You are on page 1of 57

1

2




AUTOR: DR. DIANA BOSANCU


Ghid de medicin! cuantic!
- Când !tiin"a descoper# muzica corpului t#u -


Mul"umiri

Dedic acest ghid în memoria doamnei doctor Liana M!rginean,
medic primar neurolog, doctor în !tiin"e medicale, homeopat !i om cu
mare deschidere c#tre acest nou domeniu. Ea a fost primul medic român
care a organizat cursuri postuniversitare de medicin# cuantic#. Datorit#
muncii !i pasiunii sale extraordinare, mul"i medici au avut ocazia de a p#!i
pe acest nou drum !i de a-!i l#rgi orizontul cuno!tin"elor medicale.

Mul"umesc profesorilor mei, academicianul V.I.Nesterov - medic,
om de !tiin"# pasionat !i adev#rat vizionar în domeniul analizei nonlineare
!i doamna Vera Nesterova - medic, director al Institutului de Psihofizic#
Practic# din Omsk, Rusia.















3


CUPRINS


Prefa"#

I. Introducere în fizica cuantic#
II. Ce în"elegem prin holistic
1. Nivel fizic
2. Nivel energetic
3. Nivel informa"ional
III. O scurt# incursiune în medicina cuantic#
1. Medicina tradi"ional# chinez#
2. Medicina ayurvedic#
3. Acupunctura !i presopunctura
4. Homeopatia
5. Diagnostic dup# limb#
6. Iridodiagnostic
7. Cronobiologia
IV. Biorezonan"a
V. Metoda de analiz# nonlinear# (NLS) !i dispozitivele medicale
Metatron
VI. Cancerul din perspectiva biorezonan"ei
VII. Terapii rezonante

Încheiere

BIBLIOGRAFIE












4


PREFA"#


Comet# - imagine NASA

La început a fost vibra"ia. Acum aproximativ 14 miliarde de ani , Universul a
început s# vibreze. Ceea ce a existat a fost doar un punct de o natur# cu totul special#,
o a!a-numit# singularitate, ceva f#r# dimensiuni dar cu o energie infinit#. La
momentul "zero" acest punct a ie!it din starea lui de singularitate (înc# nu se !tie din
ce cauz#) !i !i-a manifestat uria!a energie printr-o inimaginabil# explozie, Big
Bangul, care mai continu# !i în ziua de azi. În anul 1940 fizicianul ruso-american
George Gamow !i asisten"ii s#i Ralph Alpher !i Robert Hermann au lansat ideea de
explozie incandescent# de materie !i energie de la începuturile universului. Numele
teoriei "Big Bang" a fost dat dat de astronomul englez Fred Hoyle în 1950.
Vibra"ia Universului reprezint# îns#!i vibra"ia noastr#. Ipoteza întrep#trunderii
macrocosmosului cu microcosmosul este folosit# de multe !tiin"e, printre care
medicina ocup# un loc special.
Universul se extinde din ce în ce mai repede, la fel !i noi – oamenii suntem
într-o continu# transformare !i dezvoltare. Suntem pe calea redescoperirii !i
con!tientiz#rii noastre ca fiin"e umane de o înalt# vibra"ie, ca parte a Universului.
Când vom con!tientiza pe deplin c# fiecare dintre noi cu vibra"ia proprie e
parte din Univers !i ne vom armoniza !i rezona cu acesta, atunci cred c# vom intra
într-o alt# er# de dezvoltare, cunoa!tere, percepere !i existen"#.
Cu to"ii c#ut#m r#spunsuri. La rândul meu caut r#spunsuri, iar prin acest ghid
am încercat s# explic o mic# parte din propria existen"#.
Ca !i medic, mi-am îndreptat toat# aten"ia !i concentrarea în a g#si cea mai
bun# cale de a fi s#n#toas# !i împlinit#. Medicina cuantic# cu noile sale descoperiri
tehnologice s-a apropiat foarte mult de acest scop.


5


I. Introducere în fizica cuantic!

Ce este fizica cuantic#? Cu ce se ocup# acest domeniu? Ce ajutor îmi poate
oferi aceast# !tiin"# în domeniul în care activez – medicina? Sunt întreb#ri pe care mi
le-am pus în momentul când am descoperit acest domeniu nou, interesant !i foarte
incitant. O mul"ime de întreb#ri !i-au g#sit r#spunsurile aici.
Fizica cuantic# este mijlocul potrivit de a integra „poezia” medicinei
complementare în „proza” medicinei alopate. Mi-a pl#cut acest citat al fizicianului
Amit Goswami !i mi-am permis s#-l folosesc în a începe aceast# incursiune în fizica
cuantic# deoarece exprim# atât de bine ce am sim"it !i eu în momentul când am
descoperit aceste no"iuni.
În acest moment medicina alopat# este cea care de"ine rolul principal în
domeniul s#n#t#"ii- diagnosticare !i tratament. Misiunea medicului este esen"ial# !i
exercitarea sa presupune interven"ii variate: de la diagnostic, îngrijiri, recomand#ri
pân# la profilaxie !i consiliere psihologic#. P#rerea personal# e c# medicina alopat#
î!i are rolul s#u bine determinat, dar nu posed# toate r#spunsurile !i rezolv#rile de
care avem nevoie pentru a ne sim"i întregi !i pentru a ne dezvolta. Aici intervine
medicina complementar# cu diversele ei ramuri: homeopatia, fitoterapia,
acupunctura, biorezonan"a, etc. Acestea ofer# mijloace terapeutice diferite de cele ale
medicinei clasice !i pot s# aduc# r#spunsuri eficiente în diverse suferin"e. Rolul
medicinei complementare este de a extinde procesul vindec#rii dincolo de
dimensiunea material# a fiin"ei umane.
Fizica cuantic# afirm# c# nu po"i avea un univers f#r# a interac"iona cu acesta
prin intermediul min"ii. Mintea modeleaz# de fapt lucrul perceput. Chiar dac# nu
în"elegem acest fapt, asta nu înseamn# c# trebuie s#-l respingem.
Principiile fizicii clasice reprezint# motorul medicinei mecanice, alopate care
se folose!te de medicamente chimice, de interven"ii chirurgicale, de radioterapie în
încerc#rile de a rezolva problemele de s#n#tate ale corpului fizic. Fizica clasic# este
proz#, este determinism, este linear#, continu# !i este fizic# newtonian# (secolul
XVII). Spre deosebire de fizica clasic#, fizica cuantic# reprezint# baza medicinei
integrative, a unei medicini con!tiente, în care poezia !i muzica sufletului ocup# un
loc deosebit. Medicina este arta vindec#rii, care teoretic nu are nici o limit# - spunea
Petre $u"ea. Cu descoperirile fizicii cuantice ne plas#m în anii ’20, perioad# în care
salturile cuantice au devenit discontinue, nonlineare iar determinismul a fost înlocuit
de incertitudine.
Acest paralelism elocvent între fizica clasic# !i cea cuantic# introduce principii
!i no"iuni noi care ne vor ajuta s# în"elegem mai bine ceea ce urmeaz#.







6


II. Ce în$elegem prin holistic?

Întregul este mai mare decât suma p#r"ilor din care este alc#tuit.
Holistic, fiin"a uman# este reprezentat# prin cinci corpuri: corp fizic – trup,
corp mental – minte, corp energetic sau corp vital, suflet sau supramental !i spirit sau
corp extatic. Supramentalul poate dirija mentalul,vitalul !i fizicul.
Organele sunt reprezent#ri ale „planurilor” con"inute în corpul vital / energetic,
ce apar"in diferitelor câmpuri morfogenetice. No"iunea de câmpuri morfogenetice
apar"ine profesorului biolog Rupert Sheldrake. Acesta, în urma studiilor sale a
avansat ideea unor câmpuri morfice (sau generatoare, formatoare) care au rolul de a
men"ine cunoa!terea oric#ror fenomene din lumea vie, dar !i din lumea mineral# sau
cuantic#.
Regiunile din corpul fizic unde energia vital# poate fi mai u!or perceput# sunt
chakrele.
Exist# 3 cauze posibile ale func"ion#rii necorespunz#toare a organelor:
1.cauze la nivel fizic
2.cauze la nivel energetic: „planurile„ vitale corespunz#toare programelor
sistemului imunitar nu mai sunt valabile, deoarece mediul contextual al corpului fizic
s-a schimbat.
3.cauze la nivel mental

Procesul de vindecare cuprinde 4 etape:
1.preg#tire
2.incubare
3.în"elegere
4.manifestare
O clasificare asem#n#toare a procesului creativ, tot în 4 etape distincte, a
realizat-o Wallas în 1926:
1.preg#tire
2.procesarea incon!tient#
3.intui"ia
4.manifestare
Etapele 2 !i 3- de procesare incon!tient# !i de intui"ie - "in de domeniul
dinamicii cuantice.

Cauza bolii este un proces cuantic interior iar boala reprezint# expresia unei
incompatibilit#"i imense. Vindecarea începe din interior prin primul pas – asumarea
con!tient# !i entuziast# (angajament individual) a propriei responsabilit#"i. Utilizarea
eficient# a con!tientiz#rii înseamn# de fapt o confruntare cu propriile emo"ii !i
convingeri limitative. A!adar, pentru a ne redobândi starea de s#n#tate trebuie s#
vindec#m corpul fizic, s# lucr#m cu partea energetic- emo"ional# !i s# con!tientiz#m
puterea nelimitat# a min"ii. Înv#"#torii spirituali cuno!teau de mii de ani faptul c#
acest corp uman este programabil prin limbaj, emo"ii !i prin gând.

7

„Dac# un pacient poate ini"ia procesul de vindecare din interior, acesta este
remediul pentru cancer.” Deepak Chopra
Pentru a putea în"elege implica"iile fizicii cuantice în medicina clasic#, e
oportun s# cunoa!tem cum func"ioneaz# organismul uman pe cele trei nivele.



Imagine spectrul de culori


1. Nivel fizic – corpul fizic (trup)

Cum s# ne între"inem corpul fizic?
Cred c# primul pas în a avea un corp fizic echilibrat este a-l cunoa!te. Trebuie
s# ne cunoa!tem organismul, s# ascult#m ce spune, s# fim tot timpul conecta"i la acest
instrument fabulos cu care am venit pe lume. Cum func"ion#m? De ce avem nevoie
pentru a fi s#n#to!i?
Sunt întreb#ri simple cu r#spunsuri la fel de simple !i logice.
Corpul nostru fizic are nevoie în primul rând de:
1.aer – respira"ie
2.ap# – hidratare
3.nutrien"i – alimenta"ie
4.mi!care
Toate aceste elemente sunt indispensabile corpului nostru iar neglijarea
oric#ruia duce la deteriorarea st#rii de s#n#tate.



8


Efectele respira$iei con%tiente

Respira"ia este o func"ie vital#. Respira"ia cur#"# sistemul nostru limfatic.
Exist# mai mult# limf# în corpul nostru decât sânge. Sistemul limfatic este asemenea
unui sistem de canalizare pentru organism. Nu exist# sistem de pompare pentru limf#,
aceasta e pompat# prin activitatea sistemului muscular.
Nimic nu creeaz# o mai mare stimulare a sistemului limfatic (care e sistemul
imun) decât o respira"ie profund# diafragmatic#. Aceasta multiplic# fluxul de limf#
de 10-15 ori mai mult decât este în mod normal. O respira"ie profund# diafragmatic#
va cur#"a !i oxigena corpul. Iar când celulele au oxigen, au energie; au energie, deci
pot s# lucreze; astfel tot sistemul lucreaz#.
Cel mai bogat flux de sânge este în por"iunea de jos a pl#mânilor. Când aceast#
zon# nu e oxigenat# adecvat, pl#mânii sunt suboxigena"i. O respira"ie corect# necesit#
folosirea diafragmului (mu!chiul care separ# cavitatea toracic# de cea
abdominal#).Când respir#m corect, diafragmul se contract# !i abdomenul se umfl#,
permi"ând pl#mânilor s# expandeze !i s# se umple de aer. Ca s# beneficiezi la maxim
de toate acestea înva"# zilnic s# respiri de jos în sus!


Pl#mân (imagine soft Metapathia GR Clinical)





9


Hidratarea %i alimenta$ia nutritiv!

Corpul nostru fizic are nevoie de o hidratare corespunz#toare !i o alimenta"ie
diversificat# pentru a-!i putea p#stra echilibrul atât de fragil. Este vorba doar despre
echilibru. Universul opereaz# prin men"inerea în echilibru a contrariilor, iar universul
con"inut în corpul vostru nu face excep"ie. Când apare un dezechilibru, avem semnele
bolii: un nivel de energie sc#zut, o digestie perturbat#, exces sau deficit de greutate,
diverse tipuri de dureri, o gândire neclar# !i alte tulbur#ri majore. De fapt, toate
aceste simptome sunt corpul dumneavoastr# care v# spune c# sunte"i stresat,
deconectat. Simptomul e informa"ia c# ceva este în neregul# !i dac# opre!ti acea
informa"ie, îi transmi"i corpului un mesaj gre!it iar acesta va g#si alte informa"ii dar
de data asta mai „rele”. A!adar nu ignora"i mesajele corpului vostru, asculta"i
„muzica” lui !i conecta"i-v# . Acest corp fizic, palpabil, extraordinar este aici pentru a
ne servi. Personal, consider c# a ne iubi a!a cum suntem, a ne respecta acest vehicul
minunat reprezint# un prim pas pe calea vindec#rii !i a men"inerii st#rii de s#n#tate
perfecte.



Fericire


Apa, dup# aer, reprezint# combustibilul vital al existen"ei !i s#n#t#"ii noastre.
Apa este mediul ideal f#r# de care nu putem tr#i. Suntem 70% ap# iar sângele ajunge
pân# la 94%. Din punct de vedere fizic apa poate fi în stare gazoas#, lichid# !i solid#,
iar dup# ultimele descoperiri !tiin"ifice apa este un excelent mediu de transmitere a
energiei !i informa"iei. Aceste studii apar"in profesorului Masaru Emoto care a reu!it
s# fotografieze cristale de ap# dup# ce aceasta a fost supus# ac"iunii diferitor factori
externi (cuvinte, muzic#, imagini, etc.).
Organismul are nevoie de ap# într-o cantitate suficient# pentru a-!i exercita
10

func"iile în parametri normali. Dr. Robert O. Young recomand# consumul unei
cantit#"i zilnice mari de ap# alcalin# (1000 ml per 15-20 kg de mas# corporal#). Prof.
Dr. Gheorghe Mencinicopschi recomand# un consum de 30-35 ml ap# per kilogram,
pentru o persoan# adult#. Sigur c# acest consum de ap# este raportat la greutate, tip de
activitate, factori fiziologici, factori de mediu, patologii prezente. În orice caz un
minim de 2 litri de ap# pur# este vital pentru s#n#tatea celular#. La fel de important#
ca !i cantitatea, este calitatea apei. O ap# pur# !i alcalin# (pH între 9 si 11)
neutralizeaz# reziduurile acide ale organismului nostru.
Con"inutul de ap# din organism dicteaz# !i acurate"ea prelu#rii de date privind
func"ionarea acestuia, prin diverse metode paraclinice. Una dintre aceste metode este
analiza spectral# nonlinear# realizat# cu generatorul cuantic Metatron. Odat# cu
înaintarea în vârst# scade procentul de ap# din organism (intervine procesul de
îmb#trânire), astfel crescând posibilitatea de apari"ie de erori sau artefacte în
rezultatele investig#rilor.
De asemenea, alimenta"ia reprezint# un capitol important în men"inerea st#rii
de s#n#tate. Ideal, o alimenta"ie trebuie s# fie echilibrat# (din punct de vedere al
principiilor nutritive !i a programului de mese), diversificat# !i cât mai natural#.


