You are on page 1of 70

Argument

Hemiplegia ridică mari probleme prin gravitatea, frecvenţa şi urmările ce au puternice
implicaţii atât medicale datorită perioadei mari de timp necesar refacerii stării de sănătate cât şi
sociale datorită sechelelor care diminuează somatic şi psihic bolnavul, acesta fiind uneori
incapabil de a-şi relua ocupaţia anterioara. Hemiplegia ridică aspecte cu totul particulare datorită
implicaţiilor pe care le antrenează după sine. Specializarea hemisferică în care tulburările de
vorbire ce sunt atribuite hemisferei dominante le sunt opuse tulburările vizio-spaţiale ce aparţin
hemisferei opuse. Sub aspect neuromotor, bilanţul este todeauna mai bun dacă suferinţa cerebrală
nu interesează hemisfera dominanta. Hemiplegicul, constituie o greutate pentru familie şi
societate. rin frecvenţa sa hemiplegia constituie o autentică problemă socială. !lături de
tratamentul de reanimare care se aplică în stadiul acut de boală, de primă importanţă este
tratamentul de reabilitare motorie, vizând într-o primă etapă recuperarea funcţională a membrelor
paralizate, iar într-o a doua etapă reintegrarea bolnavilor în familie şi societate. !plicarea
sistematică, mai ales perseverenţa arsenalului de reeducare, chiar dacă nu implică vindecarea
integrală, asigură cel puţin autonomia bolnavului. "ai mult, tratamentul hemiplegiei tinde astăzi
să adauge, la simpla refacere a forţei musculare, restabilirea plenară a programului motor#
• $laborarea psihică%
• &omandă cetrală%
• 'nfluenţe corectoare automatico-refle(e si senzitivo-senzoriale%
)e aceea, în conditiile actuale , alegerea temei apare pe deplin *ustificat+.
!sistentei medicale îi revine sarcina să-l a*ute pe bolnav cu tact, înţelegere, delicateţe şi
atenţie. &ine nu înţelege bolnavul, nu-i cunoaşte psihologia, manifestând intoleranţă faţă de
ciudăţeniile, reproşurile, criticile uneori ne*ustificate ale acestuia dovedeşte ca este strain de
profesiunea medicală. ,ngri*ind pacienţii, le-am oferit cunoştinţe în privinţa bolii şi am încercat
să le redau încrederea în forţele proprii.
-Să a*uţi individul fie acesta bolnav sau sănătos să-si afle calea spre sănătate sau
recuperare, să a*uţi individul pentru a promova sănătatea sau recuperarea cu condiţia ca acesta
să-şi poarte de gri*ă singur cât mai curând posibil- scria .irginia Henderson.
/ motivaţie a acestei lucrări este incidenţa crescută a bolii, din dorinţa de a-mi însuşi
problemele de nursing pe care la ridică, educaţia sanitară şi profila(ia pe care le implică bolnavii
cu hemiplegie.
Scopul acestei lucrari este de a evidenţia câteva din particularitatile de îngri*ire a acestor
bolnavi, deoarece acestia necesita măsuri de terapie timp îndelungat, investigaţii comple(e şi
moderne din partea echipei 0neurolog, neurochirurg1 cât şi atenţia şi activitatea integrală a
1
asistentei medicale pentru satisfacerea tuturor nevoilor, fiind totodată dependent de aceasta.
ISTORIC
Hemiplegia este un important simptom al accidentului vascular cerebral 0!.&1. $ste
cunoscut din cele mai vechi timpuri. ,n scrierile grecilor antici 22apople(ia22, termenul vechi
pentru !.&, era considerată ca o condiţie cauzată de un dezechilibru al umorilor vitale# sange,
flegma, bila neagră şi bila galbenă.
Hipocrate 0345-677 î.e.n.1 a făcut prima descriere comple(ă a simptomatologiei,
observând că apople(ia afectează în general persoanele mai în vârstă.&auza acestei boli a fost
considerată de !retaeus din &apadocia ca fiind congestia vaselor şi sângelui, iar de 8alen din
ergamus 09:;-9;;1 ca întreruperea activităţii spiritelor vitale ale creierului.
Secolele care au urmat au lăsat o umbră în istoricul hemiplegiei. !bia în perioada
renaşterii, desenele lui <eonardo da .inci 093=:-9=9;1 şi ale lui !ndreas .asalius 09=93-9=431
au reinviat interesul pentru bolile vasculare cerebrale. ,n secolul >'', descrierile şi ilustratiile
anatomice ale creierului şi vascularizaţiei sale făcute de ?homas @illis 094:9-947=1 şi cercetarile
lui Aohan @epfer 094:5-94;=1 au constituit paşi hotărâtori. !stfel A.@epfer remarcă ca orice
eveniment capabil să împiedice influ(ul sângelui în arterele cerebrale, sau reîntoarcerea sa în
venele *ugulare poate produce hemiplegie.
Studiile clinice ulterioare, datele anatomopatologice şi în special dezvoltarea tehnicii
neuroimagistice moderne ca# tomografie computerizata, rezonanţa magnetică nucleară,
tomografie cu emisie de pozitroni, spectroscopia în rezonanţă magnetică, au permis evidenţierea
fiziopatologiei hemiplegiei, oferind premisele înţelegerii procesului biologic normal şi patologic
în scopul acordării unei terapii cât mai eficiente.
2
CAPITOLUL I
DATE GENERALE DESPRE BOALĂ
11 N!"iuni #e anat!mie $i %i&i!l!gie a 'i'temului ner(!'
Buncţionarea organismului depinde de funcţiile izolate ale diferitelor organe,
coordonate, controlate şi conduse de sistemul nervos. !cesta coordonează activitatea tuturor
organelor, precum şi relaţiile organismului, ca întreg, cu mediul e(tern. )atorită coordonării şi
reglării nervoase menţionate, organismul se comportă ca o unitate funcţională. roprietatea
sistemului nervos de a realiza această coordonare se numeşte funcţie integrativă.
'ntegrarea este o proprietate a tuturor eta*elor sistemului nervos, dar organul de
integrare propriu-zisă, care subordonează şi funcţiile celorlalte eta*e, este scoarţa cerebrală. Se
deosebesc un sistem nervos vegetativ şi un sistem nervos al vieţii de relaţie, alcătuit din sistemul
nervos central şi sistemul nervos periferic.
111 Si'temul ner(!' (egetati( nu este - cum se credea în trecut - un sistem autonom,
independent. $ste o componentă a sistemului nervos, care işi poate desfăşura activitatea şi
independent de voinţă. !ctivitatea sa este reglată de segmentele superioare ale sistemului nervos
central şi in mod special de scoarţă. Sistemul nervos vegetativ coordonează activitatea organelor
interne# bătăile inimii şi presiunea sanguină distribuţia sangelui, frecvenţa mişcărilor respiratorii,
secreţia etc. &ele două componente ale sistemului nervos vegetativ - simpaticul şi parasimpaticul
- e(ercită asupra fiecărui organ acţiuni antagoniste# unul stimulează, celălalt inhibă. $(citaţia
simpatică, măreşte catabolismul, deci creşte căldura, glicemia, accelerează bătăile inimii,
diminua circulaţia periferică şi creşte circulaţia centrală. arasimpaticul are acţiune antagonistă#
el creşte anabolismul.
112 )e'utul ner(!' este constituit din două elemente esenţiale# neuronul 0celulă
nervoasă propriu-zisă1 şi nevroglia 0ţesutul de susţinere1. Ceuronul - unitatea anatomo-
funcţională a sistemului nervos - este alcătuit din corpul celular şi prelungirile sale. !cestea sunt#
axonul - prelungire de obicei unică şi lungă, prin care influ(ul nervos pleacă de la celulă - şi
dendritele - prelunigri scurte, prin care influ(ul vine la celulă. Fibra nervoasă este continuarea
a(onului şi este constituită dintr-un fascicul de neurofibrile, numit cilindrax, invelit sau nu de o
teacă de mielină. rin intermediul fibrelor nervoase se realizează legătura intre doi neuroni,
legătură care poartă denumirea de sinapsă. &irculaţia influ(ului nervos la nivelul sinapsei se face
intr-o singură direcţie, de la cilindra(, spre dendrite şi corpul celular. $nergia care circulă de-a
lungul fibrei nervoase se numeşte influx nervos. )upă sensul impulsului nervos se deosebesc un
neuron aferent - care conduce impulsul de la periferie către centru (calea senzitivă) - şi un
neuron eferent - care conduce impulsul de la centru spre periferie (calea motorie).
*
11* Si'temul ner(!' peri%eri+, alcătuit din fibre nervoase şi organe terminale,
deserveşte informaţia. <a modificări corespunzătoare de mediu e(tern sau intern, deci la stimuli
diferiţi, se produc e(citaţii 0in organele terminale senzitive1, transmise prin fibre nervoase spre
centru. $(citaţiile mediului e(tern şi e(citaţiile pornite de la muşchi, tendoane, articulaţii, periost
se transmit prin intermediul sistemului nervos al vieţii de relaţie, iar e(citaţiile plecate de la
viscere se transmit pe calea sistemului nervos vegetativ. !ceste senzaţii sunt recepţionate de
organe specializate, numite receptori, care pot fi# exteroceptori, care culeg e(citaţiile pornite de
la mediul e(tern, proprioceptori, care culeg e(citaţiile de la muşchi, tendoane, articulaţii etc. şi
interoceptori, care culeg e(citaţiile viscerale.
Cervii periferici pot fi senzitivi sau senzoriali, motori şi vegetativi. e calea lor vin
informaţiile de la periferia corpului sau din organismele interne, care vor merge - prin
intermediul neuronului senzitiv - spre centru, influ(ul nervos retransmiţandu-se spre organele
efectoare pe calea neuronului motor, a nervilor motori. in general, nervii periferici sunt micşti,
leziunea lor provocand tulburări clinice motorii şi senzitive. )in nervii periferici fac parte nervii
cranieni, in număr de 9: perechi, şi nervii rahidieni.
11, Si'temul ner(!' +entral este alcătuit din encefal, care este format din cele două
emisfere cerebrale, formaţiunile de pe baza creierului, trunchiului cerebral, cerebel şi din măduva
spinării.
$misferele cerebrale prezintă partea cea mai dezvoltată a sistemului nervos. Biecare
dintre ele cuprinde cate patru lobi# frontal, parietal, temporal şi occipital 0fig. 7=1. !ceştia sunt
impărţiţi prin şanţuri in circumvoluţii. $ncefalul este format din substanţa cenuşie şi substanţa
albă. Substanţa cenuşie prezintă numeroase celule de diferite forme şi dimensiuni, alcătuind la
suprafaţă scoarţa cerebrală, iar in profunzime nucleii centrali. 'n scoarţă se găsesc 93 milioane
de celule. Substanţa albă a emisferelor cerebrale este formată din fibre nervoase care realizează
legătura intre difeirte zone corticale (fibre de asociaţie), legătura intre cele două emisfere (fibre
comisurale - corpul calos), şi legătura intre diferite eta*e ale sistemului nervos central (fibre de
,
proiecţie). &oordonand funcţionarea sistemului nervos, scoarţa cerebrală controlează intreaga
activitate a organismului. $a deţine in primul rand funcţia de reprezentare şi selecţionare, de
elaborare a ideilor - gandirea 0raţionamentul1, denumită de avlov activitate nervoasă
superioară.
Spre deosebire de refle(ele necondiţionate, care sunt înnăscute, refle(ele condiţionate
sunt dobândite, apărând în cursul e(istenţei individului, determinate de condiţii diferite şi variate
ale mediului e(tern. <a nivelul scoarţei se realizează, integrarea superioară, cu alte cuvinte,
adaptarea organismului la schimbările mediului e(tern, înregistrate cu fineţe şi precizie, precum
şi legătura dintre diferite părţi ale organismului. obul frontal, care corespunde circumvoluţiei
frontale ascendente, este sediul neuronului motor central, deci sediul mişcărilor voluntare.
<eziunile lobului frontal se însoţesc de tulburări motorii 0paralizii1, tulburări în articulaţia
vorbirii (disartrie sau anartrie), tulburări de comportament. obul parietal este sediul cortical al
analizorului sensibilităţii generale. <a acest nivel se realizează sinteza tuturor tipurilor de
sensibilitate. <eziunile lobului parietal se vor însoţi deci de tulburări privind aprecierea
volumului şi a formei obiectelor (stereognozie), a greutăţilor 0barestezie1, privind discriminarea
tactilă 0aprecierea distanţei dintre două atingeri ale pielii1 etc. )istrugerea totală duce la agnozie
tactilă, adică la nerecunoaşterea prin pipăit a obiectului respectiv. obul temporal cuprinde
sediul cortical al analizorului auditiv. <eziunea se poate însoţi de surditate verbală 0bolnavul
aude, dar nu înţelege1, halucinaţii auditive, tulburări de echilibru, imposibilitatea de a înţelege
scrisul (cecitate verbală), incapacitate de utilizare uzuală a obiectelor şi de efectuare a gesturilor
obişnuite (apraxie)! uneori este pierdută inţelegerea semnificaţiei cuvantului vorbit sau scris
(afazie senzorială). obul occipital este sediul capătului cortical al analizorului vizual.
Bormaţiunile de la baza creierului sunt diencefalul şi corpii striaţi. "iencefalul este
alcătuit în principal din# talamus, staţia cea mai importantă de releu pentru toate fibrele senzitive
care merg spre scoarţa cerebrală 0leziunile talamusului producand grave tulburări de
sensibilitate1, şi #ipotalamus, coordonatorul sistemului vegetativ şi al sistemului endocrin.
$orpii striaţi, formaţi dintr-un număr de nuclei de substanţă cenuşie, au un rol deosebit în
realizarea mişcărilor automate şi a tonusului muscular, fiind segmentul cel mai important al
sistemului e(trapiramidal. <eziunile acestora duc la apariţia unor tulburări incadrate în noţiunea
generică de sindrom extrapiramidal.
?runchiul cerebral este prima porţiune cuprinsă în cutia craniană, în prelungirea
măduvei spinării. !re un rol deosebit de important, aflandu-se la răspantia dintre emisferele
cerebrale şi cerebel. $ste alcătuit de sus în *os din pedunculii cerebrali, protuberanţă inelară şi
bulbul rahidian, care face legătura cu măduva spinării. Dinând seama de importanţa centrilor
nervoşi 0respiratorii, circulatorii, deglutiţie1 a căilor şi a cone(iunilor de la nivelul trunchiului
-
cerebral, leziunile acestora produc manifestări comple(e, grave şi adesea mortale. )e la acest
nivel pornesc cele 9: perechi de nervi cranieni care îndeplinesc importante funcţii motorii şi
senzitive. ,n afara nucleilor nervilor cranieni şi ai centrilor refle(elor vegetative, în trunchiul
cerebral se găsesc o serie de nuclei nespecifici, care alcătuiesc formaţiunea reticulară, care *oacă
rol în transmiterea spre scoarţa cerebrală a diferitelor stimulări e(tero- şi interoreceptive,
contribuind la edificarea stării de veghe 0de conştientă1.
&erebelul, aşezat în fosa posterioară a cutiei craniene, a alcătuit din două emisfere
laterale, cu rol în coordonarea motorie, şi o regiune mediană, care contribuie în mod deosebit la
menţinerea echilibrului, numită vermis. $ste legat de nevra( prin pedunculii cere-beloşi. Buncţia
sa principală constă in reglarea tonusului muscular şi in coordonarea mişcărilor.
"ăduva spinării# ultima porţiune a sistemului nervos central este adăpostită în canalul
rahidian şi se prezintă sub forma unui cilindru de substanţă nervoasă, care începe de la bulb şi se
întinde până la <:. $ste împărţită în două *umătăţi simetrice, fiind formată din substanţa albă şi
substanţa cenuşie. Substanţa cenuşie este situată central şi îmbracă aspectul literei -H-. &oarnele
anterioare ale substanţei cenuşii sunt motorii, cele posterioare senzitive, iar cele laterale au
funcţii vegetative. Substanţa albă este alcătuită din# căi motorii descendente şi căi senzitive
ascendente, în fiecare *umătate de măduvă se disting trei cordoane de substanţă albă, separate de
emergentele rădăcinilor anterioare 0motorii1 şi posterioare 0senzitive1.
&ordonul aterior conţine fasciculul piramidal direct. &ordonul posterior conţine
fascicule 8oli şi Eurdach, care conduc spre centrii superiori sensibilitatea tactilă şi profundă
conştientă. &ordonul lateral conţine o serie de fascicule ascendente care conduc spre centrii
superiori informaţii legate de sensibilitatea termică, dureroasă şi profundă inconştientă. ?ot la
nivelul cordonului lateral coboară fasciculul piramidal încrucişat şi căile e(trapiramidale, spre
celula neuronului periferic, aflată în coarnele anterioare, de unde porneşte calea motorie finală.
<eziunile măduvei provoacă grave tulburări senzitive, motorii şi vegetative. <a nivelul măduvei,
din cele două rădăcini - anterioară 0motorii1 şi posterioară 0senzitivă1 - se formează nervii
rahidieni. e traiectul rădăcinii posterioare e(istă o umflătură, ganglionul spinal, care conţine
corpul celular al primului neuron senzitiv periferic. Cervii rahidieni dau naştere nervilor
periferici. Sistemul nervos central 0encefalul şi măduva spinării1 este acoperit şi prote*at de cele
trei foiţe meningiene# dura mater, o membrană fibroasă în contact cu osul, ara#noidă, o foiţă
subţire care căptuşeşte faţa internă, a durei mater, şi pia mater, un ţesut celular bogat vascularizat
care acoperă ţesutul nervos.
Spaţiul subarahnoidian cuprins între pia mater şi arahnoidă conţine lichidul
cefalorahidian. !cesta este secretat în ventriculi de către ple(urile coroide şi pătrunde in spaţiile
sub-arahnoidiene prin orificiile lui "agendie şi <uschFa. ,n interiorul encefalului se află un
.
sistem de cavităţi - sistemul ventricular, în care se formează şi circulă <.&.G. ,n emisfere se află
ventriculii laterali şi ventriculul ''', iar între protuberantă şi cerebel se află ventriculul '..
.entriculul ''' este legat de ventriculul '. prin apeductul sHlvian. .entriculul '. comunică cu
spaţiul arahnoidian prin orificiul <uschFa şi "agendie. <.&.G. se resoarbe din spaţiul
subarahnoidian, prin vilozităţile arahnoidiene. entru înţelegerea simptomelor care apar în
leziunea sistemului nervos, este necesară o sumară recapitulare a căilor motorii, senzitive şi a
refle(elor.
