You are on page 1of 238

1

MARK TWAIN ● VORBESC DIN MORMÎNT
2
Mark Twain
EDITURA PENTRU LITERATURĂ UNIVERSALĂ
BUCUREŞTI —1962
3
VORBESC
din
MORMÎNT
TRADUCERE ŞI PREFAŢĂ DE
P E T R E S O L O M O N
4
Coperta şi prezentarea grafică de
Val Munteanu.
5
C U V Î N T Î N A I N T E
D
upă mai bine de o jumătate de veac de la moartea lui !ar"
T#ain continuă $ă fie cel mai popular dintre $criitorii
Americii şi unul dintre autorii cei mai citi%i din &ntreaga
lume' El a devenit ceea ce $e numeşte un cla$ic şi (
contrar propriei $ale defini%ii potrivit căreia )o carte cla$ică
e$te o carte pe care oamenii o laudă dar nu o cite$c* (
operele lui $&nt citite şi ră$citite pe toate meridianele globului'
Acea$ta deoarece pu%ini dintre marii $criitori ai trecutu+
lui dau cititorilor de pretutindeni o a$emenea $enza%ie de ac+
tualitate de contemporaneitate ca aceea trezită de lectura
operei lui T#ain' ,eşi poartă pecetea clară a timpului şi a
$pa%iului &n care a fo$t concepută acea$tă operă ne vorbeşte
&ntr+un limbaj familiar de$pre nişte lucruri care ne $olicită
aten%ia &n cel mai &nalt grad' -enomenul e$te cu at&t mai
remarcabil cu c&t avem de+a face &n e$en%ă cu opera unui
umori$t adică a unui $criitor care lucrează cu o materie e.+
trem de nerezi$tentă la ac%iunea coro$ivă a timpului' E.pli+
ca%ia ace$tui fenomen o gă$im &nt&i de toate &n &n$ăşi opera
$criitorului' /rin ceea ce are ea mai valoro$ literatura lui
T#ain ju$tifică din plin aprecierea ce i+a fo$t dată pe la
0123 de către un t&năr admirator pe nume 4ernard 56a#7
6
„Sînt convins, îi scria el lui Twain, c viitorul cronicar
al !"ericii va socoti c o#erele du"neavoastr sînt #entru
el la $el de indis#ensa%ile #e cît sînt #entru un istoric
$rance& tratatele #olitice ale lui Voltaire...'
În legătură cu acea$ta merită $ă fie citată profe$iunea de
credin%ă făcută de T#ain &ntr+o $cri$oare trimi$ă &n 0812
publici$tului englez Andre# 9ang7
„!" $ost (re)it în*eles înc de la înce#ut. Nu a" cutat
niciodat, în nici o î"#re+urare, s contri%ui la cultivarea
claselor culte. Nu era" #re(tit #entru a)a ceva nici #rin
#ro#riile "ele însu)iri naturale, nici #rin educa*ia #ri"it.
,i nu a" nutrit nicicînd vreo a"%i*ie în aceast direc*ie, ci
a" ur"rit totdeauna un vînat "ai "are- "asele...'
,emocrati$mul şi umani$mul lui T#ain $&nt temeliile $olide
pe care şi+a clădit impunătoarea operă' ,ar ace$te
dimen$iuni nu $&nt $ingurele care o caracterizează şi care+i
e.plică permanen%a şi durabilitatea' /entru a ne lămuri pe
deplin )mi$terul* actualită%ii lui T#ain trebuie $ă pătrundem
&n laboratorul $ău de crea%ie şi $ă identificăm principiile şi
materialele cu care a lucrat ace$t mare meşter al cuv&ntului'
/aginile cuprin$e &n prezenta culegere ne oferă tocmai o a$e+
menea po$ibilitate' Ele fac parte din va$ta şi &ncă in$uficient
cuno$cuta moştenire lă$ată de $criitor din păcate pe m&inile
unor cu$tozi lip$i%i de re$pectul cuvenit memoriei $ale' 5ta+
tele Unite $&nt poate $ingura %ară din lume unde un cla$ic
de talia lui !ar" T#ain e$te %inut $ub obroc de o $ocietate
comercială particulară care din motive le$ne de &n%ele$ &m+
piedică publicarea numeroa$elor lui manu$cri$e inedite' E
ceea ce mărturi$ea acum c&%iva ani c6iar unul dintre cu$to+
zii pomeni%i ( răpo$atul critic american 4ernard de Voto (
$criind &n prefa%a lui la o edi%ie a :perelor ale$e ale lui !ar"
T#ain7
„.u*ini a"ericani au scris atît de "ult ca Twain.
O#erele lui #u%licate nu de#)esc cu "ult volu"ul
"anuscriselor lui ne#u%licate'...
1
În 01;< c&nd Albert 4igelo# /aine $ecretarul literar al lui
T#ain &n ultimii ani ai vie%ii $ale a publicat două volume
compacte din $crierile autobiografice ale marelui umori$t
1
T/e .orta%le Mark Twain, edited b= 4ernard de Voto T6e Vi"ing /re$$
Ne# >or" 01?3'
7
mul%i compatrio%i ai ace$tuia au răma$ cu gura că$cată'
Criticul Carl Van ,oren de pildă $cria &ntr+un articol
intitulat $emnificativ 0n trsnet #ostu"-
„Oa"enii care1l v&user în carne )i oase 2#e Mark
Twain3 îl identi$icau #rea adesea cu "scriciul lor
#re$erat... Oa"enii cu +udecat, sin(urii în stare s
#stre&e vie $ai"a unui scriitor du# "oartea lui,
desco#er în Mark Twain din ce în ce "ai "ulte as#ecte
vrednice de luare1a"inte, #e "sur ce tot "ai "ulte din
scrierile sale #ostu"e vd lu"ina ti#arului.'
,eşi !ar" T#ain $pulbera$e &ncă &n via%ă fiind reputa%ia
de )mă$cărici* pe care i+o făcu$eră anumi%i critici @ba+
z&ndu+$e pe unele din $crierile lui dar mai ale$ pe propria lor
neputin%ă de a &n%elege şi de a accepta inten%iile $erioa$e ale
marelui umori$tA paginile autobiografice publicate după
moartea lui au zguduit conştiin%a contemporanilor şi au de+
terminat o fecundă autocritică a intelectualită%ii americane'
Vocea de dincolo de morm&nt a celebrului $criitor a &n$ufle%it
o pleiadă $trălucită de prozatori americani care numără &n
r&ndurile ei per$onalită%i ca ,rei$er' $au Beming#a=' ,ar
din nefericire aşa cum arăta ,rei$er „de #strarea 4%unului
renu"e5 al lui Twain sînt le(ate i"#ortante interese $inan1
ciare, care au $ost )i vor "ai $i luate în considera*ie'.
Ace$te )intere$e financiare* oculte au dictat $i$tarea publi+
cării operelor po$tume ale lui T#ain' : $ingură mare e.cep+
%ie a fo$t făcută &n 01<2 @c&nd $ub preşedin%ia lui -ran"lin
,' Coo$evelt 5tatele Unite $e bucurau de o orientare demo+
ciaticăA prin tipărirea unui nou volum de $crieri autobiogra+
fice grupate $ub titlul Mark Twain în eru#*ie. /aginile din
prezenta culegere $&nt e.tra$e din acel volum' Ele &nfă%işează
cititorilor din %ara noa$tră un !ar" T#ain cu care erau mai
pu%in familiariza%i &ngăduindu+le $ă pătrundă &n laboratorul
lui de crea%ie şi $ă+l $urprindă &n intimitatea g&ndurilor şi
preocupărilor lui zilnice'
!ar" T#ain &mplini$e 32 de ani c&nd $+a 6otăr&t $ă+şi $crie
autobiografia mai e.act $ă o dicteze unei $tenografe &n pre+
zen%a $ecretarului $ău literar A' 4' /aine' ,in motive pe
care le vom analiza mai jo$ marele umori$t &şi pierdu$e nă+
dejdea că şi+ar putea influen%a contemporanii adre$&ndu+li+$e
direct prin $cri$ $au prin viu grai' ,e aceea lua$e 6otăr&rea
8
de a $ta de vorbă cu po$teritatea pentru a putea $pune &n+
treg adevărul de$pre prezent7
„În aceast auto%io(ra$ie voi avea tot ti"#ul în "inte
$a#tul c vor%esc din "or"înt. Vor%esc e$ectiv din "or"înt,
întrucît nu voi "ai $i în via* cînd va ie)i de su% ti#ar. Vor1
%esc din "or"înt "ai de(ra% decît cu (raiul "eu viu din1
tr1un "otiv %ine înte"eiat- în $elul acesta #ot vor%i li%er.'
Ace$te r&nduri pot $luji drept moto şi culegerii de fa%ă'
,orin%a de a )vorbi liber* nu l+a cuprin$ pe T#ain abia la
bătr&ne%e şi nu a &mbrăcat e.clu$iv forma unui dialog cu
po$teritatea' /a$iunea pentru adevăr a caracterizat &ntreaga
lui via%ă conştientă dar $criitorul a trebuit $ă treacă prin+
tr+un lung şi comple. proce$ de clarificare &nainte de a putea
ajunge la deplina luciditate şi la ad&nca &n%elepciune care
i+au adu$ faima de )Voltaire al Americii*' @,e altfel T#ain
şi+a &nceput autobiografia &ncă &n 088? şi nu a abandonat+o
dec&t pentru a+şi completa biografia şi''' bibliografia'A Eta+
pele ace$tui proce$ $&nt &ndeobşte cuno$cute dar $e cuvine
$ă le amintim pe $curt pentru a putea &n%elege mai bine
paginile ce urmează'
!ar" T#ain pe numele $ău adevărat 5amuel 9ang6orne
Ciemen$ $+a nă$cut &n 08D? &ntr+o familie tipic americană
$tatornicită &ntr+o regiune denumită a$tăzi !iddle Ee$t
1
dar
$ituată pe atunci la marginea de apu$ a 5tatelor Unite' Co+
pilăria lui a coinci$ cu perioada premergătoare războiului
civil care avea $ă $e termine &n 08F? prin victoria deplină a
or&nduirii capitali$te &n 5tatele Unite' Ca şi poetul Ealt
E6itman !ar" T#ain şi+a pu$ cele mai mari $peran%e &n
democra%ia americană şi a e.primat &n literatura lui opti+
mi$mul viguro$ ba c6iar agre$iv pe alocuri al unei civili+
za%ii tinere &n plină e.pan$iune' -iind un $criitor profund
cin$tit şi dotat cu o e.cep%ională inteligen%ă umori$tul şi+a
dat cur&nd $eama că acea$tă civiliza%ie e$te clădită pe temelii
şubrede' Comanul $atiric intitulat E#oca de aur, $cri$ &n
083;G083D &n colaborare cu ziari$tul C6arle$ ,udle= Earner
a fo$t cea dint&i e.pre$ie literară a deziluziei lui T#ain' ,ar
acea$tă deziluzie nu a &n$emnat pierderea tuturor iluziilor
şi $peran%elor' Abia c&nd 5tatele Unite au devenit o putere
1
Ve$tul de mijloc regiune cuprin$ă &ntre !un%ii Aleg6ani şi r&ul :6io la
ră$ărit şi !un%ii 5t&ncoşi la apu$ şi merg&nd p&nă la 6otarul cu Canada la
nord iar la $ud p&nă la 6otarul de miazăzi al $tatelor Han$a$ şi !i$$ouri @n'
red'A'
9
imperiali$tă $criitorul a renun%at cu amărăciune la ultimele
ve$tigii de optimi$m cufund&ndu+$e &ntr+o viziune $umbră şi
tragică a$upra de$tinelor &ntregii omeniri' „.strea&1*i ilu1
&iile- du# ce *i s1au s#ul%erat, "ai #o*i s e6i)ti, dar nu )i
s trie)ti.' Ace$t afori$m amar al umori$tului rezumă c&t $e
poate de $uge$tiv drama trăită de el &n ultima parte a vie%ii'
Trebuie precizat &n$ă că &nainte de a $e re$emna la o
a$emenea )e.i$ten%ă* ec6ivalentă cu moartea !ar" T#ain a
făcut tot ce $tătea &n puterea unui om cu forma%ia lui in+
telectuală pentru a $e opune curentului dominant care &m+
pingea 5tatele Unite pe făgaşul imperiali$mului' ,eşi de$tul
de &n v&r$tă şi copleşit de numeroa$e necazuri per$onale el
nu a pregetat $ă ia atitudine &n $cri$ şi prin viu grai &m+
potriva feluritelor $imptome ale imperiali$mului nă$c&nd &n+
deo$ebi &mpotriva războaielor de jaf dezlăn%uite la ră$crucea
dintre $ecolele al III+lea şi al II+lea de către puterile co+
loniale inclu$iv de către 5tatele Unite' 5&nt cuno$cute pam+
fletele lui antiimperiali$te publicate &n pre$a americană pe la
&nceputul ace$tui veac precum şi ve6ementele cuv&ntări
ro$tite de el cu diferite prilejuri' Cuprin$ de $entimentul ză+
dărniciei ace$tor eforturi ( $entiment e.plicabil şi prin $lă+
biciunea şi lip$a de maturitate politică a mişcării muncito+
reşti americane din acea vreme ( !ar" T#ain a renun%at &n
cele din urmă la luptă' Nu a renun%at &n$ă $ă+şi judece
epoca şi $ă $tigmatizeze direc%ia fune$tă imprimată evenimen+
telor de către $tăp&nii Americii'
E ceea ce dovede$c cu pri$o$in%ă paginile autobiografice
dictate &n acea$tă perioadă @012F(0128A' Ele cuprind o
mare varietate de teme abordate de T#ain fără nici o
inten%ie ar6itectonicăJ şi totuşi adunate laolaltă alcătuie$c
un edificiu impunător un adevărat palat al memoriei şi al
inteligen%ei active a unui $criitor cu o e.perien%ă de via%ă
neobişnuit de bogată' 9ocul pe care+l ocupă &n ace$t edificiu
pa$iunea politică a autorului e$te precumpănitor' !ar"
T#ain $e dovedeşte a fi un cronicar pa$ionat al
evenimentelor şi un judecător ne&nduplecat al politicienilor
din 5tatele Unite' /aginile con$acrate lui T6eodore
Coo$evelt preşedintele 5'U'A' &ntre anii 0120(0121 $&nt
revelatoare &n acea$tă privin%ă' 4elico$ul preşedinte e$te
dema$cat şi %intuit la $t&lpul infamiei ca un reprezentant tipic
al oligar6iei financiare ca un
10
demagog neruşinat şi ca un promotor al politicii
imperiali$te a 5tatelor Unite' Ace$t )mic cow1%o7 de
imita%ie* cum &l califică T#ain e$te de$puiat de fal$a
aureolă făurită de propaganda oficială şi redu$ la
dimen$iunile lui reale' E$crocul+ afaceri$t Ka= Lould şi
e$crocul+$enator Clar" $&nt &ngropa%i la r&ndu+le $ub lava
polemică a ace$tui vulcan &n erup%ie care a fo$t !ar" T#ain'
Mugrăvind şi ridiculiz&nd a$emenea $pecimene marele
umori$t nu pierde niciodată din vedere tabloul general al
vie%ii politice din 5tatele Unite' !e$c6ina lor per$onalitate
e$te proiectată pe fundalul corup%iei al putreziciunii
$i$temului pe care+l reprezintă' Concluziile la care ajunge
T#ain pornind de la analiza unora dintre i$prăvile ace$tor
oameni $&nt $urprinzător de ju$te şi nu şi+au pierdut nici
p&nă a$tăzi valabilitatea şi for%a definitorie'
„8e cinci&eci de ani încoace ( $crie el ( *ara noastr
este o "onar/ie constitu*ional, avînd #e tron #artidul re#u1
%lican... Monar/ia noastr nu este o "onar/ie si"#l, ci una
ereditar, în cadrul unei sin(ure $a"ilii #olitice. Ea trece
de la un "o)tenitor la altul cu aceea)i re(ularitate,
si(uran* )i inevita%ilitate cu care trece oricare tron în
Euro#a.'
/rin a$emenea caracterizări şi prin portretele &n apă+
tare pe care le face unor reprezentan%i tipici ai )democra+
%iei dolarului* !ar" T#ain $e ridică la o critică profundă şi
multilaterală a $ocietă%ii americane apropiindu+$e pe alocuri
de mar.i$m'
1
-aptul e$te cu at&t mai uimitor cu c&t acea$tă
apropiere e$te rezultatul unei intui%ii lip$ită de o armătură
ştiin%ifică' Armătura morală $olidă a $criitorului şi
e.cep%ionala lui one$titate intelectuală l+au făcut $ă $e ridice
1
Analiz&nd aceeaşi perioadă din i$toria 5tatelor Unite Eilliam -o$ter
$cria7 ,,În aceast #erioad au luat na)tere clicile ca#italiste ale
Rocke$eller1ilor, Mor(an1ilor, Carne(ie1ilor, !stor1ilor, 9ould1ilor,
:arri"an1ilor, :ill1ilor, Sa(e1ilor, 9reen1ilor, ;isk1ilor, Vander%ilt1ilor,
:untin(ton1ilor, Crocker1ilor, !r"our1ilor, Cooke1ilor, Clark1ilor, Elkin1
ilor )i ale altora ca ei < cea "ai (ro&av aduntur de escroci,
aca#aratori de %ani, s#eculan*i de #"înt, /o*i de inven*ii )i "ituitori
#olitici din istoria ca#italis"ului "ondial... !ce)ti ca#itali)ti laco"i )i
cru&i erau succesorii de"ni ai conc/istadorilor s#anioli de acu" #atru
secole )i #redecesorii #otrivi*i ai oli(ar/iei ca#italiste tot "ai %o(ate )i
"ai necru*toare care st#îne)te )i conduce a&i Statele 0nite )i care tinde
acu" la do"ina*ia lu"ii'. @Vezi E' M' -o$ter Sc/i* a istoriei #olitice a
celor dou !"erici, Editura pentru literatura politică 01?< p' ;<DA
11
dea$upra propriilor $ale prejudecă%i p&nă la &n%elegerea unui
adevăr care pe vremea aceea abia &ncepea $ă $e contureze'
Necuno$c&nd $ociali$mul ştiin%ific şi răm&n&nd &n genere
tributar ideologiei liberale burg6eze din veacul al III+lea
T#ain critica or&nduirea capitali$tă de pe pozi%iile )ultimilor
mo6icani* ai unei democra%ii liberale măturate de imperia+
li$m' El mergea &n$ă mai departe dec&t to%i aceşti )ultimi
mo6icani* orient&ndu+$e $pre lupta şi ideologia eliberatoare
a proletariatului'
Criticul şi i$toricul mar.i$t american /6ilip 5' -oner a de+
mon$trat nu de mult ace$t lucru
1
pe baza unor te.te inedite
ale lui T#ain &ndeo$ebi pe baza te.tului unei cuv&ntări
ro$tite de marele umori$t &n 088F &n fa%a unui club literar
din orăşelul Bartford @principala lui reşedin%ă după că$ăto+
rieA' În acea$tă cuv&ntare intitulată Cavalerii "uncii < noua
dinastie, T#ain a prorocit pieirea inevitabilă a capitali$mului
şi triumful muncitorimii organizate'
„Cine sînt e6#loatatorii= $e &ntreba el şi ră$pundea7 Sînt
cei #u*ini- re(ele, ca#italistul )i o "în de su#rave(/etori
)i vta$i.' „Cine sînt e6#loata*ii= < Cei "ul*i- #o#oarele
lu"ii, oa"enii de valoare, "uncitorii, adic cei care $ac
#îinea #e care o "nînc trîntorii...'
E.prim&ndu+şi $impatia fa%ă de muncitorul organizat &n $in+
dicate de felul )Nobilului ordin al cavalerilor muncii*
2
T#ain
$punea7 „O"ul acesta e6ist, )i va r"îne. E6isten*a lui
este cel "ai înse"nat $eno"en al celei "ai "ari e#oci din
istoria o"enirii... El )i1a #us în $a* unul din cele "ai
no%ile *eluri /r&ite vreodat o"enirii, )i îl va atin(e...'
În lumina unor a$emenea declara%ii paginile autobiografice
ale lui T#ain capătă $emnifica%ia unei critici $ociale ad&nci
şi de loc improvizate' El $pulberă definitiv legenda potrivit
căreia autorul !venturilor lui :uckle%err7 ;inn ar fi fo$t un
$implu )mă$cărici* un umori$t inofen$iv lip$it de inten%ii
1
/6ilip 5' -oner Mark Twain < Social Critic, International /ubli$6er$
Ne# >or" 01?8'
2
T/e No%le Order o$ t/e >ni(/ts o$ ?a%or ( )Nobilul ordin al
cavalerilor muncii* organiza%ie muncitorea$că americană &nfiin%ată &n
08F1 alcătuită mai ale$ din muncitori necalifica%i' În 0883 a ajun$ $ă
numere 322'222 de membri' 9a &nceputul ultimului deceniu al $ecolului
trecut condu$ă fiind de elemente oportuni$te reac%ionare care re$pingeau
lupta politică şi propovăduiau colaborarea &ntre cla$e organiza%ia $+a de$+
trămat @n' red'A'
12
$erioa$e' Acea$tă calomnie e perpetuată &ndeo$ebi &n 5tatele
Unite' Într+un $tudiu de$pre umorul american de pildă $e
$pune că „ar $i o (re)eal s cut" la Mark Twain trs1
turile unui critic social, $ie el ratat'
1
' : legendă la fel de
fal$ă e$te cea care face din !ar" T#ain un )improvizator*
un umori$t lip$it de conştiin%ă arti$tică aidoma multora din+
tre confra%ii $ăi' /aginile autobiografice din prezenta culegere
cuprind $uficient material pentru a ri$ipi şi acea$tă legendă
mi$tificatoare' Lă$im bunăoară &n ele următoarea profe$iu+
ne de credin%ă care ec6ivalează cu o defini%ie a umorului
t#ainian şi care e.plică &n acelaşi timp durabilitatea ace$tui
gen de umor7
„0nii oa"eni #retind c un ro"an tre%uie s $ie doar o
o#er de art, în care nu se cuvine s *ii #redici sau s dai
lec*ii. Se #rea #oate ca asta s $ie adevrat în ce #rive)te
ro"anele, îns nu )i în ce #rive)te u"orul. 0"orul nu tre1
%uie nici s instruiasc $*i), nici s #redice $*i), dar dac
vrea s su#ravie*uiasc #e vecie, tre%uie s $ac )i una, )i
alta... Eu, unul, a" #redicat întotdeauna. @at de ce a" su1
#ravie*uit vre"e de trei&eci de ani. Cînd u"orul a venit de
la sine, ne#o$tit de "ine, i1a" acordat un loc în #redica "ea,
îns n1a" scris #redica de dra(ul u"orului. !) $i scris în
orice ca& #redica, $ie c u"orul î)i cerea, sau nu, locul...'
Cevelatoare $&nt şi confe$iunile lui !ar" T#ain &n legătură
cu metoda lui de crea%ie' !arele $criitor american ne apare
ca un arti$t conştient şi conştiincio$ &n ciuda faptului că $e
declară a fi adeptul unei $pontaneită%i totale' !etoda lui de
a+şi lă$a căr%ile )$ă $e $crie $ingure* &n virtutea propriei lor
maturizări e$te numai aparent o predică &mpotriva organi+
zării metodice a crea%iei literare' T#ain pledează de fapt
pentru autenticitatea operei literare şi pentru &mpro$pătarea
ei cu )materie primă* e.tra$ă din realitate'
Un alt a$pect intere$ant a$upra căruia prezenta culegere
proiectează o lumină puternică &l con$tituie rela%iile auto+
rului cu diferi%i editori burg6ezi' !ar" T#ain i$tori$eşte cu
6az dar şi cu necaz cum a fo$t pungăşit ani &n şir de nişte
negu$tori ai $lovei literare care i+au e.ploatat talentul şi
faima' ,orind $ă $e emancipeze de $ub tutela lor a devenit
el &n$uşi editor şi a dat un e.emplu unic de one$titate &n
ace$t domeniu ca şi &n multe altele'
1
Con$tance Cour"e !"erican :u"or, ,oubleda= Anc6or 4oo"$ Ne#
>or" 01?D'
13
-ireşte amintirile &n legătură cu activitatea de editor nu
epuizează &ntreg ace$t capitol din biografia marelui umori$t
( un capitol &n unele privin%e penibil' ,orin%a de a deveni
independent l+a &mpin$ pe !ar" T#ain &n bra%ele molo6ului
capitali$t pe care+l dete$ta at&ta' El a plătit $cump pentru
vremelnica lui legătură cu lumea %usiness+ului7 inve$tindu+şi
to%i banii &ntr+o inven%ie te6nică $ublimă dar impracticabilă
@un fel de linotip care aducea cu o maşină infernalăA T#ain
a $f&rşit prin a da faliment' /rivite &n lumina ace$tui dezno+
dăm&nt durero$ confe$iunile $criitorului &n legătură cu acti+
vitatea $a editorială capătă $emnifica%ia unei autocritici pa+
tetice'
În genere !ar" T#ain nu $e menajează pe $ine &n ace$te
pagini autobiografice' El folo$eşte de$ procedeul autoironiei
băt&ndu+şi joc de propriile $ale iluzii şi ere$uri pe un ton
de$tul de tăio$' El $pune &ntreg adevărul de$pre $ine &n$uşi
ca şi de$pre contemporanii $ăi' -ireşte &n mă$ura &n care a
putut $ezi$a ace$t adevăr şi &n mă$ura &n care a fo$t $ervit de
prodigioa$a dar totuşi capricioa$a lui memorie'
,eparte de a fi un inventar mort de impre$ii şi amintiri
&mbăl$ămate acea$tă memorie ne apare plină de dinami$m
şi for%ă $ubordon&ndu+şi toate facultă%ile $ufleteşti ale auto+
rului inclu$iv fantezia' Îndeo$ebi amintirile din copilărie &n+
vederează acea$tă capacitate creatoare a memoriei $criito+
rului' Evoc&ndu+şi copilăria !ar" T#ain recon$tituie cu
acurate%e dar şi cu unele libertă%i proprii imagina%iei o
$eamă de &nt&mplări pline de t&lc şi de 6az care nu carac+
terizează numai o v&r$tă ci şi o &ntreagă epocă' America de
dinaintea războiului civil e$te fundalul pe care $&nt pro+
iectate ace$te epi$oade &nc&ntătoare dar T#ain nu+şi ideali+
zează de fapt dec&t propria copilărie' Iar dacă regretă Ame+
rica acelei vremi e$te numai &n mă$ura &n care vede &n ea o
nega%ie a Americii capitali$te' 2„Nu *in "inte ca în tine1
re*ea "ea s $i e6istat ceva ase"ntor cultului %anilor
sau al #osesorului lor, #rin #r*ile noastre', $crie el &n
fragmentul de$pre e$crocul Ka= Lould'A
A$tfel amintirile din copilărie ale lui !ar" T#ain $e inte+
grează &n critica $ocială ce $e degajă din comentariile $ale
de$pre via%a politică din 5tatele Unite' /e bună dreptate ob+
$erva unul dintre recenzen%ii volumului Mark Twain în eru#1
*ie, &ntr+un articol publicat &n revi$ta T/e New Aork Ti"es
Book Review-
14
„Într1adevr, n1ar $i de loc e6a(erat s se s#un c, în
aceste #a(ini, %ate ini"a unei !"erici care dis#areB în ele
trie)te visul care a "urit, s#eran*a s#ul%erat... Mai
#resus de orice, întîlni" în ele $er"ectoarea strlucire a
unui su$let no%il, as#ru, violent, a"ar, "înios )i #lin de o
su#er% (enero&itate, su$letul unui o" care s1ar %ucura c
a "urit dac ar #utea s )tie ce a" $cut noi din !"erica
lui.'
1
Lla$ul )de dincolo de morm&nt* al marelui umori$t ame+
rican ră$ună cu putere &n ace$te pagini autobiografice care
&nc6id &n ele portretul unei per$onalită%i de o cuceritoare
frumu$e%e morală şi &n acelaşi timp o mărturie convingătoare
şi autentică de o neştirbită actualitate'
/ETCE 5:9:!:N
1
Ed#ard Eagen"nec6t &n recenzia publicată la 0 decembrie 01<2 &n
revi$ta T/e New Aork Ti"es %ook Review.
15
N O T Ă A S U P R A E D I Ţ I E I
Înse"nrile (ru#ate în acest volu" $ac #arte din vasta
Autobiografie la care Mark Twain a lucrat cu asiduitate
înce#înd din CDDE.
În ti"#ul vie*ii autorului, din aceast !uto%io(ra$ie nu au
$ost #u%licate decît $ra("ente i&olate, care au v&ut
lu"ina ti#arului în revista Nort/ !"erican Review 2CDCE1
CFGF3 din Boston. ?a "oartea lui Twain, "anuscrisul
acestei o#ere < inedit în cea "ai "are "sur < a
intrat în #osesia succesorilor, care nici #în a&i, du# EH de
ani, nu în(duie ti#rirea ei inte(ral. În acest interval n1
au a#rut decît dou cule(eri de $ra("ente, alese )i
redactate cu (ri+a e6#res de a nu )tir%i #resti(iul
anu"itor institu*ii )i a nu su#ra anu"ite $a"ilii din
S.0.!. Cea dintîi se intitulea& Mark TwainIs
!uto%io(ra#/7 @Autobiografia lui !ar" T#ainA #re$a*at )i
redactat de !l%ert Bi(elow .aine, în dou volu"e,
:ar#er J Brot/ers .u%lis/ers, New Aork )i ?ondra, CFHK.
Cea de a doua este Mark Twain in Eruption @!ar" T#ain &n
erup%ieA #re$a*at )i redactat de Bernard de Voto, :ar#er
J Brot/ers .u%lis/ers, New Aork )i ?ondra, CFKL.
Cu e6ce#*ia %uc*ii intitulate Vorbe$c din morm&nt'''
care a a#rut în $runtea volu"ului !ar" T#ainN$
Autobiograp6= $ra("entele cu#rinse în lucrarea de $a*
au $ost traduse din cule(erea !ar" T#ain in Eruption'
!$ar de aceast indica*ie %i%lio(ra$ic, socoti" necesar
s $ace" ur"toarele #reci&ri-
C3 .unctele de sus#ensie de la s$îr)itul $iecrei %uc*i
a#ar*in editorilor a"ericani.
H3 8ata înscris între #arante&e în $runtea $iecrui $ra(1
"ent #reci&ea& "o"entul cînd acesta a $ost dictat de autor.
G3 ;ra("entele au $ost (ru#ate de redac*ia ro"în du#
criteriul te"atic.
K3 Notele de su%sol au $ost întoc"ite de redac*ia ro"în.

EDITURA PENTRU
LITERATURĂ UNIVERSALĂ
16
VORBESC DIN MORMlNT
2$r dat3
Î
n aceast auto%io(ra$ie voi avea tot ti"#ul în
"inte $a#tul c vor%esc din "or"înt. Vor%esc
e$ectiv din "or"înt, întrucit nu voi "ai $i în via*
cind va ie)i de su% ti#ar.
Vor%esc din "or"înt "ai de(ra% decît cu
(raiul "eu viu dintr1un "otiv %ine înte"eiat- în
$elul acesta #ot vor%i li%er. Cînd un o" scrie o
carte des#re via*a lui #articular o carte "enit
s $ie citit c/iar în ti"#ul vie*ii lui < se $ere)te
s1)i e6#ri"e (îndurile cu toat sinceritateaB orice
încercare de a $i sincer d (re), deoarece î)i d
sea"a c încearc un lucru #este #uterile o"e1
ne)ti. Cel "ai sincer, "ai li%er )i "ai inti" rod al
cu(etului )i ini"ii o"ene)ti este o scrisoare de dra1
(osteB cel care1o scrie do%înde)te o ne*r"urit
li%ertate de (îndire )i de e6#ri"are #rin îns)i con1
)tiin*a $a#tului c nici un strin nu va vedea ce
anu"e scrie. 0neori se "ai întî"#l )i cîte un
a%u& de încredere, )i atunci, v&îndu1*i ti#rit
17
scrisoarea, te si"*i (roa&nic de stin(/erit )i1*i
s#uiB de1a)
18
$i )tiut c scriu #entru #u%lic, niciodat nu "i1a) $i
descrcat su$letul în a)a "sur )i cu atita sin1
ceritate. 8e)i nu (se)ti ni"ic neadevrat, necins1
tit )i nevrednic de res#ect, î*i dai sea"a, totu)i, c
ai $i $ost cu "ult "ai re&ervat dac ai $i )tiut c
scrii #entru ti#ar.
Mi s1a #rut c dac1a) )ti c scrierile "ele nu
vor cdea su% oc/ii ni"nui, înainte de a "uri )i
de a deveni, ast$el, nesi"*itor )i indi$erent, a)
#utea atin(e sinceritatea, s#ontaneitatea )i
naturale*ea unei scrisori de dra(oste.
19
20
D I N C O P I L Ă R I E
R!"#$%!&'( )'&*+! *!+*# ,!l$'
-1. (!"!/* 19061
A
m &nceput $ă merg la şcoală c&nd aveam vreo patru
ani şi jumătate' În acele zile de demult la
Bannibal
1
&n !i$$ouri
2
nu e.i$tau şcoli de $tat ci
numai două şcoli particulare la care $e cerea o
ta.ă de douăzeci şi cinci de cen%i pe $ăp+ tăm&nă
pentru fiecare elev deşi plata $e făcea pe apucate'
Miss Borr &i dă$călea pe copiii mai mititei &ntr+o
şandrama de $c&nduri aflată la capătul din$pre
miazăzi al 5trăzii !ari' Mister 5am Cro$$ preda
copiilor ceva mai măricei &ntr+o 6ardug6ie de
lemn coco%ată pe+un deal' /e mine m+au dat la
şcoala domnişoarei Borr şi &mi aminte$c de prima
mea zi de şcoală &n şandramaua aceea de $c&nduri
ca şi cum ar fi fo$t ieri deşi au trecut mai bine de
şaizeci şi cinci de ani de atunciJ &n orice caz &mi
aminte$c de o &nt&mplare petrecută &n prima zi'
Călca$em nu ştiu ce regulă şi mi $+a atra$ aten%ia
$ă nu mai fac niciodată aşa ceva $pun&ndu+mi+$e
că pedeap$a pentru recidivă e$te bătaia cu biciul'
Totuşi am greşit din nou şi "iss Borr mi+a porun+
cit $ă mă duc $ă caut o nuia şi $ă i+o aduc' Am
fo$t bucuro$ că mi+a &ncredin%at mie $arcina a$ta
1
:răşel pe malul fluviului !i$$i$$ippiJ aici şi+a petrecut
!ar" T#ain copilăria şi adole$cen%a @08D1(08?DA'
2
5tat &n regiunea centrală a 5'U'A'
21
fiindcă mă $ocoteam &n $tare $ă aleg o nuia potri+
vită cu mai mult di$cernăm&nt dec&t oricare altul'
5cormonind &n %ăr&nă am gă$it o aşc6ie vec6e
de $tejar lată de două degete groa$ă de un $fert de
deget şi &ndoită uşor la un capăt lă$ată pe$emne de
un dogar' !ai erau pe+acolo c&teva aşc6ii fru+
muşele de acelaşi $oi dar am ale$+o tocmai pe
a$ta cu toate că era putredă' I+am adu$+o domni+
şoarei Borr i+am &nm&nat+o şi am răma$ &n fa%a ei
cu o mutră $merită şi re$emnată menită $ă+mi c&ş+
tige &ngăduin%ă şi $impatie ceea ce &n$ă nu $+a
&nt&mplat' ,umneaei ne+a aruncat at&t mie c&t şi
aşc6iei o lungă privire de $traşnică dezaprobare
apoi m+a $trigat pe numele meu &ntreg7 5amuel
9ang6orne Clemen$ ( &mi auzeam cred pentru
prima oară numele ro$tit &n &ntregime şi dintr+o
dată ( şi mi+a $pu$ că+i e$te ruşine de mine'
Aveam $ă &nvă% &n cur&nd că atunci c&nd un da$căl
&l $trigă pe un elev cu numele lui &ntreg e $emn
de bucluc' Miss Borr mi+a zi$ apoi că are $ă tri+
mită un băiat mai priceput la nuiele dec&t mine şi
mă apucă şi acuma jalea c&nd &mi aminte$c c&te
c6ipuri $+au luminat de $peran%a că vor primi
acea$tă mi$iune' ,e primit a primit+o Kim ,unlap
iar c&nd $+a &ntor$ cu nuiaua alea$ă de el a trebuit
$ă recuno$c că era un e.pert'
Miss Borr era o femeie de v&r$tă mijlocie ori+
ginară din Noua Anglie
1
avea obiceiurile şi prin+
cipiile celor din Noua Anglie şi &şi &ncepea &ntot+
deauna ora cu c&te o rugăciune şi cu citirea c&te
unui capitol din Noul Te$tament pe care ni+l e.+
plica apoi pe $curt' Într+unul din ace$te $curte co+
1
Cegiune din nord+e$tul 5'U'A' unde Anglia a &nfiin%at la
&nceputul $ecolului al IVII+lea unele din primele ei colonii
de pe teritoriul Americii de Nord
22
mentarii "iss Borr a dezvoltat ideea cuprin$ă &n
te.tul7 )Cere şi %i $e va da* $pun&nd că oricine
$e roagă din toată inima şi cu dorin%a fierbinte de a
căpăta vreun lucru poate fi $igur că rugăciunea &i
va fi &mplinită'
Am fo$t at&t de impre$ionat şi at&t de &nc&ntat
de po$ibilită%ile pe care mi le oferea acea$tă re+
%etă &nc&t cred că auzeam pentru &nt&ia oară de
ea' Oi m+am g&ndit $ă &ncerc şi eu' Av&nd deplină
&ncredere &n "iss Borr nu mă &ndoiam c&tuşi de
pu%in de rezultate' !+am rugat aşadar $ă capăt
ni%ică turtă dulce' !argaret Hooneman fiica bru+
tarului venea &n fiece diminea%ă la şcoală cu o
bucată de turtă dulceJ de obicei o %inea a$cun$ă
dar &n ziua aceea c&nd mi+am $f&rşit rugăciunea şi
am ridicat privirea am băgat de $eamă că turta
era la &ndem&nă şi că feti%a $e uita &n altă parte'
Cred că toată via%a mea nu m+am bucurat de vreun
ră$pun$ la rugăciune mai mult dec&t m+am bucurat
de ră$pun$ul primit &n clipa aceeaJ şi m+am con+
vertit de &ndată' Aveam nenumărate dorin%e de tot
felul care p&nă atunci rămă$e$eră totdeauna ne&m+
plinite &n$ă &n clipa aceea m+am 6otăr&t $ă mi le
&mpline$c $ingur şi &ncă din belşug acum că afla+
$em calea'
,ar vi$ul ace$ta la fel ca mai toate celelalte
vi$e cu care ne legănăm &n via%ă nu avea nici un
temei' În următoarele două $au trei zile m+am tot
rugat cum nu $+a mai rugat cred nimeni &n t&r+
guşorul no$truJ m+am rugat din inimă şi cu toată
$eriozitateaJ dar nu m+am ale$ cu nimic' Am băgat
de $eamă atunci că nici cea mai fierbinte rugă+
ciune nu e &n $tare $ă+mi mai facă ro$t de turtă
23
dulce şi am ajun$ la &nc6eierea că dacă un om
&şi păzeşte bine bucata de turtă dulce şi nu+şi ia
oc6ii de la ea nu are de ce $ă+şi bată capul cu
rugă+ciuni'
/e maică+mea a &ngrijorat+o nu ştiu ce anume &n
atitudinea şi &n purtările mele &nc&t m+a luat la o
parte şi a &nceput $ă mă de$coa$ă cu multă
bunăvoin%ă' ,e teamă $ă nu+i amără$c $ufletul at&t
de bun n+am vrut $ă+i dezvălui $c6imbarea ce $e
petrecu$e &n $ufletul meu dar &n cele din urmă
i+am de$tăinuit cu lacrimi &n oc6i că am &ncetat
$ă fiu creştin' Cu inima zdrobită m+a &ntrebat
de ce'
I+am arătat cum &mi dădu$em $eama că nu fu$e+
$em creştin dec&t de dragul c&ştigului şi că nu mai
puteam $uporta ace$t g&nd prea era mare ti+
căloşia'
Atunci m+a $tr&n$ la piept şi m+a con$olat' ,in
ceea ce mi+a apu$ am priceput că dacă voi con+
tinua $ă fiu a$tfel nu voi răm&ne niciodată $ingur'

2M'&'/*+'l%%3
-40 &5%'67+%' 19061
/e unde o mai fi acum 4ill= CiceP Era o &n+
c&ntare pentru mineJ şi nu numai el ci şi celelalte
$tele ale )trupelor de mene$treli* ( 4ill= 4irc6
,avid Eambold 4ac"u$ şi cei zece+doi$prezece
confra%i ai lor care m+au &nve$elit &n urmă cu pa+
truzeci de ani şi mai &ncoace' 4irc6 Eambold şi
4ac"u$ $+au prăpădit demult şi o dată cu ei a
di$părut cred pentru totdeauna adevăratul "ins1
24
trel1s/ow
1
, $pectacolul negru autentic şi e.trava+
gant care &n oc6ii mei era fără $eamăn şi pe c&te
ştiu a răma$ fără perec6e p&nă &n ziua de azi'
Avem de$igur opera şi eu unul am gu$tat cu
mare plăcere primul act al fiecăreia dintre operele
lui Eagner dar efectul a$upra mea a fo$t de fie+
care dată at&t de puternic &nc&t &ntotdeauna un
$ingur act mi+a ajun$J ori de c&te ori am a$cultat
două acte am pără$it $ala $leit fiziceşteJ şi ori de
c&te ori am a$cultat o operă &ntreagă rezultatul a
fo$t ec6ivalent cu o $inucidere' ,acă aş putea &n$ă
$ă revăd $pectacolul cu mene$treli* &n puritatea
şi perfec%iunea lui originară n+aş mai avea nevoie
de operă' Am impre$ia că pentru o minte cultivată
şi pentru un $uflet $im%itor orga şi $pectacolul cu
)mene$treli* reprezintă o culme la a cărei &năl%ime
ame%itoare celelalte forme ale artei muzicale nu
pot $pera $ă ajungă'
Qin minte primul $pectacol+concert la care am
a$i$tat' Cred că era pe la &nceputul celui de al cin+
cilea deceniu al $ecolului trecut' /e atunci era un
lucru cu totul nou' În t&rguşorul no$tru la Banni+
bal nici nu auzi$em de aşa ceva &nainte de aceea
a fo$t pentru noi o $urpriză plăcută şi năucitoare'
Trupa a răma$ la noi o $ăptăm&nă d&nd $pecta+
cole &n fiece $eară' :amenii evlavioşi n+au a$i$tat
la reprezenta%ii dar to%i dezmă%a%ii din t&rg $+au
&mbulzit şi au răma$ &nc&nta%i' /e vremea aceea
credincioşii nu $e duceau la $pectacole' C&ntăre%ii
1
5pectacol de e$tradă tipic american interpretat de trupe de
comici grima%i ca negri care &mpleteşte dialogul glume% cu
elemente de folclor negru' 5pectacolul cu )mene$treli*
2Minstrel1S/ow3 apărut &n deceniul al ?+lea al $ecolului al
III+lea a contribuit la valorificarea folclorului negru şi la
dezvoltarea muzicii de jaz'
25
apăreau cu m&inile şi fe%ele m&njite cu funingine
iar co$tumele lor parodiau &n mod e.travagant şi
%ipător &mbrăcămintea purtată pe atunci de $clavii
de pe planta%iiJ de fapt nu zdren%ele bietului $clav
erau parodiate căci aşa ceva ar fi fo$t cu neputin%ă
( parodia n+ar fi putut adăuga nimic e.travagant
la jalnica adunătură de zdren%e şi petice care
alcătuiau &mbrăcămintea lui ( doar forma şi
culoarea lor erau parodiate' /e vremea aceea erau
la modă gulerele tari iar c&ntăre%ul apărea cu un
guler care+i acoperea jumătate din cap şi ale cărui
col%uri &l &mpiedicau $ă vadă lateral' Baina croită
uneori din $tambă de perdele avea o coadă ce+i
at&rna aproape p&nă la călc&ieJ şi era &nc6eiată cu
nişte na$turi mari c&t o cutie de cremă de g6ete'
/urta pantofi murdari şi $c&lcia%i cu vreo cinci+
şa$e numere mai mari dec&t mă$ura re$pectivului'
E.i$tau numeroa$e variante ale ace$tui co$tum
toate e.travagante ba c6iar carag6ioa$e după pă+
rerea multora'
C&ntăre%ul folo$ea cel mai vulgar dialect negruJ
&l folo$ea cu pricepere şi cu uşurin%ă şi avea 6az
un 6az &nc&ntător' Trupele de )mene$treli* de odi+
nioară cuprindeau totuşi şi c&te un protagoni$t
care nu purta co$tum e.travagant şi nu folo$ea
dialectul negrilor' El arbora %inuta de $eară ire+
proşabilă a albilor din &nalta $ocietate şi vorbea
acea limbă pompoa$ă alea$ă artificială şi de o pe+
nibilă corectitudine gramaticală pe care naivii t&r+
gove%i o luau drept adevăratul limbaj folo$it &n
&nalta $ocietate de la oraş şi+l admirau pe$te mă+
$ură pizmuindu+l pe ace$t om care $e pricepea
$ă+l folo$ea$că at&t de $pontan şi &ntr+un $til at&t de
26
curgător şi arti$tic' Bones
1
şedea la un capăt al
şirului de c&ntăre%i Ban+o
2
şedea &n capătul
celălalt iar gentleman+ul $clivi$it pe care l+am
de$cri$ adineauri şedea &n centrul grupului'
Ace$ta era com+ perul $pectacolului' Cură%enia şi
elegan%a veşmintelor polite%ea $tudiată a
manierelor şi vorbirii precum şi $imetria
tră$ăturilor $ale naturale &l făceau $ă $e
deo$ebea$că net de re$tul trupei şi mai ale$ de
Bones şi de Ban+o. Bones şi Ban+o erau
principalii comici ai trupei şi folo$eau la ma.imum
toate efectele 6azlii ce $e pot $coate din grimă şi
din e.travagan%a ve$timentară' 4uzele le erau &n+
groşate şi alungite cu fard roşu $trălucitor &nc&t
păreau nişte felii de 6arbuz copt'
Vreme de mul%i ani decorul $pectacolului cu
)mene$treli* a răma$ ne$c6imbat' 9a &nceput nu $e
folo$ea cortinăJ &n timp ce aşteptau $pectatorii
n+aveau pur şi $implu la ce $ă $e uite av&nd &n fa%ă
doar un şir de $caune goale aşezate &n bătaia
luminilor rampeiJ apoi $e iveau unul c&te unul
c&ntăre%ii care erau primi%i cu ova%ii şi &şi ocupau
locurile fiecare cu re$pectivul in$trument muzical
&n m&nă după care filfizonul aşezat &n mijlocul
grupului &ncepea cu o remarcă de ace$t gen7
)( ,omnilor am plăcerea $ă vă văd $per $ă+
nătoşi tun ca de obicei şi mai $per că de c&nd am
avut fericirea $ă ne &nt&lnim ultima oară pro$pe+
ritatea dumneavoa$tră a $porit mereu'*
1
Bones ( )Ca$taniete* unul dintre per$onajele cla$ice ale
$pectacolului cu )mene$treli*J $e numeşte a$tfel fiindcă
acompaniază dan$urile şi c&ntecele cu o perec6e de
ca$taniete'
2
Ban+o ( )4anjo* alt per$onaj cla$ic al $pectacolului cu
)mene$treli* care acompaniază dan$urile şi c&ntecele la
banjo'
27
Atunci Bones $e băga pe fir şi $punea o pove$te
de$pre nu ştiu ce mare noroc de care avu$e$e parte
&n ultima vremeJ dar &n mijlocul ace$tei poveşti
era &ntrerupt de Ban+o, care+şi &ngăduia $ă $e &n+
doia$că de $pu$ele $aleJ &ntre cei doi izbucnea
atunci o delicioa$ă di$cu%ie &n contradictoriu iar
cearta lor $e &nte%ea gla$urile deveneau din ce &n
ce mai puternice mai m&nioa$e şi mai aprige p&nă
c&nd cei doi $e ridicau de pe $caun şi $e apropiau
unul de celălalt cu pumnii $tr&nşi agit&nd in$tru+
mentele şi amenin%&nd că vor face moarte de om R
n vreme ce (entle"an+ul curtenitor din mijlocul
$cenei &i implora $ă $e &mpace şi $ă pă$treze buna+
cuviin%ă ( fireşte &n zadar' Uneori cearta a$ta
%inea cinci minute7 cei doi parteneri $t&nd aproape
na$ &n na$ &şi aruncau unul altuia amenin%ări &n+
fricoşătoare &n vreme ce $ala $e prăpădea de r&$ &n
fa%a ace$tei izbutite şi amuzante parodii a obiş+
nuitelor certuri dintre negriJ apoi cei doi zurbagii
&ncepeau $ă $e depărteze unul de celălalt $pun&nd
fiecare ce+a=ea de g&nd $ă facă )r&ndul viitor* dacă
celălalt va avea nenorocul de a+i ieşi &n caleJ pe
urmă $e aşezau la locurile lor şi mormăiau unul la
altul pe$te capetele celorlal%i c&ntăre%i d&nd a$tfel
$pectatorilor putin%a $ă $e liniştea$că şi $ă+şi tragă
$ufletul după at&ta r&$'
-ilfizonul din centrul grupului arunca atunci o
vorbă menită $ă amintea$că unuia dintre cei doi
c&ntăre%i aşeza%i la capetele şirului de o pă%anie
6azlie şi $ă+l &ndemne $ă o pove$tea$că ceea ce $e
şi &nt&mpla fără greş' Era de obicei o anecdotă
ră$uflată şi cu barbă de+o v&r$tă cu America' Una
dintre ace$te $noave care au &nc&ntat publicul de
pe atunci p&nă ce c&ntăre%ii au tocit+o de+a bine+
lea era o i$torioară de$pre ni$cai primejdii &nfrun+
28
tate c&ndva de Bones &n timpul unei furtuni pe
mare' -urtuna dura$e at&t de mult &nc&t $e i$pră+
vi$eră toate proviziile' În clipa aceea per$onajul
din centrul grupului &ntreba cum de $upravie%ui$eră'
)( /ăi ne 6răneam cu ouă* ră$pundea Bones.
)( Cu ouăP ,aN de unde făcea%i ro$t de eleP*
)( În fiece zi c&nd era mai afuri$ită furtuna că+
pitanul ne făcea cu ou şi cu o%et'''*
În primii cinci ani gluma a$ta a făcut $ă $e cu+
tremure de r&$ $pectatorii dar după aceea popu+
la%ia 5tatelor Unite auzind+o de at&tea ori n+a mai
fo$t &n $tare $ă o gu$te şi a &nceput $ă &nt&mpine cu
o tăcere ad&ncă mu$trătoare şi indignată nu numai
acea$tă glumă ci şi altele de acelaşi calibru care
căzu$eră &n dizgra%ie după o folo$ire &ndelungată'
C&ntăre%ii aveau voci frumoa$e şi at&t $oliştii c&t
şi corurile lor au fo$t o &nc&ntare pentru mine c&t
timp a dăinuit )$pectacolul cu mene$treli*' 9a &n+
ceput c&ntecele erau pline de un 6az cam gro$olan
bunăoară ;eti*ele din Buttalo, Cursele din Ca"#1
town, Mo) 8an Tucker şi alteleJ ceva mai &ncolo
au fo$t inclu$e &n repertoriu şi roman%e $entimen+
tale ca Turtureaua al%astr, ;ru"oasa Ellen
Ba7ne, Nell7 Bl7, O via* #e tala&urile oceanu1
lui, 8e cart la %a%ord etc'
)5pectacolul cu mene$treli* a luat naştere la &n+
ceputul celui de al cincilea deceniu al $ecolului
trecut şi a propăşit vreme de aproape treizeci şi
cinci de ani după care a degenerat &ntr+un fel de
$pectacol de varietă%i &n care erau ame$tecate la
&nt&mplare c&teva numere cu negri' 5e &mpline$c
treizeci de ani de c&nd adevăratul "instrel1s/ow a
murit de+a binelea' ,upă părerea mea era un $pec+
tacol cu adevărat &nc&ntător şi plin de 6az şi regret
că nu mai e.i$tă'
29
,upă cum $puneam la Bannibal cei care $+au
du$ $ă vadă primul )$pectacol cu mene$treli* au
fo$t dezmă%a%ii t&rgului' Mece $au doi$prezece ani
mai t&rziu )$pectacolul cu mene$treli* avea $ă fie
un lucru la fel de obişnuit &n America precum e$te
$ărbătoarea de < Iulie
1
dar maică+mea nu văzu$e
niciodată un a$emenea $pectacol' Avea pe atunci
vreo F2 de ani şi $e du$e$e la 5aint 9oui$ &mpreună
cu o femeie $impatică şi drăgu%ă de v&r$ta ei mă+
tuşa 4et$e= 5mit6 o vec6e cetă%eancă a Banniba+
lului' Nefiind de fapt mătuşa nimănui ea era mă+
tuşa &ntregului t&rguşor din pricina firii ei blajine
generoa$e şi mărinimoa$e şi din pricina naivită%ii
ei cuceritoare'
Ca şi maică+mea mătuşa 4et$e= 5mit6 nu văzu$e
niciodată un )$pectacol cu mene$treli*' At&t ea c&t
şi maică+mea erau foarte vioaie &n ciuda v&r$tei lor
venerabileJ erau dornice de emo%ii de noută%i gata
$ă alerge la orice $pectacol la care $e putea duce
pă$tr&nd cuviin%a o femeie drept+credincioa$ă' 5e
trezeau totdeauna cu noaptea+n cap ca $ă fie de
fa%ă c&nd &şi făcea intrarea &n t&rguşor vreo trupă de
circ şi le părea rău că principiile lor nu le &n+
găduiau $ă a$i$te la reprezenta%iile circuluiJ de
a$emenea erau totdeauna gata $ă urmeze corte+
giile de < Iulie $ă ia parte la proce$iunile elevilor
şcolii duminicale $ă participe la conferin%e la &n+
trunirile religioa$e &n aer liber la reuniunile evan+
g6elice organizate &n bi$erici de mişcarea )reviva+
1
5ărbătoarea na%ională a 5'U'A' in$tituită &n amintirea zilei
de < iulie 033F c&nd cel de al doilea Congre$ al 5'U'A' a
adoptat ,eclara%ia de Independen%ă a coloniilor engleze din
America de Nord'
30
li$tă*
1
pe $curt la orice diverti$ment de$pre care
nu $e putea $pune că ar avea ceva potrivnic reli+
giei şi fireşte nu lip$eau de la nici o &nmorm&n+
tare'
9a 5t' 9oui$ fiind $etoa$e de noută%i mi+au cerut
$ă le dau o m&nă de ajutor' Voiau ceva di$tractiv şi
cuviincio$ &n acelaşi timp' 9e+am $pu$ că nu cu+
no$c nimic &n ace$t gen cu e.cep%ia unei adunări
care urma $ă $e %ină &n marea $ală a 4ibliotecii Co+
merciale av&nd &n program o e.punere cu e.em+
plificări a$upra muzicii africane auto6tone e.pu+
nere făcută de pai$prezece mi$ionari re&ntorşi de
cur&nd dintr+o călătorie pe Continentul Negru'
9e+am mai $pu$ că dacă vor &ntr+adevăr ceva
in$tructiv şi edificator le+aş recomanda acea$tă
adunare dar că dacă vor de fapt un $pectacol mai
uşor voi căuta $ă gă$e$c unul' Ele &n$ă au fo$t
&nc&ntate de ideea de a merge la adunarea aceea'
Nu le $pu$e$em adevărul adevărat cu toate că+l
cunoşteam7 la drept vorbind nu merită $ă+%i calci
pe inimă pentru a $pune adevărul unor oameni
care au obiceiul de a privi cu ne&ncredere tot ceea
ce le $pui fie că e adevărat $au nu'
Aşa+zişii mi$ionari erau o trupă de c&ntăre%i una
din cele mai ve$tite trupe de ace$t gen şi una din
cele mai bune de pe vremea aceea' Ne+am du$ de+
vreme şi am ocupat locuri &n r&ndul din fa%ă' Era o
$ală &ncăpătoare cu vreo mie şa$e $ute de locuri
şi p&nă la urmă n+a răma$ gol nici unul' În clipa
c&nd negrii aceia carag6ioşi au apărut unul după
altul pe $cenă &n $traiele lor fi$tic6ii bătr&nele au
1
!işcare religioa$ă &njg6ebată &n %ările anglo+$a.one &n cea
de a doua jumătate a $ecolului al III+leaJ &şi propunea $ă
re$tabilea$că influen%a mereu mai $căzută a bi$ericii'
31
răma$ aproape mute de uimire' 9e+am e.plicat
că &n Africa mi$ionarii $e &mbracă totdeauna aşa'
,ar mătuşa 4et$e= mi+a $pu$ cu mu$trare &n gla$7
)( ,ar ăştia $&nt nişte negri ticăloşiS*
( N+are a face i+am ră$pun$' Într+un fel $&nt
şi ei americani fiindcă lucrează pentru A$ocia%ia
americană a mi$ionarilor'*
,upă aceea au &nceput $ă di$cute am&ndouă dacă
e $au nu cuviincio$ $ă a$i$te la reprezenta%iile unei
trupe de negri fie ei mi$ionari $au nu &n$ă eu
le+am $pu$ că ajunge $ă $e uite &n jur ca $ă vadă
că cei mai di$tinşi cetă%eni din 5t' 9oui$ erau de
fa%ă ceea ce ar fi fo$t de$igur cu neputin%ă &n ca+
zul unui $pectacol necuviincio$'
T
5+au liniştit şi am văzut c6iar cum $e bucurau
fără pic de ruşine că veni$eră la $pectacol' Erau
fericite şi &nc&ntate de noutatea $itua%ieiJ avu$e$eră
nevoie doar de un prete.t oarecare pentru a+şi po+
toli conştiin%a iar conştiin%a lor era acum liniştită
de$tul de liniştită ca $ă nu le mai tulbure' /riveau
aşadar cu oc6i lacomi lungul şir de mă$cărici'
9entle"an+ul din mijloc &ncepu $ă $porovăia$că'
9a un moment dat ajun$e şi la gluma aceea $tră+
vec6e de$pre care am pomenit' Toată lumea din
$ală cu e.cep%ia celor două novice o auzi$e de o
$ută de oriJ o tăcere &ng6e%ată $olemnă şi indig+
nată $+a aşternut a$upra celor o mie şa$e $ute de
$pectatori iar bietul Bones a fo$t nevoit $ă+şi $pună
gluma &n acea$tă atmo$feră deprimantă' /entru ve+
nerabilele mele novice &n$ă gluma era nouă iar
c&nd individul a ajun$ la final $pun&nd7 )Ne 6ră+
neam cu ouă* şi a e.plicat apoi că &n fiece zi &n
timpul furtunii căpitanul &i făcea )cu ou şi cu o%et*
32
cele două bătr&ne d&ndu+şi capul pe $pate $+au
por+
33
nit pe c6icoteli şi 6o6ote de r&$ care au uimit şi
au &nc&ntat &n aşa mă$ură &ntreaga $ală &nc&t $+a ri+
dicat ca un $ingur om $ă vadă ce $e &nt&mplă $ă
vadă cine+$ cei care n+auzi$eră gluma aceea p&nă
atunci' C&$ul novicelor mele a %inut mult p&nă c&nd
ilaritatea lor a devenit molip$itoare şi to%i cei o
mie şa$e $ute de $pectatori li $+au alăturat făc&nd
$ă $e cutremure $ala de tunetele ve$eliei lor'
În $eara aceea mătuşa 4et$e= şi maică+mea au
a$igurat un $trălucit $ucce$ trupei de c&ntăre%i pen+
tru că toate glumele li $+au părut pe at&t de noi pe
c&t li $e păreau de vec6i celorlal%i $pectatori' Ele
au &nt&mpinat cu 6o6ote de r&$ ace$te glume şi i+au
molip$it şi pe ceilal%i a$tfel &nc&t publicul a pără$it
$ala $leit de at&ta r&$ şi plin de recunoştin%ă fa%ă
de cele două bătr&ne naive care prilejui$eră $ufle+
telor lor o$tenite o ve$elie at&t de rară şi pre%ioa$ă'

