You are on page 1of 118

CUPRINS

CAPITOLUL 1 – ÎN CE CONSTĂ ŞI PE CE SE BAZEAZĂ
POLITICA CONSACRATĂ COMERŢULUI EXTERIOR
1.1 Definitii, ti!"i #i in$t"!%ente &'e ('iti)ii )(%e")i&'e......................................&* +
1., P('iti)i -&%&'e. f("%e'e #i %i/'(&)e'e '(" 0e %&nife$t&"e..................................&* 1
1.2.1 Instrumente de natură tarifară..................................................................&* 2
1.2.1.1 Taxele vamale – evoluţie istorică.............................................&* 3
1.2.1.2 Funcţiile şi clasificarea taxelor vamal......................................&* 4
1.2.1.3 Clasificarea taxelor vamale.....................................................&* 15
1.2.1.4 Rolul .!.T.T." actualmente al #.$.C." %n
&rivinţa re'lementării internaţionale a taxelor............................................................&* 16
1.2.2. (olitici comerciale netarifare. Clasificarea )arierelor
netarifare....................................................................................................................&* 72
1.2.2.1. *ariere netarifare care im&lică o limitare cantitativă directă a
im&orturilor.....................................................................................................&* 73
1.2.2.2. *ariere netarifare care im&lică o limitare indirectă a im&orturilor
&rin mecanismul &reţurilor.............................................................................&* +,
1.2.2.3. *ariere care decur' din formalităţile vamale şi administrative la
im&ort..............................................................................................................&* +2
1.2.2.4. *ariere care decur' din &artici&area statului la activităţi
comerciale.......................................................................................................&* +6
1.2.2.+. *ariere care decur' din standardele diferite a&licate asu&ra
&roduselor im&ortate şi a celor indi'ene ,o)stacole te-nice..........................&* +4
1.2.3. (olitica comercială &romoţională şi de stimulare.................................&* 11
CAPITOLUL , – PREZENTAREA PARTICULARITĂŢILOR
SISTEMULUI DE TAXE 8AMALE ÎN
PERSPECTI8A INTE9RĂRII LA UNIUNEA EUROPEANA
,.1. Ren!n:&"e& '& t&;e'e -&%&'e. ( )(n0i:ie ent"! inte*"&"e& <n Uni!ne&
E!"(e&n=.................................................................................................................&* 1+
,., S)!ti"e& 0e '& (>'i*&:i& *&"&nt="ii 0&t("iei -&%&'e.........................................&* 2,
,.7. ?!"ni@&"e& 0e $e"-i)ii <nt"e C(%!nit&te #i R(%Ani&.....................................&* 22
,.+. C(n)!"en:& #i &'te "e-e0e"i )! )&"&)te" e)(n(%i)........................................&* 22
,.1. A"%(ni@&"e& 'e*i$'&:iei......................................................................................&* 26
,.2. T&;e -&%&'e........................................................................................................&* 26
,.3. T&"ife'e -&%&'e...................................................................................................&* 37
2./.1. Ti&urile de tarife vamale.......................................................................&* 31
,.6. Te"it("i!' -&%&'.................................................................................................&* 31
CAPITORUL 7 – RE9LEMENTĂRI 8AMALE MENITE
SĂ SUSŢINĂ EXPORTURILE ROMBNEŞTI.CAZUL
OPERAŢIUNILOR DE LOCN ŞI REEXPORT
7.1 E;("t!"i e >&@& "e'!)"="ii <n '(Dn E$&! e;("t!' 0e f(":= 0e %!n)=F......&* 33
7.,. Re*i%!' 0e &0%ite"e te%("&"=......................................................................&* 65
3.2.1. !utori0area re'imului de admitere tem&orară......................................&* 61
3.2.2. $ărfuri &entru care se &oate acorda re'imul de admitere tem&orară cu
exonerarea totală a dre&turilor de im&ort....................................................................&* 6,
7.7. Re*i%!' 0e e"fe):i(n&"e &)ti-=.......................................................................&* 6+
3.3.1. !utori0area re'imului de &erfecţionare activă.....................................&* 61
3.3.2. 1ta)ilirea ratei de randament................................................................&* 63
3.3.3. (lasarea mărfurilor su) re'im de &erfecţionare activă.........................&* 66
3.3.4. Transferul şi cesionarea mărfurilor aflate su) re'im de
&erfecţionare activă.....................................................................................................&* 64
3.3.+. 2nc-eierea re'imului de &erfecţionare activă........................................&* 45
3.3.3. 4videnţa o&erativă a mărfurilor............................................................&* 41
3.3./. $ărfuri ec-ivalente...............................................................................&* 4,
7.+. Re*i%!' 0e e"fe):i(n&"e &$i-=......................................................................&* 47
7.1. Ree;("t!"i'eG &f&)e"i e)(n(%i)e )&"e -&'("ifi)= $!e"i(" )"e&ti-it&te&
)(%e")i&'=..................................................................................................................&* 4+
St!0i! 0e )&@ "i-in0 e;("t!' !n!i >!n "e'!)"&t in $i$te% 0e '(Dn efe)t!&t '&
!n)t!' -&%&' B&"'&0...............................................................................................&* 44
CAPITOLUL I
În )e )(n$t= #i e )e $e >&@e&@= ('iti)& )(n$&)"&t= )(%e":!'!i
e;te"i("
Tran0acţiile comerciale şi de coo&erare economică internaţională se reali0ea0ă
%ntre unităţi" firme" %ntre&rinderi situate %n ţări diferite &e seama unor %nţele'eri cu
caracter contractual %nc-eiate %ntre &arteneri.
Contractele de v5n0are6cum&ărare %n comerţul exterior se sta)ilesc %ntre unităţi"
care sunt &ersoane 7uridice" su)iecte de dre&t &rivat şi care fixea0ă condiţiile tran0acţiei
&e )a0a intereselor lor s&ecifice &entru &rocurarea din străinătate a unor &roduse.
!ceste &olitici s&ecifice ale firmelor" %ntre&rinderilor &rivate sau de stat"
su)iectele de dre&t &rivat" se %ncadrea0ă %n sfera mar8etin'6ului" form5nd dimensiunea
microeconomică a cola)orării economice internaţionale.
9easu&ra intereselor s&ecifice ale elementelor de dimensiune microeconomică se
situea0ă elementele" celulele de )a0ă ale economiei mondiale şi care sunt su)iecte de
dre&t &u)lic. 2n acest context" tran0acţiile %ntre firme" %ntre&rinderi situate %n state diferite"
se %nscriu %n cadrul 7uridic &e care statele de care a&arţin &artenerii comerciali" 'uvernele
statelor &artenere" %l sta)ilesc %n mod unilateral" autonom" sau &e &lan )ilateral sau
multilateral.
!cest cadru 7uridic %n care se desfăşoară tran0acţiile economice internaţionale" fie
că este vor)a des&re o&eraţiuni de comerţ exterior cu caracter de v5n0are6cum&ărare" fie
o&eraţiuni mai com&lexe de coo&erare economică" este dat de ansam)lul &oliticilor şi
re'lementărilor le'ale existente %n acest domeniu şi este sta)ilit la nivelul 'uvernelor
statelor" conferind dimensiunea macroeconomică a relaţiilor economice internaţionale.
1tatele naţionale" &rin 'uvernele &e care le re&re0intă %n sfera relaţiilor economice"
interne şi externe" ca su)iecte de dre&t &u)lic" nu intră" deci" %n relaţiile de desfăşurare
concretă a tran0acţiilor comerciale şi de coo&erare economică internaţională" ci crea0ă
doar cadrul 7uridic %n care su)iectele de dre&t &rivat din ţările &artenere să &oată să
concreti0e0e tran0acţiile economice.
1tatele sunt &urtătoare ale intereselor s&ecifice naţionale" fa&t care se evidenţia0ă
%n &romovarea unor anumite &olitici economice &e &lan intern şi %n relaţiile cu &artenerii
externi.
!semenea &olitici sunt ado&tate de către fiecare stat %n mod autonom şi unilateral"
dar efectul acestor &olitici &oate fi armoni0at cu cel al &oliticilor altor state. Im&ortanţa
acestor &olitici economice ale statelor &entru &artenerii comerciali derivă din fa&tul că
tran0acţiile comerciale şi de coo&erare economică dintre su)iectele de dre&t &rivat nu &ot
avea loc dec5t %n condiţiile res&ectării cadrului 7uridic sta)ilit de state" &e &lan
macroeconomic" &e )a0a intereselor s&ecifice naţionale mai 'enerale" mai lar'
cu&rin0ătoare dec5t ale celor doi &arteneri %ntre care se concreti0ea0ă tran0acţia
res&ectivă.
Interesele su)iectelor de dre&t &rivat ca şi acţiunile acestora" se su)ordonea0ă
intereselor şi acţiunilor su)iectelor de dre&t &u)lic" ale statelor" ale 'uvernelor. :in5nd
seama de caracterul autonom al &oliticilor economice ale statelor" sta)ilirea de către mai
multe state a unui cadru 7uridic )ilateral sau multilateral im&lică o oarecare &unere de
acord a acestor &olitici.
9eose)indu6se de &oliticile &romovate de firme" %ntre&rinderi" %n cadrul
dimensiunii microeconomice a relaţiilor economice internaţionale" &oliticile &romovate
de state %n domeniu" ca &ărţi com&onente ale &oliticii economice 'enerale a statelor" sunt
'ru&ate su) 'enericul &oliticii comerciale.
(olitica comercială a statelor a a&ărut odată cu statele inde&endente şi constituie
un atri)ut al suveranităţii economice a oricărui stat inde&endent. 4lementele de &olitică
economică şi comercială a statelor au a&ărut din cele mai vec-i tim&uri" dar au cunoscut
evoluţii semnificative &e măsura de0voltării şi lăr'irii relaţiilor economice internaţionale"
a creşterii rolului statelor %n economie" a rolului 'uvernelor %n &romovarea şi
re'lementarea relaţiilor comerciale şi de coo&erare economică internaţională" a evoluţiei
funcţiei externe a statului %n conlucrarea cu alte state %n cadrul divi0iunii internaţionale a
muncii.
;oţiunea de &olitică comercială include ansam)ul măsurilor cu caracter
administrativ 7uridic" valutar şi de altă natură &rin intermediul cărora statele &romovea0ă
%n relaţiile economice internaţionale interesele naţionale fundamentale" de &ers&ectivă
%ndelun'ată sau de scurtă durată. (olitica comercială cu&rinde re'lementări le'ale %n
vederea &romovării sau restr5n'erii relaţiilor economice internaţionale" a relaţiilor
comerciale şi de coo&erare economică a firmelor" %ntre&rinderilor naţionale cu su)iecte de
dre&t &rivat ale altor state.
1
Politica comercială ar putea fi definită ca totalitatea măsurilor şi acţiunilor
întreprinse de stat, prin intermediul organismelor guvernamentale cu mijloace şi
instrumente specifice, concepute în optica anumitor idei şi doctrine economice, politice şi
sociale, pentru reglementarea relaţiilor comerciale externe, în scopul maximizării
avantajelor obţinute din specializarea internaţională şi comerţ exterior.
2
!v5nd %n vedere fa&tul că relaţiile economice externe sunt un factor im&ortant al
creşterii economice" &rinci&alul o)iectiv &e termen lun' &e care statele %l urmăresc cu
a7utorul instrumentelor şi maăsurilor de &olitică comercială este stimularea de0voltării
economiei naţionale la adă&ost de concurenţa străină sau altfel s&us" o&timi0area
&artici&ării ţării la divi0iunea mondială a muncii.
(e termen mediu şi scurt" &olitica comercială urmăreşte o)iective mult mai
concrete" s&ecifice eta&ei" cum sunt< de0voltarea &roducţiei naţionale %n diferite ramuri de
activitate" &rin &rotecţie faţă de concurenţa externă" creşterea 'radului de utili0are a
)raţelor de muncă şi %n 'eneral" a factorilor de &roducţie= %m)unătăţirea structurii fi0ice şi
'eo'rafice a comerţului exterior" sta)ilirea sc-im)urilor comerciale externe"
%m)unătăţirea ra&ortului de sc-im)" ec-ili)rarea )alantei comerciale şi de &lăţi" ac-itarea
datoriei externe" &rocurarea de venituri &entru )u'etul de stat" &rotecţia anumitor
cate'orii sociale" etc.
2n concordanţă cu aceste o)iective" &olitica comercială %nde&lineşte două funcţii
&rinci&ale <
6 funcţia de &rote7are a economiei naţionale
6 funcţia de &rocurare a relaţiilor comerciale externe.
!ceste funcţii" a&arent diametral o&use" dar care se com&letea0ă reci&roc %ntr6
un cadru unitar" se re'ăsesc %n &olitica comercială a tuturor statelor lumii. (romovarea
relaţiilor economice internaţionale" %n sensul s&ri7inirii" al stimulării economice şi &olitice
1
-i)uţiu !. >(olitici comerciale %n relaţiile economice internaţionale?" 4d. @tiinţifică şi enciclo&edică"
1AB4" & 11614.
2
(ralea 1. >(olitici şi re'lementări %n comerţul internaţional?" 4d. Fundaţiei !cademice >-. Cane?" 1AAA"
Iaşi" & 1DD
de către stat" de către 'uvern" al firmelor şi %ntre&rinderilor naţionale &entru desfăşurarea
de către acestea a tran0acţiilor de comerţ exterior şi coo&erarea economică internaţională"
tre)uie să se menţină %n cadrul unor limite normale" astfel %nc5t re'lementările ado&tate
de către stat să nu contravină intereselor fundamentale
ale statului &artener.
2n &romovarea intereselor lor naţionale" statele lumii %şi a&ără" %ntr6un fel sau altul"
economia internă de influenţa &ieţii internaţionale &rin intermediul unor instrumente de
&olitică comercială su) forma taxelor vamale" a restricţiilor cantitative" a restricţiilor
valutare şi a altor măsuri care constituie adesea" din &unctul de vedere al &artenerilor
comerciali" o)stacole %n calea &ătrunderii &roduselor lor &e &ieţele res&ective.
Rolul deose)it &e care %l au &oliticile comerciale &romovate de state %n relaţiile
internaţionale –economice şi &olitice6 este evidenţiat şi de fa&tul că %nsăşi restructurarea
actualei ordini economice internaţionale im&lică" %n ultimă instanţă" concertarea &e )a0a
unor &rinci&ii noi de cola)orare şi conlucrare ec-ita)ilă dintre state a &oliticilor
comerciale ale acestora.
Ca atare" instrumentele" măsurile" re'lementările le'ale ale statelor" care intră %n
sfera lar'ă a &oliticii comerciale" au un rol ce de&ăşeşte reali0area &ractică a unor sim&le
tran0acţii comerciale internaţionale.
9eoarece &olitica comercială este atri)utul statului suveran şi inde&endent" iar
statul va constitui %ncă multă vreme celula de )a0ă a economiei mondiale" im&ortanţa
acestuia este cu at5t mai mare cu c5t nu este vor)a de instrumente care acţionea0ă trecător
ci care au caracter de durată" de tendinţă &e termen mai %ndelun'at.
1.7 Definitii, ti!"i #i in$t"!%ente &'e ('iti)ii )(%e")i&'e
2n 'eneral" %n domeniul &oliticii comerciale se acţionea0ă cu a7utorul a trei
&rinci&ale cate'orii de instrumente <
a. de natură tarifară ,vamală.
). de natură netarifară
c. de natură &romoţională ,de &romovare şi stimulare.
(rimele două cate'orii de instrumente vi0ea0ă re'lementarea im&ortului
,%ndeose)i restr5n'erea acestuia şi menţinerea lui su) control." iar a treia 'ate'orie de
instrumente vi0ea0ă ex&orturile , im&ulsionarea" stimularea acestora..
3
1., P('iti)i -&%&'e. f("%e'e #i %i/'(&)e'e '(" 0e %&nife$t&"e
(arte com&onentă a &oliticii comerciale a unui stat" &olitica vamală cu&rinde
totalitatea re'lementarilor care vi0ea0ă intrarea sau ieşirea %nE din ţară a mărfurilor şi care
im&lică controlul cu oca0ia trecerii frontierei de stat" %nde&linirea formalităţilor vamale şi
&lata taxelor vamale ,im&unerea vamală..
Instrumentele cu a7utorul cărora se reali0ea0ă &olitica vamală sunt" %n &rimul r5nd"
tarifele vamale care cu&rind taxele vamale care se &erce& asu&ra mărfurilor im&ortateE
ex&ortate şi %n al doilea r5nd le'ile vamale" codurile vamale şi re'lementările vamale"
situaţia &re0ent5ndu6se diferit de la un stat la altul %n ceea ce &riveşte 'ama ,mai lar'ă sau
mai restransă. de instrumente de &olitica vamală folosite.
2n cadrul &oliticii vamale" im&unerea vamală a 7ucat şi continuă să 7oace rolul
&rinci&al. 4a %nde&lineşte două funcţii<
a. de natură fiscală , taxele vamale fiind o sursă de venit la )u'etul statului.
). de natură &rotecţionistă , &rote7ea0ă economia naţională de concurenţa străină
in sensul că taxa vamală &erce&ută la im&ort ridică &reţul mărfii im&ortate reduc5ndu6i
forţa concurenţială %n ra&ort cu &rodusul indi'en..
!lături de instrumentele tarifare &olitica vamală se reali0ea0ă &rin numeroase
alte măsuri cu caracter &aratarifar şi netarifar. (rintre acestea se %nscriu< re'lementările
&rivind eli)erarea şi controlul licenţelor de im&ort şi ex&ort" controlul vamal" res&ectiv
%nde&linirea formalităţilor vamale la frontieră" determinarea valorii şi &lata taxelor
vamale" trecerea tem&orară a mărfurilor &este frontiera vamală" tran0itul &rin ţară"
introducerea sau scoaterea mărfurilor %nE din ţară de către &ersoanele fi0ice" instituirea de
contin'ente scutite de taxe vamale.
3
Cetăţeanu $. >1&re o nouă ordine %n comerţul internaţional?" 4d. 1crisul Rom5nesc" 1AB+" & 3A
Tot %n sfera &oliticii vamale sunt incluse şi re'lementările &rivind re'imul vamal
al re&re0entanţilor firmelor comerciale" or'ani0aţiilor economice" misiunilor di&lomatice
şi oficiilor consulare acreditate.
Totalitatea dis&o0iţiilor vamale &rivind taxele şi celelalte instrumente vamale şi
formalităţile lor de a&licare re&re0intă re'imul vamal.
Re'imul vamal este instituit &rintr6o serie de acte normative" dintre care cele mai
im&ortante sunt< Codul Famal" Re'ulamentul Famal" care detalia0ă &revederile codului"
Tariful Famal şi Convenţiile Famale la care statul a aderat.
Cadrul instituţional &rin intermediul căruia sunt executate atri)uţiile vamale este
alcătuit %n &rinci&al din !dministraţia Famală" coordonată de 9irecţia enerală a Fămilor
care de re'ulă are ca for tutelar $inisterul Finanţelor sau" mai rar" $inisterul" res&ectiv
9e&artamentul Comerţului 4xterior.
(rin Gotăr5rea uvernului nr.14/E 12.D3.1AA3 &u)licată %n $onitorul #ficial nr.
/1EA a&rilie 1AA3" se sta)ileşte<
!rt.1 – 9irecţia enerală a Fămilor %nfă&tuieşte %n numele $inisterului
Finanţelor" &olitica vamală a uvernului" %n concordanţă cu cadrul le'islativ existent=
!rt.2 – ăsim aici &rinci&alele atri)uţii ale 9irecţiei enerale a Fămilor=
!rt.3 – 9irecţia enerală a Fămilor are &ersonalitate 7uridică" &atrimoniu &ro&riu
şi cont la )ancă=
!rt.4 6 1tructura or'ani0atorică a 9irecţiei enerale a Fămilor &revă0ută %n anexa
la Gotăr5rea uvernului nr.44AE 1AA4 &rivind or'ani0area şi funcţionarea $inisterului
Finanţelor" re&u)licată este cea cu&rinsă %n anexă=
!rt+. – Hnităţile vamale nu au &ersoană 7uridică=
!cestea sunt cele mai im&ortante articole din cele 1/ &e care le cu&rinde
-otăr5rea.
1&aţiul 'eo'rafic &e care se a&lică acelaşi re'im vamal &oartă numele de teritoriu
vamal. 2n &rinci&iu" teritoriul vamal coincide cu teritoriul naţional al unei ţări. 2n
frecvente ca0uri acestea diferă" teritoriul vamal fiind mai extins sau mai restr5ns dec5t cel
naţional. Teritoriul vamal devine mai restr5ns dec5t cel naţional" %n situaţiile %n care
statele instituie %n anumite re'iuni &orturi franco" antre&o0ite vamale sau 0one de comerţ
li)er. Toate acestea sunt teritorii exce&tate de la re'imul vamal %n vi'oare %n restul ţării. 2n
ca0ul %n care" un stat face &arte sau aderă la o uniune vamală sau 0onă de li)er sc-im)"
teritoriul vamal este mai extins dec5t cel naţional %nsum5nd su&rafaţa tuturor ţărilor
mem)re" %n care se a&lică acelaşi re'im vamal.
1.,.1 In$t"!%ente 0e n&t!"= t&"if&"=
(arte com&onentă a &oliticii comerciale a unui stat" &olitica vamală este reali0ată
cu a7utorul re'lementărilor ado&tate de stat care vi0ea0ă intrarea sau ieşirea %nE din ţară a
mărfurilor şi care im&lică< controlul cu oca0ia trecerii frontierei de stat a mărfurilor şi
mi7loacelor de trans&ort" %nde&linirea formalităţilor vamale şi &lata taxelor vamale ,sau
im&utarea vamală..
Instrumentele &rinci&ale cu a7utorul cărora se reali0ea0ă &olitica vamală sunt %n
&rimul r5nd" tarifele vamale care cu&rind taxele vamale care se &erce& asu&ra mărfurilor
im&ortate ,sau ex&ortate. şi %n al doilea r5nd" le'ile vamale" codurile vamale şi
re'lementările vamale" situaţia &re0ent5ndu6se diferit de la un stat la altul %n ceea ce
&riveşte 'ama de intrumente de &olitică vamală folosită.
2n cadrul &oliticii vamale im&unerea vamală a 7ucat şi continuă să 7oace rolul
&rinci&al. 4a %nde&lineşte două funcţii<
a. de natură fiscală , taxele vamale fiind o sursă de venit la )u'etul statului.
). de natură &rotecţionistă , &rote7ea0ă economia naţională de concurenţa străină
in sensul că taxa vamală &erce&ută la im&ort ridică &reţul mărfii im&ortate reduc5ndu6i
forţa concurenţială %n ra&ort cu &rodusul indi'en.
c. de ne'ociere ,%n sensul că toate statele &ot ne'ocia %ntr6un cadru )ilateral sau
multilateral concesii vamale –reci&roce sau nereci&roce6 care &ot stimula sc-im)urile
comerciale..
4
Im&unerea vamală s6a &racticat şi %n or5nduirile &reca&italiste" %nde&linind %n
s&ecial o funcţie fiscală. 2n ca&italism" &e l5n'ă funcţia fiscală" s6au accentuat funcţiile de
&rote7are" de ne'ociere şi adesea c-iar de discriminare %n relaţiile comercial
internaţionale.
4
@ută ;. >Comerţul internaţional şi &olitici comerciale contem&orane?" 4d. !ll" *ucureşti" 1AA+" & /2
1.,.1.1 T&;e'e -&%&'e – e-('!:ie i$t("i)=
!&ariţia taxelor vamale alături de sistemul de im&o0ite se 7ustifică iniţial &rintr6un
sco& &ur fiscal" ca sursă de venituri ale a&aratului de stat deriv5nd din dre&tul de suveran
al statului fiind menite să ducă la su&ortarea c-eltuielilor )u'etare determinate de
exerciţiul funcţiilor statului.
1.9ocumentele istorice care atestă de0voltarea im&unerilor
vamale şi a&ariţia unui re'im vamal se referă la &erioadele inci&iente ale de0voltării
statelor. !stfel" statele 'receşti" %n &erioada secolelor IF – F %. e.n acordau o deose)ită
atenţie re'lementării comerţului. Fămile şi taxele comerciale constituiau un ca&itol
im&ortant %n veniturile diferitelor &olisuri. 4conomia naturală coexista %ncă alături de
economia )a0ată &e relaţii de mărfuri6 )ani" care %nce&eau o ascensiune verti'inoasă &5nă
la a&ariţia c-iar a unui ca&itol comercial şi cămătăresc. 2n !tena" vama era de 2I &entru
mărfurile de im&ort şi ex&ort" %n afara diferitelor taxe &entru &iaţă.
2n 4'i&t" %n sec III %. e.n. ex&loatarea &o&ulaţiei cu a7utorul sistemului fiscal ia
&ro&orţii uriaşe. !lături de im&unerea directă re&re0ent5nd unele dări cu caracter
&ermanent sau tem&orar" există şi im&unerea indirectă" im&ortant i0vor de venituri. 2n
acest sco&" erau centre la (e-esion" %n !lexandria şi 4lefontina.
2n re'atul 1eleuci0ilor existau taxe &entru %nc-eierea tran0acţiilor de sc-im)" taxe
vamale care se &erce&eau la -otarele ţării" %n interiorul ţării" &e drumurile care duceau
s&re deşert" la trecerile &este 4ufrat" %n &orturile maritime.
Taxele vamale erau foarte mari" 'ener5nd deseori conflicte" iar &erce&rea lor cădea
%n sarcina autorităţilor locale.
2n conclu0ie" %n e&oca sclava'istă" statul se transformă %ntr6o maşină uriaşă &entru
stoarcerea de im&o0ite şi taxe" constituind o &iedică uriaşă %n calea de0voltării economice.
2.9e0voltarea relaţiilor comerciale determina am&lul &roces de ad5ncire a
divi0iunii muncii" de creştere a &roductivităţii" a&ariţia )anilor şi consolidarea centrelor
comerciale" determină o creştere a rolului fiscal al taxelor vamale" acestea devenind
instrumente &rotecţioniste ale economiei.
Feudalismul caracteri0at de făr5miţare" face din taxele vamale şi alte im&o0ite o
)arieră %n calea sc-im)urilor comerciale.
2n C-ina" %n secolele FII – FIII" 'uvernanţii im&eriului" căut5nd să reali0e0e c5t
mai multe venituri din comerţ" %nfiinţea0ă !dministrţia Trans&orturilor de sare şi fier care
&erce&ea im&o0ite &e aceste mărfuri. 2n &orturi s6au %nfiinţat vămi care &erce&eau taxe
vamale comerciale.
3. 2n vremea ca&italismului" taxele vamale devin alături de convenţiile
comerciale" &rinci&alele mi7loace de &olitică comercială" servind &entru &rote7area
industriilor nou a&ărute" transform5ndu6se in instrumnte ale &oliticii &rotecţioniste
a'resive.
4. 2n &erioada &ost)elică" %n evoluţia &oliticii comerciale" se des&rind 3 tendinţe
&rinci&ale<
6 tendinţa de li)erali0are a comerţului internaţional=
6 lăr'irea acordurilor re'ionale de inte'rare economică=
6 a&licarea unui re'im &referenţial" sc-im)urile comerciale cu ţările %n curs de
de0voltare=
1.,.1., ?!n):ii'e #i )'&$ifi)&"e& t&;e'(" -&%&'e
Taxele vamale re&re0intă im&o0ite indirecte &erce&ute de către stat asu&ra
mărfurilor atunci c5nd acestea trec 'raniţele vamale ale ţării res&ective. Taxa vamală
tre)uie definită %n calitatea sa )ifuncţională< &e de o &arte" ca instrument fiscal" de
formare a veniturilor statului" iar &e de altă &arte" ca instrument de formare a &reţurilor
&roduselor care fac o)iectul tran0acţiilor internaţionale" %n s&ecial al im&orturilor.
2n literatura de s&ecialitate" se evidenţia0ă c5nd una" c5nd cealaltă" din cele două
funcţii &e care le %nde&lineşte taxa vamală" desi'ur" din &uncul de vedere al &oliticii
fiscale a ţării" taxa vamală este a)ordată %n s&ecial %n calitatea sa de im&o0it &erce&ută
asu&ra tran0acţiilor cu &roduse care trec frontierea ,ex&ort" im&ort" tran0it. calitate %n care
&erce&rea acesteia este avanta7oasă &entru stat" deoarece ca im&o0it fiscal" taxa vamală
ma7orea0ă veniturile )u'etare ale ţării. 9in &uncul de vedere al &oliticii comerciale" taxa
vamală" constituie un instrument care conduce la modificarea &reţurilor &roduselor – %n
acest ca0 taxa vamală se inte'rea0ă %n cadrul mecanismului res&ectiv de formare a
&reţurilor &aternă &entru &rodusele care au &rovenit din im&ort" dar uneori şi a celor care
fac o)iectul ex&ortului sau tran0itului.
+
Taxele vamale au următoarele efecte<
6 de &rote7are a economiei naţionale sau a &roducţiei interne
6 asu&ra consumului intern
6 asu&ra venitului )u'etar
6de redistri)uire a veniturilor dintre diferite cate'orii de &artici&anţi la
activitatea economică , &roducători" consumatori" stat.
6 asu&ra ra&ortului de sc-im) al ţării
6 de com&etitivitate
6 asu&ra veniturilor diferitelor cate'orii sociale
6 asu&ra )alanţei de &lăţi
6 asu&a costurilor
3
4xistă o serie de motivări &entru utili0area taxelor vamale %ntr6o economie de
&iaţă &entru a &roduce anumite efecte asu&ra funcţionării economiei.
(rintre aceste motivări menţionăm<
6 &rotecţia tarifară susţine ramuri şi su)ramuri care sunt im&ortante din &unct de
vedere social" strate'ic sau din alte &uncte de vedere" ne&ermiţ5nd ca acestea să fie
afectate in mod nefavora)il de concurenţa străină=
6 &rin taxa vamală se &rote7ea0ă forţa de muncă şi locurile de muncă din anumite
ramuri %n faţa concurenţei" cu &rodusele reali0ate %n străinătate" la costuri mai reduse=
6 taxa vamală conduce la reducerea im&orturilor" iar &rin aceasta se stimulea0ă
&roducţia internă şi se ma7orea0ă utili0area forţei de muncă şi veniturile &roducătorilor=
6 taxele vamale &ot fi utili0ate &entru diversificare structuirii industriale a unei
ţări=
6 sta)ilirea taxelor vamale este necesară %n lumea contem&orană şi &entru ca ţările
să ai)ă &osi)ilitatea de ne'ocieri comerciale reci&roce" )ilaterale si multilaterale=
+
-i)uţiu !. >(olitici comerciale %n relaţiile economice internaţionale?" 4d. @tiinţifică şi enciclo&edică"
*ucureşti" 1AB4 & +B
3
C.(.Jindle)er'er >International 4conomics" GomeKood?" 1.H.!" Ric-ard 9.IrKin" 1A3B & 12D ,efectele
a6-. şi efectul >i? a fost adău'at de L.1.1cammell >International Trade and (a0ments?
6 introducerea taxelor vamale" &oate avea loc" deasemenea" %n vederea
contracarării măsurilor &rotecţioniste ado&tate de către &artenerii comerciali" deci ca
măsură de retorsiune=
6 taxele vamale %m)unătăţesc ra&ortul de sc-im) al unei ţări" %n sensul că aceasta
o)ţine im&orturile mai ieftin" furni0orul extern fiind forţat să &lătească cel &uţin o &arte
din taxa vamală care se a&lică.
9eşi &olitica de comerţ li)er este formal a&ărată de către state" evidenţiindu6se
meritele acesteia &entru maximi0area &roducţiei mondiale" statele 'ăsesc motivaţii
suficiente &entru introducerea taxelor vamale" &entru &unerea %n funcţiune a unei &olitici
tarifare &ro&rii" manifestată şi &rin funcţionarea unui tarif vamal naţional.
1.,.1.7 C'&$ifi)&"e& t&;e'(" -&%&'e
Taxele vamale &ot fi clasificate du&ă mai multe criterii şi anume<
!. natura fluxurilor la care se a&lică=
*. du&ă sco&ul im&unerii=
C. modalitatea a&licării şi &erce&erii lor.
A. După natura fluxurilor la care se aplică distin'em trei cate'orii de taxe
vamale<
a. taxe de im&ort
). taxe de ex&ort
c. taxe de tran0it
&F. axele vamale de import se &erce& asu&ra mărfurilor im&ortate atunci
c5nd acestea trec 'raniţele vamale ale ţării im&ortatoare. 4le constituie un &rinci&al
mi7loc de &rote7are a &roduselor naţionale faţă de concurenţa străină" contri)uind direct la
ridicarea &reţului mărfurilor im&ortate şi făc5ndu6le din acest &unct de vedere mai &uţin
com&etitive %n ra&ort cu cele indi'ene. 9acă %n &rinci&iu" ele sunt &lătite de firma
im&ortatoare şi sunt su&ortate de consumatorul final &entru că ele sunt incluse %n &reţul de
desfacere &e &iaţa internă a mărfurilor im&ortate" %n &ractică" uneori" ele sunt su&ortate de
către firma ex&ortatoare care &entru a contracara efectul nefavora)il al taxei vamale
asu&ra com&etitivităţii mărfurilor sale" &oate recur'e la reduceri ale &reţului de ofertare.
Taxele vamale de im&ort au o serie de trăsături caracteristice< au cea mai lar'ă
răs&5ndire &e &lan internaţional" vi0ea0ă cel mai lar' nomenclator al &roduselor su&use
im&unerii vamale" se &ractică &e &erioade lun'i de tim&" au %n 'eneral un nivel mai ridicat
dec5t cele de ex&ort şi de tran0it şi fac o)iectul ne'ocierilor %ntr6un cadru )i sau
multilateral.
>F. axele vamale de export se &erce& de către stat asu&ra mărfurilor indi'ene
atunci c5nd acestea sunt ex&ortate. 4le nu au o lar'ă răs&5ndire &e &lan internaţional"
com&arativ cu cele de im&ort" se &erce& la un nomenclator redus de &roduse şi &e
&erioade limitate de tim&. (rin intermediul lor" &e l5n'ă sco&ul final" se &ot urmări" %n
'eneral" două o)iective şi anume<
6 fie ridicarea &reţului la &rodusele res&ective &e &iaţa internaţională ,cu condiţia
ca statul să fie un &rinci&al ex&ortator şi furni0or &e &iaţa internaţională la &rodusele
vi0ate.=
6 fie limitarea unor ex&orturi ,de re'ulă &roduse ne&relucrate – materii &rime
industriale sau a'ricole" care să fie &relucrate %n ţară %ntr6o cantitate tot mai mare şi
ex&ortate mai a&oi ca &roduse manufacturate. &entru a %ncura7a de0voltarea anumitor
ramuri industriale &entru care ţările res&ective dis&un de o )a0ă cores&un0ătoare de
materii &rime.
)F. axele vamale de tranzit se &erce& de către stat asu&ra mărfurilor străine care
tran0itea0ă teritroriul vamal al ţării res&ective. 4le nu au o răs&5ndire &rea lar'ă &e &lan
internaţional" şi de re'ulă" atunci c5nd se &erce& ele au un nivel scă0ut deoarece statele
sunt interesate să %ncura7e0e tran0itul &e teritoriul lor" acesta fiind o im&ortantă sursă de
venituri , ca urmare a utili0ării căilor şi mi7loacelor de trans&ort" a &orturilor" a
de&o0itelor" antre&o0itelor" etc..
B. După scopul impunerii taxele vamale se %m&art %n două cate'orii< taxe vamale
cu caracter fiscal şi taxe vamale cu caracter &rotecţionist. 4le se deose)esc du&ă nivelul
im&unerii –cele cu caracter fiscal au %n 'eneral un nivel redus" sin'urul sco& &entru care
se &erce& fiind o)ţinerea de venituri &entru )u'etul statului= 6cele cu caracter &rotecţionist
au %n 'eneral un nivel ridicat" &rin intermediul lor urmărindu6se %n &rimul r5nd reducerea
forţei concurenţiale a mărfurilor im&ortate şi im&licit &rote7area &ieţei interne de
concurenţă.
C. După modul de percepere a taxelor vamale acestea sunt de trei feluri<
a. ad valorem
). s&ecifice
c. mixte
&F. axele vamale ad valorem se &erce& de către stat asu&ra valorii vamale a
mărfurilor im&ortateE ex&ortate şi se sta)ilesc su) forma unor cote &rocentuale care se
ra&ortea0ă la valoarea vamală a mărfurilor res&ective. Faloarea vamală
/
este &reţul mărfii
declarat %n vamă la care se calculea0ă cuantumul taxei fiscale" de ac-itat la trecerea
frontierei. 2n &rinci&iu" determinarea valorii vamale are la )a0ă &reţul mărfii. 9ar
&rocedeele folosite diferă &e ţări şi &e &roduse. Convenţia de la *ruxelles &rivind
evaluarea mărfurilor %n vamă" ado&tată %n 1A+D" %ncearcă o &rimă uniformi0are %n acest
domeniu. (otrivit &revederilor ei" valoarea vamală se determină &e )a0a &reţurilor CIF al
mărfurilor im&ortate. !lte ţări %nsă determină valoarea vamală &e )a0a &reţurilor F#*.
(revederilor convenţei de la *ruxelles li se adau'ă articolul FII al .!.T.T. care
formulea0ă cerinţa luării %n calcul a unei valori reale" determinată &rin transformarea
&reţului de im&ort %n valută" %n monedă naţională" &e )a0a unui curs real cunoscut de
F$I. !cest articol inter0ice luarea %n calcul a unor &reţuri fictive sau a &reţurilor interne
ale &roduselor similare.
