You are on page 1of 21

Analiza cheltuielilor cu personalul

Pentru desfăşurarea oricărei activităţi economice, este necesar consumul factorului
muncă. Acest consum, presupune o plată din partea angajatorului, beneficiar a rezultatului
muncii depuse. De-a lungul timpului, au existat diferite opinii privind definirea salariului,
dintre care amintim
- salariul reprezintă ec!ivalentul valoric "preţul# al muncii prestate
$
%
- conform &odului muncii, salariul reprezintă contraprestaţia "recompensa#
muncii depuse de salariat 'n baza contractului individual de muncă%
- Paul A. (amuelson este de părere că omul 'şi 'nc!iriază forţa de muncă.
.
)iecare persoană. beneficiază pentru munca prestată de un salariu, 'n condiţiile
prevăzute 'n contractul de muncă.
Drepturile si obligaţiile privind relaţiile de muncă dintre angajator şi salariat se stabilesc
potrivit legii, prin negociere, 'n cadrul contractelor colective de muncă şi al contractelor
individuale de muncă.
&ontractul individual de muncă reprezintă un document 'n temeiul căruia o persoană
fizică, denumită salariat, se obligă să presteze munca pentru şi sub autoritatea unui angajator,
persoană fizică sau juridică, 'n sc!imbul unei remuneraţii denumite salariu.
(alariul cuprinde
*

