MINISTERUL AGRICULTURII, PĂDURILOR ŞI DEZVOLTĂRII RURALE MINISTERUL AGRICULTURII, PĂDURILOR ŞI DEZVOLTĂRII RURALE

AGENŢIA NAŢIONALĂ DE CONSULTANŢĂ AGRICOLĂ
ANCA
al Cunoasterii
Str. Doamnei nr.17-19
Bucureşti, sector 3
Tel: +40-21-312.46.20
a!:+40-21- 312.46.43
www.consultantaagricola.ro
PROIECT TIP
Creştere şi îngrăşare porci
Feră în circ!it înc"i#
$%&&'$
2
Creştere şi îngrăşare porci(
Feră în circ!it înc"i#
Sensul real al noţiunii de fermă de porci este reprezentat de o
exploataţie de porcine care din punct de vedere economic rezistă din
vânzarea producţiei marfă. În acest sens, creşterea unui număr de 1-3
porci n !ospodăriile populaţiei nu reprezintă o fermă, aceasta făcându-se
pentru consumul propriu şi nu pentru producţia marfă, ceea ce reprezinta
doar o ferma de su"zistenta. Sin!ura alternativă via"ilă pentru !ospodăriile
din mediul rural este crearea fermelor de tip familial, n care să se practice
creşterea porcilor după te#nolo!iile moderne.
Înainte de a ncepe o astfel de activitate, fermierul $crescătorul%
tre"uie să ia n calcul o serie de elemente, ncepând de la specializarea şi
amplasarea fermei, tipul şi mărimea construcţiilor, rasa de suine ce va fi
utilizată, asi!urarea materialului de reproducţie, necesarul şi modul de
procurare al fura&elor, posi"ilităţile de livrare a producţiei marfă.
În ceea ce priveşte specializarea fermei, există n principal trei
variante'
- ferme cu circuit nc#is(
- ferme de reproducţie şi livrare de !răsuni(
- ferme de n!răşare şi finisare a tineretului procurat prin
cumpărare.
În prima cate!orie intră unităţile cu sector propriu de reproducţie şi
care şi produc n acest sector purceii destinaţi creşterii şi n!răşării.
În cea de-a doua cate!orie intră fermele specializate n reproducţie
care şi "azează activitatea pe producerea şi vânzarea purceilor după
nţărcare. )ceste ferme presupun un !rad nalt de te#nicitate şi o "ună
or!anizare te#nolo!ico-economică.
Ce-a de-a treia cate!orie este reprezentată de unităţi care şi procură
prin cumpărare !răsunii destinaţi n!răşării şi finisării pănă la !reutatea de
sacrificare.
)le!erea tipului de fermă se va face n funcţie de cunoştinţele,
pre!ătirea şi experienţa crescătorului n domeniu, "aza materială şi calculul
renta"ilităţii.
*enta"ilitatea unei ferme de creşterea porcilor este influenţată pe
lân!ă o serie de factori economici $preţ fura&e, preţ carne, cost forţă de
muncă, electricitate etc.% şi de nivelul unor parametri te#nici.
+rezentăm n continuare aceşti indici te#nici, precum şi valorile
acestora, care asi!ură renta"ilitatea'
- vârsta scroafelor la prima montă' ,-- . ,,- zile(
- indicele de folosire a scroafei' ,,, . ,,/ fătări0 an(
- interval neproductiv al scroafei' 1- . 1/ zile0 an(
- procent de natalitate' minim 123(
3
- purcei vii0 scroafă0 an' ,- . ,,(
- purcei nţărcaţi0 scroafă0 an' 14 . ,-(
- cantitatea de carne livrată0 scroafă0 an' 11-- . 14-- 5!(
- perioadă naştere' 1-- 5! . 14--,-- zile(
- mortalitate naştere' 1--5! . 123.
)vând n vedere profilul fermei, de producere de porci pentru
sacrificare, se recomandă utilizarea metişilor de carne "i sau trirasiali.
În acest scop, scroafele vor fi de rasa 6arele )l" sau 7andrace, sau
metişi 8
1
6arele )l" x 7andrace. Ca vieri terminali se vor utiliza rasele
+ietrain, 9uroc, :amps#ire, 7inia sintetica 3/2 +eris, 7inii +;C etc..
A)PLASARE *I CONSTRUCŢII
7a amplasarea fermei se va ţine cont n primul rând de criteriile
sanitar-veterinare referitoare la izolarea crescătoriei de porci faţă de zonele
locuite, asi!urând un cordon sanitar nepopulat mpre&urul fermei de 2-- m.
În al doilea rând se va ţine cont de căile de acces pentru aprovizionarea cu
fura&e şi alte materiale şi n final de impactul asupra mediului n funcţie de
colectarea şi deversarea de&ecţiilor.
Construcţia #alelor pentru cazarea porcinelor tre"uie să ţină cont de
criteriile de rezistenţă şi asi!urarea confortului "iolo!ic al fiecărei cate!orii
de vârstă şi !reutate. <xistă numeroase variante privind modelele de #ală,
precum şi materialele de construcţie necesare şi din acest motiv
recomandăm crescătorilor să consulte specialişti n domeniu nainte de a
ncepe construcţia.
Cu titlul informativ prezentăm câteva sc#iţe privind dimensiunile şi
tipurile de "oxe şi #ale pentru diferite cate!orii de porcine $vezi )nexa%.
)dăposturile porcilor crescuţi pentru consum propriu n !ospodăriile
populaţiei au de asemenea o mare varietate de forme, dimensiuni şi
materiale de construcţie, n funcţie de tradiţie, posi"ilităţile materiale sau
inventivitatea crescătorului. =i n acest caz prezentăm o sc#iţă model ce
poate fi utilizată pentru construcţia unui adăpost pentru porcii crescuţi n
!ospodărie.
În conformitate cu >rdinul nr. 111013.-?.,--- pentru apro"area
normelor sanitar-veterinare privind protecţia porcilor materialele folosite
pentru construcţiile !ra&durilor precum şi ec#ipamentele cu care porcii intră
n contact tre"uie să nu fie dăunătoare acestora, să poată fi uşor curăţate,
spălate şi dezinfectate. Circuitele electrice şi ec#ipamentele tre"uie să fie
instalate n concordanţă cu re!ulile naţionale de aplicare a măsurilor de
protecţia muncii, şi +S; pentru a se preveni accidentele.
+orcii nu tre"uie să fie ţinuţi permenent n ntuneric şi tre"uie luate
măsuri care să permită o iluminare artificială sau naturală, corespunzătoare
cerinţelor fiziolo!ice şi de comportament. +ardoseala tre"uie să fie netedă
nealunecoasă astfel ncât să nu cauzeze accidente, răniri sau suferinţe.
4
)dăposturile pentru porci tre"uie construite n aşa fel ncât să permită
fiecărui porc'
- să stea ntins, să se odi#nească şi să stea n picioare fără
dificultate(
- să ai"ă un loc curat unde să se poată odi#ni(
- să vadă alţi porci.
+entru aceste cerinţe n conformitate cu >dinul nr. 1110,---
suprafeţele minime de pardoseală pentru fiecare porc sunt următoarele'
- -,12 m@ pentru porcii n !reutate medie de până la 1- 5!(
- -,,- m@ pentru porcii n !reutate medie ntre 1- şi ,- 5!(
- -,3- m@ pentru porcii n !reutate medie ntre ,- şi 3- 5!(
- -,/- m@ pentru porcii n !reutate medie ntre 3- şi 2- 5!(
- -,22 m@ pentru porcii n !reutate medie ntre 2- şi 42 5!(
- -,A2 m@ pentru porcii n !reutate medie ntre 42 şi 11- 5!(
- 1 m@ pentru porcii n !reutate medie peste 11- 5!.
;ndiferent de tipul de construcţie sau materialele folosite, adăposturile
de porcine tre"uie să asi!ure un microclimat corespunzător. Bom prezenta
n continuare o sinteză referitoare la valorile optime ale parametrilor de
microclimat pentru diferitele cate!orii de porcine.
Condiţiile optime de mi!olim"t #n "d$po%t&!ile de !ep!od&ţie'
Cemperatura optimă 14-,- DC(
Emiditatea relativă A--1- 3(
Biteza curenţilor de aer'
Bara 1,- m0sec(
;arna -,,--3 m0sec(
Concentraţia maximă de !aze nocive'
Fioxid de car"on 3,2 3(
)moniac -,-,3 3G(
:idro!en sulfurat -,-12 3G(
*ata de ventilaţie m.c.0cap 0oră
Bara 1--(
;arna 3-.