!v5nd %n vedere efectele ne'ative ale &rocedeelor ar)itrare de evaluare a mărfii %n
vamă" dar şi &racticile destul de frecvente ale comercianţilor de a declara &reţuri de
im&ort nesincere" &ro)lema determinării valorii %n vamă a fost reluată %n cadrul
ne'icoerilor .!.T.T. din >Runda To8io?. 4le s6au soldat la acest ca&itol" cu ado&tarea
>!cordului &entru evaluarea %n vamă? care &revede determinarea valorii vamale &e )a0a
&reţului de tran0acţie al mărfurilor im&ortate" %nscris %n contract" %n factură şi %n
documentele de trans&ort. 9eoarece &revederile acordului urmau să ai)ă valoare de
recomandare" &entru &revenirea %nscrierii unor &reţuri fictive %n factură" numeroase state
au menţinut %n continuare aşa numitul >dre&t de &reemţiune? " &otrivit căruia marfa &oate
fi cum&ărată de stat la &reţul de facturare.
>F. axele vamale specifice se sta)ilesc şi sunt &lătite ca o &relevare )ănească &e
fiecare unitate de volum din mărfurile im&ortate ,tonă" )ucată" etc.. 4le elimină riscul
/
9eteşan !l. >Mexicon (romovarea şi derularea ex&orturilor?" su&liment la Revista 4conomică" *ucureşti
1AB3" & /4/ 6 /+A
&reţurilor de facturare artificiale" dar sunt insensi)ile faţă de oscilaţia &reţurilor" aşa %nc5t"
odată cu scum&irea mărfurilor im&ortate" rata &rocentuală a &rotecţiei scade" iar statul
este li&sit de &osi)ilitatea %ncasării unui cuantum s&orit de taxe fiscale. 2n sc-im)"
reducerea &reţului de im&ort accentuea0ă caracterul &rotecţionist al taxei s&ecifice" al
cărei &rocent creşte" iar &relevările fiscale nu se diminuea0ă.
)F. axele vamale mixte &resu&un a&licarea unei taxe ad valorem &este o taxă
s&ecifică ,de exem&lu" o taxă s&ecifică de 1.DDD.DDD &este o taxă ad valorem de AI.. 4le
corectea0ă astfel de0avanta7ul diminuării efectului &rotecţionist al taxei s&ecifice odată cu
scum&irea mărfurilor din im&ort. !u o utili0are frecventă.
9u&ă modul de stabilire sau fixare de către stat" taxele vamale se %m&art %n &atru
cate'orii<
1.autonome ,sau 'enerale.
2. convenţionale ,sau contractuale.
3. &referenţiale ,de favoare.
4. de retorsiune ,de răs&uns. 6 a. taxele antidum&in'
6 ). taxele com&ensatorii
1. axele vamale autonome au caracter necontractual. 1unt sta)ilite %n mod
unilateral de autorităţile 'uvenamentale ale statului" inde&endent de &artenerii comerciali
vi0aţi.
9e re'ulă" aceste taxe se &erce& asu&ra mărfurilor care &rovin din ţările cu care
statul res&ectiv nu are %nc-eiate acorduri comerciale şi nu se a&lică %n relaţiile cu aceste
state clau0a naţiunii celei mai favori0ate. !ltfel s&us" aceste taxe se a&lică %n afara
re'imului Clau0ei naţiunii celei mai favori0ate şi de aici decur' două trăsături
caracteristice ale acestora< au un nivel foarte ridicat ,fiind deseori &ro-i)itive. şi nu fac
o)iectul ne'ocierilor" constituind o &uternică )arieră %n calea sc-im)urilor comerciale
dintre state.
,. axele vamale convenţionale au un caracter contractual fiind sta)ilite &e )a0ă
de acorduri sau convenţii comerciale )i sau multilaterale. Ca re'ulă 'enerală" acestea se
&erce& mărfurilor &rovenind din ţările care %şi acordă reci&roc Clau0a naţiunii celei mai
favori0ate. 9eci ele se a&lică %n re'imul Clau0ei naţiunii celei mai favori0ate şi de aici
decur' două trăsături caracteristice< sunt mult mai reduse dec5t cele autonome şi %n
'eneral fac o)iectul ne'ocierilor tarifare %n cadrul !cordului eneral &entru Tarife şi
Comerţ. ;ivelul lor este destul de redus" fiind situat de re'ulă su) 1DI.
7. axele vamale preferenţiale sunt taxe foarte reduse ,uneori c-iar 0ero. care se
a&lică tuturor sau numai anumitor mărfuri im&ortate din anumite ţări şi care nu se extind
asu&ra mărfurilor &rovenind din celelalte ţări. 4le sunt o dero'are de la Clau0a naţiunii
celei mai favori0ate. !u ca sco& favori0area im&orturilor de anumite &roduse sau din
anumite ţări. !stfel de taxe sunt &racticate de H4 %n relaţiile cu ţările asociate" de ţările
de0voltate &entru im&orturile din statele %n curs de de0voltare" )eneficiare ale sistemului
enerali0at de (referinţe şi %n ra&orturile dintre o serie de state %n curs de de0voltare
,&rintre care şi Rom5nia. care au instituit %n relaţiile reci&roce ,&rin >(rotocolul celor
13?. sistemul lo)al de (referinţe comerciale.
+. axele vamale de retorsiune se a&lică de către stat ca re&resalii şi ca răs&uns la
&olitica comercială neloială a altor state ,&olitica de dum&in' şi &olitica de su)venţionare
a ex&orturilor.. Cele mai frecvente forme ale taxelor de retorsiune sunt< taxele
antidum&in'" e'ale sau mai mari dec5t scăderea artificială a &reţurilor de ex&ort şi taxele
com&ensatorii care urcă &reţul cu o diferenţă ce com&ensea0ă reducerea de &reţ &ermisă
de su)venţiile de ex&ort. Taxele de retorsiune au caracter &aratarifar. 4le se a&lică &este
nivelul taxelor tarifare şi varia0ă %n mod ar)itrar &e &erioade" &roduse şi ţări" av5nd &rin
aceasta un &ronunţat efect discriminatoriu.
1co&urile %n care se %nscriu taxele vamale sunt" %n &rinci&al" de ordin fiscal şi
&rotecţionist. 1co&ul final se concreti0ea0ă %n &rocurarea de venituri &entru )u'etul de
stat" care sunt cu at5t mai mari cu c5t sunt mai ridicate nivelul taxelor vamale şi
cantităţile comerciale. 1co&ul &rotecţionist al taxelor vamale &revalea0ă ca im&ortanţă şi
se materiali0ea0ă %n &rote7area economiei naţionale su) diferite as&ecte ca< s&orirea
com&etitivităţii unor ramuri şi sectoare de activitate aflate %n situaţia de inferioritate
com&arativă su) as&ectul &reţului faţă de străinătate= &rotecţia unor cate'orii sociale &rin
redistri)uirea veniturilor %n favoarea lor ,&e calea )u'etului &rin acordarea de &rime"
su)venţii" etc. sau a susţinerii unor &reţuri de v5n0are mai ridicate la &rodusele lor" la
adă&ostul taxelor vamale.= creşterea 'radului de utili0are a forţei de muncă şi a&ărarea
nivelului %nalt al salariilor= %m)unătăţirea ra&orului de sc-im) şi a situaţiei )alanţei
comerciale de &lăţi. 4fectul &rotecţionist al taxei vamale se &ro&a'ă %n economie &rin
mecanismul &reţurilor.
B
9esi'ur taxa vamală afectea0ă %n &rimul r5nd &e im&ortator care tre)uie să verse
la autorităţile fiscale o sumă de )ani cores&un0ătoare nivelului taxei vamale evidenţiată %n
tariful vamal. Im&ortatorul trece %nsă taxa vamală asu&ra &reţului de v5n0are al
&rodusului" astfel %nc5t ultimul care su&ortă taxa vamală este consumatorul. 2n 'eneral"
&reţul unui &rodus im&ortat este mai ridicat dec5t al &rodusului auto-ton similar" ţin5nd
seama de fa&tul că &rodusul auto-ton nu su&ortă nici o im&unere fiscală cu caracter
vamal %n tim& ce &rodusul im&ortat este su&us &relevării vamale.
2n acest fel se crea0ă o &referinţă &entru &rodusul auto-ton" avanta75nd &e
&roducătorii din ţara res&ectivă %n ra&ort cu ex&ortatorii străini. Taxa vamală %n vi'oare
%ntr6o ţară nu afectea0ă %nsă numai &e im&ortator şi &e consumator ci şi &e ex&ortatorul
străin %ntruc5t scum&irea im&orturilor &rin &erce&erea taxei vamale conduce la reducerea
cererii &entru ex&orturile sale. Ca urmare" su) &resiunea de a nu &ierde &iaţa de desfacere
a &roduselor sale" ex&ortatorul este silit să reducă &reţul de v5n0are" su&ort5nd %n fa&t
incidenţa taxei vamale.
;u %n toate ca0urile taxa vamală este &e de&lin trecută asu&ra &reţului &rodusului
de im&ort. 4ste &osi)il ca %n &ractică im&unerea fiscală să o su&orte &arţial im&ortatorul
,care ma7orea0ă &reţul &rodusului im&ortat." &arţial ex&ortatorul ,care reduce &reţul de
v5n0are a &rodusului său de ex&ort." sau să fie &e de&lin su&ortată de ex&ortator" %n
funcţie de ra&ortul dintre cerere şi oferta &e &iaţă. Ra&ortul dintre &ovara vamală şi &reţul
&e care %l va &lăti %n final consumatorul este" desi'ur" influenţat de &olitica &e care o are
&e &iaţă ex&ortatorul" res&ectiv im&ortatorul.
2n teoria tarifară se consideră" &entru sim&lificare" că economia naţională este
com&usă din trei factori şi anume< consumatorii auto-toni de &roduse im&ortate"
&roducătorii auto-toni de &roduse similare şi 'uvernul care a&lică taxa vamală.
!&licarea unei taxe vamale are următoarele consecinţe< consumatorii auto-toni au
de &ierdut" &roducătorii auto-toni au de c5şti'at ,venitul fiscal.. Ma o &rimă &rivire" ar
&ărea avanta7os fa&tul că din introducerea taxei vamale două din trei elemente c5şti'ă şi
unul &ierde.
B
-i)uţiu !. >Tendinţe %n &olitica comercială a ţărilor vest6euro&ene?" 4d. (olitică" *ucureşti" 1A/3
(ro)lema este %nsă că suma &e care o &ierde consumatorul este mai mare dec5t
suma c5şti'urilor reali0ate de &roducători şi 'uvern %m&reună. !ceastă afirmaţie tre)uie
%nsă demonstrată.
A
(entru ca taxele vamale să6şi %nde&linească rolul de instrument de &rotecţie şi
de0voltare a economiei naţionale este necesară o diferenţiere 7udicioasă a nivelului lor" %n
tim&" &e mărfuri sau &e 'ru&e de mărfuri. (rodusele &entru care a&licare taxei vamale se
7ustifica sunt acelea a căror &roductivitate efectivă sau &otenţială se situea0ă &este nivelul
mediu al &roductivităţii sociale.
1D
2n ceea ce &riveşte nivelul taxei vamale" aceasta tre)uie să com&ense0e decala7ul
dintre &reţul intern mai ridicat al &rodudului indi'en şi cel mai scă0ut al &rodusului
im&ortat. 2n tim& ce mărimea taxei se va diminua &e măsură ce activitatea res&ectivă %şi
va s&ori com&etitivitatea su) as&ectul &reţului" al calităţii" etc.
Reali0area efectului &rotecţionist este %n mare măsură condiţionată şi de
com&ortamentul cum&ărătorului" res&ectiv de elasticitatea &reţ a cererii" &entru &rodusele
auto-tone şi din im&ort. 9acă din motive extraeconomice ,o)işnuinţă" 'usturi" sno)ism"
&u)licitate" etc.. consumatorul manifestă reţineri faţă de &rodusele auto-tone" &refer5ndu6
le &e cele străine" sistemul de &rotecţie este ineficient c-iar dacă el com&ensea0ă
-andica&ul de &reţ al mărfii indi'ene. 2n a&recierea efectului &rotecţionist al taxelor
vamale" a'enţii de comerţ exterior tre)uie să ia %n considerare nu doar rata nominală ci şi
rata efectivă a &rotecţiei.
11
Rata nominală a &rotecţiei este cea %nscrisă %n Tariful Famal. Rata efectivă a
&rotecţiei diferă de cea nominală %ntruc5t ea se referă numai la valoarea adău'ată &e &lan
intern. Faloarea adău'ată include de re'ulă valoarea nou creată" res&ectiv mano&era şi
amorti0ările.
Factorii de care de&inde nivelul efectiv al &roducţiei sunt nivelul taxelor vamale
nominale asu&ra &rodusului finit şi res&ectiv materiilor &rime şi semifa)ricatelor
im&ortate şi &onderea elementelor &rovenite din im&ort %n structura &reţului.
A
$.*.Jrauss" T-e ;eK (rotectionism= T-e Lelfare 1tate and International Trade= !n Introductional Centre
for 4conomic (olicN" 1tudies *oo8" ;eK Cor8 HniversitN (ress" 1A/B" & 2/4
1D
$anoilescu $." >Forţele naţionale &roductive şi comerţul exterior. Teoria &rotecţionismului şi a
sc-im)ului internaţional?" 4d. 1tiinţifică" *ucureşti" 1AB3" & 1A4
11
@uţă ;." >Curs de comerţ internaţional şi &olitici comerciale?" !14" *ucureşti" 1ABA" & 1A4
(uiu !l." >Relaţii economice internaţionale" ca0uri" lucrări a&licative şi mono'rafii?" !14" *ucureşti" 1AB4"
& 4/
2n 'eneral" rata efectivă a &roducţiei &resu&une luarea %n considerare a taxei
vamale nominale %n ra&ort numai cu acele elemente ale &reţului care sunt re0ultate ale
activităţilor din economia naţională.
Formula de calcul a ratei &rotecţiei efective este<
Re H ERf IPf – R%IP%FEPf – P%FI155" unde
Re O Rata &rotecţiei efective
Rf O Taxa vamală nominală asu&ra &rodudului finit ,%n &rocente.
Rm O Taxa vamală asu&ra materiei &rime im&ortate şiE sau im&orturilor de
com&letare
(f O (reţul &rodusului finit
(m O 1uma &reţurilor materiilor &rime şiE sau a &roduselor im&ortate
;ivelul &roducţiei efective este cu at5t mai ridicat cu c5t taxa vamală nominală
asu&ra &rodusului finit este mai ridicată iar cea asu&ra materiilor &rime şi
semifa)ricatelor din im&ort tinde s&re 0ero.
Comerţul internaţional contem&oran oferă numeroase exem&le de &roduse cu rate
de &rotecţie efective excesiv de ridicate. Factorii care inluenţea0ă rata &rotecţiei efective
sunt nivelul celor două taxe vamale" la &rodusul finit şi la materia &rimă" inclusv dis&ersia
tarifară" &recum şi 'radul de &relucrare a &roduselor sau" altfel s&us" &ro&orţia %n care se
com)ină factorii de &roducţie.
(utem conclu0iona s&un5nd că<
6 &rotecţia efectivă varia0ă &ro&orţional cu nivelul taxei vamale nominale
&erce&ută asu&ra &rodusului finit şi invers &ro&orţional cu nivelul taxei vamale nominale
&erce&ută asu&ra materiei &rime ce intră %n com&onenţa &rodusului finit=
6 &rotecţia efectivă varia0ă direct &ro&orţional cu nivelul dis&ersiei tarifare" dacă
aceasta creşte" s&oreşte şi nivelul &rotecţiei efective şi invers=
6 cu c5t &onderea mano&erei ,valorii nou create. %ncor&orată %n &rodusul finit este
mai mică iar &onderea materiei &rime este mai mare" deci cu c5t 'radul de &relucrare al
&rodusului su&us im&unerii vamale este mai redus c-iar %n condiţiile &erce&erii unei taxe
vamale nominale scă0ută asu&ra &rodusului finit" cu at5t rata &rotecţiei efective este mai
ridicată şi invers.
1.,.1.+ R('!' 9.A.T.T., &)t!&'%ente &' O.M.C., <n "i-in:& "e*'e%ent="ii
inte"n&:i(n&'e & t&;e'(" -&%&'e
AF P&"ti)i&"e& R(%Aniei '& 9.A.T.T.
!cord5nd o atenţie deose)ită de0voltării relaţiilor comerciale cu toate ţările
lumii" fără deose)iri de or5nduire socială" Rom5nia şi6a manifestat interesul faţă de
activitatea desfăşurată de .!.T.T. cu mulţi ani %n urmă. 4a a &artici&at %n calitate de
o)servator la .!.T.T. %ncă din 1A+/" la invitaţia secretarului .!.T.T." iar %n iulie 1AA3 a
fost sta)ilită o le'ătură cu caracter te-nic %ntre Centrul de Comerţ Internaţional al
.!.T.T. şi Camera de Comerţ şi Industrie a Rom5niei.
2n iulie 1AB3 Rom5nia a adresat oficial cererea de adrare la .!.T.T. ca mem)ră
cu dre&turi de&line. 2n noiem)rie 1A3B Consiliul re&re0entanţilor a examinat cererea
Rom5niei şi a -otăr%t crearea unui 'ru& de lucru ,format din re&re0entanţii a 2/ de ţări
mem)re. care a ne'ociat cu ţara noastră condiţiile de aderare. 2n octom)rie 1A/1
Consiliul re&re0entanţilor a ado&tat %n unanimitate re&ortul 'ru&ului de lucru &recum şi
&rotocolul de aderare a convenit.
Conform &racticii u0uale a .!.T.T." &rotocolul de aderare a Rom5niei a fost
su&us votului &ărţilor contractante &rin cores&ondenţă şi ado&tat. !cest &rotocol a fost
semnat a&oi şi de Rom5nia ,1+ noiem)rie 1A/1. şi ca urmare ţara nostră a devenit
mem)ră cu dre&turi de&line a .!.T.T.
12
Intr5nd %n .!.T.T. ca mem)ră cu dre&turi
de&line" Rom5nia )eneficia0ă de o serie de avanta7e" cu im&licaţii &o0itive asu&ra
sc-im)urilor noastre comerciale.
&F. (rin intrarea %n .!.T.T." Rom5nia a o)ţinut &e cale multilaterală Clau0a
naţiunii celei mai favori0ate din &artea ţărilor mem)re ,cu exce&ţia 1.H.!. care acordă
această clu0ă numai &e cale )ilaterală şi din &artea căreia a o)ţinut6o a)ia %n 1A/+. şi %n
consecinţă" )eneficia0ă de concesiile tarifare ne'ociate %n cadrul .!.T.T." concesii care
nu6i mai &ot fi retrase unilateral de către &ărţile contractante ,fără a6i acorda com&ensaţii
ec-ivalente..
12
! se vedea >(rotocolul de aderare a Rom5niei la !TT? %n lucrarea >!TT?" coord. $.(etrescu" 4d.
@tiinţifică si 4nciclo&edică" *ucureşti" 1AB/" & 1/D61/+
>F. !dmiterea Rom5niei la .!.T.T. ca &arte contractantă im&lică şi eliminarea
tre&tată a restricţiilor cantitative discriminatorii la ex&ortul de &roduse rom5neşti %n ţările
mem)re. (rotocolul de accesiune a Rom5niei la .!.T.T. ,&artea I" &unctele 3a şi 3).
consemnea0ă %n mod ex&res acest lucru<
7.&F >(ărţile contractante care menţin %ncă &ro-i)iţii sau restrictii cantitative
imcom&ati)ile cu articolul PII al .!.T.T. nu vor ma7ora ,a'rava. elementul
discriminatoriu al acestor restricţii" se an'a7ea0ă să6l elimine &ro'resiv şi %şi fixea0ă ca
o)iectiv să le su&rime &5nă la sf5rşitul anului 1A/4.
2n ca0ul %n care o)iectivul astfel convenit nu va fi reali0at şi" &entru motive
exce&ţionale" un număr limitat de restricţii vor fi %ncă %n vi'oare &5nă la 1 ianuarie 1A/A"
'ru&ul de lucru a &revă0ut la &ara'raful A că le va examina %n vederea eliminării lor.
7.>F (ărţile contractante vor notifica la intrarea %n vi'oare a &re0entului &rotocol şi
%naintea consultării &revă0ute la &ara'raful A de mai 7os" &ro-i)iţiile si restricţiile
cantitative discriminatorii %ncă a&licate %n acel moment im&orturilor &rovenite din
Rom5nia. !ceste notificări vor cu&rinde o listă de &roduse su&use acestor &ro-i)iţii şi
restricţii s&ecific5nd ti&ul restricţiilor a&licate ,contin'ente la im&ort" re'imul licenţelor"
interdicţii" etc.. &recum şi valoarea sc-im)urilor afectate cu &rodusele res&ective şi
măsurile ado&tate %n vederea eliminării acestor &ro-i)iţii şi restricţii conform &ara'rafului
&recedent.
7.)F Ca orice &arte contractantă" Rom5nia are dre&tul de a invoca &revederile
!cordului eneral &entru Tarife şi Comerţ şi de a folosi mecanismul consultărilor )i şi
multilaterale din cadrul .!.T.T. &entru a6şi a&ăra interesele comerciale %n eventualitatea
%n care anumite măsuri de &olitică comercială ale &artenerilor din .!.T.T. i6ar aduce
&re7udicii. 2n acest sens se fac &reci0ări %n mod ex&res %n &rotocolul de accesiune a
Rom5niei la .!.T.T. ,&artea I" &unctele + şi 3..
1. Ma %nce&utul celui de6al doilea an" du&ă intrarea %n vi'oare a &re0entului
&rotocol" la fiecare doi ani %n continuare sau %n orice alt an" la cererea ex&resă a unei &ărţi
contractante sau a Rom5niei" se vor ţine consultări %ntre Rom5nia şi &arţile contractante %n
cadrul 'ru&ului de lucru ce va fi sta)ilit %n acest sco& &entru a examina evoluţia
comerţului reci&roc şi măsurile luate conform &revederilor acestui &rotocol. !ceste
consultări se vor ţine conform &rocedurilor !nexei ! la &re0entul &rotocol. Recomandări
cores&un0ătoare vor fi făcute Rom5niei sau &ărţii contractante res&ective.
2. 2n a&licarea &revederilor enunţate la &ara'raful +" cu cel &uţin trei luni %naintea
unei consultări" o &arte contractantă va &utea cere Rom5niei sau Rom5nia va &utea cere
&ărţii contractante să intre %n consultări cu ea. #rice cerere de acest fel va fi notificată
&ărţilor contractante?.
)F. (re0enţa Rom5niei %n cadrul .!.T.T. ca mem)ră cu dre&turi de&line %i oferă
&osi)ilităţi su&limentare &entru &romovarea intereselor ei comerciale.Rom5nia va &utea
milita" %n s&ritul &revederilor .!.T.T." &entru crearea de condiţii favora)ile şi reci&roc
avanta7oase %n ce &riveşte desfăşurarea relaţiilor comerciale cu &ărţile contractante.
0F. 9atorită fa&tului că şi du&ă instituţionali0area H;CT!96ului şi .!.T.T.6ului
a rămas &rinci&alul mecanism instrituţional %n care se de0)at şi se ne'ocia0ă facilităţile
concrete %n domeniul comerţului internaţional şi al &oliticii comerciale" Rom5nia are
&osi)ilităţi lăr'ite de informare cu &rivire la acţiunile viitoare ale ţărilor mem)re %n
domeniul &oliticii comerciale ceea ce va &ermite să ado&te la momentul o&ortun măsurile
cores&un0ătoare menite să6i a&ere interesele" fără a contraveni &revederilor .!.T.T.
(re0enţa Rom5niei %n .!.T.T. %i va &ermite o mai mare ada&ta)ilitate la condiţiile de
desfăşurare a comerţului internaţional şi de &romovare a sc-im)urilor sale comerciale.
eF. 2n sf5rşit" a&artenenţa la .!.T.T. a Rom5niei" ca ţară %n curs de de0voltare" %i
oferă &osi)ilitatea de a )eneficia de măsurile s&eciale ado&tate de &ărţile contractante %n
favoarea acestui 'ru& de ţări" &otrivit &revederilor &ărţii IF din !cordul eneral &entru
Tarife şi Comerţ.
(rotocolul de aderare la .!.T.T. a Rom5niei a %nscris o serie de o)li'aţii ce revin
ţării noastre" %n sc-im)ul avanta7elor &e care le6a o)ţinut sau le va deţine din &arte
celorlalţi mem)ri. #)li'aţiile ,an'a7amentele. Rom5niei au fost %nscrise %n !nexa *
,Mista Rom5niei..
13
&F. Rom5nia s6a an'a7at &rin &rotocolul de accesiune să6şi diversifice im&orturile
de mărfuri din ţările mem)re ale .!.T.T. %n acelaşi ritm %n care vor creşte im&orturile
totale &otrivit &revederilor %nscrise %n &lanurile noastre cincinale şi anuale. !cest
an'a7ament este formulat %n mod ex&res %n &rotocol astfel<
13
@uţă ;. >Comerţ internaţional şi &olitici comerciale contem&orane?" 4d. !ll" *ucureşti" 1AA+" & 22/
>1. 1u) re0erva &revederilor &ara'rafului de mai 7os" Rom5nia" &e )a0a
an'a7amentului reci&roc" care este inerent !cordului eneral" va de0volta şi diversifica
comerţul său cu &ărţile contractante luate %m&reună şi intenţionea0ă ferm să s&orească
im&orturile sale din &ărţile contractante luate %m&reună cu o rată nu mai mică dec5t
creşterea im&orturilor totale rom5neşti &revă0ute %n &lanurile cincinale.
2. Ma 1 ianuarie 1A/3 şi %n continuare" la data s&ecificată %n &ara'raful 1 al
articolului PPFIII al !cordului eneral" sau la orice altă dată" %n ca0ul că Rom5nia
decide să introducă un tarif vamal" Rom5nia &oate" %n urma ne'ocierilor şi cu acordul
&ărţilor contractante" să modifice an'a7amentul sau conform &ara'rafului 1 de mai sus" %n
ca0ul %n care aceste ne'ocieri nu vor duce la un acord %ntre Rom5nia şi &ărţile
contractante" Rom5nia va fi li)eră totuşi să6şi modifice acest an'a7ament. (ărţile
contractante vor fi atunci li)ere să6şi modifice an'a7amentele" %n condiţii ec-ivalente.?
(rin (rotocolul de accesiune" Rom5nia şi6a re0ervat dre&tul să6şi modifice
an'a7amentul cantitativ faţă de im&ort ,ex&erimental a introdus tariful vamal la 1 ianuarie
1A/4 şi definitiv la 1 ianuarie 1A//." dar nu şi6a sc-im)at an'a7amentul cantitativ.
>F. Ca şi celelalte &ărţi contractante Rom5nia s6a an'a7at să res&ecte &revederile
!cordului eneral" să ţină la curent &artenerii din .!.T.T. cu informaţii &rivind
re'lementările de comerţ exterior din ţara nostră &rivind evoluţia comerţului exterior" a
)alanţei comerciale şi de &lăţi şi să contri)uie la )u'etul .!.T.T." ac-it5nd o coti0aţie
care se sta)ileşte &ro&orţional cu &onderea ce revine fiecărei ţări %n comerţul mondial.
)F. (rin (rotocolul de accesiune la .!.T.T." Rom5nia şi6a asumat anumite
o)li'aţii %n ce &riveşte &olitica valutară &e care o va urma at5ta vreme c5t va fi mem)ră a
Fondului $onetar Internaţional" %n sensul că va acţiona %n &ro)lemele valutare %n
conformitate cu s&iritul !cordului eneral. 2n toamna anului 1A/2" Rom5nia a fost
&rimită ca mem)ră at5t la Fondul $onetar Internaţional" c5t şi la *anca Internaţională
&entru Reconstrucţie şi 9e0voltare" fiind %n felul acesta o)li'ată să res&ecte statutul celor
două or'ani0aţii cu care cola)orea0ă .!.T.T.6ul.
#)iectivul &rinci&al al &artici&ării Rom5niei la .!.T.T. constă %n fructificarea
avanta7elor care decur' din calitatea de mem)ru cu dre&turi de&line %n vederea
%m)unătăţirii su)stanţiale a re'imului de ex&ort şi a structurii ex&ortului &e &ieţele
celorlalte ţări contactante. (e această linie" Rom5nia a &urtat tratative )ilaterale şi
multilaterale cu o serie de ţări mem)re ale .!.T.T. at5t &entru a &une %n concordanţă
&revederile acordurilor comerciale )ilaterale cu cele ale &rotocolului de aderare" c5t şi
&entru a urmări cum se trans&un %n &ractică aceste &revederi %n avanta7ul reci&roc al
&ărţilor.
A0e"&"e& R(%Aniei '& 9.A.T.T. #i &"ti)i&"e& '& R!n0& T(Ji(
Rom5nia a &artici&at cu interes la &re'ătirea şi desfăşurarea Rundei To8io. ! fost
&rima rundă de ne'ocieri comerciale la care ţara nostră a &artici&at ca mem)ru cu
dre&turi de&line %n .!.T.T. şi" %n această calitate şi6a &re0entat şi susţinut &unctul de
vedere %n le'ătură cu toate &ro)ele %nscrise &e ordinea de 0i a acestuia" milit5nd &entru
ado&tarea unor măsuri concrete ,%n s&iritul &revederilor &ărţii a &atra a .!.T.T. şi a
declaraţiei de la To8io din se&rem)rie 1A/3." menite să stimule0e ex&orturile ţărilor %n
curs de de0voltare &rin %nlăturarea sau atenuarea tuturor acestor o)stacole care mai
&ersistă %n calea acestora şi &entru crearea unui cadru tot mai favora)il &entru
desfăşurarea comerţului mondial %n 'eneral.
:ara nostră a aderat la ma7oritatea acordurilor" aran7amentelor şi &rotocoalelor
ne'ociate la această rundă. (rin 9ecretul Consiliului de 1tat nr. 1B3E 11 iunie 1ABD
Rom5nia a aderat la<
1.!cordul &rivind a&licarea articolului FII a !cordului eneral
&entru Tarife şi Comerţ" %nc-eiat la 12 a&rilie 1A/A şi &rotocolul la acest acord %nc-eiat la
1 noiem)rie 1A/A.
2. !cordul &rivind &rocedurile %n materie de licenţe ,autori0aţii. de
im&ort" %nc-eiat la eneva la 12 a&rilie 1A/A.
3. !cordul &rivind a&licarea articolului FI al !cordului eneral &entru
Tarife şi Comerţ" %nc-eiat la eneva la 12 a&rilie 1A/A.
4.!ran7amentul internaţional &rivind carnea de vită" %nc-eiat la eneva la 12
a&rilie 1A/A.
+. !cordul &rivind comerţul cu aeronave civile %nc-eiat la eneva la 12 a&rilie
1A/A.
3. (rotocolul de la eneva ,1A/A. anexă la !cordul eneral &entru Tarife şi
Comerţ" %nc-eiat la eneva la 3D iunie 1A/A.
/. 9ocumente referitoare la a&licarea unor &revederi ale !cordului eneral &entru
Tarife şi Comerţ" ado&tate la eneva" la 2B noiem)rie 1A/A<
a. 9eci0ia &rivind tratamentul diferenţiat şi mai favora)il. Reci&rocitate şi
&artici&are mai com&letă a ţărilor %n curs de de0voltare=
). 9eci0ia &rivind măsurile de salv'radare %n sco&ul de0voltării=
c. 9eclaraţii cu &rivire la măsurile comerciale luate %n sco&uri le'ate de
)alanţa de &lăţi=
d. $emorandumul de acord cu &rivire la notificări" consultări"
re'lementarea diferendelor şi su&rave'-ere.
(rin decretul Consiliului de 1tat nr. 31/E 14 octom)rie 1ABD Rom5nia a aderat la<
1. !cordul &rivind o)stacolele te-nice %n calea comerţului" %nc-eiat la eneva la
12 a&rilie 1A/A.
2. !ran7amentul internaţional &rivind &rodusele lactate" %nc-eiat la eneva la 12
a&rilie 1A/A.
(artici&5nd la aceste acorduri" ţara nostră va )eneficia de o serie de avanta7e cum
sunt< reducerea taxelor vamale la o serie de &roduse industriale şi a'ricole ex&ortate &e
&ieţele ţărilor &artenere din .!.T.T.= evitarea folosirii de către &artenerii din .!.T.T. a
metodelor de evaluare vamală %n sco&uri &rotecţioniste= a&licarea de &roceduri
sim&lificate" nediscriminatorii la eli)erearea licenţelor de im&ort &entru &rodusele
rom5neşti= evitarea folosirii normelor te-nice %n sco&ul creării de o)stacole artificiale %n
calea ex&orturilor de &roduse rom5neşti= &revenirea desc-iderii de &roceduri antidum&in'
%m&otriva ex&orturilor de &roduse rom5neşti şi a im&unerii a)u0ive de taxe antidum&in'
asu&ra acestora= asi'urarea de condiţii mai favora)ile &entru ex&orturile rom5neşti de
carne de vită şi &roduse lactate= uşurarea accesului &e &ieţele internaţionale &entru
&rodusele aeronautice rom5neşti.
2n sc-im)ul concesiilor tarifare şi netarifare de care ţara noastră )eneficia0ă &rin
acordurile convenite %n cadrul Rundei To8io şi la care a aderat" av5nd %ncă statut de ţară
%n curs de de0voltare" Rom5nia a notificat &ărţilor contractante contri)uţia sa %n cadrul
ne'ocierilor iniţiate de .!.T.T. ,runda To8io. care cu&rinde<
6 o declaraţie 'enerală &rivind &olitica Rom5niei de de0voltare a sc-im)urilor
comerciale" inclusiv im&orturile" cu toate &ărţile mem)re .!.T.T. , %n )a0a
an'a7amentului cantitativ.=
6 o listă de cesiuni anuale oferite de &ărţile contractante care cu&rinde acordarea
de reduceri de taxe vamale de im&ort de la 2DI &5nă la +DI la un număr de 1AB de
&o0iţii şi su)&o0iţii tarifare şi consolidări de taxe vamale &entru alte 1/ &o0iţii tarifare=
lista Rom5niei a&ro)ată &rin 9ecretul Consiliului de 1tat nr. 13BE 11 iunie 1ABD este
%ncor&orată %n (rotocolul de la eneva ,1A/A. !nexa la !cordul eneral &entru tarife şi
Comerţ=
6 eliminarea de taxe vamale la im&ortul de avioane civile %n ţara nostră" inclusiv
ansam)le" su)ansam)le" materiale şi &iese desc-im) destinate construcţiei" re&araţiei şi
%ntreţinerii unor astfel de &roduse=
6 reducerea coeficientului de evaluare vamală de la 2DleiE 1 dolar la 1BleiE 1 dolar
ceea ce ec-ivalea0ă cu o reducere de circa 1DI a cuantumului taxelor vamale de im&ort
&erce&ute efectiv asu&ra mărfurilor im&ortate %n ţara nostră=
6 an'a7amentul Rom5niei de a &erfecţiona %n continuare informarea &artenerilor
din .!.T.T. asu&ra economiei şi comerţului nostru exterior şi cu &rivire la le'islaţia din
acest domeniu.
!v5nd %n vedere că re0ultatele rundei To8io" deşi %n 'eneral )une" se situea0ă su)
nivelul scontat" mai ales %n ceea ce &riveşte interesele ţărilor %n curs de de0voltare"
Rom5nia va milita şi %n continuare &entru %nlăturarea o)stacolelor care mai &ersistă %n
calea comerţului internaţional şi &entru instaurarea unei noi ordini %n domeniul relaţiilor
economice internaţionale.
P(@i:i& R(%Aniei '& "e!ni!ne& %ini$te"i&'= & 9.A.T.T. 0in ,+ – ,4 n(ie%>"ie 146,
2n noiem)rie 1AB2 a avut loc la eneva reuniunea ministerială a &ărţilor
contractante ale .!.T.T. 2n declaraţia ministerială ado&tată la sf5rşitul acestei reuniuni"
s6au consemnat următoarele<
6 cri0a &rofundă şi &relun'ită a economiei mondiale a afectat &uternic &roducţia şi
sc-im)urile comerciale= ca&acitatea de im&ort a ţărilor %n curs de de0voltare factor
esenţial al de0voltării lor economic" s6a redus şi nu mai constituie un element dinamic
ca&a)il să susţină ex&ortul ţărilor de0voltate= %n aceste condiţii sistemul comercial
multilateral a cărui )a0ă 7uridică o constituie !cordul eneral &entru Tarife şi Comerţ"
este 'rav &ericlitat= &resiunile &rotecţioniste s6au am&lificat" a slă)it res&ectarea
&rinci&iilor de )a0ă ale .!.T.T. şi s6au accentuat unele nea7unsuri %n funcţionarea
sistemului .!.T.T.=
6 re0ultatele rundei To8io" şi %n &rimul r5nd a&licarea reducerilor de taxe vamale
conform calendarului sta)ilit" au adus un anumit dinamism %n funcţionarea sistemului
comercial cu toate acestea a cresut şi numărul şi 'ravitatea diferenţelor dintre &ărţile
contractante" multe dintre acestea răm5n5nd nesoluţionate" ceea ce demonstrea0ă serioase
creanţe %n funcţionarea !crorului eneral=
6 &ărţile contractante recunosc că datorită interde&endenţei dintre economiile
naţionale nici o ţară nu &oate re0olva %n mod i0olat &ro)lemele sale comerciale şi că
soluţionarea acestor &ro)leme ar fi %n mai mare măsură uşurată &rintr6o acţine &aralelă %n
domeniul monetar şi financiar.
(artici&5nd la aceasta reuniune ministerială a .!.T.T." dele'aţia ţării nostre a
militat &entru trans&unerea corectă %n &ractică at5t a &revederilor .!.T.T. c5t şi a
acordurilor ne'ociate la reuniunea de la To8io şi &entru evitarea ado&tării de noi măsuri
&rotecţioniste care afectea0ă" %n &rimul r5nd" comerţul exterior al ţărilor %n curs de
de0voltare.