$ăile motorii. Sistemul motor cuprinde trei elemente# neuronul motor central, neuronul
e(trapiramidal şi neuronul periferic. Ceuronul motor central şi cel e(trapiramidal reprezintă cele
două căi motorii care merg de la encefal la măduvă. <a nivelul acesteia, calea motorie este unică,
fiind reprezentată de neuronul motor periferic, numit de aceea şi cale motorie finală comună.
rin intermediul acesteia se transmit atât impulsurile venite pe calea neuronului motor central
0calea piramidală1, cât şi cele venite pe căile e(tra-piramidale. %euronul motor central formează
calea piramidală. Basciculul piramidal are somele celulare 0corpurile celulare1 situate în scoarţa
circumvoluţiei frontale ascendente. !(onii lor alcătuiesc calea piramidală şi se termină în
coarnele anterioare ale măduvei, unde fac sinapsa cu neuronul motor periferic, cu e(cepţia unor
fibre scurte 0fasciculul geniculat1 care se termină în nucleii de origine ai nervilor cranieni, la
nivelul trunchiului cerebral. Basciculul piramidal este format din fibre care au deci o lungime şi
un traiect diferit#
- fasciculul geniculat 0cortico-nuclear1 care se termină în nucleii motori ai nervilor
cranieni din trunchiul cerebral%
- fasciculul piramidal &ncrucişat, care reprezintă cea mai mare parte a fasciculului
piramidal şi ale cărui fibre se încrucişează în partea inferioară a bulbului 0decusaţie1, pentru a
a*unge apoi în cordoanele medulare laterale şi coarnele anterioare. )atorită incrucişării bulbare a
acestor fibre, se inţelege de ce o leziune encefalică antrenează o paralizie de partea opusă a
corpului%
- fasciculul piramidal direct, un fascicul foarte subţire, constituit din cateva fibre, care
nu se incrucişează la nivelul bulbului, ci mult mai *os, la nivelul măduvei, cu câteva segmente
înainte de a se termina tot în coarnele anterioare ale măduvei. Basciculul piramidal este de
origine filogenetică mai nouă. rin intermediul lui se transmit impulsurile motorii active 0pentru
mişcările voluntare1 şi impulsurile moderatoare ale scoarţei pentru activitatea automat-refle(ă a
măduvei.
%euronii extrapiramidali formează calea e(trapiramidală care este o cale motorie
indirectă. &orpurile celulare îşi au originea în nucleii cenuşii centrali 0lenticular, caudat1, nucleu
roşu, locus niger. ?oţi aceşti nuclei sunt legaţi între ei prin fascicule scurte. &ăile descendente se
/
termină în coarnele anterioare ale măduvei prin diferite fascicule# rubo-spinal, olivo-spinal,
tecto-spinal, vestibulo-spinal. )e reţinut că scoarţa cerebrală la nivelul lobului frontal are
neuroni cu funcţie e(trapiramidală. Sistemul e(trapiramidal, de origine filogenetică mai veche,
*aocă un rol în mişcările automate şi în coordonarea şi reglarea tonusului muscular.
%euronul motor periferic este porţiunea terminală a căii motorii. &orpurile celulare se
găsesc în coarnele anterioare ale măduvei, iar a(onii trec prin rădăcina anterioară în nervii
periferici, terminandu-se în muşchi. <egătura între nerv şi muşchi se face la nivelul unei
formaţiuni de tip sinaptic, numită placa motorie. ?ransmiterea influ(ului la acest nivel, se face
cu a*utorul unui mediator chimic, numit acetilcolină. Ceuronul motor periferic primeşte e(citaţii
atat pe calea neuronului motor central, cât şi a neuronului e(trapiramidal şi a arcului refle(
medular. )e aceea se mai numeşte şi calea finală comună.
$ăile sensibilităţii. 'nformarea sistemului nervos asupra variaţiilor mediului e(tern şi
intern se realizează prin e(istenţa la periferie a unor receptori specializaţi pentru toate tipurile de
sensibilitate. ,n mare se disting o sensibilitate elementară şi una sintetică. Sensibilitatea
elementară cuprinde#
- sensibilitatea superficială sau cutanată, pentru tact, căldură şi durere 0termică, tactilă şi
dureroasă1%
- sensibilitatea profundă sau propriceptivă, care provine din muşchi, tendoane,
ligamente, oase şi articulaţii%
- sensibilitatea viscerală 0interoceptivă1, sub controlul sistemului nervos vegetativ.
Sensibilitatea sintetică cuprinde# senzaţii comple(e, rezultate din diferenţierea şi
îmbinarea senzaţiilor elementare. &ăile sensibilităţii printr-o inlănţuire de trei neuroni, alcătuiesc
calea sensibilităţii termo-algice, a sensibilităţii tactile, profundă conştientă 0mio-artroFinetioă,
vibratorie şi barestezică1, profundă inconştientă 0relaţii despre tonus şi echilibru1.
&ăile senzitive cuprind trei neuroni. rimul neuron se găseşte pe traiectul rădăcinii
posterioare a nervului rahidian, în ganglionul spinal şi în ganglionii ane(aţi nervilor cra-nieni. $l
are o prelungire cu rol de dendrită, care alcătuieşte fibra senzitivă a nervului periferic, şi o
prelungire cu rol de a(on care pătrunde în măduvă. !ceastă prelungire poate fi scurtă, pentru
sensibilitatea superficială 0care se termină în celulele coarnelor posterioare ale măduvei1,
mi*locie, pentru sensibilitatea profundă inconştientă 0care se termină :-6 segmente medulare mai
sus1 şi lungă, pentru sensibilitatea profundă conştientă 0care se termină in nucleii 8oli şi Eurdach
din bulb1. !l doilea neuron transmite e(citaţia senzitivă la talamus - pentru sensibilitatea
superficială# prin fasciculul spinotalamic anterior, pentru sensibilitatea tactilă, prin fasciculul
spino-talamic posterior, pentru sensibilitatea termoalgică, iar pentru sensibilitatea profundă,
fibrele care pornesc din nucleii 8oli şi Eurdach - se încrucişează în bulb, pe linia mediană şi se
0
termină în talamus. !l treilea neuron este porţiunea căilor senzitive cuprinse între talamus şi
circumvoluţia parietală ascendentă.
'eflectivitatea. Se înţelege prin refle( un răspuns motor, secretor sau vasomotor, obţinut
prin intermediul sistemului nervos. entru ca să se producă un refle( este necesară continuitatea
arcului refle( între nervul aferent şi cel eferent, cu alte cuvinte, o suprafaţă receptoare 0piele,
muşchi, tendoane1, un nerv senzitiv, care constituie fibra aferentă, o celulă intermediară situată in
ganglionul spinal posterior, o celulă motorie 0in cornul anterior al măduvei1 şi o terminaţie
motorie în muşchi. Se cunosc mai multe tipuri de refle(e. Gefle(ele osteotendinoase sunt refle(e
spinale, formate din doi neuroni - unul senzitiv, care recepţionează e(citaţia de la nivelul tendo-
nului, e(citat prin întindere, şi unul motor 0neuronul motor periferic1, care e(ecută răspunsul
motor. 'mpulsurile corticale prin calea piramidală au acţiune inhibitorie asupra acestor refle(e.
Gefle(ele superficiale 0cutanate şi mucoase1 sunt formate din înlănţuirea mai multor neuroni.
$(citaţia unor zone cutanate mucoase determină contracţia muşchilor corespunzători. $le devin
patologice prin e(agerarea lor, care apare în leziunea fasciculului piramidal. Gefle(ele de postură
au tot un arc refle( alcătuit din doi neuroni, dar sunt reglate în special de sistemul e(trapiramidal,
care e(ercită asupra lor o influenţă moderatoare.
12 Pre&entarea te!reti+1 a 2!lii
121 De%ini"ie
Hemiplegia sau deficitul senzorial la nivelul unui hemicorp sunt rezultatul unor leziuni
care pot fi situate în diferite eta*e ale sistemului nervos central# de la nivelul neuronului motor
central până la *umătatea superioară a măduvei spinale cervicale.
122 Eti!l!gie
 !tacul ischemic tranzitor 0durata sub :3h1 - prin mecanism embolic sau trombotic
 !ccidentul vascular cerebral ischemic 0durata peste :3h1- reprezentând I5J din
totalul accidentelor vasculare cerebrale0 !.& 1
 ?romboza 0ateroscleroza, disecţie, displazie fibro -musculară, vasoconstrictie1
 $mbolia cerebrală 0cu punct de plecare cardiac sau aortic1
 Bibrilaţie atrială
 $ndocardita bacteriană
 !teromatoza aortei ascendente
 Hipoperfuzia sistemică
 Stopul cardiacK aritmia
 !ccidentul vascular cerebral hemoragic- reprezentand :5J din !.&.
 Hemoragia intracerebrală
3
 Hipertensiunea arterială
 ?raumatism
 )roguri 0amfetamine sau cocaine1
 )iateza hemoragică, hemoragia în tumori
 Hemoragia subarahnoidiană
 !nevrisme arteriale
 "alformaţii vasculare
 Hematomul subdural acutK hematomul subdural cronic
 'nfecţiiK inflamaţii 0abces cerebral, scleroza multiplă1
 ?umori 0primare, metastatice, benigne1
12* Pat!genie
Hemiplegia este provocată de leziunile fasciculului piramidal pe traiectul său encefalic
sau medular.
Basciculul piramidal este porţiunea iniţială a căii motorii şi este format de a(onii
neuronilor motori centrali, care îşi au corpurile celulare localizate în circumvoluţia frontală
ascendentă. Basciculul piramidal leagă scoarţa motorie cu neuronul motor periferic.
12, Diagn!'ti+ +lini+
)ebutul hemiplegiei este de obicei brusc, cu sau fără stare de comă. &u cat
leziuneacerebrală este mai intinsă şi atacul a fost mai brutal, cu atat mai puternică şi mai intinsă
este paralizia. ,n primă fază se instalează flascitatea, manifestată prin lipsa totală a tonusului
muscular şi a mişcarilor active. &linic se identifică 6 tipuri de hemiplegie#
a Hemiplegia +u +!m14
)iagnosticarea unui deficit hemiplegic este cu atLt mai dificil, cu cât tulburarea de
constienta este mai profundă. Mn prim indiciu asupra hemiplegiei este prezenta unei pareze
faciale de tip central. oate fi pus+ în evident+ prin ap+sare pe marginea posterioar+ a ramurii
ascendente a ma(ilarului sau pe globul ocular , aceste manevre provocLnd o contractie facial+
limitat+ la partea s+n+toas+. &apul si ochii prezint+ deviatie con*ugată, obişnuit în sensul rotării
capului spre partea opus+ hemiplegiei şi o deviere a globilor oculari tot de partea opusă# bolnavul
-îşi priveşte- emisfera lezata. ,n leziunile pontine, bolnavul -îşi priveşte- membrele paralizate.
&Lnd bolnavul prezintă crize convulsive ale unei *um+t+ti de corp sau o contractur+ precoce şi
intensă, devierea capului şi a ochilor se face astfel încât -îşi priveşte- membrele convulsivate.
oziţia membrelor dă unele indicii, în sensul că membrul inferior pe partea paralizată este rotaţie
e(ternă, cel superior în fle(ie şi pronaţie.
,n come mai puţin profunde, hemiplegia poate fi pusă în evidenţă urmărind mişcarile
15
membrelor provocate de stimuli dureroşi. ,n come profunde în care aceste mişcări lipsesc, se
caută hipotonia membrelor paralizate.
Gefle(ele cutanate abdominale sunt diminuate sau abolite de partea hemiplegie.
&omportarea refle(elor osteo-tendinoase este variabilă, ele putând fi abolite bilateral în comele
profunde. Mneori sunt diminuate de partea hemiplegiei, dar alteori pot fi e(agerate. rezenţa unui
semn EabinsFi de o singur+ parte arată leziunea piramidală.
2 Hemiplegia %la'+6
Se caracterizeaz+ prin sc+derea tonusului muscular şi scăderea sau abolirea refle(elor
osteo-tendinoase. )urata perioadei de flasciditate este variabilă, de la câteva ore la câteva zile
sau săptămâni. &u e(cepţia parezei facialului inferior şi a deviaţiei linguale, musculatura
enervată de nervii cranieni nu este semnificativ afectată. )eficitul motor al membrelor este total
sau în orice caz important. ?onusul muscular este scăzut. Gefle(ul cutanat se face în e(tensie.
&iupirea sau înţeparea tegumentelor piciorului produce un refle( de triplă fle(ie.
erioada de recuperare coincide cu instalarea spasticit+tii.
+ Hemiplegia 'pa'ti+1
rimul semn al trecerii spre spasticitate este reprezentat de accentuarea refle(elor osteo-
tendinoase. /dată constituită, hemiplegia spastică se caracterizează prin hipertonie musculară,
e(agerarea refle(elor osteo-tendinoase, prezenţa de sinFinezii.
Geapariţia mişcărilor voluntare este facilitată de e(agerarea refle(ului miotatic. <a
membrul superior contractura este mai precoce în fle(orii degetelor şi ai pumnului, apoi la
antebraţ şi umăr, dând poziţia caracteristică, schiţată încă din perioada de hemiplegie flască. <a
membrul inferior se e(agerează contractura în e(tensie. &ontractura cvadricepsului, fi(ând
gamba în e(tensie pe coapsă, este deosebit de favorabilă pentru recuperarea mersului%
contractura cu poziţia piciorului în varus eNuin, atunci când apare, constituie un impediment
serios pentru mers necesitând câteodată intervenţii ortopedice sau chirurgicale. "ai rar
spasticitatea predomină pe fle(ori la membrul inferior, provocând postura de triplă fle(ie.
Spasticitatea, care este evidentă şi la bolnavul hemiplegic în decubit, se e(agerează în
poziţia ridicată. &ând bolnavul a*unge să meargă, contractura în e(tensie a membrului inferior îl
obligă să e(ecute o mişcare de circumducţie# -mers cosit-. <a fiecare pas al piciorului bolnav,
pentru a putea desprinde vârful piciorului de pe sol, pacientul e obligat să ridice bazinul de partea
hemiplegică.
Gefle(ele osteo-tendinoase sunt e(agerate, acest fenomen precedând apariţia
hipertoniei. Se constată o serie de răspunsuri refle(e anormale #
- <a nivelul e(tremităţii cefalitice refle(ul palmo-mentonier a lui "!G'C$S&M-
G!)/.'&'%
11
- <a membrul superior se constată semnele lui H/BB"!C, ?G/"C$G şi refle(ul
fle(orilor %
- <a membrul inferior semnul EabinsFi etse cel mai valoros indicator% se pot întâlni
semnele Gossolimo şi "endel-EechtereO.
&aracteristicile pentru hemiplegia spastic+ sunt sinergiile sau sinFineziile. )e obicei,
primele mişcări care apar de partea paralizată sunt cele sinFinetice# miscări care nu pot să fie
e(ecutate voluntar, pot să fie efectuate concomitent cu alte mişcări, efectuate de partea opusă sau
de aceeaşi parte în cursul unor sinergii. <a membrul superior se produce o sinergie de fle(ie
0 ridicarea umărului, abducţia bratului, fle(ia antebraţului, pronaţie, fle(ia degetelor1 şi o sinergie
de e(tensie 0 adducţia bratului, e(tensia antebraţului, pronaţie şi e(tensie sau fle(ia degetelor1.
<a membrul inferior sinergia de e(tensie constă în e(tensia şi adducţia coapsei, e(tensia
gambei şi fle(ia plantară a piciorului şi degetelor. Sinergia de fle(ie constă în fle(ia şi abducţia
coapsei, fle(ia genunchiului, fle(ia dorsală şi suspinaţia piciorului, fle(ia dorsală a halucelui şi a
celorlalte degete.
&unoaşterea sinergiilor şi a evoluţiei lor are implicaţii în terapeutică hemiplegiilor,
sinergiile putând fi utilizate pentru iniţierea sau întărirea unor mişcări voluntare.
Hemiplegia spastică este însoţita şi de alte simptome, printre care mai importante sunt
artropatiile. <a membrul superior interesează mai mult umărul, articulaţia pumnului şi
articulaţiile degetelor. Sunt mai rare la genunchi şi la picior. Se însoţesc de căldura locală şi un
indice oscilometric crescut 0 sindromul vasomotor erisson 1.
"iagnosticul topografic al sindromului #emiplegic
(. )emiplegia corticală
Gecunoasterea semiologică este usoară, când este însoţită de fenomene corticale sigure
cum sunt crizele de epilepsie Aachsoniană. !lte tulburări care pot sugera topografia corticală
sunt# afazia, agniziile, hemianopsia, apra(ia, tulburări de sensibilitate de tip cortical, refle(ul de
apucare forţata. Spasticitatea este mai puţin marcată.
((. )emiplegia capsulară
$ste masivă şi distribuită egal la membru superior şi inferior. Spasticitatea este de obicei
precoce si mai intensă decât în leziunile corticale.
(((. )emiplegia prin leziunea trunc#iului cerebral
Sunt caracteristice hemiplegiilor alterne 0 hemiplegie de partea opusă leziunii, paralizia
unui nerv cranian de aceeaşi parte 1 la care se pot asocia diverse tulburări de sensibilitate,
cereleboase, vestibulare, etc.
(*. )emiplegia spinală
$ste ipsilaterala şi interesează numai membrele când leziunea este deasupra umflăturii
12
cervicale% leziunea sub umflatura cervicală cruţă membrul superior .
*. )emiplegia cruciată
$ste caracterizat+ prin monoplegia bratului asociat+ cu monoplegia membrului inferior
opus. $ste datorită leziunii la nivelul decusaţiei piramidale.
12- Diagn!'ti+ para+lini+
'nvestigarea paraclinica a bolnavului hemiplegic trebuie făcută eşalonat, ţinându-se
seama de gradul de invazivitate a metodei pe o parte şi beneficiul terapeutic ce rezultă pe de alta.
'nvestigaţiile sunt importante pentru diagnosticarea corectă a hemiplegiei#
-recoltarea lichidului cefalorahidian0<&G1 prin puncţie. uncţia lombară este în
principiu contraindicată totusi ea poate fi e(ecutată pentru diagnosticare recoltându-se doar 9-:
cm <&G. !cesta este hipertensiv, ţâşneste prin ac când conţine sânge are un aspect hemoragic.