Condiţiile optime de mi!olim"t #n m"te!nit"te'
Cemperatura optimă n timpul fătării'
6ediu am"iant ,,-,/ DC(
Hona culcuşului purceilor 3,-3/ DC(
Cemperatura din zona culcuşului purceilor va scădea odată cu vârsta
purceilor şi anume'
- -1 zile 3,-3- DC(
4 -1/ zile 3--,4 DC(
12 -,1 zile ,4-,/ DC(
,, -/, zile ,/-,, DC(
Emiditatea relativă A--1- 3(
5
Biteza curenţilor'
Bara -,, m0sec.(
;arna -,1 m0sec.(
Concentraţia maximă de !aze nocive'
Fioxid de car"on 3,2 3G(
)moniac -,-,A 3G(
:idro!en sulfurat -,-12 3G(
*ata de ventilaţie m.c. 0 cap 0oră
Bara ,--
;arna /-
Mi!olim"t&l #n omp"!timentele de tine!et'
Cemperatura optimă ,--,, DC(
Emiditatea relativă 22-1- 3(
Biteza curenţilor de aer'
Bara -,2 m0sec.(
;arna -,, m0sec.(
Concentraţia maximă de !aze nocive'
Fioxid de car"on 3,2 3G(
)moniac -,-,A 3G(
:idro!en sulfurat -,-12 3G(
*ata de ventilaţie m.c. 0cap0oră'
Bara 2-(
;arna 1-'
Mi!olim"t&l #n ("lele de #n)!$*"!e
Cemperatura optimă 14-,- DC(
Emiditatea relativă A--12 3(
Biteza curenţilor de aer'
Bara -,2 . 1,- m0sec.(
;arna -,, . -,2 m0sec.(
Concentraţia maximă de !aze nocive'
Fioxid de car"on 3,2 3G(
)moniac -,-,A 3G(
:idro!en sulfurat -,-12 3G(
*ata de ventilaţie m.c. 0cap 0oră
Bara 1--(
;arna ,-'
+entru realizarea acestor parametri de microclimat se vor utiliza
surse de ncălzire numai n sectorul de maternitate şi n sectorul de tineret
pentru vârstele mici.
Bentilaţia va fi naturală prin coşuri de ventilaţie, şed sau panouri
ra"ata"ile la ferestre.
6
<lementele de construcţie a #alelor, cele mai recomandate, sunt
cărămida şi panourile de lemn cu izolaţie.
FLU+ TE,NOLOGIC
F-!.!- te"no-ogic în #ector!- /e repro/!c0ie
În acest sector se desfăşoară operaţiunile le!ate de reproducţie şi
care presupun depistarea şi ale!erea scroafelor n călduri, efectuarea
montei sau nsămânţărilor artificiale, ntreţinerea scroafelor după montă pe
toată durata !estaţiei, fătarea şi lactaţia.
Ale)e!e" %!o"+elo! #n $ld&!i
)ceastă operaţiune se execută pe efectivul de scroafe şi scrofiţe
aflate n aşteptare. )cest efectiv este format din scrofiţele după pu"ertate şi
scroafele după nţărcare.
În compartimentul de aşteptare, scrofiţele şi scroafele pot fi
ntreţinute n !rup, n "oxe comune, asi!urându-se o suprafaţă de 1,3-1,2
m
,
pe cap de animal. 6ărimea lotului este n funcţie de tipul şi suprafaţa
totală a "oxei, variind ntre 4-,2 scroafe.
În "oxele de aşteptare are loc şi acţiunea de depistare a căldurilor,
prin introducerea vierului ncercător n !rupul respectiv şi identificarea
scroafelor n călduri. )cestea sunt scoase din !rup şi menţinute individual
pe perioada căldurilor, perioadă n care are loc şi monta.
7a porcinele domestice, scroafa este un animal poliestric având
durata ciclului sexual de ,1 I , zile iar durata perioadei de călduri de 3-2
zile.
+entru monta scoafelor depistate n călduri tre"uie amena&ate tot n
acest compartiment , "oxe de montă cu o suprafaţă de / m
,
care să
asi!ure condiţiile optime pentru efectuarea montei. 9acă se utilizează
nsămânţările artificiale tre"uie amena&ate "oxe individuale cu dimensiunile
de A-0 1,4- m n care scroafele sunt ntreţinute pe perioada de călduri şi n
care se execută nsămânţarea şi repetarea nsămânţării.
9in scroafele montate la date cât mai apropiate se formează !rupa
de scroafe !estante care vor făta aproximativ n aceiaşi perioadă. )ceastă
!rupare n funcţie de data montei şi a fătării facilitează o serie de operaţiuni
te#nice cum ar fi' evidenţele zoote#nice, dia!nosticul de !estaţie, fura&area
diferenţiată n funcţie de stadiul !estaţiei, o"servarea revenirii n călduri sau
eventualele avorturi, pre!ătirea pentru fătare.
Compartimentul de scroafe !estante tre"uie să asi!ure o suprafaţă
de 1,3 . 1,2 m
,
pe cap de animal.
Cu 3-/ zile nainte de fătare, scroafele tre"uie izolate, după o
preala"ilă spălare şi dezinfecţie, n "oxe individuale de fătare.
<xistă mai multe tipuri de astfel de "oxe nsă ca o caracteristică
!enerală, aceste "oxe asi!ură o restricţionare a mişcărilor scroafei,
7
permiţând astfel manoperele privind asistenţa la fătare şi prevenind
accidentele prin strivirea purceilor. 9atorită faptului că n aceste "oxe,
scroafa şi purcei rămân pe toată perioada lactaţiei, tre"uie prevăzute cu
#rănitori pentru scroafă şi separat pentru purcei, sistem de adăpare separat
pentru scroafă şi purcei iar spaţiul destinat purceilor să poată fi ncălzit prin
diferite sisteme $plăci ncălzitoare, "ecuri cu infraroşii% şi sistem de
evacuare a de&ecţiilor.
Cel mai utilizat model de "oxă de fătare, a fost "oxa de tip "aterie, cu
dimensiunile de ,,-- m pe 1,2- m, având central spaţiul destinat scroafei
$,,-- m pe -,A- m% pe !rătar şi două zone laterale pentru purcei fiecare
având ,,-- m pe -,/2 m, având o suprafaţă plină de -,A- m pe -,/2 m
formată dintr-o plăcuţă ncălzitoare.
Capacitatea compartimentului de maternitate tre"uie sa fie calculată
având n vedere ca scroafele după fătare rămân n acelaşi compartiment
ncă /- de zile până la nţărcare.
9upă nţărcare, scroafele sunt mutate n sectorul de aşteptare iar
purceii n sectorul de tineret.
*eferitor la factorii de microclimat din aceste sectoare, tre"uie
accentuat că aceştia pot influenţa sever activitatea de reproducţie şi de
aceea se va urmări menţinerea lor n limite normale n ceea ce priveşte
temperatura, umiditatea şi !azele nocive, utilizând sisteme de ventilaţie şi
ncălzire - răcire adecvate.
Cele mai mari pro"leme apar n sectorul de maternitate prin
anta!onismul temperaturilor optime pentru scroafă şi purcei, n special n
primele zile după fătare. )ceasta se rezolvă de o"icei prin menţinerea
temperaturii compartimentului pentru scroafe la nivelul a 14-,-
J
C şi
asi!urarea unor surse suplimentare de ncălzire la nivelul spaţiului destinat
purceilor.
F-!.!- te"no-ogic in #ector!- /e tineret
În acest sector, purceii sunt crescuţi o periodă de aprox. 2- de zile,
de la !reutatea de 1-,2-11 5! la !reutatea de32-/- 5!.
9upă nţărcare purceii trec printr-o perioadă foarte dificilă, cunoscută
su" numele de Kcriza de nţărcareL. )ceasta durează câteva zile şi se
manifestă prin scăderea n !reutate şi sensi"ilitate deose"ită la "oli.
6i&loacele prin care putem interveni pentru diminuarea efectelor
acestei crize sunt reprezentate de asi!urarea condiţiilor optime de
microclimat şi cazare, care să prevină m"olnăvirile şi concomitent o
calitate foarte "ună a fura&ului, cu un nivel proteic ridicat care să asi!ure
proteinele necesare reconstrucţiei mucoasei di!estive şi a sistemului
imunitar.
Cineretul este ntreţinut n "oxe comune cu spaţiu de odi#nă plin şi
spaţiu cu !rătare pentru evacuarea de&ecţiilor. Suprafaţa utilă care tre"uie
asi!urată pe cap de animal, pentru tineret, este de -,3-m
,
până la
!reutatea de 3-5!, -,/-m
,
până la !reutatea de 32-/-5!.