2n declaraţia
14
făcută de şeful dele'aţiei noastre la această reuniune au fost
su)liniate următoarele idei de )a0ă care ex&rimă &o0iţia Rom5niei %n domeniul relaţiilor
economice internaţionale<
6 necesitatea de0voltării li)ere" fără o)stacole şi discriminări" a relaţiilor
comerciale internaţionale" a relansării activităţii economice şi instaurării de ra&orturi
ec-ita)ile %ntre state %n conformitate cu cerinţele noii ordini economice internaţionale=
6 necesitatea ado&tării de măsuri concrete &entru extinderea tratamentului
&referenţial %n favoarea ţărilor %n curs de de0voltare" formulării şi a&licării de re'uli
comerciale cu caracter nediscriminatoriu=
14
!ccord eneral sur les Tarifs 9ouaniers et le Commerce6 Trente-uitieme session= Reunion ministerial
,novem)re1AB2.= 9eclaration faite &ar 1.4.;. -eor'-e 9ol'u" viceQminister des affaires etran'eres de la
Roumanie
6 re0olvarea &ro)lemelor financiare care afectea0ă ţările %n curs de de0voltare"
&ro)leme 'enerate de marile datorii externe acumulate de aceste ţări ca urmare a &oliticii
statelor de0voltate.
6 reafirm5nd &o0iţia &rinci&ală a ţării noastre faţă de &ractica &rofund ne'ativă a
unor ţări mem)re .!.T.T. de a recur'e la sancţiuni economice" la em)ar'ouri sau alte
măsuri a&licate &e criterii neeconomice" şeful dele'aţiei Rom5niei la reuniunea
ministerială s6a &ronunţat %m&otriva unor asemenea măsuri şi &entru %nlăturarea oricăror
discriminări şi condiţionări &olitice sau de altă natură. (entru a&licarea Clau0ei naţiunii
celei mai favori0ate %ntre toate ţările lumii &otrivit &rinci&iilor fundamentale ale .!.T.T."
relaţiile economice dintre state tre)uie să se %ntemeie0e &e de&lină e'alitate %n dre&turi" &e
avanta7ul reci&roc şi să se desfăşoare %n afara oricăror condiţionări de ordin &olitic şi a
&ricărui amestec %n tre)urile interne ale altor state.
P&"ti)i&"e& R(%Aniei '& &0(t&"e& De)'&"&:iei 0e '& P!nt& 0e' E$te
2n se&tem)rie 1AB3 are loc reuniunea ministerială a .!.T.T.6ului de la (unta del
4ste ,Hru'uaN. care marc-ea0ă desc-iderea oficială a celei de6a FIII6a rundă de
ne'ocieri comerciale. Reuniunea s6a soldat %n cele din urmă cu ado&tarea >9eclaraţiei
ministeriale &rivind runda Hru'uaN?. 2n &ream)ulul acestei declaraţii se &reci0e0ă că a
fost creat un Comitet de ;e'ocieri Comerciale care să coordone0e lucrările noii runde din
cadrul .!.T.T. şi să ia măsurile cores&un0ătoare &entru ca ne'ocierile să %ncea&ă efectiv
in 1AB/. 16a mai sta)ilit ca ne'ocierile comerciale să se %nc-eie %n decurs de &atru ani"
adică &5nă la finele anului 1AAD.
Rom5nia" ca &arte contractantă a .!.T.T." s6a &ronunţat &entru or'ani0area unei
noi runde de ne'ocieri comerciale multilaterale deoarece a considerat" ca şi alte ţări" că
aceasta ar constitui un nou &rile7 de a se conveni o 'amă lar'ă de măsuri menite să ducă
la eliminarea sau atenuarea su)stanţială a &racticilor şi măsurilor &rotecţioniste tarifare şi"
&rin aceasta" la crearea condiţiilor &entru desfăşurarea normală a sc-im)urilor comerciale
internaţionale şi la transformarea efectivă a acestora %ntr6un factor eficient al de0voltării
economice %n toate statele lumii şi" %n &rimul r5nd" %n cele mai &uţin de0voltate.
(ornind de la str5nsa interde&endenţă dintre &ro)lemele comerciale şi cele
monetar6financiare şi cu luarea %n considerare a uriaşei datorii externe cumulate de ţările
%n curs de de0voltare" dele'aţia ţării noastre a formulat următoarele &ro&uneri<
1+
6 reducerea cu un &rocent im&ortant a datoriilor ţărilor %n curs de de0voltare" cu un
venit naţional de &5nă la 1DDD – 12DD RE locuitor=
6 anularea datoriilor ţărilor celor mai sărace" cu un venit naţional de &5nă la +DD –
3DD RE locuitor=
6 o reducere 'enerală de circa +D – /DI a datoriei celorlalte ţări %n curs de
de0voltare" diferenţiată &e 'ru&e de ţări" %m funcţie de venitul naţional şi de &otenţialul de
care di&sune=
6 reeşalonarea &e 1+ 62D de ani a restului datoriei cu do)andă de 3 – 4I sau fără
do)5ndă şi cu o &erioadă de 'aranţie de 3 – + ani=
6 sta)ilirea unui &ro'ram &entru &lăţile anuale %n cadrul datoriei externe care să nu
de&ăşească 1DI din %ncasările anuale o)ţinute din ex&orturile ţărilor %n curs de
de0voltare=
6 sta)ilirea unei limite maxime a do)5n0ilor &entru creditele vec-i care să nu
de&ăşească 3 – 4I iar sumele &lătite &este această limită să fie scă0ute din volumul
datoriei externe=
6 continuarea acordării de noi credite ţărilor %n curs de de0voltare %n condiţii
avanta7oase cu do)5n0i raţionale" de maximum +I.
Re@!'t&te'e "!n0ei U"!*!&K – n&t!"& #i $e%nifi)&:i& &n*&/&%ente'(" &$!%&te 0e
R(%Ani& <n )&0"!' "!n0ei
2n a&rilie 1AA4 a avut loc reuniunea ministerială a Comitetului &entru ;e'ocierile
Comerciale şi cu acest &rile7 s6a semnat la $arra)ec8 ,$aroc. de către 124 de state
>!ctul Final al Rundei Hru'uaN?. 9u&ă ratificarea acestui document de către statele
semnatare re0ultatele rundei au fost &use %n a&licare %nce&5nd cu anul 1AA+. !ctul final
este documentul &rin care &artici&anţii la ne'ocieri au reali0at următoarele<
1+
Intervention du la c-ef de la dele'ation de la Roumanie" Ilie Făduva" ministre du comerce exterieur et de
la coo&eration economiSue internationale.
6 au convenit !cordul de Creare a #r'ani0aţiei $ondiale de Comerţ ,#.$.C..
&recum şi o serie de declaraţii şi deci0ii ministeriale=
6 se an'a7ea0ă să su&ună acce&tării" conform &rocedurilor menţionate" acordul
&rivind crearea #.$.C.
#.$.C. este conce&ută ca o or'ani0aţie inde&endentă" %n afara sintemului #.;.H
dar care va lucra cu instituţiile şi or'ani0aţiile cu caracter economic" inclusiv cele din
sistemul #.;.H.
#.$.C. constituie forul multilateral de &unere %n a&licare a ansam)lului măsurilor
de li)erali0are a comerţului cu mărfuri" servicii şi dre&turi de &ro&rietate intelectuală" de
desfăşurare de noi runde de ne'ocieri &entru extinderea li)erali0ării %n comerţul cu
&roduse a'ricole" industriale şi cu servicii &recum şi de su&rave'-ere multilaterală a
&unerii %n a&licare a &revederilor referitoare la re'ulile" disci&lina şi &racticile de comerţ
convenite.
2ntre re0ultatul vi05nd li)erali0area şi re'lementarea comerţului internaţional
incluse %n !ctul Final &ot fi menţionate %n &rinci&al<
&F. sporirea oportunităţilor de export prin!
6 reducerea cu 4DI a taxelor vamale de im&ort &entru &rodusele industriale şi
a'ricole= ma7oritatea reducerilor convenite vor fi &use %n &ractică tre&tat" %n + tranşe
e'ale" eşalonate &e 4 ani=
6 reducerea &ro'resivă &e &arcursul unei &erioade de 3 ani a s&ri7inului intern
acordat a'riculturii" %n medie cu 2DI %n ţările industriale şi cu 13"3I &entru ţările %n curs
de de0voltare" %ntr6o &erioadă de 1D ani &entru ţările de0voltate şi 3 ani &entru ţările %n
curs de de0voltare=
6 reducerea &ro'resivă %n ţările industriali0ate" cu 3I a cuantumului su)venţiilor
de ex&ort &entru &rodusele a'ricole şi cu 21I a cantităţilor de ex&orturi su)venţionate"
%ntr6o &erioadă eşalonată &e 3 ani=
6 acordul &revede o mai mare trans&arenţă şi &revi0i)ilitate a re'imurilor de
im&ort %n s&ecial datorită transformării %n taxe vamale a tuturor măsurilor netarifare
a&licate conform metodolo'iei convenite=
6 li)erali0area totală &e &arcursul unei &erioade de 1D ani a ex&ortului de &roduse
textile" &rin creşterea &ro'resivă a nivelului cotelor de acces &racticate %n &re0ent de o
serie de ţări industriali0ate" &recum şi reducerea" %n &reala)il" a taxelor vamale de im&ort
la aceste &roduse" astfel %nc5t +1I din &roduse să fie inte'rate %n .!.T.T. &5nă la 1
ianuarie 2DD2" iar restul nu mai t5r0iu de 1 ianuarie 2DD+.
>F. întărirea şi consolidarea regulilor de acţiune împotriva practicilor de
concurenţă neloială în comerţul internaţional de mărfuri prin!
6 limitarea recur'erii la su)venţiile de ex&ort şi &reci0area mai clară a
modalităţilor de a&ărare contra acestor &ractici &rin instituirea de măsuri com&ensatorii=
6 %ntărirea modalităţilor de acţiune %m&otriva &racticilor dum&in' şi de eludare a
măsurilor anti6dum&in'=
6 introducerea de noi re'uli vi05nd folosirea licenţelor de im&ort ca instrument de
administrare a unor restricţii la im&ort şi evitarea folosirii licenţelor &entru accentuarea
restricţiilor res&ective=
6 de0voltarea re'ulilor &rivitoare la &osi)ilităţile de recur'ere la &rotecţie &rin
măsuri de salv'radare %n situaţiile de creştere masivă a im&orturilor unor &roduse care
riscă să &roducă sau au &rodus de7a un &re7udiciu 'rav &roducţiei naţionale=
6 consolidarea şi &reci0area &osi)ilităţilor de recur'ere la măsurile de &rotecţie %n
situaţii de dificultăţi ale )alanţelor de &lăţi.
)F. liberalizarea comerţului cu servicii prin convenirea acordării multilaterale a
"lauzei naţiunii celei mai favorizate şi a tratamentului naţional, precum şi prin luarea de
angajamente iniţiale de liberalizare pe domenii şi sectoare specifice.
0F. Principul tratamentului diferenţiat şi mai favorabil pentru ţările în curs de
dezvoltare a fost extins în negocieri, urmare a recentelor evoluţii din #uropa, şi asupra
ţărilor în tranziţie la economia de piaţă. !cest &rinci&iu este reflectat %n re0ultatele
rundei Hru'uaN &rin<
6 an'a7amentele mai mici" com&arativ cu cele ale ţărilor industriali0ate" cu &rivire
la nivelul reducerilor taxelor vamale de im&ort &entru &rodusele industriale şi a'ricole=
6 an'a7amentele mai reduse &rivind diminuarea s&ri7inului intern &entru
a'ricultură" %n &aralel cu excluderea din aceste an'a7amente a unor forme de s&ri7in
s&ecific ţărilor %n curs de de0voltare sau necesare &entru asi'urarea trecerii a'riculturii la
mecanismele economiei de &iaţă %m ţările aflate %n tran0iţie=
6 &erioade mai lun'i ,&5nă la 1D ani. &entru &unerea &ro'resivă %n a&licare a
an'a7amentelor de li)erali0are &entru &rodusele a'ricole.
eF. finalizarea negocierilor, în cadrul rundei $rugua% şi semnarea &ctului 'inal
de către (2) ţări în aprilie (**), constituie o cotitură clară şi fermă a comunităţii
internaţioanale spre cooperare şi conlucrare pe bază de reguli de comerţ unanim
acceptate.
fF. natura şi semnificaţia angajamentelor asumate de +om,nia în cadrul rundei
$rugua%!
6 &entru Rom5nia" runda Hru'uaN este a doua la care a &artici&at" dar &rima la
care a &utut să &artici&e efectiv la ne'ocieri" ca şi celelalte &ărţi contractante şi acce&tă
să6şi asume an'a7amente &e )a0a criteriilor şi modalităţilor s&ecifice unei economii de
&iaţă=
6 %n concordanţă cu niveul său de de0voltare" cu o)iectivele şi dificultăţile
tran0iţiei la economia de &iaţă" Rom5nia a acţionat %n ultimii trei ani de desfăşurare a
rundei Hru'uaN ,1AA1 – 1AA3. şi %ndeose)i %n fa0a finală a ne'ocierilor %n următoarele
direcţii &rinci&ale<
1. includerea %n instrumentele 7uridice ne'ociate de flexi)ilităţi &entru ţările %n
curs de de0voltare şi ţările %n tran0iţie la economia de &iaţă care să vi0e0e an'a7amente
mai reduse la li)erali0area %n comerţul cu mărfuri şi servicii=
2. includerea de flexi)ilităţi &entru acordarea unei &erioade de tran0iţie necesară
linierii tre&tate a unor mecanisme economice şi comerciale naţionale la noile re'uli
convenite ,de exem&lu su)venţii" standarde te-nice" s&ri7in &entru a'ricultură.=
3. materiali0area flexi)ilităţilor 'enerale %n ne'ocierile )ilaterale cu unele state
interesate %n asumarea de an'a7amente efective &rivind consolidarea şi reducerea taxelor
vamale %n comerţul de servicii.
2n acest context" an'a7amentele s&ecifice ne'ociate de Rom5nia constau<
13
&F. -n domeniul comerţului cu produse agricole!
1. &entru /+I din numărul &o0iţiilor tarifare s6a o)ţinut consolidarea taxelor
vamale la niveluri %ntre +D – 3/I" %n funcţie de im&ortanţa economică a acesteia=
13
@uţă ;." >Comerţ internaţional şi &olitici comerciale contem&otane?" 4d. !ll" *ucureşti" 1AA+" & 2+D
2. &entru &rodusele la care taxele vamale au fost anterior consolidate %n cadrul
.!.T.T. ,14 'ru&e de &roduse.= totodată" conform &rocedurilor de ne'ociere 'enerale"
&entru aceste &roduse s6au luat an'a7amente" du&ă ca0" de acces minim sau de acces
curent const5nd %n contin'ente tarifare re&re0ent5nd 3I şi res&ectiv +I din nivelul
consumului &entru care taxa vamală va fi maxim 4DI din nivelul iniţial al acestora=
3. s6a convenit a&licarea unor reduceri la taxele vamale astfel ne'ociate" %n medie
cu 24I şi &unerea %n a&licare a reducerilor &e o &erioada de 1D ani ,faţă de 33I şi
res&ectiv de 3 ani %n ca0ul an'a7amentelor ţărilor de0voltate..
>F. -n domeniul comerţului cu produse industriale!
1. consolidarea taxelor vamale &entru toate &rodusele %nscrise de7a la un nivel
maxim de 3+I cu exce&ţia &roduselor %nscrise de7a %n lista de concesii tarifare a
Rom5niei anexată la .!.T.T." &recum şi cu exce&ţia unui număr limitat de &roduse
&entru care o serie de ţări au &re0entat cereri s&ecifice.
)F. -n domeniul comerţului cu servicii!
1. consolidarea %n cadrul noului !cord eneral &entru Comerţul cu 1ervicii" a
&revederilor din le'islaţia %n vi'oare &rivind accesul inevstitorilor străini ,şi a mişcării de
&ersonal de conducere.=
2. convenirea de măsuri de acces &entru o serie limitată de sectoare care &ot
susţine restructurarea economiei=
3. %n fa0a finală a ne'ocierilor Rom5nia a retras" du&ă cum au făcut ma7oritatea
&artici&anţilor" ofertele sale iniţiale" %n domeniul serviciilor de trans&ort maritim şi %n
domeniul audio6 vi0alului=
4. Rom5nia şi6a re0ervat dre&tul de a nu mai a&lica Clau0a naţiunii celei mai
favori0ate %n domeniul tras&orturilor maritime şi serviciilor de mar8etin' &recum şi
v5n0ării de )ilete &entru trans&orturile aeriene.
Rene*()ie"e& "(t()('!'!i 0e &))e$i!ne & R(%Aniei '& 9.A.T.T.
Rene'ocierea &rotocolului de accesiune la .!.T.T. este necesară deoarece %n
Rom5nia" du&ă Revoluţia din 9ecem)rie 1ABA" s6a sc-im)at sistemul economic )a0at &e
&lanificarea su&ercentrali0ată.
Fec-iul &rotocol de accesiune la .!.T.T. din 1A/1 s6a )a0at &e an'a7amentul
cantitativ ,im&orturile Rom5niei din &ărţile contractante" luate %m&reună" nu vor fi mai
mici dec5t ritmul 'eneral al im&orturilor" &revă0ut %n &lanurile nostre cincinale şi anuale..
4liminarea &lanificării su&ercentrali0ate din economia rom5nească" %nce&5nd cu
anul 1AAD face im&osi)ilă res&ectarea o)li'aţiilor asumate de Rom5nia &rin an'a7amentul
cantitativ.
Ca urmare" %n &aralel cu desfăşurarea rundei Hru'uaN" a %nce&ut &rocesul de
rene'ociere a &rotocolului de accesiune" care nu s6a finali0at odată cu runda" ci a
continuat şi %n anul 1AA4.
;e'ocierile se fac &e )a0a $omorandumului Rom5niei &rivind &olitica
economică şi comercială.
(entru aceasta este necesar să fie res&ectate următoarele re'uli<
1. toate instrumentele şi mecanismele comerciale ce se &un %n a&licare tre)uie să
urmărească consecvent re'ulile şi &rinci&iile de )a0ă ale economiei de &iaţă şi să asi'ure
coerenţa %n toate domeniile &oliticii comerciale şi economice=
2. măsurile le'islative ado&tate tre)uie notificate %ntr6un su&liment al
memorandumului care să fie &re0entat &eriodic &e &arcursul &rocesului de rene'ociere
,&rimul su&liment urma să fie trimis 1ecretariatului .!.T.T. &5nă la finele lunii
octom)rie 1AA3.=
3. &artea Rom5niei să asi'ure &artici&area la &rima sesiune a ru&ului de lucru
&entru rene'ocierea (rotocolului de aderare a Rom5niei la .!.T.T." care urma să fie
consumată &5nă la finele anului 1AA3=
4. &entru continuarea &rocesului de rene'ociere şi de&ăşire a celorlalte eta&e este
necesară asi'urarea sta)ilităţii Tarifului Famal de Im&ort al Rom5niei" ca tarif de )a0ă"
care să 'arante0e ne'ocierea listei de concesii tarifare a Rom5niei %n condiţii
cores&un0ătoare actualului nivel de de0voltare a economiei naţioanale şi totodată" să
asi'ure &rotecţia &e termen lun' ,1+ – 2D de ani..
9e0ideratul final al &rocesului de rene'ociere este recunoşterea Rom5niei ca &arte
contractantă a .!.T.T. &e )a0a unui (rotocol 1tandard care să &revadă dre&turi şi
o)li'aţii similare cu cele asumate de celelalte &ărţi contractante ale căror sistem
economic este s&ecific instrumentelor şi mecanismelor economiei de &iaţă res&ectiv
asumarea de an'a7amente &e )a0ă de liste de concesii tarifare.
BFP&"ti)i&"e& R(%Aniei '& O.M.C.
Runda Hru'uaN s6a %nc-eiat &rin !ctul Final ado&tat la Conferinţa $inisterială
a Comitetului de ;e'ocieri Comerciale %ntrunită la $arra8es-" $aroc" la 1+ a&rilie 1AA4.
2n &lan instituţional" %n concordanţă cu noile nevoi din economia mondială" statele
&artici&ante au -otăr%t eliminarea situaţiei de &rovi0orat a or'anismului instituţional
.!.T.T. &rin crearea #r'ani0aţiei $ondiale de Comerţ – #.$.C. ,Lorld Trade
#r'ani0ation – L.T.#... (rin aceasta a fost reali0at o)iectivul &ro&us %ncă din 1AA4 de
Cartea de la Gavana" de crearea a unei noi or'ani0aţii multilaterale" cu caracter universal
şi &ermanent %n domeniul comerţului internaţional" care să funcţione0e ca o instituţie
s&eciali0ată a #.;.H. !cordul final de crearea a L.T.#. cu&rinde &ream)ulul" 13 articole
şi 4 anexe.
1/
Cu anumite accente noi" &ream)ulul %l re&roduce &e cel al .!.T.T.6 1A4/.
!ccentele noi se referă la o)iective ca< >utili0area o&timă a resurselor mondiale?"
&romovarea >de0voltării susţinute %n economia mondială?" >&rotecţia şi re0ervarea
mediului? şi >&artici&area ţărilor %n curs de de0voltare la comerţul internaţional %n
concordanţă cu &ro&riile lor nevoi de de0voltare?. !cordul de creare al L.T.#. este ca un
cadru contractual unic care inte'rea0ă şi celelalte %nţele'eri convenite %n Runda
Hru'uaN.
1B
;oua or'ani0aţie creată &e )a0a acestui cadru contractual unic dar at5t de
com&lex este menită să asi'ure re'lementarea multilaterală a relaţiilor comerciale dintre
&arteneri" cre5nd &o0iţii &revi0i)ile de desfăşurare a sc-im)urilor şi să &romove0e %n
continuare ne'ocierile &entru li)erali0area şi multilaterali0area comerţului.
Funcţiile conferite %n mod ex&res de L.T.#. se referă" %n &rinci&iu" la<
1A
6 asi'urarea unui forum &entru ne'ocieri inter'uvernamentale &rivind relaţiile
comerciale multilaterale=
6 asi'urarea cadrului &entru a&licarea re0ultatelor ne'ocierilor=
1/
T-e outcome of t-e Hru'uaN Round an initial assessnant" Hnited ;ations &u)lication" 9oc. H;CT!9
T9R6 14" 1AA4" & A ,(realea 1... & 231.
1B
H;CT!9" Trade and 9evelo&ment Re&ort" 1AA4" H.; &u)lications" ;eK Cor8 and eneva" 1AA4" & 123
,(ralea 1" & 231.
1A
9oc H;CT!9" T9R6 14" 1AA4" & 1D ,(ralea 1" o&. Cit. ( 232.
6 administrarea mecanismului de coordonare a &oliticilor comerciale=
6 administrarea şi facilitarea im&lementării acordurilor .!.T.T. – 1A4/ şi
.!.T.T. 61AA4 &recum şi a noilor acorduri convenite %n Runda Hru'uaN=
6 su&rave'-erea a&licării re'ulilor de re'lementare a diferendelor=
6 &romovarea coo&erării c5t mai str5nse cu F.$.I. şi *.I.R.9. &entru asi'urarea
coerenţei &oliticii 'lo)ale.
(entru %nde&linirea acestor funcţii" &ărţile mem)re au investit L.T.#. cu
&ersonalitate 7uridică" &lan5nd6o su) incidenţa >Convenţei asu&ra &rivile'iilor şi
imunităţilor a'enţiilor s&eciali0ate? ado&tate de !dunarea enerală a #.;.H. la 21
noiem)rie 1A4/.
!cordul de creare a L.T.#. n6a im&us un număr minim de mem)ri sau un &rocent
minim al acestora deţinut %n comerţul internaţional" &entru intrarea %n vi'oare. Ca &ărţi
eli'i)ile ale L.T.#. au fost recunoscute toate ţările mem)re ale .!.T.T.6 1A4/" cele care
au aderat ulterior &5nă %n 1AA4" &recum şi H.4. !cordul a fost semnat la $erra8es- de
1D4 state. Ma acestea s6au adău'at alte şa&te state ,1.H.!." Ta&onia" India" Re&u)lica
Coreea de 1ud" !ustralia" *urundi. care a'reau acordul" dar nu l6au semnat la acea dată
datorită &rocedurilor le'islative naţionale diferite.
2ntruc5t &5nă la sf5rşitul anului 1AA4 &este BD de state au de&us instrumentele de
ratificare a !cordului de creare a L.T.#." el a devenit o&eraţional şi noua or'ani0aţie a
intrat %n funcţiune. (reintre mem)rii săi ori'inari se numără şi Rom5nia.
Intrarea %n funcţiune a L.T.#. %nce&5nd cu 1 ianuarie 1AA+ a atras o creştere a
nivelului o)li'aţiilor &entru ţările mem)re. !stfel" condiţia intrării ţărilor eli'i)ile %n
L.T.#. a fost acce&tarea inte'rală" fără re0erve" exce&ţii sau modificări a &revederilor %n
vi'oare a .!.T.T.6 1A4/" .!.T.T.6 1AA4" ale celor 12 acorduri din !nexa 1! şi a
celorlalte din anexele 1*" 1C" 2 şi 3. 9e asemenea" !ctul Final sti&ulea0ă o)li'ativitatea
ca fiecare stat mem)ru să asi'ure conformitatea re'lementărilor şi administraţiei
naţionale cu o)li'aţiile ce decur' din acord şi să6şi alinie0e &ro&riul calendar al
concesiilor comerciale %n domeniile sc-im)urilor de mărfuri şi servicii" la cel &revă0ut
&rin &rotocolul de la $arra8es-" şi res&ectiv &rin !cordul TRI(1. !numite exce&ţii de la
aceste condiţii sunt acce&tate doar &entru ţările %n curs de de0voltare din 'ru&a >celor mai
afectate?. 9e asemenea" &revederile acordurilor &lurilaterale de comerţ sunt o)li'atorii
doar &entru ţările semnatare.
!ceste o)li'aţii s&orite de res&ectare a normelor" &rocedurilor şi deci0iilor
ado&tate %n cadrul L.T.#. vor conferi &e de o &arte o mai mare sta)ilitate comerţului
internaţional" dar &e de altă &arte vor %n'usta mar7a de flexi)ilitate a &oliticilor comerciale
naţionale.
Crearea L.T.#. nu exclude desfăşurarea %n continuare a activităţii H.;.C.T.!.9.
%n virtutea com&lementarităţii activităţilor" cele două or'ani0aţii vor coo&era %n
continuare. Cadrul instituţional al acestei com&lementarităţi şi coo&erări este actualmente
asi'urat %n &rinci&al &rin concluderea Comitetului &entru Comerţ şi 9e0voltare din cadrul
L.T.#. cu cele trei noi 'ru&uri din cadrul H.;.C.T.!.9." &entru >comerţ" mediu şi
de0voltare?" >rolul %ntre&rinderilor %n de0voltare? şi >o&ortunităţile comerciale %n noul
context comercial internaţional?.
2n vederea %nde&linirii funcţiilor sale" acordul &revede şi o structură or'ani0atorică
&ro&rie. !ceasta este formată din<
2D
&F. "onferinţa .inisterială" com&usă din re&re0entanţii tuturor mem)rilor" care se
va reuni cel &uţin o dată la doi ani. 4a va exercita funcţiile #.$.C. şi va lua măsurile
necesare %n acest sco&. 9e asemenea" ea este a)ilitată să ado&te deci0ii cu &rivire la toate
as&ectele ţin5nd de orice !cord comercial multilateral" dacă un mem)ru solicită aceasta"
conform &revederilor s&ecifice referitoare la ado&tarea deci0iilor.
>F. "onsiliul /eneral" com&us din re&re0entanţii tuturor mem)rilor şi care se va
reuni du&ă cum va fi nevoie. 2n intervalul dintre reuniunile Conferinţei $inisteriale"
funcţiile acestuia vor fi exercitate de către Consiliul eneral. 4l %şi va sta)ili &ro&riile
re'uli de &rocedură şi va a&ro)a re'ulile de &rocedură ale Comitetelor" constituite &rin
acord.
)F. 1u)ordonate Consiliului eneral sunt < "onsiliul pentru comerţul cu bunuri,
un "onsiliu pentru comerţul cu servicii, şi un "onsiliu pentru aspectele comerciale
legate de drepturile de proprietate intelectuală ,denumit &e scurt TRI(1.. !ceste consilii
vor exercita funcţiile ce le sunt atri)uite &rin acordurile res&ective" &recum şi de către
Consiliul eneral.
2D
Rotariu I." Coord. R.(erian" >Cadrul instituţional al relaţiilor economice internaţioanale" 4d. #ri0onturi
Hniversitare" Timişoara" 1AA/" & 44
0F. Conferinţa $inisterială a constituit un "omitet pentru comerţ şi dezvoltare, un
"omitet pentru restricţii aplicate pentru motive de balanţă de plăţi, şi un "omitet pentru
buget, finanţe şi administraţie. 2n cadrul funcţiilor sale" Comitetul &entru comerţ şi
de0voltare va examina &eriodic dis&o0iţiile s&eciale ale !cordurilor comerciale %n
favoarea ţărilor cel mai &uţin avansate" mem)re şi va ra&orta Consiliului eneral &entru
ca acesta să ia măsurile adecvate. Re&re0entanţii tuturor mem)rilor vor &utea &artici&a la
aceste comitete.
9in calitatea de mem)ru #.$.C." la fel ca &entru toţi mem)rii" şi &entru Rom5nia
derivă o serie de o)li'aţii asumate şi dre&turi de care urmea0ă să )eneficie0e. !cestea
im&lică două as&ecte< unul de natură conce&tuală şi al doilea de a&licarea unor măsuri
&ractice de &olitică comercială şi de acţiune &ractică.
2n &lan conce&tual calitatea de mem)ru #.$.C. reclamă cunoaşterea &ac-etului
unitar de re'lementări &rivind crearea or'ani0aţiei. !stfel" este necesară %nsuşirea
ansam)lului dre&turilor şi o)li'aţiilor convenite &rin acordurile şi aran7amentele
multilaterale. Calitatea de mem)ru #.$.C. im&lică o le'ătură corelativă %ntre dre&turi şi
o)li'aţii< dre&turile unui mem)ru im&lică nemi7locit şi simultan o o)li'aţie a altui
mem)ru şi invers.
Tot %n acest context &ro)lematic se im&une &reci0area că" %n calitate de mem)ru
#.$.C." Rom5nia tre)uie să ţină seama %n ela)orarea le'islaţiei naţionale" de conţinutul
instrumentelor 7uridice convenite %n cadrul or'anismului din care face &arte. 2n
conformitate cu re'ulile unanim recunoscute ale dre&tului internaţional &u)lic"
&revederile tratatelor şi acordurilor internaţionale &revalea0ă %n ra&ort cu le'islaţia internă
cu care ele s6ar afla" eventual" %n conflict.
(rin urmare" se im&une conclu0ia necesităţii racordării %n mod &ractic a le'islaţiei
rom5neşti la &revederile !cordului &rivind crearea #.$.C. şi ale celorlalte instrumente
7uridice" &rin amendarea cores&un0ătoare a actelor normative existente" şi du&ă ca0"
ado&tarea unor noi acte normative.
2n le'ătură )! )e' 0eG&' 0(i'e& &$e)t $!nt 0e "e:in!t !"%=t(&"e'e &$e)te ce
decur' din calitatea de mem)ru #.$.C.<
6 %n domeniul activităţilor de comerţ exterior" se im&une ado&tarea tarifului vamal
de im&ort rom5nesc la o)li'aţiile asumate din &artici&area la #.$.C." astfel se im&une
asi'urarea unei sta)ilităţi a tarifului vamal de im&ort &rin evitarea deteriorării acestuia ca
urmare a unor modificări ma7ore şi frecvente de taxe vamale fără criterii şi modalităţi
&resta)ilite=
6 nivelul taxelor vamale tre)uie restructurat %n concordanţă cu cuantumurile de
&rotecţie ne'ociate %n cadrul Rundei Hru'uaN &entru a asi'ura efectivitate şi credi)ilitate
tarifului vamal rom5nesc=
6 alinierea din &unct de vedere or'ani0atoric şi funcţional la &revederile acordului
&rivind crearea #.$.C." astfel %nc5t Rom5nia să fie %n măsură să6şi valorifice dre&turile şi
să6şi %nde&linească o)li'aţiile asumate.
1.,.,. P('iti)i )(%e")i&'e net&"if&"e. C'&$ifi)&"e& >&"ie"e'(" net&"if&"e
*arierele netarifare sunt un com&lex de măsuri şi re'lementări de &olitică
comercială ,&u)lice sau &rivate. care %m&iedică" limitea0ă sau deformea0ă fluxul
internaţional de )unuri şi servicii care au ca &rinci&al sco& a&ărarea &ieţei interne de
concurenţa străină şiE sau ec-ili)rarea )alanţelor de &lăţi.
1&re deose)ire de )arierele tarifare ,vamale." cele netarifare &re0intă anumite
&articularităţi" mai im&ortante fiind următoarele<
&F. &rin formele &e care le %m)racă" )arierele netarifare urmăresc mărfurile &e tot
&arcursul lor de la ex&ortator &5nă la consumatorul final" acţion5nd eşalonat" din
momentul %n care s6a efectuat comanda &entru un anumit &rodus ce urmea0ă să fie
im&ortat şi &5nă %n momentul consumului final al acestuia=
>F. marea densitate şi 'radul lor diferenţiat de &rotecţie re&re0intă a doua
&articularitate a acestor )ariere=
)F. domeniile extrem de variate de a&lica)ilitate" le'ate de sfera relaţiilor
economice internaţionale re&re0intă a treia &articularitate a acestora=
0F. %n al &atrulea r5nd %n marea lor ma7oritate aceste )ariere sunt mai 'reu de
cunoscut de către ex&ortatori şi din această cau0ă se evalua0ă mult mai 'reu 'radul lor de
&rotecţie şi mai ales 'radul lor de discriminare=
eF. )arierele netarifare &ot inflenţa direct volumul fi0ic al mărfurilor im&ortate ,%n
sensul limitării acestuia." &ot inflenţa volumul im&orturilor &rin mecanismul &reţurilor
sau &ot crea alte condiţii care să %n'reune0e reali0area im&orturilor.
2nce&5nd cu cel de6al doilea deceniu al secolului nostru" ca urmare a fenomenelor
ne'ative cu care s6a confruntat economia mondială" &rotecţionismul netarifar s6a
accentuat foarte mult. ! avut loc o &roliferare &e scară lar'ă a )arierelor netarifare" ceea
ce a determinat o serie de economişti contem&orani să vor)ească de ne&rotecţionism.
9u&ă estimările făcute de .!.T.T. şi H.;.C.T.!.9. numărul )arierelor netarifare
ar fi s&orit de la circa BDD la %nce&utul deceniului B la &este 2DDD %n deceniul A" %nainte de
declanşarea rundei Hru'uaN ,a o&ta rundă de ne'ocieri comerciale multilaterale din
cadrul .!.T.T.6ului..
#dată cu inventarierea lor" !cordul eneral &entru Tarife şi Comerţ a făcut şi o
&rimă clasificare a acestora du&ă criterii ri'uroase<
1. )ariere care im&lică o limitare cantitativă directă a im&orturilor ,restricţiile
cantitative la im&ort.=
2. )ariere care im&lică o limitare indirectă a im&orturilor &rin mecanismul
&reţurilor=
3. )ariere care decur' din formalităţile vamale şi administrative la im&ort=
4. )ariere care decur' din &artici&area statului la activităţi comerciale=
+. )ariere care decur' din standardele a&licate asu&ra &roduselor im&ortate şi celor
indi'ene ,o)stacole te-nice..
21

1.,.,.1. B&"ie"e net&"if&"e )&"e i%'i)= ( 'i%it&"e )&ntit&ti-= 0i"e)t= & i%("t!"i'("
!ceste )ariere se mai numesc şi restricţii cantitative la im&ort şi %m)racă
următoarele cinci forme< interdicţiile ,&ro-i)iţiile. la im&ort" contin'entele la im&ort"
licenţele de im&ort" limitările >voluntare? la ex&ort" acordurile &rivind comerciali0area
ordonată a &roduselor.
&F. interdicţiile 0pro1ibiţiile2 la import sunt re'lementări ado&tate de către stat
care inter0ic total sau &arţial" &e o &erioadă delimitată de tim& sau nelimitat im&ortul
21
@uţă ;." >Istoria comerţului exterior şi a &oliticii comerciale rom5neşti?" 4d. 4conomică" *ucurşti" 1AAB"
& B+ 6 B3
anumitor &roduse sau 'ru&e de &roduse. 4le sunt folosite %n s&ecial" din motive
economice ,asi'urarea unei &rotecţii s&orite a unor &roduse" ramuri" etc. faţă de
concurenţa străină" ec-ili)rarea )alanţei comerciale şi de &lăţi." din &otive &olitice ,şi
atunci sunt folosite %n sco&uri de discriminare comercială." sau din alte motive
,asi'urarea stării sănătăţii şi securităţi &o&ulaţiei" &rotecţia fitosanitară" etc...
Interdicţiile se reali0ea0ă de re'ulă" &rin refu0ul or'anelor de stat de a eli)era
licenţe de im&ort &entru &roduse su&use interdicţiilor ,&ro-i)iţiilor.. 2n unele ţări" cum
sunt cele ale Hniunii 4uro&ene" se folosesc şi aşa numitele interdicţii selective şi
tem&orare la im&ortul de &roduse a'ricole din ţările terţe cu sco&ul de a &ăstra ec-ili)rul
necesar %ntre cererea şi oferta de &roduse a'ricole comunitare şi &entru a asi'ura &rioritar
desfacerea %n ţările mem)re a &roduselor a'ricole comunitare.
(otrivit acestor re'lementări" se admite im&ortul de &roduse a'ricole numai la
&roduse la care 'radul de autosatisfacere %n Comunitate este su) 1DDI şi numai %n alte
&erioade dec5t cele %n care se comerciali0ea0ă &roduse a'ricole indi'ene.
>F. "ontingentele de import sunt &lafoane maxime cantitative sau valorice" admise
la im&ortul anumitor &roduse ,sau 'ru&e de &roduse. &e o &erioadă determinată de tim&
,de re'ula un an..
