suscită
pro#leme de apreciere a gradului de vinovăţie< fiind suficientă dovedirea intenţiei
pentru a atrage răspunderea.
"n cadrul răspunderii contractuale< culpa contractuală se manifestă< de
regulă< su# forma negli+enţei sau a imprudenţei< dar şi a intenţiei indirecte. Culpa
contractuală > ca< de altfel< şi culpa pentru cvasidelicte > acoperă o varietate infinită
de grade de vinovăţie< de la culpa cea mai uşoară .culpa levissia/ p2nă la culpa
cea mai grea .culpa levis în abstracto/. Cuantificarea gradului de vinovăţie este<
de aceea< necesară $n ca'ul răspunderii contractuale. Regula de principiu $n această
privinţă este e/primată de art. 1484 alin. 1 C. civ.< conform căruia diligenta ce
tre#uie depusă $n $ndeplinirea unei o#ligaţii este aceea a unui #un proprietar
.bonus pater failias/. %ste vor#a< deci< de criteriul omului normal< care se
comportă cu prudenţă. &rototipul #unului proprietar $şi are ecivalentul $n dreptul
comercial $n instituţia negustorului corect şi e/perimentat .bonus ercator/, care
face din comerţ o profesiune ,art. ( C. com..
85
.
"n dreptul transporturilor< unele dispo'iţii legale iau $n considerare gradul
de vinovăţie a cărăuşului. Kinovăţia< ca element al răspunderii contractuale< este
pre'umată.
85
!. CG&GIH*G< op. cit.< p. 1(0.
(5
c. &re0udiciul ,pagu#a< dauna. este re'ultatul negativ suferit de creditor ca
urmare a nee/ecutării sau $nt2r'ierii $n e/ecutarea o#ligaţiei de către de#itor.
&re+udiciul poate fi material sau moral< inclusiv $n dreptul transporturilor. &entru a
fi reparat< pre+udiciul tre#uie să fie cert ,este cert pre+udiciul actual dar şi
pre+udiciul viitor< care este sigur că va apărea.7 pre+udiciul eventual< deoarece nu
pre'intă certitudine< nu poate fi reparat. "n ca'ul răspunderii contractuale este
supus reparării numai pre+udiciul previzibil, nu şi cel imprevi'i#il ,art. 1485 C.
civ... &re+udiciul re'ultat dintr>o faptă ilicită delictuală poate fi reparat ciar dacă el
este imprevi'i#il< deoarece posi#ilitatea evaluării anticipate a pre+udiciului poate
e/ista doar $n ca'ul unor raporturi +uridice preconi'ate de părţile unui acord de
voinţă.
&re+udiciul< $n dreptul comun< include at2t pagu#a efectivă .danu
eer%ens/, c2t şi #eneficiul nereali'at .lucru cessans/, astfel cum dispune art.
1484 C. civ. Cărăuşul< $n transportul de mărfuri< răspunde $nsă nuai în liita
pa%ubei efective, nu şi pentru beneficiul nerealizat. Această soluţie decurge din
art. 434 alin. 1>2 C. com.< conform căruia pagu#a provenită prin pierdere sau
stricăciune se calculea'ă după preţul curent al lucrurilor transportate< la locul şi
timpul predării. &reţul curent este sta#ilit< conform art. 44 C. com.< pe #a'a
criteriului listelor #ursei iar $n lipsă prin orice mi+loc de pro#ă. )in acest preţ
curent se scad Aceltuielile ce $ntotdeauna se fac $n ca' de pierdere sau
stricăciuneB
80
. )acă pre+udiciul este cau'at prin dol sau negli+enţă vădită< se revine
la principiul reparării integrale.
"n ca'ul $n care pre+udiciul este cau'at prin întârzierea $n e/ecutarea
transportului< cărăuşul pierde o parte din preţul transportului< proporţional cu
$nt2r'ierea. Cărăuşul poate pierde $ntreg preţul transportului dacă $nt2r'ierea este
de două ori mai mare dec2t termenul $n care tre#uia efectuat transportul. Regula
este aplica#ilă şi $n ca'ul $n care părţile au sta#ilit $n contract penalităţi pentru
$nt2r'iere. Cu toate acestea< limitarea nu mai este aplica#ilă< potrivit art. 428 C.
com.< dacă se dovedeşte că $nt2r'ierea a Acau'at un pre+udiciu distinctB.
80
Art. 434 alin. 1 te'a a @@>a C. com.
(0
d. Răspunderea de#itorului poate fi anga+ată doar dacă pre+udiciul este
un rezultat direct şi efectiv al faptei ilicite a acestuia
8(
. )eşi răspunderea poate fi
anga+ată de o#icei pentru fapta ilicită care are caracter de cau'ă direct
generatoare a pre+udiciului< condiţiile e/terioare< care au contri#uit
precumpănitor la reali'area efectului păgu#itor sau socialmente periculos<
alcătuiesc $mpreună cu $mpre+urarea cau'ală o unitate indivi'i#ilă< $n cadrul
căreia asemenea condiţii do#2ndesc ele $nsele< prin interacţiune cu cau'a<
caracter cauzal ,indivi'i#ilitatea cau'ei generatoare a pre+udiciului cu
condiţiile cone/e..
#ăspunderea cărăuşului pentru fapta altuia poate interveni at2t $n ca'ul
răspunderii delictuale< c2t şi al celei contractuale. Acelaşi transport poate să
anga+e'e răspunderea cărăuşului pentru altă persoană< at2t pe plan delictual<
c2t şi pe plan contractual. Răspunderea delictuală poate interveni pentru situaţia
$n care un prepus al cărăuşului comite o faptă pre+udicia#ilă $n dauna unui terţ
,art. 1444 alin. 3 C. civ. > răspunderea comitentului pentru fapta prepusului.. "n
această situaţie se aplică integral regulile de drept comun. Răspunderea
comitentului pentru fapta prepusului său decurge dintr>un principiu %eneral
de răspundere care are la #a'a ideea de %aranţie a comitentului pentru riscul de
activitate a prepusului său. Cărăuşul poate fi făcut responsa#il< $nsă< de fapta
altuia< şi pe plan contractual. Răspunderea contractuală pentru fapta altuia
decurge< $n transporturile de marfă< fie din dispo'iţii ale Codului civil
referitoare la plată< $n general< ori din dispo'iţii ale Codului civil referitoare la
depo'itul necesar< fie din dispo'iţiile art. 423 C. com.
