You are on page 1of 54

Meniul Oshawa

Oshawa - alimentatia cu cereale


Asa cum animalele poseda aceasta intuitie de a-si alege ierburile curative,
singure, ar fi normal ca si omul, care este superior tuturor animalelor sa-si poata
vindeca nsusi toate bolile.
Alimentatia macrobiotica mai este denumita si ca arta longevitatii si a rentineririi.
Daca ati avut experienta amara si costisitoare a tratamentelor medicale si fizice,
ncercati si aceasta metoda de tratament, aceasta dieta extraordinara care pe ct
este att de simpla este si putin costisitoare. Toata lumea o poate adopta, n orice
timp daca exista hotarrea de vindecare pe sine. Aceasta metoda de vindecare nu
depinde dect de voi nsiva, de consecventa cu care veti putea urma un anumit
regim. Acest regim este format din cereale naturale nedecorticate, legume si fructe
yang si foarte putina sare. Aceste materii prime ale unei mese, bine mestecate, intra
n tubul nostru digestiv si sunt transformate ntr-un timp de cteva minute pna la
cteva ore, n snge nou, care nlocuieste ntr-o proportie de !-"# sngele vechi.
Acest proces, realizat n fiecare zi, va face ca totalitatea acestei transformari sa se
mplineasca n ! sau " zile. $ngele hraneste, reface, nsufleteste, face sa
funnctioneze toate celulele corpului nostru. Deoarece mncati pe luna aproximativ "!
pna la %! &ilograme de alimente si bauturi, introduceti lunar aproape de ! ori mai
mult material sngelui vostru. 'rin acest mecanism de asimilare si de metabolism
zilnic, puteti schimba n ntregime constitutia voastra n putin timp si puteti da
alimentatiei voastre o noua orientare din zi n zi.
Alcatuita dupa directivele preparatorii ale dr. (sha)a dieta este bine sa aiba
urmatoarea compozitie* +!# pna la ,!# din hrana voastra sa fie cereale, -!#
pna la !# sa fie legume preparate printr-unul din diferitele procedee culinare ce
vor fi prezentate n continuare. Dupa ce veti urma recomandarile preparatorii timp de
cteva luni, puteti folosi modul dumneavoastra de pregatire culinara, dupa cum veti
simti necesitatea absoluta si dupa gustul vostru, ascultndu-va propriile cerinte, pe
masura ce sanatatea voastra se va restabili. .u ct veti sustine un astfel de regim
mai mult timp, cu att va fi mai bine, va veti detasa de anumite aspecte grosiere ale
vietii si veti avea o /udecata mai buna.
0egimul prezentat n cele ce urmeaza este cel mai sever, dar totodata si cel mai
eficient dintre regimurile indicate de dr. 1eorge (sha)a, avnd o eficacitate maxima
n toate bolile produse de excesul energiei yin si permitnd totodata o echilibrare
rapida a fiintei din punct de vedere energetic 2yin-yang3. 0egimul prevede ca pe o
durata de zece zile sa se consume exclusiv cereale* gru, orez, mei si hrisca, n orice
combinatie si proportie, fierte sau coapte. .a lichid trebuie sa se consume doar apa si
numai n cazuri exceptionale ceai de busuioc sau ceai negru. Acest regim poate fi
repetat de mai multe ori 2n grupe de cte zece zile3 cu o pauza de una pna la cinci
zile ntre doua astfel de grupe, timp n care se pot consuma si alte alimente, de
preferinta tot yang, pna cnd se obtine efectul dorit.
Actiunea regimului produce curatarea organismului de impuritati, elibernd traseele
energetice din corp permitnd curgerea energiei. Aceasta purificare generala are
drept efect imediat o limpezire si o claritate considerabila a mintii, digestia devine
mai buna, secretiile hormonale sunt reglate, iar tenul devine curat si luminos. (chii
sunt stralucitori si fiinta simte o inexplicabila forta si pofta de viata, straine ei pna
atunci. 0eactiile fiziologice adverse care pot aparea datorita purificarii intense si a
dezintoxicarii masive a organismului vor disparea nsa continund cu tenacitate dieta,
ele cednd locul unei cu totul alte conditii trupesti si chiar unui metabolism diferit,
mult mbunatatit. Aceste reactii nu apar dect n cazurile dezintoxicarilor masive.
4iind deosebit de purificator, acest regim ar trebui folosit chiar si de cei sanatosi
pentru o remprospatare si o purificare generala a organismului. 5n continuare
urmeaza cteva retete culinare care fac posibila urmarea acestui regim alimentar.
1ru copt
$e spala foarte bine grul si se pune n tigaie cu sare si apa, att ct sa-l acopere. $e
lasa la foc tare pna se evapora apa, dupa care se amesteca continuu. 6ste foarte
important ca focul sa fie puternic, pentru ca bobul sa fie crocant si nu tare. $e coace
pna cnd grul si schimba usor culoarea si este usor de mestecat. 7deal ntr-un
astfel de caz este folosirea unei tigai de teflon sau a unui ceaun de fonta. $e
procedeaza analog cu hrisca si meiul cu precizarea ca trebuiesc coapte fara a fi
umezite n prealabil.
$upa de orez cu galuste de gru
Dintr-o cantitate de faina de gru integral, apa si sare se face o coca moale 2mai
moale dect cea pentru turtite3 si se lasa la nmuiat "-8" minute.
Din aceasta se fac galustele de marime mica, care se pun n apa clocotita cu sare. $e
fierb circa ! minute, dupa care se adauga orez sau faina de orez.
Terci de gru si orez
$e pune apa cu sare la fiert. .nd clocoteste se toarna n ploaie, faina de gru
integral si faina de orez, pna obtineti consistenta dorita. Atentie9 $i grul si orezul se
umfla la fiert, astfel nct va trebui sa lasati compozitia mai moale. $e fierbe circa 8!-
-! de minute.
Turtite din faina de gru
$e macina fin grul, pna devine ca o faina. $e face o coca din apa, sare si faina de
gru complet obtinuta anterior. $e lasa cca. doua ore la muiat, dupa care se fac
turtite care se fac turtite care se coc ntr-o tigaie de teflon, fara ulei, la foc mic. $e
recomanda ca turtitele sa fie ct mai subtiri. $e procedeaza analog pentru hrisca. De
asemenea, se pot face turtite si din amestecul fainii de gru cu faina de hrisca. $e pot
face si din faina de gru complet n care se ncorporeaza cteva linguri de orez fiert.
$e face un aluat mai moale n acest caz.
Regimul Oshawa

Ati incercat mai multe diete pana acum si nimic nu a mers. Va propunem o dieta
care ajuta in lupta impotriva bolilor produse de excesul energiei yin si ne
echilibreaza din punct de vedere energetic.

Aceasta dieta este poate cea mai severa, dar in acelasi timp si cea mai eficienta dintre
cele propuse de dr. George Oshawa (fondatorul macrobioticii).
Principiile dietei Oshawa:
Dieta se bazeaza pe faptul ca trebuie sa mancam alimente care sunt intr-un
echilibru perfect cu mediul inconurator, fiind astfel evitate toate bolile
Dieta trebuie adaptata fiecarui sezon, numai in sezonul rece trebuind consumate
alimente care se prepara la foc
!ste necesar consumul e"clusiv al alimentelor natural
#ei care traiesc in zone cu clima calda trebuie sa manance alimente care nu
necesita preparare
Dieta este bine sa aiba urmatoarea compozitie$ %&' pana la (&' din hrana sa fie
reprezentata de cereale
Cum actioneaza: curata organismul de impuritati, elibereaza traseele energetice din
corp, permitand curgerea energiei. #reeza o limpezire si o claritate considerabila a mintii,
imbunatateste digestia, regleaza secretiile hormonale, iar tenul devine curat si luminos.
urata: o cura de )& zile, cu posibilitate de repetare cu pauze de *-+ zile.
Alimente permise: ,rebuie ca pe durata celor )& zile sa se consume e"clusiv cereale
cu energie -ang (orez, grau, mei, hrisca), fierte, macinate ori sub forma de turtite sau terci
(se prepara ca si mamaliga), in orice combinatie sau cantitate, singurul ingredient admis fiind
sarea.
!ichide admise: apa plata sau apa de izvor.
Avantaj: .e pierd cam % /g in )& zile.

"ene#icii asupra sanatatii:
recomandata celor cu dezechilibre energetice 0in si celor cu boli cronice
imbunatateste controlul asupra energiei vitale si a celei se"uale
unele cazuri de impotenta precoce sau impotenta cauzata de consum e"cesiv de
alcool sau de narcotice, de diabet sau cancer s-au rezolvat
Atentie $
1ot aparea unele reactii fiziologice adverse datorita purificarii intense sia dezinto"icarii
masive a organismului, dar care vor disparea in foarte scurt timp. Aceste reactii nu apar
decat 2n cazurile dezinto"icarilor masive.
3etete cu cereale
4.,urtite din grau
4ngrediente$ +&& g grau curat, ) lingurita sare grunoasa, )+& ml apa.
5od de preparare$ .e macina fin graul (cu o rasnita electrica sau cu o moara casnica de
uruiala), obtinandu-se faina integrala, din care se face o coca cu apa si sarea. .e lasa la
inmuiat *& de minute, apoi se fac turtitele, care se coc in tigaie fara ulei, la foc mic.

44.1lacinta de grau cu orez fiert
4ngrediente$ +&& g faina de grau integrala, 6&& g orez, ) lingurita de sare grunoasa.
5od de preparare$ .e prepara o coca cu apa calduta si sare din grau integral si se
fierbe orezul separat cu putina sare. .e intinde coca cu un facalet pentru a obtine o foaie de
placinta, dar ceva mai groasa decat cea de la patiserie. .e pune orezul fiert la miloc si se
ruleaza foaia de placinta. .e presara putina faina integrala pe tava, se aseaza * rulouri si se
coc la foc iute )&-6& de minute. .e taie in felii groase si se mananca in decurs de %-)& ore.
%%%.&Pila#& simplu
4ngrediente$ )&& g orez, *&& ml apa, )76 lingurita sare grunoasa.
5od de preparare$ .e spala bine orezul si se pune la fiert cu apa si sarea intr-un vas de
fonta, la foc moderat, 6& de minute.
Reete pentru regimul Oshawa

Regimul Oshawa este adoptat periodic de muli yoghini pentru efectele sale de
purificare i solarizare. Ceea ce noi numim regimul Oshawa este de fapt cel
mai sever (al aptelea dintre regimurile alimentare propuse !n scop terapeutic
de cele"rul medic #aponez $eorge Oshawa. %ceast& verita"il& cur&
purificatoare presupune ca' timp de () zile' s& consum&m numai gr*u' orez'
mei i hric& (adic& numai cereale yang. +entru cei care in acum acest
regim' !nainte de s&r"&torile de iarn&' oferim c*teva reete inedite numai cu
cereale yang. +entru cei care nu sunt deloc familiarizai cu acest regim'
!ncepem cu c*teva elemente introductive.

0egimul nr.+ al dr. 1eorge (sha)a din :aponia este un regim alimentar sever,
dar totodat; foarte eficient n eliminarea a aproape tuturor bolilor produse de
excesul de energie <7=, inclusiv CANCERUL, >i permite totodat; o echilibrare
gradat; a fiin?ei din punct de vedere energetic 2<7=-<A=13.

0egimul prevede ca pe o durat; de ! zile s; se consume exclusiv cereale yang* gru, orez, hri>c; >i mei n orice
combina?ie sau propor?ie dorim, fierte sau coapte, singurul ingredient admis fiind sarea. Acest regim poate fi repetat de
mai multe ori 2n grupe de cte ! zile3 cu o pauz; de trei pn; la " zile ntre dou; astfel de grupe, timp n care se pot
consuma >i alte alimente, de preferin?; tot <A=1, pn; cnd se ob?ine efectul dorit, adic; eliminarea definitiv; a bolii
sau a dezechilibrului cu care ne confrunt;m.

Efectele regimului Oshawa

'e lng; faptul c; nl;tur; aproape orice boal;, ac?iunea acestui regim este extrem de purificatoare@ traseele subtile
energetice din corpul uman 2=AD7-urile3 sunt cur;?ate de multe impurit;?i care ngreuneaz; circula?ia energiei subtile
prin corp. Aceast; purificare general; are drept efect imediat o limpezime >i o claritate considerabil; a min?ii@ digestia
devine mai bun;, secre?iile hormonale sunt reglate. (chii devin str;lucitori, iar tenul devine curat >i luminos@ fiin?a
simte o inexplicabil; for?; >i poft; de via?;, str;ine ei pn; atunci.

6ste posibil ca la nceputul realiz;rii acestui regim s; apar;, la unele fiin?e umane, reac?ii fiziologice nepl;cute, uneori
chiar violente, datorate n special unei purific;ri intensive >i unei dezintoxic;ri masive a corpului. .ontinund ns; cu
tenacitate acest regim, aspectele nepl;cute vor disp;rea destul de repede, ele cednd locul unei cu totul alte condi?ii
fizice, psihice, mentale >i chiar unui metabolism diferit, mult mbun;t;?it. .hiar >i cei s;n;to>i ar trebui s; recurg; la cel
pu?in dou; astfel de regimuri (sha)a 2de cte ! zile3 pe an, pentru o remprosp;tare >i o purificare general; a
organismului.

Atragem aten?ia nc; o dat; c; n acest regim nu trebuie s; se consume dect* gru, orez, hri>c; >i mei >i absolut nimic
altceva9 .a lichid, trebuie s; se consume doar ap;, de preferin?; ct mai pur;. 5n continuare v; vom prezenta >i cteva
re?ete de preparate (sha)a.

Reete:

5n afar; de re?etele cunoscute cu gru, orez, hri>c; sau mei fierte n ap; cu sare, v; mai prezent;m n continuare o
serie de re?ete mai elaborate care v; vor face mai facil; abordarea acestui regim.

(.$r*u' hric& sau mei copt

$e spal; foarte bine grul >i se pune n tigaie cu sare, n strat sub?ire, att ct s; o acopere. $e pune pe foc puternic >i
se amestec; n continuu cu o lingur; de lemn. 6ste foarte important ca focul s; fie puternic, pentru ca bobul s; devin;
crocant >i nu tare. $e coace pn; cnd boabele de gru plesnesc toate >i >i schimb; u>or culoarea. $e verific; dac;
grul a devenit crocant >i u>or de mestecat. Trebuie s; ave?i gri/; s; l lua?i de pe foc nainte de a se arde, deoarece
ncepe foarte rapid s; se nchid; la culoare dup; ce s-a evaporat apa din boabele de gru.
'entru hri>c; sau mei se procedeaz; analog, cu precizarea c; acestea trebuiesc coapte f;r; a fi fost umezite n
prealabil. 5n schimb, se adaug; sarea umezit; pentru ca aceasta s; adere la boabele de hri>c; sau mei.

,.-urtie din gr*u

$e macin; fin grul 2cu a/utorul unei r>ni?e mecanice sau electrice3, pn;
devine f;in;. $e face o coc; din ap;, sare >i f;in; de gru complet, care
trebuie s; fie elastic;, nici prea moale, nici prea tare. $e las; cca. 8 ore s;
stea, pn; ce glutenul din f;in; face priz;, dup; care se fac turti?e care se coc
fie n tigaie, f;r; ulei, la foc mic, fie n cuptor 2care a fost ncins din timp3, iar
tava n care se pun turti?ele sau covrigeii trebuie s; fie >i ea fierbinte.
Dac; se coc n tigaie, se recomand; ca turti?ele s; fie ct mai sub?iri. Aa
cuptor se pot face covrigi, batoane sau orice alte forme. $e procedeaz; analog
n cazul turti?elor din hri>c;. $e recomand; s; se fac; turti?e din f;in; de gru
amestecat; cu f;in; de hri>c; sauB>i cu f;in; de mei, f;ina de gru fiind n
propor?ia cea mai mare.

../up& de orez cu g&lute de gr*u

Dintr-o cantitate mic; de f;in; de gru integral, ap; >i sare se face o coc; moale 2mai moale dect cea pentru turti?e3
>i se las; s; stea "-8" de minute.
Din aceasta se fac g;lu>tele, de m;rime ct o nuc;, >i se pun n ap; clocotit; cu sare. $e fierb circa ! minute, dup;
care se adaug; orez sau f;in; de orez. $e mai fierbe vreo !-" minute, amestecnd des dac; am pus f;in; de orez
pentru a nu se lipi. 5n loc de orez se poate folosi >i hri>c;.

