You are on page 1of 36

Realizarea unui magazin online in PHP

Capitolul 1
Introducere
1.1. Comerţul electronic
În ultimele două decenii dezvoltarea fără precedent a tehnologiilor informaţionale determinate de
necesitatea stocării şi a transmiterii rapide a informaţiilor cu costuri ct mai mici! a revoluţionat comerţul glo"al!
redefinind principiile clasice ale mar#etingului. În prezent noţiunea de $comerţ electronic% a devenit sinonim cu
creşterea profitului.
Potrivit &rganizaţiei 'conomice de Cooperare şi (ezvoltare )&'(C*! comerţul electronic reprezintă
$desfăşurarea unei afaceri prin intermediul reţelei Internet! vnzarea de "unuri şi servicii avnd loc on+line sau
off+line%.
$Comerţul electronic constă ,n derularea unei afaceri! ca activitate generatoare de valoare! avnd ca
suport reţeaua Internet şi utilizarea unor pachete de programe soft-are specifice.%
Într+o accepţiune $tradiţională%! comerţul electronic presupune $utilizarea ,n reţele cu valoare adăugată
a unor aplicaţii de tipul transferului electronic de documente )'(I*! a comunicaţiilor fa.! a codurilor de "are! a
transferului de fişiere şi a poştei electronice%. (ezvoltarea tot mai accentuată a interconectivităţii calculatoarelor
,n reţeaua Internet a avut ca efect utilizarea! tot mai evidentă! de către companii a acestei reţele ,n cadrul unui
nou tip de comerţ şi anume comerţul electronic care apelează pe lngă vechile servicii amintite şi altele noi. /n
e.emplu de astfel de servicii ,l reprezintă posi"ilitatea de a se efectua cumpărături prin reţea! consultnd
cataloagele electronice $on% pe 0e" sau cataloagele $off% pe C(+R&1 şi plătind prin intermediul cărţilor de
credit sau a unor portmonee electronice.
Comerţul electronic cunoaşte pe lngă definiţiile prezentate mai sus şi altele. 2stfel! comerţul
electronic reprezintă $relaţiile de afaceri care se derulează prin reţea ,ntre furnizori şi clienţi! ca o alternativă la
variantele de comunicaţii $tradiţionale% prin fa.! linii de comunicaţii dedicate sau '(I pe reţele cu valoare
adăugată. & altă formă a comerţului Internet implică transferul de documente! de la contracte sau comenzi pro
forma! pnă la imagini sau ,nregistrări vocale.%
& altă definiţie dată comerţului electronic este următoarea3 $comerţul electronic )e+commerce! pe scurt
'+C* este acea manieră de a conduce activităţile de comerţ care foloseşte echipamente electronice pentru a mări
aria de acoperire )locul ,n care se află potenţialii clienţi* şi viteza cu care este livrată informaţia.%
$Comerţul electronic poate fi considerat un schim" electronic de informaţii ,ntre o afacere şi clienţii
săi. 2ceasta se poate face prin fa.! telefon! voice+mail! email! e.tranet sau Internet! pentru a enumera doar
cteva dintre mi4loace.%
Parte a 'lectronic 5usiness )'+5usiness*! comerţul electronic a fost proiectat ,n mod special pentru a
realiza schim"ul de informaţii ,ntre clienţi şi furnizori.
Pagina 1 din 67
În era informaţională! cheia competitivităţii ,ntreprinderilor o constituie comerţul electronic! acesta
asigurnd3
+acces la noi segmente de piaţă sau la noi clienţi8
+creşte viteza de derulare a afacerilor8
+oferă o fle.i"ilitate ridicată a politicilor comerciale8
+reduce costurile cu aprovizionarea ! cu desfacerea! cu pu"licitatea8
+asigură simplificarea procedurilor.
Comerţul electronic poate lua o multitudine de forme! influenţnd profund activitatea de afaceri.
2plicaţiile potenţiale care sunt vizate de comerţul electronic sunt următoarele3
+oferirea de produse şi servicii precum şi efectuarea de servicii cum ar fi comanda de cărţi sau
a"onamente la pu"licaţiile on+line8
+regăsirea şi schim"ul de informaţie cum ar fi3 detalii legate de produse şi servicii! cataloage!
instrucţiuni de folosire şi "riefinguri financiare8
+creşterea eficienţei activităţii de afaceri prin3 promovarea utilizării poştei electronice şi furnizarea de
acces la "azele de date 8
+realizarea de tranzacţii financiare cum ar fi3 tele"an#ing şi digicash.
Prin eliminarea "arierelor geografice dintre furnizori şi clienţi! comerţul electronic oferă posi"ilitatea
comercializării de produse ,n ,ntreaga lume sporind astfel numărul potenţialilor clienţi.
În ultimii ani dezvoltarea Internet+ului a oferit posi"ilitatea ca oamenii de afaceri să+şi e.tindă
domeniul de activitate pătrunznd pe noi pieţe şi să+şi prezinte paginile 0e" indiferent de dimensiunea sau
amplasarea geografică a firmei. 2cest lucru a permis ,ntreprinderilor mici şi mi4locii să concureze acum giganţii
industriei. 1ulte dintre firme consideră Internet+ul locul potrivit pentru a oferi clienţilor lor anumite servicii ,nsă
tot mai multe dintre paginile de Internet urmăresc să evolueze de la o"iectivele de mar#eting la vnzarea directă.
În forma lui simplă! comerţul electronic necesită prezenţa ,ntr+o reţea de "ază! promovarea firmei!
furnizarea de servicii premergătoare vnzării şi servicii post+vnzare! condiţii minime care pot fi asigurate fără
dificultate şi cu costuri reduse.
Contrar acestuia! comerţul electronic ,n forma sa comple.ă ridică pro"leme de ordin legal! cultural şi
tehnologic! firma fiind o"ligată să ,şi creeze un sistem propriu de comandă. (atorită costurilor mari pe care le
impune! acest tip de comerţ este permis numai firmelor mari care dispun de resursele financiare necesare.
/tilizarea Internet+ului are ca efect reducerea duratei de vnzare a unui produs! scăderea costurilor de
comunicare! permite livrarea datelor ,n formă digitală! scade costurile de transport şi distri"uţie şi permite
formarea unor parteneriate integrate şi puternice.
'voluţia comerţului electronic are un impact ma4or asupra economiei e.istnd premisele creării de noi
,ntreprinderi! diversificarea celor e.istente şi! ,n special! asupra potenţialului pieţei forţei de muncă şi a gradului
de ocupare a acesteia ,n viitor.
Industria comerţului electronic face distincţie ,ntre tranzacţiile 5usiness+to+5usiness )5+9+5 sau 5:5*
şi tranzacţiile 5usiness+to+Consumer )5+9+C sau 5:C*3
+5usiness+to+Consumer se referă la relaţiile dintre comerciant şi consumatorul final! fiind considerat
comerţ electronic cu amănuntul8
Pagina 9 din 67
+5usiness+to+5usiness cuprinde toate tranzacţiile ce se efectuează ,ntre doi sau mai mulţi parteneri de
afaceri. 2cest tip de tranzacţii se "azează! de regulă! pe sisteme e.tranet adică partenerii de afacerii acţionează
pe Internet prin utilizarea de nume şi parole pentru paginile 0e" proprii.
& noua opţiune ,n cadrul comerţului electronic este tranzacţia 5usiness+to+'mplo;ee )5+9+'* care se
referă la tranzacţiile din interiorul unei firme! destinate personalului anga4at al firmei şi efectuate prin sistemul
intranet propriu.
2tt 5usiness+to+Consumer ct şi 5usiness+to+5usiness va a4unge ,n anul 9<<= la cca. >.?<< @. Aa scară
mondială comerţul electronic are o dinamică ascendentă pe măsură ce tot mai mulţi oameni de afaceri şi
consumatori se conectează pe 0e".
Btatele /nite se delimitează de restul regiunilor lumii prin valoarea tranzacţiilor electronice3 =1<
miliarde de dolari ,n 9<<< şi 6.C=7 miliarde de dolari ,n 9<<=! dinamica fiind mai mică faţă de alte regiuni. În
Btatele /nite comerţul electronic s+a dezvoltat datorită micro+,ntreprinderilor inovative. În prezent B/2 deţine
rolul de leader situndu+se mult ,n faţa 'uropei! att ,n domeniul instrumentelor şi tehnologiilor informatice! ct
şi ,n utilizarea comerţului electronic.
În 'uropa de Dest comerţul electronic va atinge pnă ,n 9<<= 9.=<< miliarde de dolari ca urmare a
eforturilor depuse de giganţii din industrie şi a afacerilor on+line. Comerţul european de tip 5usiness+to+
5usiness creşte rapid ,nsă doar o mică parte din europeni cumpără on+line.
&dată cu apariţia primilor operatori privaţi ,n telecomunicaţii şi a unor investitori străini ca operatori şi
furnizori de servicii ,n Romnia şi+a făcut apariţia Internetul. Aa noi ,n ţară Internetul este utilizat ,n principal ca
un mi4loc de comunicare prin e+mail! ca mi4loc de informare prin 0e" site+uri şi ca mi4loc de promovare a
,ntreprinderilor prin intermediul paginilor 0e".
Aipsa cadrului legal privind securitatea tranzacţiilor! numărul redus de persoane care sunt conectate la
Internet! accesul limitat la condiţiile hard-are şi soft-are de "ază precum şi valoarea ridicată a investiţiilor
pentru deschiderea unui magazin virtual sunt numai cteva din cauzele pentru care ,n Romnia comerţul
electronic de tip 5usiness+to+5usiness se află ,ncă la ,nceput de drum.
:otuşi se o"servă că ,n ultimii ani comerţul electronic a cunoscut o dinamică ascendentă datorită creării
unui mediu favora"il promovării şi utilizării comerţului electronic prin sensi"ilizarea şi conştientizarea
,ntreprinzătorilor.
1.9. 5eneficiile '+commerce )comerţul electronic*
este convena"il! siturile fiind operaţionale 9C ore pe zi! E zile pe săptămnă8
costuri interne mici! comerţul electronic eliminnd interacţiunea dintre cumpărător şi intermediarii
tranzacţiei8
costuri scăzute de procesare a tranzacţiilor! metoda de plată electronică fiind mai puţin costisitoare
dect modul de plată prin monetar8
o creştere su"stanţială a vitezei procesului de vnzare. Companiile de e+commerce recepţionează
veniturile mai rapid dect ,n sistemul tradiţional8
reducerea erorilor! procesarea automată producnd mai puţine erori dect procesul de vnzare
tradiţional8
spaţiul nelimitat + siturile de e+commerce putnd afişaFinde.a un număr nelimitat de "unuri şi servicii8
Pagina 6 din 67
prezenţa glo"ală crescută! compania putnd fi accesată )teoretic* de posi"ilii clienţi din orice colţ al
lumii8
disponi"ilitatea informaţiilor despre clienţi! e.istnd astfel posi"ilitatea de a studia preferinţele unui
client individual sau ale unui grup specific de clienţi! de a modela afacerea după dorinţele clientului sau de a
schim"a rapoarte analitice privind clientela
cea mai "ună interacţiune cu clientul.
(eci! comerţul electronic este o categorie de e+"usiness. '.istă posi"ilitatea comercializării de servicii!
de e.emplu e+turism )---."izravel.com! ---.opentravel.org! ---.rotravel.com*! e+leasing! e+consulting.
2vanta4e
Promovarea produsului + se poate realiza printr+un contact direct şi interactiv cu clienţii! primul avanta4
fiind posi"ilitatea de a oferi informaţii recente şi ample despre produs. :otuşi! nu despre toate )parfumuri! etc.*
Goi canale de vnzare + produsele e.istente pot fi livrate pe o arie largă fără a mai fi nevoie de
,ntreţinut un magazin cu e.istentă fizică. 1ai mult! limitele geografice dispar ,n toate zonele unde e.istă
Internet! o afacere poate fi desfăşurată ,n toată lumea la un singur centru de comandă dotat cu mi4loace
computerizate.
'conomii la vnzareaFcumpărarea produsului + generate de suprimarea costului deplasării pnă la
vnzător! eliminarea cheltuielilor necesare pentru a ,ntreţine un magazin clasic! reducerea timpului afectat
tranzacţiei! etc.
:impul redus de acces la produs + este un avanta4 pentru servicii cu un ciclu de viaţă scurt )ştirile*.
Bervice mai "un pentru clienţi+ consultanţa poate fi disponi"ilă non+stop! relaţiile interumane fiind mai
strnse8
1arca şi imaginea corporaţiei pot fi mai uşor modelate + acestea sunt importante mai ales cnd clienţii
folosesc tehnologii avansate )"9"*8
2daptarea la shim"ări poate fi mai rapid şi mai facil efectuată atunci cnd firma este de4a la curent şi
utilizează cele mai noi tehnologii ale comerţului electronic8
Îm"unătăţirea relaţiilor cu clienţii + fiecare client tre"uie sa se simtă apreciat! remarcat dezvoltndu+se
relaţii 1+la+18
(ezvoltarea de noi produse se poate realiza ,n concordanţă cu cerinţele consumatorului + clienţii pot
afecta direct designul unui nou produs! vizualizndu+l cu a4utorul computerului. 1onitoriznd atitudinile
clienţilor! firma poate o"ţine informaţii preţioase despre proiectarea noilor produse sau ,m"unătăţirea celor
vechi8
Goi modele de afaceri + pot fi considerate vnzarea de informaţii pentru e.perţii ,n finanţe ori alte
domenii.