11






12


Despre mi%care %i postura corect! a corpului

Corpul uman este proiectat pentru mi!care. Mi!carea înseamn# via"#, înseamn#
o stare de s#n#tate ideal#. Anatomic, organismul uman respect# 7 principii de
func"ionare:
1. Organismul uman e creat pentru a se dezvolta !i a se men"ine prin mi!care.
2. Organismul uman compenseaz# lipsa de mi!care prin deteriorarea st#rii de
s#n#tate. Pentru a compensa lipsa de activitate muscular# normal#, al"i mu!chi
trebuie s# fac# munca mu!chilor disfunc"ionali, munc# care nu le era destinat#
iar mai devreme sau mai târziu se vor uza /epuiza !i distruge.
3. Corpul uman are inten"ia de a sta drept, vertical sus"inându-!i greutatea !i
bazându-se pe articula"ii care func"ioneaz# la unghiuri corecte.
4. Când corpul e aliniat corespunz#tor, capul e pozi"ionat peste umeri, umerii stau
direct peste !olduri, !oldurile sunt ferm a!ezate peste genunchi iar genunchii !i
gleznele sunt aliniate cu picioarele îndreptate drept în fa"#.
5. Func"ia fizic# poate fi imbun#t#"it# !i/sau restabilit# pe o perioada scurt#,
relativ# de timp printr-o serie de exerci"ii potrivite.
6. Fibrele musculare au memorie. Un exerci"iu potrivit pentru mu!chii
disfunc"ionali restabile!te func"ia acestora.
7. Un set de exerci"ii eficiente e balansat bilateral de simetrie (a se lucra cu
ambele p#r"i ale corpului egal) !i lucrul unei grupe de mu!chi ca de exemplu
adductori trebuie s# fie contrabalansat de grupa de abductori.






13


2. Nivel energetic - Corpul energetic

Dup# cum spunea un mare vizionar – Albert Einstein „totul este energie !i mai
presus de asta e Inteligen"a Suprem#”.
Pe lâng# corpul fizic care reprezint# subiectul principal de studiu !i tratament al
medicinei clasice, fiin"a uman# are !i un corp energetic, vital.
Orice materie (%esut, organ, mineral, substan%#, component) vibreaz# la o
frecven%# specific# &i unic# rezultat# din înc#rcarea electric# a particulelor la nivel
atomic.Aceast fapt e demonstrat &tiin%ific prin spectroscopie.
Orice atom !i molecul# recep"ioneaz# !i emit energie. Fiecare atom are o
caracteristic# unic# a frecven"ei de vibra"ie !i emite asta pentru c# energia nu are
limite. Un "esut s#n#tos are o vibra"ie bun#, iar "esutul nervos este cel care con"ine
matricea informa"ional# a organismului. Acest "esut se încarc# cu sarcini electrice !i
face posibil transmisiile electrice.
Câmpurile electromagnetice ac"ioneaz# asupra celulelor modificându-le
energia !i activându-le metabolismul.
Totul devine real !i posibil în via"# cu energie.Un nivel sc#zut de energie e
primul pas c#tre boal#. În ordinea ob"inerii de rezultate - a fi s#n#tos- trebuie s# fim
siguri c# tot ceea ce facem ne ajut# s# construim energie. Calitatea vie"ii noastre e
calitatea celulelor noastre. Celula produce ATP( adenozintrifosfat) care e
combustibilul organismului.
Medicina nu recunoa!te rolul energiei, dar folose!te toate noile dispozitive ale
fizicii cuantice ca s# citeasc# energia (scan#ri PET, CT, RMN). Un medic poate pune
un diagnostic !i prin scan#ri energetice. Dar când e vorba despre tratament, medicul
alopat folose!te numai metodele fizice. Materia absoarbe !i emite energie. Pe acest
principiu se poate recurge !i la tratament energetic. Exist# bioterapeu"i care lucreaz#
cu câmpul energetic pentru diagnostic !i tratament.
Prin redirec"ionarea energiei înapoi în corp, po"i preg#ti celulele care nu au
energia potrivit# s# se adapteze !i s# adopte energia corect#, astfel s# se vindece f#r#
a fi nevoie de interven"ii fizice chirurgicale. Bruce Lipton în cartea sa „Biologia
credin"ei” explic# !tiin"ific aceste metode energetice.
Regiunile din corpul fizic unde energia vital# poate fi mai u!or perceput# sunt
chakrele.Cuvântul chakr# în sanscrit# se traduce prin vortex sau roat#. Sunt 7 chakre
principale care corespund celor 7 glande endocrine, celor 7 culori ale spectrului
luminii, celor 7 note muzicale. Fiecare chakr# corespunde unui organ sau func"ie a
organismului. Chakra r#d#cinii corespunde suprarenalelor, chakra sexual# – organele
de reproducere, plexul solar – pancreas, inima – timus, gât – tiroid#, frunte sau al
treilea ochi – hipofiz#, coroana – epifiz#.
Tratamentul energetic este medicin# cuantic#. Din perspectiva tratamentului
energetic e bine de luat în calcul timpii de regenerare energetic# pentru organele !i
func"iile principale (exemple: sistem digestiv – 3 zile, ficat – 42 zile, creier – 2 luni,
os – 3 pân# la 6 luni).

14





3. Nivel mental, informa$ional – Corpul mental/Mintea

Toate c#ile cunoa!terii duc spre acest nivel, de unde pleac# totul. Inteligen"a
universal# este mai presus de energie !i materie. Neale Donald Walsch în cartea sa
intitulat# „Prietenie cu Dumnezeu” spunea: „Cred c# la nivelul codului nostru
genetic, exist# un mecanism natural care con"ine inteligen"a universal#. Aceast#
inteligen"# informeaz# !i produce reac"iile noastre cele mai profunde ca fiin"e
con!tiente. Este vorba de în"elepciunea etern# la nivelul celulei – care creaz# ceea ce
unii au numit Legea Atrac"iei.” Inteligen"a universal# este informa"ie.
La început a fost cuvântul. Dar ce reprezint# cuvântul? Cuvântul este o for"#
care posed# o energie dubl#, a gândului !i a sunetului. Gândurile noastre, adic#
activitatea cerebral# emit energie, deci reprezint# o for"#. Sunetele sunt unde
electromagnetice, sunt energie. Astfel cuvântul este gând !i sunet.
Orice cuvânt spus constituie o programare pe care subcon!tientul auzind-o, o
interpreteaz# ca pe un ordin !i se str#duie!te s# o îndeplineasc#. Ne putem programa
singuri , prin gândire sau felul de a vorbi, pentru o via"# s#n#toas# sau pentru boal#.
Cum putem face asta practic? Incanta"iile pozitive, spuse cu convingere !i trecute prin
filtrul emo"ional reprezint# o surs# inepuizabil# !i la îndemân# pentru a ne redobândi
starea de s#n#tate fizic# !i psihic#.
Una din cele mai puternice emo"ii este iubirea. Aceasta reprezint# o adev#rat#
energie vindec#toare cu efecte fiziologice m#surabile, chiar !i la nivelul ADN-ului.
Cercet#torii de la Institutul HeartMath din California, au descoperit un
fenomen fascinant. În prezen"a iubirii !i p#cii interioare, centrul inimii imprim#
restului corpului acela!i model vibratoriu coerent , inclusiv creierului , ceea ce
15

explic# modelul de rezonan"# acustic# inim# - creier. De asemenea, studiile au ar#tat
c# exist# o conexiune energetic# de rezonan"# între om !i câmpul magnetic al
P#mântului. La frecven"a de 7,8 Hz (rezonan"a Schumann a câmpului magnetic
terestru) are loc un schimb energetic între vindec#tori !i pacien"i, precum !i un
schimb de informa"ii.

Frecven"a Schumann Emisfera dreapta Emisfera stâng#
Crea"ie Logic#


Cu to"ii am putea s# cre#m coeren"# între bine !i fericire, s# ne racord#m la
frecven"a de rezonan"# a planetei !i s# ne ridic#m la un nivel superior de dezvoltare.
Trezirea con!tiin"ei colective trebuie s# înceap# prin dorin"a fiec#ruia de a fi mai bun,
mai iubitor !i mai s#n#tos. Cum pute"i face acest lucru?
Începe"i cu aceste incanta"ii despre s#n#tate sau crea"i-v# voi unele care s# vi
se potriveasc#. Pune"i emo"ie în ce spune"i.
- Am o energie , vitalitate !i bun#stare abundente.
! Sunt plin(# ) de energie pentru a face toate activit#"ile zilnice din via"a mea.
! Îmi iubesc !i îngrijesc corpul.
! Sunt un exemplu str#lucitor de s#n#tate.
! Îmi controlez s#n#tatea !i starea de bine.
! Sunt s#n#tos (s#n#toas#) din toate punctele de vedere ale fiin"ei mele.
! Nimic nu e atât de bun ca emo"iile s#n#toase !i pozitive.
! Atrag numai lucruri minunate în via"a mea, clip# de clip#.




16


III. O scurt! incursiune în medicina cuantic!
Medicina este o art#, arta vindec#rii.
Fizica cuantic# are la baz# principii de mii de ani care apar"in medicinei
tradi"ionale chineze, ayurvedice, tibetane, aztece, maya!e. Toate aceste popoare au
studiat omul holistic, au tratat fiin"a uman# ca o entitate complex#.


1. Medicina tradi$ional! chinez! este medicin! cuantic!.
Având o vechime de câteva milenii, medicina chinez# antic# a
evoluat foarte mult, dar !i-a p#strat esen"a, dat# de filozofia taoist# !i confucianist#.
Boala apare datorit# deterior#rii echilibrului dintre cele dou# principii fundamentale
yin !i yang.
Cam prin secolul al XII-lea î.Hr. se realizeaz# diviziunea dintre clasa
sacerdotal# !i cea a medicilor, primii ocupându-se de aspectele supranaturale ale
bolilor, iar medicii de aspectele comune.
Medicii chinezi erau excelen"i observatori clinici; pacien"ii erau supu!i la
examene medicale am#nun"ite (examinarea limbii, a fe"ei, diagnostic dup# puls, etc.).
Anatomia era punctul slab deoarece, conform înv#"#turilor lui Confucius, corpul
omenesc era sacru, iar cercet#rile anatomice erau interzise.
În ceea ce prive!te terapeutica, chinezii cuno!teau destul de bine plantele
medicinale, dar utilizau !i extracte din "esuturi sau organe animale !i substan"e
minerale (compu!i chimici).
În medicina chinez#, omul este tratat ca o entitate complex#, holistic.
Conform acesteia, între diferitele organe interne, organele de sim" !i celelalte
"esuturi ale corpului - cum ar fi pielea, mu!chii !i oasele - exist# rela"ii de schimb.
Fiecare organ !i fiecare grup de organe sunt r#spunz#toare de o anumit# func"ie.
Inima !i vasele de sânge asigur# func"ionarea sistemului circulator, ficatul !i rinichii
r#spund de metabolism, iar stomacul !i intestinele de digestie. Îndeplinindu-!i fiecare
func"ia care îi revine, organele se sus"in reciproc.
Datorit# acestor raporturi reciproce între organele corpului, care se realizeaz#
prin intermediul sângelui !i al meridianelor energetice (energia chi sau qi), în corpul
omenesc exist# un echilibru între stimularea !i inhibarea fiec#rei func"ii (de exemplu
între fluxurile de energie din corp).
Medicina tradi"ional# chinez# consider# c# exist# o leg#tur# între cosmos !i
oameni. Organismul uman e un microcosmos, o imagine în miniatur# a
macrocosmosului – Universul. Corpul uman cuprinde 4 microcosmosuri identice cu
structura general#: ochiul, urechea, palma mâinii !i talpa piciorului ( zone
reflexogene, folosite pentru tratamente ale întregului organism). Cele 5 elemente
17

fizice din natur# – p#mânt, metal, ap#, lemn, foc - reprezint# forme ale energiei chi,
care se transform# în timp !i spa"iu.








Principiile medicinei chineze:
Principiul „mam#-fiu” – Orice element anterior/precedent „mam#” înt#re!te/
consolideaz# elementul urm#tor/ulterior „fiu” !i orice element „fiu”
calmeaz#/sedeaz# elementul „mam#” anterior. De exemplu, înt#rind ficatul rezult#
înt#rirea inimii, dar calmând ficatul rezult# sedarea rinichiului.
Principiul „bunic-nepot” - Orice element „bunic” calmeaz#, distruge sau
controleaz# elementul „nepot”. De exemplu, înt#rind splina rezult# c# sed#m
rinichiul, dar sedând splina consolid#m rinichiul.
Principiul „yin-yang” - Dac# un organ din fiecare pereche devine mai puternic,
cel#lalt devine mai slab !i viceversa. Exist# organe pline (parenchimatoase) -yin !i
organe goale (globuloase) -yang.

Caracteristici Yang:
! Yang reprezint# aspectul transcendent activ al energiei chi
! reprezint# partea masculin# (spermatozoidul)
! unda cuantic#
! cald, fierbinte, Soare, lumin#, iubire
! este expansiv, nonlocal, creatic, ceresc,activitate, mi!care, pozitiv
! organe de transfer, goale (globuloase): vezica biliar#, intestin sub"ire,
stomac, intestin gros, vezica urinar#
!"#$%#&"
%()*&+$,
!"&-.
/#0-12,
/34&".
54.-6"&,
!"#$%#&"
7+0%
8&"&29&,
:$;&21
(+&"1+.
<&21#,
:$;&21
)&4&1+.
FOC
P'MÂNT
METAL AP'
LEMN
18

! mi!care centripet#, semnal de intrare, linia ro!ie, pol magnetic sud (S) –
informa"ii specifice pentru dispozitivul medical de biorezonan"# Metatron
! alimenta"ia acid#
! deficit yang = sensibilitate la r#ceal#, obezitate, exces de flegm#
! exces yang = febr#

Caracteristici Yin:
! Yin reprezint# aspectul pasiv al energiei chi
! reprezint# partea feminin# (ovulul)
! particula
! rece, Luna, întuneric, recuno!tint#
! este limitat, localizat, condi"ionat, p#mântesc, existen"#, calm, negativ
! organe de depozitare, pline (parenchimatoase): ficat, inima !i vasele de
sânge, splin# !i pancreas, pl#mân, rinichi
! mi!care centrifug#, semnal de ie!ire, linia albastr#, pol magnetic nord (N) -
informa"ii specifice pentru dispozitivul medical de biorezonan"# Metatron
! alimenta"ie alcalin#
! deficit yin = trup slab, exces de gaze, aciditate crescut#


Între organele corpului nostru exist# rela"ii de generare (lemnul hr#ne!te focul)
!i de control (apa stinge focul).
Apa hr#ne!te lemnul/ Rinichii hr#nesc ficatul – esen"#
Lemnul hr#ne!te focul / Ficatul hr#ne!te inima – sânge
Focul hr#ne!te p#mântul / Inima hr#ne!te splina – c#ldura sângelui
P#mântul hr#ne!te metalul / Splina hr#ne!te pl#mânii – esen"a hranei
Metalul genereaz# apa / Pl#mânii hr#nesc rinichii – ap#
Potrivit acestor concep"ii, procesele care se produc în organismul uman !i se
manifest# adesea prin boli sunt în strâns# leg#tur# cu modific#rile celor 5 elemente
din natur#. Diferitele schimb#ri ale mediului înconjur#tor pot influen"a organismul
uman.
Energia vital# chi are rolul de a ne proteja de influen"ele patogene. Dac# acest
chi este suficient de puternic, o persoan# poate fi expus# unor condi"ii foarte grele de
mediu f#r# ca acestea s# aib# un impact semnificativ negativ asupra s#n#t#"ii acesteia,
iar dac# este mai slab, persoana poate fi afectat# de agen"ii patogeni. Atunci când
r#cesc sau sunt gripa"i, chinezii obi!nuiesc s# spun# c# vântul a invadat corpul, acesta
fiind înso"it de frig, c#ldur# sau umezeal#. Dac# vântul a fost înso"it de c#ldur#, ei
cred c# apar !i simptome legate de aceasta, cum ar fi febr#, transpira"ie, gât ro!u !i
iritat, puls rapid. În schimb, dac# acesta a fost înso"it de frig, apar alte simptome:
frisoane, sensibilitate la frig, lipsa transpira"iei sau a setei.
Oamenii care au dezechilibre ce reflect# energiile mediului înconjur#tor au
adesea simptome care se înr#ut#"esc atunci când vremea este similar# cu dezechilibrul
lor intern. Persoanele cu o temperatur# ridicat# (din cauze externe sau interne) au
simptome care se înr#ut#"esc la vreme cald# !i se amelioreaz# atunci când e frig.
19

De asemenea, exist# persoane care par a fi capabile s# prezic# vremea doar
dup# cum î!i simt articula"iile, acest lucru putând fi explicabil prin faptul c# artrita se
înr#ut#"e!te atunci când umiditatea cre!te (fapt care adesea presupune o schimbare a
vremii frumoase într-una cu umezeal#).
Chinezii consider# c# inclusiv bolile determinate de factori interni, cum ar fi
cei emo"ionali, au simptome care imit# energiile mediului înconjur#tor - spre
exemplu tremurul, care imit# vântul.
Medicina tradi"ional# chinez# asigur# un rol important !i factorilor interni, cum
ar fi emo"iile. Un bun control emo"ional contribuie la men"inerea echilibrului fiin"ei
umane. Fiecare emo"ie corespunde unui anumit organ, de exemplu: grija
(îngrijorarea) e apanajul splinei !i sistemului imunitar, furia are un tropism pentru
ficat – uzina principal# a organismului, frica (teama excesiv#) se reflect# în zona
rinichilor, triste"ea afecteaz# în timp inima iar anxietatea se simte mai acut la nivelul
pl#mânilor.
Orice emo"ie negativ# sau pozitiv# are un efect asupra st#rii noastre de
s#n#tate. Medicul care se ocup# cu tratarea corpului uman trebuie s# fie mai întâi un
filozof. Bolile sunt în mare parte rezultatul emo"iilor negative. Dac# pute"i !terge
cauza unor astfel de sentimente, ave"i capacitatea înn#scut# de a v# reveni dintr-o
boal#.
Rezolvarea conflictului emo"ional care a putut declan!a o boal# este dup#
medicul german R. Hamer primul pas spre vindecare. Conform teoriei acestuia boala
reprezint# un program biologic cu sens menit s# ajute la supravie"uirea omului pân#
la rezolvarea conflictului !i îndep#rtarea cauzei care a provocat-o.
Conform budismului omul se na!te cu 108 dorin"e lume!ti (de exemplu:
dezordine, ata!ament, gelozie, vanitate, etc.). Iar cele 108 dorin"e corespund la 108
elemente din natur# (108 atomi descri!i de Mendeleev). Cu siguran"# se !tie de 90
elemente. Vibra"iile negative pe care le emitem prin gânduri, emo"ii corespund
vibra"iilor emise de diverse elemente din natur#. Metalele intr# în rezonan"# cu
emo"iile !i st#rile omului. Astfel vibra"ia emis# de iritare corespunde mercurului,
furia – plumb, triste"e !i sup#rare – aluminiu, nesiguran"# – cadmiu, disperare !i
dezn#dejde – fier, stres !i încordare – zinc. Acestea sunt câteva exemple cum fiin"a
uman# interac"ioneaz# cu natura !i cum tot natura îi ofer# toate informa"iile necesare
men"inerii echilibrului interior.