• salariul de baza%
• adaosurile la salariu%
• sporurile la salariu%
• alte drepturi băneşti.
$. (alariul de bază se stabileşte pentru fiecare salariat 'n raport cu calificarea,
pregătirea sa profesională, complexitatea lucrărilor ce revin postului 'n care este
'ncadrat.
*. Adaosurile la salarii se referă la indemnizaţiile de conducere, prime şi alte
adaosuri.
+. (porurile la salarii se acordă pentru condiţii deosebite de muncă, pentru ore
prestate pe timpul nopţii, pentru orele suplimentare de muncă, pentru vec!ime
ne'ntreruptă 'n muncă etc.
,. -n categoria altor drepturi băneşti pot fi menţionate indexările de salarii,
compensarea creşterilor de preţuri, indemnizaţiile acordate pentru concediile de
odi!na etc.
Decontarea drepturilor salariale cu personalul se poate face, de două ori pe lună sau o
singură dată conform datelor stabilite 'n contractul individual de muncă.
)recvent se 'nt.lneşte 'n activitatea practică următoarea formă de plată
/ la c!enzina -, o cotă de ,0-,1 2 din salariul de 'ncadrare al salariaţilor, după data de
$1 a lunii curente%
$
Popescu 3!eorg!e - Evoluţia gândirii economice, 4d. 3eorge 5ariţiu, &luj-6apoca, *000, pag. *,0
-acob Petru P.ntea - 7anagementul contabilităţii 8om.neşti, pag. +*$
*
$
munca
munca
Angajat Angajator -nstituţii
publice
salariu
salariu
contribuţii
contribuţii
asigurări sociale
şi protecţie socială
asigurări sociale
şi protecţie socială
- la c!enzina a ---a, cu diferenţa netă rămasă după luarea 'n considerare a reţinerilor
din salariu, după data de $ a lunii următoare.
Plata 'n natură a unei părţi din salariu, 'n condiţiile stabilite la art. $90, este posibilă
numai dacă este prevăzută expres 'n contractul colectiv de muncă aplicabil sau 'n contractul
individual de muncă.
8eţinerile din salariu pot fi de două categorii
a# reţineri pentru pagube sau imputaţii ale salariaţilor la unitatea unde lucrează%
b# reţineri 'n favoarea unor organisme, persoane fizice şi juridice cum sunt
• impozitul pe salarii%
• contribuţia salariaţilor pentru asigurările sociale ":,12#%
• contribuţia salariaţilor la fondul de şomaj "$2#%
• contribuţia salariaţilor pentru asigurările sociale de sănătate "9,12#
• c!irii şi rate la 'mprumuturi datorate, rate pentru bunuri de folosinţă
'ndelungată cumpărate, datorii către alte persoane fizice sau juridice
stabilite prin !otăr.ri judecătoreşti etc.
(alariul poate fi privit sub mai multe aspecte
a# venit / pentru cel care prestează munca%
b# cost / pentru cel care a fost prestată munca%
c# obiect al impunerii / bugetul de stat.
&!eltuielile cu personalul la nivelul firmei cuprinde at.t c!eltuielile cu renumeraţiile
personalului "salariile nete# c.t şi c!eltuielile privind asigurările şi protecţia socială.
&onform &odului muncii stabilirea salariilor cuprind unele aspecte specifice
economiei de piaţă, şi anume
• salariile se stabilesc prin negociere 'ntre patronat şi sindicate sau salariat şi
patronat%
• guvernul stabileşte salariul minim brut pe economie, corespunzător
programului normal de munca, după consultarea sindicatelor si a patronatelor.
;n cazul 'n care programul normal de muncă este, potrivit legii, mai mic de <
ore zilnic, salariul de bază minim brut orar se calculează prin raportarea
salariului de bază minim brut pe ţară la numărul mediu de ore lunar potrivit
programului legal de lucru aprobat.
)olosirea forţei de muncă 'n desfăşurarea activităţii 'ntreprinderii dă naştere la două
concepte c!eltuieli cu salariile şi c!eltuieli cu personalul
+
.
&!eltuielile cu personalul reprezintă c!eltuielile cu salariile precum şi contribuţiile şi
impozitele aferente salariilor. ;n categoria contribuţiilor suportate de angajator pentru plata
salariilor includem
- contribuţia la asigurările sociale " **2, *=2, +*2 #%
- contribuţia angajatorului la ajutorul de şomaj "+2#%
- contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate "=2#
- contribuţia de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale dat
de angajator ">+,9?*00* modificată şi completată#
- comisionul pentru &amera de 7uncă 0,*1 sau 0,=12 după caz " conform >
$+0?*0.0=.$:::#
5aza de calcul a contribuţiilor suportate o constituie 'n cea mai mare parte din cazuri
fondul de salarii ")(#, de aceea dinamica c!eltuielilor cu personalul coincide cu dinamica
c!eltuielilor cu salariile.
Principalele probleme analizate privind c!eltuielile cu salariile vizează
a) analiza realizării cheltuielilor cu salariile prevăzute şi dinamica salariilor;
+
@ribuna economică / Analiza c!eltuielilor cu personalul, nr.+, *00*, pag. *,
*
b) structura cheltuielilor cu salariile;
c) analiza factorială a cheltuielilor cu salariile;
d) analiza eficienţei cheltuielilor cu personalul;
e) analiza corelaţiei fond de salarizare, cifră de afaceri, productivitatea
muncii.
Principalele documente utilizate 'n analiza c!eltuielilor cu salariile sunt
/ foaie de pontaj sau alte documente din evidenţa operativă%
/ lista de avans%
/ stat de plată%
/ registrul general de evidenţă a salariaţilor%
/ balanţă de verificare%
/ bilanţ "note informative#%
/ situaţii centralizatoare şi declaraţiile depuse la diferite instituţii.
6... !naliza realizării cheltuielilor cu salariile prevăzute şi dinamica acestora
)iecare societate comercială are libertatea de a-şi crea propriul sistem de salarizare,
av.nd 'n vedere veniturile realizate "&A# şi cerinţele impuse de piaţa muncii din acea zonă
"cererea şi oferta de muncă#.
(alariile nu se stabilesc la 'nt.mplare pe baza AintuiţieiB unui patron sau a unui
director de departament de resurse umane. Proiectarea unui sistem de salarizare
,
este o acţiune
cu o responsabilitate ridicată. 4ste bine ştiut, că cele mai multe greve au fost generate de
insatisfacţiile salariale.
(ub vălul AconfidenţialităţiiB sau a sintagmei Asalariul se negociazăB se pot ascunde
poate prea multe nereguli sau, pur şi simplu, absenţa unor cunoştinţe din domeniu.
@eoreticieni de seamă, de-a lungul timpului, şi-au exprima diferite opinii despre modul
de determinare a nivelului salariului. )r. CuesnaD, susţine că salariul trebuie astfel stabilit
'nc.t să asigure mijloacele de subzistenţă ale salariaţilor. De asemenea Adam (mit!, susţine
că nivelul salariului minim trebuie astfel stabilit 'nc.t să asigure mijloace de subzistenţă at.t
lui c.t şi familiei sale
1
. 7arginalişti susţin teza conform căreia nivelul salariului să fie 'n
corelaţie cu productivitatea muncii. &onform teoriei ec!ilibrului pieţii muncii nivelul optim
este 'n funcţie de cererea şi oferta de muncă. ;n concepţia lui E.(.7ill, salariu efectiv este
stabilit pe baza raportului cere-ofertă de pe piaţa muncii.
(ocietăţile comerciale 'n cadrul sistemului de salarizare, stabilesc formele de salarizare
ce se vor aplica, pe locuri de muncă şi meserii, ţin.nd cont de teoriile enunţate. )ormele de
salarizare practicate 'n 8om.nia sunt
a# salarizarea 'n acord direct, presupune realizarea unor norme de muncă şi un tarif pe
bucată, lucrare, operaţie, sau un tarif orar pe bucată, lucrare, operaţie. 6orma de
muncă este concretizată 'n nome de producţie "buc?oră# sau norme de timp "oră?buc#.
(alarizarea 'n acord direct poate fi individuală sau colectivă atunci c.nd procesul
te!nologic impune implicarea mai multor persoane%
b# salarizarea 'n acord indirect este practicată 'n cazul salariaţilor care deşi nu participă 'n
mod direct la transformarea materiilor prime, materialelor 'n produs finit, activitatea
lor este complementară, fără de care cei salarizaţi 'n acord direct nu şi-ar putea
desfăşura activitatea%
,
Prin sistem de salarizare se 'nţelege un ansamblu de măsuri, prin care se diferenţiază
salariile individuale.
1
Popescu 3!eorg!e - Evoluţia gândirii economice, 4d. 3eorge 5ariţiu, &luj-6apoca, *000, pag. *,0
+
c# salarizarea 'n regie sau după timpul lucrat, confom căreia salariu este 'n funcţie de
timpul lucrat nefiind legat de producţia realizată%
d# salarizarea 'n acord progresiv, conform căreia salariu creşte după o scară anumită a
producţiei realizate. Această formă de salarizare este utilizată 'n cazul locurilor de
muncă 'n care există un anumit interes pentru creşterea producţiei.
e# salarizarea prin cote procentuale, practicată cu precădere 'n sfera comercială.
"tat de plată pentru personalul salarizat #n acord direct #n
perioada n$
6r.
crt.
6umele şi
prenumele
)uncţia
(alariu de
'ncadrare
Fre (alar pt.
timp
efectiv
lucrat
Prime
&onc
odi!nă
@otal
salariu
realizat
> &)( 6 &F &7 (
$ A 7uncitor ,00 $9< - - - - - ,00 *00 - 900
* 5 7uncitor ,00 $9< - - - - - ,00 *00 - 900
+ & 7uncitor +10 $9< - - - - - +10 +10
< G 7uncitor +10 $9< - - - - - +10 - +10
@otal +000 <,0 - - - - - +000 ,00 - +,00
-ndemnizaţii
concediu
medical
venit
brut
&A( Homaj (ănătate Ienit net
Deduceri
personale
5aza
de
calcul
-mpozit
reţinut
Avans
8est de
plata
din
)(
din
&A(
900 1= , +: 100 *10 *10 ,0 ,90
900 1= , +: 100 *10 *10 ,0 ,90
+10 ++ , *+ *:$ *:$ 0 0 *:$
+10 ++ , *+ *:$ *10 ,$ 9 *<,
+,00 +*+ +0 **$ *<*9 *0<$,1 =,,,1 $$:,$* 0 *=09,<<
"tat de plată pentru personalul salarizat #n regie şi acord individual #n
perioada n$
6r.
crt.
6umele şi
prenumele
)uncţia
(alariu de
'ncadrare
Fre (alar pt.
timp
efectiv
lucrat
Prime
&onc.
odi!nă
@otal
salariu
realizat
> &)( 6 &F &7 (
1
-
7uncitor
'ntreţinere
+10 $9< - - - - - +10 - - +10
9
>
7uncitor
centrală
+10 $9< - - - - - +10 - - +10
= 7 -nginer +10 $9< - - - - - +10 - - +10
< 6 &ontabil 110 $9< - - - - - 110 - - 110
: F 7arJeting +10 $9< - - - - - +10 - - +10
$0 P Director 900 $9< - - - - - 900 - - 900
*110 $00< 0 0 0 0 0 *110 0 0 *110
-ndemnizaţii
concediu
medical
venit
brut
&A( Homaj (ănătate Ienit net
Deduceri
personale
5aza
de
calcul
-mpozit
reţinut
Avans
8est de
plata
din
)(
din
&A(
,
- - +10 ++ , *+ *:$ *10 ,$ = *<,
- - +10 ++ , *+ *:$ *:$ 0 0 *:$
- - +10 ++ , *+ *:$ *10 ,$ = *<,
- - 110 1* 9 +9 ,1= *10 *0= ++ ,*+
- - +10 ++ , *+ *:$ *10 ,$ = *<,
- - 900 1= 9 +: ,:< +10 $,< *, ,=,
- - *110 *,* *1,1 $91,=1 *$$9,1 $9,0,1 ,=9 ==,=* 0 *0+<,=<
Aşa cum se poate observa din statul de plată societatea comercială dispune 'n luna
prezentată din perioada nK$ de < muncitori salarizaţi 'n acord individual, * muncitori
salarizaţi 'n acord indirect şi , persoane din domeniul te!nic, administrativ, conducere
salarizaţi 'n regie.
;n vederea analizei c!eltuielilor cu salariile datele cuprinse 'n documentele contabile
sunt sistematizate 'n diferite situaţii.
(ituaţia centralizată a c!eltuielilor cu personalul elaborată pe baza statelor de plată,
balanţei de verificare, situaţiilor financiare este prezentată 'n tabelul de mai jos
%abel 6.
&r.
crt.
Denumire indicator
n
n+1
) ' ( )* nK
∆ ) ' ( ) n
+
K