Pro"leme
asistenţă + gradul de informaţii referitoare la un produs poate fi insuficient8
fia"ilitate şi credi"ilitate + punctul cheie este ca multitudinea de date pe -e"! pe care le poate oricine
accesa! să se transforme ,n informaţii ce vor deveni ulterior cunoaştere. (in cauza timpului scurt de e.istenţă
sau a dinamicităţii ridicate! datele se ,nvechesc foarte rapid! lipsind mecanismele necesare unei analize de
termen lung.
Pagina C din 67
1.6. 1odele de afaceri
1agazin electronic )e+shop*
1inimal! un e+shop conţine un catalog de produse sau servicii cu descrieri tehnice şi comerciale pentru
fiecare poziţie din catalog! gestionate de un sistem de gestiune a "azelor de date care se va ocupa cu stocarea şi
manipularea datelor şi oferirea posi"ilităţilor de acces la informaţiile dorite de client. Darianta medie a unui e+
shop oferă posi"ilităţi pentru preluarea comenzilor )prin poşta electronică sau prin formulare interactive
completate direct de pe situl -e" al vnzătorului*! iar varianta e.tinsă adaugă posi"ilitatea efectuării on+line a
plăţii prin diverse mi4loace de plată plus diferite alte activităţi. În ansam"lu! funcţiile unui sit -e" de comerţ
electronic includ prezenţa unui catalog on+line! o metodă pentru procesarea plăţilor electronice! realizarea
facturării! transportului! promovarea şi realizarea altor servicii pentru client.
1agazin electronic universal )e+mall* reprezintă o colecţie de magazine electronice reunite ,ntr+un site.
2cceptă de o"icei aceleaşi metode de plată şi oferă anumite facilităţi. )---.eli"ris.ro!
---.anticariatonline.com *
2provizionarea electronică )e+procurement* + pentru procurarea "unurilor şi serviciilor! marile
companii şi autorităţi pu"lice organizează licitaţii. Prin pu"licarea pe -e" a specificaţiilor ofertei! scad att
timpul! ct şi costul de transmisie! mărindu+se numărul de firme ce pot lua parte la licitaţie. 2stfel! creşte
concurenta şi scade preţul
Piaţa unui terţ )third part mar#etplace* + se apelează la un site -e" pentru a avea acces la catalogul de
produse al unei companii. 2cest site aparţine unui terţ )un furnizor de servicii Internet! un furnizor de aplicaţii
sau o "ancă*. 2vanta4ul este că intersecţia cu posi"ilii clienţi este unică pentru mai mulţi producători.
Comunităţi virtuale + )virtual comunities*. Hiecare mem"ru poate oferi spre vnzare produse sau
servicii sau poate adresa cereri de cumpărare a unor produseFservicii. Calitatea de mem"ru a unei comunităţi
virtuale presupune plata unei ta.e sau să fie compusă din clienţi fideli ai unui produs sau grup de produse.
Hurnizori de servicii cu valoare adăugată pentru canalele de comerţ electronic )value chain service
provider* furnizorii de astfel de servicii sunt specializaţi pe funcţii specifice! precum asigurarea logisticii!
rezolvarea tranzacţiilor financiare sau e.pertiză ,n managementul producţiei şi al stocurilor. Plata acestor
servicii se realizează pe "aza unor tarife sau cote procentuale.
Platforme de cola"orare )colla"orative environments* cuprind un set de instrumente soft-are şi un
mediu informaţional pentru cola"orarea ,ntre companii )via e.tranet*! ce pot ,ndeplini funcţia de proiectare sau
concepţie ,n cola"orare. Cştigurile provin din ta.a de mem"ru sau ta.a de utilizare şi din vnzări de
instrumente specializate )destinate proiectării! organizării flu.ului de documente )-or#flo- şi gestiunii
concurente a datelor.
5ro#era4ul de informaţii + e.emplele cuprind cataloage de clienţi clasificaţi pe profil! vnzarea de
oportunităţi de afaceri! consultanţă ,n domenii specializate.
Capitolul 9
Rolul şi importanţa internetului şi
a paginilor -e"
Pagina = din 67
Henomen de amploare mondiala! Internetul cunoaste o evolutie incompara"ila cu cea a altor
instrumente media! la dezvoltarea sa continua participind intreg mapamondul. 'l se e.tinde cu o viteza
fantastica! tot mai multi utilizatori se conecteaza zilnic la Internet avizi de informatie. (aca la inceputurile
acestui fenomen a4uns acum la scara planetara! lumea nu.si punea pro"leme in legatura cu modul de utilizare!
intre timp lucrurile s.au schim"at. (upa citiva ani de educatie Internet! si o zestre de pagini 0e" a4unsa la un
numar impresionant de citeva zeci de milioane utilizatorii nu mai cauta Ipur si simpluI ci doresc ca aceste
cautari sa ai"a o logica! sa fie rapide si sa se finalizeze cu gasirea documentelor cautate. Hiind o retea a retelelor
Get.ul este! de fapt o resursa comuna fiecarui utilizator! la formarea si e.ploatarea careia participa intreaga lume!
singurul numitor comun fiind setea de informatie.
In prezent toate domeniile de activitate ale omenirii sunt din ce in ce mai legate de reteaua mondiala.
&ricine tre"uie sa stie sa manipuleze resursele retelei si! chiar mai mult sa fie o parte activa a acesteia. 0orld
0ide 0e".ul a aparut ca o necesitate de a aduce Internetul in casa si la intelegerea oricui! fiind datorita interfetei
grafice prietenoase adeseori identificat cu Internetul.
Biteurile sau paginile 0e" sunt in continua dezvoltare! fapt care atrage dupa sine o evolutie a lim"a4elor
si a editoarelor!insotita de cea a navigatoarelor.
9.1. BC/R: IB:&RIC
2 localiza in timp momentul crearii retelei Internet este practic imposi"il deoarece sunt prea multe
sisteme de retele direct accesi"ile! fiecare dintre acestea avindu+si propria origine si fiecare in parte a4uta la
definirea scopului si dimensiunii Internetului.
Internetul a fost inainte de toate un sistem gindit si realizat de si pentru comunitatea academica.
Internet a luat nastere ca 2RP2net )reteaua 2gentiei de cercetari avansate* retea militara proiectata acum 9< de
ani in scopul de a supravietui functional in cazul unei conflagratii. Aa mi4locul anilor 7<! cercetatorii incepeau sa
e.perimenteze ideea de retele de calculatoare care erau atit rapide cit si demne de incredere desi "azate pe medii
de cone.iune o"isnuite cum ar fi liniile telefonice. In linii mari era un sistem asemanator celui utilizat in
cone.iunile telefonice la distante mari prin centrale si intermediari pe care "eneficiarii nici nu le o"serva.
(in framintarea cercetatorilor s.a nascut ideea retelelor cu comutare de pachete. Informatiile
care circula prin acest tip de retea sunt fragmentate intr.un anumit numar de "ucati numite pachete 2ceste
pachete sunt trimise prin retea la destinatiile dorite unde sunt reasam"late.
1ulti ani doar functionarii guvernamentali si cercetatorii au avut acces la aceasta retea care
ulterior a devenit Internet. :reptat! dezvoltarea tehnologica si e.tinderea retelelor locale)A2G* au condus la
ideea interconectarii retelelor. (aca la inceput au fost interconectate! prin intermediul unui "lac#"one
)supercalculatoare aflate la distanta*! retele locale mici si calculatoare individuale! mai tirziu s.a decis realizarea
unor retele medii intermediare. 2cest lucru a permis dezvoltarea unor companii si organizatii care creaza si
mentin aceste retele. Hirme precum I51! 1CI si altele au dezvoltat propriile nuclee "ac#"one rapide asigurind
accesul a milioane de utilizatori din toata lumea. In
prezent reteaua Internet creste cu o viteza pe care creatorii ei nici nu au visat.o. Goi companii se conecteaza cu o
frecventa de necrezut! si multe persoane particulare acceseaza Internet.ul prin intermediul distri"uitorilor sau
prin servicii familiare. Rata de crestere este imposi"il de determinat din cauza modului descentralizat in care
Pagina 7 din 67
este gestionata reteaua! dar citeva estimari informale apreciaza cresterea la peste un milion de noi utilizatori in
fiecare luna.
9.9. PR'J'G:2R' KI I1P&R:2GLM
Internetul a fost descris ca Io colectie larga de reteleI sau ca o Iretea de reteleI. (esi am"ele defintii
sunt corecte! nici una nu surprinde Internetul in totalitatea sa. Pe linga instrumentul care este aceasta imensa
cone.iune! Internetul inseamna si multimea comunitatilor celor ce il folosesc! fiecare in scopuri diferite 3
Comunitatea academica utilizeaza Internetul ca pe cel mai mare! complet si totodata comple.
instrument de invatare )educational*! deoarece pe Internet se pot gasi cunostiinte ce permit studierea practic a
oricarei discipline imagina"ile si in plus se poate comunica rapid si eficient cu alte persoane interesate de aceiasi
disciplina8
Comunitateaa stiintifica utilizeaza Internetul ca pe un instrument de cercetare si cola"orare pentru ca
Internetul ofera acces la cele mai avansate facilitati de cercetare din lume8
Comunitatea economica utilizeaza Internetul ca pe un mediu de derulare al afacerilor.
Internetul nu este o organizatie monolitica! avand o conducere si un grup de control unice3 Internetul
este o societate de retele de calculatoare interconectate! independente dar care se supun unor protocoale glo"ale.
In concluzie Internetul este o Iretea de reteleI! ceea ce inseamna ca multe retele diferite conduse de mai
multe organizatii sunt conectate impreuna pentru a forma Internet. Internetul permite oamenilor sa comunice! sa
imparta informatii intre ei! dar cel mai mare avanta4 este ca reprezinta un instrument ce ofera acces la cantitati
vaste de informatii din intreaga lume.
0orld 0ide 0e" )000 sau 06* este o retea de resurse informationale de o e.traordinar de mare
diversitate in ceea ce priveste continutul. 'ste un sistem interactiv hipermedia )adica un sistem ce contine si
suporta patru categorii importante de tipuri de informatie3 te.t! imagini! sunete si imagini animate* construit pe
Internet. Pentru a face aceste resurse disponi"ile unei audiente cit mai largi! 0e".ul se spri4ina pe trei
mecanisme fundamentale3
& schema uniforma de denumire pentru a localiza resursele in 0e"8
Protocoale pentru accesarea resurselor astfel denumite in 0e"8
H;perte.tul pentru navigarea comoda de la o resursa la alta. 0e"8
0e"+ul reprezinta totalitatea paginilor care pot fi cautate si accesate printr+un protocol special intitulat
H::P )Hiper:e.t :ransfer Protocol*.
0e"+ul este un spatiu virtual de informatie. In Internet gasiti calculatoare + in 0e" gasiti documente!
sunete! imagini! animatii... intr+un cuvint informatie. In Internet! cone.iunile sunt ca"luri ce leaga calculatoarele
+ in 0e" cone.iunile sunt legaturile hiperte.t dintre documente )lin#+urile*.
0e"+ul e.ista datorita programelor care asigura comunicarea intre computerele conectate la Internet.
0e"+ul nu poate e.ista independent de Get. 0e"+ul a facut Internetul accesi"il deoarece oamenii sunt interesati
de informatie si nu prea vor sa stie de calculatoarele si ca"lurile din spatele acesteia.
000+ul este cel mai vizi"il instrument Internet! transformindu+l! prin capacitatea sa de a prezenta
informatia! in cel mai important instrument al zilelor noastre si intr+o sursa de informatii fara egal.
Pe 0e" se pot face in esenta patru lucruri si anume3
Pagina E din 67
Primul ar fi simpla pu"licare! cam ceea ce fac >>N din oameni! la aceasta ora. Pu"licatiile electronice
apar la confluenta dintre pu"licatiile pe hirtie si produsele soft-are cu caracteristicile lor de interactivitate.
2l doilea lucru ar fi pu"licatii comple.e! interactive. Be estimeaza ca acest tip de pu"licatii se va
dezvolta spectaculos in urmatorii doi ani. Prin aceste pu"licatii se pot e.plora interactiv "azele de date ale unei
companii! se pot cauta specificatiile unor anumite produse sau se poate solicita ceva completind niste formulare.
2l treilea lucru este comertul. 2 face comert este mai greu decit a face pu"licare comple.a deoarece
presupune conectarea 0e"+ului la sistemul de management si la cel de conta"ilitate.
Cel de+al patrulea lucru este IntraGet+ulsau 0e"+ul intern. In loc sa scrie citeva versiuni diferite ale
aceleiasi aplicatii! una pentru PC! alta pentru 1ac si una pentru /ni.! proiectantii vor scrie una singura!
independenta de platforma. Companiile mari vor utiliza zeci sau sute de servere 0e" interne ca mi4loc de
comunicatie interna.