2. Medicina ayurvedic! este medicin! cuantic!.
Ayurveda sau medicina ayurvedic# reprezint# sistemul de cuno!tin"e medicale
indiene care provine din textele sacre ale Vedelor (c. 3900 î.Hr.- c. 1500 î.Hr.) !i ale
c#rui principii sunt valorificate în ceea ce ast#zi numim terapii alternative sau
complementare.
Exist# patru Vede: Rig-veda, Sama-Veda, Yajur-Veda !i Atharva-Veda.
Ayurveda deriv# din a patra, Atharva-Veda, subordonat# celorlalte trei.
Ini"ial, principiile de vindecare expuse în Atharva-Veda se bazau pe valen"a
t#m#duitoare a sunetului sau cuvântului, nefiind men"ionate medicamentele.
20

Ayurveda este practic cel mai vechi sistem de medicin# din lume, documentat
istoric (peste 6000 ani). Ayurveda clasic# s-a dezvoltat !i practicat tradi"ional pe
teritoriul Indiei. Budismul a preluat Ayurveda !i a dus-o în Tibet !i în alte "#ri-
precum Thailanda, Birmania, dezvoltând !i aducând anumite specificuri locale.
Medicina tibetan#, fundamentat# în secolele IV-VI asociaz# no"iunile de ayurveda cu
viziunea medicinei chineze în leg#tur# cu cele 5 elemente !i teoria circula"iei energiei
prin meridiane.
Unul din medicii pasionati !i practican"i de medicin# ayurvedic# este dr.
Deepak Chopra. Potrivit studiilor sale, diferite forme, dimensiuni, personalit#"i !i
caracteristici fiziologice definesc individualitatea biochimic#, iar Ayurveda a
organizat aceste informa"ii într-un sistem al tipurilor corporale psiho-fiziologice. De
fiecare dat# când are loc un eveniment mental, exist# un eveniment în trup care-i
corespunde. În acel punct de întâlnire în care un gând devine o ac"iune fizic#,
Ayurveda define!te trei agen"i dominan"i.
Ace!ti agen"i poart# denumirea de doshe !i reprezint# principii ale fizicii
cuantice a sistemului minte-trup, principii care guverneaz# fluxul inteligen"ei în
organism. Tipul t#u de trup, ale c#rui caracteristici le-ai mo!tenit la na!tere, este cel
mai firesc ghid al modului în care ar trebui s# m#nânci, s# faci exerci"ii fizice !i s# iei
decizii în oricare dintre aspectele vie"ii tale.
Cele trei doshe care influen"eaz# tipul de corp conform principiilor ayurvedice
sunt Vata, Pitta !i Kapha. De!i ele controleaz# toate combina"iile infinite ale
proceselor care alc#tuiesc individualitatea uman#, fiecare dosh# este legat# de un
anumit element existent în natur#. Doshele sunt prezente oriunde - în clim# !i mediul
înconjur#tor, în plante !i animale !i în special,în alimente. Chiar !i perioadele zilei
sau anotimpurile anului au propriile lor doshe. Aceste trei elemente te rela"ioneaz# pe
tine, ca individ, cu întreaga organizare a universului.
Fiecare dintre cele trei doshe are o func"ie fundamental#, bine definit#:
• Vata, care este în rela"ie cu aerul, guverneaz# toate mi!c#rile din corp: mi!carea
corzilor vocale atunci când vorbe!ti, mi!carea mâinilor !i a picioarelor, circula"ia
sângelui. Când este echilibrat#, Vata men"ine energia, mi!carea !i respira"ia. Dac#
exist# vreun dezechilibru, Vata poate provoca deshidratare, gaze în exces, senza"ia
de frig în tot corpul !i instabilitate emo"ional# (depresie).
• Pitta, aflat# în rela"ie cu focul, controleaz# metabolismul !i digestia. Dac# este
echilibrat#, Pitta regleaz# foamea, setea, senza"ia de c#ldur# în corp !i nivelul
inteligen"ei. Îns# o Pitta dezechilibrat# poate provoca sentimente de frustrare, furie
!i o senza"ie de foame cople!itoare (ulcere, aciditate crescut#).
• Kapha, care este în rela"ie cu apa !i p#mântul, guverneaz# structura trupului pân#
la nivelul celulelor. Kapha asigur# for"a !i forma fizic# a oaselor, a mu!chilor !i a
tendoanelor. Când se produce un dezechilibru, Kapha poate provoca boli
congestive, cum ar fi r#ceala, gripa !i este principalul responsabil pentru
supraponderalitate.
21

De!i trupul t#u exprim# o domina"ie a uneia dintre cele trei doshe sau poate o
combina"ie a lor, fiecare celul# din corp trebuie s# con"in# toate cele trei doshe pentru
a supravie"ui. Ai nevoie de Vata (mi!care) pentru a respira, pentru ca sângele s#
circule, pentru ca hrana s# traverseze tubul digestiv !i pentru a transmite impulsuri
nervoase între creier !i restul trupului.
Pitta (metabolismul) este necesar pentru a prelucra hrana, aerul !i apa din
întregul sistem !i pentru a permite o func"ionare intelectual# corespunz#toare.
Kapha (structura) î"i trebuie pentru a men"ine celulele la un loc !i pentru a
forma "esuturi de leg#tur#. Adesea, dou# doshe se combin# !i domin# constitu"ia
fiziologic# a unui individ, iar uneori pot fi întâlnite toate cele trei doshe, în propor"ii
egale, într-un singur sistem.


3. Acupunctura este medicin! cuantic!.
Termenul de acupunctur# provine din
cuvintele latine!ti acus (ac) !i pungere (a în"epa).
Anumite puncte ale pielii sunt influen"ate prin
în"ep#turi de ac. Scopul este înl#turarea diferitelor
boli !i tulbur#ri ale organelor corpului uman, altfel
spus, o mai bun# func"ionare a acestora.
Acupunctura !i presopunctura sunt metode ce
provin din China !i au devenit destul de cunoscute
!i în Europa. În China, practica acupuncturii
dateaz# din secolul 2 î.Hr. România se bucur# de
tradi"ie în acest domeniu.
Metoda se bazeaz# pe teoria meridianelor
energetice. Dac#, pe traiectul acestora se ac"ioneaz# cu un stimul (prin în"epare sau
presiune) se poate diminua durerea sau se poate produce o ameliorare a func"iei
organului lezat.
Sistemul meridianelor din acupunctur# e organizat ca o discret# re"ea de canale
microscopice, care fac leg#tura între corpul fizic !i cel eteric. Meridianele sunt c#ile
conduc#toare energetice prin care se propag# energia vital#. Aceast# energie chi
alimenteaz# organele !i "esuturile. Circula"ia normal# a energiei permite
mecanismelor naturale de ap#rare s# men"in# corpul s#n#tos. Dac# îns# acest flux
normal al energiei este perturbat, zonele, "esuturile sau organele guvernate de
meridianele afectate devin sl#bite !i predispuse îmboln#virilor.
În concluzie, aceast# metod# de diagnostic !i tratament identific# blocajele din
sistemul energetic !i le dizolv# prin stimularea unor puncte biologic active care au
leg#tur# cu meridianul blocat.
Termenul de presopunctur# provine tot din limba latin# !i const# în masarea &i
presarea unor puncte ale tegumentului cu activitate biologic# deosebit#.
22

Presopunctura are la baz# acelea!i principii energetice !i fiziologice ca !i
acupunctura. Ca !i tratament, presopunctura are urm#toarele avantaje: efect
profilactic sau de scurtate a evolu"iei unei boli, un mod de aplicare simplu !i f#r#
riscuri pentru s#n#tate, lipsa unor efecte secundare chiar !i în utilizarea pe termen
lung, indica"ii de tratament clare în care punctele sunt bine definite.


4. Homeopatia este medicin! vibra$ional!, cuantic!.
Homeopatia este una din disciplinele medicale
holistice care s-a preocupat de modific#rile aduse totodat# corpului !i min"ii, în
încercarea de a afla un tratament potrivit. Termenul de homeopatie vine din limba
greac# - homeos  = similar, identic !i pathos = boal#, suferin"#. Esen"a homeopatiei
este principiul similitudinii. Similitudinea const# în faptul c# totalitatea simptomelor
!i semnelor de boal# prezente la un pacient pot fi vindecate de o substan"# capabil# s#
produc# simptome similare unei persoane s#n#toase.
În homeopatie , un remediu este ales pentru capacitatea sa de a stimula !i
reechilibra corpul fizic prin furnizarea unei frecven"e necesare de energie subtil#.
Descoperirea !i dezvoltarea medicinei homeopatice este atribuit# lui Samuel
Hahnemann (1755-1843), un medic german cu viziune. Remediul homeopat este un
remediu vibrator ales pentru capacitatea sa de a reproduce simptomele unei persoane
bolnave la o persoan# s#n#toas#. Mai simplist spus, cui pe cui scoate.

5. Diagnosticul dup! limb!
În medicina complementar#, diagnosticul dup# limb# este folosit frecvent
pentru a identifica anumite boli. Medicina complementar# a fost folosit# de secole
pentru a ajuta la tratarea problemelor de s#n#tate fizic# !i mental# printr-o serie de
tehnici diferite de medicina clasic#, una dintre acestea fiind legat# de observarea
limbii.
În medicina tradi"ional# chinez# se crede c# forma limbii, structura !i culoarea
au leg#tur# cu organele, circula"ia, hidratarea !i tipurile de boli.
Concret, în medicina chinez# anumite indicii legate de limb# reprezint# diverse
23

simptome !i afec"iuni, astfel: o limb# palid# reflect# r#celi frecvente, probleme ale
articula"iilor !i rinichilor; o limb# ro!ie - durere, inflama"ie, colon iritabil, alergii;
limba foarte ro!ie - stadiu avansat de febr#; limba purpurie – circula"ie slab#, sindrom
premenstrual, oboseal#; limba f#r# vlag#, moale - digestie deficitar#, membre
dureroase; vârful limbii ro!u - stres, probleme de circula"ie; limba cu cr#p#turi -
deshidratare, epuizare, febr#; limba "spinoas#" – inflama"ie a ficatului, deficien"# de
vitamina B.
De asemenea, !i aspectele legate de înveli!ul limbii (depuneri) pot oferi indicii
despre starea general# de s#n#tate. Spre exemplu, unii oameni pot observa un strat
albicios pe limb# atunci când sunt bolnavi.
Alte exemple în acest sens sunt: înveli! alb, gros - digestie lent#; înveli! alb
lipicios - exces de mucozit#"i; înveli! g#lbui gros - probleme digestive,constipa"ie;
înveli! g#lbui sub"ire - probleme la pl#mâni. În plus, depunerile de culoare gri sau
chiar negru pe suprafa"a limbii ar trebui s# te trimit# de urgen"# la un medic.
Pe lâng# observarea clinic# a limbii, chinezii mai foloseau în practica lor de
diagnosticare !i examinarea faciesului !i a pulsului. Aceste examin#ri clinice serveau
medicului în stabilirea unui diagnostic corect !i în administrarea a diferite tratamente
naturale.


Rinichi, vezica urinar#, intestine

Ficat/vezica biliar# Splin# Ficat/vezic# biliar#
Stomac
Pl#mîni
Inim#


24



6. Iridodiagnostic

Iridodiagnosticul reprezint# o alt# metod# de observa"ie clinic# a unor tulbur#ri
sau leziuni prin examenul irisului. Aceast# metod# de observare direct# a irisului, la
fel ca !i diagnosticul dup# limb#, permite evaluarea st#rii de s#n#tate a unui individ
sau detectarea anumitor tulbur#ri func"ionale din organism.
Ochiul numit !i oglinda sufletului a fost studiat înc# din antichitate. S-a
descoperit c# fiecare organ al corpului nostru are o reprezentare precis# la nivelul
irisului. Orice modificare a st#rii noastre de s#n#tate va apare reflex !i la nivelul
irisului. Retina, stratul sub"ire de celule specializate de la nivelul globului ocular
transform# lumina în semnal nervos care e transmis la creier prin nervul optic.
Lumina intr# în ochi, dar vibra"iile electromagnetice trec prin nervul optic spre creier
(la fel sunetul sau senza"iile tactile – atingerea). Speciali!tii în fizic# cuantic# au
descoperit c# aceste structuri anatomice cu cel mai înalt nivel de organizare – retina,
nervul optic !i cortexul cerebral – rezoneaz# la frecven"a de 8, 2 Hz. Astfel ochiul
reprezint# o interfa"# între subcon!tient !i con!tient, iar toat# informa"ia din interior se
va reg#si la nivelul irisului.






8.Ritmul cotidian al organelor(cronobiologia)

Organismul nostru func"ioneaz# dup# un program foarte bine stabilit. În orice
moment interac"ion#m cu mediul înconjur#tor, în timp !i spa"iu, schimbând informa"ii
variate. Un mecanism important al corpului este bioritmul cotidian al organelor
interne. Despre bioritmul corpului uman s-a scris destul de mult, dar despre cel al
organelor interne, mult mai pu%in. Johanna Paungger &i Thomas Poppe, în cartea “Pe
25

propria putere”(„Aus eigener kraft”), fac o descriere am#nun%it# a ritmului func%iilor
organelor noastre interne. Autorii afirm# c# fiecare dintre organele corpului are o
activitate maxim# de 2 ore pe zi, dup# cum urmeaz#:
- vezica biliar# (23:00-1:00)
- ficatul (1:00-3:00)
- pl#mânii (3:00-5:00)
- intestinul gros (5:00-7:00)
- stomacul (7:00-9:00)
- splina &i pancreasul (9:00-11:00)
- inima (11:00-13:00)
- intestinul sub%ire (13:00-15:00)
- vezica urinar# (15:00-17:00)
- rinichii (17:00-19:00)
- circula%ia sangvin# (19:00-21:00)
Cunoscând !i respectând acest program al organelor interne, putem s# ne
men"inem în parametri ideali starea de s#n#tate !i totodat# s# intervenim eficient în
caz de dezechilibre.




