You are on page 1of 8

Ochiul

Prin ochi primim cele mai multe informatii despre


lumea exterioara. Dupa calculele unui cercetator
80% din amintirile pe care le pastram sunt
inregistrate prin vedere.
Ochiul are rolul de a ne furniza informatii sub forma unor
imagini colorate despre adancimea, distanta si miscarea
obiectelor. Miscandu-l in sus, in jos si lateral, vedem cea mai
mare parte a mediului care ne inconjoara.
Ochiul uman are capacitatea de a vedea clar la diferite
distante prin modificarea puterii sale de convergenta. Aceasta
calitate este in esenta datorata modificarii dioptrilor
cristalinieni atat ca raza de curbura, cat si ca distanta de
separare intre ei. Este de fapt punerea la punct a aparatului
fotografic comparand ochiul cu acest aparat optic. In cazul
ochiului aceasta punere la punct se obtine nu prin deplasarea
obiectivului, ci prin modificarea puterii sale de convergenta.
and lumina vine de la un obiect si intra !n ochi, razele sunt
reftactate de catre cornee si cristaline. "unctul !n care se
!nt#lnesc razele se numeste focar. $aca se focalizeza pe retina,
tot ce se vede este clar si neted.
Ochiul este un sistem capabil sa se modifice pentru a
permite perceperea imaginilor clare pe retina. Acesta
capacitate scade cu varsta. $e la nastere pana la % ani se
petrec urmatoarele modificari& creste lungimea ochiului,
cristalinul se aplatizeaza 'se turteste( si cornea devine mai
sferica. Astfel, in jurul varstei de % ani se ajunge la starea de
emetropie 'dioptrii )(.
In cazul emetropiei ') dioptrii( razele de lumina primite de
ochi converg 'se strang( intr-un singur punct pe retina si omul
vede clar fara ochelari.
MIO"IA
Este un e*ces de convergenta, razele se strang intr-un
punct inaintea retinei. +e noteaza cu semnul -. Miopia scolarilor
este frecventa, dar e*ista si miopia boala de peste ,) dioptrii,
ajungand pana la --) sau -%) dioptrii care duce la modificari
importante ale ochiului.
Este un viciu de refractie caracterizat printr-un
dezechilibru intre puterea sistemului dioptric si lungimea a*ului
antero-posterior, manifestat in sensul unui e*ces de
convergenta.
Imaginea se formeaza inaintea retinei, iar pe retina
imaginea unui punct este sub forma unui cerc de difuziune. +e
caracterizeaza in fond printr-un plus de dioptrii desi se
noteaza cu semnul ...
/recventa miopiei variaza cu varsta. 0a nastere cam 12 dintre
copii sunt miopi-este miopia congenitala. 0a varsta adulta -1-
%)2 din populatie prezinta miopie din care numai % 2 sunt
miopii patologice.
Miopia simpla apare in jurul varstei de 3-,) ani. Este
denumita si m4opia scolarului.
5lobul ocular este normal constituit, dar componentele sale
optice a* antero-posetrior, curbura suprafetelor dioptrice,
indicele de refractie, converg spre valorile statice mari ale
normalului, de unde e*cesul de convergenta. Miopia simpla este
de origine constitutionala. 6u e*ista o gena determinanta a
miopiei, dar aceasta rezulta din actiunea diferitelor gene
pentru parametrii refracttiei. Aceste gene se transmit recesiv
autosomal.
In vederea de aprope ochiul miop face un efort acomodativ
mai mic, il poate mentine timp mai indelungat si poate realiza o
pro*imitate mai mare. $e aici abilitatea deosebita a ochilor
miopi pentru meserii ce necesita diferentierea detaliilor fin-
ceasornicar, bijutier. Efortul de acomodatie fiind minim,
muschiul ciliar al miopului se hipoplaziaza, se modifica relatia
acomodatie convergenta cu tendinta spre strabism divergent.
+imptomatologie&