9.6. H:1A. PR'J'G:2R'
Aim"a4ul pentru hiperte.te! in engleza Hiperte.t 1ar#up Aanguage )H:1A*! a fost initial dezvoltat de
catre oamenii de stiinta ca o unealta utilizata la parta4area documentelor in intreaga comunitate stiintifica
internationala care utiliza si utilizeaza Internetul. Pentru a pu"lica informatii care sa fie distri"uite glo"al in
Internet este necesar un lim"a4 universal de scriere a acestora! lim"a4 care sa fie potential inteles de toate
computerele din Internet. Aim"a4ul folosit in acest sens de catre 0orld 0ide 0e" este H:1A )Hiperte.t
1ar#up Aanguage*.
H:1A se aseamana cu modalitatile de formatare a te.telor de la un procesor de te.te uzual in sensul ca
adauga te.tului ce se doreste a fi pu"licat! informatii de formatare si permite inglo"area si altortipuri de
informatii )imagini! sunete etc*. :oate acestea indica modul de afisare )prezentare* pentru programele capa"ile
sa inteleaga aceste informatii. Ceea ce il deose"este de toate celelalte formate ale procesoarelor de te.te este
faptul ca un document H:1A este un document ce contine informatie in format te.t+pur )numai caractere
2BCII* in timp ce procesoarele de te.te folosesc formate particulare. 2stfel! un document H:1A pote fi afisat
)prezentat* de un numar mare de programe de navigare )"ro-sere 0e"* care ruleaza pe un mare numar de
platforme.
(ocumentele H:1A pot fi create cu un editor de te.te sau cu editoare H:1A care permit crearea
vizuala )0OBI0OP* rezultind insa tot documente in format te.t+pur .
Aim"a4ul H:1A da autorilor posi"ilitatea 3
Ba pu"lice documente cu headere! te.te! ta"ele! liste! fotografii etc8
Ba regaseasca on+line informatii prin intermediul hiperlin#+urilor accesate printr+un simplu clic# de
mouse8
Ba proiecteze formulare pentru realizarea tranzactiilor cu servere aflate la distanta pentru cautari de
informatie sau pentru activitati specifice comertului8
Ba includa foi de calcul ta"elar! clipuri video! sunete si alte aplicatii direct in documente.
Aim"a4ul H:1A are patru caracteristici principale3
Holoseste un marca4 descriptiv pentru a indica diversele actiuni ce tre"uie e.ecutate. 2ceasta inseamna
ca parti ale documentului descris de H:1A sunt marcate cu nume descriptive! ca de e.emplu QCH2P:'RR sau
Q:I:A'R care sunt aplica"ile oricarei portiuni de date corespunzatoare din document.
Pagina ? din 67
(efineste structuri de documente ierarhice si legaturi intra+ si inter+documente. & legatura este o relatie
unara intre doua elemente ale unui document. Btructura unui document este insotita de astfel deee legaturi intre
elementele sale.
Aim"a4ul H:1A este guvernat de o descriere formala. H:1A are o descriere a tipului documentului
)(ocument :;pe (efinition (:(* care sta"ileste specificatiile formale ale lim"a4ului. (:( sta"ileste sinta.a
lim"a4ului! descrie fiecare element individual al unui document scris in lim"a4ul H:1A! defineste atri"utele
permise pentru fiecare element si descrie modelul datelor continute in fiecare element. In corelatie cu
informatiile despre elemente! (:( ofera definitii pentru entitatile e.terne ce pot fi referite in H:1A.
2tit specificatiile lim"a4ului cit si lim"a4ul insusi pot fi citite si de om dar si de computer. (atorita
faptului ca elementele de marcare sunt separate de te.t prin siruri de delimitare alcatuite din caractere tipari"ile!
te.tul si marca4ele pot coe.ista.
H:1A este un lim"a4 "azat pe BP1A )Btandard Peneralized 1ar#up Aanguage*. BP1A este un
standard international )IB&+??E>* apro"at in 1>?7.
BP1A ofera o modalitate de a reprezenta structura documentelor si h;per+documentelor. 'ste totodata
si o cale de a codifica h;per+documentele astfel ca acesta sa poata fi interschim"ate asemanator procesului de
interschim"are a unor documente in cazul mai multor autori care cola"oreaza utilizind platforme diferite aflate
la distanta.
BP1A este un sistem comple. de descriere a documentelor. 'ste utilizat pentru descrierea structurii
generale a diferitelor tipuri de documente fara sa fie un lim"a4 de descriere a paginii. Principala preocupare a
BP1A se rasfringe asupra continutului documentului! nu asupra aspectului sau.
(eci! in virtutea trasaturilor mostenite de la BP1A! H:1A este un lim"a4 pentru descrierea
documentelor structurate. :eoria din spatele acestui lim"a4 se "azeaza pe faptul ca ma4oritatea documentelor au
elemente comune si ca daca definesti un set de elemente! poti marca elementele documentului cu etichetele
corespunzatoare.
1a4oritatea etichetelor H:1A arata su" forma3
QG/1' ':ICH':MR :e.tul afectat de eticheta QFG/1' ':ICH':MR si indica navigatorului
elemente de structura documentului! formatare! h;perte.t sau alte elemente. (ocumentele H:1A contin doar
te.tul propriu+zis si etichetele H:1A iar sursa lor poate fi usor vazuta din orice navigator.
(iferenta ma4ora dintre procesoarele de te.te si procesoarele H:1A este ca acesta din urma nu se
preocupa de cum anume vor aparea pe ecran elementele documentului. Cu foarte putine e.ceptii! H:1A nu
descrie modul de prezentare al documentului ca un intreg. 'l ofera )deocamdata* un suport redus in sta"ilirea
plasamentului sau felului in care vor fi afisate elementele documentului. Proiectantii H:1A au ales intentionat
aceasta varianta! motivul fiind acela ca nu se cunosc posi"ilitatile platformei pe care va fi vazut documentul
)dimensiunea ecranului! fonturile instalate! etc*. Prin separarea structurii documentului de felul in care este afisat
se ofera o mai mare li"ertate programului care intelege H:1A si afiseaza documentul. 2cesta poate sa ia
hotariri privind formatarea documentului pe "aza posi"ilitatilor platformei respective. 'ste ceea ce fac
navigatoarele 0e"! in afara functiilor de comuniicare si aducere a documentelor de pe Get.
Cind programul de navigare incarca un document H:1A el citeste documentul in cautarea etichetelor
H:1A! formateaza te.tul si imaginea si le afiseaza pe ecran. 'ste motivul pentru care acelasi document H:1A
apare usor diferit cind este privit cu navigatoare diferite. (esi in aceasta faza de dezvoltare posi"ilitatile de
Pagina > din 67
formatare oferite sunt Snca destul de limitate! oferind un control destul de redus asupra formei documentului!
avanta4ul faptului ca documentele pot fi transferate si vazute oriunde pe Get! independent de platforma si de
programul de navigare folosit! a condus la raspindirea sa foarte rapida.
&rice versiune a H:1A include elemente cum ar fi 3 te.t centrat sau aliniat drreapta! ta"ele! formule
matematice! aliniere imagine si te.t. '.tensiile! care au aparut in numar mare in ultima vreme! sunt seturi de
etichete H:1A introduse de diverse companii )in general cele producatoare de navigatoare* care permit
autorilor de documente H:1A sa evite o parte din constingerile standardului. Cele mai raspindite sunt e.tensiile
Getscape si Internet '.plorer.
Be pune insa intre"area3 (e ce a fost preferat H:1A pentru pu"licatii pe 0e"! cind pentru realizarea
pu"licatiilor electronice e.ista mai multe tehnologiiT Primul motiv este simplitatea. 2l doilea ar fi acela ca
permite formatarea te.tului 2BCII cu etichete in format 2BCII. Rezulta de aici o compresie "una! suport pentru
legaturi h;perte.t si usurinta in a scrie programe de navigare pentru vizualizarea documentelor.
9.C. AI152U' (' BCRIP:2R'
5aza comunicarii intre serverele si clientii 0e"! la nivel de aplicatie este asigurata de protocolul
H::P)H;per:e.t :ransfer Protocol*. Protocolul H::P este folosit in special pentru hiperte.t! dar este un
protocol generic! putind sustine un sistem distri"uit pentru managementul o"iectelor de date. & caracteristica
importanta a protocolului este independenta de platforma! diferitele calculatoare care comunica prin H::P
putind folosi diverse sisteme de operare si aplicatii hiperte.t.
Principalele concepte cu care lucreaza protocolul sunt cererea si raspunsul3 un client 0e" trimite un
mesa4)cererea* la un server. 1esa4ul contine identificatorul resursei dorite! dat su" forma unui /RI)/niform
Resource Identifier*! metoda de acces folosita! precum si o serie de meta+informatii care pot fi utile serverului.
Raspunsul serverului cuprinde un cod indicind starea serverului dupa interpretarea cererii! un mesa4 e.plicativ
pentru codul de stare transmis! meta+informatiile care vor fi procesate de catre client si! eventual! un
continut)resursa solicitata*.
Btandard de facto pentru interactiunea clientilor 0e" cu serverele 0e"! Common Pate-a; Interface se
afla in prezent la versiunea 1.1. /n program CPI! denumit in mod uzual script! se e.ecuta pe serverul 000 fie
in mod e.plicit! apelat din cadrul paginii printr+o directiva speciala! fie la preluarea informatiilor aflate in cadrul
cimpurilor unui formular interactiv sau coordonatelor unei zone senzitive. CPI confera interactivitate paginilor
0e"! documentele H:1A putind sa+si modifice in mod dinamic continutul si sa permita prelucrari sofisticate de
date. Programele CPI pot oferi suport si la autentificarea utilizatorilor pe partea de server.
Programele CPI pot fi scrise in orice lim"a4! fiind interpretate in cazul lim"a4elor PHP! Perl! P;thon!
:CA sau compilate cum se intimpla pentru lim"a4ul C si (elphi.
In conceperea unui script CPI tre"uie respectate anumite reguli de "aza3
programul scrie datele spre a fi transmise navigatorului 0e" la iesirea standard
programul genereaza anteturi care permit serverului 0e" sa interpreteze corect iesirea scriptului
Cele mai multe scripturi CPI sunt concepute pentru a procesa datele introduse in formulare. /n
formular se defineste in VH:1A folosindu+se marcatori specifici pentru afisarea continutului si introducerea
Pagina 1< din 67
datelor catre clienti! iar scriptul invocat si e.ecutat de serverul de 0e"! va prelua continutul acelui formular si+l
va prelucra! returnind eventual rezultatele catre navigator.

9.C.1 PHP . PR'J'G:2R'
PHP )PHP3 H;perte.t Prepocessor*! cunoscut ,n versiunile mai vechi şi su" numele de PHPFHI
)Personal HomepageFHorm Interpreter*! iniţial a fost gindit a fi o simplă aplicaţie CPI pentru interpretarea
formularelor definte prin H:1A şi procesate de un program scris ,ntr+un lim"a4 Perl! script shell! e.ecutat pe
server. În cazul interfeţei CPI era necesară permisiunea de a rula programe pe server! ceea ce ducea la lacune ,n
securitate şi ,n plus la disocierea de documentul H:1A a programului care procesa datele.
PHP ),n versiunea curentă PHP C.<* reprezintă un pachet puternic care oferă un lim"a4 de programare
accesi"il din cadrul fişierelor H:1A! lim"a4 asemănător cu Perl sau C! plus suport pentru manipularea "azelor
de date ,ntr+un dialect BWA )d5ase! Informi.! 1;BWA! mBWA! &racle! PostgreBWA! Bolid! B;"ase! &(5C etc.*
şi acces la sisteme hipermedia precum H;per-ave. (e asemeni! PHP suportă incărcarea fişierelor de pe
calculatorul client3 upload )standard propus de '. Ge"el şi A. 1asinter de la Vero.! descris ,n RHC 1?7E* şi
oferă suport pentru coo#ies )mecanism de stocare a datelor ,n navigatorul client pentru identificarea
utilizatorilor! propus de Getscape*.
2ceastă aplicaţie este disponi"ilă gratuit pe Internet! pentru medii /ni. şi mai nou pentru medii
0indo-s )inclusiv sursele*! integrindu+se ,n popularul server 2pache.
Istoria PHP+ului ,ncepe la sfrşitul anului 1>>C! cnd Rasmus Aerdorf dezvoltă prima versiune! ca
proiect personal. PHP+ul este făcut pu"lic ,n de"utul anului 1>>= su" denumirea de Personal Home Page :ools!
fiind considerat un analizor simplist care interpreta cteva macrouri ce puteau fi incluse ,n cadrul documentelor
H:1A! permiţnd contorizarea accesului la paginile 0e" sau accesarea unei carţi de oaspeţi )guest"oo#*.
2nalizorul a fost rescris la mi4locul aceluiaşi an şi denumit PHPFHI 9.<! unde HI era o alta aplicaţie scrisă de
Rasmus Aenford! un interpreter de formulare H:1A. 2 fost adăugat şi suportul pentru "azele de date mBWA şi
astfel PHPFHI a ,nceput să ai"ă succes! fiind disponi"il gratuit pe 0e". Be estimează că la sfrşitul lui 1>>7 cel
puţin 1= mii de site.uri 0e" utilizau PHPFHI! iar ,n anul 1>>E numărul acestora era de =< de mii.