8
Foxele tre"uie prevăzute cu sistem de fura&are şi adăpare automat, la
nivelul accesi"il purceilor.
+entru reducerea stresului de adaptare la diferenţa de temperatură
faţă de maternitate, deasupra "oxelor se montează o reţea de prize care să
poată alimenta, n primele /-A zile, "ecuri cu infraroşii pentru ncălzirea
suplimentară a zonei de odi#nă a purceilor.
:alele de tineret ca şi cele de maternitate, fiind spaţii ncălzite, este
necesar să ai"ă plafon şi sistem de ventilaţie re!la"il.
Înainte de populare, compartimentul tre"uie pre!ătit prin curăţire
mecanică şi dezinfecţie urmat de uscare şi ncălzire, pentru prevenirea
m"olnăvirii purceilor o"işnuiţi cu microclimatul din maternitate.
Mrupa de purcei ntreţinută n "oxă comună se formează ţinând cont
de sexul şi dezvoltarea corporală a purceilor şi suprafaţa utilă a "oxei,
astfel ncât să se prevină luptele pentru spaţiul de odi#nă şi front de
fura&are.
9e re!ulă, n compartiment se lasă li"ere ,-3 "oxe de izolare unde
vor fi cazaţi purceii care n urma controlului zilnic vor fi !ăsiţi că rămân n
urmă ca dezvoltare faţă de partenerii de !rup sau cei "olnavi.
F-!.!- te"no-ogic în #ector!- /e ingrăşare 1 2ini#are
)ceastă activitate reprezintă ultima veri!ă a fluxului te#nolo!ic şi
constă n preluarea din creşă a tineretului destinat n!răşării şi ntreţinerea
lui până la atin!erea !reutăţii de livrare pentru sacrificare.
+reluarea tineretului se face la !reutatea de 32-/-5!, din sectoarele
proprii de creşă, iar la popularea cu tineret se va ţine cont de asemenea de
criteriile de lotizare n funcţie de sex şi !reutate şi se va continua cu lotizări
prin extracţie pe toată durata n!răşării.
+entru desfăşurarea procesului de producţie, n sectorul de n!răşare
tre"uie să se asi!ure spaţiile necesare, corelate, pe de o parte cu
efectivele de tineret ce tre"uie preluate ritmic din creşă, iar pe de altă parte,
cu durata de n!răşare şi !reutatea finală la care tre"uie livraţi porcii !raşi.
Mradul de te#nicitate al activităţii din acest sector, precum şi din
sectorul de tineret, nu este la fel de ridicat ca cel din sectorul de
reproducţie. Cre"uie acordată atenţie asi!urării condiţiilor de cazare şi
microclimat şi nivelului de fura&are, astfel ncât corelarea lor cu potenţialul
!enetic să asi!ure un spor mediu zilnic corespunzător renta"ilităţii
economice.
+orcii la n!răşat sunt cazaţi n #ale cu amena&ări interioare specifice
acestei activităţi. Întreţinerea se face n "oxe comune, mărimea !rupei fiind
n funcţie de dimensiunile "oxei astfel ncât să se asi!ure o suprafaţă utilă
de -,4- m
,
pe cap de animal.
Foxele de n!răşare tre"uie dotate cu sistem automat de adăpare şi
de fura&are, cu spaţiu separat de odi#nă şi sistem de evacuare a de&ecţiilor.
9
Încălzirea pe timpul iernii nu este necesară pentru porcii !raşi, nsă
pe timpul verii căldurile excesive diminuează consumul de fura&e şi sporul
zilnic, ceea ce face necesară asi!urarea microclimatului n #alele de
n!răşare prin ventilaţie automată sau ventilaţie naturală.
În acest sector, porcii vor fi ntreţinuţi o periodă de aprox. ?- de zile,
de la !reutatea de 32-/- 5!, până la 1---11- 5! .
În final sunt necesare câteva considerente pe tema avanta&elor şi
dezavanta&elor celor două sisteme' n flux continuu sau cu fătări sezoniere.
9acă n ceea ce priveşte nivelul parametrilor de producţie nu există
diferenţe, apar mari deose"iri n ceea ce priveşte necesarul de spaţiu,
precum şi utilizarea lui şi a forţei de muncă.
> altă pro"lemă va fi necesarul de forţă de muncă şi modul de
or!anizare, n special n ceea ce priveşte o serie de acţiuni de mare
te#nicitate cum ar fi depistarea căldurilor, efectuarea montei, asistenţa
te#nică la fătare, nţărcarea etc..
În ceea ce priveşte modul de realizare a fătărilor sezoniere, sin!ura
metodă este reprezentată de sincronizarea ciclurilor sexuale prin
tratamente #ormonale, nsă aceasta presupune c#eltuieli cu produsele
#ormonale de "ună calitate şi calificarea naltă a personalului medical,
pentru reuşita acţiunii. În caz contrar, pentru toate tratamentele #ormonale
există riscul unor dere!lări severe cu efecte dezastruoase şi ireversi"ile
pentru activitatea de reproducţie.
Sin!urul avanta& pe care l prezintă fătările şi producţia sezonieră
este ca n cazul unui studiu precis al pieţei, permite să se intervină cu
livrarea exact n momentul când cerinţa este mai mare şi când preţul este
mai "un.
Comparativ, fluxul continuu asi!ură o producţie, desfacere şi venituri
ritmice pe tot parcursul anului, economie de spaţiu şi de forţă de muncă,
precum şi o mai "ună or!anizare a activităţii.

Te"no-ogia /e n!tri0ie
A-ienta0ia 3ieri-or /e repro/!c0ie
În ceea ce priveşte alimentaţia la această cate!orie tre"uie avut n
vedere să se menţină un ec#ili"ru ntre condiţia de reproducător şi
producţia caracteristică, reprezentată de cantitatea şi calitatea materialului
seminal.
7a vierii tineri cerinţele sunt atât pentru definitivarea creşterii cât şi
pentru producţia spermatică iar la vierii adulţi tre"uie să se asi!ure un
material seminal de "ună calitate, evitându-se variaţiile de !reutate ale
masei corporale şi n special n!răşarea peste măsură.
9acă se utilizează nutreţuri com"inate, ţinând cont de re!imul de
folosire la montă şi !reutate corporală, se recomandă un consum zilnic de
10
,,2-3,2 5! nutreţ com"inat. )stfel pentru un vier cu masa corporală de 14--
,,- 5! şi n perioadă intensă de utilizare, raţia tre"uie să asi!ure' 2,/ E.N.(
circa 1,- ! proteină di!esti"ilă( 4----?/-- 5cal. 9esi!ur că aceste cifre
sunt orientative, calitatea fura&ul fiind influenţată de calitatea componentelor
sale. )dministrarea ovăzului n #rana vierilor m"unătăţeşte valoarea
"iolo!ică prin raporturile ntre aminoacizii esenţiali, creşterea nivelului
fosforului şi vitamina <.
Se recomandă ca reţeta pentru această cate!orie să conţină până la
2-3 un amestec de ovăz şi orz, ,-33 făinuri animale, restul fiind completat
cu şroturi $n special de le!uminoase%, porum", tărâţe, făină de lucernă.
*aţia poate fi completată cu ouă proaspete sau melan& de ouă, morcovi $n
perioada de iarnă% sau lucernă pălită $n perioada de vară%. 9intre vitamine
un rol important l au vitamina ) şi < iar dintre microelemente, seleniu.
<ste extrem de important ca la vieri să se acorde o atenţie deose"ită
fura&ării, deoarece alimentaţia neraţională sau insuficientă poate provoca
tul"urări de comportament sexual şi modificări ale calităţii spermei, ce se
traduc prin indici de fertilitate reduşi, care pertur"ă !rav fluxul te#nolo!ic şi
determină pa!u"e economice nsemnate.
A-ienta0ia #croa2e-or /e repro/!c0ie
)ceasta reprezintă o pro"lemă complexă deoarece ntr-o perioadă de
timp relativ scurtă scroafa trece prin diferite stadii fiziolo!ice n care
meta"olismul său este modificat profund.
Oinând cont de aceste considerente pentru scroafele lactante se
recomandă o fura&are Kad-li"itumL $la discreţie%, care depăşeşte uneori A-
15! de nutreţ com"inat pe zi $până la ,---- 5cal ener!ie meta"oliza"ilă pe
zi%. Cot la discreţie tre"uie asi!urat şi consumul zilnic de apă, necesar
meta"olismului crescut precum şi n procesul de producere a laptelui.
