The 16th Conference on Applied and Industrial Mathematics Oradea, România

CLASIC ŞI MODERN ÎN CONSTRUCŢIA POLIGOANELOR STELATE

Ramona Bălan Colegiul Tehnic „C. Brâncuşi” Oradea

1

Ipoteza de la care am pornit în elaborarea acestei lucrări are la bază un adevăr incontestabil pentru lumea contemporană, şi anume că astăzi, mai mult ca oricând, construcţiile geometrice alcătuiesc o veritabilă artă a formelor, aplicabilă în toate domeniile tehnicii. Tendinţele arhitecturale avangardiste constituie o adevărată provocare pentru proiectanţii din întreaga lume. Construcţiile cu rigla şi compasul fiind restrictive, voluminoase şi cronofage, sunt înlocuite de programele de proiectare. Un exemplu interesant şi atractiv pentru elevi este construcţia poligoanelor stelate. Din punct de vedere geometric, construcţia unui poligon regulat înseamnă împărţirea cercului, cu rigla şi compasul, în părţi egale. Dacă împărţim un cerc în n părţi egale, putem uni punctele de diviziune din p în p, p < n/2, obţinând astfel : 1). – dacă p şi n nu sunt prime între ele, avem un poligon regulat convex cu n/d laturi, unde d este divizorul comun al numerelor n şi p. 2). – dacă p şi n sunt numere prime între ele, atunci figura astfel obţinută, se numeşte poligon regulat stelat. Acest poligon va avea n laturi. Acelaşi poligon regulat stelat se va construi şi în cazul în care vom uni punctele de diviziune din n-p în n-p. Noţiunile de centru, apotemă, rază şi unghi la centru definite pentru poligonul regulat convex sunt valabile şi pentru poligoanele stelate. Poligonul regulat stelat cu n vârfuri unite din p în p va avea unghiul de la vârf egal cu 2π αs = p n Pentru diverse valori ale lui n există mai multe poligoane regulate stelate în funcţie de numărul numerelor p < n/2 prime cu n. Latura poligonului regulat este dată de formula (1) ln = 2R sin α unde α este unghiul la centru al poligonului. Latura poligonului este construibilă dacă ecuaţia care are drept soluţie relaţia (1) este de gradul al doilea sau reductibilă la gradul al doilea. Aşadar nu putem construi latura unui poligon regulat de un număr dat de laturi decît în anumite cazuri. Construcţia unor poligoane este exemplificată în continuare: 1. Octogonul regulat stelat Pentru a obţine cele opt puncte de diviziune ale cercului este suficient să construim două diametre perpendiculare care vor împărţi cercul în patru părţi egale , care la rândul lor vor fi împărţite în câte

2

două părţi egale. Unind aceste puncte din trei în trei se construieşte octogonul regulat stelat – fig.1 Elementele octogonului regulat stelat:

A F D

α8 s = 3
G

C O

M

360° 3π = 135° = 8 4 3π π l8 s = 2R sin = 2R cos = R 2+ 8 8

2

H B E

fig. 1
Apotema octogonului regulat stelat:

a8 s =

4R 2 − l 2 R 2− 2 = 2 2

Calculul perimetrului şi al ariei octogonului regulat stelat:
Ps = 8 ⋅ l8 s = 8 R 2 + 2

∆ FME

m( ∠DMG ) = 90 ° = m( ∠FME

A8 s = A − 8 A∆MDG

∼ ∆ GMD FM FE l8 s − MG l8 s l8 s ⋅ l8 R ⇔ = ⇔ = ⇔ MG = ⇔ MG = 4−2 2 MG GD MG l8 l8 s + l8 2

)

A∆MGD =

MG 2 R2 = 2− 2 ⇒ 2 2

(

)

A8 s = 2 R 2 2 − 2 R 2 2 − 2 = 4 R 2

(

)

(

2 −1 .