0./up& de t&iei de hric&

$e prepar; din f;in; de hri>c; m;cinat; fin, sare >i ap; un aluat tare, care apoi se ntinde cu f;c;le?ul pe o mas;
pres;rat; cu f;in;. $e ruleaz; apoi foaia ob?inut; >i se taie felii sub?iri. Din aceste felii, cnd se desfac, se ob?in t;i?ei
care se pun ntr-o sit; >i se scutur; de f;in;. $e mai ?in un sfert de or; s; se usuce, apoi se fierb n ap; clocotit; cu
sare timp de !-" minute. (p?ional se poate ad;uga >i o mn; de orez pentru a Cmbog;?iD supa.

1.-erci de gr*u i orez

$e pune ap; cu sare la fiert. .nd clocote>te, se toarn;, n ploaie, f;in; din gru integral >i f;in; de orez, pn; se
ob?ine o consisten?; de m;m;lig; moale. Aten?ie9 Ei grul >i orezul se umfl; la fiert, astfel nct va trebui s; l;sa?i
compozi?ia mai moale >i s; nu pune?i prea mult; f;in;. $e fierbe circa 8!--! de minute, amestecnd din cnd n cnd.
$e poate realiza >i numai din f;in; de gru sau numai din f;in; de orez. De asemenea, se poate realiza >i terci din f;in;
de mei sau amestecat cu f;in; de gru sau orez.

2.-erci de hric&

6ste o mncare foarte s;n;toas; >i delicioas;, care poate fi consumat; des n acest regim. $e prepar; din f;in; de
hri>c; m;cinat; peste care se toarn; ap; clocotit; >i sare. $e amestec;, ob?inndu-se o compozi?ie moale care se las;
la umflat "-8! de minute. $e observ; apoi c; f;ina de hri>c; a absorbit toat; apa >i terciul a devenit consistent, fiind
foarte gustos >i hr;nitor.

3.Crem& de orez
$e pr;/e>te moderat orezul pn; ce devine rumen. $e macin; >i se adaug; la f;ina rezultat; trei pahare de ap; la patru
linguri de f;in; astfel ob?inut;. $e fierbe totul aproximativ 8" de minute, ad;ugnd ap; dac; mai este necesar. $e
s;reaz; n final dup; gust.