(%)
n ( nK


n ( n
+
K
(%)
P "0# 8 "$#
$
6umăr mediu de salariaţi
dintr-o lună calendaristică,
din care
: $+ $, $ < 1 19
- cu contract de muncă pe
perioadă nedeterminată
: $+ $, $ < 1 19
- cu contract de muncă pe o
perioadă determinată,
0 0 0 0 0
*
&!eltuieli cu salariile din
care
*<+*0 9$100 =$,00 ::00 $9 ,+0<0 $1*
- c!eltuieli aferente
personalului direct productiv
"lei#
$,,00 +9000 ,0<00 ,<00 $+ *9,00 $<+
- cotribuţia la asigurări
sociale şi protecţia socială
"lei#
,:<1 $$+19 $*<=0 $1$, $+ =<<1 $1<
- c!eltuieli aferente
personalului indirect
productiv
9
"lei#
$+:*0 *1100 +0900 1$00 *0 $99<0 $*0
- cotribuţia la asigurări
sociale şi protecţia socială
"lei#
,**= <$<9 :<*, $9+= *0 11:9 $+*
+ &!eltuieli cu personalul "lei# +=1+* <$0,* :,0:, $+01$ $9 1919* $1$
Pe baza situaţiei prezentate se poate constata, că 'ntreg personalul din cadrul societăţii
comerciale este 'ncadrat pe bază de contract individual de muncă, pe perioadă nedeterminată.
Aşa cum am prezentat 'n capitolul c!eltuielilor fixe şi variabile, salariile dintr-o
societate comercială 'n funcţie de variaţia lor faţă de producţia obţinută, pot fi cuprinse fie 'n
cadrul c!eltuielilor variabile, fie 'n categoria c!eltuielilor fixe. 8espectarea unui raport just
dintre salariile fixe şi variabile este impus c!iar de respectarea raportului dintre c!eltuielile
fixe şi variabile "cu c.t c!eltuielile fixe sunt mai mici, cu at.t producţia obţinută şi v.ndută la
care profitul este nul, este mai mică#.
9
;n categoria personalului indirect productiv am inclus personalul salarizat 'n regie şi 'n acord indirect.
1
(ocietăţile comerciale care nu au o strategie "politică# 'n domeniul salariilor, mai ales
'n respectarea unui raport just 'ntre cifra de afaceri şi c!eltuielile cu salariile, riscă ca 'n viitor
profitul lor să se diminueze sau c!iar să se ajungă 'n situaţia 'n care c!eltuielile cu salariile să
devină mai mari dec.t cifra de afaceri. 6ivelurile de salarizare se stabilesc de obicei pe
posturi de muncă iar negocierile cu angajatul urm.nd a se realiza 'ntre anumite limite impuse
fiecărui post. Pe parcursul desfăşurării activităţii ca urmare a evaluării muncii au loc corecţii a
nivelurilor de salarizare. 4valuarea muncii are ca scop prioritar elaborarea unui set de măsuri
obiective şi excluderea metodelor arbitrare de acordare a salariilor.
Astfel, salariul mediu prevăzut "standard# la nivelul societăţii comerciale pentru
personalul salarizat 'n acord este calculat pe baza normelor de muncă "@
n
#, producţiei
prevăzute "C
r
#, productivităţii muncii prevăzute, salariului mediu brut pe economie "s
n
#,
salariu mediu din perioada anterioară. ;n cazul 'n care apar modificări semnificative 'n
structura producţiei, dotării te!nice, personal, calculul salariilor se realizează prin calcule mult
mai analitice.
(ortimentu
l
6orma de
timp pe
produs
"!#
@arif oră
"lei?!#
@arif
pentru
un
produs
"lei?buc#
6r de
ore
lucrate
pe lună
"!#
Produse
normate a fi
realizate de un
muncitor
"buc?mun.#.
(alariu
rezultat
lunar
(alariu
prevăzut
$ * + ,L*M+ 1 9L1?*
=L,M+
sau "9M,#
<
A + *,+ = $9< 19 +:* ,00
5 + *,0 9 $9< 19 ++9 +10
+=1
;n cazul societăţii analizate pentru produsele A şi 5, salariile directe prevăzute
"standard# sunt 'n funcţie de normele de timp "ore?buc# şi de tariful orar.
n n prevărev
s , % -" L
'n care
&(
prevăzut
- c!eltuielile cu salariu prevăzut%
@
n
- timpul de muncă normat%
(
n
- tariful de salarizare "av.nd 'n vedere salariul minim brut pe economie acesta nu
poate fi mai mic de $,<, lei?orăL )
ore 6.
lei /'
&(
prevăzut
(alariu lunar prevăzut 'n cazul societăţii analizate, respectă următoarele condiţii
o este mai mare dec.t salariu minim brut pe economie "+=1 leiN+$0 lei#%
o este 'n corelaţie cu productivitatea muncii%
o este 'n corelaţie cu nivelul impus de piaţa muncii din acea zonă%
9
@
n
s
n
-dotarea te!nică%
-procesul te!nologic%
-prevederile consacrate "cronometrare, măsurare etc.#
- calificarea persoanei respective%
- condiţiile de muncă%
- salariu minim brut pe economie "minim de subzistenţă#%
- salariu plătit 'ntr-o perioadă anterioară%
- cererea şi oferta de muncă "un exemplu concludent 'l
reprezintă piaţa muncii din ţările subdezvoltate#%
- abilitatea negociatorului " forţa sindicatului#%
o este corespunzător profesiei respective.
(alariu mediu prevăzut pentru personalul te!nic, economic, administrativ se va stabili
pe baza fişei postului, volumului de activitate, salariului minim brut prevăzut la nivel de
economie, salariu mediu anterior, importanţei muncii desfăşurate la nivelul societăţii
comerciale.
0ig 0ondul de salarizare prevăzut şi realizat
Fbservăm că c!eltuielile realizate cu personalul, 'n exerciţiul nK$ depăşeşte
c!eltuielile prevăzute cu personalul cu $+.01$ lei adică cu $92. Pe categorii de personal, se
constată o depăşire a fondului de salarizare 'n cazul personalului direct productiv cu $+2 iar a
personalului indirect productiv cu *02.
@eoretic pe baza modelului " s , &" 0" L #, cauzele depăşirii fondului de salarizare
"∆)(
$?0
N0 # pot fi
a# fie depăşirea numărului de personal stabilit "∆6(
$?0
N0#%
b# fie depăşirea salariului mediu stabilit "∆ ) ' s
' (
%
c# fie ambele .
;n cazul societăţii analizate "6(# se poate constata o depăşire a numărului de personal
prevăzut cu o persoană, mai concret, 'n cazul personalului direct productiv nu există
modificări iar 'n cazul celui indirect productiv, se constată o creştere cu o persoană.
;n cazul salariului mediu prevăzut a personalului direct productiv se constată o
depăşire a acestuia cu 900 lei, iar 'n cazul personalului indirect productiv salariul mediu
realizat este egal cu salariu mediu prevăzut.
8eferitor la dinamica c!eltuielilor cu personalul 'n exerciţiul nK$ faţă de exerciţiul n
se constată o creştere cu $1$2.
=
0ig. 6. 1 2inamica cheltuielilor cu personalul
Această creştere este datorată, at.t creşterii fondului de salarizare cu $1*2 c.t şi
creşterii contribuţiilor aferente salariilor. &reşterea contribuţiilor aferente salariilor se
datorează fie creşterii fondului de salarizare ")(# pe de o parte, c.t şi datorită modificării
cotelor pe de altă parte. De exemplu, 'n exerciţiul nK$ contribuţia de asigurări pentru
accidente de muncă şi boli profesionale datorată de angajator s-a modificat, ea fiind 'n funcţie
de codul &A46.
3onderea contribuţiilor #n total cheltuieli cu personalul
Frice modificare fiscală intervenită acţionează asupra c!eltuielilor cu personalul
"comparativ cu c!eltuielile aferente salariilor# modific.nd proporţia dintre cifra de afaceri şi
aceste c!eltuielui.
Din punctul de vedere al salariatului, ceea ce interesează, este salariu real nu salariu
nominal, av.nd 'n vedere faptul că salariile cunosc o anumită dinamică, influenţ.nd nivelul de
trai al lucrătorilor.
n ( n
) n )
) n )
) n ) '
) n ) '
n ( n