Programatorii Jeev Buras#i şi 2ndi Putmans rescriu analizorul PHP şi noua aplicaţie formează nucleul
versiunii PHP 6.< care include o parte din vechile surse PHPFHI 9.<. Relativ recent! la ,nceputul anului 9<<<! a
fost facută pu"lică versiunea PHP C.<! utiliznd puternicul motor de scriptare Jend şi oferind suport nu numai
pentru servrul 2pache ci şi pentru alte servere 0e". (e asemeni! PHP C.< oferă posi"ilitatea accesării
documentelor V1A via (&1.
Be estimează că numărul site+urilor care folosesc ,n prezent PHP este de peste un milion. (e4a! pe 0e"!
e.ista o multitudine de aplicaţii şi utilitare concepute ,n PHP! care se regăsesc grupate şi ,n aşa+numitul P'2R
)PHP '.tension and 2dd+on Repositor;*.
PHP este un lim"a4 de script care funcţionează alături de un server 0e".
'ste de notat diferenţa cu alte lim"a4e script CPI scrise ,n lim"a4e precum Perl sau C3 ,n loc de a scrie
un program cu o multitudine de linii de comanda afişate ,n final ,ntr+o pagină H:1A! veţi scrie o pagină H:1A
cu codul inclus pentru a realiza o acţiune precisă.
Pagina 11 din 67
Codul PHP este inclus ,ntre tag+urile speciale de ,nceput şi de sfrşit care permit utilizatorului să treacă
din Imodul H:1AI ,n Imodul PHPI.
Haţă de alte lim"a4e script! precum Uavascript! la PHP codul se e.ecută pe serverul 0e"! nu in
navigator)client 0e"*. In consecinta! PHP poate o"tine accesul la fisiere ! "aze de date si alte resurse
inaccesi"ile programului UavaBcript. 2cestea contin "ogate surse de continut dinamic care atrag vizitatorii.
(acă pe serverul 0e" se află un script similar! clientul nu va primi decit rezultatul e.ecuţiei scriptului!
fără a avea nici o posi"ilitate de acces la codul care a produs rezultatul. Dă puteţi configura serverul de 0e" să
prelucreze )analizeze* toate fişierele H:1A ca fişiere PHP. 2stfel nu e.istă nici un mi4loc de a distinge paginile
care sunt produse dinamic de paginile statice.
Aim"a4ul PHP posedă aceleaşi funcţii ca alte lim"a4e permiţind să se scrie scripturi CPI! să colecteze
date şi să genereze dinamic pagini -e" sau să trimită şi să primească coo#ies.
1area calitate şi cel mai mare avanta4 al lim"a4ului PHP este suportul cu un număr mare de "aze de
date. 2 realiza o pagină -e" dinamic cu o "aza de date este e.trem de simplu. /rmătoarele "aze de date sunt
suportate de către PHP3
'rror3 Reference
source not found2
da"as (
Inter5ase PostgreBWA
d5ase Hront5ase Besam
'mpress mBWA Bolid
HilePro (irect 1B+BWA B;"ase
H;per-ave 1;BWA Delocis
I51 (59 &(5C /ni. d"m
Informi. &racle
Ingres &vrimos
Aim"a4ul PHP are deasemenea suport pentru diverse servicii server utilizind protocoale precum I12P!
BG1P! GG:P! P&P6 şi H::P.
Hiecare program PHP include doua linii speciale! care indica serverului PHP ca te.tul cuprins intre cele
doua linii este alcatuit din instructiuni PHP.
QTphp
TR
Practic aceste linii pot fi asimilate copertelor unei carti! care pastreaza unitatea programului PHP.
Programele PHP e.ecuta trei categorii de operatii elementare3
o"tin date de la un utilizator
e.ecuta prelucrari ale datelor! respectiv o"tin accesul la datele stocate in fisiere si "aze de date si le
manipuleaza
afiseaza date astfel incit un utilizator sa le poata vizualiza.
Pentru e.ecutarea unui script tre"uie mai intii incarcat scriptul intr+un server unde este instalat PHP.
2ccesul la distanta la un server Ainu. sau /ni. se poate face prin intermediul protocoalelor :elnet sau BBH!
daca in preala"il se primeste autorizare de folosire a acestor protocoale de la administatorul de sistem pentru un
Pagina 19 din 67
anumit utilizator. (aca se foloseste un server 1icrosoft 0indo-s situat in aceeasi retea locala ca si statia de
lucru atunci este posi"ila alocarea de catre adimistratorul de retea a unei partitii de fisiere in acest scop.
In vederea incarcarii scriptului prin intermediul protocolului H:P adimistratorul de sistem tre"uie sa
furnizeze utilizatorilor autorizati urmatoarele informatii3
numele serverului gazda
numele de utilizator si parola pentru deschiderea sesiunii de lucru prin intermediul protocolului H:P
catalogul in care tre"uie sa se gaseasca scripturile PHP
localizatorul uniform de resurse)/RA*! pe care tre"uie sa+l folositi pentru a o"tine acces la scripturile
PHP
(upa ce incarcarea scriptului PHP a fost realizata cu succes acesta se lanseaza in e.ecutie prin
dechiderea unui navigator 0e")client* cu adresa /RA asociata scriptului PHP.
9.C.9. B'RD'R/A 0'5 2P2CH'
Berverul de 0e" 2pache sta la "aza a peste 7<N din domenii! potrivit unui studiu Getcraft 0e" Berver.
Providerii de Internet si companiile de gazduire de aplicatii pe 0e" apeleaza deseori la 2pache din cauza
suportului sau pentru numeroase platforme! capa"ilitatilor de gazduire virtuala usor de implementat si modulelor
sale care ii e.tind capa"ilitatile.
Caracteristica 2pache Porta"le Routine)2PR* optimizeaza capa"ilitatile precum administrarea
proceselor pentru fiecare sistem de operare! dar permite serverului propriu+zis sa ignore distinctiile specifice
fiecarei platforme. 2cest lucru a im"unatatit performanta si sta"ilitatea implementarilor 0indo-s! prin
eliminarea emulatorului. 1ai mult 2PR este accesi"il si dezvoltatorilor 0e" care scriu programe multi+
platforme in C! care este mai rapid decit lim"a4ele interpretative! precum PHP si Perl! folosite de o"icei pentru
dezvoltare 0e".
Aa acest lucru se adauga faptul ca serverul propriu+zis este independent de protocoale. Cu toate ca este
in principal un server H::P)0e"*! este proiectat sa suporte alternative cum ar fi H:P. & astfel de structura
simplifica administrarea si reduce riscurile de securitate. & parte insemnata din atractivitatea 2pache o
constituie versa"ilitatea sa. 2PI+ul sau deschis a permis dezvoltatorilor sa scrie diferite module care i+au
schim"at comportamentul. (aca serverului ii lipseste o functie de care are nevoie un sit! sunt mari sanse ca
undeva sa fie disponi"il un modul plug+in.
Berverele de 0e" au ca functionalitate de "aza receptionarea de cereri anonime de la clienti si
furnizarea de informatii intr+o maniera dorita a fi eficienta si rapida. (e fapt un server 0e" este un daemon care
accepta cone.iuni conforme protocolului H::P! raspunzind cererilor receptionate de la clienti. Pentru a asigura
servicii H::P! serverul 2pache tre"uie sa fie instalat in sistem)in mod uzual! fiind vor"a de un pachet RP1 in
Ainu. sau de un program e.ecuta"il .e.e in 0indo-s*! iar daemon+ul httpd pornit. 2pache este un sistem
modular! alcatuit dintr+un server de "aza si mai multe module care sunt incarcate dinamic intr+un mod similar cu
functionarea modulelor din nucleul Ainu..
2pache poate fi configurat cu a4utorul interfetei grafice apacheconf)2pache Configuration :ool*.
Hisierul de configurare principal este http+conf si este de o"icei localizat in directorul FetcFhttpd )in versiunile de
Ainu. sau /ni.*.
Pagina 16 din 67
In anumite cazuri! este necesar sa se restrictioneze accesul la anumite documente! prin intermediul
autentificarii prin nume de utilizator si parola sau in functie de adresa calculatorului clientului 0e".
Pentru autentificarea utilizatorilor! vom parcurge doi pasi3
se creeaza un fisier continind numele si parolele utilizatorilor care vor avea acces la anumite date de pe
serverul 0e")in particular 2pache*
se configureaza serverul pentru a seta care resurse vor fi prote4ate si care sunt utilizatorii avind
permisiunea accesarii lor! dupa introducerea unei parole valide
Configurarea serverului se poate realiza fie prin fisierul httpd+conf! fie prin .htacces! indicind o zona
prote4ata! de o"icei in functie de directoarele dorite a fi accesate pe "aza de autentificare. Hisierul .htaccess va fi
stocat in directorul asupra caruia dorim sa modificam comportamentul implicit al serverului 0e". Inainte de a
modifica maniera de autentificare din fisierul .htaccess! administratorul serverului 2pache va specifica in
httpd.conf ca autentificarile sa se realizeze via .htaccess.
(e asemenea! 2pache ofera posi"ilitatea de a servi mai multe situri 0e" simultan! altfel spus! gazduire
virtuala)virtual hosting*. '.ista doua metode de implementare a gazduirii virtuale3 prima "azata pe nume si a
doua "azata pe adrese IP. 1asinile virtuale "azate pe adresa utilizeaza adresa IP a cone.iunii pentru a determina
masina virtuala corecta. 2stfel pentru fiecare gazduire virtuala "azata pe nume! determinarea masinii virtuale se
face pe "aza numelui acestuia.
Pazduirea virtuala "azata pe nume este mai simplu de implementat! si este recomandata utilizarea
acesteia. Pentru a utiliza serviciul de gazduire virtuala! tre"uie mai intii sta"ilite adresa IP si portul pentru
serverul care va accepta cereri pentru respectiva masina virtuala.
9.C.6 2(1IGIB:R2R'2 52J'A&R (' (2:' C/ 1;BWA
(ezvoltat de firma suedeza 1;BWA 25! 1;BWA este un server de "aze de date disponi"il gratuit! cu
sursa deschisa)open+source* care ofera fia"ilitate si avanta4e reale.
Hrumusetea serverului 1;BWA este simplitatea sa fundamentala. 2dministrarea "azei de date se face
folosind peste o duzina de utilitare in linia de comanda! cel mai important fiind m;sXl! un shell interactiv pentru
controlul si interogarea "azei de date. /tilitarele ruleaza cel mai "ine pe sistemul Ainu.! platforma pe care
1;BWA a fost dezvoltat initial. 2lte doua utilitare cu sursa deschisa! oferite pe platforma 0indo-s! care ofera
un set de comenzi de administrare sunt 1;BXl1anager! un utilitar de interogare in mod grafic similar cu m;sXl
si 0in1;BWA admin! o consola pentru administrarea detaliilor configurarii lui 1;BWA.
1;BWA realizeaza cu usurinta importarea diverselor "aze de date si e.portarea su" forma fisierelor sXl.
:ranzactiile nu sunt parte a ta"elelor implicite)IB21* ale lui 1;BWA! dar sunt incluse doua tipuri noi de ta"ele .
5er#le; (5)5(5* si Inno(5 . care au fost dezvoltate de alte firme.
2dministratorii de firme si dezvoltatorii de "aze de date au a4uns la concluzia ca 1;BWA are o
dezvoltare energica si loiala! ca sa nu mai mentionam reputatia cistigata cu truda! de "aza de date sigura.
1;BWA opereaza in "aza unui model clientFserver. &rice masina care doreste sa proceseze interogari
asupra unei "aze de date 1;BWA tre"uie sa ruleze 1;BWA server)m;sXld*! care este responsa"il de tot traficul
de tip intrariFiesiri)incomingFoutgoing* cu "aza de date. Ca orice server! m;sXld IascultaI pe un port particular
)66<7* eventualele cereri de cone.iune ale unui IclientI + orice aplicatie care trimite cereri catre o "aza de date
via m;sXld. 2cest client poate fi un simplu script PHP care poate trimite o cerere catre "aza de date prin
Pagina 1C din 67
intermediul serverului 1;BWA sau chiar clientului m;sXl. Clientul m;sXl este o interfata interactiva pentru
transmiterea de comenzi catre server.
1odelul de securitate folosit de 1;BWA se "azeaza pe nume de utilizator! parola! nume
server)hostname* sau adresa de IP si privilegii! fiind similar celui generic folosit de sistemele /ni.. Prin
privilegii se inteleg in cazul 1;BWA operatiunile ce vor fi permise asupra "azeiF"azelor de date! ta"elelor sau
indecsilor! cum sunt de e.emplu B'A'C:! IGB'R:! /P(2:'! ('A':'! CR'2:'! (R&P.
(atele sunt o"iectul celor mai multe operatii de prelucrare! iar sistemele de gestiune a "azelor de date
furnizeaza cele mai comple.e si puternice facilitati pentru lucrul cu datele. PHP include o "i"lioteca de functii
care furnizeaza o interfata cu sistemul 1;BWA de gestiune a "azelor de date. Holosind aceste functii! un
program PHP poate o"tine accesul la datele rezidente intr+o "aza de date 1;BWA si le poate modifica.