$e mai pot consuma >i urm;toarele combina?ii*
- orez fiert mpreun; cu f;in; de gru, hri>c; sau mei coapte@
- gru fiert mpreun; cu f;in; de orez copt@
- hri>c; fiart; mpreun; cu f;in; de gru copt@
- hri>c; nmuiat; n ap; rece cu sare timp de minim or;.
'ratarea cancerului cu regimul Oshawa
Cunoscut (i sub denumirea de "regimul celor 10 zile") regimul Oshawa puri#ic* organismul (i
re+nnoie(te s+ngele) printr,o alimenta-ie pur*) #iind indicat +n toate a#ec-iunile. Cel care a popularizat
regimul de ./ zile) dovedind c* acesta are e#ecte excep-ionale asupra organismului uman) a #ost
medicul japonez Oshawa) care a #ondat +ntreaga teorie a alimenta-iei macrobiotice. 0etoda era
cunoscut* sub denumirea de "regimul numrul 7 al doctorului Oshawa" sau) pe scurt) "regimul
Oshawa".
3egimul de )& zile a fost recomandat deseori de renumitul terapeut 8aleriu 1opa, ca un regim de baz9
pentru vindecarea unor afec:iuni grave, cum s2nt cancerul, dezechilibrele metabolice ;i endocrine. Alte boli
2n care acest regim ;i-a dovedit eficien:a s2nt glaucomul, cataracta, ateroscleroza, hepatitele, cardiopatia
ischemic9, bolile degenerative date de v2rst9, diabetul zaharat de tip 44, adenomul de prostat9, reumatismul,
poliartritele reumatoide, spondilozele cervicale, hipercolesterolemiile, guta, alergiile, nefritele ;i
pielonefritele.
1egimul este urm*torul: 2 'imp de ./ zile se consum* numai cereale 3ang 4 gr+u) orez) mei (i hri(c*
4 +n di#erite #orme de preparare) adic* prin #ierbere sau coacere) +nmuiere +n ap* 5cum este cazul
pentru hri(c*6 (i nead*ug+nd altceva +n a#ar* de ap* sau pu-in* sare. 7u se admite dospirea
diverselor aluaturi) nici introducerea de drojdii. 7u se #olose(te gr+ul germinat sau +ncol-it. 8e
m*n+nc* pe s*turate) +n dou* sau mai multe mese pe zi (i) +n nici un caz) nu se va r*bda de #oame +n
timpul curei. 9n cazul unor a#ec-iuni cronice) s+nt indicate mai multe cure succesive de c+te ./ zile) cu
pauz* de :,; zile +ntre ele) p+n* la vindecare. 2 9n pauz* (i +nc* :,; luni dup* +ns*n*to(ire) se va -ine o
diet* lacto,vegetarian* pur*. 8e beau < litri de ap* plat* pe zi. ac* apare tendin-a de constipa-ie) se
#ac clisme.
Dup9 urmarea acestui regim cre;te vitalitatea, capacitatea de munc9, se 2mbun9t9:esc memoria ;i
capacitatea de concentrare, somnul devine mult mai odihnitor ;i se amplifica magnetismul curativ. Are loc o
re2ntinerire, revitalizare ;i regenerare a 2ntregului organism. 1e l2ng9 normalizarea greut9:ii corporale, acest
regim fiind recomandat at2t pentru supraponderali, c2t ;i pentru cei care au o greutate corporal9 sub media
normal9, cu acest regim se ob:ine o reglare a echilibrului endocrin ;i o deto"ifiere des9v2r;it9. .-a constatat
c9 acest regim aut9 ;i la reducerea, dup9 caz chiar eliminarea, unor tumori maligne.
Cele mai hr*nitoare (i u(or de #olosit preparate din regimul Oshawa s+nt turti-ele de #*in* integral*
de gr+u. Aluatul se #ace cu c+t mai pu-in* ap* (i sare. up* ce a #ost bine #r*m+ntat) se a(teapt* </ de
minute (i se #ac turti-e) care se coc +n cuptor) la #oc potrivit. 7u se p*streaz* +n pungi de plastic) ci
doar de h+rtie sau textile.
Gr2ul se poate prepara ;i prin fierbere, simplu sau 2n asociere cu orez, hri;c9 sau mei. Orezul poate fi fiert
sau ad9ugat sub form9 de f9in9 2n aluatul pentru turti:e. <oabele de hri;c9 se 2nmoaie 2n ap9 um9tate de
or9, dup9 care se scurge apa ;i se m9n2nc9. .e mai pot prepara ;i prin fierbere sau ad9ugare, sub form9 de
f9in9, la realizarea aluaturilor. 5eiul poate fi preparat tot prin 2nmuiere sau fierbere.
Reteta Oshawa - Placinta de grau cu orez
fiert
Ingrediente: 500 g fin de gru integral, 200 g orez, 1 linguri de
sare grunjoas.
Mod de preparare: Se prepar o coc cu ap cldu i sare din gru
integral i se fier!e orezul separat cu puin sare.
Se "ntinde coca cu un fcle pentru a o!ine o foaie de plcint, dar
ce#a $ai groas dect cea de la patiserie. Se pune orezul fiert la $ijloc
i se ruleaz foaia de plcint. Se presar puin fin integral pe
ta#, se aeaz % rulouri i se coc la foc iute 10&20 de $inute.
Se taie "n felii groase i se $nnc "n decurs de '&10 ore.
Reteta Oshawa - Crema de orez
Se prjete $oderat orezul pn ce de#ine ru$en. Se $acin i se
adaug la fina rezultat trei pa(are de ap la patru linguri de fin
astfel o!inut. Se fier!e totul apro)i$ati# 25 de $inute, adugnd
ap dac $ai este necesar. Se sreaz "n final dup gust.
Se $ai pot consu$a i ur$toarele co$!inaii:
& orez fiert "$preun cu fin de gru, (ric sau $ei coapte*
& gru fiert "$preun cu fin de orez copt*
& (ric fiart "$preun cu fin de gru copt*
& (ric "n$uiat "n ap rece cu sare ti$p de $ini$ 1 or.
Reteta Oshawa - Terci de hrisca
+ste o $ncare foarte sntoas i delicioas, care poate fi consu$at
des "n acest regi$. Se prepar din fin de (ric $cinat peste care
se toarn ap clocotit i sare. Se a$estec, o!inndu&se o
co$poziie $oale care se las la u$flat 15&20 de $inute. Se o!ser#
apoi c fina de (ric a a!sor!it toat apa i terciul a de#enit
consistent, fiind foarte gustos i (rnitor.
Reteta Oshawa - Supa de taitei de hr isca
Se prepar din fin de (ric $cinat fin, sare i ap un aluat tare,
care apoi se "ntinde cu fcleul pe o $as presrat cu fin.
Se ruleaz apoi foaia o!inut i se taie felii su!iri. ,in aceste felii,
cnd se desfac, se o!in tiei care se pun "ntr&o sit i se scutur de
fin. Se $ai in un sfert de or s se usuce, apoi se fier! "n ap
clocotit cu sare ti$p de 10&15 $inute.
-pional se poate aduga i o $n de orez pentru a ."$!ogi/ supa.
Reteta Oshawa - Turtite din faina de grau
Se $acina fin grul, pna de#ine ca o faina. Se face o coca din apa,
sare si faina de gru co$plet o!tinuta anterior.
Se lasa cca. doua ore la $uiat, dupa care se fac turtite care se fac
turtite care se coc "ntr&o tigaie de teflon, fara ulei, la foc $ic. Se
reco$anda ca turtitele sa fie ct $ai su!tiri.
Se procedeaza analog pentru (risca. ,e ase$enea, se pot face turtite
si din a$estecul fainii de gru cu faina de (risca.
Se pot face si din faina de gru co$plet "n care se "ncorporeaza cte#a
linguri de orez fiert. Se face un aluat $ai $oale "n acest caz.
Reteta Oshawa - Terci de grau si orez
Se pune apa cu sare la fiert.
0nd clocoteste se toarna "n ploaie, faina de gru integral si faina de
orez, pna o!tineti consistenta dorita.
1tentie2 Si grul si orezul se u$fla la fiert, astfel "nct #a tre!ui sa
lasati co$pozitia $ai $oale. Se fier!e circa 20&%0 de $inute.
Reteta Oshawa - Supa de orez cu galuste
de grau
,intr&o cantitate de faina de gru integral, apa si sare se face o coca
$oale 3$ai $oale dect cea pentru turtite4 si se lasa la "n$uiat 15&25
$inute.
,in aceasta se fac galustele de $ari$e $ica, care se pun "n apa
clocotita cu sare.
Se fier! circa 10 $inute, dupa care se adauga orez sau faina de orez.
Reteta Oshawa - Grau, hrisca sau mei
copt
Se spal foarte !ine grul i se pune "n tigaie cu sare, "n strat su!ire,
att ct s o acopere. Se pune pe foc puternic i se a$estec "n
continuu cu o lingur de le$n. +ste foarte i$portant ca focul s fie
puternic, pentru ca !o!ul s de#in crocant i nu tare. Se coace pn
cnd !oa!ele de gru plesnesc toate i "i sc(i$! uor culoarea. Se
#erific dac grul a de#enit crocant i uor de $estecat. 5re!uie s
a#ei grij s "l luai de pe foc "nainte de a se arde, deoarece "ncepe
foarte rapid s se "nc(id la culoare dup ce s&a e#aporat apa din
!oa!ele de gru.
6entru (ric sau $ei se procedeaz analog, cu precizarea c acestea
tre!uiesc coapte fr a fi fost u$ezite "n preala!il. 7n sc(i$!, se
adaug sarea u$ezit pentru ca aceasta s adere la !oa!ele de (ric
sau $ei.
Regimul Oshawa - purificare i solarizare
Regimul Oshawa este adoptat periodic de $uli 8og(ini pentru
efectele sale de purificare i solarizare. 0eea ce noi nu$i$ .regi$ul
-s(a9a/ este de fapt cel $ai se#er 3al aptelea4 dintre regi$urile
ali$entare propuse "n scop terapeutic de cele!rul $edic japonez
:eorge -s(a9a. 1ceast #erita!il cur purificatoare presupune ca,
ti$p de 10 zile, s consu$$ nu$ai gru, orez, $ei i (ric 3adic
nu$ai cereale 8ang4. 6entru cei care in acu$ acest regi$, "nainte de
sr!torile de iarn, oferi$ cte#a reete inedite nu$ai cu cereale
8ang. 6entru cei care nu sunt deloc fa$iliarizai cu acest regi$,
"ncepe$ cu cte#a ele$ente introducti#e.
;egi$ul nr.' al dr. :eorge -s(a9a din <aponia este un regi$ ali$entar
se#er, dar totodat foarte eficient "n eli$inarea a aproape tuturor
!olilor produse de e)cesul de energie =I>, inclusi# 01>0+;?@, i
per$ite totodat o ec(ili!rare gradat a fiinei din punct de #edere
energetic 3=I>&=1>:4.
;egi$ul pre#ede ca pe o durat de 10 zile s se consu$e e)clusi#
cereale 8ang: gru, orez, (ric i $ei "n orice co$!inaie sau
proporie dori$, fierte sau coapte, singurul ingredient ad$is fiind
sarea. 1cest regi$ poate fi repetat de $ai $ulte ori 3"n grupe de cte
10 zile4 cu o pauz de trei pn la 5 zile "ntre dou astfel de grupe,
ti$p "n care se pot consu$a i alte ali$ente, de preferin tot =1>:,
pn cnd se o!ine efectul dorit, adic eli$inarea definiti# a !olii sau
a dezec(ili!rului cu care ne confrunt$.
Efectele regimului Oshawa
6e lng faptul c "nltur aproape orice !oal, aciunea acestui regi$
este e)tre$ de purificatoare* traseele su!tile energetice din corpul
u$an 3>1,I&urile4 sunt curate de $ulte i$puriti care "ngreuneaz
circulaia energiei su!tile prin corp. 1ceast purificare general are
drept efect i$ediat o li$pezi$e i o claritate considera!il a $inii*
digestia de#ine $ai !un, secreiile (or$onale sunt reglate. -c(ii
de#in strlucitori, iar tenul de#ine curat i lu$inos* fiina si$te o
ine)plica!il for i poft de #ia, strine ei pn atunci.
+ste posi!il ca la "nceputul realizrii acestui regi$ s apar, la unele
fiine u$ane, reacii fiziologice neplcute, uneori c(iar #iolente,
datorate "n special unei purificri intensi#e i unei dezinto)icri $asi#e
a corpului. 0ontinund "ns cu tenacitate acest regi$, aspectele
neplcute #or disprea destul de repede, ele cednd locul unei cu totul
alte condiii fizice, psi(ice, $entale i c(iar unui $eta!olis$ diferit,
$ult "$!untit. 0(iar i cei sntoi ar tre!ui s recurg la cel puin
dou astfel de regi$uri -s(a9a 3de cte 10 zile4 pe an, pentru o
re"$prosptare i o purificare general a organis$ului.
1trage$ atenia "nc o dat c "n acest regi$ nu tre!uie s se
consu$e dect: gru, orez, (ric i $ei i a!solut ni$ic altce#a2 0a
lic(id, tre!uie s se consu$e doar ap, de preferin ct $ai pur.
Regimul Oshawa nr !
"limenta#ia macro$iotic% mai este denumit% &i arta longe'it%(ii
&i a re)ntineririi
0eea ce noi nu$i$ .regi$ul -s(a9a/ este de fapt cel $ai se#er , dar
totodat Ai cel $ai eficient dintre regi$urile ali$entare $icro!iotice
propuse "n scop terapeutic de cele!rul $edic japonez :eorge -s(a9a.
;egi$ul -s(a9a nr. ' are o eficacitate $a)i$ "n toate !olile produse
de e)cesul energiei 8in Ai per$ite totodat o ec(ili!rare rapid a fiinei
din punct de #edere energetic 38in & 8ang4.
;egi$ul pre#ede ca pe o durata de zece zile s se consu$e e)clusi#
cereale: gru, orez, $ei Ai (ric 3adic nu$ai cereale 8ang4, "n orice
co$!inaie sau proporie, fierte sau coapte.
0a lic(id tre!uie s se consu$e doar ap Ai nu$ai "n cazuri
e)cepionale ceai de !usuioc sau ceai negru. 1cest regi$ poate fi
repetat de $ai $ulte ori 3"n grupe de cte zece zile4 cu o pauz de una
pn la cinci zile "ntre doua astfel de grupe, ti$p "n care se pot
consu$a Ai alte ali$ente, de preferin tot 8ang, pn cnd se o!ine
efectul dorit, adic dezinto)icarea, eli$inarea definiti# a !olii sau a
dezec(ili!rului cu care ne confrunt$.
Efecte *
& traseele su!tile energetice din corpul u$an 3nadisB$eridiane 4 sunt
curate de i$puritile Ai de depunerile su!tile de Cap(a dos(a
3fleg$a4, care "ngreuneaz circulaia energiei su!tile prin corp
& $intea de#ine $ai clar, $ai li$pede
& digestia de#ine $ai !un ,
& secreiile (or$onale sunt reglate ,
& oc(ii de#in strlucitori, iar tenul de#ine curat i lu$inos* fiina si$te o
ine)plica!il for i poft de #ia
+ste posi!il ca la "nceputul realizrii acestui regi$ s apar, la unii,
reacii fiziologice neplcute, purificrii intensi#e i dezinto)icrii
$asi#e a corpului.
0ontinund "ns cu tenacitate acest regi$, aspectele neplcute #or
disprea destul de repede, ele cednd locul unei cu totul alte condiii
fizice, psi(ice, $entale i c(iar unui $eta!olis$ diferit, $ult
"$!untit.
Di cei sntoi ar tre!ui s recurg la cel puin dou astfel de regi$uri
-s(a9a 3de cte 10 zile4 pe an, pentru o re"$prosptare i o purificare
general a organis$ului.
Regulile de $az% ale regimului Oshawa nr!*
& se consu$ e)clusi# cereale: gru, orez, $ei Ai (ric, "n orice
co$!inaie sau proporie, fierte sau coapte, cu puEin sare
& se !ea doar ap Ai nu$ai "n cazuri e)cepionale ceai de !usuioc sau
ceai negru
& nu este per$is de a consu$a alte ali$ente, lic(ide sau de a folosi
condi$ente
& regi$ul Eine 10 zile consecuti#e
& regi$ul poate fi repetat de $ai $ulte ori 3"n grupe de cte 10 zile4 cu
o pauz de trei pn la 5 zile "ntre dou astfel de grupe, ti$p "n care se
pot consu$a i alte ali$ente, de preferin tot 8ang
,atorita strnsei legaturi care e)ista "ntre toate "n#eliurile finitei
noastre: fizic, eteric 3!ioenergetic4, e$oional, $ental, spiritual etc.,
aciunile de purificare realizate la orice ni#el se reflecta $ai de#re$e
sau $ai trziu la toate celelalte ni#eluri su!tile. 6urificarea, c(iar Ai
fizica, "nsea$n li$pezire Ai "n plan e$oional Ai $ental. 6entru a
#erifica aceasta afir$aEie este suficient s o!ser#ai foarte atent Ai
lucid care este calitatea $editaiilor pe care le realizai "n ti$pul
regi$ului -s(a9a. Fei sesiza ca $intea este $ult $ai linitita Ai
$editaia $ult $ai profund.
1Aadar, purificarea nu se refer nu$ai la dezinto)icarea corporal,
considerat drept e)terioar i superficial.
Oshawa - alimentatia cu cereale
1li$entatia $acro!iotica $ai este denu$ita si ca arta longe#itatii si a
re"ntineririi. ,aca ati a#ut e)perienta a$ara si costisitoare a
trata$entelor $edicale si fizice, "ncercati si aceasta $etoda de
trata$ent, aceasta dieta e)traordinara care pe ct este att de si$pla
este si putin costisitoare. 5oata lu$ea o poate adopta, "n orice ti$p
daca e)ista (otarrea de #indecare pe sine. 1ceasta $etoda de
#indecare nu depinde dect de #oi "nsi#a, de consec#enta cu care #eti
putea ur$a un anu$it regi$. 1cest regi$ este for$at din cereale
naturale nedecorticate, legu$e si fructe 8ang si foarte putina sare.
1ceste $aterii pri$e ale unei $ese, !ine $estecate, intra "n tu!ul
nostru digesti# si sunt transfor$ate "ntr&un ti$p de cte#a $inute
pna la cte#a ore, "n snge nou, care "nlocuieste "ntr&o proportie de
10&15G sngele #ec(i. 1cest proces, realizat "n fiecare zi, #a face ca
totalitatea acestei transfor$ari sa se "$plineasca "n 10 sau 15 zile.
Sngele (raneste, reface, "nsufleteste, face sa funnctioneze toate
celulele corpului nostru. ,eoarece $ncati pe luna apro)i$ati# 50
pna la H0 Cilogra$e de ali$ente si !auturi, introduceti lunar aproape
de 10 ori $ai $ult $aterial sngelui #ostru. 6rin acest $ecanis$ de
asi$ilare si de $eta!olis$ zilnic, puteti sc(i$!a "n "ntregi$e
constitutia #oastra "n putin ti$p si puteti da ali$entatiei #oastre o
noua orientare din zi "n zi.
1lcatuita dupa directi#ele preparatorii ale dr. -s(a9a dieta este !ine
sa ai!a ur$atoarea co$pozitie: '0G pna la I0G din (rana #oastra sa
fie cereale, %0G pna la 10G sa fie legu$e preparate printr&unul din
diferitele procedee culinare ce #or fi prezentate "n continuare. ,upa ce
#eti ur$a reco$andarile preparatorii ti$p de cte#a luni, puteti folosi
$odul du$nea#oastra de pregatire culinara, dupa cu$ #eti si$ti
necesitatea a!soluta si dupa gustul #ostru, ascultndu&#a propriile
cerinte, pe $asura ce sanatatea #oastra se #a resta!ili. 0u ct #eti
sustine un astfel de regi$ $ai $ult ti$p, cu att #a fi $ai !ine, #a #eti
detasa de anu$ite aspecte grosiere ale #ietii si #eti a#ea o judecata
$ai !una.
;egi$ul prezentat "n cele ce ur$eaza este cel $ai se#er, dar totodata
si cel $ai eficient dintre regi$urile indicate de dr. :eorge -s(a9a,
a#nd o eficacitate $a)i$a "n toate !olile produse de e)cesul energiei
8in si per$itnd totodata o ec(ili!rare rapida a fiintei din punct de
#edere energetic 38in&8ang4. ;egi$ul pre#ede ca pe o durata de zece
zile sa se consu$e e)clusi# cereale: gru, orez, $ei si (risca, "n orice
co$!inatie si proportie, fierte sau coapte. 0a lic(id tre!uie sa se
consu$e doar apa si nu$ai "n cazuri e)ceptionale ceai de !usuioc sau
ceai negru. 1cest regi$ poate fi repetat de $ai $ulte ori 3"n grupe de
cte zece zile4 cu o pauza de una pna la cinci zile "ntre doua astfel de
grupe, ti$p "n care se pot consu$a si alte ali$ente, de preferinta tot
8ang, pna cnd se o!tine efectul dorit.
1ctiunea regi$ului produce curatarea organis$ului de i$puritati,
eli!ernd traseele energetice din corp per$itnd curgerea energiei.
1ceasta purificare generala are drept efect i$ediat o li$pezire si o
claritate considera!ila a $intii, digestia de#ine $ai !una, secretiile
(or$onale sunt reglate, iar tenul de#ine curat si lu$inos. -c(ii sunt
stralucitori si fiinta si$te o ine)plica!ila forta si pofta de #iata, straine
ei pna atunci. ;eactiile fiziologice ad#erse care pot aparea datorita
purificarii intense si a dezinto)icarii $asi#e a organis$ului #or
disparea "nsa continund cu tenacitate dieta, ele cednd locul unei cu
totul alte conditii trupesti si c(iar unui $eta!olis$ diferit, $ult
"$!unatatit. 1ceste reactii nu apar dect "n cazurile dezinto)icarilor
$asi#e. Jiind deose!it de purificator, acest regi$ ar tre!ui folosit c(iar
si de cei sanatosi pentru o re"$prospatare si o purificare generala a
organis$ului. 7n continuare ur$eaza cte#a retete culinare care fac
posi!ila ur$area acestui regi$ ali$entar.
Regimul nr! al dr Oshawa
+ste cel $ai se#er, dar totodata si cel $ai eficient dintre regi$urile
indicate de dr George Oshawa, a#and insa o eficacitate $a)i$a in
toate !olile produse de e)cesul energiei 8in si per$itand totodata o
ec(ili!rare rapida a fiintei din punct de #edere energetic 38in & 8ang4.
;egi$ul pre#ede ca pe o durata de zece zile sa se consu$e e)clusi#
cereale: grau, orez, $ei si (risca, in orice co$!inatie sau proportie
dori$, fierte sau coapte. 1cest regi$ poate fi repetat de $ai $ulte ori
3in grupe de cate 10 zile4 cu o pauza de una pana la cinci zile intre
doua astfel de grupe, ti$p in care se pot consu$a si alte ali$ente, de
preferinta tot 8ang, pana cand se o!tine efectul dorit.
1ctiunea lui este e)tre$ de purificatoare* traseele su!tile energetice
din corpul u$an 3nadisB$eridiane4 sunt curatate de $ulte i$puritati si
de depunerile su!tile de Cap(a dos(a 3fleg$a4, ceea ce ingreuna
circulatia energiei in corp. 1ceasta purificare generala are drept efect
i$ediat o li$pezire si claritate considera!ila a $intii* digestia de#ine
$ai !una, secretiile (or$onale sunt reglate, iar tenul de#ine curat si
lu$inos. -c(ii sunt stralucitori si fiinta si$te o ine)plica!ila forta si
pofta de #iata, straine ei pana atunci.
+ste posi!il ca la un astfel de pri$ regi$ sa apara, la unii, reactii
fiziologice $ai #iolente sau neplacute, datorate in special unei
purificari intensi#e si a unei dezinto)icari $asi#e a corpului.
0ontinuand insa cu tenacitate, aceste aspecte neplacute #or dispare
destul de repede, ele cedand locul unei cu totul alte conditii trupesti si
c(iar unui $eta!olis$ diferit, $ult i$!unatatit. 0(iar si cei sanatosi ar
tre!ui sa recurga la cel putin doua astfel de regi$uri -s(a9a 3de cate
10 zile4 pe an, pentru o rei$prospatare si o purificare generala a
organis$ului.
1trage$ atentia inca o data ca in acest regi$ nu tre!uie sa se
consu$e decat: grau, orez, $ei si (risca 3fierte in apa sau coapte, cu
putina sare4 si a$solut nimic altce'a2 0a lic(id, tre!uie sa se
consu$e doar apa pura de iz#or sau apa plata din co$ert, si nu$ai in
cazuri e)ceptionale ceai de !usuioc sau ceai negru.
Retete
In acest sens, oferi$ in continuare cate#a sugestii de retete:
1. Grau copt
Se spala foarte !ine graul si se pune in tigaie cu sare si apa, atat cat
sa&l acopere. Se lasa la foc tare pana se e#apora apa, dupa care se
a$esteca continuu. +ste foarte i$portant ca focul sa fie puternic,
pentru ca !o!ul sa fie crocant si nu tare. Se coace pana cand graul isi
sc(i$!a usor culoarea si este usor de $estecat. Ideal intr&un astfel de
caz este folosirea unei tigai de teflon sau a unui ceaun de fonta.
2. +risca si mei copt
Se procedeaza analog, cu precizarea ca tre!uie coapte fara a fi
u$ezite in preala!il.
%. Supa de orez cu galuste de grau
,intr&o cantitate $ica de faina de grau integral, apa si sare se face o
coca $oale 3$ai $oale decat cea pentru turtite4 si se lasa la $uiat 15&
25 $inute.
,in aceasta se fac galustele de $ari$e $ica, care se pun in apa
clocotita cu sare. Se fier! circa 10 $inute, dupa care se adauga orez
sau faina de orez.
K. Terci de grau si orez
Se pune apa cu sare la fiert. 0and clocoteste se toarna, in ploaie, faina
din grau integral si faina de orez, pana o!tineti consistenta dorita.
1tentie2 Si graul si orezul se u$fla la fiert, astfel incat #a tre!ui sa
lasati co$pozitia $ai $oale. Se fier!e circa 20&%0 de $inute.
5. Turtite din grau
Se $acina fin graul 3cu ajutorul unei rasnite $ecanice sau electrice4,
pana de#ine ca o faina. Se face o coca din apa, sare si faina de grau
co$plet o!tinuta anterior. Se lasa circa 2 ore la $uiat, dupa care se
fac turtite care se coc in tigaie, fara ulei, la foc $ic. Se reco$anda ca
turtitele sa fie cat $ai su!tiri.
Se procedeaza analog pentru (risca.
,e ase$enea, se pot face turtite si din a$estecul fainii de grau cu
faina de (risca. Se pot face si din faina de grau co$plet in care se
incorporeaza cate#a linguri de orez fiert. Se face un aluat $ai $oale in
acest caz.
Sugera$ si ur$atoarele co$!inatii: orz fiert cu faina de grau copt, $ei
sau (risca coapte, grau fiert cu faina de orez copt si (risca fiarta cu
faina de (risca sau grau. +#ident, insa, ca cea $ai $are eficacitate o
au atunci cand sunt crude, garul si (risca fiind e)celente, pentru cei cu
o dantura sanatoasa.
"limentele ,in-,ang
7n medicina traditionala chineza, se considera ca in univers exista doua principii
fundamentale, antagoniste si complementare. Fnul este <in-ul, care are polaritate
minus si este asociat cu Auna, feminitatea, pasivitatea, intuitia, interiorul,
profunzimea, frigul, intunericul, apa. .elalalt este <ang-ul, de polaritate plus, care
este solar, masculin, dinamic, luminos, expansiv, asociat cu focul, caldura, exteriorul
si suprafata.
Dualitatea <in-<ang caracterizeaza orice aspect, fenomen sau
fiinta. 7n general, intr-o situatie data sau intr-o anumita fiinta la un moment dat,
predomina una sau alta dintre cele doua energii.
( persoana isi poate amplifica anumite calitati de tip <in sau <ang consumand
alimente care au preponderenta corespunzatoare.
7nsa, in general, modul de alimentatie actual duce la o amplificare excesiva a
energiilor <in, avand ca urmare cresterea incidentei unor boli de natura <in, cum
sunt tumorile, diabetul, reumatismul.
Ga prezentam in continuare lista polaritatii unor alimente uzuale 2exista trei grade de
polaritate H moderat, accentuat si extrem3*
Yin -! Yang "!
Cereale M#$erat %in: porumb
E&trem $e %in: cereale
ncol?ite, pine alb;, produse
de patiserie din f;in; alb;
M#$erat %ang: gru, orez, orz, ov;z,
secar;
Accentuat %ang: hri>c;, mei
E&trem $e %ang: germeni de cereale,
orez s;lbatic
Legume M#$erat %in: salat; verde,
ardei &apia, ardei gras,
p;strnac, frunze de ?elin;,
unti>or, linte, bob, maz;re
verde
Accentuat %in: fasole,
ciuperci, sfecl; ro>ie, gogo>ar,
usturoi
E&trem $e %in: ro>ii, vinete,
cartofi, castrave?i, bame
M#$erat %ang: varz; alb;, ceap;, ridichi,
dovlecei, fasole verde, frunze >i r;d;cini
de p;p;die, napi, gulii, r;d;cin; de ?elin;,
spanac, anghinare, varz; de Iruxelles
Accentuat %ang: andive, conopid;,
broccoli, dovleac, soia, n;ut, creson, alge
marine, ceap; ro>ie, r;d;cin; de
p;trun/el, morcovi, praz, urzici, varz;
crea?;
E&trem $e %ang: varz; ro>ie
'ructe M#$erat %in: c;p>une, caise,
c;tin; alb;, ro>cove, dude,
coarne, struguri, m;sline verzi
Accentuat %in: cire>e,
M#$erat %ang: stafide, fragi, mure,
gutui, coac;ze negre, rodii, m;sline
negre, castane
Accentuat %ang: mere, afine, zmeur;,
grepfrut, l;mi, pepene
galben, prune, vi>ine,
curmale, smochine, miez de
nuc; de cocos
E&trem %in: ananas, papaya,
mango, portocale, mandarine,
pere, piersici, pepene verde,
arahide
meri>or, coac;ze ro>ii, fructe de dracil;,
nuci, alune
E&trem %ang: mere p;dure?e, migdale,
fistic
Lactate M#$erat %in: lapte dulce,
lapte b;tut, sana, zer, iaurt,
chefir, ca>caval .amembert
Accentuat %in: brnz; de
vaci, lapte de bivoli?;, ca>
dulce, urd; dulce, ca>caval
tare
E&trem %in: smntn;, unt,
brnz; topit;, ca>caval moale
M#$erat %ang: lapte de capr;, brnz; de
(landa, 0oJuefort, >vai?er 1ruyere
Accentuat %ang: brnz; de capr;, unt
clarificat 2ghee3
Carne(
pe)te
M#$erat %in:
Accentuat %in:
E&trem %in:
M#$erat %ang: creve?i, heringi, somon,
sardine
Accentuat %ang: icre, caviar
E&trem %ang: fazan
C#n$i-
mente
M#$erat %in: fenicul,
m;ghiran
Accentuat %in: o?et din
lemn, roini?;, vanilie
E&trem %in: semin?e de mac
M#$erat %ang: nuc>oar;, m;rar, anason,
cimbri>or, ceap;, arpagic, tarhon, ment;,
frunze de p;trun/el, mu>tar alb, leu>tean,
leurd;
Accentuat %ang: ardei iute, busuioc,
cimbru, chimen, coriandru, cicoare,
>ofran, salvie, dafin, hrean, mu>tar negru,
piper, usturoi, scor?i>oar;, cardamom,
schinduf
E&trem %ang: rozmarin, cui>oare, sovrf,
ghimbir, ghin?ur;, sare marin; nerafinat;
*+uturi M#$erat %in: ap;, sifon, ceai
de m;ce>e, ceai de c;tin;
Accentuat %in:
E&trem %in: cafea, ciocolat;,
coca-cola, sucuri de fructe
yin, sucuri cu zah;r, alcool
M#$erat %ang: cafea de n;ut, cafea de
cicoare, ceai /aponez 2Iancha3, ceai de
mu>e?el, pelin, cimbru, cimbri>or,
rozmarin
Accentuat %ang: ceai de busuioc, suc de
mere
E&trem %ang: ginseng
Alte
pr#$use
M#$erat %in: dro/die, miere
Accentuat %in: zah;r brun,
o?et de mere, bor>, ulei de
nuc; de cocos
E&trem %in: ciocolat;, cacao,
zah;r, fri>c;, /eleuri,
mur;turi, nghe?at;, sirop,
M#$erat %ang: halva de susan, halva de
floarea-soarelui, ulei de m;sline, ulei de
porumb, ulei de migdale
Accentuat %ang: ou; fecundate, ulei de
rapi?;, ulei de mu>tar, ulei de ricin, ulei
de soia presat la rece, past; de susan
2tahini3, semin?e de dovleac, semin?e de
past; de tomate, marmelad;,
bomboane, unt de arahide
floarea-soarelui
E&trem %ang: polen apicol, semin?e de
susan, ulei de susan, ulei de floarea-
soarelui presat la rece
O,servaie: Aista de mai sus corespunde datelor din alimenta?ia macrobiotic;,
regim conceput de /aponezul 1eorge (hsa)a.
1egimul Oshawa) despre care m,am hotarat sa iti vorbesc astazi) este putin mai special. =l te va
ajuta sa slabesti pana la > ?ilograme in ./ zile. %nsa nu acesta este scopul sau principal. 7u. 1egimul
isi propune in primul rand sa curete organismul de orice impuritati) lasand energia vitala sa circule