În momentul nţărcării se recomandă dietă a"solută $inclusiv #idrică%,
minim ,/ de ore, pentru a stopa producţia de lapte şi a preveni apariţia
mamitelor.
7a scroafele n aşteptare tre"uie să se facă o #rănire stimulativă, atât
n ceea ce priveşte refacerea or!anismelor epuizate n perioada de lactaţie
cât şi pentru dezvoltarea foliculilor ovarieni. )stfel, ncepând cu ziua a 3-a
după nţărcare scroafele tre"uie să primească cca. 3-3,2 5! de nutreţ
com"inat din reţeta -.2, cu un nivel de 1/,23 proteină "rută. În primele 3-
de zile de la montă se recomandă menţinerea aceleiaşi raţii deoarece
aceasta corespunde cu perioada de or!ano!eneză şi dezvoltare
em"rionară, după care ţinând cont de componenta de asimilaţie a
meta"olismului scroafei !estante, se recomandă reducerea raţiei $, 5!
nutreţ com"inat% pentru următoarele două luni, asi!urând circa AA-- 5cal
ener!ie meta"oliza"ilă zilnic. În ultima perioadă de !estaţie $ultimele trei
săptămâni% când fetuşii au o creştere mai rapidă n !reutate, este necesar
să se suplimenteze din nou raţia la nivelul normal.
11
8ura&area necorespunzătoare n perioada de !estaţie se traduce prin
o"ţinerea unor loturi de fătare mai mici, purcei su"ponderali sau nevia"ili.
A-ienta0ia p!rcei-or #!gari
În prima parte a vieţii, purcelul valorifică foarte "ine #rana şi are un
ritm de creştere accelerat, sporindu-şi masa corporală de la naştere de
circa 2 ori până la vârsta de o lună şi de 1-.1, ori până la vârsta de două
luni.
+articularitatea principală a #rănirii purceilor este aceea că fura&ele
se administrează n prima parte a vieţii numai ca un supliment faţă de
laptele matern. În prima săptămână de viaţă purcelul tre"uie să primească
o cantitate suficientă de colostru. +rin administrarea colostrului, pe lân!ă
su"stanţele nutritive a"solut indispensa"ile şi uşor accesi"ile, se face şi un
transfer de !amma!lo"uline purtătoare de anticorpi, prin care se realizează
o adevărată KvaccinareL a purcelului.
Bârsta la care se face nţărcarea purceilor este de foarte mare
importanţă pentru orientarea #rănirii acestora. În prezent vârsta nţărcării
purceilor s-a redus foarte mult. În unităţile moderne de tip industrial,
nţărcarea purceilor se face la vârsta de 3-/ săptămâni $acolo unde se
asi!ură nutreţul com"inat prestarter% sau la 2-A săptămâni.
<c#ipamentul enzimatic di!estiv fiind adaptat n special la #rănirea cu
lapte, toate nutreţurile com"inate şi nlocuitorii de lapte destinaţi purceilor n
prima perioadă de viaţă se "azează pe lapte praf, completat n măsură mai
mare sau mai mică cu alte fura&e.
+urcelul este sensi"il la !ustul, mirosul şi culoarea fura&elor. În
!eneral, purcelul consumă din fura&ele o"işnuite mai puţin decât poate
valorifica. +entru a pune n concordanţă cantitatea de #rană in!erată cu
posi"ilităţile de valorificare, tre"uie ca prin ncorporarea unor aditivi fura&eri
să se stimuleze in!erarea de #rană. Nu tre"uie să se exa!ereze nsă n
această privinţă, adică prin creşterea palata"ilităţii să se forţeze purcelul să
in!ere cantităţi prea mari de #rană pe care nu la poate di!era normal, ceea
ce ar conduce la unele tul"urări !astrice. Cre"uie avut n vedere, n acelaşi
timp, că purcelul este foarte sensi"il la stres, la fri! şi umiditate, precum şi
la afecţiuni !astro . intestinale.
A-ienta0ia tineret!-!i
+urceii nţărcaţi formează o !rupă aparte, a tineretului de ,./ luni.
+rintr-o "ună or!anizare a nţărcării, prin asi!urarea unor condiţii
optime de microclimat şi cazare, precum şi asi!urarea unei nutriţii
corespunzătoare cu un fura& de foarte "ună calitate, pot fi diminuate
consecinţele nedorite ale crizei de nţărcare.
:rănirea tineretului nţărcat de la ,./ luni tre"uie să urmărească
realizarea unor sporuri mari prin dezvoltarea musculaturii şi osaturii,
indiferent dacă animalele sunt crescute pentru prăsilă sau pentru
n!răşare. Întrucât n această perioadă creşterea sc#eletului este intensă
12
se va acorda o atenţie deose"ită asi!urării necesarului de vitamine şi săruri
minerale, pentru a preveni ra#itismul care apare frecvent, n special la
rasele performante cu viteză foarte mare de creştere.
+entru #rănirea purceilor, n primele 2 zile de la trecerea n creşă se
foloseşte aceiaşi reţetă de fura& com"inat ca n maternitate $reţeta -.1%,
administrat la nceput n exclusivitate $1-, zile%, apoi nlocuindu-se câte ,2
3 n fiecare zi cu fura& pentru tineret $reţeta -.,%.
În practică tineretul porcin se fura&ează la discreţie, ţinându-se nsă
cont de consumul zilnic, astfel ncât să nu staţioneze fura&ul n #rănitori mai
mult de două zile, pentru a nu se altera.
În ceea ce priveşte fura&area purceilor după nţărcare, tre"uie
suprave!#eat consumul zilnic, deoarece există pericolul apariţiei unei
toxiemii denumită K"oala edemelorL tocmai la purceii foarte "ine dezvoltaţi
şi care in!eră o cantitate mare de fura&e fără nsă a avea tractul di!estiv şi
ec#ipamentul enzimatic complet pre!ătit. Ca urmare a nedi!erării complete
şi a neutilizării totale a su"stanţelor nutritive apar reacţii de tip aler!ic cu
edeme, care n funcţie de localizare se traduc prin simptome respiratorii,
nervoase, etc., putând mer!e până la moarte. +revenirea acestei afecţiuni
se poate face prin o"işnuirea cât mai timpurie a purcelului su!ar cu cantităţi
mici de fura& com"inat şi suprave!#erea alimentaţiei purceilor după
nţărcare.
A-ienta0ia porci-or -a îngrăşat
9eşi din punct de vedere te#nolo!ic activitatea n n!răşătorie este
mai puţin pretenţioasă decât n celelalte sectoare, este necesară aplicarea
cu atenţie a te#nolo!iilor de fura&are n vederea realizării unui maximum de
spor n !reutate, cu un consum minim de fura&e.
Cantitatea şi calitatea #ranei influenţează atât evoluţia procesului
n!răşării cât şi calitatea produselor o"ţinute. *aţia porcinelor puse la
n!răşat tre"uie să ai"ă un !rad nalt de di!esti"ilitate, să conţină cel mult
A-1 3 celuloză, necesarul de unităţi nutritive, de proteină di!esti"ilă şi de
aminoacizi indispensa"ili. +entru a asi!ura consumul raţiei n totalitate,
fura&ele se vor asocia n aşa fel ncât să prezinte un !ust plăcut.
În!răşarea pentru carne este cea mai eficientă din punct de vedere
economic şi urmăreşte valorificarea potenţialului de creştere a animalelor
tinere care consumă cantitatea cea mai mică de #rană pentru 1 5! spor n
!reutate. <a ncepe când purceii au ,2-/- 5! !reutate vie şi ţine până
a&un! la 1---11- 5!.
8ura&area porcilor destinaţi pentru carne se face, cu un nutreţ care să
asi!ure 12,1 3 +.F. până la atin!erea unei mase corporale de A- 5! şi n
continuare 13,1 3 +.F. până la 1-- 5!. +entru porcul de carne cerinţele
sunt să asi!ure o carcasă cu peste 2A 3 ţesut muscular şi un strat de
!răsime su" 12 mm precum şi calităţi !ustative deose"ite ale cărnii.
13
În continuare prezentăm câteva module de or!anizare a unor ferme
de creştere a porcilor orientate pe cele trei direcţii de producţie de marfă'
- ferme de circuit nc#is şi livrarea de porci !raşi pentru a"ator(
- ferme de reproducţie şi livrarea de purcei(
- ferme n!răşare şi finisare care şi procură purceii prin cumpărare
)o/!- 1 45 #croa2e atcă c! circ!it înc"i# şi -i3rare /e %5& porci
graşi pe an
Noţiuni tehnologice
1. *eproducţia se va or!aniza sezonier prin introducerea şi
sincronizarea căldurilor şi fătărilor la scroafe, astfel ncât să se realizeze ,
serii de purcei la n!răşat.