1a4oritatea interactiunilor cu o "aza de date 1;BWA se poate desfasura dupa un model secvential
simplu3
se deschide o cone.iune cu serverul 1;BWA
se specifica "aza de date la care se o"tine accesul
se emit interogari BWA! se o"tine accesul la rezultatele interogarii si se e.ecuta operatii non+BWA
se inchide cone.iunea cu serverul 1;BWA
(in punct de vedere al lim"a4ului PHP! e.ista doua categorii de interogari BWA3
interogarile B'A'C:! care returneaza rinduri ale unui ta"el
interogarile /P(2:'! IGB'R: si ('A':'! care nu returneaza rinduri ale unui ta"el
2m"ele categorii de interogari sunt emise folosind functia m;sXlYXuer;)*! dar verificarea si prelucrarea
celor doua categorii de rezultate ale interogarilor sunt procesate destul de diferit.
Capitolul 6
Proiectarea generală a unui magazin virtual
6.1 &"iectivele noului sistem
Proiectarea generală are ca o"iectiv ela"orarea concepţiei logice a sistemului informatic! definirea
acestuia din punct de vedere structural şi funcţional.
Proiectarea generală presupune sta"ilirea componentelor sistemului informatic. :otodată proiectarea
generala presupune analiza datelor de ieşire! a "azei informaţionale de intrare! a documentelor pe care sunt
consemnate datele de intrare! a legăturilor dintre ele şi a funcţionalităţii sistemului astfel ,nct toate elementele
sale să formeze un ,ntreg.
Btructura generală a sistemului informatic cuprinde un ansam"lu de intrări! prelucrări şi ieşiri definite
,n funcţie de o"iectivele noului sistem.
'.istă mai multe variante de a"ordare a proiectării unui sistem informatic 3 fie se poate pleca de la
intrări! fie de la ieşiri! fie se poate realiza o variantă mi.tă.
2naliznd modul de o"ţinere a fiecărei informaţii se determină "aza informaţională de intrare! apoi se
realizează celelalte faze ale proiectării.
Hazele proiectării se parcurg in ordinea 3
Pagina 1= din 67
sta"ilirea o"iectivelor8
proiectarea ieşirilor8
proiectarea "azei informaţionale de intrare8
codificarea8
proiectarea documentelor de intrare8
proiectarea structurală şi funcţională8
ela"orarea documentului.
2ceastă variantă prezintă avanta4ul furnizării unui conţinut complet al "azei
informaţionale de intrare pentru o"ţinerea ieşirilor solicitate.
6.9 Proiectarea unui magazin virtual
6.9.1 Pagina 0e"
Aansarea unui magazin virtual nu este o chestiune simplă! ci necesită multă muncă şi studiu aprofundat
al situaţiilor e.istente si al posi"ilităţilor viitoare. Ca şi comerţul clasic! vnzările on+line constituie un proces
care tre"uie ,m"unătăţit ,n mod continuu! iar la "aza sa tre"uie să se afle un plan de afaceri "ine pus la punct.
Hoarte important este dacă magazinul virtual reprezintă o e.tindere pe internet a unui magazin de4a
e.istent sau dacă va efectua e.clusiv comerţ electronic. In primul caz! e.istă de4a e.perienţa vnzării. 1ai mult!
e.istă un spri4in solid pentru dezvoltarea reţelei de distri"uţie a vnzărilor efectuate on+line. In fapt! ma4oritatea
magazinelor virtuale din spaţiul Internet romnesc sunt e.tensii ale unor magazine sau reţele de magazine
clasice.
2şa cum un magazin clasic este situat ,ntr+o construcţie! la fel şi pagina -e"! respectiva magazinul
virtual! va tre"ui găzduit pe un server 0e". 2cesta va constitui spaţiul comercial virtual! punctul de legătură
dintre vnzător şi clienţii potenţiali. Be poate apela la serviciile unei firme specializate ,n acest sens. In cazul ,n
care vnzătorul nu posedă cunoştinţe! varianta a doua este cu siguranţă mai adecvată şi va da rezultate cu mult
mai "une. 2r fi "ine ca firma respectivă să asigure şi găzduirea -e" )şi eventual ,nregistrarea domeniului*. Dor
tre"ui sta"ilite tehnologiile. &rice magazin virtual tre"uie să dispună de un sistem comple. de administrare a
conţinutului care să permită adăugarea! modificarea şi ştergerea produselor din "aza de date )te.t şi imagini*. (e
asemenea! ,nregistrarea comenzilor şi a datelor despre clienţi ,ntr+o "ază de date este a"solut necesară. 2diţional
poate fi creat şi un sistem care să semnaleze prin e+mail lansarea unei comenzi.
:ot acum este momentul oportun pentru a decide cine va ,ndeplini aceste sarcini şi cine şi cum se vor
prelua şi onora comenzile de pe site 2nga4area unui -e"master va constitui desigur un avanta4. Produsele
tre"uie organizate pe categorii )şi eventual su"categorii* astfel ,nct clienţii să poată găsi cu cea mai mare
uşurinţă ceea ce caută. & atenţie sporită tre"uie acordată prezentării produselor8 mai ales imaginile tre"uie să fie
de calitate e.cepţională! altfel şansele ca vizitatorii să cumpere scad considera"il.
Gu ,n ultimul rnd va tre"ui să fie realizat un sistem de a4utor )ZhelpI! ,ntre"ări frecventeI* ,n cadrul
site+ului. Gu tre"uie pornit de la premisa că vizitatorii magazinului sunt navigatori e.perimentaţi şi au mai
efectuat cumpărături online. (e asemenea! tre"uie puse la dispoziţie informaţii detaliate despre livrarea
produselor! garanţie şi post+garanţie )dacă este cazul* etc şi tre"uie sa ai"ă posi"ilitatea de a contacta firma ,n
Pagina 17 din 67
cazul ,n care mai au alte ,ntre"ări despre produse )alături de o adresă de e+mail! un formular de contact este o
opţiune foarte "ună*.
6.9.9 Plăţi
/n factor deose"it de important ,n cadrul comerţului electronic ,l constituie plata. Pe -e". Be poate
vinde 9C de ore pe zi. E zile pe săptămnă! peste tot ,n lume. In plus. Cumpărătorii şi potenţialii clienţi vor avea
acces la informaţii de ultimă oră referitoare la produse! servicii! preţuri sau disponi"ilitatea acestora. Pentru ca
acest scenariu să devină cu adevărat realitate! va tre"ui ca sistemul informatic implementat să fie disponi"il non+
stop şi ,n tot acest timp el va opera gestiunea comenzilor! facturarea! procesarea plăţilor şi remiterea "anilor.
Cu e.cepţia cazului ,n care activitatea se "azează pe principiul Zplata ,n avansI sau alte metode de plată
off+line! o"ţinerea "anilor rezultaţi ,n urma unei vnzări online presupune o serie de procese de interacţiune cu
"ănci sau alte instituţii financiare. Plăţile cu a4utorul cărţilor de credit )credit card*! "anilor electronici )e+cash!
cecurilor electronice sau al cardurilor inteligente )smart card* sunt principalele modalităţi de plată folosite ,n
comerţul electronic 2cestea pot fi integrate ,n sistemul dumneavoastră informatic! sau oferite ,n regim outsource
de un furnizor de servicii de comerţ )CBP + Commerce Bervice Provider* care va intermedia plăţile de la terţi.
Cea mai răspndită metodă de plată ,n comerţul electronic este cea cu carte de credit 2ceste tranzacţii
sunt prote4ate criptografic! iar modalitatea concretă de criptare face ca numai "anca sau furnizorul de servicii
pentru carduri de credit să poată vedea numărul cărţii de credit nu şi comerciantul. 2cest proces implică
,ncheierea unor contracte cu instituţii financiare! iar din punct de vedere tehnic presupune utilizarea unor
tehnologii avansate de criptare şi autentificare pentru securizarea mesa4elor trimise prin internet /nul din primii
paşi care tre"uie făcuţi! este deschiderea unui cont la o instituţie "ancară care oferă servicii de tranzacţionare
online "azate pe carduri care vor tre"ui Z,nchiriate% pe o sumă fi.ă! reprezentată de costul achi ziţionării sau
,nchirierii echipamentelor şi softului aferent necesare realizării comunicării securizate cu "anca! precum şi
costuri varia"ile rezultate ,n urma comisioanelor percepute de "ancă la fiecare tranzacţie. (e regulă instituţia
financiară va impune un volum minim de tranzacţii lunare! percepnd o sumă minimă plătită indiferent de
volumul vnzărilor.
Ca alternativă la implementarea unui sistem propriu! se poate apela la furnizori de servicii de plată
)PBP* sau la furnizori de servicii de comerţ. PBP+ul acţionează ca intermediar ,ntre comerciant şi posesorii de
carduri oferind servicii de autorizare şi plată online. 'l "eneficiază de cone.iuni integrate online cu "ăncile care
autorizează plăţile şi realizează automat transferul "anilor. Poate conferi clienţilor statutul de comercianţi -e"
şi! de regulă! furnizează tot ceea ce este necesar pentru integrarea uşoară a funcţiilor de procesare a cardurilor de
credit ,n propriul site -e". Pe lngă o calitate mai "ună a serviciilor oferite clienţilor! cum ar fi suport tehnic
permanent sau eliminarea unei părţi semnificative a "irocraţiei specifice sectorului "ancar! PBP+ii mai au şi alte
avanta4e! cum ar fi3 credi"ilitate financiară dovedită ,n faţa "ăncilor ca urmare a unei relaţii de mai lungă durată
cu acestea )aspect e.trem de important care lipseşte de regulă societăţilor comerciale mai tinere*! au contracte cu
mai mulţi furnizori de carduri! operează cu mai multe "ănci! pot realiza conversia automată ,ntre monedele
diverselor ţări şi! nu ,n ultimul rnd! practică un comision mult mai mic dect instituţiile "ancare.
Cumpărătorul este pus ,n legătură online cu PBP+ul care+i va cere informaţiile necesare pentru
procesarea plăţii3 tipul cardului! numărul acestuia! numele proprietarului şi data e.pirării cardului. 2ceste
Pagina 1E din 67
informaţii sunt transmise mai departe agenţiei de carduri! ,mpreună cu suma totala de plată! comisionul! numărul
de cont al magazinului şi tipul tranzacţiei dorite. (in acest moment tranzacţia urmează calea o"işnuită a oricărei
tranzacţii cu card de credit. Informaţia este criptată şi trimisă de către procesorul de plăţi )PP* prin intermediul
unei linii securizate de comunicaţie către un sistem de facilităţi integrate numit IGP )interchange net-or#
processor*! fiecare marcă de card de credit urmnd a fi procesată de un IGP distinct. 2poi se comunică pe o linie
securizată cu "anca! aceasta la rndul ei contactnd "anca cumpărătorului )cea care a emis card+ul folosit de
client* pentru a verifica dacă fondurile sunt disponi"ile! ,n caz afirmativ! tranzacţia se finalizează şi "anca
trimite un Zcod rezultatI! su" forma unui număr de verificare către PBP. PBP trimite mai departe acest cod către
softul care mi4loceşte cumpărăturile şi care procesează datele! anunţnd apoi clientul că tranzacţia s+a efectuat
cu succes sau a fost refuzată. :otul se ,ntmplă ,n interval de cteva secunde.
(in păcate! ,n Romnia astfel de sisteme sunt implementate de foarte puţine magazine virtuale.
Boluţiile alese de ma4oritatea comercianţilor pe internetul romnesc sunt plata ram"urs! la livrare! prin mandat
poştal sau ordin de plată. 1otivele sunt lesne de ,nţeles! ,n consecinţă! aceste magazine virtuale nu pot fi
considerate comerţ electronic ,n toată puterea cuvntului! ci mai degra"ă cataloage de produse cu opţiune de
comandă online.
6.9.6 Promovare
Bpre deose"ire de un magazin clasic! ,n care potenţialii clienţi mai intră şi din ,ntmplare sau din
curiozitate! pe -e" şansa ca cineva să acceseze direct pagina este e.trem de mică )pornind de la premisa că nu a
auzit niciodată de ea*. Pentru a avea vizitatori! site+ul tre"uie ,nscris la motoare de căutare şi directoare -e". Be
poate apela şi la pu"licitatea pe internet + "annere pu"licitare afişate pe diverse portaluri sau la mar#etingul prin
e+mail. 5ine,nţeles că mai sunt si modalităţile clasice de promovare3 spoturi :D sau radio! inserări ,n diverse
pu"licaţii! etc.
6.9.C 2ctualizare
Informaţiile nu tre"uie lăsate să se Z,nvechească%. Dizitatorii tre"uie să vadă că au ,n faţă un site
dinamic! cu conţinut mereu proaspăt! secţiuni cu noutăţi! oferte speciale! concursuri sau alte facilităţi ase+
mănătoare ,i va determina pe mulţi să se ,ntoarcă cu plăcere la magazinul virtual astfel proiectat.