libera. %n #elul acesta) #unctiile corpului sunt reglate) iar a#ectiunile de care su#eri sunt ameliorate si
chiar tratate.
de Anca 7eagoe
3egimul are la baza principiul conform caruia bolile apar ca urmare a lipsei de energie sau a circularii
neuniforme a acesteia in organism, precum si ca urmare a acumularii in corp a diferitelor to"ine.
Dieta Oshawa inseamna cereale -ang, in orice cantitate, pe care le poti consuma fierte, macinate, coapte,
preparate sub orice forma doresti. Atentie, insa$ cerealele le poti pregati numai cu sare. =imic altceva.
#ereale -ang sunt$ orezul, hrisca, graul, meiul. 1e langa acestea, regimul mai inseamna legume si fructe
-ang si apa.
4n timpul dietei vei bea apa plata sau de izvor. Orice alt lichid este interzis.
Dieta Oshawa este cea de a saptea dieta si cea mai severa a medicului aponez George Oshawa. ,oate
regimurile alimentare ale sale isi propun sa deto"ifice organismul, oferindu-i sansa de vindecare a diferitelor
afectiuni.
3egimul este indicat in afectiunile -in. 5ai precis spus, este vorba de acele afectiuni datorate e"cesului de
-in. 1rin consumul de cereale -ang, echilibrul -in--ang este refacut si in felul acesta si echilibrul
organismului.
Dieta Oshawa este indicata in urmatoarle afectiuni$ alergii, nefrite, pielonefrite, reumatism, poliartrite
reumatoide, guta, spondiloza cervicala, ateroscleroza, diabet zaharat de tip 6, adenom de prostata,
cardopatie ischemica, cataracta, glaucom, boli degenerative datorate varstei, dezechilibre metabolice si
endocrine.
Dieta poate fi reluata dupa o pauza de *-+ zile, perioada in care este indicat a se consuma alimentele dorite,
cel mai bine, insa, tot cele -ang.
4n primele zile ale regimului pot aparea diferite reactii fiziologice mai putin placute, datorate deto"ifierii care
are loc. Aceste reactii nu trebuie sa te ingrioreze. !le sunt trecatoare si indica faptul ca dieta isi face efectul.
4ti voi prezenta in continuare cateva retete pe care le poti pregati in zilele de dieta Oshawa$
8upa de taitei de hrisca
>aci un aluat din faina de hrisca macinata, apa si sare apoi il tai felii. 4l lasi )&-)+ minute sa se usuce. ,aiteii
ii fierbi apoi cu sare in apa clocotita timp de )+ minute.
8upa de orez cu galuste de grau
1regatesti un aluat din faina de grau integral, apa si sare, pe care il lasi deoparte 6& de minute. Din acest
aluat faci galusti pe care le fierbi )& minute. Adaugi apoi faina de orez sau orez si mai lasi sa fiarba inca )+
minute. Amesteci pentru a nu se lipi compozitia de oala.
@rau copt
.e prepara foarte usor. Graul se umezeste putin apoi se coace in tigaie cu putina sare la foc puternic, pana
devine crocant. Amesteci in permanenta, pentru a nu se arde. 4n loc de grau poti coace mei sau hrisca.
1repararea este aceeasi, cu singura diferenta ca nu trebuie umezite anterior coacerii, sarea pe care o vei
presara peste ele urmand a fi putin umezita.
'erci de grau) orez si hrisca
1oti pregati un terci din faina de grau si orez pe care o pui in apa aflata la fiert, amestecand compozitia pana
la omogenizare. =u uita ca in apa de pe foc sa pui si putina sare. 5ai lasi la fiert inca 6&-*& de minute,
amestecand pentru a nu se lipi sau arde.
,erciul de hrisca se prepara din faina de hrisca. #locotesti apa in care ai adaugat putina sare, pui faina de
hrisca si amesteci bine. ?asi apoi pe foc inca )+ minute.
Crema de orez
Orezul se praeste, apoi se macina. .e amesteca @ linguri orez macinat cu * linguri de apa. #ompozitia
astfel obtinuta se fierbe 6&-6+ de minute. .e adauga putina sare.
Pila#
.e fierbe orezul cam 6& de minute. .e sareaza.
'urtite din grau si hrisca
Din graul macinat (si hrisca), apa si sare faci o coca. O lasi deoparte timp de 6 ore, apoi faci niste turtite pe
care le coci in tigaie sau la cuptor. Daca le prepari in tigaie, nu folosi uleiul.
Regimul Oshawa Un mod sanatos de purificare si detoxifiere a
organismului
January 4, 2010 :: Dieta
Regimul de purificare si detoxifiere a organismului este considerat foarte sever, dar si cel
mai eficient dintre regimurile propuse de dr. George Oshawa (fondatorul macroioticii!.
"e ce se a#ea#a Regimul
Oshawa$
% &reuie sa mancam alimente care sunt intr'un ec(iliru perfect cu mediul
incon)urator, fiind astfel evitate toate olile.
% Regimul treuie adaptata fiecarui se#on.
% *ste necesar consumul exclusiv al alimentelor in mod natural (sa evitam cerealele
rafinate si sa consumam pe cele integrale!.
% Dieta este ine sa aia urmatoarea compo#itie: +0, pana la -0, din (rana sa fie
repre#entata de cereale integrale si restul din apa plata minerala sau apa de i#vor.
Dieta Oshawa curata organismul de impuritati, elierea#a traseele energetice din corp,
permitand curgerea energiei prin meridianele energetice. .ree#a o limpe#ire si o claritate
consideraila a mintii, imunatateste digestia, reglea#a secretiile (ormonale, iar tenul
capata stralucire.
Durata dietei Oshawa este de 10 zile. Dupa incetarea dietei urmeaza perioada de
reacomodare. /ceasta trecere se va face foarte lent, introducand cate 2 maxim 4
alimente (legume, fructe, ran#a slaa, carne slaa! #ilnic, pe langa cunoscutele cereale
folosite in acest regim. 0oarte importanta este readaptarea organismului cu multitudinea
de nutrienti intalniti in diferitele alimente consumate.
&reuie ca pe durata celor 10 #ile sa se consume exclusiv cereale cu energie yang (ore#,
grau, mei, (risca!, fierte, macinate ori su forma terci (se prepara ca si mamaliga!, in
orice cominatie sau cantitate. 1ic(idele admise sunt apa plata sau apa de i#vor.
"entru exemple de retete ( cum sa mai diversificam meniul #ilnic al regimului nr. 2!
incercati aici . . . . .
3e poate a)unge la o pierdere in greutate de aproximativ 2 4g in cele 10 #ile de regim
5s(a6a.
7eneficiile asupra sanatatii in dieta Oshawa:
% recomandata celor cu de#ec(ilire energetice 8in si celor cu oli cronice,
% imunatateste controlul asupra energiei vitale si a celei sexuale,
% re#ultate vi#iile de vindecare in unele ca#uri de impotenta precoce sau impotenta
cau#ata de consum excesiv de alcool sau de narcotice, de diaet sau cancer.
1egimuri vindecatoare: curele cu cereale ale doctorului Oshawa
A'A PA"!%CA1%%: .<B.<B<//C
1egim recomandat in boli degenerative grave. ieta Oshawa este buna acolo unde exista un exces
de 3in pentru a restabili echilibrul 3in,3ang. Cura se bazeaza pe #olosirea in alimentatie
doar a patru cereale cu caracter 0ang$ griu, orez, hrisca si mei. Dieta dureaza minim )& zile, apoi pauza de
* zile, putind fi reluat pina la )& reprize, mai ales in bolile
grave. 4n timpul dietei se bea apa la discretie - apa minerala sau de izvor sau ceai de busuioc.
3egimurile cu cereale au fost descoperite de un medic aponez, George Oshawa, care a e"perimentat
zeci de ani influenta acestor regimuri asupra sanatatii umane.
1rincipiul care sta la baza curelor provine din taoism, care configureaza Aniversul ca un tot perfect, dar
care in manifestarea propriu-zisa are doua e"treme$ 0in si 0ang. 0in ca negativ, lunar, pasiv, feminin,
receptiv si 0ang ca pozitiv, solar, emisiv, masculin, activ.
#onform medicinei traditionale orientale organele 0in sint organe pline precum inima, ficat, rinichi, etc.,
iar organe 0ang sint organe goale - intestine, vezica biliara, vezica urinara etc.
0ang sau caracter uscat reprezinta e"cesul - piele uscata, emaciata, uscaciune si la nivel sufletesc,
fermitate, intransingenta.
0in sau caracter umed-uleios este e"cesul manifestat in lipsa de vointa, retine foarte multa apa (tendinta
la ingrasare), fiinta flasca si la nivel psihic, hipersensibila, e"cesiv de emotiva, plingacioasa.
Orice boala e generata de nivelul de to"ine din corp, o to"ina poate fi si un gind negativ. 5aoritatea
bolilor se produc prin e"ces de 0in$ cancere, afectiuni degenerative, afectiuni autoimune, dureri surde,
difuze. Afectiunile 0ang sint afectiuni uscate sint reprezentate de arsuri solare, febra, eruptii, acnee,
furuncule, eczeme, variola, varicela, poar, inflamatii, dureri precis localizate, ascutite, caracter intens,
arzator.
Ande se #oloseste regimul OshawaD
Dieta Oshawa este buna acolo unde e"ista un e"ces de 0in pentru a restabili echilibrul 0in-0ang. De
aceea este un regim recomandat in boli degenerative grave. #ura se bazeaza pe folosirea in alimentatie
doar a patru cereale cu caracter 0ang$ griu, orez, hrisca si mei. 3egimul are efecte curative in ulcer, ovare
polichistice, cancere, tulburari respiratorii, afectiuni ale ficatului.
#ei care au urmat dieta cu cereale si-au amplificat curaul si vointa, dar si afirmarea personalitatii. De
asemenea se inlatura to"inele din organism si se dinamizeaza focul digestiv echilibrindu-se intregul corp.
Are efect reintineritor, combate insomnia7somnolenta si creste increderea in sine si autocontrolul.
Cum se #ace regimul OshawaD
Dieta dureaza minim )& zile, apoi pauza de * zile, putind fi reluat pina la )& reprize, mai ales in bolile
grave. .e maninca in absolut orice cantitate, chiar mult din cerealele$ griu, orez, mei si hrisca care pot fi
amestecate sau gatite simple, cu sare grunoasa.
). Griul - integral, nedecorticat si netratat se poate fierbe, coace sau se da prin masina
de risnit, se obtine faina de griu integrala si se fac ca un fel de terci sau turtite, batoane din griul amestecat
cu apa si se da la cuptor.
6. Orez - fiert. Deoarece griul si orezul ingrasa, se vor folosi mai ales de catre persoanele slabe.
*. Brisca se pune in apa citeva ore, se umfla si devine comestibila de la sine. .e poate amesteca cu
orez.
@. 5eiul fiert, ca o mamaliga nu e foarte satios, si trebuie amestecat cu celelate. 5eiul si hrisca slabesc.
4n timpul dietei se bea apa la discretie - apa minerala sau de izvor sau ceai de busuioc care are caracter
0ang. #ura trebuie facuta macar de @ ori pe an, la solstitii si echinoctii$
C la echinoctii - ziua e egala cu noaptea (echilibru perfect 0in-0ang)
C la solstitii - vara - ziua cea mai lunga, ma"im 0ang, iarna - noaptea cea mai lunga, ma"im 0in.
.e mai poate realiza inainte de #raciun pentru ca are aspect de curatare a mintii si recompensarea unor
actiuni negative din trecut precum persoane care au fumat mult, au consumat carne de porc, au tinut minie,
suparare, tristete. De asemenea inlatura idei fi"siste, nefaste sau un obicei.
Orice cura de purificare se tine pentru cei ce vor sa asimileze - in cele 6 saptamini intre luna noua si luna
plina si pentru eliminare - in cele 6 saptamini intre luna plina si luna noua sau luna in scadere. (dr. Valerica
VO!O8A7) specialist medicina traditionala chineza)
Regimul nr! al dr Oshawa
ata aparitiei: <../;.<//>
!ste cel mai sever, dar totodata si cel mai eficient dintre regimurile indicate
de dr. eorge Oshawa, avand insa o eficacitate ma"ima in toate bolile
produse de e"cesul energiei yin si permitand totodata o echilibrare rapida a
fiintei din punct de vedere energetic (yin - yang).
3egimul prevede ca pe o durata de zece zile sa se consume e"clusiv
cereale$ grau, orez, mei si hrisca, in orice combinatie sau proportie dorim,
fierte sau coapte. Acest regim poate fi repetat de mai multe ori (in grupe de
cate )& zile) cu o pauza de una pana la cinci zile intre doua astfel de grupe,
timp in care se pot consuma si alte alimente, de preferinta tot yang, pana
cand se obtine efectul dorit.
Actiunea lui este e"trem de purificatoareD traseele subtile energetice din corpul uman (nadis7meridiane) sunt
curatate de multe impuritati si de depunerile subtile de kapha dosha (flegma), ceea ce ingreuna circulatia
energiei in corp. Aceasta purificare generala are drept efect imediat o limpezire si claritate considerabila a
mintiiD digestia devine mai buna, secretiile hormonale sunt reglate, iar tenul devine curat si luminos. Ochii
sunt stralucitori si fiinta simte o ine"plicabila forta si pofta de viata, straine ei pana atunci.
!ste posibil ca la un astfel de prim regim sa apara, la unii, reactii fiziologice mai violente sau neplacute,
datorate in special unei purificari intensive si a unei dezinto"icari masive a corpului. #ontinuand insa cu
tenacitate, aceste aspecte neplacute vor dispare destul de repede, ele cedand locul unei cu totul alte conditii
trupesti si chiar unui metabolism diferit, mult imbunatatit. #hiar si cei sanatosi ar trebui sa recurga la cel
putin doua astfel de regimuri Oshawa (de cate )& zile) pe an, pentru o reimprospatare si o purificare
generala a organismului.
Atragem atentia inca o data ca in acest regim nu trebuie sa se consume decat$ grau, orez, mei si hrisca
(fierte in apa sau coapte, cu putina sare) si a!solut nimic altce"aE #a lichid, trebuie sa se consume doar
apa pura de izvor sau apa plata din comert, si numai in cazuri e"ceptionale ceai de busuioc sau ceai negru.
1etete
4n acest sens, oferim in continuare cateva sugestii de retete$
). rau copt
.e spala foarte bine graul si se pune in tigaie cu sare si apa, atat cat sa-l
acopere. .e lasa la foc tare pana se evapora apa, dupa care se amesteca
continuu. !ste foarte important ca focul sa fie puternic, pentru ca bobul sa
fie crocant si nu tare. .e coace pana cand graul isi schimba usor culoarea
si este usor de mestecat. 4deal intr-un astfel de caz este folosirea unei tigai
de teflon sau a unui ceaun de fonta.
6. #risca si mei copt
.e procedeaza analog, cu precizarea ca trebuie coapte fara a fi umezite in prealabil.
*. $upa de orez cu galuste de grau
Dintr-o cantitate mica de faina de grau integral, apa si sare se face o coca moale (mai moale decat cea
pentru turtite) si se lasa la muiat )+-6+ minute.
Din aceasta se fac galustele de marime mica, care se pun in apa clocotita cu sare. .e fierb circa )& minute,
dupa care se adauga orez sau faina de orez.
@. %erci de grau si orez
.e pune apa cu sare la fiert. #and clocoteste se toarna, in ploaie, faina din grau integral si faina de orez,
pana obtineti consistenta dorita.
AtentieE .i graul si orezul se umfla la fiert, astfel incat va trebui sa lasati compozitia mai moale. .e fierbe
circa 6&-*& de minute.
+. %urtite din grau
.e macina fin graul (cu autorul unei rasnite mecanice sau electrice), pana devine ca o faina. .e face o coca
din apa, sare si faina de grau complet obtinuta anterior. .e lasa circa 6 ore la muiat, dupa care se fac turtite
care se coc in tigaie, fara ulei, la foc mic. .e recomanda ca turtitele sa fie cat mai subtiri.
.e procedeaza analog pentru hrisca.
De asemenea, se pot face turtite si din amestecul fainii de grau cu faina de hrisca. .e pot face si din faina
de grau complet in care se incorporeaza cateva linguri de orez fiert. .e face un aluat mai moale in acest
caz.
.ugeram si urmatoarele combinatii$ orz fiert cu faina de grau copt, mei sau hrisca coapte, grau fiert cu faina
de orez copt si hrisca fiarta cu faina de hrisca sau grau. !vident, insa, ca cea mai mare eficacitate o au
atunci cand sunt crude, garul si hrisca fiind e"celente, pentru cei cu o dantura sanatoasa.
Vremea Granelor Coapte . - Sanatate cu cereale -. am!arele tarii sunt iarasi pline
de cereale. " #ost o $ara !ogata care a umplut uni$ersul de miros #ier!inte de grau.
Dincolo de !ucuria recoltei% sa ne amintim ca !oa!ele coapte de cereale sunt o sursa
exceptionala de sanatate. "laturi de post% gran...
Vremea Granelor Coapte
- Sanatate cu cereale -
am!arele tarii sunt iarasi pline de cereale. " #ost o $ara !ogata care a umplut
uni$ersul de miros #ier!inte de grau. Dincolo de !ucuria recoltei% sa ne amintim ca
!oa!ele coapte de cereale sunt o sursa exceptionala de sanatate. "laturi de post%
granele reprezinta cea mai e#icienta metoda de dezintoxicare a organismului.
&ndienii si 'aponezii le #olosesc de sute de ani% pentru tratarea unor !oli incura!ile
Daca aveti in casa un animal ' pasare cantatoare sau patruped ', ati oservat, desigur, ca
atunci cand este olnav refu#a mancarea, multu
mindu'se cu putina apa. 9nstinctiv, animalele isi aplica o terapie cunoscuta inca din
indepartata /ntic(itate: postul si de#intoxicarea, eliminarea #gurelor, a toxinelor din
organism. :edicina traditionala c(ine#a si indiana demonstrea#a, pe a#a unei experiente
de mii de ani, ca principiul de#intoxicarii este fundamental in terapeutica, fenomen
oservat si la numerosii olnavi care si'au incercat sansele prin tratamente naturiste. 0ara
respectarea de#intoxicarii, orice incercare de vindecare a olii, orice remediu (c(iar si
naturist! este sortit unui succes limitat. ;u de putine ori, de#intoxicarea, spalarea
organismului de re#iduuri nocive, repre#inta ea insasi o metoda de vindecare cu re#ultate
spectaculoase, indiferent daca e vora de de#intoxicarea prin post cu apa si paine, cu
ceaiuri si sucuri de legume, cu cereale etc. 9n 5ccident, principiul de#intoxicarii a fost si
este practicat de mari terapeuti, precum <neipp, <u(ne, 5s(a6a, 7reuss, dr. Jean =alnet
si multi altii. 9n Romania, metoda a fost aplicata cu mult succes de cunoscutul terapeut
ing. =aleriu "opa, fiind integrata, asta#i, oligatoriu, in toate tratamentele vindecatorilor
naturisti.
(etoda de dezintoxicare Oshawa
0ace parte din medicina traditionala )apone#a si a fost indelung practicata de cunoscutul
terapeut >eorge 5s(a6a (1+-?'1-@@!, celeru prin lucrarile sale despre macroiotica,
stiinta unei alimentatii corecte, a#ata pe consumul ec(ilirat de alimente incarcate cu
energii masculine (8ang! si feminine (8in!. "racticantii macroioticii (milioane, in
5ccident, /merica, /ustralia si .anada!, vad in alimentatie principalul drum catre o
sanatate perfecta. 3e spune, de altfel, ca insusi 5s(a6a s'ar fi vindecat singur de
tuerculo#a prin alimentatia macroiotica.
9n ce priveste de#intoxicarea cu cereale, ea se a#ea#a pe: grau, ore#, mei sau (risca,
cumparate, daca este posiil, de la tarani, cat mai sanatoase si ine coapte, otinute din
locuri unde nu s'au folosit ingrasaminte c(imice. .ura de de#intoxicare cu cereale
durea#a 10 #ile, folosindu'se retete rapide, usor de preparat. .erealele enumerate vor fi
consumate in orice cantitate (se poate manca din ele pe saturate!, in mai multe mese pe #i.
3ingurele adausuri permise: apa si sarea grun)oasa. "racticata experimental si in unele
spitale din Romania, de#intoxicarea cu cereale a dat re#ultate spectaculoase in vindecarea
unor oli aparent incuraile.
.eea ce se stie mai putin despre aceste cereale este ca ele au o compo#itie c(imica
remarcaila, nu au aproape deloc grasimi, contin toti nutrientii necesari unei persoane
adulte si c(iar graul are aceeasi cantitate de proteine ca si pulpa de porc. An studiu
amplu, reali#at la o universitate de medicina din statul &exas (3ua!, arata ca un regim
cerealier integral scade cantitatea de radicali lieri din sange. /sa se explica efectele
anticancerigene ale curei cu cereale ' dovedite in decursul anilor ', la foarte multi suiecti
care au recurs din disperare la o asemenea dieta extrema.
Retete Cu Cereale
1. )urtite din grau
&ngrediente* +00 g grau curat% 1 lingurita sare grun'oasa% 1+0 ml apa.
(od de preparare* 3e macina fin graul (cu o rasnita electrica sau cu o moara casnica de
uruiala!, otinandu'se faina integrala, din care se face o coca cu apa si sarea. 3e lasa la
inmuiat ?0 de minute, apoi se fac turtitele, care se coc in tigaie fara ulei, la foc mic.
,. Grau% hrisca sau mei copt
&ngrediente* -00 g grau% hrisca sau mei% 1 lingurita sare grun'oasa.
(od de preparare* 3e spala ine graul si se pune in tigaie sau ceaun de fonta cu apa si
sare, atat cat sa'l acopere. 3e lasa la foc iute pana se evapora apa si se amesteca continuu
pana graul isi sc(ima culoarea si este usor de mestecat. Brisca si meiul pot fi coapte fara
a fi ume#ite in prealail.
-. )erci de grau
&ngrediente* ,00 g #aina de grau integrala% .00 ml apa si un $ar# de cutit sare
grun'oasa.
(od de preparare* 3e pune apa cu sare la fiert. .and clocoteste, se toarna (in ploaie!
faina de grau integrala, pana se otine consistenta dorita. 3e fiere 20'?0 de minute.
.. Supa de orez cu galuste de grau
&ngrediente* 100 g #aina de grau integrala% 100 g orez% 'umatate de lingurita de sare%
+00 ml apa.
(od de preparare* Din graul macinat, putina apa si sare se face o coca moale si se lasa
la inmuiat ?0 de minute. 3e fac galuste mici care se pun in apa clocotita cu sare, se fier
10 minute, apoi se adauga ore#ul si se mai fier 20 de minute.
+. /0apte/ de grau
&ngrediente* .0 g grau si -00 ml apa.
(od de preparare* 3e macina graul (la rasnita de cafea!, se pune intr'o cana mare si se
toarna apa fierinteC se agita si se lasa la racit. 9nainte de a se consuma, se amesteca
continutul.
1. /2ila#/ simplu
&ngrediente* 100 g orez% -00 ml apa% 13, lingurita sare grun'oasa.
(od de preparare* 3e spala ine ore#ul si se pune la fiert cu apa si sarea intr'un vas de
fonta, la foc moderat, 20 de minute.
4. risca cruda
&ngrediente* ,00 g hrisca.
(od de preparare* 3e spala oaele de (risca, se pun intr'un vas si se acopera cu apa.
Dupa 1'2 ore (risca se inmoaie, se umfla si se poate consuma. Brisca poate fi inlocuita cu
grau, cu conditia sa fie pus la inmuiat cu o seara inainte.
5. 2asta de orez
&ngrediente* ,00 g orez% .00 ml apa% 13, lingurita sare grun'oasa.
(od de preparare* 3e macina ore#ul cu o rasnita de cafea. 3e pune apa cu sare la fiert.
.and clocoteste, se adauga faina de ore#. 3e fiere 1D'20 minute.
6xemplu de dieta*
(ic de'un* 1'2 cani ElapteE de grau.
Ora 10* ?'D linguri (risca cruda.
De'un* 1! supa de ore# cu galuste de grauC 2! pilaf simplu cu faina de grau copt sau
turtite de grau.
Ora 14* ?'D linguri de mei copt.
Cina* 1! terci de grauC 2! pasta de ore# cu turtite de grau.
7. 2lacinta de grau cu orez #iert
&ngrediente* +00 g #aina de grau integrala% ,00 g orez% 1 lingurita de sare grun'oasa.
(od de preparare* 3e prepara o coca cu apa calduta si sare din grau integral si se fiere
ore#ul separat cu putina sare. 3e intinde coca cu un facalet pentru a otine o foaie de
placinta, dar ceva mai groasa decat cea de la patiserie. 3e pune ore#ul fiert la mi)loc si se
rulea#a foaia de placinta. 3e presara putina faina integrala pe tava, se asea#a ? rulouri si
se coc la foc iute 10'20 de minute. 3e taie in felii groase si se mananca in decurs de 2'10
ore.
10. 8ulgi din cereale 9grau% orez% secara% o$az:
3e cumpara de la supermar4et sau maga#ine naturiste si se consuma ca atare, uscate, sau
inmuiate in apa, simple sau cominate si in cantitatea pe care o dorim.
11. )urtitele multicereal
3e prepara ca si cele din grau. "entru a pregati coca, pe langa faina integrala din grau, se
folosesc suplimentar mei macinat si fiert, (risca macinata inmuiata cu apa 2'? ore sau
ore# macinat si fiert, amestecate in proportii egale sau dupa imaginatia de moment.
*vident, fiecare va adapta aceste retete dupa necesitatile personale sau dupa sfatul
medicului si se pot face c(iar asocieri partiale cu unele legume si fructe de se#on.
3oldatii romani au cucerit intreaga lume mancand grau, dvs. de ce sa nu va cuceriti
sanatatea mancand cereale$ 3uccesF
dr. Cristian ;oerescu
tel. 0,13.,-.0+.5- 9dupa 1 septem!rie ,00.:% 04,,3,0.40.41
Cazuri de $indecare prin terapia cu cereale
/Sunt #oarte #ericita ca mi-am sal$at
sanul si sunt o #emeie intreaga/
.itesc de ani de #ile revista dvs. pentru ca mi se pare cea mai interesanta, articolele
pulicate ating proleme foarte importante care privesc existenta unui om. =a relate#
ca#ul meu pentru a va face o idee despre impactul pe care E0ormula /sE il are in viata si
sufletele noastre.
9n anul 2000, am avut mari proleme cu sanul drept. 1a doar ?2 de ani, ma aflam in fata
unei operatii iminente, din cau#a unui nodul de 4'D cm. ;u am vrut sa fiu mutilata inainte
de a'mi epui#a toate sansele si am recurs la unele tratamente naturiste foarte severe,
printre care si regimul cu cereale 5s(a6a, su supraveg(erea d'lui dr. 7oerescu .ristian.
;u mi'a fost deloc usor, aproape un an de #ile am mancat numai cereale, dar acum sunt
foarte fericita ca mi'am salvat sanul si sunt o femeie intreaga. 9n plus, am reusit sa si
slaesc, recapatandu'mi in mod uimitor dimensiunile de la 20 de ani. /precie# ca regimul
cu cereale a )ucat un rol determinant (D0'@0,! in vindecarea mea.
/u trecut aproape trei ani de atunci si pot spune ca sunt in continuare sanatoasa, poate si
pentru ca recurg din cand in cand, cateva #ile, la regimul cu cereale. :ultumesc pe
aceasta cale revistei E0ormula /sE, d'lui dr. 7oerescu si tuturor celor care prin
experientele relatate m'au incura)at sa tin si eu regimul, foarte strict.
0.>. ' 7ucuresti, tel. 0242G02.2D.2@
/"nalizele au iesit per#ect... iar acum
pot sa dau iarasi ochii cu oglinda/
3unt o admiratoare a E0ormulei /sE. :a numesc Dana, am asolvit 0acultatea de Drept
anul acesta si acum locuiesc in 7ucuresti. Rostul acestei scrisori este dorinta mea de a
impartasi ' dupa modelul revistei ' o experienta care sa le fie de folos si altora. :ulta
lume se confrunta cu cresterea in greutate, cu ingrosarea taliei, cu prolema de a gasi
(aine potrivite in dulap. =reau sa impartasesc si altora cum am reusit sa slaesc 12
4ilograme in cinci saptamani, fara sa sufar c(inurile foamei. /m consumat in special
cereale integrale si turte dietetice de la 0arica de paine E"levneiE, urmand sfaturile
aparute intr'un articol despre regimul 5s(a6a, pulicat in E0ormula /sE. 1'am intreat si
pe medicul meu de familie daca acest regim nu o sa ma anemie#e. Dansul mi'a spus ca
cerealele contin proteine, dar ca sa ma linistesc, mi'a dat sa fac anali#e si mi'a propus
niste pastilute. /nali#ele au iesit perfect, talia s'a sutiat, au disparut EaripioareleE, iar
acum pot sa dau iarasi oc(ii cu oglinda. .u multumiri,
Dana ' 7ucuresti, tel. 024DG@@.2@.DD
/Dupa rezultatele o!tinute%
nu pot su! nici o #orma sa renunt la
aceasta schema de regim cu cereale/
3unt 7.=., am 42 de ani si pot spune ca in ultimii doi ani am trait momente terifiante.
Desi sunt arat, in aprilie 200? am fost operat de neoplasm mamar si cand credeam ca
am scapat, in noiemrie 200?, am aflat cu stupoare ca am multiple le#iuni cu caracter
secundar proliferativ la nivelul coloanei verterale, de la .1 la .@ si de la &+ la 31, cu
inva#ia tesuturilor moi paraverterale la nivelul 11, 12, 1D. /m urmat un tratament
foarte complex, recomandat de doctorul .ristian 7oerescu, a#at pe regim, plante
medicinale si aplicatii locale, pe care il respect cu strictete de aproape un an de #ile.
Re#ultatele ma fac sa sper si sa am incredere in viitor: in pre#ent le#iunile multiple cu
aspect de determinari secundare sunt in remisie fata de situatia din noiemrie 200?.
"onderea in alimentatia #ilnica o repre#inta graul, in special fiert, apoi (risca, meiul,
fulgii de grau si ore#, paine din faina integrala de grau (turtite!. /m scris aceste randuri
pentru a fi o Emarturie vieE pentru alti oameni aflati pe patul de suferinta, cu care acum
ma simt solidar, si pentru a multumi tuturor celor care m'au a)utat.
mamar