Ciclul de reproducţie
- !estaţie 11/ zile
- lactaţie 32 zile
- aşteptare 3/ zile

,. +urceii nţărcaţi la 32 zile şi !reutate de 4,2 . ? 5! sunt mutaţi n
sectorul de tineret până la vârsta de ?- zile şi !reutatea de 3--32 5!.
3. Ermează faza de n!răşare şi finisare până la 14- zile şi !reutatea
de 1---11- 5!.
Parametrii de producţie luaţi în consideraţie
+urcei născuţi vii n medie 0scroafă 0an ' ,--,1 cap
+urcei nţărcaţi vii n medie 0scroafă 0 an' 14,2 cap
+orci n!răşaţi la 11- 5!, livraţi 0scroafă0an' 11-11,2 cap
Consum mediu de fura&e 0scroafă0an' 1.1-- 5!
Consum mediu de fura&e 05! spor ntre 1-11- 5!' 3,A 5!
9in consum scroafă 0an, revine pe purcelul nţărcat
$11-- ' 11,2%' -,A, 5!
Consum mediu pe 5! !reutate vie n care se include
şi consumul pentru matcă $3,A- P -,A,%' /,,, 5!
Consum apă de "ăut 0zi'
Scroafă lactantă' ,1 l
Scroafă n aşteptare P !estaţie' 1-,A l
Cineret creştere' ,,4 l
Cineret la n!răşat ' 1,, l
9e&ecţii 0zi' 8ecale Erină
Scroafe lactante' A,/ 11,4
Scroafe aşteptare P !estaţie' 3,A 1,3
Cineret creştere' 1,, -,1
+orci la n!răşat' ,,A 3,,
14
Consum fura&e total 0an' 1-A.24, 5! din care'
>rz $/-3%' /1 t
Mrâu $,- 3%' ,-,4 t
+orum" $3-3%' 31,, t
+B6 $1- 3%' 1-,/ t
Cantitatea totală de de&ecţii' ,13 mQ
Consum total apă' 33- mQ
Ceren ara"il pentru producţia proprie de cereale 3- #a x 3 t0#a R ?- t
cereale
Nr( /e p!rcei o60in!0i an!a-
12 scoafe x , fătări0an R 3- fătări anual
prolificitate 1, cap
natalitate 423
3- x 1, x 423 R 3-A cap fătări
Cate!oria ;nterval de timp Hile n cate!orie
6ontă
Mestaţie
12 S;; - 12 ; -
8ătare -4 ;B - -4 B -
Înţărcare 13 B - 13 B; 32
Creşă -1 B;; . -1 B;;; 22
În!răşătorie -A S - -A S; ?-
TOTAL - 47&
Nr( /e p!rcei 2ăta0i pe #erie
12 scroafe x 1, cap x 423 R 123 purcei0serie
F!ra8 co6inat
P&!ei - 123 cap x A T!0cap R?14 T! fura&0serie
S!o"+e l"t"nte - 12 scroafe x 2 T!0cap x 2- zile R 312- T!0serie
1- , zile nainte fătare
2- 3 zile după fătare
Ge#ta0ie
15
Con#! 2!ra8e
G
4
U 12 x 3,2 x 3- R 1.212
G
%
U 12 x ,,? x 3- R 1.3-2
G
9
U 12 x ,,? x 3- R 1.3-2
G
:
U 12 x 3,, x ,/ R 1.12,
VVVV VVVVV
11/ 2.331
Creşă $ 22 zile%
123 . 1-3 mortalităţi maternitate R 131,1 W 134
1 "oxă01A cap 134 ' 1A R 4,A, W ? "oxe
Con#! 2!ra8
134 x 22 x1,2 T!0zi R 11.342 T! fura&0serie

d.c.
134 x 1- x -,4 R 1.1-/ $--1%
134 x /2 x 1,AA R 1-.,41 $--,%
VVVV VVVVVVVV
Cotal R 11.342
;ngrăşare $?- zile%

134 cap creşă . 13 morţi creşă R 1,4,3/ W 1,?
Con#! 2!ra8
Fa<a I 134 x A- x ,,3 T!0zi R 1?.-// $ - . 3%
Fa<a II 134 x 3- x ,,41T!0zi R 11.A33 $ - - / %
VVVVV VVVVVV
Cotal R 3-.A11
Nr( porci -i3ra0i
1,? cap n!răşătorie . 13 mortalitatea R 1,1,11 1 W 1,4
Con#! 2!ra8e pe #erie
16
Cate!oria Nr.
zile
--1 --, --3 --/ --2 --A Cotal
Mestaţie 11? - - - - /.142 1.12, 2.331
)şteptare
12 x ,,/
3/ - - - - 1.,,/ - 1.,,/
6aternitate 32 ?14 - - - 3.12- - /.AA4
Creşă 22 1.1-/ 1-.,41 - - - - 11.342
În!răşare ?- - - 1?.-// 11.A33 - - 3-.A11
Cotal - ,.-,, 1-.,41 1?.-// 11.A33 ?.12? 1.12, 23.,?1
+reţ reţetă 13.1-- 1.?-- 2.4-- 2.2-- 2./-- /.4-- 6ediu
-,A33
Baloare *>N ,.A/? 4.1,, 11.-/A A.3?4 /.?/A 223 33.11/

=enit!ri pe #erie
1,4 cap x 11- T!0cap x 2 *>N R 1-./-- *>N
=enit!ri pe an
1-./-- *>N x , serii R 1/-.4-- *>N
Pro/!c0ia carne în 3i!
1,4 porci x , serii x 11- T! R ,4.1A-
)ODELE DE RAŢII FURA>ERE
În final, deşi te#nolo!ia de fura&are a fost prezentata ntr-un capitol
anterior, considerăm necesare câteva completări.
În ceea ce priveşte fura&area porcilor ntr-o fermă de profil se
recomandă n principal utilizarea fura&elor com"inate cu reţele specifice
fiecărei cate!orii.
8ura&ele com"inate pot fi procurate prin cumpărare de la fa"ricile de
nutreţuri com"inate, sau dacă crescătorul are teren a!ricol şi poate
produce concentratele necesare şi realizează n fermă amestecul acestora
cu premixurile proteino-vitamino-minerale ac#iziţionate de la firmele
producătoare.
>rientativ prezentăm câteva modele de raţii fura&ere utilizate n
sistemul intensive şi variante pentru sistemul !ospodăresc.
17
R"ţi" +&!",e!$ pent!& %!o"+e #n "*tept"!e *i #n p!im" +"-$ de
)e%t"ţie din %i%tem&l inten%i.'
Cerinţele nutriţionale pentru o zi fura&eră'
Enităţi nutritive' ,,/-
+roteină "rută $!%' 33-
Categoria /e 2!ra8 Ra0ia e/ie
?g@<iA
Nutreţ com"inat ,3--
+orum" "oa"e 42A
>rz /A-
Mrâu ,1A
Cărâţe 134
=rot soia ,3-
=rot floarea soarelui 134
Sare 11
Car"onat de calciu ,3
8osfat dicalcic ,3
+remix lizină $1?3% 1,
Hoofort ,3
R"ţi" +&!",e!$ pent!& %!o"+e #n "*tept"!e *i #n p!im" +"-$ de
)e%t"ţie din %i%tem&l )o%pod$!e%'
Cerinţele nutriţionale pe zi fura&eră'
Enităţi nutritive' ,,/
+roteină "rută $!%' 33-
Sortient /e 2!ra8 Ra0ia e/ie
?g@<iA
=ara
?45& <i-eA
Iarna
?%45 <i-eA
;. Concentrate total
din care'
+orum"
1-23
/2A
1?//
1//
>rz 34- /4-
Mrâu 1?- ,/-
Cărâţe 1?- 1,-
=rot soia ,,4 ,/-
=rot floarea soarelui ,-? 1,-
;;. )lte sortimente'
Ciocălăi 1?- 3A-
18
8ăină de lucernă
6inerale, vitamine
Cotal nutreţ com"inat
;;;. Nutreţuri verzi
7ucernă, trifoi
;B.Suculente total din care'
*ădăcinoase
For#ot "ere
-
21
1?--
34--
3/-
-
3/-
,/
1,
,/--
-
/,2
42
3/-
Not$' +entru scrofiţe $n aşteptare şi !estante% raţiile se ma&orează
cu 1-30 zi, fiind necesară susţinerea dezvoltării corporale proprii.