8%)&5*%9(*5+!l
-1 ,'$'67+%' 19061
Un eveniment tulburător &n via%a t&rguşorului
no$tru a fo$t $o$irea 6ipnotizatorului' Cred că era
&n 08?2' Nu $&nt $igur dar &n privin%a lunii &mi
aminte$c preci$ ( era &n maiJ amănuntul a dăinuit
&n memoria mea vreme de cincizeci de ani' C&teva
mici &nt&mplări din luna aceea m+au ajutat $ă+l pă$+
trez proa$păt &n amintire &n tot ace$t timp &nt&m+
plări fără importan%ă şi nevrednice $ă fie &mbăl$ă+
mate pe care totuşi mintea mea le+a pă$trat cu grijă
alung&nd $pre a le face lor loc şi $pre a le a$igura
34
confortul nece$ar lucruri de reală valoare' Adevă+
rul e$te că memoria unui om e la fel de lip$ită de
noimă ca şi conştiin%a lui şi nu are nici un criteriu
pentru $tabilirea valorilor şi a propor%iilor' ,ar $ă
lă$ăm deoparte ace$te &nt&mplări lip$ite de &n$em+
nătate şi $ă ne ocupăm de ceea ce ne intere$ează
acum de 6ipnotizatorul cu pricina'
Cum a venit a &nceput $ă facă reclamă $pectaco+
lului $ău făgăduind fel de fel de minună%ii' Intrarea
era ca de obicei douăzeci şi cinci de cen%i iar
pentru copii şi pentru negri jumătate pre%' T&rgu+
şorul auzi$e ceva de$pre 6ipnoti$m dar &ncă nu
făcu$e cunoştin%ă cu el &n carne şi oa$e' În $eara
premierei nu $+au &ng6e$uit mul%i $pectatori &n$ă
aceştia au avut de pove$tit a doua zi at&tea minu+
nă%ii &nc&t curiozitatea tuturor a fo$t a%&%ată iar
după aceea magicianul a avut $ăli pline două $ăp+
tăm&ni &n şir' Aveam pe atunci 0< $au 0? ani adică
v&r$ta la care un băiat e dornic $ă &ndure orice $ă
treacă prin toate primejdiile @afară de aceea de a
pieri &n mijlocul flăcărilorA dacă &n felul ace$ta $+ar
putea grozăvi &n fa%a lumiiJ iată de ce c&nd am
văzut cum $e $căl&mbăia )mediul* pe $cenă $t&r+
nind r&$etele şi aplauzele admirative ale $pectato+
rilor am $im%it o dorin%ă arzătoare de a deveni eu
&n$umi )mediu*'
Trei $eri la r&nd am $tat printre candida%ii &ng6e+
$ui%i pe $cenă %in&nd &n palmă şi 6olb&ndu+mă la
)di$cul magic* şi &ncerc&nd zadarnic $ă intru &n
tran$ăJ am răma$ treaz şi a trebuit $ă mă retrag
&nvin$ ca mai to%i ceilal%i' 4a mai mult am fo$t
nevoit $ă $tau &n $ală şi $ă+l urmăre$c plin de in+
vidie pe Bic"$ $ala6orul no$tru care c&nd 5im+
mon$ magicianul e.clama7 )Uite şarpele uite şar+
35
peleS* &ncepea $ă %opăie şi $ă alerge de colo p&nă
colo' Oi c&nd magicianul &i băga &n cap că priveşte
un $traşnic apu$ de $oare &l auzeam $pun&nd7 )Tii
ce frumo$S* şi aşa mai departe toate trucurile cu+
no$cute' Nu puteam nici $ă r&d nici $ă aplaud7 mă
umplea de amărăciune g&ndul că oamenii r&d
aplaudă şi fac un erou din Bic"$ &mbulzindu+$e &n
jurul lui după terminarea $pectacolului ca $ă afle
de la el noi şi noi amănunte &n legătură cu minu+
nă%iile pe care pa$ămite le văzu$e &n tran$ă şi
fălindu+$e &n fel şi c6ip că+l cunoşteau' 5ă $e fă+
lea$că cineva că+l cunoaşte pe Bic"$S Auzi ideeS
Nu puteam răbda una ca a$ta $im%eam cum ple$+
neşte fierea &n mine'
9a cea de+a patra reprezenta%ie $+a ivit i$pita şi
n+am fo$t de$tul de tare $ă+i %in piept' ,upă ce
m+am 6olbat un timp la )di$cul magic* m+am pre+
făcut că mi+e $omn şi că mo%ăi' )/rofe$orul* &ndată
$+a apropiat de mine şi $+a apucat $ă facă )pa$e*
dea$upra capului şi de+a lungul trupului picioare+
lor şi bra%elor mele &nc6eindu+şi fiecare )pa$ă* cu
un pocnet din degete c6ipurile pentru a de$cărca
pri$o$ul de electricitateJ apoi a &nceput $ă mă
)magnetizeze* cu di$cul pe care+l %inea &ntre de+
gete şi $ă mă )$uge$tioneze* că oric&t m+aş $tră+
dui nu+mi mai pot lua oc6ii de la elJ m+am ridicat
atunci &ncetişor şi merg&nd &ncovoiat şi cu oc6ii
a%inti%i a$upra di$cului l+am urmat de colo p&nă
colo &ntocmai cum văzu$em că fac şi ceilal%i' Apoi
am fo$t $upu$ la alte &ncercări' !+am lă$at $uge$+
tionat $ă fug de şerpi $ă car găle%i cu apă $pre a
$tinge un incendiu $ă a$i$t cu emo%ie la o cur$ă de
vaporaşe $ă mă &ndrăgo$te$c şi $ă $ărut nişte fete
imaginare $ă pe$cuie$c de pe $cenă şi $ă prind
36
nişte $omni mai mari dec&t mine''' şi aşa mai de+
parte toate minunile obişnuite' ,ar nicidecum &n
modul obişnuit' 9a &nceput am fo$t prevăzător de
teamă ca nu cumva )profe$orul* $ă+şi dea $eama
că+$ un impo$tor şi $ă mă alunge de pe $cenă fă+
c&ndu+mă de ocară dar &ndată ce am $im%it că nu
mă paşte nici o primejdie m+am pu$ $erio$ pe
treabă pentru a demon$tra că Bic"$ nu face două
parale ca )mediu* şi pentru a+i uzurpa a$tfel locul'
A fo$t o treabă de$tul de uşoară' Bic"$ era cin$tit
din nă$care iar pe mine cin$tea nu mă $t&nje+ nea
de fel cel pu%in aşa pretindeau unii' Bic"$ $punea
numai ceea ce vedea aievea pe c&nd eu vedeam
mai mult dec&t $e putea vedea şi adăugam pe ici
pe colo c&te un amănunt ce mi $e părea de folo$'
Bic"$ era lip$it de imagina%ie pe c&tă vreme mie
mi $e făcu$e parte dublă' El era bleg din fire pe
c&nd eu veni$em pe lume nea$t&mpărat' /e Bic"$
nu+l putea tulbura nici o vedenie şi pe dea$upra
era şi cam &mpiedicat la limbă &n timp ce eu c&nd
mi $e năzărea ceva deşertam &ntreg dic%ionarul
pierz&nd totodată şi pu%ina minte ce+o mai aveam'
,upă o jumătate de cea$ Bic"$ şi reputa%ia lui
apar%ineau trecutului nu mai era dec&t un erou
prăbuşit un idol $făr&mat iar eu ştiam lucrul ă$ta
şi+mi $puneam fericit7 )!&rşăvia a reuşitS* Bic"$
n+ar fi fo$t niciodată &n $tare $ă $e la$e 6ipnotizat
&n aşa mă$ură &nc&t $ă $ărute &n public o fată ima+
ginară $au reală pe c&nd eu mă pricepeam' !i+am
pu$ &n g&nd $ă realizez cu pre%ul oricăror jertfe fi+
zice $au morale tot ceea ce nu izbuti$e $ă facă
Bic"$' 4ăga$em de $eamă greşelile pe care le $ă+
v&rşi$e şi le %ineam minte' 4unăoară dacă magi+
cianul &l &ntreba7 )Ce veziP* şi+l lă$a $ă nă$co+
37
cea$că $ingur o )vedenie* Bic"$ $e dovedea orb
şi mut era incapabil $ă vadă $au $ă $pună ceva pe
c&tă vreme eu aşa cum şi+a dat &ndată $eama ma+
gicianul mă de$curcam mai bine şi fără ajutorul lui'
/et urmă mai era ceva7 &n ce privea $uge$tia
Bic"$ nu făcea nici c&t o ceapă degerată' :ri de
c&te ori 5immon$ $e aşeza &n $patele lui şi privin+
du+l %intă &n ceafă &ncerca $ă+i v&re &n cap ceva
prin $uge$tie Bic"$ căuta &n gol şi nu recep%iona
niciodată nimic' ,acă ar fi luat aminte ar fi putut
$ă citea$că pe fe%ele tran$portate ale publicului că
&n $patele lui $e &nt&mpla ceva care cerea ră$pun$'
-iind un impo$tor mă temeam $ă fiu $upu$ la
acea$tă &ncercare deoarece ştiam că )profe$orul*
avea $ă+mi )poruncea$că* $ă fac un lucru pe care
neştiind de$pre ce e vorba n+aş fi fo$t &n $tare $a+l
fac ceea ce m+ar fi dat &n vileag' Totuşi c&nd mi+a
venit r&ndul mi+am &ncercat norocul' ,&ndu+mi
$eama după e.pre$ia &ncordată şi nerăbdătoare a
$pectatorilor că 5immon$ $tă &n $patele meu şi+mi
)porunceşte* ceva cu toată puterea m+am $trăduit
$ă+mi &nc6ipui ce+o fi vr&nd dar nu mi+a dat nimic
prin minte' !+am $im%it ruşinat şi ca vai de capul
meu' Credeam că a $unat cea$ul dema$cării şi că
pe$te o clipă voi fi nevoit $ă pără$e$c $ala 6uiduit'
Ar trebui $ă+mi fie ruşine $+o mărturi$e$c dar &n
clipa aceea primul meu g&nd a fo$t nu cum aş putea
$ă $t&rne$c mila oamenilor inimoşi pără$ind $ala
tulburat şi ruşinat de propria+mi ticăloşie ci cum
aş putea $ă ie$ &n c6ip c&t mai $enza%ional şi mai
$pectaculo$'
/e ma$ă printre obiectele folo$ite &n cur$ul re+
prezenta%iilor $e afla şi un revolver vec6i ruginit
38
şi ne&ncărcat' Cu două $au trei $ăptăm&ni &nainte
avu$e$e loc de Înt&i mai o $erbare şcolară la care
mă certa$em cu un găligan zurbagiul şcolii şi
cearta nu $e $f&rşi$e bine pentru mine' 4ăiatul acela
şedea acum &n mijlocul $ălii cam la jumătatea cu+
loarului principal' !+am &ndreptat tiptil şi $olemn
$pre ma$ă cu o căutătură fioroa$ă maimu%ărită
după aceea a eroului unui roman popular am apu+
cat bru$c revolverul l+am fluturat &n aer am $tri+
gat numele zurbagiului am $ărit de pe $cenă m+am
năpu$tit $pre el şi l+am fugărit afară din $ală mai
&nainte ca $pectatorii &nmărmuri%i $ă poată inter+
veni ca $ă+l $alveze' Au urmat aplauze frenetice
iar magicianul adre$&ndu+$e publicului a $pu$ pe
un ton $olemn7
( Ca $ă vă da%i $eama c&t de remarcabilă e$te
acea$tă performan%ă şi ce UmediuV admirabil avem
&n per$oana ace$tui băiat vă a$igur că fără ca eu $ă
fi pronun%at nici un $ingur cuv&nt $pre a+l dirija el
a &ndeplinit &ntocmai p&nă &n cele mai mici amă+
nunte ceea ce i+am poruncit cu mintea' /rintr+un
$implu impul$ al voin%ei aş fi putut $ă+l opre$c &n
orice clipă din goana lui turbată aşa că bietul flăcău
care adineauri a fugit din $ală n+a fo$t nici o clipă
&n primejdie'*
/rin urmare nu mă făcu$em de r&$' !+am &ntor$
pe $cenă ca un erou $im%indu+mă fericit cum
n+aveam $ă mai fiu vreodată pe lumea a$ta de
atunci &ncoace' În ce priveşte $uge$tia temerile
mele $e ri$ipiră' Am &n%ele$ că &n cazul c&nd n+aş fi
&n $tare $ă g6ice$c poruncile )profe$orului* aş
izbuti oric&nd $ă nă$coce$c ceva care $ă $e bro+
dea$că la fel de bine' Nu m+am &nşelat iar e.6ibi+
39
%iile de dirijare a g&ndirii au devenit numerele
preferate ale publicului' :ri de c&te ori $im%eam că
mi $e porunceşte $ă fac un lucru mă ridicam şi
făceam ceva ( orice &mi trecea prin cap ( iar
magicianul nefiind pro$t nu mă dezmin%ea
niciodată' C&nd oamenii mă &ntrebau7 ),ar cum
po%i g6ici ce+%i porunceşte elP* eu ră$pundeam7
)/ăi foarte uşorS* Iar ei e.clamau atunci cu
admira%ie7 )E pe$te #uterile noastre $ă pricepem
cum faciS*
Bic"$ $e arăta$e $lab şi &n altă privin%ă' C&nd
după ce &i făcea )pa$e* )profe$orul* anun%a7
)Corpul lui e in$en$ibil acum pofti%i de vă convin+
ge%i doamnelor şi domnilor* doamnele şi domnii
$e repezeau $ă $e convingă şi &nfigeau ace &n el
iar dacă ace$tea intrau ad&nc Bic"$ tre$ărea şi
bietul )profe$or* $e vedea $ilit $ă e.plice că Bic"$
)nu e$te &ndeajun$ de ad&nc 6ipnotizat*' Eu &n$ă
nu tre$ăream $ufeream doar şi lăcrămam &n $inea
mea' C&te cazne nu e di$pu$ $ă &ndure un băiat &n+
g&mfat pentru a+şi pă$tra )reputa%ia*PS 9a fel şi
bărba%ii &ng&mfa%i7 o ştiu din proprie e.perien%ă
şi am con$tatat acelaşi lucru la $ute de mii de oa+
meni' !+aş fi aşteptat uneori ca )profe$orul* $ă
mă apere atunci c&nd &ncercările erau neobişnuit
de grele &n$ă nu mă apăra' 5e prea poate $ă fi fo$t
amăgit la fel ca şi ceilal%i cu toate că nu+mi vine
$ă cred' :amenii erau foarte cum$ecade dar cred
că &mpingeau la e.trem naivitatea şi credulitatea'
Îmi &nfigeau &n bra% c&te un ac şi apă$au p&nă ce
cam o treime din lungimea lui &mi intra &n carne
apoi răm&neau mu%i de uimire nepricep&nd cum de
putea )profe$orul* printr+un $implu efort de vo+
in%ă $ă+mi prefacă bra%ul &ntr+o bucată de fier ne+
40
$im%itoare la durere' ,e fapt bra%ul meu nu era de
loc in$en$ibil7 mă durea cumplit'
,upă cea de a patra reprezenta%ie acea repre+
zenta%ie mărea%ă şi triumfală am răma$ $ingurul
)mediu*' 5immon$ n+a mai invitat al%i candida%i pe
$cenă' Am lucrat $ingur $eară de $eară p&nă la &n+
c6eierea turneului de două $ăptăm&ni al
magicianului' /&nă atunci $ceptici$mul celor zece+
doi$prezece bătr&ni &n%elep%i care reprezentau elita
intelectuală a t&rguşorului $e dovedi$e ireductibil'
5ocoteam ace$t lucru drept o jignire ca şi cum m+
aş fi &ndeletnicit cu o me$erie cin$tită' Nu+i nimic
$urprinzător &n a$ta' Uneori oamenii $e $imt adinc
jigni%i tocmai c&nd o merită' Cei zece bătr&ni
prea&n%e+ lep%i au continuat $ă clatine din cap
ne&ncrezători p&nă la $f&rşitul primei $ăptăm&ni
$pun&nd că n+au văzut nici o minune care $ă nu
poată fi $ăv&rşită prin coniven%a partenerilorJ pe
dea$upra ne&ncrederea lor &i făcea $ă $e umfle &n
pene şi $ă $e şi laude cu ea &n fa%a celor ignoran%i
şi creduli' Îndeo$ebi bătr&nul doctor /ea"e care
era căpetenia $cepticilor $e arăta grozav7 era doar
cobor&tor al ;.;.V.
1
un om &nvă%at venerabil cu
părul alb &mbrăcat elegant după moda unei epoci
mai timpurii şi mai di$tin$eJ era ma$iv şi
impunător şi nu numai că părea dar c6iar era un
adevărat &n%elept' E.ercita o mare influen%ă a$upra
concetă%enilor $ăi iar părerea lui &n orice
c6e$tiune era pre%uită mai mult dec&t aceea a
oricărui alt cetă%ean al t&rguşorului no$tru' C&nd &n
cele din urmă l+am cu+cerit şi pe el mi+am dat
1
Abrevierea formulei ;irst ;a"ilies o$ Vir(inia, care
&n$eamnă &n traducere7 /rimele familii $tabilite &n VirginiaJ
apartenen%a la ace$te familii con$tituia un fel de titlu de
noble%e'
41
$eama că eram $tap&n pe $itua%ieJ iar acum după
mai bine de cincizeci de ani recuno$c cu c&teva
lacrimi vec6i $ecate că m+am bucurat de triumful
meu fără pic de ruşine'

-2 ,'$'67+%' 19061
În 08<3 locuiam &ntr+o ca$ă mare albă la col%ul
dintre 5trada !are şi 5trada Colinei ( o ca$ă care
mai $tă &n picioare şi a$tăzi cu toate că nu mai e
c6iar aşa mare măcar că nu+i lip$eşte nici o $c&n+
duricăJ am văzut+o acum un an şi am băgat de
$eamă că $+a &mpu%inat' Tata a murit &n ca$a a$ta &n
luna martie a pomenitului an dar familia noa$tră
$+a mutat de acolo abia c&teva luni mai t&rziu' Nu
eram $ingurii locatari ai ca$ei7 mai locuia acolo o
familie aceea a doctorului Lrant' Într+o zi nu ştiu
din ce pricină doctorul Lrant şi doctorul Ce=+
burn $+au bătut pe uli%ă cu ba$toanele+baionete şi
Lrant a fo$t adu$ aca$ă cre$tat de nenumărate tă+
ieturi' 4ătr&nul doctor /ea"e i+a oblojit rănile şi
un timp a venit zilnic $ă+l &ngrijea$că'
Ca şi /ea"e familia Lrant era de fel din Vir+
ginia iar &ntr+o zi c&nd Lrant $e &nzdrăveni$e &n+
deajun$ ca $ă umble prin ca$ă şi $ă $tea la taclale
&n $alonaş a venit vorba de$pre Virginia şi de$pre
vremurile de altădată' Eram şi eu acolo dar
ceilal%i pe$emne că nu m+au băgat &n $eamă fiindcă
nu eram dec&t un pric6indel o cantitate neglija+
bilă' ,oi dintre cei prezen%i ( doctorul /ea"e şi
"issis Cra#ford mama doamnei Lrant ( care fu+
$e$eră &n $ala teatrului din Cic6mond
1
c&nd ace$ta
1
Capitala $tatului Virginia'
42
a luat foc acum treizeci şi şa$e de ani au adu$
vorba de$pre memorabila tragedie d&nd amănunte
&nfricoşătoare' Cu oc6ii ace$tor martori oculari am
văzut atunci &ntreaga tragedie cu o inten$itate in+
$uportabilă7 am văzut fumul negru ră$ucindu+$e şi
&nv&rtejindu+$e $pre cer am văzut limbile de foc
care $f&şiau fumul şi+l &nroşeau am auzit %ipetele
$ini$tra%ilor le+am zărit fe%ele &n pervazurile fere$+
trelor prin perdeaua de fum i+am văzut $ărind &n
gol pentru a+şi gă$i moartea $au o mutilare mai
groaznică dec&t moartea' Ace$t tablou e &ncă viu &n
fa%a oc6ilor mei şi nu $e va şterge niciodată'
9a un moment dat au vorbit şi de$pre vec6ea re+
şedin%ă a familiei /ea"e con$truită &n perioada co+
lonială o clădire cu coloane ma$ive şi cu &ncăperi
$pa%ioa$e iar din amănuntele di$parate pe care
le+am aflat mi+am făcut o imagine de$tul de clară
de$pre ea' Am a$cultat cu ne$a% deoarece auzeam
pentru prima oară detalii de$pre a$emenea palate
din gura unor oameni care le văzu$eră cu oc6ii lor
proprii' Un amănunt aruncat la &nt&mplare atunci
mi+a izbit &ndeo$ebi imagina%ia' În zid l&ngă intrarea
principală $e afla o gaură rotundă mare c&t o far+
furie făcută de o g6iulea englezea$că &n timpul
războiului pentru independen%ă' Era un amănunt
$uge$tiv care dădea via%ă i$toriei iar pentru mine
p&nă atunci i$toria nu fu$e$e niciodată vie'
Ei bine trei $au patru ani mai t&rziu aşa cum am
arătat mai $u$ deveni$em )mediul* şi vedeta
$pectacolelor 6ipnotizatorului7 era pe la &nceputul
celei de a doua $ăptăm&ni a turneuluiJ $pectacolul
ajun$e$e cam pe la jumătate c&nd &n $ală şi+a făcut
intrarea impunătorul doctor /ea"e cu pla$tron
manşete $crobite şi ba$ton cu măciulia de aurJ un
43
cetă%ean re$pectuo$ i+a cedat numaidec&t locul
l&ngă familia Lrant' A$ta $+a &nt&mplat tocmai c&nd
&ncercam $ă nă$coce$c o nouă 6alucina%ie ca ră$+
pun$ la &ndemnul )profe$orului*7
)( Concentrează+%i puterile' Uită+te cu aten%ie'
5pune vezi cevaP Concentrează+te concentrea+
ză+teS Oi acum de$crie ce veziS*
-ără $ă bănuia$că intrarea doctorului /ea"e &n
$ală &mi aminti$e de di$cu%ia pe care o a$culta$em
cu trei ani &n urmă' Îmi furniza$e a$tfel capital şi
deveni$e complice la şarlatania mea' Am &nceput
aşadar $ă de$criu o viziune vagă şi ce%oa$ă @a$ta
era o regulă a joculuiJ n+are nici un ro$t ca de
la &nceput $ă ai o viziune prea clară ar putea
$ă dea de bănuit că ai venit cu ea pregătită
de+aca$ăA' Viziunea $+a &nfiripat treptat c&ştig&nd
&n inten$itate şi dramati$m' Era vorba de incendiul
din Cic6mond' ,octorul /ea"e a$culta cu răceală
şi frumoa$a lui fa%ă vădea un di$pre% politico$J dar
c&nd a &nceput $ă recunoa$că incendiul e.pre$ia lui
$+a $c6imbat şi oc6ii i $+au aprin$' ,e &ndată ce
mi+am dat $eama de a$ta am de$c6i$ larg $upapa
şi am lă$at $ă %&şnea$că aburul din plin oferind
$pectatorilor un regal de flăcări şi grozăvii ca $ă+l
%ină minte c&t or trăiS Iar c&nd am $f&rşit oamenii
rămă$e$eră fără grai &ncremeni$eră parcă' ,octo+
rul /ea"e $e ridica$e şi am văzut că ră$uflă greu'
( Îndoielile mele $+au ri$ipit a $pu$ el cu gla$
tare' Un a$emenea miracol nu putea fi $ăv&rşit prin
nici o &n%elegere prealabilă' 4ăiatul n+avea de unde
$ă ştie ace$te amănunte şi totuşi le+a de$cri$ cu
precizia unui martor ocular şi cu o autenticitate
de netăgăduit aşa $ă+mi ajute dumnezeuS*
44
Am pă$trat reşedin%a colonială pentru ultima
$eară c&nd am de$ăv&rşit convertirea doctorului
/ea"e cu ajutorul urmei lă$ate de g6iulea &n zidul
clădirii' ,octorul a e.plicat apoi publicului că nu
aveam de unde $ă cuno$c ace$t mic amănunt care
deo$ebea reşedin%a familiei $ale de toate celelalte
ca$e din Virginia a$tfel &nc&t era limpede că eu
văzu$em ace$t amănunt &n 6alucina%ia mea' /tiu
draceS
Curio$ lucru7 c&nd $+a &nc6eiat turneul magicia+
nului &n t&rguşor nu mai rămă$e$e dec&t un $ingur
om care nu credea &n 6ipnoti$m şi acela eram eu'
To%i ceilal%i fu$e$eră converti%i' Eu &n$ă am răma$
vreme de cincizeci de ani un adver$ar implacabil
şi de ne&nduplecat al me$meri$mului
1
şi al 6ipno+
ti$mului' A$ta fiindcă eram 6otăr&t $ă nu le e.pe+
rimentez &n via%a de apoi' Era pe$te puterile mele'
!ă revolta &n$ăşi no%iunea de me$meri$m' /oate
din pricină că &mi aducea aminte de un epi$od din
via%a mea pe care din orgoliu aş fi vrut $ă+l uit
deşi $ocoteam $au mă $ileam $ă cred că nu voi fi
pu$ niciodată &n fa%a vreunei probe* care $ă nu
fie ieftină şi incon$i$tentă şi care $ă nu aibă la
$pate vreun şarlatan de teapa mea'
Adevărul e$te că n+a trebuit $ă aştept mult pen+
tru a mă plicti$i de triumful meu' Cred că nici
treizeci de zile' Lloria clădită pe minciuni devine
cur&nd o povară ne$uferită' -ără &ndoială că o
vreme m+am bucurat $ă aud pove$tindu+$e şi re+
1
/&nă la dezlegarea problemei fenomenelor de 6ipnoză de
către @. .. .avlov @08<1(01DFA &n cadrul &nvă%ăturii $ale
de$pre activitatea nervoa$ă $uperioară $+au emi$ pentru
e.plicarea lor multe teorii antiştiin%ificeJ larg ră$p&ndită &n
prima jumătate a $ecolului al III+lea a fo$t teoria
magneti$mului animal* lan$ată de medicul au$triac ;ran&
Mes"er @03D<(080?A'
45
pove$tindu+$e i$prăvile mele şi $ă văd oamenii mi+
nun&ndu+$e de ele şi e.prim&ndu+şi zgomoto$ admi+
ra%ia dar %in bine minte că după un timp ace$t
$ubiect mi+a devenit odio$ şi n+am mai putut &n+
dura $c&rba pe care mi+o provoca' Îmi aminte$c că
generalul 56erman
1
&şi ieşea din $ărite şi &ncepea
$ă &njure ori de c&te ori auzea c&ntecul .e cînd
"r)luia" #rin 9eor(ia, care $e c&nta anume
pentru el oriunde $e ducea'
Ce uşor e $ă+i faci pe oameni $ă creadă o min+
ciună şi ce greu e $ă le+o $co%i din capS Treizeci
şi cinci de ani după ace$te ticăloa$e i$prăvi ale
mele m+am du$ &n vizită la maică+mea pe care
n+o văzu$em de zece ani şi m&nat de ceea ce mi
$e părea a fi un imbold de$tul de nobil şi poate
eroic m+am 6otăr&t $ă mă umile$c &n fa%a ei şi $ă+i
mărturi$e$c vec6iul păcat' !ă 6otăr&$em cu greu7
mă temeam de necazul pe care i+l puteam căşuna
şi de ruşinea ce $+ar fi arătat &n oc6ii eiJ dar
după o lungă şi frăm&ntată c6ibzuire $acrificiul
mi $+a părut nece$ar aşa &nc&t mi+am luat inima &n
din%i şi i+am mărturi$it totul'
5pre uimirea mea nu a avut loc nici o $cenă
dramatică $entimentală M la Leorge Ea$6ington
2
7
maică+mea n+a fo$t c&tuşi de pu%in mişcatăJ pur şi
$implu n+a vrut $ă mă creadă şi mi+a şi $pu$+oS
N+am fo$t numai dezamăgit m+am $im%it c6iar
1
Nillia" S/er"an @08;2(0810A general american a
comandat una din armatele abolitioniştilor &n războiul civil
american @08F0(08F?A'
2
I$toriografia şi literatura din 5'U'A' din $ecolul al III+lea
a idealizat figura lui 9eor(e Nas/in(ton @03D;(0311A (
comandantul $uprem al armatelor coloniştilor &n războiul de
independen%ă @033?(038DA şi &nt&iul preşedinte al 5'U'A'
( prezent&ndu+l drept prototipul omului cu maniere ale$e şi
cu caracter frumo$'
46
jignit vaz&nd că mărturi$irea $inceră pe care+o
făcu$em cu pre%ul unor at&t de mari eforturi era
re$pin$ă cu at&ta calm şi indiferen%ă c&nd mă
aşteptam $ă mă aleg cu un ce profit de pe urma ei'
I+am repetat de c&teva ori pe un ton din ce &n ce
mai aprin$ că tot ceea ce făcu$em &n cadrul acelor
reprezenta%ii de demult era minciună şi &nşelătorieJ
iar c&nd mama a $cuturat liniştită din cap $pun&nd
că ştie ea ce ştie am jurat cu m&na pe inimă şi am
&ntrebat+o7 )Ei acum ce $puiP*
,ar nici a$ta n+a tulburat+o de felJ a răma$ ne+
clintită &n convingerea ei' !i+a fo$t greu $ă &ndur
ace$t lucru cu at&t mai durero$ cu c&t atunci c&nd
mi+a re$pin$ jurăm&ntul mi+a mai pu$ şi $are pe
rană invoc&nd fel de fel de ar(u"ente $pre a+mi
demon$tra că nu ştiu ce vorbe$c şi că m+am lă$at
amăgit' Cefuza $ă creadă că nă$coci$em eu &n$umi
acele 6alucina%ii şi zicea că vorbe$c pro$tii7 nu
eram dec&t un copil pe vremea aceea şi n+aş fi fo$t
&n $tare $ă nă$coce$c aşa ceva' Oi amintindu+mi de
incendiul din Cic6mond şi de reşedin%a colonială
mi+a $pu$ că a$emenea lucruri nu puteau fi $cor+
nite de un copil' Atunci mi+am dat $eama unde
trebuie $ă batS I+am $pu$ că avea dreptate7 &n+
tr+adevăr nu le nă$coci$em ci le afla$em de la
doctorul /ea"e' ,ar p&nă şi acea$tă lovitură n+a
avut nici un efect' !aică+mea mi+a ră$pun$ că
mărturia doctorului /ea"e at&rna mai greu dec&t a
mea or el declara$e c&t $e poate de limpede că
n+aveam de unde $ă ştiu de$pre lucrurile acelea'
Cuşinat şi plin de neputincioa$ă indignare mi+am
dat $eama că fu$e$em &nvin$ pe toată linia' Nu+mi
mai răm&nea dec&t o $ingură carte dar e drept o
carte formidabilă' Am $co$+o şi am aşteptat' !i $e
părea inuman $ă+i dăr&m fortărea%a după ce o apă+
47
ra$e at&t de vitejeşte dar &nfr&n%ii nu cuno$c mila'
Am jucat deci acea carte $upremă7 era pove$tea cu
acele' I+am $pu$ $olemn7
)( Î%i dau cuv&ntul de onoare că fiecare ac &n+
fipt &n bra%ul meu mi+a pricinuit o durere cr&ncenă'*
Iar ea mi+a ră$pun$7
( Au trecut treizeci şi cinci de ani de atunci'
,upă at&ta amar de vreme e fire$c $ă ai acea$tă im+
pre$ie numai că mă aflam şi eu &n $ală atunci şi ştiu
mai bine dec&t tine' Află că n+ai tre$ărit niciodată'*
Era ne$pu$ de calmăS iar eu dimpotrivă $im+
%eam că &nnebune$c'
)( : ,oamneS am e.clamat' 9a$ă+mă $ă+%i do+
vede$c că $pun adevărul' Uită+te la bra%ul meuJ &n+
fige un ac &n el &nfige+l ad&nc n+am $ă tre$ar'*
Ea &n$ă şi+a clătinat capul cărunt şi mi+a $pu$ cu
$inceritate şi convingere7
)( Eşti un om &n toată firea acum şi te po%i pre+
face că nu te doare dar atunci erai doar un copil şi
n+ai fi fo$t &n $tare $ă te prefaci'*
Oi a$tfel pentru ea minciuna pe care i+o
$ervi$em &n copilărie a răma$ p&nă la $f&rşitul
zilelor ei un adevăr de netăgăduit' Carl=le
1
$punea
că )minciunile mor tinere*' A$ta dovedeşte că nu
$e pricepea la minciuni' ,acă aş fi a$igurat pe via%ă
acea$tă minciună a mea de mult aş fi dat faliment
tot plătind prime'

-4 ,'$'67+%' 19061
1
T/o"as Carl7le @031?(0880A $criitor englez ideali$t a
propovăduit cultul eroilor şi di$pre%ul fa%ă de ma$ele
populare'
48
Într+o $eară @la Viena &n 0813A am cinat la fa+
milia C' şi după ma$ă au mai venit c&%iva prieteni
ai familiei $pre a fuma o %igară şi a $ta la taifa$J
printre ei $e număra şi L' care lua$e cina la
familia I' L' ne+a i$tori$it o &nt&mplare petrecută
acolo' Iată de$pre ce era vorba' C&nd au fo$t pofti%i
$ă treacă la ma$ă mai lip$ea &ncă un invitat (
baronul -' un văr al lui :err I' 9+au aşteptat zece
minute dar mu$afirul tot nu $+a arătatJ apoi au
renun%at şi $+au aşezat la ma$ă' Între $upă şi peşte
baronul şi+a făcut apari%ia şi a fo$t prezentat7 era
un bărbat puternic ma$iv cam de vreo ?2 de ani
cu un păr $ur ca o%elul şi cu o fa%ă a$pră' 5cuz&n+
du+$e pentru &nt&rziere $e aşeză la ma$ă şi &ncepu
$ă+şi de$facă şervetulJ deodată $e opri şi $e zg&i
pe$te ma$ă la "ister 4' un englez de v&r$tă mij+
locie cu o &nfă%işare gravă care $e afla &n treacăt
prin Viena' /rivindu+l $e &ntunecă la fa%ă şi căpătă
o e.pre$ie de ură cr&ncenă şi ne&nduplecatăJ apoi
$căpă şervetul din m&nă $e ridică bru$c şi pără$i
&ncăperea' Nedumerit I' &şi lă$ă mu$afirii
buimăci%i şi ieşi după el pentru a afla ce $e &n+
t&mpla$e' Îl gă$i pe baron trăg&ndu+şi mănuşile
gata de plecare' Era furio$ şi aproape că făcea
$pume la gură' 9a &ntrebările neliniştite ale lui I'
baronul &i ră$pun$e7
)( Nu nu te teme nu e vorba de ceva ce $+a &n+
t&mplat aiciJ e la mijloc o &nt&mplare mai de
demult' Nu &ncape nici o &ndoială7 e englez şi
numele lui e$te 4' Nu+i aşaP*
)( Aşa e'*
)( Ei bine nu l+am mai &nt&lnit dec&t o $ingură
dată şi anume acum douăzeci şi şapte de ani dar
&l cuno$c l+aş recunoaşte p&nă şi &n 5iberia &n
49
5a6ara $au &n iadS !are noroc are că nu mă pot
atinge de el nu vreau $ă fiu un ucigaşS*
)( ,ar ce+iP Ce $+a &nt&mplatP Ce %i+a făcutP*
)( Ce mi+a făcutP : m+apucă groaza c&nd mă
g&nde$cS 9a$ă+mă $ă plec nu+mi $ta &n caleJ vrei
$ă+l ucidP*
Acea$ta era &nt&mplarea şi L' nu ştia dec&t at&t şi
nimic mai mult' ,ar şi at&t era de$tul ca $ă ne a%&%e
curiozitatea p&nă la punctul de fierbere şi $ă
$t&rnea$că o $umedenie de &ntrebări şi pre$upuneri
lucru de pre% pentru taifa$ul unor fumătoriJ am
fo$t &n$ă nevoi%i $ă aşteptăm c&teva zile p&nă $ă
aflăm dezlegarea enigmei' Iat+o'
În 0832 4' locuia la 9ondra' Era pe+atunci un t&năr
cu mintea ageră şi i$coditoare şi a6tiat de noută%i'
/ractica me$meri$mul căci aşa i $e $punea pe
atunci şi cu ajutorul lui $ăv&rşea multe din i$prăvile
ciudate pe care mai t&rziu C6arcot
1
avea $ă le
realizeze $ub numele de 6ipnoti$m' Într+o $eară &n
ca$a unui eminent $avant 4' a făcut cu ajutorul
unor per$oane ale căror &n$uşiri de )mediu* le
verifica$e o demon$tra%ie de ace$t fel' Un domn
dintre cei prezen%i l+a invitat $ă vină la el &n
$uburbia 5=den6am $ă facă o demon$tra%ie $imi+
lară &n fa%a unor prieteni ai $ăi' 4' i+a ră$pun$7
)( Vin &n$ă cu o condi%ie7 $ă aduce%i pentru
e.perien%ele mele zece+două$prezece per$oane
ştiute de dumneavoa$tră dar pe care eu $ă nu le
cuno$c a$ta pentru a &nlătura orice bănuială de
1
Oean C/arcot @08;?(081DA neuropatolog francez
cuno$cut printre altele prin lucrările $ale &n domeniul
6ipnozei'
50
complicitate' 5+ar putea $ă nu reuşe$c $ă
influen%ez pe nici unul dintre ei deşi cred că din
zece+doi$prezece tot voi reuşi $ă influen%ez unul
$au doi'*
Condi%ia a fo$t primită şi data demon$tra%iei a
fo$t fi.ată' ,ar &n ajunul zilei 6otăr&te (entle"an+ul
i+a trimi$ un bile%el &nştiin%&ndu+l pe 4' că nu reu+
şi$e $ă gă$ea$că nici un om di$pu$ $ă+i $lujea$că
drept )mediu* şi rug&ndu+l $ă aducă el &n$uşi per+
$oanele a$upra cărora urma $ă e.perimenteze'
4' a adu$ cu el un t&năr care era un foarte bun
)mediu* şi pe care+l 6ipnotiza$e ade$ea' Cei doi
$+au urcat pe e$trada amenajată la un capăt al $a+
lonului av&nd &n fa%ă vreo patruzeci de bărba%i (
unii tineri al%ii de v&r$tă mijlocie unii elegan%i şi
uşuratici al%ii cu o &nfă%işare gravă unii ironici
al%ii fă%iş o$tili' 5im%ind atmo$fera duşmănoa$ă lui
4' i+a părut rău că nu in$i$ta$e a$upra &ndeplinirii
condi%iei $tipulate ini%ial' A &ncercat $ă repare gre+
şeala poftindu+i pe cei de fa%ă $ă+i dea un )mediu*
din r&ndurile lor şi $pun&ndu+le că ar fi foarte bucu+
ro$ dacă i+ar &mplini acea$tă rugăminte' A aşteptat
zadarnic tăcerea a fo$t $ingurul lor ră$pun$'
Atunci $+a apucat $ă+l 6ipnotizeze pe t&nărul cu
care veni$e şi l+a făcut $ă ia $area drept za6ăr za+
6ărul drept $are creta drept piatră+acră piatra+
acră drept cretă apa drept rac6iu rac6iul drept
lapte''' şi aşa mai departeJ l+a făcut $ă vadă co+
răbii plutind pe mare ca$e &n flăcări bătălii cur$e
de cai şi alte a$emenea lucruri &n$ă la toate ace$te
i$prăvi auditoriul $ur&dea di$pre%uitor ba un grup
de tineri filfizoni ( printre care unul cu o mutră
obraznică $t&nd rezemat de perete ( e.clamau &n
şoaptă dar de$tul de tare7 )OarlatanS Impo$torS*
etc' Voiau bine&n%ele$ $ă fie auzi%i de 4' şi 4' a
51
auzit $per&nd că gazda va interveni ca $ă+l apere
de ace$te ocări 4' i+a aruncat de c&teva ori priviri
rugătoareJ gazda &n$ă era vădit $periată' 4' şi+a
dat $eama că de apărat trebuie $ă $e apere $ingur'
A căutat $ă+i identifice pe cei care+l in$ultau $ă
vadă din gura cui ieşeau in$ultele dar &n zadar'
Căpetenia bandei parea $a fie filfizonul rezemat
de perete dar 4' nu era $igur' Oi+a continuat de+
mon$tra%ia &nfuriindu+$e tot mai tare din pricina
ocărilor care nu mai conteneau'
9a un moment dat 4' $pu$e7
)( Oi acum voi face ca trupul mediului $ă de+
vină tare ca fierul şi vă voi ruga pe aceia dintre
dumneavoa$tră care au vreo &ndoială $ă poftea$că
pe e$tradă ca $ă verifice'*
4' &l &ntin$e pe t&năr cu capul pe+o ma$ă şi cu
călc&iele pe alta fără nici un reazem dede$ubt şi+i
pofti pe cei ce nutreau &ndoieli $ă vină $ă $e &ncre+
din%eze' Nu $e clinti nimeni dar $e auzi o e.cla+
ma%ie7
)( Nu+i dec&t un şarlatan de b&lci cu un parte+
ner plătitS*
,e a$tă dată 4' &l identifică pe cel care ro$ti$e
ace$te cuvinte7 era t&nărul filfizon rezemat de pe+
rete' ,upă ce cu c&teva pa$e* &şi trezi )mediul*
din $omnul 6ipnotic 4' $e &ntoar$e către auditoriu
şi zi$e7
( Am fo$t invitat $ă vin aici nu m+am poftit
$ingur' Am fo$t invitat ca un (entle"an, pentru a
&nt&lni nişte (entle"eniB dumneavoa$tră şti%i mai
bine dec&t mine de ce gazda nu şi+a &ndeplinit obli+
ga%iile pe care le a$uma$e fa%ă de mine' Vă lip$eşte
curajul de a urca pe e$tradă şi de a vă $upune voi
52
&nşivă e.perien%elor totuşi fiind mul%i la număr
cuteza%i $ă mă in$ulta%i pe mine pentru că $&nt
$ingur şi pentru că $ocoti%i dumneavoa$tră nu aş
fi &n $tare $ă mă $upăr' ,umneavoa$tră nu crede%i
&n me$meri$mJ nu crede%i &n autenticitatea de+
mon$tra%iilor meleJ am $ă vă dau o dovadă care
vă va convinge' Îl pofte$c pe domnul care $tă re+
zemat de perete $ă vină &ncoace'*
Oi ro$tind ace$te cuvinte şi+a a%intit privirea
a$upra domnului aceluia care+i &ntoar$e privirea
uit&ndu+$e %intă &n oc6ii lui &n vreme ce 4' &i
făcea $emn şi &i atrăgea $pre el &n văzul tuturor'
( Bai pofteşteS*
Cu oc6ii a%inti%i a$upra lui 4' noul )mediu*
&naintă &ncet p&nă ce ajun$e pe e$tradă'
)( 5topS*
Individul $e opri'
)( /oftim aşază+te pe $caunul ace$taS*
Individul $e $upu$e'
( Ce veziP :ceanulP*
Individul dădu din cap vi$ător'
)( E la picioarele dumitaleP Vezi cum $e $parg
valurileP*
Iarăşi dădu din cap'
)( Nu+%i dai $eama c&t e de caldP Atunci de
ce por%i 6ainele a$tea groa$e pe a$emenea căldurăP
9eapădă+le şi aruncă+te &n apă o $ă+%i facă bine'*
Individul &şi $coa$e 6aina'
)( Acum dezbracă+%i ve$ta şi arunc+o' Acum
pantalonii leapădă+i şi pe ei' Acum cămaşa' Oi
indi$pen$abilii şi tricoul' Lata aruncă+te &n apăS
5topS*
4' $e &ntoar$e către public şi continuă7
53
( În fa%a dumneavoa$tră $e află un $ceptic un
(entle"an din !a=fair
1
un om din &nalta $ocie+
tate un filfizon care robeşte femeile cu un $ur&$
un dand7
H
parfumat care frecventează toate $a+
loanele care+şi di$pre%uieşte $emenii dar e $en$i+
bil la propriile lui intere$e m&ndru de frumu$e%ea
şi de farmecele $ale' Iată+l gol puşcă &n fa%a dum+
neavoa$trăS Aşa cum e$te dumnealui aşa ve%i fi
şi dumneavoa$tră' ,umnezeu mi+e martor că am
$ă vă dezbrac la piele pe to%i ticăloşilorS*
,ar n+a apucat $ă+i dezbrace' 5+a produ$ o &nvăl+
măşeală de nede$cri$ şi &ntr+un minut &ncăperea a
răma$ pu$tie' :mul de$puiat era baronul -' '''
:%6 W5l; <% =%'/)%l'
-16 5$*567+%' 19061
!oş Cemu$
4
trăieşte &ncă şi trebuie $ă aibă pe$te
o mie de ani' Cred că &ntr+adevăr aşa $tau lucrurile
pentru că acum o lună şi ceva am văzut &n ziare o
nouă fotografie de+a lui fotografie &n care are un
6otăr&t şi $urprinzător aer geologic &nc&t $e vede
limpede că moşul $e g&ndeşte la ma$todon%ii şi
ple$iozaurii cu care obişnuia $ă $e joace c&nd era
copil'
5e &mplineşte un $fert de veac de c&nd l+am vă+
zut ultima oară pe moş Cemu$' Ne+a făcut o vizită
1
Cartier ari$tocratic in inima 9ondrei'
2
8and7 ( t&năr &mbrăcat cu elegan%ă e.agerată'
3
Aici autorul $e referă la !oş Cemu$ care de%ine rolul
naratorului $făto$ şi plin de du6 &n popularele i$torioare
bazate pe foclorul negrilor din 5'U'A' ale $criitorului
american Ooel C/andler :arris @08<8(0128A' !ai jo$ &n$ă
T#ain vorbeşte de Koe C6andler Barri$ &n$uşi aplic&ndu+i
numele per$onajului creat de el'
54
aca$ă la Bartford
1
şi a fo$t $orbit cu evlavie de
oc6ii mari ai 5uzanei şi ai Clarei
2
J feti%ele (
care+i ştiau pe de ro$t cartea deoarece le citeam
$eară de $eară pove$tiri din ea ( au răma$ ad&nc
impre$ionate c&nd le+am $pu$ &n taină că el e$te
moş Cemu$ cel adevărat numai că $e $poi$e bine
ca $ă poată intra &n ca$ele oamenilor prin uşa din
fa%ă'
Era cel mai $fio$ om matur din c&%i am &nt&lnit
vreodată' C&nd $e aflau al%i oameni &n preajmă ră+
m&nea mut şi părea că $uferă &n tăcere p&nă plecau'
Era totuşi un om adorabil cu oc6ii plini de bl&nde+
%ea şi drăgălăşenia nemuritorului $ău Cemu$ iar
firea lui $inceră de o cuceritoare naivitate i $e
oglindea pe c6ip'
5e prea poate ca Kim Eolf $ă fi fo$t la fel de
$fio$ ca şi Barri$' E greu de imaginatJ totuşi &ntor+
c&ndu+mă cu cincizeci şi şa$e de ani &n urmă şi g&n+
dindu+mă la Kim Eolf $&nt aproape convin$ că era
la fel de $fio$' 4ăiatul ace$ta &nalt şi deşirat era
ucenic &n tipografia din Bannibal a fratelui meu'
!i $e pare de altfel că l+am mai de$cri$ &n altă
parte' /e băiatul ace$ta l+am ajutat fără ca el $ă mi
le ceară cu $faturile şi cu mila mea &n noaptea de
pomină a pă%aniei $ale cu cotoii' Avea 03 ani şi
cu toate ace$tea era de vreo patru ori mai $fio$
dec&t mine măcar că n+aveam dec&t 0< ani' 9ua
ma$a şi dormea la noi dar era &ntotdeauna mut
&n prezen%a $urorii mele iar c&nd buna mea mamă
&i vorbea nu+i putea ră$punde dec&t &n mono$ila+
bele $paimei' Într+o &ncăpere unde era o fată nu
1
:raş &n $tatul Connecticut din e$tul 5'U'A' &n care T#ain şi
familia lui au locuit mai bine de două decenii'
2
,ouă dintre fiicele autorului'
55
%i+ar fi intrat cu nici un c6ipJ nimic pe lume nu l+ar
fi putut convinge $+o facă'
Într+o zi pe c&nd $tătea $ingur &n $alonaşul
no$tru două falnice fete bătr&ne au intrat &n &ncă+
pere şi $+au aşezat aşa fel &nc&t bietul Kim nu
putea ieşi fără a trece pe l&ngă ele' El &n$ă mai
degrabă $+ar fi &ncumetat $ă treacă pe l&ngă unul
din ple$iozaurii lungi de nouăzeci de picioare ai
lui Barri$' 9a un moment dat am intrat şi eu &n
$alonaş şi &nc&ntat de $itua%ie m+am aşezat &ntr+un
col% ca $ă văd cum $e canoneşte Kim şi $ă mă
bucur de $uferin%a lui' C&teva clipe mai t&rziu a
venit şi maică+mea şi $+a aşezat cu mu$afirele la
taifa$' Kim a răma$ %eapăn pe $caunul lui şi vreme
de un $fert de cea$ nu $+a clintit de acolo ( nici
generalul Lrant
1
şi nici măcar o $tatuie de bronz n+
ar fi putut $ă $tea &ntr+o nemişcare at&t de de$ă+
v&rşită' !ă refer la trupul şi la membrele $aleJ cu
fa%a era altceva' ,upă umbrele ce+i treceau pe
fa%ă mi+am dat $eama că $e &nt&mplă ceva ceva
neobişnuit' !uşc6ii fe%ei &i zv&cneau bru$c dar &n
clipa următoare &ncordarea di$părea fără urme'
Ace$te $pa$me deveneau din ce &n ce mai de$e dar
nici unul din muşc6ii trupului $ău nu+şi pierdea
rigiditatea trăd&nd vreun intere$ fa%ă de cele ce $e
petreceau cu Kim' Ceva $e întî"#la &ntr+adevăr cu
Kim iar eu ştiam foarte bine ce anume' În cele din
urmă două lacrimi au &nceput $ă i $e prelingă
&ncet pe obrajii $cutura%i de $pa$me dar Kim a ră+
ma$ %eapăn lă$&ndu+le $ă curgăJ apoi am văzut
cum m&na lui dreaptă $e furişează de+a lungul şol+
1
0l7sses 9rant @08;;(081?A general americanJ &n timpul
războiului civil $+a alăturat partidului republican comand&nd
armatele $tatelor anti+ $clavagi$teJ ca preşedinte al 5'U'A'
@08FD(0833A a urmat o politică reac%ionară'
56
dului p&nă aproape de genunc6i şi &nşfacă zdravăn
cracul pantalonului'
,ădea $ă prindă o vie$pe' : colonie &ntreagă de
vie$pi i $e că%ărau pe picioare e.plor&nd terenul
de jur &mprejur şi ori de c&te ori Kim tre$ărea &l
&mpungeau ad&ncJ vreme de un $fert de cea$ un
grup de e.cur$ioni$te după altul $+au tot că%ărat pe
pulpele lui $upăr&ndu+$e pentru cea mai mică miş+
care $au tre$ărire pe care şi+o &ngăduia &n durerea
lui' Iar c&nd acea$tă di$trac%ie a devenit aproape
in$uportabilă Kim $+a g&ndit $ă le $trivea$că &ntre
degete şi $ă le $coată din circula%ie' Cu multe a
reuşit dar a plătit $cump pentru fiecare deoarece
neav&nd cum $ă vadă vie$pile $e &nt&mpla $ă le
apuce de unde nu trebuia şi atunci vie$pile &n ago+
nie &l &n%epau ca $ă le %ină minte'
,acă doamnele acelea ar fi răma$ &n vizită toată
ziua şi dacă toate vie$pile din !i$$ouri $+ar fi $tr&n$
şi $+ar fi că%ărat pe picioarele lui Kim n+ar fi ştiut
nimeni &n afară de Kim de vie$pi şi de mine' El ar
fi răma$ locului p&nă la plecarea cucoanelor' ,upă
ce au plecat ele noi ne+am du$ $u$ &n camera
noa$tră unde Kim şi+a $co$ 6ainele7 picioarele lui
arătau grozav' /arc+ar fi fo$t &mp&nzite cu na$turi
de cămaşă fiecare na$ture av&nd &n mijloc c&te o
gaură roşie' Kim $im%ea o durere in$uportabilă ba
nu nu era in$uportabilă &n compara%ie cu durerea
de a $ta &n prezen%a acelor doamne ( o durere
mult mai greu de &ndurat fa%ă de care &n%epăturile
vie$pilor i $e păreau ceva plăcut'
Kim nu putea $ă $ufere vie$pile' Qin minte că o
dată'''

