You are on page 1of 5

Educația ecologică în grădiniță

Prof. Antonie Ana Maria,
Grădinița Toți Sfnții, Rm. Vâlcea
Educa ia ecologică devine tot mai mult una din cele mai importante preocupări ale ț
societăţii contemporane şi comportă trei aspecte importante: prevenirea deteiorării mediului,
acţiuni de depoluare şi reconstrucţie ecologică, ce constau, în principal, în măsuri reparatorii, şi
păstrarea sau întreţinerea zonelor depoluate.
De ce este obligatoriu că educaţia ecologică să înceapă de timpuriu, încă de la vârsta
preşcolară? Pentru că aceasta este vârsta la care începe ormarea viitorului cetăţean al planetei,
din toate punctele de vedere. Pe de altă parte, este evident aptul că nu trebuie să uităm de
valoarea, pentru ormarea viitorului individ uman, a celor !" ani de acasă#, prin care unui copil i
se transmit normele elementare de comportament, care constituie undamentul acţiunilor unui
cetăţean preocupat de mediul în care trăieşte. Dar pentru că nu toţi părinţii pot realiza acest lucru,
ie din neştiinţă, ie din nepăsare sau poate numai din lipsă de timp, activităţile ce se desăşoară
în unităţile preşcolare au o oarte mare importanţă. $ctivitatea concertată, desăşurată aici
reprezintă un veritabil mi%loc de ormare a generaţiilor viitoare şi educare a celor actuale, ea
adresându&se unui segment larg al populaţiei 'copiii şcolarizaţi şi prin intermediul acestora,
părinţii lor(. )n prezent, societatea umană a dovedit că este pe cale să devină distructivă şi
autodistructivă, iar puterea de a sc*imba acest lucru se ală în mâinile educatorilor responsabili,
cărora le pasă de mediul în care trăiesc şi în care îşi vor creşte copiii şi nepoţii.
Programa actuală pentru învăţământul preşcolar cuprinde la categoria activităţilor
opţionale şi educaţia ecologică. $ceasta presupune că, în poida importanţei sale, programul de
educaţie ecologică se aplică în uncţie de diverşi actori: resursa umană competentă şi cu
disponibilitate pentru acest tip de studiu, materialele didactice necesare, actori materiali, sociali
etc.
)n cadrul activităţilor ecologice, preşcolarii pot învăţa că lucrurile pot i reolosite, lucru
ce duce la reducerea gunoiului. De asemenea, în cadru lecturilor după imagini, al convorbirilor
pe teme ca, Pădurea, prietena noastră !, Povestea brazilor şi a *ârtiei !, de Demostene +otez,
copiii au conştientizat că economisirea *ârtiei duce la menţinerea unui număr mai mare de copaci
în viaţă, esenţiali pentu viaţa noastră. Desăşurând activităţi comune de observare a ructelor,
legumelor, a pomilor ructieri, copiii pot să înţeleagă cum se oloseşte în mod corect terenul:
dealurile ,pentru plantarea pomilor, a viţei&de&vie, a pădurilor, şesurile ,pentru agricultură etc.
Pe scurt, iată câteva obiective care trebuiesc atinse prin activităţile de educaţie ecologică:
& -ensibilizarea copiilor în problema păstrării unui mediu curat, sănătos şi estetic.
& /ultivarea dragostei copiilor pentu 0erra, pentru apă, plante, animale etc..
& Educarea copiilor în sensul păstrării sănătpţii mediului în care trăiesc.
& )nsuşirea unor norme de comportare speciice asigurării ec*ilibrului dintre sănătatea
individului, a societăţii şi a mediului.
& 1ormarea unei atitudini dezaprobatoare aţă de cei care încalcă normele spciice de păstrare a
igienei mediului.
& Educaţia copiilor şi a amiliei în sensul ormării unor comportamente corecte de ocrotire a
mediului, de colectare selectivă a deşeurilor mena%ere reciclabile, de gestionare a deşeurilor.
& /rearea în grădiniţe şi în împre%urimi a unui mediu ambiant plăcut, prin amena%area şi
întrţinerea spaţiilor verzi.
-copul acestor activităţi este de a educa copiii şi comunităţile locale pentru păstrarea unui
mediu mai curat şi mai sănătos, pentru utilizarea raşională a resurselor naturale şi menţinerea
ec*ilibrului ecologic, în vederea conservării naturii pentru generaţiile următoare. Este diicil să
sc*imbăm mentalitatea oamenilor privind protecţia mediului, dar ără educaţia iecărui individ în
acest sens, începând de la vârste timpurii, orice demers la scară socială de ocrotire a mediului
este supus eşecului.