&nter$iu cu dr. CR&S)&"< ;O6R6SC=
% Cancerul de san se afla pe locul unu pe lista neagra a bolilor oncologice. In SUA, una
din 8 femei e diagnosticata cu aceasta maladie necrutatoare, iar in omania, ! femei
mor in fiecare "i de cancer mamar. #u e nici o mirare, deci, ca boala e considerata un
ca" social, care mobili"ea"a cadre si fonduri uriase de cercetare in toata lumea %
/6 ne$oie de mai multe campanii de in#ormare/
$ D$le dr. Cristian %oerescu, &a numarati printre specialistii cu re"ultate notabile in
tratarea cancerului cu metode naturiste. 'edicina alternati&a da re"ultate si in ca"u
l cancerului de san(
' Desi se stie ca este cu mult mai usor sa previi decat sa trate#i o oala canceroasa, si in
ciuda statisticilor ingri)oratoare legate de explo#ia afectiunilor oncologice, agentiile de
sanatate pulica, ca si fundatiile sau organi#atiile nonprofit care militea#a impotriva
cancerului mamar, se limitea#a doar la depistarea precoce a olii prin autoexaminare,
mamografie si controale clinice periodice, dar asta repre#inta inca prea putin pentru a
diminua numarul imolnavirilor. .rudul adevar este ca prea putine femei (1 din D0! sunt
constiente de factorii de risc care le ameninta. 5r, statisticile medicale recunosc ca 1G?
din pacientele aflate su tratament in spitale mor din cau#a olii, in ciuda perfectionarii
metodelor de diagnostic. .u toate astea, prevenirea recidivelor, asa'numita preventie
secundara, se a#ea#a doar pe administrarea &amoxifenului, unul dintre cele mai
populare medicamente, care se administrea#a pentru reducerea activitatii estrogenilor la
nivelul tesuturilor, apreciindu'se ca el diminuea#a riscul de recidiva cu 40,. /tatF 9n
sc(im, olnavele nu stiu aproape nimic despre factorii alimentari care au putut genera
cancerul si care, in ciuda extirparii sanului, pot actiona in continuare nesting(eriti asupra
celuilalt san, spre exemplu. 3i cat de simplu ar fi, ca prin campanii de informare si
rapoarte educationale, repetate periodic de organi#atiile de sanatate pulica, tot mai multe
femei sa fie educate in sensul unei alimentatii sanatoase, pentru a preveni si evita aceasta
oala ingro#itoare.
<u ascundeti raul su! sutien>
$ )rintre cau"ele aparitiei cancerului se afla, pare$se, si e*punerea e*agerata la soare,
desi specialistii nu confirma aceste pareri. )oate fi se"onul esti&al care s$a incheiat
momentul de inceput al unui cancer de san(
' Dupa o vara insorita ca cea de anul acesta, la foarte multe femei se intampla sa apara o
durere sau o )ena suspecta la san, care nu treuie trecuta cu vederea. .el mai frecvent,
asemenea neplaceri apar la persoanele care s'au expus excesiv la soarele dogoritor,
pentru a otine ron#ul Ede reclamaE cu care se mandresc foarte tare, dar manifestarile
apar si la persoanele care desi nu au Eva#ut mareaE anul acesta, s'au expus indirect la
ra#ele prea puternice ale soarelui, datorita unor oiecte de vestimentatie cu decolteu
generos sau confectionate din materiale foarte sutiri, strave#ii. E3i inainte... parca aveam
dureriE, relatea#a o astfel de pacienta, Eapareau cu cateva #ile inainte de menstruatie, dar
acum, dupa ce am venit din concediu, durerea parca este ceva mai intensa si nu mai
cedea#a dupa terminarea menstruatieiE. 3emnele acestea treuie considerate
ingri)oratoare, mai ales daca durerea iradia#a spre axila si in sus pe rat, spre cot, daca
sanul E#vacnesteE sau daca se sesi#ea#a la palpare un nodul sau o #ona mai dura. Drama
este cu atat mai mare cu cat persoana este mai tanara. Anele femei sunt foarte speriate si
alearga disperate de la un medic la altul, in speranta unui diagnostic mai land, iar altele,
dimpotriva, terori#ate de frica, nu spun nimanui ce'au patit si de aceea se pot confrunta,
in timp, cu agravarea prolemei pe care o tin ascunsa su... sutien.
3igur ca aparitia unei dureri la san nu inseamna automat cancer, iar soarele dogoritor nu
este singurul vinovat de formarea unor modificari mamare. &otusi, c(iar daca nu toti
oncologii sunt de acord, prin rarefierea paturii de o#on, radiatiile A= cuprinse intre 1+0 si
?20 mm, foarte intense vara, intre orele 12'1D, sunt raspun#atoare, nu doar de inmultirea
cancerelor de piele, ci si de declansarea unui cancer la san, mai ales la femeile care aveau
de)a proleme de tip displa#ie mamara, de mai mult timp. 9n plus, soarele stimulea#a axul
(ipotalamo'(ipofi#o'ovarian, ceea ce are ca efect cresterea nivelurilor de estrogeni in
sange, efect pe care'l produc si aile cu anumite namoluri ogate in estrogeni. De aceea,
toamna este anotimpul de varf al femeilor care se pre#inta la medic pentru examinare sau
tratament, iar pentru multe policlinici, perioada 2- septemrie ' 4 octomrie se inscrie in
3aptamana de lupta impotriva cancerului de san.
&namicul nr. 1 - estrogenii
$ Care este, totusi, cel mai important factor de risc pentru producerea cancerului
mamar(
' *strogenii. 1egatura dintre cancerul mamar si estrogeni a devenit din ce in ce mai clara.
.ercetarile din ultimii 20 de ani arata ca riscul cancerului mamar este direct proportional
cu nivelul estrogenilor, niste (ormoni care atunci cand sunt produsi in exces, celulele
sanului se pot divide mai mult si apar le#iuni proliferative, ca cele de tip firoc(istic
(considerate pe una dreptate le#iuni precanceroase!, iar in timp de cativa ani, creste
sansa ca celulele divi#ate (aotic sa pre#inte unele anomalii genetice, care duc la
transformarea maligna. .onform unui studiu pulicat in 1--- in 3A/, exista dove#i
coplesitoare ca o crestere cu doar 12, a estrogenilor se poate face vinovata de
declansarea unui cancer la san. 1a c(ine#oaice, spre exemplu, nivelul estrogenilor este la
)umatate fata de cel al americancelor, iar aceasta diferenta face ca in .(ina, incidenta
cancerului de san sa fie, atentieF, de D ori, iar in unele #one si de 20 de ori mai mica fata
de 3A/ si tarile occidentale. *strogenii sunt niste (ormoni feminini care se sinteti#ea#a
in ovar, din colesterol, ceea ce inseamna ca imolnavirea poate fi evitata cu o dieta saraca
in grasimi, care sa mentina estrogenii su control. "entru a intelege, treuie preci#at ca
dietele vestice generea#a valori medii ale colesterolului de 1+2'21D mgGdl, iar in .(ina
rurala colesterolul este aproape la )umatate (-4'122 mgGdl!, datorita aportului de produse
de origine animala de maximum 10, din ratia alimentara #ilnica, restul fiind repre#entat
de ore#, legume si fructe. /ceasta explica nivelul mic al estrogenilor si rata mult mai
mica a cancerului de san in .(ina. &ragedia e ca femeile nu cunosc aceste informatii si
nu sunt constiente de influenta covarsitoare a modului de viata, a alimentatiei, mai ales,
asupra evitarii cancerului de san.
Decat sani extirpati% mai !ine o alimentatie adec$ata
$ +otusi, cancerul mamar este atribuit si unor gene cancerigene. Ce se poate face in
acest ca"(