-e(amenul sângelui evidentiaza# .SH usor crescut, leucocitoză variabilă, cresc
transaminazele şi bilirubina, apare o hiperglicemie cu caracter tranzitoriu%
-e(amenul urinei se poate evidenţia o albuminurie şi o glicozurie rezultat al unor
fenomene de iritaţie centrală%
-$$80electroencefalograma1 prezintă modificări cu caracter difuz sau prezenţa unor
focare cerebrale%
-arteriografia cerebrală are indicaţii limitate şi evidenţiază locul de producere şi
precizează e(istenţa hemoragiei. )eplasarea vaselor este evidenţiata în general numai în
hematoamele intracerebrale mari.
-scintigrafia cerebrală arată prezenţa focarelor hemoragice situate superficial%
-tomografia computerizată 0&?1 descrie localizarea corectă a hemoragiei cerebrale%
-rezonanţa magnetică nucleară 0G"C1 procedură e(trem de folositoare în vizualizarea
zonelor creierului ce nu se vizualizează uşor, de e(emplu trunchiul cerebral.
12. Tratament
Tratament igien!7#ieteti+
)eplasarea bolnavului este interzisă, iar ingri*irile igienice vor fi practicate cu ma(imă
atenţie. Se vor asigura drena*ul vezical şi cel rectal.
Se va menţine o perfectă igienă bucală şi a pielii, pentru evitarea e(carelor. ărţile
e(puse contactului prelungit cu patul vor fi deosebit de atent curăţate cu alcool, pudrate cu talc şi
prote*ate prin colaci de cauciuc 0banda*aţi1. !şternutul şi len*eria vor fi mereu schimbate şi
intinse, pentru a evita cutele care pot duce la escare.
Hidratarea bolnavului este principala gri*ă in această perioadă, ea asigurandu-se prin
perfuzii cu soluţie glucozată izotonică sau soluţie clorurosodică izotonică. Gepausul la pat este
obligatoriu, cel puţin două săptămani.
1*
Tratamentul me#i+ament!' urmăreşte scăderea ?.!. cu Burosemid 0fiole de :5 mg,
administrate i.v., repetat la I ore1 şi Gaunervil 0fiole de :,= mg, i.m. sau i.v. repetat la : - 3 ore, in
funcţie de răspuns1. $demul cerebral se combate prin administrarea de sulfat de magneziu :=J
095 - 65 ml, i.v. lent1 sau de soluţii hipertonice de glucoza :5J 0955 - :55 ml in perfuzie1. in
cazul in care bolnavul este agitat, se administrează legomazin 0i.v. sau i.m.1 sau Benobarbital
05,95 - 5,:5 g i.m.1.
Se mai administrează sedative, vasodilatatoare 0apaverină, "iofilin, vitamina 1,
anticoagulante 0Heparină, ?rombostop1, antibiotice profilactice, pentru evitarea infecţiilor,
0apaverină, :-3 fiole, i.m.1.
&ombaterea edemului cerebral cu sulfat de magneziu :=J 0i.v. lent1 sau soluţie
glucozată 66J 0=5 -955 ml1, uneori hemisuccinat de hidrocortizon 0=5 P 955 mgK:3 de ore, în
perfuzie i.v.1 şi tratament anticoagulant cu Heparină 0:55 - 655 mgKzi1, in 3 prize. ?ot în vederea
efectului anticoagulant recent se adaugă ersantin.
Se reduce contractura cu &lorzo(azonă 06 tableteKzi1.
Tratamentul +8irurgi+al se impune dacă hemiplegia reprezintă o cauza declanşată de
angioame sau anevrisme cerebrale.
1,
CAPITOLUL II
9NGRI:IRI GENERALE
21 Internarea pa+ientului +u 8emiplegie ;n 'pital
'nternarea în spital constituie un eveniment important în viaţa bolnavului hemiplegic% el
se desparte de mediul său obişnuit şi este nevoit să recurgă la a*utorul unor oameni străini pentru
a îl a*uta să recupereze mobilitatea hemocorpului afectat.
'nternarea se face pe baza biletelor de trimitere de la medicul de familie.
Eolnavii internaţi sunt înscrişi la Eiroul serviciului de primire în registrul de internări,
unde se completează şi foaia de observaţie clinică cu datele de identitate ale bolnavului.
Eolnavii vor fi e(aminaţi la internare de medicul de gardă, care va culege datele
anamnetice de la bolnav sau însoţitor şi le va nota în foaia de observaţie, stabilind diagnosticul
prezumtiv de hemiplegie. ,n vederea e(aminării clinice, efectuată de medicul de gardă, asistenta
medicală a*ută bolnavul să se dezbrace.
)upă stabilirea diagnosticului de către medicul neurolog şi repartizarea bolnavului în
secţie de neurologie, asistenta medicală însoţeşte bolnavul la baie, îl a*ută să se dezbrace,
observă tegumentele şi fanerele 0la nevoie deparazitează bolnavul1, îl a*ută să-şi facă baie 0dacă
acesta nu poate1, apoi îl conduce în camera de îmbrăcare unde îl a*ută să se îmbrace cu hainele
de spital 0pi*ama, ciorapi, papuci, halat1.
Hainele şi efectele bolnavului vor fi preluate şi înregistrate cu gri*ă în vederea
înmagazinării, eliberându-se bolnavului sau însoţitorului un bon de preluări 0la nevoie şi hainele
vor fi supuse deparazitării1.
!stfel pregătit, asistenta conduce bolnavul la salon unde îl prezintă celorlalţi pacienţi, îl
informează asupra regulamentului de ordine interioară a spitalului şi îl a*ută să se aşeze în patul
pregătit cu len*erie curată.
)upă ce a fost culcat bolnavul în pat, asistenta medicală întocmeşte foaia de
temperatură, determină greutatea bolnavului, măsoară ?
5
, pulsul, ?.!., iar datele obţinute le
notează în foaie de observaţie.
!sistenta medicală va linişti şi membrii familiei pacientului, asigurându-i asupra
îngri*irii de calitate de care bolnavul va beneficia în spital, comunicându-le numărul salonului în
care a fost internat bolnavul şi orarul vizitelor.
22 A'igurarea +!n#i"iil!r #e me#iu pa+ientului +u 8emiplegie
Saloanele din cadrul secţiei de neurologie trebuie să fie luminoase şi cu o ventilaţie
ireproşabilă, curate şi dotate cu mobilierul strict necesar pentru a nu împiedica mobilizarea
1-
bolnavilor. Se vor înlătura toţi e(citanţii# auditivi, vizuali, olfactivi sau gustativi cu efecte
negative asupra sistemului nervos. !sistenta medicală verifică şi e(plică pacientului cea mai
bună poziţie pe care trebuie să o adopte în pat, va asigura len*erie de pat şi corp uscată şi curată
de câte ori este nevoie şi va urmări pacientul să nu apară complicaţii.
2* A'igurarea +!n#i"iil!r igieni+e pa+ien"il!r +u 8emiplegie interna"i
2*1 Preg1tirea patului $i a a++e'!riil!r lui
aturile pacienţilor cu afecţiuni neurologice vor fi cât mai comode pentru a evita
poziţiile forţate şi pentru a asigura confortul necesar pe o durată mai lungă de spitalizare.
$ste important ca paturile să fie cu somieră mobilă,transformabile în fotolii şi prevăzute
cu rezemătoare de spate pentru a se putea aduce pacienţii în poziţii corespunzătoare necesităţilor
lor de respiraţie în cursul dispneei.
,n acelaşi scop saloanele trebuie să fie prevăzute şi cu mese adaptabile de pat.
atul pacientului trebuie să aibă o saltea confecţionată dintr-o singură,din două sau trei
bucăţi,din burete sau material plastic care se curăţă şi se dezinfectează mai uşor.
ernele trebuie să fie în număr de două, una umplută cu păr de cal sau iarbă de mare,
alta cu burete sau puf, iar pătura să fie confecţionată din lînă moale.
<en*eria patului trebuie să conţină două cearceafuri, unul simplu şi celălalt plic, două
feţe de pernă, o aleză sau traversă, muşama.
2*2 S+8im2area len<eriei #e pat
Se va efectua la :-6 zile sau ori de cîte ori este nevoie. !vem nevoie de len*erie curată
completă şi schimbarea se va face în funcţie de gravitatea stării pacientului.
Starea pacientului cu hemiplegie nu permite o mobilizare autonomă, iar schimbarea
len*eriei se va face cu pacientul în pat. ,n acest caz, schimbarea len*eriei se face în lungimea
patului şi necesită totdeauna două asistente# cele două asistente se aşează de o parte şi de alta a
patului% pacientul rămâne acoperit până la schimbarea cearşafului de sub pătură% marginile
cearşafului se desfac de sub saltea de *ur împre*ur.
Se aşează pacientul în decubit lateral spre marginea patului% asistenta din partea dreapta
prinde pacientul cu mâna dreapta în a(ila dreaptă, îl ridică uşor, iar mâna stângă o introduce sub
umerii lui, spri*inându-i capul pe antebraţ, apoi cu mâna dreapta trage uşor perna spre marginea
patului% pacientul fiind de asemenea deplasat uşor în aceeaşi direcţie% se aşează apoi în dreptul
genunchilor pacientului, introduce mâna stângă sub genunchii acestuia flectandu-i puţin, iar cu
mâna dreaptă îi flectează uşor gambele pe coapse. )in aceasta poziţie, se întorce pacientul în
decubit lateral drept, spri*inindu-l în regiunea omoplaţilor şi a genunchilor.
!sistenta din partea stângă rulează cearşaful împreună cu muşamaua şi aleza murdară
până la spatele pacientului% sulul de len*erie murdară se afla în acel moment alături de sulul
1.
len*eriei curate pe *umătatea libera a patului, se derulează cearşaful curat, muşamaua şi aleza
pregatite mai înainte. Se întinde bine cearşaful curat pe *umatatea liberă a patului şi se aşează o
pernă îmbracată în faţa de pernă curată, apoi se aduce pacientul în decubit dorsal cu multă
blandeţe, spri*inindu-l în regiunea omoplaţilor şi sub genunchi.
entru a aduce pacientul în decubit lateral stîng, asistenta din partea stînga procedează
la fel ca şi în cazul întoarcerii în decubit lateral drept.
2** A'igurarea igienei per'!nale= +!rp!rale $i (e'timentare a pa+ientului +u
8emiplegie
acienţii care se pot mobiliza vor fi instruiţi să folosească duşul şi să se spele pe mîini
după fiecare folosire a toaletei. )acă medicul permite îmbăierea pacientului, atunci acesta se va
face la o temperatură indiferentă, plăcută pentru pacient care se situează de obicei între 63-64°&.
<a această temperatură se evită reacţiile vasomotorii şi creşterea masei circulante,cea ce
la pacienţii cardiovasculari nu este de dorit.
Eăile să nu depăşească 95-:= cel mult :5 de minute. ?oracele în timpul băii să rămînă
liber, deasupra nivelului apei.
Eaia este importantă pentru menţinerea tegumentelor într-o stare perfectă de curăţenie
în vederea prevenirii unor complicaţii cutanate, pentru stimularea funcţiilor pielii care au un rol
important în apărarea organismului şi pentru a asigura starea de confort necesară pacientului.
!sistenta are misiunea delicată de a controla în mod discret şi de a îndruma cînd este
cazul ca pacientul neimobilizat să-şi facă zilnic toaleta de dimineaţă şi de seară ce constă în
spălarea feţei, a urechilor, a gîtului, a membrelor superioare, regiunii a(ilare, toaleta cavităţii
bucale şi îngri*irea părului.
)upă terminarea băii, pacientului i se va face o frecţie cu alcool pentru închiderea
porilor şi stimularea circulaţiei,
$ste a*utat să se îmbrace cu len*erie de corp curată, halat şi papuci.
'ntervenţiile asistentei medicale în alegerea len*eriei în funcţie de#
-se(%
- temperatura mediului ambiant%
- vârstă%
- talie şi statură 0să asigure le*eritatea mişcării1%
- de integritatea fizică şi psihică a pacientului.
!sistenta medicală va pregăti len*eria să fie la îndemâna pacientului
,n cazul afecţiunilor la nivelul membrelor superioare, se începe cu dezbrăcarea
membrului sănătos, îmbracarea începând cu membrul afectat de pareză.
,n cazul bolnavilor cu afecţiuni neurologice ce trebuie a*utaţi se procedează astfel#
1/
- se aşează bolnavul în poziţie şezândă
- se deschid nasturii bluzei de pi*ama, se scoate braţul sănătos apoi celalălt
- se îmbracă *acheta curată de pi*ama
- se desfac nasturii pantalonilor şi apoi ridicând bolnavul se trag în *os şi se
îndepartează%
- pantalonii de pi*ama curaţi se adună cu mâna, un picior de pi*ama prin care se trece
membrul inferior afectat al pacientului şi apoi se procedează la fel cu celalalt picior%
- se ridica bolnavul şi se trag pantalonii până la brâu.
2*, E%e+tuarea t!aletei generale $i pe regiuni a pa+ientului +u 8emiplegie
?oaleta zilnică trebuie e(ecutată în aşa fel încât să pretindă cât mai puţine eforturi din
partea pacientului hemiplegic, dar acest lucru nu poate fi un prete(t de a negli*a spălarea lui
parţială. Se va face prin ştergerea tuturor regiunilor corpului cu mănuşă de baie umezită în apă
călduţă. ?rebuie să avem trei mănuşi de baie, una pentru faţă, una pentru corp iar una pentru
e(tremităţi.
Se vor prote*a regiunile lezate sau escarele de decubit. ?oaleta cavităţii bucale este
obligatorie. <a pacienţii conştienţi cu a*utorul asistentei iar la pacienţii inconştienţi efectuată de
asistentă cu tampon îmbibat în glicerină bora(ată ştergându-se limba, bolta palatină, suprafaţa
internă şi e(ternă a arcadelor dentare cu mişcări dinăuntru în afară. Se şterg dinţii cu un alt
tampon, iar la sfîrşit se ung buzele.
?oaleta pacientului face parte din îngri*irile de bază, adică din îngri*irile acordate de
asistenta medicală cu scopul de a asigura confortul şi igiena bolnavului.
?oaleta pacientului hemiplegic poate fi #
- zilnică pe regiuni %
- săptămânală sau baia generală%
,n funcţie de tipul îngri*irii pacientului, acesta#
- nu are nevoie de a*utor %
- are nevoie de spri*in fizic şi psihic %
- are nevoie de a*utor parţial %
- necesită a*utor complet.
/biective #
Q îndepartarea de pe suprafaţa pielii a stratului cornos descuamat şi împregnat cu
secreţiile glandelor sebacee şi sudoripare, amestecată cu praf, alimente, resturi de de*ecţie şi alte
substanţe străine, care aderă pe tegumente%
Q deschiderea orificiilor de escreţie ale glandelor pielii%
Q înviorarea circulaţiei cutanate şi a întregului organism%
10
Q producerea unei hiperemii active a pieli, care favorizează mobilizarea anticorpilor %
Q liniştirea bolnavului, crearea unei stări placute de confort%
?ehnică#
Q se verifică temperatura ambiantă, pentru a evită răcirea bolnavului %
Q se evită curenţi de aer prin închiderea geamurilor şi a uşilor%
Q se izolează bolnavul de antura*ul său%
Q se pregătesc în apropriere materialele necesare toaletei, schimbării len*eriei a patului
şi a bolnavului pentru a preveni escarele%
Q bolnavul va fi dezbrăcat complet şi se va acoperi cu cearşaf şi pătură%
Q se descoperă progresiv numai partea care se va spăla%
Q se stoarce corect buretele sau mănuşa de baie, pentru a nu se scurge apă în pat sau pe
bolnav%
Q se săpuneşte şi se clăteşte cu o mână fermă, fără brutalitate pentru a favoriza circulaţia
sanguină%
Q apa caldă trebuie să fie din abundenţă, schimbată ori de câte ori este nevoie, fără a se
lăsa săpunul în apă%
Q se insistă la pliuri, sub sâni, la mâini şi în spaţiile interdigitale, la coate şi a(ile
Q se imobilizează articulaţiile în toată amplitudinea lor şi se masează zonele predispuse
escarelor%
Q ordinea în care se face toaleta pe regiuni# spălat, clătit, uscat%
Q se mută muşamaua şi aleza de protecţie în funcţie de regiunea pe care o spălăm.
$tapele toaletei #
Se va respecta următoarea succesiune# se începe cu faţa, gâtul şi urechile% apoi braţele şi
mâinile, partea anterioară a toracelui, abdomen, faţa anterioară a coapselor% se întoarce bolnavul
în decubit lateral şi se spală spatele, fesele şi faţa posterioară a coapselor, din nou în decubit
dorsal, se spală gambele şi picioarele, organele genitale e(terne, toaleta cavităţii bucale.
2*- O2'er(area p!&i"iei pa+ientului +u 8emiplegie ;n pat
!sistenta medicală trebuie să ţină sub supraveghere toţi pacienţii din salon. Cumai
astfel poate sesiza orice schimbare în starea pacienţilor şi să facă o apreciere corectă în ceea ce
priveşte evoluţia bolii.
oziţia bolnavului cu afecţiuni neurologice nu poate fi standardizată, aceasta fiind
dictată de deficitul motor. Eolnavul neurologic cu hemiplegie dreaptă sau stângă prezintă
membrul inferior afectat rotat în e(terior, laba piciorului în e(tensie, braţul paralizat în adducţie,
mâna rotată spre e(terior.
e partea hemiplegică e(tremităţile sunt inerte, pacientul nu le poate folosi pentru a se
13
mobiliza, poziţia adoptată fiind în decubit dorsal.
2*. S+8im2area p!&i"iei $i m!2ili&area pa+ientului +u 8emiplegie
'ndiferent care este poziţia preferată de bolnavul hemiplegic, el trebuie schimbat din
poziţie în poziţie 0decubit dorsal, lateral drept, lateral stâng1, însă pe partea lezată trebuie lăsat
mai puţin decât pe partea sănătoasă.
/E'$&?'.$<$ G/&$)MG''#
- revenirea complicaţiilor 0escare, tromboze, încetinirea tranzitului1
- romovarea stării de confort
G$8R?'G$! "!?$G'!<$</G#
- erne
- ătura făcută sul, suluri din materiale te(tile
- Spri*initor pentru picioare sau sac de nisip
G$8R?'G$! !&'$C?M<M'#
- acientul este informat asupra necesităţii schimbării poziţiei
- acientului i se e(plică importanţa schimbării poziţiei la anumite intervale de timp%
$B$&?M!G$! G/&$)MG''#
articipa 9 sau : persoane, una având rol de coordonator.