!cţiunea de &lafonare a im&orturilor anumitor &roduse sau 'ru&e de &roduse
&oartă denumirea de contin'entare. Contin'entele de im&ort sunt de două feluri< 'lo)ale
şi )ilaterale. Contin'entele 'lo)ale se sta)ilesc de către stat %n mod inde&endent su)
forma unor &lafoane maxime ,cantitative sau valorice. admise la im&ort &e o &erioadă
determinată de tim& ,de exem&lu %n anul 1AA3 Rom5nia va im&orta o cantitate maximă de
1+.DDD.DDD tone ţiţei sau 1D.DDD.DDD tone minereu de fier" sau &roduse medico6
farmaceutice %n sumă totală de 1+.DDD.DDD dolari 1.H.!." etc.. fără o re&artiţie a acestora
&e ţări de &rovenienţă.
Contin'entele )ilaterale sunt &lafoane maxim admise la im&ortul unor anumite
&roduse &e o &erioadă determinată de tim& şi dintr6o anumită ţară de &rovenienţă ,de
exem&lu %n anul 1AA3 Rom5nia va im&orta 3.DDD.DDD tone &etrol din Iran" 4.DDD.DDD tone
&entrol din !ra)ia 1audită" etc...
!ceste contin'ente se ne'ocia0ă cu ţările de &rovenienţă şi sunt %nscrise %n listele
anexă la acordurile sau &rotocoalele comerciale %nc-eiate cu acestea. Hneori" &racticarea
contin'entelor )ilaterale &ermite şi a&licarea unor restricţii diferenţiate &e ţări de
&rovenienţă şi c-iar discriminări faţă de im&orturile &rovenind din anumite ţări.
)F. 3icenţele de import sunt autori0aţii &e care statul le acordă firmelor
im&ortatoare &entru un anumit &rodus sau 'ru& de &roduse şi &e o &erioadă re0ona)ilă de
tim& ,2 luni" 4 luni" + luni" etc.." %n funcţie de natura &rodusului şi distanţa 'eo'rafică faţă
de ţara de &rovenienţă.
(e &lan internaţional şi cu &recădere %n ţările de0voltate sunt folosite două ti&uri
de licenţe de im&ort< automate şi neautomate.
Micenţele automate sunt folosite &entru &rodusele li)erali0ate la im&ort" cererea de
im&ort fiind automat acce&tată %ntr6un termen &resta)ilit. 4le sunt folosite numai din
motive de ordin statistic ,&entru evidenţa o&eraţiunilor de comerţ exterior..
Micenţele neautomate sunt folosite &entru &rodusele neli)erali0ate la im&ort şi se
mai numesc din această cau0ă licenţe &entru administrarea restricţiilor cantitative la
im&ort. !cestea se acordă selectiv %n fucţie de &rodus" de ţara de ori'ine" etc. (rin
intermediul lor se exercită un control ri'uros cu &rivire la res&ectarea contin'entelor de
im&ort şi au %n &re0ent o lar'ă răs&5ndire &e &lan internaţional.
Micenţele neautomate %m)racă două forme< licenţe 'lo)ale ,sau 'enerale. şi licenţe
individuale ,sau )ilaterale..
Micenţele 'lo)ale eli)erate de către stat &e )a0a contin'entelor 'lo)ale" sta)ilesc
volumul mărfurilor care &ot fi im&ortate %ntr6o anumită &erioadă de tim& cu indicarea
ţărilor de &rovenienţă a im&orturilor. 4le nu au un caracter restrictiv" &e )a0a lor
im&ortatorii o)ţin5nd dre&tul de a desc-ide acreditive %n favoarea ex&ortatorilor fără
existenţa unor licenţe individuale.
Micenţele individuale sunt" %n 'eneral" folosite de către stat &entru urmărirea şi
reali0area contin'entelor )ilaterale la &rodusele &entru care ţara im&ortatoare doreşte să
asi'ure o &rotecţie mai mare &e &iaţa internă.
!ceste licenţe &reci0ea0ă o)li'atoriu ţara de ori'ine a im&ortului şi &ot fi de două
feluri<
6 desc-ise ,din cate'oria celor automate.
6 s&ecifice ,neautomate.
Micenţele individuale desc-ise &reci0e0ă numai ţara de &rovenienţă a im&orturilor
fără o &lafonare cantitativă sau valorică a acestora. (rin intermediul lor se urmăresc
anumite modificări %n orientarea 'eo'rafică a im&orturilor" favori05ndu6se im&orturile din
anumite ţări şi restr5n'5ndu6se din altele" %n 'eneral din motive le'ate de evoluţia )alanţei
comerciale şi de &lăţi.
Micenţele individuale s&ecifice &reci0ea0ă" &e l5n'ă ţara de &rovenienţă a
mărfurilor" şi &lafonul maxim ,fi0ic sau valoric. al acestora din ţara res&ectivă. !cestea
sunt cele mai restrictive" &rin intermediul lor urmărindu6se uneori c-iar discriminarea
comercială faţă de anumite ţări.
0F. 3imitările 4voluntare5 la export ,autolimitări la ex&ort. sunt %nţele'eri oficiale
sau neoficiale care intervin %ntre anumite state" &rin care ţara ex&ortatoare" la cererea ,sau
su) &resiunea. ţării ,ţărilor. im&ortatoare" se o)li'ă să reducă volumul ex&ortului unui
&rdus sau 'ru&ă de &roduse &5nă la un anumit nivel şi &e o &erioadă determinată de tim&.
Cu alte cuvinte" ele sunt diminuări ale ex&orturilor acce&tate de %nsuşi ţările
ex&ortatoare su) ameninţarea că" %n ca0 contrar" ţările im&ortatoare vor a&lica ele %nsele
măsuri foarte restrictive la im&ort &e o &erioadă mai %ndelun'ată de tim&.
4le sunt de dată relativ recentă introduse de către ţările de0voltate %n &ractica
relaţiilor comerciale internaţionale ,sf5rşitul deceniului / şi %nce&utul deceniului B..
Mimitările >voluntare? la ex&ort &ot fi )ilaterale sau multilaterale" %n funcţie de numărul
ţărilor &artici&ante la astfel de %nţele'eri.
(entru ca această măsură restrictivă la im&ort să dea re0ultate ,deşi &ractica a
arătat că nu %ntotdeauna a dat re0ultatul scontat." condiţia este ca ţara ,ţările. im&ortatoare
să fie o &iaţă %nsemnată de desfacere &entru ţara ,ţările. ex&ortatoare la &rodusul
,&rodusele. la care se cere restr5n'erea >voluntară? a ex&ortului.
(rimele astfel de %nţele'eri au intervenit %ntre 1.H.!. şi Ta&onia &entru &rodusele
industriei uşoare ,textile" &roduse din &iele." a&oi şi &entru &rodusele siderur'ice"
automo)ile" &roduse ale industriei electro-enice şi electronice" etc.
1.H.!. au urmărit &rin intermediul acestor %nţele'eri" să6şi ec-ili)re0e )alanţa
comercială %n Ta&onia" dar o)iectivul nu a fost atins" soldul ne'ativ %n )alanţa comercială
a 1.H.!. cu Ta&onia atin'5nd %n ultimii / – B ani valori uriaşe ,4D – 3D mld. dolari..
!ceasta s6a datorat nu fa&tului că Ta&onia n6ar fi res&ectat %nţele'erile convenite" %n cea
mai mare măsură ci fa&tului că" concomitent cu restr5n'erea acestor ex&orturi către
1.H.!." Ta&onia şi6a micşorat su)stanţial im&ortul unor &roduse din 1.H.!. ,)um)ac" &iei"
minereuri" etc.. şi au &enetrat toată &iaţa americană cu &roduse com&etitive.
2nţele'eri similare au intervenit şi %ntre C.4.4. şi Ta&onia &entru o serie de &roduse
foarte com&etitive la ex&ortul acesteia din urmă ,&roduse siderur'ice" automo)ile"
&roduse electrocasnice" etc.." dar şi de0ec-ili)rele %n )alanţa comercială a C.4.4. cu
Ta&onia au continuat să crească.!ceste &resiuni exercitate asu&ra Ta&oniei &entru
limitarea ex&ortului &e &ieţele acestor ţări ,inclusiv 1.H.!.. au determinat mono&olurile
7a&one0e să facă uriaşe investiţii de ca&ital %n ţările res&ective.
Tre&tat" %n deceniiloe B şi A" ţările de0voltate au %nce&ut să im&ună limitări la
ex&ort şi altor ţări ,%n curs de de0voltare şi foste socialiste. la o serie de &roduse
considerate a fi sensi)ile sau foarte sensi)ile la concurenţa acestora.
4x&erienţa a arătat că folosirea acestui 'en de restricţii determină modificări %n
orientarea şi reorientarea fluxurilor comerciale la &rodusele vi0ate &e de o &arte" iar &e de
altă &arte" %ncura7ea0ă carteli0area industriilor de ex&ort" crearea de carteluri %ntre ţările
ex&ortatoare %n vederea re&arti0ării cotelor de &roducţie şi ex&ort %ntre &roducători şi
ex&ortatori" cu incidenţe nedorite asu&ra sc-im)urilor comerciale internaţionale.
9e asemenea" ex&erienţa ultimelor două decenii a &us %n evidenţă şi fa&tul că" deşi
folosirea acestor acorduri de limitare >voluntară? a ex&orturilor a fost 7ustificată ca fiind
o măsură tem&orară" menită să &ermită ţării ,ţărilor. im&ortatoare să6şi moderni0e0e şi
raţionali0e0e industria ,industriile. res&ective &entru a redeveni com&etitivă %n ra&ort cu
concurenţa" aceste acorduri s6au &ermanenti0at a&ăr5nd %n continuare industriile
necom&etitive ale statelor im&ortatoare.
eF. &cordurile privind comercializarea ordonată a produselor sunt %nţele'eri )i
sau multilaterale care intervin %ntre state şi care vi0ea0ă limitarea ne'ociată şi controlată"
a comerţului internaţional cu anumite &roduse sau 'ru&e de &roduse. 4le im&lică" &e
l5n'ă autolimitarea la ex&ort anumite &revederi referitoare la limitele de &reţ şi la cau0a
de salv'radare" de care &ot face u0 ţările im&ortatoare c5nd interesele lor comerciale sunt
le0ate.
@i aceste acorduri sunt de dată relativ recentă %n &ractica relaţiilor comerciale
internaţionale. Hn exem&lu ti&ic de astfel de acord &rivind comerciali0area ordonată a
&roduselor %l re&re0intă >aran7amentul &rivind comerţul internaţional cu &roduse textile?"
cunoscut şi su) denumirea de >!ran7amentul $ultifi)re? din 1A/3" &relun'it %n mai multe
r5nduri" ultima ediţie ex&ir5nd %n tim&ul derulării Rundei Hru'uaN.
!cest acord a scos de su) incidenţa .!.T.T.6ului comerţul cu &roduse textile
,reintrodus &otrivit acordului ne'ociat la Runda Hru'uaN.. 4xtinderea acordurilor &rivind
comerciali0area ordonată a &roduselor la un număr mare de &roduse manufacturate ar
duce" &otrivit economiştilor occidentali" la aşa numitul >comerţ li)er or'ani0at?" care
&resu&une ne'ocierea %ntr6un context 'lo)al de acorduri sectoriale &rivind %m&ărţirea
&ieţelor de desfacere %ntre ţările de0voltate şi care im&lică limitarea convenită a
im&orturilor &entru mărfurile res&ective &5nă la anumite niveluri.
1&re deose)ire de interdicţii" contin'ente şi licenţe" care se &un %n a&licare de
către ţara im&ortatoare" %n 'eneral fără a fi ne'ociate" limitările >voluntare? la ex&ort şi
acordurile &rivind comerciali0area or'ani0ată a &roduselor se ne'ocia0ă &e cale )i sau
multilaterală şi se &un %n a&licare de către ţările ex&ortatoare la cererea sau su) &resiunea
ţărilor im&ortatoare.
9e asemenea" aceste ultime două )ariere netarifare vi0ea0ă &rodusele
manufacturate şi ca urmare" %n &rimul r5nd" comerţul dintre ţările de0voltate. 4le au fost
extinse ulterior şi asu&ra celorlalte ţări %ntr6o măsură ne%nsemnată.
1.,.,.,. B&"ie"e net&"if&"e )&"e i%'i)= ( 'i%it&"e in0i"e)t= & i%("t!"i'(" "in
%e)&ni$%!' "e:!"i'("
Cele mai im&ortante )ariere netarifare care fac &arte din această 'ru&ă sunt<
&relevările varia)ile la im&ort ,taxe de &relevare." &reţurile minime şi maxime la im&ort"
im&o0itele indirecte şi alte taxe cu caracter fiscal ,a7ustările fiscale la frontieră sau
)arierele &araftifare." taxele de retorsiune ,antidum&in' şi com&ensatorii." de&unerile
,de&o0itele. &reala)ile %n valută la im&ort.
&F. prelevările variabile la import ,taxele de &relevare. se &ractică %n cadrul
Comunităţii 4conomice 4uro&ene şi fac &arte din instrumentele de &olitică comercială
,cu du)lă natură< tarifară şi netarifară. cu care se o&erea0ă %n cadrul mecanismului
&oliticii a'ricole comunitare. 4le vi0e0ă im&orturile de &roduse a'ricole din ţările terţe şi
care intră su) incidenţa &oliticii a'ricole comunitare. !cestea sunt tot un fel de taxe
vamale su&limentare" care se &erce& &este taxele vamale o)işnuite &revă0ute la im&ortul
&roduselor res&ective ,%n tariful comun vamal faţă de terţi. şi care se calculea0ă ca
diferenţă %ntre &reţul de im&ort ,&reţul de eclu0ă. şi &reţul comunitar ,&reţul indicativ sau
orientativ." la care se comerciali0ea0ă &rodusele res&ective &e &iaţa ţărilor mem)re" din
care se scad c-eltuielile de trans&ort &e &arcurs comunitar ,res&ectiv &reţul &ra'" care" de
re'ulă" este mai ridicat dec5t &reţul internaţional la &rodusele res&ective..
!cestor taxe de &relevare li se su&un şi &relevări varia)ile la im&ort &entru că
limita de 7os ,&reţul de im&ort din afara C.4.4.6 &reţul de eclu0ă. oscilea0ă &ermanent %n
tim& ce &reţul comunitar ,limita maximă –&reţul indicativ sau orientativ6 res&ectiv &reţul
&ra'. răm5ne nesc-im)at &e tim& de un an şi ca urmare volumul %ncasărilor &rin
&erce&erea acestor taxe vamale su&limentare varia0ă %n tim&.
2n măsura %n care &reţurile internaţionale scad faţă de &reţurile comunitare" taxele
de &relevare cresc şi invers" şi &rin aceasta ele 7oacă un rol &rotecţionist mai eficient
deca5t o taxă vamală o)işnuită.
>F. Preţurile minime şi maxime la import constituie un mi7loc restrictiv %nsemnat
folosit cu &recădere de către ţările de0voltate %n &ractica relaţiilor comerciale
internaţionale.
(reţurile minime de im&ort se folosesc ca intrument de &olitică comercială %n
ca0ul %n care &rodusele indi'ene au costurile de &roducţie mult mai ridicate dec5t cele ale
concurenţei sau %n ca0ul %n care &e &iaţa internaţională &reţurile la anumite &roduse scad
şi &reţurile res&ective devin din acest &unct de vedere mai com&etitive la ex&ort.
2n acest ca0" ţările im&ortatoare recur' la sta)ilirea unor &reţuri minime de im&ort
care sunt foarte a&ro&iate de nivelul &reţurilor interne cu ridicata la &rodusele indi'ene"
urc5nd %n felul acesta &reţurile la im&ort la &rodusele res&ective.
# astfel de măsură atra'e du&ă sine limitarea im&orturilor la &rodusele res&ective
şi &rote7area ramurii industriale sau a'ricole vi0ate. ;eres&ectarea de către anumite firme
im&ortatoare a &reţurilor minime de im&ort sta)ilite de către stat atra'e du&ă sine
anularea licenţelor de im&ort şiE sau a&licarea unor măsuri antidum&in' ,taxa
antidum&in'..
$ai ales 1.H.!. şi C.4.4. au recurs %n deceniul B la folosirea &reţurilor minime de
im&ort la &rodusele siderur'ice &rovenind din Ta&onia" &recum şi la o serie de &roduse
a'ricole im&ortate de C.4.4. din ţările terţe.
(reţurile maxime de im&ort se folosesc ca instrument de &olitică comercială %n
ca0ul %n care unele ţări %ncearcă o ridicare artificială a &reţurilor la anumite &roduse &e
care le ex&ortă. Ca răs&uns la o asemenea &olitică" ţările im&ortatoare sta)ilesc &reţuri
maxime la im&ort la &rodusele res&ective la un nivel care să nu de&ăşească &reţurile
&roduselor similare indi'ene sau să le de&ăşească cu un anumit &rocent ,26 3I..
4fectul reali0at &rin sta)ilirea &reţurilor maxime este limitarea im&ortului şi
reducerea &reţurilor de ex&ort la &rodusele res&ective. Ca re'ulă 'enerală &ot recur'e la
sta)ilirea de &reţuri maxime de im&ort acele ţări care 7oacă un rol %nsemnat ca im&ortatori
&e &iaţa mondială la &rodusele res&ective.
)F. impozitele indirecte şi alte taxe cu caracter fiscal ,a7ustările fiscale la
frontieră..
1istemul fiscal a&licat mărfurilor de im&ort şi celor indi'ene diferă de la o ţară la
alta" de la un 'ru& de ţări la altul" &ermiţ5nd discriminarea %n relaţiile comerciale
internaţionale.
2n &rinci&iu" a7ustările fiscale la frontieră re&re0intă un re'im fiscal &otrivit căruia
&rodusele de ex&ort sunt scutite de im&o0itele indirecte" iar &rodusele de im&ort sunt
su&use la aceleaşi im&o0ite ca şi cele indi'ene.
(entru res&ectarea acestui &rinci&iu" ţările ne'ocia0ă aşa numitele convenţii
&rivind evitarea du)lei im&uneri. Cu toate acestea" deşi &rodusele im&ortate sunt su&use
aceluiaşi re'im fiscal ca şi cele indi'ene" discriminarea mărfurilor de im&ort &oate avea
loc &rin evaluarea diferenţiată a )a0ei de im&unere şi ordinea &erce&erii taxelor.
9eşi nivelul im&unerii este acelaşi &entru mărfurile de im&ort ca şi &entru cele
indi'ene" ma7oritatea ţărilor iau %n calcul valori diferite ca )a0ă a im&unerii fiscale. 9acă
&entru &rodusele indi'ene" im&o0itele se &erce& la &reţul cu ridicata" &entru mărfurile de
im&ort ele se calculea0ă la &reţul >CIF?" ma7orat cu taxa vamală şi cu alte eventuale taxe
&erce&ute cu oca0ia im&ortului. !cestea ridică &reţul &rodusului im&ortat &este nivelul
&rodusului indi'en făc5ndu6l mai &uţin com&etitiv şi determin5nd o delimitare a
im&ortului.
2n unele ţări de0voltate acţionea0ă aşa numitul &ra' al im&unerii &ro'resive
a&licat %n funcţie de calitatea" cantitatea şi caracteristicile te-nice ale mărfurilor
im&ortate" im&unerea fiscală fiind direct &ro&orţională cu acestea. 4fectul acestui re'im
fiscal este limitarea im&orturilor la &rodusele res&ective.
2n &ractica internaţională" a7ustările fiscale la frontieră %m)racă o multitudine de
forme" mai răs&5ndite fiind următoarele< taxa asu&ra valorii adău'ate ,TF!." taxa %n
cascadă" taxa de acci0ă" taxele oculte" taxele &ortuare" sanitare" statistice" consulare" etc.
Taxa asu&ra valorii adău'ate ,TF!. este un im&o0it 'eneral de consum care se
&erce&e la fiecare stadiu al circulaţiei mărfurilor" %nsă nu la %ntrea'a valoare a mărfii ci
numai la valoarea nou adău'ată la fiecare stadiu. !cest sistem se a&lică %n &re0ent %n
multe ţări ale lumii" inclusiv %n Rom5nia.
Taxa %n cascadă este un im&o0it de consum care se a&lică la fiecare stadiu al
circulaţiei mărfurilor" dar s&re deose)ire de TF! se &erce&e la %ntrea'a valoare a mărfii.
4a are un caracter cumulativ %n sensul că se a&lică asu&ra valorii &rodusului care include
şi taxele &erce&ute %n fa0ele anterioare ale circulaţiei mărfurilor su&use im&unerii fiscale"
ridic5nd foarte mult &reţul de v5n0are la &rodusele res&ective.
Taxa de acci0ă este un im&o0it care se &erce&e %ndeose)i la &rodusele care
constituie mono&olul statului ,-idrocar)uri" tutun" )ăuturi alcoolice" etc.. sau la o serie de
)unuri de lux ,automo)ile" televi0oare" video" etc.. cu sco&ul de a limita consumul la
&rodusele res&ective şi a &rote7a &roducţia internă. !ceste taxe au %n 'eneral un nivel
foarte ridicat ,&ot de&ăşi uneori şi 1DDI. urc5nd mult &reţul de desfacere al &roduselor
res&ective.
Taxele oculte ,ascunse. sunt im&o0ite &erce&ute %n 'eneral asu&ra )unurilor
destinate consumului &roductiv ,)unuri de ec-i&ament" mi7loace de tran&ort" materiale
destinate &roducţiei" etc... ;u au un nivel foarte ridicat dar contri)uie şi aceste taxe la
ridicarea &reţului &roduselor res&ective.
!lte forme &e care la %m)racă im&o0itele indirecte sunt< taxele &ortuare" care se
&erce& asu&ra valorii documentelor de trans&ort ,şi eventual asu&ra c-eltuielilor de
&relucrare a mărfurilor %n &orturi." taxele statistice" care se &erce& &entru serviciile
statistice &restate %n vamă" taxele sanitare care se &erce& cu &rile7ul controlului sanitar sau
fitosanitar la im&ort" taxele consulare" care se &erce& de consulatul ţării im&ortatoare cu
sediul %n ţara ex&ortatoare" &entru le'ali0area unor documente ,certificat de ori'ine"
certificat de control sanitar" factură" etc.. sau &entru eli)erarea unor facturi consulare" etc.
9eci" %n 'eneral" nivelul acestor taxe este scă0ut" cumulate" ele adau'ă la &reţ
făc5nd &rodusele res&ective mai &uţin com&etitive %n ra&ort cu cele indi'ene şi limit5nd
%n felul acesta im&ortul.
0F. taxele de retorsiune ,taxele antidum&in' şi taxele com&ensatorii. au o du)lă
natură" tarifară şi netarifară. 4le se a&lică numai ca măsuri de răs&uns faţă de o &olitică
comercială neloială ,de dum&in' şi de su)venţionare a ex&orturilor.. 9ar &entru ca aceste
măsuri să &oată fi luate" &otrivit celor două coduri de conduită revi0uite sau ado&tate la
Runda To8io tre)uie declanşată o &rocedură de anc-etă &rin care să se facă dovada că
aceste &olitici au cau0at ţării im&ortatoare un &re7udiciu 'rav.
2n &erioada c5t durea0ă această anc-etă sunt sistate &ractic relaţiile comerciale cu
firmele acu0ate de astfel de &olitici neloiale şi %n aceasta constă" de fa&t" caracterul
netarifar al acestor su&rataxe vamale. 4x&erienţa a arătat că au fost foarte frecvente
ca0urile c5nd ţările de0voltate au acu0at de &ractici de dum&in' ,şi de ţări %n curs de
de0voltare sau foste socialiste. care nu au &utut fi dovedite" dar &erioada c5t a durat
&rocedura de anc-etă s6a constituit %ntr6o adevărată )arieră %n calea sc-im)urilor
comerciale.
eF. depunerile 0depozitele2 prealabile în valută la import
#dată cu sf5rşitul deceniului / şi %nce&utul deceniului B o serie de ţări de0voltate
au ado&tat re'lementări &otrivit cărora firmele im&ortatoare sunt o)li'ate să de&ună %n
contul or'anelor vamale ale ţărilor lor o anumită cotă %n valută &entru &lata viitorului
im&ort" cu cel &uţin 3 luni %nainte de efectuarea acestuia.
2n unle ţări aceste cote se ridică &5nă la +DI din valoarea &ro)a)ilă a viitorului
im&ort. 1umele de&use %n contul or'anului vamal nu sunt &urtătoare de do)5n0i. Ca
urmare" im&ortatorul" %n măsura %n care nu va renunţa la im&ort" va căuta să recu&ere0e
&ierderea do)5n0ii" fie &rin ridicarea &reţului la &rodusul im&ortat" fie &rin solicitarea
unor reduceri de &reţ din &artea ex&ortatorului.
2n acest mod" de&unerile &reala)ile %n valută la im&ort constituie măsuri de
&olitică comercială care acţionea0ă &rin intermediul &reţului şi care descura7ea0ă
im&orturile.
(e de altă &arte" această măsură re&re0intă %n acelaşi tim& şi creditarea statului &e
termen scurt" fără do)5ndă" %ndeose)i %n &erioadele de de0ec-ili)ru ale )alanţelor de &lăţi.
1.,.,.7. B&"ie"e )&"e 0e)!"* 0in f("%&'it=:i'e -&%&'e #i &0%ini$t"&ti-e '& i%("t
9eşi la &rima vedere formalităţile vamale şi administrative la im&ort sunt sim&le
cerinţe de ordin te-nic" a&licarea lor %n &ractică &ermite %n unele ca0uri discriminarea
comercială şi limitarea im&orturilor. !ceasta decur'e din o)li'aţia &re0entării de către
im&ortator a numeroase documente" c5t şi din formalităţile vamale 'reoaie şi com&licate
care ar fi %nde&linite şi care deseori )area0ă sau limitea0ă im&ortul de mărfuri.
9in cate'oria acestor )ariere fac &arte< evaluarea valorii mărfurilor %n vamă
,evaluarea vamală. şi documente" şi formalităţi su&limentare cerute la im&ort sau cu
oca0ia im&ortului şi res&ectiv ex&ortului.
&F. #valuarea valorii mărfurilor în vamă
(rimele &revederi referitoare la metodolo'ia de evaluare vamală le 'ăsim %nscrise
%n art./ din !cordul eneral &entru Tarife şi Comerţ. !cest articol a &revă0ut că evaluarea
vamală se face &ornind de la &reţul facturat ,&reţ CIF." cu condiţia ca acesta să fie un &reţ
real &lătit ,sau de &lătit. şi nu mai mare sau mai mic" iar transformarea acestui &reţ din
valuta străină %n care s6a tran0acţionat afacerea" %n moneda naţională a ţării im&ortatoare
şi se face la un curs a'reat de Fondul $onetar Internaţional.
!ceste &revederi au fost a&oi de0voltate %n Convenţia Internaţională cu &rivire la
evaluarea vamală" semnată la *ruxelles %n 1A+D. 4x&erienţa a arătat %nsă că nu toate
statele mem)re ale .!.T.T. au res&ectat %n decursul tim&ului &revederile celor două
documente internaţionale menţionate" folosind alte metode de evaluarea vamală"
neconforme cu cea &rescrisă %n documentele de mai sus.
9e aceea" la Runda To8io a fost ne'ociat un cod de conduită &rivind evaluarea
vamală ,denumit !cordul &rivind a&licarea articolului / al !cordului eneral &entru
Tarife şi Comerţ." care &lec5nd de la &revederile .!.T.T.6ului şi ale Convenţiei Famale
de la *ruxelles" a sta)ilit + metodolo'ii de evaluare vamală cu condiţia să se %ncea&ă cu
&rima şi dacă aceasta nu &oate fi a&licată" să se treacă la a doua şi aşa mai de&arte.
9ar şi du&ă intrarea %n vi'oare a acestui cod ,1ABD. s6au %nre'istrat %ncălcări ale
acestor re'lementări ele devenind o )arieră netarifară %n calea sc-im)urilor comerciale
internaţioanale.
>F. Documente şi formalităţi suplimentare cerute la import
Cu toate că au existat &reocu&ări &e &lan internaţional ,Camera Internaţională de
Comerţ" !cordul eneral &entru Tarife şi Comerţ" Consiliul de Coo&erare vamală de la
*ruxelles. &entru sim&lificarea formalităţilor şi ti&i0area documentelor le'ate de
circulaţia mărfurilor &e &lan internaţional" %nre'istr5ndu6se c-iar unele &ro'rese &e
această linie" un număr %ncă mare de ţări de0voltate %nseose)i" cer %nde&linirea şi a altor
formalităţi şi a unor documente su&limentare care %n'reunea0ă sau limitea0ă im&ortul de
mărfuri.
9e re'ulă" numărul mare de documente şi formalităţi cerute la im&ort" formatul
uneori diferit al acestora" re'uli foarte 'reoaie de com&letare" &enali0ări a&licate &entru
comiterea unor 'reşeli %n com&letarea acestora" constituie adevărate o)stacole care
%n'reunea0ă sau %m&iedică desfăşurarea normală a sc-im)urilor comerciale
internaţionale.
1.,.,.+. B&"ie"e )&"e 0e)!"* 0in &"ti)i&"e& $t&t!'!i '& &)ti-it=:i )(%e")i&'e
9acă %n &erioada ca&italismului &remono&olist &artici&area directă a statului la
comerţul exterior se limita numai la im&o0itul centrali0at al unor &roduse" &recum
alcoolul" tutunul" sare" etc. care constituiau o)iectul mono&olului fiscal al statului" %n
eta&a următoare de de0voltare a ca&italismului" &artici&area statului la activităţile
comerciale s6a lăr'it.
Ca urmare" &otrivit clasificării făcute de .!.T.T. cele mai im&ortante )ariere care
decur' din &artici&area statului la activităţile comerciale sunt< ac-i0iţiile 'uvernamentale"
comerţul de stat şi mono&olul de stat asu&ra im&ortului anumitor &roduse.
&F. &c1iziţiile guvernamentale ,&iaţa &u)lică. sunt cum&ărările de )unuri şi
servicii de către stat ,de&artamente" ministere" instituţii centrale" etc... !cestea &ot deve)i
)ariere netarifare %n calea sc-im)urilor comerciale internaţionale numai %n măsura %n
care" %n )a0a unor re'lementări %n vi'oare %n anumite state" firmele naţionale au &rioritate
de&lină faţă de cele străine %n ce &riveşte a&rovi0ionarea or'anelor de stat cu )unurile şi
serviciile de care acestea au nevoie.
Hneori" aceste re'lementări admit" %n anumite &ro&orţii şi im&ortul" favori05nd
%nsă" şi %n aceste ca0uri firmele naţionale. 2ntruc5t ex&erienţa a arătat că ac-i0iţiile
'uvernamentale s6au transformat %n )ariere extrem de im&ortante %n calea comerţului
internaţional %n cea mai mare &arte a ţărilor de0voltate" la Runda To8io a fost ne'ociat un
acord s&ecial %n acest domeniu ,!cordul cu &rivire la ec-i0iţiile 'uvernamentale care a
intrat %n vi'oare la 1 iunie 1AB1.. !cesta &revede că ac-i0iţiile 'uvernamentale ,de la o
anumită limită %n sus. tre)uie să se facă &e calea licitaţiilor la care să &oată &artici&a at5t
firmele naţionale" c5t şi firmele internaţionale. ;u intră su) incidenţa acestui acord
&rodusele care constituie o)iectul secretului de stat sau militar.
>F. "omerţul de stat re&re0intă totalitatea o&eraţiunilor de v5n0are cum&ărare
efectuate de %ntre&rinderile de stat. !ctivităţile comerciale efectuate de aceste
%ntre&rinderi nu constituie un o)stacol %n calea sc-im)urilor comerciale internaţionale
dec5t numai %n măsura %n care statul oferă acestor %ntre&rinderi o serie de &rivile'ii de
ordin fiscal sau de altă natură %n ra&ort cu %ntre&rinderile &articulare. (rin aceste
&rivile'ii" se renta)ili0ea0ă acrivitatea acestora şi &ot &artici&a la sc-im)urile comerciale
%n condiţii mai avanta7oase %n ra&ort cu %ntre&rinderile &articulare şi aceasta constituie o
)arieră %n calea sc-im)urilor comerciale internaţionale ,&entru %ntre&rinderile
&articulare..
)F. .onopulul de stat asupra importului anumitor produse
Instituirea mono&olului de stat asu&ra im&ortului anumitor &roduse &ermite
statelor să limite0e im&ortul la res&ectivele &roduse şi să sta)ilească &reţurile de v5n0are
cu amănuntul la aceste &roduse" de re'ulă foarte ridicate" &entru a restr5n'e consumul
acestora.
9in aceasă cau0ă" mono&olul de stat asu&ra im&ortului anumitor &roduse
constituie %n cele mai multe ca0uri o )arierăă im&ortantă %n calea comerţului
internaţional. Tre)uie su)liniat %nsă că uneori" instituirea mono&olului de stat asu&ra
im&ortului anumitor &roduse se face din motive le'ate de asi'urarea stării de sănătate a
&o&ulaţiei" a animalelor şi atunci el se 7ustifică c-iar dacă conduce la limitarea im&ortului
sau c-iar la interdicţia acestuia &e o &erioadă determinată de tim&.
1.,.,.1. B&"ie"e )&"e 0e)!"* 0in $t&n0&"0e'e 0ife"ite &'i)&te &$!"& "(0!$e'("
i%("t&te #i & )e'(" in0i*ene E(>$t&)('e teDni)eF
#)stacolele te-nice sunt re'lementări %nE &e &lan internaţional ,standarde
internaţionale. sau %n anumite state ,standarde naţionale. cu &rivire la diferitele
caracteristici te-nice şi de calitate care tre)uie să fie %nde&linite la &rodusele im&ortate ca
şi de cele indi'ene.
4le au ca sco& &rote7area sănătăţii şi securităţii consumatorilor" &rotecţia
fitosanitară" securitatea &u)lică" etc.
2n 'eneral aceste norme şi re'lementări sunt &e de&lin 7ustificate şi nu &ot să fie
considerate ca o)stacole %n calea sc-im)urilor comerciale internaţionale.
4le &ot deveni totuşi o)stacole atunci c5nd" exist5nd standarde internaţionale" ele
nu se res&ectă de către anumite state sau %n a)senţa acestora c5nd statele ado&tă norme şi
re'lementări &ro&rii care &ot fi foarte diferite şi neuniforme de la un stat la altul şi care
&rin diversitatea lor devin adevărate o)stacole %n calea sc-im)urilor comerciale
internaţionale.
Cele mai răs&5ndite o)stacole din această 'ru&ă sunt<
6 normele sanitare şi fitosanitare
6 normele de securitate
&F. 6ormele sanitare şi fitosanitare sunt re'lementări care vi0ea0ă &rodusele
destinate consumului oamenilor şi animalelor ,&roduse alimentare" coloranţi" sau alţi
in'redienţi folosiţi %n industria alimentară" &roduse medico6 farmaceutice de u0 uman şi
veterinar" &rodusele c-imice folosite %n a'ricultură" fura7ele &entru animale" seminţele şi
materialul săditor" animalele vii" etc...
2ndeose)i" %n ţările de0voltate aceste re'lementări sunt foarte severe" &revă05nd
res&ectarea anumitor condiţii de com&o0iţie &entru anumite &roduse" un anumit &roces
te-nolo'ic de reali0are a &roduselor res&ective" condiţii su&limentare de calitate" etc.
(entru unele din aceste &roduse &rocedura de omolo'are cerută" &re0entarea
certificatelor sanitare care tre)uie să %nsoţească &rodusele res&ective" &recum şi
examinarea foarte temeinică a acestora &entru a se vedea dacă s6au res&ectat toate
condiţiile cerute" im&lică c-eltuieli su&limentare care %n'reunea0ă desfăşurarea
tran0acţiilor comerciale şi %n multe ca0uri" limitea0ă sc-im)urile comerciale cu aceste
&roduse.
(e &lan mondial" %n comerţul cu &roduse a'roalimentare" există &atru cate'orii de
o)stacole sanitare şi fitosanitare< o)stacole c-imice" o)stacole micro)iolo'ice" o)stacole
le'ate de &re0enţa insectelor şi a ro0ătoarelor şi o)stacole le'ate de etic-eta7.
>F. 6ormele de securitate sunt re'lementări care vi0ea0ă )unurile destinate
consumului &roductiv şi care cer %nde&linirea unor condiţii de calitate a unor &rescri&ţii
te-nice de i'ienă şi securitatea muncii cărora tre)uie să le cores&undă &rodusele
im&ortate ca şi cele indi'ene.
Mi&sa unor standarde internaţionale sau a)aterea de la aceste standarde" %n măsura
%n care există" %n'reunea0ă desfăşurarea sc-im)urilor comerciale internaţionale cu aceste
&roduse. 9e aceea" &e &lan internaţional se manifestă &reocu&ări &e linia uniformi0ării
re'lementărilor te-nice care vi0ea0ă &rodusele destinate consumului &roductiv. 2n acest
sens se %nscrie şi acordul ne'ociat la Runda To8io denumit !cordul &rivind o)stacolele
te-nice %n calea comerţului" denumit şi Codul de ;ormali0are intrat %n vi'oare la 1
ianuarie 1ABD.
)F. 6orme privind ambalarea, marcarea şi etic1etarea sunt re'lementări care
vi0ea0ă cerinţele s&eciale cu &rivire la am)alarea" marcarea şi etic-etarea &roduselor de
im&ort" foarte diferite de la o ţară la alta şi care oca0ione0ă c-eltuieli su&limentare"
%nt5r0ieri %n derularea contractelor şi c-iar limitarea im&orturilor.
2n mare măsură" aceste re'lementări se 7ustifică" dar dacă diferă de normele
internaţionale şi situaţia se &re0intă foarte diferenţiat de la o ţară la alta" acestea se
transformă %n adevărate )ariere %n calea comerţului.
Considerarea acestor norme ca fiind sim&le cerinţe de ordin te-nic" că ar 7uca un
rol im&ortant %n derularea sc-im)urilor comerciale &oate duce la &ierderea unor &ieţe
im&ortante de desfacere.
1uccint &re0entate" acestea sunt cele mai im&ortante )ariere de ordin netarifar care
au o incidenţă s&orită asu&ra comerţului internaţional" ca instrumente de reali0are a unei
&rotecţii asu&ra &ieţei interne şi uneori c-iar ca insrument de discriminare comercială.