' Dupa ce, in 1--4, se pulicau pe prima pagina a #iarului E;e6 8or4 &imesE
descoperirile extraordinare legate de gena cancerului de san, 7R./'1, transmisa ereditar
(ca si 7R./'2, descoperita ulterior!, foarte multe mame cu antecedente familiale de
cancer de san si'au dus urgent fetitele adolescente la c(irurg, pentru mastectomie
profilactica, si s'au facut sute de astfel de operatii mutilante, de teama ca nu cumva oala
sa le fie transmisa si lor. >reu de acceptat, mastectomia totala ' taierea sanilor (simpla
sau su piele! este considerata, totusi, de c(irurgii din toata lumea, metoda cea mai sigura
de prevenire a cancerului mamar. .eea ce lumea stie mai putin este ca estimarile s'au
facut pe femei aflate la varsta de 20 de ani, iar ereditatea este vinovata doar de +, din
totalul cancerelor mamare. 9n conclu#ie, c(iar si atunci cand mama, sora, fiica sau alta
persoana din familie a facut cancer la san, nu poate fi vora in mod asolut de un destin
implacail, iar persoanele ce sunt amenintate pot lua masuri alimentare adecvate, pentru a
loca EexprimareaE (manifestarea! genelor.
$ Care sunt femeile cele mai amenintate de cancer(
' 3unt vi#ate in primul rand:
1. 0emeile cu prima menstruatie precoce, produsa la 11'12 ani. An studiu pulicat in
200? in Jurnalul 9nstitutului ;ational de .ancer din 3A/ arata ca o dieta cu mai putin de
100 mg colesterol pe #i, administrata unor fetite de +'10 ani, a redus nivelul estrogenilor
cu ?0, si poate intar#ia aparitia puertatii, sca#and riscul de cancer de san.
2. 0emeile la care menopau#a s'a instalat tardiv, dupa D0'DD de ani, deoarece creste
perioada de expunere la estrogeni.
?. 0emeile la care ciclul menstrual este mai scurt de 2@ de #ile si mai lung de 2- de #ile.
4. 0emeile care iau anticonceptionale, mai ales daca acestea contin estrogeni in cantitate
mare, dar si cele aflate su terapie de sustituire (ormonala, pentru a elimina neplacerile
menopau#ei sau pentru a frana osteoporo#a (cu efecte discutaile!.
D. 0emeile aflate in toate celelalte situatii, amintite si in numarul trecut al revistei
E0ormula /3E: oe#itate, consum de grasimi vegetale (idrogenate ' margarina (din
pra)ituri, fursecuri, iscuiti cu crema, ing(etata etc.!, alcool, prima nastere dupa ?0 de ani,
perioada de alaptare prea scurta, lipsa activitatii fi#ice. % 9n cresterea riscului de cancer
mamar, treuie amintite si expunerea frecventa la radioterapie, pentru diverse oli, si
c(iar examenele mamografice repetate prea des.
Gestionati-$a ne#ericirea
$ #u ati amintit nimic despre stres... Stresul poate influenta aparitia unui cancer mamar(
' 3avantul german dr. Ry4e >eerd Bammer demonstrea#a ca un stres puternic poate
determina aparitia unor focare care declansea#a cancerul. 5servatiile sale inedite,
efectuate pe mii de ca#uri, sugerea#a ca tumora se formea#a la sanul drept (pentru
dreptace! cand femeia are un conflict interior puternic in cuplu (datorita sotului sau
iuitului!, insotit de reactii vegetative intense (agitatie, insomnii, transpiratii etc.!.
1ocali#area la sanul stang s'ar datora unor proleme generate de copil (sau la serviciu!. 5
explicatie ar fi aceea ca in timpul stresului, creste cantitatea de colesterol produsa de
organism, ceea ce duce, evident, la cresterea sinte#ei de (ormoni estrogeni. De aceea,
femeia moderna treuie sa'si gestione#e corect starile interioare si relatiile conflictuale cu
cei apropiati, pe care'i iueste.
$ Care ar fi conclu"ia( Ce pot face femeile in mod concret, pentru a pre&eni aparitia
cancerului mamar(
' 0emeilor cu risc mare de a face cancer de san sistemul sanitar actual le da ? optiuni: 1.
3a se supraveg(e#e atent si sa astepte re#ultatul final al investigatiilor. EAneori, dupa o
simpla consultatie, ni se spune sa stam linistite, pentru ca nu avem nimicE, declara o
pacienta, care a aordat tratamentele naturiste. E:ai frecvent, primim unguente cu
progestogel, pentru ca apoi sa fim trimise urgent la mamografie si apoi, pe drumul
de#nade)dii, la punctie, iopsie si... operatieE. 2. 3a ia medicatie cu &amoxifen tot restul
vietii (minimum D ani!, desi acesta pre#inta risc de accident vascular cereral, cancer
uterin, cataracta, tromo#a venoasa si emolie pulmonara, fenomene interpretate in
contextul olii ca fiind un rau necesar. ?. 3a accepte operatia, mastectomie profilactica '
desi este foarte greu de acceptat. /r mai fi a 4'a optiune, naturista, care le propune sa
foloseasca pe termen lung o alimentatie de post, fara produse de origine animala, fara
margarina si (idrati de caron rafinati (#a(ar al, faina ala!, cu proteine de origine
vegetala, din cereale si oleaginoase spre exemplu. Dupa cercetari aprofundate, reali#ate in
ultimii 20 de ani pe animale de laorator, dar si pe oameni, de genialul doctor in nutritie
&. .olin .ampell si colaoratorii sai, se demonstrea#a foarte clar ca reducerea aportului
de grasimi si produse de origine animala, reduce nivelul estrogenilor cu ?0, si riscul de
cancer mamar de 2'D ori. 9n plus, ar treui acordata o minima atentie inlocuirii sutienelor
prea compresive, cu suport metalic, si a deodorantelor c(imice antiperspirante... 3igur ca
mai sunt si o serie de plante medicinale si tratamente naturiste preventive, despre care
putem vori pe larg cu alt prile), dar recomandarile alimentare revolutionare, de care am
amintit de)a, sunt in realitate cel mai eficient si mai simplu instrument de profilaxie. 9ata
de ce, pentru tot mai multe femei, un plus de luciditate si mai multa informatie poate
inclina alanta si poate evita un destin nefericit, adeseori implacail.