57
-40 5$*567+%' 19061
Qin minte a &nt&mplare care+mi &ntăreşte acea$tă
convingere şi care $+a petrecut &naintea pă%aniei
i$tori$ite adineauri' În acele zile ale copilăriei
nu+mi dădeam $eama că a juca un reng6i cuiva e
o di$trac%ie me$c6ină şi ruşinoa$ă pe l&ngă că e
de obicei şi lip$ită de 6az' /e vremea aceea nu
mă g&ndeam fireşte la a$ta ci făceam far$e cu
nemiluita fără $ă mă $inc6i$e$c de a$pectul moral
al far$elor mele' Trei pătrimi din via%a mea i+am
privit cu $c&rbă şi di$pre% fără margini pe oamenii
care fac far$eJ i+am di$pre%uit cum cred că n+am
di$pre%uit nici o altă categorie de criminali iar
c&nd &mi e.prim părerea de$pre ei g&ndul că am
fo$t eu &n$umi un a$emenea far$or mai degrabă
&mi $poreşte amărăciunea dec&t mi+o micşorează'
Într+o după+amiază am gă$it partea de $u$ a
fere$trei din dormitor acoperită de un $trat gro$
de vie$pi' Kim dormea totdeauna &n jumătatea de
l&ngă ferea$tră a patului' Am avut atunci ceea ce
mi $+a părut a fi o in$pira%ie fericită7 am tra$
cearceafurile de pe pat şi cu pre%ul c&torva &n%e+
pături am dat jo$ vie$pile $tr&ng&nd vreo c&teva
$ute din ele pe cearceaf &n acea jumătate a patului
care era a lui Kim apoi am pu$ pătura dea$upra
lu&ndu+le prizoniere' Am făcut o cută ad&ncă &n
mijlocul patului ca $ă pre&nt&mpin o invazie a
vie$pilor &n cealaltă jumătate'
Am avut grijă $ă mă v&r primul &n pat ca $ă văd
dacă partea mea era un culcuş $igur' Era' Nici una
din vie$pi nu trecu$e frontiera' ,e &ndată ce Kim
$+a arătat dornic $ă $e culce am $tin$ lum&narea şi
l+am lă$at $ă $e urce &n pat pe &ntuneric'
58
/ălăvrăgea ca de obicei numai ca eu nu+i puteam
ră$punde fiindcă mă &năbuşeam de r&$ cu
anticipa%ie şi deşi &mi a$tupa$em gura cu un col%
al cearceafului $im%eam tot timpul că $&nt gata $ă
e.plodez' Kim $+a &ntin$ &n ti6nă urm&nd $ă
$porovăia$căJ apoi vorbele lui au &nceput $ă fie
cam dezl&nate &ntrerupte de pauze de$e fiecare
pauză fiind $ubliniată de o zv&cnire mai mult $au
mai pu%in bru$că şi violentă a trupului $ău care+mi
dădea de ştire că imigrantele $e pu$e$eră pe
treabă' Îmi dădeam $eama că $+ar fi cuvenit $ă+i
arăt oarecare compătimire şi $ă+l &ntreb ce $e
&nt&mplă dar nu mă &ncumetam deoarece dacă aş
fi &ncercat $+o fac aş fi pufnit &n r&$' ,upă un
timp Kim a &ncetat $ă vorbea$că vreau $ă $pun că
a &ncetat $ă vorbea$că de$pre $ubiectul care+l
ab$orbi$e p&nă atunci şi mi+a $pu$7
)( E ceva &n patul ă$ta'*
Otiam şi eu dar mi+am %inut gura'
( 5&nt mii* a urmat el'
!i+a $pu$ apoi că va cerceta ca $ă vadă de$pre
ce era vorba' A &ntin$ m&na şi a &nceput $ă e.plo+
reze' Vie$pile fiind &mpotriva ace$tui ame$tec au
&nceput $ă+l &mpungă pe$te tot' ,upă c&teva clipe
Kim m+a &nştiin%at că a capturat o vie$pe şi m+a
rugat $ă aprind un c6ibrit' 9+am aprin$ iar c&nd
Kim $+a dat jo$ din pat am văzut că toată cămaşa
&i era &nnegrită de vie$pi pe jumătate $trivite care
$e bălăbăneau pe c&te un picior iar &n m&inile lui
&mpreunate am văzut vreo duzină de prizoniere
care+l &n%epau şi+l &mpungeau de zor numai că el
nu $e lă$a şi le %inea zdravăn' 9a lumina lum&nării
Kim şi+a dat $eama de$pre ce e vorba şi a e.clamat7
( Vie$piS*
59
A fo$t ultima lui remarcă din noaptea aceea' N+a
mai adăugat nimic' Oi+a dezvelit partea lui de pat
&n tăcere şi cu o $ati$fac%ie $inceră şi răzbunătoare
a &nceput $ă azv&rle pe podea vie$pile duzină după
duzină făc&ndu+le zob cu &ncăl%ătorul &n vreme ce
eu mă cutremuram de r&$ un r&$ care nu era pe
de+a+ntregul ve$el deoarece $im%eam că tăcerea lui
e rău preve$titoare' C&nd &n cele din urmă măcelul
$+a &nc6eiat Kim a $uflat &n luminare şi $+a re&ntor$
&n pat cu aerul că $e pregăteşte $ă doarmăJ de fapt
a zăcut mai liniştit dec&t oricare alt om &ntr+o a$e+
menea &mprejurare' Eu am răma$ treaz c&t am putut
mai mult şi m+am $trăduit din ră$puteri $ă nu zgudui
patul cu r&$etele mele căci aş fi $t&rnit bănuieliJ
temerile nu m+au putut %ine treaz multă vreme aşa
&nc&t am adormit dar pe$te pu%in m+am trezit $ub
pre$iunea anumitor evenimente7 Kim $e aşeza$e cu
genunc6ii pe pieptul meu şi mă lovea cu am&ndoi
pumnii pe$te obraz' !ă durea dar &n felul ace$ta a
$făr&mat zăgazurile r&$ului meuJ nemaifiind &n $tare
$ă mă $tăp&ne$c am r&$ p&nă n+am mai putut şi
p&nă ce mi+a făcut terci obrajii'
Kim nu mi+a pomenit niciodată de$pre &nt&mplarea
cu pricina iar eu n+am fo$t at&t de neg6iob &nc&t $ă+i
aduc $ingur aminte de ea fiindcă Kim deşi nu mai
lat &n umeri era cu un cap mai &nalt dec&t mine'
I+am jucat multe fe$te a$emănătoare toate pline
de cruzime şi lip$ite de 6az' :rice $ecătură fără
minte le+ar fi putut nă$coci' C&nd un om &n toată
firea face a$emenea far$e cred că e o dovadă
limpede că e $lab de minte şi n+are de$tulă inimă'
60
S C R I I T O R Ş I E D I T O R
2B+5(/$( /#l*#+'(>#3
1
-21 6(% 19061
E
.perien%a mea de $criitor datează de la &nceputul
anului 08F3' Veni$em de la 5an -ranci$co la Ne#
>or" &n prima lună a acelui an şi la un moment dat
C6arle$ B' Eebb
2
pe care+l cuno$cu$em &n
calitatea lui de reporter al ziarului T/e Bulletin
din 5an -ranci$co şi apoi ca director al revi$tei
T/e Cali$ornian, mi+a $ugerat ideea de a publica
un volum de $c6i%e' Eram pe atunci prea pu%in
cuno$cut pentru a publica un volum dar ideea mi+a
plăcut şi m+a tulburat a$tfel &nc&t eram di$pu$ $ă
&ncerc dacă vreun om 6arnic $+ar fi oferit $ă
$tr&ngă laolaltă $c6i%ele $cutindu+mă pe mine de
acea$tă bătaie de cap' !i+era $ilă $ă mă ocup eu
&n$umi de treaba a$ta deoarece de la &nceputul
călătoriei mele &n acea$tă lume am avut totdeauna
parte de un gol $tatornic acolo unde $+ar fi cuvenit
$ă fie 6ărnicia'
Eebb m+a &ncredin%at că aveam o oarecare faimă
&n $tatele de pe %ărmul Atlanticului eu &n$ă ştiam
de$tul de bine că acea$tă faimă trebuie $ă fie de$tul
de vagă' At&ta c&t era $e &ntemeia pe pove$tirea
1
E$te vorba de $c6i%a Broasca sltrea* din *inutul
Calaveras. Vezi !ar" T#ain O#ere, vol' III E'5'/'9'A'
01?F'
2
C/arles :. Ne%% @08D<(012?A gazetar şi $criitor
american din 5an -ranci$co'
61
Broasca sltrea*. În 08F? $au 08FF c&nd Artemu$
Eard
1
a trecut prin California &ntr+un turneu de
conferin%e i+am i$tori$it la 5an -ranci$co pove$tea
Broa)tei sltre*e, iar el mi+a cerut $ă o aştern pe
6&rtie şi $ă o trimit editorului $ău Carleton din
Ne# >or" ca $ă o folo$ea$că &ntr+o cărticică pe
care Artemu$ o pregăti$e pentru tipar şi care mai
avea nevoie de ceva umplutură $pre a deveni &n+
deajun$ de voluminoa$ă pentru pre%ul re$pectiv'
/ove$tirea a ajun$ la timp &n m&inile lui Carleton
&n$ă el n+a pre%uit+o cine ştie ce şi n+a vrut $ă mai
$uporte c6eltuielile de tipar nece$itate de publicarea
ei &n volumul cu pricina' ,ar n+a aruncat+o la coş ci
i+a dăruit+o lui Benr= Clapp
2
iar Clapp a folo$it+o
drept ajutor la &nmorm&ntarea revi$tei $ale literare
care trăgea $ă moară T/e Saturda7 .ress. Broasca
sltrea* a apărut &n ultimul număr al ace$tei
revi$te şi a fo$t reprodu$ă de &ndată &n numeroa$e
ziare din America şi din Anglia' -ără &ndoială că
$+a bucurat de o mare celebritate şi &ncă o mai avea
pe vremea de$pre care vorbe$c dar &mi dădeam
$eama că de fapt numai broa$ca deveni$e celebră'
Nu eu' Eu rămă$e$em un autor ob$cur'
Eebb $+a oferit $ă+mi $tr&ngă laolaltă $c6i%ele'
,upă ce $+a ac6itat de acea$tă $arcină mi+a &nm&+
nat rezultatul cu care eu m+am du$ la editura lui
Carleton' !+am pomenit &n fa%a unui func%ionar
care $+a aplecat $lugarnic dea$upra biroului pen+
tru a mă &ntreba ce dore$cJ c&nd a văzut &n$ă că
veni$em $ă v&nd o carte nu $ă cumpăr una tem+
peratura lui a $căzut cu c&teva zeci de grade şi era
c&t pe ce $ă &ng6e% pe loc' 9+am rugat $merit $ă mă
1
/$eudonimul umori$tului american C/arles ;arrar
Browne @08D<(08F3A'
2
:enr7 Cla## @080<(083?A gazetar ne# =or"ez'
62
la$e $ă $tau de vorbă cu "ister Carleton iar
func%ionarul m+a informat cu răceală că ace$ta $e
afla &n biroul $ău' Au urmat de$curajări şi dificul+
tă%i dar după un timp am trecut frontiera şi am
pătrun$ &n lăcaşul $f&nt' A6 abia acum &mi amin+
te$c cum am reuşitS Eebb &mi fi.a$e o &nt&lnire cu
"ister CarletonJ altminteri n+aş fi fo$t niciodată
lă$at $ă trec frontiera' Mister Carleton $+a ridicat
de pe $caun şi m+a &ntrebat bru$c şi cu a$prime7
)( Ei ce pot face pentru dumneataP*
I+am amintit că mă aflu acolo potrivit unei &n+
%elegeri &n $copul de a+i oferi $pre publicare o
carte de+a mea' El a &nceput $ă $e umfle şi $+a tot
umflat aşa p&nă ce a căpătat dimen$iunile unui zeu
de gradul doi $au trei' Apoi f&nt&nile marelui $ău
$uflet $+au revăr$at şi vreme de două $au trei
minute n+am putut $ă+l mai văd din pricina poto+
pului $t&rnit' Era un potop de cuvinte numai cu+
vinte dar cădeau at&t de de$ &nc&t &ntunecau văz+
du6ul' În cele din urmă a făcut un ge$t impunător
cu m&na lui dreaptă un ge$t care cuprindea &n+
treaga &ncăpere şi a $pu$7
)( Căr%i''' uită+te la rafturile a$tea' 5&nt toate
pline de căr%i care+şi aşteaptă r&ndul la publicare'
Crezi că mai am nevoie şi de alteleP 5cuză+mă
dar n+am nevoie' 4ună ziua'*
Au trecut douăzeci şi unu de ani p&nă $ă+l revăd
pe "ister Carleton' !ă aflam pe atunci cu familia
la 6otelul 5c6#eizer6of* din 9ucerna' A %inut $ă
mă viziteze mi+a $tr&n$ m&na cu căldură şi mi+a
$pu$ fără nici un fel de introducere7
)( 5&nt o per$oană de$tul de ne&n$emnată dar
am la activul meu două di$tinc%ii formidabile care
63
mă &ndreptă%e$c $ă a$pir la nemurire şi anume7
am refuzat o carte a dumitale şi tocmai de aceea
răm&n fără rival măgarul numărul unu al $ecolului
al III+lea'*
Era o $cuză c&t $e poate de frumoa$ă ceea ce i+am
şi $pu$ adăug&nd că pentru mine e$te o răzbunare
&ndelung aşteptată dar mai plăcută dec&t oricare
alta &ntruc&t &n cei douăzeci şi unu de ani ce $e $cur+
$e$eră de la prima noa$tră &nt&lnire &l omor&$em &n
g&nd de c&teva ori &n fiece an şi de fiecare dată &n+
tr+un mod nou şi din ce &n ce mai teribil &n$ă acum
eram &mpăcat liniştit fericit ba c6iar din cale+afară
de fericit şi de aci &nainte &l voi $ocoti un bun şi
adevărat prieten şi nu+l voi mai omor& niciodată'
I+am pove$tit lui Eebb pă%ania mea iar el mi+a
ră$pun$ bărbăteşte că nici măcar to%i Carletonii din
lume nu vor putea $ă+mi di$trugă cartea şi o va
publica el &n$uşi oferindu+mi zece la $ută drepturi
de autor' Aşa a şi făcut' A publicat o cărticică de$tul
de arătoa$ă cu o copertă alba$tră+aurie' Cred că el
i+a dat titlul7 Cele%ra %roasc sltrea* din dis1
trictul Calaveras, )i alte sc/i*e ( pre%ul7 0;? do+
lari' El a plătit matri%ele a tipărit şi a legat cartea
la o tipografie măruntă iar apoi a difuzat+o prin
mijlocirea lui )American Ne#$ Compan=*'
În iunie m+am &mbarcat pe vaporul Puaker Cit7.
!+am &ntor$ din acea croazieră &n noiembrie iar
c&nd am ajun$ la Ea$6ington am gă$it o $cri$oare
din partea lui "ister Eli$6a 4li$$ de la editura
)American /ubli$6ing Compan=* din Bartford
care+mi oferea cinci la $ută drepturi de autor la
cartea &n care urma $ă pove$te$c &nt&mplările acelei
croaziere' !i $e oferea &n$ă şi o alternativă şi
anume &n loc de drepturi de autor $ă prime$c o
64
$umă forfetară de zece mii de dolari numerar la
predarea manu$cri$ului' !+am con$ultat cu A' ,' Ci+
c6ard$on
1
care m+a $fătuit $ă prefer drepturile de
autor' I+am urmat $fatul şi am &nc6eiat contractul
cu 4li$$' În virtutea ace$tui contract trebuia $ă pre+
dau manu$cri$ul &n iulie 08F8' Am $cri$ cartea la
5an -ranci$co şi am predat manu$cri$ul &n termenul
prevăzut' 4li$$ a pregătit o mul%ime de ilu$tra%ii
pentru carte apoi n+a mai făcut nimic' Termenul
prevăzut &n contract pentru difuzarea căr%ii a trecut
fără nici un fel de e.plica%ie' A mai trecut un timp
tot fără nici o e.plica%ie' /e vremea aceea cutreie+
ram %ara &ntr+un turneu de conferin%e şi cam de
vreo treizeci de ori pe zi &ncercam $ă gă$e$c un
ră$pun$ la &ntrebarea7 )C&nd apare cartea dumi+
taleP* /licti$indu+mă $ă tot nă$coce$c noi ră$pun+
$uri la acea$tă &ntrebare m+am plicti$it de &ntreba+
rea &n$ăşi' :ricine mi+o punea devenea de &ndată
duşmanul meu şi de obicei nu mă feream $ă+mi
arăt o$tilitatea'
Îndată ce am $căpat de conferin%e m+am du$ fuga
la Bartford $ă văd ce $e &nt&mplă' 4li$$ mi+a $pu$
că nu era el de vină' /a$ămite el ar fi vrut $ă
publice cartea &n$ă membrii con$iliului de admini$+
tra%ie al editurii erau nişte maniaci bătr&ni şi &n+
cuia%i şi $e temeau $+o publice' : citi$eră şi erau
mai to%i de părere că are ici+colo pagini de umor'
4li$$ a precizat că editura nu publica$e niciodată
vreo carte care $ă poată fi $u$pectată de inten%ii
umori$tice iar membrii con$iliului de admini$tra%ie
$e temeau că o abatere de ace$t fel de la tradi%iile
ca$ei ar putea $ă dăuneze $erio$ reputa%iei editurii
şi el per$onal $e vedea legat de m&ini şi de pi+
1
!l%ert 8ean Ric/ardson @08DD(08F1A gezetar ne#
=or"ez'
65
cioare aşa &nc&t nu era &n mă$ură $ă+şi &ndeplinea$că
obliga%iile din contract'
Unul dintre membrii con$iliului de admini$tra%ie
un oarecare "ister ,ra"e ( mai bine zi$ rămăşi%a
unuia care purta$e c&ndva numele de „"ister
,ra"e* ( m+a invitat $ă fac o plimbare &n tră$u+
rica lui' Era o fo$ilă jalnică iar felul lui de a $e
purta şi de a vorbi era deopotrivă de jalnic' I $e
părea că are o mi$iune foarte delicată şi i+a trebuit
c&tva timp pentru a+şi face curaj $ă şi+o &ndepli+
nea$că dar p&nă la urma şi+a &ndeplinit+o' !i+a
e.plicat $itua%ia delicată şi regretele editurii aşa
cum mi le e.plica$e şi 4li$$' ,upă aceea a făcut
apel la mine $ă am milă de el şi de editură ru+
g&ndu+mă $ă+mi retrag manu$cri$ul căr%ii
!(ea"iii în strintate şi $ă eliberez editura de
obliga%iile ce decurgeau din contractul &nc6eiat' I+
am ră$pun$ că nici nu mă g&nde$c şi cu a$ta $+a
$f&rşit convorbirea şi plimbarea noa$tră cu
tră$urica'
9+am prevenit apoi pe 4li$$ că dacă nu dă drumul
căr%ii o $ă fac tărăboi' 5timulat de ace$t averti$+
ment a dat cartea la tipar iar eu am citit corectu+
rile' ,upă aceea a urmat o lungă aşteptare fără
nici o e.plica%ie' În cele din urmă $pre $f&rşitul lui
iulie @08F1 credA mi+am pierdut răbdarea şi i+am
telegrafiat lui 4li$$ că dacă volumul nu va fi pu$
&n v&nzare &n douăzeci şi patru de ore &i voi da &n
judecată pentru daune' A$ta a pu$ capăt impa$ului'
: jumătate de duzină de e.emplare au fo$t legate
şi pu$e &n v&nzare &n termenul cerut' A urmat apoi
v&nzarea $tocului şi treaba a mer$ bine şi repede'
În nouă luni cartea mea a &ngăduit editurii $ă $cape
66
de datorii şi a făcut $ă+i crea$că ac%iunile de la
douăzeci şi cinci la două $ute aduc&ndu+i un profit
de şaptezeci de mii de dolari' Toate a$tea mi le+a
$pu$ c6iar 4li$$ şi cred că dacă erau adevărate
4li$$ $punea adevărul pentru prima oară &n decur$
de şaizeci şi cinci de ani' 5e nă$cu$e &n 082<'''
E,%*!+( 2T?' A6'+%$(& P!7l%/?%&" C56)(&@3
-24 6(% 19061
,ar $ă revenim la Eebb' În noiembrie 08F3
c&nd m+am &ntor$ din croaziera făcută pe Puaker
Cit7, Eebb mi+a $pu$ că volumul Broasca slt1
rea* a fo$t bine primit de pre$ă şi după părerea
lui $+a v&ndut binişor numai că i+a fo$t cu nepu+
tin%ă $ă ob%ină un e.tra$ de cont din partea firmei
)American Ne#$ Compan=*' !i+a mai $pu$ că vo+
lumul fu$e$e &ntruc&tva o cata$trofă pentru el de+
oarece &l tipări$e pe c6eltuiala lui şi acum nu pu+
tea $ă+şi recupereze banii nici măcar &n parte din
pricina manevrelor necin$tite şi viclene ale firmei'
!i+a părut $incer rău pentru Eebb mi+a părut
rău că+şi pierdu$e banii din prietenie pentru mine
dar &ntruc&tva &mi părea rău şi fiindcă nu+mi putea
plăti drepturile mele de autor'
Am &nc6eiat contractul pentru !(ea"iii în str1
intate cu editura )American /ubli$6ing Compa+
n=*' ,upă vreo două+trei luni mi $+a năzărit că am
călcat prevederile contractului &ntruc&t ace$ta con%i+
nea o clauză care+mi interzicea $ă public căr%i la
vreo altă editură timp de un an $au cam aşa ceva'
-ireşte că acea$tă clauză nu putea $ă $e aplice unei
căr%i care fu$e$e publicată &nainte de &nc6eierea
67
contractuluiJ oricine ar fi ştiut a$ta' Eu Rn$ă nu
ştiam fiindcă n+aveam obiceiul $ă ştiu nimic
folo$itor şi nici obiceiul de a cere lămuriri altora'
Numai părerea mea de neştiutor mă făcea $ă
cred că viola$em contractul cu 4li$$ şi că ar con+
$titui o obliga%ie de onoare pentru mine $ă di$trug
e.emplarele căr%ii Broasca sltrea* şi $+o $cot
din circula%ie pentru totdeauna' ,e aceea m+am
du$ la Eebb $ă di$cut $itua%ia' El $+a arătat di$pu$
$ă+mi facă pe voie &n următoarele condi%ii7 $ă+i
cedez lui drepturile care mi $+ar putea cuveniJ $ă+i
mai cedez renun%&nd la drepturile de autor re$pec+
tive toate e.emplarele broşate şi nebroşate care
$+ar mai putea afla &n depozitul lui )American
Ne#$ Compan=*J $ă+i &nm&nez opt $ute de dolari
bani g6ea%ăJ de a$emenea $ă+l la$ $ă $upraveg6eze
di$trugerea matri%elor căr%ii urm&nd ca pentru
ace$t $erviciu $ă primea$că banii pe care i+ar
putea plăti ze%arii pentru matri%ele $parte cumpă+
rate de ei' !etalul de ze%ărie $e vindea cu 1 cen%i
funtul iar matri%ele c&ntăreau vreo <2 de fun%i' ,in
ace$te amănunte $e poate vedea că Eebb avea
oarecare aptitudini negu$toreşti'
,upă aceea l+am pierdut din vedere pe Eebb
pentru multă vreme' Între timp &n$ă &nt&mplarea
mi l+a $co$ &n cale pe directorul lui )American
Ne#$ Compan=* şi l+am &ntrebat ce dificultă%i
avu$e$e Eebb cu $ocietatea şi care fu$e$e pricina
lor' ,irectorul mi+a $pu$ că 6abar n+are de nici o
dificultate' I+am e.plicat atunci că Eebb nu fu$e$e
niciodată &n $tare $ă &nca$eze un ban de la $o+
cietate' ,rept ră$pun$ mi+a arătat că a$ta nu $tă
&n picioare7 )American Ne#$ Compan=* &i &nm&+
na$e regulat lui Eebb e.tra$ele de cont la terme+
68
nele obişnuite o dată cu cecul cuvenit'
,irectorul m+a poftit &n birou şi mi+a demon$trat
prin regi$trele şi conturile $ale că $punea adevărul'
Eebb &nca$a$e cu regularitate $umele cuvenite lui
şi mie &ncă de la &nceput şi băga$e banii &n
buzunar' În clipa c&nd Eebb şi cu mine am
&nc6eiat $ocotelile &mi datora drepturi de autor
&n$um&nd şa$e $ute de dolari' E.emplarele broşate
şi nebroşate ale Broa)tei sltre*e, pe care le
prelua$e de la mine $e v&ndu$eră &ntre timp iar
banii intra$eră &n buzunarul $ău ( alte şa$e $ute
de dolari care mi $e cuveneau mie ca drepturi de
autor'
/e $curt ajun$e$em $ă fiu un autor un autor cu o
brumă de reputa%ie un autor care publica$e o
carte dar care nu $e &mbogă%i$e de pe urma publi+
cării ei un autor a cărui primă carte &l co$ta$e o
mie două $ute de dolari drepturi ne&nca$ate opt
$ute de dolari bani g6ea%ă şi trei dolari şi şaizeci
de cen%i realiza%i din v&nzarea za%ului tipografic'
Am luat 6otăr&rea ca de aci &nainte $ă nu mai pu+
blic nimic prin intermediul lui Eebb dec&t dacă
voi putea $ă &mprumut de$tui bani ca $ă $uport
ace$t lu.'
9a un moment dat după ce ajun$e$em celebru
prin publicarea !(ea"iilor în strintate, Eebb a
$ocotit de cuviin%ă $ă declare cititorilor mai &nt&i
că el mă de$coperi$e iar mai apoi că el mă făcu$e
$criitor' Era &ndeobşte recuno$cut că reprezentam
un capital pre%io$ pentru na%iunea americană şi
pentru marea armată a literaturii precum şi că
pentru dob&ndirea ace$tui capital na%iunea şi re$+
pectiva armată &i datorau profundă recunoştin%ă
lui Eebb'
69
Treptat Eebb şi marele $ău $erviciu au fo$t date
uitării' ,upă aceea au apărut 4li$$ şi editura
)American /ubli$6ing Compan=* şi au $tabilit &n+
t&i că ei mă de$coperi$eră apoi că ei mă făcu$eră
$criitor drept care li $e cuvenea şi lor un prino$
de recunoştin%ă' ,e+a lungul vremii $+au ivit şi al%i
pretenden%i la paternitatea ace$tor &nalte $ervicii'
5+au ivit &n California &n Nevada
1
şi cam pe$te
tot &nc&t &n cele din urmă am ajun$ $ă cred că
fu$e$em de$coperit şi creat de mai multe ori dec&t
orice altă jivină care a ieşit vreodată din m&inile
dumnezeirii'
Eebb $e $ocotea un literat' Oi ar fi putut $ă im+
pună omenirii acceptarea ace$tei $uper$ti%ii dacă
nu ar fi avut ne$ocotin%a de a publica şi el' A$ta l+a
dat gata' /roza lui era &nc&ntător de puerilă poezia
lui nu era mai bună şi totuşi a continuat $ă+şi
debiteze banalită%ile la intervale mai mult $au mai
pu%in regulate p&nă ce a murit acum doi ani din
cauza eforturilor cerebrale e.ce$ive' Era un om
mediocru din fire şi deveni$e prin educa%ie un
e$croc' Ca mincino$ ar fi putut fi de$tul de reuşit
şi avea oarecare $ucce$ &n$ă era lip$it de
di$tinc%ie fiind contemporan cu Eli$6a 4li$$ iar
c&nd era vorba de minciuni 4li$$ putea $ă la$e &n
umbră $ă eclip$eze cu de$ăv&rşire un continent &n+
treg de+alde Eebb'
/rin 083; am $cri$ o altă carte intitulată ?a
trînt cu via*a. /entru !(ea"ii primi$em cinci la
$ută drepturi de autor ceea ce ar fi &n$emnat cam
douăzeci şi doi de cen%i de e.emplar' Acum eram
a$altat cu propuneri din partea mai multor edituri
de &ncredere' Una &mi propunea cinci$prezece la
$ută drepturi de autorJ alta $e oferea $ă+mi cedeze
1
5tat &n ve$tul 5'U'A'
70
toate profiturile mul%umindu+$e cu reclama pe care
cartea mea ar aduce+o editurii' 9+am c6emat pe
4li$$ iar el a venit la Elmira' ,acă m+aş fi priceput
atunci măcar c&t mă pricep acum la problemele de
editură i+aş fi cerut lui 4li$$ şaptezeci şi cinci $au
optzeci la $ută din profitul net reali&at, ceea ce ar
fi fo$t drept şi cin$tit' N+aveam &n$ă 6abar de pro+
blemele editoriale şi eram prea indolent ca $ă mă
o$tene$c $ă &nvă% ceva' I+am $pu$ deci lui 4li$$ că
nu dore$c $ă pără$e$c firma lui şi nu cer condi%ii
e.orbitante' I+am arătat că după $ocoteala mea mi
$+ar cuveni jumătate din c&ştigul net realizat iar
d&n$ul mi+a $pu$ cu entuzia$m că &ntocmai aşa
crede şi el că e drept'
4li$$ $+a du$ la 6otelul unde tră$e$e şi după+
amiază mi+a adu$ aca$ă contractul' Citindu+l mi $+a
părut că ceva nu+i &n regulă7 contractul nu $peci+
fica )jumătate din profit* ci &n loc de a$ta 3?T
drepturi de autor' 9+am rugat $ă+mi e.plice
amintindu+i că nu aşa ne fu$e$e vorba' A recuno$+
cut că nu aşa ne fu$e$e vorba* dar mi+a e.plicat
că pu$e$e procentul drepturilor de autor pentru a
$implifica lucrurile 3?T reprezent&nd &ntocmai
jumătate din profitul net dacă nu şi mai mult la
un tiraj de o $ută de mii de e.emplare la urmă+
torul tiraj jumătatea editurii devenind ce+i drept
ceva mai mare dec&t jumătatea mea'
-iind cuprin$ de oarecare &ndoieli şi bănuieli l+am
rugat $ă+mi $pună dacă e di$pu$ $ă jure că aşa $tau
lucrurile' Cu m&na pe inimă repet&nd &ntocmai cu+
vintele ro$tite mai &nainte mi+a jurat numaidec&t'
!i+au trebuit nouă $au zece ani pentru a vedea
că jura$e'''$tr&mb şi că 3?T nu reprezenta nici o pă+
71
trime din profitul editurii' Între timp &n$ă
publica$em mai multe căr%i la editura lui 4li$$
primind drepturi &ntre 3? şi 02T şi fireşte
fu$e$em pun+ găşit la fiecare din ele'
În 0831 m+am &ntor$ din Europa cu un manu$cri$
gata pentru tipar7 O rait în strintate. Am trimi$
după 4li$$ iar el a venit la mine aca$ă pentru a
di$cuta de$pre carte' I+am $pu$ că nu $&nt mul%umit
cu drepturile mele şi nu pot da crezare editurii c&nd
afirmă că mi+ar plăti )jumătate din profit* şi deci
de data a$ta cer $ă men%ioneze &n contract )jumă+
tate din profit* fără a pomeni de drepturile de
autor altminteri voi da cartea altui editor' !i+a
ră$pun$ că e perfect de acord cu mine cererea
mea fiind dreaptă şi legitimă iar dacă membrii
con$iliului de admini$tra%ie $e vor opune $oco+
tind+o cumva ne&ntemeiată el per$onal $e va
retrage din $ocietate şi va publica $ingur cartea (
vorbe frumoa$e numai că după cum prea bine
ştiam dumnealui era $tăp&nul acelei $ocietă%i şi
$ocietatea trebuia $ă accepte orice contract $emnat
de el' Contractul ace$ta a $tat aici pe ma$a a$ta de
biliard
1
cu $emnătura lui cu tot' !embrii con+
$iliului de admini$tra%ie &i c&ntau &n $trună &ncă de
pe vremea publicării !(ea"iilor, şi nu o dată &mi
$pu$e$e cum &i $ili$e $ă facă lucruri &mpotriva voin+
%ei lor amenin%&ndu+i că dacă nu $e vor $upune va
demi$iona şi mă va lua şi pe mine de la editură'
Nu pricep cum poate un om &n toată firea $ă fie
at&t de naiv şi de candid cum eram eu &n zilele ace+
lea' Ar fi trebuit $ă+mi dau $eama că un om capabil
$ă vorbea$că a$tfel nu poate fi dec&t $au neg6iob
$au convin$ că are de+a face cu un neg6iob' În
1
T#ain era un pa$ionat jucător de biliard şi obişnuia $ă+şi
petreacă multă vreme &n $ala de biliard unde uneori şi $cria'
72
cazul de fa%ă neg6iobul eram eu' Nici măcar ideile
cele mai $imple şi mai rudimentare nu reuşeau $ă
pătrundă &n căpă%&na mea'
I+am $pu$ că nu mi $e părea probabil că editura
ar putea $ă ridice vreo obiec%ie &n legătură cu un
contract $emnat de el' Atunci cu unul din $ur&$u+
rile lui ştirbe mi+a atra$ aten%ia a$upra unui amă+
nunt care+mi $căpa$e din vedere şi anume7 con+
tractul era &nc6eiat cu Eli$6a 4li$$ &n calitate de
particular iar editura )American /ubli$6ing Com+
pan=* nici nu era men%ionată'
Ulterior mi+a $pu$ cum a prezentat contractul
membrilor con$iliului de admini$tra%ie declar&n+
du+le că e$te di$pu$ $ă+l cedeze $ocietă%ii numai &n
$c6imbul unei pătrimi din beneficiile ce le va aduce
cartea mea şi numai dacă &i vor acorda un $por de
$alariu lui şi fiului $ău -ran" iar dacă nu vor ac+
cepta ace$te condi%ii va pără$i firma şi cartea o va
publica pe cont propriu' Atunci membrii con$iliului
i+au $ati$făcut cererile şi au preluat contractul' ,acă
4li$$ mi+a $pu$ cu gura lui toate ace$te lucruri e
$igur că nu $&nt adevărate' Cu şa$e $ăptăm&ni &na+
inte ca volumul $ă ia$ă de $ub tipar 4li$$ mi+a
$pu$ adevărul o dată ca $ă vadă ce gu$t are dar
n+a putut $upravie%ui efortului şi a murit &ndată
după aceea'
Cartea $e afla pe pia%ă de trei luni c&nd a avut loc
adunarea generală ordinară a ac%ionarilor $ocie+
tă%ii adunare la care am fo$t şi eu de fa%ă av&nd o
participa%ie de ?2 la $ută la carte' Adunarea $+a
%inut &n ca$a unui vecin al meu Ne#ton Ca$e mem+
bru &n con$iliul de admini$tra%ie al $ocietă%ii &ncă
de la &nfiin%area ei' 5+a dat citire unei dări de $eamă
73
a$upra activită%ii $ocietă%ii care pentru mine a
con$tituit o devărată revela%ie7 $e v&ndu$eră şaizeci
şi patru de mii de e.emplare iar partea mea de
c&ştig era de treizeci şi două de mii de dolari' În
083; 4li$$ &mi $pu$e$e că 3?T drepturi de autor
$ocotind cam ceva mai mult de ;2 de cen%i
e.emplarul ar reprezenta o jumătate din profitul
editurii c&nd de fapt pe vremea aceea reprezenta
abia o şe$ime din profit' Oi cu toate că epoca
de$pre care vorbe$c nu era prea bună o jumătate
din profit pre$upunea v&nzarea fiecărui e.emplar
cu cincizeci de cen%i'
Ei bine 4li$$ muri$e şi nu mai aveam cum $ă mă
răfuie$c cu el pentru cei zece ani &n care mă e$cro+
ca$e' Au trecut douăzeci şi cinci de ani de c&nd a
murit' Ura mea &mpotriva lui $+a $tin$' 5imt numai
milă pentru el şi dacă aş putea $ă+i trimit un ven+
tilator i l+aş trimite ca $ă aibă cu ce $ă $e răco+
rea$că acolo unde $e află'
C&nd mi+am dat $eama din lectura conturilor edi+
turii )American /uibli$6ing Compan=* de toate
pungăşiile cărora le fu$e$em victimă i+am %inut un
di$cur$ lui Ne#ton Ca$e şi celorlal%i complici (
vreau $ă $pun celorlal%i membri ai con$iliului de
admini$tra%ie'

:(6'/ R O/"55,
-2A 6(% 19061
Acum $e ivi$e &n $f&rşit prilejul $ă mă de$pă+
gube$c şi $ă mă răfuie$c cu editura dar fireşte
l+am lă$at $ă+mi $cape' ,e obicei nu eram &n $tare
74
$ă recuno$c un prilej dec&t atunci c&nd &nceta $ă
mai fie un prilej' Acum c&nd ştiam tot adevărul
de$pre editură ar fi trebuit $ă răm&n &n rela%ii cu
ea' Ar fi trebuit $ă cer o ta.ă a$upra profiturilor ei
&n propriul meu folo$ o ta.ă care $ă fie percepută
p&nă ce diferen%a dintre drepturile de autor şi ?2T
din profituri $e va fi &ntor$ din buzunarele $ocie+
tă%ii &n buzunarul meu pentru a lic6ida a$tfel 6o%ia
$ăv&rşită de editură &mpotriva mea' -ireşte &n$ă
că n+am putut nutri un g&nd at&t de $ănăto$ aşa
&nd&t am rupt rela%iile' !ă g&ndeam doar la po$i+
bilită%ile de a+mi de$prinde onorabila făptură din
acea atmo$feră necurată' Voiam $ă+mi $mulg căr+
%ile din m&inile editurii şi $ă le duc &n altă parte'
,upă un timp m+am du$ la Ne#ton Ca$e ( la el
aca$ă ca şi mai &nainte ( şi i+am propu$ ca $ocie+
tatea $ă anuleze contractele şi $ă+mi re$tituie căr+
%ile fără nici o oprelişte pă$tr&ndu+şi ca o compen+
$a%ie banii $u$traşi mie şi rezulta%i din v&nzarea
căr%ilor mele7 ?a trînt cu via*a, E#oca de aur,
Sc/i*e noi )i vec/i
1
şi !venturile lui To" Saw7er
2
.
Mister Ca$e a formulat obiec%iuni &n ce priveşte
limbajul folo$it de mine dar i+am arătat că nu pot
folo$i alt limbaj şi &mi dau perfect de bine $eama
că at&t el c&t şi ceilal%i $eminarişti erau conştien%i
de frauda $ăv&rşită &mpotriva mea de 4li$$ &n 083;
conştien%i de acea$tă fraudă şi complici la ea prin
tăcere' El a prote$tat &mpotriva compara%iei pe
care+o făcu$em &ntre con$iliul de admini$tra%ie şi un
$eminar teologic' I+am $pu$ atunci că ar trebui $ă
nu mai de$c6idă şedin%ele $ocietă%ii cu c&te o ru+
1
-ragmente din E#oca de aur precum şi $c6i%e din
culegerea Sc/i*e noi )i vec/i $e gă$e$c tradu$e &n !ar"
T#ain O#ere, voi' III E'5'/'9'A'' 01?F'
2
În rom&neşte o#. cit., vol' I E'5'/'9'A' edi%ia II+a 01?F'
75
găciune mai cu $eamă c&nd $e pregăte$c $ă tragă
pe $foară un $criitor' !ă aşteptam ca "ister Ca$e
$ă dezmintă acuza%ia de complicitate şi $ă $e &nfu+
rie dar n+a făcut+o' A$ta m+a convin$ că acuza%ia
mea era &ntemeiată drept care i+am repetat+o şi
am urmat a+i $pune lucruri @neplăcute &n legătură
cu $eminarul $ău teologic'
( A%i băgat şaptezeci şi cinci de mii de dolari
&n fabrica voa$tră de popi i+am $pu$ şi $&nte%i lă+
uda%i grozav pentru a$ta pe c&nd participarea mea
la acea$tă binefacere nu+i nici măcar pomenită
deşi e o participare $erioa$ă &ntruc&t fiecare dolar
inve$tit de voi a fo$t &n parte furat din buzunarul
meu'*
Nu mi+a mul%umit pentru ace$te complimente'
Era un om morocăno$ şi nu ştia $ă aprecieze pe
al%ii'
În cele din urmă am &ncercat $ă+mi ră$cumpăr
contractele dar el mi+a ră$pun$ că ar fi cu nepu+
tin%ă pentru com$iliul de admini$tra%ie $ă ia &n con+
$iderare o a$emenea propunere din pricină că nouă
zecimi din e.i$ten%a $ocietă%ii $e bazează pe căr%ile
mele şi de aceea afacerile $ocietă%ii ar fi egale cu
zero dacă ace$te căr%i i+ar fi luate' Ulterior jude+
cătorul I' @nu mai ştiu cum &l c6eamăA un membru
al con$iliului de admini$tra%ie al $ocietă%ii mi+a
$pu$ că aveam dreptate şi &ntr+adevăr con$iliul
avu$e$e ştiin%ă &ncă de la &nceput de$pre frauda
$ăv&rşită de 4li$$ &mpotriva mea'
,upă cum $puneam ar fi trebuit $ă răm&n &n re+
la%ii cu editura şi $ă mă răfuie$c cu ea' ,ar n+am
făcut+o' !i+am retra$ făptura nepri6ănită din
acea atmo$feră coruptă şi cartea următoare i+am
76
&ncredin%at+o lui Kame$ C' :$good din 4o$ton
care lucra$e &nainte la firma )-ield :$good and
Compan=*' Cartea cu pricina era Odinioar #e
Mississi##i
1
' :$good urma $+o tipărea$că pe
c6eltuiala mea şi $+o difuzeze prin colportori
urm&nd $ă primea$că pentru $erviciile $ale un
comi$ion din par+ te+mi'
:$good era unul dintre cei mai drăgu%i şi mai
$impatici oameni de pe acea$tă planetă dar 6abar
n+avea cum $e difuzează o carte pe bază de colpor+
taj din care cauză a făcut o &ncurcătură nemaipo+
menită' Era o fiin%ă $ociabilă şi obişnuiam ade$ea
$ă joc biliard cu el petrec&nd de minune zile şi
nop%i &ntregi' Între timp func%ionarii lui ne condu+
ceau afacerile şi cred că nici eu nici el nu ne+am
intere$at vreodată de metodele lor şi n+am ştiut ce
&nv&rte$c' Editarea căr%ii a durat foarte mult iar
c&nd &n cele din urmă a fo$t dat ultimul a$alt
a$upra buzunarului meu mi+am dat $eama că mă
co$ta$e ?F'222 de dolari' Cu banii ăştia 4li$$ ar fi
putut edita o bibliotecă &ntreagă' A trecut un an
p&nă $ă prime$c &napoi cei cincizeci şi şa$e de mii
de dolari şi al%ii n+au prea urmat' Aşadar acea$tă
primă tentativă de a+mi edita căr%ile pe cont pro+
priu $+a $oldat cu un eşec'
:$good a făcut o a doua &ncercare7 a publicat
.rin* )i cer)etor
H
' A $co$ o carte frumoa$ă dar de
pe urma ei nu m+am ale$ dec&t cu şapte$prezece
mii de dolari'
1
E$te vorba de cartea Via*a #e Mississi##i al cărei titlu
ini%ial era cel pomenit mai $u$ $ub care au şi apărut primele
capitole &n revi$ta !tlantic Mont/l7 din 4o$ton' Traducerea
ace$tei lucrări a apărut &n !ar" T#ain O#ere, vol' IV
E'5'/'9'A' 01?8'
2
Apărut &n traducere rom&nea$că la Editura Tineretului &n
01F2 @edi%ia a <+aA'
77
Ulterior :$good $+a g&ndit că ar putea $ă dea
lovitura cu o carte difuz&nd+o &n modul obişnuit7
prin librării' Avea oarecare e.perien%ă &n comer%ul
de editură şi a vrut $ă &ncerce fiind cam necăjit
din pricina eşecurilor $uferite cu colportorii' I+am
&ncredin%at ;urtul ele$antului al%
1
o culegere de
pove$tiri &n mare parte $labe' I+am declarat că $&nt
gata $ă pun rămăşag că n+o $ă v&ndă nici zece mii
de e.emplare &n şa$e luniJ el a primit rămăşagul
( pe cinci dolari ( şi l+a c&ştigat deşi cu mare
greutate' Totuşi cred că greşe$c pomenind de
acea$tă carte abia la urmă' !i $e pare că a fo$t
primul efort al lui :$good nu al treilea' 5+ar fi
cuvenit poate $ă continui cu :$good după eşecul
lui cu /rin% şi cerşetor fiindcă mi+era foarte $im+
patic dar după ace$t eşec n+am avut &ncotro şi
m+am adre$at &n altă parte'
Între timp trecu$em printr+o aventură &ntr+un alt
domeniu' Uai vec6i prieten al meu mi+a v&ndut un
brevet de inven%ie pe 0?'222 de dolari' ,e fapt
n+avea nici o valoare şi amicul pierdu$e bani grei
cu ace$t brevet vreme de un an $au doi numai că
eu nu ştiam toate ace$te amănunte deoarece omi+
$e$e $ă mi le comunice' !i+a $pu$ doar că dacă eu
aş cumpăra brevetul el $+ar &ngriji de fabricare
şi de v&nzare' Aşadar l+am cumpărat' A urmat o
perioadă &n care am dat din buzunar cam cinci
$ute de dolari pe lună' : dată la treizeci de zile
corbul ieşea din arcă dar &ntotdeauna $e &ntorcea
fără a aduce nimic iar porumbelul nici că $e
arăta' ,upă un timp l+am lă$at &n pace pe amicul
meu şi i+am &ncredin%at brevetul lui C6arle$ 9'
Eeb$ter care $e că$ători$e cu o nepoată de a mea
şi părea un t&năr capabil şi energic' Cu un $alariu
1
Vezi !ar" T#ain O#ere, vol' III E'5'/'9'A' 01?F'
78
de o mie cinci $ute de dolari anual el a continuat
$ă+i dea drumul corbului o dată pe lună cu e.act
aceleaşi rezultate ca şi mai &nainte'
În cele din urmă după ce am iro$it patruzeci şi
două de mii de dolari pe ace$t brevet l+am predat
unui individ pe care+l dete$tam de multă vreme şi
a cărui familie doream $ă o ruinez' ,upă aceea am
căutat alte afaceri' Acelaşi amic $+a prezentat cu
un alt brevet' Am c6eltuit pe el zece mii de dolari
&n decur$ de opt luni' Apoi am căutat $ă cedez
brevetul individului a cărui familie o prigoneam'
!i+a mul%umit pentru aten%ie dar &ntre timp
dob&ndi$e oarecare e.perien%ă şi &ncepu$e $ă+i $u$+
pecteze pe binefăcători' A refuzat pur şi $implu $ă
primea$că brevetul a$tfel că am fo$t nevoit $ă la$
lucrurile baltă'
Între timp a apărut un alt vec6i prieten cu o
inven%ie minunată' Era vorba de o maşină de un
cazan $au de ceva a$emănător capabil $ă valo+
rifice 11T din poten%ialul de vaporizare al unui
funt de cărbune' !+am du$ la "ister Cic6ard$ de
la uzina )Colt*
1
şi i+am vorbit' -iind un $peciali$t
ştia tot ce era de ştiut de$pre cărbuni şi de$pre
vapori' Am avut impre$ia că are &ndoieli cu privire
la maşina cu pricina şi l+am &ntrebat de ce' !i+a
$pu$ că e$te $ceptic pentru motivul că oamenii de
ştiin%ă calcula$eră cu e.actitate poten%ialul de
vaporizare al unui funt de cărbune şi că &n privin%a
procentului de 11T inventatorul meu $e &nşela'
!i+a arătat o carte &mpănată cu at&tea cifre &nc&t
mi+a venit ame%eala' Apoi mi+a demon$trat că
maşina amicului meu nu e &n $tare $ă realizeze nici
măcar 02T din ce+şi propunea' Am plecat de la el
1
Uzina producea revolvere cu butoiJ pe acea vreme cea mai
importantă &ntreprindere din Bartford'
79
cam de$curajat' !+am g&ndit &n$ă că poate greşea
cartea şi l+am angajat pe inventator cu un $alariu
de treizeci şi cinci de dolari pe $ăptăm&nă ca $ă+mi
con$truia$că maşina urm&nd ca eu $ă $uport toate
c6eltuielile' I+au trebuit multe $ăptăm&ni ca $ă
con$truia$că maşina' Venea la c&teva zile o dată
$ă+mi comunice cum merg lucrurile şi după
damful şi umbletul lui mi+am dat $eama de$tul de
repede că omul c6eltuia pe #6i$"= c&te treizeci şi
şa$e de dolari $ăptăm&nal dar n+am putut afla
niciodată de unde făcea ro$t de al treizeci şi
şa$elea dolar'
În cele din urmă după ce am inve$tit cinci mii
de dolari &n acea$tă afacere maşina a fo$t gata nu+
mai că n+a vrut $ă func%ioneze' E drept că $cotea
0T din poten%ialul de vaporizare al unui funt de
cărbune dar a$ta era egal cu zero' Acelaşi rezultat
$e putea realiza şi cu un ibric de ceai' !aşina am
oferit+o individului a cărui familie voiam $+o ne+
noroce$c dar nu $+a prin$ aşa c+am aruncat+o c&t
colo şi m+am apucat $ă caut altceva' Cum deveni+
$em &n$ă un adept entuzia$t al aburilor am cum+
părat un pac6et de ac%iuni ale unei $ocietă%i din
Bartford care &şi propunea $ă fabrice şi $ă v&ndă
un nou model de macara cu aburi capabil $ă revo+
lu%ioneze omenirea' În decur$ de şai$prezece luni
macaraua a$ta mi+a $co$ din buzunar treizeci şi
două de mii de dolari apoi $+a făcut praf şi am
răma$ din nou $ting6er fără ocupa%ie'
!i+am gă$it totuşi o ocupa%ie ( am inventat un
carne%el şi repet7 era $ingurul carne%el practic şi
80
ra%ional din c&te $+au văzut pe lume' 9+am
brevetat şi l+am cedat vec6iului amic care+mi
trezi$e intere$ul pentru inven%ii iar el a c&ştigat
bani frumoşi de pe urma lui' ,ar c&nd $ă &ncep şi
eu $ă &nca$ez o cotă din beneficiu firma lui a dat
faliment' Nu ştiu$em că era un falit căci nu+mi
$ufla$e nici un cuv&nt de$pre a$ta' Într+o zi mi+a
cerut $ă &mprumut firmei lui cinci mii de dolari
$pun&ndu+mi că e di$pu$ $ă plătea$că 3T dob&ndă'
!i+a oferit drept garan%ie o poli%ă a firmei' I+am
cerut ca poli%a $ă poarte un gir' -oarte mirat mi+a
$pu$ că dacă ar fi fo$t uşor de gă$it un girant n+ar
mai fi venit la mine $ă+mi ceară banii pe care &i
putea ob%ine &n altă parte' Argumentul mi $+a părut
plauzibil şi i+am dat cei cinci mii de dolari' Trei
zile după aceea firma a dat faliment şi după vreo
doi $au trei ani am reuşit $ă recuperez două mii de
dolari'
Aceşti cinci mii de dolari aveau pove$tea lor' /e
la &nceputul anului 083; Koe Loodman
1
mi+a $cri$
din California că prietenul no$tru comun $enato+
rul Ko6n /' Kone$
2
urma $ă formeze la Bartford o
$ocietate care $ă concureze cu )TravellerN$ Acci+
dent In$urance Compan=* şi că Kone$ ar dori ca
Koe $ă cumpere două$prezece mii de ac%iuni a$i+
gur&ndu+l că nu va pierde banii' Koe $+a oferit $ă+mi
cedeze mie ace$t c6ilipir $pun&ndu+mi că Kone$
&mi va garanta inve$ti%ia' Aşadar am cumpărat
ac%iunile şi am devenit unul dintre membrii con+
1
Oose#/ T. 9ood"an proprietarul ziarului Territorial
Enter#rise, din Virginia Cit= Nevada la care T#ain a lucrat
ca reporter &ntre 08F; şi 08F<'
2
Oo/n .ercival Oones @08;1(010;A om de afaceri
americanJ a făcut avere prin $pecula%iuni miniere &n Nevada
şi $+a ale$ $enator din partea partidului republican'
81
$iliului de admini$tra%ie al noii $ocietă%i' Cumnatul
lui Kone$ un anume 9e$ter fu$e$e multă vreme
ac%ionar la )TravellerN$ Compan=*' 9+am luat la
$ocietatea noa$tră şi ne+am pu$ pe treabă' Con$iliul
de admini$tra%ie era alcătuit din cinci membri' Trei
dintre ei au luat parte timp de un an şi jumătate la
toate şedin%ele con$iliului de admini$tra%ie'
,upă opt$prezece luni $ocietatea a dat faliment
iar eu m+am ale$ cu o pagubă de douăzeci şi trei
de mii de dolari' Kone$ $e afla la Ne# >or" unde
locuia de c&tva timp &n 6otelul pe care tocmai &l
cumpăra$e )5t' Kame$ Botel*J l+am trimi$ pe 9e$+
ter la Ne# >or" $ă &nca$eze cei douăzeci şi trei de
mii de dolari' 9a &ntoarcere 9e$ter mi+a $pu$ că
Kone$ inve$ti$e bani &n nenumărate afaceri şi fiind
cam $tr&mtorat mi+ar fi recuno$cător dacă aş con+
$im%i $ă mai aştept un timp' Nu mi+a trecut prin
g&nd că 9e$ter ar putea $ă mintă dar a$ta era rea+
litatea' Nici nu+i pomeni$e lui Kone$ de$pre banii
mei' Totuşi ceea ce mi+a $pu$ mi $+a părut vero+
$imil deoarece ştiam că Kone$ con$trui$e un lan%
&ntreg de fabrici de g6ea%ă artificială &n $tatele $u+
dice ( lucru fără perec6e dincoace de !arele zid
c6ineze$c' Otiam că ace$te fabrici &l co$ta$eră vreun
milion de dolari iar cum oamenii de pe acele me+
leaguri nu erau deprinşi şi nu $im%eau nevoia $ă
folo$ea$că g6ea%ă nu voiau $ă cumpere nici un
pic prin urmare degeaba $+a mai con$truit !arele
zid c6ineze$c'
Otiam de a$emenea că )5t' Kame$ Botel* cum+
părat de Kone$ &nceta$e $ă fie o &ntreprindere ren+
tabilă din pricină că Kone$ care era un om inimo$
cu 11T dintr+&n$ul generozitate pură &şi &n%e$a$e
6otelul de jo$ p&nă $u$ cu rude $ărace adunate din
cele patru col%uri ale globului ( in$talatori zidari
82
preo%i rata%i şi tot felul de indivizi care n+aveau
6abar cum $e admini$trează un 6otel' !ai ştiam că
&n 6otel nu e.i$ta nici o cameră liberă toate
camerele fiind ocupate de o mul%ime de alte rude
$ărace adunate din cele patru col%uri ale globului
la invita%ia lui Kone$ şi care aşteptau ca Kone$ $ă le
gă$ea$că $lujbe bănoa$e' ,e a$emenea ştiam că
Kone$ cumpăra$e un &ntreg %inut &n $tatul Califor+
nia cuprinz&nd domenii &ntin$e cu po$ibilită%i de a
con$trui căi ferate şi un port mare şi rentabil şi că
$e &ndatora$e pentru acea$tă proprietate' ,e aceea
am 6otăr&t $ă mai aştept un timp'
Au trecut c&teva luni &n care timp 9e$ter $+a
oferit de c&teva ori $ă $e ducă $ă+l vadă pe Kone$ şi
$ă+i vorbea$că' Vizitele lui au răma$ fără rezultat'
Adevărul e$te că 9e$ter $e temea de Kone$ şi+i era
ruşine $ă+l deranjeze cu problema mea &ntr+o vreme
c&nd avea at&tea pe cap' /refera $ă $e prefacă fa%ă
de mine că l+a văzut pe Kone$ şi i+a vorbit de$pre
cererea mea c&nd de fapt nici nu+i pomeni$e vre+
odată de$pre ea' ,upă doi $au trei ani "ister 5lee
de la depozitul de cărbuni din Elmira $+a oferit
$ă+i vorbea$că el lui Kone$ iar eu am fo$t de acord'
5lee l+a vizitat pe Kone$ şi cu tact şi diploma%ie a
&nceput $ă aducă vorba pe departe de$pre paguba
ce o $uferi$em dar n+a apucat $ă intre &n $ubiect
că Kone$ l+a privit &n oc6i şi l+a &ntrebat7
)( Vrei $ă $pui că banii aceia &ncă nu i+au fo$t
ac6ita%i lui Clemen$P*
Oi &ndată a $emnat un cec de douăzeci şi trei de
mii de dolari adăug&nd că acea$tă $umă ar fi tre+
buit $ă fie plătită de mult şi ar fi plătit+o la timpul
cuvenit dacă ar fi cuno$cut $itua%ia'
83
A$ta $+a petrecut &n 0833 primăvara' Cu cecul &n
buzunar am fo$t gata $ă+mi &ncerc din nou norocul'
Indu$ &n eroare de tot ce+am pove$tit p&nă acum
de$pre pă%aniile mele cititorul va trage concluzia
pripită că numaidec&t am căutat un pla$ament' Ei
bine nici pomeneală de aşa cevaS !ă &nvă%a$em
minte' Nici nu mai voiam $ă aud de afaceri' Lene+
ralul Ba#le=
1
m+a poftit $ă vin la redac%ia ziarului
Courant' !+am du$ acolo cu cecul &n buzunar' Am
dat pe$te un tinerel care mi+a $pu$ că fu$e$e
reporter la un ziar din /rovidence dar că acum lu+
cra &n altă branşă' 9ucra pentru Lra6am 4ell
2

$tr&ng&nd fonduri pentru o inven%ie nouă numită
telefon' 5ocotea că acea$tă inven%ie va avea mare
$ucce$ şi a vrut $ă mă convingă $ă $ub$criu şi eu
c&teva ac%iuni' Am refuzat' I+am $pu$ că nu mai
vreau $ă aud de nici o $pecula%ie 6azardată' !i+a
oferit atunci ac%iunile cu ;? la $ută din valoarea no+
minală' Am precizat că nu cumpăr ac%iuni cu nici
un pre%' Individul a $tăruit cer&ndu+mi $ă cumpăr
ac%iuni de cinci $ute de dolari' !i+a $pu$ că pentru
cinci $ute de dolari ar fi di$pu$ $ă+mi dea c&te
ac%iuni pofte$c a vrut c6iar $ă mă la$e $ă iau c&te
ac%iuni pot apuca $au c&te pot v&r& &ntr+o pălărie
mi+a $pu$ că pentru cinci $ute de dolari &mi umple
pălăria' Eu &n$ă mă &nvă%a$em minte aşa că am
rezi$tat tuturor ace$tor i$pite am rezi$tat cu de$+
tulă uşurin%ă şi am plecat cu cecul intact iar a
doua zi am dat cu &mprumut unui prieten care trei
1
Oose#/ R. :awle7 @08;F(012?A membru influent al
partidului republicanJ proprietarul ziarului Courant din
Bartford cea mai vec6e publica%ie din 5'U'A'
2
!le6ander 9ra/a" Bell @08<3(01;;A $co%ian naturalizat
&n 5'U'A' unul dintre inventatorii telefonului'
84
zile mai t&rziu avea $ă dea faliment cinci mii de
dolari din cele douăzeci şi trei pe o poli%ă care nu
purta nici un gir'
/e la $f&rşitul anului 0833 @$au poate pe la &nce+
putul lui 0838A am in$talat un fir telefonic &ntre
ca$a mea şi redac%ia ziarului Courant ( $ingura
linie telefonică din oraş şi #ri"a in$tala%ie de
ace$t fel din lume folo$ită &ntr+o ca$ă particulară'
Tinerelul acela nu a reuşit $ă+mi v&ndă nici o
ac%iuneJ &n $c6imb a v&ndut pentru cinci mii de
dolari c&teva pălării pline cu ac%iuni unui bătr&n
v&nzător de prăvălie din Bartford' A$ta era toată
averea v&nzătorului' : $tr&n$e$e pun&nd ban l&ngă
ban o via%ă &ntreagă' E ciudat c&t de neg6iobi pot fi
oamenii şi ce ri$curi uriaşe $&nt &n $tare $ă &nfrunte
c&nd vor $ă $e &mbogă%ea$că grabnic' !i+a părut
rău pentru omul acela c&nd am auzit ce face'
!i+am zi$ că aş fi putut $ă+l $alvez dacă aş fi avut
prilejul $ă+i &mpărtăşe$c pă%aniile mele'
9a 02 aprilie 0838 m+am &mbarcat cu familia cu
de$tina%ia Europa' Am lip$it pai$prezece luni iar
c&nd ne+am &ntor$ aca$ă unul din primii oameni pe
care i+am văzut a fo$t v&nzătorul acela care $e
plimba &ntr+o caleaşcă elegantă &n$o%it de o puzde+
rie de $ervitori &n livreaJ ac%iunile $ale la &ntreprinde+
rea de telefoane &i aduceau bani cu nemiluita şi
&ntr+un a$emenea ritm &nc&t &i m&nuia cu lopata' E
ciudat şi nedrept că oamenii ignoran%i şi lip$i%i de
e.perien%ă reuşe$c at&t de de$ &n vreme ce oamenii
aviza%i şi &ncerca%i dau greş'

85
M# l(&/'9 $( ',%*5+
-26 6(% 19061
,upă cum am mai $pu$ &l adu$e$em pe nepotul
meu Eeb$ter tocmai din orăşelul ,un"ir" @$tatul
Ne# >or"A ca $ă $e ocupe de acel prim brevet
pentru un $alariu de o mie cinci $ute de dolari
anual' Cum afacerea aceea m+a co$tat patruzeci şi
două de mii de dolari am $ocotit că $o$i$e timpul
$+o lic6idez' Aveam de g&nd $ă devin propriul meu
editor şi $ă+i &ncredin%ez t&nărului Eeb$ter admi+
ni$tra%ia' 9ui i $e părea că $+ar cuveni $ă primea$că
două mii cinci $ute de dolari pe an &n perioada
uceniciei' !i+a trebuit o zi $au două pentru a re+
flecta la acea$tă problemă şi pentru a o cerceta pe
toate fe%ele' ,upă c&te &mi dădeam $eama ideea
era nouă' Îmi aduceam aminte că pe vremea mea
ucenicii tipografi nu primeau $alariu' Intere$&n+
du+mă am aflat că aşa $e &nt&mpla şi cu zidarii cu
pietrarii cu tinic6igiii şi cu ceilal%i lucrători' Am
aflat că nici măcar avoca%ii $au medicii nu primeau
$alariu &n perioada c&t &şi &nvă%au me$eria' !i+am
amintit că pe !i$$i$$ippi ucenicii de pilot nu numai
că nu primeau nici o leafă dar mai trebuiau $ă şi
plătea$că unui pilot bani grei pe care nici nu+i
aveau' Eu &n$umi &i plăti$em lui 4i.b= o $ută de
dolari pe care+i lua$em cu &mprumut' Un in$ care
pretindea că urmează un $eminar teologic mi+a $pu$
că &n primele şa$e luni nici c6iar tata Noe n+a pri+
mit leafă ( parte din pricina vremii proa$te parte
din pricină că &nvă%a arta naviga%iei'
,e pe urma reflec%iilor şi inve$tiga%iilor mele
m+am ale$ cu impre$ia că gă$i$em &n per$oana
t&nărului Eeb$ter ceva cu totul nou &n i$torie' ,e
86
a$emenea am răma$ &ncredin%at că un t&năr pro+
vincial care &şi &ncepe cariera la Ne# >or" fără
nici o pregătire şi e$te totuşi capabil $ă propună
fără a clipi din oc6i $ă &nve%e o me$erie pe c6el+
tuiala altuia pretinz&nd &n $c6imbul ace$tei bine+
faceri o $umă anuală mai mare dec&t $umele pe care
a fo$t vreodată &n $tare vreun preşedinte al 5tatelor
Unite $ă le pună deoparte din remunera%ia primită
pentru guvernarea %ării celei mai greu de guvernat
de pe acea$tă planetă cu e.cep%ia Irlandei
1
un
a$emenea om e vrednic de a fi angajat c6iar pe
loc ca nu cumva $ă+%i $cape' !i $+a părut că dacă
o părticică din uriaşa $a grijă de $ine ar putea fi
abătută &n direc%ia apărării intere$elor mele re+
zultatele ar fi de$tul de fericite pentru mine'
I+am &n$cri$ lui Eeb$ter o firmă ( o firmă nu+
mită )Eeb$ter and Co' editori* ( şi l+am in$talat
&n două &ncăperi luate cu o c6irie mode$tă la
etajul al doilea al unei clădiri $ituate nu+mi amin+
te$c preci$ pe ce $tradă undeva mai jo$ de Union
5Wuare' Ca ajutoare avea o fată şi pare+mi+$e şi un
băiat plătit cu opt $ute de dolari pe an' Un timp
Eeb$ter a avut şi un al treilea a$i$tent' Ace$t indi+
vid $e ocupa$e multă vreme de comer%ul de colpor+
taj de$pre care ştia tot ce era de ştiut fiind &n $tare
$ă+l &nve%e şi pe Eeb$ter ceea ce de altfel a şi
făcut bine&n%ele$ pe c6eltuiala mea' Vorbe$c acum
de$pre &nceputul anului 088<' I+am dat lui Eeb$ter
un capital core$punzător şi i+am &ncredin
1
În 012F c&nd T#ain dicta ace$t pa$aj Irlanda mai era o
colonie a Angliei şi mişcarea de eliberare na%ională
irlandeză $timulată de e.emplul revolu%iei burg6ezo
democratice din Cu$ia @012?(0123A dădea mult de furcă
guvernului englez'
87
%at manu$cri$ul lui :uckle%err7 ;inn
1
. Eeb$ter
era reprezentantul general al firmei' Treaba lui era
$ă numea$că reprezentan%i &n &ntreaga %ară' /e vre+
mea aceea e.i$tau şai$prezece a$emenea reprezen+
tan%i' 9a r&ndul lor aceştia lucrau cu ajutorul unor
colportori' 9a Ne# >or" Eeb$ter $e ocupa $ingur
de colportaj'
Înainte ca toate ace$te mici amănunte de$pre
care vorbe$c $ă fi fo$t pu$e la punct şi &nainte de a
&ntreprinde ceva concret grijuliul Eeb$ter mi+a
propu$ $ă &nc6eiem un contract $emnat şi &nve$tit
cu $igiliul firmei' Ideea mi $+a părut $ănătoa$ă
deşi nu o concepu$em eu &n$umi vreau $ă $pun că
era $ănătoa$ă tocmai $iindc nu+mi apar%inea' Aşa+
dar Eeb$ter a cerut avocatului $ău $ă redacteze
contractul' Începu$em $ă nutre$c o mare admira%ie
pentru Eeb$ter şi cuprin$ $ubit de una din acele
efuziuni generoa$e care mă năpăde$c uneori fără
$ă mai $tau la g&nduri i+am oferit lui Eeb$ter
pe$te $alariu zece la $ută din beneficii liber de
impozite' Eeb$ter a refuzat prompt' -ireşte cu
mul%umirile de rigoare' A$ta l+a făcut $ă crea$că şi
mai mult &n oc6ii mei' Otiam bine că+i oferi$em o
participare menită $ă+i aducă un c&ştig de două $au
trei ori mai mare dec&t $alariul $ău pe următoarele
nouă luni dar el nu ştia' Conte$ta cu răceală şi
&n%elepciune toate profe%iile mele privind marea
valoare comercială a !venturilor lui :uckle%err7
;inn. Iar eu vedeam &n a$ta o nouă dovadă că gă+
$i$em &n Eeb$ter o comoară un om care nu $e la$ă
ame%it şi nu+şi pierde capul un om prevăzător un
om care nu şi+ar a$uma nici un ri$c &ntr+un do+
1
Vezi &n rom&neşte !ar" T#ain O#ere, vol' I E'5'/'9'A'
edi%ia a II+a 01?F'
88
meniu necuno$cut' 4ine&n%ele$ cu e.cep%ia ri$cu+
rilor pe c6eltuiala altuia'
Aşadar contractul a fo$t &ntocmit de către un
t&năr avocat din ,un"ir" $tatul Ne# >or" orăşe+
lul de unde $e trăgea şi Eeb$ter şi care &ncă nu
şi+a revenit de pe urma ace$tui efort' E6itford
avea dreptul de a adăuga $ub $emnătura lui pre+
cizarea7 ),e la firma UAle.ander and LreenV*'
Ale.ander şi Lreen aveau o &ntreprindere mare şi
rentabilă dar nu şi de$tulă conştiin%ă pentru a+i
aduce prejudicii fapt dovedit &ndeajun$ de limpede
anul trecut c&nd $+a produ$ cutremurul care a zg&l+
%&it cele trei mari $ocietă%i de a$igurări pe via%ă'
Ale.ander şi Lreen &şi aveau birourile &n !utual
4uilding' Qineau douăzeci şi cinci de avoca%i anga+
ja%i cu leafă iar E6itford era unul dintre ei' Era
curtenitor afabil şi de o ignoran%ă imen$ă iar pro$+
tia lui era at&t de mare &nc&t ar fi putut le$ne $ă dea
de patru ori ocol păm&ntului şi $ă+i facă şi
fundă'
Ace$t prim contract a ieşit cum trebuie' Nu ri+
dica nici o problemă fiindcă punea toate &ndato+
ririle toate c6eltuielile toate re$pon$abilită%ile &n
$pinarea "ea, adică la locul cuvenit'
-ericită perec6e alcătuiau Eeb$ter şi avocatul
$ău' Cantitatea de lucruri pe care nu le ştiau am&n+
doi mă &ngrozea şi mă &nmărmurea mai mult dec&t
m+ar fi &ngrozit priveliştea prăbuşirii Căii 9actee
şi a $pulberării ei &n zdren%e şi petice pe bolta ce+
rea$că' În ce priveşte curajul moral $au fizic le
lip$ea cu de$ăv&rşire' Eeb$ter $e temea $ă &ntre+
prindă ceva fără a ob%ine &n prealabil din partea
avocatului a$igurarea că re$pectiva opera%ie nu
implică vreun ri$c de puşcărie' Avocatul era con+
$ultat at&t de de$ &nc&t ajun$e$e la fel de nelip$it &n
89
birou ca şi ajutoarea şi $peciali$tul &n colportaj'
,ar &ntruc&t nici Eeb$ter nici el n+aveau vreo
e.perien%ă per$onală &n privin%a banilor avocatul
nu era o povară co$ti$itoare deşi probabil că $e
$ocotea co$ti$itor'
/e la $f&rşitul toamnei am pornit+o cu Leorge E'
Cable
1
&ntr+un turneu de lecturi prin ră$ăritul şi
apu$ul %ării ultimul turneu de ace$t gen pe care
aveam $ă+l mai &ntreprind &n %ară p&nă la capătul
zilelor mele' A durat patru luni' Atunci am luat
6otăr&rea $ă nu mai jefuie$c niciodată publicul de
la &năl%imea unei tribune dec&t dacă voi fi con+
$tr&n$ de nevoi materiale' ,upă un$prezece ani
nevoile $+au ivit a$tfel &nc&t am pornit &ntr+un tur+
neu de conferin%e &n jurul lumii'
Au trecut de atunci zece ani şi &n tot ace$t timp
n+am luat cuv&ntul dec&t &n $copuri caritabile şi
fără onorariu' 9una trecută &n ziua de 01 mi+am luat
răma$ bun &n mod public de la tribuna conferen+
%iarului ( lucru pe care nu+l făcu$em &nainte ( &n
cadrul unei conferin%e de$pre Cobert -ulton
2

%inută &n folo$ul fondului pentru monumentul lui
Cobert -ulton'
!i $e pare &n$ă că m+am cam &ndepărtat de
Eeb$ter şi de E6itford dar n+are importan%ă' E
unul dintre acele cazuri &n care di$tan%a face mai
plăcută priveliştea' Eeb$ter a făcut treabă bună cu
:uckle%err7 ;inn, şi după vreun an mi+a &nm&nat
din partea firmei un cec &n valoare de cincizeci şi
1
9eor(e Nas/in(ton Ca%le @08<<(01;?A $criitor
american unul dintre ini%iatorii curentului regionali$t &n
literatura americană a zugrăvit via%a şi moravurile
popula%iei creole din $udul 5'U'A'
2
Ro%ert ;ulton @03F?(080?A inventator americanJ a
con$truit primul va$ ac%ionat cu aburi @0823A'
90
patru de mii cinci $ute de dolari reprezent&nd şi
capitalul de cinci$prezece mii de dolari pe care i+l
&ncredin%a$em ini%ial'
Încă o dată am $im%it că rena$c' !+am nă$cut
cred de mai multe ori dec&t orice alt muritor cu
e.cep%ia zeului Hri$6naS
0