"
n ( n
'
"
(n n
+p
"
"
"
"
+p
+
+
K
K
K
K
K
K
L ⇒ L
av.nd 'n vedere faptul că 'n exerciţiul n,
) n ) ) n ) '
" " L
va rezulta
n ( ) n )
) n )
) n ) '
+p
"
"
K
K
K
L
&r.
crt.
2enumire indicator n n$
&!eltuieli cu personalul
direct productiv
&!eltuieli cu
personalul
indirect productiv
<
n ( nK


n ( n
+
K
$
&!eltuieli cu salariile 'n preţuri
curente
=
"lei#
&(
$
*<+*0 =$,00 ,+0<0 $1*
*
&!eltuieli cu salariile 'n preţuri
comparate
<
"lei#
&(
$
?-p *<+*0 9*0<= ++=9= $$:
+
(alariul mediu anual 'n preţul curent
"lei#

s
+$,= 1$00 $:1+ 9*
,
(alariul mediu anual 'n preţul
comparat "lei#

s
?-
p
+$,= ,,+1 $*<< ,$
&onform tabelului salariile reale 'nregistrează o creştere 'n exerciţiul nK$ faţă de
exerciţiul n dar nu at.t de pronunţată ca şi salariile nominale.
Structura cheltuielilor cu personalul
(tructura c!eltuielilor cu personalul oferă o imagine completă asupra componenţei
acestor c!eltuieli precum şi a locului de realizare. Av.nd 'n vedere faptul că scopul societăţii
comerciale este de a avea c!eltuieli cu salariile c.t mai scăzute, prin intermediul analizei
structurii ni se indică care categorie de personal realizează cele mai ridicate c!eltuieli cu
salariile, 'n vederea luării anumitor măsurii de reducere a acestora.
0ig "tructura cheltuielilor cu personalul direct productiv şi indirect productiv
;n cazul societăţii analizate raportul 'ntre c!eltuielile cu personalul direct productiv
prevăzut şi c!eltuielile cu personalul indirect productiv prevăzut nu a putut fi respectat,
datorită nevoi angajării unei persoane la serviciul marc!eting.
=
(alariu nominal-suma de bani pe care o primeşte un lucrător pentru munca prestată
<
(alariu real - volumul de bunuri şi servicii care se pot cumpăra cu cu ajutorul salariului nominal.
:
"tructura cheltuielilor cu salariile pe locuri de realizare
(e poate vedea, că cea mai mare parte a c!eltuielilor 'n cazul societăţii analizate, o
deţine c!eltuielile cu salariile secţiei "1=2#, iar pe locul doi c!eltuielile cu personalul de
conducere şi administrativ "+$2 #. Această structură se consideră normală av.nd 'n vedere
specificul activităţii desfăşurate.
7odificarea structurii c!eltuielilor cu salariile trebuie analizată comparativ cu
structura numărului mediu de salariaţi pentru a se putea ajunge la o concluzie cu privire la
evoluţia comparativă a salariului mediu anual pentru personalul indirect productiv cu cel
pentru personalul direct productiv
:
.
(e poate vedea din figură că salariul mediu aferent personalului indirect productiv 'n
exerciţiul nK$ este mai ridicat dec.t salariul mediu a personalului direct productiv şi c!iar mai
ridicat dec.t nivelul mediu la nivel de societate. ;n cazul studiat, 'n vederea reducerii
c!eltuielilor cu salariile, agentul economic 'şi va concentra atenţia asupra salariilor
personalului indirect productiv.
Analiza factorială a cheltuielilor cu salariile
Aşa cum am prezentat anterior, din punct de vedere a societăţii comerciale, salariile şi
contribuţiile aferente reprezintă o c!eltuială importantă. (tatistic s-a stabilit, că 'mpreună cu
c!eltuielile materiale, reprezintă cele mai 'nsemnate c!eltuieli la nivel de produs şi societate
:
@ribuna economică-Analiza c!eltuielilor cu personalul,nr.+,*00*,pag *1
(alariu mediu aferent
'ntregului personal 'nexerciţiul
n
(alar mediu aferent
personalului indirect prod.
(alar mediu aferent
personalului direct
productiv
$0
comercială. Av.nd 'n vedere cele menţionate 'ntre c!eltuielile totale şi c!eltuielile cu salariile
trebuie să existe un raport bine stabilit.
(uma salariilor brute la nivel de societate, constituie fondul de salarizare, care aşa cum
am arătat mai 'nainte, constituie pentru societatea comercială o c!eltuială importantă .
s , & "4 0"
n
i
i lunar
L L
O
L
iar 5 , s , & "4 0"
n
i
i anual
L L
O
L
'n care − 0" fondul de salarizare
"46 salariul brut
& 6 nr.de persoane salariate;
s 6 salariu mediu pe unitate .
Exemplu: - (e consideră o societate comercială care are , filiale, av.nd fondul de salarizare
şi numărul de personal angaja conform tabelului 1.+*
%abel 6.5
&r. crt.
%abelul
7.86)iliala
(alariul mediu
"lei#
)ondul de
salarizare"lei#
$ 1,0 ,1:00
* 9*0 ++,<0
+ ,<0 $9<00
, =00 $:900
@otal $$1=<0
)ondul de salarizare la nivelul societăţii comerciale va fi egal cu suma fondurilor de
salarizare de la fiecare filială.
)6
n
L
O
L
8
9
9
0"
L
9
i
n
i
9
i
8
9
s , & O O
L L
$ $ $
M s & 0" =
6
$
L .7
78'
87:'
L persoane