1.,.7. P('iti)& )(%e")i&'= "(%(:i(n&'= #i 0e $ti%!'&"e
(olitica comercială &romoţională şi de stimulare cu&rinde totalitatea măsurilor şi
re'lementărilor ado&tate de către stat şi %ntre&rinderi care vi0ea0ă im&ulsionarea 'lo)ală a
ex&ortului ţării res&ective.
9in anali0a teoriei şi &racticii internaţionale %n acest domeniu" al &oliticii
comerciale" re0ultă că intrumentele şi măsurile folosite &entru de0voltarea ex&orturilor
&ot fi %m&ărţite %n două cate'orii< măsuri &romoţionale şi măsuri de stimulare.
&F. .ăsurile promoţionale au ca o)iectiv inflenţarea &otenţialilor clienţi externi
&entru a cum&ăra anumite &roduse care sunt dis&oni)ile sau care vor fi dis&oni)ile %ntr6un
viitor a&ro&iat &entru ex&ort. 4le vi0e0ă facilitarea &ătrunderii &e &ieţele externe şi
crearea &entru clienţii efectivi sau &otenţiali a unei ima'ini favora)ile asu&ra &roduselor
şi firmelor noastre de ex&ort.
>F. .ăsurile de stimulare a ex&orturilor vi0ea0ă cointeresarea &roducătorilor şi
res&ectiv a ex&ortatorilor %n creşterea volumului livrărilor lor &e &iaţa internaţională %n
'eneral" sau &e anumite &ieţe externe" &recum şi ridicarea nivelului lor de com&etitivitate.
$ecanismul naţional de de0voltare a ex&orturilor reuneşte >ansam)lul
instrumentelor economice s&ecifice cu caracter tactic" utili0ate at5t la nivel
microeconomic" c5t şi la nivel macroeconomic %n sco&ul creşterii şi diversificării
volumului ex&orturilor" %n str5nsă concordanţă cu o)iectivele strate'ice urmărite?.
22
Com&onenţa &romoţională a &oliticii comerciale a că&ătat o im&ortanţă deose)ită
%n toate statele lumii. !ceasta se ex&lică &rin cau0e numeroase" cum sunt< trecerea de la
comerţul )a0at &e com&lementaritatea inter şi intra6 ramuri" caracteri0at &rintr6o intensă
concurenţă i0vor5tă din simetriile şi &aralelismele structurale= exacer)area &racticilor
&rotecţioniste= &enuria de devi0e converti)ile= de0ec-ili)rele %n )alanţele de &lăţi şi
datoria externă= am&lificarea numărului şi a rolului firmelor mici %n economie" etc.
22
Constantinescu !." >$ecanisme de stimulare a ex&orturilor?" 4d. @tiinţifică şi 4nciclo&edică" *ucureşti"
1ABB" & +3 6 +4
Considerat &e 'ru&e de ţări" &olitica &romoţională %şi 'ăseşte cea mai temeinică
motivaţie &entru statele mai &uţin de0voltate" marcate de inferioritatea com&etitivă su)
as&ectul ex&erienţei cadrelor" nivelului te-nic şi calitativ al &roduselor" mi7loacele
valutare dis&oni)ile" &osi)ilităţile de &ros&ectare a con7uncturii internaţionale" etc.
(entru statele %n curs de de0voltare &olitica &romoţională este 7ustificată &rin
ar'umentul >industriei %n formare? şi al >recrudescenţei &rotecţionismului?.
1tatele avansate invocă >sensi)ilitatea &roduselor industriale tradiţionale? faţă de
concurenţa >noilor veniţi? &e &iaţa mondială.
(e 'ru&e de mărfuri" anumite măsuri şi instrumente de &olitică &romoţională
vi0ea0ă %n e'ală măsură toate &rodusele care fac o)iectul ex&ortului ţării res&ective.
!ltele au un caracter selectiv vi05nd anumite domenii. 2n acest sens" &e &rimul loc
&rintre ex&orturile %ncura7ate se %nscriu &rodusele manufacturate &e &iaţa cărora
concurenţa este foarte intensă.
9u&ă natura lor şi du&ă modul %n care sunt administrate de către stat" măsurile şi
instrumentele de stimulare a ex&orturilor &ot fi clasificate %n următoarele cate'orii<
23
6 măsuri şi instrumente de stimulare de natură financiar6 )ancară=
6 mecanisme de stimulare valutare=
6 mecanisme de stimulare de ordin comercial 'eneral=
6 concesii %n ceea ce &riveşte re'imul fiscal=
6 stimulente )u'etare.
$ecanismele de stimulare a ex&orturilor fac &arte inte'rantă din &oliticile
comerciale naţionale" orice modificare %n &oliticile comerciale res&ective av5nd dre&t
cau0ă" du&ă ca0" crearea" modificarea sau desfiinţarea unor astfel de mecanisme= %n
acelaşi tim& re0ultatele utili0ării diverselor mecanisme de stimulare a ex&orturilor &ot
inflenţa &oliticile comerciale" %n sensul că &ot antrena reevaluări şi noi orientări &e acest
&lan.
!şa cum a re0ultat din cele &re0entate %n cadrul acestui ca&itol" &olitica
comercială a Rom5niei" &arte inte'rantă a &oliticii 'enerale a ţării" se constituie dintr6un
sistem coerent de &rinci&ii şi mecanisme menite să asi'ure &artici&area tot mai activă la
23
(ralea 1." >(olitici şi re'lementări %n comerţul internaţional?" 4d. Fundaţiei -. Cane" 1AAA" Iaşi" & 14/ 6
14B
divi0iunea internaţională a muncii" %n condiţii c5t mai avanta7oase &entru economia
naţională.
CAPITOLUL II
P"e@ent&"e& &"ti)!'&"it=:i'(" $i$te%!'!i 0e t&;e -&%&'e <n
e"$e)ti-& inte*"="ii <n Uni!ne& E!"(e&n=
(rivite %n ansam)lu" măsurile de eliminare a taxelor vamale şi modificarea
a&licării TF! ridică %n faţa &roducătorilor rom5ni mult mai multe &ro)leme dec5t &5nă
acum. (rin noua le'e a TF!6ului se termină scutirea de TF! &entru &rodusele la care nu
se a&licau taxele vamale" se %ntreru& facilităţile acordate &rin le'i s&eciale şi nu se mai
acordă scutirea de TF! &entru I$$ şi firmele din 0onele defavori0ate. !ceastă situaţie"
cumulată cu fa&tul că &rodusele industriale" &roduse %n cadrul H4 vor intra %n Rom5nia
fără taxe vamale va &une şi mai multă &resiune asu&ra &roducătorilor rom5ni. 1e s&eră"
%nsă" că concurenţa cu &rodusele Hniunii" care %i va sili &e &roducătorii rom5ni să fie mai
com&etitivi" &recum şi facilităţile care vor decur'e din intrarea Rom5niei %n H4" vor a7uta
&roducătorii rom5ni să facă faţă situaţiei %n care se vor 'ăsi.
,.1. Ren!n:&"e& '& t&;e'e -&%&'e. ( )(n0i:ie ent"! inte*"&"e& <n Uni!ne&
E!"(e&n=
(entru alinierea la cerinţele H4" mai &recis %n conformitate cu !cordul de
!sociere a Rom5niei la H4" taxele vamale &entru im&ortul &roduselor industriale vor fi
su&rimate. Reducerea taxelor vamale se desfăşoară %n mod 'radual. !derarea la H4 va
im&lica %nsă" %n final" o su&rimare totală a taxelor vamale &entru %ntrea'a 'amă a
&roduselor a'ro6 alimentare im&ortate din ţările mem)re ale Hniunii. !linierea Rom5niei
la taxele vamale" &e )a0a clau0ei naţiunii celei mai favori0ate" &revă0ută de Tariful vamal
comun al Hniunii 4uro&ene" im&lică" %n &rinci&al" diminuarea &rotecţiei vamale a
&roducţiei naţionale" at5t la &rodusele a'ricole" c5t şi la cele industriale.
2n o&inia re&re0entanţilor $inisterului !facerilor 4xterne efectele eliminării
taxelor vamale nu vor constitui un şoc &entru economia rom5nească. >Contrar unor
inter&retări eronate" tre)uie &reci0at că %n anul 2DD2" nu se &une &ro)lema eliminării
totale a unor taxe vamale ca atare" ci aceea a %nc-eierii ultimei fa0e din calendarul de
reducere eşalonat &e ultimii A ani" care &ro&une desfiinţarea cotei re0iduale din taxele
vamale la im&orturile de &roduse industriale?" susţin surse din $!4. 2n &rivinţa am5nării
deci0iei de eliminare a taxelor vamale" aşa cum cer unii &roducători interni" &rintre care şi
cei re&re0entaţi de !;4IR" $inisterul !facerilor 4xterne are o &o0iţie fermă< >!m5narea
reducerii taxelor vamale ar %nsemna %n &rimul r5nd o %ncălcare a an'a7amentelor asumate
de Rom5nia &rin acordurile %nc-eiate. 2n &lan comercial aceasta ar &utea determina H4 să
a&lice contramăsuri" cum ar fi" de exem&lu" reintroducerea taxelor vamale la &rinci&alele
&roduse de ex&ort ale economiei rom5neşti. Consecinţele ar &utea" %nsă" să de&ăşească
&lanul comercial şi să se răsfr5n'ă şi asu&ra &rocesului de aderare a Rom5niei la H4 &rin
redesc-iderea unor ca&itole care au fost de7a ne'ociate şi am5narea %nc-iderii altora?.
4conomia rom5nească se &oate >a&ăra? %n faţa noilor re'lementări vamale c-iar
&rin a&licarea &revederilor !cordului 4uro&ean şi a celorlalte acorduri de li)er sc-im)
%nc-eiate de Rom5nia. Fiecare dintre aceste acorduri conţine &revederi referitoare la
&rotecţia &roducătorilor auto-toni.
Htili0area instrumentelor comerciale de a&ărare se &oate face %nsă numai cu
res&ectarea re'ulilor internaţionale. (ractic" %n ca0ul a&ariţiei unui deficit al )alanţei
comerciale" uvernul Rom5niei are la %ndem5nă o 'amă restr5nsă de măsuri de &rotecţie.
!&licarea acestora este condiţionată de luarea altor măsuri &entru restructurarea şi
eficienti0area ramurii sau ramurilor industriale care conduc la deficitul comercial.
!v5nd %n vedere că de 0ece ani se tot %ncearcă acest lucru la nivelul %ntre'ii
economii cu re0ultate de&arte de aşte&tări" eficacitatea unui astfel de tratament economic"
de care ramurile economiei rom5neşti vor avea a&roa&e si'ur nevoie" este &usă su)
semnul %ntre)ării.
2n &rivinţa &roduselor a'ricole" un sector sensi)il al economiei Rom5niei"
concesiile acordate at5t de Rom5nia c5t şi de &artenerii săi au un caracter limitat" &entru
un număr mai redus de &roduse" şi nu se &une &ro)lema li)erali0ării im&orturilor de la 1
ianuarie 2DD2. Concesiile %m)racă forma unor reduceri sau eliminări de taxe vamale" fie
%n cadrul unor contin'ente" fie &entru cantităţi nelimitate. (rotecţia la frontiera Rom5niei"
a acestor &roduse este %ncă ridicată. Ra&ortul Comisiei 4uro&ene din anul 2DDD &rivind
&ro'resele Rom5niei &e calea aderării reliefea0ă diferenţe ma7ore %ntre nivelul de
&rotecţie al H4 şi cel al Rom5niei. !stfel" media taxelor vamale a&licate de H4 la
im&ortul de &roduse a'ricole este de A"4I" faţă de 32"BI c5t este media Rom5niei.
!ceastă conclu0ie nu face dec5t să su)linie0e şi mai mult necesitatea s&ri7inirii sectorului
a'ricol" care" c-iar şi %n condiţiile actuale" nu face faţă concurenţei externe. Cu toate
acestea" &ro'no0ele $inisterului (ro'no0ei şi 9e0voltării &entru &erioada 2DD1 – 2DD+"
arată că ritmul de creştere al ex&orturilor ar devansa ritmul de creştere al im&orturilor"
res&ectiv 1D"3I faţă de A"3I.
Rom5nia" &e de o &arte" şi Re'atul *el'iei" Re'atul 9anemarcei" Re&u)lica
Federală ermania" Re&u)lica 4lenă" Re'atul 1&aniei" Re&u)lica France0ă" Irlanda"
Re&u)lica Italiană" $arele 9ucat al Muxem)ur'ului" Re'atul #landei" Re&u)lica
(ortu'-e0ă" Re'atul Hnit al $arii *ritanii şi Irlandei de ;ord" &ărţi contractante la
Tratatul de Instituire a Comunităţii 4uro&ene a Căr)unelui şi #ţelului şi Tratatul de
Instituire a Comunităţii 4uro&ene a 4ner'iei !tomice" denumite %n continuare >1tate
$em)re?" şi Comunitatea 4conomică 4uro&eană" Comunitatea 4uro&eană a 4ner'iei
!tomice şi Comunitatea 4uro&eană a Căr)unelui şi #ţelului" denumite %n continuare
>Comunitatea?" &e de altă &arte" lu5nd %n considerare im&ortanţa le'ăturilor tradiţionale
existente %ntre Rom5nia" Comunitate" 1tatele sale $em)re" &recum şi valorile comune &e
care le %m&ărtăşesc" recunosc5nd voinţa Rom5niei să ia &arte la &rocesul de inte'rare
4uro&eană" %ntărind şi am&lific5nd" %n acest fel" relaţiile sta)ilite %n trecut %ndeose)i &rin
!cordul de Comerţ şi Coo&erare Comercială şi 4conomică" semnat la 22 octom)rie 1AAD"
lu5nd %n considerare o&ortunităţile &entru o relaţie de o nouă calitate" oferite de a&ariţia
unei noi democraţii %n Rom5nia" lu5nd %n considerare an'a7amentul Rom5niei" al
Comunităţii şi al statelor sale mem)re de a %ntări li)ertăţile &olitice şi economice" care
constituie %nsăşi )a0a asocierii" recunosc5nd necesitatea de a continua şi finali0a" cu
asistenţă din &artea Comunităţii" &rocesul de tran0iţie al Rom5niei s&re un nou sistem
&olitic şi economic care să res&ecte re'ulile statului de dre&t şi dre&turile omului" inclusiv
dre&turile &ersoanelor a&arţin5nd minorităţilor" să &ractice un sistem &luri&artid" )a0at &e
ale'eri li)ere şi democratice şi să asi'ure li)erali0area economică" %n sco&ul instituirii
unei economii de &iaţă" lu5nd %n considerare an'a7amentul ferm al Rom5niei" al
Comunităţii şi al 1tatelor sale $em)re &rivind a&licarea de&lină a tuturor &rinci&iilor şi
&revederilor conţinute %n !ctul Final al Conferinţei &entru 1ecuritate şi Coo&erare %n
4uro&a ,C.1.C.4.." %n documentele finale de la Fiena şi $adrid" %n Cartea de la (aris
&entru o >;ouă 4uro&ă?" %n 9ocumentul Final al reuniunii C.1.C.4. de la Gelsin8i"
intitulat >T-e C-alan'es of C-an'e? şi %n Carta 4uro&eană a 4ner'iei" conştiente de
im&ortanţa acestui !cord %n sta)ilirea şi %ntărirea unui sistem de sta)ilitate %n 4uro&a"
)a0at &e coo&erare" av5nd Comunitatea ca una din &ietrele un'-iulare ale acestui sistem"
convinse că tre)uie sta)ilită o le'ătură %ntre de&lina a&licare a asocierii" &e de o &arte" şi
continuarea %n Rom5nia a reformelor &olitice" economice şi 7uridice %n curs de reali0are"
&e de altă &arte" ca şi introducerea factorilor necesari &entru coo&erarea şi a&ro&ierea
reală %ntre sistemele &ărţilor" mai ales %n lumina conclu0iilor Conferinţei C.1.C.4. de la
*onn" dorind să sta)ilească şi să de0volte un dialo' &olitic re'ulat %n &ro)leme )ilaterale
şi multilaterale de interes comun" ţin5nd seama de voinţa Comunităţii de a acorda un
s&ri7in decisiv &entru reali0area reformei şi de a a7uta Rom5nia să facă faţă consecinţelor
economice şi sociale ale rea7ustării structurale" ţin5nd seama" de asemenea" de voinţa
Comunităţii de a sta)ili instrumente de coo&erare şi de asistenţă economică" te-nică şi
financiară &e o )a0ă 'lo)ală şi multianuală" lu5nd %n considerare an'a7amentul Rom5niei
şi al Comunităţii de a li)erali0a comerţul" %n concordanţă" %n s&ecial" cu dre&turile şi
o)li'aţiile care decur' din !cordul eneral &entru Tarife Famale şi Comerţ" conştiente de
necesitatea de a sta)ili condiţiile necesare &entru li)ertatea de sta)ilire" &entru li)ertatea
de a furni0a servicii şi &entru li)era circulaţie a ca&italurilor" ţin5nd seama de dis&arităţile
economice şi sociale dintre Comunitate şi Rom5nia şi recunosc5nd astfel că o)iectivele
acestei asocieri tre)uie reali0ate &rin &revederi adecvate ale !cordului" convinse că acest
!cord va crea un nou climat &entru relaţiile lor economice şi %n s&ecial &entru
de0voltarea comerţului şi a investiţiilor" instrumente indis&ensa)ile &entru restructurarea
economică şi moderni0area te-nolo'ică" dorind să sta)ilească o coo&erare culturală şi să
de0volte sc-im)ul de informaţii. Conclu0ion5nd" o)iectivul final al Rom5niei este să
devină mem)ru al Comunităţii" iar acestă ascociere va a7uta Rom5nia să reali0e0e acest
o)iectiv.
#)iectivele asocierii dintre Rom5nia şi Comunitatea 1tatelor $em)re sunt
următoarele<
6 să asi'ure un cadru adecvat &entru dialo'ul &olitic %ntre &ărţi" care să &ermită
de0voltarea unor le'ături &olitice str5nse=
6 să &romove0e de0voltarea comerţului" &recum şi relaţii economice armonioase
%ntre &ărţi" s&ri7inind astfel de0voltarea economică %n Rom5nia=
6 să asi'ure o )a0ă &entru coo&erarea economică" socială" financiară şi culturală=
6 să s&ri7ine eforturile Rom5niei de de0voltare a economiei" de desăv5rşire a
tran0iţiei" %ntr6o economie de &iaţă şi de consolidare a democraţiei=
6 să sta)ilească instituţii adecvate &entru a face asocierea efectivă=
6 să asi'ure un cadru &entru inte'rarea 'raduală a Rom5niei %n Comunitate. 2n
acest sco&" Rom5nia va acţiona &entru %nde&linirea condiţiilor necesare.
2ntre &ărţi" se va institui un dialo' &olitic re'ulat &e care ele intenţionea0ă să6l
de0volte şi să6l intensifice. 4l va %nsoţi şi va consolida a&ro&ierea dintre Rom5nia şi
Comunitate" va s&ri7ini sc-im)ările &olitice şi economice %n curs de desfăşurare %n această
ţară şi va contri)ui la sta)ilirea de noi le'ături de solidaritate şi de noi forme de
coo&erare. 9ialo'ul &olitic va facilita inte'rarea de&lină a Rom5niei %n comunitatea
naţiunilor democratice şi a&ro&ierea &ro'resivă %ntre Rom5nia şi Comunitate.
!&ro&ierea economică va conduce la o mai mare conver'enţă &olitică= va conduce
la o conver'enţă crescendă a &o0iţiilor %n &ro)leme internaţionale" %n s&ecial %n ca0ul
celor de natură a avea efecte su)stanţiale asu&a uneia sau alteia dintre &ărţi= va contri)ui
la a&ro&ierea &o0iţiilor &ărţilor %n &ro)leme de securitate şi va %ntări securitatea şi
sta)ilitatea %n %ntrea'a 4uro&ă.
!lte &roceduri şi mecanisme &entru dialo'ul &olitic vor fi sta)ilite %ntre &ărţi" %n
s&ecial %n următoarele forme<
6 %nt5lniri la nivel oficial su&erior ,directori &olitici. %ntre oficiali ai Rom5niei" &e
de o &arte" şi (reşedenţia Consiliului Comunităţilor 4uro&ene şi Comisia Comunităţilor
4uro&ene" &e de altă &arte=
6 folosirea de&lină a canalelor di&lomatice=
6 includerea Rom5niei %n 'ru&ul ţărilor care &rimesc cu re'ularitate informaţii %n
&ro)lemele le'ate de Coo&erarea (olitică 4uro&eană şi efectuarea de sc-im)uri de
informaţii.
#rice alte mi7loace care ar contri)ui la consolidarea" de0volatarea şi accelerarea
dialo'ului.
!socierea include o &erioadă de tran0iţie cu o durată de maxim 0ece ani" %m&ărţită
%n două eta&e succesive" fiecare dur5nd %n &rinci&iu cinci ani. (rima eta&ă va %nce&e odată
cu intrarea %n vi'oare a !cordului. 2n cursul celor 12 luni care &reced ex&irarea &rimei
eta&e" Consiliul de !sociere se va %ntruni &entru a decide trecerea la a doua eta&ă" ca şi
&osi)ilele modificări de ado&tat cu &rivire la &revederile care re'lementea0ă a doua eta&ă.
Taxele vamale sunt &erce&ute de către stat asu&ra mărfurilor %n momentul %n care
acestea trec 'raniţele vamale ale ţării %n sco&ul im&ortului" ex&ortului sau tran0itului.
9eci" taxele vamale se instituie asu&ra )unurilor şi &roduselor care ies şi intră %nE din ţară
sauE şi asu&ra celor care tran0itea0ă teritoriul naţional. 9re&t urmare" %n ra&ort cu o)iectul
im&unerii" &ot exista trei cate'orii de taxe vamale şi anume<
6 de im&ort – sta)ilite asu&ra mărfurilor im&ortate %n momentul trecerii 'raniţelor
teritoriului vamal ale statului im&ortator=
6 de ex&ort – sta)ilite asu&ra mărfurilor interne la ex&ortul acestora. !ceastă
cate'orie de taxe are o răs&5ndire limitată" fiind utili0ate %n s&ecial de statele care deţin
mono&olul natural al unor resurse minerale sau materii &rime" ori mono&olul te-nolo'ic
,de fa)ricaţie. la unele &roduse manufacturate.
6 de tran0it – &erce&ute asu&ra mărfurilor străine aflate %n trecere &e teritoriul
vamal al unui stat" au o a&lica)ilitate foarte restr5nsă &e &lan internaţional" %ntruc5t
tran0itul aduce alte avante7e ţărilor &artici&ante la comerţul internaţional ,venituri din
tarifele %ncasate &entru tras&ortul acestor mărfuri &e căile ferate" rutiere sau &e a&ă..
(otrivit le'islaţiei %n vi'oare" &e teritoriul vamal al Rom5niei nu se a&lică taxe de tran0it.
Ma introducerea sau la scoaterea din ţară a mărfurilor &re0entate %n vamă"
autoritatea vamală sta)ileşte un re'im vamal. Re'imul vamal cu&rinde totalitatea
normelor ce se a&lică %n cadrul &rocedurii de vămuire" %n funcţie de sco&ul o&eraţiunii
comerciale şi de destinaţia mărfii. Re'imurile vamale sunt definitive sau sus&ensive.
9in cate'oria re'imurilor vamale definitive fac &arte< im&ortul" ex&ortul"
introducerea şi scoaterea din ţară de )unuri a&arţin5nd călătorilor sau altor &ersoane
fi0ice" necomercianţi.
Re'imurile vamale sus&ensive sunt< tran0itul" antre&o0itul" &erfecţionarea activă"
transformarea su) control vamal" admiterea tem&orală şi &erfecţionarea &asivă a
mărfurilor. !ceste re'imuri se acordă numai de autoritatea vamală &rin eli)erarea unei
autori0aţii care &reci0ea0ă condiţiile de derulare a re'imului.
$ărfurile destinate a fi &lasate su) un re'im vamal fac o)iectul unei declaraţii
vamale cores&un0ătoare acelui re'im" care se de&une la )iroul sau &unctul vamal
%m&reună cu documentele &revă0ute de re'lementările vamale" %n vederea acce&tării
re'imului vamal solicitat.
!v5nd %n vedere interesul &entru de0voltarea ex&ortului" ţara noastră a&lică numai
taxe vamale de im&ort" care sunt sta)ilite şi &erce&ute %n conformitate cu Tariful Famal de
Im&ort al Rom5niei. Tariful vamal re&re0intă un ta)el care cu&rinde nomenclatura
com)inată a mărfurilor" taxele vamale ex&rimate %n &rocente" &recum şi cele re0ultate din
a&licarea măsurilor tarifare &referenţiale &revă0ute %n re'lementările le'ale. Tariful vamal
este com&onenta &rinci&ală a re'imului vamal al unei ţări.
(lătitori ai taxelor vamale sunt &ersoanele 7uridice %n al căror o)iect de activitate
sunt &revă0ute o&eraţiuni de im&ort" &recum şi &ersoanele fi0ice autori0ate să efectue0e
astfel de o&eraţiuni.
Im&ortul constă %n intrarea %n ţară a mărfurilor străine şi introducerea acestora %n
circuitul economic.
!utoritatea vamală reali0ea0ă &rocedura de vămuire şi de %ncasare a datoriei
vamale aferente dre&turilor de im&ort ,taxe vamale" taxa &e valoarea adău'ată" acci0ele şi
orice alte sume care se cuvin statului.. (rin exce&ţie se acordă scutiri de taxe vamale
&entru im&ortul următoarelor cate'orii de )unuri<
&F. a7utoare şi donaţii cu caracter social" umanitar" cultural" s&ortiv" didactic"
&rimite de or'ani0aţii şi asociaţii non&rofit cu caracter umanitar sau cultural" ministere şi
alte or'ane ale administraţiei &u)lice" sindicate şi &artide &olitice" or'ani0aţii de cult"
federaţii" asociaţii sau clu)uri s&ortive" instituţii de %nvăţăm5nt" fără a fi destinate sau a fi
folosite &entru su)venţionarea cam&aniei electorale sau a unor activităţi ce &ot constitui
ameninţări la si'uranţa naţională. 1e exce&tea0ă de la re'imul de scutire de taxe vamale
autove-iculele" altele dec5t am)ulanţele ori autove-iculele destinate menţinerii şi
resta)ilirii ordinii &u)lice" &rimite din im&ort su) formă de a7utoare şi donaţii=
>F. )unurile străine care devin" &otrivit le'ii" &ro&rietatea statului=
)F. mostrele fără valoare comercială" materialele &u)licitare" de reclamă şi
documentare=
6 mostrele fără valoare comercială re&re0intă )unuri sau &ărţi din acestea
secţionate" divi0ate" des&erec-eate" &erforate sau care au fost su&use altor o&eraţiuni
similare" cărora nu li se &oate da o altă %ntre)uinţare dec5t cea de mostre.
6 materialul &u)licitar" de reclamă şi documentare" constă %n cataloa'e şi liste de
&reţuri referitoare la mărfuri &use %n v5n0are sau la &restări de servicii.
0F. alte )unuri &revă0ute %n le'i sau %n Gotăr5ri ale uvernului=
(entru ca aceste )unuri să )eneficie0e de scutire de taxe vamale" tre)uie să
%nde&linească următoarele condiţii<
6 să fie trimise de ex&editor către destinatar fără nici un fel de o)li'aţii de &lată=
6 să nu facă o)iectul unor comerciali0ări ulterioare=
6 să nu fie utili0ate &entru &restaţii către terţi aducătoare de venituri=
6 să fie cu&rinse %n &atrimoniul &ersoanei 7uridice şi %nre'istrate %n evidenţa
conta)ilă &ro&rie.
# altă condiţie &entru a &utea o&era scutirea este aceea a sco&ului utili0ării
)unurilor. !stfel" )unurile scutite de taxele vamale &ot fi utili0ate numai %n sco&urile
&entru care au fost im&ortate" %n ca0 de sc-im)are a destinaţiei" im&ortatorii sunt o)li'aţi
să %nde&linească formalităţile le'ale &rivind im&ortul mărfurilor şi să ac-ite taxele vamale
de im&ort. 2n astfel de situaţii" valoarea %n vamă se calculea0ă la cursul %n vi'oare %n 0iua
constatării sc-im)ării destinaţiei )unurilor" %n acest sco&" or'anele de control financiar şi
ale ăr0ii Financiare sunt o)li'ate să urmărească destinaţia dată acestor )unuri şi să
sesi0e0e or'anele vamale &entru luarea măsurilor ce decur' din a&licarea le'ii. Taxele
astfel datorate se sta)ilesc şi se urmăresc &e o &erioadă de + ani de la data intrării %n ţară a
)unurilor.
9e asemenea" este scutit de taxe vamale im&ortul următoarelor cate'orii de
)unuri<
6 )unurile de ori'ine rom5nă=
6 )unurile re&arate %n străinătate sau )unurile care le %nlocuiesc=
6 )unurile care se %na&oia0ă %n ţară ca urmare a unei ex&edieri eronate=
6 )unurile din im&ort" destinate a fi utili0ate de asociaţii familiale şi unităţi din
sectorul meşteşu'ăresc" a'ricol şi al industriei mici" %n cadrul unor &ro'rame şi acţiuni de
a7utorare şi de0voltare a activităţilor" finanţate de către 'uvernele străine %n )a0a unor
acorduri sau tratate %nc-eiate cu Rom5nia.
Totodată" tre)uie arătat că sunt scutite de la &lata dre&turilor de im&ort ,taxe
vamale" su&rataxe vamale" comisioane vamale" acci0e" taxa &e valoarea adău'ată.
)unurile im&ortate &rin serviciile &oştale şi %n re'im de curierat ra&id de către &ersoanele
7uridice" cu o valoare totală &e trimitere a ec-ivalentului 12 euro inclusiv. 2n acest ca0"
vămuirea se face numai &e )a0a documentului de trans&ort.
2n ca0ul )unurilor introduse %n ţară &entru dotarea şi %ntreţinerea re&re0entanţelor
firmelor comerciale şi ale or'ani0aţiilor economice străine ,care funcţionea0ă le'al %n
Rom5nia. se a&lică" reduceri sau exce&tări de la &lata taxelor vamale" &e )a0ă de
reci&rocitate.
*unurile &entru dotarea re&re0entanţelor şi altor &ersoane 7uridice rom5ne cu
sediul %n străinătate" &ot fi scoase din ţară şi readuse" fără &lata taxelor vamale" %n )a0a
adresei din care să re0ulte că )unurile res&ective sunt %nscrise %n evidenţele sale conta)ile
din ţară.
uvernul" %n ca0uri temeinic 7ustificate" la &ro&unerea $inisterului Finanţelor şi a
$inisterului Industriei şi Comerţului" &oate a&ro)a" cu caracter tem&orar" exce&tări sau
reduceri de taxe vamale &entru unele cate'orii de mărfuri. !ceste facilităţi fiscale se
sta)ilesc %n mod nediscriminatoriu faţă de im&ortatori sau de )eneficiari" indic5ndu6se %n
mod ex&res codul tarifar al mărfurilor.
,., S)!ti"e& 0e '& (>'i*&:i& *&"&nt="ii 0&t("iei -&%&'e
1unt scutite de la o)li'aţia 'arantării datoriei vamale umătoarele cate'orii de
mărfuri<
6 navele" aeronavele" elico&terele" locomotivele şi va'oanele de cale ferată" &lasate
%n re'im vamal de &erfecţionare activă cu sus&endarea dre&turilor de im&ort" %n vederea
re&arării şi returnării lor &artenerilor externi=
6 mărfurile &lasate %n re'im vamal de tran0it" dacă acestea se efectuea0ă su)
su&rave'-erea )ri'ă0ilor din su)ordinea 9irecţiei de 1u&rave'-ere şi Control Famal=
6 mărfurile exce&tate de la &lata taxelor vamale" conform actelor normative %n
vi'oare" &lasate %ntr6unul dintre re'imurile navale de antre&o0it" &erfecţionare activă cu
sus&endarea dre&turilor de im&ort" transformare su) control vamal şi admitere tem&orară
cu exonerare &arţială de la &lata taxelor vamale"etc.
*unurile tras&ortate &e calea rutieră sunt su&use 'arantării datoriei vamale numai
dacă nu circulă su) aco&erirea unei convenţii internaţionale care asi'ură &lata datoriei
vamale" iar )unurile trans&ortate &e calea ferată" &rin &oştă" &e calea aerului şi &e a&ă sunt
exce&tate de la 'arantarea datoriei vamale.
!&ro)area de scutire de la o)li'aţia 'arantării datoriei vamale se acordă &e un
termen sta)ilit de autoritatea vamală" %n funcţie de solicitarea titularului şi de condiţiile de
reali0are a o&eraţiunii. 9acă titularul o&eraţiunii doreşte să &relun'ească o&eraţiunea" %n
cadrul termenului acordat" adresea0ă 9irecţiei enerale a Fămilor sau" du&ă ca0"
9irecţiei Re'ionale a Fămilor care a acordat iniţial scutirea" o nouă cerere %nsoţită de
documente 7ustificative.
!tunci c5nd" %n cursul derulării re'imului vamal" autoritatea vamală constată că
modalitatea de 'aranţie dată nu mai asi'ură &lata datoriei vamale" aceasta &oate cere
constituirea unei alte 'aranţii" %n ca0 de refu0" autoritatea vamală are dre&tul să considere
&e cel %n cau0ă ca rău6 &latnic şi să inter0ică efectuarea altor o&eraţiuni de vămuire" &5nă
la ac-itarea datoriei vamale.
9e)itorul datoriei vamale ia cunoştinţă des&re cuantumul acesteia &rin declaraţia
vamală acce&tată şi %nre'istrată de autoritatea vamală" %n ca0ul unor diferenţe ulterioare"
sau %n situaţia %nc-eierii din oficiu" fără declaraţie vamală" a unui re'im vamal sus&ensiv"
de)itorul vamal ia cunoştinţă des&re acea nouă datorie &e )a0a actului constatator
%ntocmit de autoritatea vamală. 9eclaraţia vamală şi actul constatator sunt titluri
executorii care se onorea0ă de către societatea )ancară" fără acce&t" &o&rire şi validare.
1tin'erea datoriei vamale se &oate reali0a &rin<
6 &lata sau ac-itarea acesteia=
6 renunţarea la %ncasare" atunci c5nd se constată că este nedatorată=
6 anularea ca o consecinţă a anulării declaraţiei vamale=
6 %m&linirea termenului de &recri&ţie extinctivă=
6 insolva)ilitatea de)itorului" constatată &e cale 7udecătorească=
6 confiscarea definitivă a mărfurilor=
6 distru'erea mărfurilor din dis&o0iţia autorităţii vamale sau a)andonarea acestora
%n favoarea statului" %nainte de acordarea li)erului de vamă=
6 scăderea cantitativă a mărfurilor" datorită unor factori naturali" &entru &artea
cores&un0ătoare &rocentului de scădere" numai dacă acesta s6a &rodus %nainte de
acordarea li)erului de vamă.
9atoria vamală se ac-ită %nainte de acordarea li)erului de vamă" %n ca0ul
re'imurilor vamale definitive" &recum şi %n ca0ul c5nd re'imul vamal sus&ensiv se
%nc-eie %n termen. 9u&ă ce datoria vamală a fost ac-itată" de)itorul vamal &oate solicita
restituirea 'aranţiei dis&oni)ile" sau &oate să consimtă ca aceasta să fie folosită la altă
o&eraţiune de vămuire. (entru re'imul vamal sus&ensiv care nu se %nc-eie la termen"
datoria vamală devine exi'i)ilă şi se stin'e &rin executarea de către autoritatea vamală a
'aranţiei constituite.
(lata taxelor vamale se face de către im&ortator" sau de către comisionarul %n
vamă" %n contul unităţii care a efectuat vămuirea" &rin folosirea formelor şi instrumentelor
de decontare care asi'ură cu antici&aţie sumele necesare efectuării &lăţilor. (lata taxelor
vamale constituie" de altfel" condiţia o)li'atorie &entru acordarea li)erului de vamă la
im&ort.
Mi)erul de vamă se acordă du&ă efectuarea o&eraţiunii de vămuire. (entru aceasta"
im&ortatorii au o)li'aţia să de&ună la )irourile vamale ,din interiorul ţării sau de la
frontieră. unde au fost &re0entate mărfurile" o declaraţie vamală %n detaliu %nsoţită de
următoarele documente<
6 documentul de trans&ort al mărfurilor sau %n li&sa acestuia alte documente emise
de trans&ortator" cu&rin05nd date referitoare la mărfurile trans&ortate=
6 facura" %n ori'inal sau %n co&ie" ori un alt document &e )a0a căruia se declară
valoarea %n vamă a mărfurilor=
6 declaraţia de valoare %n vamă=
6 documentele necesare a&licării unui re'im tarifar &referenţial sau a altor măsuri
dero'atorii la re'imul tarifar de )a0ă=
6 orice alt document necesar a&licării dis&o0iţiilor &revă0ute %n normele le'ale
s&ecifice care re'lementea0ă im&ortul mărfurilor declarate=
6 codul fiscal al titularului.
9eclaraţia vamală cu&rinde ca &rinci&ale informaţii< clasificarea tarifară ,codul
mărfurilor &otrivit clasificării &revă0ute %n Tariful Famal de Im&ort." )a0a de calcul a
taxelor vamale" &rocentul taxei" cuantumul taxelor vamale" felul" numărul" 'reutatea şi
&reţul articolelor &recum şi informaţii financiar6 conta)ile şi )ancare.
!utoritatea vamală are dre&tul să efectue0e verificări şi investi'aţii at5t %n
momentul vămuirii" c5t şi ulterior" la vamă sau la sediul im&ortatorilor.
Controlul vamal exercitat %n momentul vămuirii )unurilor are dre&t sco&
&revenirea %ncălcării re'lementărilor vamale şi stricta res&ectare a condiţiilor şi
termenelor le'ale" &recum şi desco&erirea fraudelor vamale.!cesta &oate fi reali0at at5t
&rin verificarea documentelor necesare vămuirii" c5t şi su) forma controlului fi0ic.