E,%*5+!l "'&'+(l!l!% B+(&*
-2C 6(% 19061
Eeb$ter &şi băga$e &n cap că el m+a făcut
cuno$cut lumii recuno$c &n$ă că nu şi+a dat cine
ştie ce ifo$e' A cotcodăcit mult mai pu%in de$pre
oul lui dec&t cotcodăci$eră Eebb şi 4li$$'
Nu inten%iona$em niciodată $ă public alte căr%i
dec&t ale mele' : &nt&mplare m+a abătut de la ace$t
&n%elept ideal' E vorba de memorabila carte a ge+
neralului Lrant' Într+o $eară din prima $ăptăm&nă
a lui noiembrie 088< mă &ntorceam aca$ă de la o
conferin%ă pe care o %inu$em la )L6ic"ering Ball*'
Era o $eară ploioa$ă şi pu%ini oameni umblau pe
$trăzi' Într+un loc &ntuneco$ &ntre felinare au %&şnit
dintr+un gang drept &n fa%a mea două $iluete fu+
murii' /e una dintre ele am auzit+o $pun&nd7
)( Oti%i că generalul Lrant $+a 6otăr&t $ă+şi $crie
memoriile şi $ă le publiceP A $pu$+o el &n$uşi c6iar
a$tăzi'*
A$ta e tot ce am auzit ( doar ace$te cuvinte (
şi m+am g&ndit ce noroco$ eram că+mi fu$e$e dat
$ă le a$cult' A doua zi diminea%a m+am du$ la ge+
1
Una din numeroa$ele &ncarnări ale zeului Vi$6nu care
alături de 4ra6ma şi 5iva e$te una dintre cele trei divinită%i
$upreme ale mitologiei indiene'
91
neralul Lrant aca$ă' 9+am gă$it &n biblioteca lui
&mpreună cu fiul $ău colonelul -red Lrant' Lene+
ralul mi+a vorbit cam aşa7
)( Ia loc şi $tai liniştit p&nă $emnez un con+
tract* şi a adăugat că era un contract pentru cartea
pe care urma $ă o $crie'
-red Lrant citea cu luare+aminte contractul
pare+$e pentru o ultimă revizie' Lă$indu+l $ati$fă+
cător i+a $pu$+o tatălui $ău care $+a apropiat de
ma$ă şi a pu$ m&na pe condei' /oate că ar fi fo$t
mai bine $ă+l la$ $ă $emneze dar nu l+am lă$at'
)( Nu+l $emna%i i+am $pu$' 9ă$a%i+l mai &nt&i
pe colonelul Lrant $ă mi+l citea$că şi mie'*
,upă ce colonelul -red Lrant mi l+a citit le+am
declarat că $&nt fericit că am venit la timp pentru a
interveni' Cealaltă parte contractantă era )Cen+
tur= Compan=*
1
' Ea $e obliga $ă+i plătea$că gene+
ralului 02T drepturi de autor' Era de$igur ab$urd
dar acea$tă ofertă &şi avea izvorul &n ignoran%ă nu
&n necin$te' !area editură )Centur= Compan=* era
e.pertă &n materie de revi$te' În acea$tă privin%ă
nu avea de &nvă%at nimic de la nimeni' ,ar pe vre+
mea aceea $ocietatea era cu de$ăv&rşire lip$ită de
e.perien%ă &n privin%a difuzării prin colportaj şi
probabil că nu avea &n vedere dec&t difuzarea prin
librării' ,acă ar fi avut c&t de c&t e.perien%ă &n
ace$t domeniu $ocietatea nu i+ar fi cerut
generalului Lrant $ă+i cedeze dreptul de a edita o
carte &n $c6imbul procentului ce $e acorda de
obicei unor autori ob$curi'
1
Editoarea revi$tei Centur7 @llustrated Mont/l7 Ma(a&ine
@0880(01D2A pe atunci una din cele mai importante revi$te
literare din 5'U'A'
92
I+am e.plicat generalului că ace$te condi%ii $&nt
ne$ati$făcătoare fiind cu totul nedrepte şi arbi+
trare'
)( Oterge%i 02T şi $crie%i &n loc ;2T i+am $pu$'
A%i putea $crie c6iar şi 3?T din profitul net'*
Leneralul a căzut pe g&nduri' Apoi mi+a zi$ că $e
&ndoieşte că )Centur= Compan=* ar con$im%i
vreodată $ă+i plătea$că a$emenea drepturi'
I+am $pu$ atunci că a$ta n+are importan%ă deoa+
rece orice editură americană $erioa$ă ar fi fericită
$ă+i acorde ace$te condi%ii'
Leneralul a continuat $ă clatine din cap &ncli+
n&nd &ncă $ă $emneze contractul aşa cum era'
I+am atra$ aten%ia că &n actuala lui formă con+
tractul cuprindea o clauză bizară nemai&nt&lnită nici
c6iar &n contractele &nc6eiate pe bază de 02T cu
cei mai ob$curi $criitori7 i+am e.plicat cum ace$t
contract nu numai că prevedea doar 02T drepturi
de autor pentru un gigant ca generalul Lrant dar
mai şi $tipula că din aceşti 02T va trebui $căzută nu
ştiu ce cotă din $alariile func%ionarilor din c6irie
din c6eltuielile de &ntre%inere $au alte a$emenea
bazaconii' I+am repetat generalului că ar trebui $ă
ceară editurii trei pătrimi din profitul net urm&nd
ca din celălalt $fert editorul $ă+şi acopere c6eltuie+
lile curente'
Leneralului Lrant &i di$plăcea ideea unui a$eme+
nea demer$' I $e părea că l+ar pune &n po$tura unui
t&l6ar a unui t&l6ar care ar jefui o editură' I+am
ră$pun$ că numai educa%ia lui limitată &l făcea $ă
vadă o crimă &n treaba a$ta' I+am $pu$ că la drept
vorbind departe de a con$titui o crimă a$ta era o
faptă care $e ră$plăteşte &n ceruri cu două aureole'
-ireşte dacă una ca a$ta $+ar &nt&mpla vreodată'
93
Leneralul a răma$ neclintit &n părerea lui şi m+a
$omat $ă+i indic o editură di$pu$ă $ă $e la$e pră+
dată &n ace$t mod nobil' I+am pomenit de editura
)American /ubli$6ing Compan=* din Bartford'
Leneralul m+a &ntrebat atunci dacă pot $ă+i dau o
dovadă' I+am ră$pun$ că folo$ind telegraful aş
putea $ă+i prezint &n şa$e ore dovada cerută7 trei
pentru ca telegrama mea $ă ajungă la Bartford şi
alte trei pentru ca acceptarea entuzia$tă a lui 4li$$
$ă $o$ea$că prin acelaşi cabluJ iar dacă generalul
doreşte $ă primea$că ră$pun$ul mai repede mă voi
duce pe jo$ la Bartford şi i+l voi aduce'
Leneralul continua $ă rezi$te' ,ar /red Lrant &n+
cepu$e $ă $e la$e convin$' El a propu$ $ă $e am&ne
cu douăzeci şi patru de ore $emnarea contractului
cu )Centur= Compan=* &n care timp $itua%ia $ă fie
e.aminată şi di$cutată' Era doar vorba de o afacere
nicidecum de o c6e$tiune de $entiment şi ca atare
$e cuvenea $ă fie e.aminată numai din ace$t punct
de vedere' :b$erva%ia lui &n legătură cu $entimen+
tele avea un t&lc şi anume7 ca$a de efecte şi
$c6imb )Lrant and Eard* ( care apar%inea
generalului Lrant lui Eard @poreclit &ntr+o vreme
)!icul Napoleon al finan%elor*A precum şi lui
-i$6 a$ociatul lui Eard ( &i păpa$e generalului
Lrant ultima le%+ caie' Oi &ntr+un moment c&nd
generalul nu mai ştia ce $ă facă pentru a+şi agoni$i
p&inea Co$#ell 5mit6 directorul lui )Centur=
Compan=* i+a oferit c&te cinci $ute de dolari de
articol pentru o $erie de patru articole de revi$tă &n
legătură cu unele bătălii mari din războiul civil'
/entru bătr&nul şi deznădăjduitul erou acea$tă
ofertă a fo$t &ntocmai ca paiul pentru &necatul din
pove$te' A primit+o cu recunoştin%ă şi a $cri$
articolele cerute' Valorau pe
94
pu%in zece mii de dolari bucata dar generalul nu
ştia a$ta' Cinci $ute de dolari i $e părea o $umă
fabuloa$ă pentru o m&zgăleală uşoară şi plăcută'
Acum nu+l răbda inima $ă+i pără$ea$că pe aceşti
binefăcători ai lui' Cu mentalitatea şi educa%ia lui de
militar $ocotea că a$ta ar fi fo$t o lip$ă de lealitate'
/e c&t &mi aduc aminte primul $ău articol a a$igurat
revi$tei Centur7 un &n$emnat $por de abona%i tira+
jul ei cre$c&nd de la o $ută la două $ute şi douăzeci
de mii de e.emplare ceea ce a făcut ca &n luna re$+
pectivă paginile de publicitate ale revi$tei $ă aducă
&nca$ări de pe$te două ori mai mari dec&t &n oricare
din lunile precedente' /re$upun că ace$t $por de
clientelă a &n$emnat &n acea lună opt mii de dolari'
E o apreciere mode$tă con$ervatoare'
,ublarea numărului de abona%i realizată &n luna
aceea avea $ă $e men%ină ani &n şir' Venitul lunar
ob%inut din publicitate avea $ă răm&nă cu opt $au
zece mii de dolari mai mare timp de şa$e ani'
5puneam că fiecare dintre articolele generalului
Lrant valora c&te zece mii de dolari nu c&te cinci
$ute' ,ar n+aş e.agera nici dac+aş afirma că fiecare
din acele patru articole valora c&te douăzeci şi cinci
de mii de dolari'
Am &nceput aşadar $ă ridic &n $lăvi editura
)American /ubli$6ing Compan=*' Am invocat ar+
gumentul că acea$tă editură a fo$t cea dint&i care+i
$olicita$e un volum de memorii fapt care o &ndrep+
tă%ea poate $ă fie preferată lui )Centur= Compan=*'
Leneralul Lrant a părut $urprin$' I+am amintit &n$ă
că odată &n zilele de aparentă pro$peritate ale fir+
mei )Lrant and Eard* l+am vizitat &n biroul $ău
l+am ajutat $ă+şi termine dejunul şi l+am rugat $ă+şi
$crie memoriile şi $ă le dea $pre publicare lui
95
)American /ubli$6ing Compan=' El refuza$e
atunci cu fermitate $pun&ndu+mi că n+avea nevoie
de bani şi că nefiind un literat nu $e $im%ea &n
$tare $ă+şi $crie memoriile'
,upă aceea am lă$at problema contractului $ă $e
mai coacă p&nă a doua zi diminea%ă' Între timp
m+am g&ndit &ndelung' Eram &ncredin%at că )Ame+
rican /ubli$6ing Compan=* ar fi fo$t bucuroa$ă $ă
ob%ină memoriile generalului Lrant acord&ndu+i trei
$ferturi din profitul net şi rezerv&ndu+şi celălalt $fert'
Otiam &ntr+adevăr foarte bine că nu e.i$ta &n %ară
nici un editor ( vreau $ă $pun nici un editor cu
e.perien%ă &n ce priveşte difuzarea pe bază de col+
portaj ( care $ă nu fie bucuro$ $ă primea$că o a$e+
menea carte &n ace$te condi%ii' !ă şi vedeam pre+
d&nd cartea lui -ran" 4li$$ şi editurii )American
/ubli$6ing Compan=* pentru a &mbogă%i a$tfel acel
cuib de năp&rci dar reflect&nd mai $erio$ am ajun$
la altă concluzie' !i+am adu$ aminte că editura mă
jecmăni$e ani de+a r&ndul &ntemeind cu banii fura%i
fabrici de popi şi mi+am $pu$ că acum mi $e ivea
&n $f&rşit prilejul $ă le plăte$c cu v&rf şi &nde$at o
vec6e poli%ă'
9a următoarea di$cu%ie cu generalul şi cu -red
generalul mi+a $ervit o dovadă a mode$tiei $ale care
era una din principalele lui tră$ături de caracter'
Editura )5cribner* publica$e de cur&nd &n două
mari volume Me"oriile generalului 56erman a
căror apari%ie fu$e$e un adevărat eveniment'
)( 56erman mi+a $pu$ că a c&ştigat douăzeci şi
cinci de mii de dolari de pe urma acelei căr%i mi+a
comunicat generalul' Crezi că eu aş putea $ă reali+
zez tot at&ta cu cartea meaP*
96
I+am ră$pun$ că am nu numai convingerea ci şi
certitudinea realizării unui c&ştig mult mai mare
iar Me"oriile generalului 56erman fu$e$eră difu+
zate prin librării deşi ar fi putut $ă fie difuzate pe
bază de colportaj ace$t $i$tem fiind $ingurul nimerit
pentru o a$emenea lucrareJ i+am mai $pu$ că nu+
mai pu%ine căr%i pot fi difuzate &n ace$t fel că memo+
riile unor oameni iluştri ca 56erman şi Lrant $&nt
foarte potrivite şi că o carte care are tot ce+i tre+
buie pentru a fi difuzată pe bază de colportaj poate
aduce un profit de opt p&nă la zece ori mai mare
dec&t cel ob%inut prin librării'
Leneralul avea &ncă &ndoieli că ar putea c&ştiga
douăzeci şi cinci de mii de dolari din memoriile
$ale' 9+am &ntrebat de ce' !i+a ră$pun$ că &ncerca$e
odată şi $e ale$e$e cu o dovadă peremptorie' C&nd
l+am &ntrebat &n ce con$ta acea$tă dovadă mi+a e.+
plicat că+i propu$e$e lui Co$#ell 5mit6 $ă+i cedeze
toate drepturile a$upra memoriilor pentru douăzeci
şi cinci de mii de dolari iar acea$tă propunere &l
$peria$e &ntr+at&t pe 5mit6 &nc&t aproape &i pieri$e
graiul ca $+o re$pingă'
,eodată mi+a venit o idee' !i+am adu$ aminte
că eram eu &n$umi editor' Nu mă g&ndi$em p&nă
atunci la o a$emenea po$ibilitate
)( Vinde%i+mi "ie memoriile i+am $pu$' 5&nt şi
eu editor' Vă plăte$c dublu' Am &n buzunar un car+
net de cecuriJ primi%i acum un cec pentru cincizeci
de mii de dolari şi 6ai $ă &nc6eiem contractul'*
Leneralul Lrant a refuzat acea$tă propunere cu
aceeaşi promptitudine cu care Co$#ell 5mit6 re$+
pin$e$e oferta lui' !i+a $pu$ că nici nu vrea $ă audă
97
de aşa ceva' !i+a declarat că $&ntem prieteni şi
dacă nu+mi voi recupera banii inve$ti%i &n cartea
lui'''
5+a oprit aici apoi a adăugat că n+are ro$t $ă intre
&n amănunte dar pur şi $implu nu poate con$im%i
ca un prieten $ă+şi a$ume a$emenea ri$curi'
I+am $pu$ atunci7
)( ,a%i+mi cartea &n condi%iile pe care vi le+am
propu$ pentru contractul cu UCentur= Compan=V
adică ;2T drepturi de autor $au &n loc de a$ta
3?XYo din profitul net eu urm&nd $ă $uport toate
c6eltuielile de regie $alarii etc' din $fertul meu'*
Atunci a &nceput $ă r&dă şi m+a &ntrebat ce voi
c&ştiga eu din acea$tă afacere'
( : $ută de mii de dolari &n decur$ de şa$e
luni* i+am ră$pun$'
Avea de+a face cu un literat' Îşi dădea $eama pe
baza tuturor tradi%iilor că litera%ii $&nt oameni uşu+
ratici romantici lip$i%i de $im% practic şi neprice+
pu%i &n afaceri' Nu mi+a $pu$ că nu pune nici un
temei pe ace$te zboruri ale imagina%iei mele fiindcă
era prea bun la $uflet ca $ă jignea$că pe cineva dar
aş fi preferat $ă mi+o $pună dec&t $ă mi+o arate cu
o privire de zece ori mai grăitoare şi atotcuprinză+
toare' Apoi ( de dragul conver$a%iei pre$upun (
m+a &ntrebat pe ce $e baza vi$ul meu dacă avea
cumva vreo bază'
)( 5e bazează pe deo$ebirea dintre valoarea co+
mercială a operei dumneavoa$tră şi aceea a operei
mele i+am ră$pun$ eu' /rimele mele două căr%i au
avut un tiraj de c&te o $ută şi cincizeci de mii de
e.emplare fiecare e.emplar legat &n p&nză co$t&nd
98
c&te trei dolari şi jumătate iar e.emplarele de
lu. ceva mai mult &n raport cu legăturaJ &n medie
fiecare dintre cele o $ută cincizeci de mii de e.em+
plare $+a v&ndut cu patru dolari' Otiu că valoarea
comercială a lucrării dumneavoa$tră e pe pu%in de
patru ori mai mare dec&t a operelor mele de aceea
$&nt $igur că nu greşe$c c&nd $pun că volumul $e
va vinde &n şa$e $ute de mii de e.emplare şi dum+
neavoa$tră ve%i c&ştiga o jumătate de milion de
dolari iar eu o $ută de mii'*
Am di$cutat &ndelung' În cele din urmă generalul
Lrant i+a telegrafiat bunului $ău prieten Leorge E'
C6ild$
1
de la ziarul ?ed(er din /6iladelp6ia $ă
vină la Ne# >or" pentru a+şi $pune părerea'
C6ild$ a venit' 9+am convin$ că editura lui Eeb$ter
era o &ntreprindere mare şi bine organizată' Atunci
C6ild$ a ro$tit verdictul7
)( Încredin%ează+i lui Clemen$ cartea'*
Colonelul -red Lrant l+a $u$%inut şi a repetat
verdictul7
)( Încredin%ează+i lui Clemen$ cartea'*
Contractul a fo$t deci &nc6eiat şi $emnat iar
Eeb$ter $+a pu$ de &ndată pe treaibă'
În virtutea contractului dintre mine şi Eeb$ter
ace$ta primea un $alariu anual de două mii cinci
$ute de dolari' Cefuza$e $ă accepte o participa%ie
pe care i+o oferi$em pe grati$7 era un om prevăză+
tor şi nu+i plăcea $ă+şi a$ume ri$curi' Acum i+am
oferit tot gratuit o participa%ie de 02T la acea$tă
afacere contractul no$tru urm&nd $ă răm&nă ne+
1
9eor(e Nillia"s C/ilds @08;1(081<A editor american
proprietarul influentului ziar ./iladel#/ia .u%lic ?ed(er.
99
$c6imbat &n toate celelalte privin%e' Atunci ca o
contrapropunere d&n$ul mi+a făcut cu mode$tie ur+
mătoarea ofertă7 $ă+i majorez $alariul la trei mii
cinci $ute de dolari pe an $ă+i acord 02T din
beneficiile rezultate din v&nzarea căr%ii lui Lrant şi
$ă+i procur &ntreg capitalul nece$ar cu o dob&ndă
de 3T'
I+am ră$pun$ că tranzac%ia &mi convine' ,upă
aceea l+a c6emat pe amicul $ău E6itford $ă &nc6eie
contractul' Neput&nd &n%elege contractul ( nicio+
dată n+am fo$t &n $tare $ă pricep un contract (
l+am rugat pe cumnatul meu generalul 9angdon
un om de afaceri cu e.perien%ă $ă+l &n%eleagă &n
numele meu' El l+a citit şi mi+a $pu$ că e &n regulă
aşa că l+am $emnat şi l+am parafat' Aveam $ă de$+
copăr mai t&rziu că ace$t contract &i dădea lui
Eeb$ter 02T din beneficiile rezultate din v&nzarea
căr%ii lui Lrant )i 02T din profitul &ntregii &ntre+
prinderi &n$ă fără a+l obliga $ă $uporte o parte din
eventualele pierderi'
9umea a aflat că generalul Lrant &şi va $crie me+
moriile şi că firma )C6arle$ 9' Eeb$ter Z Co'* le
va publica' Otirea a făcut v&lvă &n &ntreaga %ară'
Na%iunea a fo$t fericită şi acea$tă fericire $+a
revăr$at din belşug &n toate gazetele' /&nă atunci
t&nărul Eeb$ter fu$e$e la fel de necuno$cut ca un
făt nenă$cut' A doua zi a devenit o celebritate'
Numele lui a apărut &n toate ziarele din 5tatele
Unite' -iind un om ca to%i oamenii şi &ncă t&năr el
a luat fireşte acea$tă trecătoare notorietate drept
o adevărată faimă şi ca urmare faima i $+a $uit la
cap' Era amuzant şi plăcut $ă+l vezi cum $e bucură
100
ca un copil de noua lui fală' Cel dint&i lucru pe
care l+a făcut a fo$t $ă $e mute din mode$tul $ău
birou &ntr+unui mai potrivit cu noua $a $itua%ie de
editor de frunte al %ării'

-29 6(% 19061
Noul lui $ediu $e afla la al doilea $au la al treilea
etaj al unei clădiri &nalte care dădea $pre Union
5Wuare &ntr+un cartier al ari$tocra%iei comerciale'
9ocalul anterior fu$e$e alcătuit din două &ncăperi
de$tul de mari' Noul $ediu ocupa un etaj &ntreg'
,e fapt lui Eeb$ter &i trebuia doar o c6ic6inea%ă
undeva &ntr+o fundătură cu $uficient $pa%iu pentru
a adăpo$ti o pi$ică @una mareA şi un func%ionar de
birou' N+avea nevoie de magazii $au pivni%e' Tipo+
grafiile şi legătoriile pă$trau ele &n$ele e.emplarele
broşate şi legate ale căr%ii pun&ndu+ne la $ocoteală
c6eltuielile de depozitare şi a$igurare' Cartea aceea
impre$ionantă n+avea nevoie de un $ediu arăto$'
Editorul generalului Lrant n+ar fi putut $ă $e a$+
cundă undeva unde agentul de publicitate şi comi+
$ionarul $ă nu+l gă$ea$că' : c6ic6inea%ă ar fi fo$t
$uficientă' Aproape toate treburile puteau fi rezol+
vate prin core$ponden%ă &ntruc&t core$pondam e.+
clu$iv cu cei şai$prezece reprezentan%i generali nu
şi cu cei zece mii de colportori'
Cu toate ace$tea am făcut un $alt $pectaculo$ &n
ce priveşte $pa%iul şi decorul' Am&ndouă erau acum
impre$ionante &n mă$ura &n care pot fi impre$io+
nante golul şi $uperficialitatea' 5ocotind că a$pectul
101
$ediului ar putea $ă+i inducă &n eroare pe provin+
ciali şi $ă+i alunge am propu$ $ă lipim pe uşă
următorul anun%7 )Intra%i nu vă muşcă nimeni'*
A fo$t o greşeală din parte+mi $ă fiu $arca$tic cu
Eeb$ter' Llumele mele i+au rănit ad&nc vanitatea'
Ar$enalul lui fiind lip$it de orice armă intelectuală
nu avea cum $ă ră$pundă' Era necavalere$c din par+
te+mi $ă+l atac cu armele $piritului pe ace$t om de+
zarmat din punct de vedere intelectual dar oric&t
am &ncercat $ă mă ab%in n+am fo$t &n $tare' 5+ar fi
cuvenit $ă fiu &ndeajun$ de mărinimo$ pentru a+i
$uporta vanită%ile dar nu eram' Nu $&nt de$tul de
mărinimo$ nici pentru a+mi $uporta propria vanitate'
Eeb$ter avea un cu$ur care mă e.a$pera la culme
tocmai fiindcă mie+mi lip$ea7 ori de c&te ori &n pre+
zen%a lui $e vorbea de$pre un lucru de care nu avea
6abar nu numai că refuza $ă $pună cin$tit că nu are
cunoştin%ă de lucrul cu pricina dar n+avea nici
măcar de$tulă cuviin%ă ca $ă+şi %ină gura' În a$e+
menea cazuri obişnuia $ă arunce o vorbă menită $ă
dea a$cultătorilor impre$ia că ştia şi el ceva de$pre
$ubiectul &n di$cu%ie preten%ie cu totul ab$urdă
deoarece ignoran%a lui ar fi putut acoperi &ntreg
globul ca un lin%oliu &n care cu greu puteai gă$i
ici+colo vreo gaură' :dată &ntr+o di$cu%ie de $alon a
venit votfba de$pre Leorge Eliot
1
şi $crierile ei'
Am văzut că Eeb$ter $e pregăteşte $ă+şi aducă şi
el contribu%ia' Era impo$ibil $ă+i dai una &n cap cu
o cărămidă cu o Bi%lie $au cu altceva pentru
a+l face $ă cadă &n ne$im%ire şi a+l $alva deoarece
a$ta ar fi bătut la oc6iJ de aceea am aşteptat ca
muntele lui $ă+şi zămi$lea$că şoarecele ceea ce a
şi făcut de &ndată ce $+a ivit a pauză &n conver$a%ie'
1
/$eudonimul $criitoarei reali$te engleze Mar7 !nn Evans
@0801(0882A autoarea romanului Moara de #e ;loss.
102
Eeb$ter a umplut acea$tă pauză cu următoarea re+
marcă ro$tită cu $uficien%ă pe un ton c&t $e poate
de calm7
)( N+am citit nici una dintre căr%ile lui fiindcă
am prejudecă%i'''*
Înainte de a ne fi in$talat bine &n noul local Eeb+
$ter &mi propu$e$e $ă anulăm contractul e.i$tent şi
$ă &nc6eiem unul nou' Mi$ şi făcut' Eu unul proba+
bil că nu l+am citit niciodată şi nici n+am pu$ pe
altcineva $ă mi+l citea$că' 5e vede că m+am mul%u+
mit $ă+l $emnez pentru a $căpa de bătaie de cap'
În virtutea contractelor precedente Eeb$ter fu$e$e
$luga mea cu $imbrieJ &n virtutea celui nou am de+
venit $clavul $ău $clavul $ău fără nici o rezervă şi
fără nici o $imbrie' Eu de%ineam nouă zecimi din ac+
tivul firmei furnizam &ntreg capitalul $uportam
toate pierderile ră$pundeam de tot dar Eeb$ter era
$ingurul $tăp&n' Acea$tă $itua%ie nouă şi ob$erva%iile
mele $arca$tice au $c6imbat atmo$fera7 n+am mai
putut $ă dau ordine ca p&nă atunci' N+am mai fo$t
&n $tare nici măcar $ă fac vreo propunere care $ă
aibă cea mai mică şan$ă de a fi acceptată'
Leneralul Lrant era bolnav dar $+a apucat $ă lu+
creze la memoriile $ale ca un om $ănăto$ &nain+
t&nd temeinic şi $igur'
Eeb$ter $+a in$talat &n menajeria lui şi i+a $omat
pe cei şai$prezece reprezentan%i generali ră$p&ndi%i
&n şai$prezece locuri diferite pe &ntin$ul 5tatelor
Unite $ă vină pentru a $emna contractele' :amenii
au $o$it şi $+au adunat iar Eeb$ter a promulgat le+
gea &ntocmai ca !oi$e pe !untele 5inai' ,ovedind
o admirabilă $tăp&nire de $ine au dat garan%iile
cerute au $emnat contractele şi au plecat' În &mpre+
103
jurări obişnuite cu greu ar fi $uportat arogan%a
t&+ nărului dar &mprejurările erau neobişnuite'
/entru fiecare reprezentant ace$te contracte
&n$emnau multe mii de dolari' Otiau ace$t lucru şi
a$ta i+a ajutat $ă+şi $tăp&nea$eă m&nia'
E6itford era şi el de fa%ă' 5e afla totdeauna l&ngă
Eeb$ter care nu &ndrăznea $ă &ntreprindă nimic
fără avizul avocatului' Acum putea $ă ceară c&te
avize poftea fiindcă &l angaja$e pe E6itford cu
anul' Îi plătea zece mii de dolari pe an din buzuna+
rul meu' Oi &ntr+adevăr E6itford merita o parte
din aceşti bani ( două $utimi din ei' /entru prima
oară i $e &nt&mpla şi lui $ă c&ştige ceva mai binişor
şi era mul%umit' -ormula )ceva mai binişor* con$ti+
tuie un eufemi$m7 p&nă atunci E6itford nu c&şti+
ga$e niciodată nimic' Oi nici nu era $ortit $ă c&ştige
ceva vreodată' ,e meritat nu a meritat nici cei zece
mii de dolari nici măcar o părticică din ei' În două
cazuri $erviciile lui au adu$ prejudicii băneşti fir+
mei' Celelalte $ervicii făcute de el au fo$t ne&n$em+
nate şi inutile' 9e+ar fi putut face şi contabilul'

-1 %!&%' 19061
:ri de c&te ori i $e trimiteau şpalturi $au corec+
turi generalului Lrant mi $e trimitea şi mie un r&nd
de pagini' Leneralul Lrant ştia a$ta' Uneori vor+
beam &n treacăt de$pre ace$te corecturi dar fără a
intra vreodată &n detalii' Într+o bună zi am aflat
printr+un membru al familiei $ale că generalul e
tulburat şi amăr&t de faptul că nu+mi dădeam nici+
104
odată cu părerea de$pre calitatea literară a
memoriilor' ,e a$emenea mi $+a dat a &n%elege că i+
ar face bine un cuv&nt de &ncurajare din partea
mea' Am răma$ uluit la fel de uluit cum ar fi răma$
bucătarul lui Colurnb dacă i $+ar fi $pu$ că ace$ta
ar dori $ă+i cunoa$că părerea &n privin%a modului
cum &şi conducea corabia' Nici prin g&nd nu mi+ar
fi trecut că generalul Lrant ar putea avea nevoie
de vreun $prijin $au de vreun cuv&nt de &ncurajare
din partea cuiva &n orice treabă pe care $+ar apuca
$ă o facă' Era cel mai mode$t dintre oameni iar
faptul ace$ta con$tituia &ncă o dovadă a mode$tiei
$ale' Acum c&nd $e aventura$e &ntr+un nou
domeniu de activitate pe o mare necuno$cută
$im%ea ca orice muritor de r&nd nevoia unui
cuv&nt de &ncurajare' Era c&t $e poate de măgulitor
pentru mine că pune pre% pe părerea mea &şi
doreşte $ă o afle aşa &nc&t m+am folo$it de primul
prilej pentru a &ndruma cu tact conver$a%ia &n
acea$tă direc%ie şi pentru a+mi $pune părerea fără
a avea aerul că o fac dinadin$'
,in &nt&mplare compara$em memoriile lui cu
Co"entariile
1
lui Cezar şi eram &n mă$ură $ă mă
pronun%' Eram &n mă$ură $ă $pun cu toată $inceri+
tatea că am&ndouă căr%ile $e di$tingeau prin aceleaşi
&nalte &n$uşiri7 claritate $til direct $implitate lip$ă
de afectare drago$te de adevăr $pirit de ec6itate
şi dreptate fa%ă de prieteni şi fa%ă de duşmani deo+
potrivă o candoare şi o franc6e%e o$tăşea$că pre+
cum şi o altă caracteri$tică o$tăşea$că ( evitarea
limbajului &nflorit' /uneam alături cele două căr%i
la acelaşi nivel &nalt şi $ocot şi acum că nu gre+
1
E$te vorba de Co"entariile des#re r&%oiul (alic $cri$e de
marele om de $tat şi comandant de oşti roman Caius lulius
Caesar @022(<< &'e'n'A'
105
şeam' Am aflat ulterior că generalul Lrant a fo$t
&nc&ntat de acea$tă opinie' A$ta dovedeşte că era
un om ca to%i oamenii o $implă fiin%ă umană un
autor' Un autor pre%uieşte un compliment c6iar
c&nd vine din partea unui om de o competen%ă
&ndoielnică'
Leneralul Lrant a luptat eroic cu condeiul &n
timp ce boala dădea atacuri &nverşunate &mpotriva
$ănătă%ii lui şi &n cele din urmă şi+a &nc6eiat lu+
crarea' A fo$t tran$portat apoi la !ount !cLregor
şi acolo puterile l+au pără$it treptat' Către $f&rşit
n+a mai fo$t &n $tare $ă vorbea$că dar ori de c&te
ori $im%ea nevoia $ă $pună ceva folo$ea un creion
şi o bucă%ică de 6&rtie'
Într+una din ultimele lui zile m+am du$ acolo $ă+l
văd iar el prin mijlocirea creionului m+a &ntrebat
cu o vădită nelinişte dacă e.i$ta vreo per$pectivă
ca lucrarea $ă aducă vreun ajutor familiei $ale'
I+am $pu$ că $tr&ngerea comenzilor pentru carte
progre$a rapid că primim ne&ncetat at&t comenzi
c&t şi bani şi c6iar dacă $+ar opri &n acel moment
campania deşi abia la jumătate va aduce două
$ute de mii de dolari familiei' A pu$ m&na pe creion
şi şi+a e.primat recunoştin%a'
C&nd am intrat &n ca$a lui generalul 4uc"ner
1

care lupta$e &n r&ndurile armatei Confedera%iei toc+
mai $e pregătea $ă plece' 4uc"ner şi Lrant fu$e$eră
colegi de promo%ie la Academia !ilitară din Ee$t
/oint prin 08<2' !i $e pare că ceva mai t&rziu au
1
Si"on Bolivar Buckner @08;D(010<A general americanJ
&n timpul războiului civil a făcut parte din r&ndurile armatei
Confedera%iei 5tatelor Americii creată &n 08F0 de cele 00
$tate din 5ud care au luptat pentru men%inerea $claviei
negrilor'
106
luptat &mpreună &n războiul din !e.ic
1
' ,upă
ace$t război Lrant @care pe atunci era căpitanA a
fo$t tran$ferat cu $erviciul undeva &n :regon
2
'
,upă un timp a demi$ionat şi fără un ban &n
buzunar $+a $tabilit pe coa$ta de ră$ărit mai e.act
la Ne# >or"' Într+o zi $+a &nt&lnit pe $tradă cu
4uc"ner şi i+a cerut &mprumut cincizeci de dolari'
În februarie 08F; 4uc"ner comanda garnizoana
armatei Confedera%iei la -ort ,onel$on' Leneralul
Lrant a atacat fortul şi l+a cucerit lu&nd
cinci$prezece mii de prizonieri' Ulterior cei doi
oşteni nu $+au mai &nt&lnit p&nă &n acea zi la
!ount !cLregor cu douăzeci şi trei de ani mai
t&rziu'
!ai erau c&%iva mu$afiri care glumeau şi r&deau
parte pe $ocoteala lui 4uc"ner' În cele din urmă
generalul 4uc"ner $+a ridicat şi a $pu$7
)( Am pentru Lrant toată admira%ia' A$ta &ncă
de pe vremea c&nd eram căde%i' Leneralul e &nze$+
trat cu merite şi virtu%i ca nimeni altul dar are şi
un păcat mortal' Îi place $ă $e &mprumute şi c&nd
&şi pune &n g&nd $ă+%i ceară ceva cu &mprumut nu
ştie dec&t un $ingur lucru şi anume că vrea ceea ce
are celălalt' C&nd eram $ărac mi+a luat cincizeci
de dolariJ c&nd eram bogat mi+a luat cinci$prezece
mii de oameni'*
Leneralul Lranit a murit la !ount !cLregor &n
ziua de ;D iulie' În $eptembrie $au octombrie me+
1
E$te vorba de războiul de cotropire dezlăn%uit &n 08<F de
nord+americani &mpotriva !e.iculuiJ &n urma ace$tui război
&nc6eiat &n 08<8 5'U'A' şi+a ane.at aproape jumătate din
teritoriul !e.icului @Te.a$ul Noul !e.ico Arizona şi o
parte din CaliforniaA'
2
5tat american pe coa$ta :ceanului /acific'
107
moriile lui au fo$t date la tipar' 5+au făcut mai multe
za%uri tipărirea lucrării a fo$t &mpăr%ită c&torva mari
&ntreprinderi tipograficeJ un mare număr de tea$+
curi cu aburi lucrau de zor zi şi noapteJ c&teva mari
legătorii erau ocupate cu legatul e.emplarelor'
Cartea a fo$t $coa$ă &n două volume mari in1
octavo. /entru volumele legate &n p&nză pre%ul era
&n mod core$punzător mai mare' ,ouă mii de
$eturi legate &n piele de vi%el au fo$t pu$e &n
v&nzare cu douăzeci şi cinci de dolari bucata'
9ucrarea a apărut la 02 decembrie iar eu m+am
dovedit a fi un adevărat profet' Îi $pu$e$em de la
&nceput generalului Lrant că opera lui $e va vinde
&n şa$e $ute de mii de e.emplare şi c6iar aşa $+a
&nt&mplat' 5+au v&ndut trei $ute de mii de $eturi de
c&te două volume' /rimul cec primit de doamna
Lrant a fo$t &n valoare de două $ute de mii de
dolariJ următorul pe care l+a primit c&teva luni
mai t&rziu a fo$t de o $ută cincizeci de mii' ,e
cecurile următoare nu+mi aminte$c dar cred că
una pe$te alta cartea i+a adu$ doamnei Lrant cam
o jumătate de milion de dolari'
Eeb$ter era &n culmea gloriei' În zilele c&nd fu+
$e$e un cetă%ean ob$cur purta$e o pălărie numărul
şa$e şi un $fertJ acum capul nu+i mai &ncăpea nici
&ntr+un butoi' Îi plăcea $ă vorbea$că la ne$f&rşit
de$pre miracolul prilejuit de apari%ia căr%ii' Îi plă+
cea $ă citeze date $tati$tice' Îi plăcea $ă $pună de
pildă că $e con$uma$eră trei$prezece mile de foi%ă
de aur cu tipăritul titlurilor aurite pe cotoareJ $pu+
nea de a$emenea c&te mii de tone c&ntăreau cele
trei $ute de mii de $eturi' -ireşte că $+a &nt&mplat
ceea ce $e &nt&mplă de obicei &n a$emenea cazuri7
Eeb$ter &şi &nc6ipuia că el fu$e$e factorul care de+
termina$e v&nzarea căr%ii' Cecunoştea că renumele
108
generalului Lrant contribui$e cu ceva dar $e $oco+
tea pe $ine drept principalul factor al prodigio$ului
$ucce$ al căr%ii' A$ta arată că Eeb$ter era doar un
om doar un editor' To%i editorii $&nt nişte Columbi'
În oc6ii lor autorul care reuşeşte e$te America lor'
L&ndul că aidoma lui Columb nu au de$coperit
ceea ce $e aşteptau $ă de$copere şi ceea ce pleca$eră
$ă de$copere nu+i tulbură de fel' Ei nu+şi aminte$c
dec&t că au de$coperit AmericaJ uită că porni$eră
la drum cu g&ndul $ă de$copere un col%işor din India'

109
ÎN ATELIERUL UNUI SCRIITOR
CD&, $#+>%l' 575/'/$
-40 (!"!/* 19061
Î
n ultimii treizeci şi cinci de ani n+a e.i$tat nici o
perioadă &n care şantierul meu literar $ă nu fi avut
pe $c6ele două $au c6iar mai multe va$e pe
jumătate terminate dar lă$ate &n pără$ire $ă $e
coacă la $oareJ de obicei aveam c&te trei $au patruJ
acum am vreo cinci' Aparent faptul ace$ta denotă
o lip$ă de $pirit practic dar implică un $cop o
anumită inten%ie' At&ta vreme c&t o carte de+a mea
$e putea $crie $ingură eram un $crib fidel şi zelo$
de o 6ărnicie neabătută dar &n clipa c&nd cartea
&ncerca $ă treacă a$upra min%ii "ele $arcina de a+i
nă$coci $itua%iile şi peripe%iile şi de a+i conduce
dialogurile o puneam deoparte şi uitam de ea'
,upă aceea &mi aruncam oc6ii a$upra manu+
$cri$elor neterminate pentru a vedea dacă nu $e
află printre ele vreunul al cărui intere$ fa%ă de pro+
pria lui $oartă $ă $e fi redeşteptat după o odi6nă
de c&%iva ani şi care $ă fie di$pu$ $ă mă tocmea$ca
din nou &n calitate de $crib'
Numai &nt&mplarea m+a făcut $ă aflu că o carte
c&nd ajunge cam pe la mijloc aproape &ntotdeauna
&ncepe $ă dea $emne de obo$eală şi refuză $ă
meargă mai departe p&nă ce puterile şi intere$ul
ei fa%ă de $ine &n$ăşi $e vor fi &mpro$pătat prin
110
odi6nă şi p&nă ce rezerva ei de materie primă
aproape $ecătuită $e va fi primenit prin trecerea
timpului' Am făcut acea$tă pre%ioa$ă de$coperire
c&nd am ajun$ pe la mijlocul !venturilor lui To"
Saw7er. 9a pagina <22 a manu$cri$ului pove$tirea
$+a oprit bru$c şi a refuzat $ă &nainteze măcar cu
un pa$' Mi după zi a continuat $ă refuze' Eram de$+
cumpănit necăjit şi uimit din cale+afară deoarece
ştiam prea bine că ac%iunea nu era &nc6eiată şi nu
puteam &n%elege de ce nu eram &n $tare $+o duc mai
departe' Cauza era foarte $implă' Cezervorul $e
goli$eJ $tocul de materie primă $eca$e pove$tirea
nu putea merge mai departe fără material nu $e
putea &nfiripa din nimic'
!anu$cri$ul zăcea pe un raft de vreo doi ani
c&nd &ntr+o zi l+am $co$ de acolo şi am recitit ulti+
mul capitol pe care+l $cri$e$em' Atunci am făcut
marea de$coperire că dacă $+a golit rezervorul
trebuie $ă+l laşi &n plata domnului p&nă $e va
umple din nou de la $ine &n timp ce dormi $au
lucrezi la altceva fără $ă+%i dai $eama de de$făşu+
rarea ace$tui proce$ de g&ndire inconştient şi folo+
$itor' Acum aveam materie primă din belşug a$t+
fel &nc&t cartea $+a $cri$ şi $+a &nc6eiat de la $ine
fără nici o piedică'
,e atunci ori de c&te ori am lucrat la o carte &n
clipa c&nd con$tatam că rezervorul ei $eca$e o
puneam liniştit pe un raft ştiind bine că $e va
umple la loc fără ajutorul meu şi atunci munca de
fini$are va fi $implă şi uşoară' Am lă$at la mijloc
.rin* )i cer)etor, deoarece $eca$e rezervorul şi
vreme de doi ani nu m+am mai atin$ de acea$tă lu+
crare' : &ntrerupere de doi ani $+a ivit şi &n elabo+
rarea romanului 0n 7ankeu din Connecticut la
111
curtea re(elui !rt/ur
1
' Întreruperi de acelaşi fel
$+au produ$ şi &n mijlocul proce$ului de crea%ie al
altor căr%i ale mele' ,ouă &ntreruperi a$emănătoare
$+au ivit &n elaborarea pove$tirii intitulate Ce se1n1
tî"#lase= ,e fapt cea de a doua &ntrerupere a fo$t
mult mai &ndelungată fiindcă $e &mpline$c acum
patru ani de c&nd am abandonat din nou acea$tă
pove$tire' 5&nt $igur că acum rezervorul e iarăşi
plin şi aş putea $ă reiau lucrul şi $ă $criu cealaltă
jumătate fără nici o &ntrerupere $au $lăbire a inte+
re$ului dar n+o voi face' !+am plicti$it de condei'
5&nt leneş din nă$care iar obiceiul de a dicta m+a
$tricat' 5&nt aproape $igur că n+o $ă mai pun m&na
pe condei de aceea cartea de$pre care vorbe$c va
răm&ne neterminată şi e păcat fiindcă are la bază
o idee nouă @cu adevărat nouăA şi i+ar face citito+
rului o frumoa$ă $urpriză &n final'
!ai am o carte &ncepută pe care aş intitula+o
Re$u(iul a%andona*ilor. E pe jumătate terminată
şi cred că aşa o $ă răm&nă' Am mai &nceput o po+
ve$tire intitulată !venturile unui "icro% de1a
lun(ul a trei "ii de ani, istorisite de un "icro%. E
pe jumătate terminată şi aşa va răm&ne' Oi mai am
&ncă una7 Strinul "isterios. Am $cri$ mai mult
dec&t jumătate din ea' Aş vrea foarte mult $+o duc
la capăt şi g&ndul că nu voi fi &n $tare mă face $ă
$ufăr' Ace$te rezervoare $&nt pline acum şi re$pec+
tivele căr%i $+ar $crie bucuro$ de la $ine şi $+ar &n+
c6eia dacă aş pune m&na pe condei dar mi+e le6a+
mite de condei'
!ai aveam &ncă o pove$tire pe jumătate termi+
nată' Acum patru ani ajun$e$em la treizeci şi opt
de mii de cuvinte apoi de teamă că aş putea $ă o
1
În rom&neşte vezi7 !ar" T#ain O#ere, vol' II E'5'/'9'A'
01?? şi colec%ia 4'/'T' 01F0'
112
termin &ntr+o bună zi am di$tru$+o' Buc" -inn era
pove$titorul iar eroii ei erau fireşte Tom 5a#=er
şi Kim' Am $ocotit &n$ă că ace$t trio făcu$e de$tule
i$prăvi pe lumea a$ta şi deci are dreptul $ă $e
odi6nea$că &n veci'
E.i$tă unele căr%i care refuză $ă fie $cri$e' Ele
răm&n pe loc an după an şi nu $e la$ă &nduplecate'
A$ta nu pentru că re$pectiva carte n+ar merita $ă
fie $cri$ă ci numai pentru că nu gă$eşte forma po+
trivită pove$tirii' E.i$tă o $ingură formă potrivită
pentru o anumită pove$tire şi dacă nu vei izbuti
$+o gă$eşti pove$tirea nu $e va $crie de la $ine'
/o%i &ncerca o duzină de forme nepotrivite dar de
fiecare dată &%i vei da $eama &nainte de a ajunge
prea departe că n+ai gă$it forma nimerită şi
atunci pove$tirea $e va opri şi va refuza $ă &nain+
teze' În cazul @oanei dI!rc, de şa$e ori am pornit
anapoda şi de fiecare dată c&nd i+am &nfă%işat
doamnei Clemen$ rezultatele ea mi+a ră$pun$ prin
aceeaşi critică ucigătoare ( tăcerea' Nu+mi $pu+
nea nici un cuv&nt dar tăcerea ei vorbea cu gla$ de
tunet' În cele din urmă c&nd am gă$it forma po+
trivită mi+am dat $eama &ndată că era &ntr+adevăr
potrivită şi am fo$t $igur că şi doamna Clemen$ va
fi de aceeaşi părere' !i+a şi $pu$+o fără umbră de
&ndoială $au şovăire'
Vreme de doi$prezece ani am &ncercat de şa$e ori
$ă i$tori$e$c o &nt&mplare $implă de$pre care ştiam
că $+ar $crie $ingură &n numai patru ore dacă aş
putea gă$i punctul ju$t de pornire' Am &nregi$trat
şa$e eşecuri p&nă c&nd &ntr+o zi la 9ondra i+am
113
oferit lui Cobert !cClure
1
$ubiectul pove$tirii şi
i+am propu$ $ă+l publice &n revi$ta lui oferind un
premiu aceluia care+l va pove$ti cel mai bine' ,e+
venind din ce &n ce mai intere$at am continuat $ă
vorbe$c de$pre &nt&mplarea aceea o jumătate de
orăJ &n cele din urmă !cClure mi+a $pu$7
)( /ăi ai pove$tit+o c6iar dumneata' N+ai nimic
de făcut dec&t $+o aşterni pe 6&rtie &ntocmai aşa
cum mi+ai $pu$+o'*
!i+am dat $eama că are dreptate' În vreo patru
ore am terminat pove$tirea şi am fo$t mul%umit de
ea' !i+au trebuit aşadar doi$prezece ani şi patru
cea$uri pentru a $crie acea pove$tioară pe care am
intitulat+o !&i"a "or*ii.
,e$igur că un &nceput bun e$te o condi%ie e$en+
%ială' ,e prea multe ori am verificat ace$t adevăr
pentru ca $ă+l mai pot pune la &ndoială' Acum
douăzeci şi cinci $au treizeci de ani am &nceput o
pove$tire de$pre miracolele telepatiei' Era vorba
de un individ care avea $ă nă$cocea$că un $i$tem
menit a+i permite $ă $incronizeze două min%i aflate
la mii de mile una de alta d&ndu+le po$ibilitatea $ă
comunice &ntre ele fără ajutorul vreunui cablu' ,e
vreo patru ori am &nceput pro$t acea$tă pove$tire
şi n+a mer$' ,e trei ori mi+am de$coperit greşeala
după ce $cri$e$em cam c&te o $ută de pagini' A
patra oară am de$coperit+o după ce $cri$e$em
patru $ute de pagini şi atunci m+am lă$at păgubaş
şi am azv&rlit manu$cri$ul &n foc'

1
Unul dintre proprietarii revi$tei literare americane
McClure Ma(a&ine @08?D(01;1A'
114
U65+%<*%
-41 %!l%' 19061
/iratul de pe coa$ta de apu$ de$pre care auzi$e
,une"a
1
a publicat &ntr+adevăr cartea iar avocatul
care $e ocupă de apărarea drepturilor mele de autor
mi+a trimi$ un e.emplar7 un volum ma$iv gro$olan
şi obraznicJ numele meu nu apărea pe copertă &n
$c6imb cotorul era &mpodobit cu o poză mare a
mea &n culori %ipătoare pla$ată acolo de$igur pen+
tru a $ugera că autorul crimei aş fi eu' Într+un anu+
mit $en$ cartea acea$ta e foarte intere$antă' Ea
dezvăluie faptul $urprinzător că &n aceşti patruzeci
de ani de c&nd joc &n fa%a publicului rolul unui umo+
ri$t de profe$ie am avut drept tovarăşi al%i şaptezeci
şi opt de umorişti americani' -iecare din aceşti
şaptezeci şi opt de $criitori $+a ridicat &n timpul
vie%ii mele a devenit cuno$cut şi popular apoi cu
vremea a di$părut' 9a timpul lor unele dintre
ace$te nume au fo$t la fel de familiare pe c&t e$te
a$tăzi de familiar numele lui Leorge Ade
2
totuşi
acum au di$părut cu totul din circula%ie aşa &nc&t pro+
babil nu e.i$tă a$tăzi &n %ară nici un t&năr &n v&r$tă
de 0? ani ai cărui oc6i $ă $e lumineze la pomeni+
rea vreunuia dintre cele şaptezeci şi opt de nume'
Cartea a$ta e un cimitir şi ră$foind+o &mi amin+
te$c de vizita făcută acum patru ani la cimitirul din
Bannibal &n $tatul !i$$ouri unde aproape fiece
piatră de morm&nt are &n$cri$ un nume uitat ce+mi
1
-' A' ,une"a vicepreşedintele firmei Barper 4rot6er$
care edita operele lui T#ain' Autorul face aluzie la o
reeditare neautorizată a volumului antologic Bi%lioteca
u"oristic Mark Twain, &ntocmit de E' ,' Bo#ell$ şi C' B'
Clar"'
2
Leorge Ade @08FF(01<<A umori$t american'
115
fu$e$e cuno$cut şi plăcut la auz &n urmă cu cincizeci
de ani c&nd eram un băie%aş şi locuiam şi eu &n t&r+
guşorul acela' În ace$t volum funerar &i gă$e$c
laolaltă pe Na$b=
1
Artemu$ Eard ,erb=
2
4ur+
dette
4
)Miari$tul din ,anbur=*
A
:rp6eu$ C' Herr
.

Ko$6 4illing$
6
şi o duzină $au poate două de al%i au+
tori ale căror $crieri şi vorbe de du6 erau c&ndva
pe buzele tuturor dar de care acum nu $e mai aude
şi nici nu $e mai pomeneşte' Oaptezeci şi opt de umo+
rişti ve$ti%i ( iată o recoltă care ar putea $ă pară
nemaiauzit de mare pentru o perioadă de patruzeci
de ani şi totuşi cartea cu pricina nu a cuprin$
&ntreaga recoltă nu nici pe departe' Ea nu pome+
neşte nimic de I"e /artington
E
odinioară at&t de
cuno$cut şi popular nu pomeneşte de ,oe$tic"$
C

nici de grupul de la )/faff*
9
nici de liota trecătoare
de imitatori ai lui Artemu$ Eard nici de cei trei
umorişti foarte populari originari din 5ud al căror
1
.etroleu" Vesuvius Nas%7 ( p$eudonimul umori$tului
american ,avid C' 9oc"e @08DD(0888A care i+a acoperit de
ridicul pe proprietarii de $clavi din 5ud &n perioada
războiului civil'
2
9eor(e :oratio 8er%7 @08;D(08F0A umori$t american'
3
Ro%ert Oones Burdette @08<<(010<A umori$t american'
4
/$eudonimul umori$tului Oa"es Mont(o"er7 Baile7
@08<0(081<A'
5
/$eudonimul de$enatorului şi umori$tului .eter Newell
@08F;(01;<A'
6
/$eudonimul umori$tului Benr= E6eeler 56a# @0808(
088?A'
7
/$eudonimul lui Ben+a"in .en/allow S/illa%er @080<(
0812A umori$t şi poet american &ntemeietorul revi$tei
Car#et Ba( @08?0(08?DA la care a colaborat şi T#ain'
8
/$eudonimul lui Morti"er Neal T/o"son @08D0(083?A
a $atirizat idolatrizarea dolarului şovini$mul american etc'
9
.$a$$Is Cellar ( )/ivni%a lui /faff* local ne# =or"ez la
modă &n 08?2(08F2 frecventat de numeroşi $criitori
printre care E6itman Benr= Clapp 4a=ard Ta=lor etc'
116
nume &mi $capă nici de vreo duzină de al%i
meteori a căror lumină a lucit un timp dar $+a $tin$
cu mul%i ani &n urmă'
,e ce or fi pieritP /entru că fu$e$eră $impli umo+
rişti' )5implii* umorişti nu pot $upravie%ui' Umorul
e$te doar un parfum o podoabă' Ade$ea el e$te
numai un mod bizar de e.primare şi de pronun%ie
ca &n cazul lui Eard 4illing$ Na$b= $au al )Volun+
tarului demobilizat*J moda trece şi o dată cu ea
di$pare şi faima' Unii oameni pretind că un roman
trebuie $ă fie doar o operă de artă &n care nu $e
cuvine $ă %ii predici $au $ă dai lec%ii' 5e prea poate
ca a$ta $ă fie adevărat &n ce priveşte romanele &n$ă
nu şi &n ce priveşte umorul' Umorul nu trebuie nici
$ă in$truia$că fă%iş nici $ă predice fă%iş dar dacă
vrea $ă $upravie%uia$că pe vecie trebuie $ă facă şi
una şi alta' C&nd $pun )pe vecie* &n%eleg pe trei+
zeci de ani deşi c6iar şi cu predici cred că nu poate
$upravie%ui at&t de mult' În$eşi lucrurile de$pre care
predică şi care con$tituie noută%i atunci c&nd le pre+
dică pot &nceta $ă fie noută%i şi $e pot banaliza
&ntr+un ră$timp de treizeci de ani' Oi atunci predica
nu mai poate intere$a pe nimeni'
Eu unul am predicat totdeauna' Iată de ce am
$upravie%uit vreme de treizeci de ani' C&nd umorul
a venit de la $ine nepoftit de mine i+am acordat un
loc &n predica mea &n$ă n+am $cri$ predica de dra+
gul umorului' Aş fi $cri$ &n orice caz predica fie că
umorul &şi cerea $au nu locul' 5pun ace$te deşertă+
ciuni cu at&ta $inceritate deoarece $&nt ca un om
mort care vorbeşte din morm&nt' /&nă şi unul ca
mine $+ar $fii $ă le $pună fiind &n via%ă' Cred că oa+
menii nu devin cu adevărat şi pe de+a+ntregul ei &n+
şişi p&nă ce nu mor mai preci$ p&nă ce nu trec mul%i
117
ani de la moartea lor' :amenii ar trebui $ă &nceapă
prin a muri atunci ar fi cin$ti%i cu mult mai devreme'

1601 -;#+# ,(*(1
În core$ponden%a ce mă aştepta la &ntoarcerea
mea de la Ne# >or" $e afla şi următoarea $cri+
$oare7
)Cleveland ;8 iunie 012F
5timate domn
Citind unele din $cri$orile răpo$atului Ko6n Ba=
1
ale căror
copii le gă$i%i alăturat am $im%it o dorin%ă vie de a afla titlul
lucrării pomenite &n ele precum şi dacă acea$tă lucrare $e
numără printre operele dumneavoa$tră publicate'
9+a%i cuno$cut pe Ale.ander Lunn căruia &i $&nt adre$ate
$cri$orile lui Ba=P
Un ră$pun$ din partea dumneavoa$tră mă va &ndatora
ne$pu$'
Al dumneavoa$tră $incer
@$emnatA C6a$' :rr*
5cri$orile pomenite de "ister :rr $&nt următoa+
rele7
);0 iunie 0882
,ragul meu Lunn
Căm&i cumva la Cleveland toată $ăptăm&naP În cazul că voi
primi cu &ntoarcerea poştei un ră$pun$ afirmativ am $ă+%i
arăt o capodoperă care $e află &n m&inile mele numai pentru
c&teva zile'
Al dumitale foarte &ngrijorat de de$trăbălarea creştinătă%ii
@$emnatA Ba=*
Cea de a doua $cri$oare dezvăluie pre%uirea
deo$ebită dată de Ba= acelei lucrări şi marea lui
grijă pentru pă$trarea ei'
1
Oo/n :a7 @08D8(012?A $criitor şi diplomat americanJ
şeful departamentului de $tat al 5'U'A' &ntre 0818 şi 012?'
118
);< iunie 0882
,ragul meu Lunn
Iată opera' A fo$t $cri$ă de !ar" T#ain ca o &ncercare
$erioa$ă de a readuce literatura şi filozofia noa$tră la nivelul
de $obrietate şi ca$titate al epocii elizabetane
0
' ,ar din
păcate gu$tul contemporanilor noştri e$te prea pervertit pen+
tru ceva at&t de cla$ic' T#ain n+a fo$t &ncă &n $tare $ă gă+
$ea$că un editor' Editura ULlobeV nu $+a refăcut &ncă de pe
urma loviturii date de ,o#ne= aşa &nc&t nu vrea $ă pri+
mea$că manu$cri$ul'
Qi+l trimit dumitale ca unuia dintre pu%inii $upravie%uitori
din acea $emin%ie de critici care dintr+o privire ştiau $ă deo+
$ebea$că un lucru de valoare'
Citeşte+l cu evlavie şi recunoştin%ă şi &napoiază+mi+l de+
oarece !ar" e nerăbdător $ă+şi revadă odra$la rătăcitoare'
Al dumitale
@$emnatA Ba=*
Cea de a treia $cri$oare arată limpede că Lunn a
confirmat opinia lui Ba='
)Ea$6ington ,' C' 3 iulie 0882
,ragul meu Lunn
Am primit $cri$oarea dumitaleJ propunerea ce o faci de a
trage c&teva e.emplare ale capodoperei e$te foarte atrăgă+
toare şi de$igur profund imorală' Nu pot con$im%i la aşa
ceva fiindcă mă tem că ilu$trul autor ar putea $ă con$idere că
am abuzat de &ncrederea lui' Te rog trimite+mi &napoi do+
cumentul &ndată ce ai po$ibilitatea iar dacă &n ciuda inter+
dic%iei mele vei trage c&teva e.emplare pune+mi şi mie unul
deoparte'
Al dumitale $incer
@$emnatA Ko6n Ba=*
I+am trimi$ lui "ister :rr următorul ră$pun$7
),ublin Ne# Bamp$6ire D2 iulie 012F
5timate domnule :rr
Nu vă pot mul%umi &ndeajun$ pentru copiile $cri$orilor lui
Ko6n Ba= către "ister Lunn pe care mi le+a%i trimi$' Ce in+
1
E$te vorba de perioada domniei Eli&a%etei @, regina
Angliei @0??8(0F2DA &n care umani$mul englez $timulat
de dezvoltarea rela%iilor capitali$te a cuno$cut o deo$ebită
&nflorire'
119
comparabil $im% al umorului avea Ko6n Ba=S 5e prea poate
$ă+l fi cuno$cut şi eu pe Ale.ander Lunn &n acele zile de odi+
nioară dar numele lui nu+mi $ună familiar'
4ucata $e intitula CQLC şi de$cria o convorbire imaginară
care ar fi avut loc &n acel an &n $alonul reginei &ntre regina
Eli$abeta şi 56a"e$peare 4en Kon$on
1
-ranci$ 4acon
2