9. Schimbarea poziţiei din decubit dorsal în decubit lateral#
- Se identifică pacientul şi se evaluează resursele acestuia%
- Se aduc materialele au(iliare lângă pat
- !sistenta se aşează pe partea patului spre care trebuie întoars pacientul
- Se ridică patura şi se pliază spre partea opusă
- Se prinde cu mâna dinspre cap umărul pacientului, se ridică cu blândeţe şi se introduce
patura sub spate 0sau un sul1 pentru a-l spri*ini
- Se susţine toracele pacientului pentru a-i asigura stabilitate şi cu mâna dinspre picioare
se rotesc bazinul şi membrele inferioare
- Se spri*ină spatele pacientului cu un sul de cearşaf
- Se flectează membrul inferior de deasupra şi se introduce sub el o pernă
- Se acoperă pacientul cu patura şi se anunţă când va fi o nouă schimbare
:. Schimbarea poziţiei din decubit lateral în decubit dorsal#
- !sistenta medicală se aşează pe partea patului spre care este orientat spatele
pacientului şi este rugata o persoană să o a*ute%
- Se prinde pacientul de sub a(ilă şi i se spri*ină capul pe antebraţ
- !*utorul este rugat să introducă o mâna sub bazinul pacientului%
25
- Sincronizînd mişcările se e(ecută o mişcare de rotaţie aducând pacientul în decubit
dorsal
- Se introduce sub regiunea lombara şi sub genunchi pernuţe subţiri sau materiale te(tile
împăturite pentru a respecta curbura fiziologică a coloanei şi pentru a evita hipere(tensia
membrelor
- Se întinde len*eria de corp şi de pat
- Se acoperă pacientul
- Se anunţă ora urmatoarei schimbări.
6. Schimbarea pozitiei din decubit dorsal în pozitie sezând
a1 de către o singură persoană#
- Se îndoaieKpliaza patura şi se dezveleşte pacientul până la mi*loc
- !sistenta se aşează faţă în faţă cu pacientul, rugându-l să întoarca puţin capul într-o
parte%
- Se prinde cu o mână regiunea a(ilară
- Se îmbraţisează cu cealaltă mână spatele pacientului spi*inindu-i capul pe antebraţ
- acientul care are resurse fizice este rugat să ne prindă de umeri, să-şi flecteze
genunchii şi să se spri*ine pe talpi
- Se comandă mişcarea de ridicare folosind un cuvânt de îndemn 0de. $(. -sus-1
- acientul este a*utat să se ridice în timp ce se spri*ină şi este deplasat uşor spre capul
patului
- Se spri*ină spatele pacientului cu perna sau cu rezematorul mobil al patului
- Se asigură menţinerea poziţiei introducând un sul sub genunchi şi punând la talpi un
spri*initor sau un sac de nisip.
b1 de către două persoane#
- !cestea se aşează de o parte şi de alta a patului
- Se încrucişeaza antebraţele pe spatele pacientului
- Se introduce cealaltă mână în a(ila
- Se comandă mişcarea de ridicare şi se e(ecută în acelaşi timp
- Se fi(ează poziţia cu perne sau cu rezematorul mobil
:. Geaşezarea pacientului în decubit dorsal din poziţia sezând#
- Se îndepartează pernele şi sulurile
- Se prinde pacientul ca şi în cazul ridicării
- Se lasa pacientul uşor pe spate
- Se reaşeaza patul, se întinde len*eria
- Se fi(ează sulurile sub regiunea lombara şi genunchi
21
&. Geaducerea pacienţilor alunecati din poziţie semişezând sau şezând#
- acientul este rugat să întoarcă faţa spre partea opusă
- acientul este rugat să se spri*ine pe talpi şi să se ridice puţin la comandă
- Se introduce mâna sub a(ile şi se conduce mişcarea de ridicare, a*utând pacientul
să se deplaseze uşor spre capătul patului.
,C8G'A'G$! !&'$C?M<M'
- Ce asiguram că pacientul este rela(at, se simte bine.
- Se verifică len*eria şi materialele au(iliare folosite ca să nu *eneze pacientul
- acientul este vizitat între două schimbari pentru a vedea dacă acuză durere
- "ăsuram daca este cazul# pulsul, ?!, respiraţia
G$/G8!C'S!G$! </&M<M' )$ "MC&R
- Se îndepartează materialele inutile
C/?!G$! G/&$)MG''
- Cotăm orarul schimbarii pozitiei si comportamentul pacientului în timpul procedurii
- Cotăm aspectul tegumentelor la nivelul punctelor de spri*in
2*/ Captarea elimin1ril!r
!sistenta medicală trebuie să ţină evidenţa e(actă a lichidelor consumate şi eliminate.
)iureza trebuie determinată zilnic prin măsurarea volumetrică şi nu prin apreciere.
Gestul pierderilor de lichide ca transpiraţia, scaunul în special după purgative, vor fi de asemenea
ţinute în evidenţă. entru a putea furniza datele necesare stabilirii diagnosticului şi conducerii
tratamentului asistenta medicală va urmări#
9.?ulburările de emisie urinară
:.&antitatea de urină emisă în :3 de ore
6.&aracterele calitative ale urinii
1$misia urinii este declanşată de senzaţia de micţiune,în mod normal în decurs de :3
de ore este de =-4 micţiuni la bărbaţi şi 3-= micţiuni la femei.
!sistenta urmăreşte următoarele tulburări de micţiune# polachiuria, nicturia, disuria,
incontinenţa urinară, retenţia de urină.
2entru determinarea cantităţii de urină emisă în :3 de ore se va instrui pacientul să
urineze numai în urinar timp de :3 de ore...asele cilindrice gradate vor fi bine acoperite şi ţinute
la răcoare pentru a împiedica procesele de fermentaţie.
?ot în acest scop se va adăuga la urina colectată cîteva cristale de timol care nu modifică
reacţiile chimice ale urinii.
!lături de înregistrarea valorii diurezei se va nota şi cantitatea de lichide
ingerate.Gaportul dintre cantitatea de lichide ingerate şi cele eliminate reflectă bilanţul circulaţiei
22
apei în organism.
.aloarea normală este circa 9=55 mlK:3 de ore,la bărbaţi este ceva mai mare 9:55-9I55
mlK:3 de ore,la femei 9555-9355 mlK:3 de ore.
*!sistenta trebuie să cunoască caracterele calitative ale urinei#
- culoare-urină normală are o culoare galben deschis ca paiul pînă la brun închis.
- aspect-urină normală la emisie este clară,transparentă,după un timp poate deveni
tulbure.
- miros-acizii bolatili din urină îi conferă un miros asemănător cu cel al bulionului.
- reacţie-în stare normală are o reacţie acidă HT4,=
- densitate-trebuie determinată imediat după emisie cu urodensiometrul..aloarea
normală 959=-95:5 în funcţie de cantitatea substanţei dizolvate.
Se va nota atent cantitatea de lichide ingerate, primite prin perfuzii şi cantitatea de urină
emisă, făcîndu-se bilanţul pe fiecare :3 de ore. !cest bilanţ fiind foarte important deoarece de
cele mai multe ori aceşti pacienţi prezintă edeme datorită reţinerilor de apă şi sare în organism.
Gepausul la pat datorat imobilizării predispune pacientul hemiplegic la constipaţie. ,n
cazuri de constipaţie usoară se va efectua clisme, iar în cazuri mai grave se vor administra
purgative ca sulfatul de magneziu 065g1 care prin crearea unui mediu hipertonic în lumenul
intestinal realizează un aflu( abundent de apă din vase spre intestine. Se va acorda o atenţie
deosebită şi nu se va abuza de administrarea lor, e(istând riscul de deshidratare. Cumeroşi
bolnavi cu deficit motor prezintă o constipaţie habituală formată, cea ce nu trebuie combătută
prin administrarea de purgative.
2, Supra(eg8erea %un+"iil!r (itale $i (egetati(e
2,1 >1'urarea $i n!tarea temperaturii
Scop# evaluarea funcţiei de termoreglare şi termogeneză.
<ocuri de măsurat#
-cavităţi semi-închise# a(ilă, plica inghinală, cavitatea bucală%
-cavităţi închise# rect, vagin.
?emperatura T rezultatul proceselor o(idative din organism, generatoare de căldura prin
dezintegrarea alimentelor energetice.
?ermoreglare T funcţia organismului care menţine echilibrul între producerea căldurii
0termogeneza1 şi pierderea căldurii 0tremoliza1 pentru păstrarea valorilor constante.
"ateriale necesare#
- termometru digital%
- casoletă cu tampoane de vată şi comprese sterile%
- recipient cu soluţie dezinfectantă 0alcool sanitar, alcool iodat, 1
- tăviţă renală%
2*
- ceas%
- foaie de observaţie%
- pi( de culoare albastră%
- carneţel individual.
'ntervenţiile asistentei medicale#
- pregătirea materialelor lângă bolnav%
- pregătirea psihică a bolnavului%
- spălarea pe mâini%
- se scoate termometrul din cutie şi îl deschide prin apasarea unicului buton,
- se verifică ca acesta să afişeze pe ecranul digital gradaţia o.
!1. entru măsurarea în a(ilă#
- se aşează pacientul în poziţie de decubit dorsal sau în poziţie sezândă%
- se ridică braţul bolnavului%
- se şterge a(ila prin tamponare cu prosopul pacientului%
- se aşează termometrul cu senzorul 0 vârful metalic1 în centrul a(ilei, paralel cu
toracele%
- se apropie braţul de trunchi,cu antebraţul flectat pe suprafaţa anterioară a toracelui%
- la pacienţii slăbiţi, agitaţi, precum şi la copii, braţul va fi menţinut în această poziţie de
către asistenta medicală%
- termometrul se menţine până la semnalul sonor.
E1. entru măsurarea în cavitatea bucală
- se introduce termometrul în cavitatea bucală, sub limbă sau pe latura e(ternă a arcadei
dentare%
- pacientul este rugat să închidă gura şi să respire pe nas%
- se menţine termometrul timp de = min.
&1. entru măsurarea rectală#
- se lubrefiază termometrul%
- se aşează pacientul în decubit lateral,cu membrele inferioare în semi-fle(ie,
asigurându-i intimitatea%
- se introduce tubul termometrului în rect, prin mişcări de rotaţie şi înainte%
- termometrul va fi ţinut cu mâna tot timpul măsurării%
- se menţine termometrul timp de trei minute%
- după terminarea timpului de menţinere, se scoate şi se şterge cu o compresă%%
- se dezinfetează partea de plastic cu soluţia dezinfectantă%
- se notează valoarea obţinută pe foaia de temperatură%
- notarea unui punct pe verticală,corespunzătoare datei şi timpului zilei, scoţând pentru
2,
fiecare linie orizontală, două diviziuni de grad%
- se uneşte valoarea prezentă cu cea anterioară, pentru obţinerea curbei termice%
- în alte documente medicale se notează cifric.
'nterpretarea rezultatelor
?emperatura normală 0fiziologică1 T 64-67U &
.alori patologice#
a? 'tarea #e 8ipertermie4
- subfebrilitate 67-6IU &
- febră moderată 6I-6;U &
- febră ridicată 6;-35U &
- hiperpire(ie 35-39U &
2? 'tarea #e 8ip!termie @ *.A C
Re+!man#1ri4
- măsurarea temperaturii dimineaţa între orele7-I şi seara între orele 9I-9;
- susţinerea termometrului la copii, bătrâni, inconştienţi, agitaţi şi măsurarea în
cavităţile semi-închise%
- în situaţia unor valori prea ridicate sau scăzute, neprăvăzute, repetaţi măsurarea
temperaturii sub supraveghere.
2,2 O2'er(area $i m1'urarea re'pira"iei
Scop# evaluarea funcţiei respiratorii a pacientului, fiind un indiciu al evoluţiei bolii, al
apariţiei unor complicaţii şi al prognosticului.
$lemente de apreciat#
- tipul respiraţiei%
- amplitudinea mişcărilor respiratorii%
- ritmul%
- frecvenţa.
"ateriale necesare#
- ceas cu secundar%
- pi( cu pastă verde%
- foaie de temperatură.
'ntervenţiile asistentului#
- aşează bolnavul în decubit dorsal, fără a e(plica tehnica ce urmează a fi efectuată%
- plasarea mâinii cu faţa palmară pe suprafaţa toracelui%
- numărarea inspiraţiilor timp de un minut%
2-
- consemnarea valorii obţinute printr-un punct pe foaia de temperatură 0 fiecare
linie orizontală a foii reprezintă două respiraţii1%
- unirea cu o linie a valorii prezente cu cea anterioară, pentru obţinerea curbei%
- în alte documente medicale se poate nota cifric valoarea obţinută, cât şi
caracteristicile respiraţiei 0 $(.# G T 9I respKmin, amplitudine medie1%
- aprecierea celorlalte elemente ale funcţiei respiratorii se face prin simpla
observare a mişcărilor respiratorii.
&alităţile respiraţiei#
1 Bre+(en"a4 reprezintă numărul respiraţiilor pe minut
- nou-născut # 65-=5 GKmin%
- : ani# :=-6= GKmin%
- 9: ani# 9=-:= GKmin%
- adult# 94-9I GKmin%
- vârstnic# 9=-:= GKmin.
2 Amplitu#inea4 este dată de volumul de aer ce pătrunde şi se elimină din plămâni la
fiecare respiraţie. oate fi#
- profundă%
- superficială.
* Ritmul4 reprezintă pauzele dintre respiraţii.
, Simetria4 ambele hemitorace prezintă aceeaşi mişcare de ridicare şi coborâre în
timpul inspiraţiei şi e(piraţiei.
2,* >1'urarea $i n!tarea pul'ului arterial
Scop# evaluarea funcţiei cardio-vasculare.
$lemente de apreciat#
- ritmicitatea%
- frecvenţa%
- amplitudine.
<ocuri de măsurat#
- orice arteră accesibilă palpării şi care poate fi comprimată pe un plan osos#
- artera radială,
- artera carotidă,
- artera temporală,
- artera humerală,
- artera femurală,
- artera poplitee.
2.
"ateriale necesare#
- ceas cu secundar%
- pi( cu pastă roşie%
- foaia de temperatură.
'ntervenţiile asistentului#
- pregătirea psihică a pacientului%
- asigurarea repausului fizic şi psihic 95-9= min%
- spălarea pe mâini%
- reperarea arterei%
- fi(area degetelor palpatoare pe traiectul arterei%
- e(ercitarea unei presiuni asupra peretelui arterial cu vârful degetelor%
- numărarea pulsaţiilor timp de un minut%
- consemnarea valorii obţinute printr-un punct pe foia de temperatură, ţinând cont
că fiecare linie orizontală a foii reprezintă patru pulsaţii%
- unirea valorii prezente cu cea anterioară cu o linie, pentru obţinerea curbei%
- consemnarea în alte documente medicale a valorii obţinute şi a caracteristicilor
pulsului 0 !. T I: bKmin, puls regulat1%
2,, >1'urarea $i n!tarea ten'iunii arteriale
Scop+ evaluarea funcţiilor cardio-vasculare 0 forţa de contracţie a inimii, rezistenţă
determinată de elasticitatea şi calibrul vaselor1.
,lemente de evaluat+
- tensiunea arterială sistolică 0 ma(imă1%
- tensiunea arterială diastolică 0 minimă1.
-ateriale necesare+
- aparat pentru măsurarea tensiunii arteriale 0tensiometru1%
- stetoscop biauricular%
- tampon de vată cu alcool%
- pi( cu pastă roşie.
-etode de determinare+
- palpatorie%
- ascultătorie.
(ntervenţiile asistententei medicale+
- pregătirea psihică a pacientului%
- asigurarea repausului fizic şi psihic timp de 9= minute%
- spălarea pe mâini%
2/
- se aplică manşeta pneumatică pe braţul pacientului, spri*init şi în e(tensie%
- se fi(ează membrana stetoscopului pe artera humerală, sub marginea inferioară a
manşetei%
- se introduc olivele stetoscopului în urechi 0 care în prealabil au fost dezinfectate1%
- se pompează aer în manşeta pneumatică, cu a*utorul parei de cauciuc, până la
dispariţia zgomotelor palsatile%
- se decomprimă progresiv aerul din manşetă prin deschiderea supapei, până când
se percepe primul zgomot arterial 0 care prezintă valoarea tensiunii arteriale ma(ime1%
- se reţine valoarea indicată de coloana de mercur sau acul manometrului, pentru a
fi consemnată%
- se continuă decomprimarea, zgomotele arteriale devenind tot mai puternice%
- se reţine valoarea indicată de coloana de mercur sau de acul manometrului, în
momentul în care zgomotele dispar, aceasta reprezentând tensiunea arterială minimă%
- se notează pe foaia de temperatură valorile obţinute cu o linie orizontală de
culoare roşie, socotindu-se pentru fiecare linie a foii o unitate coloană de mercur%
- se unesc liniile orizontale cu liniile verticale şi se haşurează spaţiul rezultat%
- se dezinfectează olivele.
.alori normale#
Cal!rile %i&i!l!gi+e ale ten'iunii arteriale
CDr'ta Ten'iunea maEim1 Fmm Hg? Ten'iunea minim1 Fmm Hg?
20
9-6 ani
3-99 ani
9:-9= ani
adult
vârstnic
7=-;5
;5-995
955-9:5
99=-935
V9=5
=5-45
45-4=
45-7=
7=-;5
V;5
2- Alimenta"ia pa+ientului +u 8emiplegie
Eolnavul de la secţia de neurologie nu necesită un regim dietetic special. !limentaţia
trebuie să fie mi(tă, echilibrată, bogată în proteine, vitamine şi săruri minerale, hipolipidică şi
normocalorică. !portul de clorură de sodiu îl va hotărâ medicul neurolog de la caz la caz.
'ntroducerea cantităţilor de alimente în organismul bolnavului întâmpină greutăţi de multe ori.
Cumeroşi bolnavi au tulburări de deglutiţie parţială, cea ce la insistenţele personalului medical
de a înghiţi bolul alimentar poate da naştere la fenomene de asfi(ie, prin pătrunderea bolului
alimentar în căile respiratorii. !limentele la aceşti bolnavi trebuie să fie de consistenţă pastoasă,
iar consumul alimentelor să-l facă numai în prezenţa asistentei medicale.