6.9.= 1ecanisme de plată electronică
Comerţul electronic va putea evalua dincolo de un anumit nivel doar atunci cnd consumatorii o"işnuiţi
vor percepe un mecanism de plată electronic la fel de sigur ca cel o"işnuit.
plata prin Internet + de ,ndată ce a fost pus ,n funcţiune un sistem de vnzări on+line! comerciantul va
putea vinde 9C ore pe zi! E zile pe săptămnă! peste tot ,n lume pe unde a a4uns Internetul. 1ai mult!
cumpărătorii şi clienţii potenţiali vor avea acces la informaţii de ultimă oră referitoare la produse! servicii!
preţuri şi disponi"ilitatea acestora. (ar comerciantul va tre"ui să se asigure ca sistemul informatic să fie
disponi"il non+stop şi ,n tot acest timp el va opera gestiunea comenzilor! facturarea! procesarea plaţilor şi
remiterea "anilor8
soluţiile de plată ,n timp real + cu e.cepţia cazurilor off+line! o"ţinerea "anilor rezultaţi ,n urma unei
vnzări de tip on+line presupune o serie de procese de interacţiune cu "ănci sau alte instituţii financiare. În
prezent achitarea unei facturi se realizează cu a4utorul cărţilor de credit )credit card*! "anilor electronici )e+cash*!
Pagina 1? din 67
cecurilor electronice sau al cardurilor inteligente )smart card* care sunt principalele metode de plată folosite ,n
comerţul electronic. 1etodele de plată pot fi integrate fie la nivelul comerciantului! ,n sistemul informatic al
acestuia! fie oferite outsource de un furnizor de servicii de comerţ )CBP + Commerce Bervice Provider* care va
gestionaFintermedia plăţile de la terţi8
cartea de credit + reprezintă cea mai utilizată formă de plată prin Internet. /tilizarea acesteia este
simplă3 clienţii care navighează ,n cadrul unui sit -e" şi decid să achiziţioneze un produs sau serviciu tre"uie să
introducă informaţiile despre cartea de credit prin intermediul unui formular H:1A. Conţinutul completat )tipul
cardului! numărul acestuia! numele proprietarului şi data e.pirării cardului* este trimis sitului -e"! unde
informaţia este colectată şi trimisă la "ancă. (aca situl comerciantului are sta"ilită o legătură directă cu "anca!
atunci este posi"ilă plata pe loc ,n cazul ,n care e.istă credit suficient pentru a plăti "unurile comandate.
:ranzacţiile on+line care folosesc plata cu carduri sunt prote4ate criptografic! iar modalitatea concretă de criptare
asigură faptul că numai "anca sau furnizorul de servicii pentru cărţi de credit vor putea avea acces la numărul
cărţii de credit! nu şi comerciantul. & primă fază implica ,ncheierea unor alianţe Fcontracte cu instituţii
financiare! utiliznd tehnologii avansate de criptare şi autentificare pentru securizarea mesa4elor trimise prin
Internet. Comerciantul tre"uie sa+şi deschidă un cont la o "ancă oferind servicii de tranzacţionare on+line "azata
pe carduri. :ehnologia de criptare folosită ,n mod curent este BBA )Becure Boc#et Aa;er* elimină cu succes
posi"ilitatea ca un intrus să o"ţină numărul cardului! presupunnd că el interceptează datele astfel criptate.
(ezavanta4ul consta ,n faptul ca BBA nu permite comerciantului să se asigure că persoana care foloseşte cardul
,ntr+o tranzacţie este chiar deţinătorul acestuia. (e asemenea! BBA nu oferă nici o cale prin care clientul să afle
dacă situl comerciantului este cu adevărat autorizat să accepte plata cu cărţi de credit şi că nu este doar un sit
pirat! proiectat cu scopul de a colecţiona datele despre astfel de carduri )crac#ers*. Pro"lema a fost rezolvata prin
apariţia unor noi tehnologii denumite B': )Becurit; 'lectronic :ransaction*! dezvoltata de 1asterCard şi Disa.
Bet rezolvă pro"lema autentificării prin asignarea unor certificate digitale att clientului! căt şi comerciantului.
Bet oferă o securitate sporită faţă de cea tradiţională. Pentru a nu mai da acces comerciantului la numărul de card
al clientului! B': ,l criptează de o manieră care asigură faptul că doar consumatorul şi instituţiile financiare
a"ilitate au acces la el. Hiecare dintre actorii implicaţi ,ntr+o tranzacţie )comerciant! client sau instituţie
financiară* foloseşte certificatul B': privat! care 4oacă şi rol de autentificare! ,n con4uncţie cu cheile pu"lice
asociate certificatelor care identifică pe ceilalţi actori. În practică! o companie terţă )Derisign* oferă serviciul de
a furniza certificate digitale clienţilor săi! deţinătorii de cărţi de credit. Ct priveşte comerciantul! procesul este
similar3 ,n momentul efectuării unei cumpărături on+line! ,nainte de a se realiza vreun schim" de date ,n vederea
demarării tranzacţiei! soft-are+ul care integrează tehnologia B': validează identitatea comerciantului şi a
deţinătorului cărţii de credit! procesul de validare constă ,n verificarea certificatelor emise de furnizori autorizaţi
de astfel de servicii8
facturile de plată )e+invoice* + cărţile de credit reprezintă cea mai comună soluţie ,n modelul 59C şi
595. Dolumul tranzacţiilor ,n sectorul 595 este mult mai mare faţă de volumul tranzacţiilor efectuate prin
intermediul cărţii de credit. /n alt motiv este că ma4oritatea companiilor au utilizat de4a acest instrument ,n
forma sa clasică şi schim"area modalităţii de plată ar impune o reorganizare a proceselor economice! care ar
necesita costuri prea mari. Procedura de plată prin e+invoice este următoarea + valoarea tranzacţiei necesare este
transmisă automat la furnizori printr+un sistem informatic! acestea răspund printr+o factură care urmează a fi
plătită prin diferite mi4loace. Bunt necesare metode securizate pentru filtrarea accesului la "azele de date interne
Pagina 1> din 67
ale companiei. Btandardul '(I )'lectronic (ata Interchange* oferă o infrastructură ,n acest scop. Pro"lema
ma4oră o constituie legislaţia comercială a fiecărei ţări care ar tre"ui să recunoască vala"ilitatea facturilor
electronice. 2vanta4ele facturii electronice ţin de reducerea costurilor pentru transmitere şi de micşorarea
posi"ilităţilor de apariţie a erorilor8
cecurile electronice )Internet cheXues* + GetCheXue + un sistem dezvoltat la Information Bciences
Institute of the /niversit; of Bouthern California + ---.usc.edu . Cumpărătorul şi vnzătorul tre"uie să ai"ă un
cont deschis pe situl GetCheXue. Pentru asigurarea securităţii este folosită identificarea prin protocolul [er"eros
şi parolă. Pentru a plăti prin cec! tre"uie instalată la client un soft-are special care lucrează asemenea unui
carnet de cecuri. /n client poate trimite un cec criptat prin intermediul acestui soft-are. Comerciantul poate
ridica "anii de la "ancă sau poate folosi cecul digital pentru o tranzacţie cu alt furnizor. /n cont special din reţea
verifică validitatea cecului şi ,n caz afirmativ trimite un mesa4 de accept comerciantului care va livra apoi
"unurile. '.emple3 Pa;Go-! serviciu dezvoltat de Ci"erCash + ---.ci"ercash.com sau echech +
---.echec#.org ᄃ
cărţile de de"it )de"it cards* necesită introducerea unui număr personal de identificare )PIG* şi
utilizarea unui dispozitiv hard-are care sa citească informaţia pe "andă magnetică a cărţilor de credit. + nu este
posi"ila pe Internet. Posi"il să fie ,nlocuite "enzile magnetice cu cipurile electronice folosite pentru smart card+
uri! ce vor ,nlocui cărţile de credit.
"anii electronici )e+cash* + utilizează un soft-are pentru a salva pe disc magnetic echivalentul "anilor
lichizi ,ntr+o formă digitală. 2vanta4ul acestui sistem ,l reprezintă costul transferului de "ani care este aproape
nul )costul cone.iunii la Internet*. Pentru a primi "ani este necesară accesarea unei casierii automate )virtuale*
disponi"ile pe -e" sau deplasarea la un automat "ancar! de unde pot fi ridicaţi "anii electronici direct din contul
"ăncii sau prin sistemul de plata cu carte de credit. (ificultatea folosirii e+cash reprezintă implementarea unei
securităţi care să garanteze că acestea nu pot fi alteraţi. /tilizarea tehnologiilor de criptare! a semnăturilor
digitale! şi a semnăturilor electronice a4ută la reducerea posi"ilităţilor de fraudă care să facă imposi"il de utilizat
mai mult de o singura dată. & altă condiţie este ca "anii electronici nu tre"uie să dezvăluie identitatea persoanei
care a plătit cu ei! tre"uie să fie anonimi. Bistemul de plată nu tre"uie sa ai"ă ca intermediar o "ancă! doar ,ntre
cei doi parteneri implicaţi. '.emple3
---.digicash.com
---.c;"ercash.com
---.milicent.digital.com
cardul inteligent )smart card* este popular ,n 'uropa &ccidentală. Permite stocarea informaţiilor
suplimentare despre clienţi ,n afară de păstrarea "anilor pe cipul cardului. 5anii de pe card sunt salvaţi ,ntr+o
formă criptată şi sunt prote4aţi printr+o parolă. Pentru a plăti este necesară introducerea acestuia ,ntr+un terminal
hard-are. (ispozitivul necesită o cheie specială emisă de "ancă pentru a se transfera "anii ,n altă direcţie.
Putem merge la "ancă! ,ncărca cardul şi să plătim prin Internet. 2vanta4e3 securitate! simplitatea utilizării!
efectuarea directă fără intermediari! costul scăzut al tranzacţiilor. 1onde. + 1area 5ritanie! Peld+[arte +
Permania.
6.9.7 1omentul efectuării plăţii electronice
Plata ,nainte de tranzacţie + un sistem de acest gen funcţionează prin salvarea "anilor digitali pe un disc
sau pe un smart card + care poate fi considerat ca o formă digitală a "anilor o"işnuiţi. /n fişier care conţine "anii
Pagina 9< din 67
digitali este numit portofel virtual )virtual -allet* şi pot fi folosiţi oricnd pentru a plăti on+line produse şi
servicii. 2vanta4ul portofelului virtual constă ,n faptul că este anonim. (ezavanta4 + daca este pierdut! "anii sunt
pierduţi.
Plata pe loc necesită accesul direct la "aza de date internă a "ăncii şi a ofertantului de plată electronică!
iar securitatea tre"uie sa fie implementată mai strict )cărţile de de"it*8
Plata după tranzacţie. Bistemul cărţilor de credit este cea mai comună formă de asemenea plată.
6.6. '+commerce+ul romnesc la sfrşitul anului 9<<C
Conform Disa International3 ,n trimestrul II 9<<C! s+au efectuat circa E=<< de tranzacţii comerciale
online unde romanii au cheltuit apro.imativ 1 milion @ dintre care3 CCN din sumă s+a cheltuit ,n B/2! 9<N ,n
Italia! 1=N in 2nglia! iar restul in magazine din alte ţări. Daloarea medie a unei tranzacţii a fost de circa @166.
:ot conform Disa International3 În aceeaşi perioadă! ,n magazinele virtuale romneşti! s+au cheltuit
circa. ?.<<<@! cu o medie de 9 tranzacţii F zi.
Cei care au cheltuit cel mai mult au fost cetăţenii americani )61N* urmaţi de "ritanici )6<N*.
Conform RomCard3 E<<.<<< deţinători de carduri! 6< comercianţi configuraţi pentru tranzacţii online şi
C "ănci oferă suport ,n Romnia pentru tranzacţii online )2lpha 5an#! 5CR! 5CI: şi Raiffeisen* prin
programele Derified "; Disa şi 6( Becure.
Capitolul C
Proiectarea şi programarea ,n PHP a magazinului virtual
C.1 &"iective
Bite+ul proiectat are ca o"iectiv promovarea şi vnzarea on+line de produse de ,m"răcăminte ce se află
,n stocul magazinului 1oda Hashion. Hiecare vnzare va fi precedată de o comandă! care va tre"ui confirmată
pentru ca livrarea să ai"ă loc. Confirmarea se va face prin e+mail! astfel că serverul pe care magazinul va fi
instalat va tre"ui să fie capa"il să trimită şi să recepţioneze e+mail+uri.
C.9 Btructura magazinului şi "aza de date
Btructural! magazinul este compus din trei secţiuni3
Becţiunea de prezentare8
Becţiunea de client8
Becţiunea de administrare.
C.9.1. Becţiunea de prezentare se adresează vizitatorului o"işnuit! ne,nregistrat! care poate afla
informaţii despre magazin! poate avea acces la catalogul de produse şi poate afla mai multe detalii despre firmă!
magazin sau un anume produs prin completarea unui formular. Răspunsul va fi trimis prin e+mail utilizatorului.
Principalele pagini care sunt accesi"ile acestui tip de utilizator )guest* sunt3 inde..php! magazine.php!
produse.php şi contact.php. Pentru a avea acces la comenzi! un oaspete al magazinului virtual va tre"ui să se
,nregistreze! folosind pagina usernou.php.