4eaumont
4
Sir Ealter Caleig6
A
duce$a de 4ilge#ater
.
şi al%i
c&%ivaJ pove$tirea nu era aşa cum greşit credea Ko6n Ba= o
U&ncercare $erioa$ă de a readuce literatura şi filozofia noa$tră
la nivelul de $obrietate şi ca$titate al epocii elizabetaneV ci
doar o &ncercare $erioa$ă de a+i dezvălui pa$torului Koe T#i+
c6ell
6
pitore$cul convorbirilor de $alon de pe vremea Eliza+
beteiJ de aceea dacă e.i$tă &n ea vreun cuv&nt decent $au
delicat a$ta $e e.plică prin faptul că mi+a $căpat' !ă gră+
be$c $ă te a$igur că nu face parte din operele mele publicate'
CQLC a fo$t at&t de mult lăudată de i$toricii de acum un
$fert de veac &nc&t m+am $im%it din cale+afară de m&ndru' /e
vremea aceea lucrarea a fo$t tipărită pe a$cun$ &n mai multe
%ări printre care şi Kaponia' : edi%ie de lu. pe 6&rtie medie+
vală a fo$t tipărită &n cincizeci de e.emplare la Ee$t /oint
de locotenentul C'E'5' Eood
E
care le+a di$tribuit papii regi+
lor şi altor a$emenea per$oane' În Anglia c&nd am fo$t acolo
acum şa$e ani un e.emplar valora douăzeci de guinee
C
dar
1
Ben Oonson @0?3D(0FD3A dramaturg englez'
2
-ranci$ 4acon @0?F0(0F;FA filozof şi $criitor părintele
materiali$mului englez'
3
-ranci$ 4eaumont @0?8<(0F0FA dramaturg englez'
4
5ir Ealter Caleig6 @0??;(0F08A navigator om politic şi
$criitor englez'
5
/er$onaj fictiv al cărui nume inventat de T#ain e.primă
di$pre%ul fa%ă de ari$tocra%ia feudală' Bil(ewater &n$eamnă
la propriu apă murdară din fundul calei unei corăbii iar la
figurat vorbărie goală'
6
Koe T#ic6ell @08D8(0108A pa$tor din Bartford bun
prieten cu T#ain'
7
,upă ce a demi$ionat din armată locotenentul C/arles E.
S. Nood @08?;(01<<A $+a afirmat ca poet &n coloanele
revi$tei americane de $t&nga Masses.
8
Vec6e monedă de aur englezea$căJ $e mai folo$eşte şi &n
ziua de azi drept monedă de calcul' : guinee valorează ;0
de şilingi adică o liră şi un şiling'
120
nu $e gă$ea nici unul' Vă mul%ume$c &ncă o dată şi răm&n
Al dumneavoa$tră
5' 9' Clemen$*
5cri$orile lui Ko6n Ba= mă duc &n urmă cu at&ta
amar de aniS /e atunci părul lui Koe T#ic6ell era
negru iar al meu ( ca$taniu' Acum al am&ndurora
e la fel de alb şi de $c&nteietor ca părul unui valet
londonez'
CQLC era o $cri$oare pe care i+am trimi$+o lui T#i+
c6ell prin 083F din c6ioşcul meu de la [uarr= -arm
&ntr+o zi de vară c&nd $+ar fi cuvenit $ă mă &ndelet+
nice$c cu o treabă mai $erioa$ă' Qin foarte bine
minte cum $+a &nt&mplat' Citi$em mult şi cu r&vnă
&n vederea unei căr%i pe care aveam de g&nd $ă o
$criu ( .rin* )i cer)etor. Citi$em o $umedenie de
vec6i căr%i englezeşti $pre a mă &mbiba de engleza
ar6aică &n aşa mă$ură &nc&t $ă ajung $+o imit cu
uşurin%ă şi veridicitate' Într+una din acele căr%i
vec6i am dat pe$te o $curtă convorbire care a pro+
du$ a$upra mea o impre$ie puternică nemai&ncer+
cată p&nă atunci &n legătură cu limbajul direct fără
ocolişuri folo$it pe vremea aceea de demult &n
conver$a%ia lumii bune' Acea$tă impre$ie puternică
$e datora faptului că &n re$pectiva convorbire acel
limbaj mi $+a părut real cum nu mi $e păru$e nici+
odată' /&nă atunci $ocoti$em că un a$emenea limbaj
e$te )rabelai$ian* adică e.agerat artificial făurit
de autor pentru nevoile lui de moment' /a$ajele
deoc6eate din 56a"e$peare mi $e păru$eră a fi nu
cr&mpeie din vorbirea unor oameni pe care 56a+
"e$peare &i auzi$e aievea ci doar nişte nă$cociri
ale $ale nişte libertă%i &n zugrăvirea realită%ii pe
care şi le lua$e &n virtutea licen%ei poetice'
Aici aveam &n$ă &n $f&rşit $ub oc6ii mei o con+
vorbire ne$ăbuită care $e impunea ca fiind ab$olut
121
reală şi reprezent&nd tocmai limbajul folo$it de lu+
mea bună &n acele plăcute şi regretate zile de odini+
oară apu$e pentru totdeauna' Am $im%it numaidec&t
dorin%a de a mă e.er$a şi eu &n ace$t limbaj ar6aic
şi de a nă$coci eu &n$umi o a$emenea convorbire
tulburătoare' !+am g&ndit $ă verific rezultatele
a$upra lui T#ic6ell' Încă de la &nceput de treizeci
şi nouă de ani &ncoace totdeauna am e.perimentat
cu ajutorul lui a$emenea lucrări dubioa$e'
Aşadar am nă$cocit acea reuniune de per$onaje
ilu$tre &n $alonul reginei Elizabeta şi am imaginat
o convorbire dintre cele mai pitoreşti mai piperate
şi mai $candaloa$e' /a6arnicul reginei un nobil
bătr&n şi u$cat era şi el de fa%ă $pre a con$emna con+
vorbirea nu pentru că ar fi vrut el ci pentru că aşa
era voia reginei iar el trebuia $ă $e $upună' ,&n$ul
&i ura pe to%i deoarece erau de ob&rşie foarte mo+
de$tă şi n+aveau nici un alt merit &n afară de min%ile
lor incomparabile' 5+a apucat aşadar $ă noteze cu
conştiinciozitate tot ce au $pu$ coment&nd cu di$+
pre% amar şi indignare cuvintele şi purtările lor' Am
pu$ &n gura reginei şi &n gurile celorlal%i nişte gro+
zăvii care nu pot fi gă$ite dec&t cel mult la Cabelai$'
Am avut grijă ca replicile mai copioa$e $ă fie pur
şi $implu &mpănate cu a$emenea e.pre$ii şi m+am
amuzat ( m+am delectat ( făc&nd ace$t lucru dar
acea$tă plăcere nu $e poate compara cu &nc&ntarea
prilejuită de comentariile pa6arnicului indignat'
Au trecut mul%i ani de c&nd n+am mai văzut nici
un e.emplar din CQLC. !ă &ntreb dacă bucata mi $+ar
părea şi a$tăzi la fel de no$timă cum mi $+a părut
c&nd am $cri$+o şi c&nd eram relativ mai t&năr' A
ieşit o $cri$oare de$tul de voluminoa$ă' Am bă+
gat+o &ntr+un plic şi am e.pediat+o lui T#ic6ell la
Bartford' Iar toamna c&nd m+am &ntor$ şi eu aca$ă
122
la Bartford şi c&nd am reluat &mpreună cu T#ic6ell
plimbările de zece mile pe care de ani de zile
obiş+ nuiam $ă le facem &n fiece $&mbătă p&nă la
Talcott To#er şi &napoi am luat cu noi $cri$oarea
cu pricina' 9a vreo şa$e mile depărtare c6iar l&ngă
drum era un cr&ng de nuci iar alături $e afla $in+
gurul loc din regiune unde creştea g6in%ura+din+
%ată
1
' C&nd ne &ntorceam de la Talcott To#er cu+
legeam de obicei g6in%ură apoi ne aşezam pe iar+
bă pe covorul auriu al frunzelor de nuc $coteam
$cri$oarea şi o citeam $timula%i de decorul poetic'
C&deam cu 6o6ote de bietul pa6arnic şi de amără+
ciunile lui' !ă &ntreb dacă am fi &n $tare $ă mai
r&dem şi azi pe $ocoteala lui' Eram at&t de tineri pe
atunciS Oi poate că $cri$oarea n+o fi fo$t c6iar at&t
de 6azlie pe c&t ni $e părea nouă'
Într+o zi din iarna aceea la T#ic6ell a venit &n
vizită ,ean 5age iar T#ic6ell care niciodată nu
era &n $tare $ă pă$treze o taină c&nd ştia că $+ar
cuveni $ă fie dată &n vileag i+a arătat $cri$oarea'
5age a luat+o cu el' 5e amuza$e teribil şi voia $ă
vadă şi reac%iile altor per$oane' ,eşi făgădui$e $ă
nu arate nimănui $cri$oarea voia totuşi )$ă $on+
deze terenul* aşa că &ntr+o bună zi călătorind &n+
tr+un vagon rezervat fumătorilor a lă$at+o ca din
&nt&mplare &ntr+un col% şi $+a aşezat ceva mai &n+
colo ca $ă &nregi$treze efectul' 5cri$oarea a trecut
din m&nă &n m&nă prin tot vagonul iar c&nd &n cele
din urmă 5age $+a du$ $ă o ceară &napoi era &n+
credin%at că $cri$oarea avea reale calită%i literare'
,e aceea a tipărit pe $ocoteala lui vreo zece
e.emplare la 4roo"l=n
2
' A trimi$ unul lui ,avid
1
/lantă erbacee cu flori alba$tre din%ate 29entiana crinita3.
2
5uburbie a Ne# >or"ului'
123
Lra=
1
la 4uffalo
2
un altul unui prieten din Kapo+
nia un altul lordului Boug6ton
4
&n Anglia şi unul
unui rabin din Alban=
A
care era un om foarte &nvă+
%at bun cuno$cător şi amator de literatură
vec6e'
CQLC a fo$t tipărită &n tiraje re$tr&n$e &n Kaponia
şi &n Anglia şi cu timpul am &nceput a auzi vorbin+
du+$e de$pre ea' Învă%atul rabin $punea că e o imi+
ta%ie perfectă a limbii engleze ar6aice de pe vremea
Elizabetei' ,e a$emenea au fo$t foarte măgulitoa+
re laudele pe care mi le+a adu$ poetul ,avid Lra='
)( 5emneaz+o mi+a $pu$ el' N+ai de ce $ă te ru+
şinezi cu ea' E o lucrare literară frumoa$ă de va+
loare şi merită $ă trăia$că şi va trăi' În cur&nd car+
tea dumitale !(ea"iii în strintate va fi dată
uitării dar a$ta va $upravie%ui' N+are de ce $ă+%i fie
ruşine $au teamă' În te$tamentul dumitale $ă ceri
moştenitorilor $ă+%i graveze pe piatra funerară
ace$te cuvinte numai ace$te cuvinte7 „! scris ne1
"uritoarea 4CQLC5.'
În 0810 &nainte de a pleca cu vaporul &n Europa
am a$cun$ e.emplarele de lu. tipărite la Ee$t
/oint &ntr+un $ertar al biroului meu $ocotind că
acolo vor fi la adăpo$t' Am lip$it din %ară aproape
zece ani şi ori de c&te ori cineva &mi cerea un
e.emplar i+l făgăduiam urm&nd $ă mă %in de făgă+
duială la &ntoarcerea mea &n America' 9a 4erlin
i+am promi$ un e.emplar lui Cudolf 9indau
.
de la
!ini$terul de E.terne' E &ncă &n via%ă dar n+am
1
8avid 9ra7 @08D8(08F0A poet $co%ian'
2
Centru indu$trial la nord de Ne# >or"'
3
Ric/ard Monckton Milnes, lord Boug6ton @0821(088?A
$criitor englezJ a $prijinit numeroşi tineri poe%i'
4
:raş &n apropiere de Ne# >or"'
5
Rudol$ ?indau @08D2(0102A $criitor şi diplomat german'
124
fo$t &n $tare $ă mă %in de cuv&nt' Am promi$ un
e.emplar lui !omm$en
1
şi unul lui Eilliam Eal+
ter /6elp$ care era amba$adorul no$tru la curtea
>aiser+ului' Oi unul şi celălalt au murit dar poate
că acolo unde $e află acum nu $imt lip$a lui CQLC.
În timpul turneului meu de conferin%e &n jurul
lumii am promi$ &n dreapta şi &n $t&nga c&te un
e.emplar din CQLC, făc&nd toate ace$te promi$iuni
cu g&ndul că le voi &ndeplini c&nd mă voi &ntoarce
aca$ă'
În 0812 am publicat &n :ar#erIs Mont/l7
H
o
$c6i%ă intitulată Noroc, ale cărei amănunte &i fu+
$e$eră &mpărtăşite lui T#ic6ell de către un preot
militar englez' În anul următor la Coma un (entle1
"an englez m+a aco$tat pe $tradă $pun&ndu+mi7
)( Otii cine e$te per$onajul principal din $c6i%a
intitulată Noroc='
)( Nu nu ştiu* i+am ră$pun$ eu'
)( Ei bine e$te lordul Eol$ele=
D
mi+a $pu$ el
şi a adăugat7 ,acă %ii la pielea dumitale $ă nu
cumva $ă pui piciorul &n Anglia'*
9a Vene%ia un alt (entle"an englez mi+a $pu$
acelaşi lucru' :amenii aceştia mi+au vorbit cam
aşa7
)( ,e$igur că Eol$ele= nu e de condamnat
pentru uluitorul noroc care l+a urmărit ne&ncetat
din ziua c&nd &n mod neaşteptat şi victorio$ a ieşit
1
T/eodor Mo""sen @0803(012DA cuno$cut i$toric
burg6ez german'
2
Cevi$tă literară americană &ntemeiată &n 08?2'
3
9arnet Oose#/ Nolsele7 @08DD(010DA general englezJ a
participat la diferite e.pedi%ii de cotropire a popoarelor din
A$ia şi Africa'
125
fericit de la 5and6ur$t
0
dar $e va recunoaşte &n
$c6i%a dumitale ( oricine &l va recunoaşte( &nc&t
dacă vei pune piciorul &n Anglia te va di$truge'*
În 0122 la 9ondra m+am du$ la banc6etul dat cu
prilejul $ărbătoririi zilei de < IulieJ am ajun$ după
orele 00 $eara tocmai c&nd $ala &ncepea $ă $e go+
lea$că' C6oate
2
prezida' Un amiral englez %inea un
di$cur$ şi mai erau două $au trei $ute de oameni
&n $ală' Întruc&t trebuia $ă vorbe$c şi eu am por+
nit+o $pre C6oate &n $patele $caunelor ce fu$e$eră
ocupate de oa$pe%i şi care acum erau goale' !ă
mai de$păr%eau de C6oate vreo trei $caune c&nd
un individ c6ipeş a ridicat m&na $pun&ndu+mi7
)( 5topS Oezi aiciS Vreau $ă te cuno$c' 5&nt
lordul Eol$ele='*
!i+a venit $ă leşin dar el m+a prin$ iar eu i+am
e.plicat că mă apucă de$eori leşinul' Am $tat de
vorbă şi ne+am &n%ele$ de minune iar el mi+a cerut
un e.emplar din CQLC. 4ucuro$ $ă $cap at&t de uşor
i+am $pu$ că+i voi trimite un e.emplar de &ndată ce
mă voi &ntoarce aca$ă'
Ne+am &ntor$ &n patrie &n anul următor dar pre+
%ioa$ele capodopere di$păru$eră fără urmă' ,in
acea$tă pricină toate promi$iunile mele au răma$
ne&ndeplinite p&nă &n ziua de azi' Acum două $au
trei zile am aflat că e.emplarele au ieşit din nou la
iveală şi $e gă$e$c &n $iguran%ă &n ca$a noa$tră din
Ne# >or"' N+am &n$ă de g&nd $ă &ndepline$c nici
una din promi$iunile făcute p&nă ce nu voi avea
răgazul $ă recite$c acea capodoperă şi $ă mă con+
1
Ocoală de ofi%eri din Anglia'
2
Oose#/ :od(es C/oate @08D0(0103A diplomat american
amba$ador al 5'U'A' la 9ondra'
126
ving că e &ntr+adevăr o capodoperă' Am unele &n+
doieli deşi acum un $fert de veac n+aveam nici
una' /e vremea aceea credeam că CQLC e o lucrare
in$pirată'

2U& @(&F'! ,%& C5&&'$*%$!*3
-. ,'$'67+%' 19061
0n 7ankeu din Connecticut la curtea re(elui
!rt/ur a fo$t o &ncercare de a imagina şi de a pune
&n lumină grelele condi%ii de via%ă ale truditorilor
$ăraci şi lip$i%i de apărare din Anglia de odinioară
şi totodată de a le pune &n contra$t cu condi%iile &n
care trăiau pe atunci cei dărui%i cu privilegii şi
avere fie ei mireni $au clerici' Inten%ia mea era
cred de a $coate &n eviden%ă contra$tul dintre via%a
englezilor de pe vremea aceea ( nu doar din vre+
mea regelui Art6ur ci din &ntreg evul mediu ( şi
via%a lumii creştine moderne şi a civiliza%iei mo+
derne ace$t contra$t fiind de$igur &n favoarea
celei din urmă' În lumea creştină ( cu e.cep%ia
Cu$iei %ari$te şi a monar6iei belgiene ( ace$t
avantaj e$te &ncă e.i$tent şi vizibil pretutindeni'
/alatul regal al 4elgiei continuă $ă fie ceea ce
e$te de pai$prezece ani &ncoace şi anume7 b&rlo+
gul unei fiare $ălbatice regele 9eopold al II+lea
1

care &n fiece an de dragul banilor $c6ingiuieşte
ucide şi &nfometează o jumătate de milion de băşti+
naşi congolezi neajutora%i şi deznădăjdui%i cu con+
$im%ăm&ntul tacit al tuturor %ărilor creştine afară
de Anglia nici una dintre ele neridic&nd m&na $au
1
În fruntea unui pumn de capitalişti ?eo#old al @@1lea,
regele 4elgiei @08F?(0121A a jefuit bogă%iile şi a a$uprit
popula%ia Congoului robit de 4elgia &n 088<'
127
gla$ul pentru a pune capăt ace$tor atrocită%i deşi
trei$prezece dintre ele $+au angajat printr+un tratat
$olemn
1
$ă+i apere şi $ă+i ajute pe aceşti băştinaşi
neferici%i' În pai$prezece ani 9eopold a di$tru$ cu
bună+ştiin%ă mai multe vie%i omeneşti dec&t au pie+
rit pe toate c&mpurile de bătălie ale ace$tei planete
&n ultimul mileniu
2
' ,&nd acea$tă cifră apro.ima+
tivă $&nt &ncă $ub limita realită%ii cu vreo c&teva
milioane de vie%i' E ciudat că $ecolul cel mai
avan$at şi cel mai luminat dintre toate $ecolele
i$toriei are $ini$trul privilegiu de a+l fi produ$ pe
ace$t ipocrit m&rşav şi pio$ pe ace$t mon$tru
$&ngero$ căruia nu i $e poate gă$i perec6e nicăieri
&n i$toria omenirii şi a cărui prezen%ă va arunca
fără &ndoială oprobriul a$upra iadului &n$uşi atunci
c&nd dumnealui va $o$i acolo ceea ce după cum
$perăm şi avem &ncredere $e va &nt&mpla cur&nd'
Condi%iile &n care trăiau $ăracii &n evul mediu
erau de$tul de grele dar ele erau un rai &n compa+
ra%ie cu condi%iile e.i$tente &n Congo de pai$pre+
zece ani &ncoace' Am pomenit şi de Cu$ia %ari$tă'
:ric&t de crudă şi jalnică va fi fo$t via%a de+a
lungul evului mediu din &ntreaga creştinătate ea
nu era at&t de crudă şi de jalnică precum e$te via%a
&n Cu$ia %arului' În ultimele trei $ecole uriaşa
popula%ie a Cu$iei a fo$t $trivită $ub călc&iele unei
liote de a$a$ini şi t&l6ari &ncorona%i vrednici de
ştreang cu to%ii şi $ingurii care au tra$ foloa$e de
1
Aluzie la conven%ia $emnată &n 088? la 4erlin potrivit
căreia puterile europene şi 5'U'A' au recuno$cut
$uveranitatea regelui 4elgiei a$upra aşa zi$ului $tat liber al
Congoului şi au garantat protec%ia locuitorilor'
2
5uferin%ele poporului congolez $ub g&rbaciul belgian i+au
in$pirat lui !ar" T#ain un pamflet intitulat Monolo(ul
re(elui ?eo#old, publicat &n traducere rom&nea$că de
Editura /olitică &n 01F0'
128
pe urma ace$tei &mpilări' Cele o $ută treizeci de
milioane de $upuşi nenoroci%i ai Cu$iei %ari$te $&nt
a$tăzi &ntr+o $itua%ie mult mai grea dec&t aceea &n
care $e aflau $ăracii din evul mediu pe care+i com+
pătimim at&ta' Ne+am obişnuit $ă vorbim de$pre
Cu$ia ca de$pre o %ară feudală care n+a ieşit &ncă
din evul mediu dar a$ta aduce cu un compliment
linguşitor' Cu$ia %ari$tă e$te cu mult &napoia evului
mediuJ evul mediu e cu mult &naintea ei şi ea nu
va ajunge acolo at&ta timp c&t va dăinui %ari$mul'

L'$*!+%l' $! )!7l%$
-10 5$*567+%' 190E1
În $en$ de $pectacol de e$tradă aşa+numitele
)lecturi* au fo$t e.perimentate &nt&ia oară pe
c&te ştiu eu de C6arle$ ,ic"en$' El a adu$ acea$tă
idee din Anglia &n 08F3' : făcu$e e.trem de popu+
lară &n patria lui şi a izbutit $+o facă at&t de accep+
tabilă şi de populară &n America &nc&t $ălile &n
care a vorbit au fo$t totdeauna pline şi a reuşit $ă
c&ştige două $ute de mii de dolari &ntr+un $ingur
$ezon' 9+am auzit şi eu o dată &n cur$ul acelui
$ezonJ era &n decembrie la )5tein#a= Ball* şi
mi+a adu$ norocul vie%ii mele ( nu dolari nu mă
g&nde$c la dolariJ mi+a adu$ adevăratul noroc al
vie%ii mele prin faptul că mi+a dat fericireaJ &n
acea zi m+am du$ la 5t' Nic6ola$ Botel* $pre a+l
129
vedea pe C6arle= 9angdon tovarăşul meu de
drum din croaziera făcută pe Puaker Cit7, care m+
a recomandat $urorii $ale o fată t&nără drăgu%ă şi
$fioa$ă' !embrii familiei 9angdon $+au du$ $ă+l
a$culte pe ,ic"en$ iar eu i+am &n$o%it' A$ta $+a
&nt&mplat &n urmă cu patruzeci de aniJ şi din ziua
aceea $ora lui C6arle= a răma$ de+a pururi &n
mintea şi &n inima mea'
Mister ,ic"en$ a citit epi$oade din căr%ile $ale'
,e la locul unde mă aflam mi+a părut un bărbat
mărunt şi $ub%iratic &mbrăcat cam fantezi$t şi cu
o &nfă%işare ciudată şi pitorea$că' /urta o 6aină de
catifea neagră cu o floare mare roşie la butonieră'
5tătea $ub un baldac6in drapat &n roşu luminat
dintr+o parte de o baterie de lămpi puternice (
procedeu folo$it de pictori $pre a proiecta o lumină
puternică a$upra unui tablou' Auditorul şedea
&ntr+un $emi&ntuneric plăcut &n timp ce ,ic"en$
vorbea &n lumina orbitoare proiectată a$upra lui
de lămpile acelea' Citea cu for%ă şi &n$ufle%ire pa+
$ajele dramatice realiz&nd efecte impre$ionante'
5e &n%elege că nu $e mul%umea $ă citea$că şi că
juca &n acelaşi timp' În lectura lui epi$odul fur+
tunii
1
&n care 5teerfort6 &şi pierde via%a era at&t de
impre$ionant at&t de dinamic &nc&t $ala a fo$t ca
$ă zic aşa tran$portată'
,ic"en$ a creat o modă pe care mul%i al%ii au &n+
cercat $+o urmeze dar nu+mi aminte$c ca vreunul
$ă fi reuşit altfel dec&t vremelnic' ,upă o vreme
lecturile cu public au fo$t abandonate şi n+au mai
fo$t reluate dec&t după mai bine de douăzeci de
ani de la inaugurarea lor de către ,ic"en$ c&nd
1
,in romanul 8avid Co##er$îeld.
130
$+au afirmat din nou şi au dăinuit un timp $ub
forma curioa$ei şi prozaicei &ntreprinderi lucrative
cuno$cute $ub numele de )5criitorii citind din
operele lor*' C&nd pronia $+a $ăturat şi de ace$t
gen de profanare )5criitorii citind din operele lor*
au &ncetat $ă+i mai tulbure pe oameni şi i+au lă$at
&n pace'
Conferin%ele erau altceva dec&t lecturileJ un
conferen%iar nu $e folo$ea de &n$emnări de manu$+
cri$e $au de căr%i ci &şi &nvă%a pe dinafară confe+
rin%a şi o repeta cu aceleaşi cuvinte $eară de
$eară de+a lungul celor patru luni de iarnă c&t
dura $ezonul' C&nd am &nceput $ă conferen%iez şi
eu &n 08F8 conferin%ele $e bucurau de mare $ucce$
&n &ntreaga %ară de mul%i ani iar &n acel moment
atin$e$eră culmea popularită%ii' În fiecare oraş
e.i$ta un grup de cetă%eni care an de an vara $e
ocupau cu alcătuirea programului unui ciclu de
conferin%e pentru iarna următoareJ conferen%iarii
erau aleşi dintre cei trecu%i pe li$ta agen%iei din
4o$ton iar acea$tă alegere $e făcea &n func%ie de
mărimea orăşelului şi de po$ibilită%ile lui de a plăti
ta.ele de intrare' Un ciclu era alcătuit de obicei
din opt $au zece conferin%e' Nu $e urmărea dec&t
$coaterea c6eltuielilor nu şi realizarea unui bene+
ficiu la $f&rşitul $ezonului' :răşelele foarte mici
trebuiau $ă $e mul%umea$că cu conferen%iari de
ambele $e.e plăti%i cu c&te cincizeci de dolari
av&nd şi una $au două vedete de m&na a doua plă+
tite cu c&te o $ută de dolariJ oraşele mai mari folo+
$eau conferen%iari de o $ută de dolari bucata
adăugind ca numere de atrac%ie vedete ca Ko6n
131
4' Loug6
1
Benr= Eard+4eec6er
2
Anna ,ic"in+
$on
4
$au Eendell /6illip$
A
J marile oraşe folo$eau
&ntreagă acea$tă colec%ie de vedete' Tariful Annei
,ic"in$on era de patru $ute de dolari pe $earăJ
ace$ta era şi tariful lui Benr= Eard+4eec6er şi cel
al lui Loug6 afară de cazurile c&nd cerea cinci $au
c6iar şa$e $ute de dolari' Nu+mi aminte$c c&t cerea
Eendell /6illip$ dar &n orice caz cerea mult'
Am %inut şi eu conferin%e timp de trei $ezoane de
ajun$ $pre a &nvă%a me$eriaJ apoi după o via%ă de
vagabondaj obo$itor m+am dome$ticit m+am adap+
tat la noua mea $itua%ie de om &n$urat şi am răma$
aca$ă la adăpo$t vreme de pai$prezece $au cinci+
$prezece ani' Între timp diverşi $peculan%i şi mi$i%i
acapara$eră afacerea furnizării de conferen%iari
căut&nd $ă $e &mbogă%ea$că de pe urma ei' În vreo
cinci ani au reuşit $ă ucidă definitiv acea$tă afacere
iar &n 088< c&nd m+am &ntor$ la tribună pentru un
$ezon am con$tatat că după zece ani de tăcere
$f&ntă şi binecuv&ntată $e ridica$e o genera%ie nouă
care n+avea 6abar nici de conferin%e nici de lecturi
şi nu ştia cum $ă le primea$că nici cum $ă le inter+
preteze' Aceşti oameni nepregăti%i alcătuiau un
public dificil şi ne+au dat mult de furcă uneori
mie şi lui Cable'
Cable cutreiera$e $ingur %ara vreme de trei ani
citind din romanele lui şi nu citea rău de loc de+
oarece avea un talent &nnă$cut din nefericire &n$ă
1
Oo/n B. 9ou(/ @0803(088FA conferen%iar american
propovăduitor al temperan%ei'
2
:enr7 Nard1Beec/er @080D(0883A pa$tor americanJ a
%inut predici &nflăcărate &n favoarea aboli%ioni$mului'
3
!nna Eli&a%et/ 8ickinson @08<;(01D;A conferen%iar
american'
4
Nendell ./illi#s @0800(088<A avocat şi publici$t
american partizan 6otăr&t al aboli%ioni$mului'
132
$e pregăti$e &n vederea lecturilor cu public lu&nd
lec%ii de la un profe$or de retoricăJ aşa $e face că
&n perioada c&nd şi+a &nceput turneul de lecturi
dob&ndi$e o educa%ie at&t de perfectă &nc&t deveni$e
teatral şi artificial din cale+afară şi nici pe jumătate
at&t de fermecător şi amuzant pentru public cum
fu$e$e &n frumoa$ele zile ale neştiin%ei lui' Eu unul
nu &ncerca$em niciodată $ă+mi fac o profe$ie din
lecturi dar eram di$pu$ $ă &ncerc' 9+am angajat pe
maiorul /ond contra comi$ion $ă mă călăuzea$că
prin %ară şi l+am luat şi pe Cable $ă mă ajute
plătindu+i şa$e $ute de dolari pe $ăptăm&nă plu$
c6eltuielileJ apoi am pornit la drum'
A fo$t ceva &ngrozitorS Cel pu%in la &nceput' Eu
&mi ale$e$em de$tul de bine lecturile dar nu le
$tudia$em' /re$upuneam că va fi de ajun$ $ă pro+
cedez ca şi ,ic"en$ ( $ă urc la tribună şi $ă cite$c
din carte' Am procedat aşa şi am făcut+o fiartă'
:perele $cri$e nu $e pretează la lecturăJ au o
formă literară $&nt rigide lip$ite de fle.ibilitate şi
nu $e la$ă ro$tite cu gra%ie şi uşurin%ă atunci c&nd
urmăre$c $ă amuze nu $ă in$truia$căJ trebuie $ă le
dai o anumită mlădiere $ă le torni &n alte tipare
&ntr+un limbaj familiar altminteri vei plicti$i pu+
blicul &n loc $ă+l amuzi' ,upă o $ăptăm&nă de
a$tfel de lecturi am pu$ deoparte cartea şi nu
m+am mai folo$it niciodată de eaJ &ntre timp &n$ă
&nvă%a$em pe dinafară fragmentele re$pective şi
ro$tiridu+le de la tribună &n cur&nd mi+am dat
$eama că $e tran$forma$eră &n pove$tiri curgătoare
libere cu de$ăv&rşire dezbărate de precizia şi rigi+
ditatea te.tului $cri$'
/rintre alte lecturi folo$eam un fragment dintr+un
capitol $cri$ &ntr+un dialect e.travagant din cartea
?a trînt cu viata, şi intitulat Btrînul %er%ec al
133
%unicului. ,upă ce l+am &nvă%at pe dinafară la tri+
bună fragmentul a &nceput $ă $ufere $c6imbări şi
$eară de $eară a continuat $ă $e modifice şi $ă $e
tran$forme de la $ine p&nă ce cu timpul de unde
la &nceput mă cam temeam $ă+l $pun &n fa%a publi+
cului am ajun$ $ă+mi placă şi $ă mă bucur c&nd &l
debitam' Nu mi+am dat $eama c&nd am ajun$ la
$f&rşitul $ezonului c&t de mult modifica$em frag+
mentulJ nu mi+am dat $eama dec&t zece $au un+
$prezece ani mai t&rziu c&nd &ntr+o $eară am de$+
c6i$ cartea cu pricina $pre a citi capitolul re$+
pectiv unui grup de zece+doi$prezece prieteni băr+
ba%i şi femei &ntr+un $alon din Ne# >or"' Ei bine
capitolul nu se lsa citit, adică nu $e lă$a citit cu
gla$ tare' !+am canonit cu el vreo cinci minute
apoi m+am lă$at păgubaş şi le+am $pu$ că va trebui
$ă le pove$te$c din memorie' !emoria mea $+a do+
vedit a fi la &năl%ime7 a reprodu$ de$tul de fidel
varianta orală a pove$tirii ro$tită de la tribună cu
ani &n urmă' Îmi aminte$c cred şi acum acea va+
riantă şi aş dori $ă o $pun aici a$tfel &nc&t cititorul
$+o poată compara cu ver$iunea tipărită &n volumul
?a trînt cu via*a şi $ă+şi dea $eama c&t de mult $e
deo$ebeşte ver$iunea orală de cea $cri$ă şi tipă+
rită'
Qelul pove$tirii era $ă dezvăluie anumite urmări
nefa$te ale unei bune %ineri de minte7 ale acelui
gen de memorie care e prea bună care re%ine tot şi
nu uită nimic care n+are c&tuşi de pu%in $im%ul
propor%iilor şi nu poate deo$ebi un eveniment
important de unul neimportant ci le pă$trează pe
toate le con$emnează pe toate şi &n felul ace$ta
lungeşte şi &nt&rzie de$făşurarea unei pove$tiri fă+
134
c&nd din ea o &nc&lceală confuză şi ne&nc6ipuit de
plicti$itoare pentru cel care o a$cultă' /ove$titorul
&nt&mplării cu )bătr&nul berbec al bunicului* avea
tocmai ace$t $oi de memorie' Încerca ade$ea $ă o
pove$tea$că tovarăşilor $ăi mineri de $uprafa%ă ca
şi el dar nu era niciodată &n $tare $ă o ducă la
capăt din pricină că memoria lui &i zădărnicea orice
&ncercare de a urma un drum drept7 &i azv&rlea
mereu &n cale amănunte ce nu aveau nici o legă+
tură cu pove$tireaJ ace$te amănunte fără legătură &l
i$piteau şi &l abăteau din drumJ dacă i $e &nt&mpla
$ă+şi amintea$că de vreun nume de vreo familie
$au de orice alt amănunt care n+avea nici o legă+
tură cu pove$tirea de$c6idea o paranteză şi vorbea
de$pre purtătorul acelui nume şi lămurea totul &n
legătură cu familia re$pectivă iar rezultatul era că
$e &ngloda mereu mai ad&nc şi $e depărta tot mai
mult de memorabila pă%anie a bunicului cu ber+
becul şi &n cele din urmă adormea &nainte de a
ajunge la capătul pove$tirii iar tovarăşii lui ador+
meau bine&n%ele$ şi ei' : dată a reuşit $ă ajungă
at&t de aproape de final &nc&t $peran%a $+a aprin$ &n
oc6ii băie%ilor7 credeau că &n $f&rşit au $ă afle tot
ce era de aflat &n legătură cu pă%ania bunicului'
,upă introducerea de rigoare pove$titorul a urmat
a$tfel7
)Ei bine cum vă $puneam a cumpărat berbecul
ăla bătr&n de la un flăcău din comitatul 5i$"i=ou
l+a adu$ aca$ă şi i+a dat drumul $ă pa$că pe izlaz
iar a doua zi diminea%ă $+a du$ $ă vadă ce+i cu el'
,in &nt&mplare &n$ă a $căpat un gologan de zece
cen%i &n iarbă şi $+a aplecat $ă+l caute aşa şi va
$ă zică a tot $cotocit prin iarbă căut&ndu+l iar
berbecul $tătea pe deal şi $e uita la elJ numai că
135
bunicu+meu nu $e uita la berbec fiindcă $tătea
cu $patele şi $e g&ndea la gologanul lui' Ei bine
$tătea el aşa după cum vă $pu$ei la poalele
dealului şi $cormonea prin iarbă pe c&nd berbecul
$tătea &n creştetul dealului iar 5mit6''' 5mit6 era şi
el acolo ba nu ceva mai departe la vreo
cinci$preNce paşi mai &ncolo $ă zicemJ ei bine
bunicu+meu $tătea aplecat acolo pe iarbă &n
vreme ce berbecul $e uita de $u$ la el iar 5mit6
6m''' @pove$titorul răma$e o clipă pe g&nduriA
'''berbecul $tătea cu capul plecat aşa''' iar 5mit6
din Calavera$''' ba nu ce zic eu n+avea cum $ă fie
5mit6 din Calavera$ acu mi+aduc bine aminte pe
dumnezeul meu era 5mit6 din comitatul Tulare
$igur că el era mi+aduc a+ minte perfect'
Ei bine 5mit6 $tătea şi el acolo iar bunicu+meu
$tătea unde vă $pu$ei şi $cormonea prin iarbă iar
c&nd berbecul l+a văzut că $tă aplecat aşa şi+a &n+
c6ipuit că aşteaptă $ă+l ia &n coarne şi numai ce+l
văzu d&ndu+$e de+a ro$togolul la vale cu treizeci
de mile pe oră şi cu oc6ii numai văpăi nu alta'
4unicu $tătea cu $patele la el şi &ncă aplecat păi
fireşte că ăla''' ba nu nu era 5mit6 din Tulare era
5mit6 din 5acramento dumnezeule cum de+am
putut $ă+i &ncurc c&nd 5mit6 din Tulare e un fite+
cine iar 5mit6 din 5acramento''' păi 5mit6 din 5a+
cramento $e trage din cele mai bune familii din $u+
dul 5tatelor UniteJ $&nge mai nobil ca al familiei
5mit6 din 5acramento nu $+a pomenit &n miazăziS
L&ndi%i+vă unul din ei a luat de neva$tă o E6ita+
lcerS A$ta vă $pune cu ce oameni de neam avea de+a
face familia 5mit6 din 5acramentoJ $&nge mai no+
bil ca al familiei E6ita"er nu $+a pomenit a$ta
poaN $ă vă $puie oricine' /ăi g&ndi%i+vă la !ariar
136
E6ita"er a$ta feti%ă zic şi euS -eti%ăP /ăi da era
mititică daN ce+are+afaceP În $c6imb avea o inimă
de bivoli%ă o inimă bună dulce şi darnică precum
e ziua de lungăJ dacă $e nimerea $ă aibă ea un
lucru şi tu $ă+l pofteşti %i+l dădea cu dragă inimăJ
nu !ariar E6ita"er nu şi+ar fi pă$trat pentru
$ufle%elul ei nici un lucru r&vnit de altcineva ( i+l
dădea bucuro$J avea $ărăcu%a de ea un oc6i de
$ticlă şi obişnuia $ă+l dea cu &mprumut -lorei Ann
4a.ter care n+avea nici unulJ era un oc6i numărul
şapte şi ailaltă avea mă$ura cam pentru numărul
pai$prezece aşa că nu $e prea potrivea şi oc6iul
acela nu voia $ă $tea loculuiJ ori de c&te ori fata
clipea $e ră$ucea şi oc6iul' Era &n$ă o frumu$e%e
de oc6i şi+i venea de minune fiindcă avea o
pupilă alba$tră şi era aurită pe dinăuntru7 nu $e
potrivea cu celălalt oc6i unul din oc6ii ăia de por+
%elan gălbui care $tau %epeni &n găvane şti%i aşa
cum $&nt de obicei oc6ii de $oiul ă$taJ dar a$ta nu
conta şedeau bine unul l&ngă celălalt şi făceau im+
pre$ie' C&nd -lora Ann clipea oc6iul ăla alba$tru şi
auriu $e rotea iar ălălalt răm&nea %eapăn iar c&nd
fata &ncepea $ă $e &nfurie oc6iul ăla de $ticlă prin+
dea $ă $e ră$ucea$că din ce &n ce mai repede c&nd
alba$tru c&nd gălbui c&nd alba$tru c&nd gălbui ei
şi cum $e ră$ucea şi $căpăra aşa nici măcar omul
ăl mai bătr&n de pe lume n+ar fi putut răbda $+o
privea$că &n fa%ă' -lora Ann 4a.ter era măritată cu
un Bogadorn' Cred că vă da%i $eama ce vi%ă nobilă
era7 vi%ă alea$ă de pe %ărmul ră$ăritean din
$trăvec6iul $tat !ar=land
1
' În 5tatele Unite nu
gă$eşti vi%ă mai nobilă dec&t a Bogadornilor' 5all=
1
5tat $ituat &n nord+e$tul 5'U'A' &n inima Noii Anglii'
137
adică 5all= Bogadorn $+a măritat cu un
mi$ionar şi $+au du$ am&ndoi $ă &mpartă cuv&ntul
domnului printre canibali &ntr+una din in$ulele
alea de la capătul lumii pe undeva &n mijlocul
oceanuluiJ ei bine canibalii au păpat+o şi pe ea şi
pe el deşi pe el nu $+ar fi cuvenit7 datina &i oprea
$ă+i măn&nce pe mi$ionari puteau $ă+i măn&nce
numai familia şi c&nd şi+au dat $eama ce au făcut
le+a părut tare rău iar c&nd rudele au trimi$ pe
cineva $ă le ia bulendrele răma$e pe in$ulă
canibalii şi+au cerut iertare şi au zi$ c6iar aşa că le
pare rău şi că n+o $ă $e mai &nt&mple şi+au zi$ c+a
fo$t cică din greşeală'
,in greşealăP BaS A$ta+i curată pro$tie nimic
nu $e+nt&mplă din greşealăJ tot ce $e &nt&mplă &n
lume e r&nduit a$tfel de o putere mai &n%eleaptă
dec&t noi şi totdeauna cu un $cop &naltJ ade$ea noi
nu ştim care+i ace$t $cop şi aşa $+a &nt&mplat şi cu
familia mi$ionarului' ,ar nu de$pre a$ta e vorba
şi nu+i treaba noa$tră $ă ştimJ noi trebuie $ă
ştim doar că aşa a 6otăr&t pronia şi c+a urmărit un
$cop &nalt' Nu do"Ile, nimic nu $e+nt&mplă din
greşealăJ ori de c&te ori pă%eşti ceva şi %i $e pare
că+i din greşeală &%i dai $eama cur&nd că nu+i de
loc din greşeală ci din voia proniei' Uita%i+vă bu+
năoară la unc6i+meu 9em ce zice%i de elP Vă
&ntreb doar at&t ce zice%i de unc6i+meu 9em mai
pute%i $pnne după aia că vreun lucru $e+nt&mplă
din greşealăP Uite cum $+a petrecut tărăşenia7
&ntr+o zi unc6i+meu 9em şi c&inele lui erau &n cen+
trul oraşuluiJ el $tătea rezemat de o $c6elă ( era
bolnav $au beat $au mai ştiu eu cum ( iar pe o
$cară cam pe la al treilea etaj $tătea un irlandez
cu o targă de cărămizi c&nd deodată i+a alunecat
138
piciorul şi a căzut cu cărămizi cu tot drept &n
capul unui $trăin de i+a dat paşaport pe lumea
ailaltăJ c&t ai clipi din oc6i $trăinul a fo$t gata de
autop$ie' Ei bine lumea a zi$ că a fo$t din greşeală'
,in greşealăS Care greşealăP Era pronia domnule
şi avea un %el tainic şi nobil' Voi$e pa$ămite $ă+l
$cape pe irlandezul acela' ,acă $trăinul n+ar fi fo$t
acolo irlandezul ăla ar fi pierit' 9umea zicea7
U4ine bine pronia ca pronia daN ce te faci cu
c&inele că şi el era acolo de ce n+a căzut irlandezul
pe$te c&ineP ,e ce oare pronia nu l+a ale$ pe
c&inePV /ăi dintr+o pricină foarte lămurită7 c&inele
nu l+ar fi văzut că vine pe$te el nu te po%i bizui pe
un c&ine $ă &ndeplinea$că voia proniei' Nu po%i lovi
un c&ine cu un irlandez fiindcă''' daN $tai cum naiba
&l c6ema pe c&ineP''' @pe g&nduriA '''a da Ka$per &l
c6ema şi era un c&ine grozav zău nu era un c&ine
d+ăla de r&nd o javră oarecare era o corcitură' :
corcitură are toate &n$uşirile ale$e ale neamului
c&ine$c e un $oi de cocktail, pe c&nd o javră nu+i
dec&t drojdia care răm&ne pe fund' ,a Ka$per acela
era unul din cei mai grozavi c&ini din lume' Unc6iul
9em &l căpăta$e &n dar de la familia E6eeler cred
c+a%i auzit de familia a$ta7 nu $e află neam mai
ale$ dec&t E6eelerii la miazăzi de linia !a$on(
,i.on
1
'
Ei bine &ntr+o zi E6eeler $tătea du$ pe g&nduri
&n fabrica lui de covoare c&nd nu ştiu ce maşină
l+a &n6ă%at şi p&nă $ă $e dumerea$că el l+a azv&r&it
c&t colo prin fabrică din pod p&nă &n pivni%ă cu o
repeziciune că nici nu+l puteai vedea puteai cel
1
Botarul dintre $tatul !ar=land şi $tatul /enn$=lvania
$tatornicit &n 03F3 de C6arle$ !a$on şi Keremia6 ,i.onJ
ulterior a devenit linia de de$păr%ire &ntre $tatele aboli%ioni$te
din nord şi cele $clavagi$te din $ud'
139
mult $ă+i auzi v&j&itul c&nd trecea pe l&ngă tine' Ei
bine şti%i şi voi că după o pă%anie ca a$ta nu te
po%i &ntoarce aca$ă la fel cum fu$e$eşi &nainte' Nu
E6eeler a răma$ %e$ut &ntr+o bucată faină de
covor groa$ă de trei degete şi lungă de treizeci şi
nouă de co%i' Văduva lui l+a pl&n$ l+a pl&n$ din
inimă fiindcă &l iubea şi a făcut tot ce i+a $tat &n
putin%ă &n acea$tă clipă de cumpănă' A cumpărat
toată bucata treizeci şi nouă de co%i şi a vrut $ă+i
facă o &nmorm&ntare pe cin$te cum $e cuvenea
dar n+a putut răbda $ă+l vadă făcut $ul aşa &nc&t l+a
luat şi l+a &ntin$ c&t era de lung zic&nd că nu+l
vrea altfel' Ar fi vrut $ă cumpere un tunel pentru
el dar negă$ind nici un tunel de v&nzare l+a v&r&t
&ntr+o ladă frumoa$ă pe care a aşezat+o pe deal
pe un po$tament &nalt de şapte metri ca $ă pară şi
monument şi morm&nt &n acelaşi timp unde mai
pui că era şi de$tul de economic7 fiind &nalt de
douăzeci de metri puteai $ă+l vezi din toate
păr%ile' Iar dumneaei a pu$ dea$upra o plăcu%ă pe
care+a $cri$7 UÎn amintirea $cumpului covor gro$ de
trei degete şi lung de treizeci şi nouă de co%i
cuprinz&nd rămăşi%ele păm&nteşti ale lui !illington
L'E6eeler fie+i %ăr&na uşoarăV'*
Ajun$ la ace$t punct gla$ul pove$titorului &nce+
pea $ă $e poticnea$că iar pleoapele i $e lă$au
pe$te oc6i o$teniteP pe $curt omul adormeaJ iar
noi nu ştim nici p&nă+n ziua de azi dacă bunicul
$ău şi+a $co$ vreodată din iarbă moneda de zece
cen%i n+avem 6abar ce $+a petrecut $au dacă $+a
petrecut ceva acolo'
Compar&nd ver$iunea de mai $u$ cu cea din ?a
trînt cu via*a, nu mă $imt &n $tare $ă lămure$c
140
&ndeajun$ de limpede de ce prima poate fi
recitat cu $ucce$ &n fa%a unui public pe c&nd
cealaltă nuJ e.i$tă o cauză dar e prea $ubtilă
pentru a putea fi redată adecvat prin mijlocirea
cuvintelorJ o $imt dar nu o pot e.prima e la fel de
difuză ca un parfum pătrunzător ame%itor dar cu
neputin%ă de definit' !ă la$ păgubaş' Otiu doar că
prima ver$iune poate fi recitată pe c&nd cealaltă
nu'
/rin recitare &n%eleg fireşte a pove$ti din me+
morie7 nici una din ver$iuni nu $e pretează la
lectură' E.i$tă $uficiente motive temeinice pentru
a$ta &n$ă unul dintre ele e$te cred ar6i$uficient7
citind dintr+o carte nu faci dec&t $ă repe%i pove$ti+
rea altcuiva eşti un mim &n loc $ă fii eroul acelei
pove$tiriJ eşti un artificiu nu o realitateJ pe c&nd
pove$tind tu &n$u%i &nt&mplarea fără ajutorul căr%ii
te identifici cu per$onajul şi+l ab$orbi parcă &ntoc+
mai cum procedează actorii'
Nici cel mai mare actor n+ar putea $ă cucerea$că
$ala cu o carte &n m&nă' C&nd citeşti din carte
nuan%ele cele mai delicate $e pierd' !ă refer la
acele ge$turi $tudiate at&t de mişcătoare care par
rodul unei in$pira%ii de moment7 de pildă şovă+
ielile $imulate &n căutarea unui cuv&nt potrivit
pauzele aparent inconştiente parantezele de$c6i$e
ca din &nt&mplare poticnelile $tudiate accentele
aparent $pontane dar de fapt pline de $ub&n%ele$
pu$e a$upra c&te unui cuv&nt nepotrivit ( toate
ace$te nuan%e şi multe altele c6ibzuite cu grijă
care dau pove$tirii recitate naturale%ea cuceritoare
a unei i$tori$iri improvizate pot fi de$igur folo+
$ite şi de un om care citeşte dintr+o carte dar
publicul $imte le$ne că $&nt $imple artificii deşi
poate admira măie$tria şi ingeniozitatea lorJ ele
141
impre$ionează doar mintea nu şi inima a$cultă+
torilor a$tfel &nc&t $ucce$ul omului care citeşte nu
e$te nici pe departe deplin'
C&nd cineva citeşte la tribună dintr+o carte &şi dă
$eama de$tul de iute că unul dintre tunurile cele
mai puternice ale ar$enalului $ău de artificii nu dă
efecte pe mă$ura calibrului $ău7 tunul cu pricina
e$te pauza acea tăcere impre$ionantă şi eloc+
ventă acea tăcere &n progre$ie geometrică ade$ea
capabilă $ă dea naştere efectului dorit acolo unde
nici o combina%ie de cuvinte oric&t de bine ale$e
nu ar fi &n $tare $ă+l producă' :mului care citeşte
dintr+o carte pauza nu+i e de prea mare folo$ de+
oarece nu+şi poate de $eama c&t de lungă trebuie
$ă fie pauzaJ numai a$cultătorii $&nt &n $tare $ă
$tabilea$că lungimea pauzei' El trebuie $ă citea$că
pe fe%ele lor că pauza a atin$ limita potrivită &n$ă
oc6ii lui fiind a%inti%i a$upra căr%ii nu văd ace$te
fe%e el e$te nevoit $ă g6icea$că lungimea pauzei şi
n+are cum g6ici cu e.actitate &ntr+un domeniu &n
care $e cere o e.actitate ab$olută'
:mul care recită fără ajutorul căr%ii are de partea
lui toate avantajeleJ c&nd ajunge la vreo poantă
familiară pe care a ro$tit+o $eară de $eară poate
de o $ută de ori ( o poantă precedată $au urmată
de o pauză ( atunci fe%ele auditoriului &i $pun
c&nd trebuie $ă &nc6eie pauza' /entru un anumit
auditoriu pauza va fi $curtă pentru un altul va fi
ceva mai lungă pentru un altul şi mai lungăJ vor+
bitorul trebuie $ă varieze lungimea pauzei &n
func%ie de auditoriu' Ace$te varia%ii de lungime $&nt
at&t de infime at&t de gingaşe &nc&t ele pot fi com+
parate cu frac%iunile ob%inute de ingenioa$a maşină
a lui /ratt şi E6itne= care mă$oară a cincea parte
dintr+o milionime de %ol' Auditoriul e$te aidoma
142
ace$tei maşini7 poate mă$ura pauza p&nă la acele
c&timi infinitezimale'
Ajun$e$em $ă mă joc cu pauzele precum copiii
cu o jucărie' În programul turneului de recitări pe
care l+am &ntreprin$ &n jurul lumii &n folo$ul credi+
torilor lui "ister Eeb$ter am avut trei $au patru
pove$tiri &n care pauzele jucau un rol &n$emnatJ
obişnuiam $ă le lunge$c $au $ă le $curtez potrivit
cu nece$ită%ile momentului şi eram &nc&ntat c&nd
calculam cu precizie pauza după cum mă $im%eam
$t&njenit c&nd nu reuşeam' În Bra*ul de aur, o po+
ve$tire cu $trigoi din folclorul negrilor o a$emenea
pauză intervine c6iar &naintea poantei finale' :ri
de c&te ori dădeam ace$tei pauze lungimea cuve+
nită poanta cu pricina impre$iona publicul dar
dacă lungimea pauzei era mai mică măcar cu a
cincea parte dintr+o milionime de %ol &n acea$tă
infinitezimală frac%iune dintr+o clipă auditoriul
avea timp $ă $e trezea$că din tran$a &n care
urmări$e &nfiorătoarea pove$te şi $ă+i prevadă
deznodăm&ntul iar ace$ta ( $pu$ unor oameni
preveni%i ( nu mai făcea nici o impre$ie'
În $curta biografie pe care mi+a $cri$+o fiică+mea
5u$= arată cum am i$tori$it acea$tă pove$tire cu
$trigoi &n fa%a $tudentelor de la )Va$$ar College*
1
J
biata 5u$= care avea oroare de pove$tea cu pri+
cina arată cum de data aceea şi+a lua inima &n
din%i şi $+a 6otăr&t $ă nu $e la$e &nfricoşată numai
că toate precau%iile ei au fo$t zadarnice &nc&t după
ce poanta a fo$t ro$tită $tudentele $+au ridicat ca
1
Vec6e in$titu%ie univer$itară din $tatul Ne# >or" rezervată
e.clu$iv $tudentelor'
143
un $ingur om* ceea ce dovedeşte că am calculat
pauza cu precizie'
În pove$tirea Btrînul %er%ec al %unicului e.i$tă
o pauză după o anumită poantăJ &n timpul tur+
neului no$tru &n jurul lumii mi$$i$ Clemen$ şi Clara
$e $acrificau $eară de $eară &ng6i%ind &ntreaga
reprezenta%ie numai şi numai ca $ă poată urmări
e.pre$ia fe%elor a$cultătorilor &n clipa c&nd inter+
venea acea pauzăJ ele+şi &nc6ipuiau că după
efectul produ$ ar putea $ă mă$oare cu e.actitate
nivelul intelectual al auditoriului' Otiam bine că nu
era c6iar aşa dar n+aveam nici un intere$ $ă le+o
$pun' C&nd pauza era preci$ calculată efectul de+
venea $igur c&nd pauza era mai $curtă cu a cincea
parte dintr+o milionime de %ol r&$etele $unau mo+
derat fără nici o ca$cadă de 6o6ote' /auza cu pri+
cina intervenea după pa$ajul &n care pove$titorul
$e &ntreabă dacă prăbuşirea irlandezului pe$te
capul $trăinului a fo$t o &nt&mplare $au un act al
proniei' ,acă ar fi fo$t un act al proniei menit $ă+l
$alveze pe irlandez atunci de ce era nevoie $ă fie
$acrificat $trăinulP )Ce te faci cu c&inele că şi el
era acolo de ce n+a căzut irlandezul pe$te c&ineP
,e ce oare pronia nu l+a ale$ pe c&ineP /ăi dintr+o
pricină foarte lămurită7 cîinele nu l1ar $i v&ut c
vine #este el.' -amilia mea aştepta tocmai acea$tă
poantă' ,upă poanta a$ta o pauză era ab$olut ne+
ce$ară pentru orice fel de auditoriu deoarece nici
un om fie el oric&t de inteligent nu $e poate
adapta imediat la o logică nouă şi neobişnuită (
deşi pentru o clipă $au două acea$ta ar putea $ă+i
pară plauzibilă ( la o logică nouă care vede
144
&ntr+un c&ine o fiin%ă prea egoi$tă şi prea lip$ită
de evlavie ca $ă poată fi folo$ită cu $ucce$ &ntr+o
&mprejurare care cere abnega%ie şi $pirit de $acri+
ficiu c6iar şi atunci c&nd porunca vine de $u$'