'n funcţie de starea bolnavului hemiplegic, alimentarea lui se face#
- activ - pacientul mănâncă singur în salon
- pasiv - pacientul i se introduc alimente în gură
!limentaţia pasivă
- se aşează pacientul în poziţie semişezând cu a*utorul rezematorului de pat sau în
decubit dorsal cu capul uşor ridicat şi aplecat înainte pentru a uşura deglutiţia%
- i se prote*ează len*eria cu un prosop curat%
- se aran*ează un prosop în *urul gâtului%
- se adaptează masuţa la pat şi i se aşeaza mâncarea astfel încat să vadă ce i se
introduce în gură%
- asistenta se aşează în dreapta pacientului şi îi ridică uşor capul cu perna%
- se verifică temperatura alimentelor%
- se serveşte supa cu lingura sau din cana cu cioc, taie alimentele solide%
- se supraveghează debitul lichidului pentru a evita încărcarea peste puterile de
deglutiţie ale pacientului%
- pacientul este şters la gură, i se aran*ează patul%
- se îndepartează eventualele resturi alimetare care a*unse sub bolnav pot contribui la
eventualele escare%
- se schimbă len*eria dacă s-a murdărit%
- se acoperă pacientul şi aeriseşte salonul%
23
- se strânge vesela şi o transportă la oficiu.
2. A#mini'trarea me#i+amentel!r $i 8i#ratarea !rgani'mului
!dministrarea medicamentelor trebuie făcută cu mare punctualitate căci orice întîrziere
cît de mică provoacă emoţii inutile acestor pacienţi.
&u toate că medicamentele se administrează la indicaţia medicului asistenta va trebui să
intervină de urgenţă în unele cazuri e(treme pînă la sosirea medicului.
!dministrarea medicamentelor la bolnavii hemiplegici se va efectua cu prudenţă. &ei cu
tulburări de deglutiţie vor fi supravegheaţi strict de către asistenta medicală. "edicamentele vor
fi sfărmate. Geacţiile adverse sesizate de către bolnnav, cum ar fi uscăciunea gurii, lipsa de
secreţie salivară, tulburări vizuale vor fi reportate medicului neurolog imediat.
entru hidratarea organismului se va lua în seamă bilanţul pe :3 de ore prin ingerarea şi
eliminarea lichidelor.
$liminarea apei din organism se face prin mai multa căi# 9555-9=55 ml se elimină prin
urină, =55-9555 ml prin transpiraţie, 6=5-=55 ml sub formă de vapori prin plămîni şi 955-:55 ml
prin scaun, nevoia de apă a adultului fiind de :555-:=55 mlK:3 de ore.
Hidratarea organismului se poate face pe cale orală, cale duodenală, cale rectală, cale
subcutanată, cale intravenoasă prin numeroase soluţii ca# ser fiziologic, soluţie izotonică
bicarbonat de sodiu 9,3J, soluţie izotonică lactat de sodiu 9,;J, glucoză soluţie izotonică 3,7J,
soluţie hipertonă =-95-:5-66-35J, soluţie Wrebs, soluţie )e(tran, soluţia <ocFe.
Gestabilirea echilibrului hidro-electrolitic şi acido-bazic este o urgenţă ma*oră de
îngri*ire a pacientului.
2/ Re+!ltarea pr!#u'el!r 2i!l!gi+e $i pat!l!gi+e
,n stabilirea diagnosticului precis într-un timp cât mai scurt posibil, ne vin în a*utor
probele de laborator care e(primă în mod obiectiv modificările survenite în morfologia,
funcţiunea şi biochimia organismului şi evidenţiază agenţii agresivi, factori etiologici ai
îmbolnăvirilor.
Gecoltările trebuie să fie corect e(ecutate, e(aminările de laborator stabilesc factorul
etiologic, clarifică diagnosticul diferenţial, confirmă sau infirmă diagnosticul clinic, informează
asupra gravităţii cazului, contribuie la aprecierea eficacităţii tratamentului, prevesteşte
complicaţiile, confirmă vindecarea, contribuie la profila(ia bolilor infecto-contagioase.
Gecoltările hematologice şi de urină se vor face zilnic sau la indicaţia medicului.
Se va efectua hemocultură în caz de febră, în timpul frisonului cînd numărul de germeni
este mai mare.
entru recoltări pacienţii trebuie pregătiţi fizic şi psihic, instrumentele şi materialele
necesare trebuie pregătite din timp, recipientele de recoltare vor fi etichetate înainte de începerea
*5
recoltării. $ste important îngri*irea pacientului după tehnică, i se asigură repaus la pat pe o
perioadă prescrisă de medic, se supraveghează funcţiile vitale, culoarea tegumentelor, se
informează medicul în cazul apariţiei cianozei, dispneei, tahicardiei, se controlează locul puncţiei
şi aspectul pansamentului la nevoie 0 hemoragie, hematom, roşeaţă 1.
Gecoltarea sîngelui pentru#
- EEamen 2i!+8imi+ - puncţie venoasă pe nemâncate, =-95 ml sânge în seringă
heparinizată.
X ureea sangvină# valorea normala :5-35 mgJ%
X acidul uric# ..C.6-= mgJ%
X creatinină# ..C.5,4-9,6 mgJ
X CaY T96=-9=5 m$NK9 sau 9=-:9 mgJ%
X WY T 6,= m$NK9 sau 9=-:9 mgJ%
X &aY T 3,=K=,= m$NK9 sau ;-99 mgJ%
- Gli+emie4 prin puncţie venoasă, se recoltează : ml sânge pe 3 mg florură de natriu.
.alorile normale sunt# I5-9:5 mgKl.
- CSH4 prin puncţie venoasă, se recoltează 9,4 ml de sînge pe 5,3 ml citrat de sodiu
6,IJ. .alorile normale sunt9 oră 3-4 mm,: ore 7-9= mm.
- Hemat!+rit# prin puncţie venoasă, se recoltează : ml de sânge pe cristale $.).?.!.
5,= ml soluţie uscată prin evaporare..alorile normale sunt# la bărbaţi 34Z4J, la femei 39Z=J.
- Hem!leu+!gram14 prin puncţie venoasă, se recoltează : ml de sânge pe $.).?.!.
.alorile normale sunt# eritrocite la bărbaţi 3,=-=,=milKmm[ iar la femei 3,:-3,I milKmm[,
hemoglobină la bărbaţi 9=Z: gK955ml iar la femei 96Z:gK955ml, leucocite 3555-I555Kmm[
20 Preg1tirea pa+ientului +u 8emiplegie $i e%e+tuarea te8ni+il!r 'pe+iale impu'e
#e a%e+"iune
201 EEamenul +lini+
$(amenul unui bolnav cu afecţiune neurologică cuprinde interogatoriul şi e(amenul
fizic. 'nterogatoriul trebuie să cerceteze sistematic simptomele de care se plange bolnavul
0durere, tulburări de mers1, tulburări sfincteriene, de limba* şi psihice 0afectivitate, atenţie,
raţionament, voinţă, memorie, orientare in timp şi spaţiu, comportament1. $(amenul fizic al
bolnavului cu hemiplegie constă în#
a1 ,xamenul motilităţii voluntare urmăreşte depistarea deficitului motor prin studiul
mişcărilor active şi al forţei musculare segmentare. Se incepe e(amenul cerand bolnavului să
e(ecute mişcări de fle(ie, e(tensie, abductie, rotaţie şi se observă dacă acestea se e(ecută cu
uşurinţă sau nu. Borţa musculară segmentară se cercetează cerand bolnavului să e(ecute mişcări,
in timp ce e(aminatorul se opune în efectuarea lor. "odificările patologice poartă următoarele
*1
denumiri# pareză 0slăbire a forţei musculare1, paralizie 0absenţă completă a forţei musculare1%
hemiplegie 0paralizie a unei *umătăţi de corp1, paraplegie 0paralizie a părţii inferioare a corpului1,
monoplegie 0paralizie a unui singur membru1, tetraplegie 0paralizie a celor patru membre1.
araliziile se datoresc lezării căii piramidale sau a neuronului motor periferic.
b1 ,xamenul tonusului muscular se realizează cerand bolnavului să-şi rela(eze complet
membrul e(aminat, în timp ce e(aminatorul mobilizează pasiv fiecare membra, cercetand
rezistenţa musculară şi amplitudinea mişcării. ?onusul normal este caracterizat print-o slabă
rezistenţă. Se înţelege prin hipertonie sau contractură musculară creşterea rezistenţei, deci
e(agerarea tonusului, iar prin hipotonie musculară, diminuarea acestuia. Hipertoniile musculare
se intalnesc în leziuni piramidale sau e(trapiramidale, iar hipotonia, în leziunile neuronului
motor periferic şi în leziunile cerebelului.
c1 ,xamenul staţiunii şi al mersului implică nu numai coordonarea mişcărilor, dar şi
echilibrarea acestora. Se e(aminează observand bolnavul în ortostatism, pe varful picioarelor sau
pe călcaie, precum şi caracterul mersului. "ersul are unele caractere care precizează adesea
diagnosticul. ,n tabes, mersul este necoordonat, bolnavul aruncând picioarele şi lovind pămantul
cu călcaiele 0-mers talonat-1% în leziunile cerebeloase mersul este de om beat, oscilant, instabil%
în hemiplegie, la stadiul de recuperare gamba este rigidă, membrul inferior este întins, aspectul
fiind de mers cosind% in leziunile neuronului motor periferic, bolnavul stepează, gamba fiind
ridicată sus, pentru a nu lovi pământul cu vârful piciorului.
d1 ,xamenul reflexelor comportă cercetarea refle(elor osteotendinoase cutanate, de
postură şi patologie. Gefle(ele osteotendinoase se e(aminează prin percuţia cu ciocanul de
refle(e a tendonului, muşchiului care provoacă la omul normal contracţia muşchiului respectiv.
&ele mai importante refle(e osteotendinoase sunt următoarele# refle(e ahilian -care constă in
fle(ia plantară a piciorului prin percuţia tendonului ahilian% refle(ul rotulian care constă in
e(tensia gambei pe coapsă prin percuţia tendonului cvadricepsului% refle(ul bicipital se
e(aminează percutand tendonul bicepsului la plica cotului şi provoacă fle(ia uşoară a
antebraţului% refle(ul tricipital în care prin percuţia tricepsului în vecinătatea olecranului se
produce e(tensia uşoară a antebraţului etc.
,n timpul cercetării refle(elor, bolnavul trebuie să fie in rela(are musculară completă.
Gefle(ele osteotendinoase în situaţii patologice pot fi e(agerate, ceea ce traduce o lezare a căii
piramidale, diminuate sau abolite 0comă, leziuni de neuron motor periferic, atrofii mari, tabes1.
)intre refle(ele patologice care apar in leziunile căii piramidale, cel mai cunoscut este semnul
.abins/i - e(tensia degetului mare de la picior, cu fle(ie plantară a celorlalte degete, la zgârierea
uşoară a marginii e(terne a plantei.
202 Re+!ltarea li+8i#ului +e%al!7ra8i#ian
*2
Gecoltarea lichidului cefalo-rahidian se efectuiază prin puncţie rahidiană
)efiniţie#
uncţia rahidiană reprezintă pătrunderea cu un ac în spaţiul subarahnoidian, printre
vertebre.
Scop#
\e(plorator#
- recoltarea lichidului in vederea e(amenului macroscopic si de laborator%
- in*ectarea de substanţe radioopace pentru e(amen radiologic al măduvei 0aer sau
substanţe pe bază de iod1.
\terapeutic#
- prin puncţie se face decomprimarea în cazul sindromului de hipertensiune
intracraniană%
- introducerea medicamentelor citostatice, antibioticelor sau serurilor imune în
spaţiul subarahnoidian.
\anestezic#
- introducerea substanţelor anestezice# rahianestezia.
<ocul puncţiei#
- puncţia lombară- )9:-<9 sau <3-<=%
- puncţia dorsală P )4-)7%
- puncţia suboccipitala.
regătirea materialelor pentru puncţie#
- materiale de protecţie a mesei sau a patului%
- materiale de dezinfecţie tip 6%
- instrumente şi materiale sterile# ace lungi cu diametrul de 9-9,=mm cu mandren,
seringi, ace si seringi pentru anestezie, câmpuri chirurgicale, comprese şi tampoane, mănuşi de
cauciuc, pense hemostatice, anatomice%
- eprubete, lampă de spirt, taviţa renală,
- medicamente# anestezice locale pentru rahianestezie, antibiotice, citostatice, seruri
imune, preparate cortizonice.
"aterialele se aleg în functie de scopul punctiei.
regatirea pacientului#
\psihică
\fizică#
- poziţia este data în funcţie de locul puncţiei şi starea pacientului%
- poziţia decubit lateral, în pat cu spatele la marginea patului, coapsele flectate pe
**
abdomen, barbia atinge pieptul 0pozitia ]spate de pisică^1%
$fectuarea puncţiei# se face de către medic, a*utat de asistente. Se desfasoară în sala de
tratamente, salon sau sala de operaţie.
,ngri*irea ulterioară#
- pacientul stă în decubit dorsal fără pernă :3ore%
- dupa 4 ore se poate alimenta şi hidrata la pat%
- se supraveghează funcţiile vitale 0puls, tensiune, respiraţie1%
- se informează medicul în cazul apariţiei unor manifestari cum ar fi# vărsături, greţuri,
cefalee.
regătirea produsului pentru e(aminare#
- e(aminarea macroscopica se face imediat pentru a aprecia culoarea, aspectul 0 este clar
şi se scurge picatura cu picatura1%
- în stări patologice <&G poate fi hemoragic purulent.
!ccidente#
- sindrom post-puncţional 0ameţeli, cefalee, vărsături1%
- hemoragii ce apar în timpul puncţiei prin ac%
- dureri violente în membrele inferioare determinate de atingerea ramificatiilor cozii de
cal sau măduvei spinării, cu vârful acului%
- contractura feţei, gâtului, a unui membru prin atingerea măduvei cervicale%
- şocul refle( care poate duce la sincope mortale 0accidentul este foarte rar1.
20 * E%e+tuarea ele+tr!en+e%al!gramei
Ele+tr!en+e%al!grama reprezintă metoda paraclinică de investigare a bolilor
neurologice, care culege, înregistrează şi analizeaza activitatea bioelectrica transcraniană
genetatorilor cerebrali. Geprezintă e(presia variaţiilor lente de potenţial de la nivelul neuronilor
piramidali corticali.
G$8R?'G$! !&'$C?M<M'#
&u 6 zile înaintea e(amenului paraclinic, bolnavul nu va primi nici un medicament care
ar putea influenţa rezultatele. Eolnavul trebuie să fie odihnit si linistit în dimineata e(amenului.
.a fi informat asupra caracterului inofensiv al e(aminarii respective si i se va face
pregatirea psihica adecvata. Eolnavul sa sta într-un fotoliu, comod, cu capul fi(at pe un
rezemator sau în decubit dorsal pe un pat tare, cu capul la marginea patului fi(at pe o perna.
$B$&?M!G$! G/&$)MG''#
!sistenta medicală va aplica pe pielea craniului electrozii 0mici placute de metal
argintate1 cu a*utorul unei benzi de cauciuc. &ontactul electric se realizeaza prin degresarea
*,
parului si a pielii paroase a capului cu un amestec de alcool- eter- acetona sau prin utilizarea unei
paste de contact, buna conducatoare de electricitate.
&ontactul electric dintre electrozi si piele trebuie safie perfect.
$lectrozii se fi(ează în derivaţii bipolare pe toată suprafaţa craniului, la distanţe
apro(imativ egale, în mod simetric de la stânga la dreapta liniei mediane, după cum urmează# :
electrozi în regiunea frontala, : electrozi la mi*locul distanţei dintre tragus şi sutura craniană
0zona motorie1, : electrozi deasupra regiunii parietale, : electrozi deasupra regiunii occipitale.
)upă înregistrarea acestor derivaţii clasice, electrozii vor fi grupaţi după indicaţia
medicului, în zonele în care înregistrarea anterioară a ridicat suspuciunea unor focare cu reacţii
patologice.
?ulburările latente pot fi puse în evidenţă pe $$8 prin înregistrari efectuate în conditii
speciale# înregistrarea în cursul hiperpneei 0:5- := respiratii K minut1,înregistrarea în cursul
somnului natural sau medicamentos, înregistrarea cu a*utorul stimularii luminoase intermitente.
'C?$GG$?!G$! G$SM<?!?$</G#
$$8 a omului sanatos în repaus fizic şi psihic comporta urmarirea sistemului alfa, beta,
delta, teta.
a1 Gitmul alfa prezinta unde regulate cu fregvenţe de I-9: cicliKs, are amplitudinea
medie de :5- =5mv, are topografia parieto-occipitala, simetrică.
b1 Gitmul beta prezinta unde cu fregvenţa de :=-65 cicli Ks , are amplitudinea medie de
=-:5 mv, topografie rolandica, simetrica.
c1 Gitmul delta prezinta o fregvenţă de 5,=-6,= cicli Ks, are o amplitudine variabila, apare
în stare de veghe în cazuri patologice, în stare normala apare numai în anumite faze ale somnului
0somn profund1.
d1 Gitmul teta prezintă o fracvenţă de 5,=- 6,= cicli Ks, are o amplitudine medie de 65-75
mv, are topografie temporală, este mai accentuat în somnul profund.
,C8G'A'G$! !&'$C?M<M' )M! $$8
Eolnavul nu necesita îngri*iri speciale dupa acest e(amen peraclinic. !sistenta medicala
va avea gri*ă ca ridicarea bolnavului de pe scaun , după e(aminare, să nu se facă brusc, pentru că
în cazul contrar, bolnavul poate prezenta ameţeli.
!sistenta medicala va conduce personal bolnavul la salon pentru a evita posibilele
accidente.
20, T!m!gra%ia +!mputeri&at1
)$B'C'D'$
?omografia computerizată este o tehnică perfecţionala care oferă imagini despre creier,
ea permiţând clinicianului să efectueze o autopsie a creierului în timpul vieţii.
*-
$ste o metoda radiologică comple(ă prin care se înregistreaza pe un film imaginea
creierului la diferite nivele.
?omografia computerizată, depaşind în acurateţe celelalte tehnici de diagnosticare
neurologică, poate furniza date e(trem de utile în apariţia unor complicaţii, fiind tehnica de
elecţie care dă posibilitatea aplicarii unui tratament corect si eficace.
?ehnica se poate efectua cu sau fară substanţă de contrast Mltravist.
G$8R?'G$! !&'$C?M<M'#
' se e(plică pacientului necesitatea efectuarii e(amenului. ,n dimineaţa respectivă
pacientul nu mănâncă, nu bea. acientul este condus la serviciul radiologic.