* * *
M s & 0" =
6
*
L 78
65'
//8.
L pers., 6
+
L+1pers., 6
,
L*<pers.
5'5
7;.'
&
0"
s
8
9
i
8
9
i
9
L L
O
O
L
L
L1=+,$9 lei
&onform modelului prezentat sc!ema arborescentă cu factori care influenţează fondul de
salarizare este
productivitatea muncii "
m
<
#
& volumul de activitate "C#
)(
s

$$
@
lucrat
(
orar
-calificarea persoanei respectiv%
-condiţiile de muncă%
-salariu minim brut pe economie%
-salariu plătit 'ntro perioadă anterioară%
-abilitatea negociatorului.
zile lucrate "P
>
#
durata medie a unei zile lucrate "
) h
Av.nd 'n vedere factorii prezentaţi, c!eltuielile cu salariile prevăzute "standard#,
stabilite pe baza normelor de timp, se vor calcula astfel
'n care
6(- numărul mediu de personal prevăzut 'n funcţie de volumul de activitate şi
de productivitatea muncii%
@
l
- timpul mediu de lucru pe o persoană, determinat de timpul de muncă
normat%

ora
s
- tariful orar prevăzut.
;n cazul 'n care salariul prevăzut "standard# este stabilit 'n funcţie de norma de
producţie " buc?oră#, modelele de calcul vor fi următoarele
i
n
i
i lunar
s , = -" O
L
L av.nd 'n vedere că
i
l
>
%
<m L
şi reflectă timpul aferent realizării
unei bucăţii relaţia de calcul a c!eltuielilor cu salariile mai poate fi scrisă şi astfel
'n care
Q
i
- cantitatea prevăzută din sorimentul AiB%
s
i
/ tariful pe bucată din sortimentul AiB%
R
!
- productivitatea muncii, reflectată prin timpul necesar realizării unei bucăţii.
>a societatea comercială analizată normarea muncii se realizează pe bază de norme de
timp, av.nd 'n vedere acest lucru analiza factorială a c!eltuielilor cu salariile se va realiza pe
baza următorului model
2enumire indicator n
6K$
3 ?
6umăr mediu de salariaţi
lunar
6( 1 < < 0,00 0,0 +,0 90
6umărul de zile lucrate
anual de un muncitor
P
l
*,0 *1* *1* 0,00 0,0
Durata unei zile lucrate h < < < 0,00 0,0
)ond total de timp de
muncă anual "ore#
)
@
:900 $9$*< $9$*< 0,00 0,0 91*< 9<
&!eltuieli cu salariile "lei# &( $,,00 +9000 ,0<00 ,<00,00 $+,+ *9,00 $<+
Producţia realizată anual
"buc#
C +*00 1.+=9 1.=90 +<,,00 =,$ *190 <0
(alariu mediu orar "lei?!#
orar
s
$,1 *,*+ *,1* 0,+0 $+,+ $,0 9:
@impul consumat pe o
bucată "!?buc#
S
m
+,00 +,00 *,<0 -0,*0 -9,= -0,* -=
Producţia realizată anual
de un muncitor 9,0 9=* =*0 ,<,00 =,$ <0,0 $+
;n cazul studiului efectuat pe baza acestui model se poate observa din tabel că doar factorul
salariu mediu orar realizat este diferit de salariu mediu prevăzut "normat#. Doar acest factor a dus la
depăşirea c!eltuielilor cu salariile realizate cu ,<00 lei faţă de c!eltuielile cu salariile prevăzute.
$*
orar l orar l lunar
s , h , @ , &" s , % , &" 0" L L
orar m lunar
s , < , &" -" L
) ' ( )* nK