2nteresul şi dragostea pentru natură sunt, la ma%oritatea copiilor, instinctive. )n plus,
comportamentele şi convingerile ormate copiilor la o vârstă cât mai ragedă sunt cele care se
păstrează cel mai bine toată viaţa. De aceea, în educaţia realizată în grădiniţă trebuie să pornim
de la interesul iresc al copiilor pentru plante şi animale, pentru ceea ce reprezintă, în general,
natură pentru ei.
Preşcolarii trebuie să realizeze că problemele mediului încon%urător sunt ale lumii întregi,
ale iecăruia dintre noi, iar iecare acţiune negativă a noastră, oricât de insigniicantă ar i, poate
să aecteze în mod distructiv natura. -emnalele de alarmă lansate de specialişti, e3plicaţiile şi
statisticile întocmite de aceştia au un rol incontestabil, dar pentru implicarea şi acţiunea eicientă
de ormare în sens ecologic se a%unge prin sensibilizare şi prin antrenarea componentelor aective
şi volitive ale copiilor. De aceea, activităţile de educaţie ecologică se desăşoară într&o atmoseră
rela3antă, unde interesul şi comunicarea să încura%eze iniţiativele, dar şi opţiunile iecăruia.
$bordarea educaţiei ecologice în grădiniţă prezintă anumite particularităţi metodologice,
scopul inal al acestui demers iind ormarea unui comportament ecologic adecvat şi derularea de
acţiuni concrete de protecţie a mediului încon%urător. -c*emă logică de abordare a educaţiei
ecologice prezintă câteva etape care descriu un traseu ormativ ce poate i urmat de către orice
cadru didactic, prin valoriicarea atentă a conţinutului şi metodologiei speciice disciplinei:
Perceperea şi observarea naturii. $ceastă primă etapă poate i realizată cel mai bine prin
ieşirile în natură, e3cursii, tabere. Este primul pas de contact nemi%locit cu elementele mediului şi
constituie premisele etapelor următoare.
Determinarea trăirii unor senzaţii şi sentimente şi conştientizarea copiilor asupra acestora.
)n urma perceperii aspectelor din mediul încon%urător, copiilor li se atrage atenţia asupra plăcerii
de a privi cerul senin, de a trage în piept aerul curat al unei păduri, de a asculta susurul unui
pârâu, etc. )n această etapă educatoarei îi revine rolul de a discuta şi a atrage atenţia asupra
acestor aspecte şi de a sublinia beneiciile unui mediu curat, sănătos, precum şi apartenenţa
noastră la sistemele naturale de viaţă şi comunicarea e3istentă între noi şi mediul natural.
2mplicarea personală. Prin discuţii, în urma stabilirii locului şi rolului iecăruia în spaţiu
şi timp, în cadrul social pot i relevate modalităţi de implicare individuală, elul în care putem i
de olos.
$sumarea responsabilităţii. $ceastă etapă este esenţială în ormarea unei structuri
comportamentale adecvate. E3istând implicare, trebuie să e3iste şi responsabilitate. Etapele
menţionate de desăşurare a educaţiei ecologice asigură, potrivit nivelului acestei vârste,
adoptarea comportamentului ecologic. Este implicit aptul că inormaţia motivează, însoţeşte şi
susţine percepţia senzorială, analiza senzaţiilor, încadrarea în sistemul natural de viaţă, deinirea
rolului personal, respectiv, implicarea individuală şi asumarea responsabilităţii.
$lcătuirea unei strategii de acţiune. $ceastă etapă reprezintă trecerea spre acţiunea
concretă. 1aptul că, în calitate de cadre didactice, organizăm acţiuni diverse împreună cu copiii,
nu este suicient. 4ealizarea, într&adevăr importantă, ar i să ormăm copiilor acel interes şi acele
abilităţi care să le permită să înţeleagă cum se organizează astel de acţiuni şi să acţioneze din
imbold propriu.