R"ţi" +&!",e!$ pent!& .ie!i *i %!o"+e #n )e%t"ţie "."n%"t$ *i
l"t"ţie
Cerinţe nutriţionale pe zi fura&eră'
Enităţi nutritive' 3,3
+roteină "rută $!%' 232
Sortient /e 2!ra8 Ra0ia e/ie
?g@<iA
Nutreţ com"inat
+orum" "oa"e
>z
Mrâu
=rot soia
=rot floarea soarelui
Cărâţe !râu
8ăină peşte
Mrăsime
Sare
Car"onat de calciu
8osfat dicalcic
+remix lizină 3
Hoofort
3,--
1//-
/1A
,,/
3A4
3-/
1A-
4-
A/
1A
/1,A
1,,4
/1,A
A3,
R"ţi" +&!"+e!$ pent!& %!o"+e #n pe!io"d" de )e%t"ţie "."n%"t$ *i
l"t"ţie
Cerinţe nutriţionale pe zi fura&ată'
Enităţi nutritive' 3,3
+roteină "rută $!%' 232
Sortient /e 2!ra8e Ra0ia 2!ra8eră <i-nică
?g@<iA
19
;. Concentrate total
din care'
+orum"
3-,4
1,,4
>rz A3-
=rot soia 2-4
=rot floarea soarelui 3/A
Cărâţe 31A
;;. )lte sortimente'
+remix colină 1-3
Car"onat de calciu
8osfat dicalcic
Sare
Hoofort
Cotal nutreţ com"inat'
31
31
31
1A
12
312-
R"ţi" +&!",e!$ pent!& .ie!ii de !ep!od&ţie #n %i%tem )o%pod$!e%
Cerinţe nutriţionale pe zi fura&ată'
Enităţi nutritive' 3,3
+roteină "rută $!% /4-
Sortient 2!ra8e Ra0ia 2!ra8eră <i-nică
?g@<iA
=ara
?45& <i-eA
Iarna
?%45 <i-eA
;. Concentrate total
din care'
+orum"
,A/-
1-13
,44-
13,-
>rz 4,2 A--
Cărâţe ,12 3--
=rot soia ,12 /2-
=rot floarea soarelui 1?, ,1-
;;. )lte sortimente'
6inerale, vitamine
Cotal nutreţ com"inat
;;;. Nutreţuri verzi
7ucernă, trifoi
;B.Suculente total
*ădăcinoase $morcovi%
11-
,12-
3,--
-
1,-
3---
-
1,--
R"ţii +&!",e!e pent!& .ie!&*i *i %!o+iţe de p!$%il$ de l" /0 1)
p2n$ l" /0 -ile de )e%t"ţie
Spor mediu zilnic' 2-- !
Cerinţe nutriţionale pe zi fura&ată'
Enităţi nutritive' ,,,1
+roteină "rută $!%' 3A2
20
Sortient /e 2!ra8e Ra0ia 2!ra8eră <i-nică
?g@<iA
Nutreţ com"inat
+orum" "oa"e
>z
Mrâu
=rot soia
=rot floarea soarelui
Cărâţe !râu
8ăină peşte
Mrăsime
Sare
Car"onat de calciu
8osfat dicalcic
+remix lizină 1-3
Hoofor
,,--
??-
,4A
12/
,23
,-?
11-
22
//
11
,4
?
,?
,,,,1-
St!&t&!" n&t!eţ&l&i om3in"t *i !"ţi" +&!",e!$ pent!& p&!el&l
%&)"!
Cerinţe nutritive pe zi fura&ată'
Enităţi nutritive' -,3-
+roteină "rută $!%' 21
Sortient!- /e n!tre0!ri Str!ct!ra
n!tre0!-!i
co6inat
Ra0ia 2!ra8eră
<i-nică ?g@<iA
;. Concentrate din care'
+orum"
>rz decorticat
Mrâu 1
=rot soia
8ăină carne
8ăină peşte
7apte praf
9ro&dii
;;. )lte sortimente'
Hoofort P minerale
6elasă
Mrăsime
Cotal nutreţ com"inat
Baloarea nutritivă asi!urată
Enităţi nutritive
+roteină "rută $!%
1?,-
,2,-
A,-
,,,-
3,-
3,-
3,-
3,-
,,-
,,-
,,-
1--
1,1
,--
,A,
23
1-
/2
A,
4
4
4
4
A
A
A
,4-
-,31
24
R"ţie +&!",e!$ pent!& p&!eii %&)"!i
Spor mediu zilnic' 1A1 !
21
Enităţi nutritive' -,3A
+roteină "rută $!%' A,
Sortient n!tre0!ri Ra0ia 2!ra8eră
?g@<iA
Nutreţ com"inat
+orum" "oa"e
>z decorticat
Mrâu
=rot soia
8ăină peşte
9ro&dii fura&ere
8ăină de carne
7apte praf
6elasă
Mrăsime
Sare
Car"onat de calciu
8osfat dicalcic $fosfat de calciu%
+remix sulfat de cupru 2- 3
+remix colină 1-3
+remix lizină 1-3
+remix medicament
Hoofort
313,-
A2,2
14,,
/-,1
A2,1
12,A
3,,
3,1
?,/
?,/
?,1
1,-
1,,
,,/
-,A
1,A
1,2
-,A
,3,1
R"ţie +&!",e!$ pent!& tine!et #n !e*te!e
Spor mediu zilnic /1-!
Cerinţe nutritivepe zi fura&ată'
Enităţi nutritive' 1,1?
+roteină "rută $!%' 143
Sortient /e 2!ra8e Ra0ia 2!ra8eră
?g@<iA
Nutreţ com"inat
+orum" "oa"e
>z
Mrâu
=rot soia
=rot floarea soarelui
8ăină peşte
8ăină de carne
9ro&dii fura&ere
6elasă
Mrăsime
Sare
1-4,
31?
121
,-A
113
33
1-,1
,1,A
,1,A
,1,A
,3,4
3,,
22
Car"onat de calciu
8osfat dicalcic
Sulfat de cupru 2- 3
+remix colină 1-3
+remix lizină
+remix medicamentat
Hoofort
A,2
1,A
1,1
2,/
/,A
,,1
1-,4
St!&t&!" n&t!eţ&l&i om3in"t *i !"ţi" +&!",e!$ pent!& tine!et&l po!in
4567 1)
Spor mediu zilnic /,2 !
Cerinţe nutriţionale pe zi fura&ată'
Enităţi nutritive' 1,--
+roteină "rută $!%' 1A1
Sortient!- /e n!tre0!ri Str!ct!ra
n!tre0!-!i
co6inat
Ra0ia 2!ra8eră
<i-nică ?g@<iA
;. Concentrate din care'
+orum"
>rz decorticat
Mrâu
=rot soia
8ăină carne
8ăină peşte
7apte praf
9ro&die fura&eră
;;. )lte sortimente'
Hoofort P minerale
6elasă
Mrăsime
Cotal nutreţ com"inat
Baloarea nutritivă asi!urată'
Enităţi nutritive
+roteină "rută
3-
12
,,
12
,
,
3
/
3
3
1
1--
1,-4
14-
,11
13?
,-3
13?
14
1?
,4
31
,4
,4
?
?,2
1,--
1A1
R"ţie +&!",e!$ pent!& po!ii l" #n)!$*"t
Spor mediu zilnic A-- !
Cerinţe nutriţionale pe zi fura&ată'
Enităţi nutritive' ,,/3
Sortient /e 2!ra8e Ra0ia 2!ra8eră
?g@<iA
23
Nutreţ com"inat
+orum"
>z
=rot soia /,3
=rot floarea soarelui 3A3
+remix lizină 1-3
+remix colină 1-3
Sare
Car"onat de calciu
8osfat dicalcic
Hoofot
,/-A
1/?4
,12
,43
,21
,1
1
?
11
12
,/
R"ţie +&!",e!$ pent!& po!ii l" #n)!$*"t
Spor mediu zilnic 22- !
Cerinţe nutriţionale pe zi fura&ată'
Enităţi nutritive' ,,/
Sortient /e 2!ra8e Ra0ia 2!ra8eră
?g@<iA
Nutreţ com"inat
+orum" "oa"e
>z
Mrâu
Cărâţe
=rot de soia 1
=rot floarea soarelui
Sare
8osfat dicalcic
Hoofort
,,42
131,
3/3
11/
A4
A-
14,
11
1,
,3
R"ţie +&!",e!$ pent!& po!ii l" #n)$*"t
Spor mediu zilnic 2-- !