26



IV. Biorezonan$a

Toate aceste informa"ii legate de medicina cuantic# au preg#tit terenul pentru
acest capitol dedicat noii tehnologii de diagnostic !i tratament numit# biorezonan"#.
Biorezonan"a este o metod# a medicinei cuantice, neinvaziv#, nedureroas#,
folosit# pentru a examina starea de s#n#tate a diferitelor organe, "esuturi, celule.
Biorezonan"a este o metod# modern# de diagnostic !i tratament energetic , bazat# pe
cele mai noi descoperiri ale fizicii cuantice.
Organismele vii sunt sisteme deschise, active, aflate într-un schimb continuu de
materie, energie !i informa"ie cu mediul înconjur#tor. Fiind sisteme deschise, acestea
interac"ioneaz# cu exteriorul prin câmpuri !i radia"ii electromagnetice.
Metoda de analiz# nonlinear# (metoda NLS) este o metod# !tiin"ific# utilizat#
în ultimii ani care începe s# câ!tige popularitate în domeniul medicinei.
Dar ce înseamn# nonlinear? Dac# fizica newtonian# este linear#, atunci fizica
cuantic# prive!te procesele din perspectiv# nonlinear#, holistic#. Nonlinear înseamn#
simultaneitate de procese care se întrep#trund în timp !i spa"iu. Un sistem nonlinear
este un sistem care nu satisface principiul superpozi"iei. Cele mai multe sisteme fizice
sunt în mod inerent nonlineare în natur# (exemplu de sistem nonlinear – vremea).
Fundamentele fizicii moderne sunt teoria cuantumului entropic !i teoria
relativit#"ii. Binecunoscuta teorie a relativit#"ii E=mc( (energia egal cu masa ori
viteza luminii la p#trat) a demonstrat c# masa nu este în rela"ie cu substan"a, ci este de
fapt o form# de energie conectat# la activitatea biologic# !i procesul în dinamic#. O
alt# abordare a acestei formule ar fi c# energia este de fapt num#rul de persoane care
se concentreaz# con!tient. Astfel se poate explica fenomenul de vindecare la distan"#
care lucreaz# în planul fizicii cuantice sau puterea rug#ciunii.
Teoria cuantumului entropic este o parte esen"ial# a teoriei informa"ionale
dezvoltat# în anii '80 de Theodore Van Hoven (1922-1995). Th.Van Hoven consider#
informa"ia o categorie material# care ne arat# nivelul de organizare a structurii interne
a unui obiect !i e corelat# cu caracteristicile de baz# (energia !i masa obiectului).
Câmpul cuantic entropic reprezint# un cvasicâmp generat prin producerea deform#rii
spa"iotemporale.
Aceast# teorie logic# a cuantumului entropic prezint# 2 postulate:
1.Informa"ia este o categorie material#, la fel ca energia !i masa unui sistem.
2.Datorit# faptului c# informa"ia este materie, aceasta urmeaz# legea
conserv#rii. Informa"ia nu poate s# dispar# f#r# urm# sau s# apar# de nic#ieri.
Cantitatea total# de informa"ie dintr-un sistem închis (un sistem care nu schimb#
mas#, energie !i informa"ie cu mediul exterior) – are o valoare constant#.
Van Hoven a devenit interdisciplinar, legând mecanica lui Newton, Einstein !i
Planck, electrodinamica lui Maxwell !i termodinamica cu caracteristicile
fundamentale cuantum- entropice ale vacuumului (vidului).
No"iunea de cuant# a fost folosit# pentru prima dat# de fizicianul Max Planck
în sens de cantitate discret#. Etimologic cuvântul cuant# provine din limba latin# !i
înseamn# cantitate. Exemplu de cantitate discret# este fotonul care reprezint# o
27

cuant# de lumin#, sau 1 ban/1 cent reprezint# o sum# discret# de bani/cen"i (nu exist#
jum#tate de ban sau de cent).
Obiectele cuantice sunt unde de posibilitate. O und# cuantic# nu se propag# în
timp !i spa"iu, ci în domeniul posibilit#"ii, domeniu pe care Heisenberg l-a numit
poten"#. W. Heisenberg este un fizician german, care în 1932 a primit premiul Nobel
pentru fizic#. El este unul din fondatorii fizicii cuantice - autorul principiului
incertitudinii. Conform acestui pricipiu, cu cât încerci s# m#sori ceva cu mai mult#
precizie, al"i parametri ai acelui ceva dispar; de fapt tu niciodat# nu vei putea
determina nimic.
Când am auzit pentru prima dat# despre aceste no"iuni de fizic# cuantic# am
fost foarte intrigat#. )tiam de fizica pe care o înv#"asem în !coal#, dar aceste teorii
erau noi pentru mine. Lucrând cu dispozitivul de biorezonan"# Metatron !i încercând
s#-i în"eleg cât mai bine principiile de func"ionare, am ajuns s# studiez aceste
no"iuni de fizic# cuantic#. E un întreg univers al fizicii care st# la baza construc"iei
acestui dispozitiv medical numit Metatron.
Din perspectiv# metafizic#, Metatron este un martor al gândurilor noastre,
datorit# c#ruia noi con!tientiz#m puterea iubirii !i sensul existen"ei noastre. Metatron
a fost singurul înger al sferelor celeste care a cunoscut condi"ia uman#, este un ghid
care ne conduce !i sus"ine în orice moment al vie"ii. $inând cont de etimologia !i
sensurile acestui cuvânt, nu întâmpl#tor oamenii de !tiin"# de la Institutul de
Psihofizic# Practic# din Omsk au denumit dispozitivul cuantic nonlinear Metatron.
Dispozitivul Metatron reprezint# leg#tura noastr# obiectiv#, fizic#, !tiin"ific#
dintre universul cuantic !i lumea real#, este o punte între subcon!tient !i con!tient.
C#l#toria pe t#râmul fizicii cuantice începe cu descrierea principalelor no"iuni
descoperite de-alungul timpului de oameni de !tiin"# pasiona"i !i geniali. O prim#
întrebare care a ap#rut a fost care este compozi%ia stelelor îndep#rtate. De exemplu,
&ti%i cum sunt determinate elementele chimice din compozi%ia Soarelui?
Una din principalele tehnici folosite este analiza spectral#. Aceast# tehnic# î!i
are începuturile prin 1750 când oamenii de &tiin%# au început s# studieze
comportamentul diferitelor substan%e în foc &i descompunerea luminii rezultate prin
folosirea unei prisme. Astfel s-a descoperit c# gazele fierbin%i degajate prin arderea
materialelor emit lumin# de diferite culori, adic# au asociat un anumit spectru.
Spectrul vizibil este reprezentat de radia%iile luminoase cuprinse în intervalul 400 ÷
750 nm ob%inute în urma desc#rc#rilor electrice în gaze sau ca urmare a radia%iei
termice a corpurilor incandescente. Ochiul omenesc este sensibil la aceast# radia%ie,
sensibilitatea maxim# fiind situat# în jur de 589 nm (pu"in peste jum#tatea
intervalului). Aceast# lungime de und# corespunde radia%iei galbene. De exemplu,
sarea gem# genereaz# un spectru de lumin# galben str#lucitor (sarea e foarte
important# în conducerea energiei în organism, ajut# la transportul substan"elor
nutritive spre celule, contribuie la echilibrul fluidelor în organism).
Mai mult, s-a observat c# nu toate culorile curcubeului (ROGVAIV) ap#reau în
acest spectru, existând zone întunecate în cadrul acestuia. Exist# chiar materiale care
emit doar câteva nuan%e din întregul spectru vizibil. Mult mai târziu, în 1820, s-
stabilit clar c# studierea acestui spectru de emisie reprezenta o modalitate foarte bun#
28

de a detecta &i identifica mici cantit#%i dintr-un element aflat în compozi%ia unei
pulberi înc#lzite la o flac#r#.
Studiile luminii solare au dus la descoperirea unui spectru cu mici "goluri"
vizibile sub forma unor foarte sub%iri linii întunecate prezente printre culorile
curcubeului. Urm#toarele întreb#ri care au ap#rut se refereau la cauza existen"ei
liniilor spectrale specifice fiec#rei substan%e &i rela%ia dintre acestea &i compozi%ia
substan%elor.
Sfâr!itul secolului XIX a adus r#spunsuri dar !i noi semne de întrebare. Prin
studiile efectuate în domeniul spectrului continuu de radia"ii emis de diferite
substan"e solide înc#lzite s-a putut determina temperatura acestora.
Pe parcursul acestor experimente s-a observat &i c# anumite obiecte absorb
lumina extrem de eficient, fiind absorbante aproape ideale. Au fost numite corpuri
absolut negre deoarece absorbeau aproape toat# radia%ia electromagnetic# incident#
pe suprafa%a lor. Temperatura unui corp absolut negru determin# distribu%ia culorilor
sau lungimilor de und# ale luminii emise.
Un exemplu de corp negru este un cuptor în interiorul c#ruia radia%iile
electromagnetice (lumin# &i c#ldur#) exist# sub forma unor unde sta%ionare de culori
sau lungimi de und# variabile. Aceste unde vibreaz# asemenea corzilor unei chitare
fixate la ambele capete. La temperaturi sc#zute, undele din interiorul cuptorului se
situeaz# în domeniul infraro&u al spectrului, invizibile pentru ochiul uman. Pe m#sur#
ce temperatura cre&te, cuptorul se încinge &i începe s# radieze lumin# ro&ie, iar dac#
temperatura continu# s# creasc# culoarea dominant# devine portocaliu, apoi galben &i
mai târziu alb-alb#strui. Zona de intensitate maxim# a energiei radiate se deplaseaz#
spre lungimi de und# mai mici odat# cu cre&terea temperaturii.
Fenomenul de „catastrof#” ultraviolet# a reprezentat un moment cuantic
deosebit în domeniul fizicii. S-a observat c# pe m#sur# ce se înainteaz# în interiorul
zonei ultraviolete a spectrului, este emis# tot mai pu"in# lumin#. Aceste fenomen
aparent inexplicabil a fost studiat cu mare interes de unul din pionierii fizicii
cuantice. Max Planck este cel care a con!tientizat faptul c# energia putea fi emis# sau
absorbit# doar în valori discrete specifice fiec#rei culori în parte. El a introdus
no"iunea de cuant# (latin# –cantitate discret#) pentru a cuantifica energia (E=h*v unde
h=constanta lui Planck, v=frecven"a radia"iei).
Concluzia lui Planck despre emisia energiei în mod discret a fost folosit#
de Albert Einstein în 1905 pentru a explica un alt fenomen care nu respecta legile
fizicii clasice. S-a observat c# iluminarea unei pl#ci metalice putea fi înso%it# uneori
de eliberarea de electroni de pe suprafa%a respectiv#, numai c# lungimea de und# a
luminii folosite trebuia s# ating# o anume valoare înainte de a fi dislocat m#car un
electron. Acest fenomen este cunoscut sub denumirea de efect fotoelectric. În 1923,
fizicianul Arthur Compton a reconfirmat teoria lui Einstein cînd a explicat acest efect.
O aplicabilitate a zilelor noastre a efectului fotoelectric sunt panourile solare care
transform# lumina (fotonii) în curent electric (electroni).

29



Putem cre&te oricât cantitatea (intensitatea) de lumin# direc%ionat# spre placa
metalic#, dar dac# lumina nu are lungimea de und# (culoarea) corespunz#toare,
electronii r#mân în structura metalic#. Einstein a concluzionat c# lumina care atingea
suprafa%a metalic# exist# sub forma unor pachete discrete &i pân# un singur "pachet"
de lumin# nu avea suficient# energie pentru a disloca un electron, acesta din urm#
r#mânea captiv în structura metalic#. +i, a&a cum sugerase &i Planck, lungimea de
und# &i frecven%a asociate luminii folosite, sunt m#sura cantit#%ii de energie con%inut#
în fiecare pachet, sau cuant#, din aceast# lumin#.
A&a c# în timp ce cuantele de lumin# albastr# au suficient# energie pentru a
elibera un electron, cuantele de lumin# ro&ie nu puteau face acest lucru, oricât de
multe ar fi lovit placa metalic#.
Acest comportament sugereaz# ideea c# lumina este o particul# &i nu o und#,
numai c# exist# fenomene care indic# faptul c# lumina are un caracter ondulatoriu:
difrac%ia, refrac%ia, interferen%a luminii, etc. Deci lumina este !i particul# !i und#.
Aceste "pachete" sau cuante de lumin# extrem de mici au fost numite fotoni
(de la grecescul photos -care înseamn# tocmai lumin#).
Explicarea fenomenelor legate de atomi !i fotoni a început tot în primele
decenii ale secolului XIX. Neils Bohr propune primul model atomic func%ional al
atomului de hidrogen. În cadrul acestui model, electronul orbiteaz# în jurul nucleului
(mi!care orbital#) asemenea planetelor în jurul Soarelui.




Folosind ideea cuantific#rii energiei introdus# de Planck pentru explicarea
catastrofei ultraviolete, Bohr afirm# c# în mi&carea sa în interiorul atomului de
30

hidrogen electronul poate avea doar valori discrete ale momentului cinetic atunci
când orbiteaz# în jurul nucleului, adic# poate orbita doar la anumite distan%e de
acesta. În interiorul unui atom electronii emit radia%ie electromagnetic# doar atunci
când "sar" de pe o orbit# permis# pe o alta, iar energia radia%iei emise ne ofer#
informa%ii despre orbitele permise.


Spectrele de absorb"ie !i emisie ale hidrogenului

Datorit# concentr#rii !i intui"iei sale, N. Bohr a creat un model extraordinar al
atomului de hidrogen, care explic# detaliat spectrul atomic al acestui element.
Explicarea orbitelor electronice ale hidrogenului a fost posibil# datorit# abord#rii
concep"iei cuantice.
În 1924, Louis de Broglie avansa o idee simpl# !i curajoas# pentru în%elegerea
lumii atomilor, care de asemenea a reprezentat un adev#rat salt cuantic.
Din moment ce Einstein, Planck &i Compton stabiliser# clar faptul c# lumina
prezenta caracteristici duale, de corpuscul &i de und#, Louis de Broglie sugereaz# c#
&i materia (protoni, electroni, atomi, obiecte macroscopice) e posibil s# se comporte
uneori asemenea undelor.
Plecând de la imprecizia pozi%iei electronilor în cadrul orbitelor undelor
sta%ionare ale lui de Broglie, Werner Heisenberg introduce o idee extraordinar# pe
care o formuleaz# în felul urm#tor: “Pe m#sur# ce determin#m mai precis pozi%ia unui
electron, precizia de determinare a vitezei sale scade &i viceversa.” Aceasta este una
din formele celebrului principiu al incertitudinii.
+i de&i fraza anterioar# sun# destul de straniu, ea con%ine conceptul necesar
în%elegerii naturii duale, particul#-und#, a obiectelor din lumea cuantic#. Acest enun%
al lui Heisenberg a condus la în%elegerea faptului c# particulele subatomice pot
disp#rea pentru a reap#rea într-o alt# pozi%ie în spa%iu. +i pot face asta f#r# a exista în
spa%iul dintre cele dou# puncte. Extraordinar, nu-i a!a?
31