Controlul documentar constă %n verificarea< corectitudinii com&letării declaraţiei
vamale= existenţei documentelor anexate la declaraţia vamală= concordanţei %ntre datele
%nscrise %n declaraţia vamală %n detaliu şi cele din documentele anexate= formală a
documentelor anexate.
Controlul fi0ic al )unurilor im&ortate constă %n identificarea acestora" &e )a0a
declaraţiei vamale %nsoţită de documentele de&use %m&reună cu aceasta. (entru
efectuarea controlului fi0ic autoritatea vamală indică mărfurile sau &ărţile din acestea &e
care dele'atul este o)li'at să le &re0inte &entru verficare ,&rin o)servare" &rin sonda7 &e
mi7loacele de trans&ort" etc...
2n situaţia %n care nu sunt indicii temeinice de fraudă" controlul vamal fi0ic al
mărfurilor se efectuea0ă numai &e )a0ă de documente.
9u&ă efectuarea formalităţilor de vămuire" %n vederea acordării li)erului de vamă
la im&ort" autoritatea vamală verifică dacă sunt %nde&linite următoarele condiţii<
6 felul mărfurilor constatate la controlul vamal cores&unde cu cel %nscris %n
declaraţia vamală=
6 cantitatea mărfurilor %nscrisă %n documentele de trans&ort şi %n facturi
cores&unde cu cea din declaraţia vamală=
6 clasificarea tarifară" taxa vamală" valoarea %n vamă" felul" numărul şi data
instrumentului de &lată sunt %nscrise corect.
Mi)erul de vamă se acordă %n scris ,cu semnătura şi ştam&ila. dacă sunt %nde&linite
condiţiile de mai sus şi dacă sunt efectuate formalităţile de vămuire şi numai du&ă
&re0entarea documentelor care atestă efectuarea &lăţii datoriei vamale= %n ca0ul %n care
re'imul vamal &revede &lata unor dre&turi de im&ort ori de&unerea unor 'aranţii" li)erul
de vamă se acordă numai du&ă %nde&linirea acestor o)li'aţii. (5nă %n a&ariţia %n extrasul
de cont al )iroului vamal al sumelor %ncasate" li)erul de vamă este revoca)il.
9eclaraţia vamală %n detaliu" &e care autoritatea vamală a acordat li)er de vamă"
constituie titlu executoriu &entru urmărirea şi %ncasarea datoriei vamale.
Controlul vamal ulterior al o&eraţiunilor" se exercită &e o &erioadă de + ani de la
data acordării li)erului de vamă" %n sco&ul &revenirii" com)aterii şi sancţionării fraudei %n
domeniul vamal.
2n cadrul controlului ulterior autoritatea vamală verifică orice documente" re'istre
şi evidenţe financiar6 conta)ile care au le'ătură directă sau indirectă cu )unurile
im&ortate. 9e asemenea" &oate fi făcut şi controlul fi0ic al mărfurilor" dacă acestea mai
există.
9acă %n urma controlului ulterior se constată că s6au %ncălcat re'lmentările
vamale" autoritatea vamală" du&ă determinarea taxelor vamale cuvenite" ia măsuri de
%ncasare" res&ectiv de restituire a acestora. !stfel" diferenţele %n &lus se restituie titularului
%n termen de 3D de 0ile de la data constatării" iar diferenţele %n minus urmea0ă a fi ac-itate
%n termen de / 0ile de la data comunicării.
;e&lata diferenţei datorate de titularul o&eraţiunii comerciale" %n termen de / 0ile"
atra'e su&ortarea de ma7orări de %nt5r0iere" &recum şi inter0icerea efectuării altor
o&eraţiuni de vămuire" &5nă la ac-itarea datoriei vamale. $a7orările de %nt5r0iere se
calculea0ă din 0iua imediat următoare ex&irării termenului le'al de &lată şi &5nă %n 0iua
&lăţii taxei datorate" inclusiv" iar cuantumul acestora se su&ortă %n toate ca0urile" de către
im&ortatori.
(entru datoriile constatate ulterior li)erului de vamă" 9irecţia enerală a Fămilor
&oate acorda am5nări şi eşalonări de &lată %n termenul le'al de &rescri&ţie.Termenul de
&rescri&ţie a dre&tului de a cere &lata taxelor vamale este de + ani şi cur'e de la data
acce&tării şi %nre'istrării vamale de im&ort.
,.7. ?!"ni@&"e& 0e $e"-i)ii <nt"e C(%!nit&te #i R(%Ani&
(ărţile !cordului 4uro&ean se o)li'ă să ado&te măsurile necesare &entru a &ermite
&ro'resiv furni0area de servicii de către com&aniile şi cetăţenii din Comunitate sau din
Rom5nia" sta)iliţi &e teritoriul uneia dintre &ărţi" alta dec5t cea a &ersoanei &entru care
sunt destinate serviciile" cu luarea %n considerare a de0voltării sectoarelor de servicii ale
&ărţilor.
2n &as cu &rocesul de li)erali0are &ărţile vor &ermite circulaţia tem&orară a
&ersoanelor fi0ice care furni0ea0ă servicii sau care sunt an'a7aţi ai furni0orului de servicii
%n calitate de &ersoane6 c-eie" inclusiv &ersoane fi0ice care sunt re&re0entanţi ai
com&aniilor sau cetăţeni din Comunitate sau din Rom5nia şi care caută să do)5ndească
intrare tem&orară %n sco&ul ne'ocierii v5n0ărilor de servicii sau antamea0ă acorduri
&entru v5n0area de servicii %n numele furni0orului de servicii" %n măsura %n care
res&ectivii re&re0entanţi nu sunt im&licaţi ei %nşişi %n v5n0ări directe către &u)licul lar'
sau %n furni0area serviciilor.
,.+. C(n)!"en:& #i &'te "e-e0e"i )! )&"&)te" e)(n(%i)
1unt incom&ati)ile cu )una funcţionare a !cordului 4uro&ean" %n măsura %n care
ele &ot afecta comerţul %ntre Rom5nia şi Comunitate<
6 orice acorduri %ntre %ntre&rinderi" deci0ii ale asociaţilor de %ntre&rinderi şi
&racticile concertate %ntre %ntre&rinderi av5nd ca o)iect sau efect &revenirea"
restricţionarea sau distorsionarea concurenţei=
6 a)u0ul din &artea uneia sau mai multor %ntre&rinderi de a avea o &o0iţie
dominantă" &e teritoriul Rom5niei sau al Comunităţii" %n ansam)lu" sau &e o &arte
su)stanţială a acestuia=
6 orice a7utor &u)lic care distorsionea0ă sau ameninţă să distorsione0e concurenţa
&rin favori0area anumitor %ntre&rinderi sau a &roducţiei unor anumite mărfuri.
Fiecare &arte va asi'ura trans&arenţa %n domeniul a7utorului &u)lic" %ntre altele"
&rin ra&ortarea anuală către cealaltă &arte a sumei totale şi a distri)uirii a7utorului acordat
şi &entru furni0area" la cerere" de informaţii referitoare la sc-emele de a7utor. Ma cererea
uneia dintre &ărţi" se vor furni0a informaţii &rivind anumite ca0uri individuale de a7utor
&u)lic.
(ărţile se vor strădui să evite im&unerea de măsuri restrictive" inclusiv măsuri la
im&ort &entru sco&urile )alanţei de &lăţi. 2n situaţia introducerii lor" &artea care a &rocedat
astfel va &re0enta celeilalte &ărţi un calendar al eliminării acestor măsuri.
9acă Rom5nia sau unul sau mai multe state mem)re se află %n serioase dificultăţi
ale )alanţei de &lăţi sau există o ameninţare iminentă a unei astfel de situaţii" Rom5nia
sau Comunitatea" du&ă ca0" &ot ado&ta" %n conformitate cu condiţiile &revă0ute %n !cordul
eneral &entru Tarife Famale şi Comerţ" măsuri restrictive" inclusiv măsuri referitoare la
im&ort" care vor avea o durată limitată şi care nu vor de&ăşi ceea ce este necesar %n
vederea remedierii situaţiei )alanţei de &lăţi. Rom5nia sau Comunitatea" du&ă ca0" vor
informa cealaltă &arte des&re aceasta.
#rice măsuri restrictive nu se vor a&lica transferurilor le'ate de investiţii şi %n
s&ecial de re&atrierea sumelor investite sau reinvestite sau de orice alt fel de venituri care
re0ultă din acestea.
2n &rivinţa %ntre&rinderilor &u)lice şi a %ntre&rinderilor cărăra le6au fost acordate
dre&turi s&eciale sau exclusive" Consiliul de !sociere va asi'ura ca" %nce&5nd cu cel de6al
treilea an de la data intrării %n vi'oare a !cordului" &rinci&iile Tratatului de instituire a
Comunităţii 4conomice 4uro&ene" %ndeose)i articolul AD şi &rinci&iile 9ocumentului
Final din a&rile 1AAD al reuniunii de la *onn a Conferinţei &entru 1ecuritate şi Coo&erare
%n 4uro&a ,%n s&ecial &revederile referitoare la li)ertatea de deci0ie a antre&renorilor. vor
fi a&licate.
Rom5nia va continua să %m)unătăţească &rotecţia dre&turilor de &ro&rietate
intelectuală" industrială şi comercială" %n sco&ul de a asi'ura" &5nă la sf5rşitul celui de6al
cincilea an de la intrarea %n vi'oare a !cordului" un nivel de &rotecţie similar cu cel
existent %n Comunitate" inclusiv mi7loace com&ara)ile de a&licare a acestor dre&turi.
,.1. A"%(ni@&"e& 'e*i$'&:iei
# condiţie im&ortantă a inte'rării economice a Rom5niei %n Comunitate este
armoni0area le'islaţiei &re0ente şi viitoare a Rom5niei cu cea a Comunităţii. Rom5nia se
va strădui să asi'ure ca le'islaţia sa să devină" 'radual" com&ara)ilă cu cea a Comunităţii.
!rmoni0area le'islaţiei se va extinde %n s&ecial %n următoarele domenii< le'ea
vamală" le'ea societăţilor" le'ea )ancară" conturile şi taxele societăţilor" &ro&rietatea
intelectuală" &rotecţia forţei de muncă şi a locurilor de muncă" securitatea socială"
serviciile financiare" re'ulile de concurenţă" &rotecţia sănătăţii şi a vieţii oamenilor"
animalelor şi &lantelor" &rotecţia consumatorilor" im&o0itarea directă" standardele şi
normele te-nice" le'ile şi re'lementările %n domeniul nuclear" trans&ort şi mediu.
,.2. T&;e -&%&'e
Taxele vamale sunt im&o0ite indirecte &e care le &erce&e un stat asu&ra mărfurilor"
atunci c5nd acestea trec 'raniţele vamale ale ţării res&ective. 4le sunt instrumente de
&olitică vamală de natură fiscală" deoarece sunt sursă de venituri la *u'etul statului. 9e
asemenea" au o influenţă directă asu&ra &reţului &roduselor ce fac o)iectul comerţului
exterior.
Taxele vamale se &ot clasifica %n funcţie de mai multe criterii" şi anume<
1. du&ă sco&ul im&unerii sau nivelul im&unerii=
2. du&ă o)iectul im&unerii sau du&ă felul o&eraţiilor de comerţ exterior sau
direcţia circulaţiei mărfurilor %n comerţul exterior=
3. du&ă modul de &erce&ere=
4. du&ă modul de sta)ilire sau de fixare de către stat.
1.D!= $)(!' i%!ne"ii $!nt.
6 taxe vamale cu caracter fiscal=
6 taxe vamale cu caracter &rotecţionist.
9iferenţierea dintre acestea este dată de nivelul im&unerii ,cele fiscale au un nivel
mai redus" av5nd ca sco& aducerea de venituri la *u'etul statului" iar cele &rotecţioniste
au un nivel mai ridicat" av5nd ca sco& &rote7area &roduselor interne de concurenţa
externă..
,. D!= (>ie)t!' i%!ne"ii $!nt.
6 taxe vamale de im&ort=
6 taxe vamale de ex&ort=
6 taxe vamale de tran0it.
&F. axele vamale de import se &erce& asu&ra mărfurilor im&ortate" atunci c5nd
trec 'raniţele vamale ale ţării im&ortatoare. 4le sunt un mi7loc im&ortant de &rote7are a
&roduselor naţionale faţă de concurenţa străină şi contri)uie direct la ridicarea &reţului
mărfurilor im&ortate" făc5ndu6le mai &uţin com&etitive %n ra&ort cu &rodusele indi'ene. 2n
&rinci&iu" taxele vamale sunt &lătite de firma im&ortatoare" dar sunt su&ortate de
consumatorul final" &entru că se includ %n &reţul de desfacere &e &iaţa internă a acestor
mărfuri im&ortate. 1unt şi situaţii %n care sunt su&ortate de firma ex&ortatoare ,total sau
&arţial. care" &entru a contracara efectele nefavora)ile ale taxelor vamale asu&ra
com&etitivităţii mărfurilor sale" recur'e la reducerea &reţurilor de ofertă6 &reţurile
&romoţionale.
Trăsăturile caracteristice ale taxelor vamale<
6 au cea mai lar'ă răs&5ndire &e &lan internaţional=
6 se a&lică asu&ra celui mai lar' nomenclator de &roduse su&use im&unerii vamale=
6 se &ractică &e &erioade de tim& %ndelun'at=
6 au" %n 'eneral" un nivel mai ridicat faţă de celelalte taxe=
6 fac o)iectul ne'ocierilor %n cadru )ilateral şi multilateral.
>F. axele vamale de export se &erce& de stat asu&ra mărfurilor indi'ene" atunci
c5nd sunt im&ortate. (rin intermediul lor se &or urmări" alături de o)iectivul fiscal şi alte
două o)iective<
6 fie creşterea &reţurilor &roduselor res&ective &e &iaţa intenaţională" cu condiţia
ca statul res&ectiv să fie un im&ortant furni0or şi ex&ortator al &roduselor vi0ate=
6 fie limitarea unor ex&orturi" de re'ulă" la &rodusele de )a0ă ,materii &rime
industriale şi a'ricole." %n sco&ul de a determina &relucrarea acestor &roduse %n ţara
res&ectivă %n cantităţi mai mari" &entru ca a&oi să fie ex&ortate ca &roduse manufacturate"
%n vederea s&ri7inirii unor ramuri care &relucrea0ă materia indi'enă res&ectivă.
2n 'eneral" sunt multe ţări %n curs de de0voltare care recur' frecvent la im&unerea
de taxe vamale de ex&ort la materii &rime ,)um)ac" l5nă" &iei" minereuri şi c-iar &roduse
semifa)ricate..
)F. axele vamale de tranzit se &erce& asu&ra mărfurilor străine care traversea0ă
,tran0itea0ă. teritoriul vamal al unei ţări. !ceste taxe nu au o răs&5ndire &rea mare &e
&lan internaţional" iar c5nd se &erce& sunt reduse" &entru că statele sunt interesate să
%ncura7e0e acest tran0it &e teritoriul lor" fiind o im&ortantă sursă de venit" &rin utili0area
infrastructurii ţării res&ective.
1co&urile acestor taxe sunt &ur fiscale.
7. D!= %(0!' 0e e")ee"e t&;e'e -&%&'e (t fi.
6taxe vamale ad valorem=
6 taxe vamale s&ecifice=
6 taxe vamale mixte.
&F. axele vamale ad valorem se &erce& asu&ra valorii %n vamă a mărfurilor
im&ortate sau ex&ortate. 1e sta)ilesc su) forma unor cote &rocentuale care se ra&ortea0ă
la valoarea vamală a &roduselor.
!cest ti& de taxe este utili0at din cele mai vec-i tim&uri ale comerţului
internaţional. 2n &re0ent" taxele vamale ad valorem sunt cele mai res&5ndite &e &lan
internaţional" fiind uşor de sta)ilit si neim&lic5nd ela)orarea unui tarif vamal detaliat.
Taxele vamale ad valorem &re0intă anumite inconveniente" ce decur' din situaţii
de con7unctură cu &rivire la oscilaţiile &reţurilor. !stfel" dacă scad &reţurile la mărfurile
im&ortate" atunci scad şi taxele= dacă scad taxele atunci scad şi veniturile la *u'etul
statului şi" deci" nu au un caracter &rotecţionist.
(entru a contracara efectele acestor situaţii de con7unctură" se a&lică unele taxe
vamale su&limentare la &rodusele ale căror &reţuri au scă0ut sau se a&lică taxe vamale
s&ecifice" dar tem&orar.
Hn alt inconvenient este acela că lasă desc-idere &entru &racticarea unor a)u0uri
%n relaţiile de comerţ internaţional. 9e multe ori mărfurile im&ortate se facturea0ă la un
&reţ mai mic faţă de &reţul de cum&ărare" ca urmare a unei %nţele'ei %ntre firmele
ex&ortatoare şi cele im&ortatoare" &entru a )eneficia de taxe mai reduse.
>F. axele vamale specifice sunt &erce&ute de către stat &e unităţi de măsură fi0ică
ale mărfurilor im&ortate sau ex&ortate ,m" m
2
" m
3
" l. şi se sta))ilesc su) forma unei sume
a)solute" %n moneda ţării res&ective ,exem&lu<1DDDu.m &entru 1 tonă 'r5u..
(racticarea acestor taxe vamale este dificilă &entru că &resu&une un tarif vamal
foarte detaliat" care tre)uie să fie &ermanent com&letat şi revi0uit" &entru că %n tim& a&ar
&roduse noi care intră &e &iaţa internaţională. 9in această cau0ă" aceste taxe sunt mai
&uţin utili0ate &e &lan internaţional.
!vanta7ele acestor taxe sunt<
6 %nlătură &osi)ilitatea de a %nşela statul cu sau de dre&turile vamale le'ale" &entru
că taxa vamală se ra&ortea0ă la unitatea fi0ică de măsură" astfel %nc5t volumul %ncasărilor
la *u'etul 1tatului nu mai este influenţat de diverse oscilaţii de con7unctură ale &reţurilor"
ci doar de cantitatea fi0ică im&ortată. Ma aceste mărfuri este uşor de sta)ilit valoarea lor
%n vamă=
6 datorită caracterului lor fix" aceste taxe determină o %ncărcare diferită a
mărfurilor im&ortate" %n condiţiile %n care &e &iaţa &roduselor res&ective se &roduc
oscilaţii dese ale &reţurilor.
2n consecinţă" folosirea acestor taxe are avanta7ul" faţă de cele ad valorem" că au
un efect mai &rotecţionist" efect care este mai mare atunci c5nd &reţurile la &rodusele
im&ortate scad" şi invers.
!v5nd %n vedere at5t avanta7ele" c5t şi de0avanta7ele acestor taxe vamale
,s&ecifice şi ad valorem." %n 'eneral" &e &iaţa internaţională şi" %n s&ecial" ţările de0voltate
au %nce&ut să utili0e0e taxele vamale mixte.
)F. axele vamale mixte se &erce& atunci c5nd se consideră că taxele vamale ad
valorem nu sunt destul de eficiente ca mi7loace de &rotecţie şi" dre&t urmare" &e l5n'ă
taxele ad valorem" se mai &erce&e" tem&orar" şi o taxă vamală s&ecifică" %n situaţia %n care
&reţurile la &rodusele res&ective %nre'istrea0ă scăderi im&ortante.
+. D!= %(0!' 0e $t&>i'i"e 0e )=t"e $t&t $!nt.
6 taxe vamale autonome ,'enerale.=
6 taxe vamale convenţionale ,contractuale.=
6 taxe vamale &referenţiale ,de favoare.=
6 taxe vamale de retorsiune ,de răs&uns la unele &olitici comerciale neloiale6
antidum&in'.
&F. axele vamale autonome sunt sta)ilite de fiecare stat" %n mod inde&endent" %n
funcţie de &olitica comercială a acestuia" şi nu &e )a0a unor convenţii )ilaterale sau
multilaterale %nc-eiate cu alte state. !ceste taxe se &erce& asu&ra mărfurilor care &rovin
din ţări cu care un stat nu are %nc-eiate convenţii sau acorduri comerciale şi nu se a&lică
%n relaţiile cu aceste state – >Clau0a naţiunii celei mai favori0ate? ,C;$F6 &rinci&iu
fundamental al .!.T.T... 9e aici decur' două trăsături im&ortante<
6 au un caracter foarte ridicat" fiind" de cele mai multe ori &ro-i)itive=
6 nu fac o)iectul ne'ocierilor" fiind o im&ortantă fr5nă %n calea sc-im)urilor
comerciale dintre state.
>F. axele vamale convenţionale se sta)ilesc &rin %nţele'erea cu alte state"
conform clau0elor convenite &rin acordurile )ilaterale sau multilaterale. 2n 'eneral" se
&erce& asu&ra mărfurilor care &rovin din ţări care %şi acordă reci&roc Clau0a naţiunii celei
mai favori0ate. 9re&t urmare" au două trăsături definitorii<
6 sunt" %n 'eneral" mai reduse faţă de cele autonome=
6 fac o)iectul ne'ocierilor %n cadrul .!.T.T. şi mai a&oi" %n cadrul #.$.C.6 din
1AA+.
)F. axele vamale preferenţiale sunt foarte reduse" uneori e'ale cu 0ero" şi se
a&lică numai anumitor ţări şi unor mărfuri im&ortate din anumite ţări şi nu se extind
asu&ra mărfurilor care &rovin din toate ţările. !ceste taxe sunt" de fa&t" o dero'are de la
Clau0a naţiunii celei mai favori0ate şi reflectă un re'im de favoare. 1e mai numesc şi
>aran7amente &referenţiale? şi au &roliferat" %n mod deose)it" %n &erioada &ost)elică.
!ceste taxe sut nereci&roce şi nediscriminatorii" urmare a unor 'ru&ări economice
re'ionale.
0F. axele vamale de retorsiune se a&lică de către stat ca răs&uns la &oliticile
neloiale ale altor state" cum sunt<
6 &olitica de dum&in'=
6 &olitica de su)venţionare a ex&orturilor.
!ceste taxe &ot fi<
6 taxe vamale antidum&in'=
6 taxe vamale com&ensatorii.
!cestea se a&lică su&limentar" &este taxele vamale %n vi'oare şi nu &ot de&ăşi un
anumit nivel<
6 taxele vamale antidum&in' nu &ot de&ăşi mar7a de dum&in' ,care este e'ală cu
diferenţa dintre &reţul internaţional al &roduselor şi &reţul de dum&in'" care" %n 'eneral"
este mai mic" &entru a se intra &e o anumită &iaţă.=
6 taxele com&ensatorii nu &ot de&ăşi nivelul su)venţiilor de ex&ort sau a &rimei
directe de ex&ort.
1co&ul acestor taxe este ani-ilarea efectelor ne'ative &roduse de cele două &olitici
comerciale neloiale.
!ceste taxe nu se &ot &erce&e dec5t %n urma unei &roceduri s&eciale" &rin care să
se facă dovada &racticării unei &olitici comerciale neloiale şi care a &rodus un &re7udiciu.
9oar existenţa acestor dove0i &oate determina a&licarea taxelor de răs&uns.
Ma nivelul .!.T.T. există două Coduri care &revăd %ntrea'a &rocedură ce se
a&lică %n acest ca0<
6 Codul antidum&in'=
6 Codul &rivind su)venţionările de ex&ort şi taxele com&ensatorii.
9e la aflarea fa&tului că se &oate ca o ţară să &ractice o &olitică neloială" relaţiile
comerciale ale acestei ţări cu .!.T.T. sunt %n'-eţate" şi c-iar şi relaţiile comerciale ale
ţării res&ective cu alte ţări.
Taxele de retorsiune au o natură du)lă<
6 una tarifară6 &entru că este vor)a de o taxă=
6 una tarifară6 fiind o )arieră directă &rin crearea acelei &erioade mari de anc-etă.
,.3. T&"ife'e -&%&'e
Tariful vamal este un catalo' care cu&rinde nomenclatorul &roduselor su&use
im&unerii vamale" &recum şi taxa vamală &erce&ută asu&ra fiecărui &rodus sau 'ru&ă de
&roduse.
Ca re'ulă 'enerală" %n acest catalo' sunt cu&rinse şi mărfurile scutite de im&unere
vamală la im&ortulE ex&ortul lor &eE de &e teritoriul vamal al ţării res&ective.
Me'at de tarifele vamale tre)uie luate %n discuţie două &ro)leme<
6 clasificarea mărfurilor %n tarifele vamale=
6 formele &e care le im)racă acestea.
&F. "lasificarea mărfurilor în tarifele vamale
2n tim&" au existat mai multe clasificări ale mărfurilor %n tarifele vamale" &e
criterii ca<
6 ori'inea mărfurilor ,animală" ve'etală sau minerală.=
6 'radul de &relucrare ,materii &rime" semifa)ricate" &roduse finite..
16a %ncercat şi o com)inaţie a acestor criterii şi" dre&t urmare" %n &erioada
&ost)elică" aceste %ncercări au fost finali0ate %n mai multe nomenclatoare s&eciale de
clasificare a mărfurilor. (rima clasificare s6a făcut %n 1A+D" de către *iroul de 1tatistică al
#;H. !cesta a ela)orat o Clasificare Ti& 1tandard &entru Comerţul Internaţional ,CTCI..
!ceastă clasificare a suferit" %n tim&" mai multe modificări" din nevoi de ordin statistic"
astfel %nc5t să &ermită #;H şi altor or'anisme internaţionale să &oată urmări" la nivel
internaţional" evoluţia comerţului exterior al altor state.
!ceastă clasificare se utili0ea0ă şi astă0i" iar statele ra&ortea0ă datele statistice
care se referă la comerţul lor exterior" din &unct de vedere al< volumului valoric" structura
de mărfuri" orientarea 'eo'rafică a im&orturilor şi ex&orturilor" etc.
Ma iniţiativa .!.T.T." %n 1A+D" la *uruxelles a avut loc >Convenţia &rivind
clasificarea mărfurilor %n tarifele vamale?. Conform acestei convenţii" a fost ela)orat un
nomenclator de )a0ă unic" numit iniţial ;omenclatorul Famal de la *ruxelles ,;F*. şi
a&oi" ;omenclatorul Consiliului de Coo&erare Famală de la *ruxelles ,;CCF*..
!cest sistem a fost introdus cu sco&ul de a uşura ne'ocierile tarifare %n cadrul
.!.T.T. !cest nomenclator este utili0at de toate ţările care au fost &ărţi la .!.T.T.
,1+D..#.$.C. a &reluat acest nomenclator. (5nă la a&ariţia #.$.C. %nsă au existat şi unele
exce&ţii ,1H! şi Canada şi6au &ăstrat nomenclatoarele &ro&rii" care sunt foarte &uţin
diferite..
2n tim&" %n 'eneral" au existat &reocu&ări &ermanente &rivind ado&tarea unui
nomenclator unic" la care să &artici&e toate statele.
2n 1AB3" la *ruxelles" su) e'ida Consiliului de Coo&erare Famală" a fost ado&tată
o >Convenţie &rivind 1istemul !rmoni0at de 9escriere şi Codificare a $ărfurilor?.
Caracteristicile 'enerale ale acestui sistem sunt<
6 are la )a0ă cele două nomenclatoare cel mai lar' răs&5ndite ,CTCI şi ;CCF*.=
6 clasificarea mărfurilor" %n cadrul acestui sistem" se )a0ea0ă &e criteriul com)inat
al ori'inii şi 'radului de &relucrare a mărfurilor=
6 este flexi)il ,&oate fi utili0at fie luat ca atare" fie luat ca )a0ă" %ntr6o formă mai
&rescurtată sau mai detaliată de clasificare.=
6 &re0intă c5teva avanta7e faţă de celelalte sisteme<
6 uşurea0ă derularea sc-im)urilor comerciale internaţionale" &rin fa&tul că
atenuea0ă diver'enţele &rivind %ncadrarea tarifară a &roduselor şi" im&licit" determină
nivelul taxelor vamale a&licate=
6 facilitea0ă colectarea" com&ararea şi anali0a datelor statistice referitoare la
modul %n care se derulea0ă comerţul internaţional=
6 răs&unde simultan necesităţilor de codificare ale autorităţilor vamale"
necesităţilor or'anelor de statistică" ale &roducătorilor şi comercianţilor.
,.3.1. Ti!"i'e 0e t&"ife -&%&'e
Tarifele vamale sim&le sunt cu&rinse %ntr6un catalo' care are o sin'ură coloană de
taxe vamale" &entru toate mărfurile" indiferent de &rovenienţa lor. 9e o)icei" acestea sunt
taxe convenţionale. !cest ti& de tarife sunt utili0ate de ţările %n curs de de0voltare.
Tarifele vamale com&use sunt acele cataloa'e ce au două sau mai multe coloane
de taxe vamale" fiecare a&lic5ndu6se mărfurilor care &rovin din anumite ţări. !ceste tarife
sunt cele mai lar' răs&5ndite &e &lan internaţional.
2n 'eneral" tarifele vamale" de toate ti&urile" care im&lică im&unerea vamală" sunt
instrumente de &olitică comercială admise de .!.T.T." cu condiţia să nu fie &ro-i)itive.
Cu a7utorul lor se &rote7ea0ă &iaţa internă şi" &e )a0a lor" se &ot ne'ocia concesii
tarifare şi se &ot institui măsuri de discriminare %n relaţiile comerciale cu anumite state.
,.6. Te"it("i!' -&%&'
Teritoriul vamal este acel s&aţiu 'eo'rafic %n interiorul căruia este %n vi'oare un
anumit re'im vamal" o anumită le'islaţie vamală.
2n 'eneral" teritoriul vamal coincide cu teritoriul naţional al unei ţări. 1unt" %nsă şi
ca0uri tot mai frecvente" %n s&ecial %n &erioada &ost)elică" c5nd teritoriul vamal al unui
stat este mai mare sau mai mic dec5t teritoriul naţional. 2n aceste ca0uri" avem de6 a face
cu extinderea sau cu restr5n'erea teritoriului vamal.
4xtinderea teritoriului vamal ,anexiunea sau includerea vamală.6 se &roduce
atunci c5nd două sau mai multe state convin să forme0e %m&reună o uniune vamală şi" ca
urmare" teritoriul vamal %nsumea0ă teritoriul statelor &artici&ante la această uniune.
Tarifele care &artici&ă la formarea uniunii vamale desfiinţea0ă" dintr6o dată sau
tre&tat" )arierele tarifare şi netarifare %n relaţiile comerciale reci&roce" &entru toate
&rodusele sau numai &entru o &arte din &roduse" iar %n relaţiile cu terţii a&lică o &olitică
comercială comună şi" %n &rimul r5nd" un tarif vamal comun.
(olitica vamală re&re0intă un element esenţial al (ieţei unice cu cele &atru
li)ertăţi fundamentale &e care aceasta le include. Crearea" de0voltarea şi &unerea %n
a&licare a unei (ieţe unice se &ot face numai %n cadrul unei Hniuni vamale %n care
re'lementări comune sunt a&licate %n mod uniform la frontierele exterioare.
Crearea unei administraţii a vămilor modernă şi eficientă este una dintre
&riorităţile ma7ore ale ne'ocierilor de aderare" o condiţie esenţială &entru ţările candidate
este ca acestea să asi'ure du&ă aderare un control eficient al frontierelor
exterioare ale Hniunii 4uro&ene.
CAPITOLUL III
Re*'e%ent="i -&%&'e %enite $= $!$:in= e;("t!"i'e
"(%Ane#ti.C&@!' (e"&:i!ni'(" 0e '(Dn #i "ee;("t
7.1 E;("t!"i e >&@& "e'!)"="ii <n '(Dn E$&! e;("t!' 0e f(":= 0e %!n)=F
(relucarea %n lo-n constă %ntr6o tran0acţie desfăşurată &e )a0ă contractuală %ntre
două firme din ţări diferite %n care una execută un &rodus la comandă du&ă modele şi
desene şi su) marca celeilalte firme" care %şi &ăstrea0ă dre&tul de a comerciali0a &rodusul
res&ectiv. Firma care lansea0ă comanda se numeşte ordonator" iar cea care reali0ea0ă
&rodusul" executant. #rdonatorul %nde&lineşte funcţia de im&ortator" executantul &e cea
de ex&ortator.
#&eraţiunea de &relucrare %n lo-n se diferenţia0ă de o&eraţiunile clasice de
im&ort6 ex&ort &rin fa&tul că o)iectul o&eraţiunii %l constituie &relucrarea materiilor
&rime" materialelor" a &roduselor semifinite" a&arţin5nd de re'ulă uneia dintre &ărţi
,im&ortatorului." de către cealaltă &arte ,ex&ortatorul..
24
Tran0acţiile &rin &relucrare %n lo-n &ot avea o serie de avanta7e. !stfel" &entru
ex&ortator avanta7ele sunt<
6 %şi foloseşte sur&lusul ca&acităţilor de &roducţie &e seama unor &ieţe externe=
6 %şi menţine la un nivel ridicat 'radul de ocu&are a forţei de muncă cu efecte
economice şi sociale at5t %n %ntre&rinderi c5t şi &e &lan naţional=
6 %şi menţine &roducţia la un nivel cantitativ ridicat=
6 are &osi)ilitatea să6şi moderni0e0e o serie de te-nolo'ii" alte activităţi din
domeniul &roiectării de &rodus şi al executării acestuia=
6 cunoştinţele do)5ndite de la &artenerul străin se răsfr5n' asu&ra calităţii forţei de
muncă" cresc5nd com&etenţa acesteia.
(entru ordonator" avanta7ele economice sunt<
6 %şi măreşte volumul afacerilor ,venituri" &rofituri. fără investiţii %n &roducţie
deoarece sunt folosite ca&acităţile de &roducţie ale &artenerului=
6 o)ţine creşterea ratei &rofiturilor din diferenţele mari care există %ntre nivelul
salariilor din ţara sa şi ţara executantului" unde de o)icei salariile sunt mult mai reduse=
6 %şi consolidea0ă &o0iţia &e &iaţă.
(e l5n'ă aceste avanta7e" lo-n6ul oferă şi o serie de limite şi riscuri" at5t &entru
ex&ortatori" c5t şi &entru im&ortatori.
Riscurile ex&ortatorilor<
6 riscul &otenţial &entru ex&ortatorul de mano&eră ca" %n ca0ul unei con7uncturi
nefavora)ile ce se &oate manifesta &e &iaţa &roduselor res&ective" im&ortatorul să renunţe
la tran0acţia %n lo-n=
6 riscurile le'ate de %nt5r0ierile ce &ot să a&ară %n trans&ortul materiilor &rime şi
materialelor" care &ot să inflenţe0e ne'ativ &ro'ramele de &roducţie=
24
(uiu !l." >Te-nici de ne'ociere" contractare şi derulare %n afacerile economice internaţionale?" 4d.
Tri)una 4conomică" *ucureşti" 1AA/" & 2136 214
6 riscul de &reţ" care se manifestă &entru ex&ortatorul de mano&eră atunci c5nd se
%nre'istrea0ă o evoluţie nefavora)ilă a &reţului la &rodusul finit reali0at de acesta" %n
ra&ort cu &reţul factorilor de &roducţie utili0aţi &entru &roducerea lui=
6 asi'urarea unui venit %n devi0e mai redus dec5t %n ca0ul ex&ortului de &roduse
finite de &rovenienţă inte'rală din &roducţia &ro&rie=
6 &o0iţia &asivă a ex&ortatorului de mano&eră &e &iaţa externă" %n &rivinţa
acţiunilor de &romovare şi comerciali0are a &roduselor" cu consecinţe directe asu&ra
&o0iţiei &e &iaţa internaţională.
Riscurile im&ortatorului<
6 executantul &roduselor %n lo-n să nu res&ecte %ntocmai &rescri&ţiile &rivind
calitatea &roduselor" să %nre'istre0e re)uturi ridicate=
6 &ierderea unor afaceri economice im&ortante ca urmare a neres&ectării unor
cerinţe de calitate sau a termenelor de livrare=
6 im&ortatorul &reia unele riscuri de la ex&ortator indirect" datorită unor dere'lări
sociale şi &olitice" calamităţi naturale" etc.
(relucrarea %n lo-n este răs&5ndită %n diferite sectoare industriale" %n cadrul
relaţiilor de coo&erare internaţională" mai ales %n industria confecţiilor" %ncălţămintei"
mo)ilei" industriei constructoare de maşini mari consumatoare de metal sau care necesită
materiale şi alia7e s&ecial ela)orate" etc.
(relucrarea %n lo-n fiind o tran0acţie desfăşurată &e )a0ă contractuală" contractul
acesteia conţine< numele şi adresa firmelor an'a7ate %n o&eraţiunea de &relucrare" o)iectul
contractului" &rescri&ţiile te-nice" documentaţia" sc-iţele" &roiectele" desenele" utila7e"
scule sau dis&o0itivele &e care )eneficiarul se an'a7ea0ă să le &ună la dis&o0iţia
&roducătorului" termenele de livrare a materialului documentar" a materiilor &rime" a
materialelor" termenul de livrare a &roduselor re0ultate din &relucrare" toleranţele te-nice
şi de calitate asmise" durata contractului" &reţul mano&erei şi modalitatea de &lată"
&enali0ări" 'aranţii şi alte elemente s&ecifice contractului de v5n0are6 cum&ărare"
o)li'aţiile im&ortatorului" o)li'aţiile ex&ortatorului" instituirea dre&tului de 'a7 al
&roducătorului asu&ra )unurilor &rimite s&re &relucrare" ca o 'aranţie a &lăţii &reţurilor
&relucrării" reclamaţii" forţa ma7oră" liti'ii.
9e re'ulă" eventualele reclamaţii &entru &rodusele livrate vor fi comunicate
&roducătorului %ntr6un anumit termen de la data livrării mărfii" sta)ilit %n momentul
semnării contractului. ;on6 conformitatea livrării &oate antrena<
6 returnarea &e c-eltuiala &roducătorului %n ca0 de refu0 din &arte clientului
cum&ărătorului a %ntre'ii cantităţi livrate. (lata este atunci sus&endată %n aşte&tarea
relivrării cores&un0ătoare=
6 returnarea &e c-eltuiala &roducătorului a &roduselor necores&un0ătoare care fac
o)iectul unei note de de)itor %nainte de a fi re'ulari0ată &rin relivrare=
6 re&unerea %n stare de conformitate a &roduselor livrate" &rin 'ri7a
cum&ărătorului" &entru lucrări de amănunt. C-eltuielile aferente acestor remedieri vor fi
reţinute din factura &roducătorului.