88
Răspunderea e/peditorului intervine $n toate ca'urile $n care o#ligaţiile
ce>i revin din contractul de transport sunt considerate ne$ndeplinite sau
$ndeplinite necorespun'ător. Astfel< e/peditorul răspunde de e/actitatea şi
identitatea mărfurilor raportat la datele $nscrise $n actele de livrare şi $n
documentul de transport. Astfel< +urisprudenţa a decis printr>o deci'ie de speţă<
ca atunci c2nd e/peditorul a greşit $n scrisoarea de trăsură staţia de destinaţie< iar
8(
Art. 338>3337 art. 1485 C. civ.
88
:?. &@&%R%A< op. cit.< p. 250.
((
destinatarul real sta#ilit< a cerut repredarea vagoanelor $n staţia sa de destinaţie<
e/peditorul suportă ta/ele plătite pentru această operaţie suplimentară. )acă
e/peditorul recurge la o declarare ine/actă a felului mărfii $n scrisoarea de
trăsură< $n scopul aplicării unor tarife reduse< acesta va plăti ca penalitate du#lul
diferenţei dintre tariful corespun'ător felului real al mărfii şi cel sta#ilit după
denumirea indicată de către e/peditor
83
. "n practica +udiciară< lipsa unui colet la
destinaţie< care nu a fost $nscris $n avi'ul de e/pediţie< s>a sta#ilit că atrage
răspunderea e/peditorului datorită modului defectuos $n care s>a $ntocmit acest
document
34
.
%/peditorul răspunde şi de consecinţele unei $ncărcări defectuoase a
mi+loacelor de transport< tre#uind să repare pre+udiciul suferit< ciar $n condiţiile
$n care $ncărcarea s>a efectuat de o altă persoană $n numele e/peditorului. "n
această situaţie< $ntreprinderii de transport $i revine o răspundere contractuală
pentru altul< iar nu o răspundere contractuală directă. )e asemenea< e/peditorul
răspunde faţă de destinatar pentru lipsurile cantitative şi avariile ivite pe
parcursul deplasării< atunci c2nd acestea sunt datorate fie unor am#ala+e
necorespun'ătoare< fie nerespectării normelor tenice de $ncărcare şi fi/area
mărfurilor $n mi+locul de transport< precum şi pentru neasigurarea mi+loacelor de
transport $ncise cu sigilii sau a mi+loacelor de transport descise cu semne şi
marca+e.
"n fine< răspunderea e/peditorului este antrenată şi $n condiţiile depăşirii
termenelor de $ncărcare a mi+loacelor de transport sta#ilite prin contract< fiind
astfel o#ligat la plata de locaţii.
6+0+ E@onrara d r%!"undr a @"d#torulu# )# c%r%u)ulu#
&entru a se e/onera de răspundere< cărăuşul poate invoca $n favoarea sa fie
cau'e care $nlătură caracterul ilicit al faptei păgu#itoare comise< fie temeiuri care
e/clud vinovăţia.
83
A9R%1@A C!59I@9< op. cit.< p. 144.
34
5ri#. =uprem< dec. civ.< nr. (32 ;% ;13(3< $n RR) nr. 4 ;1338< p. (4.
(8
a. Cauzele care înlătură caracterul ilicit al faptei sunt6 legitima apărare<
starea de necesitate< $ndeplinirea unei activităţi impuse sau permise de lege<
e/ercitarea unui drept su#iectiv< consimţăm2ntul victimei. Reglementări specifice
cu privire la starea de necesitate se $nt2lnesc $n materie de transporturi maritime.
Astfel< pentru salvarea navei şi a $ncărcăturii< art. 055 C. com. autori'ea'ă pe
cărăuş< $n ca' de risc de naufragiu< să arunce unele lucruri $n mare. =tarea de
necesitate< deşi $nlătură caracterul ilicit al faptei< nu $nlătură definitiv răspunderea
cărăuşului< acesta fiind o#ligat să contri#uie la acoperirea pre+udiciului.
Activitatea de transport poate fi suspendată sau inter'isă prin lege. =pre
e/emplu< traficul pe )unăre poate fi suspendat pe perioada de iarnă< c2nd apele
)unării sunt $ngeţate. &e perioada em#argoului impus unei ţări< transporturile de
marfă $n relaţia cu aceasta sunt inter'ise. $n ca'ul $n care dispo'iţiile legale ce
impun suspendarea sau inter'icerea transporturilor au fost respectate< $ntreruperea
sau $nt2r'ierea transportului nu poate anga+a răspunderea cărăuşului.
Consimţăm2ntul creditorului se materiali'ea'ă $ntr>o clau'ă de
nerăspundere sau de restr2ngere a răspunderii< clau'e care sunt supuse unor
restricţii ale li#ertăţii de a contracta.
#. Art. 1482 C. civ. admite drept teei e*onerator de răspundere
contractuală Acau'a străinăB. "n scim#< art. 14(5 C. civ. admite efectul de
e/onerare de răspundere numai forţei ma+ore şi ca'ului fortuit. )iferenţa practică
dintre cele două noţiuni este< $nsă< negli+a#ilă. Astfel< Acau'e străineB< e/oneratoare
de răspundere< inclusiv $n privinţa cărăuşului< sunt următoarele6 fapta victimei
$nseşi7 fapta unui terţ pentru care autorul pre+udiciului nu este ţinut a răspunde7
ca'ul fortuit7 forţa ma+oră. Art. 425 C. com. şi art. 428 alin. 2 C. com. e/onerea'ă
e/pres pe cărăuş de răspundere pentru fapta e/peditorului sau a destinatarului.
Japta terţului poate constitui o Acau'ă străinăB e/oneratoare de răspundere dacă
pre'intă caracterul e/cepţional< imprevi'i#il şi inevita#il al forţei ma+ore şi dacă
terţul nu este o persoană pentru care cărăuşul este ţinut să răspundă. $n alte condiţii<
(3
fapta terţului nu $l e/onerea'ă pe cărăuş de răspundere ,de e/emplu< $n ca'ul unui
furt< faţă de care cărăuşul diligent tre#uia să se asigure.