$B$&?M!G$! G/&$)MG''#
entru computer tomograf cu substanţa se in*ectează lent substanţa de contrast 0în
prealabil se face testul de toleranţă1. rin computer tomograf se pun în evidenţă leziunile şi
modificarile patologice
23 E#u+a"ia pentru '1n1tate
$ducarea pacientului hemiplegic se desfăşoară greoi şi presupune multă răbdare şi
persistenţă. "ai *os sunt câteva recomandări esenţiale pe care orice bolnav hemiplegic trebuie să
le respecte#
- Cu vă lasaţi niciodată ridicaţi, manevraţi şi 'u'tinu"i #e 2ra"ul 2!lna(, sau nu lăsaţi
mâna să a*ungă prea mult deasupra capului_ agubele ce pot fi facute în acest fel prin pensarea
pahetului vasculo-nervos 0a ple(ului brahial1 şi articulaţiei umarului aton, de*a sublu(at
neurologic vor fi ulterior e(trem de greu sau câteodata imposibil de remediat complet.
- Cu vă grabiţi să e(ersaţi fle(ia degetelor, înainte de a obţine progresul unei minime
e(tensii a lor, pentru că este e(act modul în care favorizaţi apariţia spasticităţii, o încordare care
duce la blocarea în fle(ie a pumnului, îngreunând serios recuperarea deschiderii degetelor.
- Cu faceţi e(erciţii de forţă 0e(. cu greutate sau intensităţi mari1 pentru că veţi
dezavanta*a grav precizia şi coordonarea fină, care se influenţează invers proporţional şi care,
fiind cele mai afectate de boală.
- Cu e(ersaţi mâna în rol de bâtă. Bolosirea mâinii fără o sarcină utilă dată degetelor
strică programul mental al coordonării mişcărilor. Mtilitatea mâinii este manevrarea obiectelor iar
programul mental este şi trebuie să fie condus distal. !dica ne gadim în primul rând ce vor face
obiectului degetele şi palma, partea 0distală1 cea mai departată de corp, iar celelalte mişcări
0pro(imale1 - cot, umăr vor fi în consecinţă subordanate scopului util al mişcării. Cu ne
recuperam pentru a deveni bo(eri ci pentru a putea desfaşura firesc activităţile vieţii zilnice.
- Cu considerati electroterapia ca tratament în sine ci legaţi-o strâns de e(ersarea activă
pe direcţiile stimulate pentru ca doar asa o putem face eficientă.
*.
- Cu staţi. Cu aveţi de asteptat să vă faceţi bine, pentru ca nu s-a întamplat niciodata ca
aşteptarea în aceasta afectiune să ne aducă ceva bun. "iscati, asa cum puteti, partea
bolnava folosind forţele ei proprii= şi investind cât mai multă atenţie la detaliile acestor mişcări.
- Cu vă pierdeţi timpul făcând mişcări pasive_ "işcările pasive au în tratamentul
neurologic o valoare în termeni de eficienţă apropiată de raportul de 9555 mişcări pasive pentru
9 mişcare activă_
215 EEternarea pa+ientului +u 8emiplegie
entru asistentul medical specialist, e(ternarea bolnavului din spital, trebuie să fie o
preocupare, aşa cum s-a arătat că trebuie să fie şi primirea acestuia.
Mn segment mare al bolnavilor nu ridică probleme la e(ternare, ei cunosc data
e(ternării, se pot deplasa singuri însă cu dificultate din cauza sechelelor hemiplegice, nu au
nevoie de a continua tratamentul medicamentos la domiciliu, însă vor continua e(erciţiile de
recuperare.
,n aceste situaţii, asistentul medical specialist trebuie să se ocupe ca formele de
e(ternare efectuate de medic 0 bilet de e(ternare, reţetă, scrisoare medicală1 să a*ungă la bolnavi
la timp, să dea unele lămuriri suplimentare, dacă bolnavul nu a înţeles perfect lămuririle date şi
scrise de medic şi, prin atitudinea sa, să arate bolnavului preocuparea pe care o are faţă de el
până în momentul când acesta părăseşte spitalul.
/ atenţie deosebită va trebui să se acorde bolnavilor - fără familie sau care nu se pot
deplasa singuri. ,n aceste situaţii, asistentul medical specialist, va avea gri*ă ca bolnavul să fie
trimis cu salvarea la domiciliu.
*/
CAPITOLUL III
9NGRI:IRI SPECIBICE
*1 CAGUL NR1
Date %iEe4
Cume# ".
renume# &.
Caţionalitatea# Gomână
Se(# "asculin
Geligia# &atolic
.ârsta# =9 ani
8reutate# =6 Fg
,nălţime# 944 cm
8rupa sanguină# E'''. Gh pozitiv
Date (aria2ile4
)omiciliu# *ud. .aslui loc. "icleşti
)ata internării# 59.53.:596
)ata e(ternării# 54.53.:596
Diagn!'ti+ me#i+al la internare4
/bs. Sindrom de neuron motor central, Hemiplegie
Ante+e#ente 8ere#!+!laterale4
-mama hipertensivă
-tatăl#cardiopatie ischemică
Ante+e#ente per'!nale4
acient fără antecedente personale patologice cunoscute
I't!ri+ul 2!lii4
acient în vârstă de =9 de ani, fără antecedente patologice, prezintă cefalee, hemiplegie,
afazie. Se internează pentru investigaţii şi tratament de specialitate.
>ani%e't1ri #e #epen#en"14 afaziei, lipsa de cunoştinţe, incapacitatea de a se deplasa, cefalee,
scăderea stimei de sine, paralizia membrelor stangi, tulburări de masticaţie şi deglutiţie
imobilizarea la pat.
Pr!2lemele pa+ientului4 incapacitatea de a comunica, alterarea mobilităţii fizice, perturbarea
somnului, an(ietate, deficit de mobilitate fizica, incapacitatea de a se spăla, dificultate în a se
alimenta, risc de alterare a integrităţii tegumentelor.
*0
Plan #e ;ngri<ire +a&ul 1
NECOIA
BUNDA>ENTALĂ
DEBICITARĂ
DIAGNOSTIC DE
9NGRI:IRE
OBIECTICE INTERCEN)IILE ASISTENTEI
>EDICALE
ECALUARE
Cevoia de a se mişca şi
a avea o bună postură
!lterarea mobilităţii fizice din
cauza dificultăţii motorice şi
senzoriale manifestată prin
incapacitatea de a se deplasa.
acientul să atingă o
anatomie ma(imală în
funcţie de gravitatea
hemiplegiei.
- aşez membrele pacientului în poziţie
funcţională.
- mobilizez pasiv pacientul de ` 4^ ori
pe zi%
- încura*ez pacientul să se mobilizeze
la pat
- învăţ pacientul cum să se aşeze la
marginea patului.
- educ pacientul care este poziţia
adecvată şi cum să efectueze e(erciţiile
musculare active
- suplinesc pacientul în satisfacerea
nevoilor sale , îl servesc la pat cu cele
necesare.
- se evaluează reluarea
progresivă a mobilităţii
cu spri*n şi continuarea
e(erciţiilor de
recuperare.
Cevoia de a dormi şi a
se odihni
erturbarea somnului din
cauza cefaleei
acientul să prezinte un
somn odihnitor
- asigur un mediu favorizant somnului,
reduc zgomotele, asigur len*erie curată,
aerisesc salonul,
- anunţ medicul currant,
acientul prezintă un
somn odihnitor,
rela(ant,
)upă efectuarea
*3
- repaus absolut la pat,
-asigur condiţii de linişte
- stabilesc intensitatea durerii
- încura*ez pacientul
- la indicaţia medicului administrez#
legomazin 9f. im.
!lgocalmin 9 f im.
tratamentului cu
!lgocalmin,, durerea
s-a diminuat, stare
generală bună
Cevoia de a evita
pericolele
!n(ietate determinată de
starea de boală manifestată
prin scăderea stimei de sine
acientul să nu fie
an(ios
-monitorizez funcţiile vitale
-încura*ez pacientul
- e(plic pacientului tehnicile si
tratamentul efectuat pentru a nu-i fi
teamă
- îl pun în legătură cu pacienţi cu
aceeaşi boală cu evoluţie favorabilă
- am purtat discuţii pe tema
problemelor sale
- am încura*at pacientul să facă faţă
stresului creat de boală
- am încura*at pacientul să discute liber
despre gri*ile sale
-i-am oferit posibilitatea de a pune
întrebări
- am încercat să-i ofer răspunsuri cât
acientul are încredere
în echipa de îngri*ire.
!n(ietate diminuată
,5
mai precise
Cevoia de a se mişca şi
a avea o bună postură
)eficit de mobilitate fizica
legata de imposibilitatea
functionala manifestata prin
paralizia membrelor drepte,
acientul să se poată
mobilize parţial şi să
efectueze singur toaleta
- educ pacientul să efecteze
mobilizarea pasivă şi activă
- mobilizarea pasivă# masăm
e(tremităţile pentru prevenirea
complicaţiilor tromboembolice
- efectuăm mişcări ale segmentelor
paralizate în ambele sensuri%
- evităm manevrele energice sau
brutale pentru a nu provoca întinderi şi
rupturi ale muşchilor, ligamentelor,
fracturi, lu(aţii
- menţinem supleţea articulara
- evităm poziţiile anormale, deficitare.
acientul respectă din
programul mobilizarii
şi poseda capacitatea
de mobilizare parţial
redobândită.
Cevoia de a fi curat,
îngri*it, de a prote*a
tegumentele şi
mucoasele
'ncapacitatea de a se spala
legata de lipsa de coordonare
a miscarilor manifestate prin
deficit de autongri*ire
acientul să îşi dezvolte
capacitatea de a se spăla
singur
- pacientul se va îmbaia zilnic
asigurand astfel toaleta acestuia
- asistenta va favoriza circulaţia între
zonele comprimate prin mobilizarea
activă sau pasivă, sau masa*,
- vom manifesta multă înţelegere si
rabdare cu pacientul asigurându-i
intimitatea pentru efectuarea toaletei şi
a nevoilor fiziologice%
- pacientul arată interes
crescut pentru
îngri*irile personale
- pacientul este
optimist chiar dacă
obţine rezultate
limitate%
- pacientul accepta să
ceara a*utor cuiva
,1
- încura*ez şi felicit pacientul pentru
ceea ce a îndeplinit
pentru a fi condus la
toaletă.
Cevoia de a bea şi
mânca
)ificultate în a se alimenta
din cauza afecţiunii
neurologice manifestată prin
tulburări de masticaţie şi
deglutiţie
acienta să primească
alimente care să
corespundă din punct de
vedere calitativ şi
cantitativ
- evaluez capacitatea de deglutitie
înainte de a începe alimentaţia per-os
- ridic capul pacientului şi asigur
rotaţia de partea sanatoasă în timp ce
acesta încearcă să înghită fracţionat cu
linguriţa numai lichide.
- stabilesc timpul necesar pentru mese.
- măr cu atenţie lichidele îngerate şi
cele eliminate%
- i-am e(plicat pacientului necesitatea
consumului de lichide pentru a evita
deshidratarea.
- bolnavul a reusit sa
se hidrateze natural
- bolnavul a reuşit să
se alimenteze cu
lichide şi alimente
păstoase
Cevoia de a fi curat,
îngri*it, de a prote*a
tegumentele şi
mucoasele
Gisc de alterare a integrităţii
tegumentelor lezate de
imobilizarea la pat.
- pacientul să prezinte
tegumentele intacte pe
toata perioada
imobilizarii.
- m-am îngri*it să-i fie asigurate
intervenţiile de la diagnosticile
anterioare 0igiena personala,
schimbarea poziţiei1
- am masat regiunile e(puse la escare
de 6 ori pe zi, le-am prote*at cu colaci
de vată%
- am schimbat len*eria de pat si de corp
de câte ori a fost nevoie%
- pacientul avea pielea
intact%
- nu a prezentat escare
sau roşeată în zonele
e(puse.
Cevoia de a comunica 'ncapacitatea de a comunica, - pacientul să-şi poată - am formulat întrebari simple, la care acientul a utilizat
,2
legate de prezenţa afaziei. e(prima nevoile
utilizând comunicarea
non verbal prin gesturi,
scris cu mâna stângă.
poate să-mi raspundă afirmativ sau
negative prin mişcări ale capului, ale
mâinii sanatoase%
- am vorbit cu pacientul ţinându-l de
mână, încercând să obţin din partea lui
un gest, o strângere de mână%
- am stabilit cu pacientul un cod al
semnelor, în prezenţa sotiei#
- pentru )!- o aprobare a capului%
- pentru CM- negare cu capul%
- doresc bazinetul- o mişcare a mâinii
stângi spre zona genital%
- mi-e seteK foame- o mişcare a mâinii
spre gura%
- aş dori să mi se citeasca ziarul, o
mişcare cu mâna stângă spre ochi%
- aş dori să ascult radioul, o miscare cu
mâna stângă spre ureche%
- am stabilit, împreuna cu pacientul, un
program zilnic de e(erciţii de vorbire%
- am educat familia să manifeste
aceeasi întelegere, să-l mangaie, să îi
vorbească.
mi*loace eficiente de
comunicare non verbal
prin mişcări ale
capului, prin scris cu
mâna stângă, prin
gesturi.
Cevoia de a învăţa cum
să îşi păstreze sănătatea
)eficit de cunoştinţe despre
boală determinată de educaţia
precară manifestat prin lipsa
acientul să cunoasca
date despre boală
- informez pacientul despre boală şi
tratament.
- e(plic pacientului importanţa
acientul este
receptivă la
informaţiile primite
,*
de cunoştinte depre boală respectării tratamentului
SUPRACEGHEREA BUNC)IILOR CITALE
Data TA Pul' Re'pira"ie Temperatur1 Diure&a S+aun
59.53.:596 965KI= mmhg 7= bKmin 94Kmin 64,;° & 9455 mlK:3h normal
5:.53.:596 96=KI5 mmhg 7: bKmin 94Kmin 64,7° & 9I55 mlK:3h normal
56.53.:596 96=K7= mmhg 7= bKmin 94Kmin 64,I° & 9755 mlK:3h normal
53.53.:596 96=KI5 mmhg 73 bKmin 94Kmin 64,4° & 9455 mlK:3h normal
5=.53.:596 96=K7= mmhg 7I bKmin 94Kmin 64,7° & 9455 mlK:3h normal
54.53.:596 96=KI5 mmhg 76 bKmin 94Kmin 64,;° & 9755 mlK:3h normal
ALI>ENTA)IA BOLNACULUI
Peri!a#a Alimente permi'e Alimente inter&i'e
15,7.5,251* - lapte smîntănit, carne de pasăre slabă fără piele, vacăKviţel slab, şuncăKpeşte slab, la ouă
lapte smîntănit, carne de pasăre slabă fără piele, vacăKviţel slab, şuncăKpeşte slab, la ouă
doar albuşul, uleiuri vegetale ma(imum :=gKzi, pîine intermediară de o zi, griş, orez,
porumb, supe de legume, ciorbe,bulion de carne, sosuri, legume, fructe, ceaiuri, sucuri de
legume şi fructe., uleiuri vegetale ma(imum :=gKzi, pîine intermediară de o zi, griş, orez,
porumb, supe de legume, ciorbe, bulion de carne, sosuri, legume, fructe, ceaiuri, sucuri de
legume şi fructe.
- grăsimile animale
- apă minerală,
- cafea
- băuturi alcoolice
- băuturi energizante
,,
EHA>ENUL DE LABORATOR

EEamen +erut >!# #e re+!ltare Re&ultate Cal!ri n!rmale
glicemie : ml sînge venos pe 3 mg florură de
sodiu.
77mgJ. I5-995mgJ.
!cid uric =-95 ml sînge venos 7,=9mgJ. :-4mgJ.
uree =-95 ml sînge venos =:,7:mgJ. :5-35mgJ.
&reatinină# =-95 ml sînge venos. 9,93mgJ. 5,4-9,:mgJ.
Ca# =-95 ml sînge venos. 96=m$NKl. 967-9=:m$NKl.
W# =-95 ml sînge venos. 3,=m$NKl 6,I-=,3m$NKl
..S.H.# 9,4 ml sînge venos pe 5,3 ml citrat
de sodiu 6,IJ.
96 mm. 9h#3-4 mm,:h#7-9= mm.
Htc sînge venos pe $.).?.!.5,= ml
soluţie prin evaporare.
33J. E#34Z4J,B#39Z=J.
Hgb puncţie capilară sau puncţie
venoasă : ml sînge pe $.).?.!.
9=%7gK955ml. E#9=Z:gK955ml,B#96Z:gK955ml
<eucocite puncţie capilară sau venoasă :ml
sînge pe $.).?.!.
4=55Kmm[. 3555-I555Kmm[.
INCESTIGA)II PARACLINICE
,-
TRATA>ENT >EDICA>ENTOS
Data >e#i+amente >!# #e a#mini'trare
15,251* !lgocalmin
legomazin
"iofilin
apaverină
9fKzi iv.
9fKzi im.
9 f în perfuzie iv.
9f Kzi
Data EEamene +urente Pregatirea pentru eEamen 9ngri<iri #up1 eEamen
9.53.:596 CT acientul este pregătit psihic, se e(plică în ce contă tehnica. &are
sunt efectele, să nu îi fie frică de zgomotele produse de aparat% sa
nu se mişte în timpul tehnicii%
acientul este aşezat pe patul rulant, în decubit dorsal, se
administrează substanţa de contrast, sau după caz un an(ioloitic%
dacă este necesar, şi se introduce în aparat.
Eolnavul este condus în salon şi
instalat comod în pat.
6.53.:596 EEG &u 6 zile înaintea e(amenului paraclinic, bolnavul nu va primi
nici un medicament care ar putea influenţa rezultatele. Eolnavul
trebuie să fie odihnit si linistit în dimineata e(amenului.
.a fi informat asupra caracterului inofensiv al e(aminarii
respective si i se va face pregatirea psihica adecvata. Eolnavul sa
sta într-un fotoliu, comod, cu capul fi(at pe un rezemator sau în
decubit dorsal pe un pat tare, cu capul la marginea patului fi(at pe
o perna.
Eolnavul nu necesita îngri*iri
speciale dupa acest e(amen
peraclinic. !sistenta medicala va
avea gri*ă ca ridicarea bolnavului de
pe scaun , după e(aminare, să nu se
facă brusc, pentru că în cazul contrar,
bolnavul poate prezenta ameţeli.
,.