) ' ( ) n
+
K

n ( nK


n ( n
+
K
orar l orar l
s , ) h , @ ) , &" s , % , &" -" L L
Dacă 'nlocuim 'n acest model timpul de muncă "@
l
# cu
m
< , > , vom obţine următorul model
orar m
s , ) < , > ) , &" -" L
Abaterea c!eltuielilor cu salariile realizate de la cele prevăzute
L
' orar ' m ' ' orar m ) ' ( )
s , < , > , &" s , < , > , &" -" ∆
L 8.'' lei
a# ifluenţa numărului de salariaţi
L
' orar ' m ' ' ' orar ' m ' ) ' ( )
s , < , > , &" s , < , > , &" -" ∆
L0 lei
Av.nd 'n vedere că numărul mediu de persona realizat este egal cu numărul mediu de
personal prevăzut influenţa acestuia asupra c!eltuielilor cu salariile este nulă.
b# influenţa producţiei anuale realizate de un muncitor
L
' orar ' m ' ' orar ' m ) ' ( )
s , < , > , &" s , < , > , &" -" ∆
L*1=$ lei
Producţia realizată 'n anul nK$ de un muncitor este superioară celei planificate şi ca
atare influenţa este pozitivă şi egală cu *1=$ lei.
c# influenţa productivităţii muncii " prin intermediul reducerii timpului de
muncă#
L
' orar ' m ' orar m ) ' ( )
s , < , > , &" s , < , > , &" -" ∆
L-*1=$ lei
8educerea timpului de muncă de la + ore prevăzute la *,< ore, are ca efect scăderea
c!eltuielilor cu salariile cu *1=$ lei. Datorită calificării superioare a personalului nou angajat
'n exerciţiul nK$ precum şi stimulării salariale, productivitatea muncii a crescut.
d# influenţa salariului mediu orar
L
' orar m orar m ) ' ( )
s , < , > , &" s , < , > , &" -" ∆
L,<00 lei
Depăşirea salariului mediu orar planificat este cauza influenţei celei mai mari asupra
modificării c!eltuielilor cu salariile. Această depăşire este rezultatul creşterii salariului minim
brut pe economie.
Av.nd 'n vedere factorii cu implicaţii asupra salariilor 'n activitatea de analiză se pot
utiliza următoarele modele iterative
a#
-!
-p
&"
-!
&" -p M M = de unde 'nlocui
%
-!
,
&"
%
&"
-!
L va rezulta
-!
-p
,
%
-!
,
&"
%
, &" -p L
b#
-!
-p
A0a
-!
&"
A0a
&" -p M M M =
unde &p - c!eltuieli cu personalul%
6( - număr mediu de salariaţi%
&A - cifra de afaceri%
$+
Influenţele
@ - fond total de timp de muncă "ore#%
7fa - valoarea medie a mijloacelor fixe active%
&"
-!
- productivitatea muncii%
-!
-p
- c!eltuieli cu personalul la $ leu cifra de afaceri%
%
-!
- productivitatea medie orară%
&"
%
- timp mediu de lucru pe un salariat%
&"
A0a
- gradul de 'nzestrare te!nică%
A0a
-!
- randamentul mijloacelor fixe active.
&r.
-rt.
2enumire indicator n
nK$
3 ?
$
6umăr mediu de
salariaţi
6( : $+ $, $ < 1 19
*
&!eltuieli cu salariile
"lei#
&( *<+*0 9$100 =$,00 ::00 $9 ,+0<0 $1*
+
)ond total de timp de
muncă "ore#
@ $=*<0 *9*0< *<**, *0$9 < $0:,, 9+
,
@imp mediu pe un
salariat "ore#
@?6( $:*0 *0$9 *0$9 0 0 :9 1
1 &ifra de afaceri " lei# &A
$:*00
0
+=9.+*0
,,:.*
<0
=*:90 $:
*1=*<
0
$+,
9
Productivitatea medie
anuală "lei#
&A?6
(
*$.++
+
*<.:,<
+*.0:
$
+$,, $$ $0=1< 10
=
Productivitatea medie
orară "lei#
&A?@ $$ $, $9 * $$ 1 ,+
<
(alariul mediu anual
"lei#
+$,= ,=+$ 1$00 +9: < $:1+ 9*
:
&!eltuieli cu salariile la
un leu &A
&P?&
A
0,$1 0,$9+ 0,$1< 0 -+ 0 <
Pe baza ultimului model influenţa factoriilor asupra depăşirii c!eltuielilor cu salariile sunt
a) +nfluenţai numărului de personal asupra modificării cheltuielilor cu personalul
Depăşirea numărului de personal planificat a dus la creşterea c!eltuielilor cu
personalul cu ,=+$ lei.
&reşterea numărului de personal 'n exerciţiul nK$ faţă de exerciţiul n, a dus la
creşterea c!eltuielilor cu salariile cu $1=++ lei.
-!
-"
%
-!
&"
%
&" -" M M M =
$,
lei 8;/
-!
-3
,
%
-!
,
&"
%
, ) &" &" ) ) &" ) -
'
'
'
'
'
'
' p
L L
lei 7;//
-!
-3
,
%
-!
,
&"
%
, ) &" &" ) ) &" ) -
n
n
n
n
n
n
n n p
L L
K
) ' ( )* nK

) ' ( ) n
+
K

n ( nK


n ( n
+
K
b) +nfluenţai productivităţii muncii asupra modificării cheltuielilor cu personalulB
Datorită unei productivităţii a muncii realizate mai ridicate dec.t cea planificată,
c!eltuielile cu personalul realizate sunt mai ridicate dec.t cele planificate. -nfluenţa
productivităţii muncii a dus la depăşirea acestor c!eltuieli cu =$:+ lei.
&reşterea productivităţii muncii a dus la creşterea c!eltuielilor cu salariile cu $:090
lei.
c) +nfluenţai timpului mediu de muncă a unui salariat asupra modificării
cheltuielilor cu personalul
Datorită respectării timpului de lucru planificat, acest factor nu a avut nici o influenţă
asupra creşterii sau descreşterii c!eltuielilor cu salariile.
&reşterea timpului mediu de muncă cu :9 ore a dus la creşterea c!eltuielilor cu salariile cu +$1< lei.
d# -alcularea variaţiei cheltuielilor cu personalul datorita variaţiei cheltuielilor cu
personalul la un leu cifra de afaceriB
Diminuarea c!eltuielilor cu personalul la $ leu cifră de afaceri de la 0,$9 lei la 0,$1<
lei a condus la o scăderea c!eltuielilor cu personalul cu *0*+ lei.
6..5. Eficienţa cheltuielilor cu salariile
4ficienţa consumului factorului muncă poate fi prezentată 'n mod sintetic prin următorii
indicatorii
• c!eltuieli salariale la $000 lei cifră de afaceri ''' ,
-!
0"
-"
-!
'''
L %
• c!eltuieli salariale la $000 lei venituri din exploatare
''' ,
eCp D
0"
-"
. eCp D
'''
L
%
• c!eltuieli salariale la $000 lei valoare adăugată ''' ,
D!
0"
-"
D!
'''
L .
Prin intermediul acestor modele se prezintă sub formă valorică consumul de muncă
realizat, 'n vederea obţinerii 'n condiţiile te!nice şi organizatorice existente a $000 lei venit.
4xistenţa şi respectarea unui raport just dintre veniturile realizate şi c!eltuielile cu
salariile reprezintă una din căile de reducere a riscului din exploatare.
$1
lei ;:/
-!
-3
, )
%
-!
%
-!
) ,
&"
%
, &" )
%
-!
) -
'
'
'
'

'
'
p
L L
'
-!
-3
,
%
-!
, )
&"
%
&"
%
) , &" )
&3
%
) -
'
'