31
.
c. Clauzele de nerăspundere. &rincipiul li#ertăţii contractuale poate
conduce< $n ca'ul unor contracte $ntre parteneri economici cu potenţial inegal< la
de'ecili#re ma+ore< partea cu un potenţial economic ridicat put2nd impune clau'e
de'avanta+oase cocontractantului său. %ste şi ca'ul contractelor de transport< ele
av2nd caracterul unor contracte de ade'iune< at2t pentru faptul că< $n general<
cărăuşii sunt $ntreprinderi de mari dimensiuni< cu potenţial economic ridicat< c2t şi
datorită faptului că aceştia se află $n stare de ofertă pu#lică permanentă<
contractele emise de aceştia fiind formulare tipi'ate ale căror clau'e sunt
predeterminate. )in acest>motiv< legiuitorul a intervenit $n reglementarea
contractului de transport< impun2nd unele restricţii ale clau'elor acestuia. %ste
ca'ul< $n special< al inter'icerii sau restricţionării clau'elor de nerăspundere a
cărăuşului.
1egea inter'ice prin restricţii>e/prese anumite clau'e de nerăspundere.
9nele clau'e de nerăspundere sunt inter'ise pentru că ele contravin unor principii
de drept. %/istă $nsă şi clau'e de nerăspundere permise $n anumite condiţii.
Clauzele de nerăspundere interzise sunt următoarele
32
6
> contractul de transport nu poate eli#era pe cărăuş de răspundere pentru
prestaţia caracteristică< $ntruc2t o astfel de clau'ă ar transforma o#ligaţia
cărăuşului $ntr>o o#ligaţie su# condiţie suspensivă pur potestativă< care Aprovoacă
nulitatea convenţieiB.
> cărăuşul nu se poate degreva de răspundere pentru dol sau culpă gravă7
> clau'ele de nerăspundere permise devin ilicite dacă nee/ecutarea
o#ligaţiei< la adăpostul e/onerării< se soldea'ă cu un profit pentru de#itor ,clau'e
lucrative.. =pre e/emplu< dacă un şofer acceptă un număr mai mare dec2t limita
admisă de pasageri $ntr>un auto#u' şi din aceasta re'ultă un profit< iar din cau'ă
supraaglomerării se produce un accident< o eventuală clau'ă de nerăspundere
devine ilicită.
31
:?. &@&%R%A< op. cit.< p. 201.
32
:?. &@&%R%A< op. cit.< p. 202.
84
%/peditorul este scutit de răspundere $n ca'urile e/puse mai sus dacă
face dovada că ne$ndeplinirea o#ligaţiilor se datorea'ă forţei ma+ore ori unei
cau'e posterioare momentului trecerii detenţiei mărfii de la cărăuş la
destinatar
33
.
6+7+ Con!tatara "r=ud#c#ulu#
&entru anga+area răspunderii cărăuşului< reclamantul tre#uie< $n
principiu< să facă dovada elementelor acestei răspunderi< $nsă el are la dispo'iţie
şi anumite pre'umţii care $l dispensea'ă de sarcina pro#ei< trec2nd>o asupra
cărăuşului care< pentru a se e/onera de răspundere< tre#uie să facă pro#a
contrară.
Reclamantul tre#uie să dovedească e/istenţa contractului de transport<
faptul pre+udicia#il ,nee/ecutarea transportului. şi $ntinderea acestuia. Culpa
cărăuşului este pre'umată. )e la principiul pre'umţiei de culpă a cărăuşului
e/istă anumite e/cepţii< cum ar fi< $n ipote'a transporturilor feroviare< cele
privind lipsurile calitative ale mărfii< ca' $n care e/peditorul sau destinatarul
tre#uie să facă pro#a faptului că avarierea ,deprecierea. s>a ivit $n cursul
transportului.
&entru dovada contractului de transport este necesară pre'entarea
documentului de transport. $ntr>adevăr< contractul de transport tre#uie $nceiat<
de regulă< $n formă scrisă .ad validitate sau ad probatione/, ceea ce face
necesar un $nscris pentru pro#a actului +uridic ca ne%otiu 0uris.
*ee/ecutarea transportului< respectiv neefectuarea de către cărăuş a
deplasării la care s>a o#ligat sau neeli#erarea mărfii la destinaţie< repre'intă un
fapt negativ pe care e/peditorul sau destinatarul nu tre#uie să>l dovedească< ci
doar să>l afirme. Cărăuşul este< $n această situaţie< o#ligat să facă pro#a faptului
po'itiv contrar sau a unei cau'e străine ce nu>i este imputa#ilă< pentru a se
e/onera de răspundere. Cau'a străină invocată de cărăuş poate conduce la
33
A9R%1@A C!59I@9< op. cit.< p. 144.
81
e/onerare de răspundere numai $n ca'ul $n care aceasta a intervenit $nainte ca
de#itorul să fi fost pus $n $nt2r'iere ,art. 1150 alin. 1 C. civ...
Convenţiile care $nlătură sau diminuea'ă răspunderea au efectul< pe plan
pro#atoriu< de a inversa sarcina pro#ei. &rintre altele< creditorul va tre#ui să
pro#e'e vinovăţia cărăuşului. "n ca'ul unei clau'e penale< $ntinderea
pre+udiciului este pre'umată ca fiind la nivelul sumei arătate $n clau'a penală.
Răspunderea contractuală scim#ă o#ligaţia caracteristică a de#itorului
,$n ca'ul transportului< o#ligaţia de a efectua deplasarea. $ntr>o o#ligaţie de
de'dăunare< adică de reparare a pre+udiciului suferit de creditor prin
nee/ecutarea contractului. =ta#ilirea $ntinderii o#ligaţiei de de'dăunare implică
evaluarea despăgu#irilor. %valuarea despăgu#irilor poate fi +udiciară< legală sau
convenţională. %valuarea +udiciară repre'intă dreptul comun $n materie de
evaluare a despăgu#irilor. Art. 1482>148( C. civ. reglementea'ă criteriile de
evaluare +udiciară< care sunt aplica#ile $n toate ca'urile $n care nu suntem $n
pre'enţa unei evaluări legale sau convenţionale ori c2nd acestea nu sunt
complete.