Pentru a le orma copiilor o conduită ecologică putem porni de la o idee simplă, dar
destul de eicientă în planul emoţiilor şi sentimentelor: transpunerea copilului în locul
elementului din natură care a suerit o agresiune din partea omului. Pus în postura celui agresat şi
care nu se poate apăra singur, copilul va realiza că trebuie să acorde 5drept la e3istenţă# tuturor
elementelor mediului din %urul său. 0reptat va înţelege că orice acţiune de distrugere sau
e3terminarea de orice el este cât se poate de dăunătoare pentru că strică ec*ilibrul naturii.
$vând în vedere aptul că cel puţin în zona noastră pădurea 5începe de la marginea casei
şi se termină la marginea cerului#, motivaţia a ost puternică şi ne&am propus ca, în mod
organizat, 5să pătrundem în tainele pădurii# şi să încercăm să stopăm mutilarea acestui
56aborator al 0errei#.
$ ocroti şi îmbunătăţi mediul încon%urător reprezintă pentru întreaga societate un obiectiv
primordial, o sarcină a cărei realizare trebuie coordonată şi armonizată oarte bine în sistemul
educaţional. $cţiunea de protecţie a mediului nu este uşoară în comunitate. -c*imbarea
mentalităţii oamenilor este diicilă, iar ără educaţia iecărui individ în acest sens, începând de la
vârste timpurii, orice demers la scara socială de ocrotire a mediului este supus eşecului.
7rădiniţa #0o i -in ii 4m. 8âlcea # ace parte din programul # ț ț 9/:62 PE;04< <; 8220:4
8E4DE& ED<PE0#, un program educaţional naţional, ce vizează educaţia şi conştientizarea publicului
privind protecţia mediului.
:biectivul acestui program este conştientizarea de către elevi a problemelor de mediu generate de
ambala%e şi deşeuri din ambala%e 'mai ales deşeuri din plastic şi ambala%e tip PE0( şi educarea copiilor în
spiritul unui comportament prietenos aţă de mediu, prin participarea directă la colectarea şi reciclarea
recipientelor PE0.
$ctivităţile din acest concurs au ca scop colectarea selectivă a recipientelor PE0, compactarea lor
în vederea introducerii în circuitul de reciclare în cadrul unui concurs naţional organizat intre =ec*ipe
verzi= ormate din elevi.
PE0 este prescurtarea de la polietilen teretalat şi se prezintă sub orma unei răşini 'o ormă de
poliester & polimer termoplastic(. >ai precis, polietilenul teretalat este o combinaţie a doua monomere:
etilen glicol modiicat şi acid teretalic puriicat. $cesta a devenit un material oarte răspândit în industria
alimentară 'îmbuteliere de băuturi răcoritoare, apă, lactate, ulei, oţet etc.(, iind ietin, uşor,rezistent la
şocuri, reciclabil.
$mbala%ele PE0, ca dealtel toate materialele plastice, nu sunt biodegradabile, persistând în
locaţiile de depozitare sute de ani. )n plus, nu trebuie omis caracterul inestetic al PE0&urilor care plutesc
pe râuri sau lacuri, care strică aspectul spaţiilor naturale şi care, prin volumul lor mare, agresează orice tip
de peisa%. )nsă acest material plastic are o calitate: poate i reciclat.
-ituaţia actuală, de agresiune asupra mediului, este provocată de aptul că populaţia nu este
conştientă de impactul negativ pe care deşeurile nedegradabile, cum este PE0&ul, îl au asupra calităţii
mediului şi din cauza lipsei educaţiei în spiritul comportamentului prietenos aţă de natură.
4ezolvarea problemelor create de poluarea mediului cu recipiente PE0 nedegradabile este una
stringenta pentru ţara noastră. )n 4omânia se golesc anual circa ? miliarde de bucăţi, adică apro3imativ.
@AB.BBB de tone de ambala%e din PE0. Din această cantitate imensă, o mare parte a%unge în natură,
poluând spaţiile publice, pădurile, râurile. 4ecuperarea şi reciclarea PE0&urilor a%unse la gunoi presupune
un lu3 te*nologic costisitor şi consum mare de energie electrică, combustibil şi substanţe c*imice şi
emisie de /:C. -istemul 0EPE0 asigura reducerea volumului ambala%elor tip PE0 prin termopresare.
/u a%utorul aparatului 0EPE0 la 7rădini a 0o i -in ii s&au compactat peste DB Eg de PE0&uri. ț ț ț
Deasemenea în cadrul activită ilor de educa ie ecologică au ost realizate ateliere prin care s&a dat ț ț
recipientelor compactate o nouă utilitate, decorativă, realizând cu a%utor diverse g*ivece pentru lori sau
%ucării eco. Pozele pot i vizualizate pe pagina de blog a grădini ei ț
*ttp:FFgradinitanr@valcea.blogspot.roF.