(rodusele defecte &ot face o)iectul a&licării de &enali0ări de %nt5r0ire.
2n ca0ul &ierderii totale a &roduselor confecţionate datorată defectelor de
confecţionare" &roducătorul se &oate an'a7a să restituie cum&ărătorului contravaloarea
ţesăturii şi accesoriilor %ntr6un anumit termen de la &rimirea &rocesului ver)al.
$odificările de re'im vamal sau de ex&ort" com&licaţiile &olitice exterioare"
catastrofele naturale" dificultăţile datorate mi7loacelor de trans&ort" %ntreru&erilor &arţiale
sau totale de &roducţie din cau0e ne&revă0ute" inde&endente de voinţa &roducătorului"
care &ot %m&iedica executarea contractului &ot da dre&tul &roducătorului să decale0e
termenul de livrare" fără nici o &retenţie din &artea cum&ărătorului" cu condiţia ca acesta
din urmă să fie averti0at %ntr6un anumit termen sta)ilit %n momentul semnării contractului
de lo-n.
Forţa ma7oră eli)erea0ă de o)li'aţii &artea care o invocă. (rin forţa ma7oră se
%nţele' toate circumstanţele care survin du&ă %nc-eierea contractului" mai mult la unele
evenimente extraordinare" ne&revă0ute şi inevita)ile &entru una din &ărţile contractante.
Ca forţă ma7oră &ot fi considerate şi următoarele situaţii< conflictele de muncă"
incendii" mo)ili0ări" rec-i0iţii" interdicţia transferurilor vamale" insurecţia.
(artea care reclamă %m&re7urări ne&revă0ute" va %nştiinţa cealaltă &arte" %n scris"
%ntr6un termen sta)ilit de la data &roducerii acestora şi va face dovada &roducerii acestora.
9e asemenea" &artea care reclamă %m&re7urări ne&revă0ute va trimite o averti0are asu&ra
efectelor şi o &osi)ilă extensie a acesteia" va fi notificată.
9acă aceste circumstanţe durea0ă mai mult dec5t &erioada maximă admisă
&otrivit contractului" fiecare &arte contractantă &oate renunţa la executarea ulterioară a
contractului. 2n aceste ca0uri" nici una din &ărţi nu este %ndre&tăţită să reclame
des&ă'u)iri de la cealaltă &arte dar ele tre)uie să se ac-ite de toate o)li'aţiile ce le au
&5nă la acea dată.
2n cadrul unui contract de lo-n" dis&utele care a&ar %ntre &arteneri &e &erioada de
vala)ilitate a acelui contract &ot fi re0olvate &e cale amia)ilă sau %n ca0ul %n care
&artenerii nu re0olvă aceste liti'ii &e cale amia)ilă" acestea &ot fi %naintate s&re re0olvare
unor or'anisme a)ilitate sta)ilite de re'ulă %n momentul semnării contractului de lo-n" de
exem&lu< Comisia de !r)itra7 a Camerei de Comerţ şi Industrie din ţara unuia dintre
&artici&anţi %n contractul de lo-n sau Camera de Comerţ Internaţională.
7.,. Re*i%!' 0e &0%ite"e te%("&"=
Re'imul vamal de admitere tem&orară este re'lementat de ca&itolul FII"
1ecţiunea a 36a din le'ea nr. 141E24.D/.1AA/ &rivind Codul Famal al Rom5niei" &u)licată
%n $onitorul #ficial nr. 1BD din D1.DA.1AA/" res&ectiv de ca&itolul IP" 1ecţiunea a +6a din
Re'ulamanetul de a&licare a Codului Famal al Rom5niei" a&ro)at &rin G.. nr 1114E
DA.11.2DD1" &u)licat %n $onitorul #ficial nr. /3+ din 1A.11.2DD1.
Re'imul de admitere tem&orară &ermite utili0area &e teritoriul Rom5niei" cu
exonerarea totală sau &arţială a dre&turilor de im&ort şi fără a&licarea măsurilor de
&olitică comercială" a mărfurilor străine destinate a fi reex&ortate %n aceeaşi stare" cu
exce&ţia u0urii lor normale.
Re'imul de admitere tem&orară a mărfurilor este favori0at din multi&le
considrente de ordin economic" social sau cultural.
9acă mărfurile nu răm5n dec5t tem&orar &e teritoriul Rom5niei" ac-itarea
definitivă a dre&turilor de im&ort nu este 7ustificată dat fiind că această &ractică ar avea
dre&t re0ultat 'ravarea unei anumite mărfi la ac-itarea dre&turilor de im&ort de fiecare
dată c5nd aceasta va fi introdusă tem&orar %n diferite ţări. 9in această cau0ă Codul Famal
al Rom5niei &ermite acordarea sus&endării %ncasării dre&turilor de im&ort &entru astfel de
cate'orii de mărfuri admise tem&orar &e teritoriul Rom5niei.
!dmiterea tem&orară im&lică %n 'eneral sus&endarea totală a %ncasării dre&turilor
de im&ort. 2n anumite situaţii" mai ales atunci c5nd mărfurile sunt utili0ate %n acţiuni
&roductive" executarea de lucrări sau folosirea %n trasn&orturile interne" sus&endarea
%ncasării dre&turilor de im&ort se face numai &arţial.
7.,.1. A!t("i@&"e& "e*i%!'!i 0e &0%ite"e te%("&"=
Re'imul de admitere tem&orară &oate fi autori0at atunci c5nd sunt %nde&linite
condiţiile &entru identificarea naturii mărfurilor străine.
Cererea &entru autori0area re'imului de admitere tem&orară se de&une la )iroul
vamal la care se &re0intă mărfurile &entru vămuire şi tre)uie să cu&rindă toate elementele
&rivind utili0area mărfurilor" &recum şi locul unde se &revede folosirea mărfurilor admise
tem&orar.
!utori0aţia &entru admiterea tem&orară se eli)erea0ă de )irourile vamale la
cererea &ersoanei care" direct sau &rin intermediul altei &ersoane utili0ea0ă mărfurile
străine.
Termenul de vala)ilitate al autori0aţiei este sta)ilit de )iroul vamal %n funcţie de
7ustificările &re0entate %n cererea de autori0are a re'imului de admitere tem&orară. Cu
oca0ia acordării autori0aţiei )iroul vamal sta)ileşte şi termenul de şedere su) re'imul de
admitere tem&orară a mărfurilor &entru care s6 a acordat re'imul" res&ectiv fixea0ă un
termen %n cadrul căruia mărfurile tre)uie să fie reex&ortate sau să &rimească o nouă
destinaţie vamală. Termenul a&ro)at tre)uie să &ermită ca sco&ul utili0ării să &oată fi
reali0at. 2n ca0ul %n care" faţă de situaţia furni0ată de autorităţile vamale la acordarea
termenului de %nc-eiere a o&eraţiunii" au a&ărut noi elemente care determină continuarea
o&eraţiunii" titularul este o)li'at să aducă 7ustificările necesare şi să solicite acordarea
unei &relun'iri.
4ste de &reci0at că &relun'irea tre)uie cerută %naintea de ex&irarea termenului
acordat iniţial" %n ca0 contrar 'aranţia de&usă se %ncasea0ă şi se face venit la stat
concomitent a&lic5ndu6 se sancţiunile contravenţionale &revă0ute &entru ne%nc-eierea %n
termen a re'imului de admitere tem&orară.
2nc-eierea re'imului de admitere tem&orară cu exonerarea &arţială a &lăţii vamale
şi altor dre&turi de im&ort se face numai du&ă re'ulari0area &lăţii sumelor sta)ilite
&otrivit art. 121 şi 122 din Codul Famal al Rom5niei.
9eclaraţia vamală de %nc-eiere se de&une la )iroul vamal desemnat %n autori0aţie"
&entru %nc-eierea re'imului de admitere tem&orară. 9escrierea )unurilor %n declaraţia
vamală de %nc-eiere tre)uie să cores&undă s&ecificaţiilor cu&rinse %n autori0aţia de
admitere tem&orară.
!utoritatea vamală &oate admite transferul mărfurilor de la un )irou vamal la care
s6 a făcut &lasarea mărfurilor su) re'im la un alt )irou vamal la care se face %nc-eierea
re'imului.
Res&onsa)ilitatea res&ectării condiţiilor re'imului răm5ne %n sarcina titularului
autori0aţiei.
#&eraţiunile de admitere tem&orară reali0ate de un titular &ot fi concesionate unui
alt titular" cu a&ro)area &reala)ilă a autorităţii vamale" numai dacă titularul care &reia
o&eraţiunile %nde&lineşte condiţiile sta)ilite %n Re'ulamentul Famal &entru reali0area lor.
7.,.,. M="f!"i ent"! )&"e $e (&te &)("0& "e*i%!' 0e &0%ite"e te%("&"= )!
e;(ne"&"e& t(t&'= & 0"et!"i'(" 0e i%("t
Ca0urile şi condiţiile de admitere tem&orară se acordă cu exonerare totală a
dre&turilor de im&ort sunt &revă0ute la art. 2+36 2/D din Re'ulamentul de a&licare a
Codului Famal al Rom5niei a&ro)at &rin G.. nr. 1114E 2DD1.
$ărfurile &entru care se &oate acorda re'imul de admitere tem&orară cu exonerare
totală a dre&turilor de im&ort sunt<
6 materialul &rofesional=
6 )unurile destinate a fi &re0entate sau utili0ate la ex&o0iţii" t5r'uri" con'rese sau
la manifestări similare=
6 materialul &eda'o'ic şi ştiinţific" &isele de sc-im) şi accesoriile &entru
materialul &eda'o'ic şi ştiinţific=
6 materialul medico6 c-irur'ical şi de la)orator destinat s&italelor sau instituţiilor
sanitare=
6 materialul destinat să fie utili0at &entru %nlăturarea efectelor unor catrastofe care
afectea0ă teritoriul Rom5niei=
6 )unurile de orice natură" ce urmea0ă să fie su&use %ncercărilor" ex&erienţelor"
demonstraţiilor" inclusiv %ncercărilor şi ex&erienţelor necesare &rocedeelor de omolo'are"
cu exce&ţia %ncercărilor" ex&erienţelor sau demonstraţiilor care constituie o activitate
lucrativă=
6 mostrele care sunt destinate &re0entării sau unei demostraţii %n sco&ul o)ţinerii
de comen0i &entru mărfurile similare=
6 mi7loacele de &roducţie &entru %nlocuire=
6 mărfurile de oca0ie=
6 efecte &ersonale şi )unuri introduse %n ţară %n sco&uri s&ortive=
6 animale vii de orice s&ecie &entru trans-umanţă sau &ăşunat" dresa7"
antrenament" re&roducţie sau tratament veterinar ori care %nsoţesc o &ersoană=
6 materialul de &ro&a'andă turistică=
6 materialele utili0ate su) su&rave'-erea şi res&onsa)ilitatea unei administraţii
&u)lice %n vederea constituirii" re&arării sau %ntreţinerii infrastructurilor de interes 'eneral
aflate %n 0onele de frontieră=
6 )unurile care sunt introduse tem&orar %n Rom5nia %n situaţii deose)ite fără a
avea incidenţă %n &lan economic=
6 mi7loacele de trans&ort rutiere" feroviare" &aleţi" containere.
9intre )unurile care &ot face o)iectul unui contract de lo-n" care sunt &lasate %n
re'im de admitere tem&orară cu re'im de exonerare totală a dre&turilor de im&ort"
enumerăm următoarele<
6 am)ala7ele utili0ate sau destinate să fie utili0ate %n starea %n care sunt &re0entate"
&entru am)alarea exterioară sau interioară a mărfurilor=
6 su&orturile utili0ate sau destinate să fie utili0ate &entru rularea" &lierea sau
fixarea mărfurilor=
6 ti&arele" matriţele" clişeele" modelele şi alte o)iecte similare" destinate unei
&ersoane 7uridice rom5ne dacă cel &uţin /+I din &roducţia re0ultată din utili0area lor este
ex&ortată=
6 instrumentele de măsură şi control" de verificare şi alte o)iecte similare"
destinate unei &ersoane 7uridice rom5ne &entru a fi utili0ate %ntr6un &roces de fa)ricaţie
dacă cel &uţin /+I din &roducţia re0ultată din utili0area lor este ex&ortată=
6 sculele şi intrumentele &use 'ratuit la dis&o0iţia unei &ersoane 7uridice rom5ne
&entru a fi utili0ate la fa)ricarea mărfurilor care să fie ex&ortate %n totalitate" cu condiţia
ca astfel de scule şi instrumente să răm5nă &ro&rietatea unei &ersoane sta)ilite %n
străinătate.
(entru )unurile care nu se %ncadrea0ă mai sus" re'imul de admitere tem&orară se
acordă cu exonerarea &arţială a taxelor vamale şi a altor dre&turi de im&ort.
Re'imul de admitere tem&orară cu exonerarea &arţială a taxelor vamale şi a altor
dre&turi de im&ort nu se &oate acorda &roduselor şi mărfurilor consuma)ile" care &ot fi
introduse %n ţară numai su) un re'im de im&ort.
2n sensul celor menţionate mai sus" nu sunt considerate am)ala7e materialele de
am)alare cum ar fi< &aiele" -5rtia" fi)rele de sticlă şi talaşul &re0entate %n vrac.
Re'imul de admitere tem&orară cu exonerarea totală a taxelor vamale şi a altor
dre&turi de im&ort se acordă cu condiţia ca am)ala7ele" %n funcţie de s&ecificul lor" dacă
sunt &re0entate &line" să se declare că urmea0ă să fie reex&ortate 'oale sau &line" iar dacă
sunt &re0entate 'oale" să se declare că urmea0ă să fie reex&ortate &line.
!m)ala7ele ,umeraşe" &un'i de &lastic" su&orţi din &lastic" carton" ace" etc..
ex&ediate de &artenerii externi titularilor o&eraţiunilor de &erfecţionare activă" %n vederea
am)alării exclusive a &roduselor com&ensatoare o)ţinute de aceştia" aceste am)ala7e
urm5nd a fi declarate la ex&ort %m&reună cu &rodusele com&ensatoare" nu sunt &lasate %n
re'im de admitere tem&orară" acestea urm5nd a face o)iectul unui re'im de &erfecţionare
activă" cu res&ectarea dis&o0iţiilor &revă0ute de normele le'ale %n vi'oare" res&ectiv
&revederile Codului Famal şi cele ale Re'ulamentului de a&licare a Codului Famal.
7.7. Re*i%!' 0e e"fe):i(n&"e &)ti-=
Re'imul vamal de &erfecţionare activă este re'lementat de Ca&itolul FII
1ecţiunea a 46 a din Me'ea nr. 141E 24.D/.1AA/ &rivind Codul Famal al Rom5niei"
&u)licată %n $onitorul #ficial nr. /3+ din 1A.11.2DD1.
2n ca0ul re'ulamentului de &erfecţionare activă se &oate vor)i des&re lo-n6 ul
activ" res&ectiv forma de lo-n %n care ex&ortatorul &relucrea0ă materiale &use la dis&o0iţie
de im&ortator şi le reex&ortă către &ro&rietarul acestora.
(otrivit art. 111 din Me'ea nr.141 E1AA/ &rivind Codul Famal al Rom5niei"
re'imul de &erfecţionare activă constă %n su&unerea" &e teritoriul Rom5niei" la una sau
mai multe o&eraţiuni de transformare sau &relucrare a mărfurilor străine %n<
6 sistemul cu sus&endarea %ncasării taxelor vamale şi a celorlalte dre&turi de
im&ort=
6 sistemul cu restituirea taxelor vamale.
1istemul cu sus&endarea dre&turilor vamale constă %n introducerea şi &relucrarea
unor mărfuri străine destinate a fi reex&ortate %n afara teritoriului vamal al Rom5niei" su)
formă de &roduse com&ensatoare.
1istemul cu restituire constă %n im&ortul mărfurilor străine destinate a fi &relucrate
dacă" du&ă %nc-eierea o&eraţiunilor de &relucrare sunt ex&ortate su) formă de &roduse
com&ensatoare.
Re'imul de &erfecţionare activă %n sistemul cu restiturea taxelor vamale se
efectuea0ă cu %ncasarea dre&turilor de im&ort şi restituirea acestora la efectuarea
ex&ortului.
(rodusele com&ensatoare sunt re0ultatul o)ţinut %n urma &rocesului de
&erfecţionare activă.
2n re'imul de &erfecţionare activă se &ot efectua următoarele o&eraţiuni<
6 &relucrarea mărfurilor" inclusiv monta7ul" asam)larea şi ada&tarea lor la alte
mărfuri=
6 transformarea mărfurilor=
6 re&ararea mărfurilor" inclusiv remontarera %n starea iniţială=
6 utili0area unor mărfuri" care" deşi nu se re'ăsesc %n &rodusele com&ensatoare"
&ermit sau facilitea0ă o)ţinerea acestor &roduse" c-iar dacă ele dis&ar total sau &arţial %n
tim&ul folosirii lor.
1co&ul re'imului vamal de &erfecţionare activă este acela de a &ermite
&roducătorilor naţionali de a oferi &rodusele sau serviciile lor &e &iaţa internaţională la
&reţuri com&etitive şi de a contri)ui astfel la eforturilor de a asi'ura &osi)ilităţi mai )une
de utili0are a ca&acităţilor de &roducţie a m5inii de lucru auto-tone.
7.7.1. A!t("i@&"e& "e*i%!'!i 0e e"fe):i(n&"e &)ti-=
Re'imul de &erfecţionare activă se autori0ea0ă de 9irecţia Re'ională Famală
Inter7udeţeană %n a cărei ra0ă teritorială se află sediul titularului o&eraţiunii comerciale"
du&ă o)ţinerea autori0aţiei aceasta urmea0ă să fie de&usă la *iroul Famal %n a cărui ra0ă
teritorială se execută &rima o&eraţiune de &erfecţionare activă.
Re'imul de &erfecţionare activă %n sistemul cu sus&endare se autori0ea0ă %n
situaţia %n care există intenţia concretă a titularului o&eraţiunii de a ex&orta &rodusele
com&ensatoare" fără a condiţiona aceasta de fa&tul că mărfurile sunt sau nu &ro&rietatea
&artenerului străin.
Re'imul de &erfecţionare activă %n sistemul cu restituire se autori0ea0ă %n situaţia
%n care titularul o&eraţiunii nu are certitudinea că mărfurile destinate im&ortului cu
introducerea %n circuitul economic vor fi ex&ortate du&ă &relucrare.
Termenul de vala)ilitate a autori0aţiei de &erfecţionare activă" eli)erată conform
modelului &revă0ut %n anexa nr. 12 a Re'ulamentului de !&licare a Codului Famal a
Rom5niei" a&ro)at &rin G.. nr. 1114E 2DD1" este sta)ilit de 9irecţia Re'ională Famală
Inter7udeţeană %n funcţie de solicitarea titularului şi de condiţiile economice %n care se
desfăşoară o&eraţiunea de &relucrare activă.
Termenul de vala)ilitate a autori0aţiei de &erfecţionare activă re&re0intă data
limită &5nă la care mărfurile &ot face o)iectul declaraţiei vamale de &lasare %n re'imul de
&erfecţionare activă" de&unerea declaraţiei vamale de &erfecţionare activă fiind &ermisă
%n ultima 0i de vala)ilitate a autori0aţiei.
9irecţia Re'ională Famală Inter7udeţeană &oate &relun'i termenul de ex&ort %n
ca0uri temeinic 7ustificate de titularul autori0aţiei de &erfecţionare activă" c-iar dacă
termenul iniţial sta)ilit &entru re'imul de &erfecţionare activă a ex&irat. 2n acest ca0 se
consideră &relun'it şi acest din urmă termen.
!utori0aţia de &erfecţionare activă se eli)erea0ă numai &ersoanelor 7uridice
rom5ne" cu condiţia identificării mărfurilor im&ortate %n &rodusele com&ensatoare.
!ceasta se &oate acorda şi %n ca0ul %n care este &osi)ilă verificarea %nde&linirii condiţiilor
&revă0ute %n această secţiune &entru mărfurile ec-ivalente.
;u &ot fi &lasate su) re'imul de &erfecţionare activă" c-iar dacă este &osi)ilă
utili0area la o)ţinerea &roduselor com&ensatoare<
6 com)usti)ilii" sursele de ener'ie" altele dec5t cele necesare testării &roduselor
com&ensatoare sau &entru detectarea defectelor mărfurilor de im&ort care necesită
re&araţii=
6 lu)rifianţi" alţii dec5t cei necesari la o&raţiunile de cali)rare" a7ustare sau
scoatere din ti&ar ori matriţă a &roduselor com&ensatoare=
6 utila7e şi unelte.
9e asemenea" &reci0ăm că %n re'imul de &erfecţionare activă &ot fi &lasate
am)ala7e ,umeraşe" &un'i de &lastic" su&orţi din &lastic" carton" etc.. ex&ediate de
&artenerii externi titularilor o&eraţiunilor de &erfecţionare activă" %n vederea am)alării
exclusive a &roduselor com&ensatoare o)ţinute de aceştia" aceste am)ala7e urm5nd a fi
declarate la ex&ort %m&reună cu &rodusele com&ensatoare.
!lte ti&uri de am)ala7e dec5t cele menţionate mai sus" trimise %n cadrul unui
contract de lo-n" adică celelalte am)ala7e destinate am)alării interioare sau exterioare a
)unurilor care se ex&ortă" &ot fi introduse %n ţară %n re'im de admitere tem&orară" cu
res&ectarea dis&o0iţiilor &revă0ute de normele le'ale %n vi'oare" res&ectiv &revederile
Codului Famal şi cele ale Re'ulamentului de !&licare a Codului Famal.
7.7.,. St&>i'i"e& "&tei 0e "&n0&%ent
Rata de randament re&re0intă cantitatea sau &rocenta7ul de &roduse com&ensatoare
o)ţinute %n urma &rocesului de &erfecţionare activă a unor cantităţi determinate de
mărfuri im&ortate.
Titularul autori0aţiei de &erfecţionare activă tre)uie să determine şi să declare rata
de randament s&ecifică &roduselor com&ensatoare care se vor o)ţine" la %nc-eierea
re'imului de &erfecţionare activă verific5ndu6se de către autoritatea vamală res&ectarea
ratei de randament s&ecificată %n cererea de &erfecţionare şi a&ro)ată &rin autori0aţia de
&erfecţionare activă.
2n ca0ul %n care cererea de autori0are include una sau mai multe o&eraţiuni de
&erfecţionare activă" titularul o&eraţiunii tre)uie să menţione0e rata de randament &entru
fiecare o&eraţiune de &rocesare ţin5nd cont de<
6 cantitatea de &roduse com&ensatoare &rinci&ale o)ţinute=
6 cantitatea de orice alte &roduse care re0ultă %n mod im&licit" res&ectiv &roduse
com&ensatoare secundare=
6 &arte din mărfurile im&ortate care este distrusă sau dis&are %n cursul o&eraţiei de
&erfecţionare activă" %n s&ecial &rin eva&orare" eşa&are su) formă de 'a0 sau trecere %n
a&a de s&ălare=
6 cantitatea de accesorii de &roducţie utili0ate exclusiv &entru o)ţinerea şi
&rote7area &roduselor com&ensatoare destinate ex&ortului.
2n ca0uri 7ustificate" &entru o&eraţiuni de &erfecţionare activă care se efectuea0ă
u0ual" %n condiţii te-nice )ine definite" cu mărfuri av5nd caracteristici sensi)il constante"
din care re0ultă &roduse com&ensatoare de o calitate uniformă" titularul o&eraţiunii &oate
sta)ili o rată de randament forfetară" &e )a0a unor date reale cunoscute şi determinate %n
&reala)il de titularul o&eraţiunii.
Ferificarea ratei de randament se face &e )a0a normativelor şi notelor de consum
re0ultate din contractul extern sau din declaraţia &e &ro&ria răs&undere %ntocmită de
solicitant şi anexată la cererea de acordarea a re'imului de &erfecţionare activă.
2n ca0ul %n care rata de randament 7ustifică cantităţile de mărfuri &lasate su) re'im
de &erfecţionare activă" resturile te-nolo'ice re0ultate din acţiunile de transformare sau
&relucrare sunt considerate &ierderi normale &entru care nu se datorea0ă dre&turi de
im&ort. 9acă %n urma verificării rata de randament nu este 7ustificată" &entru cantităţile de
mărfuri &lasate su) re'im de &erfecţionare activă" care intră %n com&onenţa &roduselor
com&ensatoare şi care nu &ot fi considerate &ierderi normale" se calculea0ă şi se %ncasea0ă
dre&turile de im&ort calculate &e )a0a elementelor de taxare s&ecifice acestor mărfuri.
7.7.7. P'&$&"e& %="f!"i'(" $!> "e*i% 0e e"fe):i(n&"e &)ti-=
$ărfurile de im&ort sunt &lasate %n re'im de &erfecţionare activă &rin de&unerea
unei declaraţii vamale %nsoţită de toate documentele necesare &revă0ute la art. +D din
G.. nr. 1114E 2DD1" res&ectiv factura ,contractul." documentul de trans&ort" un exem&lar
al autori0aţiei de &erfecţionare activă" alte documente &revă0ute de normele le'ale
s&ecifice care re'lementea0ă im&ortul mărfurilor declarate.
9e&unerea declaraţiei vamale de &erfecţionare activă tre)uie reali0ată %nainte de
ex&irarea termenului de vala)ilitate a autori0aţiei şi &oate avea loc numai la )irourile
vamale de &lasare menţionate %n autori0aţie.
(lasarea mărfurilor su) re'im de &erfecţionare activă se &oate reali0a fie 'lo)al"
fie %n tranşe" fără ca de&unerea ultimei declaraţii vamale să de&ăşească ultima 0i de
vala)ilitate a autori0aţiei %ntre'ii cantităţi de mărfuri.
2n situaţia %n care &rodusele com&ensatoare o)ţinute şi ex&ortate sunt returnate %n
Rom5nia %n vedrea su&unerii la o&eraţiuni su&limentare , de exem&lu retuşare" remediere"
etc.. acestea vor fi &lasate %n re'im de &erfecţionare activă
(entru acestea" titularul o&eraţiunii solocită eli)erarea unei noi autori0aţii de
&erfecţionare activă şi de&une o nouă declaraţie vamală se &lasare su) re'im.
7.7.+. T"&n$fe"!' #i )e$i(n&"e& %="f!"i'(" &f'&te $!> "e*i% e e"fe):i(n&"e &)ti-=
(otrivit art. 22+ din Re'ulamentul Famal" %n cadrul aceleiaşi autori0aţii de
&erfecţionare activă şi %nainte de a se %nc-eia re'imul" mărfurile de im&ort %n aceeaşi stare
sau &rodusele com&ensatoare &ot face o)iectul transferului total sau &arţial de la un
o&erator la altul" %n sco&ul continuării o&eraţiunilor de &erfecţionare activă sau de
%nc-eiere a re'imului.
Transferul de la un o&erator se &oate reali0a numai du&ă ce se o)ţine a&ro)area
9irecţiei Re'ionale Famale Inter7udeţene care a emis autori0aţia de &erfecţionare activă
şi cu condiţia ca societatea care &reia mărfurile &rin transfer să fie menţionată la ru)rica
>o&eratori? %n autori0aţie.
Răs&underea 7uridică &rivind o&eraţiunea răm5ne %n sarcina titularului de
autori0aţie.
2n ca0ul transferului de la un o&erator la altul" %n sco&ul continuării o&eraţiunilor
de &erfecţionare activă nu se %ntocmesc formalităţi vamale.
$ărfurile de im&ort %n aceeaşi stare sau &rodusele com&ensatoare se ex&edia0ă de
la un o&erator la altul %nsoţite de un avi0 de ex&ediere" document de livrare" etc." fără a fi
necesară &re0entarea lor la )iroul vamal.
!vi0ul de ex&ediere va fi &re0entat la )iroul vamal cu oca0ia de&unerii declaraţiei
vamale de ex&ort a &roduselor com&ensatoare.
2n ca0ul transferului de la un o&erator la altul" %n vederea %nc-eierii re'imului de
&erfecţionare activă &rin ex&ort" se %ntocmeşte o declaraţie vamală de ex&ort.
Conform art. 223 din Re'ulamentul Famal" 9irecţiile Famale Inter7udeţene &ot
a&ro)a cesionarea re'imului de &erfecţionare activă de la titularul autori0at la titularul
altei autori0aţii.
Cesionarea re'imului de &erfecţionare activă determină &reluarea de către un nou
titular de o&eraţiune a tuturor dre&turilor şi o)li'aţiile aferente re'imului" inclusiv
o)ţinerea autori0aţiei de &erfecţionare activă" de&unerea declaraţiei vamale şi 'arantarea
datoriei vamale aferente mărfurilor de im&ort.
!&ro)area de cesionare a re'imului de &erfecţionare activă de la un titular
autori0at la titularul altei autori0aţii se eli)erea0ă &e )a0a unei cereri de&use de solicitant"
la care se anexea0ă acordul celuilalt titular autori0at şi du&ă ca0" acordul &artenerului
străin.
2n vederea cesionării re'imului de &erfecţionare activă mărfurile se &re0intă la un
)irou vamal menţionat %n autori0aţia &rimului titular ca )irou vamal de %nc-eiere" iar
autori0aţia celui de6al doilea titular ca )irou vamal de &lasare.
7.7.1. În)Deie"e& "e*i%!'!i 0e e"fe):i(n&"e &)ti-=
Re'imul de &erfecţionare activă cu sistemul de sus&endare a dre&turilor de im&ort
se %nc-eie &entru mărfurile străine c5nd &rodusele com&ensatoare sau mărfurile %n aceeaşi
stare fac o)iectul unei declaraţii &entru o nouă destinaţie vamală.
9eclaraţia vamală de %nc-eiere a re'imului de &erfecţionare activă &entru
&rodusele com&ensatoare sau &entru mărfurile străine se de&une la )iroul vamal care are
%n evidenţă o&eraţiunea sau la un alt )irou vamal.
Ma ex&irarea termenului de reex&ort" du&ă ca0" menţionat %n autori0aţie" toate
declaraţiile vamale de &lasare a mărfurilor su) re'im tre)uie lic-idate.
Cantităţile de &roduse com&ensatoare tre)uie să cores&undă conform ratelor de
randament menţionate %n autori0aţia de &erfecţionare" cu cantităţi de mărfuri &lasate su)
re'im de &erfecţionare activă.
$ărfurile &lasate su) re'im &e &erfecţionare activă cu sus&endarea dre&turilor de
im&ort" care nu au fost ex&ortate %n cadrul termenului sta)ilit" &ot fi im&ortate cu
res&ectarea dis&o0iţiilor &rivind im&ortul mărfurilor.
2n aceste ca0uri cuantumul taxelor şi dre&turilor de im&ort determină &e )a0a
elementelor de taxare a mărfurilor de im&ort %n vi'oare la data %nre'istrării declaraţiei
vamale de im&ort" la care se adau'ă comisionul vamal.
9acă mărfurile de im&ort &lasate su) re'im &e &erfecţionare %nde&linesc %n
momentul im&ortului condiţiile &entru a )eneficia de un tratament tarifar &referenţial %n
cadrul contin'entelor tarifare sau &lafoanelor tarifare" aceste mărfuri &ot )eneficia de
tratamentul vala)il %n momentul %nre'istrării declaraţiei vamale de im&ort.
(entru &rodusele com&ensatoare care nu sunt ex&ortate" im&ortul lor se face cu
&lata dre&turilor de im&ort cores&un0ătoare mărfurilor de im&ort din com&onenţa acestora
la data %nre'istrării declaraţiei vamale de im&ort.
2n ca0ul distru'erii totale sau a &ierderii totale a mărfurilor străine ori a &roduselor
com&ensatoare din ca0uri fortuite sau de forţă ma7oră" titularul autori0aţiei de
&erfecţionare activă este o)li'at să anunţe şi să &re0inte )iroului vamal care are %n
evidenţă o&eraţiunea dovada &rivind cantitatea reală a mărfurilor distruse sau &ierdute"
care urmea0ă să fie scă0ută.
Titularul autori0aţiei este o)li'at să informe0e imediat )iroul vamal la care este
%nre'istrată o&eraţiunea atunci c5nd" %n urma unui ca0 fortuit sau de forţă ma7oră" felul
sau caracteristicile te-nice ale mărfurilor străine se modifică astfel %nc5t o)ţinerea de
&roduse com&ensatoare a devenit im&osi)ilă.
9acă %n cadrul termenului sta)ilit titularul nu solicită &relun'irea sau acordarea
unei noi destinaţii vamale ori a unui nou re'im vamal" o&eraţiunea se %nc-eie de )iroul
vamal" din oficiu" &e )a0ă de act constator.
Titularul autori0aţiei de &erfecţionare activă este o)li'at să &re0inte )iroului
vamal care are %n evidenţă o&eraţiunea un decont de 7ustificare" care tre)uie să conţină
menţiunile de la art. 22D din Re'ulamentul Famal.
9econtul de 7ustificare se &re0intă la )iroul vamal %n termen de cel mult 1+ 0ile de
la de&unerea declaraţiilor vamale de %nc-eiere a re'imului.
2n ca0ul re'imului de &erfecţionare activă %n sistemul cu restituire" titularul
o&eraţiunii &oate o)ţine ram)ursarea taxelor vamale &rintr6 o cerere de restituire"
%ntocmită conform &revederilor art. 232 din Re'ulamentul de !&licare a Codului Famal.
9in cererea de restituire tre)uie să reiasă că &rodusele com&ensatoare sau o &arte
din acestea au &rimit o destinaţie vamală care să &ermită ram)ursarea dre&turilor de
im&ort.
Cererea de restituire tre)uie să fie de&usă la )iroul vamal de &lasare cel mai t5r0iu
%n termen de 3 luni du&ă de&unerea declaraţiei sau declaraţiilor &rin care mărfurile au
&rimit o destinaţie ce &ermite restituirea dre&turilor de im&ort.
7.7.2. E-i0en:& (e"&ti-= & %="f!"i'("
Titularul o&eraţiunii de &erfecţionare activă este o)li'at să ţină o evidenţă a
mărfurilor &lasate su) re'im de &erfecţionare activă" această evidenţă tre)uie să &ermită
autorităţii vamale să verifice modul %n care se derulea0ă şi se %nc-eie o&eraţiunile şi care
tre)uie să conţină următoarele<
6 cantităţile de mărfuri &lasate su) re'im de &erfecţionare activă=
6 denumirea comercială sau te-nică a mărfurilor ,acestea tre)uie să cores&undă
descrierii mărfurilor din autori0aţia de &erfecţionare activă.=
6 numărul şi data declaraţiei vamale de &lasare a mărfurilor su) re'im" &recum şi
locul unde se desfăşoară o&eraţiunea de &rocesare= se vor menţiona inclusiv transferurile
sau cesionările de o&raţiuni=
6 ti&urile de o&eraţiuni de &rocesare la care sunt su&use mărfurile=
6 modalităţi de identificare a mărfurilor %n &rodusele com&ensatoare cum ar fi<
mărci" serii de numere" si'ilii" ştam&ile" sau alte mi7loace de marcare individuală" mostre"
foto'rafii sau anali0e de la)orator din care să reiasă că &rodusele com&ensatoare au fost
o)ţinute din mărfurile &lasate su) re'im de &erfecţionare activă=
6 datele de &roducţie care sta)ilesc rata de randament re0ultată=
6 numărul şi data declaraţiei vamale de %nc-eiere a re'imului de &erfecţionare
activă.
4videnţa o&erativă a mărfurilor &oate fi %nlocuită de %nre'istrările comerciale ale
titularului o&eraţiunii" dacă acestea &ot fi ada&tate astfel %nc5t autoritatea vamală să &oată
verifica datele &rivind modul %n care se derulea0ă şi se %nc-eie o&eraţiunile de
&erfecţionare activă.
7.7.3. M="f!"i e)Di-&'ente
2n cadrul re'imului de &erfecţionare activă este &ermisă utili0area unor mărfuri
e-ivalente %n locul mărfurilor străine &entru &rocesare şi ex&ort.
$ărfurile ec-ivalente sunt mărfuri rom5neşti utili0ate %n locul mărfurilor de
im&ort &entru fa)ricarea &roduselor com&ensatoare.
(entru acordarea re'imului de &erfecţionare activă cu com&ensare &rin
ec-ivalenţă" mărfurile ec-ivalente tre)uie să %nde&linească următoarele condiţii<
6 să fie clasificate la acelaşi cod tarifar de B cifre cu mărfurile de im&ort=
6 să &re0inte aceleaşi calităţi comerciale cu marfa de im&ort=
6 să &re0inte aceleaşi caracteristici te-nice cu mărfurile străine care s6 ar fi 'ăsit
su) re'im de &erfecţionare activă.
Com&ensarea &rin ec-ivalenţă se a&ro)ă numai c5nd autori0aţia de &erfecţionare
activă conţine elementele menţionate mai sus= %n ca0ul %n care autori0aţia de &erfecţionare
activă nu este menţionată recur'erea la com&ensarea &rin ec-ivalenţă" iar titularul
autori0aţiei doreşte să )eneficie0e de acest re'im" va de&une o cerere de modificare a
autori0aţiei iniţiale" cu res&ectarea &revederilor Re'ulamentului Famal.
7.+. Re*i%!' 0e e"fe):i(n&"e &$i-=
2n cadrul unui contract de lo-n se &oate vor)i şi des&re re'imul de &erfecţionare
&asivă ,lo-nul &asiv..
Mo-nul &asiv este reversul lo-nului activ" res&ectiv im&ortatorul trimite
materialele ce6 i a&arţin s&re &relucrare %n ţara ex&ortatorului şi le readuce %n ţară %n
formă finită. (lata &entru munca de&usă se &oate face &rintr6 o sumă com&ensatorie
sta)ilită %n valută sau &rin livrări reci&roce de mărfuri ,materii &rime sau &roduse finite"
%n &ro&orţii &reasta)ilite..