%valuarea legală a pre+udiciului are $n vedere< $n dreptul comun<
răspunderea civilă ce re'ultă din nee/ecutarea la termen a unei o#ligaţii de a da
o sumă de #ani< respectiv daunele>interese moratorii
34
. =pecificul reglementării
acestor o#ligaţii re'ultă din faptul că pre+udiciul $ncercat de creditor este
pre'umat legal la nivelul do#2n'ii legale. &re+udiciul şi legătura de cau'alitate
dintre fapta ilicită şi pre+udiciu > ca< de altfel şi vinovăţia de#itorului > sunt
pre'umate< creditorul nefiind ţinut să le dovedească. =pre deose#ire de dreptul
comun< unde do#2n'ile pentru neplata la termen a unei sume de #ani curg de la
data punerii $n $nt2r'iere prin cerere de cemare $n +udecată< $n dreptul comercial
do#2n'ile curg de drept< de la data scadenţei lor
35
.
%valuarea convenţională are $n vedere situaţia $n care părţile< prin clau'a
penală< sta#ilesc cuantumul despăgu#irilor pe care partea $n culpă urmea'ă a le
plăti pentru nee/ectuarea contractului< dispens2nd pe creditor de dovada
34
Art. 1488 C. civ.
35
Art. 43 C. com.
82
e/istenţei şi $ntinderii pre+udiciului< dar şi asigur2nd acestuia un mi+loc de
garantare a e/ecutării o#ligaţiei. Clau'a penală este 0 convenţie accesorie prin
care părţile determină anticipat ecivalentul pre+udiciului suferit de creditor ca
urmare a nee/ecutării o#ligaţiei de către de#itor. %a este prevă'ută< $n general<
su# forma unei sume de #ani< fie $n sumă fi/ă< fie procentuală< pe 'i de
$nt2r'iere. $n pre'enţa unei clau'e penale< de#itorul răm2ne o#ligat să e/ecute
prestaţia principală< fără să poată alege penalitatea $n scim#ul e/ecutării
o#ligaţiei principale. *u se poate cumula $nsă e/ecutarea o#ligaţiei principale cu
clau'a penală< afară dacă aceasta ar fi prevă'ută pentru $nt2r'ierea e/ecutării.
Răspunderea pecuniară a cărăuşului pentru $nt2r'ierea deplasării $n
transportul de mărfuri este de o#icei evaluată legal. Calculul despăgu#irii are
drept criteriu cuantumul tarifului de transport< despăgu#irea neput2nd depăşi
nivelul a două tarife< cu e/cepţia ca'urilor de doi sau culpă gravă. Regula este
vala#ilă at2t $n transportul intern< c2t şi $n transportul internaţional de mărfuri.
1imitarea despăgu#irii pentru depăşirea termenului deplasării este< de regulă<
inaplica#ilă $n transporturile maritime şi pre+udiciul ce tre#uie acoperit de cărăuş
pentru lipsuri cantitative sau deficienţe calitative ale mărfii apărute $n cursul
transportului este< de o#icei< presta#ilit< $ntruc2t se calculea'ă după preţul curent
al mărfurilor transportate la locul şi timpul predării< ceea ce repre'intă tot o
modalitate de evaluare legală a pre+udiciului. )espăgu#irile pot $nsă să fie
calculate şi su# forma unor clau'e penale< acestea put2nd avea $n vedere at2t
răspunderea cărăuşului< c2t şi răspunderea e/peditorului sau a destinatarului
30
.
Clau'ele penale e/cesive< dacă sunt stipulate $n favoarea cărăuşului< pot
fi considerate nelegitime< mai ales $n ca'ul $n care contractul de transport are
caracterul unui contract de ade'iune. Creditorul #eneficiar al unei clau'e penale
poate< de asemenea< să ceară despăgu#iri $n completare< pentru pre+udicii reale
mai mari dec2t cele evaluate prin clau'a penală
3(
< ceea ce repre'intă o derogare
de la regimul de drept comun al clau'ei penale< conform căruia clau'a penală<
fiind o evaluare convenţională anticipată a pre+udiciului< este singura
30
!. CG&GIH*G< op. cit.< p. 183.
3(
Art. 433 alin. 3 C. com.
83
despăgu#ire ce poate fi acordată creditorului
38
. "n plus< potrivit art. 433 alin. 1 C.
com.< creditorul poate cere at2t e/ecutarea transportului< c2t şi plata clau'ei
penale. Cumulul o#ligaţiei principale cu clau'a penală este firesc $n ca' de
$nt2r'iere a eli#erării mărfii la destinaţie< dar< dacă transportul s>a efectuat la
timp< e/peditorul sau destinatarul nu poate cere şi penalitatea< aceasta fiind o
compensare a pre+udiciului suferit de creditor prin nee/ecutarea o#ligaţiei
contractuale. &enalitatea răm2ne singura opţiune a creditorului $n ca'ul $n care
transportul este definitiv compromis.
6+5+ L#$#tl cuantu$ulu# d!"%4u/#r#lor 'n ca: d 'ntAr:#r
"n transportul de mărfuri< răspunderea cărăuşului este limitată su# două
aspecte
33
6
> pentru lipsuri cantitative sau degradări ale mărfii< cărăuşul răspunde
numai pentru acoperirea pre+udiciului efectiv suferit de cocontractant ,art. 434 C.
com..7
> pentru $nt2r'ierea transportului< cărăuşul pierde o parte a preţului
transportului dacă $nt2r'ierea este mai mică dec2t du#lul duratei transportului< şi
$ntreg preţul transportului $n ca'ul $n care $nt2r'ierea este mai mare dec2t du#lul
diatei transportului ,art. 428 C. com...
&re+udiciul ce tre#uie acoperit de cărăuş pentru pierderea lucrurilor ,lipsuri
cantitative. sau7 stricăciunea acestora ,deficienţe calitative. se calculea'ă după
preţul curent al mărfurilor transportate< la locul şi timpul predării. &reţul curent se
sta#ileşte< $n conformitate cu art. 44 C. com.< după preţul mărfurilor la #ursă sau< $n
lipsă< după valoarea sta#ilită prin orice mi+loc de pro#ă admis de legea comercială. "n
practică se aprecia'ă că preţul curent al mărfii lipsă repre'intă costul acesteia< fără
ra#at comercial sau alte cote de #eneficii. &entru avarie ,depreciere calitativă.<
pre+udiciul se re'umă la deprecierea valorii mărfii< fără a se putea solicita alte
daune $n completare7 procentul de depreciere< $n ca' de du#iu< se sta#ileşte prin
38
Art. 1403 alin. 2 C. civ.