S$+%/5+%l' l!% S&5,"+(//
1
-10 /')*'67+%' 19061
Într+un capitol dictat acum cinci luni am făcut o
$c6i%ă $umară &n care am $tr&n$ laolaltă unele &n+
t&mplări din via%a mea men%ion&nd şi datele c&nd
au avut loc' Am arătat acolo că &n 08<1 la Ban+
nibal &n $tatul !i$$ouri c&nd aveam 0< ani fratele
meu a plecat &ntr+o călătorie iar eu am redactat
fără ştirea lui un număr al revi$tei $ăptăm&nale pe
care o $cotea iar atunci c&nd $+a &ntor$ i+au trebuit
c&teva $ăptăm&ni ca $ă+i potolea$că şi $ă+i &mpace
pe oamenii $upăra%i de articolele mele' A$ta $+a
petrecut acum cincizeci şi şapte de ani' /e c&te &mi
aminte$c după aceea n+am mai pu$ m&na pe
condei vreme de zece ani p&nă &n 08?1' Îmi fă+
ceam pe atunci ucenicia ca pilot pe un va$ care
naviga pe fluviul !i$$i$$ippi c&nd &ntr+o zi am
$cri$ o $atiră impertinentă şi brutală la adre$a că+
pitanului I$aia6 5eller$ cel mai bătr&n pilot de va$
de pe !i$$i$$ippi şi cel mai re$pectat pre%uit şi
iubit om din tagma lui'
Ani de zile &n şir căpitanul $cri$e$e articolaşe
ocazionale &n legătură cu fluviul şi cu $c6imbările
pe care ace$ta le $uferi$e $ub oc6ii lui &n decur$ de
1
Numele unui per$onaj din 8ocu"entele #ostu"e ale
clu%ului .ickwick, de C/arles 8ickens @080;(0832A'
145
cincizeci de ani articolaşe pe care le publica$e &n
ziarele din 5t' 9oui$ şi Ne# :rlean$ $ub $em+
nătura )!ar" T#ain*' 5atira mea &l lua pe$te pi+
cior şi ridiculiza amintirile $ale' Nu era de fapt
dec&t o zeflemi$ire ieftină şi ne$ărată dar nici eu
nici ceilal%i pilo%i nu ne dădeam $eama' /ilo%ii o
$ocoteau genială' Aveau ce aveau cu 5eller$ de+
oarece ori de c&te ori pilo%ii mai v&r$tnici &şi g&+
dilau vanitatea pove$tind &n auzul celor mai tineri
minună%iile văzute odinioară pe fluviu 5eller$ obiş+
nuia $ă $e bage &n vorbă &n momentul )p$i6ologic*
şi+i făcea praf pe to%i pove$tind minună%ii pe l&ngă
care ale lor păreau nişte fleacuri' ,ar de$pre a$ta
am vorbit &n cartea mea Odinioar, #e
Mississi##i.
/ilo%ii au dat nă$truşnica mea $atiră unui repor+
ter care a publicat+o &n ziarul True 8elta din Ne#
:rlean$' 4ietul căpitan 5eller$ $+a $im%it profund
jignit' Nu+şi mai bătu$e nimeni joc de el p&nă
atunciJ era un om $en$ibil şi nu mi+a iertat nici+
odată jignirea pe care din uşurin%ă şi nerozie i+o
adu$e$em' Eram m&ndru de i$prava mea şi o vreme
am $ocotit+o admirabilă dar mi+am $c6imbat de
mult părerea' 5eller$ n+a mai publicat nici un $in+
gur articolaş şi n+a mai folo$it niciodată acel no"
de (uerre
C
.
Între 08?1 şi vara lui 08F; nu m+am mai atin$ de
condei' Apoi am devenit reporter la un ziar din
Nevada dar n+am $cri$ literatură' !+am mărginit
$ă fac cronica faptelor diver$e din Virginia Cit=
pentru ziarul local Territorial Enter#rise. N+am
$cri$ literatură p&nă &n 08FF c&nd o mică $c6i%ă de a
mea intitulată Broasca sltrea*, a apărut la Ne#
1
/oreclă p$eudonim @&n limba franceză &n originalA'
146
>or" &ntr+o revi$tă literară care trăgea $ă moară şi
a omor&t+o pe loc'
/e c&te &mi cuno$c biografia p&nă acum patruzeci
de ani n+am $cri$ şi n+am publicat nici un r&nd de
literatură' ,upă cum %in minte şi mă cuno$c n+am
manife$tat niciodată vreo &nclina%ie literară $au do+
rin%a de a face literatură p&nă acum patruzeci de
ani şi niciodată n+am pu$ m&na pe condei ca $ă
$criu literatură dec&t &n mod cu totul &nt&mplător şi
a$ta numai &n două r&nduri'
Iată+mă ajun$ acum la un $ubiect intere$ant prin
noutatea lui care+mi &mpinge amintirile pe o linie
moartă şi mă determină $ă am&n ( pentru mo+
ment ( depănarea lor p&nă la capăt pentru a mă
ocupa de $ubiectul nou şi amuzant oferit de poşta
primită $&mbătă' Ceproduc &n primul r&nd următoa+
rele $cri$ori două de la "ister Alden directorul
revi$tei :ar#erIs Mont/l7, şi una de la un anume
T6oma$ Cee$7
)-ran"lin 5Wuare Ne# >or"
F $eptembrie 012F
,ragă !ar"
Acum c&teva $ăptăm&ni am primit de la domnul T6oma$
Cee$ c&teva manu$cri$e care ne+au fo$t oferite $pre cumpă+
rare şi care $e pretind ca ar fi copii după nişte articole $em+
nate U5nodgra$$V trimi$e de dumneata &n urmă cu cincizeci
de ani unui ziar $co$ de tatăl $ău' I le+am re$tituit &n$o%ite
de o $cri$oare a cărei copie %i+o trimitJ de a$emenea &%i
trimit copia $cri$orii pe care tocmai am primit+o de la el'
5ocot că e$te nimerit $ă iei cunoştin%ă de acea$tă core$pon+
den%ă'
:ferta şi manu$cri$ele au fo$t &n$o%ite de o declara%ie $em+
nată $ub pre$tare de jurăm&nt de către "ister Cee$+$enior
care ate$tă că articolele $&nt $cri$e de dumneata'
Al dumitale credincio$
@$emnatA B' !' Alden*
147
Iată acum $cri$oarea lui mi$ter Alden către mi$+
ter T6oma$ Cee$7
);3 augu$t 012F
5timate domnule Cee$
Nu putem publica $cri$orile U5nodgra$$V trimi$e de dum+
neavoa$tră &ntruc&t $ub $emnătura U5nodgra$$V ele nu pre+
zintă nici un intere$ pentru cititorii noştri şi &ntruc&t nu le
putem prezenta ca fiind $cri$e de U!ar" T#ainV fără a min%i'
C6iar şi pre$upunerea că U5nodgra$$V ar fi murit şi ar fi
fo$t &ngropat şi că după aceea ar fi &nviat $ub numele de
U!ar" T#ainV ar con$titui o injurie directă la adre$a dom+
nului Clemen$ de vreme ce el tăgăduieşte &n mod at&t de
categoric şi cu at&ta energie că ar fi folo$it vreodată primul
p$eudonim' Ar fi fără &ndoială o indelicate%e' În orice caz
propun ca domnul Clemen$ $ă fie con$ultat &nainte de a trece
la publicarea pomenitelor $cri$ori'
Al dumneavoa$tră $incer
@$$'A B' !' Alden
T6oma$ Cee$
@llinois State Re(ister
5pringfield'*
Iată şi copia $cri$orii lui mi$ter T6oma$ Cee$
directorul ziarului @llinois State Re(ister-
)5pringfield III' < $ept' 012F
B' !' Alden
cYo UBarper 4ro$'V editori
Ne# >or" Cit=
5timate domn
Confirm primirea manu$cri$ului articolelor U5nodgra$$V
ale lui Clemen$' Vă mul%ume$c pentru promptitudinea cu
care mi le+a%i re$tituit' Am luat notă de $fatul cuprin$ la
$f&rşitul $cri$orii dumneavoa$tră7 UÎn orice caz propun ca
domnul Clemen$ $ă fie con$ultat &nainte de a trece la
publicarea pomenitelor $cri$oriV' ,eşi &n caz că voi lua
6otăr&rea $ă le public $+ar putea ca din polite%e $ă+i $criu
domnului Cle+
148
men$ nu cred nici că el are vreun drept a$upra lor şi nici
că e.i$tă con$iderente de ordin moral care $ă mă determine
$ă urmez $fatul dumneavoa$tră'
Ace$te articole au fo$t $cri$e de domnul Clemen$ pe baza
unui contract &nc6eiat acum mai bine de o jumătate de veac
cu tatăl meu şi cu fratele meu mai mare' El a fo$t plătit pen+
tru articolele re$pective şi a renun%at a$tfel la orice drepturi
ar fi putut avea a$upra lor la timpul $ău' -iind publicate
&ntr+un cotidian fără a $e invoca legea drepturilor de autor
articolele au intrat &n domeniul public' 5ingurele drepturi pe
care le am eu a$upra lor şi care nu apar%in publicului decurg
din faptul că ştiu unde $e află te.tul lor şi po$ed o garan%ie a
autenticită%ii lui' Admi%&nd că aş di$cuta cu domnul Clemen$
problema publicării ace$tor articole şi că mi+ar cere $au mi+
ar interzice $ă le public a$ta nu l+ar apăra c&tuşi de pu%in
&mpotriva celorlal%i optzeci de milioane de cetă%eni ai
5tatelor Unite care ar dori $ă le public' Afară de a$ta nici o
biografie a domnului Clemen$ nu va fi completă fără măcar
o aluzie la articolele men%ionate şi la vec6iul $ău p$eudonim'
Totuşi vă răm&n &ndatorat pentru amabilul dumneavoa$tră
$fat'
Al dumneavoa$tră re$pectuo$
T6oma$ Cee$*
Toate ace$te lucruri mi $e par c&t $e poate de
intere$ante deoarece dezvăluie cu naivitate anu+
mite tră$ături ale firii omeneşti tră$ături pe care le
are de$igur fiecare om dar pe care un $ingur in$
din cincizeci de milioane e di$pu$ $ă le dea &n
vileag &n văzul lumii' /e ceilal%i cincizeci de mili+
oane de oameni orgoliul &i opreşte $ă facă acea$tă
dezvăluire' Am $cri$ eu oare fleacurile pe care mi
le aruncă &n $pinare "ister Cee$P /re$upun că nu'
N+am nici un motiv $ă pre$upun că le+am $cri$ dar
nu pot pretinde şi nici nu pretind că nu le+am
$cri$
1
' /ot $pune doar că &ntruc&t potrivit $ocotelii
1
În realitate $cri$orile )5nodgra$$* publicate &n 01;8 $ub
titlul !venturile lui T/o"as Oe$$erson Snod(rass, au fo$t
$cri$e de T#ain'
149
lui mi$ter Cee$ n+aveam pe atunci dec&t 08 $au 01
ani ar fi fo$t un eveniment colo$al &n via%a mea
şi demn de a fi memorat de mine vreme de un $e+
col' Ceea ce mă miră e că evenimentul nu mi+a
făcut nici o impre$ie şi nu a lă$at nici o urmă &n
memoria mea' ,acă un băiat de 08 $au 01 ani din
-ar Ee$t
1
ar fi $emnat $ingur cu numele lui un
contract sole"n ( de a face $au de a $e ab%ine a
face nu ştiu ce lucru mărunt $au de $eamă ( ar fi
lă$at deoparte orice alte treburi păm&nteşti $au ce+
reşti şi ar fi colindat tot t&rguşorul intr&nd din ca$ă
&n ca$ă pentru a pove$ti tuturor p&nă şi pi$icilor şi
că%eilor i$prava lui care l+ar fi făcut celebru'
Celebritatea e$te lucrul după care t&nje$c băie%ii
şi tinerii mai mult dec&t după orice pe lume' 5+ar
tocmi clovni &ntr+un circ $+ar face pira%i $+ar vinde
şi diavolului ca $ă atragă aten%ia ca $ă $e vor+
bea$că de$pre ei şi $ă fie invidia%i' E drept că $e
poate $pune acelaşi lucru şi de$pre bărba%ii &n
toată fireaJ departe de mine g&ndul de a atribui
acea$tă tră$ătură e.clu$iv băie%ilor' Între un băiat
şi un bărbat &n toată firea e.i$tă totuşi o deo$ebire7
băie%ii $&nt ca Cee$' Cu alte cuvinte $l&nt lip$i%i de
$pirit de prevedere şi de &n%elepciune $&nt naivi şi
de$c6işi iar c&nd $e iveşte o ocazie $ă+şi dezvăluie
anumite tră$ături pe care $+ar cuveni $ă le a$cundă
nu $&nt &n $tare $ă %ină piept i$pitei'
C&nd eram băiat de 08 $au 01 ani nu e.i$ta nici
un t&năr de v&r$ta mea care $ă fi dob&ndit vreodată
gloria de a fi &nc6eiat şi $emnat vreun contract in+
diferent pentru ce' ,acă totuşi am &nc6eiat unul
nu &ncape &ndoială că am fo$t $ingurul şi unicul'
Vreau $ă $per că &ntr+adevăr am &nc6eiat un con+
1
Ve$tul &ndepărtat ( regiune din 5'U'A' $ituată la apu$ de
!un%ii Aleg6ani'
150
tract fiindcă mi+ar face mare plăcere $ă aflu mă+
car acum la 30 de ani că n+am fo$t ca to%i ceilal%i
nici c&nd eram copil că nu numai c+am fo$t altfel
dec&t to%i ceilal%i dar am fo$t $ingurul flăcău mai
al dracului din -ar Ee$t' Nu pot &n$ă pricepe de
ce dacă &ntr+adevăr am $emnat un contract faptul
ace$ta nu mi $+a &ntipărit &n memorie' -iece băiat
şi fiece fată din t&rguşor m+ar fi arătat zilnic cu de+
getul $pun&nd cu invidie admira%ie &şi răutate7
Ia te uită la elS \$ta+i băiatul care a înc/eiat un
contractR'
În fiece zi aş fi căutat cu tot dinadin$ul trecători
răzle%i $au perec6i şi grupuri de băie%i şi fete ca $ă
trec pe l&ngă ei cu o mode$tie $tudiată şi cu un aer
di$trat $pre a+i auzi cum $pun7 Ia te uităS \$ta+i
ăla care a înc/eiat un contractR'
: a$emenea &nt&mplare fericită mi $+ar fi &nti+
părit cred &n memorie' 5&nt aproaipe $igur de a$ta'
9a o v&r$tă mult mai fragedă am avut parte de o
di$tinc%ie incomparabil mai măruntă conferită de
"iss Borr &nvă%ătoarea mea şi nici o clipă de
atunci &ncoace n+am uitat acea$tă di$tinc%ie şi n+am
&ncetat $ă mă umflu &n pene' Eram pe atunci un
băie%aş de ? ani şi &nvă%am de vreo şa$e luni cu
"iss Borr c&nd &ntr+o bună zi m&nată de un im+
pul$ profetic a e.clamat &n auzul mai multor per+
$oane c+aveam $ă ajung c&ndva „#re)edinte al Sta1
telor 0nite )i voi sta $r s$ial în #rea+"a
re(ilor'. Am colindat atunci din ca$ă &n ca$ă cu
ve$tea a$ta şi am fo$t uimit ba m+am $im%it c6iar
jignit $ă con$tat c&t de pu%ini oameni re$pectau
cum $e cuvine şi dădeau crezare profe%iilor' ,ar
nu a$ita are importan%ă ci faptul că &mprejurarea
mi+a răma$
151
gravată &n memorie pentru totdeauna' ,e aceea
nu pot pricepe cum o di$tinc%ie at&t de mare at&t de
reală un eveniment vizibil şi palpabil ca $emnarea
unui contract, a unui grandio$ şi impozant contract
$+ar fi putut &nt&mpla &n via%a mea la v&r$ta mai
pu%in fragedă de 08 $au 01 ani pentru ca mai apoi
$ă $e evaporeze fără a lă$a nici o urmă'
,e a$emenea mă prinde mirarea c&nd mă g&n+
de$c la un alt amănunt' /otrivit declara%iei a ceea
ce a mai răma$ după at&ta amar de ani din "ister
Cee$+$enior rezultă că acel contract l+ar fi obligat
$ă+mi #lteasc pentru $crierile mele infantileJ ba
mai mult că eu a) $i #ri"it #lata. A$ta e de necon+
ceput' /e vremea aceea nu e.i$ta &n 5tatele Unite
nici un $ingur om fie &ntreg la minte fie nebun
care măcar &n vi$ $ă $e g&ndea$că $ă comande o
operă literară unui băie%aş necuno$cut care &n
via%a lui nu $cri$e$e un r&nd şi nu numai at&t dar
c6iar $ă+i o$ere %ani pentru eaS E adevărat că pe
vremea aceea toată lumea pretindea că $crie lite+
ratură' Nu e.i$tau pe atunci e.cep%ii după cum nu
e.i$tă nici azi' Toată lumea $cria pentru ziarul
local şi toată lumea era bucuroa$ă $ă+şi vadă ope+
rele tipărite pe grati$ a$ta le ajungea' E.i$tau e
drept c&%iva oameni &n America ( cinci$prezece
$au cel mult douăzeci şi cinci ( care erau at&t de
cuno$cu%i ca $criitori &nc&t &şi puteau permite $ă
ceară şi $ă şi primea$că din partea periodicelor o
remunera%ie pentru produc%ia lor literară &n$ă &n
acel clan privilegiat nu $e număra nici un Clemen$
nu $e număra nici un adole$cent nici un băie%aş
pierdut &n depărtatul şi aventuro$ul ve$t $ălbatic
care $ă poată cere ba $ă şi primea$că vreo plată
pentru m&zgălelile $ale'
152
În 08?D ceea ce &n$eamnă cu pe$te cincizeci de
ani &n urmă* fratele meu a fo$t pălit bru$c de o
idee nouă o idee care nu trecu$e nimănui prin
minte p&nă atunci &n ve$t şi anume7 ideea de a toc+
mi o celebritate literară $ă $crie contra #lat o po+
ve$tire originală pentru ziarul pe care+l $cotea &n
BannibalS 5+a adre$at &n $cri$ unor autori de pe
coa$ta de ră$ărit şi a luat pul$ul pie%ei literare dar
nu $+a ale$ dec&t cu necazuri şi eşecuri' Trebuia $ă
$e &ntindă c&t &i era plapuma iar plapuma &i era cam
$curtă' Ar fi vrut o pove$tire originală pe care $+o
publice &n trei numere con$ecutive ale $ăptăm&+
nalului $ău şi care $ă umple c&teva coloane cule$e
cu borg6i$
1
' A oferit bani tuturor vedetelor literare
americane de pe vremea aceea dar r&nd pe r&nd
Emer$on
2
9o#ell
4
Bolme$
A
şi to%i ceilal%i l+au
refuzat'
În cele din urmă o celebritate de m&na a treia i+a
primit oferta dar cu o condi%ie' Era un $criitor din
/6iladelp6ia pe nume Bomer C' Eilbur cola+
borator frecvent şi de$tul de cură%el la SartainIs
Ma(a&ine
E
şi la alte revi$te cu pre$tigiu' El a ară+
tat că nu poate $crie o pove$tire originală pentru
$uma oferită care era de cinci dolari, dar că va
traduce o pove$tire din limba franceză' -ratele
meu $+a &nvoit şi i+a trimi$ baniiJ nu+mi aminte$c
de unde a făcut ro$t de ei' /ove$tirea ne+a par+
venit' Am făcut mare tămbălău &n jurul ei' Am ti+
1
9iteră tipografică corp 1'
2
Ral#/ Naldo E"erson @082D(088;A filozof şi $criitor
ideali$t american campion al aboli%ioni$mului'
3
Oa"es Russel ?owell @0801(0810A poet şi critic
american aboli%ioni$t fervent'
4
Oliver Nendell :ol"es @0821(081<A poet şi e$ei$t
american'
5
Cevi$tă literară ne# =or"ezăJ a apărut intre 08<8 şi 08?D'
153
părit cu capitale )/arangon*
6
vizibile fără oc6e+
lari de la o poştă un anun% &n care ne lăudam că am
cumpărat şi am plătit pove$tirea men%ion&nd cu
m&ndrie şi $uma plătităJ am publicat &n patru nu+
mere con$ecutive ace$t anun% care ne+a adu$ trei+
zeci şi opt de abonamente noi plătibile &n napi şi
lemne de foc şi au trecut trei luni p&nă $ă $e po+
tolea$că zarva $t&rnită de pomenitul eveniment'
Cu toată importan%a ace$tei memorabile tranzac+
%ii &ntre păr%ile contractante nu a intervenit nici o
&nvoială $cri$ă' Afacerea a fo$t &nc6eiată prin core$+
ponden%ă printr+un $c6imb de $cri$ori obişnuite
pare+mi+$e vreo pai$prezece $au cinci$prezece la
număr fiecare parte ac6it&nd timbrele poştale pen+
tru $cri$orile celeilalte' Aşa era obiceiul pe vremea
aceea' 5cri$orile $e francau cu zece cen%i care nu
$e plăteau anticipat &ntruo&t $+ar fi putut &nt&mpla
ca o $cri$oare $ă $e rătăcea$că şi atunci banii ar fi
fo$t pierdu%i' Aşadar a avut loc un $implu $c6imb
de $cri$ori' -rate+meu avea &ncredere &n marele
autor iar marele autor avea &ncredere &n frate+meu'
Cu e.cep%ia cazului unic de care ne ocupăm &n
diminea%a a$ta contracte, $emnate şi parafate
pentru colaborări literare periodice nu $+au pome+
nit niciodată nici la noi &n %ară nici &n vreo altă
%ară din lume' !i$ter Cee$+$enior martor de profe+
$ie avea monopolul ace$tui nou gen de contracte'
&ntr+o c6e$tiune de importan%a unui 6&rdău de lă+
turi literare el nu putea $ă acorde &ncredere unui
ob$cur băie%aş de 01 ani fără a+l pune $ă $emneze
&n prealabil un contract care $ă+l lege şi $ă răm&nă
valabil cincizeci de ani'
/otrivit declara%iilor ace$tui martor de profe$ie
aş fi primit #lat pentru acele $crieri' ,acă plata
6
9iteră tipografică corp 08'
154
$+a făcut &n bani mă &ntreb ce $umă ar fi fo$t' Ku+
dec&nd după precedentul cu Eilbur şi %in&nd $eamă
de deo$ebirea dintre celebritatea toi Eilbur şi
ob$curitatea mea $&nt $igur că lăturile mele nu
puteau $ă+mi aducă mai mult de treizeci de cen%i
6&rdăul şi că acea$tă $umă cuprindea şi pre%ul 6&r+
dăului' ,ar dacă plata va fi fo$t efectuată &n mo+
neda folo$ită &n &ntregul -ar Ee$t băniuie$c că n+ar
fi putut $ă fie vorba de lemne de foc fiindcă lem+
nele de foc nu $e livrau niciodată &n cantită%i mai
mici dec&t o jumătate de $t&njen iar o jumătate de
$t&njen ar fi valorat un dolar şi un $fert ceea ce ar
fi &n$emnat mai multă literatură dec&t $+ar fi &ncu+
metat $ă+şi a$igure printr+un contract $olemn c6iar
şi un om indolent şi neprevăzător ca Cee$' ,acă
plata $e va fi efectuat &n ouă e po$ibil $ă fi primit
vreo şa$e duziniJ dacă $e va fi efectuat &n pepeni
cred că voi fi primit vreo treiJ dacă $e va fi efec+
tuat &n calupuri de $ăpun voi fi primit cinci ca+
lupuriJ dacă va fi fo$t efectuată &n lum&nări de $eu
atunci voi fi primit vreo treizeci de bucă%iJ dacă va
fi fo$t efectuată &n apă gazoa$ă cred că voi fi
primit şa$e pa6areJ iar dacă va fi fo$t efectuată &n
&ng6e%ată fără nici o &ndoială că voi fi primit trei
por%ii başca o p&ntecăraie $traşnică' Nu+mi amin+
te$c &n$ă $ă fi primit vreodată a$emenea bunătă%i'
,acă totuşi voi fi primit drept plată vreunul din
ace$te produ$e $&nt $igur că l+am primit &n rate la
intervale foarte mari pentru că pe vremea aceea
trei por%ii de &ng6e%ată reprezentau o avere şi ar fi
fo$t un eveniment at&t de $enza%ionali şi at&t de tul+
155
burător &nc&t amintirea lui $+ar fi pă$trat cel
pu%in trei $ecole'
Tră$ătura omenea$că pe care oamenii de teapa
lui Cee$ o dezvăluie şi pe care re$tul omenirii o
a$cunde cu grijă pretinz&nd că n+ar avea+o e$te o
tră$ătură care+l face pe om $ă renun%e la &ntreaga
lui m&ndrie delicate%e şi decen%ă ori de c&te ori pri+
virile+i cad a$upra unui dolar lip$it de apărare7
acea$tă privelişte &i răpeşte uneori c6iar şi omenia
nelă$&nd &n urmă dec&t animalul' /entru un a$eme+
nea individ declara%iile făcute $ub pre$tare de ju+
răm&nt nu reprezintă nimic fiind foarte ieftine7 el
ar da şi o $ută de a$emenea declara%ii pe zi la pre+
%ul de treizeci de cen%i bucata' A$emenea indivizi
$&nt oric&nd gata $ă dezgroape o crimă $au o năz+
b&tie pe care oamenii &ndurători au iertat+o şi au
uitat+o de cincizeci de ani dacă prin a$ta &şi &nc6i+
puie că ar putea c&ştiga un dolar şi jumătate' E$te o
calamitate c&nd un a$emenea individ are fericirea
$ă de$copere &n trecutul unei femei re$pectabile
cu părul alb vreun păcat dat uitării care &n
tinere%e i+a pătat reputa%ia pentru că individul ar fi
&n $tare $ă dea &n vileag păcatul fără nici o re+
muşcare dacă ar trage nădejdea că a$ta i+ar aduce
c&%iva dolari murdari'
,intre oamenii de teapa lui Cee$ &şi recrutează
omenirea criminali de felul lui 4ur"e şi Bare
1
' ,ar
alde 4ur"e şi Bare merită mila nu ocara noa$tră
căci nu fac dec&t $ă a$culte de legea firii lor' Ei
1
Criminali din Edinburg6 prinşi &n anul 08;8J au $t&rnit
$enza%ie declar&nd la proce$ că $ugruma$eră zeci de
per$oane ca $ă v&ndă cadavrele unui profe$or de anatomie
pentru di$ec%ie'
156
nu+şi făure$c $inguri firea şi nu pot fi făcu%i ră$+
punzători că au acea$tă fireJ şi nici un om de ome+
nie nu+şi va &ngădui $ă vorbea$că a$pru de$pre ei'
!i+ar fi cu neputin%ă $ă ro$te$c cuvinte injurioa$e
la adre$a ace$tor noi 4ur"e şi Bare din !iddle
Ee$t' Trebuie $ă aibă şi ei ce $ă măn&nce iar mij+
loacele lor de a+şi c&ştiga p&inea $&nt limitate' Oi
după cum e fire$c şi+o agoni$e$c &n acel mod care
le procură mai multă plăcere mai multă mul%umire
şi mai multă $ati$fac%ie' Milnic dezgroapă reputa%ii
moarte şi v&nd putregaiul pentru a+şi cumpăra
6rana' 5trămoşii lor 4ur"e şi Bare dezgropau
mor%ii din cimitire şi vindeau cadavre pentru p&ine
pe care apoi o m&ncauJ cu alte cuvinte $e 6răneau
pe $eama mor%ilor' :amenii de teapa lui Cee$ nu
$&nt dec&t nişte 4ur"e şi nişte Bare cărora legile
moderne le+au răpit po$ibilitatea de a $e &ndelet+
nici cu nego%ul lor fire$c'
5+ar putea totuşi $ă fi $cri$ acele articole deşi nu
prea &mi vine $ă cred că le+aş fi $cri$' În orice caz
nu+mi aduc aminte' ,ar un lucru voi continua $ă
$u$%in cu 6otăr&re &n ciuda tuturor declara%iilor
făcute de+alde 4ur"e şi Bare şi anume7 că ori de
c&te ori un martor de profe$ie pretinde că ar fi
e.i$tat un contract, şi ca aş fi fo$t #ltit pentru
acele $cri$ori am&ndouă ace$te afirma%ii $&nt min+
ciuni $fruntateJ ba mai mult şi mai rău c6iar $&nt
minciuni gro$olane neplauzibile şi lip$ite de artă'
Ca opere de artă cred că p&nă şi un Cee$ ar trebui
$ă $e ruşineze de ele'

157
C!6 (6 $D<*%"(* *+'% ,5l(+%
-4 5$*567+%' 190E1
În unele privin%e am fo$t totdeauna om cin$titJ
&ncă din fragedă tinere%e nu m+am putut niciodată
deprinde $ă folo$e$c bani agoni$i%i prin mijloace
dubioa$eJ am &ncercat de multe ori dar principiile
au fo$t totdeauna mai tari dec&t dorin%a mea' Acum
şa$e $au opt luni generalul+locotenent Nel$on A'
!ile$
1
a fo$t $ărbătorit &n cadrul unui mare dineu
oferit la Ne# >or"J &nainte de a lua loc la ma$ă
am $tat de vorbă cu el &n $alon şi iată ce mi+a
$pu$7
( Vă cuno$c mi $e pare de vreo treizeci de
ani nu+i aşaP*
)( ,a cam aşa ceva* i+am ră$pun$'
A răma$ c&teva clipe pe g&nduri apoi a urmat7
)( !ă mir că nu ne+am &nt&lnit la Ea$6ington
&n 08F3J era%i acolo ge atunci nu+i aşaP*
)( ,a numai că pe atunci nu eram cuno$cut
nici nu &ncepu$em $ă &nmugure$c eram un per$o+
naj ob$cur pe c&nd dumneavoa$tră la frumoşii
lauri culeşi &n războiul civil adăuga$eră%i o nouă
i$pravă glorioa$ă tocmai vă &ntor$e$eră%i din $tră+
lucita campanie &mpotriva indienilor din -ar Ee$t
şi fu$e$e%i avan$at general de brigadă a$tfel &nc&t
toată lumea vorbea de$pre dumneavoa$tră şi vă ri+
dica &n $lăvi' ,acă m+a%i &nt&lnit &ntr+adevăr atunci
nici n+a%i putea $ă vă mai aduce%i aminte afară
doar dacă vreo &mprejurare neobişnuită v+ar fi gra+
vat &n memorie &nt&lndrea noa$tră' Au trecut patru+
1
Nelson !##leton Miles @08D1(01;?A general americanJ a
condu$ o $erie de e.pedi%ii militare pentru e.terminarea
indienilor din 5tatele Unite'
158
zeci de ani şi după at&ta' vreme oamenii mari
nu+şi aminte$c de fitecine'*
Nedorind $ă prelunge$c convorbirea pe acea$tă
temă am $c6imbat $ubiectul' !i+ar fi fo$t foarte
uşor $ă+i demon$trez că ne+am &nt&lnit la Ea$6ing+
ton &n 08F3 dar $ocotind că a$ta ar fi putut $ă ne
$t&njenea$că fie pe el fie pe mine m+am lă$at pă+
gubaş' Îmi aminte$c &n$ă foarte bine &nt&mplarea'
Iată cum $+a petrecut7
Tocmai mă &ntor$e$em din croaziera făcută pe
bordul lui Puaker Cit7 şi &nc6eia$em un contract
cu Eli$6a 4li$$ din Bartford pentru o carte de$pre
acea$tă croazieră' Cum nu aveam bani m+am du$
la Ea$6ington $ă &ncerc $ă+mi c&ştig e.i$ten%a acolo
&n perioada c&t voi lucra la carte' Într+o bună zi
m+am &nt&lnit cu Eilliam 5#inton
1
fratele i$tori+
cului şi &mpreună cu el am ticluit un plan menit
$ă ne a$igure am&ndurara celei nece$are traiuluiJ
am devenit a$tfel părin%ii $pirituali şi fondatorii
primului $indicat de pre$ă ( o in$titu%ie curentă
&n lumea ziari$tică de a$tăzi' Am pu$ pe picioare
cel dint&i $indicat de pre$ă
2
de pe planeta noa$trăJ
e drept că era cam mic dar aşa $e &nt&mplă cu orice
&ntreprindere nouă la &nceputurile ei' Aveam pe
li$ta noa$tră două$prezece publica%iiJ toate $ăptă+
m&nale toate ob$cure $ărace şi ri$ipite 6ăt+departe
&n aşezările de la periferia %ării' /entru ace$te fi+
%uici era o m&ndrie $ă publice core$ponden%e de la
Ea$6ington iar pentru noi era o fericire că nutreau
a$emenea ambi%ii' -iecare din cele două$prezece
publica%ii primea de la noi c&te două $cri$ori pe
1
Nillia" Swinton @08DD(081;A ziari$t american'
2
Agen%ie care furnizează unui număr de ziare $au periodice
materiale de pre$ă finite @informa%ii editoriale foiletoane
reportaje cronici etc'A $pre a fi publicate $imultan'
159
$ăptăm&nă a un dolar bucataJ $criam fiecare c&te o
$cri$oare pe $ăptăm&nă şi e.pediam duplicate
ace$tor binefăcători c&ştig&nd a$tfel douăzeci şi
patru de dolari pe $ăptăm&nă ceea ce reprezenta
e.act c&t aveam nevoie pentru trai &n locuin%a
noa$tră ieftină şi mode$tă'
5#inton era unul dintre cei mai drăgu%i şi mai
$impatici oameni pe care i+am cuno$cut vreodată
şi duceam am&ndoi o via%ă plăcută fiind cum nu $e
poate mai ferici%i' 5#inton avea o educa%ie şi o fire
alea$ăJ era un adevărat (entle"an, trecut prin
şcoli &nalte cu o inteligen%ă $căpărătoare şi cu o
inimă curată ca şi vorbele lui' Era $co%ian şi prez+
biterian
1
un prezbiterian de modă vec6e foarte
cin$tit şi $incer &n credin%a lui la care %inea şi care+
i aducea pace şi linişte $ufletea$că' N+avea nici un
viciu afară de o $impatie mare şi plină de recu+
noştin%ă pentru w/isk7+ul $co%ian dacă o a$eme+
nea $impatie poate fi $ocotită viciu' Eu unul n+o
$ocoteam un viciu deoarece 5#inton era $co%ian
iar pentru un $co%ian w/isk7+ul e la fel de inofen$iv
cum e laptele pentru re$tul omenirii' În cazul lui
5#inton era o virtute şi &ncă una co$ti$itoare'
,ouăzeci şi patru de dolari pe $ăptăm&nă ar fi fo$t
pentru noi o adevărată avere dacă n+am fi fo$t
nevoi%i $ă a$t&mpărăm $etea carafei7 din pricina ei
eram &ntotdeauna la limita liniei de plutire şi orice
&nt&rziere &n primirea vreunei frac%iuni a venituri+
lor noa$tre ne pricinuia mari greută%i'
Qin minte că &ntr+un r&nd $+a produ$ o a$emenea
criză7 trebuia $ă facem ro$t de trei dolari şi a$ta
c6iar &n ziua aceea' Nu mai ştiu cum $e face că
aveam nevoie de at&%ia bani &ntr+o $ingură zi ştiu
1
Adept al unei doctrine religioa$e calvineJ &n 5co%ia (
religie de $tat'
160
doar că aveam nevoie de ei' 5#inton m+a rugat $ă
mă duc $ă fac ro$t de bani adăug&nd că $e va duce
$ă &ncerce şi el' /ărea că nu $e &ndoieşte c&tuşi de
pu%in că va reuşi dar ştiam că acea$tă &ncredere
era rodul evlaviei $aleJ eu unul nu &mpărtăşeam
acea$tă &ncredere7 n+aveam nici o idee &ncotro $+o
porne$c pentru a face ro$t de at&ta bănet şi i+am şi
$pu$+o' Cred că &n $inea lui i+a fo$t ruşine pentru
necredin%a mea' !+a $fătuit $ă nu+mi fac griji
adăug&nd pe un ton $implu categoric şi convin$7
)( ,omnul va avea grijă'*
Îmi dădeam $eama7 era $incer convin$ că ,omnul
va avea grijă mi $e părea &n$ă că de+ar fi avut
e.perien%a mea''' ,ar $ă lă$ăm a$taJ p&nă $ă i$pră+
vea$că el vorba credin%a lui puternică &şi şi făcu$e
efectul a$upra mea a$tfel că am plecat de aca$ă
aproape &ncredin%at că &ntr+adevăr ,omnul va avea
grijă'
Am cutreierat $trăzile cam o oră căznindu+mă $ă
gă$e$c un mijloc de a face ro$t de banii aceia dar
nu mi+a venit nici o idee' În cele din urmă am
intrat la )Ebbitt Bou$e* care pe atunci era un 6o+
tel nou şi m+am aşezat pe un $caun &n 6olul cel
mare' ,eodată am zărit un c&ine intr&nd &n 6ol' 5+a
oprit $+a uitat la mine şi m+a &ntrebat din oc6i7
)Eşti prieteno$P* I+am ră$pun$ tot din oc6i că
$&nt' C&inele a dat din coadă recuno$cător şi $+a
apropiat de mine rezem&ndu+şi botul pe genunc6iul
meu şi ridic&nd $pre mine cu o drăgălăşenie cuce+
ritoare oc6ii $ăi negri' Era un animal frumo$ ca o
fată şi părea făcut tot din măta$e şi catifea' I+am
dezmierdat capul negru şi neted şi urec6ile clă+
păugeJ &ntr+o clipită am devenit tandri ca o perec6e
161
de &ndrăgo$ti%i' /u%in mai t&rziu &n 6ol $+a ivit
generalul de brigadă !ile$ eroul na%iunii
&mbrăcat &n $plendida lui uniformă alba$tră+aurie
urmărit de privirile pline de admira%ie ale tuturor'
Mărind c&inele $+a oprit şi &n oc6ii lui $+a aprin$ o
lumină care arăta că avea o $lăbiciune pentru c&inii
de felul celui de l&ngă mineJ apoi $+a apropiat şi
m&n+ g&ind c&inele mi+a zi$7
)( Ce c&ine frumo$S E o minune de c&ine n+a%i
vrea $ă+l vinde%iP*
Eram mişcatJ felul &n care $e adeverea profe%ia
lui 5#inton mi $e părea miraculo$'
)( 4a da* i+am ră$pun$'
( C&t cere%i pe elP* m+a &ntrebat generalul'
)( Trei dolari'*
Leneralul răma$e vădit $urprin$'
)( Trei dolariP Numai trei dolariP /ăi c&inele
ă$ta+i un c&ine neobişnuit ar putea $ă co$te pe pu+
%in cincizeci de dolari' ,acă ar fi al meu nu l+aş
da nici pentru o $ută' !ă tem că nu vă da%i $eama
de valoarea lui' !ai g&ndi%i+vă la pre% n+aş vrea $ă
vă păcăle$c'*
,acă m+ar fi cuno$cut ar fi ştiut &n$ă că mi+ar fi
venit la fel de greu $ă+l păcăle$c pe c&t &i venea lui
de greu $ă mă păcălea$că pe mine' I+am ră$pun$
cu aceeaşi 6otăr&re calmă ca şi mai &nainte7
)( Nu doar trei dolari ă$ta+i pre%ul'*
)( 4ine dacă $tărui%i'''* mi+a $pu$ generalul şi
după ce mi+a dat cei trei dolari a plecat cu c&inele
di$păr&nd pe $cară'
/e$te vreo zece minute a apărut &n 6ol un domn
de v&r$tă mijlocie cu o &nfă%işare blajină şi a &n+
ceput $ă arunce priviri &n dreapta şi+n $t&nga ui+
t&ndu+$e p&nă şi $ub me$e'
162
)( Nu cumva căuta%i un c&ineP* l+am &ntrebat'
/&nă &n clipa aceea avu$e$e o e.pre$ie tri$tă şi
neliniştită dar acum fa%a i $e lumina$e deodată'
)( ,a l+a%i văzut cumvaP* m+a &ntrebat el'
)( ,a a fo$t aici p&nă adineauri c&nd a plecat
după un domn' Cred că aş putea $ă+l gă$e$c dac+a%i
dori $ă &ncerc'*
Careori am văzut om $ă pară at&t de recuno$că+
tor iar c&nd mi+a $pu$ că mă roagă $ă &ncerc am
$im%it şi &n gla$ul lui multă recunoştin%ă' I+am ră$+
pun$ că voi fi bucuro$ $ă &ncerc dar că &ntruc&t
cercetările mi+ar putea lua oarecare timp $per că
&mi va plăti ceva pentru o$teneală' !i+a zi$ că va
fi fericit $ă+mi plătea$că şi a repetat cuv&ntul
)fericit* apoi m+a &ntrebat7
)( C&tP*
)( Trei dolari* i+am ră$pun$'
A părut $urprin$ şi mi+a zi$7
( ,ragă domnule dar e o nimica toată' : $ă
vă plăte$c zece'*
)( Nu trei dolari e pre%ul* am repetat eu şi
apoi am pornit+o &n $u$ pe $cări nedorind $ă mai
lunge$c vorba deoarece 5#inton &mi $pu$e$e că
acea$ta era $uma pe care ,omnul avea $ă ne+o
procure iar mie mi $e părea că ar fi un $acrilegiu
$ă iau măcar şi un #enn7 pe$te ceea ce ne era 6ă+
răzit'
Abăt&ndu+mă pe la cuşca portarului am aflat nu+
mărul camerei ocupate de general şi c&nd am de$+
c6i$ uşa camerei şi am intrat l+am gă$it pe
general care+şi m&ng&ia fericit c&inele'
( Îmi pare rău dar trebuie $ă iau &napoi c&i+
nele* i+am zi$'
163
( 5ă+l iei &napoiP m+a &ntrebat generalul uimit
din cale+afară' /ăi e c&inele meu mi l+ai v&ndut
doar şi &ncă la pre%ul pe care l+ai cerut'*
)( ,a e adevărat i+am ră$pun$' ,ar trebuie
$ă+l iau &napoi petitru că individul &l cere'*
)( Care individP*
)( 5tăp&nul luiJ nu era c&inele meu'*
Leneralul a răma$ şi mai uluit şi vreme de c&teva
clipe aproape că şi+a pierdut graiul apoi a b&iguit7
)( Vrei $ă $pui că mi+ai v&ndut c&inele altuiaP
,eşi ştiai că e al altuiaP*
( ,a deşi ştiam că nu e c&inele meu'*
)( Atunci de ce mi l+ai v&ndutP*
)( Ce &ntrebare ciudată pui şi dumneataS 9+am
v&ndut fiindcă ai vrut $ă+l cumperi' !i+ai $pu$ că
%ii mor%iş $ă+l cumperi nu po%i tăgădui' Eu nu
eram a6tiat $ă+l v&nd nici nu+mi trecu$e prin cap
$ă+l v&nd dar am avut impre$ia că dacă pe dum+
neata te+ar aranja'''*
!i+a tăiat vorba zic&ndu+mi7
( 5ă mă aran+e&e= E cel mai nă$truşnic aran+
jament de care am auzit vreodatăS''' Auzi ideeS
$ă v&ndă un c&ine care nu+i apar%ine'''*
9+am &ntrerupt şi eu zic&ndu+i7
( N+are nici un ro$t $ă continuăm acea$tă di$+
cu%ie7 ai $pu$ c6iar dumneata că valorează proba+
bil o $ută de dolari' Eu nu %i+am cerut dec&t trei'
Era ceva necin$tit &n a$taP !i+ai oferit mai mul%i
bani ştii prea bine că aşa e' Eu %i+am cerut &n$ă
numai trei dolariJ e un lucru pe care nu+l po%i tă+
gădui'*
)( : pentru numele lui dumnezeu ce are a face
una cu altaP Important e$te că dumneata nu erai
$tăp&nul c&inelui cum de nu+%i dai $eamaP ,upă
164
c&te $e pare dumneata nu $ocoteşti că e$te ne+
cin$tit $ă vinzi lucruri care nu+%i apar%in dacă le
vinzi ieftinS Oi acum'''*
)( Te rog $ă nu mai di$cutăm de$pre a$taS i+am
retezat eu vorba' N+ai cum $ă negi faptul că pre%ul
era perfect ec6itabil perfect rezonabil ( %in&nd
$eama că nu eram $tăp&nul c&inelui ( aşa că orice
di$cu%ie pe c6e$tia a$ta e pierdere de vremeS Acum
trebuie $ă+l iau &napoi fiindcă individul are nevoie
de el' Nu+%i dai $eama că n+am de ale$P /une+te &n
$itua%ia mea7 5ă pre$upunem c+ai v&ndut şi dum+
neata un c&ine care nu+%i apar%inea $ă zicem că'''*
)( A6 nu+mi mai &mpuia capul cu ra%ionamen+
tele dumitale idioateS Ia+l şi la$ă+mă &n paceS*
I+am dat &napoi cei trei dolari şi am plecat cu
c&inele pe $cări &n jo$ iar $tăp&nul lui l+a luat &n
primire şi mi+a plătit trei dolari pentru o$teneală'
Am plecat de acolo cu conştiin%a &mpăcată
fiindcă proceda$em cin$titJ n+aş fi fo$t &n $tare $ă
mă folo$e$c de banii pe care+i primi$em din v&nza+
rea c&inelui deoarece nu mi $e cuveneau dar cei+
lal%i trei dolari &i căpăta$em pentru faptul că re$ti+
tui$em c&inele adevăratului $ău $tăp&n a$tfel &nc&t
banii aceştia c&ştiga%i cin$tit mi $e cuveneau de
drept' ,e n+aş fi fo$t eu poate că individul acela
nu şi+ar fi recăpătat c&inele niciodată' /&nă &n ziua
de azi principiile mele au răma$ aceleaşi ca şi
atunci' Am fo$t totdeauna cin$tit şi ştiu că nu pot
fi altfel' Aşa cum $puneam la &nceput7 n+am putut
niciodată $ă mă ating de bani agoni$i%i prin mij+
loace dubioa$e'
A$ta+i pove$tea' În parte e adevărată'

165
2Ş*%+'( ,'/)+' 65(+*'( 6'(3
-4 ()+%l%' 19061
Qin minte că acum nouă ani c&nd locuiam &n
Ted#ort6 5Wuare la 9ondra ziarele americane au
primit prin telegraf ştirea că aş fi pe moarte' !uri+
bundul nu eram eu ci un alt Clemen$ un văr al
meu care $+ar fi cuvenit $ă moară dar a $căpat nu
ştiu nici eu prin ce tertipuri $au alte manopere ca+
racteri$tice clanului no$tru' Core$ponden%ii din
9ondra ai ziarelor americane au &nceput $ă mă
a$alteze potrivit in$truc%iunilor telegrafice ale pa+
tronilor lor $pre a $e intere$a de $tarea mea' Eram
$ănăto$ şi a$ta i+a făcut pe to%i $ă $e mire şi $ă fie
nemul%umi%i că mă gă$e$c citind şi fum&nd liniştit
&n biroul meu adică aproape fără valoare ca $u+
biect pentru o telegramă tran$atlantică' /rintre
aceşti core$ponden%i $e afla şi un t&năr irlandez
grav bl&nd şi $impatic care a &ncercat din ră$pu+
teri $ă+şi a$cundă dezamăgirea şi $ă pară bucuro$J
ace$ta mi+a $pu$ că ziarul $ău Evenin( Sun, &i te+
legrafia$e că la Ne# >or" $e zvoneşte că aş fi
murit' Ce $ă telegrafieze drept ră$pun$P m+a &n+
trebat el'
( 5pune+le că zvonul e$te e.agerat* l+am $fă+
tuit eu'
Individul a plecat $olemn fără $ă z&mbea$că şi a
e.pediat o telegramă reproduc&nd &ntocmai ace$te
cuvinte' Ele au &nve$elit omenirea şi $&nt citate din
c&nd &n c&nd &n pre$ă ori de c&te ori ziariştii vor $ă
ri$ipea$că vreun zvon e.agerat'
Core$pondentul următor care a venit la mine a
fo$t tot un irlandez' Qinea &n m&nă o telegramă (
era de la ziarul Norld din Ne# >or" ( şi mi+am
166
dat $eama că $e $trăduieşte $ă aducă vorba
de$pre telegrama aceea cu ajutorul at&tor
amabilită%i şi drăgălăşenii &nc&t am fo$t curio$ $ă
văd şi eu ce $crie &n telegramă' ,e aceea c&nd mi
$+a ivit prilejul i+am luat+o din m&ină' Telegrama
$punea7 ),acă !ar" T#ain pe moarte trimite
cinci $ute cuvinte' ,acă mort trimite o mie'*

167
P R O F I L U R I
M!9'!l 6'65+%(l 2T?56(/ B(%l'@ Al,+%$?3
1
-4 %!l%' 190C1
L
unea trecută Albert 4igelo# /aine m+a &n$o%it
per$onal la 4o$ton şi a doua zi la /ort$mout6
$tatul Ne# Bamp$6ire pentru a a$i$ta la inaugu+
rarea !uzeului memorial )T6oma$ 4aile=
Aldric6*'
Voi da c&teva date $tati$tice &n c6ip de introdu+
cere' Căpo$atul T6oma$ 4aile= Aldric6 $+a nă$cut
acum şaptezeci şi doi $au şaptezeci şi trei de ani
&n ca$a bunicului $ău din orăşelul /ort$mout6 Ne#
Bamp$6ire' Nu demult văduva lui a cumpărat
acea$tă ca$ă şi a &mpănat+o cu tot felul de vec6ituri
care apar%inu$eră c&ndva copilului Tom Aldric6
şcolarului Tom Aldric6 şi venerabilului poet Tom
Aldric6 şi a tran$format ca$a &ntr+un muzeu memo+
rial &n cin$tea şi pentru eternizarea faimei lui
Aldric6' Ea a &nfiin%at o a$ocia%ie a !uzeului me+
morial )Aldric6* &nregi$trată conform legilor $ta+
tului Ne# Bamp$6ire şi a predat muzeul ace$tei
a$ocia%ii care lucrează ca mandatară a oraşului
/ort$mout6 beneficiarul dona%iei făcute de vă+
duvăJ primarul din /ort$mout6 şi al%i cetă%eni cu
vază au fo$t v&r&%i &n a$ocia%ie ca $ă+i facă reclamă
şi $ă figureze &n comitet' Ciudată şi dete$tabilă fe+
1
T/o"as Baile7 !ldric/ @08DF(0123A poet nuveli$t şi
critic american'
168
meie roa$ă de orgoliuS Cred că n+aş putea $ă
mă+mpac cu ea niciodată dec&t cel mult dacă m+aş
trezi $ingur cu ea pe o plută &n largul oceanului
fără nici o $peran%ă de a ob%ine alte provizii'
5+ar putea $ă e.i$te o ju$tificare pentru &nfiin%a+
rea unui a$emenea muzeu memorial pe care călă+
torii $ă+l viziteze şi $ă+l cin$tea$că aduc&ndu+i oma+
giul lor deşi per$onal mă &ndoie$c' Aldric6 n+a
fo$t niciodată cuno$cut publicului largJ căr%ile lui
n+au atin$ niciodată tiraje mariJ a $cri$ o proză
diluată liricoidă şi lip$ită de farmec $tili$ticJ faima
lui ca prozator nu e$te prea mareJ faima lui ca poet
e$te de a$emenea foarte re$tr&n$ă deşi at&ta c&t e
poate con$titui un temei de m&ndrie7 nu $e bazează
pe &ntreaga lui produc%ie poetică ci pe c&teva
poezii $curte care &n ceea ce priveşte gra%ia
frumu$e%ea şi perfec%iunea lor alea$ă nu au pere+
c6e &n limba noa$tră' Ace$te giuvaere $&nt cuno$+
cute admirate şi iubite din zece mii de oameni
de unul care e &n $tare $ă le pre%uia$că la ju$ta lor
valoare'
Acea$tă m&nă de oameni ar vizita cu evlavie !u+
zeul memorial dacă ar fi $ituat &ntr+un loc acce+
$ibil' ,acă muzeul ar fi $ituat la 4o$ton $au la Ne#
>or" a$ta ar &n$emna fără &ndoială cam un vizi+
tator pe lună dar din păcate nu e $ituat acolo ci
la /ort$mout6 Ne# Bamp$6ire la o oră şi trei
$ferturi depărtare de 4o$ton pe linia de cale ferată
4o$ton+!aine pe care circulă &ncă vagoanele uti+
lizate pe acea$tă rută &n urmă cu cincizeci de aniJ
trenul ace$ta continuă $ă $e oprea$că pentru a bea
apă din ceainice şi ibrice de tinic6ea $ă &ng6ită
cărbune bitumino$ şi $ă ver$e fum şi zgură trimi+
%&ndu+le pe fere$trele venerabilelor $ale vagoane
169
care tro$ne$c din &nc6eieturi' Nici c6iar un
muzeu memorial al relicvelor lui Leorge
Ea$6ington n+ar $t&rni cine ştie ce intere$ dacă ar
fi $ituat &n ace$t t&rguşor prăpădit şi dacă pioşii
vizitatori ar fi nevoi%i $ă folo$ea$că linia ferată
4o$ton+!aine ca $ă ajungă acolo'
C&nd era cazul $ă+şi bată joc de o neg6iobie de
o preten%ie găunoa$ă de o ab$urditate flagrantă
Aldric6 $căpărătorul şi ironicul Aldric6 $arca$ti+
cul şi necru%ătorul Aldric6 $e dovedea a fi un
mae$tru' Ce păcat că n+a putut fi şi el de fa%ă la co+
memorarea oficială &n $ala :perei din /ort$mout67
grozav şi+ar mai fi bătut joc de eaS Nimeni n+ar fi
fo$t &n $tare $+o &nfiereze $+o ridiculizeze şi $+o bi+
ciuia$că mai $traşnic dec&t el' Am uitat &n$ă un
amănunt important7 ar fi fo$t &n $tare $ă facă toate
ace$te lucruri cu entuzia$m numai dacă ar fi a$i$tat
la o $olemnitate $tupidă &n cin$tea altuia dar nu
i+ar fi putut trece prin minte $ă+şi bată joc de o ce+
remonie organizată &n cin$tea lui &n$uşi deoarece
avea o părere aproape la fel de bună de$pre $ine şi
de$pre talentul $ău ca şi răpo$atul Edmund Cla+
rence 5tedman
1
care+şi &nc6ipuia că $oarele ră$are
numai şi numai pentru a+i admira ver$urile şi e at&t
de pu%in dornic $ă apună la $f&rşitul fiecărei zile şi
$ă piardă a$tfel din vedere ver$urile cu pricina &n+
c&t zăboveşte multe minute pe$te $orocul obişnuit
neput&nd din pricina a$ta $ă+şi re$pecte &ntocmai
itinerarul dea$upra păm&ntului' 5tedman era un
băiat bunJ Aldric6 era şi el un băiat bun dar am&n+
doi erau de o vanitate nemaipomenităJ am&ndoi la
un loc erau la fel de vanitoşi ca şi mine ceea ce
1
Ed"und Clarence Sted"an @08DD(0128A poet şi critic
american'
170
&n$eamnă ca erau foarte vanitoşi fără ca &n acea$tă
compara%ie $ă e.i$te vreo e.agerare'
5pre a+i linişti pe cititori trebuie $ă mărturi$e$c
că am un dinte &mpotriva lui "issis Aldric6 ceea
ce mă face $ă cred că $+ar putea $ă fiu incapabil $ă
văd ceva lăudabil &n faptele ei' Am nutrit o vie
antipatie fa%ă de ea din prima clipă c&nd am vă+
zut+o acum treizeci şi nouă de ani şi acea$tă aver+
$iune nu m+a pără$it nici o clipă' Missis Aldric6 e
una dintre acele per$oane deo$ebit de afectuoa$e
ale cărei drăgălăşenii &%i &ntorc $tomacul pe do$'
Nu po%i da crezare nici uneia din vorbele ei7 &%i
apar totdeauna artificiale mincinoa$e cu un fond
egoi$t' Aldric6 era un camarad &nc&ntător numai
că nu prea &l vedeam deoarece nu+l puteam vedea
niciodată $ingur'

-C %!l%' 190C1
Nu mă intere$a$em de durata călătoriei noa$tre'
Ne aşteptam ce+i drept la un drum de$tul de lung
&ntrud&t trebuia $ă mergem la Ne# >or" şi acolo $ă
luăm trenul de 4o$ton ceea ce av&nd &n vedere
vremea ur&tă ar fi &n$emnat o călătorie anevo+
ioa$ă' Călătoria a$ta ar fi durat o zi lungă de tot
două$prezece ore de la plecarea de+aca$ă p&nă+n
clipa g&nd am fi intrat &n 6otelul din 4o$ton' ,in &n+
t&mplare &n$ă am aflat că putem $c6imba trenul
la 5out6 Nor#al" ca $ă economi$im vreo patru
cea$uri aşa că după o călătorie obo$itoare şi ener+
vantă am ajun$ &n 4o$ton la orele ; după amiază'
171
Urma $ă pornim $pre /ort$mout6 a doua zi &n D2
iunie' :a$pe%ii primi$eră prin poştă invita%ii tipă+
rite cuprinz&nd amănunte &n legătură cu mijloa+
cele de tran$port' ,in invita%ii reieşea că e.pre$ul
de /ort$mout6 de la orele 1 va avea ataşate două
vagoane $peciale rezervate oa$pe%ilor'
/entru oricine afară de mine pentru orice om cu
$caun la cap şi fără prejudecă%i faptul că vlă$tarele
răma$e &n via%ă ale bogatei familii Aldric6 oferă
vagoane $peciale ar fi părut at&t de fire$c at&t de
obişnuit ca un ge$t de polite%e elementară şi at&t
de nece$ar şi inevitabil &nc&t amănuntul n+ar fi
$t&rnit nici un comentariu ci ar fi fo$t $ocotit c&t $e
poate de normalJ dar prejudecă%ile deformează
totdeauna g&ndurile $entimentele şi opiniile oame+
nilor' -iind plin de prejudecă%i am ur&t acel tren
$pecial' !i+am $pu$ că e ab$urd că numai nişte
oameni de r&nd nişte %oape ar putea din polite%e
$ă pună la di$pozi%ie un tren $pecial &ntr+o &mpre+
jurare ca acea$ta şi $ă $uporte c6eltuielile re$pec+
tive dar că nu făcea pentru "issis Aldric6 $ă re+
curgă la aşa cevaJ nu făcea pentru "issis Aldric6
oric&t de bogată şi de caritabilă ar fi fo$t $ă ri$i+
pea$că bani ca $ă fie amabilă cu invita%ii ei'
!ă enerva mă contraria şi mă $upăra $ă văd
că+şi dă at&ta importan%ă cu prilejul ace$tui &năl%ă+
tor eveniment familialJ &n răutatea mea aş fi vrut
$ă gă$e$c o e.plica%ie capabilă $ă anuleze orice in+
ten%ie vrednică de laudă care ar fi putut $ă fie la
ob&rşia ace$tui ge$t drept care mi+am $pu$ că
"issis Aldric6 marea $tăruitoarea energica şi ne+
obo$ita $peciali$tă &n publicitate $ăv&rşea ace$t
ge$t bizar de dragul reclamei pe care şi+o putea
face prin ziare' !i $+a părut o e.plica%ie plauzibilă
172
dar ideile mele preconcepute erau at&t de ad&nci
&nc&t nici cu a$ta nu m+am liniştitJ nu mă puteam
&mpăca de fel cu ideea că aş putea $+o văd pe
"issis Aldric6 făc&nd pe o$pitaliera &mpotriva firii
şi deprinderilor ei şi pe propria+i c6eltuialăJ totuşi
am fo$t nevoit $ă recuno$c că $+a dovedit mai tare
şi am &ng6i%it 6apul' Cu toate ace$tea &n &nverşu+
narea mea mi+am pu$ &n g&nd $ă nu+i &ngădui ca
pentru doi dolari şi patruzeci de cen%i $ă agoni+
$ea$că glorie pe $eama mea aşa că l+am trimi$ pe
/aine $ă cumpere bilete de tren p&nă la /ort$mout6
şi retur' Ideea mi+a plăcut7 c&nd pui şi inimă o
faptă rea &%i prilejuieşte mai multă plăcere dec&t
treizeci de fapte nobile'
!+am urcat aşadar &mpreună cu /aine &ntr+unul
din cele două vagoane $peciale ca $ă $tau de vorbă
cu pa$agerii &n $pe%ă $criitori şi $criitoareJ unii
&mi erau prietenii al%ii ( $imple cunoştin%e' Am
avut noroc că ne+am du$ acolo7 rezultatul a fo$t
amuzant' ,e la locul meu puteam conver$a cu $crii+
torii de ambele $e.e aşeza%i la capătul din fa%ă al
vagonului c&nd deodată $+a ivit conductorul un
individ grav şi %an%oş ( cum $&nt de obicei ace$te
di6ănii ( şi a &nceput $ă ceară bileteleS Otiam că
unii dintre invita%ii de l&ngă mine erau $ăraci şi am
văzut nu fără oarecare plăcere cum li $e pune un
nod &n g&t şi pe fe%ele lor $e zugrăveşte o e.pre$ie
de jale' 5co%&ndu+şi de prin buzunare $au de prin
poşete invita%iile frumo$ tipărite cu men%iunea
privind trenul $pecial le+au &nfă%işat ne&nduratului
conductor şi+au &nceput $ă+i e.plice că fiind in1
vita*i la ceremonia funebră nu erau obliga%i $ă plă+
tea$că' 9ătr&nd cu gla$ul acela rece şi $part obiş+
nuit pe linia 4o$ton+!aine afuri$itul conductor le+a
173
ră$pun$ morocăno$ că nu primi$e nici o di$pozi%ie
&n ace$t $en$ şi le+a cerut $ă ac6ite co$tul biletelor'
Acea$tă &nt&mplare mi+a re$tituit+o pe "issis
Aldric6 aşa cum o cunoşteam dintotdeauna7 o co+
toroan%ă $c&rboa$ă cu acelaşi iz şi aceeaşi &nfă%i+
şare' : femeie bogată avidă de celebritatea pe
care+o putea dob&ndi din ge$tul de o grandoare im+
pre$ionantă de a fi comandat un tren $pecial şi
a6tiată de pre%ioa$a reclamă per$onală legată de
ace$t ge$t $e de$cotoro$ea acum de aceşti şaizeci
de invita%i nenoroci%i şi vlăgui%i şi+i lă$a $ă plă+
tea$căS !i+am dat $eama că+mi regă$i$em comoara
pierdută că o regă$i$em pe "issis Aldric6 )&n
carne şi oa$e*'
Ace$t incident penibil mai avea şi un alt a$pect
deo$ebit de &ntri$tător7 oamenii neobişnui%i cu va+
goanele de lu. /ullman şi deprinşi $ă călătorea$că
&n vagoane de r&nd plebeiene au obiceiul de a+şi
&nfige biletele &n $pătarul banc6etei din fa%a lor
pentru ca $ă le vadă conductorul c&nd treceJ &n tre+
nurile care circulă pe liniile din Noua Anglie con+
ductorul apare la fiecare c&teva minute aruncă o
privire a$upra biletelor e.pu$e şi le perforează &n
grabă repet&nd treaba a$ta toată ziulica p&nă ce
biletul &ncetează $ă fie un bilet şi răm&ne numai
găuriJ &ntre timp po$e$orul biletului $tă liniştit
$cutit de efortul de a $coate biletul din buzunar din
două &n două minute'
Ei bine crez&nd fireşte că invita%iile lor tipărite
$erve$c drept bilete călătorii din ace$te vagoane
$peciale le &nfip$e$eră &n $pătarele banc6etelor din
fa%a lor pentru a da a$tfel conductorului po$ibili+
tatea $ă le facă ciur fără a+i mai deranjaJ &n$ă c&nd
cu un aer &ncrezător plin de mul%umire ba c6iar
174
uşor arogant i+au arătat conductorului ace$te
invita%ii el le+a ră$pun$ cu o tăcere vizibil
ireveren%ioa$ă şi di$pre%uitoare iar bie%ii oameni
au răma$ at&t de ruşina%i at&t de umili%i &nc&t cred
că i+ar fi compătimit p&nă şi "issis Aldric6' Eram
de$tul de genero$ ca $ă+mi fie şi mie milă de eiJ
at&ta &mi era de milă &nc&t aproape că aş fi
preferat $ă nu a$i$t la acea$tă $cenă' Erau &n total
şaizeci de invita%i dintre care zece $au
cinci$prezece din Ne# >or" iar re$tul din 4o$ton
$au din &mprejurimi şi deşi toate biletele de tren
n+ar fi co$tat mai mult de o $ută cincizeci de
dolari femeia aceea putred de bogată dar
cărpănoa$ă era at&t de murdară &nc&t &i lă$a pe
aceşti litera%i nevoiaşi şi plini de abnega%ie $ă+şi
plătea$că $inguri depla$area'
,in c&nd &n c&nld &n trenul $pecial c&te unul din+
tre aceşti miei duşi la tăiere &l &ntreba pe vreun
altul dacă nu cumva ştie cine $uportă c6eltuielile
de depla$areJ dar nici un miel nu era &n $tare $ă
ră$pundă la acea$tă &ntrebareJ trenul $pecial era
fireşte lă$at &n pără$ire' În gara 4o$ton nu+i aştep+
ta$e nici un om care $ă+i &ndrume pe invita%i &n+
cotro $ă apuce $au $ă le arate care erau vagoanele
rezervateJ iar &n tren nu avea nimeni grijă ca pe
căldura aceea &năbuşitoare $ă+i viziteze şi pe ei din
c&nd &n c&nd v&nzătorul de răcoritoareJ &n gară la
/ort$mout6 nu $+a arătat nimeni $ă+i &nt&mpine pe
invita%i afară doar de per$oanele care veni$eră
$ă+l aştepte pe guvernator şi pe al%i c&%iva călători'
!aşina doamnei ( o maşină foarte lu.oa$ă şi
$cumpă ( a venit $ă+l ia pe guvernator pe grati$
după c&te mi $+a $pu$'
9a :peră trei pătrimi din invita%ii veni%i cu tre+
nul $pecial au primit locuri la galerie &n timp ce
175
guvernatorul şi per$onalul $ău precum şi c&%iva
dintre litera%ii mai mult $au mai pu%in cuno$cu%i
au fo$t &ndruma%i $ă aştepte &n foaierul actorilor
p&nă $e va umple $ala şi totul va fi gata pentru &n+
ceperea ceremoniei' Era acolo &şi primarul din
/ort$mout6 un animal uriaş zdravăn şi v&njo$ (
tipul primarului ideal pentru $ecolul ă$ta murdar'
,upă o $curtă aşteptare am ieşit pe $cenă &nt&m+
pina%i fiind de aplauze zgomotoa$e' Bo#ell$
1
şi cu
mine am intrat &ndată după primar după guverna+
tor şi după $tatul lui major iar re$tul liotei litera+
%ilor veneau &n urma noa$tră' Ne+am aşezat &n r&nd
unul l&ngă altul de+a curmezişul $cenei iar Bo#ell$
şi cu mine am luat loc pe o $ofa $cundă din lemn
de $alcie care $e afla cam &n mijlocul r&ndului'
Bo#ell$ a aruncat o privire &n jur şi mi+a şoptit7
)( Ce aer vetu$t şi plăcut au to%iS ,acă am avea
fe%ele &nnegrite cu funingine şi gulere &nalte cu şpi%
care $ă ne joace &n fa%a oc6ilor ca nişte bariere de
cale ferată a$emănarea ar fi completăJ iar dacă ar
fi şi Aldric6 printre noi ar folo$i fireşte vec6ea şi
in$pirata formulă de prezentare $pun&nd cu gla$
tare7 UCum o duci a$tă+$eară Brer 4one$
2
P Cum
te $im%i Brer Tamborine
4
P Cum o mai duci cu $ă+
nătateaPV]'
,upă aceea primarul a trecut la rampă şi cu
gla$ tunător a &nceput $ă debiteze energic şi $igur
1
Nillia" 8ean :owells @08D3(01;2A critic şi romancier
american ini%iatorul curentului reali$t &n literatura 5'U'A'J
unul dintre prietenii cei mai apropia%i ai lui T#ain'
2
Brer Bones ( -rate )Ca$taniete*'
3
Alături de Bones şi Ban+o, Brer Ta"%orine ( -rate
)Tamburină* ( e$te unul dintre per$onajele cla$ice ale
$pectacolelor cu )mene$treli*' 5e numeşte a$tfel pentru că
acompaniază dan$urile şi c&ntecele trupei cu tamburina'
176
de $ine un di$cur$ &n care a adu$ un frumo$ şi
bine meritat omagiu memoriei lui Aldric6
de$criind /ort$mout6ul paşnic şi patriar6al de
altădată &n care copilări$e Aldric6 cu şaizeci de
ani &n urmă pentru a+l compara apoi cu febrilul
/ort$mout6 din zilele noa$tre' Nu a folo$it c6iar
cuv&ntul )febril* căci ar fi fo$t nepotrivit dar l+a
$ugerat' /ort$mout6ul de a$tăzi nu e de loc febril7
e un orăşel paşnic din cale+afară de paşnic şi
adormit' /rimarul a vorbit apoi de$pre munca de
colec%ionare a obiectelor legate de memoria lui
Aldric6 de$pre mobilarea ca$ei &n care copilări$e
Aldric6 cu o parte din ace$te obiecte celelalte
urm&nd $ă fie e.pu$e &ntr+o clădire mai $olidă din
curte de$pre tran$ferarea &ntregii colec%ii
A$ocia%iei pentru muzeul )Aldric6* a cărei
menire e$te $+o pă$treze pentru po$teritate pe
c6eltuiala municipalită%ii'

-9 %!l%' 19041
Vorbind cu dezinvoltură guvernatorul Luild
1
a
%inut un di$cur$ frumo$ şi plin de &n$ufle%ire foarte
potrivit cu &mprejurarea şi memorizat la perfec%ie'
9+a ro$tit fără pauze poticneli şi ezitări' Un om
care vrea $ă %ină un di$cur$ indiferent de locul
&mprejurarea şi tema alea$ă trebuie at&t pentru
$ine &n$uşi c&t şi pentru public $ă şi+l $crie şi $ă+l
memorizeze dacă are răgazul nece$ar' /e vremea
c&nd eram &ncă &n $tare $ă &nvă% pe dinafară un
di$cur$ o făceam totdeauna &n intere$ul meu nu
1
Curtie 9uild @08F2(010?A guvernator al $tatului
!a$$ac6u$ett$ din Noua Anglie' @012;(0128A'
177
al publicului' Un di$cur$ bine memorizat poate
prin forma lui meşteşugită $ă amăgea$că pe
deplin pe a$cultători şi $ă+i facă $ă $e minuneze de
talentul care &ngăduie unui om $ă vină nepregătit
&n fa%a lor pentru a debita fraze bine cumpănite şi
in$pirate cu aceeaşi uşurin%ă şi $iguran%ă cu care
nişte oameni mai pu%in &nze$tra%i &nşiră banalită%i
anodine' Acum nu fac pe morali$tul ci $pun pur şi
$implu adevăruri elementare' Aşadar di$cur$urile
bine memorizate ale primarului şi guvernatorului
au con$tituit un bun &nceput7 au fo$t intere$ante
pline de &n$ufle%ire şi convingătoare'
A urmat ceremonia funebră' Unii după al%ii boci+
torii $+au furişat la rampă ca $ă citea$că cu voce
$merită şi $miorcăită poemele $cri$e pentru acea$tă
&mprejurareJ cei mai mul%i citeau cu gla$ şoptit
confiden%ial &ntruc&t vocea unui adevărat poet
c6iar a unui poet de m&na a treia e rareori capabilă
$ă ajungă p&nă la mijlocul unei $ăli' În cur&nd
m+am bucurat că veni$em &n 6aine negreJ ai mei
mă &mbrăca$eră a$tfel atrăg&ndu+mi aten%ia că $o+
lemnitatea la care mă duceam nu avea caracter
fe$tiv ci funebru drept care trebuia $ă &mbrac nu
$traie de $ărbătoare ci 6aine cernite' Bainele negre
mă $tr&ngeau groaznic şi mă făceau $ă năduşe$c şi
$ă mă &năbuş acolo pe $cena &nvăluită &n jale dar
$e potriveau de minune cu poeziile şi cu gla$ul
bocitorilor precum şi cu fe%ele obo$ite şi &nfier+
b&ntate ale auditoriului de aceea eram bucuro$ că
&mbrăcămintea mea e &n ton cu m&6nirea generală'
/oet după poet $e ridica $e t&ra p&nă la pupitru
&şi $cotea manu$cri$ul şi &ncepea $ă jelea$căJ şi
treaba a$ta a mer$ aşa p&nă ce &n$ăşi $olemnitatea
ceremoniei a &nceput $ă pară ridicolă' În via%a mea
178
n+am auzit at&tea lecturi după manu$cri$e' Nu
voi tăgădui că manu$cri$ele erau de bună calitate
recuno$c c6iar că printre ele nu a fo$t nici unul
mediocru dar adevărul e$te că nici un poet cu
e.cep%ia celor de m&na &nt&i nu ştie $ă citea$că
a$tfel &nc&t atunci c&nd recită devine o paco$te
pentru toată lumea afară de el &n$uşi'
/&nă şi colonelul Biggin$on
1
cu toată v&r$ta lui
venerabilă şi cu toată e.perien%a lui &n materie ago+
ni$ită de+a lungul mai multor genera%ii $tătea acolo
la pupitru &ncovoiat de bătr&ne%e ca o paranteză şi
&şi debita di$cur$ul după manu$cri$ cu rămăşi%a fi+
ravă şi lugubră a unui gla$ care odinioară c&nd
colonelul &şi conducea regimentul la a$alt dob&n+
dind victorii &n lupte $&ngeroa$e avea $onorită%i de
clopot' ,i$cur$ul lui Bo#ell$ a fo$t $curt $implu
şi in$pirat deoarece noble%ea g&ndirii şi perfec%iu+
nea e.pre$iei $t&nt un dar a+l lui Bo#ell$ care pe
dea$upra &şi '&nvă%a$e pe dinafară di$cur$ulJ din
păcate şi+a citit şi el după manu$cri$ poemul' 9+a
citit de$tul de bine apoi a $porit cu el teancul de
manu$cri$e şi $+a &ntor$ la locul lui de l&ngă mine
fericit că i$prăvi$e corvoada şi arăt&nd ca un ocnaş
gra%iat' Venindu+mi r&ndul şi mie am renun%at la
di$cur$ul pe careul pregăti$em fără $ă+l memori+
zez prea bine şi am &nc6eiat $olemnitatea debi+
t&nd vreme de două$prezece minute fără nici o
noimă nişte mofturi nelalocul lor'
Ceremonia a luat $f&rşit' A fo$t un $pectacol &n+
grozitor infernal greu de $uportatJ a durat două
ore cumplit de &năbuşitoare dar n+aş fi vrut $ă
1
T/o"as Nentwort/ :i((inson @08;D(0100A pa$tor
aboli%ioni$tJ &n timpul războiului civil a comandat un
regiment de negriJ a militat pentru &nlăturarea di$criminării
ra$iale'
179
lip$e$c c6iar de+ar fi fo$t de două ori mai cald de
două ori mai obo$itor de două ori mai lung drumul
pe calea ferată 4o$ton+!aine şi de două ori mai
mare cantitatea de funingine pe care am &ng6i%it+o'