Re'imul vamal de &erfecţionare &asivă este re'lementat de Ca&itolul FII"
1ecţiune a /6 a din Me'ea nr. 141E 24.D/.1AA/ &rivind Codul Famal al Rom5niei"
&u)licată %n $onitorul #ficial nr. 1BD din D1.DA.1AA/" res&ectiv de Ca&itolul IP"
1ecţiunea a B6 a din Re'ulamentul de !&licare a Codului Famal al Rom5niei" a&ro)at &rin
G.. nr. 1114E DA.11.2DD1 &u)licată %n $onitorul #ficial nr. /3+ din 1A.11.2DD1.
Re'imul de &erfecţionare &asivă &ermite ex&ortul tem&orar de mărfuri rom5neşti
%n afara teritoriului ţării" %n vederea su&unerii acestora unor o&eraţiuni de transformare
sau &relucrare şi" ulterior" a im&ortului &roduselor astfel re0ultate" cu exonerarea totală
sau &arţială de dre&turi de im&ort.
(ersoanele 7uridice rom5ne care au %nc-eiat un contract de &erfecţionare &asivă cu
un &artener străin &ot cere autori0aţia re'imului de &erfecţionare &asivă &rin com&letarea
unei cereri care se de&une la 9irecţia Re'ională Famală Inter7udeţeană %n a cărei ra0ă
teritorială se află titularul o&eraţiunii comerciale.
9irecţiile Re'ionale Famale Inter7udeţene acordă %n termenul le'al autori0aţii
&entru re'imul de &erefcţionare &asivă c5nd constată că din &relucrarea mărfurilor de
ex&ort tem&orar vor re0ulta &roduse com&ensatoare.
(rin a&licarea acestui re'im" taxele vamale şi dre&turile de im&ort datorate &entru
&rodusele care se reim&ortă se calculea0ă ţin5nd seama de mărfurile care au fost
ex&ortate tem&orar şi care intră %n com&onenţa &rodusului finit im&ortat.
2n acest fel este avanta7ată activitatea economică &rin care se &ot reali0a &roduse
c-iar dacă numai o &arte din &rocesul te-nolo'ic are loc %n Rom5nia. Totodată &rodusele
reali0ate nu sunt 'revate de taxe vamale care să mărească artificial &reţul de cost.
7.1. Ree;("t!"i'eG &f&)e"i e)(n(%i)e )&"e -&'("ifi)= $!e"i(" )"e&ti-it&te&
)(%e")i&'=
Reex&ortul constă %n cum&ărarea şi rev5n0area unei mărfi" %n sco&ul o)ţinerii unei
diferenţe %ntre &reţul de cum&ărare şi cel de v5n0are" care să aco&ere c-eltuielile
oca0ionate de derularea o&eraţiunii res&ective şi să asi'ure un )eneficiu &entru
%ntre&rin0ător" sau %n sco&ul &romovării relaţiilor comerciale cu diferite ţări.
Reex&ortul s6 a de0voltat %ncă din cele mai vec-i tim&uri. :ări ca !n'lia" #landa"
1&ania" (ortu'alia au acumulat )o'ăţii %nsemnate de &e urma reex&orturilor.
(rin reex&ort se urmăreşte s&orirea masei &rofitului &rin cum&ărări şi rev5n0ări cu
oferte şi cereri de &este -otare" de&ăşind sfera de interes a &ărţii interne= valorificarea la
ex&ort a unor &roduse indi'ene %m)unătăţite &rin diverse im&orturi de com&letare=
res&ectarea unor acorduri de clearin' %n vederea extinderii relaţiilor comerciale dintre
ţările mem)re= creşterea flexi)ilităţii unor contracte de contra&artidă sau de coo&erare
internaţională %n &roducţie" %n condiţiile %n care una dintre firme este interesată să
valorifice &artida de mărfuri &rimită %n &ro&ria ţară.
2n funcţie de sco&urile urmărite reex&orturile &ot fi clasificare %n<
6 reex&orturi destinate o)ţinerii unor &rofituri comerciale=
6 reex&orturi efectuate %n vederea &romovării relaţiilor comerciale reci&rioce=
6 reex&orturi efectuate &e )a0a im&ortului &entru com&letarea ex&ortului=
6 reex&orturi efectuate &entru testarea unor &ieţe.
&F. +eexporturile destinate obţinerii unor profituri comerciale sunt cele mai
frecvente forme de reex&ort. 2n cadrul acestui ti& de afaceri comerciale reex&ortatorul va
%nc-eia două contracte distincte< unul de im&ort" &erfectat cu ex&ortatorul şi altul de
ex&ort" reali0at cu im&ortatorul.
2n această situaţie" de re'ulă im&ortatorul şi ex&ortatorul nu se cunosc" sau nu vor
să se cunoască şi ca atare" reex&ortatorul va fi acela care va iniţia o&eraţiunea şi va urmări
să o)ţină un &rofit c5t mai mare" asum5ndu6 şi %n acelaşi tim& toate riscurile comerciale.
2n alte situaţii" c-iar dacă im&ortatorul şi ex&ortatorul se cunosc" nu &ot efectua v5n0area6
cum&ărarea o)işnuită din diferite motive. 2n acest ca0 o firmă terţă" reex&ortatoare"
acţion5nd &entru o)ţinerea unui &rofit su) formă de diferenţă de &reţ" va reali0a
o&eraţiunea %ntre cei doi &arteneri.
>F. +eexporturile efectuate în vederea promovării relaţiilor comerciale reciproce.
!stfel de o&eraţiuni a&ar %n situaţiile %n care unul dintre &artenerii comerciali are nevoie
de &rodusele celuilalt" %nsă" neav5nd mi7loace de &lată condiţionea0ă cum&ărarea de
v5n0area &roduselor &ro&rii" de efectuarea unor o&eraţiuni %n contra&artidă. 2n aceste
situaţii este &osi)il ca mărfurile unuia dintre &arteneri să nu &re0inte interes &entru &iaţa
celuilalt şi astfel se a7un'e la reex&ort.
!ceste reex&orturi se utili0ea0ă %ntre ţări %n care există acorduri de clearin' %ntre
firme care reali0ăa0ă o&raţiuni de )arter" %n com&ensaţie şi &aralel" de &relucrare %n lo-n
sau acţiuni de coo&erare %n &roducţie" cum ar fi &roducţia la comandă" su)&roducţia"
co&roducţia" etc. C-iar dacă nu aduc &rofituri mari" aceste reex&orturi contri)uie la
s&orirea volumului ex&ortului" la lăr'irea ariei de desfacere" la creşterea numărului
&artenerilor externi.
)F. +eexporturi efectuate pe baza importului pentru completarea exportului= se
efectuea0ă %n 'eneral la ex&orturile de maşini şi utila7e com&lexe" care conţin &ărţi
distincte" o serie de su)ansam)le &rovenite din im&ort.
0F. +eexporturi efectuate pentru testarea unor pieţe. !cest ti& de o&eraţiuni &oate
fi efectuat de &ildă" %nainte de a %nc-eia un acord de coo&erare" dar care va vi0a
desfacerea unor mărfuri &roduse %n coo&erare.
!v5nd %n vedere ruta de circulaţie a mărfurilor" o&eraţiunile de reex&ort &ot fi
clasificate %n<
6 reex&orturi care tran0itea0ă teritoriul ţării reex&ortatoare=
6 reex&orturi care nu tran0itea0ă acest teritoriu.
9u&ă 'radul de &relucrare su&limentară" reex&orturile sunt<
6 reex&orturi de mărfuri care cu&rind o&eraţiuni de &relucrare ,de am)alare şi
&re'ătire &entru ex&ort.=
6 reex&orturi de mărfuri care nu %nre'istrea0ă nici o o&raţiune de &relucrare"
&rodusele fiind rev5ndute %n starea %n care se află %n momentul cum&ărării lor.
Reex&ortul &re0intă o serie de avanta7e comerciale directe" &recum şi unele cu un
conţinut mai lar'. (rintre acestea se numără &rofiturile comerciale care a&ar din diferenţa
dintre &reţul de cum&ărare şi cel de rev5n0are a mărfii" diferenţa ce &oate să a&ară
datorită folosirii atente a unor strate'ii de comerciali0are care ţin seama de se0onalitatea
&roducţiei" de tendinţele %n evoluţia cererii" de influenţa diferiţilor factori con7uncturali.
2n ca0ul reex&ortului tradiţional de mărfuri ,im&ortul &entru reex&ort." fără ca
marfa să tran0ite0e ţara" diferenţa de &reţ &o0itivă dintre &reţul de v5n0are şi cel de
cum&ărare re&re0intă elementul de )a0ă al calculului renta)ilităţii o&eraţiunilor. 2n ca0ul
reex&orturilor care derivă din contra&artidă" avante7ele &ot a&ărea ca diferenţă %ntre &reţul
mărfurilor ce constituie &lata creditului şi &reţul de v5n0are &e &iaţa externă.
Hn alt avanta7 re0ultă şi din utili0area unor dis&oni)ilităţi %n devi0e li)ere din
acordurile comerciale ce nu &ermit transferul %n alte ţări. Reex&orturile &ot duce de
asemenea şi la transformarea %n devi0e li)ere a unor dis&oni)ilităţi create &rin acorduri de
coo&erare care &revăd &lata creditului acordat de furni0orul de instalaţii industriale" %n
moneda ţării )eneficiare. :in5nd seama că uneori aceste conturi sunt &urtătoare de
do)5n0i foarte mici" dis&oni)ilităţile de de&recia0ă &rin efectul imo)ili0ării" &recum şi
datorită evoluţiei &e &iaţa financiară< &entru utili0area sumelor res&ective creditorul este
interesat să ac-i0iţione0e mărfuri de &e &iaţa ţării res&ective" care sunt reex&ortate &e
terţe &ieţe.
Crearea de dis&oni)ilităţi &entru &lasarea de mărfuri indi'ene este un alt avanta7"
care a&are %n ca0ul %n care acestea sunt condiţionate de &relucrarea la im&ort a unor
mărfuri ce nu interesea0ă economia naţională" datorită unui sold activ &rea mare al
contului de clearin'" fructific5nd valuta %ncasată %ntr6 un cont &urtător de do)5n0i.
#&eraţiunile de reex&ort sunt" %n 'eneral" o&eraţiuni de >ex&ort invi0i)il?" de
creativitate materiali0ată %n com)inaţii comerciale care aduc &rofituri cu c-eltuieli" de
re'ulă reduse. 2n ca0ul reex&orturilor )a0ate &e im&orturi de mărfuri care cunosc unele
o&eraţii de &relucrare %n ţară se ex&ortă şi mano&era" fa&t care &otenţea0ă &reţul &e
unitatea de muncă.
(e l5n'ă toate aceste avanta7e" reex&orturile com&ortă şi o serie de riscuri<
6 cele 'enerate de fluctuaţiile valutare care an'a7ea0ă simultan două monede"
nu una ca %n ca0ul o&eraţiunilor de im&ort sau de ex&ort=
6 cele datorate nereali0ării mărfurilor im&ortate şi de&o0itate &entru reex&ort=
6 o&erarea du)lă a &reţului ,o dată la im&ort" altă dată la rev5n0area mărfii.=
6 &osi)ilitatea de nereali0are a im&orturilor &entru un reex&ort de7a tran0acţionat=
6 riscul du)lu de livrare datorat relaţiilor com&lexe cu doi &arteneri din ţări
diferite=
!co&erirea acestor riscuri &resu&une utili0area mai multor modalităţi<
6 verificarea )onităţii &artenerilor comerciali" care se &oate face direct" &rin
anali0a re'istrului de comerţ" a )ilanţului" a contului de &rofit şi &ierderi" sau indirect"
&rin informaţii o)ţinute de la )ănci sau de la terţi &arteneri=
6 solicitarea de 'aranţii )ancare &entru evitarea riscului de nedesc-idere a
acreditivului documentar" a riscului de ne&lată" a celui de neexecutare %n )une condiţii a
contractului şi a altor riscuri=
6 utili0area de clau0e de indexare a &reţurilor la cele două contracte" &entru a se
evita riscul %nre'istrării de &ierderi %n urmă mişcării &reţurilor internaţionale=
6 aco&erirea riscului valutar at5t &rin ne'ocierea &reţului %ntr6 o sin'ură valută c5t
şi &rin folosirea %n am)ele contracte a aceleiaşi clau0e valutare" de &referinţă clau0a
9.1.T.
Comercianţii care se an'a7ea0ă %n afaceri economice &rin reex&orturi tre)uie să
manifeste o com&onenţă deose)ită" %nclinaţie s&re activitatea comercială" deoarece
riscurile mari" te-nica com&lexă de derulare a o&eraţiunilor de reex&ort &resu&un
res&onsa)ilităţi ridicate şi o &re'ătire multilaterală &entru cei ce le iniţia0ă şi le
reali0ea0ă. Reex&orturile necesită deci comercianţi cu multă iniţiativă" mare &utere de
discernăm5nt" %nclinaţie s&re risc şi o&erativitate %n reali0area afacerilor.
(ractica internaţională evidenţia0ă o serie de cerinţe ale ne'ocierii şi contractării
%n o&eraţiunile de rex&ort" fiind necesară cunoaşterea exactă a le'ilor a&lica)ile
contractelor &e care se %ntemeia0ă tran0acţia &entru re0olvarea corectă a unor &ro)leme
cum sunt transferul riscului şi al &ro&rietăţii" modul de soluţionare a reclamaţiilor" etc.
(ro)lemele se com&lică %n ca0ul %n care intervin a'enţi economici din ţări ale căror
le'islaţii &re0intă deose)iri. !stfel" %n dre&tul france0" 'erman" italian şi %n dre&tul en'le0
şi american se face distincţia %ntre >v5n0are? şi >acordul de v5n0are?" acesta din urmă
transform5ndu6 se %n v5n0are %n momentul %nde&linirii termenului sau condiţiei.
2ntre&rinderile care efectuea0ă o&eraţiuni de reex&ort %nc-eie" &e de o &arte" o
&romisiune de v5n0are ,%n calitate de im&ortator. şi" &e de altă &arte" o v5n0are &ro&riu6
0isă %n calitate de ex&ortator" ceea ce %nseamnă că distincţiile din dre&tul an'lo6 saxon
tre)uie să fie avute %n vedere. Corelarea strictă a clau0elor din cele două contracte diferite
im&une ne'ocierea &aralelă a contractului de im&ort şi a celui de ex&ort astfel %nc5t
diferitele cate'orii de clau0e să fie sincroni0ate. Termenele &rivind formularea
reclamaţiilor şi cele de soluţionare a lor să fie de aşa natură sta)ilite %n cele două
contracte" %nc5t %ntre&rinderea iniţiatoare să dis&ună de tim&ul necesar &entru a formula la
r5ndul ei reclamaţiile faţă de v5n0ătorul iniţial" &e măsură ce &rimeşte astfel de
reclamaţii.
2n contractele de reex&ort sunt &referate &reţuri fixe" termene de derulare scurte.
9erularea afacerii de la ex&ortator la reex&ortator şi de la acesta la )eneficiar im&lică o
serie de c-eltuieli cum ar fi< im&o0ite" taxe vamale" comisioane )ancare şi comerciale"
certificate fitosanitare" etc." tre)uind astfel să se elucide0e %n o)li'aţia căruia dintre
&artneri intră fiecare c-eltuială.
2n conclu0ie" &entru &romovarea reex&orturilor este necesară o )a0ă materială care
să susţină această activitate< fonduri" acces la credite" de&o0ite %n ţară sau &osi)ilităţi de
de&o0itare %n 0onele li)ere. 4ste necesară o evidenţă a &artenerilor şi a &otenţialilor
&artneri &entru a avea %n &ermanenţă &osi)ilitatea ca" &rintr6 un sistem informaţional
eficient" să se contacte0e noi firme" să se declanşe0e ne'ocieri &entru afaceri care
valorifică diferitele situaţii con7unctrale care a&ar &e &iaţa mondială.
STUDIU DE CAZ
privind exportul unui bun prelucrat
în sistem de lon e!ectuat la
PU"CTUL #A$AL %&'LAD
Et&e'e (e"&:inii 0e -=%!i"e.
2+
&F. 7peraţiuni prealabile vămuirii!
6 mărfurile sosite la vama de destinaţie sau la locul sta)ilit de autoritatea vamală
se &re0intă autorităţii vamale de către trans&ortator cau de către titularul o&eraţiunii
comerciale ori de către re&re0entantul acestuia=
6 mărfurile &re0entate )iroului sau &unctului vamal se află su) su&rava'-ere
vamală &5nă la sta)ilirea re'imului vamal şi intră %n de&o0itul necesar cu caracter
tem&orar" &e )a0a unei declaraţii sumare= acestea &ot fi mani&ulate numai %n sco&ul
conservării lor %n starea iniţială" fără să se modifice caracteristicile sau as&ectele te-nice
comerciale=
6 autoritatea vamală" &oate oric5nd şi %n orice %m&re7urare" să efectue0e controlul
mărfurilor sau al mi7loacelor de trans&ort" cer5nd descărcarea şi de0am)alarea mărfurilor.
>F. 8tabilirea regimului vamal al mărfurilor!
6 la introducerea sau la scoaterea din ţară a mărfurilor &re0entate la vamă"
autoritatea vamală sta)ileşte un re'im vamal=
2+
$onitorul #ficial al Rom5niei" anul IP Q nr. 1BD" vineri" 1 au'ust 1AA/" >Me'ea &rivind Codul Famal al
Rom5niei?6 Ca&. F" >4ta&e ale o&eraţiunii de vămuire?
6 re'imul vamal cu&rinde totalitatea normelor de ce a&lică %n cadrul &rocedurii de
vămuire" %n funcţie de sco&ul o&eraţiunii comerciale şi de destinaţia mărfii=
6 re'imurile vamale sunt definitive şi sus&ensive=
6 din cate'oria re'imurilor vamale definitive fac &arte< im&ortul" care constră %n
introducerea mărfurilor %n circuitul economic= ex&ortul" care constă %n scoaterea
mărfurilor din ţară6 situaţie tratată şi in studiul de ca0= introducerea şi scoaterea din ţară
de )unuri a&arţin5nd călătorilor sau altor &ersoane fi0ice" necomercianţi=
6 din cater'oria re'imurilor vamale sus&ensive fac &arte< tran0itul mărfurilor=
antre&o0itul mărfurilor= &erfecţionarea activă a mărfurilor= trasformarea su) control
vamal a mărfurilor= admiterea tem&orară a mărfurilor= &erfecţionarea &asivă a mărfurilor=
6 %n funcţie de felul mărfurilor şi de re'imul vamal care &oate fi utili0at" 9irecţia
enerală a Fămilor &oate decide ca numai unele )irouri vamale să fie com&etente să
&rocede0e la efectuarea vămuirii. 9eci0ia 9irecţiei enerale a Fămilor se &u)lică %n
$onitorul #ficial al Rom5niei.
)F. Dispoziţii comune privind regimurile vamale!
6 mărfurile destinate a fi &lasate su) un re'im vamal fac o)iectul unei declaraţii
vamale cores&un0ătoare acestui re'im=
6 declaraţia vamală se com&letea0ă şi se semnea0ă" &e formulare ti&i0ate" de către
titularul o&eraţiunii sau de către re&re0entantul său" %n formă scrisă sau utili05nd un
&rocedeu informatic a'reat de autoritatea vamală=
6 declarantul are dre&tul să rectifice sau să retra'ă declaraţia vamală de&usă numai
&5nă %n momentul %nce&erii controlului fi0ic al mărfurilor=
6 du&ă acce&tarea declaraţiei vamale" autoritatea vamală &rocedea0ă la controlul
documentar al acesteia şi al documentelor %nsoţitoare şi &oate cere declarantului să
&re0inte şi alte documente necesare verificării exactităţii elementelor %nscrise %n
declaraţie=
6 trans&ortul mărfurilor la locul controlului fi0ic şi mani&ularea acestora sunt
efectuate de declarant &e riscul şi &e c-eltuiala sa=
6 autoritatea vamală acordă li)erul de vamă du&ă efectuarea vămuirii" dar &oate
dis&une eli)erarea mărfii şi du&ă de&unerea documentelor de &lată.
Re*i%!' -&%&' 0efiniti-G I%("t!'
6 im&ortul constă %n intrarea %n ţară a mărfurilor străine şi introducerea acestora %n
circuitul economic=
6 la im&ortul mărfurilor" autoritatea vamală reali0ea0ă &rocedura de vămuire şi de
%ncasare a datoriei vamale aferente dre&turilor de im&ort" a&lic5nd şi măsurile de &olitică
comercială=
6 taxele vamale de im&ort se determină &e )a0a tarifului vamal de im&ort al
Rom5niei" care se a&ro)ă &rin le'e=
6 tariful vamal de im&ort al Rom5niei se ela)orea0ă &e )a0a nomenclaturii
com)inate a mărfurilor=
6 taxa vamală este ex&rimată %n &rocente şi se a&lică la valoarea %n vamă a
mărfurilor" ex&rimată %n lei=
6 taxele vamale a&lica)ile sunt cele &revă0ute la data %nre'istrării declaraţiei
vamale de im&ort=
6 re'ulile 'enerale şi notele ex&licative de inter&retare a nomenclaturii mărfurilor
&revă0ute %n Tariful Famal de Im&ort al Rom5niei sunt cele din Convenţia Internaţională
a sistemului armoni0at de descriere şi codificare a mărfurilor" %nc-eiată la *ruxelles la 14
iunie 1AB3 la care Rom5nia este &arte=
6 %n vederea a&licării corecte a re'imului vamal" autoritatea vamală constată
ori'inea mărfurilor im&ortate=
6 valoarea %n vamă re&re0intă acea valoarea care constituie )a0a de calcul a taxelor
vamale &revă0ute %n Tariful Famal de Im&ort al Rom5niei=
6 valoarea %n vamă se determină şi se declară de im&ortator care este o)li'at să
de&ună la )iroul vamal o declaraţie &entru valoarea %n vamă" %m&reună cu declaraţia
vamală de im&ort" alte documente de &lată a mărfii şi a c-eltuielilor &e &arcurs aferente
acesteia=
6 tranformarea %n lei a valorii %n vamă se face la cursul de sc-im) sta)ilit şi
comunicat de *anca ;aţională a Rom5niei. !cest curs de sc-im) se utili0ea0ă &e toată
durata să&tăm5nii următoare" &entru declaraţiile vamale %nre'istrate %n cursul acelei
să&tăm5ni.
Re*i%!' -&%&' 0efiniti-G E;("t!'
6 ex&ortul constă %n scoaterea definitivă a mărfurilor rom5neşti de &e teritoriul
Rom5niei=
6 la ex&ort sunt admise mărfurile &roduse %n ţară şi cele im&ortate anterior" cu
exce&ţia mărfurilor care sunt su&use unor măsuri de &ro-i)iţie sau de restricţie %n cadrul
&oliticii comerciale=
6 ex&ortatorul de mărfuri la scoaterea acestora din ţară este o)li'at să de&ună o
declaraţie vamală de ex&ort la )iroul vamal %n ra0a căruia se află sediul ex&ortatorului sau
la locul unde aceste mărfuri sunt am)alate ori %ncărcate &entru a fi ex&ortate=
6 la ex&ortul de mărfuri nu se %ncasea0ă taxele vamale=
6 mi7loacele de trans&ort aco&erite şi coletele care conţin mărfuri &entru ex&ort"
care se vămuiesc %n interiorul ţării" se si'ilea0ă de autoritatea vamală imediat du&ă
efectuarea controlului=
6 mărfurile care sunt destinate ex&ortului" controlate şi vămuite %n interiorul ţării"
nu se su&un controlului vamal la frontieră" se verifică doar numărul" seria şi inte'ritatea
si'iliilor a&licate" &e )a0a documentului vamal de ex&ort=
6 li)erul de vamă se acordă cu condiţia ca mărfurile aflate %n cau0ă să &ărăsească
teritoriul Rom5niei %n aceeaşi stare %n care erau la momentul %nre'istrării declaraţiei
vamale de ex&ort.
UUUUUUU
1ocietatea comercială FV!11C# 1RM lucrea0ă confecţii textile %n sistem de lo-n.
4a deţine autori0aţia de &erfecţionare activă nr. 2312+E 11.1D.2DD3 eli)erată de
9irecţia Re'ională Famală Iaşi şi a&ro)area de scutire de la o)li'aţia 'arantării datoriei
vamale nr. 23123E 1A.11.2DD3 vala)ilă &5nă la data de 31.12.2DD4" scutire acce&tată %n
limita valorică de 3.233./BB.333 lei.
2n data de D+.12.2DD3 şi res&ectiv D3.12.2DD3 societatea &rimeşte materiale şi
accesorii de la &artenerul străin conform 9F#T.I.1A4BB şi I.1AB+/.
2n luna ianuarie 2DD4 se ex&ortă cantitatea de 344 )uc. 7ac-ete s&ort şi 3/ )uc.
&antaloni s&ort %n Italia" &otrivit contractului de lo-n %nc-eiat cu &artenerul străin.
Re&re0entantul societăţii &re0intă comisionarului vamal %n vederea reali0ării
ex&ortului următoarele documente<
6 factura externă nr.4E 12.D1.2DD4 care conţine mano&era" coletele şi 'reutatea6 %n
ori'inal=
6 certificatul 4HR.1 cu care &leacă marfa6 %n ori'inal=
6 C$R=
6 s&ecificaţia mărfii=
6 declaraţia %n vamă=
6 carnet TIR=
6 co&ie du&ă declaraţia vamală la im&ort=
6 nota de consum6 %n ori'inal.
(e )a0a acestor acte comisionarul vamal %ntocmeşte declaraţia vamală nr.111E
12.D1.2DD4" &e care o &re0intă controlorului vamal %m&reună cu actele menţionate mai
sus şi declaraţia de valoare %n vamă. Cu această declaraţie se %nc-eie &arţial 9F#T.I.
1A4BBE D3.12.2DD3 şi 9F#T.I. 1AB+/E DB.12.2DD3" urm5nd ca %n data de 22.D1.2DD4
9F#T6 ul I. 1AB+/E DB.12.2DD3 să se %nc-eie total cu declaraţia vamală de ex&ort I. A4B"
iar declaraţia vamală I. 1A4BBE D3.12.2DD3 să se %nc-eie o lună mai t5r0iu.
2n declaraţia vamală cantitatea mărfurilor se %nscrie &e )a0a 'reutăţii )rute sau
nete din documentele de trans&ort sau din factură.
1e efectuea0ă a&oi controlul vamal şi controlul fi0ic.
"ontrolul vamal constă %n verificarea<
6 corectitudinii com&letării declaraţiei vamale=
6 existenţa documentelor anexate la declaraţia vamală %n detaliu &otrivit re'imului
vamal solicitat=
6 concordanţei %ntre datele %nscrise %n declaraţia vamală %n detaliu şi cele din
documentele anexate=
6 formală a documentelor anexate.
9acă )iroul vamal are %ndoieli &rivind exactitatea informaţiei sau documentelor
furni0ate" &oate solicita im&ortatorului sau ex&ortatorului să &re0inte 7ustificări
su&limentare" inclusiv documente sau alte evidenţe.
"ontrolul fizic constă %n identificarea )unurilor ex&ortate &e )a0a declaraţiei
vamale %n detaliu" %nsoţită de documentele de&use %m&reună cu acestea. 4l se efectuea0ă
la )iroul vamal unde s6 a de&us declaraţia vamală" %n tim&ul &ro'ramului le'al de lucru.
!utoritatea vamală &oate a&ro)a la cererea declarantului să se efectue0e controlul
fi0ic şi %n alte locuri şi %n afara &ro'ramului de lucru &otrivit normelor sta)ilite de
9irecţia enerală a Fămilor" iar %n acest ca0 c-eltuielile sunt %n sarcina declarantului.
9eclarantul are dre&tul să asiste la controlul fi0ic al mărfurilor. Ma cererea
autorităţilor vamale" el este o)li'at să &re0inte mărfurile &entru control" să le mani&ule0e
şi să le de0am)ale0e" să le ream)ale0e.
9u&ă efectuarea o&eraţiunilor de vămuire şi du&ă ce a fost verificat dacă felul
mărfurilor constatate la controlul vamal cores&unde cu cel %nscris %n declaraţia vamală"
dacă cantitatea mărfurilor %nscrisă %n documentele de trans&ort şi %n facturi cores&unde cu
cea din declaraţia vamală" dacă numărul şi vala)ilitatea licenţei %nscrisă %n declaraţia
vamală" cores&unde cu datele din licenţă" atunci se acordă li)erul de vamă.
Mi)erul de vamă se acordă %n scris" dacă sunt %nde&linite condiţiile menţionate mai
sus.
2n termen de 1+ 0ile de la o&eraţiunea de %nc-eiere a declaraţiilor vamale de
im&ort" societatea tre)uie să de&ună la autoritatea vamală decontul de 7ustificare a
o&eraţiunilor de &erfecţionare activă" decont la care se anexea0ă notele de consum" co&ii
du&ă declaraţia vamală la im&ort şi co&ii du&ă declaraţiile vamale la ex&ort.
Reali0area ex&ortului %n comision &resu&une efectuarea de c-eltuieli" reali0area de
venituri şi o)ţinerea unor &rofituri &entru toate &ărţile contractante.
C-eltuielile se structurea0ă %n două cate'orii<
6 C-eltuieli le'ate direct de ex&ort %nre'istrate de societatea &roducătoare=
6 C-eltuieli de administrare şi conducere a societăţii de comerţ exterior.
9etaliat" c-eltuielile sunt date de următoarele elemente de calcul<
C-eltuielile le'ate direct de ex&ort au %n vedere<
6 &reţul mărfii sta)ilit %n condiţia de livrare ex Kor8s" etc.
6 trans&ortul &e &arcurs extern şi asi'urare6 nu există %n acest ca0.
C-eltuielile de administrare şi conducere ale comisionarului sunt le'ate de salarii"
materiale consumate" &restaţii efectuate de terţi" etc.
Feniturile se &ot 'ru&a %n<
6 Fenituri din ex&ort ec-ivalante sumelor %ncasate sau de %ncasat din v5n0area
mărfurilor la &reţurile ne'ociate &rin contacte=
6 Fenituri din comisioanele sta)ilite &rin a&licarea unei cote sta)ilite %n valută sau
lei la &reţul extern al mărfurilor.
# cate'orie distinctă de c-eltuieli şi venituri o re&re0intă diferenţele de curs
valutar care a&ar ca urmare a fluctuaţiilor cursurilor devi0elor %n ra&ort cu moneda
naţională" ca monedă de evidenţă şi %nre'istrare %n conta)ilitate.
Re0ultatul ex&ortului %n comision se calculea0ă ca diferenţă %ntre comision şi
c-eltuielile 'enerale" fiind ec-ivalantul dis&oni)ilităţilor )ăneşti determinate de
activitatea desfăşurată.
$ărfurile destinate ex&orturilor nu se 'estionea0ă cu a7utorul conturilor de
stocuri.
9econtarea se face %n sensul invers circulaţiei mărfurilor" şi anume<
6 se %ncasea0ă contravaloarea mărfurilor la &reţul extern ne'ociat transformat %n
lei la cursul 0ilei=
6 se ac-ită &reţul extern minus comisionul reţinut unităţilor &roducătoare la cursul
de la data %ncasării. 2n acest ca0" difernţa se reflectă %n conta)ilitatea &roducătorului=
6 se ac-ită &restatorii de servicii" &e măsura &rimirii facturilor.
2n conta)ilitatea o&eraţiilor de ex&ort %n comision se utili0ea0ă următoarele 'ru&e
de conturi<
• conturi de terţi<
6 4D1 Furni0ori6 ţine evidenţa relaţiilor cu unitatea &roducătoare de mărfuri
şi &restatorii de sevicii=
6 411 Clienţi6 evidenţia0ă relaţiile de decontare cu clienţii externi" la nivelul
&reţului facturat acestora" transform5nd %n lei la cursul de sc-im) din data facturării sau
vămuirii mărfurilor.
• conturi de tre0orerie
6 +121 9is&oni)ilităţi la )ancă %n lei
6 +124 9is&oni)ilităţi la )ancă %n devi0e
• conturi de c-eltuieli şi venituri
6 33+ C-eltuieli din diefernţele de curs
6 /3+ Fenituri din diferenţele de curs
Conturile de venituri şi c-eltuieli se %nc-id la sf5rşitul &erioadei &rin contul
121 (rofit şi &ierdere" al cărui sold ex&rimă re0ultatul economic su) formă de &rofit sau
&ierdere.
C-eltuielile 'enerate &rivind ex&ortul se conta)ili0ea0ă astfel<
1. C-eltuieli le'ate de salarii<
U salariile )rute datorate salariaţilor
341 C-eltuieli cu remuneraţia O 421 (ersonal remuneraţii
&ersonalului datorate
U reţineri făcute &rin statele de salarii<
421 (ersonal remuneraţii datorate O 444 Im&o0it &e salarii
421 (ersonal remuneraţii datorate O 4312 Contri)uţia &ersonalului &entru
&ensia su&limentară
421 (ersonal remuneraţii datorate O 43/2 Contri)uţia &ersonalului la
fondul de şoma7
421 (ersonal remuneraţii datorate O 4313 Contri)uţia &ersonalului la
asi'urări sociale de şoma7
U o)li'aţii de &lată ale an'a7atorului<
6 23"33I contri)uţie asi'urări sociale de stat
34+1 O 4311
6 +I fond de şoma7
34+1 O 43/1
6 /I contri)uţie asi'urări sociale de sănătate
34+1 O 4313
6 2I fond s&ecial de solidaritate socială &entru &ersoanele cu -andica&
33+ O 44/
2. C-eltuieli materiale<
3D4 C-eltuieli materiale nestocate O 4D1 Furni0ori
3. C-eltuieli cu serviciile executate de terţi<
32B C-eltuieli servicii terţi O 4D1 Furni0ori
Conta)ili0area facturării mărfurilor la extern<
411 Clienţi O I
4D1 Furni0ori unitate &roducătoare
/D4 Fenituri din &restări servicii
9econtarea creanţelor şi an'a7amentelor<
U %ncasarea de la extern
+124 9is&oni)ilităţi la )ancă %n devi0e O I
411 Clienţi
/3+ Fenituri
U &lata furni0orului
I O +124 9is&oni)ilităţi la )ancă %n devi0e
4D1 Furni0or unitate &roducătoare
33+ C-eltuieli
UUUUUUU
Mo-n6 ul a avut efecte &o0itive &entru Rom5nia" &entru că a educat forţa de muncă
să lucre0e la nivelul cantitativ cerut de &roducătorii străini" a asi'urat ca&italul financiar
necesar &roducţiei" moderni0ării şi rete-nolo'i0ării.
(entru a &utea &roduce mărfuri de calitate foarte %naltă este suficient ca ele să
cores&undă standardelor I1#6 ADDD" adică nu numai &rodusele %n altă &arte să fie
certificate" ci %ntre' &rocesul de &roducere" %nce&5nd cu ac-i0iţionarea materiei &rime şi
&5nă la livrarea &roducţiei finite. 4ste adevărat că ma7oritatea fa)ricilor din industria
uşoară activea0ă %n lo-n cu com&anii de &este -otare" fără a avea sisteme de calitate" dar
această situaţie nu va dura mult tim&.
(e l5n'ă toate acestea" lo-n6 ul se transferă către &ieţele asiatice care asi'ură forţa
de muncă ieftină şi calificativă" %n tim& ce %n Rom5nia" forţa de muncă nu va mai fi la fel
de ieftină.
9acă Rom5nia va adera la Hniunea 4uro&eană" atunci veniturile salariale vor
tre)ui să crească" iar &roducţia %n sistem lo-n se va reduce la nivelul %ntre'ii industrii
rom5neşti. 1ocietatea nostră a resimţit %ncă de &e acum această situaţie.
%I%LIO('A)IE
1. Cetăţeanu $. >1&re o nouă ordine %n comerţul internaţional?" 4ditura 1crisul
Rom5nesc" 1AA+
2. Constantinescu !. >$ecanisme de stimulare a ex&orturilor?" 4ditura @tiinţifică şi
4nciclo&edică" *ucureşti" 1ABB
3. 9etaşan !l. >Mexicon (romovare şi derularea ex&orturilor?" su&liment la Revista
4conomică" *ucureşti" 1AB3
4. -i)uţiu !. >(olitici comerciale %n relaţiile economice internaţionale?" 4ditura
@tiinţifică şi 4nciclo&edică" *ucureşti" 1AB4
+. -i)uţiu !. >Tendinţe %n &olitica comercială a ţărilor vest6 euro&ene?" 4ditura
(olitică" *ucureşti" 1A/3
3. C.(. Jendle)er'er >International 4conomics" GomeKood?" 1H!" Ric-ard 9.
IrKin" 1A3B
/. $.*. Jrauss >T-e ;eK (rotectionism= T-e Lelfare 1tate and International Trade=
!n Introductional Centre for 4conomic (olicN?" 1tudies *oo8" ;eK Vor8
HniversitN (ress" 1A/B
B. $anoilescu $. >Forţele naţionale &roductive şi comerţul exterior. Teoria
&rotecţionismului şi a sc-im)ului internaţional?" 4ditura @tiinţifică" *ucureşti"
1AB3
A. (ralea 1. >(olitici şi re'lementări %n comerţul internaţional?" 4ditura Fundaţiei
!cademice -. Cane" Iaşi" 1AAA
1D. (uiu !l. >Relaţii economice internaţionale" ca0uri" lucrări a&licative şi
mono'rafii?" !14" *ucureşti" 1AB4
11. 1ută ;. >Comerţul internaţional şi &olitici comerciale contem&orane?" 4ditura !ll"
*ucureşti" 1AA+
12. 1ută ;. >Curs de comerţ internaţional şi &olitici comerciale?" !14" *ucureşti"
1ABA
13. 1ută ;. >Istoria comerţului exterior şi a &oliticii rom5neşti?" 4ditura 4conomică"
*ucureşti" 1AAB