33
!. CG&GIH*G< op. cit.< p. 131.
84
e/perti'ă. "n ca'ul $n care deprecierea s>a produs din cau'a depăşirii termenului de
transport< cuantumul daunelor nu depinde de timpul $nt2r'iat< ci de cantitatea şi
valoarea mărfii lipsă sau degradate. &e l2ngă această despăgu#ire< cărăuşul suportă
şi ta/a de transport< ta/ele vamale şi alte celtuieli $n legătură cu strămutarea
$ncărcăturii lipsă sau avariate< dacă acestea au fost incluse $n preţul mărfii şi au
fost plătite de creditor.
&otrivit art. 444 alin. 1 C. com.< plata preţului transportului şi primirea
fără re'erve a mărfii de către destinatar sting orice acţiune contra cărăuşului< cu
e/cepţia ca'ului $n care lipsurile cantitative sau degradările< care nu puteau fi
cunoscute la momentul predării mărfii< au fost descoperite ulterior şi dacă se
dovedeşte faptul că pierderea parţială sau degradarea a apărut $n cursul
deplasării< iar cererea de verificare s>a făcut $n ma/im 5 'ile de la primirea mărfii
de către destinatar ,art. 444 alin. 2 C. com... 1imitarea răspunderii cărăuşului nu
se aplică $n ca' de dol sau culpă gravă7 cărăuşul răspunde< $n această situaţie< at2t
pentru danu eer%ens, c2t şi pentru lucru cessans
>??
.
"n ca'ul $nt2r'ierii transportului< dacă preţul transportului nu acoperă
integral pagu#a $nregistrată de către destinatar şi cu condiţia ca daunele $n plus să
$şi ai#ă cau'a directă $n $nt2r'ierea deplasării< destinatarul poate cere şi acoperirea
acestei diferenţe ,art. 428 alin. 1 C. com... )reptul la despăgu#iri pentru pagu#ele
suferite pentru $nt2r'iere nu se stinge prin decădere< ciar dacă destinatarul a
primit mărfurile sosite peste termenul convenit< fără să fi formulat re'erve despre
aceasta< $ntruc2t art. 444 C. com.< care reglementea'ă decăderea creditorului din
dreptul de a cere despăgu#iri< are $n vedere numai transporturile cu lipsuri
calitative sau degradări ale mărfii.
&entru nepredarea mărfii către destinatar sau $nt2r'ierea transportului<
părţile pot prevedea $n contract o clauză penală. "n ca'ul $n care pre+udiciul a fost
evaluat convenţional su# forma unei clau'e penale< acesta nu mai tre#uie dovedit
,art. 433 alin. 2 C. com... &enalitatea nu poate fi pretinsă cărăuşului $n ca'ul $n
144
Art. 434 alin. 2 coro#orat cu art. 1484 C. civ.
85
care acesta este apărat de răspundere pentru cau'e de forţă ma+oră ,art. 433 alin. 4
C. com...
80
Ca"#tolul 9
Ra"ortur# l#t#4#oa! 'ntr "%r(#
9+3+ Ac(#un# =ud#c#ar )# ar/#tral
"ntre părţile care au convenit efectuarea transportului< litigiile presupun
prin ipote'ă nee/ecutarea o#ligaţiilor ce decurg din contractul $nceiat sau
$ndeplinirea lor necorespun'ătoare.
Cele mai frecvente sunt acţiunile +udiciare sau ar#itrale prin care
reclamantul solicită despăgu#iri cărăuşului. "n drept< asemenea cereri se
$ntemeia'ă pe răspunderea acestuia< ale cărei condiţii de fond au fost e/aminate
anterior ,nr. 1(4 şi urm... &retenţiile solicitantului pot avea ca o#iect şi
diferenţe de ta/e de transport< $ncasate de cărăuş fără +ustificare< peste limitele
tarifare. Calitatea de reclamant va reveni de regulă< $n transportul de persoane<
călătorului care a suferit le'iuni corporale $n cursul şi din cau'a deplasării< $n
ca' de deces provocat $n atare $mpre+urări< acţiunea $mpotriva cărăuşului ,p2r2t.
va fi introdusă de către persoanele care se legitimea'ă ca succesori ai victimei<
pre'ent2nd dove'ile corespun'ătoare ,de regulă certificat notarial de
moştenitor.
141
.
"n transportul de mărfuri< calitatea de reclamant revine< $n mod normal<
e/peditorului sau destinatarului. )reptul de a introduce acţiunea $mpotriva
cărăuşului ,p2r2t. aparţine celui care deţine $n mod legitim documentul de
transport. )e o#icei destinatarul primeşte acest titlu odată cu eli#erarea mărfii
de către cărăuş la punctul final al deplasării convenite. 5otuşi documentele de
transport maritim sau fluvial la ordin şi la purtător ,precum conosamentul. pot
să confere calitatea de reclamant unui terţ< $ncă din timpul deplasării
$ncărcăturii< precum un su#do#2nditor al mărfii.
Calitatea de reclamant poate aparţine şi cărăuşului< deşi $n situaţii mai
puţin frecvente. Acesta va introduce o acţiune $mpotriva e/peditorului sau
141
:?. &@&%R%A< op. cit.< p. 240.
8(
destinatarului ,p2r2ţi.< dacă a efectuat transportul fără ca preţul aferent să fi
fost plătit. )e regulă $n fapt asemenea situaţii sunt evitate< prin e/ercitarea
de către cărăuş a dreptului de retenţie asupra $ncărcăturii< preala#il eli#erării
acesteia la capătul deplasării. )acă totuşi destinatarul a luat $n primire marfa<
fără să fi acitat costul transportului< singura cale pe care o poate folosi
cărăuşul spre a>şi recupera drepturile o constituie demersul contencios.
Raporturile procesuale se vor lega $n acelaşi fel $n ca'ul degradării
mi+locului de transport de către utili'ator ,e/peditor< destinatar sau călător.. 5oţi
aceştia vor figura $n instanţă $n po'iţia de p2r2ţi.