Can
cerul si "limentatia

Victoria morco$ului impotri$a !olilor tumorale.
Congresul cancerului tinut recent la 2aris a con#irmat capacitatea exceptionala a
#ructelor si legumelor de a pre$eni si $indeca tumorile ucigatoare
/;omaE ultimului congres mondial al cancerului tinut la "aris a fost victoria morcovului
si a ruedeniilor lui impotriva olilor oncologice. 0ructele si legumele au triumfat. An
studiu mamut, intins pe o durata de ?D de ani si efectuat pe D00.000 de suiecti, a dovedit
fara drept de apel ca alimentatia vegetariana reduce drastic aparitia cancerului.
"racticantii terapiilor naturiste au avut dreptate. .and Dumne#eu a lasat oala a lasat si
leacurile car
e o pot vindeca.
EDe necre#utE, a exclamat profesorul france# :ic(el 7oiron, presedintele fondator al
congresului international al cancerului. E3cepticismul nostru este invins. .ifrele studiului
*pic (*uropean "rospective 9nvestigation into .ancer and ;utrition H 9nvestigatia
europeana prospectiva privind cancerul si alimentatia! sunt de necomatut. 1egatura
dintre cancer si alimentatie este edificata.E
Desi nu e noua, ideea ca (rana )oaca un rol decisiv in stoparea sau de#voltarea tumorilor
canceroase a fost multa vreme respinsa, minimali#ata sau privita cu scepticism de lumea
medicala occidentala. .ancerul era interpretat ca o oala in sine, declansata prin
dereglarea necontrolata a unor celule. An soi de EneunieE organica. Din fericire, studiul
*pic vine cu conclu#ii de neclintit. *ste cea mai mare anc(eta reali#ata vreodata asupra
relatiei dintre nutritie si cancer. 3tudiile efectuate compara alimentatia si modul de viata a
D00.000 de indivi#i din tarile nordice si sudice ale *uropei, unii dintre ei amatori de unt si
de carnuri grase, ceilalti ' consumatori de legume, fructe si untdelemn de masline.
9ncepand cu anul 1-20, ma)oritatea suiectilor au fost urmariti fiecare in parte, in medie
timp de cinci ani. Altimele re#ultate au fost pulicate in iunie 200D si comunicate oficial
la congresul de la "aris. / fost primul studiu cominat si cu prelevari de sange si /dn,
stocate in anci iologice, pentru cercetarea indicilor nutritionali. .onclu#ia e clara:
sc(imarea regimului alimentar poate reduce frecventa cancerului. 9ata si cateva
prescriptii importante re#ultate din studiul *pic.
Consumati cat mai multe #ructe si legume
"ersoanele care consuma in medie ?D de grame de fire vegetale pe #i (sapte portii de
fructe si de legume mancate pe intinderea unei #ile! reduc riscul imolnavirii de cancer
cu 40,. .ifra creste, daca pe langa alimentatia vegetariana, veti fi atenti sa va si miscati.
:ai ales cancerul intestinal si cel de colon sunt tinute in frau printr'o alimentatie
adecvata cominata cu sport. E:arele progres al acestui studiu consta in faptul de'a arata
ca riscul cancerului poate fi drastic redus prin cresterea consumului de fructe si de
legume, principalele surse de fire alimentareE, spune profesorul *lio Rioli,
responsailul studiului *pic, specialist mondial in proleme de nutritie si cancer.
Vegetalele* !ariera
impotri$a cancerului de colon
9ncludeti in fiecare din mesele dvs. o leguma sau o salata si un fruct la desert. .are sunt
cele mai indicate$ &oate fructele contin cominatii de sustante protectoare. "entru a
eneficia de ele, variati culorile: dupa ce mancati un mar rosu, gustati o para aurie sau un
strugure negru. 1a fel si in ca#ul legumelor: dupa o tomata rosie, consumati un roccoli
verde sau o ridic(e neagra. .el mai adesea, principiile active care opresc cancerul sunt
cuprinse c(iar in colorantii din plante. *ficienta lor a fost constatata nu doar in cancerul
de colon, ci si in cel de prostata, pancreas, plamani, esofag.
=itati carnea% mancati peste

3e anuia de multa vreme ca excesul de carne nu este sanatos. 3tudiul *pic confirma si
aceasta realitate. /nali#a efectuata a grupat carnea in trei categorii: carne rosie, me#eluri
si carne de pasare. Din prima grupa fac parte carnea de vita, vitel, porc, proaspata, tocata
sau congelata. Din grupa a doua fac parte salamurile de porc sau vita, conservate in
saramura, cu sau fara nitrati, afumaturile, carnea uscata sau conservata prin fierere:
)amonul, carnatii, pateul de ficat, crenvurstii etc... "asarile au fost repre#entate de gasca
si pui. Re#ultatul: riscul de cancer colorectal e mult mai ridicat la consumatorii de carne
si me#eluri. 9n sc(im, nu exista nici o prolema cu carnea de pasare, cu conditia sa nu
fie din crescatorii. .a solutie alternativa pentru carne se recomanda pestele, desi efectul
lui protector n'a putut fi explicat pe deplin. 3e presupune ca anumiti aci#i grasi, pre#enti
in mare cantitate in uleiul de peste, in(ia de#voltarea tumorilor canceroase.
0eguminoase si cereale complete
>rau, or#, ova#, mei, secara, linte, fasole, soia, seminte de in si susan ' E* timpul sa
redescoperim cerealele si leguminoaseleE, ne indeamna studiul *pic. E7ogatia lor in fire
participa, de asemenea, la prevenirea cancerului de colon. 9n sensul acesta, ar fi ine ca
painea cotidiana sa fie inlocuita de sase portii de grau incoltit, consumat pe durata unei
#ile.E
Anele leguminoase (mai ales soia! pre#inta un alt atu: continutul lor ogat in fito'
estrogeni. 0emeile asiatice, care consuma multe leguminoase inca de la varsta copilariei,
sunt mult mai putin atinse de cancerul de san. 9pote#a avansata: acesti micro'constituenti
sunt capaili sa loc(e#e efectul estrogenilor asupra celulelor mamare. 9n sc(im, o
posiila cau#a de aparitie a cancerului de san poate fi excesul de 4ilograme acumulate
dupa menopau#a.
9n conclu#ie, puneti linte in toate salatele, mancati cu incredere soia, mancati cereale
complete. "rote)ati'va intestinul si controlati'va greutatea.
Optati pentru o alimentatie $ariata
Decat sa mananci un anume aliment, mai ine consumi cate putin din toate... &i reduceti
consumul de alcool. De fapt, ideea generala care s'a desprins la congresul de la "aris a
fost ca nu exista atat alimente protectoare, cat un model alimentar preventiv, inspirat din
modelul mediteranean. &i anume: legume stropite din elsug cu ulei de masline.
An alt principiu recomandat priveste alimentele proaspete si crude, netrecute prin foc.
0avori#ati, deci, salatele de legume, condimentate cu ieruri aromate, si fructe de toate
gusturile si culorile.
"cti$itatea #izica
reduce riscul cancerului de san
5 a doua surpri#a a congresului de la "aris a fost confirmarea prin studiu a incidentei
deoseite pe care sportul, miscarea, o are in stoparea diverselor tipuri de cancer. "rin
urmare, specialistii recomanda includerea lor in viata cotidiana. ;ici o #i fara plimare in
aer lier, fara cateva minute de gimnastica sau de alergat. :iscarea reduce in proportie de
40, incidenta cancerului, mai ales de san si colon, de prostata, plamani si uter.
Diminuarea riscurilor apare si la persoanele sutiri, care fac constant miscare. De unde
ideea ca nici cei ce au o greutate normala nu sunt feriti de teriila maladie.
EAn studiu american a demonstrat ca densitatea sanului la mamografie se modifica
radical dupa o ora de exercitiu fi#ic.E &i la fel, intreaga structura corporala.
&ntre!ari pe adresa medicului specialist
Dr. .ristian 7oerescu

Dr. Cristian ;oerescu
- Cum se explica e#ectul protector al $egetalelor?
' 5mul a aparut intr'un anumit cadru natural, iar de la facerea lumii, Dumne#eu i'a dat
acestuia ca (rana Etoata iara ce are samanta... si tot pomul ce are rod in elE... Din pacate,
foarte putine vegetale din cele pe care le mancam sunt naturale. Roadele de pe mesele
noastre sunt cel mai ades prelucrate de te(nologiile industriei alimentare. 1egislatia
actuala este mult prea permisiva cu aditivii alimentari. Rapiditatea cu care apar, in fiecare
an, sute si c(iar mii de coloranti alimentari spune multe despre deficientele si fraudele
grave ale sistemului actual. E>alenul de untE (paradimetil ' a#oen#enul!, ca sa dau
numai un singur exemplu, intreuintat pana nu de mult pe scara larga, produce
experimental la animalele de laorator cancerul ficatului ((epatomul malign!. 9ata pe
scurt o demonstratie inversa pentru intrearea dvs. si o pledoarie fierinte pentru
consumul produselor vegetale proaspete.
3emnalul de alarma a fost tras de specialisti de mai multi ani, iar presa tine sus steagul
sc(imarii pentru opinia pulica. 1a astfel de presiuni, agricultura si alimentatia
iologica tind sa se afirme tot mai mult, iar prin cercetari de ultima ora, nutritia se
conturea#a ca o perspectiva reala a unei noi terapii in oala canceroasa.
"rodusele vegetale cultivate corect sunt aproape complet lipsite de toxicitate. De aceea
reali#ea#a un inter'sc(im firesc cu mediul intern celular si nu loc(ea#a deloc filtrele
iologice ale organismului. Dimpotriva, multi microconstituenti naturali din legume,
fructe, cereale, dar si din plante si'au dovedit de)a rolul lor anticancerigen, in diverse
colturi ale lumii. 9n paginile E0ormulei /sE s'a scris si se va mai scrie inca mult despre
potentialul de vindecare al firelor vegetale, antioxidantilor naturali, retinoi#ilor
antitumorali, etacianinelor etc., despre usturoi, patrun)el, morcovi, grau, catina sau
condimente, iar ca#urile spectaculoase de vindecari pre#entate de dvs. de'a lungul
timpului au produs stupefactia lumii medicale de la noi si ii sustin cu o ra#a de speranta si
optimism pe cei aflati in suferinta...
- De ce sa consumam legume ne#ierte?
' /cum 100 de ani, in orasul Iuric( din *lvetia, doctorul 7irc(er'7enner demonstra
colegilor sai ca Evegetalele in stare cruda si proaspeteE au o mare putere de vindecare si
repre#inta pentru oameni o (rana vie de cea mai una calitate. /rgumentatia se a#a pe
numeroase ca#uri vindecate in clinica sa, dotata cu cele mai moderne laoratoare din acea
vreme. &i nu se descoperisera inca vitaminele, en#imele, imunostimulatorii sau agentii
antitumorali naturali. De'a lungul timpului, aceste adevaruri au fost afirmate raspicat de
:ax >erson, Rudolf 7reuss, Roert Jac4son, <ristine ;olfi si multi altii, dar din
nefericire medicina actuala merge parca prea osesiv intr'o directie gresita. "entru a
intelege rolul cruditatilor in prevenirea si tratarea cancerului, sa oservam ca cea mai
mare frecventa a olii este intalnita la persoane in varsta de peste D0 ' @0 de ani, la care
componentele tisulare intra in procese lente de degenerare, iar astfel organele nu mai fac
fata asaltului de toxine cancerigene de care voream mai devreme. 9ntuim acum usor de
ce curele de cruditati, posturile cu sucuri de legume si fructe, (rana vie sunt o speranta
pentru cei disperati si sunt confirmate din ce in ce mai mult de ultimele comunicari
stiintifice.
- 0egumele si #ructele de pe piata romaneasca au calitatea de medicament
anticancer sau au su#erit modi#icari genetice care le-au morti#icat?
' "uneti aceasta intreare la granita de vest a tarii si veti au#i un EdaE pe sute de mii de
voci din piepturile romanilor care vin de la munca din strainatate. =eti putea aduna
relatari amanuntite despre parfumul, gustul, vitalitatea si savoarea fructelor si legumelor
de la noi. =eritaile declaratii de dragoste pentru mere, prune, gutui, rosii, ardei etc.
"ersonal, cunosc multi oameni ine

situati in 5ccident care vin special in Romania sa faca o cura cu cruditati. Daca ministrul
agriculturii ar avea inspiratia sa'i pregateasca pe taranii romani sa intre pe pietele
europene ale produselor iologice, Romania ar mai deveni o data in istorie granarul (io!
al *uropei, iar plugul, coasa si caruta trasa de cai nu ar mai fi atat de mult si inutil
lamate. 9n 0ranta, doar 2, din agricultura este iologica, in >ermania si /ustria 1?'
1@,, in *lvetia 2?,, iar pretul la aceste produse este de ?'4 ori mai mare decat la
celelalte. 1a noi, mai mult de D0'@0, din agricultura depinde doar de ciclurile naturale
de productie si de aceea cred ca daca am avea a#i autostra#i, turismul rural ar relansa
economia. 9ntr'o societate a#ata pe adevar si intelepciune, cercetarile care demonstrea#a
potentialul vindecator al dietei anticancer ar treui utili#ate la maximum in folosul
olnavilor, iar procesul de producere, preparare si comerciali#are al (ranei sa fie
coordonat cu mai mare gri)a.
0eg
atura dintre cancer si alimentatie este
edi#icata

Congresul cancerului tinut recent la 2aris a con#irmat capacitatea exceptionala a
#ructelor si legumelor de a pre$eni si $indeca tumorile ucigatoare
E7omaE ultimului congres mondial al cancerului tinut la "aris a fost victoria morcovului
si a ruedeniilor lui impotriva olilor oncologice. 0ructele si legumele au triumfat. An
studiu mamut, intins pe o durata de ?D de ani si efectuat pe D00.000 de suiecti, a dovedit
fara drept de apel ca alimentatia vegetariana reduce drastic aparitia cancerului.
"racticantii terapiilor naturiste au avut dreptate. .and Dumne#eu a lasat oala, a lasat si
leacurile care o pot vindeca. EDe necre#utE, a exclamat profesorul france# :ic(el 7oiron,
presedintele fondator al .ongresului international al cancerului. E3cepticismul nostru est
e invins. .ifrele studiului *"9. (*uropean "rospective 9nvestigation into .ancer and
;utrition H 9nvestigatia europeana prospectiva privind cancerul si alimentatia! sunt de
necomatut. 1egatura dintre cancer si alimentatie este edificata.E Desi nu e noua, ideea ca
(rana )oaca un rol decisiv in stoparea sau de#voltarea tumorilor canceroase a fost multa
vreme respinsa, minimali#ata sau privita cu scepticism de lumea medicala occidentala.
.ancerul era interpretat ca o oala in sine, declansata prin dereglarea necontrolata a unor
celule. An soi de EneunieE organica. Din fericire, studiul *"9. vine cu conclu#ii de
neclintit. *ste cea mai mare anc(eta reali#ata vreodata asupra relatiei dintre nutritie si
cancer. 3tudiile efectuate compara alimentatia si modul de viata a D00.000 de indivi#i din
tarile nordice si sudice ale *uropei, unii dintre ei amatori de unt si de carnuri grase,
ceilalti ' consumatori de legume, fructe si untdelemn de masline. 9ncepand cu anul 1-20,
ma)oritatea suiectilor au fost urmariti fiecare in parte, in medie, timp de cinci ani.
Altimele re#ultate au fost pulicate in iunie 200D si comunicate oficial la congresul de la
"aris. / fost primul studiu cominat cu prelevari de sange si /D;, stocate in anci
iologice, pentru cercetarea indicilor nutritionali. .onclu#ia e clara: sc(imarea
regimului alimentar poate reduce frecventa cancerului. 9ata si cateva prescriptii
importante re#ultate din studiul *"9..
4 portii de $egetale pe zi @ sport
"ersoanele care consuma in medie ?D de grame de fire vegetale pe #i (sapte portii de
fructe si de legume mancate pe intinderea unei #ile! reduc riscul imolnavirii de cancer
cu 40,. .ifra creste, daca pe langa alimentatia vegetariana, veti fi atenti sa va si miscati.
:ai ales cancerul intestinal si cel de colon sunt tinute in frau printr'o alimentatie
adecvata cominata cu sport. E:arele progres al acestui studiu consta in faptul de'a arata
ca riscul cancerului poate fi drastic redus prin cresterea consumului de fructe si de
legume, principalele surse de fire alimentareE, spune profesorul *lio Rioli,
responsailul studiului *"9., specialist mondial in proleme de nutritie si cancer.
9ncludeti in fiecare din mesele dvs. o leguma sau o salata si un fruct la desert. .are sunt
cele mai indicate$ &oate fructele contin cominatii de sustante protectoare. "entru a
eneficia de ele, variati culorile: dupa ce mancati un mar rosu, gustati o para aurie sau un
strugure negru. 1a fel si in ca#ul legumelor: dupa o tomata rosie, consumati un roccoli
verde sau o ridic(e neagra. .el mai adesea, principiile active care opresc cancerul sunt
cuprinse c(iar in colorantii din plante. *ficienta lor a fost constatata nu doar in cancerul
de colon, ci si in cel de prostata, pancreas, plamani, esofag.
=itati carnea% mancati peste