)n spri%inul realizării acestui demers educativ vine i ș programul educaţional
5Ecogrădiniţa#, care&şi propune să contribuie la creşterea gradului de conştientizare al copiilor
asupra problemelor de mediu, punându&i astel bazele dezvoltării se urmăreşte clariicarea
apartenenţei copiilor la mediu. -unt încura%ate discuţiile şi munca în grup, precum şi orice
iniţiativă luată în prote%area mediului.
Deaemenea în grădini ă se ț derulează, în iecare an, programul 5Eco&7rădiniţa#. $cest program
conturează strategia de acţiune în domeniul educaţiei ecologice, la nivelul unităţii noastre.
+eneiciile pe care credem că grădiniţa noastră le va avea prin continuarea programului Eco&
7rădiniţa, sunt:
• -ensibilizarea copiilor în problema păstrării unui mediu curat, sănătos şi estetic.
• /ultivarea dragostei copiilor pentru 0erra, pentru toate elementele care intra în componenţa
acesteia: ape, plante, animale, etc.
• Educarea copiilor în sensul păstrării sănătăţii mediului în care trăiesc.
• )nsuşirea unor norme de comportare speciice asigurării ec*ilibrului dintre sănătatea individului,
a societăţii şi mediului.
• 1ormarea unei atitudini dezaprobatoare aţă de cei care încalcă normele speciice de păstrare a
igienei mediului.
• Educaţia copiilor şi a amiliei în sensul ormării unor comportamente corecte de ocrotire a
mediului, de colectare selective a deşeurilor mena%ere reciclabile, de gestionare a deşeurilor.
• Promovarea grădiniţei noastre la rangul de Eco&grădiniţă, conorm standardelor <E, ca urmare a
activităţilor educative desăşurate şi a derulării programului amintit.
-cop:
• Educarea copiilor şi a comunităţii locale pentru păstrarea unui mediu mai curat şi mai sănătos,
pentru utilizarea raţională a resurselor naturale şi menţinerea ec*ilibrului ecologic, în vederea conservării
naturii pentru generaţiile următoare.
:biective:
• /onştientizarea şi sensibilizarea comunităţii locale, a copiilor şi părinţilor aţă de problemele
mediului.
• /rearea în grădiniţă şi în împre%urimi a unui mediu ambient plăcut, prin amena%area şi întreţinerea
spaţiilor verzi.
• 1ormarea unui comportament etic, civic.
• 1ormarea unor deprinderi de conservare a naturii.
• 2mplicarea copiilor în colectarea materialelor reciclabile , *ârtie şi PE0&uri.
)n e3tensor, 5ecuaţia# undamentală a vieţii pe această planetă constă în găsirea unui raport
ec*ilibrat între necesităţile de ordin economic şi capacitatea ecologică a planetei, înţeleasă ca un capital
real al naţiunilor, clar limitat şi uşor perisabil în condiţiile unei gospodăriri necorespunzătoare. :mul
reprezintă un actor activ în dinamica spaţială şi temporală a mediului biotic, în general, şi a pădurilor, în
mod special. $cţiunile actorului antropic pot şi trebuie să ie doar cu inalitate pozitivă, mai ales că azi
din ce în ce mai mulţi oameni de ştiinţă consideră degradarea mediului, în ansamblu, şi a pădurilor, în
particular, drept cea mai dramatică criză a omenirii.
/uriozitatea copiilor conduce la acumularea de cunoştinţe despre mediul încon%urător, despre
protecţia lui, ceea ce contribuie la dezvoltarea capacitaţii copiilor de a gândi logic şi de a interpretă corect
aspectele din %urul lor.
BIBLIOGRAFIE
@. Melania Ciubotaru, Educaia ecolo!ică "n !rădiniă, Editura# C$ Pre%%
&''(
C. Ma)ilu M., Ecolo!ie *i +rotecia mediului "ncon,urător, Timi*oara,
Editura Mirton, &''-
?. $ruc.er P./., 0111, Realităile lumii de mâine, 2ucure*ti, Editura Teora,
0111
A. Re3i%ta "n3ăământului +re*colar, nr.-4&''56 nr. 74-,&''8
D. 9tt+#::!radinitanr03alcea.blo!%+ot.ro