Răspunderea delictuală a cărăuşului poate< la r2ndul ei< să genere'e
litigii $n raporturile sale cu terţul pre+udiciat. =unt $nsă raporturi procesuale care
e/ced sfera preocupărilor noastre< circumscrise la contractul de transport.
5ransporturile efectuate prin participarea unor cărăuşi succesivi care
parcurg porţiuni diferite din itinerarul total< pot să dea naştere la pretenţii
#ăneşti reciproce< dacă despăgu#irile au fost plătite clientului numai de către
unul singur< deşi erau datorate de doi sau mai mulţi. Repartiţia sumelor şi
decontările corespun'ătoare se re'olvă< $n lipsă de soluţie amia#ilă< pe calea
acţiunii denumite de regres. Calitatea de reclamant va reveni cărăuşului
solvens. Ceilalţi< cemaţi să>i restituie cota>parte de contri#uţie la despăgu#iri<
ce le incum#ă< deţin po'iţia de p2r2ţi. $n aceste procese figurea'ă< cu alte
cuvinte< ca părţi litigante< numai cărăuşii $n cau'ă. "n practică< desfăşurarea
procedurii poate fi simplificată $n modul sta#ilit de art. 430 alin. 2 Cod
comercial. &otrivit acestui te/t< Aorice cărăuş cemat a răspunde de fapte care
nu sunt ale sale< are facultatea de a cema $n garanţie sau pe cărăuşul care l>a
precedat imediat sau pe cărăuşul intermediar răspun'ător de pagu#ăB. Cu alte
cuvinte< $n ciar instanţa $n care se +udecă procesul dintre client şi cărăuşul
solicitat să suporte despăgu#irile pretinse< acesta are posi#ilitatea să introducă $n
cau'ă< $n condiţiile preci'ate de art. 04>03 Cod procedură civilă< pe ceilalţi
88
transportatori< care urmea'ă să răspundă< la r2ndul lor< fie e/clusiv< fie $n parte<
pentru pre+udiciul suferit de client
142
.
"n principiu< litigiile din domeniul transporturilor se desfăşoară $n
conformitate cu normele $nscrise $n Codul de procedură civilă. Criteriile pentru
determinarea competenţei materiale şi teritoriale a instanţelor +udecătoreşti sunt
aceleaşi ,cu unele derogări minore referitoare la litigiile maritime şi
fluviale.. Ja'ele procesului< participarea terţelor persoane ,intervenienţi<
cemaţi $n garanţie.< administrarea pro#elor< otăr2rile pronunţate< căile de
reformare cad su# incidenţa unor reglementări $n principiu similare. %/istenţa
unor pre'umţii $n cadrul răspunderii cărăuşului sau unele plafonări ale
despăgu#irilor pe care le poate datora nu scim#ă coordonatele esenţiale ale
litigiului< analogiile fiind vădit precumpănitoare.
Ci $n materie de pro#e reglementările sunt oarecum asemănătoare celor
din dreptul comun. =arcina pro#ei revine reclamantului ,Aactor incu#it
pro#atioB.< indiferent cine are această calitate ,e/peditor< călător sau cărăuş..
%/istă $nsă pre'umţii care răstoarnă sarcina pro#ei< cum ar fi pre'umţia de
vinovăţie a cărăuşului c2nd se constată o nee/ecutare a contractului de transport.
"n privinţa o#iectului pro#ei< deose#im după cum avem document de transport
fără clau'ă penală şi cu clau'ă penală. "n prima situaţie reclamantul tre#uie să
facă ă triplă dovadă< şi anume6 să dovedească e/istenţa contractului de
transport< să $nvedere'e instanţei +udecătoreşti nee/ecutarea contractului de
transport şi să dovedească cuantumul pre+udiciului. C2nd documentul de
transport nu conţine o clau'ă penală< reclamantul tre#uie să facă numai o du#lă
dovadă< aceea a e/istenţei contractului de transport şi nee/ecutarea o#ligaţiilor
de către p2r2t.
9nele particularităţi mai $nsemnate< $n raport cu regimul de drept
comun pot fi totuşi semnalate. %le sunt de natură să confere litigiilor din
domeniul transporturilor note specifice privitor la anumite condiţii preala#ile
142
:?. =5A*C9< op. cit.< p. 138.
83
introducerii acţiunii +udiciare< la decăderile din drepturi şi la prescripţia
e/tinctivă.
O =esi'area instanţei +udecătoreşti sau ar#itrale este precedată< de
o#icei< $n materie de transporturi< de o fa'ă preala#ilă. %a constă $n
demersuri care urmăresc soluţionarea pe cale administrativă a ne$nţelegerii<
$ncercarea de re'olvare amia#ilă a diferendului< anterior etapei
contencioase< poate fi $nt2lnită şi $n alte categorii de procese. Cele născute din
contractul de transport cunosc< su# acest aspect< o reglementare specifică< $n
sensul că dreptul de a decide este re'ervat cărăuşului $nsuşi< iar nu condiţionat
de negocieri pe picior de egalitate $ntre părţi< precum $n dreptul comun.
O 9nele decăderi din dreptul de a cema $n +udecată pe cărăuş sunt şi
ele specifice transporturilor. ! reglementare de principiu cuprinde $n această
privinţă art. 444 Cod comercial< care enunţă at2t o regulă generală< c2t şi o
e/cepţie corespun'ătoare. "n conformitate cu regula generală< Aplata portului
,a ta/elor de deplasare. şi primirea fără re'ervă a lucrurilor transportate< ciar
c2nd plata portului ar fi fost făcută $nainte sting orice acţiune contra cărăuşuluiB.
%/cepţia de la regula generală se referă la Apierderea parţială sau stricăciunea
ce nu se putea cunoaşte $n momentul predăriiB ,al eli#erării mărfii la
destinaţie.. $n acest ca'< acţiunea $mpotriva cărăuşului Asu#sistă şi după plata
portului şi primirea lucrurilor transportateB< dacă sunt $ntrunite cele două
condiţii cumulative prevă'ute de art. 444 alin. 2 Cod comercial şi anume6
> „dacă se dovedeşte că pierderea sau stricăciunea a avut loc între
darea lucrurilor în priirea cărăuşului şi predarea făcută de acesta” ,cu
alte cuvinte eli#erarea mărfii la destinaţie.7
> „cu condiţiune însă ca cererea pentru verificare să fie făcută de îndată
după ce se va fi descoperit pa%uba şi nu ai târziu decât cinci zile după
priirea lucrurilor de către destinatar”.