3e anuia de multa vreme ca excesul de carne nu este sanatos. 3tudiul *"9. confirma si
aceasta realitate. /nali#a efectuata a grupat carnea in trei categorii: carne rosie, me#eluri
si carne de pasare. Din prima grupa fac parte carnea de vita, vitel, porc, proaspata, tocata
sau congelata. Din grupa a doua fac parte salamurile de porc sau vita, conservate in
saramura, cu sau fara nitrati, afumaturile, carnea uscata sau conservata prin fierere:
)amonul, carnatii, pateul de ficat, crenvurstii etc.... "asarile au fost repre#entate de gasca
si pui. Re#ultatul: riscul de cancer colorectal e mult mai ridicat la consumatorii de carne
si me#eluri. 9n sc(im, nu exista nici o prolema cu carnea de pasare, cu conditia sa nu
fie din crescatorii. .a solutie alternativa pentru carne se recomanda pestele, desi efectul
lui protector n'a putut fi explicat pe deplin. 3e presupune ca anumiti aci#i grasi, pre#enti
in mare cantitate in uleiul de peste, in(ia de#voltarea tumorilor canceroase.
0eguminoase si cereale complete
>rau, or#, ova#, mei, secara, linte, fasole, soia, seminte de in si susan. E* timpul sa
redescoperim cerealele si leguminoaseleE, ne indeamna studiul *"9.. E7ogatia lor in
fire participa, de asemenea, la prevenirea cancerului de colon. 9n sensul acesta ar fi ine
ca painea cotidiana sa fie inlocuita de sase portii de grau incoltit, consumat pe durata unei
#ile.E
Anele leguminoase (mai ales soia! pre#inta un alt atu: continutul lor ogat in fito'
estrogeni. 0emeile asiatice, care consuma multe leguminoase inca de la varsta copilariei,
sunt mult mai putin atinse de cancerul de san. 9pote#a avansata: acesti micro'constituenti
sunt capaili sa loc(e#e efectul estrogenilor asupra celulelor mamare. 9n sc(im, o
posiila cau#a de aparitie a cancerului de san poate fi excesul de 4ilograme acumulate
dupa menopau#a. 9n conclu#ie, puneti linte in toate salatele, mancati cu incredere soia,
mancati cereale complete. "rote)ati'va intestinul si controlati'va greutatea.
Cate putin din toate
Decat sa mananci un anume aliment, mai ine consumi cate putin din toate... 3i reduceti
consumul de alcool. De fapt, ideea generala care s'a desprins la congresul de la "aris a
fost ca nu exista atat alimente protectoare, cat un model alimentar preventiv, inspirat din
modelul mediteranean. 3i anume: legume stropite din elsug cu ulei de masline. An alt
principiu recomandat priveste alimentele proaspete si crude, netrecute prin foc.
0avori#ati, deci, salatele de legume, condimentate cu ieruri aromate, si fructele de toate
gusturile si culorile. /ctivitatea fi#ica reduce riscul cancerului de san.
<ici o zi #ara miscare
5 a doua surpri#a a congresului de la "aris a fost confirmarea prin studiu a incidentei
deoseite pe care sportul, miscarea, o are in stoparea diverselor tipuri de cancer. "rin
urmare, specialistii recomanda includerea lor in viata cotidiana. ;ici o #i fara plimare in
aer lier, fara cateva minute de gimnastica sau de alergat. :iscarea reduce in proportie de
40, incidenta cancerului, mai ales de san si colon, de prostata, plamani si uter.
Diminuarea riscurilor apare si la persoanele sutiri, care fac constant miscare. De unde
ideea ca nici cei ce au o greutate normala nu sunt feriti de teriila maladie. EAn studiu
american a demonstrat ca densitatea sanului la mamografie se modifica radical dupa o ora
de exercitiu fi#ic.E 1a fel, intreaga structura corporala.
Dr. CR&S)&"< ;O6R6SC=
/2ersonal% cunosc multi oameni !ine situati in Occident% care $in special in
Romania sa #aca o cura cu cruditati/
$ Cum se e*plica efectul protector al &egetalelor(

' 5mul a aparut intr'un anumit cadru natural, iar de la facerea lumii, Dumne#eu i'a dat
acestuia ca (rana Etoata iara ce are samanta... si tot pomul ce are rod in elE... Din pacate,
foarte putine vegetale din cele pe care le mancam sunt naturale. Roadele de pe mesele
noastre sunt cel mai ades prelucrate de te(nologiile industriei alimentare. 1egislatia
actuala este mult prea permisiva cu aditivii alimentari. Rapiditatea cu care apar, in fiecare
an, sute si c(iar mii de coloranti alimentari spune multe despre deficientele si fraudele
grave ale sistemului actual. E>alenul de untE (paradimetil'a#oen#enul!, ca sa dau
numai un singur exemplu, intreuintat pana nu de mult pe scara larga, produce
experimental la animalele de laorator cancerul ficatului ((epatomul malign!. 9n sc(im,
produsele vegetale cultivate corect sunt aproape complet lipsite de toxicitate. :ulti
microconstituenti naturali din legume, fructe, cereale, dar si din plante, si'au dovedit de)a
rolul lor anticancerigen, in diverse colturi ale lumii. 9n paginile E0ormulei /3E s'a scris si
se va mai scrie despre potentialul de vindecare al firelor vegetale, antioxidantilor
naturali, retinoi#ilor antitumorali, etacianinelor etc., despre usturoi, patrun)el, morcovi,
grau, catina sau condimente, iar ca#urile spectaculoase de vindecari pre#entate de'a
lungul timpului au produs stupefactia lumii medicale de la noi si ii sustin cu o ra#a de
speranta si optimism pe cei aflati in suferinta...
$ De ce sa consumam legume nefierte(

' /cum 100 de ani, in orasul Iuric( din *lvetia, doctorul 7irc(er'7enner demonstra
colegilor sai ca Evegetalele in stare cruda si proaspeteE au o mare putere de vindecare si
repre#inta pentru oameni o (rana vie de cea mai una calitate. /rgumentatia se a#a pe
numeroase ca#uri vindecate in clinica sa, dotata cu cele mai moderne laoratoare din acea
vreme. 3i nu se descoperisera inca vitaminele, en#imele, imunostimulatorii sau agentii
antitumorali naturali. De'a lungul timpului, aceste adevaruri au fost afirmate raspicat de
:ax >erson, Rudolf 7reuss, Roert Jac4son, <ristine ;olfi si multi altii, dar, din
nefericire, medicina actuala merge parca prea osesiv intr'o directie gresita. "entru a
intelege rolul cruditatilor in prevenirea si tratarea cancerului, sa oservam ca cea mai
mare frecventa a olii este intalnita la persoane in varsta de peste D0'@0 de ani, la care
componentele tisulare intra in procese lente de degenerare, iar astfel, organele nu mai fac
fata asaltului de toxine cancerigene de care voream mai devreme. 9ntuim acum usor de
ce curele de cruditati, posturile cu sucuri de legume si fructe, (rana vie, sunt o speranta
pentru cei disperati si sunt confirmate din ce in ce mai mult de ultimele comunicari
stiintifice.
$ ,egumele si fructele de pe piata romaneasca au calitatea de medicament anticancer
sau au suferit modificari genetice care le$au mortificat(
' "uneti aceasta intreare la granita de vest a tarii si veti au#i un EdaE rostit de sute de mii
de voci, din piepturile romanilor care vin de la munca din strainatate. =eti putea aduna
relatari amanuntite despre parfumul, gustul, vitalitatea si savoarea fructelor si legumelor
de la noi. =eritaile declaratii de dragoste pentru mere, prune, gutui, rosii, ardei etc.
"ersonal, cunosc multi oameni ine situati in 5ccident, care vin special in Romania sa
faca o cura cu cruditati. Daca ministrul agriculturii ar avea inspiratia sa'i pregateasca pe
taranii romani sa intre pe pietele europene ale produselor iologice, Romania ar mai
deveni o data in istorie granarul (io! al *uropei, iar plugul, coasa si caruta trasa de cai nu
ar mai fi atat de mult si inutil lamate. 9n 0ranta, doar 2, din agricultura este iologica,
in >ermania si /ustria 1?'1@,, in *lvetia 2?,, iar pretul acestor produse este de ?'4 ori
mai mare decat al celorlalte. 1a noi, mai mult de D0'@0, din agricultura depinde doar de
ciclurile naturale de productie. Daca am avea a#i autostra#i, turismul rural ar relansa
economia. 9ntr'o societate a#ata pe adevar si intelepciune, cercetarile care demonstrea#a
potentialul vindecator al dietei anticancer ar treui utili#ate la maximum, in folosul
olnavilor, iar procesul de producere, preparare si comerciali#are al (ranei coordonat cu
mai mare gri)a.
Dr. S. A<"S(=006R
/Rezultatele cercetarilor noastre tre!uie sa-si gaseasca drumul spre #ar#urii>/

1a mi)locul lunii feruarie, la =iena s'a tinut un congres la care au participat cercetatori
de pe toate meridianele gloului. &ema conferintei: alimentatia si cancerul. .onclu#ia
unanima: cele mai eficiente remedii pentru stoparea acestei oli cumplite se gasesc in...
farfurieF Anul din doi olnavi incuraili ar putea fi salvat printr'o alimentatie sanatoasa.
;u numai fructele si legumele contin sustante ioactive, ci si cerealele, mirodeniile etc.
*le ne pot a)uta sa traim mai mult, in deplina sanatate. =a pre#entam fragmente din
interviul acordat pe aceasta tema de prof. dr. 3. <nasmuller, unul dintre marii cancerologi
germani, pre#ent la lucrarile conferintei.
$ Stim de mult ca broccoli, dar si alte legume pot pre&eni aparitia cancerului. A&eti
noutati(
' /cum stim cum actionea#a ele. /ni(ilea#a, de exemplu, efectul cancerigenelor, adica al
sustantelor c(imice din mediul incon)urator si al conservantilor alimentari. 3ustantele
existente in crucifere (var#a, conopida, roccoli etc.! si cele din usturoi pot sa impiedice
acest proces.
$ A fost studiat efectul anticancerigen al &er"ei rosii si al celei de %ru*elles. -ste efectul
acesta benefic doar la soareci(
' ;u. Recent s'a constatat ca aceste legume din familia cruciferelor pot activa si la om o
anumita en#ima din ficat, care il prote)ea#a impotriva cancerului. ;umele ei prescurtat
este >3&.
$ -ste suficient doar sa mancam cat mai multe legume pentru a ne apara de cancer(
' ;u. /r treui sa consumati si mai multe cereale, mai ales soia. 9n cereale ca: ova#, grau,
mei etc. exista o multitudine de sustante anticancerigene. :ai cu seama in produsele din
cereale integrale (uruiala si tarate nerafinate!. 9n ceea ce priveste soia, ea contine (ormoni
naturali, care sunt o mare speranta pentru prevenirea cancerului de san.
$ Unele soiuri de cereale au un efect mai deosebit(
' "rodusele integrale, da. (9n nici un ca# faina ala.! 5 mare parte a sustantelor active se
afla in invelisul exterior al oaelor. /cestea stopea#a cancerul de colon.
$ Dar mirodeniile( Care e contributia lor la pre&enirea cancerului(
' 9n aceasta privinta s'au efectuat studii foarte interesante. :irodeniile a)uta de fapt la
EreparareaE defectelor ereditare. "rintre candidatii cu perspective stralucite se numara:
vinarita, vanilia si scortisoara.
$ -*ista si substante care pro&oaca .moartea. celulelor canceroase(
' Resveratrolul din struguri si, in special, din vinul rosu poate declansa apopto#a celulei
canceroase. Deci, un pa(ar de vin rosu pe #i ne apara de cancer.
$ Ce rol are radacina de tataneasa in meniul anticancer(

' Radacina de tataneasa se compune in proportie de ?0, din inulina, o fira care fixea#a
sustantele cancerigene si le EimpingeE spre canale, reducand astfel riscul imolnavirii de
cancer la colon. .onform unor studii canadiene, cresterea consumului #ilnic de fire cu
1? g ar fi suficienta pentru a reduce la )umatate riscul cancerului de colon. *ficiente sunt,
de asemenea, cerealele si morcovii.
$ Un alt medicament .gustos. impotri&a cancerului este iaurtul...
' 9ntr'adevar, acilii lactici din laptele fermentat pot fixa si ei sustantele toxice din
intestin, care sunt, astfel, eliminate.
$ Studiile arata ca numarul &egetarienilor cu cancer digesti& este cu !/0 mai sca"ut
decat cel al consumatorilor de carne. Sa de&enim, oare, &egetarieni(
' Din cercetari nu re#ulta ca oala ar fi produsa de carnea in sine. =alail este urmatorul
principiu: carnea de porc este nociva daca o consumam grasa si in cantitate mare.
3upragreutatea sporeste si ea riscul imolnavirii. Recomandarea din clipa de fata este: cu
cat mai putina carne, cu'atat mai ine. :aximum +0 g pe #i.
$ Ar trebui sa fim mai atenti si la tigaie(
' "ra)itul la peste 200 de grade .elsius este tau, pentru ca in suprafata maronie a carnii
se formea#a sustante cancerigene: carurile policiclice. 9n experimentele facute pe
animale s'a oservat ca aceste sustante produc cancerul (epatic si cancerul glandelor
intestinale si mamare.
$ -le pot fi anihilate prin consumul de mirodenii(
' Da, condimentand cele +0 g de carne cu ro#marin, cimru, salvie sau usturoi.
:arinatele preparate cu ulei de masline, otet de mere, #eama de lamaie, usturoi, mustar,
sare si #a(ar run pot impiedica in proportie de -0, formarea cominatiilor nocive.
Recomandarea mea: o felie sutire de gratar J cereale sau ore# natural J legume ver#i.
/cestea contin clorofila, o sustanta anticancerigena.
$ Un studiu efectuat recent in China arata ca un consum regulat de &ar"a 1de crucifere,
in general2 reduce riscul cancerului pulmonar cu 380. )utem sa fumam, daca mancam
&ar"a(
' An pac(et de tigari pe #i inseamna un risc mult mai mare. Doar nefumand putem profita
de efectul anticancerigen al acestor legume.
$ -*ista o planta anume pe care o preferati(
' *u recomand cu caldura ceaiul verde (mult!, care ne prote)ea#a de cancer pe mai multe
planuri. .ercetatorii americani au descoperit faptul ca o sustanta componenta a ceaiului
verde poate EnimiciE tumorile, privandu'le de (rana. ;umele ei prescurtat este >.>. *a
in(ia de#voltarea de noi vase sanguine. ;emaifiind alimentata cu sange, tumora moare.
Dar re#ultatele acestor studii indeamna la continuarea cercetarilor. De la experientele in
eprueta sau pe animale, pana la studiile efectuate pe oameni e cale lunga.
$ Care este urmatorul d&s. obiecti&(
' Re#ultatul cercetarilor noastre treuie sa'si gaseasca drumul spre farfuriile dvs.F
&napoi la natura>

0iecare om se poate apara si singur de cancer, dar treuie sa o faca imediat. 9ata ce
recomanda specialistii:
/lcool cu masura: aratii ' maximum 2 pa(areG#iC femeile ' maximum 1 pa(arG #i. 9deal:
vin rosu, care contine resveratrol.
.arne putina: nu mai mult de +0 g pe #i. :ai multa carne de pui sau peste, decat carne de
miel sau vita. .arnea nu treuie pra)ita prea tare si se consuma ucatile mai slae. 9deal:
somonul, care contine aci#i grasi 5mega ? si vitamina D.
0ara grasimi animale: inlocuiti'le cu grasimi vegetale, mai ales cu ulei de masline. *l
contine aci#i grasi nesaturati si vitamina *, care ne prote)ea#a de cancer.
3are, cu economie: maximum @ gG#i. 9nlocuiti'o cu mirodenii si verdeturi, ogate in
sustante anticancerigene.
:ulte cereale si leguminoase: expertii recomanda @00'+00 gG#i, impartite in 2 sau mai
multe portii. 5ptati pentru produsele integrale. .onsumati #ilnic produse din soia: lapte,
ran#a (tofu!, iaurt etc.
:ulte legume si fructe: #ilnic, intre 400'+00 g, impartite in D'10 portii. 3ustante
ioactive se gasesc mai ales in crucifere (var#a, conopida, roccoli, gulie etc.! si in
usturoi. .itricele contin vitamina ., la fel si merele (soiurile vec(i!, afinele, socul,
caisele, morcovii.
.eaiul verde: autura ideala.
Ia(ar deloc: pentru ca ingrasa, iar supragreutatea sporeste riscul imolnavirii de cancer.
9nlocuiti'l cu miereF