&lorzo(azonă
sulfat de magneziu :=J
hemisuccinat de hidrocortizon
8lucoză 95J
6 tb Kzi
=5 mg K:3 de ore în perfuzie iv.
=5 mgK:3 ore în perfizie
=55 ml perfuzie iv.
25,251* !lgocalmin
legomazin
"iofilin
apaverină
&lorzo(azonă
sulfat de magneziu :=J
hemisuccinat de hidrocortizon
8lucoză 95J
9fKzi iv.
9fKzi im.
9 f în perfuzie iv.
9f Kzi
6 tb Kzi
=5 mg K:3 de ore în perfuzie iv.
=5 mgK:3 ore în perfizie
=55 ml perfuzie iv.
*5,251* !lgocalmin
legomazin
"iofilin
&lorzo(azonă
sulfat de magneziu :=J
hemisuccinat de hidrocortizon
8lucoză 95J
9fKzi iv.
9fKzi im.
9 f în perfuzie iv.
6 tb Kzi
=5 mg K:3 de ore în perfuzie iv.
=5 mgK:3 ore în perfizie
=55 ml perfuzie iv.
,5,251* "iofilin
&lorzo(azonă
sulfat de magneziu :=J
hemisuccinat de hidrocortizon
9 f în perfuzie iv.
6 tb Kzi
=5 mg K:3 de ore în perfuzie iv.
=5 mgK:3 ore în perfizie
,/
8lucoză 95J =55 ml perfuzie iv.
-5,251* "iofilin
&lorzo(azonă
sulfat de magneziu :=J
hemisuccinat de hidrocortizon
8lucoză 95J
9 f în perfuzie iv.
6 tb Kzi
=5 mg K:3 de ore în perfuzie iv.
=5 mgK:3 ore în perfizie
=55 ml perfuzie iv.
.5,251* &lorzo(azonă
sulfat de magneziu :=J
hemisuccinat de hidrocortizon
8lucoză 95J
6 tb Kzi
=5 mg K:3 de ore în perfuzie iv.
=5 mgK:3 ore în perfizie
=55 ml perfuzie iv.
,0
*2 CAGUL NR2
Date %iEe4
Cume# ?.
renume# 8.
Caţionalitatea# Gomână
Se(# Beminin
Geligia# &reştin-ortodo(
.ârsta# 4I ani
8reutate# 76 Fg
,nălţime# 974 cm
8rupa sanguină# !''. Gh negativ
Date (aria2ile4
)omiciliu# *ud. .aslui loc.Huşi
)ata internării# 69.59.:596
)ata e(ternării# 5=.5:.:596
Diagn!'ti+ me#i+al la internare4
/bs. !tac ischemic in teritoriul carotidian drept, Hemiplegie
Ante+e#ente 8ere#!+!laterale4
-mama# necunoscute
-tatăl# ciroză hepatică
Ante+e#ente per'!nale4 cardiopatie ischemică
I't!ri+ul 2!lii4 acienta ?.8. in varsta de 4I de ani afirmă că de apro(imativ o săptămână
prezentă asimetria feţei şi parestezii, paralizie la nivelul membrelor stângi pentru care se
interneaza la Spitalul Audetean
>ani%e't1ri #e #epen#en"14 afazie , surditate, tulburari confuzionale, paralizia membrelor
stângi, deficit de autoingri*ire, tulburări de masticaţie şi deglutiţie.
Pr!2lemele pa+ientului4
- &omunicare ineficace
- )eficit de mobilitate fizica
- 'ncapacitatea de a se spala
- )ificultate în a se alimenta
- Giscul alterării dinamicii familiale
- Giscul de accident 0cadere, ranire1
,3
Plan #e ;ngri<ire +a&ul 2
NECOIA
BUNDA>ENTALĂ
DEBICITARĂ
DIAGNOSTIC DE
9NGRI:IRE
OBIECTICE INTERCEN)IILE ASISTENTEI
>EDICALE
ECALUARE
Cevoia de a se mişca şi
a avea o bună postură
)eficit de mobilitate fizica
legata de imposibilitatea
functionala manifestată prin
paralizia membrelor stângi.
acienta să se poata
mobiliza parţial şi să îşi
efectueze singura toaleta
- mobilizarea pasiva # masăm
e(tremitatile pentru prevenirea
complicaţiilor tromboembolice
- efectuăm mişcări ale segmentelor
paralizate în ambele sensuri
- evităm manevrele energice sau
brutale pentru a nu provoca intinderi şi
rupturi ale muşchilor , ligamentelor,
- administram medicaţia recomandată
de medic
acienta poseda
capacitatea de
mobilizare pasivă.
Cevoia de a fi curat,
îngri*it, de a prote*a
tegumentele şi
mucoasele
'ncapacitatea de a se spala
legata de lipsa de coordonare
a miscarilor manofestate prin
deficit de autoingri*ire
acienta să îşi dezvolte
capacitatea de a se spăla
singură
- voi îmbaia zilnic pacienta asigurând
astfel toaleta acesteia
- voi favoriza circulaţia între zonele
comprimate prin mobilizarea activă sau
pasivă,
- voi manifesta multa întelegere şi
rabdare cu pacienta asigurandu-i
intimitatea pentru toaleta
- pacienta arată interes
crescut pentru
îngri*irile personale
- pacienta accepta să
ceara a*utor cuiva
pentru a o conduce la
toaleta.
-5
- incura*ez şi felicita pacienta pentru
ceea ce a indeplinit
- însoţesc pacienta la baie numai daca
starea acesteia o permite şi numai la
indicaţia medicului
Cevoia de a bea şi
mânca
)ificultate în a se alimenta
din cauza afecţiunii
neurologice manifestată prin
tulburări de masticaţie şi
deglutiţie
acienta să primeasca
alimente care să
corespunda din punct de
vedere cantitativ şi
calitativ.
- evaluez capacitatea de deglutitie
inainte de a incepe alimentatia peros
- ridic capul pacientei şi asigur rotaţia
de partea sănătoasa în timp ce acesta
încearcă să înghită fracţionat cu
linguriţa numai alimente lichide.
- stabilesc timpul necesar pentru mese.
- efectuez bilanţul ingesta-excreta
- alimentez bonava prin perfuzii în
funcţie de prescriptii medicale
- administrez bolnavei un surplus
alimentar bogat în calorii, proteine şi
vitamine, la indicaţia medicului.
- bolnava a reusit sa se
alimenteze cu lichide
şi alimente păstoase
Cevoia de a comunica &omunicare ineficace din
cauza dificultatii de a vorbii,
manifestatata prin afazie ,
surditate si tulburari
confuzionale.
Eolnava sa comunice cu
echipa de ingri*ire si cu
familia pentru a-si
e(prima nevoile
esenţiale.
- evaluez capacitatea bolnavei de a
vorbi, citi si scrie,
- vorbesc lent cu pacienta
- familiarizez pacienta cu mediul sau
ambiant, si asigura un mediu de
- bolnava se face
înţeleasa non-verbal şi
foarte greu verbal
- bolnava se simte mai
puţin frustata, şi- a
-1
securitate. recaptat increderea
Cevoia de a acţiona
conform propiilor
convingeri şi valori de a
practica religia
Giscul alterării dinamicii
familiale din cauza
modificarilor fizice, psihice si
sociologice legate de boala.
acienta şi familia sa
trebuie să se adapteze
situaţiei nou create
legate de boala.
-i-am e(plicat pacientei consecinţele
posibile imobilizarii si masurile de
prevenire luate%
-am prevenit aparitia escarelor prin
folosirea colacului de cauciuc si prin
schimbarea pozitiei d-lui 8. din : in :
ore%
-i-am masat tegumentele, l-am antrenat
la schimbarile de poziţie pe cât posibil%
-am asigurat în permanenţă len*eria de
corp şi de pat să fie curate şi uscate%
- am educat pacienta privind
importanta unei alimentatii şi a unei
hidratari de buna calitate.
Bamilia este alături de
pacientă şi o spri*ină.
Cevoia de a evita
pericolele
Giscul de accident 0cadere,
ranire1 din cauza deficitului
motor şi sensorial%
pacienta să înţeleagă
măsurile de securitate
luate pentru a
preîntampina căderea
din pat, rănirea.
- i-am e(plicat pacientei riscurile unor
accidente şi măsurile luate pentru a o
prote*a%
- am amena*at mediul încon*urător
pentru evitarea căderilor 0am prote*at
patul cu bare1%
- i-am e(plicat ca poate, şi chiar trebuie
să o faca, cere a*utor ptr. ridicarea din
acienta afirmă că a
înţeles ceea ce i-am
e(plicat%
pacienta nu a avut
accidente pe perioada
în care a sa internat in
secţia noastră.
-2
pat%
SUPRACEGHEREA BUNC)IILOR CITALE
Data TA Pul' Re'pira"ie Temperatur1 Diure&a S+aun
69.56.:596 935KI= mmhg I5 bKmin 94Kmin 64,;° & 9455 mlK:3h normal
59.53.:596 96=KI5 mmhg 75 bKmin 9IKmin 64,7° & 9I55 mlK:3h normal
5:.53.:596 965K75 mmhg 7= bKmin 94Kmin 64,I° & 9755 mlK:3h normal
56.53.:596 96=KI5 mmhg I5 bKmin 97Kmin 64,4° & 9455 mlK:3h normal
53.53.:596 96=K7= mmhg 7I bKmin 94Kmin 64,7° & 9455 mlK:3h normal
5=.53.:596 96=KI5 mmhg I5 bKmin 94Kmin 64,;° & 9755 mlK:3h normal
ALI>ENTA)IA BOLNACEI
-*
EHA>ENUL DE LABORATOR

EEamen +erut >!# #e re+!ltare Re&ultate Cal!ri n!rmale
glicemie : ml sînge venos pe 3 mg florură de
sodiu.
7= mgJ. I5-995mgJ.
!cid uric =-95 ml sînge venos 4,=9mgJ. :-4mgJ.
uree =-95 ml sînge venos 6:,7:mgJ. :5-35mgJ.
&reatinină# =-95 ml sînge venos. 9,9 mgJ. 5,4-9,:mgJ.
Ca# =-95 ml sînge venos. 967 m$NKl. 967-9=:m$NKl.
W# =-95 ml sînge venos. 3, =m$NKl 6,I-=,3m$NKl
..S.H.# 9,4 ml sînge venos pe 5,3 ml citrat
de sodiu 6,IJ.
96 mm. 9h#3-4 mm,:h#7-9= mm.
Hgb puncţie capilară sau puncţie
venoasă : ml sînge pe $.).?.!.
96 gK955ml. E#9=Z:gK955ml,B#96Z:gK955ml
<eucocite puncţie capilară sau venoasă :ml
sînge pe $.).?.!.
4=55Kmm[. 3555-I555Kmm[.
Peri!a#a Alimente permi'e Alimente inter&i'e
*15*7-5,251* - lapte smîntănit, carne de pasăre slabă fără piele, vacăKviţel slab, şuncăKpeşte slab, la ouă
lapte smîntănit, carne de pasăre slabă fără piele, vacăKviţel slab, şuncăKpeşte slab, la ouă
doar albuşul, uleiuri vegetale ma(imum :=gKzi, pîine intermediară de o zi, griş, orez,
porumb, supe de legume, ciorbe, bulion de carne, sosuri, legume, fructe, ceaiuri, sucuri de
legume şi fructe., uleiuri vegetale ma(imum :=gKzi, pîine intermediară de o zi, griş, orez,
porumb, supe de legume, ciorbe,bulion de carne, sosuri, legume, fructe, ceaiuri, sucuri de
legume şi fructe.
- grăsimile animale
- apă minerală,
- cafea
- băuturi alcoolice
- băuturi energizante
- băuturi carbogazoase
-,
INCESTIGA)II PARACLINICE
TRATA>ENT >EDICA>ENTOS
Data >e#i+amente >!# #e a#mini'trare
*15*251* legomazin
"iofilin
apaverină
9fKzi im.
9 f în perfuzie iv.
9f Kzi
Data EEamene +urente Pregatirea pentru eEamen 9ngri<iri #up1 eEamen
9.53.:596 EEamene 'ang(ine #e
la2!rat!r
- se pregatesc materialele necesare punctiei venoase%
- se anunta pacientul si i se e(plica tehnica si necesitatea ei%
- se aseaza pacientul intr-o pozitie comoda, decubit dorsal%
- se leaga garoul la o distanta de 7-I cm deasupra locului punctiei,
strangandu-l astfel incat sa opreasca circulatia venoasa fara a
comprima artera%
- se aplica tamponul de vata imbibat
in solutie dezinfectanta la locul
punctiei si se retrage brusc acul%
- se comprima locul punctiei 9-6
minute, bratul fiind in e(tensie.
- bolnavul este condus în salon şi
instalat comod în pat.
6.53.:596 CT acientul este pregătit psihic, se e(plică în ce contă tehnica. &are
sunt efectele, să nu îi fie frică de zgomotele produse de aparat% sa
nu se mişte în timpul tehnicii%
acientul este aşezat pe patul rulant, în decubit dorsal, se
administrează substanţa de contrast, sau după caz un an(ioloitic%
dacă este necesar, şi se introduce în aparat.
Eolnavul este condus în salon şi
instalat comod în pat.
--
&lorzo(azonă
sulfat de magneziu :=J
hemisuccinat de hidrocortizon
8lucoză 95J
6 tb Kzi
=5 mg K:3 de ore în perfuzie iv.
=5 mgK:3 ore în perfizie
=55 ml perfuzie iv.
15,251* legomazin
"iofilin
apaverină
&lorzo(azonă
sulfat de magneziu :=J
hemisuccinat de hidrocortizon
8lucoză 95J
9fKzi im.
9 f în perfuzie iv.
9f Kzi
6 tb Kzi
=5 mg K:3 de ore în perfuzie iv.
=5 mgK:3 ore în perfizie
=55 ml perfuzie iv.
25,251* legomazin
"iofilin
apaverină
&lorzo(azonă
sulfat de magneziu :=J
hemisuccinat de hidrocortizon
8lucoză 95J
9fKzi im.
9 f în perfuzie iv.
9f Kzi
6 tb Kzi
=5 mg K:3 de ore în perfuzie iv.
=5 mgK:3 ore în perfizie
=55 ml perfuzie iv.
5*5,251* &lorzo(azonă
sulfat de magneziu :=J
hemisuccinat de hidrocortizon
8lucoză 95J
6 tb Kzi
=5 mg K:3 de ore în perfuzie iv.
=5 mgK:3 ore în perfizie
=55 ml perfuzie iv.
5,5,251* &lorzo(azonă
sulfat de magneziu :=J
6 tb Kzi
=5 mg K:3 de ore în perfuzie iv.
-.
hemisuccinat de hidrocortizon
8lucoză 95J
=5 mgK:3 ore în perfizie
=55 ml perfuzie iv.
5-5,251* &lorzo(azonă
sulfat de magneziu :=J
hemisuccinat de hidrocortizon
8lucoză 95J
6 tb Kzi
=5 mg K:3 de ore în perfuzie iv.
=5 mgK:3 ore în perfizie
=55 ml perfuzie iv.
-/
** CAGUL NR*
Date %iEe4
Cume# G.
renume# <.
Caţionalitatea# Gomână
Se(# Beminin
Geligia# &reştin-ortodo(
.ârsta# 36 ani
8reutate# 9:5 Fg
,nălţime# 974 cm
8rupa sanguină# !E'.. Gh negativ
Date (aria2ile4
)omiciliu# *ud. .aslui loc.Cegreşti
)ata internării# 59.56.:596
)ata e(ternării# 5=.56.:596
Diagn!'ti+ me#i+al la internare4
/bs. Hemiplegie dreaptă
Ante+e#ente 8ere#!+!laterale4
-mama# necunoscute
-tatăl# ciroză hepatică
Ante+e#ente per'!nale4 cardiopatie ischemică
I't!ri+ul 2!lii4 acientul H. !. în vârstă de 4I de ani afirmă că brusc în diminea a 0în *ur de ora ț
95.oo1 zilei de9 martie :596, când pacientul s-a trezit 0cu o seară înainte adormise în *ur de ora
:.oo noaptea1, a observant că acesta nu poate să vorbească, nu-şi poate mişca bra ul drept si ț
membrul inferior drept. Se internează în cadrul secţiei de neurologie a spitalului *udetean pentru
investigaţii şi tratament.
>ani%e't1ri #e #epen#en"14 hemicorp drept, lipsa coordonării mişcărilor, emisie involuntară de
urină, imobilizarea la pat, afaziei, nelinişte, an(ietate.
Pr!2lemele pa+ientului4 alterarea mobilitatii fizice, incontinenţă urinară, deficit de
autoingri*ire, risc de alterare a integrităţii tegumentelor, risc de alterare a nutriţiei, alterarea
imaginii de sine.
-0
Plan #e ;ngri<ire +a&ul *
NECOIA
BUNDA>ENTALĂ
DEBICITARĂ
DIAGNOSTIC DE
9NGRI:IRE
OBIECTICE INTERCEN)IILE ASISTENTEI
>EDICALE
ECALUARE
Cevoia de a se mişca şi
a avea o bună postură
!lterarea mobilităţii fizice
legata de deficitul motor şi
sensorial, manifestată prin#
- hemicorp drep 0nu poate
e(ecuta mişcări involuntare1%
- amplitudinea mişcării este
limitată%
-lipsa coordonării mişcărilor%
- diminuarea forţei musculare.
acientul#
- să efectueze mişcări
active cu membrul
inferior şi superior drept%
- să se deplaseze cu
a*utor, câţiva pasi, în
termen de 3-= zile, apoi
până la toaleta in 95 zile%
- în două săptămâni să
atingă un grad de
autonomie ma(ima.
- am asigurat o poziţie a corpului
cu braţele pe lângă corp, dar nu lipite%
- am aşezat membrele inferioare
departe unul de celalalt, cu colaci de
vata sub picioare%
- am mobilizat pasiv pacientul%
- solicit cooperarea pacientului în
schimbările de poziţie%
- am efectuat masa* al spatelui,
bratelor la fiecare schimbare de pozitie%
- am efectuat mişcări pasive ale
membrelor prin fle(ie, e(tensie şi rotire
de trei ori pe zi, câte = minute%
- am a*utat pacientul să se ridice
la marginea patului cu a*utorul
obiectelor au(iliare, apoi după câteva
zile îl spri*in sa mearga la toaleta%
- a efectuat
mişcări active uşoare
ale membrelor drepte
- sa ridicat în
poziţie semişezândă cu
mi*loacele au(iliare%
- pacientul a
făcut caţiva paşi%
- s-a deplasat la
toaleta, nea*utat de
mine.