=fera de aplicare a prevederilor citate ale art. 444 Cod comercial este
e/tinsă< printr>o simplă trimitere cuprinsă $n art. 504 Cod comercial< şi $n cadrul
34
transporturilor navale efectuate prin contracte de navlosire ,Ade $nciriereB a
navei potrivit terminologiei $nvecite a legiuitorului comercial..
9+0+ Pr!cr#"(#a dr"tulu# la ac(#un
Regimul prescripţiei e/tinctive $n domeniul transporturilor este
configurat printr>un ansam#lu de reglementări< $n parte diferite de cele din
dreptul comun şi uneori controversate. &ro#lemele< destul de comple/e< pe care
le ridică aplicarea acestor dispo'iţii< urmea'ă să fie e/aminate distinct< $n cadrul
fiecărui domeniu al transporturilor.
Reglementările dreptului intern ,singurele $n discuţie.< aplica#ile
prescripţiei e/tinctive $n materie de transport< provin din i'voare de drept ce
datea'ă din epoci diferite< cu orientări şi soluţii uneori disparate. 9n prim act
normativ este cel tradiţional al Codului comercial< care instituise at2t un regim
de drept comun al prescripţiei e/tinctive ,art. 34(.< c2t şi numeroase dispo'iţii
derogatorii< cu durate mai scurte. 5e/tele menţionate sunt $n pre'ent numai
parţial $n vigoare< fiind $n consecinţă necesară identificarea celor $ncă operante.
9n alt i'vor de drept< tot cu sferă de aplicare generală< aşadar incident
$n orice raporturi +uridice de natură civilă ,lato sensu.< $l constituie )ecretul nr.
10( din 14 aprilie 1358 privitor la prescripţia e/tinctivă
143
. Acest act normativ<
care a restructurat radical sistemul tradiţional< a devenit la r2ndul său parţial
inaplica#il< $n condiţiile legislaţiei intrate $n vigoare după evenimentele din
decem#rie 1383.
Reglementările amintite p2nă acum tre#uie reconsiderate< prin raportare
la Constituţia revi'uită $n 2443. Aceasta repre'intă< $mpreună cu 1egea nr. 15
din 8 august 1334< care a transformat organi'aţiile economice de stat $n societăţi
comerciale şi regii autonome< un i'vor esenţial de drept< care a influenţat la
r2ndul său< aşa cum se va preci'a $n continuare< domeniul ce ne preocupă. "n
completarea cadrului legal tre#uie să se ţină seama de o serie de acte normative
143
Repu#licat cu modificări la 15 iulie 1304.
31
recente< cu incidenţă $n anumite domenii ale transportului . )esigur că totodată
$n transporturile internaţionale se aplică prescripţiei e/tinctive o serie de
dispo'iţii din convenţiile multilaterale şi #ilaterale la care Rom2nia este parte
contractantă. %le formea'ă o#iect de e/aminare $n cadrul traficului
internaţional pe uscat< pe apă sau aerian< aşadar de asemenea $n partea
specială a cursului nostru.
"n sistemul legislaţiei noastre< care disocia'ă raporturile +uridice civile
de cele comerciale< supun2ndu>le unor regimuri diferite< această #ifurcare
interesea'ă deopotrivă prescripţia e/tinctivă. %ste necesar< ca atare< să
delimităm cu titlu preala#il c2mpul $n care au incidenţă dispo'iţiile de drept
comercial referitoare la prescripţie.
Răspunsul ce ne interesea'ă $l găsim $n art. 345 Cod comercial. "n
conformitate cu te/tul menţionat< acţiunile deriv2nd din actele care sunt
comerciale< ciar pentru una din părţi< se prescriu pentru toate părţile
contractante $n conformitate cu dispo'iţiile legii comerciale. "n temeiul art. 345
Cod comercial< prescripţia e/tinctivă statornicită de legile comerciale include<
aşadar< $n sfera sa pe de>o parte faptele de comerţ o#iective şi su#iective<
enumerate de art. 3 şi 4 Cod comercial< iar pe de altă parte aşa>numitele acte
mi/te< la care participă at2t un comerciant< c2t şi un necomerciant. "ndeose#i $n
transporturile de persoane categoria actelor comerciale mi/te pre'intă frecvenţă<
deplasările 'ilnice sau oca'ionale fiind efectuate $ntr>o proporţie cov2rşitoare
de călători din r2ndul populaţiei civile ,necomercianţi.
144
.
)uratele de timp la care $nţelegem să ne referim pot fi grupate< $n scopul
unei pre'entări sintetice< m două categorii distincte. 9na o formea'ă< potrivit
denumirii folosite de art. 345 Cod comercial< prescripţia ordinară $n
materie comercială< care< dată fiind generalitatea ei< $nglo#ea'ă $n anumite
limite< preci'ate pe parcurs< şi transporturile. Cealaltă categorie are ca
o#iect termenele scurte de prescripţie e/tinctivă< incidente $n domeniul nostru.
Această din urmă grupă se su#divide la r2ndul ei $n două clase diferite. 9na
144
:?. &@&%R%A< op. cit.< p. 25(.
32
cuprinde prescripţiile scurte de drept comun referitoare la transportări. &e de
altă parte< reţinem ansam#lul variatelor termene scurte de prescripţie<
particulari'ate $n funcţie de felul transportului.
Referitor la duratele de timp mai mici de 3 ani< sta#ilite $n domeniul
transporturilor prin dispo'iţiile Codului comercial sau ale unor legi speciale< de
care ne vom ocupa pe parcurs< a e/istat de asemenea controversă c2t
priveşte vocaţia lor de aplicare $n condiţiile actuale. &unctul de vedere al
a#rogării implicite< care nu şi>a găsit reflectarea $n doctrină< dar a fost
veiculat $n instanţele de ar#itra+ comercial< se $ntemeia'ă pe premisa
incompati#ilităţii de principiu dintre natura reglementărilor comerciale şi
su#stanţa esenţial diferită< $n genere de ordine pu#lică< a dispo'iţiilor )ecretului
nr. 10(;1358< care e/primă concepţia dreptului socialist $n materie.