'
'

p
L L
lei 5'5/
-!
-3
-!
-3
,
%
-!
,
&"
%
, &" )
%
-!
) -
'
'

p
L L
lei :'6'
-!
-3
, )
%
-!
%
-!
) ,
&"
%
, &" )
%
-!
) -
n
n
n
n
n
n
n
n
n p
L L
K
K
K
/7.
-!
-3
,
%
-!
, )
&"
%
&"
%
,) &" )
&"
%
) -
n
n
n
n
n
n
n
n
n p
L L
K
K
K
Proiectarea unui sistem de salarizare corect presupune respectarea şi acestui raport.
Denumire
indicator
n
nK$
) ' ( ) nK

) ' ( )* n
+
K
P 8
&!eltuieli cu
salariile "lei#
&( *<+*0 9$100 =$,00 ::00 $$9
,+0<
0
*1*
&ifra de afaceri
" lei#
&A
$:*00
0
+=9.+*0 ,,:.*<0 =*:90 $$:
*1=*
<0
*+,
&!eltuieli cu
salariile la $000
lei &A
&P?&AM
$000
$,=,10
0
$9+,,*1 $1<,:*$ -1 := $$ $0<
;n cazul societăţii analizate este prevăzut ca la $000 lei cifră de afaceri c!eltuielile cu
salariile să fie egale cu $9+ lei. &!eltuielile cu salariile realizate la $000 lei cifră de afaceri
sunt $1< lei, ceea ce semnifică o eficienţă mai ridicată dec.t cea prevăzută.
&ontrolul respectării eficienţei economice prevăzute se poate evidenţia şi prin
intermediul indicatorului abaterea c!eltuielilor cu salariile realizate la $000 cifră de afaceri
faţă de cele prevăzute. Analiza eficienţei c!eltuielilor cu salariile nu presupune doar
calcularea abaterilor ci şi prezentarea factorilor care au dus la aceste abateri.
Abaterea absolută a c!eltuielilor salariale la $000 lei cifră de afacerii realizată faţă de
c!eltuielile salariale la $000 lei cifră de afaceri prevăzută sunt
''' ,
-!
0"
''' ,
-!
0"
-
'
'

. -!
''' "
L ∆ L$1<,:-$9+,,L-,,1 lei
8ezultă o economie de ,,1 lei a c!eltuielilor cu salariile la $000 lei cifră de afaceri.
&auza sau cauzele care au generat această economie, se determină 'n urma analizei factoriale
a# influenţa &A
''' ,
-!
0"
''' ,
-!
0"
-"
'
'

'
. -!
'''
L ∆ L-*9,1+ lei
Depăşirea cifrei afaceri cu $$:2 a dus la o economie 'n valoare de *9,1 lei, din
$9
n ( nK


n ( n
+
K
-!
'''
-"
)(
&A
6(
s
Q
p -nfluenţa infaţiei%
-nfluenţa altor factori 'n afara inflaţiei.
care cantitatea v.ndută a dus la o economie de $0,<lei, iar preţul de v.nzare la o
economie de $1,, lei.
a$# influenţa producţiei v.ndute
''' ,
p , =
0"
''' ,
p , =
0"
-"
n
i
' '
'
'
n
i

'
. -!
'''
O O
L L
L ∆
L-$0,< lei
a*# influenţa preţului de v.nzare
''' ,
p , =
0"
''' ,
p , =
0"
-"
n
i
'
'

n
i

'
. -!
'''
O O
L L
L ∆
L-$1,, lei
 influenţa inflaţiei prin intermediul preţului de v.nzare

'

p
p
p
+ L L$,$1
''' ,
p , =
0"
''' ,
p , + , =
0"
-"
n
i
'
'
' p
n
i

'
. -!
'''
O O
L L
L ∆
L-*0 lei
 influenţa celorlalţi factori
''' ,
p , + , =
0"
''' ,
p , =
0"
-"
n
i
' p
'

n
i

'
. -!
'''
O O
L L
L ∆
L-,,*1 lei
- influenţa )(
''' ,
-!
0"
''' ,
-!
0"
-"

'

. -!
'''
L ∆ L**,0+ lei
Depăşirea fondului de salarizare duce la o depăşire a c!eltuielilor cu salariile la $000
lei cifră de afaceri cu **,+ lei. ;n urma studiului efectuat a rezultat că cauza care a generat
economia de ,,1 lei a c!eltuielilor cu salariile la $000 lei cifră de afaceri este creşterea 'ntr-un
ritm mai ridicat a cifrei de afacerii faţă de fondul de salarizare. &ifra de faceri 'nregistrează un
ritm mai ridicat datorită creşteri producţiei v.ndute şi 'n special creşterii preţului de v.nzare.
-verificarea calculelor
) 0" ) -" ) -! ) -" -"
-!
'''
-!
'''
-!
'''
∆ ∆ ∆ L L-,,1 lei
6../ !naliza corelaţiei fond de salarizare, cifră de afaceri
&reşterea mai acentuată a cifrei de afaceri faţă de cea a fondului de salarii, reprezintă o
cerinţă care trebuie respectată 'n folosirea eficientă a resursei umane.
8espectarea cerinţei amintite se poate evidenţia 'n mod sintetic cu ajutorul indicelui de
corelaţie
-!
0"
E
+
+
+ L iar dacă indici sunt N$00 atunci
'' +
'' +
+
-!
0"
E
L
;n funcţie de nivelul indicelui de corelaţie se pot 'nt.lni următoarele situaţii
a#
E
+
N$adică
s
+
N
<
+
b#
E
+
T$adică
s
+
T
<
+
$=
c#
<
+
L$adică
s
+
L
<
+
2enumire indicator n
6K$
"2# "2#
3 ?
6umăr mediu de
salariaţi
6( : $+ $, $ $0< 1 $19
&!eltuieli cu
salariile "lei#
&( *<+*0 9$100 =$,00 ::00 $$9 ,+0<0 *1*
&ifra de afaceri " lei# &A $:*000 +=9.+*0 ,,:.*<0 =*:90 $$: *1=*<0 *+,
Productivitatea
medie anuala "lei#
&A?6( *$.+++ *<.:,< +*.0:$ +$,, $$$ $0=1< $10
(alariul mediu anual
"lei#
)(?6 +$,= ,=+$ 1$00 +9: $0< $:1+ $9*
&!eltuieli cu
salariile la $000 lei
&A
&P?&A
M$00
$,=,10
0
$9+,,*1 $1<,:*$ -1 := $$ $0<
Pe baza datelor din tabel indicele de corelaţUe va fi egal cu
lei :; , '
:
6
+
+
)
3
?
) +
)
n
3
n
?
)
-!
)
3n
n
?
) 0"
n
n
E
L L L
K
K
K
K
K
K
Acest rezultat este considerat pozitiv, cu implicaţii pozitive şi asupra c!eltuielilor la
$000 lei &A.
''' ,
-!
0"
''' ,
-!
0"
-
'
'