M!+(* 8(l/*'(,
1
<% B(@(+, T(@l5+
2
-E %!l%' 190C1
!urat Bal$tead a murit' Era un om e.trem de
$impatic' A apucat $ă trăia$că aproape optzeci de
ani dintre care şaizeci şi i+a dedicat unei munci
editoriale $&rguincioa$e şi obo$itoare' Via%a lui şi a
mea alcătuie$c un contra$t ciudat' Încep&nd de la
v&r$ta de 00 ani ( mai preci$ de la ;< martie 08<3
c&nd a murit tatăl meu şi p&nă la $f&rşitul anului
08?F $au &n primele zile ale lui 08?3 ( am muncit
nu cu $&rguin%ă nici cu drag ci &n $ilă cu $c&rbă
t&ndălind şi trăg&nd c6iulul ori de c&te ori nu eram
$upraveg6eat' 5tati$ticile arată că am muncit vreme
de vreo zece ani' !ă apropii de v&r$ta de 3D de
ani şi cred că de atunci &ncoace n+am mai pre$tat
nici o muncă ( afară doar dacă aş putea cumva $ă
acord ace$t onorabil şi impunător epitet dezl&na+
telor $trădanii ce le+am depu$ vreme de doi $au
trei ani ca reporter pe coa$ta /acificului ( de aceea
$ocot că nu greşe$c $pun&nd că atunci c&nd &n
urmă cu cincizeci $au cu cincizeci şi unu de ani
am evadat din tipografie am &ncetat pentru
totdeauna $ă fiu un muncitor'
A fi pilot pe !i$$i$$ippi
4
nu era pentru mine o
muncă era o joacă ( o joacă bărbătea$că &nc&n+
1
Murat :alstead @08;1(0128A ziari$t american'
2
Ba7ard Ta7lor @08;?(0838A poet prozator ziari$t şi
conferen%iar americanJ mini$tru al 5'U'A' la 4erlin &n 0838'
180
tătoare şi plină de neprevăzut care+mi plăcea ne+
grăit de multJ căutarea de minereuri argentifere &n
!un%ii Bumboldt
1
a fo$t o joacă o $implă joacă
deoarece nu munceam de locJ de muncit munceau
$impaticii mei tovarăşi iar eu şedeam l&ngă ei şi+i
admiramJ căutarea de minereuri argentifere la E$+
meralda nu a fo$t muncă deoarece munca o făceau
Bigbie şi Cobert Bo#land iar eu şedeam l&ngă ei
şi+i admiram' 9a un moment dat am primit totuşi o
muncă ( $ă adun cu lopata cioburile &ntr+o fa+
brică de cuar% ( şi a fo$t &ntr+adevăr o muncă pe
care a trebuit $ă o fac eu &n$umi dar m+am retra$
după două $ăptăm&ni nu numai cu voia mea ci şi
cu aprobarea celor care plăteau $alariile' Ace$te
e.perien%e de miner mi+au luat zece luni şi au &n+
cetat pe la $f&rşitul lui $eptembrie 08F;'
Am devenit atunci reporter &n Virginia Cit= Ne+
vada şi ulterior la 5an -ranci$co iar după ceva
mai mult de doi ani de tr&ndăvie $alariată mi+am
pără$it po$tul de la Mornin( Call
2
, la cerere' 9a
cererea patronului' Am lucrat apoi vreme de două
$au trei luni la 5an -ranci$co &n calitate de co+
re$pondent al ziarului Enter#rise din Virginia Cit=J
după aceea am petrecut trei luni la Kac"a$$ Lulc6
&mpreună cu fra%ii Lilli$ care practicau mineritul
)&n pungă*J apoi am plecat &n ar6ipelagul 5and+
#ic6
4
fiind vreme de cinci $au şa$e luni core$pon+
3
În 08?3 T#ain a pără$it tipografia din Bannibal la care
lucra$e zece ani şi după o perioadă de ucenicie $+a angajat
ca pilot fluvial pe !i$$i$$ippi @08?3(08F0A'
1
9an% de mun%i &n $tatul Nevada' În 08F2 de$coperirea unor
bogate zăcăminte de argint atrage nenumăra%i pro$pectori
cărora &n 08F0 li $e alătură şi T#ain'
2
Miar din 5an -ranci$co la care T#ain a lucrat ca reporter'
3
Nume dat de de$coperitorii englezi in$ulelor Ba#ai'
181
dent al ziarului 0nion din 5acramento
A
J &n octom+
brie 08FF mi+am făcut debutul de conferen%iar şi
din ziua aceea p&nă a$tăzi am reuşit totdeauna $ă+mi
c&ştig e.i$ten%a fără $ă munce$cJ pentru că a $crie
căr%i şi articole de revi$tă era pentru mine o joacă
nu o muncă7 &mi plăcea aşa cum &mi plăcea $ă joc
biliard'
!ă &ntreb de ce oare !urat Bal$tead a fo$t o$&n+
dit la şaizeci de ani de robie editorială &n timp ce
eu m+am bucurat o via%ă &ntreagă de privilegiul
unei tr&ndăvii &nc&ntătoareP Acea$ta pare o nedrep+
tate $trigătoare la cer şi cu neputin%ă de ju$tificat
dar &n acelaşi timp pare $ă fie o lege a $ocietă%ii
omeneşti care $pune că cei vrednici nu vor avea
iar cei nevrednici vor avea parte de tot ceea ce are
pre% &n via%a unui om' Iată o r&nduială de$tul de
ab$urdă după părerea mea'
9a 02 aprilie acum vreo treizeci şi ceva de ani
am pornit $pre Lermania &mpreună cu mica mea
familie pe bordul vaporului :olsatia, mai bine zi$
eram pe punctul de a porni dar &n ultima clipă $+a
6otăr&t $ă răm&nem ancora%i &n golf pentru a vedea
cum va fi vremea' -oarte mul%i oameni au venit la
va$ cu un remorc6er pentru a+şi lua răma$ bun de
la pa$ageri iar $pre $eară c&nd ne+am 6otăr&t $ă
ieşim &n larg ne+au pără$it'
,upă plecarea remorc6erului am con$tatat că
!urat Bal$tead $e afla printre noi7 veni$e $ă+şi ia
răma$ bun de la neva$ta şi de la fiica lui şi acum
era nevoit $ă răm&nă cu noi nu avea altă po$ibi+
litate' Am ieşit aşadar &n larg' Bal$tead nu avea
alte 6aine dec&t cele pe care le purta pe el şi &l
aştepta o călătorie de pai$prezece zile' ,in feri+
cire pe bord $e afla un bărbat la fel de ma$iv ca şi
4
Capitala $tatului California'
182
Bal$tead numai unul7 Bal$tead putea $ă &mbrace
numai 6ainele acelui individ' Individul nu era altul
dec&t 4a=ard Ta=lor un bărbat de $tatură neobiş+
nuită care avea &ntocmai dimen$iunile lui Bal+
$tead şi po$eda o grămadă de 6aine pe care a fo$t
bucuro$ $ă le &mpartă cu Bal$tead fiindu+i de
multă vreme prieten intim'
Către miezul nop%ii mă aflam &n fumoar cu ei
c&nd am făcut o de$coperire uluitoare7 cei doi nu
$e văzu$eră de vreo zece ani şi fiecare $e mira $ă+l
vadă pe celălalt at&t de voinic $ănăto$ şi robu$tJ
fiecare $e aştepta de ani de zile $ă audă de$pre
moartea celuilalt &ntruc&t &ntre timp primi$eră
am&ndoi $entin%e de condamnare la moarte din par+
tea medicilor' În ambele cazuri diagno$ticul era7
boală de inimă şi moarte $igură p&nă &n doi ani'
Am&ndoi ar fi trebuit $ă ducă o via%ă liniştită $ă
umble &ncet $ă nu alerge $ă nu urce $cări dec&t la
nevoie şi mai pre$u$ de orice $ă $e ferea$că pe
c&t po$ibil de $urprize şi de emo%ii puternice' Am&n+
doi &şi dădeau $eama că măcar o $ingură emo%ie
bru$că şi violentă le+ar fi fo$t fatală de aceea
vreme de zece ani am&ndoi $e t&r&$eră dar nu aler+
ga$eră niciodatăJ urca$eră $cări doar cu viteza unui
mărfar şi $e feri$eră cu grijă de emo%ii şi &n tot
ace$t timp fu$e$eră zdraveni ca nişte elefan%i fără
$ă poată &n$ă pricepe de ce continuă $ă trăia$că'
Apoi $+a petrecut ceva cu ei cu am&ndoi de+
odată şi anume7 o $urpriză bru$că şi puternică
urmată numaidec&t de o altă $urpriză7 $urpriza că
nu au murit pe loc' Ace$te $urprize $+au petrecut
183
cam la o $ăptăm&nă &nainte de plecarea va$ului
:olsatia. Bal$tead care era editorul şi proprietarul
ziarului Co""ercial din Cincinnati şedea o dată
pe la miezul nop%ii &n biroul lui de la etaj c&nd
foarte aproape $+a auzit o puternică e.plozie care
a făcut $ă $e cutremure din temelii clădirea cu
toate geamurile eiJ &nainte de a avea răgazul $ă $e
g&ndea$că şi $ă $e ferea$că de emo%ii Bal$tead
cobor&$e şa$e etaje b&iguind $periat7 -acă+$e voia
taS* cu convingerea că $e va face' ,ar nu $+a &n+
t&mplat nimic şi din ziua aceea a devenit un om
liber iar &n $ăptăm&nă care a urmat $+a $trăduit $ă
compen$eze timpul pierdut zece ani de zile v&n&nd
emo%ii şi devor&ndu+le ca un om flăm&nd'
4a=ard Ta=lor trecu$e printr+o $itua%ie a$emănă+
toare' 5e pomeni$e traver$&nd &n plin c&mp o cale
ferată c6iar &n $ecunda c&nd un e.pre$ trecea pe
acolo iar trenul i+a dat un bob&rnac &n şezut şi l+a
azv&rlit taman &n di$trictul vecin prin for%a curen+
tului de aer pe care+l $t&rni$e' Ta=lor a &nceput $ă
bocea$că şi $ă $e $miorcăie $ocotind că emo%ia fa+
tală $+a produ$J apoi pun&ndu+şi m&na pe inimă
$+a ale$ cu o nouă $urpriză7 a con$tatat anume că
inima &i bate' 5+a ridicat $+a şter$ de praf şi bucu+
r&ndu+$e foarte a mul%umit cerului şi a pornit ca şi
Bal$tead $ă v&neze emo%ii şi $ă recupereze cei
zece ani pierdu%i'
4a=ard Ta=lor pleca acum la 4erlin &n calitate de
amba$ador al %ării noa$tre &n LermaniaJ era un om
inimo$ $impatic şi de$c6i$ iar noua lui func%ie &l
făcea la fel de fericit ca pe oricare dintre
amba$adorii nou+numi%i de la &nceputul lumii &n+
coace' Era poet şi $cri$e$e multe ver$uri de a$e+
menea tradu$e$e ;aust, d&nd cea mai bună ver$iune
184
engleză a operei lui Loet6e' ,ar &ntreaga lui
poezie a fo$t uitată cu e.cep%ia a două foarte fru+
moa$e c&ntece ( unul de$pre $olda%ii $co%ieni care
c&ntă !nnie ?aurie
1
&n tranşeele din fa%a 5eva$to+
polului
2
iar celălalt un impre$ionant c&ntec de
drago$te al unui arab către iubita lui' Nu $+a g&n+
dit nimeni $ă $tr&ngă &ntr+un muzeu memorial re+
licvele legate de via%a şi opera lui Ta=lor ceea ce
dacă ar mai fi &n $tare $ă cugete l+ar bucura foarte
mult'
Avea o memorie prodigioa$ă şi &ntr+o noapte
c&nd ne plimbam pe punte $+a apucat $ă $coată din
$trăfundurile min%ii $ale o li$tă imen$ă de cuvinte
bizare şi fără legătură pe care le &nvă%a$e pe de
ro$t &n copilărie citind li$ta de două ori pentru nu
ştiu ce premiu pe care+l c&ştiga$e cu uşurin%ă din
pricină că ceilal%i concuren%i nu fu$e$eră &n $tare
$ă recite fără greşeli cuvintele deşi $tudia$eră li$ta
timp de o oră' Ta=lor mi+a $pu$ că deşi li$ta aceea
&i ieşi$e din minte de atunci &ncoace era $igur că o
poate rememora după o jumătate de cea$ de efort
concentrat' Ne+am plimbat &n tăcere pe punte şi
după o jumătate de cea$ Ta=lor a &nceput cu
primul cuv&nt de pe li$tă apoi a $pu$+o toată pe
neră$uflate şi pretindea el fără nici o greşeală'
Avea un $ervitor negru care veni$e pe bord
&mbrăcat după ultimul răcnet şi arăt&nd frumo$ ca
un curcubeuJ după aceea a di$părut şi nu l+am
mai văzut vreme de zece $au două$prezece zileJ
apoi a reapărut pe punte complet $c6imbat ( g&r+
1
Titlul unui c&ntec de drago$te $cri$ de poetul $co%ian
Nillia" 8ou(las @0F3;(03<8A'
2
În timpul eroicei apărări a 5eva$topolului @08?<(08??A
de către armata şi flota ru$ă pe vremea războiului Crimeei
@08?D(08?FA'
185
bov umil $upu$ ca o floare ofilită cea mai jalnică
şi mai ofilită floare văzută vreodată &n afara unei
$ere $au c6iar &năuntrul ei' !i$terul $+a lămurit
repede' !area &i ră$coli$e măruntaiele &ncă din
prima zi de aceea $e du$e$e la medicul va$ului
$ă+i ceară un purgativ' !edicul i+a dat pai$prezece
pilule mari şi i+a $pu$ &n nem%eşte $ă ia c&te una
la fiecare trei cea$uri p&nă va $im%i o uşurareJ
cum &n$ă negrul nu ştia nem%eşte a luat &ntreaga
doză dintr+o &ng6i%itură iar rezultatul a fo$t cel
pe care l+am de$cri$ mai $u$'

186
D E M O C R A Ţ I A D O L A R U L U I
M5&(+?%(
-16 %!l%' 190C1
Î
n urmă cu treizeci şi cinci de ani &ntr+o $cri$oare
adre$ată de formă $o%iei mele dar de fapt dom+
nului Bo#ell$ m+am amuzat de unul $ingur şi am
&ncercat $ă+l amuz şi pe el prorocind monar6ia şi
imagin&ndu+mi cum va arăta %ara atunci c&nd mo+
nar6ia va lua locul republicii''' 5cri$oarea a$ta mă
intere$ează acum' Nu pentru ceea ce $pune (
fiindcă nu cuprinde nici o propozi%iune $erioa$ă (
ci pentru că &mi &mpro$pătează memoria &ngăduin+
du+mi $ă+mi aminte$c de con%inutul unei $cri$ori
anterioare care trata $erio$ c6e$tiunea viitoarei
monar6ii'
Nu mă aşteptam ca monar6ia $ă vină c6iar &n
vremea mea nici &n timpul vie%ii copiilor mei $au
&n vreo altă perioadă previzibilă cu oarecare apro+
.ima%ie' !i $e părea că ea poate veni mai devreme
$au mai t&rziu &n decur$ de un $ecol ori cu o &n+
t&rziere de două $au c6iar trei $ecole' ,ar de venit
va veni'''
Toate a$tea le+am prevăzut &n urmă cu treizeci şi
cinci de ani' Acum mi $e pare curio$ că vi$am
de$pre o viitoare monar6ie fără a bănui c&tuşi de
pu%in că monar6ia şi lua$e fiin%ă iar republica era
187
de domeniul trecutului' Oi totuşi aşa $tăteau lu+
crurile' Cepublica rămă$e$e cu numele dar de fapt
nu mai e.i$ta'
,e cincizeci de ani &ncoace %ara noa$tră e$te o
monar6ie con$titu%ională av&nd pe tron partidul
republican' Cele două $curte perioade de preşedin+
%ie ale lui "ister Cleveland
1
nu conteazăJ ele au
fo$t accidentale şi vremelnice şi n+au putut ştirbi
$ub$tan%ial $uprema%ia republicană' !onar6ia noa$+
tră nu e$te o monar6ie $implă ci una ereditară (
&n cadrul unei $ingure familii politice' Ea trece de
la un moştenitor la altul cu aceeaşi regularitate
$iguran%ă şi inevitabilitate cu care trece oricare
tron &n Europa' !onar6ul no$tru
2
e$te mai puter+
nic mai arbitrar mai tiranic dec&t oricare monar6
din Europa ordinele pe care le dă din Ca$a Albă
4
nu
$tau $ub controlul nici unei legi uzan%e $au con+
$titu%ii el put&nd &ngenunc6ea Congre$ul
A
&n mai
mare mă$ură dec&t e %arul capabil $ă &ngenunc6eze
,uma' El poate concentra şi &ntări puterea &n ca+
pitală răpind $tatelor federale
.
drepturile lor $pe+
cifice ceea cea şi proclamat ca %el al $ău prin gla+
1
9rover Cleveland @08D3(0128A om politic reac%ionar
membru al partidului democrat preşedinte al 5'U'A' &ntre
088? şi 0881 şi &ntre 081D şi 0813J a reprimat cu $ălbăticie
mişcarea muncitorea$că ordon&nd $ă $e tragă a$upra
muncitorilor din C6icago la 0 !ai 088D şi folo$ind armata
$pre a &năbuşi greva de la /ullman &n 081<'
2
T#ain $e referă evident la preşedintele &n e.erci%iu la data
c&nd a dictat materialul şi anume la T/eodore Roosevelt
@08?8(0101A preşedinte al 5'U'A' &ntre 0120 şi 0121J a
promovat o politică e.ternă agre$ivă a favorizat &ntărirea
influen%ei tru$turilor &n conducerea $tatului'
3
Ceşedin%a preşedintelui 5'U'A' la Ea$6ington'
4
,enumirea parlamentului &n 5'U'A'
5
5'U'A' $&nt o republică federală alcătuită &n prezent din ?2
de $tate cu admini$tra%ie parlamente şi guvernatori proprii'
188
$ul unui $ecretar de $tat' El poate &mp&nzi Curtea
5upremă
1
cu judecători care+i favorizează ambi%iile
şi a şi amenin%at ( tot prin gla$ul unui $ecretar de
$tat ( $ă o facăS /rin felurite şi ingenioa$e mij+
loace monar6ia $+a &n$căunat şi şi+a &ntărit &n aşa
mă$ură tronul &nc&t am impre$ia că $+a $tatornicit
pentru totdeauna' /rintr+un $i$tem de tarife vamale
e.cep%ionale ea a creat un număr de corpora%ii
gigantice &n intere$ul c&torva bogătaşi şi printr+un
ra%ionament c&t $e poate de abil şi $tringent a con+
vin$ mul%imea $ăracilor recuno$cători $ă creadă că
ace$te tarife ar fi fo$t in$tituite &n intere$ul lorR /e
l&ngă a$ta monar6ia pretinde c+ar fi duşmanul pro+
priului ei copil ( monopolul ( şi $e preface c+ar
vrea $ă+l $ugrume' -iind &n$ă prevăzătoare şi cir+
cum$pectă nu pomeneşte niciodată nimic de$pre
vreo inten%ie de a ataca monopolurile la izvoarele
lor vitale7 tarifele vamale' Ea am&nă cu grijă ace$t
atac p&nă )după alegeri*' ,e fapt $e g&ndeşte $ă+l
am&ne vreme de o mie de ani &n$ă oamenii nu ştiu
a$ta' !onar6ia noa$tră nu face nici un pa$ &napoi
ci păşeşte totdeauna &nainte totdeauna $pre %elul ei
final pe care+l urmăreşte &n realitate şi care
acum e $igur'
Nu mă aşteptam $ă apuc ziua c&nd o voi vedea
ating&ndu+şi %elul dar o mă$ură recentă ( cea mai
recentă şi cea mai uluitoare mă$ură ( m+a făcut $ă
$per c+o voi apuca' Iată de$pre ce e$te vorba7 &na+
inte vreme monar6ia noa$tră obişnuia $ă+şi aleagă
omul de paie prin intermediul vocii poporului pe
c&nd de a$tă dată omul de paie $+a du$ şi )i1a de1
se"nat el &n$uşi $ucce$orul
2
S
1
:rganul judecătore$c $uprem al 5'U'A' !embrii Cur%ii
5upreme $&nt numi%i de preşedintele 5'U'A'
189
Iar eu $ocot că acea$tă mă$ură $mulge ultima
zdrean%ă care mai rămă$e$e pe trupul de ceară to+
pită al republicii noa$tre' În cazul Cepublicii Co+
mane acea$ta a fo$t de a$emenea ultima zdrean%ă'

P(&%$(
1
-1 &5%'67+%' 190E1
A fo$t o panică ciudată' Nu $emăna cu nici o altă
panică din i$toria %ării' /anica obişnuită cu care
eram de mult deprinşi e$te o furtună un ciclon
un uragan care mătură din cale toate valorile şi
pu$tieşte indu$tria la fel cum un ciclon doboară
pădurile şi la$ă &n urmă mormane de dăr&mături &n
oraşele prin care treceJ pe c&nd acea$tă panică e$te
de un fel nou ( o panică $urdă &năbuşită care nu
face nici un zgomot şi nu prilejuieşte i$tericale $au
acce$e de furieJ ea nu e$te ca o furtună ci ca un
flagel ca o paralizieJ e ca şi cum activitatea co+
mercială a poporului no$tru de optzeci de milioane
ar fi &ncetat bru$c lă$&ndu+i pe cetă%eni fără ocupa+
%ie $peria%i nedumeri%i' Împrejurările &n care $+a
produ$ te fac $ă te g&ndeşti la o puternică maşină
căreia i+a $căpat cureaua de tran$mi$ie şi care &n
virtutea iner%iei continuă $ă func%ioneze &n gol tot
mai $lab fără nici un rezultat' În lumea financiară
nu $+a &nregi$trat nici un faliment de mari pro+
por%ii' Nu $+au produ$ nici cra6uri nici lovituri de
2
Aluzie la faptul că &n 0128 la congre$ul partidului
republican T6eodore Coo$evelt a impu$ de$emnarea drept
candidat la preşedin%ie a lui Nillia" Tait @08?3(01D2A
care &n calitate de $ecretar de $tat la departamentul
războiului $e dovedi$e un apărător zelo$ al monopolurilor'
1
E$te vorba de criza economică ce $+a abătut a$upra 5'U'A'
&n 0123'
190
tră$net nici cutremureJ domne$c o linişte lugubră
şi o atmo$feră &ncărcată de temeri'
-ormula )a pune &n di$ponibilitate* a devenit
obişnuită obo$itor de obişnuită' Auzim mereu de
cutare $au cutare mare &ntreprindere care conce+
diază o mie de oameni două mii trei mii şi faptul
ace$ta ne familiarizează cu condi%iile ce $e $tator+
nice$c &n numeroa$ele &ntreprinderi milionare din
%ara noa$trăJ au loc &n$ă concedieri cu mult mai
ma$ive şi mai deza$truoa$e care nu $&nt pomenite
&n pre$ăJ ace$te concedieri au loc pe ne$im%ite &n
&ntreaga %ară ( &n toate micile ateliere şi fabrici
de la un capăt la altul al Americii din fiecare trei
$alaria%i unul e$te concediat ( lă$&nd pe drumuri
victime care nu pot fi numărate cu miile ca &n ca+
zul marilor uzine ci cu $utele de mii ajung&nd la
un total de milioane şi făc&nd ca &n compara%ie cu
ele concedierile din marile &ntreprinderi $ă pară
un fleac' Acum familiile cu patru $ervitori $e mul+
%ume$c cu treiJ familiile cu trei $ervitori $e mul+
%ume$c cu doiJ familiile cu doi $ervitori răm&n nu+
mai cu unul iar familiile cu un $ingur $ervitor $e
de$curcă fără nici unul' /rofe$oarele particulare
care aveau c&te şa$e elevi şi+au pierdut trei cele cu
trei elevi i+au pierdut pe to%iJ v&nzătorii de pră+
vălie bărba%i şi femei au fo$t concedia%i &n ma$ăJ
nu e.i$tă nici o ramură a economiei na%ionale care
$ă nu+şi fi re$tr&n$ activitatea amenin%&nd p&inea
zilnică a mii de familii' -lagelul $+a abătut pe$te
tot iar autorul ace$tui flagel e$te domnul Coo$e+
velt'
5ăptăm&nă trecută părea iminent un cra6 general
de propor%ii uriaşe şi cra6ul $+ar fi produ$ dacă
n+ar fi intervenit următoarea &mprejurare7 )bandi+
%ii* milionari pe care preşedintele &i ocărăşte cu
191
at&ta plăcere ca $ă cucerea$că aplauzele galeriei
au intervenit şi au $tăvilit deza$trul' Mister Coo$e+
velt a pretin$ numaidec&t că meritul &i apar%ine şi
e.i$tă numeroa$e dovezi că na%iunea c6erc6elită
&l crede pe cuv&nt' !arii financiari au $alvat toate
principalele bănci şi companii din Ne# >or" cu
e.cep%ia uneia $ingure ( )Hnic"erboc"er Tru$t
Compan=*' Acea$tă companie neav&nd prieteni a
fo$t obligată $ă+şi &nceteze plă%ile lă$&nd un pa$iv
&n valoare de <; de milioane mai ale$ depuneri'
Nimeni nu va pierde ceva din pricina ace$tei $u$+
pendări temporare a plă%ilor deşi douăzeci şi două
de mii de depunători vor fi mai mult $au mai pu%in
$tr&mtora%i' Con$iliul ei de maladmini$tra%ie $+a tot
codit timp de o $ăptăm&nă &ncerc&nd $ă nă$co+
cea$că un mijloc de a+şi $căpa ac%ionarii de con+
$ecin%ele evaluării pa$ivului' -ireşte că eram şi eu
unul dintre depunătorii ace$tei &ntreprinderi $in+
gura care a avut de $uferit ( de norocul meuS In+
ve$ti$em cincizeci de mii de dolariS !ă $imt lezat
şi jignitJ şi nutre$c o vie $impatie pentru omul
care'''
Cred că am mai vorbit o dată &ntr+unui din pri+
mele capitole ale ace$tei !uto%io(ra$ii ( nu+mi
aminte$c preci$ &n care anume ( de$pre ace$t mem+
bru al A.M.C.!.
C
În orice caz iată cum $+au petrecut
lucrurile' Într+o duminică după+amiază trebuia $ă
vorbe$c la teatrul )!aje$tic* &n fa%a unui număr
de membri ai a$ocia%iilor >'!'C'A' 5ecretara mea
şi cu mine am intrat prin culi$e şi ne+am aşezat
&ntr+o lojă de unde am putut privi mira%i un
&ntin$ deşert de bănci goale' 9a un moment dat
1
Aoun( MenIs C/ristian !ssociation ( A$ocia%ia tinerilor
creştini organiza%ie anglo+americană de tineret cu caracter
reac%ionar'
192
$ecretara $+a &ndreptat $pre intrarea principală $i+
tuată pe altă $tradă $ă vadă ce $e &nt&mplăJ dar
tocmai c&nd dădea $ă ia$ă )tinerii creştini* au &n+
ceput $ă inunde &n valuri $alaJ şi+a croit drum prin
ace$te valuri şi c&nd a ajun$ la uşa principală $ala
era tic$ită iar afară poli%işti călări $au pedeştri $e
luptau cu o mul%ime de al%i )tineri creştini* &n+
cerc&nd $ă+i oprea$că' Uşile le+au fo$t &nc6i$e &n
na$' Cămă$e$e &n$ă fireşte un om ( totdeauna
mai răm&ne c&te un om' Îşi $trecura$e aproape tot
trupul prin uşa ce $e &nc6idea dar o namilă de po+
li%i$t l+a &mpin$ &ndărăt' ,&ndu+şi $eama că pierdu$e
orice şan$ă omul a răma$ mut o clipă iar apoi a
$pu$ clocotind de m&nie7 )Am fo$t membru activ
al a$ocia%iei >'!'C'A' vreme de şapte ani şi n+am
primit niciodată vreo ră$plată pentru a$ta şi iată
că din nou mă urmăreşte g6inionul meu afuri$itS*
,eşi $&nt &mpotriva unor a$emenea e.pre$ii vul+
gare &n%eleg $itua%ia lui şi mă $imt alături de omul
acela'

VD&#*5(+'( ,' =($%
-1C 5$*567+%' 190E1
Ieri $+au petrecut două evenimente i$torice e.+
traordinare al căror ecou e$te menit $ă ră$une
veacuri de+a r&ndul pe coridoarele Timpului două
evenimente care nu vor putea fi uitate at&ta vreme
c&t $e va $crie i$torie' Compania !arconi* şi+a &n+
ceput ieri activitatea comerciala trimi%&nd me$aje
telegrafice de+a curmezişul Atlanticului de la un
%ărm la altulJ şi &n aceeaşi zi preşedintele 5tatelor
Unite pentru a pai$prezecea oară a fo$t c&t pe+aci
193
$ă dea pe$te un ur$ apropiindu+$e de el la o di$+
tan%ă de trei mile' Ca &ntotdeauna preşedintele era
departe nimeni nu ştia unde c&nd ur$ul a dat buzna
pe$te alaiul de c&ini v&nători grăjdari şambelani
cantinieri bucătari r&ndaşi cavalerişti infanterişti
artilerişti şi al%i membri ai $uitei preziden%iale şi
după ce $+a $căldat ca de obicei &ntr+un 6eleşteu
a di$părut &n pădure' În vreme ce jumătate din
acea$tă 6aită privea $pre locul unde di$păru$e ur+
$ul cealaltă jumătate a pornit &n galop $un&nd din
corn $pre a ră$coli &ntreg $tatul 9oui$iana
1
&n cău+
tarea marelui v&nător' !ă &ntreb de ce n+or fi re+
nun%&nd $ă mai v&neze urşi pentru a+l v&na pe pre+
şedinteP E$te $ingurul v&nat care nu poate fi gă$it
c&nd &l cau%i'
,upă c&tva timp preşedintele a fo$t gă$it a fo$t
pu$ pe urmele v&natului şi &mpreună cu c&inii a
pornit pe ace$t drum prin pădure dar după vreo
c&teva mile $+a lă$at păgubaş &ntruc&t $fin%ia+$a
preotul 9ong doctor &n teologie poreclit )fac6irul
naturii* $+a apropiat şi i+a $pu$ că de fapt era
vorba doar de urmele unei vaci' Ce $f&rşit jalnic
pentru o ac%iune at&t de &ndrăznea%ăS E.celen%a+$a
pleacă a$tăzi $pre Ea$6ington ca $ă+şi pună la
punct planul de a dezlăn%ui un război &mpotriva
Kaponiei cu ajutorul flotei noa$tre de război'
2
!ul%i
&n%elep%i pretind că dimpotrivă ideea lui e$te de a
impune Kaponiei pacea eu unul &n$ă cred că
preşedintele doreşte un război' A participat şi el o
dată la o &ncăierare pe colina 5an Kuan
4
şi $+a ale$
1
5tat &n $udul 5'U'A' pe %ărmul Lolfului !e.ic'
2
Aluzie la demon$tra%ia navală făcută &n 0123 &n :ceanul
/acific de o e$cadră americană'
3
În timpul războiului 6i$pano+american din 0818 T6eodore
Coo$evelt $+a alăturat unui corp de cavalerie şi a luat parte
194
de pe urma ace$tei bătălii cu at&ta glorie roman+
tică &nc&t de atunci &ncoace nu mai conteneşte $ă
vorbea$că de$pre ea' Îmi aminte$c că mai demult
la un dejun intim &n ca$a lui 4rander !att6e#$
1

preşedintele a adu$ de trei $au patru ori vorba de$+
pre bătălia de la 5an Kuan &n ciuda tuturor eforturi+
lor depu$e de oamenii cu $caun la cap pentru a ocoli
ace$t $ubiect şi a gă$i unul mai intere$ant' Cred că
preşedintele e nebun de+a binelea din multe pun+
cte de vedere dar mai cu $eamă &n privin%a războiu+
lui şi a gloriei $upreme pe care o poate aduce' Cred
că &şi doreşte un mare război &n care $ă poată apă+
rea &n mod $pectaculo$ &n c6ip de comandant $u+
prem al armatei de u$cat şi al for%elor navale $pre
a intra &n i$torie ca $ingurul monar6 din epoca mo+
dernă care a izbutit $ă cumuleze ace$te două func%ii'
Ieri po$turile emi%ătoare ale companiei !ar+
coni* de pe ambele coa$te ale Atlanticului au
$c6imbat me$aje &n$um&nd cinci mii de cuvinte
&ntr+un ritm de patruzeci+cincizeci pe minut' E$te
un eveniment de ră$unet mondial' 9+am &nt&lnit pe
"ister !arconi la 9ondra acum şapte ani &n tovă+
răşia lui Biram !a.im
2
J pe vremea aceea era &n+
credin%at că &ntr+o bună zi va putea trimite tele+
grame pe$te ocean fără relee dar convingerea lui
nu era &mpărtăşită de mul%i' 5&nt bucuro$ că l+am
văzut şi am $tat de vorbă cu el aşa cum $&nt bucu+
ro$ că am avut prilejul $ă+i &nt&lne$c şi $ă $tau de
vorbă cu profe$orul !or$e
4
cu Lra6am 4ell cu
&n Cuba la cucerirea coloniei 5an Kuan'
1
Brander Matt/ews @08?;(01;1A $criitor şi critic literar
american'
2
:ira" Stevens Ma6i" @08<2(010FA inventator americanJ
&n 088D a pu$ la punct arma automată şi mitraliera'
3
Sa"uel Morse @0310(083;A inventator american unul
dintre con$tructorii aparatului de telegrafie şi creatorul
195
Edi$on
1
şi cu al%i c&%iva dintre oamenii care au &năl+
%at etajul ultim al măre%ului edificiu al civiliza%iei
materiale moderne' În jurul marelui eveniment de
ieri nu $+a făcut zarvă nici &n Anglia nici &n Ame+
ricaJ va veni vremea şi pentru a$ta aşa cum a ve+
nit &n cazul telegrafului lui !or$e'
Qin minte valul de entuzia$m şi uimire care a cu+
prin$ planeta noa$tră &n vara lui 08?8 c&nd a fo$t
tran$mi$ prin cablu electric primul me$aj de+a
curmezişul :ceanului Atlantic' /ărea ceva de ne+
crezutJ părea cu totul de necrezut şi totuşi am fo$t
$ili%i $ă credem şi $ă ne deprindem treptat cu
ace$t fapt pentru a+i face loc &n via%a noa$trăJ şi
apoi aşa cum $e &nt&mplă &ndeobşte cu ace$te lu+
cruri grandioa$e a devenit un lucru obişnuit' Era
&n anul marii comete
2
( cel mai ilu$tru vagabond
$ideral care a apărut vreodată pe bolta cerea$că &n
anii genera%iei noa$tre' 5e vedea ca o d&ră de lu+
mină albă şi at&t de puternic &nc&t cred că ar fi
#utut $ă arunce umbre $&nt $igur de a$ta şi n+are
ro$t $ă căutăm dovezi &n ace$t $en$J o dovadă &n+
de$tulătoare e$te &n$uşi faptul că la lumina come+
tei puteai citi ziarele la orice oră din noapte' În
zilele acelea eram ucenic de pilot fluvial şi am avut
privilegiul şi $ati$fac%ia $ă mă bucur nop%i &n şir de
acea mare şi $trălucită tovărăşie &n $inguratica
mea veg6e din cabina pilotului' Nu o dată am pu+
alfabetului care+i poartă numele şi e$te folo$it şi a$tăzi &n
telecomunica%ii'
1
T/o"as !lva Edison @08<3(01D0A inventator şi om de
afaceri americanJ părintele fonografului şi al lămpii cu
incande$cen%ă precum şi al unei $erii de perfec%ionări &n
domeniul telegrafiei şi telefoniei'
2
E$te vorba de marea cometă de$coperită de a$tronomul
italian 9ia"%attista 8onati @08;F(083DA vizibilă de pe
păm&nt &n octombrie 08?8'
196
tut citi un ziar la lumina revăr$ată de acel mira+
culo$ e.plorator al $trălucitoarelor ar6ipelaguri ale
$pa%iului'
Cu timpul !arconi va fi $ărbătorit ca şi !or$e'
Nu am avut norocul $ă fiu de fa%ă la $ărbătorirea
lui !or$e dar &mi aduc aminte ce v&lvă a $t&rnit'
,ecorat cu $telele cocardele şi crucile conferite de
marile a$ocia%ii ştiin%ifice şi de $tăp&nii &ncorona%i
ai lumii bătr&nul !or$e &mpovărat de ani şedea
pe $cena Academiei de !uzică &n prezen%a a mii
de oameniJ şi cu m&na lui a m&nuit c6eia aparatului
şi prin cablu tere$tru şi $ubmarin a $c6imbat
me$aje cu monar6i şi cu municipalită%i ri$ipite 6ăt+
departe pe &ntin$ul globului no$tru' !i+a $căpat
ace$t eveniment colo$al dar nădăjduie$c $ă fiu de
fa%ă c&nd $e va repeta cu !arconi la c6eie'

-21 5$*567+%' 190E1
Ei bine preşedintele şi+a dob&ndit la urma ur+
melor vacaS /re$upun&nd că era o vacă' Unii pre+
tind că era un ur$ un ur$ adevărat' Cei care $u$%in
acea$tă ver$iune au fo$t martori oculari numai că
$&nt cu to%ii $lujbaşi ai Ca$ei AlbeJ ei $&nt &n $olda
marelui v&nător iar c&nd un martor e &ntr+o a$e+
menea $itua%ie mărturia lui devine &ndoielnică'
-aptul că &n$uşi preşedintele crede că era un ur$
nu micşorează &ndoiala ci dimpotrivă o $poreşte'
El a fo$t c&ndva un om de$tul de la locul lui dar
de at&ta vreme n+a mai făcut uz de ra%iune &nc&t
acum &şi &nc6ipuie că toate i$prăvile $ale mari $au
mici $&nt colo$ale'
197
-ără &ndoială el crede $incer că a v&nat un ur$
dar probele materiale că ur$ul era o vacă $&nt co+
v&rşitoare' Ur$ul $+a comportat &ntocmai ca o vacăJ
de la &nceput p&nă la $f&rşit &n fiece amănunt $+a
comportat e.act ca o vacă ajun$ă la anang6ie a
lă$at c6iar urme de vacă ceea ce e$te fire$c $ă facă
orice vacă dacă $e vede &ncol%ită $au află că e ur+
mărită de un preşedinte al 5tatelor Unite pa$ămite
pentru a+i $t&rni mila $au poate &n $peran%a că dum+
nealui &i va cru%a via%a %in&nd $eama de $e.ul ei de
faptul că $e afla la anang6ie şi că era cuno$cută ca
un animal inofen$iv' Cup&nd+o la fugă $+a com+
portat cum eră fire$c $ă $e comporte o vacă &ngro+
zită de g&ndul că e urmărită de un preşedinte al
5tatelor Unite şi de o 6aită de c&ini lătrătoriJ iar
c&nd au pără$it+o puterile şi n+a mai fo$t &n $tare $ă
$e t&ra$că mai departe a făcut ceea ce ar fi făcut
orice altă vacă paralizată de deznădejde7 $+a oprit
$merită &ntr+un luminiş larg de cincizeci de
picioare şi privindu+l &n fa%ă pe preşedintele 5ta+
telor Unite i+a $pu$ cu elocven%a mută a capitu+
lării şi cu lacrimi &n oc6i7 )!ilo$tivi%i+vă sir, şi
cru%a%i+mă' 5&nt $ingură iar voi $&nte%i mul%i eu
n+am nici o armă dec&t neputin%a mea iar voi di$+
pune%i de un ar$enal &ntregJ eu mă aflu &n primej+
die de moarte pe c&nd voi $&nte%i la adăpo$t ca
&ntr+o şcoală de duminicăJ milo$tivi%i+vă sir, nu+i
de loc eroic $ă ucizi o vacă $leită de puteri'*
Iată titlurile tipărite cu litere de o şc6ioapă care
ve$te$c acea$tă uluitoare performan%ă ca de
roman+ foileton7
ROOSEVE?T .OVESTE,TE 8ES.RE ES.E8@T@!
S! VÎNUTORE!SCU
198
! "încat tot ce1a vînat, cu e6ce#*ia unei #isici sl%atice,
care a sc#at ca #rin "inune,
! înotat $r tea" de ali(atori.
S1a avîntat în desi)ul de trestie1de1&a/r #e ur"ele ursului,
)i du# ce l1a o"orît, a î"%r*i)at clu&ele.
Va $ă zică după ce a omor&t fiara a &mbră%işat
călăuzele' E o faptă cu totul şi cu totul pe mă$ura
preşedinteluiJ deşi a &mplinit ?2 de ani a răma$
p&nă a$tăzi un băie%aş de 0< şi &ntocmai ca unui
băie%aş &i place $ă+şi dea ifo$eJ mereu &mbră%i+
şează pe c&te cineva $au c&te ceva ori de c&te ori e
&nconjurat de o mul%ime care $ă a$i$te la &mbră%i+
şare şi $ă+i invidieze pe cei &mbră%işa%i' Un om &n
toată firea $+ar fi mul%umit $ă mulgă vaca şi $ă o
la$e $ă pleceJ dar nu băie%aşul ace$ta %inea mor%iş
$+o răpună şi $ă devină erou' Otirea din ziar $pune7
)Ur$ul v&nat de preşedinte a fo$t răpu$ joi $ub
oc6ii d+lui Ale. Ennold$ şi ai unui membru al fa+
miliei !cHenzie*'
Ace$te nume vor intra de+a pururi &n i$torie o
dată cu o i$pravă care va răpi bună parte din $tră+
lucirea celor două$prezece i$prăvi ale lui Bercule'
Iată depozi%ia martorilor7 )Ei afirmă că preşedintele
a avut o %inută e.trem de $portivă*'
Tot ce $e poate' Toată lumea ştie ce &n$eamnă
e.pre$ia )%inută $portivă* fără nici un adjectiv dar
nimeni nu ştie preci$ ce &n$eamnă o %inută )e.+
trem de $portivă* deoarece n+am mai &nt&lnit nici
odată acea$tă formă $uperlativă' /e$emne că %inuta
$portivă a preşedintelui nu era c&tuşi de pu%in mai
)e.trem de $portivă* dec&t aceea a lui BerculeJ e
de$tul de probabil că adjectivul con$tituie o e.a+
gerare pur $ubiectivă şi că &ndărătul lui $e a$cunde
$peran%a unui $por de $alariu' Urmărirea animalu+
lui &n$păim&ntat a durat trei cea$uri şi aduce cu un
199
capitol palpitant dintr+un roman+foileton &n cazul
de fa%ă un capitol &n care eroi$mul e$te negrăit de
mode$t'
Una pe$te alta meritul revine &n &ntregime vacii
nicidecum preşedintelui' C&nd bietul animal 6ăituit
n+a mai avut &ncotro $+a &ntor$ &ntr+o $uperbă şi
pitorea$că pozi%ie de $fidare &nfrunt&ndu+şi vite+
jeşte duşmanii şi a$a$inul' ,e la o di$tan%ă conve+
nabilă Bercule a tra$ un glonte &n pieptul victimei
$aleJ apoi pe moarte animalul $+a zbătut deci la
urma urmelor a e6istat un erou' Un al doilea glonte
a &nc6eiat tragedia iar Bercule a fo$t cuprin$ de o
at&t de mare autoadmira%ie &nc&t şi+a &mbră%işat
$ervitorii şi drept ră$plată pentru un compliment
a dat unuia dintre ei douăzeci de dolari' În$ă ace$t
rezumat al meu e$te palidJ mai bine $ă trecem fap+
tul &n i$torie cu &ntreaga lui culoare7
)Ur$ul v&nat de preşedinte a fo$t răpu$ joi $ub oc6ii d+lui
Ale. Ennold$ şi ai unui membru al familiei !cHenzie' /otri+
vit declara%iilor lor preşedintele a avut o %inută e.trem de
$portivă' Animalul a fo$t 6ăituit de c&ini vreme de trei cea+
$uri preşedintele urmărindu+i tot timpul' C&nd &n cele din
urmă c&inii au ajun$ &n apropierea v&natului preşedintele a
de$călecat şi+a lepădat 6aina şi $+a năpu$tit &n de$işul de
tre$tie+de+za6ăr ajung&nd la douăzeci de paşi de fiară' C&inii
&n frunte cu Co#d=
1
copoiul favorit al preşedintelui au $o$it
repede'
Ur$ul tocmai $e opri$e pentru a &nfrunta c&inii c&nd pre+
şedintele a tra$ focul fatal care a $trăpun$ inima animalului'
Cu ultima rămăşi%ă de via%a ur$ul $+a &ntor$ a$upra c&inilor'
Atunci preşedintele a pla$at un al doitea glonte &ntre umerii
ur$ului fr&ng&ndu+i grumazul' În cur&nd au venit şi ceilal%i
membri ai grupului iar preşedintele era at&t de bucuro$ de
$ucce$ &nc&t a &mbră%işat pe fiecare dintre &n$o%itorii $ăi'
Ennold$ i+a $pu$7
( Mister .resident, nu $&nte%i un novice'
1
Rowd7 ( )Murbagiu*'
200
Mister Coo$evelt l+a ră$plătit cu o bancnotă de douăzeci
de dolari'
Ieri $+a v&nat pu%in deoarece c&inii au dat pe$te o turmă de
porci+mi$tre%i mai $ălbatici dec&t urşii' Unul dintre cei mai
buni c&ini a fo$t omor&t de un mi$tre%'
!embrii grupului inclu$iv preşedintele au &notat zilnic &n
lac'
( Apa a fo$t $traşnică a $pu$ el şi nu mi+a fo$t frică de
aligatori aşa cum $e pare că le e$te unora'*
9ui Bercule i $e pare remarcabil tot ceea ce faceJ
iar c&nd al%ii nu bagă de $eamă $au trec cu vederea
vreun amănunt vrednic de a $t&rni admira%ie şi
comentarii are grijă $ă umple per$onal lacuna'
Mister Ennold$ a pierdut o ocazieJ dacă ar fi fo$t
oeva mai atent ar fi putut face c6iar el compli+
mentul cu privire la aligatori şi ar mai fi căpătat
&ncă douăzeci de dolari'

P+'<',%&*'l' $( ("'&* ,' )!7l%$%*(*'
-E /')*'67+%' 190E1
Acum trei zile ziarul Norld a pronun%at o $en+
tin%ă fără drept de apel &mpotriva lui "ister Coo+
$evelt gă$indu+l vinovat de a+şi fi cumpărat cu
bani alegerea la preşedin%ie' Că a $ăv&rşit acea$tă
uluitoare fărădelege $e bănuia de mai multă vreme
de fapt c6iar din ziua alegerilor &n$ă p&nă a$tăzi
n+au e.i$tat niciodată dovezi' 9a timpul $ău jude+
cătorul /ar"er candidatul opozi%iei a formulat
aceeaşi acuza%ie &n termeni curtenitori parlamen+
tari dar "ister Coo$evelt a re$pin$+o categoric
adăug&nd a$tfel la păcatul necin$tei şi minciuna'
201
Totuşi a$ta era floare la urec6e pentru d&n$ul7 doar
e$te deprin$ $ă mintă şi are un deo$ebit talent &n
acea$tă direc%ie cu toate că dete$tă vorbele
mincinoa$e ale altora şi nu le poate tolera' În ulti+
mii trei ani a acuzat de mai multe ori zeci de oa+
meni cin$ti%i din %ară că ar fi mincinoşi şi de fie+
care dată părea realmente şi $incer indignat'
Cu e.cep%ia de$coperirii ei de către Columb
"ister Coo$evelt e$te fără &ndoială cel mai uimitor
eveniment din i$toria Americii' Acum amănuntele
&n legătură cu cumpărarea preşedin%iei de către
"ister Coo$evelt prin mituirea alegătorilor au fo$t
date &n vileag ( toate amănuntele p&nă şi numele
oamenilor care au oferit banii şi $umele cu care a
contribuit fiecare' :amenii aceştia $&nt mari
magna%i ai corpora%iilor şi trei dintre ei $e numără
printre căpeteniile monopolului )5tandard :il*
1
'
5e ştie a$tăzi că cu pe$te o $ăptăm&nă &nainte de
ziua alegerilor c&nd campania electorală $e &nc6e+
ia$e şi ca atare fondurile electorale nu mai puteau
fi folo$ite &n mod legal mi$ter Coo$evelt $+a $pe+
riat şi l+a poftit pe mi$ter Barriman
2
$ă vină la
Ea$6ington şi $ă ia mă$uri $pre a a$igura voturile
$tatului Ne# >or" pentru partidul republican'
Înt&lnirea a avut loc iar Barriman a fo$t $olicitat
$ă $tr&ngă două $ute şi şaizeci de mii de dolari iar
acea$tă $umă a fo$t c6eltuită pentru alegeri &n ulti+
ma $ăptăm&nă a campaniei fireşte pentru cumpă+
rarea de voturi de vreme ce trecu$e de mult ter+
menul pentru folo$irea banilor &n orice alt mod'
1
Concern petrolifer &nfiin%at &n 0832 de familia Coc"efellerJ
unul din cele mai mari tru$turi petrolifere din lumea
capitali$tă'
2
Edward :enr7 :arri"an @08<8+0121A financiar americanJ
a acaparat o $erie de re%ele de căi ferate din 5'U'A'
202
Într+o declara%ie dată publicită%ii judecătorul /ar+
"er $pune acum7
)Nu &ncape &ndoială că &n ultimele ore ale campaniei $e
putea da banilor o $ingură &ntrebuin%are practică şi anume7
de a $e $pori fondul acumulat &n $copul atragerii ma$ei de
alegători şovăielnici fond &ncropit de+a lungul multor ani de
zile ca mijloc de a+i corupe pe alegători cu ajutorul banilor
da%i de cei dornici $ă cumpere favoruri de la cei di$puşi $ă le
v&ndă'*
,in banii $ub$crişi două $ute de mii de dolari au
fo$t c6eltui%i la Ne# >or" iar "ister Barriman
pretinde că aceşti bani au $c6imbat votul a cinci+
zeci de mii de alegători şovăielnici determin&nd
a$tfel o $c6imbare &n favoarea lui "ister Coo$evelt
care a primit a$tfel o $ută de mii de voturi &n plu$'
,e ani de zile marile corpora%ii furnizează uriaşe
$ume de bani pentru a men%ine la putere partidul
republican şi fac ace$t lucru pe baza &n%elegerii
că la r&ndul lor monopolurile vor fi ocrotite şi pro+
tejate' În to%i aceşti ani le+a fo$t acordată protec%ia
conştiincio$ &n conformitate cu &n%elegerea amin+
tită dar de data acea$ta a intervenit o trădare'
Mister Coo$evelt şi+a dat $eama că ar deveni popu+
lar dacă ar ataca marile corpora%ii şi nu a şovăit
203
$ă o facă
1
ne$ocotindu+şi obliga%iile' Mister
Barri+ man şi ceilal%i &l cumpăra$eră cu bani grei
dar a$ta nu &n$eamnă nimic pentru un om care e
gata ori+ c&nd $ă+şi v&ndă onoarea la pre%ul pe care+
l poate ob%ine pentru ea pe pia%ă ba c6iar numai &n
$c6imbul unei reclame de mari propor%ii'
Mister Coo$evelt $e bucură acum de 6otăr&rea
unui judecător federal din C6icago care e$te un
om pe placul inimii $ale' Ace$t judecător a aplicat
$ocietă%ii )5tandard :il* o amendă de ;1';<2'222 de
dolari pentru o c6ic6i%ă iar preşedintele e &nc&ntat
deoarece are &ncă un prilej de reclamă zgomotoa$ă
şi $pectaculoa$ă' E pu%in probabil că vreo in$tan%ă
$uperioară va confirma acea$tă 6otăr&re &n apel
dar preşedintelui pu%in o $ă+i pe$e7 doar şi+a făcut
reclamăS
El l+a trimi$ pe $ecretarul de $tat Taft
2
&ntr+un
turneu electoral &n jurul lumii ( altă reclamă'
Acum trimite flota 5tatelor Unite $pre 5an -ran+
ci$co prin 5tr&mtoarea !agellan ( totul pentru
paradă totul pentru reclamă ( deşi &şi dă $eama
că dacă flota va ieşi avariată din acea$tă călătorie
aventuroa$ă nu va putea fi reparată &n /acific din
pricina lip$ei de docuriP dar e.pedi%ia acea$ta va
face multă zarvă ceea ce &l va $ati$face pe "ister
Coo$evelt'
!i$ter Coo$evelt a făcut tot ce a putut pentru a
nimici indu$tria %ării care+i acum pe jumătate rui+
nată şi aşteaptă cu groază următoarea lui ini%iativă'
Încă o zguduitură şi poate că $e va prăbuşi cu
1
În cur$ul campaniei din 012< T6eodore Coo$evelt a lan$at
lozinca demagogică a luptei &mpotriva tru$turilor ceea ce a
contribuit la realegerea lui ca preşedinte al 5'U'A'
2
Eilliam Taft a fo$t $ecretar de $tat la departamentul
războiului &n timpul preşedin%iei lui T6eodore Coo$evelt'
204
totul' Iar dumnealui va provoca de$igur acea$tă
zguduitură dacă va putea $coate din ea $uficientă
reclamă' Cutremurul care a di$tru$ oraşul 5an -ran+
ci$co şi a $t&rnit at&ta v&lvă &n lumea &ntreagă a fo$t
un fleac de &n$emnătate locală ( $+a mărginit la o
f&şie &ngu$tă de pe coa$ta /acificului şi a fo$t un
biet fapt diver$ de provincie ( &n compara%ie cu
"ister Coo$evelt care e$te un adevărat cutremur
cel mai formidabil din i$torie7 c&nd $e cutremură
&ntreaga %ară $e zguduie de la Atlantic p&nă la /a+
cific şi din Canada p&nă la golful !e.iculuiJ nu
$capă nici măcar un $at'
În decur$ de şa$e luni el a făcut $ă $e deprecieze
toate formele de proprietate din 5tatele Unite ( &n
unele cazuri cu zece la $ută &n altele ( cu două+
zeci la $ută şi &n altele ( cu cincizeci la $ută' În
urmă cu şa$e luni venitul na%ional al %ării noa$tre
era de 00< miliardeJ acum nu trece de 12 de mi+
liarde' Încrederea publicului a fo$t zdruncinatăJ
$+ar putea ca după a$ta $ă di$pară şi creditul public'
Mister Coo$evelt e$te cel mai formidabil deza$tru
care $+a abătut a$upra %ării noa$tre de la războiul
civil &ncoace şi cu toate ace$tea o parte a na%iunii
&l iubeşte e &ndrăgo$tită la nebunie de el ba c6iar
&l idolatrizează' Ace$ta e purul adevăr' 5ună ca o
calomnie la adre$a inteligen%ei neamului omene$c
dar nu e$te7 nu e.i$tă nici un mijloc de a calomnia
inteligen%a neamului omene$c'
,ar $ă cobor&m la lucruri mai mărunte7 preşedin+
tele $e pregăteşte $ă pornea$că &ntr+un nou turneu
de reclamăJ de azi &n două $au trei $ăptăm&ni va
trece &n revi$tă fluviul !i$$i$$ippi acea$tă $ărmană
şi bătr&nă cale pără$ită care a fo$t c&mpul meu de
activitate acum aproape cincizeci de ani &n zilele
205
marii $ale pro$perită%i c&nd eram pilot fluvial'
/reşedintele va porni de la Cairo
1
şi va cobor& pe
fluviu cu vaporul făc&nd tămbălău tot drumul' Căci
e$te gata $ă &mbră%işeze orice plan c&t de nă$truş+
nic pe care+l poate nă$coci cineva pentru a mulge
vi$tieria cu condi%ia $ă $e aleagă şi el cu ceva re+
clamă' ,e a$tă dată merge &n calitate de complice
al vec6ii şi ne$ă%ioa$ei bande de con$piratori cu+
no$cută $ub numele de )5ocietatea pentru amelio+
rarea naviga%iei pe !i$$i$$ippi* bandă care de
treizeci de ani &ncoace $uge $&ngele vi$tieriei şi pre+
tinde că+l c6eltuieşte pe &ncercări fantezi$te de a
&mbunătă%i $tarea ace$tui fluviu nefolo$itor dar de
fapt &l c6eltuieşte ca $ă cumpere voturi pentru
partidul republican &n regiunea re$pectivă'