Cerinţe nutriţionale pe zi fura&ată'
Enităţi nutritive' ,,,
Sortient /e 2!ra8e Ra0ia 2!ra8eră
?g@<iA
Nutreţuri concentrate
+orum" "oa"e
>z
Mrâu
Cărâţe
=rot soia
=rot floarea soarelui
Sare
141,
A41
212
11A
41
114
111
11
24
Car"onat de calciu
8osfat dicalcic
Hoofort +.3 P +./.
Nutreţ de volum
7ucernă, trifoi masă verde
Sfeclă fura&eră
Cartofi
For#ot umed de "ere $sfeclă%
Enităţi nutritive
Nutreţuri com"inate
Nutreţuri de volum
,,
1
14
,34A
A1A
2?-
2?-
2?-
,,--
14/-
3A-
R"ţie +&!",e!$ pent!& po!ii l" #n)!$*"t
Spor mediu zilnic /2- !
Cerinţe nutriţionale pe zi fura&ată'
Enităţi nutritive ,,-
Sortient /e 2!ra8e Ra0ia 2!ra8eră
?g@<iA
Nutreţuri concentrate
a. 6ăcinate intern
+orum" "oa"e
>z
". +remix 8NC ,1A
=rot soia 43
=rot floarea soarelui
Sare
Car"onat de calciu
8osfat dicalcic
Hoofort
Ciocălăi
Nutreţuri de volum
7ucernă, trifoi masă verde
Cartofi
Sfeclă fura&eră, !ulii
9ovleac
For#ot de "ere sau sfeclă
Her, zară
*esturi culinare
Enităţi nutritive
Nutreţuri concentrate
Nutreţuri de volum
1,44
1-1,
223
/2?
4/
1
12
2
1,
1-
/?/2
4,,
/11
24?
24?
11A1
,?2
/1,
,---
1,14
1,,
*eţetele prezentate au un rol orientativ, acestea putând fi modificate
n funcţie de preferinţele crescătorului şi posi"ilităţile de asi!urare a
materiilor prime.
25
Solu"ii te#nolo$ice o%timi&ate %entru creşterea şi 'ura(area %orcinelor
(După Institutul Kollistch RFG Dr. e!er" #$$%&
)*T+,--
./*
ST*D/01
D+
D+23-1-
T*.+
45T.+6/-
5+.+*
)*.*)T+./ST/)/ 0.*7*.+*
)*.*)T+-
./ST/)/
S).-*+
/5
*ST+8T*-
.+
Comparti-
ment de
montă
p!nă la 28
"ile
-dimensiunea #o$ei
22 m $ 065 m
-10 ore%"i lumină
120 lucsi la &năl'imea
oc(ilor
-contact )i"ual cu
)ierul
-temperatura 22°C
-umiditatea 50-60*
+!nă la montă
acela,i -ura. ca &n
lacta'ie
/ura. sla# ener-
getic 21 "ile
/ura. 13 01
20
075* li"ină
4 3g%"i
/ura. 12 01
20
065* li"ină
2 3g%"i
,+ST*5-
T+
4ntre'inere
&n grup
-mărimea grupei 512
scroa-e
22 m
2
%scroa-ă
21 - 105 "ile
/ura. 12 01
20
065* li"ină
35 3g%"i
1*)T*-
6/+
0aternitate
cu cui# de
protec'ie
pentru
purcei.
+erioada
de alăptare
28 "ile
-6imensiunea #o$ei
de maternitate
19 m $ 2 m
-23°C
-grătare din plastic
-podea plină su#
scroa-ă
-cui#ul pentru purcei
06 m
2
-pardoseală &ncăl"ită
1%3 sau cu lămpi cu
in-raro,ii 2%3 cu 35°C
temperatură
-adăpători mi$te
scroa-ă-purcel
/ura. pt scroa-e
lactante
/ura. prestarter pt
purceii sugari - se
administrea"ă de la
7 "ile
/ura. 13 01
20
075* li"ină
2-6 3g%"i pro-
gresi)
T/5+.+T T/5+.+T
Comparti-
ment
pentru
tineret
-20-50 cap%#o$ă
-pardosea din plastic
per-orat
-"ona de de-ecare
delimitată
-"ona de odi(nă
inc(isă
-temperatura 28°C
-)ite"a curentilor de
aer
01 -03 m%sec.
/ura.are restricti)ă
14 "ile cu -ura.
dietetic sau -ura.
pentru sugari
/ura. 12 - 14
01 20
13 - 10 *
li"ina
16* +7
26
8-.)/ 1*
/5,.9-
:*T
8./;*
*29
* D-0*
*29
<nce%e la
60 - 70 =$
8ală de
&ngră,are
8ală de
&ngră,are
-(ală tip pieptene cu
guri de aerisire
-23°C
-80* umiditate
-2000 p.p.m. amoniac
-pardosea din #eton
-e)acuare de.ectii
prin sistem )ană
-50 lucsi
- 20 - 70 cap%#o$ă
9d li#itum
/ura.e pe #a"ă de
cereale pt porci la
&ngră,at
/ura.are lic(idă sau
cu sen"ori
/ura. 135*
01 20
1 * li"ină
18 - 20 *
proteina
/ura. 125*
01 20
085* li"ină
16 - 18
*proteină
+>acuarea ?e(ec"iilor şi m@suri ?e %rotec"ia me?iului
Colectarea de.ec'iilor :-ecală urină apă te(nologică; se -ace prin canalele cu
perna de apă din #o$e.
Canalele pentru de.ec'ii sunt pre)ă"ute cu preaplin su# -ormă de si-on care
preia o parte din suspensiile din canal ,i le diri.ea"ă &n canalele colectoare.
<a supra-a'a canalelor cu pernă de apă se -ormea"ă o peliculă de sediment
-in su# -orma unei cruste semi-solide su# care are loc o -ermenta'ie anaero#ă iar
ga"ele noci)e re"ultate :=8
3
8
2
>C8
4
; sunt re'inute la supra-a'ă su# grătare ,i
prin sistemul de aerare cu caneluri se reali"ea"a o$idarea ,i neutrali"area lor su#
grătar impiedic!nd poluarea aerului din compartiment.
Canalele cu pernă de apă din compartimente se golesc periodic la inter)ale
de 50-80 "ile ,i se spală apoi cu apă prin presiune sau prin pur.are pentru
&ndepărtarea sedimentelor colmatate.
9pele re"iduale sunt conduse prin canale colectoare către sta'ia de epurare.
?nainte de a intra &n sta'ie apele trec printr-un cămin cu site ,i grătare pentru
re'inerea resturilor grosiere după care a.ung &n #a"inele de decantare unde are loc
separarea mecanică prin sedimentarea suspensiilor.
9pa decantată trece printr-un sistem de site &n alt #a"in de unde după ultima
decantare partea lic(idă poate -i e)acuată &n ia"uri #iologice unde au loc procese de
autoepurare naturală #iologică sau poate -i utili"ată pentru irigarea culturilor.
+entru apele epurate care sunt de)ersate &n receptori naturali principalele
)alori de &ncărcare cu poluan'i sunt@
- materii &n suspensie :0>; 35 A 60 mg% dm
3
B
- consum #ioc(imic de C
2
la 5 "ile :C7C
5
; 20 A 25 mg C
2
% dm
3
B
- 9"ot total :=; 10 A 15 mg% dm
3
B
- 9"ota'i 25 A 35 mg% dm
3
B
- 6etergen'i sintetici 05 mg% dm
3.
.
+artea solidă răm!ne pe plat-ormă -orm!ndu-se o pătură de nămol unde
-ermentea"ă ,i se des(idratea"ă după care se poate -olosi ca &ngră,ăm!nt &n
agricultură.
+entru pre)enirea poluării mediului la ni)elul -ermei se )or utili"a pentru
cură'enia mecanică pompe de mare presiune :30 A 50 atm; cu mare randament iar
pentru de"in-ec'ie se )or utili"a de"in-ectan'i cu spectru larg de ac'iune care să
27
&nlocuiască soda caustică ,i care să nu se acumule"e &n solul irigat cu ape re"iduale
pro)enite din adăposturile de"in-ectate :&n pre"ent e$istă o gama largă de
de"in-ectan'i auto(toni ,i de import de tipul >eptorom /ordet Cloroet etc. care pot
-i utili"a'i &n -unc'ie de indica'iile speciali,tilor ,i de posi#ilită'ile -inanciare;.