. -!
''' "
L ∆ L-1 lei
Dacă 'n relaţia ''' ,
-!
0"
-
. -!
''' "
L se 'nmulţeşte cu
&
&
se va obţine modelul
multiplicativ
''' ,
&
&
,
-!
0"
-
. -!
''' "
L L ''' ,
-!
&
,
&
0"
-
. -!
''' "
L
unde

&
0"
salariu mediu" s #
<m

-!
&
L - inversul productivităţii muncii
Abaterea c!eltuielilor cu salariile realizate la $000 lei &A faţă de c!eltuielilor cu
salariile prevăzute la $000 lei &A este
''' ,
&
0"
,
-!
&
''' ,
&
0"
,
-!
&
-
'
'
'
'
'
'

. -!
''' "
L ∆ L-1 lei
&eea ce denotă că c!eltuielile cu salariile realizate la $000 lei &A sunt mai mici dec.t
c!eltuielile cu salariile prevăzute la $000 lei &A.
Analiza factorială presupune influenţa productivităţii muncii
''' ,
&
0"
,
-!
&
''' ,
&
0"
,
-!
&
-
'
'
'
'
'
'

. -!
''' "
L ∆ L-$9 lei
-nfluenţa salariului mediu pe o persoană
''' ,
&
0"
,
-!
&
''' ,
&
0"
,
-!
&
-
'
'
'
'

. -!
''' "
L ∆ L $$ lei
$<
) ' ( )* nK

) ' ( ) n
+
K

n ( nK


n ( n
+
K
Acest model pune 'n evidenţă corelaţia dintre creşterea productivităţii muncii şi a
salariului mediu
• dacă

s
+ 'nregistrează o creştere egală cu

m
<
+
, atunci
. -!
''' "
- răm.n
constante%
• dacă

s
+ N

m
<
+
atunci
. -!
''' "
- 'nregistrează o creştere%
• dacă

s
+ T

m
<
+
atunci
. -!
''' "
- vor 'nregistra o descreştere.
;n cazul prezentat

s
+ T

m
<
+
ceea ce are ca efect realizarea unor c!eltuieli cu salariile
realizate la $000 lei &A inferioare c!eltuielilor cu salariile prevăzute la $000 lei.
;n practică pentru corelaţia dinamicii, productivităţii muncii şi a salariului mediu se
determină un coeficient exprimat prin relaţia
<
s
E
+
+
+ =
iar dacă indici sunt N$00 atunci
$00
$00


=
<
s
E
+
+
+
L
-ndicator
n
n
?
3
K
n
n
3
?
K
K
n
n
?
?
K
-ndicele productivităţii muncii
<
+
$+1,9 $$$ $10
-ndicele salariului mediu
s
+
$10,+ $0< $9*
<
s
E
+
+
+ =
$,$0 0,:= $,0==



$,,$ 0,=$ $,*+
)
n
3
n
?
)
<
)
3n
n
?
) s
n
n
E
+
+
)
3
?
) +
K
K
K
K
K
K
L
L0,:= ceea ce reflectă un ritm de depăşire a salariului
mediu inferior 'n raport cu ritmul de depăşire a productivităţii muncii
)
n
?
n
?
)
<
)
?n
n
?
) s
n
n
E
+
+
)
?
?
) +
K
K
K
L
L$,o= ceea ce reflectă un ritm mai ridicat de creştere a
salariului mediu 'n raport cu ritmul de creştere a productivităţii muncii.
Pe baza indicelui de corelaţie se poate stabili fondul de salarii admisibil la nivelul de
productivitate realizat precum şi salariu mediu admisibil respect.nd, limita pragului de
eficienţă a corelaţiei.
'' ,
-!
-!
'' ,
0"
0"
o

o
admisibil
L de unde
' -! '
'

admisibil
0" , + 0" ,
-!
-!
0" L L L=,.,*+ lei
(e poate constata conform modelului prezentat că un fond de salariu ridicat se poate
acorda atunci c.nd indicele cifrei de afaceri este ridicat sau c.nd fondul de salarizare prevăzut
este destul de ridicat.
$:
$00
$00


=
<
s
E
+
+
+
'' ,
<
<
'' ,
s
s
o

o
admisibil
L de unde
' < '
'

admisibil
s , + s ,
<
<
s L L L1.*,, lei
(e poate constata că 'n cazul studiat at.t )(
admiibil
N)(
realizat
c.t şi
admisibil
s
N
realizat
s
. 6u
trebuie să uităm că salariu minim admisibil nu trebuie să depăşească salariul minim brut pe
ţară.
;n activitatea unei societăţii comerciale pot apărea situaţii 'n care se impune o creştere
salarială, ce are ca efect la nivelul 'ntreprinderii creşterii c!eltuielilor de exploatare şi implicit
o diminuare a profitului.
expl. din . &!elt - expl. din Ienit. expl. din 8ezult. =
Pentru ca c!eltuielile să răm.nă la un nivel c.t mai scăzut, c!iar dacă salariul minim
trebuie să crească, este necesar reducerea numărului de salariaţii.
s & 0" M = L
'
' i
n
i
' i
i
n
i
i
0" ,
p , =
p , =
O
O
L
L
7etodă care se aplicată cu precădere 'n ultimii ani de către societăţile comerciale
rom.neşti.
Pentru păstrarea numărului de muncitori şi o creştere salarială, este necesară creşterea
cifrei de afaceri fie prin creşterea producţiei fie prin mărirea preţului produselor v.ndute.
Av.nd 'n vedere faptul că 'ntr-o economie de piaţă preţul de obicei este stabilit de
raportul cerere-ofertă, societăţii comerciale nu 'i răm.ne dec.t să producă produse de calitate
superioară competitive pe piaţă, un control riguros al costurilor, descoperirea acelor segmente
de piaţă pe care produs să poată fi comercializat.
*0
*$
(itemul de recompense
8ecompense directe
(alariu de bază
(alariu de merit
(istemul de stimulente
 Premii
 &omisi
oane
 (poruri
 Particip
area salariaţiilor la
profit
 &umpăr
8ecompense indirecte
Plata timpului nelucrat
• &oncedii de odi!nă
• (ărbători legale
• &oncedii medicale
• (tagiul militar
• Pauza de masă
• @impul de deplasare
Programe de protecţie
• Asigurări medicale
• Asigurări viaţă
• Asigurări accidente
• Pensii
• Ajutor de şomaj
(ervicii şi alte
recompense
• 7aşină de serviciu
• 4c!ipamente de
protecţie
• Plata şcolarizării
• 7ese gratuite