A,'=#+(*!l $(+($*'+ (l l!% "ister R55/'='l*
-1A %!l%' 190C1
Articolul editorial al revi$tei CollierIs Neekl7
2
din 00 iulie con%ine şapte $au opt propozi%iuni
foarte $curte care ocupă de aceea pu%in $pa%iu' E
de mirare cum &ntr+un $pa%iu at&t de mic $+au putut
&ngrămădi at&tea baliverne' E$te o e.plozie de
admira%ie $ervilă şi ab$urdă la adre$a preşedintelui
Coo$evelt' 5e in$inuează că ar oglindi $entimen+
tele na%iunii adică a majorită%ii republicane a ace$+
tei na%iuni'
/e de altă parte m+ar durea profund dacă aş fi
$ilit $ă cred că e.i$tă un grup numero$ de republi+
1
/ort fluvial şi nod de cale ferată pe cur$ul $uperior al
!i$$i$$ippi+ului'
2
Cevi$tă $ăptăm&nală americană @0888(01?3A'
206
cani &ntregi la minte şi inteligen%i care+l admiră &n
$inea lor pe "ister Coo$evelt şi nu+l di$pre%uie$c'
În public to%i republicanii inteligen%i şi &ntregi la
minte &l divinizează pe "ister Coo$evelt şi n+ar
&ndrăzni $ă facă altfel &n prezen%a vreunui grup
compact de a$cultătoriJ faptul e$te de$tul de fire$c
&ntruc&t oamenii &ntregi la minte şi inteligen%i $&nt
la fel ca to%i ceilal%i oameni şi &şi a$cund cu grijă şi
băgare de $eamă părerile intime şi adevărate
&nlocuindu+le cu păreri fictive pentru uzul public'
Autorul editorialului cu pricina e$te Norman
Bapgood
1
' E un t&năr capabil de$tul de cult şi bine
educat şi la fel de cin$tit şi onorabil ca oricare al+
tul dintre cei pe care+i cuno$c la fel de bine cum &l
cuno$c pe el' ,ar pot eu oare $ă cred că ace$t
editorial ab$urd a ieşit din inima lui şi+i oglindeşte
$im%ămintele reale fa%ă de ticălo$ul preşedinte al
cărui mandat a e.piratP Nu nu pot $ă cred una ca
a$taS ,acă aş $ta pu%in cu el de vorbă &ntre patru
oc6i cred că i+ar veni foarte greu $ă+mi indice mă+
car o jumătate de duzină de mari binefaceri adu$e
ace$tei %ări de c&nd a &ncetat $ă fie preşedinte şi a
devenit %ar adică de patru ani &ncoace' Comenta+
riul lui Bapgood &ncepe a$tfel7
)!i$ter Coo$evelt pără$eşte preşedin%ia după ce şi+a
cucerit un loc $igur &n inimile compatrio%ilor $ăi' Abilitatea
şi $inceritatea cu care $+a ferit $ă candideze pentru o nouă
perioadă ob%in&nd de$emnarea unui partizan al politicii $ale
au &ntărit drago$tea şi &ncrederea oamenilor'*
Acea$tă frază e$te ea &n$ăşi abilă pe mă$ura abi+
lită%ii preziden%iale pe care o admiră at&ta' Autorul
ei leagă un ge$t care ar putea fi meritoriu de unul
care &n mod evident nu e iar legătura e$te at&t de
1
Nor"an :a#(ood @08F8(01D3A directorul revi$tei
CollierIs @012D(010;A'
207
meşteşugită &nc&t abate aten%ia de la ge$tul repro+
babil şi dă impre$ia că şi lui i $e aplică cele două+
trei cuvinte mari care $e cuvin celuilalt ge$t c&nd
de fapt o a$emenea interpretare a cuvintelor e$te
lip$ită de temei' Acea$tă frază vicleană ar trebui
tăiată &n două fiecare jumătate urm&nd $ă fie &n+
g6i%ită $eparat7
)Abilitatea şi $inceritatea cu care $+a ferit $ă can+
dideze pentru o nouă perioadă'''*
Acea$tă jumătate a frazei e$te adevărată' 4a nu
ar &n$emna $ă e.agerăm7 ea nu e$te c6iar at&t de
adevărată' ,acă &n loc de )abilitate* am pune
)şovăială* fraza ar fi adevărată' Mister Coo$evelt
$+a ferit &ntr+adevăr $ă candideze din nou după ce
a &ncercat vreme de doi ani $ă gă$ea$că un mijloc
onorabil de a $e de$cotoro$i de promi$iunile $ale
bomba$tice şi de numeroa$ele $ale renun%ări la
&nalta func%ie' Ceprezentan%ii pre$ei oficiale $+au %i+
nut după el ca un roi de albine şi l+au $&c&it doi ani
de zile &nainte de a putea ob%ine din partea lui o
renun%are categorică şi definitivă' Aşa &nc&t vom
$coate )abilitatea* din acea jumătate a frazei şi o
vom &nlocui cu )şovăială* un termen cu patru $ute
de mii de mile mai aproape de adevărJ &n$ă )abili+
tatea* $e potriveşte ba c6iar foarte bine &n cea de
a doua jumătate a frazei7 )Abilitatea cu care a
ob%inut de$emnarea unui partizan al politicii $ale'''*
,a el a ob%inut cu abilitate de$emnarea drept
candidat a domnului Taft' ,ar abilitatea nu e.plică
totulJ ea are nevoie de ajutorul altor c&torva cu+
vinte pentru a e.prima &ntregul adevăr' Abilitatea
&n$ăşi are nevoie de ace$te calificativeJ $impla abi+
litate implică un oarecare elogiu dar &n cazul de
fa%ă nu $e cuvine nici un elogiu' Abilitatea preşe+
dintelui &n legătură cu de$emnarea lui "ister Taft
208
a fo$t o abilitate necin$tită şi dezonorantă aceeaşi
pe care a arătat+o c&nd l+a $ăltat pe acel doftor de
cai care $e numeşte 9eonard Eood
1
dea$upra cape+
telor a cincizeci de generali de brigadă oşteni ade+
văra%i şi a făcut din ace$t lac6eu roo$eveltian un
general+maior cu ajutorul faimo$ului )interval*
2
( un truc care a fo$t pur şi $implu o minciună şi o
pungăşie precum şi ca $ă zic aşa o &ncălcare cri+
minală a drepturilor 5enatului' -apta preşedintelui
nu a fo$t $uperioară din punct de vedere moral
$iluirii unei oarbe a unei oarbe idioate şi foarte
recalcitrante dar &n acelaşi timp pl&ngărea%ă şi mi+
loagăJ cam a$ta era 5enatul ( o idioată oarbă şi
uşor de $iluit ( şi tocmai a$upra lui preşedintele
)şi+a e.ercitat planul diabolic* pentru a folo$i o
e.pre$ie utilizată &n a$emenea cazuri de ziarele din
ve$t de acum vreo cincizeci de ani'
În lumina faptelor legate de cariera de preşedinte
a lui "ister Coo$evelt re$tul comentariului $emnat
de "ister Bapgood apare plin de umor7
)-ără a $e lă$a &nduplecat de argumentele linguşitoare şi
plauzibile cu care era copleşit zilnic d&n$ul a renun%at la
putere şi %in&ndu+$e de cuv&nt a dat un &nalt e.emplu' Abia
fu$e$e fi.ată candidatura lui mi$ter Taft
4
c&nd preşedintele a
dat un alt e.emplu al $uperiorită%ii $ale $ărind cu entuzia$m
&n ajutorul lui Benr= 5prec"el$
<
şi al prietenilor $ăi din
5an -ranci$co &ntr+un moment &n care curentul $e arăta pu+
ternic &n direc%ie contrarie' C&teva zile mai t&rziu "ister
1
?eonard Nood @08F2(01;3A medic militar americanJ &n
timpul războiului 6i$pano+american a comandat &n Cuba
corpul de voluntari căruia apar%inu$e şi T6eodore Coo$eveltJ
a fo$t guvernatorul Cubei &ntre 0811 şi 012;'
2
/otrivit Con$titu%iei 5'U'A' &n timpul vacan%elor
Congre$ului preşedintele 5'U'A' are dreptul $ă facă avan$ări
fără aprobarea 5enatului'
3
Vezi nota
1
de la pag' 08D'
4
/roprietarul unei mari fabrici de za6ăr din 5an -ranci$co'
209
Coo$evelt &n elogiul adu$ lui Cleveland a atin$ din nou cu
inimoa$ă lealitate acele coarde care $lăve$c cin$tea şi ade+
vărul' ,omnia+$a a fo$t un bun şef al poli%iei un bun gu+
vernator un bun preşedinte şi un om de i$pravă' 5+ar putea
$ă mai aibă parte de &ncă douăzeci de ani de via%ă activă' Oi
d&n$ul a şi adu$ $trălucite $ervicii na%iunii recuno$cătoare'*
În ce fel a renun%at "ister Coo$evelt la putereP
,e fapt nu a renun%at de loc la ea ci doar a tran$+
mi$+o $clavului $ău "ister Taft care aleargă zilnic
la el cu docilitatea unui prepelicar $pre a+i cere per+
mi$iunea &nainte de a &ntreprinde ceva' Taft &i $u+
pune $tăp&nului $ău p&nă şi di$cur$ul de mul%umire
pentru de$emnarea lui drept candidat la preşedin+
%ie dorind ca ace$ta $ă $une ca o declara%ie a $tă+
p&nului nu ca vocea $clavului' În ce fel a dat oare
preşedintele un &nalt e.empluP Con$tituie oare un
&nalt e.emplu din partea unui preşedinte al 5tatelor
Unite faptul că şi+a %inut cuv&ntulP Ceprezintă oare
re$pectarea cuv&ntului dat un lucru at&t de deo$ebit
c&nd per$oana &n cauză e$te cel dint&i cetă%ean al
unei na%iuni civilizateP Ar putea $ă con$tituie un
compliment pentru un t&l6ar dacă am $pune de$pre
el că şi+a %inut cuv&ntul şi a dat a$tfel un &nalt
e.emplu celorlal%i t&l6ari dar ace$ta e$te probabil
cel mai penibil compliment care a fo$t făcut vre+
odată p&nă a$tăzi unui preşedinte al 5tatelor Unite'
Oi totuşi Bapgood e &ntr+o oarecare mă$ură &n+
dreptă%it $ă+l con$idere un compliment şi &ncă unul
foarte elogio$ &n cazul preşedintelui no$tru deoa+
rece ace$ta nu a fo$t niciodată robul propriului $ău
cuv&nt' :amenii nu $e caracterizează numai prin
vorbele lor ci şi prin faptele lor' 5ă+l luăm de
210
pildă pe "ister Coo$evelt' Într+una pălăvrăgeşte
de$pre puritate dreptate cin$te ec6itate ca şi cum
ar re$pecta cu adevărat ace$te valori şi $+ar $ocoti
apărătorul lor deşi &n biografia lui nu e.i$tă nimic
$au aproape nimic care $ă ate$te că măcar ştie ce
&n$eamnă ace$te cuvinte' Caracterul şi conduita lui
"ister Coo$evelt au $uferit multe $c6imbări de c&nd
dumnealui a ră$ărit la orizontul vie%ii politice şi a
devenit cuno$cut &n$ă ace$te $c6imbări nu $&nt
$pre lauda lui &ntruc&t au fo$t &n mod $i$tematic
$c6imbări nu &n$pre mai bine ci $pre mai rău'
Cu ani &n urmă el a fo$t un viguro$ luptător pen+
tru reforma admini$tra%iei publice şi &n acea$tă cali+
tate a cucerit aprobarea entuzia$tă şi $inceră a opi+
niei publice $c&rbite de obiceiul di$tribuirii prăzii
1
'
,ar a$ta $+a &nt&mplat &nainte de a ajunge preşe+
dinte' ,eunăzi ace$t mare adver$ar al ame$tecului
politicii &n admini$tra%ia publică a trimi$ trei $ute
de func%ionari federali $ă+i reprezinte intere$ele la
conferin%a republicană din C6icago şi $ă dea o
m&nă de ajutor la de$emnarea omului $ău drept
candidat la preşedin%ie' Mister Coo$evelt vorbeşte
mereu de$pre politica lui dar pă$trează o tăcere
di$cretă a$upra principiilor $ale' ,acă are cumva
anumite principii ace$tea $eamănă &n aşa mă$ură
cu politica lui &nc&t nici nu $e pot deo$ebi de ea
mai ale$ că au principala ei &n$uşire7 ne$tatornicia
o predi$pozi%ie de a+şi pierde contururile şi de a $e
face nevăzute după cum &i convine dumnealui'
În materie de ju$ti%ie şi ec6itate el nu are evi+
dent nici o idee preci$ă7 vorbeşte zgomoto$ de$pre
1
E$te vorba de practica &ncetă%enită &n 5'U'A' de pe vremea
preşedin%iei lui !ndrew Oackson @08;1(08D3A potrivit
căreia partidul care a c&ştigat alegerile preziden%iale
di$tribuie partizanilor $ăi toate func%iunile admini$trative'
211
ju$ti%ie şi ec6itate dar e gata oric&nd $ă le $acrifice
din con$iderente de oportunitate şi o face pa+
re+$e fără nici un fel de jenă' Îi admiră pe eroii ro+
manelor+foileton pe care şi i+a luat totdeauna drept
model dar cum $e $pune )nu i+a mer$* niciodatăJ
$+a arătat totdeauna di$pu$ $ă $ăv&rşea$că i$prava
frumoa$ă şi $pectaculoa$ă a eroului fiind gata ori+
c&nd $ă $e la$e păgubaş &n clipa c&nd con$tata că
i$prava plăcea doar unei jumătă%i din popula%ie nu
&n$ă şi celeilalte jumătă%i'
Acum şa$e $au şapte ani i $+a ivit prilejul de a
$ăv&rşi o faptă eroică de tip roman+foileton şi $+a
folo$it bucuro$ de ace$t prilej $pre a face mult zgo+
mot şi a $ili &ntreaga lume americană $ă+l aplaude
( $ă+i aplaude curajul &ndrăzneala bărbă%ia7 a
invitat un negru $ă ia ma$a cu el la Ca$a Albă şi
negrul a primit invita%ia' Negrul ace$ta era 4oo"er
T' Ea$6ington
1
un om mai vrednic dec&t o $ută de
Coo$evel%i şi căruia "ister Coo$evelt nu merita
nici $ă+i dezlege şireturile' Un negru poftit la ma$ă
la Ca$a AlbăS -urtuna care $+a abătut a$upra noa$+
tră de la un capăt al %ării la altul a entuzia$mat la
culme cred vreme de c&teva ore $ufletul de $altim+
banc al ace$tui mic cow1%o7 de imita%ie deoarece
&ntreaga noa$tră na%iune de 82 de milioane de oa+
meni vuia &n$ă c&nd cel care a $t&rnit furtuna şi+a
dat $eama că vuietul ei nu era pe de+a+ntregul
elo+
1
Booker Ta(lia$ero Nas/in(ton @08?F(010?A profe$or şi
activi$t pe tăr&m obşte$c &ntemeietorul primului in$titut de
&nvă%ăm&nt te6nic $uperior pentru negri din 5'U'A'J credea
că pentru &mbunătă%irea $oartei popula%iei de culoare &n
5'U'A' ar fi $uficient $ă $e ia mă$uri &n vederea ră$p&ndirii
ştiin%ei de carte şi ridicării nivelului te6nic &n r&ndurile ei'
212
gio$ şi că jumătatea de $ud a %ării $e declară zgomo+
to$ &mpotrivă+i i+a fo$t cu neputin%ă $ă răm&nă
mul%umit'
Vorbe$c ca şi cum aş şti' Cred că ştiu da cred că
ştiu că a fo$t nemul%umit de ace$t incident' Oi iată
de ce7 Univer$itatea din >ale di$tribuia tocmai
atunci un val de titluri onorifice iar preşedintele
$e afla acolo pentru a+şi primi şi el parteaJ eram şi
eu acolo &n acelaşi $cop &mpreună cu al%i şaizeci
de oameni &mbrăca%i &n robele şi glugile nece$are
botezului' /reşedintele m+a &ntrebat dacă $ocot că a
procedat bine poftindu+l pe 4oo"er T' Ea$6ington
$ă ia ma$a la Ca$a Albă' !i+am dat $eama după
tonul lui că era tulburat că regreta acea$tă i$pravă
$pectaculoa$ă şi dorea un cuvin%el de m&ng&iere şi
aprobare' I+am ră$pun$ că e dreptul oricărui cetă+
%ean de a invita la ma$ă pe cine vrea numai că drep+
turile unui preşedinte $&nt probabil mai limitateJ
dar dacă &n cazurile c&nd datoria preşedintelui o
cere nu e.i$tă nici o po$ibilitate de refuz &n cazul
c&nd datoria nu o cere ar fi mai bine $ă $e renun%e
la o invita%ie care ar putea fi privită ca o jignire
c6iar şi numai de unii oameni fără ca acea$ta $ă
fie de vreun folo$ %ării'
Nu i+am $pu$ tot ce credeam de$pre fapta lui
nimeni n+ar face una ca a$ta7 orice om &şi %ine a$+
cun$e &n $inea lui jumătate din g&nduri şi &şi e.pri+
mă numai cealaltă jumătate care e bună pentru
uzul public' În $inea mea $ocoteam că e de datoria
unui preşedinte $ă nu jongleze cu $im%ămintele oa+
menilor numai de dragul reclamei per$onale şi al
v&lvei pe care $peră $+o $t&rnea$că dar nu i+am
$pu$+o' Eram convin$ &n$ă că nu va da uitării acea$tă
greşealăJ eram convin$ că va p&ndi prilejul de a o
&ndrepta $pre a redob&ndi $ufragiile 5udului' :cazia
213
$+a ivit cur&nd iar el $+a folo$it numaidec&t de ea
devenind la fel de popular &n 5ud pe c&t e de popular
&n iad Ale.andru al VI+lea
1
' :cazia i+a fo$t oferită
de incidentul de la 4ro#n$villeJ nu ştiu care măgar
fără perec6e din !ini$terul de Căzboi ( de$igur nu
Taft care &n orice caz n+ar fi putut $ă fie folo$it
fiind totdeauna plecat de+aca$ă &n vreun turneu &n
jurul lumii &ntreprin$ pe c6eltuiala na%iunii pentru
propaganda electorală a domnului Coo$evelt ( a
ordonat ca Cegimentul ;? infanterie alcătuit din
oameni de culoare $ă fie tran$ferat la 4ro#n$ville
un orăşel de la frontiera cu !e.icul' Afl&nd de ace$t
ordin locuitorii din 4ro#n$ville au implorat !i+
ni$terul de Căzboi $ă nu arunce acea$tă tor%ă aprin$ă
&n mijlocul lor arăt&nd că te.anii nu pot $uporta $ă
vadă nici un $oldat negru şi că de+ar veni &n loca+
litate $olda%ii de culoare $+ar produce &n mod
inevitabil o cata$trofă'
Indiferent cine din !ini$terul de Căzboi de pe
vremea aceea a fo$t autorul ace$tei măgării fapt
e$te că rugămintea locuitorilor nu a fo$t a$cultată'
:$taşii negri au $o$it şi $+au in$talat &n cazărmi
iar cur&nd &n rela%iile dintre cele două ra$e $+au
manife$tat ura şi vrăjmăşia prorocite p&nă ce &n+
tr+un miez de noapte $+au tra$ focuri de armă evi+
dent cu arme ale $tatului şi cu participarea unor
$olda%i negri' /entru a face pe placul locuitorilor
din 4ro#n$ville guvernul a luat o $erie de mă$uri
$tranii şi penibile7 a trimi$ o comi$ie de ofi%eri
pentru a culege mărturii la fa%a locului ceea ce ofi+
%erii au făcut şi anume7 au cule$ a$emenea mărtu+
1
E$te vorba de Rodri(o Bor(ia @0<D2(0?2DA care $ub
numele de Ale.andru al VI+lea a ocupat tronul papal intre
0<1; şi 0?2DJ faimo$ prin numeroa$ele a$a$inate pe care le+a
pu$ la cale &n $copuri politice'
214
rii &nc&t pe baza lor $a poată condamna pe unii
dintre $olda%ii negri dar mai departe n+au mer$
&ntruc&t n+aveau nici un intere$ $ă $tr&ngă vreo măr+
turie care putea $ă fie &n favoarea lor' /e baza măr+
turiei căpitanului !c,onald din Te6an Ran(ers,
un om a cărui cin$te e$te notorie guvernul şi agen+
%ii $ăi $+au comportat &n mod necin$tit şi ruşino$
de la &nceput p&nă la $f&rşit' !i$ter Coo$evelt ar fi
vrut $ă ob%ină condamnarea c&torva o$taşi negri
pentru ca $ă reintre a$tfel &n gra%iile 5udului &n$ă
nefiind &n $tare a făcut ceea ce &i $tătea &n putere7
fără nici o dovadă şi fără nici o ju$tificare a con+
damnat &ntreg comandamentul regimentului re$pec+
tiv $co%&ndu+i pe to%i din armată cu e.plica%ia jo$+
nică şi perfidă7 )/entru dezonoare*'
C&t timp mi+ar trebui pentru a alcătui li$ta fapte+
lor şi declara%iilor preşedintelui care dezmint apre+
cierea dată de către Norman Bapgood lui "ister
Coo$evelt şi cri$talizată &n fraza $a de &nc6eiereP
!i+ar lua foarte mult timp prea mult pentru ziua
de a$tăzi şi pentru temperatura ei ridicată aşa &nc&t
voi lă$a pentru o altă zi acea$tă li$tă interminabilă'

B'&*l'6(&!l (6'+%$(&
-4 ()+%l%' 19061
Nu glume$c de loc $&nt c&t $e poate de $erio$
c&nd $pun că după părerea mea preşedintele e$te
(entle"an+ul american cel mai tipic din zilele
noa$tre' Cred că el e$te la fel de reprezentativ ca
215
(entle"an american al zilelor noa$tre pe c&t a
fo$t Ea$6ington (entle"an+ul american cel mai
reprezentativ din vremea lui
1
' Coo$evelt &ntruneşte
&n per$oana lui toate argumentele pentru şi contra
ace$tei a$er%iuni' El reprezintă ceea ce (entle"an+
ul american nu ar trebui $ă fie şi &n acelaşi timp
reprezintă &n mod clar &ntr+o formă inteligibilă şi
completă ce e$te un (entle"an american' Avem
privilegiul de a fi cea mai pro$tcre$cută na%iune
civilizată $au $ălbatică din c&te e.i$tă a$tăzi pe
planetă iar preşedintele $e &nal%ă &n fa%a noa$tră ca
un colo$al monument vizibil din toate păr%ile glo+
bului' În &mprejurări &n care un alt (entle"an ar
arăta delicate%e şi amabilitate el e$te &n$păim&ntă+
tor de grobian şi de brutal' Cecent c&nd 9eonard
Eood acea$tă creatură a lui ace$t doctor ratat
care acum e$te guvernatorul Cubei ace$t general+
maior $co$ din m&necă a &ngrămădit &ntr+o groapă
şa$e $ute de $ălbatici neajutora%i şi i+a măcelărit
p&nă la unul nelă$&nd $ă $cape nici măcar o femeie
$au un copil preşedintele Coo$evelt ( ace$t tipic
(entle"an american cel dint&i (entle"an al Ame+
ricii ( a concentrat g&ndurile şi $im%irile &ntregii
noa$tre na%iuni de (entle"en &n $trigătul de bucu+
rie cuprin$ &n telegrama adre$ată lui Eood $pre a+l
felicita pentru $trălucita+i faptă de arme* şi lău+
d&ndu+l pentru că a$tfel a $u$%inut onoarea drape+
lului american*'''

1
/recum $e vede T#ain &n$uşi acceptă reprezentarea
idealizată a figurii lui Leorge Ea$6ington curentă &n
literatura şi i$toriografia americană din $ecolul al III+lea
@vezi nota
2
de la p' <0A'
216
D56%>%(&
-12 /')*'67+%' 190C1
Voi vota pentru men%inerea monar6iei' Adică voi
vota pentru "ister Taft' ,acă monar6ia ar putea fi
de$fiin%ată pentru totdeauna şi dacă prin alegerea
lui "ister 4r=an
1
republica ar putea fi re$taurată
aş vota pentru partidul democratJ dar aşa ceva nu $e
poate &nt&mpla' !onar6ia e$te la putere şi va
răm&ne la putere' Nimic nu o poate ră$turna' ,e
aici &nainte noua politică va fi continuată şi perpe+
tuatăJ preşedintele căruia &i e.piră mandatul &şi
va numi $ucce$orul iar partidul $ău va ratifica for+
mal numirea' 9ucrurile vor merge de$tul de bine
&n cadrul ace$tui $i$tem at&ta vreme c&t un Titu$
2
urmează unui Ve$pa$ian
4
şi e mai bine $ă nu ne
facem griji &n legătură cu un ,omi%ian
A
at&ta vreme
c&t &ncă nu $+a ivit' 5e va ivi el la timpul potrivit'
Ca şi p&nă acum dumnezeu va purta de grijă' Vo+
tul meu umil &l dau pentru Titu$+Taft pentru poli+
tica ne$ăbuită şi pentru toate celelalte lucruri ce le
moşteneşte şi fie ca votul meu $ă fie 6otăr&torS /er+
$onal nu cred că va numi ca $ucce$or un ,omi+
%ianJ ştiu doar că dacă ne va &nşela $peran%ele şi va
numi un ,omi%ian ace$t ,omi%ian va fi ale$' /e
mine &n$ă acea$tă c6e$tiune nu mă priveşte c&tuşi
de pu%in7 nu voi mai fi aici pentru a mă necăji din
pricina a$ta'

1
Nillia" Oennin(s Br7an @08F2(01;?A om politic
american membru al partidului democratJ a candidat fără
$ucce$ de trei ori la preşedin%ia 5'U'A' ultima oară tn 0128
&mpotriva lui Eilliam Taft'
2
Titus @D1(80A &mpărat roman &ntre 31 şi 80'
3
Ves#asian @1(31A &mpărat roman &ntre F1 şi 31'
4
8o"i*ian @?0(1FA &mpărat roman &ntre 80 şi 1FJ a
&nlăturat 5enatul de la conducerea treburilor imperiului'
217
S'&(*5+!l Cl(+F ,%& M5&*(&(
-2C %(&!(+%' 190E1
Alaltăieri pe la mijlocul după+amiezii un prie+
ten al meu pe care &l voi numi Kone$ pentru a$tăzi
şi numai pentru acea$tă &mprejurare mi+a telefo+
nat şi mi+a $pu$ că ar dori $ă vină pe la şapte şi
jumătate $ă mă ia la un dineu la )Union 9eague
Club*' !i+a $pu$ că mă va lă$a $ă plec c&t de de+
vreme voi dori ştiind că am 6otăr&t $ă refuz anul
ace$ta şi $per c&t voi mai trăi orice invita%ie care
m+ar $ili $ă ie$ $eara &n $pecial &n acele locuri
unde $e $tă pe$te orele 02 şi $e %in cuv&ntări' Kone$
&mi e$te &n$ă bun prieten şi de aceea nu mi+a fo$t
greu $ă trec pe$te regula ce mi+o fi.a$em şi $ă pri+
me$c invita%iaJ ba nu greşe$c mi+a fo$t totuşi greu
şi m+a $t&njenit &ntr+o oarecare mă$ură pentru că
deşi mi+a $pu$ că dineul avea un caracter intim
fiind invitate numai zece per$oane l+a pomenit
printre ace$tea pe $enatorul Clar" din !ontana
1
'
5&nt un om binecre$cut şi cu o %inută morală care
poate face fa%ă oricărui e.amen de aceea evit $o+
cietatea unor dobitoace de $oiul lui "ister Clar"'
Îmi pare rău că $&nt vanito$ ( cel pu%in &mi pare
rău că trebuie $ă mărturi$e$c că $&nt vanito$ ( dar
o mărturi$e$c de$c6i$J nici nu $+ar putea $ă nu fiu
vanito$ c&nd i+am dat lui Kone$ o at&t de mare
dovadă de prietenie accept&nd invita%ia de a $ta la
ma$ă cu un om de teapa lui Clar" din !ontana'
1
Nillia" !ndrews Clark @08D1(01;?A om de afaceri
americanJ a acumulat o avere con$iderabilă acapar&nd
$pecul&nd şi e.ploat&nd bogă%iile miniere ale $tatului
!ontana din ve$tul 5'U'A'J după ce &n două r&nduri
&ncercările lui de a pătrunde &n 5enat au $t&rnit $candal şi $+
au $oldat cu eşecuri &n cele din urmă &n 0120 a izbutit prin
corup%ie $ă $mulgă validarea mandatului $ău de $enator'
218
Nu pentru că e $enator al 5tatelor Unite ( cel
pu%in nu e.clu$iv din pricină că ocupă acea$tă
&ndoielnică pozi%ie ( fiindcă e.i$tă mul%i $enatori
pe care &i re$pect &ntruc&tva şi pe care nu m+aş g&n+
di $ă refuz a+i &nt&lni &n $ocietate dacă aş $ocoti că
acea$ta e voia ,omnului' Nu demult un $enator al
5tatelor Unite a fo$t trimi$ la &nc6i$oare &n$ă &mi
dau $eama de$tul de bine că printre cei omişi de la
acea$tă avan$are $e numără şi unii care &n anumi+
te privin%e $&nt nevinova%i nu nevinova%i de orice
infrac%iune căci a$ta nu $e poate $pune cred de$+
pre nici un $enator al 5tatelor Unite ci nevinova%i
doar de anumite infrac%iuni' To%i jefuie$c vi$tieria
vot&nd legi revoltătoare cu privire la acordarea de
pen$ii $pre a $e pune bine cu !area Armată a Ce+
publicii
1
cu !area Armată a Cepublicii junior cu
!area Armată a Cepublicii junior+junior precum şi
cu al%i $trănepo%i ai războiului şi ace$te legi con+
$tituie &n mod vădit infrac%iuni şi &ncalcă jurăm&n+
tul de credin%ă depu$ de $enatori'
Totuşi deşi $&nt di$pu$ $ă la$ la o parte e.igen+
%ele etice şi $ă+i frecventez pe $enatorii care $ăv&r+
şe$c infrac%iuni mai mărunte ( inclu$iv pe $e+
natorii /latt
2
şi C6aunce= ,epe#
4
( c&nd e vorba
de Clar" din !ontana nu &n%eleg $ă fac nici o con+
ce$ie' 5e $pune de$pre el că a cumpărat magi$tra%i
şi adunări legi$lative aşa cum al%i oameni cum+
1
9rand !r"7 o$ t/e Re#u%lic ( organiza%ie a foştilor
combatan%i din războiul civil &ntemeiată &n 08FFJ a $u$%inut
partidul republican prin care a reuşit $ă ob%ină acordarea unor
pen$ii e.orbitante pentru veterani şi pentru familiile lor'
2
T/o"as .latt @08DD(0102A om politic american
membru influent al partidului republican $enator'
3
C/aunce7 8e#ew @08D<(01;8A avocat şi om de afaceri
americanJ ale$ $enator din partea partidului republican a
$lujit cu zel intere$ele marilor companii de căi ferate'
219
pără m&ncare şi &mbrăcăminte' ,atorită e.emplului
$ău mita a fo$t ju$tificata şi &nnobilată &n aşa mă+
$ură &nc&t &n !ontana ea nu mai are un iz $u+
părător' 4iografia lui e cuno$cută tuturor7 $enato+
rul Clar" e$te cel mai ticălo$ individ de pe &ntreg
teritoriul aflat $ub drapelul no$truJ el reprezintă o
ruşine pentru na%iunea americană şi nici unul din+
tre oamenii care l+au ajutat $ă pătrundă &n 5enat nu
ignora că locul lui era la penitenciar cu m&inile &n
cătuşe şi lan%uri la picioare' ,upă părerea mea e$te
cea mai dezgu$tătoare creatură pe care republica
noa$tră a produ$+o de la T#eed
1
&ncoace'
Aşadar m+am du$ la acel dineu care a fo$t $er+
vit &ntr+un $alonaş izolat al clubului un piani$t şi
c&%iva viorişti fiind ca de obicei de fa%ă pentru a
$t&njeni conver$a%ia şi a alunga ti6na' Am con$tatat
că cetă%eanul din !ontana nu era un $implu oa$+
pete ci că dineul era dat &n onoarea lui' În timpul
dineului cei doi vecini de ma$ă m+au pu$ la cu+
rent cu motivele ace$tui prino$ de cin$te adu$ lui
"ister Clar"' Mister Clar" a &mprumutat recent
clubului Union 9eague* care e$te cel mai puter+
nic şi poate cel mai bogat club politic din Ameri+
ca o colec%ie de tablouri $emnate de pictori euro+
peni şi evaluate la un milion de dolari $pre a le
e.pune' !i+am dat $eama limpede că interlocu+
torul meu $ocotea că e vorba de o faptă de o ge+
nerozitate aproape $upraomenea$că' Celălalt vecin
mi+a şoptit cu un fel de admira%ie ame$tecată cu
teamă că adunate laolaltă toate liberalită%ile lui
"ister Clar" fa%ă de ace$t club inclu$iv prea+
1
Nillia" Tweed @08;D(0838A căpetenia unei clici corupte
care pun&nd m&na pe organiza%ia din oraşul Ne# >or" a
partidului democrat a $ăv&rşit fel de fel de ilegalită%i şi
abuzuri care au du$ la de$c6iderea unui proce$ ră$unător'
220
$uperbul ge$t pe care l+am pomenit ar reprezenta
fără &ndoială o c6eltuială de o $ută de mii de do+
lari' !i+am dat $eama că $e aştepta ca eu $ă c6iui
$ă aplaud şi $ă mă &nc6in ceea ce nu eram i$pitit
$ă fac deoarece cu cinci minute mai &nainte fu+
$e$em informat că veniturile lui Clar" evaluate &n
şoaptă de interlocutorul meu e.taziat $e ridicau la
treizeci de milioane de dolari anual'
Unii oameni $&nt lip$i%i de $im%ul propor%iilor' :
dona%ie de o $ută de mii de dolari dintr+un venit de
treizeci de milioane de dolari nu $+ar cuveni $ă $t&r+
nea$că admira%ie şi laude i$terice' ,acă eu aş $ub+
$crie zece mii de dolari pentru o cauză oarecare
a$ta ar reprezenta a noua parte din venitul meu pe
anul trecut şi aş fi $tr&mtoratJ ca obiect de admira+
%ie uimire şi gratitudine acea$tă $umă ar depăşi
cu mult o $ub$crip%ie de douăzeci şi cinci de mili+
oane de dolari din partea puşcăriaşului din !onta+
na căruia din venitul $ău anual i+ar mai răm&ne
&ncă o $ută de mii de dolari pe $ăptăm&nă pentru
nevoile traiului'
A$ta mi+a amintit de $ingurul ge$t de mărinimie
cu care răpo$atul Ka= Lould
1
a uimit lumea' Ace$t
pionier infam al coruperii moravurilor comerciale
americane $e bălăcea &n nenumăratele milioane pe
care le fura$e c&nd a con$im%it $ă contribuie cu
cinci mii de dolari pentru popula%ia năpă$tuită a
orăşelului !emp6i$ din Tenne$$ee
2
b&ntuit pe
atunci de o epidemie de friguri galbene' /entru
mi$ter Lould acea$tă $umă n+a &n$emnat nici un
$acrificiu7 ea nu reprezenta dec&t venitul orei pe
care+o con$acra zilnic rugăciunilor căci era un om
1
Oa7 9ould @08DF(081;A financiar american magnat al
căilor ferate'
2
5tat din $udul 5'U'A'
221
preacucernicJ totuşi furtuna de evlavioa$ă recu+
noştin%ă cu care a fo$t &nt&mpinat ace$t ge$t pretu+
tindeni &n 5tatele Unite &n pre$ă la amvon şi &n
cercurile particulare ar fi putut convinge pe un
$trăin că pentru un milionar american a dărui cinci
mii de dolari unor $ăraci &n agonie $au mor%i (
c&nd cu banii aceştia ar fi putut cumpăra un jude+
cător ( ar reprezenta cea mai nobilă şi cea mai
$f&ntă i$pravă din i$toria Americii'
9a un moment dat preşedintele comitetului pen+
tru artă al clubului $+a ridicat şi a &nceput cu $tră+
vec6ea şi de mult di$creditata făgăduială că nu $e
vor ro$ti di$cur$uri cu ace$t prilej ci va avea loc
numai o convorbire amicalăJ totuşi a continuat $ă
vorbea$că &n $tilul $trăvec6i şi de mult di$creditat
şi a %inut el &n$uşi un &ntreg di$cur$ ticluit parcă
anume pentru a+l $ili pe orice om cu bun+$im% $ă
$e ruşineze că face parte din neamul omene$c'
,acă &n clipa aceea ar fi intrat pe uşă un $trăin ar
fi putut $ă creadă că a$i$tă la o $lujbă religioa$ă şi
că dumnezeu &n$uşi era de fa%ă' Ar fi răma$ cu im+
pre$ia că mi$ter Clar" e cea mai nobilă fiin%ă uma+
nă produ$ă vreodată de marea noa$tră republică (
cel mai mărinimo$ şi mai plin de abnega%ie cel
mai genero$ şi mai e.travagant $prijinitor al cau+
zelor nobile din c&%i e.i$tă a$tăzi &n lume' Oi nici o
clipă nu i+a trecut prin minte ace$tui &nc6inător al
banului care era şi un om bogat că de fapt "ister
Clar" nu arunca$e dec&t un biet gologan &n pălăria &n+
tin$ă de )Union 9eague Club*' /entru "ister Clar"
acea$tă dona%ie nu &n$emna nici c&t zece cen%i'
C&nd plictico$ul orator şi+a &nc6eiat temenelele
preşedintele clubului )Union 9eague* $+a ridicat
şi a continuat $erviciul divin pe acelaşi ton e.pec+
tor&nd laude la adre$a puşcăriaşului no$tru laude
222
care judecate după criterii normale con$tituiau de
fapt ironiile cele mai flagrante cu toate că vorbi+
torul nu+şi dădea $eama de a$ta' Am&ndoi oratorii
au recoltat aplauze neprecupe%ite dar p&nă la urmă
al doilea a tr&ntit o frază care ar fi trebuit credeam
eu $ă $t&rnea$că o tăcere glacialăJ a de$tăinuit anu+
me că e.pozi%ia tablourilor pu$e la di$pozi%ia clu+
bului de către $enator prilejui$e c6eltuieli care de+
păşi$eră &nca$ările rezultate din biletele de intrareJ
după acea$tă de$tăinuire oratorul făcu o pauză (
cum fac &ntotdeauna oratorii &nainte de a pla$a o
idee de mare efect ( apoi declară că &n acel mo+
ment critic $enatorul Clar" şi+a v&r&t de bunăvoie
m&na &n buzunar şi a $co$ o mie cinci $ute de do+
lari ca $ă plătea$că jumătate din a$igurarea tablo+
urilor cru%&nd a$tfel clubul de orice pierdere' 5ă
n+am linişte nici &n morm&nt dacă la auzul ace$tei
declara%ii $enza%ionale &nc6inătorii prezen%i la acea+
$tă $lujbă religioa$ă n+au izbucnit &n aplauze pline
de recunoştin%ă şi $ă+mi fie dat $ă mă perpele$c &n
vecii vecilor dacă puşcăriaşul acela n+a z&mbit feri+
cit şi radio$ aşa cum probabil o $ă z&mbea$că &n+
tr+o bună zi c&nd 5atana o $ă+l &nvoia$că $ă+şi pe+
treacă o duminică &n vreun ung6er răcoro$ al iaduluiS
În cele din urmă ( c&t mai eram &ncă treaz (
preşedintele clubului şi+a &nc6eiat potopul de ba+
nalită%i puerile plicticoa$e şi obo$itoare şi i+a dat
cuv&ntul lui Clar" apoi $+a aşezat' Clar" $+a ridicat
&n $unetele imnului T/e Star S#an(led Banner
C
,
ba nu era 9od Save t/e >in(
2
( intonat cu fre+
nezie de viori şi de pian ( după care &ntreaga
şlea6tă a ferici%ilor &nc6inători a c&ntat ;or /eIs a
1
„8ra#elul înstelat', imnul de $tat al 5'U'A'
2
„8o"nul ocroteasc1l #e re(e', imnul de $tat al Angliei'
223
+oll7 (ood $ellow
4
. A urmat un miracol' Am $u$+
%inut &ntotdeauna că nimeni nu e &n $tare $ă %ină un
di$cur$ alcătuit e.clu$iv din complimente acuma
ştiu &n$ă că o reptilă e &n $tare de aşa ceva' 5ena+
torul Clar" a trăncănit vreme de jumătate de oră
fără a face altceva dec&t $ă repete laudele ce &i fu+
$e$eră adu$e pentru darurile $ale me$c6ine şi nu
numai că a luat drept bune ace$te laude neroade
dar a mai pu$ şi de la el multe altele tăm&indu+$e
pentru aşa+zi$ele $ale acte de generozitate şi filo+
timie cu at&ta frenezie şi &n termeni at&t de colora%i
&nc&t a făcut $ă pălea$că toate complimentele celor+
lal%i' ,eşi am o e.perien%ă de patruzeci de ani &n
domeniul măgăriei şi vanită%ii omeneşti de$fă+
şurate la banc6ete n+am văzut niciodată ceva care
$ă $emene c&t de c&t cu măgăria şi autoadmira%ia
ace$tui bădăran vulgar şi de o incomparabilă ig+
noran%ă'
Îi voi răm&ne veşnic recuno$cător lui Kone$ pen+
tru că mi+a oferit prilejul $ă a$i$t la acea$tă $acră
orgie' Crezu$em p&nă atunci că la vremea mea
&mi fu$e$e dat $ă văd la banc6ete toate feluritele
$pecii de dobitoace cuv&ntătoare care vie%uie$c pe
păm&nt precum şi toate feluritele $pecii de oameni
care alcătuie$c popula%ia noa$tră dar mă &nşela+
$em' Vedeam acum pentru prima oară oameni
tăvălindu+$e &n mocirlă şi &nc6in&ndu+$e cu evlavie
dolarilor şi po$e$orilor lor' Eram fireşte obişnuit
$ă văd a$emenea lucruri &n ziarele noa$tre dar nu
auzi$em niciodată p&nă atunci nişte oameni care $ă
3
C&ntec tradi%ional engleze$cJ $e intonează la aniver$ări şi
alte ocazii fe$tive av&nd apro.imativ acelaşi $en$ ca !ul%i
ani trăia$că*' În traducere literală &n$eamnă7 )/entru că e
băiat de treabă*'
224
preamărea$că dolarul cu propria lor gură şi nici
nu+i văzu$em &ngenunc6ind $pre a $e ruga'

Î&=#>#*!+( l!% :(@ B5!l,
-16 ;'7+!(+%' 19061
Ka= Lould a fo$t cea mai cumplită dintre urgiile
care $+au abătut vreodată a$upra ace$tei %ări' ,e
dorit mai doriser oamenii $ă c&ştige bani şi p&nă
la el dar el i+a &nvă%at $ă cadă &n genunc6i şi $ă li
$e &nc6ine' ,e re$pectat pe bogătaşi &i re$pecta$eră
şi p&nă la el &n$ă ace$t re$pect era &n$o%it de o
anumită pre%uire a caracterului şi a $trădaniei prin
care &şi agoni$i$eră averea' ,ar Ka= Lould a &nvă+
%at &ntreaga na%iune $ă divinizeze banul şi pe omul
cu bani indiferent cum i+ar fi dob&ndit' Nu %in
minte ca &n tinere%ea mea $ă fi e.i$tat ceva a$emă+
nător cultului banilor $au al po$e$orului lor prin
păr%ile noa$tre' /rin păr%ile noa$tre nici un bogătaş
nu a fo$t vreodată &nvinuit că şi+ar fi agoni$it banii
prin mijloace &ndoielnice'
Evang6elia lă$ată de Ka= Lould e.ercită o in+
fluen%ă uriaşă &n zilele noa$tre' T&lcul ei e$te7
)Agoni$eşte bani' Agoni$eşte+i repede' Agoni$eşte
mul%i bani' Agoni$eşte enorm de mul%i bani' Ago+
ni$eşte+i &n mod necin$tit dacă $e poateJ &n mod
cin$tit dacă n+ai &ncotro'*
Acea$tă evang6elie pare aproape univer$ală' !a+
225
rii ei apo$toli $&nt a$tăzi alde !cCurd= !cCall
B=de Ale.ander
1
şi ceilal%i membri ai bandei de
t&l6ari &nlătura%i de cur&nd din po$turile de ră$pun+
dere ce le de%ineau &n uriaşele companii de a$igu+
rări din Ne# >or"' 5e $pune că preşedintele !cCall
a murit alaltăieri' ,e$pre ceilal%i $+a zvonit de
multe ori &n ultimele două $au trei luni că ar fi pe
moarte' 5+a pre$upu$ că pricina bolilor lor mortale
ar fi părerea de rău şi ruşinea pentru t&l6ăriile $ă+
v&rşite &mpotriva a două+trei milioane de de%inători
de poli%e de a$igurare şi a familiilor lor inclu$iv
&mpotriva văduvelor şi orfanilorJ dar avem mereu
prilejul $ă con$tatăm cu uimire că nu conştiin%a
ultragiată a ace$tor domni e$te &n jocJ nu ei $+au
&mbolnăvit pur şi $implu de inimă rea din pricină
că au fo$t da%i &n vileag'
Ieri pe c&te văd &n ziarul de diminea%ă Ko6n A'
!cCall a cam uitat de &nmorm&ntarea lui şi $cu+
l&ndu+$e din pat a devenit patetic şi a &nceput $ă+şi
predice morala &n folo$ul na%iunii' Otia prea bine
că orice vorbuli%ă a unui mare bogătaş ( fie $ănă+
to$ $au pe moarte ( e ră$p&ndită de pre$ă de la un
capăt la altul al ace$tui continent şi citită numai+
dec&t de orice fiin%ă capabilă $ă citea$că' Mister
!cCall $e dă jo$ din pat şi &ncepe $ă %ină predici
adre$ate &n aparen%ă fiului $ău dar de fapt na%iu+
nii' :mul pare $incer şi cred c6iar că e$te $incer'
Numai că $im%ul $ău moral e$te atrofiat' Cred că
$e $ocoate &ntr+adevăr un om $uperior şi $f&nt' Oi
mai cred că+şi &nc6ipuie că aşa+l $ocoate &ntreg
poporul 5tatelor Unite' El a fo$t venerat din pricina
1
,irectori şi membri &n con$iliile de admini$tra%ie ale unora
dintre cele mai puternice &ntreprinderi de a$igurări de pe
acea vremeJ &n 012? &n urma neregulilor con$tatate &n
ge$tiunea lor numi%ii $+au văzut $ili%i $ă demi$ioneze'
226
averii $ale &ndeo$ebi din pricina metodelor dubi+
oa$e prin care şi+a agoni$it averea vreme de două+
zeci de ani' Oi am impre$ia că $+a obişnuit &ntr+at&t
cu acea$tă venera%ie şi $+a lă$at &n aşa mă$ură amă+
git şi &nşelat de ea &nc&t $e crede realmente o făp+
tură nobilă şi alea$ă un model vrednic $ă fie imi+
tat de t&năra genera%ie care $e ridică' 5e $miorcăie
ca o bufni%ă şi pare evident fericit şi $ati$făcut de
$ine &n$uşi ca şi cum n+ar avea nici o pată pe con+
ştiin%ă şi nici o fărădelege la activul lui' A$culta%i
acum mica lui predică7
)0F februarie 012F
U!UNCIQI !UNCIQIV 5/UNE
!c' CA99
Într+o convorbire cu fiul $ău el vor+
beşte de$pre ultimul $ău trabuc
Core$ponden%ă $pecială pentru
Ne# >or" Time$
?akewood, 0? febr' ( 5im%indu+$e ceva mai bine a$tăzi
Ko6n A' !cCall a putut $ă $tea &ndelung de vorbă cu fiul $ău
Ko6n C' !cCall căruia i+a pove$tit multe &nt&mplări din
via%a $a'
( Ko6n i+a $pu$ el fiului $ău am făcut &n via%ă multe
lucruri de care &mi pare rău dar n+am $ăv&rşit niciodată
vreo faptă de care $ă+mi fie ruşine' 5fatul pe care aş vrea $ă+l
dau tinerilor dornici $ă reuşea$că &n via%ă e$te $ă accepte
lumea aşa cum o gă$e$c şi apoi $ă $e apuce de treabă $ă
muncea$căS
Mister !cCall e$te de părere că for%a călăuzitoare a ome+
nirii e$te voin%a şi a dat următoarea pildă7
( Acum c&tva timp dragul meu Ko6n maică+ta şi cu mine
$tăteam de vorbă' -umam un trabuc' Îmi plăcea $ă fumez &n
ti6nă c&te un trabuc' Ea &n$ă era &mpotrivă' UKo6n mi+a zi$
ea de ce nu arunci trabuculPV Atunci l+am aruncat' UKo6n a
adăugat ea $per că n+ai $ă mai fumezi niciodată'V Trabucul
pe care+l arunca$em era ultimul' !+am 6otăr&t $ă mă la$ de
227
fumat pentru totdeauna şi m+am %inut de cuv&nt' A$ta $+a
&nt&mplat e.act &n urmă cu treizeci şi cinci de ani'
Mister !cCall i+a pove$tit fiului $ău multe lucruri din
via%a lui de %usiness"an, păr&nd a fi &ntr+o di$pozi%ie mai
bună dec&t de obicei' Acea$tă bună di$pozi%ie $e datora &n
parte faptului că &n cur$ul zilei primi$e $ute de telegrame de
felicitare pentru declara%ia făcută ieri &n care şi+a reafirmat
prietenia pentru Andre# Bamilton'
( Tata a primit o $umedenie de telegrame de la prietenii
$ăi din nord $ud e$t şi ve$t care+l felicitau pentru declara%ia
făcută &n legătură cu prietenul $ău judecătorul Bamilton
ne+a $pu$ a$tă+$eară t&nărul !cCall' Telegramele veneau de
la nişte oameni care+i urau &n$ănătoşire grabnică' Ele l+au
făcut foarte fericit'
Azi+diminea%ă la orele D "ister !cCall a avut o criză
dar uşoară şi şi+a revenit &nainte de a fi nevoie $ă $e trimită
după medic'
5ingura lui 6rană o con$tituie acum laptele şi $upele uşoare'
Nu măn&ncă nimic con$i$tent şi pierde rapid din greutate'
Azi după amiază la orele ? doctorii Vanderpoel şi
C6arle$ 9' 9indle= au %inut un con$ult &n ca$a !cCall după
care au comunicat doamnei !cCall şi fiicei $ale doamna
,ar#in /' Hing$le= că $tarea $ănătă%ii lui "ister !cCall
e$te bună şi că nu e.i$tă nici un pericol imediat'
Ko6n C' !cCall a făcut a$tă+$eară următoarea declara%ie7
( Mister !cCall a petrecut o zi foarte liniştită şi $e $imte
ceva mai bine'*
Urmează un buletin de felul celor care $e publică
zilnic ori de c&te ori vreun rege $au vreun alt
per$onaj de $eamă a petrecut o zi liniştită şi $e
$imte ceva mai bine fapt menit $ă intere$eze $ă
bucure şi $ă liniştea$că tot re$tul omenirii' ,e ceP
Nimeni n+ar putea $ă o $pună'
-iii &şi fiicele lui Ka= Lould frecventează a$tăzi
ceea ce trece drept )cea mai bună $ocietate* ( $o+
cietatea ari$tocratică a Ne# >or"ului' Una dintre
fiicele $ale $+a măritat acum zece $au doi$prezece
228
ani cu un nobil francez ( un mitocan gălăgio$
şi nerod un cartofor cu ifo$e de (entle"an (
căruia dumneaei $+a &nvoit $ă+i plătea$că datoriile
care $e ridicau la apro.imativ un milion' Nu $+a
&nvoit &n$ă $ă+i plătea$că dec&t datoriile e.i$tente
nu şi pe cele viitoare' Cele viitoare au devenit
&ntre timp prezente şi $&nt colo$ale' ,e aceea
dumneaei a intentat proce$ de divor% şi &ntreaga
$impatie şi compa$iune a omenirii $&nt de partea
ei cum $e şi cuvine'

Î&=#>#*!+( )!/# D& )+($*%$#
-40 %(&!(+%' 190E1
Etica politică şi comercială a 5tatelor Unite nu
con$tituie doar un $implu prilej de amuzament ci
e$te un ne$ecat izvor de 6az' -iin%a umană e o inven+
%ie nă$truşnică şi intere$antă' A fo$t nevoie de un
Crom#ell
1
şi de c&teva mii de $olda%i şi predicatori
evlavioşi pentru a ridica &n decur$ de zece ani ni+
velul eticii oficiale şi comerciale a Angliei la o
&năl%ime vrednică de re$pect dar n+a fo$t nevoie
dec&t de un Carol al II+lea
2
şi de vreo c&%iva ani
$pre a arunca din nou &n noroi acea$tă etică' Cu o
genera%ie &n urmă nivelul no$tru moral era de$tul
1
Oliver Cro"well @0?11(0F?8A a jucat un rol de $eamă &n
de$făşurarea revolu%iei burg6eze din Anglia &n $ecolul al
IVII+lea fiind e.ponentul intere$elor burg6eziei mijlocii şi
ale nobilimii noiJ a in$taurat republica şi a luptat pentru
lic6idarea r&nduielilor feudale şi pentru introducerea
rigori$mului puritan'
2
Carol al @@1lea Stuart @0FD2(0F8?A rege al Angliei &ntre
0FF2 şi 0F8?J c6emat la tron de marea nobilime după
moartea lui Crom#ell domnia lui $+a caracterizat prin
de$fr&u şi corup%ie şi prin &ncercarea de a reintroduce
r&nduielile feudale'
229
de ridicat fiind adu$ la acea &năl%ime prin truda
$alutară a c&torva genera%ii de da$căli fără numărJ
dar Ka= Lould de unul $ingur $+a dovedit &n $tare
$ă le şubrezea$că opera &n numai şa$e ani iar &n trei+
zeci de ani mica bandă a $ucce$orilor $ăi ( oa+
meni de teapa $enatorului Clar" şi a altora ca el (
a fo$t &n $tare $ă năruie &ntregul edificiu din pivni+
%ă p&nă la acoperiş făc&ndu+l pare+$e de nereparat'
Înainte de apari%ia lui Ka= Lould pe buzele tu+
turor flutura o vorbă frumoa$ă şi de$tul de elegantă
pe care cetă%enii de pretutindeni o repetau cu plă+
cere zi şi noapte &nc&nta%i de farmecul ei7 )/re$a
e$te $cutul libertă%ilor noa$tre*' Era o vorbă ade+
vărată şi plină de miez dar şi+a pierdut $en$ul de
mult şi a fo$t petrecută pe tăr&mul uitării' Nimeni
n+ar cuteza acum $ă o ro$tea$că altfel dec&t ironic'
Mister Luggen6eim
1
a fo$t recent ale$ $enator al
5tatelor Unite de către o adunare legi$lativă din $ta+
tul Colorado cu voturi pare+$e cumpărate aşa cum
de la o vreme $e obişnuieşte $ă fie aleşi $enatorii
5tatelor Unite' 5e zice că "ister Luggen6eim ar fi
plătit cu bani grei mandatul $ău' Kudec&nd după de+
clara%iile lui publice &%i dai $eama limpede că pu+
treziciunea generală a vie%ii noa$tre politice l+a
cuprin$ şi pe el şi &ncă &n aşa mă$ură &nc&t nici
măcar nu e conştient că $+a făcut vinovat de vreo
nedelicate%e necum de vreo fărădelege' În repetate
r&nduri )$cutul libertă%ilor noa$tre* n+a avut pentru
el dec&t cuvinte de laudă şi de aprobare' Miarul
8enver .ost, cuno$cut ca principalul şi cel mai
vrednic de &ncredere purtător de cuv&nt al opi+
niei publice din $tatul re$pectiv $crie de pildă7
1
!embru al unei familii care după ce a făcut avere acapar&nd
şi e.ploat&nd bogă%iile miniere ale $tatului Colorado din ve$tul
5'U'A' şi+a e.tin$ tentaculele &n domeniul bancar şi financiar'
230
)E adevărat că "ister Luggen6eim a c6eltuit o mare $umă
de bani el n+a făcut &n$ă dec&t $ă urmeze precedentele create
&n multe alte $tate' Nu e.i$tă nimic fundamental greşit &n
ceea ce a făcut' Mister Luggen6eim va fi cel mai de$toinic
$enator pe care l+a avut vreodată $tatul Colorado' Alegerea
lui va aduce $tatului Colorado ceea ce &i lip$eşte7 capitalişti
şi imigran%i de calitatea care $e impune' Mister Luggen6eim
va ob%ine pentru Colorado multe &mbunătă%iri pe care Tom
/atter$on
1
nu a reuşit $ă le $mulgă Ea$6ingtonului' El e$te
e.act omul potrivit la locul potrivit' Nu are nici un ro$t $ă
&ncerci a $c6imba lumea' Vreme de două mii de ani oamenii
au tot &ncercat $ă o $c6imbe dar n+au reuşit' Mister Luggen+
6eim e$te ale$ul poporului şi cetă%enii trebuie $ă+l accepte ca
atare c6iar dacă pentru a$ta a c6eltuit un milion de dolari'
Aveau de ale$ &ntre Tom /atter$on şi 5imon Luggen6eim şi
l+au ale$ pe Luggen6eim' 8enver .ost $e &nc6ină &n fa%a
voin%ei poporului'*
Cumpănind ceea ce cu un termen &nvec6it $e
numea )demnitatea* de $enator mi$ter Luggen+
6eim n+a cumpărat &ntreaga adunare legi$lativă ci
pun&nd &n practică $piritul de economie obişnuit
n+a ac6izi%ionat dec&t at&tea $ufragii c&te erau ne+
ce$are $pre a fi ale$' 9ucrul ace$ta nu a convenit
unora dintre cei ce nu fu$e$eră cumpăra%i şi i+a de+
terminat $ă prezinte o mo%iune cer&nd cercetarea
metodelor prin care $+a ajun$ la acea$tă alegereJ
&n$ă majoritatea cumpărată nu numai că a re$pin$
mo%iunea dar a )i )ters1o din #rocesul1ver%al al
)edin*ei. 5+ar părea că e vorba de un e.ce$ de $en+
$ibilitate dar mai mult ca $igur că nu e7 oamenii
$&nt făcu%i &n aşa fel &nc&t p&nă şi t&l6arilor celor
mai lip$i%i de conştiin%ă nu le place $ă fie %intui%i la
$t&lpul infamiei'

1
T/o"as .atterson @08D1(010FA $enator din partea
partidului democrat'
231
A6'+%$(&%9#6 E!+5)(
-E /')*'67+%' 19061
În bine $au &n rău continuăm $ă facem educa%ie
Europei' ,e pe$te o $ută douăzeci şi cinci de ani
ne a$umăm rolul de in$tructor' Nu ni l+a &ncredin+
%at nimeni ni l+am luat pur şi $implu noi &nşine'
,oar facem parte din ra$a anglo+$a.onă' Iarna tre+
cută la un banc6et dat de un club care+şi $pune
Ends o$ t/e Norld Clu%
1
preşedintele ace$tei or+
ganiza%ii un ofi%er $uperior &n retragere a procla+
mat cu gla$ tare şi cu aprindere7
( -acem parte din ra$a anglo+$a.onă iar c&nd
un anglo+$a.on doreşte ceva )i1l ia #ur )i si"#lu.
Acea$tă $entin%ă a fo$t &nt&mpinată cu aplauze
prelungite' Erau de fa%ă vreo şaptezeci şi cinci de
civili şi vreo douăzeci şi cinci de militari din ar+
mata de u$cat şi din marină' 9e+au trebuit aproape
două minute ace$tor oameni ca $ă+şi potolea$că
furtunoa$a admira%ie pentru măre%ia ace$tui $im%ă+
m&ntJ &ntre timp in$piratorul profet care+l $lobozi$e
( din ad&ncul ficatului ma%elor e$ofagului $au al
nu ştiu cărui alt organ care &l zămi$li$e ( $tătea
acolo radio$ şi $ur&zător emi%&nd prin to%i porii
raze de fericire at&t de inten$e &nc&t puteau fi vă+
zute cu oc6iul liber şi+l făceau $ă $emene leit cu
acea poză dintr+un vec6i almana6 &n care un individ
proiecta &n toate direc%iile $emnele zodiacului şi
părea at&t de ab$orbit at&t de copleşit de fericirea
lui &nc&t r&dea de $e $trica uit&nd de bună $eamă
că $uferea de vătămătură şi avea grabnică nevoie
de &ngrijire'
1
Clubul %inuturilor de la marginile lumii'
232
Qin&nd $eama de ge$ticula%ia şi ve6emen%a e.+
primării mărea%a $entin%ă a oşteanului ar putea fi
tălmăcită mai pe şleau cam aşa7
( Englezii şi americanii $&nt nişte 6o%i nişte t&l+
6ari la drumul mare nişte pira%i şi noi $&ntem
m&ndri că ne numărăm printre ei'
,intre to%i englezii şi americanii care erau de
fa%ă nici unul n+a avut bunul+$im% $ă $e ridice şi $ă
$pună că+i e$te ruşine de ob&rşia lui anglo+$a+
.onă precum şi de apartenen%a lui la ra$a ome+
nea$că de vreme ce acea$tă ra$ă rabdă p&ngărirea
anglo+$a.onă' Eu unul n+am putut $ă+mi a$um
acea$tă $arcină' :ric&t aş fi fo$t de indignat n+ar fi
avut nici un ro$t $ă+mi ie$ din fire şi $ă mă gro+
zăve$c d&nd gla$ &naltelor mele principii morale
pentru a $ervi ace$tor analfabe%i &n materie de
bună+cuviin%ă o lec%ie elementară căci nu $+ar fi
ale$ cu nimic7 n+ar fi fo$t &n $tare $+o priceapă'
-renetica izbucnire de entuzia$m copilăro$ de
$inceră şi de$c6i$ă $t&rnită de acea$tă răumiro$i+
toare declara%ie a profetului cazon era uluitoare'
Aducea din multe puncte de vedere cu o revela%ie
cu o bru$că de$tăinuire a unui $im%ăm&nt a$cun$
al $ufletului na%ional pricinuită de o &nt&mplare
neprevăzută ( pentru că adunarea era cu adevărat
reprezentativă' Nu lip$ea nici una din principalele
roti%e ale maşinii ce pune &n mişcare şi &n$ufle%eşte
civiliza%ia na%iunii7 avoca%i banc6eri negu$tori
fabrican%i ziarişti politicieni militari din armata de
u$cat şi din marină ( to%i erau acolo' Ai fi zi$ că
&n$eşi 5tatele Unite $e aduna$eră la acel banc6et
&mputernicindu+şi reprezentan%ii $ă vorbea$că &n
numele na%iunii şi $ă dea &n vileag etica ei $ecretă'
233
Aplauzele cu care au &nt&mpinat la &nceput acel
$traniu $im%ăm&nt nu con$tituiau o mărturi$ire in+
voluntară menită $ă fie dezavuată după oarecare
c6ibzuin%ăJ de ace$t lucru m+a convin$ faptul că
ori de c&te ori &n cur$ul acelei $eri vreun vorbitor
$im%ea că devine plictico$ şi neintere$ant era de
ajun$ $ă injecteze ni%ică morală anglo+$a.onă &n
platitudinile $ale pentru ca $ă $t&rnea$că din nou
furtuna aplauzelor entuzia$te' 9a urma urmelor nu
era dec&t o demon$tra%ie a ceea ce e$te neamul
omene$c' Neamul omene$c $+a caracterizat &ntot+
deauna prin faptul că are două morale ( una a$+
cun$ă reală iar cealaltă ( oficială ticluită'
,eviza noa$tră e$te @n 9od Ne Trust
1
iar c&nd
vedem ace$te nobile cuvinte pe dolarul no$tru @care
valorează F2 de cen%i
2
A ni $e pare totdeauna că ele
vibrează şi murmură cuprin$e de o pioa$ă emo%ie'
Acea$ta e$te deviza noa$tră oficială' 5e pare că
deviza noa$tră a$cun$ă e$te7 )C&nd un anglo+$a.on
doreşte ceva )i1l ia #ur )i si"#lu'. !orala noa$tră
oficială e$te mişcător e.primată &n acea falnică şi
totuşi delicată şi bl&ndă deviză care $ugerează că
am fi o na%iune de fra%i gingaşi şi buni la inimă
uni%i ca un $ingur om ( e #luri%us unu"
4
' !orala
noa$tră $ecretă e pu$ă &n lumină de $acro$ancta
formulă7 „:ai d1i %taieR'
Imperiali$mul no$tru l+am importat din Europa
1
Cu credin%ă &n ,umnezeu'
2
E$te vorba de dolarul de argint folo$it &n comer%ul cu A$ia
a cărui valoare era inferioară cu <2T valorii dolarului+aur
@care &ncep&nd din 0122 era etalonul monetar al 5'U'A'A'
,ecalajul dintre dolarul de argint şi dolarul+aur con$tituia &ncă
un mijloc de $poliere a %ărilor coloniale şi $emicoloniale'
3
,eviza &n$cri$ă pe $tema şi pe $igiliul de $tat al 5'U'A' În
traducere liberă7 unirea face puterea @&n limba latină &n originalA'
234
monar6ică şi tot de acolo am adu$ şi bizarele idei
de$pre patrioti$m &n mă$ura &n care avem vreo
idee de patrioti$m pe care cineva ar putea $+o de+
finea$că &n c6ip limpede şi inteligibil' Aşadar nu e
dec&t fire$c ca &n $c6imbul ace$tor lec%ii şi al
altora pe care le+am primit din acelaşi izvor $ă
facem şi noi educa%ie Europei'
Acum ceva mai mult de un $ecol am $ervit Euro+
pei cele dint&i no%iuni de libertate pe care le+a avut
vreodată contribuind a$tfel din plin şi &n mod
fericit la declanşarea Cevolu%iei -ranceze
1
şi ne
putem m&ndri cu o parte din binefăcătoarele ei re+
zultate' ,e atunci &ncoace am mai $ervit Europei
multe alte lec%ii' ,e n+am fi fo$t noi poate că Eu+
ropa n+ar fi făcut niciodată cunoştin%ă cu gazetarul
care ia interviuriJ fără noi poate că $tatele Europei
n+ar fi cuno$cut niciodată binecuv&ntarea impozi+
telor e.orbitanteA de n+am fi fo$t noi poate că
tru$turile alimentare europene nu şi+ar fi &n$uşit
niciodată arta de a otrăvi lumea contra bani g6ea%ăJ
fără noi poate că $ocietă%ile ei de a$igurări n+ar fi
gă$it cel mai bun mijloc de a $toarce profituri de
la văduve şi orfaniJ fără noi poate că &n Europa
reluarea &ndelung &nt&rziată a practicilor pre$ei gal+
bene ar mai fi fo$t am&nată multe genera%ii' Cu
necontenită r&vnă şi $tăruin%ă americanizăm Europa
şi cu timpul ne vom de$ăv&rşi opera'
1
Aluzie la războiul de independen%ă al coloniilor engleze
din America de Nord @033?(038DA revolu%ie burg6eză cu
puternic con%inut democraticJ a con$tituit primul impul$
pentru revolu%ia europeană din $ecolul al IVIII+lea* @H'
!ar. şi -r' Engel$ O#ere, vol' IIII edi%ia ru$ă p' 033A şi a
dat lumii )un model de război revolu%ionar &mpotriva robiei
feudale* @V' I' 9enin O#ere, vol' ;1 E'5'/'9'/' 01?F p' DDA'
235
C U P R I N S U L
Cuvînt înainte F
NOTĂ ASUPRA EDIŢIEI
Vorbe$c din morm&nt 03
I' ,IN C:/I9\CIE
Cugăciunea pentru turtă dulce ;2
)!ene$trelii* ;D
Bipnotizatorul D;
Kim Eolf şi vie$pile ?;
II' 5CCIIT:C OI E,IT:C
)4roa$ca $ăltărea%ă* ?1
Editura )T6e American /ubli$6ing Compan=* F?
Kame$ C' :$good 3;
!ă lan$ez ca editor 8<
Editorul generalului Lrant 81
III' ÎN ATE9IECU9 UNUI 5CCIIT:C
C&nd căr%ile obo$e$c 028
Umorişti 00D
)0F20* 00F
)Un =an"eu din Connecticut* 0;?
9ecturile cu public 0;3
5cri$orile lui 5nodgra$$ 0<D
Cum am c&ştigat trei dolari 0?F
236
Otirea de$pre moartea mea 0F<
IV' /C:-I9UCI
!uzeul memorial )T6oma$ 4aile= Aldric6* 0FF
!urat Bal$tead şi 4a=ard Ta=lor 038
V' ,E!:CCAQIA ,:9ACU9UI
!onar6ia 08?
/anica 088
V&nătoarea de vaci 010
/reşedintele ca agent de publicitate 011
Adevăratul caracter al lui "ister Coo$evelt ;2<
9entle"an+ul american ;0D
,omi%ian ;0?
5enatorul Clar" din !ontana ;0F
Învă%ătura lui Ka= Lould ;;D
Învă%ătura pu$ă &n practică ;;3
Americanizăm Europa ;D2
R',($*5+ +'/)5&/(7%lG COMŞA ION
T'?&5+',($*5+G IONESCU AURICA
HHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHH
8at la cules HK.LK.CFQH. Bun de ti#ar HK.LV.CFQH.
!#rut CFQH. Tira+ GD.CFL e6. %ro)ate. :îrtie se"i1
velin "at de QE (W"
H
. ;or"at EKLSDKLWCQ. Coli
ed. CL,LQ. Coli ti#ar CK,VE. !. nr. L,DQ. C. X. #entru
%i%liotecile "ari DH. C. X. #entru %i%liotecile "ici
DH<FKYR.
HHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHH
T%)(+!l 'I'$!*(* /!7 $56 &+ 20AE2 l( C567%&(*!l
P5l%"+(;%$ 2C(/( S$D&*'%%3J B!$!+'<*% — RPR
237
238