Pagina 91 din 67
C.9.9. Becţiunea de client este disponi"ilă utilizatorilor ,nregistraţi. 2ceştia au posi"ilitatea! pe lngă
facilităţile o"işnuite oferite unui oaspete! să comande produse. Pentru aceasta ei au la dispoziţie un coş de
cumpărături ,n care pot adăuga sau din care pot scoate produse pe parcursul navigării. Aa sfrşit pot trimite
comanda printr+un singur clic#. Paginile principale aflate la dispoziţia unui client sunt comanda.php şi
modYuser.php! unde clienţii au acces la datele personale! pe care le pot modifica după dorinţă! inclusiv parola de
acces.
C.9.6. Becţiunea de administrare este accesi"ilă administratorului magazinului virtual! care poate fi un
anga4at cu acces la produsele magazinului! nu neapărat programatorul magazinului. /n administrator are acces
la toate paginile magazinului! ,n plus el putnd adăuga sau modifica produse! vizualiza comenzi şi formulare de
contact ale utilizatorilor! modifica date! niveluri de acces ale utilizatorilor ori ştergere utilizatori! răspunde la
mesa4e sau ştergerea lor! prelucrare comenzi sau ştergere manuală a acestora ,n cazul ,n care nu sunt confirmate.
(e asemenea! un administrator nu are acces la parola unui utilizator! el neputndu+se loga ca şi client folosind
numele şi parola acestuia. 'ste o procedură normală ,n e+commerce! toate parolele fiind stocate criptat ,n "aza
de date! dndu+i clientului impresia de siguranţă. &ricum! un administrator are acces la ,ntreaga "ază de date!
putnd manipula informaţia după dorinţă.
C.9.C. 5aza de date folosită este cea aparţinnd serverului 1;BWA şi conţine E ta"ele3 useri! dateuseri!
categorii! produse! cart! comanda! contact.
:a"ela useri este de tip 1;IB21 şi are următoarele cmpuri3
Camp :ip Proprietati Gul Betare de "aza '.tra
id "igint)C* Gu autoYincrement
nume varchar)17* Gu
parola varchar)17* Gu
level tin;int)1* Gu 1
id \ id+ul unic al utilizatorului! fiind şi inde. primar
nume \ numele utilizatorului! aşa cum va fi el recunoscut de sistem. Bcriptul de ,nregistrare va o"liga
acest cmp să ai"ă o dimensiune ,ntre 7 şi 17 caractere.
parola \ parola criptată a utilizatorului. ]i ,n acest caz! scriptul va condiţiona dimensiunea parolei ,ntre
7 şi 17 caractere.
level3 nivelul de acces3 < \ administrator! 1 \ client
:a"ela dateuseri este de tip 1;IB21 şi are următoarele cmpuri3
Camp :ip Proprietati Gul Betare de "aza '.tra
id "igint)9<* Gu autoYincrement
nume varchar)E<* Gu
firma varchar)1<<* Gu
localitate varchar)=<* Gu
email varchar)1<<* Gu
telefon varchar)9<* Gu
mo"il varchar)9<* Gu
fa. varchar)9<* Gu
user varchar)9<* Gu
data date Gu <<<<+<<+<<
id \ inde.ul primar al ta"elei8
nume \ numele complet al clientului8
Pagina 99 din 67
firma \ cmp facultativ! reprezintă firma căreia ,i aparţine clientul8
localitate \ localitatea de reşedinţă8
email \ adresa de e+mail a clientului8
telefon \ cmp facultativ! destinat pentru memorarea telefonului fi. al clientului! pentru contactare8
mo"il\ cmp facultativ! destinat pentru memorarea telefonului mo"il al clientului! pentru contactare8
fa. \ cmp facultativ! destinat pentru memorarea fa.ului clientului! pentru contactare8
user \ numele de utilizator! identic cu cmpul nume din ta"ela useri8
data \ data ,nregistrării clientului.
:a"ela categorii este de tip 1;IB21 şi are următoarele cmpuri3
Camp :ip Proprietati Gul Betare de "aza '.tra
id "igint)9<* Gu autoYincrement
numecat te.t Gu
id \ inde.ul primar al ta"elei8
numecat \ numele categoriei.
:a"ela produse este de tip 1;IB21 şi are următoarele cmpuri3
Camp :ip Proprietati Gul Betare de "aza '.tra
id "igint)9<* Gu autoYincrement
categorie te.t Gu
nume te.t Gu
cod varchar)1=* Gu
pret varchar)9<* Gu
um varchar)1<* Gu
culoare te.t Gu
marime varchar)9<* Gu
fisier te.t Gu
fisierm te.t Gu
tag varchar)9<* Gu
descriere te.t Gu
vitrina tin;int)9* Gu <
unicat tin;int)9* Gu <
id \ inde.ul primar al ta"elei8
categorie \ categoria ,n care se află produsul! avnd corespondent ,n cmpul numecat al ta"elei
categorii8
cod \ codul produsului8
pret \ preţul produsului8
um \ valuta8
culoare \ culoarea produsului8
marime \ mărimea produsului8
fişier \ numele fişierului care stochează imaginea produsului8
fişierm \ numele fişierului de dimensiune redusă care stochează imaginea produsului8
tag \ eticheta produsului \ aceasta poate avea una din următoarele valori3 de vnzare! indisponi"il!
oferta şi special! valori implementate prin program8
Pagina 96 din 67
descriere \ cmp de tip te.t! care memorează caracteristici distincte ale produsului8
vitrina \ cmp cu două valori! care sta"ileşte dacă produsul va fi afişat ca primul pe coperta
catalogului! ,n dreptul categoriei corespunzătoare8
unicat \ cmp care sta"ileşte dacă produsul este unicat sau nu.
:a"ela cart este de tip 1;IB21 şi are următoarele cmpuri3
Camp :ip Proprietati Gul Betare de "aza '.tra
id "igint)9<* Gu autoYincrement
user varchar)9<* Gu
data date Gu <<<<+<<+<<
idYprod "igint)9<* Gu <
numeprod te.t Gu
"uc int)C* Gu <
nrYcart "igint)9<* Gu <
id \ inde.ul primar al ta"elei8
user \ numele de utilizator! identic cu cmpul nume din ta"ela useri8
data \ data comenzii8
idYprod \ id+ul produsului comandat8
numeprod \ numele produsului comandat! lăsat aici pentru o mai rapidă folosire a ta"elei8
"uc \ numărul de produse comandate8
nrYcart \ numărul de ordine al coşului de cumpărături.
:a"ela comanda este de tip 1;IB21 şi are următoarele cmpuri3
Camp :ip Proprietati Gul Betare de "aza '.tra
id "igint)9<* Gu autoYincrement
nrYcart "igint)9<* Gu <
data date Gu <<<<+<<+<<
valoare varchar)9<* Gu
confirmat varchar)C* Gu
stare varchar)1<<* Gu
o"servatii te.t Gu
vazut varchar)C* Gu
id \ inde.ul primar al ta"elei8
nrYcart + numărul de ordine al coşului de cumpărături! corespondent cu cmpul cu acelaşi nume din
ta"ela cart.
data \ data comenzii8
valoare \ valoarea totală a comenzii8
confirmat \ cmp disponi"il pentru confirmare. (acă clientul trimite un e+mail de confirmare! acest
cmp va fi setat la valoarea da prin cod! altfel! comanda nu va putea fi confirmată şi nu va fi luată ,n considerare
stare \ starea onorării comenzii + aceasta poate avea una din următoarele valori3 aplicată! confirmată! ,n
procesare şi confirmată! valori implementate prin program8
o"servaţii \ cmp aflat la dispoziţia administratorului! pentru adnotări8
Pagina 9C din 67
văzut \ cmp cu două valori! indicnd dacă această comandă a fost sau nu vizualizată de către
administrator! foarte util ,n cazul unui număr mare de comenzi! pentru că se poate realiza foarte uşor un filtru al
vizualizării.
:a"ela contact este de tip 1;IB21 şi are următoarele cmpuri3
Camp :ip Proprietati Gul Betare de "aza '.tra
id "igint)9<* Gu autoYincrement
nume varchar)E<* Gu
firma varchar)1<<* Gu
localitate varchar)=<* Gu
email varchar)1<<* Gu
telefon varchar)6<* Gu
mo"il varchar)6<* Gu
fa. varchar)6<* Gu
o"servatii te.t Gu
data varchar)9<* Gu
ora varchar)9<* Gu
vazut char)6* Gu
id \ inde.ul primar al ta"elei8
nume \ numele vizitatorului din formularul Contact8
firma \ firma vizitatorului! dacă e.istă! din formularul Contact8
localitate \ localitatea vizitatorului din formularul Contact8
email \ adresa de e+mail8
telefon \ telefonul fi. de contact al vizitatorului din formularul Contact8
mo"il + telefonul mo"il de contact al vizitatorului din formularul Contact8
fa. \ numărul de fa. de contact al vizitatorului din formularul Contact8
o"servaţii \ te.tul de contact8
data \ data trimiterii formularului8
ora \ ora trimiterii formularului8
vazut \ cmp pentru filtrarea formularelor văzute de către administrator.
:a"ela contact poate deveni foarte importantă ca instrument al strategiei de mar#eting al magazinului
virtual. Chiar dacă se putea opta foarte uşor pentru trimiterea formularului prin e+mail! a fost aleasă stocarea
acestora ,n "aza de date pentru a putea avea mai uşor acces la pro"lemele clienţilor. ]tiind că o căsuţă de mail
poate deveni foarte aglomerată de e+mailuri nesolicitate! pro"lema ar fi ca! ,n cazul unui număr foarte mare de
mesa4e! unele din ele să devină potenţial pierdute. Btocarea acestora ,ntr+o ta"elă provoacă att atenţionarea
administratorului! ct şi necesitatea ca acesta să le citească! ele fiind marcate ca necitite iniţial! starea acestora
schim"ndu+se numai după acesta le deschide.
C.6 Huncţionare
Bite+ul este structurat su" formă de ta"el! fiind ,mpărţit ,n trei părţi3 header! conţinut şi footer. Header+
ul şi footer+ul se vor repeta ,n fiecare pagină! funcţia include)%numeYfisier.php%* permiţnd scrierea codului
doar o singură dată! includerea acestuia făcndu+se foarte uşor.
Pagina 9= din 67
Btructura fiecărei pagini
va fi următoarea3
QT
include )Zheader.php%*8
FF instrucţiuni script php
include )Zfooter.php%*8
TR
Bcripturile vor implica folosirea anumitor funcţii! cum ar fi! de e.emplu aceea de conectare la "aza de
date 1;BWA! sau folosirea unor varia"ile glo"ale. 2cestea vor fi memorate ,ntr+un fşier de funcţii! numit
ta.eYfunc.php! ce se va include ,n fiecare pagină. (in acest motiv! includerea acestui fişier va avea loc ,n codul
fişierului header.php. (e asemenea! va fi inclus un fişier numit stil.inc! care va conţine cod css! pentru sta"ilirea
stilului codului html generat de scripturi. 2cest fişier respectă specificaţiile css şi are următorul conţinut3
Qst;leR
H1 M
font+size3 9<pt8
color3 I<>1<a68
margin+top 3 1p.8
margin+"ottom 3 1p.8
K
H9 M
font+size3 17pt8
color3 IHH66<<8
margin+top 3 1p.8
margin+"ottom 3 1p.8
K
H6 M
font+size3 19pt8
color3 I<<<<<<8
margin+top 3 1p.8
margin+"ottom 3 1p.8
K
HC M
font+size3 small8
font+variant3 small+caps8
font+-eight3 "old8
color 3 IHH77<<8
Pagina 97 din 67
K
H= M
font+size3 1Cpt8
color3 I<<<<HH8
margin+top 3 1p.8
margin+"ottom 3 1p.8
K
2 M
te.t+decoration3 none8
color3 Gav;8
K
23Hover M
te.t+decoration3 underline8
color3 teal 8
K
HR M
color3 "lue8
height3 1pt8
K
QFst;leR
2stfel! dacă administratorul decide să schim"e formatul afişării informaţiei ,n pagină! nu va tre"ui
dect să modifice o linie din acest fişier pentru a avea rezultatul scontat de+a lungul ,ntregului site.
Bcripturile vor tre"ui să recunoască un utilizator din momentul logării! pnă ,n cel al de+logării. 2cest
lucru se poate realiza foarte uşor prin intermediul sesiunilor. Controlul sesiunilor reprezintă o modalitate nativă
a PHP+ului de a recunoaşte un utilizator ,n timpul navigării prin site.
Besiunile ,n PHP sunt date de un număr unic de identificare generat de server )Bession I(* şi stocat ,n
partea de client a aplicaţiei )se află stocat ,n calculatorul* vizitatorului! fie prin intermediul unei coo#ie! fie
transmis prin intermediul /RA+ului de la pagină la pagină. /n I( Bession funcţionează ca o cheie ce permite
,nregistrarea pe server a unei varia"ile numite session varia"le! a cărei conţinut este stocat ,n partea de server.