"n sens opus s>a opinat că )ecretul nr. 10(;1358 a recunoscut
aplica#ilitate termenelor de prescripţie e/tinctivă cu durată inferioară celor pe
care le>a instituit< provenite din alte acte normative< cu dată anterioară. 5e'a
supravieţuirii termenelor scurte de prescripţie e/tinctivă din legile comerciale se
bazează, pe art. 20 partea a @i>a din )ecretul nr. 10(;1358< care prevede e/plicit
că nu se a#rogă termenele cu durată mai scurtă dec2t cea de 3 ani. $n sensul
arătat s>a pronunţat Curtea de ar#itra+ comercial internaţional de pe l2ngă
Camera de Comerţ şi @ndustrie a Rom2niei ,C.A.8..< $n temeiul argumentului
arătat
145
.
145
CA8< sent. Ar#itrală nr. 23 ;1335 $n A)reptulB nr. 8 ;1335< p. 80.
33
Conclu:##
Am $ncercat< prin acest demers +uridic ca< pornind de la o serie de
consideraţii cu caracter general cu privire la contractul comercial de transport şi
o anali'ă mai amănunţită a contractului de transport rutier să pre'int
particularităţile ce individuali'ea'ă din punct de vedere al reglementărilor legale
prin norme interne şi internaţionale< activităţile de transport rutier internaţional
de mărfuri. =pecificitatea transporturilor $n trafic internaţional D care constă $n
faptul că mărfurile transportate $n acest trafic tran'itea'ă pe teritoriul a cel puţin
o ţară $n afară de cea de e/pediere şi cea de destinaţie D conferă contractului de
transport de mărfuri $n trafic internaţional o serie de particularităţi care sunt
deose#it de relevante $n materia părţilor contractului< modificării acestuia sau a
răspunderii< a ta/elor< a acţiunilor i'vor2te din contractul de transport.
Ca şi în cazul contractului de transport de mărfuri pe
calea ferată, cărăuşul din cadrul contractului de transport rutier
de mărfuri, va răspunde pentru pierderea totală sau parţială a
mărfi ori avarierea acesteia, indiferent dacă aceasta s-a produs
prin nepăzirea sau nesupravegherea mărfi ori neexecutarea în
timp util a contractului de transport. Aşadar este evident faptul
că, indiferent de forma de transport ori de caracterul intern sau
internaţional al acestuia, răspunderea cărăuşului acţionează în
linii generale, după aceleaşi principii, ca avnd rolul de a
stimula transportatorul pentru executarea unei !une prestaţii,
dar şi de a conferi o anumită siguranţă, o anumită certitudine
activităţii de transporturi.
"n general< transportul de mărfuri #eneficia'ă de un nivel mai $ncegat
de norme referitoare la prescripţia e/tinctivă< comparativ cu deplasarea de
persoane. 5otuşi pluralitatea de legi şi uneori caracterul lor araic complică
identificarea soluţiei corecte< ciar $n sectorul strămutării de #unuri pe un
itinerar convenit. 5ransportul de persoane este din păcate adesea lacunar $n
34
cadrul prescripţiei e/tinctive. :olurile de reglementări specifice< care tre#uie
suplinite prin apelul la termenele ordinare de prescripţie e/tinctivă< conduc la
inegalităţi de tratament< de la un sector la altul al transporturilor. "n raport cu
cele semnalate< apare oportun< credem< ca viitorul act normativ al prescripţiei
e/tinctive să includă şi capitole consacrate operaţiunilor de drept comercial<
inclusiv transportului de persoane şi de mărfuri< spre a se raţionali'a şi
moderni'a astfel concepţia pierderii dreptului la acţiune prin e/pirarea unei
durate de timp predeterminate.
35
B#/l#o4ra&#
@. A189< AContractul şi răspunderea contractualăB< %ditura )acia< Clu+>
*apoca< 1333
C. A1%FA< A5ransporturi internaţionaleB< %ditura A=%< 8ucureşti<
24417
:?. 8%1%@9< A)rept civil rom2n. @ntroducere $n dreptul civil rom2n.
=u#iectele dreptului civil rom2nB< %ditura 9nivers Muridic< 8ucureşti< 2441
C. 8"R=A*< A)rept civil. )repturile reale principaleB< %ditura All 8ecE<
8ucureşti< 2443
:?. CARA@A*@< A5ransporturile şi e/pediţiile rutiereB< %ditura 1umina
1e/< 8ucureşti< 24427
!. CG&GIH*G< A)reptul transporturilor6 transporturi rutiere interne şi
internaţionaleB< %ditura 1muina 1e/< 8ucureşti< 133(
!. CG&GIH*G< :?. C. =5A*C9< A)reptul transporturilorB< %ditura
1umina 1e/< 8ucureşti< 24437
5!*%1 C@!8A*9< A)reptul transporturilorB< %ditura Antet< 8ucureşti<
2444
A9R%1@A C!59I@9< AContractul comercial de transportB< %ditura
:uten#erg< Arad< 2442
:?. &@&%R%A< A)reptul transporturilorB< %ditura All 8ecE< 8ucureşti<
24457
:?. =5A*C9< A)reptul transporturilorB< %ditura 1umina 1e/<
8ucureşti< 2445
@. 5G5AR< ). &%5R%A*9< A. CHI9< A. &%5R%A*9< -.
1%&G)A59< :. =A*)!R< ). -GR:GR@5< R. !&R@A*< A-anualul
operatorului de transport rutierB< %ditura 53< =f2ntu :eorge< 2444
30
RRR A5ransportul rutier de mărfuri periculoaseB< A)R< @nstitutul pentru
&regătire &rofesională $n 5ransporturile Rom2ne< 8ucureşti< 1333
!9: nr. 143 ;2445 privind transporturile rutiere
!9: nr. 183;2445 pentru sta#ilirea unor măsuri privind veiculele
rutiere $nmatriculate
1egea nr. 43;2440 pentru apro#area !9: nr. 135;2442 privind circulaţia
pe drumurile pu#lice.
3(