Când un electron este parte a unui atom, locurile de unde poate disp#rea &i cele
în care poate reap#rea sunt doar anumite zone din jurul nucleului. +i asta creeaz#
aparen%a unui "înveli&", a&a-zisul orbital electronic. Particulele elementare pot exista,
de asemeni, în mai mult de o loca%ie în acela&i timp, cu condi%ia ca timpul s# fie
extrem de scurt. Un electron poate c#l#tori dintr-un loc în altul parcurgând toate
drumurile posibile simultan. +i, înc# mai &ocant, aceste particule pot ap#rea
din nimic, pentru a exista pentru un timp foarte scurt &i a disp#rea, la fel, în neant.
Oamenii de &tiin%# le-au numit particule virtuale. De&i virtuale, ele genereaz#
efecte "foarte" reale. Toate aceste manifest#ri uimitoare fac ca descrierea particulelor
subatomice s# fie extrem de dificil# &i inexact#, dar existen%a îns#&i este inexact# la
aceast# scar# cuantic#.
Particula "oscileaz#" parc# încontinuu între dou# lumi, ap#rând &i disp#rând, iar
acele locuri în care valorile undei asociate sunt maxime sunt cele unde particula se
materializeaz# de cele mai multe ori, în timp ce loca%iile unde valorile undei asociate
sunt minime sunt cele pe care particula le evit#. Unda este o veritabil# hart# a
existen%ei particulei &i, pe m#sur# ce unda se modific#, particula se schimb# la rândul
ei. Aceste teorii explic# foarte bine modific#rile grafice prezente la generatorul
cuantic nonlinear Metatron (linia ro!ie – semnal de intrare !i linia albastr# – semnal
de ie!ire). Cele dou# linii nu pot fi interpretate !i nu au sens decât împreun#, la fel ca
!i particula !i unda asociat#.
Enun%ul lui Werner Heisenberg con%ine mai mult decât o simpl# analiz#
calitativ#, atunci când face referire la imposibilitatea cunoa&terii simultane a pozi%iei
&i vitezei (mai exact impulsului, dat de produsul dintre vitez# &i mas#) unei particule.
Germanul a scris &i o ecua%ie care descrie cantitativ rela%ia dintre cei doi indicatori.
Aceast# informa%ie ajut# la o mai u&oar# în%elegere a atomului de hidrogen, descris
extrem de detaliat cu ajutorul ecua%iei lui Schrödinger.
Erwin Schrödinger a dezvoltat o ecua%ie care s# descrie corect mi&carea &i
comportamentul "locuitorilor" lumii cuantice. Dac# Bohr &i de Broglie reu&iser# s#
descrie corect atomul de hidrogen, ecua%ia lui Schrödinger f#cea &i ea acest lucru.
Aceast# ecua"ie explic# nu numai comportamentul hidrogenului, dar descrie nici mai
mult nici mai pu%in decât atomii tuturor elementelor din Univers.
Mecanica cuantic# a lui Schrödinger explic# comportamentul tuturor
elementelor din Tabelul Periodic. Solu%ia acestei ecua%ii, numit# “func%ie de und#”,
descrie cu o acurate%e fantastic# lumea în care tr#im.
Atomul nu este întotdeauna în starea de energie minim#. A&a cum exist# mai
multe orbite permise în cadrul modelului atomic al lui Bohr, exist# &i alte niveluri
energetice în cadrul modelului cuantic al atomului de hidrogen. Aceste st#ri sunt
definite în principal prin intermediul num#rului cuantic “n” de care am vorbit mai
sus. +i pentru fiecare stare electronul posed# energii diferite care rezult# din forma
orbitalului electronic. Orbitalul poate avea form# simetric# (aceea!i în toate direc"iile)
sau combina"ii de forme (halter#, o sfer# în interiorul alteia, etc.).
Un electron aflat pe cel mai de jos nivel energetic într-un atom poate sa intre în
contact &i s# absoarb# energia unui foton, primind astfel energie suficient# pentru a
s#ri pe urm#torul nivel. Iar în cadrul procesului invers electronul revine pe nivelul
32

energetic anterior, proces înso%it de eliberarea unui foton. Culoarea fotonului depinde
de diferen%a de energie dintre cele dou# orbitaluri.
Astfel se explic# apari%ia liniilor spectrale asociate fiec#rui element chimic. Din
moment ce lumina alb# are în componen%# toate culorile spectrului, atunci când un
fascicul de lumin# alb# ac%ioneaz# asupra unei mostre dintr-un element chimic în
condi%ii corespunz#toare, atomii acestuia absorb to%i fotonii care le permit electronilor
lor s# efectueze salturi între orbitali.
Astfel c# spectrul de absorb%ie este dat de toate culorile din componen%a luminii
albe minus acelea care corespund diferen%elor de energie dintre orbitalii atomilor
acelui element chimic. +i când acei electroni revin în mod spontan pe nivelurile
energetice de baz#, apar liniile spectrale ale spectrului de emisie, linii
corespunz#toare diferen%elor energetice între orbitalii caracteristici acelui element.
Analiza a doi electroni al#tura"i dezv#luie aspecte diferite din perspectiva
abord#rii cuantice. În mod normal, când dou# lucruri sunt identice, le privim ca pe
ni&te entit#%i independente. Atâta vreme cât putem s# le monitoriz#m atent, le putem
trata în mod separat &i le putem identifica astfel: A &i B, ori X &i Y, sau 1 &i 2. De
unde apare diferen%a în cazul unui sistem cuantic format din 2 electroni, fie c# ace&tia
sunt parte a unui atom sau nu? Din moment ce ace&tia apar &i dispar în mod constant,
existând parc# la grani%a dintre 2 lumi, &i deoarece sunt absolut identici, este
imposibil ca unul dintre ei s# fie constant localizat.
Din aceast# cauz# trebuie s# folosim o func%ie de und# combinat# pentru a
descrie perechea format# din cei doi electroni, neputând folosi dou# func%ii de und#
independente. Aceast# nou# func%ie de und# asociat# celor dou# particule va avea
dou# p#r%i componente. Iar aceste dou# p#r%i fie se vor însuma una cu alta, fie se vor
sc#dea una din cealalt#. Fizicienii spun c# aceste opera%ii vor genera o func%ie de
und# fie simetric#, fie antisimetric#.
S-a constatat c# doar func%ia de und# antisimetric# poate fi aplicat# în cazul
electronilor. Este &i cazul quarcurilor, al protonilor &i al neutronilor. Dac# electronii
sunt în aceea&i stare, atunci aceste dou# unde vor fi una imaginea în oglind# a
celeilalte. Pe m#sur# ce valoarea uneia cre&te, valoarea celeilalte descre&te perfect
sincronizat cu cre&terea celei dintâi. Combinate ,aceste dou# unde se anuleaz#
reciproc. +i din moment ce unda este o hart# a pozi%iei electronilor, asta înseamn# c#
lipsa undei implic# lipsa electronilor! Rezult# de aici c# doi electroni nu pot exista în
aceea&i stare cuantic# deoarece asta ar face ca func%ia lor combinat# de und# s#
devin# nul#.
Componentele care concur# la "starea cuantic#" a unui electron într-un atom
sunt orbitalul pe care îl ocup# &i o alt# proprietate asociat# electronului numit# “spin”.
Putem face o paralel# între un titirez &i un electron pentru a în%elege ce este "spinul"
acestuia. Mi!carea de spin este mi!carea de rota"ie a electronului în jurul axei sale.
Un electron poate avea spin de dreapta !i spin de stânga. Astfel numai 2 electroni pot
ocupa acela&i orbital într-un atom, având obligatoriu valori diferite &i opuse ale
spinului. Ceilal%i electroni din structura atomului trebuie s# ocupe orbitalurile de
energii superioare. Aceast# regul# se nume&te “Principiul excluziunii” &i a fost
33

formulat# de c#tre fizicianul austriac Wolfgang Pauli. Dac# acest principiu nu ar fi
respectat, to%i electronii ar exista pe orbitalul cu cea mai mic# energie, atomii s-ar
comporta complet diferit &i, în consecin%#, Universul ar fi un loc cu totul diferit!
Proprietatea numit# “spin”este cuantificabil# !i din aceast# cauz#, particulele
fundamentale pot fi clasificate în dou# familii distincte. Enrico Fermi !i Satyendra
Bose sunt fizicienii care au dat nume celor dou# familii diferite de particule.
Particulele care au "spinul" egal cu 1/2, 3/2, 5/2 &.a.m.d. apar%in familiei
"fermionilor". Fizicianul italian Enrico Fermi împreun# cu Paul Dirac au dezvoltat o
metod# statistic# pentru a le descrie propriet#%ile. Se spune c# fermionii au spin semi-
întreg. Electronii, quarcurile, protonii &i neutronii fac cu to%ii parte din aceast#
familie.
Particulele fundamentale din cealalt# familie au valori ale "spinului" egale cu
0,1,2,3 etc. Se cheam#"bosoni", dup# numele lui Satyendra Bose care împreun#
cu Albert Einstein a dezvoltat o metod# statistic# pentru a descrie aceast# familie. Se
spune c# bosonii au spin întreg. Spre deosebire de fermioni, bosonii nu se supun
principiului excluziunii. Grupuri de foarte mul%i bosoni exist# pe cel mai sc#zut nivel
energetic disponibil. Fotonii, gluonii &i, teoretic, gravitonii, sunt parte a acestei
familii. Dac# bosonii ar fi respectat principiul excluziunii, multe din marile inven%ii
tehnologice moderne nu ar fi existat. Este &i cazul laserilor, al c#ror principiu de
func%ionare necesit# existen%a unui num#r imens de fotoni în aceea&i stare simultan.
Toate no"iunile noi despre dualitate, particule virtuale, excluziune &i
incertitudine apar"in domeniului cuantic. Tot în aceast# zon# sunt incluse fenomenul
de inseparabilitate cuantic# &i colapsul func%iei de und# asociat acestui fenomen.
Fenomenul de inseparabilitate cuantic# apare atunci când dou# sau mai multe
particule interac%ioneaz#, func%iile lor de und# se combin# de o asemenea manier# c#
anumite propriet#%i ale fiec#reia depind de ceea ce se petrece cu cealalt#. Dac#
ulterior particulele sunt separate cu aten%ie &i %inute izolat în loca%ii îndep#rtate, ele
continu# s# existe ca o pereche atâta vreme cât nu sunt deranjate, cu propriet#%ile
uneia depinzând de ale celeilalte.
Când asupra uneia dintre particule intervine un observator uman în vederea
m#sur#rii anumitor propriet#%i ale sale, func%ia de und# "se pr#bu&e&te" instantaneu.
Fizicienii numesc acest fenomen"colapsul func%iei de und#". Instantaneu, propriet#%ile
interdependente ale celeilalte particule iau &i ele valorile corespunz#toare. De
exemplu, putem construi un dispozitiv care s# emit# perechi de electroni cu valori ale
spinului opuse &i interdependente. Nici unul dintre electroni nu are o valoare fix# a
spinului, ambii oscilând între spin orientat în sus &i în jos. Dar func%iile lor de und#
depind cumva una de cealalt# astfel c# de fiecare dat# când se ac%ioneaz# asupra
unuia dintre electroni, acesta orientându-&i spinul - s# zicem - în sus,
atunci instantaneu spinul celuilalt electron se fixeaz# în starea opus# (în jos).
Acest colaps instantaneu are loc &i atunci când cei doi electroni sunt dispu&i
unul lâng# altul, dar &i dac# particulele se g#sesc la mii de kilometri distan%# una de
cealalt#.
De!i acest comportament este straniu, se întrev#d o mul%ime de aplica%ii ale
acestui fenomen în tehnologii moderne precum computerele cuantice, criptografia
34

cuantic# sau teleportarea cuantic#. Datorit# faptului c# o mul"ime de cercet#ri se
desf#!oar# în aceste domenii, mul%i oameni de &tiin%# nu au nici cea mai mic# îndoial#
cu privire la validitatea acestor observa%ii bizare.
Inseparabilitatea cuantic# a fost testat# de multe ori, ajungându-se chiar la
experimente în cadrul c#rora particulele au fost izolate la distan%e de peste 100 de
kilometri, ceea ce dovede&te c# fenomenul persist# chiar dac# distan%a între
particulele atât de misterios conectate cre&te.
Putem face o paralel# între, pe de o parte, conceptele de continuitate &i
discontinuitate (linear !i nonlinear) a&a cum reies acestea din perspectiva fizicii
clasice, respectiv cuantice &i, pe de alt# parte, ideile de analogic &i digital, atât de
utilizate în tehnologiile moderne. Astfel, continuu este echivalent cu analogic, iar
dac# vorbim de discontinuitate, ne referim la ceva digital.
Tendin%a actual# în tehnologiile audio, video &i de comunica%ii este „trecerea la
digital”. În locul unei palete continue de culori pentru dispozitivele video, ne limit#m
la un num#r finit de nuan%e. În locul unei imagini clasice, fotografiile de ast#zi sunt
împ#r%ite în pixeli.
+i aceasta seam#n# foarte mult cu felul în care Universul nostru func%ioneaz# la
scar# microscopic#. Întreg Universul "a trecut la digital" înainte cu 14 miliarde de ani
ca noi s# ne fi gândit la a&a ceva! Spa%iul, timpul, energia, momentul cinetic, toate
sunt digitale, discontinue, nonlineare. Doar anumite valori sunt permise, iar acest
caracter discontinuu este descris cu precizie de mecanica cuantic#.
Toate aceste no"iuni !i teorii de fizic# cuantic# poate par dificil de în"eles !i
abstracte la o prim# citire, dar valoarea lor teoretic# !i aplicabilitatea practic# sunt
revolu"ionare. F#r# aceste deduc"ii intuitive geniale ale unor oameni de !tiin"#
uimitori, progresul ar fi fost mult mai încetinit. Metoda de analiz# nonlinear# are la
baz# toate aceste no"iuni de fizic# cuantic# !i a g#sit aplicabilitate în domeniul
s#n#t#"ii.



V. Metoda de analiz! nonlinear! %i dispozitivele medicale Metatron

Istoric
Toate informa"iile de mecanic# !i fizic# cuantic# prezentate anterior stau la
baza cercet#rilor efectuate de savan"ii ru!i la începutul anilor '70, în domeniul
psihotronicii. Academicienii S.Nesterov , Akimov, Sipov sunt ini"iatorii studiilor
care au dus la descoperirea noii tehnologii medicale de analiz# nonlinear#.
Aceast# metod# cu un poten"ial mare de dezvoltare în viitor are peste 20 ani de
cercet#ri, dar în 2007 a primit toate certific#rile necesare utiliz#rii pe scar# mondial#.
Baza fizic# a acestei metode o reprezint# teoria cuantumului entropic al lui Th.
Van Hoven. Entropia reprezint# o m#rime fundamental# în teoria informa"iei, care
indic# cantitatea de informa"ie raportat# la un element al mesajului transmis sau mai
bine spus este o m#sur# care indic# gradul de organizare al unui sistem.
35

Dup# al doilea r#zboi mondial, Van Hoven a emigrat în S.U.A. unde !i-a
continuat activitatea. În Rusia anilor '70 academicianul S. Nesterov începe studiile de
psihotronic#. Perioada r#zboiului rece este legat# de crearea de metode pentru ap#rare
(domeniul militar), atât în U.R.S.S. cât !i în S.U.A. Multe laboratoare efectuau studii
psihofizice în domeniul influen"#rii activit#"ii creierului uman. Se credea c# se poate
influen"a creierul uman. Van Hoven !i Edward Krick lucrau în S.U.A. iar în U.R.S.S.
- Moscova Institutul de Psihofizic# era implicat în aceste studii.
A urmat privatizarea acestor institute. Svyatoslav Pavlovich Nesterov a plecat
în S.U.A. !i a continuat cercet#rile împreun# cu Edward Krick la Institutul de
Psihofizic# din Stanford.
Vladimir Nesterov – de profesie medic este nepotul lui S.P. Nesterov !i a
început cariera ca !i cadru didactic. A lucrat în laborator cu unchiul s#u în cadrul
Institutului de Psihofizic# Practic# din Omsk – Rusia. Datorit# activit#"ii unchiului
s#u, V. Nesterov a colaborat intens cu oamenii de !tiin"# din S.U.A.(Clinic Tech
Corporation).