Cevoia de a elimina 'ncontinenţă urinară legată de
perturbarea sfincteriană,
manifestată prin emisie
acientul să#
- prezintă diminuarea
episoadelor de
- i-am e(plicat motivul
incontinentei urinare si faptul ca este o
problema reversibila%
- i-am facut
sonda*ul vezical
suportat foarte bine de
-3
involuntară de urina. incontinent%
- să redobândească
parţial continenţa urinara
în decurs de 95 zile
ma(im.
- îi e(plic necesitatea sonda*ului
vezical şi instituirea sondei pentru o
perioadă de timp%
- după scoaterea sondei stabilim
de acord comun un program de
eliminare din 6 în 6 ore, urmând ca
intervalele să creasca progresiv
0urmăresc diureza zilnic1.
către pacient%
- episoadele de
incontinenţă s-au
diminuat, după
scoaterea sondei%
- pacientul a
folosit urinarul
a*utându-se de mîna
stângă.
Cevoia de a fi curat,
îngri*it, de a prote*a
tegumentele şi
mucoasele
)eficit de autoingri*ire, din
cauza deficitului motor,
manifestat prin#
- nu se poate spala%
- nu se poate imbraca%
- nu se poate alimenta%
- nu poate merge la toaleta.
- pacientul sa-si satisfaca
singur nevoile.
- incura*ez pacientul in
efectuarea autoingri*irilor%
- evaluez impreuna cu d-l ).<.
ceea ce poate sa faca si nu de unul
singur 0sa se spele pe fata cu mana
dreapta, sa se spele pe dinti, nu-si poate
face toaleta intima1%
- mă asigur să-i fie asigurate
îngri*irile de igiena personală ale
pacientului şi o igiena riguroasă a
cavitaţii bucale 0implic şi pe mama sa1%
- am făcut fricţiuni pe spate,
torace şi membre după fiecare toaleta%
- îl încura*ez să se alimenteze cu
mâna stânga şi să e(erseze cu mâna
dreapta, a*utându-l%
- pacientul a fost
alimentat pasiv în
prima zi%
- a folosit mâna
stânga pentru a se
alimenta, îmbraca,
spală pe mâini, pe faţă%
- a încercat să
e(erseze mişcări cu
mâna dreaptă.
.5
- l-am a*utat să se îmbrace, să se
dezbrace%
- îl învăţ pe pacient şi mama
acestuia cum trebuie să se îmbrace
respective dezbrace, începând cu
membrul lezat la îmbracat şi invers la
dezbracat%
- i-am pus la îndemână bazinetul
si urinarul, a*utându-l de fiecare dată
când acesta mi-a cerut a*utorul.
Cevoia de a fi curat,
îngri*it, de a prote*a
tegumentele şi
mucoasele
Gisc de alterare a integrităţii
tegumentelor legat de
imobilizarea la pat.
- pacientul să prezinte
tegumente intact pe toata
perioada spitalizării.
- i-am asigurat o igiena personala
corespunzatoare%
- i-am facut schimburile de
pozitii in pat%
- i-am facut masa* in regiunile
e(puse la escare de 6 ori pe zi, si le-am
prote*at cu colaci de vata%
- i-am schimbat len*eria de corp
si de pat ori de cate ori a fost nevoie%
- i-am e(plicat d-lui ).<.
importanţa consumului de lichide
pentru a evita deshidratarea.
- pacientul are
pielea intact%
- nu prezinta nici
o escare sau roseata pe
zonele implicate.
Cevoia de a bea şi
mânca
Gisc de alterare a nutriţiei
prin deficit legat de
tulburările de deglutiţie şi
- pacientul să-şi menţină
starea de nutriţie, să fie
alimentat şi hidratat
- am evaluat in permanenta
capacitatea de deglutitie%
- am administrat oral alimente
- bea din cana cu
cioc si cu paiul% se
administreaza pe cale
.1
refuzul de a mânca. corespunzător cantitativ
şi calitativ pe toată
perioada spitalizării, :=
calKFg corpKzi 0995 Fg-
:7=5 calKzi-
:5JT::55calKzi1%
- să se hidrateze
utilizand cana cu cioc.
lichide şi semi solide- cantităţi mici la
interval mici%
- la solicitarea medicului i-am
instituit $. iv, e(plicandu-i că este
necesar din cauza aportului mic de
alimente%
- educ mama pacientului cu
privire la regimul ce trebuie urmat de
pacient 0fără carne de porc, tutun1 şi
poziţia bolnavului%
- îl învăţ să folosească mâna
stângă pentru susţinerea celei drepte%
- realizam meniul, împreună cu
mama pacientului, în funcţie de
preferinţele pacientului#
- cereale cu lapte- la micul de*un%
- supa de pui, cu legume pasate,
piure de cartofi, la pranz%
- tocană de legume la cină
orala 9=55-:555 mlKzi
şi semilichide%
Cevoia de a acţiona
conform propiilor
convingeri şi valori de a
practica religia
!lterarea imaginii de sine din
cauza hemiplegiei, afaziei,
nelinişte, an(ietate.
-pacientul să-şi accepte
modificarea imaginii
corporale, având în
vedere vârsta
pacientului.
- interventiile e(ecutate pe tot
parcursul internarii au folosit tocmai la
acest lucru%
- l-am a*utat printr-o comunicare
permanenta să se adapteze la noua
situaţie, convingându-l ca este
- pacientul şi-a
mai revenit din agitaţie
şi an(ietate datorită
progreselor făcute.
.2
tranzitorie%
- e(plic pacientului că voinţa lui
e foarte importantă pentru a depaşi
această fază grea.
SUPRACEGHEREA BUNC)IILOR CITALE
Data TA Pul' Re'pira"ie Temperatur1 Diure&a S+aun
69.59.:596 965KI= mmhg 7= bKmin 94Kmin 64,;° & 9455 mlK:3h normal
59.5:.:596 96=KI5 mmhg 7: bKmin 94Kmin 64,7° & 9I55 mlK:3h normal
5:.5:.:596 96=K7= mmhg 7= bKmin 94Kmin 64,I° & 9755 mlK:3h normal
56.5:.:596 96=KI5 mmhg 73 bKmin 94Kmin 64,4° & 9455 mlK:3h normal
53.5:.:596 96=K7= mmhg 7I bKmin 94Kmin 64,7° & 9455 mlK:3h normal
5=.5:.:596 96=KI5 mmhg 76 bKmin 94Kmin 64,;° & 9755 mlK:3h normal
ALI>ENTA)IA BOLNACULUI
.*
EHA>ENUL DE LABORATOR

EEamen +erut >!# #e re+!ltare Re&ultate Cal!ri n!rmale
glicemie : ml sînge venos pe 3 mg florură de
sodiu.
77mgJ. I5-995mgJ.
!cid uric =-95 ml sînge venos 7,=9mgJ. :-4mgJ.
uree =-95 ml sînge venos =:,7:mgJ. :5-35mgJ.
&reatinină# =-95 ml sînge venos. 9,93mgJ. 5,4-9,:mgJ.
Ca# =-95 ml sînge venos. 96=m$NKl. 967-9=:m$NKl.
W# =-95 ml sînge venos. 3,=m$NKl 6,I-=,3m$NKl
..S.H.# 9,4 ml sînge venos pe 5,3 ml citrat
de sodiu 6,IJ.
96 mm. 9h#3-4 mm,:h#7-9= mm.
Htc sînge venos pe $.).?.!.5,= ml
soluţie prin evaporare.
33J. E#34Z4J,B#39Z=J.
Hgb puncţie capilară sau puncţie
venoasă : ml sînge pe $.).?.!.
9=%7gK955ml. E#9=Z:gK955ml,B#96Z:gK955ml
Peri!a#a Alimente permi'e Alimente inter&i'e
*1517-52251* - lapte smîntănit, carne de pasăre slabă fără piele, vacăKviţel slab, şuncăKpeşte slab, la ouă
lapte smîntănit, carne de pasăre slabă fără piele, vacăKviţel slab, şuncăKpeşte slab, la ouă
doar albuşul, uleiuri vegetale ma(imum :=gKzi, pîine intermediară de o zi, griş, orez,
porumb, supe de legume, ciorbe,bulion de carne, sosuri, legume, fructe, ceaiuri, sucuri de
legume şi fructe., uleiuri vegetale ma(imum :=gKzi, pîine intermediară de o zi, griş, orez,
porumb, supe de legume, ciorbe, bulion de carne, sosuri, legume, fructe, ceaiuri, sucuri de
legume şi fructe.
- grăsimile animale
- apă minerală,
- cafea
- băuturi alcoolice
- băuturi energizante
.,
<eucocite puncţie capilară sau venoasă :ml
sînge pe $.).?.!.
4=55Kmm[. 3555-I555Kmm[.
INCESTIGA)II PARACLINICE
TRATA>ENT >EDICA>ENTOS
Data EEamene +urente Pregatirea pentru eEamen 9ngri<iri #up1 eEamen
9.5:.:596 CT acientul este pregătit psihic, se e(plică în ce contă tehnica. &are
sunt efectele, să nu îi fie frică de zgomotele produse de aparat% sa
nu se mişte în timpul tehnicii%
acientul este aşezat pe patul rulant, în decubit dorsal, se
administrează substanţa de contrast, sau după caz un an(ioloitic%
dacă este necesar, şi se introduce în aparat.
Eolnavul este condus în salon şi
instalat comod în pat.
:.5:.:596 EEG &u 6 zile înaintea e(amenului paraclinic, bolnavul nu va primi
nici un medicament care ar putea influenţa rezultatele. Eolnavul
trebuie să fie odihnit si linistit în dimineata e(amenului.
.a fi informat asupra caracterului inofensiv al e(aminarii
respective si i se va face pregatirea psihica adecvata. Eolnavul sa
sta într-un fotoliu, comod, cu capul fi(at pe un rezemator sau în
decubit dorsal pe un pat tare, cu capul la marginea patului fi(at pe
o perna.
Eolnavul nu necesita îngri*iri
speciale dupa acest e(amen
peraclinic. !sistenta medicala va
avea gri*ă ca ridicarea bolnavului de
pe scaun , după e(aminare, să nu se
facă brusc, pentru că în cazul contrar,
bolnavul poate prezenta ameţeli.
.-
Data >e#i+amente >!# #e a#mini'trare
*151251* "iofilin
apaverină
&lorzo(azonă
sulfat de magneziu :=J
hemisuccinat de hidrocortizon
8lucoză 95J
9 f în perfuzie iv.
9f Kzi
6 tb Kzi
=5 mg K:3 de ore în perfuzie iv.
=5 mgK:3 ore în perfizie
=55 ml perfuzie iv.
5152251* "iofilin
apaverină
&lorzo(azonă
sulfat de magneziu :=J
hemisuccinat de hidrocortizon
8lucoză 95J
9 f în perfuzie iv.
9f Kzi
6 tb Kzi
=5 mg K:3 de ore în perfuzie iv.
=5 mgK:3 ore în perfizie
=55 ml perfuzie iv.
5252251* "iofilin
apaverină
&lorzo(azonă
sulfat de magneziu :=J
hemisuccinat de hidrocortizon
8lucoză 95J
9 f în perfuzie iv.
9f Kzi
6 tb Kzi
=5 mg K:3 de ore în perfuzie iv.
=5 mgK:3 ore în perfizie
=55 ml perfuzie iv.
5*52251* "iofilin
apaverină
&lorzo(azonă
sulfat de magneziu :=J
9 f în perfuzie iv.
9f Kzi
6 tb Kzi
=5 mg K:3 de ore în perfuzie iv.
..
hemisuccinat de hidrocortizon
8lucoză 95J
=5 mgK:3 ore în perfizie
=55 ml perfuzie iv.
5,75-52251* "iofilin
apaverină
&lorzo(azonă
sulfat de magneziu :=J
hemisuccinat de hidrocortizon
8lucoză 95J
9 f în perfuzie iv.
9f Kzi
6 tb Kzi
=5 mg K:3 de ore în perfuzie iv.
=5 mgK:3 ore în perfizie
=55 ml perfuzie iv.
./
CAPITOLUL IC
C!n+lu&ii
,1 E(aluare
entru aplicarea procesului de îngri*ire în cele trei cazuri studiate, am recurs la
culegerea datelor despre pacient şi clasificarea lor în functie de cele paisprezece nevoi
fundamentale. &ulegerea datelor a constat din culegerea informaţiilor privind starea de sanatate
trecută şi actuală, reacţia la tratament şi îngri*irile acordate precum şi riscul potenţialelor
modificări.
Sursele utilizate pentru culegerea datelor au fost#
- foaia de observaţie
- ceilalţi membrii ai echipei de îngri*ire
- aparţinătorii pacientului
)atele culese şi clasificate în functie de nevoi le-am pus în evidenţă în problemele de
dependenţă.
)upă identificarea problemelor de îngri*ire am facut planificarea ingri*irilorce
presupune doua etape#
- determinarea obiectivelor de atins
- stabilirea mi*loacelor pentru rezolvare
,n urma aplicării planului de îngri*ire 0în care au fost intervenţiile şi îngri*irile adecvate
în ceea ce priveste prevenirea, reducerea sau eliminarea complicaţiilor1 am trecut la evaluarea
rezultatelor. $valuarea a constat din aprecierea rezultatelor,ingri*irilor acordate pacientului în
funcţie de obiectivele stabilite.
,n urma cazurilor studiate, apreciez că# hemiplegia reprezinta un capitol important şi
permanent în pregătirea asistentei medicale, iar prin implicaţiile şi dificultatile diagnosticului si
tratamentului o gravă problemă de sănătate.
,2 C!n+lu&ii
Sănătatea, acest echilibru de bunastare bio-psiho-socială, poate fi oricând perturbată de
anumiţi factori negative, care-l aduc pe individ într-o stare critică ce trebuie rezolvată de
personalul medical cu promtitudine şi competenţă.
Hemiplegia constituie, prin incidenţă şi gravitate, o problemă deosebită de sănătate şi
reprezintă peste I5J din internările din cadrul unei secţii de neurologie.
!vând în vedere faptul că după hemiplegie rămân o serie de pacienţi cu sechele
neurologice importante, parţial sau total dependenţi, la fel de importantă ca şi profila(ia primară
.0
este şi cea secundară, ce conta în tratamentul corect după producerea hemiplegiei, prevenirea
recidivelor, tratamentul de recuperare motorie în vederea reintegrarii sociale a acestor pacienţi.
Buncţiile !"
9
sunt universale şi rămân constante, indiferent de locul, de timpul în care
îngri*irea de nursing este acordată, de statutul de sănătate a individului sau a grupului ce este
îngri*it, ori de resursele disponibile.
!ceste funcţii sunt#
9. evaluarea necesităţilor individului, ale familiei sau ale comunităţii pentru
îngri*irea de nursing şi identificarea şi coordonarea resurselor disponibile pentru a preîntâmpina
aceste nevoi.
:. clasificarea necesitaţilor pe priorităţi% planificarea şi acordarea îngri*irilor de
nursing necesare.
6. evaluarea rezultatelor intervenţiilor de nursing din punctual de vedere al
clientului, al personalului de nursing implicat şi al sistemului în cadrul căruia este acordată
îngri*irea.
3. documentarea referitoare la toate aspectele privind interacţiunea client- nursă şi
folosirea informatiei astfel furnizate.
=. acordarea de a*utoare în definirea standardelor etice si profesionale care ghidează
educarea personalului de nursing, practicarea nursingului, administrarea serviciilor de nursing şi
cercetare în nursing.
4. implicarea persoanei şi a familiei în toate aspectele de îngri*ire, încura*ând
participarea comunităţii.
7. identificarea domeniilor pentru cercetare sau studii special, pentru îmbogăţirea
cunoştinţelor.
I. educarea personalului de nursing şi contributia la instruirea altor persoane pentru
probleme de sănătate, cât şi a personalului au(iliar.
;. educaţia pentru sănătate a populaţiei.
95. administrarea serviciilor de nursing ca o componentă integrala a serviciilor de
sănătate.
99. delegarea activităţilor de nursing şi a sarcinilor personalului au(iliar şi spri*inirea
acesteia în munca sa.
9:. supravegherea şi controlul mediului ambient pentru a asigura un cadru de munca
sigur, armonios, productiv şi terapeutic.
Bi2li!gra%ie
9. Eiologia Panatomia si fiziologia omului P prog. Mniv. )r. '. ?eodorescu $(arcu,
$ditura didactica si pedagocica G-!, Eucuresti 9;;=
9
!"- asistent medical
.3
:. &onstantin opa-]Ceurologie^,$ditura Cational 9;;7
6. &hiru Blorian- Ceurologie - 8hid ractc P% $d. &ison 9;;I
3. &hiru Blorian% <etitia "oraru , &hiru 8abriela% ,ngri*irea omului bolnav şi
sănătos P $ditura &ison, :559
=. $mil &ampeanu, "ircea Serban, $ugenia )umitru- ]Ceurologie
&linica^,volumul '', $ditura )acia &lu*-Capoca 9;I5
4. <acramioara er*u-)umbrava P]Strategii ?erapeutice "oderne 'n !.&^,
$ditura "edicala Mniversitara ]'uliu Hatieganu^, &lu*-Capoca 9;;I
7. <iliana Gogozea,?atiana /glinda-]'ngri*irea pacientilor ''^,$ditura Gomprint,
Erasov ,:553
I. <iliana Gogozea, ?atiana /glinda- ]?ehnici si manopere pentru asistentii
medicali^, $ditura Gomprint, Erasov ,:55=.
;. <iliana Gogozea si colaboratori- ]?ehnica îngri*irii omului sanatos şi bolnav^,
$ditura Gomprint, Erasov, :55:
95. <ucreţia ?itirca- ]8hid de Cursing^, $ditura ].iata "edicala Gomaneasca^
9;;=
99. <ucreţia ?itircă- ]Mrgente medico-chirurgicale^, $ditura "edicala^, Eucuresti,
9;;4
9:. "inea )an,'oana .arga, Balup ecurariu &ristian-]Ceurologie.&urs pentru
studenti^, $ditura Mniversitatii ]?ransilvania^ Erasov ,:556
96. "inea )an, 'oana .arga, Balup-ecurariu &ristian- ] Ceurologie. "anual pentru
colegiu^ $ditura Mniversitatii ]?ransilvania^ Eraşov :55:
93. .irginia 'on şi colab. - ]Ceurologie &linica^ - $ditura !ll 9;;;
/5