+rocedeul de utili"are al apei de iriga'ie se )a -ace c!nd umiditatea din sol la
ad!ncimea de ume"ire :07 A 1 m; scade su# pla-onul minim de 50* din inter)alul
umidită'ii accesi#ile :168*;. ?n acest -el se ridică umiditatea din sol de la pla-onul
minim la capacitatea de c!mp.
Dtili"area nămolului pentru -ertili"area solului se )a -ace di-erit &n -unc'ie de
-elul culturii ast-el@
- la inter)ale de 2 A 3 ani pentru culturile anuale cu e$ceptia carto-uluiB
- la culturile -ura.ere perene :lucernă tri-oi etc.; se &ntre#uintea"ă numai &n
anul de &n-iin'are al culturiiB
- pentru porum# do"ele de nămol di-eră &n -unc'ie de sol@ pe cerno"iom
sla# 10 A 20 tone% (aB pe sol alu)ial 10 tone% (aB pe sol #run ro,cat de
pădure 30 tone% (a.
Dtili"area apelor epurate pentru irigarea culturilor precum ,i utili"area
nămolurilor -ermentate ca &ngră'ăm!nt natural se -ace cu acceptul de'inătorilor
terenurilor respecti)e cu a)i"ul autorită'ilor competente din domeniul
&m#unătă'irilor -unciare ,i cu a)i"ul inspectoratului teritorial de sănătate pu#lică.
5-.;+ S*5/T*. 3+T+./5*.+
)ur@"enia şi ?e&in'ec"ia
Cperatiunile de cură'enie ,i de"in-ec'ie ,i c!nd este ca"ul măsurile de
distrugere a ro"ătoarelor ,i insectelor sunt e-ectuate su# supra)eg(ere )eterinară
o-icială ,i con-orm instruc'iunilor date de medicul )eterinar o-icial.
>u#stan'ele de"in-ectante ce tre#uiesc utili"ate ,i concentra'iile acestora sunt
apro#ate o-icial de către autoriatea )eterinară centrală a Eom!niei pentru a asigura
distrugerea )irusului pestei porcine clasice.
2-icien'a su#stan'elor de"in-ectante tre#uie )eri-icată &nainte de utili"are
deoarece e-icien'a anumitor su#stan'e de"in-ectante este diminuată de depo"itarea
prelungită.
9legerea su#stan'elor de"in-ectante ,i a procedurilor de de"in-ec'ie tre#uie
-ăcută lu!nd &n considerare natura incintelor )e(iculelor ,i a o#iectelor care
urmea"ă să -ie tratate.
Condi'iile &n care sunt utili"a'i agen'ii de degresare ,i su#stan'ele
de"in-ectante tre#uie să -ie ast-el &nc!t e-icacitatea acestora să nu -ie alterată.
Fre#uie respecta'i &n special parametrii te(nici indica'i de producător cum ar -i@
presiunea temperatura minimă ,i timpul de contact solicitat.
4ndi-erent de de"in-ectantul utili"at tre#uie să se aplice următoarele reguli
generale@
- &nmuierea minu'ioasă cu de"in-ectant a a,ternutului ,i a materiilor -ecaleB
28
- spălarea ,i cură'area prin periere ,i -recarea meticuloasă a solului
podelelor rampelor ,i pere'ilor după e)acuarea sau demontarea dacă
este posi#il a ec(ipamentelor sau a instala'iilor ast-el &nc!t să se e)ite
deteriorarea procedurilor de cură'enie ,i de"in-ec'ieB
- aplicarea ulterioară a de"in-ectantului pentru un timp minim de contact
stipulat &n recomandările producătoruluiB
- apa utili"ată pentru opera'iunile de cură'ire tre#uie eliminată ast-el &nc!t
să se e)ite orice risc de răsp!ndire a )irusului ,i con-orm instruc'iunilor
medicului )eterinar o-icial.
9tunci c!nd spălarea este e-ectuată cu lic(ide aplicate prin presiune tre#uie
e)itată recontaminarea păr'ilor cură'ate anterior.
Fre#uie să se e-ectue"e spălarea de"in-ec'ia ,i distrugerea ec(ipamentelor
instala'iilor articolelor sau a compartimentelor suscepti#ile de a -i contaminate.
Consecuti) procedurilor de de"in-ec'ie tre#uie e)itată recontaminarea.
Cură'enia ,i de"in-ec'ia solicitate &n cadrul normei sanitar )eterinare tre#uie
&nscrise &n registrul e$ploata'iei sau al )e(iculului ,i tre#uie certi-icate de către
medicul )eterinar o-icial &nsărcinat cu supra)eg(erea.
*ccesul <n unitate
9ccesul personalului &n "ona e$ploata'iei cu (ale de animale se -ace numai
&n ec(ipament de protec'ie ,i prin -iltrul sanitar. +entru aceasta -iltrul sanitar
tre#uie să -ie o clădire amplasată la intrarea &n "ona de e$ploata'ie ,i să -ie
pre)ă"ută cu sala de ec(ipare-de"ec(ipare pentru (ainele de stradă si cu sală pentru
ec(ipamentul de lucru de interior aceste &ncăperi -iind separate &ntre ele de o sală
de du,uri. Foată "ona cu (ale pentru animale tre#uie să -ie &mpre.muită cu gard ,i
&ntre această "onă ,i gardul e$terior al unită'ii tre#uie să e$iste o "onă de protec'ie
sanitară.
+entru auto)e(icule accesul &n unitate se -ace numai printr-un de"in-ector ,i
numai &n "ona de protec'ie pentru puncte speciale cum ar -i rampa de &ncărcare sau
#uncăre de -ura.e. +entru -ura.e se recomandă trans#ordarea &n #uncăre -ără a se
pătrunde &n "ona de e$ploatare.
;ani%ularea ca?a>relor
Cada)rele )or -i adunate "ilnic diminea'a &ntr-un cărucior -olosit strict
numai pentru această opera'iune ,i )or -i transportate la incineratorul propriu.
9ici )or -i e$aminate de către medicul )eterinar ,i după sta#ilirea
diagnosticului )or -i incinerate. ?n ca" de suspiciuni se recoltea"ă pro#e con-orm
normelor &n )igoare ,i se trimit la la#orator pentru con-irmarea diagnosticului.
29
BUGETUL PRODUSULUI CCARNE DE PORC8
INDICATORI U()( =ALOARE
). B)7>)*<) +*>9ECO;<; *>N0to 2---,--
)
1
d.c. +roducţia principală
$X
1
x 5%
*>N0to 2---,--
F. $P% SEFB<NO;; *>N0to 11--,--
C. $R% B)7>)*<) +*>9ECO;<; P
SEFB<NO;; $) PF%
*>N0to A1--,--
9 $-% C:<7CE;<7; C>C)7< $ ; P ;; P;;;% *>N0to /-41,32
9
1
d.c. pentru producţia principală *>N0to /-41,32
;. C:<7CE;<7; 6)C<*;)7<
$1P,P3P/P2PA%
*>N0to ,11A,-1
1. Costul fura&elor *>N0to A33,--
,. 6aterial "iolo!ic *>N0to 1,--,--
3. <ner!ie electrică P com"usti"il *>N0to 12-,4/
/. 6edicamente şi materiale sanitar -
veterinare
*>N0to 1,2A
2. )lte materiale *>N0to A-,--
A. Cota de aprovizionare *>N0to A/,A1
;;. C:<7CE;<7; CE 8>*O) 9< 6ENCY *>N0to ?4/,3
;;;. )7C< C:<7CE;<7; $AP1P4P?P1-% *>N0to /41,-4
1. C#eltuieli !enerale *>N0to 11,,-A
4. 9o"ânzi la credite *>N0to 14-,-,
?. )si!urări *>N0to ?A,--
1-. )mortisment *>N0to ,4,3?
<. $R%+*>8;C ;6+>H)F;7 $)
1
-9
1
% *>N0to ?14,A2
8.$-% ;6+>H;C< şi C)S< *>N0t- -
M. +*>8;CE7 N<C P su"venţii
$ < . 8 PF%
*>N0to ,-14,A2
:. *)C) +*>8;CE7E; ;6+>H)F;7 $< '
9
1
% x 1--
3 ,,,21
;. *)C) +*>8;CE7E; N<C P su"venţii $
M' 9
1
% x 1--
3 /?,/A
30
31
32
(dupa Simionescu D. si col.)
33
34
Sc"ea /e 2orare a
,i6ri/!-!i /e porcine 9pe!(i3:”
35
A B
C
C
1an?race
M"!ele Al3
1
LS; 5 6<0
DiEri?
8+.D/B 1
B
A
Foxă creşă
Foxă creşă
36
Foxe de n!răşare
37
38
39
40
41