Svyatoslav P. Nesterov Vladimir I. Nesterov


Oamenii de !tiin"# de la Institutul de Psihofizic# Practic# din Omsk au fost
primii care au reu!it producerea unui dispozitiv capabil s# se acordeze la frecven"ele
de baz#, în mod automat, f#r# interven%ia omului !i s# detecteze !i s# corecteze
defectele sau anumite patologii ale organelor !i celulelor din corpul uman. Acest
lucru s-a putut realiza prin combinarea diferitelor oscila"ii magnetice modulate
specific pe o matrice. Conceptul fundamental în dezvoltarea acestui dispozitiv a fost
ipoteza c# organismul uman posed# o matrice informa"ional# electromagnetic#
capabil# s# reac"ioneze la radia"ia extern#. Personalul Institutului a reu!it s# combine
diferitele tendin"e !i descoperiri ale medicinei pentru a crea un program activ de
control a homeostaziei interne a corpului uman. Cercet#torii au luat în calcul
homeopatia, acupunctura, studiile ayurvedice, teoria chakrelor, fitoterapia,
moraterapia, precum !i multe alte metode de tratament.
Studiile teoretice !i experimentale care au dus la descoperirea sistemului
Metatron – generator cuantic nonlinear, au fost ini"iate de oameni geniali !i pasiona"i
de !tiin"#: N. Tesla – un geniu în electronic# al secolului XIX, J. Lakhovsky –
36

cercet#tor francez de origine rus# care a studiat efectele frecven"elor radio asupra
plantelor !i animalelor, R.Rife – om de !tiin"# american care a întreprins cercet#ri în
domeniul efectelor frecven"elor electrice asupra biocâmpului uman, R.Voll – medic
german care în 1950 a dezvoltat un dispozitiv electronic de testare a punctelor
biologic active prin metoda electropunctural#.
Informa"ia este o categorie material#. Dac# aceasta este material#, atunci nu se
pierde nimic. Ce se întâmpl# cu aceast# informa"ie? Este vorba de un ciclu - de
captare (recep"ionare) !i de emitere a informa"iei. Orice obiect anorganic sau organic,
recep"ionând aceast# informa"ie î!i modific# structura interioar#. La fel obiectele
care emit/pierd informa"ie se transform#. Experimentele efectuate pe obiecte
anorganice (metale) au demonstrat apari"ia efectului de cre!tere a structurii metalului
sub ac"iunea câmpului de torsiune. În jurul unui obiect care se distruge se va forma
un câmp informa"ional denumit câmp torsionar sau iradiere terminal#.
Cum ac"ioneaz# câmpul torsionar asupra organismelor vii? Organismul uman
odat# cu alimenta"ia prime!te energia de care are nevoie dar !i informa"ie. Produsele
alimentare sunt complexe, de exemplu germenii de cereale/cerealele con"in o
informa"ie foarte important#. Aceast# informa"ie e capabil# s# se transforme în
organism în energie.
E=mc( energia se transform# în mas#
I=X*E informa"ia se transform# în energie
În antichitate se credea c# P#mântul este sus"inut de trei balene. Acestea
reprezint# de fapt cele trei nivele interdependente: masa, energia !i informa"ia.
Din punct de vedere fizic distrugerea unui obiect biologic se traduce prin
apari"ia unui zgomot de fond în jurul acelui obiect. Cu cât e mai mare nivelul de
distruc"ie al obiectului, cu atât mai mare e zgomotul de fond. Se poate m#sura nivelul
de distrugere al unui obiect biologic prin m#surarea zgomotului din jurul acestuia, iar
dup# spectru se poate determina ce organ sau tip de "esut se distruge.
Pierderea informa"iei unui obiect biologic se traduce prin sc#derea nivelului de
adaptare la mediu, dezvoltare de diverse patologii !i distrugerea obiectului respectiv.
Aceste teorii stau la baza func"ion#rii dispozitivului de analiz# nonlinear#
Metatron dezvoltat de Institutul de Psihofizic# Practic# din Omsk, Rusia. Acest
dispozitiv îmbin# arta cu tehnologia într-un mod genial, simplu !i atractiv.
Cercet#rile efectuate de oamenii de !tiin"# ru!i au ar#tat c# nivelul de
informa"ie al unui obiect anorganic este mai mic decât al unui organism viu. Orice
entitate vie e mult mai complex# decât un obiect f#cut de mâna omului. Urm#toarea
întrebare care s-a ivit a fost ce se întâmpl# cu organismele vii când se distrug, cu
informa"ia pe care o con"in?
Chinezii în urm# cu 3000 ani spuneau c# nimic nu se pierde, nimic nu se
distruge ci totul se transform#.
Conform teoriei lui Th.Van Hoven, informa"ia nu dispare ci se transform#,
r#mâne undeva în lumea noastr#. Astfel organismele biologice fizice prin distrugere
se descompun !i ajung hran# pentru alte organisme vii. Dar ce se întâmpl# cu corpul
mental, func"ia cerebral# sau mai bine spus gândirea? În ce se transform#?
37

În jurul unui obiect care se distruge se va forma un câmp informa"ional (sau
zgomot), se va înregistra o emisie fotonic# numit# de academicianul Akimov iradiere
terminal# sau câmp torsionar. Acest câmp torsionar cre!te capacit#"ile de func"ionare
ale oric#rui obiect anorganic sau organic.
Experimentele realizate asupra organismelor vii au demonstrat cre!terea
capacit#"ilor de func"ionare a diferitelor structuri biologice. La nivelul cortexului
cerebral s-a observat cre!terea flexibilit#"ii mentale cu dezvoltarea capacit#"ii
intuitive (cre!terea intui"iei).
Fiecare organ distrus emite un anumit câmp de torsiune. Dup# natura acestuia
se poate vedea structura organului distrus. Obiectele biologice cele mai complexe au
!i cele mai puternice câmpuri. Aceast# func"ie s-a utilizat !i în alte domenii, ca de
exemplu în studiul riscului de distrugere atomic# în spa"iu. A. Akimov !i S.Nesterov
au lucrat în S.U.A., împreun# cu N.A.S.A., la studiul comportamentului pl#cilor de
ceramic# de pe navetele spa"iale. S-a pornit de la faptul c#, la temperaturi foarte
crescute metalele se topesc, dar ceramic# rezist#. Astfel, pl#cile de ceramic# se testau
pe p#mânt în mediu lichid, observându-se interac"iunea dintre acestea, ulterior se
înregistrau rezultatele comportamentului acestor pl#ci pe navele spa"iale. Dup#
lichidul r#mas se determina structura !i comportamentul pl#cilor de ceramic# în
spa"iu. Aceasta se baza pe rela"ia dintre lichid !i placa de ceramic#. Aici se puteau
înregistra acele câmpuri torsionare.
În antichitate accesul la informa"ii era intuitiv, în zilele noastre informa"ia este
tehnologizat# (media, c#r"i, internet, etc.). Oamenii de !tiin"# precum Arhimede,
Mendeleev, Lemonosov au avut momentele lor cuantice. Intui"ia se dezvolt# datorit#
str#duin"ei !i concentr#rii noastre consecvente. Oricine poate s#-!i dezvolte intui"ia,
atunci când este dedicat !i focusat pe un anumit domeniu. F#r# deduceri intuitive n-
ar exista progres în !tiin"#. Pasiunea nu cunoa!te limite.
Diagnosticul nostru se bazeaz# pe deduceri intuitive. Un alt exemplu de
diagnostic e cel bazat pe puls (vezi medicina tradi"ional# chinez#). Orice !tiin"# este o
art#, iar un medic bun are !i o intui"ie dezvoltat#. S-a observat c# diferite grupuri
etnice de !amani, vraci sau vindec#tori de pe întreaga planet# aveau în comun o
intui"ie dezvoltat# !i aptitudini deosebite de comunicare. Oamenii antichit#"ii erau
pragmatici !i aveau deduc"ii fie adev#rate, fie false. Întreb#rile care s-au pus au fost :
de ce unele grupuri de persoane erau mai apte de a face deduc"ii corecte? Care era
mecanismul ? IPP a studiat aceste probleme psihofizice care stau la baza deduc"iei
intuitive. Oamenii de !tiin"# au c#l#torit în Mexic !i au studiat ritualurile vechilor
azteci. S-a observat c# toate acele grupuri izolate de !amani aveau acela!i mecanism
de cre!tere a flexibilit#"ii mentale !i a dezvolt#rii deduc"iei intuitive. Numitorul
comun l-a reprezentat ritualul de jertfe. Acestea erau urmate de ni!te dansuri speciale,
dup# un anumit algoritm, în urma c#rora ap#reau deduc"iile intuitive. Aceste deduc"ii
le-am mai putea numi preziceri, revela"ii sau momente cuantice.
Astfel ajungem la postulatul lui Van Hoven care spune c# „distrug ca s#
percep”.Trebuia demonstrat !tiin"ific acest fapt. Prin aceste dansuri ritualice se
realizau anumite mi!c#ri în câmpul geomagnetic al p#mântului. Efectul câmpului
38

electromagnetic asupra corpului omenesc este divers !i depinde de polaritate, astfel
polul nord are rol inhibitor, este supresor, iar polul sud activeaz#, este stimulator.
S-au efectuat numeroase experimente pe animale de laborator prin care s-au
urm#rit influen"ele câmpului electromagnetic asupra creierului. În faza agonic# s-a
observat o amplificare a capacit#"ii intuitive. S-au studiat !i alte "esuturi înafar# de
creier pentru a vedea dac# !i acestea posed# capacitate intuitiv#. S-a descoperit c# !i
"esuturile separate pot manifesta capacitate intuitiv# ("esut cerebral, sânge, "esut
cardiac, "esut seminal; cel mai slab a reac"ionat "esutul osos).
Folosindu-se inductoare magnetice dar f#r# animale, s-a observat o cre!tere cu
25% a r#spunsului, iar când s-a interpus !i "esut organic percep"ia a fost cu 45-60%
mai mare, în func"ie de animalul sacrificat.
Conform h#r"ii lui Zenon, orice persoan# care cunoa!te cele 5 semne
reprezentative poate face deduc"ii intuitive în 20% din cazuri. Zenon a fost un filozof
grec presocratic (450 î.Hr.), autorul a câtorva paradoxuri profunde referitoare la
no"iunile de infinit !i mi!care.








Semne Zenon

Prin inducerea artificial# asupra creierului a ritmului ,(teta) s-a observat o
cre!tere a percep"iei intuitive. Aceasta se poate realiza prin o puternic# concentrare
sau prin utilizarea dispozitivului Metatron. Ritmul cerebral , este un ritm normal,
dominant pentru vârstele mici, iar la adul"i întâlnit în primele stadii de somn.
Dup# toate aceste experimente s-a trecut la efectuarea unei analize matematice
statistice pentru a da semnifica"ie rezultatelor. Acei algoritmi de jertfe !i dansuri
ritualice se bazau pe un substrat fizic, material, !tiin"ific. Existen"a câmpului torsionar
a m#rit capacitatea intuitiv# !i reprezint# ast#zi fenomen demonstrat !tiin"ific.
Unele minerale au un r#spuns asem#n#tor cu al organismelor vii, adic#
cristalele sunt semivii. Conform ecua"iei lui Schrödinger organismul uman este un
cristal aperiodic. Dintre cristale cel mai bun r#spuns la testele efectuate l-a avut
diamantul. Denumirea de diamant provine din limba greac# !i înseamn# "de neînvins"
sau "indestructibil". Duritatea extrem# a diamantului este explicat# prin leg#tura
stabil# simetric# dintre atomii de carbon. Dispozitivele medicale de analiz#
nonlinear# Metatron au la baz# ac"iunea unui câmp electromagnetic asupra unui
cristal, prin intermediul unui accelerator de particule.
39









"#$%&%' ()*+&%'
,-. (#/.
0/%,&+1 0/)%)/


Cine sunt purt#torii de informa"ie !i cum se transmite aceasta?
Conform teoriei academicianului Akimov, transmi"#torii de informa"ie sunt
câmpurile de torsiune. C#ile de transmitere la nivelul organismului uman sunt
reprezentate de sistemul sanguin (homeostazia organismului), sistemul endocrin !i
sistemul nervos. Fiecare tip de "esut sau celul# reprezint# un minigenerator de câmp
torsionar dar în acela!i timp !i receptor. Orice p#rticic# din noi este în permanen"#
într-un schimb de energie !i informa"ie cu noi în!ine, cu ceilal"i !i cu mediul
înconjur#tor.
Câmpul gravita"ional e generat de mas#, câmpul electromagnetic e generat de
sarcin# iar câmpul de torsiune la nivel cuantic e generat de spin. Spinul este analogul
cuantic al momentului unghiular de rota"ie.





"#$% #&'$($)* "+%" &,-,
.$/0-,+ 1+2(,&3$,4


"#$% %+3-($)* "+%" -%($&,-,
.$/0-,+ 5+)&3$,4


Materia prezint# simultan propriet#"i corpusculare !i ondulatorii conform
teoriei dualismului corpuscul - und# emis# de Louis de Broglie.
40

Fenomene fizice precum interferen"a, difrac"ia, polarizarea pun în eviden"#
caracterul ondulatoriu al luminii, iar emisia !i absorb"ia luminii, efectul fotoelectric,
efectul Compton demonstreaz# caracterul corpuscular.
Fiecare particul# elementar# posed# !i moment cinetic (spin). În fizic# !i
chimie, spinul este un moment cinetic propriu al unei particule elementare. În
mecanica clasic#, impulsul unghiular al unui corp este asociat cu rota"ia corpului în
jurul propriului s#u centru de mas#. În mecanica cuantic#, spinul este deosebit de
important pentru sistemele de dimensiuni atomice, cum ar fi atomii, protonii sau
electronii. Astfel de particule au anumite caracteristici neclasice iar pentru ele,
impulsul unghiular intrinsec nu poate fi asociat cu o rotatie ci se refer# doar la
prezenta impulsului unghiular. Conceptul de spin pentru particule elementare a fost
propus ini"ial de Ralph Kronig, George Uhlenbeck !i Samuel Goudsmit, în 1925 ca
fiind o rota"ie a particulelor în jurul axei proprii.
Direc"ia spre dreapta (pozitiv, sens orar, pol Sud, stabilizator, mi!care de ie!ire)
corespunde spinului pozitiv, iar mi!carea spre stânga (negativ, sens antiorar, pol
Nord, destabilizator, mi!care de intrare) corespunde spinului negativ.
)i câmpul torsionar este câmp spinal. Interrela"ionarea dintre spini cre!te
structura unui obiect. Electronul are spin !i câmpul electric va fi !i câmp torsionar de
acela!i sens. )i fotonul are spin, !i câmpul gravita"ional are spin, toate pot fi câmpuri
torsionare.
Exist# particule elementare care nu au mas# dar au spin. Fotonul este o
particul# elementar# a radia"iei electromagnetice care posed# energie !i impuls, dar
care nu are mas# (masa de repaus este 0). Cuvântul foton a fost creat în 1926 de
fizicianul american Gilbert Lewis, pornind de la cuvîntul grecesc -./, phos, care
înseamn# lumin#. Fotonul reprezint# purt#torul informa"iei în univers. Noi suntem
lumin#.



Suntem energie, suntem informa$ie.
Fizica modern# opereaz# cu patru niveluri de substan"e : solid, fluid, gaz !i
plasm# (particule elementare ionizate). Urm#torul nivel e vidul fizic (vacuum) , care
reprezint# un mediu neutru (f#r# mas#, f#r# energie) capabil s# genereze particule
elementare. Experimentele cu vidul fizic dovedesc existen"a celui de-al !aselea nivel
al realit#"ii, reprezentat de câmpurile de torsiune. )i vidul fizic este de fapt plin, în
interiorul acestuia exist# câmpurile de torsiune.
Câmpurile de torsiune au un num#r de propriet#"i unice. Aceste câmpuri
transfer# informa"ia f#r# a transfera energia, practic se extind instantaneu la orice
distan"# !i nu sunt ecranate de mediile cunoscute. Mai mult decât atât, câmpurile de
torsiune mai au înc# o proprietate surprinz#toare: sus"in autoorganizarea substan"ei.
Orice transmitere de informa"ii este urmat# de o schimbare în organizare, în
structur#. Transmiterea se face sau nu se face, conform teoriei binare (impulsul se
înregistreaz# sau nu, se transmite sau nu). În general vorbind, un sistem binar este un
sistem bazat pe 2 elemente, posibilit#"i, aspecte, p#r"i, etape, !.a.m.d. - de exemplu:
41

"celula este magnetizat# sau nu este magnetizat#", "trece curent sau nu trece curent",
"cartela este perforat# sau nu este perforat#" etc.
Numeroasele experimente întreprinse de Institutul de Psihofizic# Practic# au
demonstrat c# exist# o corela"ie strîns# între câmpurile de torsiune !i sistemele
biologice. Aceste câmpuri sunt folosite de sistemele biologice ca !i c#i de comunicare
extracelulare !i intracelulare. Urm#toarele întreb#ri care apar sunt: cum recunosc !i
disting sistemele biologice informa"ia necesar# din zgomotul de fond? Cum se produc
efectiv comunic#rile extra !i intracelulare?
Cercet#rile au ar#tat clar c# moleculele de ADN, cromozomii !i proteinele sunt
capabili s# genereze emisii torsionare coerente, la fel ca !i laserele. Cu alte cuvinte,
acestea îndeplinesc func"ia de transmi"#tori originali cu lungimi de und# specifice. În
acela!i timp, se comport# !i ca ni!te antene de recep"ionare a informa"iei. Aceste
caracteristici ale ADN-ului asigur# în organism un interschimb vibra"ional (la nivel
de unde) a informa"iei genetice stocate la nivel cromozomial ca !i holograme. Acest
lucru permite oric#rei celule s# înve"e instantaneu tot ce se întâmpl# în orice col"i!or
din organism. În plus, se pare c# ADN-ul e responsabil de recep"ionarea informa"iei
din mediul extern. Datorit# acestei propriet#"i, organismul uman interac"ioneaz#
constant cu alte câmpuri biologice (biocâmpuri) sau alte obiecte materiale.
În mod normal, fiecare celul# e racordat# la partea sa ,,virtual#,, din ADN, de
unde prime!te func"ii specifice (de producere enzime, hormoni, de comunicare
intercelular#, etc.).