2stfel! pe toată durata de viaţă a acestei varia"ile! serverul va Zşti%! "azat pe Bession I(! starea clientului ce a
cerut accesul. 2stfel! dacă un client se loghează folosind un username şi o parolă! se va crea o varia"ilă numită
validYuser! genernd un coo#ie pe calculatorul clientului! pnă la de+logarea acestuia sau avnd o durată de viaţă
temporal sta"ilită. 2cest lucru se face prin folosirea funcţiilor PHP sessionYregister)*! respectiv
sessionYdestro;)*.
În cazul nostru! e.istă două fişiere! auth.php şi authYadmin.php! care gestionează starea a două
varia"ile! @validYuser şi @validYadmin! pentru un client )utilizator de nivel 1* şi administrator )utilizator de nivel
Pagina 9E din 67
<*. (acă se include unul din acest fişiere ,ntr+o pagină! scriptul acestora va verifica starea varia"ilelor de sesiune
generate! cu a4utorul varia"ilelor glo"ale @YB'BBI&G! cu a4utorul instrucţiunilor de atri"uire
@YB'BBI&Ga^userid^s_@validYuser8 şi @YB'BBI&Ga^pass-ord^s_@pass-ord.
Aa o primă logare! fişierul login.php va avea un cod de genul3
@Xuer; _Iselect ` from useri I.I -here nume_^@userid^ I.I and parola_pass-ord)^@pass-ord^*I8
@result _m;sXlYXuer;)@Xuer;* or die )Iinvalid Wuer;I*8
@nr_m;sXlYnumYro-s)@result*8
În acest caz! s+a interogat ta"ela useri! unde s+a căutat numele de utilizator şi parola acestuia pentru
corespondenţa acestora cu două varia"ile transmise de formularul de logare3
În continuare se verifică
dacă numărul de linii rezultate din
interogare este mai mare ca zero!
ceea ce ,nseamnă că utilizatorul şi parola e.istă3
if )m;sXlYnumYro-s)@result*R< *
M
@validYuser _@userid8
@ro-_m;sXlYfetchYarra;)@result*8
@nivel_@ro-aIlevelIs8
if ))@nivel__1*LL)@nivel__<**
M
sessionYregister)IvalidYuserI*8
@YB'BBI&GaIvalidYuserIs_@userid8
sessionYregister)Ipass-ordI*8
@YB'BBI&GaIpass-ordIs_@pass-ord8
K
K
Dalorile pentru @userid şi @pass-ord se vor stoca aşadar pe server ca şi varia"ile glo"ale
@YB'BBI&GaIvalidYuserIs! respectiv @YB'BBI&GaIpass-ordIs.
Hişierul auth.php va verifica starea acestor varia"ile. În cazul ,n care nu le identifică! va proceda la
afişarea unui mesa4 de logare. (acă le găseşte! le va pasa mai departe scriptului ca două varia"ile o"işnuite! cea
de nume fiind folosită pentru afişarea ,n orice moment! ,n pagină! a username+ului clientului logat. 'ste de la
sine ,nţeleasă utilitatea unei asemenea proceduri3 dacă un utilizator accesează o pagină ce presupune
identificare! scriptul va realiza acest lucru şi va verifica identitatea clientului.
/lterior! pe toată durata sesiunii! ,n header va fi afişat! ,n locul o"işnuitei interogări de logare3
următoarea fereastră3
Pagina 9? din 67
dacă username+ul a fost popescu.
2cest lucru indică vizual şi transparent faptul
că utilizatorul este logat şi recunoscut de către scripturile ce rulează pe server ,n acel moment! pe toată durata
sesiunii.
Bcriptul din fişierul logout.php va realiza distrugerea tuturor varia"ilelor de sesiune create3
@result _sessionYunregister)IvalidYuserI*8
sessionYdestro;)*8
adică utilizator! precum şi ale coşului de comenzi şi ale comenzii! dacă acestea au e.istat3
if )@YB'BBI&GaIcartIs*
M
@result_sessionYunregister)IcartI*8
sessionYdestro;)*8
K
if )@YB'BBI&GaIcomIs*
M
@result_sessionYunregister)IcomI*8
sessionYdestro;)*8
K
Btructurarea magazinului virtual propune vizitatorului parcurgerea anumitor paşi3 vizitare! ,nregistrare
şi comanda produselor.
Dizitarea propune mai multe pagini! printre care cea de start \ inde..php \ care prezintă magazinul
virtual! cea de imagini din magazinul fizic şi cea a catalogului! pagini ilustrate ,n continuare3
inde..php
Pagina 9> din 67
magazine.php
Pagina 6< din 67
produse.php
În interiorul catalogului! fiecare categorie va conţine mai multe produse! ,n funcţie de stocul curent
aflat ,n "aza de date3
Hiecare imagine din categorie va conţine un lin# spre caracteristicile produsului respectiv )gama de
mărimi! culori! preţ! descriere! etc*.
(e asemenea! utilizatorul! chiar şi cel ne,nregistrat va putea completa un formular de contact! ,n
secţiunea contact.php
contact.php
Pagina 61 din 67
Gavigarea ,ntre aceste pagini se face cu a4utorul unui meniu grafic! realizat cu a4utorul tehnologiei
Uavascript3
Pentru accesul la alte secţiuni! utilizatorul tre"uie fie să se logheze! fie să se ,nregistreze. Înregistrarea
presupune accesul lin#+ului Z/tilizator nou% din header sau prin doi paşi! accesarea aceluiaşi lin# din pagina
login.php! disponi"ilă ,n meniu.
Pagina de ,nregistrare arată ,n felul următor3
Hormularul reţine datele de4a introduse şi ,ncarcă din nou această pagină! corespunzător varia"ilei
@su"mitadduser salvate odată cu apăsarea "utonului ZÎnregistrare%. (acă e.istă! ,nseamnă că s+a apăsat "utonul!
iar secţiunea din script va verifica datele introduse3 ,n primul rnd va verifica e.istenţa cmpurilor o"ligatorii!
precum şi mărime lor! avnd ,n vedere că att username+le ct şi parola au lungimi minime şi ma.ime "ine
determinate. Holosind funcţia validYemail)@email* se va verifica validitatea semantică a adresei de e+mail3
function validYemail)@address*
M
if )ereg)Iaaa+z2+J<+>Ysbiaa+z2+J<+> t+sbt.aa+z2+J<+> t+t.sb@I!@address**
return true8
else
return false8
K
(acă una din condiţii nu este ,ndeplinită! scriptul va returna o eroare! determinnd utilizatorul să
reintroducă datele eronate. (acă acestea au fost corectate! scriptul va afişa un mesa4 de confirmare şi serverul va
,nregistra ,n ta"elele useri şi dateuseri noul utilizator! invitnd utilizatorul să se logheze cu username+ul şi parola
alese! pentru a putea fi ,nregistrat ,n varia"ilele de sesiune.
Pagina 69 din 67
În continuare! utilizatorul are acces la partea de comenzi! unde poate naviga şi comanda! coşul de
cumpărături reţinnd produsele cu a4utorul unei varia"ile de sesiune numite Zcart%3
(upă alegerea tuturor produselor! utilizatorul va hotăr, dacă realizează comanda! o modifică sau o
anulează. Pentru primele două opţiuni! va alege lin#+ul din partea dreaptă a paginii3 ZComandă sau modifică%3
2ici se poate modifica o anumită cantitate de produse sau se poate elimina un produs din coşul de
cumpărături. (upă verificare! se poate trece la validarea comenzii! primul pas fiind acela al apăsării "utonului
ZDalidează%. În acest moment! ,n ta"ela comanda se va insera o nouă inregistrare! cu datele cart+ului utilizat.
Dizual! ,nregistrările din această ta"elă arată astfel3
ᄃᄃ id nrYcart data valoare confirmat stare o"servatii vazut
'ditare

Bterge

9 E 9<<C+
<=+<>
11<<<<< G/ su"mitted (2
'ditare

Bterge

6 ? 9<<C+
<=+<>
1EC<<<< G/ su"mitted G/
'ditare

Bterge

= > 9<<=+
<9+<6
9E=<<<< G/ su"mitted G/
'ditare

Bterge

7 1< 9<<=+
<9+<E
?<<<<< G/ su"mitted G/
'ditare

Bterge

E 11 9<<=+
<9+<E
?=<<<< G/ su"mitted G/
'ditare Bterge ? 19 9<<=+ C?<<<<< G/ su"mitted G/
Pagina 66 din 67
ᄃ ᄃ <9+<E
&dată cu scrierea ,n ta"elă a comenzii! scriptul trimite un e+mail la adresa clientului pentru o nouă
confirmare3
@Xuer;addcmd_m;sXlYXuer;)Iinsert into comanda set nrYcart_^@cart^! valoare_^@total^! vazut_^@vazut^!
stare_^@stare^! data_^@data^! confirmat_^@confirmat^I*or die )IGu pot insera in comandaI*8
sessionYunregister)IcomI*8
sessionYdestro;8
sessionYunregister)IcartI*8
sessionYdestro;8
echo IQtrRQtd align_centerRQh6RComandă trimisă. Dă mulţumim. Q"rR
În scurt timp veţi primi un e+mail pe adresa cu care v+aţi ,nregistrat! Q"rR
pentru a confirma comandaQFh6RQFtdRQFtrR
QtrRQtd align_tIcentertIRQa href_tIproduse.phptIRCatalog CharismaQFaRQFtdRQFtrR
QtrRQtd align_tIcentertIRQa href_tIlogin.phptIRPagina taQFaRQFtdRQFtrR
QtrRQtd align_tIcentertIRQa href_tIlogout.phptIRAogoutQFaRQFtdRQFtrR
I8
FFtrimitere e+mail pentru confirmarea comenzii
@Xuer;user_m;sXlYXuer;)Iselect ` from dateuseri -here user_^@validYuser^I* or die )IGu pot selecta
din dateuseriI*8
@ro-n_m;sXlYfetchYarra;)@Xuer;user*8
@nume_@ro-naInumeIs8
@email_@ro-naIemailIs8
@nm_^1oda Hashion^8
@nme_^modafashionidainet.ro^8
@to _ @email8
@secret_ImodafashionI8
@from_ stripslashes)@nm*.IQI.stripslashes)@nme*.IRI8
@su"4ect_IConfirmare comandă 1oda fashion8
@idconf_md=)@email.@cart.@secret*8
@htmlYdata_IBtimate QstrongRI.@nume.IQFstrongR! Q"rR
2ţi comandat mai multe produse pe site+ul magazinului Qa
href_tIhttp3FF---.modafashion.dap.rotIRQstrongR1oda HashionQFstrongRQFaRQ"rR
Pentru confirmarea comenzii dvs. vă rugăm să apăsaţi Qa
href_tIhttp3FF---.modafashion.dap.roFcomconfirm.phpTemail_@emailccart_@cartcidconf_@idconftIRaiciQFaR
Q"rR
Dă mulţumim că aţi comandat de la noiSQ"rR
Cu stimă!Q"rR
@o-nername!Q"rR
QemR+ e.ecutive manager +QFemRI8
Pagina 6C din 67
'+mail+ul va conţine un hash )un te.t unic generat de script* care va fi decodat cu a4utorul paginii
comconfirm.php. Daria"ila @idconf este un string criptat! format din alăturarea e+mailului! numărului cartului şi
unei varia"ile secrete! sta"ilite anterior. :oate aceste valori! luate separat sunt transmise in te.t! mai puţin cheia
secretă ),n cazul nostru criptarea cuvntului Zmodafashion%*. Criptarea acestor trei elemente alăturate ne dă un
cod de felul următor3
idconf_>"a<1EC"Eed=CeEf"c66d"d?d1?d">Ee! care este rezultatul funcţiei3
@idconf_md=)@email.@cart.@secret*8
Aa decriptare! cunoscndu+se att e+mail+ul clientului! ct şi numărul cartului! acestea fiind transmise ,n
clar ,n lin#+ul e+mailului! şi de asemenea cunoscndu+se cheia secretă! se va putea reface uşor varia"ila @idconf!
pentru confirmare.
2dministrarea site+ului se face prin accesarea meniului admin.php. :oate legăturile ce privesc
administrarea vor avea inclus fişierul authadmin.php! care va determina autentificarea ca administrator a
utilizatorului sau afişarea unui formular de autentificare )loginadmin.php*. &dată autentificat! administratorul
are acces la mai multe pagini3
utilizatori \ se pot modifica datele despre utilizatori! precum şi parola sau nivelul de acces al acestora
categorii \ se pot adăuga! modifica sau şterge categorii de produse
adaugă produse \
se pot adăuga produse! ,n
funcţie de categoriile
e.istente3
modifică
produse \ permite
modificarea
caracteristicilor
produselor
Pagina 6= din 67
mesa4e \ afişează mesa4ele primite prin intermediul formularului de contact. 2cestor mesa4e li se poate
răspunde! sau se pot şterge.
comenzi \ se pot vizualiza comenzile! detaliat! se poate vedea starea lor! dacă o comandă este validată
de client sau nu! se poate modifica starea onorării sale! se poate răspunde clientului punctual! sau pur şi simplu
se poate şterge această comandă3
logout \ realizează de+logarea administratorului
Pagina 67 din 67