neclaritatea vederii la distanta7
eventual asa numita astenopie musculara miopul este
obligat tot timpul sa convearga si convergenta nu este
sustinuta de acomodatie7
atitudine particulara pacientii pentru a vedea clar la
distanta, strang pleoapele.
8ratamentul& corectie optica cu lentile divergente. +e va
prescrie cea mai slaba lentila divergenta care asigura ma*imum
de acuitate vizuala. +e recomanda portul permanent al
ochelarilor. 0a varsta presbiopiei se vor prescrie ochelari
adecvati pentru lectura.
9I"E:ME8:O"IA
Este tuburarea de refractie caracterizata printr-un deficit de
convergenta& focarul razelor venite paralel de la infinit se
formeaza in conditii de repaus acomodativ in spatele retine.
$esi este un minus de dioprii, hipermetropia se noteaza cu
semnul . ; .. In aceasta situatie retina intersecteaza conul de
convergenta si unui punct luminos ii corespunde un cerc de
difuziune.
<ederea ochiului hipermetrop, in conditii de repaus
acomodativ, este diminuata si la distanta si cu atat mai mult
pentru aproape. "ersoanele tinere compenseaza deficitul de
convergenta al sistemului optic prin acomodatie. Ochiul
hipermetrop acomodeaza permanent si in raport cu ochiul
emetrop, pentru obiectele situate la aceeasi distanta, depune
un surplus de efort acomodativ egal cu valoarea hipermetropiei
sale.
Acomodatia fiind permanenta, muschiul ciliar al ochiului
hipermetrop este hipertrofiat si este intr-un permanent tonus
de repaus care mascheaza o parte sau intreaga valoare a
hipermetropiei.
+imptomatologia clinica& hipermetropia se manifesta mai
mult sau mai putin precoce in functie de gradul sau.
9ipermetropul nu va avea nici o tulburare de vedere atat timp
cat aplitudinea acomodativa depaseste valoarea hipermetropiei
totale plus necesarul acomodativ in vederea de aproape, deci
tulburarea de refractie este asimptomatica. $atorita efortului
acomodativ permanent hiermetropul poate prezenta, mai ales
dupa perioade de activitate sustinuta pentru aproape, dureri de
cap, senzatie de discomfort, tuburari pasagere de vedere,
oboseala oculara.
8ratamentul este numai optic& se prescriu lentile
convergente ';( care vor aduce focarul din spatele retinei pe
retina. orectia optica se va efectua dupa e*aminarea corecta
a refractiei si este diferentiata in functie de varsta, valoarea
hipermetropiei, tulburarile subiective si obiective pe care le
prezinta pacientul.
A+8I5MA8I+M=0
+pre deosebire de miopie sau hipermetropie,
astigmatismul este o tulburare a refractiei oculare in
care razele luminoase paralele venite de la infinit nu se
reunesc intr-un focar unic.
Marimea astigmatismelor se masoara in dioptrii si gradul
astigmatismului este data de diferenta de dioptrii dintre cele
doua meridiane principale. ele mai frecvente astigmatisme
sunt de , - dioptrii, de la % dioptrii in sus, astigmatismele
sunt de valoare mare.
/recventa astigmatismelor, dupa unii autori in scoli ,1 -)2
dintre elevi sunt astigmati bineinteles cu valori dioptrice mici
de la ).-1 pana la , dioptrie.
Astigmatismele mari, peste % dioptrii, se intalnesc rar.
+imptomatologia este subiective si depinde de o multitudine de
parametrii&
valoarea ametropiei si sensul ei 'miopie saau
hipermetropie(7
forma clinica& simplu, compus, mi*t si orientarea a*elor7
varsta7
conditii de munca7
status general.
8ratamentul astigmatismelor& comporta corectie optica
adecvata.
Astigmatismele simple se corecteaza cu lentile cilindrice.
0entila se orienteaza cu a*ul perpendicular pe meridianul
astigmat.