Spirala ADN Difractogramele moleculelor de ADN
ob"inute de Rosalind Franklin prin difrac"ia razelor X


Organismul uman este unul dintre cele mai complicate sisteme-spin.
Complexitatea câmpului de torsiune e determinat# de caracteristicile !i de distribu"ia
componentelor chimice din organism !i de asemenea de dinamica complex# a
modific#rilor biochimice ale proceselor mediului intern (homeostazie). Fiecare
persoan# poate fi considerat# o surs# (generator) de câmp torsionar strict
individualizat. Acest câmp de torsiune este purt#torul informa"iei despre starea de
s#n#tate, este ca o matrice a persoanei.
42

Orice persoan# s#n#toas# fizic prezint# un câmp de torsiune dextrogir. Extrem
de rar, în raport de 1: 105 , la persoanele care sufer# de afec"iuni severe (în principal
afec"iuni oncologice) câmpul torsionar devine levogir (spin de stânga). Cancerul este
un câmp de torsiune negativ.
Câmpul torsionar pozitiv este protector universal al obiectelor biologice, iar
câmpul torsionar negativ are rol de destructor. În Univers exist# mai multe câmpuri
torsionare negative decât pozitive.
Câmpul torsionar bazal al unei persoane s#n#toase are o valoare suficient de
stabil#.
Descoperirea naturii torsionare a transmiterii informa"iei într-un organism viu a
condus la construirea de modele pentru a descrie modul de operare al creierului
uman. Putem s# presupunem c# procesele biochimice care înso"esc gândurile,
ra"ionamentele genereaz# matrici moleculare care fiind sisteme spin sunt surse de
câmp torsionar. Aceste matrici moleculare reprezint# oglinda gândurilor emise de noi
în fiecare clip#. Sub ac"iunea unui câmp de torsiune extern, matricea spin devine un
sistem spin labil reprezentat de creier care va copia matricea câmpului torsionar
extern activ. Astfel de matrici (cadre) spin sunt reprezentate la nivelul con!tientului
de imagini, senza"ii sau semnale de comand# pentru o anumit# func"ie fiziologic#.
Se presupune c# astfel de procese asigur# deschiderea la nivel cerebral a unor
c#i neuronale, re"ele !i reflexe care cresc volumul !i viteza informa"iei procesate. În
particular, acest fenomen poate explica variatele pauze sau întreruperi ale
con!tientului – a!a zis momente de inspira"ie sau conexiune, f#r# de care nici o !tiin"#
sau oper# de art# nu ar fi fost posibile.
Modelul construit i- a permis academicianului Akimov s# formuleze ipoteza c#
pentru fiecare gând, cugetare, exist# un câmp torsionar cerebral caracteristic: ,,acum
exist# posibilitatea de a face corela"ii între con!tient !i gândire prin prisma câmpurilor
torsionare. Baza teoretic# !i practic# actual# a paradigmei câmpurilor de torsiune ne
permite s# le consider#m reale precum electromagnetismul !i gravita"ia. Câmpurile
electromagnetice con"in întotdeauna !i componenta torsionar#, factor de o importan"#
fundamental#. Câmpul de torsiune va fi parte !i a câmpului electrostatic dar !i a unei
emisii electromagnetice. Multe fenomene generate de câmpurile torsionare au fost
în"elese gre!it !i s-a încercat explicarea acestora prin prisma fenomenelor
electromagnetice.
Viteza undelor de torsiune este de cel pu"in 1x10 la putere 9 km/s, adic# de un
miliard mai mare decât viteza luminii.
Sub ac"iunea câmpurilor de torsiune, momentele magnetice moleculare î!i
pierd orientarea ini"ial#, rezultând o perturbare a matricei spinale electronice la
nivelul neuronilor scoar"ei cerebrale. Mai bine spus, apar st#ri metastabile în care
dezintegrarea joac# rolul de amplificator al semnalului ini"ial.
Sistemul de diagnostic Metatron func"ioneaz# pe principiul intensific#rii
semnalului ini"ial de dezintegrare a sistemelor metastabile.
Conform teoriei cuantumului entropic a lui Th. Van Hoven, schimbul de
informa"ii dintre dou# sisteme se face la distan"#, asociativ !i este selectiv deoarece
câmpul de torsiune emis are energia corespunz#toare distrugerii unei leg#turi sau a
43

unei structuri ce apar"ine unui sistem elementar. Teoria cuantumului entropic sus"ine
c# atunci când într-un sistem biologic apar procese patologice, probabilitatea
distrugerii sistemului cre!te considerabil. Apar st#rile metastabile.


Suntem culoare.
Complexul hardware – software (corp fizic – con!tiin"#) Metatron dezvoltat
de Institutul de Psihofizic# Practic# permite generarea la nivelul neuronilor a unei
activit#"i bioelectrice presetate, care va duce la amplificarea selectiv# a semnalelor
greu decelabile fa"# de fluctua"iile statistice !i la depistarea !i codarea informa"iilor
con"inute de aceste semnale. Acest dispozitiv m#soar# ,,pulsul” acestor radia"ii chiar
în locul emiterii, decodând !i înregistrând datele pe un computer unde modelul virtual
al unui organ este reprezentat prin culori. Bazându-ne pe regulile cromocineticii
cuantice, putem s# prezent#m nivelele entropice ale unui sistem biologic printr-un
spectru de culori. Astfel, valorile entropice minime vor fi reprezentate de culoarea
galben deschis, iar pe m#sur# ce entropia cre!te, culoarea va deveni
portacaliu,purpuriu, pân# la negru (entropie maxim#).


Func%ionare latent# Nivel optim de reglare Stare de tensiune a
sistemelor reglatoare


Astenizarea mecanismelor Deregl#ri compensate Decompensarea mecanismelor
reglatoare ale mecanismelor de adaptare de adaptare
(stadiu preclinic) (stadiu clinic) (stadiu clinic accentuat)



Modelele computerizate vor permite medicilor o examinare volumetric# intern#
a unui organ, în orice perspectiv# dorit#. Simbolurile colorate suprapuse pe imagini
permit medicului s# localizeze procesul patologic pe modelul virtual al unui organ.
Prin compararea gamei de culori a simbolurilor !i localizarea acestora pe modelul
virtual al organului !i de asemenea observând în timp dinamica proceselor patologice,
44

se poate interpreta stadiul procesului distructiv al respectivului "esut sau organ. Tot
astfel se poate stabili un prognostic. Cu scopul de a selecta zona cu cele mai intense
procese patologice, medicul investigheaz# în detaliu !i în mod constant modelele
virtuale ale organelor pân# când localizeaz# focarul patologic cu maxim# acurate"e.
Ideea de baz# în dezvoltarea acetui dispozitiv a fost ipoteza prin care corpul
uman posed# o matrice.
În organismul uman, surse majore de generare a câmpurilor torsionare sunt
considerate creierul , inima !i ficatul. Între aceste trei organe de baz# apar zone de
interferen"# !i intensificare a câmpurilor de torsiune.




Matricea electromagnetic# a corpului uman reprezint# !i matrice torsionar#.
Primele dovezi în acest sens le-au adus chinezii când au reu!it stabilirea punctelor de
acupunctur#. Aceste puncte reprezint# zone de interferen"# !i de intensificare a
câmpurilor de torsiune.
45


Topografia meridianelor energetice !i punctele de acupunctur#


În 1950 germanul Reinhold Voll reu!e!te s# detecteze dezechilibrele
fiziologice !i energetice din corp prin m#surarea schimb#rilor electrice din sistemul
de meridiane. Aceast# metod# de diagnostic prin electroacupunctur# a fost folosit#
pentru a examina caracteristicile electrice ale fiec#rui acupunct în parte. Prin aceast#
metod#, R.Voll a reu!it s# descrie coresponden"a dintre organe !i punctele de
acupunctur# de la nivelul pielii. Rezultatele acestei metode depind de anumi"i
parametri precum umiditatea pielii !i presiunea cu care se ac"ioneaz# asupra
punctelor.
Bazându-se pe sistemul meridianelor din acupunctura chinez# !i pe
descoperirile lui Voll, cercet#torii de la Institutul de Psihofizic# Practic# au reu!it s#
reprezinte o hart# intern# a punctelor de interferen"# torsionar# pe mucoasa
stomacului. Studiile au ar#tat c# aceste puncte interioare de acupunctur# sunt de 2-3
ori mai multe decât cele exterioare deja cunoscute !i au o precizie mai mare.
Re"eaua de difrac"ie prezint# puncte de densitate maxim# a emisiei torsionare
unde se pot determina calit#"ile spectrale. Pentru a calcula indicele de asem#nare
spectral# se iau în calcul caracteristicile spectrale a dou# puncte adiacente (vecine).
Medicina chinez# vede fiin"a uman# ca pe un microcosmos situat în cadrul unui
macrocosmos. Imagineaz#-"i cum fiecare organ al corpului t#u e un microcosmos
reprezentat ca o re"ea specific# de difrac"ie.
46




Matrice informa"ional# electromagnetic#


S-au observat interferen"e !i influen"e ale planetelor asupra organismelor vii.
Câmpul magnetic al Pamântului are o frecven"# proprie, denumit# frecven"#
Schumann dup# fizicianul austriac care a descoperit-o. Aceasta are valoarea de
7,83 Hz (valoare ce corespunde interfe"ei dintre ritmul cerebral alfa !i teta).
Fenomenul de rezonan%# Schumann joac# un rol important în reglarea ritmului
circadian.
Acest fenomen a permis cercet#torilor s# afle !i s# explice rolul dansurilor
ritualice din tradi"iile vechilor civiliza"ii sau a unor triburi izolate. Prin aceste dansuri
ritualice se realizau anumite mi!c#ri în câmpul geomagnetic al p#mântului.
Efectul câmpului electromagnetic asupra corpului omenesc este divers !i
depinde de polaritate. Polul nord are ac"iune inhibitoare, este supresor iar polul sud
activeaz#, este stimulator. Pentru deschiderea emisferei drepte care e responsabil#
de partea creativ#, se blocheaz# emisfera stâng# – partea logic#. Mi!carea normal#
este dinspre sud spre nord. Prin polul sud se stimuleaz# procesul intuitiv !i putem
influen"a starea anumitor organe din corp.
Pentru a obiectiva aceste puncte de interferen"# a câmpurilor de torsiune s-au
creat dispozitivele tip Metatron cu generatoare de frecven"# mare (GHz). Precizia
diagnosticului unui punct cre!te odat# cu cre!terea frecven"ei generatorului.
47

Undele de frecven"# mare, înalt# (GHz) sunt penetrante, au mult# energie dar
transmit informa"ie pu"in#. Undele de frecven"# joas# (infrascurte) sunt nepenetrante,
energie sc#zut# dar transmit mult# informa"ie.
Un generator cu frecven"# mare (exemplu 4, 9 Ghz – Metatron Hunter 4025 !i
Metapathia GR Clinical 4027) va cre!te precizia unui diagnostic prin îngustarea plajei
de c#utare (re"eaua de difrac"ie). La o frecven"# mare, avem o precizie mare !i se pot
investiga structuri precum cromozomii. De asemenea precizia cre!te !i datorit#
scan#rii în spiral#. Cum se procedeaz#? Se ia ca reper un punct în jurul c#ruia se face
o scanare în spiral# conform unui algoritm !i se ob"ine o plaj# de scanare mult mai
extins# f#r# a cre!te frecven"a. Astfel se scade timpul de scanare de 5-7 ori prin
scanarea mai multor puncte simultan. Aceast# tehnic# se folose!te !i la investiga"ia
RMN.
O frecven"# mare a generatorului ne asigur# o rezolu"ie mai bun#. Frecven"ele
naturale ale "esuturilor corpului uman se încadreaz# în fereastra 1,8 – 8,2 Hz.

Suntem sunet, muzic!.
Dispozitivele medicale Metatron m#soar# zgomotul statistic mediu al unui
obiect biologic. Spre deosebire de dispozitivele medicale clasice (electrocardiograf,
electroencefalograf, aparat RMN), acest aparat ne poate oferi informa"ii pre"ioase în
ce prive!te starea biologic# a unui corp. Se poate înregistra !i obiectiva muzica
fiec#rei fiin"e vii.
Evaluarea condi"iei unui organ, "esut sau celul#, se face pe baza amplific#rii
semnalului rezonant emis de acestea !i a prelu#rii parametrilor f#r# contact direct,
doar folosind transmi"#tori triger. Fiecare organ !i fiecare celul# au oscila"iile lor
specifice care sunt înregistrate în memoria computerului !i care pot fi afi!ate pe
monitor sub forma unui grafic. Graficul este reprezentarea st#rii schimbului
informa"ional la nivelul unui organ sau "esut. De asemenea orice proces patologic,
boal# are un profil informa"ional intrinsec. Baza de date a computerului con"ine o
cantitate semnificativ# de procese patologice la care s-au luat în calcul stadii de
manifestare, vârst#, sex !i alte variabile.
Având caracteristicile spectrale ale unui subiect, acest dispozitiv le poate
compara (coeficient de asem#nare spectral#) cu procesele de referin"# ale "esuturilor
s#n#toase !i patologice, cu spectrul anumitor agen"i infec"io!i. Astfel se poate
descoperi cel mai apropiat proces patologic sau predispozi"ie c#tre o anumit# boal#.
Atunci când apar procese asociate, modulul de diagnostic virtual permite realizarea
diagnosticului diferen"ial pentru fiecare proces.

Semnale %i grafice
Cu cât e mai mare dezintegrarea unui organism iar nivelele entropice sunt
mari, cu atât bioluminiscen"a terminal# (iradiere) !i zgomotul m#surat sunt mai
crescute. Cum se cuantific# poten"ialul entropic? Se ia un punct de referin"# fa"# de
care se va observa evolu"ia în dinamic# a entropiei proceselor patologice dintr-un
sistem biologic.
48

Orice sistem biologic (organ, "esut, celul#, etc.) a fost privit ca un sistem
cibernetic, cutie neagr# (black box). Compararea semnalelor de intrare !i de ie!ire din
cutia neagr# a permis înregistrarea unor concluzii despre condi"ia sistemului biologic
!i dinamica cre!terii entropice, care reprezint# poten"ialul entropic.
Caracteristici semnal de intrare: e reprezentat de linia ro!ie, pol magnetic sud,
element yang, fierbinte, masculin, mi!care centripet# (din exterior spre interior).

Caracteristici semnal de ie!ire: e reprezentat de linia albastr#, pol magnetic
nord, element yin, rece, feminin, mi!care centrifug# (din interior spre exterior).







! #
"#$%$ &'()*+,- .%/ "#$%$ &'()*+,- )#0/
.*&)'$ /* ,)+0'0* .*&)'$ /* ,*1,0*




2')( 2,)
-'$/ 0*-*
&'.-%$,) 3*&,),)
*4+*0,#0 ,)+*0,#0 ,)+*0,#0 *4+*0,#0
.,.+*& 5,#$#(,-
-%+,' )*'(06
75$'-8 5#49


Polul sud reprezint# un factor stabilizator/stimulator, în timp ce polul nord este
destabilizator/inhibitor. Evolu"ia normal# este de la sud spre nord. De ce nordul
destabilizeaz# iar sudul stabilizeaz#?
Toate structurile biologice sunt dextrogire (spin spre dreapta). Sensul dextrogir
este sensul de mi!care al acelor de ceasornic (sens orar), iar sensul levogir înseamn#
sensul invers de mi!care al acelor de ceasornic (sens antiorar). Polul sud induce o
mi!care de spin sens orar, dextrogir care stabilizeaz#, iar polul nord induce o mi!care
de spin sens antiorar, levogir, destabilizând sistemul biologic.
Destabilizarea unui sistem biologic conduce la cre!terea entropiei, în schimb,
stabilizarea lui produce o sc#dere a valorilor entropice.
Semnalul de ie!ire reprezint# r#spunsul organismului la sistemele de integrare
(biofeedback). Biofeedback-ul este un instrument deosebit de util în a face leg#tura
dintre corp !i minte, este procesul de a deveni con!tien"i de func"iile noastre
fiziologice. Biofeedback-ul este o metod# care folose!te mintea (func"iile creierului)
în controlul unei func"ii a organismului care este în mod normal reglat# automat,
49

precum temperatura corporal#, tonusul muscular, frecven"a cardiac# sau presiunea
sanguin#.
Într-un sistem echilibrat, ideal, semnalul de intrare coincide aproape complet
cu semnalul de ie!ire, fapt ce sugereaz# c# nu exist# zgomot informa"ional în
organism. Pe de alt# parte, dac# un sistem nu reac"ioneaz# la semnalul de control, asta
înseamn# c# sistemul e considerabil distrus !i nu func"ioneaz#.
În practic# exist# tot timpul o uzur# a sistemului cu apari"ia pe grafic a unei
diferen"e între cele dou# semnale (intrare !i ie!ire). Linia albastr# este peste linia
ro!ie. În cazurile patologice apar diferite disocia"ii între semnale.



Grafic "esut s#n#tos


Grafic tumor# benign#
50





Grafic tumor# malign#



Imagine fereastr# Test - Nutrisoft Emerald




51


VI. Cancerul din perspectiva biorezonan$ei

Cancer = lips# de energie, informa"ie, lumin#, muzic#.
Dup# dr. Robert Morse cancerul reprezint# o intoxica"ie a organismului care se
manifest# sub dou# forme – congestiv#/tumoral# (afectarea sistemului limfatic) !i
degenerativ# (autoimunitar#). Principalele cauze care stau la baza apari%iei
simptomelor de boal# (99%) sunt starea de epuizare genetic#, toxicitatea &i
hiperaciditatea.
Dup# dr. Hamer, cancerul este o boal# cauzat# de un !oc emo"ional, un
conflict personal, puternic, surprinz#tor !i persistent în suflet !i minte. Tragedia
personal# sau modul de percep"ie al fiec#ruia în raport cu o problem#, un sistem
imunitar sl#bit !i o izolare interioar# reprezint# cauzele principale de declan!are a
unei maladii maligne sau degenerative. La baza apari"iei !i evolu"iei bolilor stau
principiile universale biologice !i interac"iunea dintre cele trei nivele ale corpului
uman: trup fizic (organe) – psihic (creier) – suflet(emo"ii, tr#iri). Organismul uman
este privit ca un întreg, în care rolul principal îl de"ine creierul ca structur# superioar#
de integrare !i control..
Ecografia, computer-tomografia, rezonan"a magnetic# nuclear# sunt
investiga"iile de ultim# or# folosite în depistarea bolilor. Din nefericire, aceste metode
descoper# boala într-un stadiu avansat, atunci când "esuturile biologice sunt deja
distruse. Sistemul de diagnostic Metatron prin metoda de analiz# nonlinear# poate
surprinde formele incipiente ale unei patologii. Acesta determin# nivelul de
func"ionare al unui sistem, organ sau "esut. Procesul patologic este studiat în
dinamic#.
Depistarea unei patologii neoplazice (cancer) în stadiu incipient r#mâne o
problem# delicat# a medicinei actuale.
Din perspectiva biorezonan"ei, cancerul este comparat cu o gaur# neagr# (faza
de black hole), este o lips# de energie !i de informa"ie. Este un proces catabolic,
distructiv !i rapid de tipul imploziei. Celulele canceroase sunt celule noi, care se divid
rapid, pu"in diferen"iate !i care se pot distruge foarte repede, ducând la stadiul de
necroz# tisular#. Aceast# celul# nu mai are câmp magnetic, astfel devenind foarte
imprevizibil# ca !i comportament. O celul# normal#, în mod obi!nuit are un ciclu de
via"#: faza anabolic# !i catabolic# reprezentate grafic prin curba de aur sau curba
Gauss (graficul de distribu"ie optim# a "esutului).
Cel mai frecvent tumorile au o dinamic# rapid# (din stadiul 1=nivel latent de
activitate func"ional# trec rapid în stadiul 6 = distruc"ie tisular#, necroz#). Din aceast#
cauz#, este foarte dificil de depistat stadiile incipiente tumorale. Tumorile !i
metastazele se pot depista numai în faza de distruc"ie.
Dar ce semnal de alarm# ne transmite organismul în acest caz! Importante sunt
manifest#rile colaterale, reac"iile perifocale care afecteaz# "esuturile adiacente.
Aceste procese colaterale mascheaz# procesul patologic de baz#. În cazul cancerului
imunitatea e sc#zut#, iar reglajul nervos este absent. Nu avem informa"ii din interior,
ci doar efectele prezen"ei tumorii. Nici o metod# sau aparat nu ne va permite s#
52

diagnostic#m un proces oncologic în stadiu incipient f#r# a trece toate datele prin
filtrul unei gândiri medicale. Putem dispune de tehnologii avansate de diagnostic, dar
acestea nu înseamn# nimic dac# nu exist# operatorul (medicul) preg#tit s# integreze !i
s# coreleze prin prisma gândirii lui toate informa"iile culese.
Medicul trebuie s# acorde aten"ie tuturor factorilor care contribuie la apari"ia
tumorilor. Printre ace!tia se num#r#: stilul de via"# agitat !i dezechilibrat, alimenta"ia
incorect#, autointoxica"ia organismului, factorii toxici din mediul înconjur#tor, stresul
emo"ional !i mental, miasmele, antecedentele heredocolaterale, etc.
Miasma (diateza) înseamn# predispozitia genetic# a unui organism de a face
anumite boli cronice. Cancerul, ca boal# cronic#, prezint# !i el un fond miasmic.
Poate fi manifestare a miasmei psorice, sicotice, tuberculinice sau sifilitice. Unii
autori descriu cancerul ca manifestare a miasmei cancerinice (o combina"ie de
celelalte miasme). A!adar, boala neoplazic# este multimiasmatic#.
De asemenea miasmele dobândite (metale grele, radia"ii, substan"e
petrochimice) sl#besc mecanismele de ap#rare !i autoreglare ale organismului,
contribuind la apari"ia tumorilor neoplazice.
Dac# celula canceroas# nu ne poate oferi informa"ii, atunci unde s# c#ut#m
semnele oncologice? Cea mai bun# informa"ie ne-o poate furniza codul genetic.
Scanarea codului genetic reprezint# cea mai fidel# metod# de a c#uta starea de
,,nelini!te genetic#’’. Modelele de Metatron cu generatoare de mare frecven"# pot
înregistra schimb#ri structurale la nivel cromozomial. Abera"iile cromozomiale pot
apare numai la nivele mari de entropie (4,5 sau 6).
Legea entropiei spune c# dezordinea înlocuie!te ordinea. Valorile entropice
mari la nivel genetic înseamn# dezordine, dezechilibru, proces intens cancerigen.
Medicina viitorului se va axa tot mai mult pe corec"ia abera"iilor cromozomiale, pe
descoperirea de tratamente genetice eficiente. Cele mai noi cercet#ri ale oamenilor de
!tiin"# din cadrul Institutului de Psihofizic# Practic# din Omsk – Rusia implic#
proiecte de dispozitive cuantice cu generatoare de frecven"# de pân# la 100 GHz.
Acestea vor permite efectuarea de tratamente la nivel genetic.
Un rol important în furnizarea de informa"ii oncologice îl au celulele sistemului
imunitar. Scanarea limfocitului sau a monocitului ne poate ajuta în diagnostic.
Conceptul de matrice energetic# apare !i la nivel subcelular. Fiecare celul# din
corpul nostru prezint# mitocondrii. Cuvântul mitocondrie provine din limba greac#,
unde mitos înseamn# fir !i kondrion - granul#. Aceste organite celulare sunt întâlnite
în toate tipurile de celule. Ele mai sunt denumite !i „uzine energetice”, fiindc# con"in
enzimele oxido-reduc#toare necesare respira"iei. Respira"ia produce energia necesar#
organismelor, iar aceast# energie este înmagazinat# în moleculele de ATP.
Mitocondriile au material genetic propriu - ADN-ul mitocondrial - care con"ine
informa"ia genetic# necesar# pentru sinteza enzimelor respiratorii.
Dr. Otto Warburg – cel mai mare biochimist al secolului XX, câ!tig#tor al
premiului Nobel pentru medicin# în 1931 !i prieten cu A. Einstein - a fost cel care a
studiat intens respira"ia celular#. Acesta credea c# exist# o leg#tur# direct# între
s#n#tatea unei persoane !i nivelul de oxigen din sângele lui.
53

Boala canceroas# e cauzat# de faptul c# celulele tumorale genereaz# în
principal energie prin glicoliz#, aceasta în contrast cu celulele s#n#toase care folosesc
ca substrat energetic piruvatul. Piruvatul este un produs final al glicolizei !i e produs
în mitocondrii. Din acest motiv, Warburg considera cancerul o disfunc"ie
mitocondrial# care are ca !i cauz# principal# func"ional# hipoxia celular#.

Mitocondrie

Dispozitivul de biorezonan"# Metatron permite scanarea ADN-ului
mitocondrial !i corec"ia energetic# a acestuia.
Cred c# multe din întreb#rile legate de cancer, de bolile degenerative sau
genetice !i-ar putea g#si r#spunsurile în aprofundarea domeniilor precum
biorezonan"#, medicin# cuantic#, medicin# mitocondrial#,etc.
În concluzie, biorezonan"a ca !i metod# de diagnostic !i tratament ar trebui
inclus# în programul profilactic al patologiei oncologice !i genetice.














54





VII. Terapii rezonante

Terapiile rezonante sunt metode naturale, holistice folosite pentru vindecarea
omului. În aceast# categorie intr#:

- dietoterapia = terapie prin alimenta"ie care utilizeaz# alimentele, fie în starea
lor natural#, fie prelucrate special, ca remedii pentru tratarea diferitelor afec"iuni.
- fitoterapia = utilizarea plantelor medicinale în scop terapeutic - are o vechime
de mii de ani &i o eficien%# deja dovedit#. Fitoterapia folose&te plantele sub form# de
extracte totale, spre deosebire de medicina alopat# care recomand# doar substan%e
extrase din plante.
- homeopatia = terapie vibra"ional# prin care se stimuleaz# tendin"a natural# de
vindecare a organismului, folosind remedii homeopatice de origine mineral#, vegetal#
!i animal#.
- terapia floral# = terapie care folose!te esen"e florale (remedii florale Bach) cu
ac"iune pe corpul emo"ional.
- litoterapia = terapie care folose!te puterea vindec#toare a cristalelor !i
mineralelor. Acestea ac"ioneaz# la nivel celular datorit# structurii cristaline ordonate
(cea mai mic# dezordine, ultimul stadiu de entropie negativ# posibil#).
- cromoterapia = terapie prin culoare (culorile ac%ioneaz# prin intermediul
lungimilor lor specifice de und# pentru reechilibrarea organismului).
- meloterapia = terapie prin muzic#.
- helioterapia = terapie care folose!te influen"a binef#c#toare a razelor solare.
- hidroterapia = terapie care folose!te propriet#"ile apei în vindecare !i
echilibrare.
- terapia geotermal# = terapie care utilizeaz# masajul cu pietre reci !i fierbin"i
pentru restabilirea echilibrului energetic al corpului.
- aromoterapia = terapie care utilizeaz# uleiuri esen"iale !i coloizi pe baz# de
ap# extra!i din plante, pentru sus"inerea s#n#t#"ii, a echilibrului fizic, emo"ional !i
spiritual. Extractele simple sau combinate pot fi vaporizate în aerul inspirat sau
folosite în uleiurile pentru masaj ori ad#ugate în apa de baie.
- apiterapia = terapie care utilizeaz# produsele albinelor
( mierea, polenul, ceara, l#ptisorul de matc#, propolisul, veninul albinelor).
- magnetoterapia = terapie care folose!te magne"i pentru a produce efecte
benefice asupra st#rii de s#n#tate (3 tipuri de terapii magnetice: static#, de frecven"#
joas# !i de frecven"# înalt#)
- metaterapia
Orice boal# poate fi reprezentat# ca o tulburare a armoniei oric#rui obiect
biologic.Tulburarea poate fi privit# ca oscila%ii electromagnetice dizarmonice ce
55

determin# blocaje (zgomot) în sistem , zgomot care interfer# cu func%ionarea normal#
a organismului. Acum e posibil s# elimin#m aceste oscila%ii dizarmonice prin
aplicarea legilor fizice.Cel mai simplu mod este de a utiliza oscila%ii electromagnetice
de semn opus, astfel încât suma algebric# a oscila%iilor s# fie egal# cu zero.
Bazându-se pe aceste concluzii, în anii ’70 , doctorul F.Morell împreun# cu
inginerul E.Rachet inventeaz# metoda !i dispozitivul MORA. Metoda de terapie
informa"ional# sau Metaterapia realizat# cu dispozitivul Metatron este o metoda
MORA mult mai avansat#, folosit# cu scopul de a echilibra func"iile organismului
uman în st#rile acute sau cronice de boal#. Metoda de metacorec%ie reprezint#
influen%a asupra %esuturilor &i structurilor celulare prin combinarea diverselor oscila%ii
modulate ale cîmpurilor de torsiune create de un generator de torsiune.
Metatron este un generator cuantic nonlinear, un dispozitiv medical care ne
ajut# în diagnosticarea bolilor !i care combin# mai multe tipuri de terapii rezonante.
Metatronul este o reprezentare holografic# a sunetului unui organ în creier, iar prin
metaterapie noi schimb#m holograma cu efect în periferie. Metaterapia reprezint# o
metacorec%ie la nivel informa%ional &i energetic. În urma metacorec%iei se realizeaz# o
autoreglare &i o diminuare a entropiei cu spectaculoase efecte informa%ionale.
Metaterapia este specific# acestui tip de dispozitiv, este un tratament subtil,
individualizat, f#r# efecte negative &i extrem de u&or tolerat de c#tre pacient.







56





Încheiere

Într-o lume în continu# schimbare avem nevoie s# credem c# orice e posibil. )i
asta mai ales în domeniul s#n#t#"ii omului. Tot ce a fost !i tot ce va fi vine în ajutorul
dezvolt#rii noastre ca fiin"e umane. Medicina str#veche !i noile descoperiri !tiin"ifice
ale timpurilor prezente se îmbin# !i se completeaz# armonios. Cred c# am ajuns într-
un moment al istoriei în care !tiin"a începe s# confirme c# suntem lumin#, energie,
informa"ie. Conform principiului holografic, fiecare parte con"ine informa"ia
întregului. Astfel, fiecare celul# din corpul nostru con"ine tot ADN-ul necesar
construc"iei fiin"ei noastre. Pentru a fi în armonie e nevoie de transform#ri. Fiecare
dintre noi trebuie s#-!i g#seasc# calea spre o stare de s#n#tate deplin#, fericire, pace !i
echilibru.

Cu drag,
Dr.Diana Bosancu
Septembrie 2011
Tr#ie!te la maxim !





57












Bibliografie

• Vladimir I. Nesterov - Colec"ia de lucr#ri !tiin"ifice a Institutului de Psihofizic#
Practic# vol.I: Probleme topice ale diagnosticului NLS - Moscova, 2006
• Anthony Robbins – Descoper# for"a din tine, vol.1 !i 2, editura Curtea Veche,
2002
• Deepak Chopra – O digestie perfect#, editura Curtea Veche, 2003
• Amit Goswami – Doctorul cuantic, editura Orfeu 2000, 2007
• Richard Gerber – Medicina vibra"ional#, editura Elit, 2005
• Bruce Lipton – Biologia credin"ei, editura For You, 2008
• Louise Hay – Po"i s#-"i vindeci via"a, editura Adev#r Divin, 2010
• Masaru Emoto – Mesajele ascunse din ap#, editura Adev#r Divin, 2006
• Robert O. Young – Dieta Young – Miracolul pH pentru o s#n#tate perfect#,
editura Paralela 45, 2010
• Robert Morse – S# tr#im s#n#tos f#r# toxine, editura Paralela 45, 2011
• Johanna Paunger, Thomas Poppe – Puterea lunii, editura Stefan
• Terapii asiatice – Metode de vindecare tradi"ionale, editura Niculescu, 2005
• Hiroshi Motoyama - Teorii despre sistemul chakrelor, editura Excalibur, 2009
• Neale Donald Walsch – Prietenie cu Dumnezeu, editura For You, 2000
• Ryke Hamer – Noua medicin# german#
• Norman Cousins – Anatomia unei boli, editura Herald, 2011