)

Împărţind din nou diviziunile cercului în alte două părţi egale se vor obţine 16 puncte de diviziune care unite din 3 în 3, din 5 în 5 sau din 7 în 7 determină trei poligoane regulate stelate cu 16 laturi – fig 2 a, b, c.
R B O O R

B

fig. 2.a.

fig. 2.b

3

A

O

B

fig. 2.c

2. Dodecagonul regulat stelat Împărţind cercul cu ajutorul razei se obţin punctele de diviziune ale hexagonului regulat. Acesta nu poate fi stelat. Împărţind din nou în câte două părţi egale diviziunile hexagonului, se vor crea cele 12 vârfuri ale dodecagonului regulat. Unind diviziunile dodecagonului regulat din 5 în 5 obţinem dodecagonul regulat stelat. – fig.3 Calculul elementelor dodecagonului regulat stelat:
α12 s = 5
360 ° 5π = 12 6

l12 s = 2 R sin

α = R 2 + 3 = 2 ⋅ a12 2

Calculul apotemei:

a12 s =

4R2 − l 2 R 2− 3 l = = 12 2 2 2
H C M O E A F

J

K

a 12s

D

L G B

I

fig. 3 Calculul perimetrului şi al ariei:
Ps =12 l12 s =12 R 2 + 3

As = A −12 ⋅ A∆FMK m( ∠FMK ) =

π

3 2 Deci A2 = 3R − 3R 2 2 3 − 3 = 6 R 2 2 − 3

⇒∆FMK echilat .⇒ FM = l12 = R 2 − 3 ⇒ A∆FMK =

(

)

(

)

R2 2 3 −3 4

(

)

Prin împărţirea în două părţi egale a arcelor de cerc determinate de construcţia dodecagonului obţinem punctele de diviziune pentru

4

construcţia poligonului regulat cu 24 de laturi. Trei dintre acestea sunt stelate: p=5 , p=7 – fig.4, p=11 . fig.5
A
A

R
O

O B
B

fig.4

fig.5

3. Decagonul regulat stelat Construcţia decagonului regulat convex (varianta descrisă de Ptolemeu - sec.2 ) - fig.9
M

A

B H O E

fig. 9 Se duce pe diametrul AB al cercului C(O,R) o perpendiculară OM (M∈C). Fie H mijlocul razei AO. Conform Teoremei lui Pitagora, în ∆ MOH avem:
MH = OH 2 + OM
2

=R

5 2

Arcul de cerc cu centrul în H şi de rază HM taie raza OB în E. Avem:
OE = HE − HO = R 2

(

5 − 1 = l10

)

5

Se ia în compas lungimea segmentului OE şi se împarte cercul. Unind punctele de diviziune astfel obţinute se obţine decagonul regulat convex. Dacă unim punctele din trei în trei se va construi decagonul regulat stelat al cărui unghi la vârf este de 108°.-fig.10 TEOREMĂ: Diferenţa dintre latura decagonului regulat stelat şi latura decagonului regulat convex înscrise în cercul C(O,R) este egală cu raza, iar produsul lor este egal cu pătratul razei.
A H D E R G O a

B

J I C F

fig. 10 Demonstraţie: Fie AB = l10 – latura decagonului regulat convex; AF = 2R – diametrul cercului – fig.11 Semicercul AF este împărţit în cinci părţi egale prin punctele B,C,D,E. AD = l10s- latura decagonului regulat stelat.
A B

I

C

O

D

fig. 11

6

∆AOB si ∆AOD −isoscele , m( ∠OAD ) = 36 °, m( ∠OAB ) = 72 ° ⇒  AD − bi sec toarea OAB ⇒OD paralela cu AB . notamOB ∩ AD = { I } in ∆AIB m( ∠I ) = 72 ° ⇒ ∆AIB −isoscel , ∆DOI −isoscel AD − AB = AD − AI = DI = OD = R ⇒ AD = R + AB ⇒ l10 s = R + l10 = R 2

(

5 +1

)

∆ AIO ∼ ∆ AOD ⇒

două decagoane regulate corespund celor două diviziuni (interioară şi exterioară) ale razei în medie şi extremă raţie. Calculul apotemei decagonului regulat stelat:
a10 s = 4R 2 − l 2 R 10 − 2 5 = 2 4

AI AO IO = = ⇔ AI ⋅ AD = AB ⋅ AD = AO 2 ⇒ laturile celor AO AD OD

4. Pentagonul regulat stelat Dacă păstrăm din două în două punctele de diviziune obţinute în urma construcţiei decagonului regulat obţinem vârfurile pentagonului regulat. PROPOZIŢIE: Lungimea laturii pentagonului regulat convex este dublul apotemei decagonului stelat. Demonstraţie: Fie pentagonului regulat ACEGI construit din punctele de diviziune ale decagonului regulat convex. –fig.12 AC = l5 – latura pentagonului regulat convex AD = l10 – latura decagonului regulat stelat În ∆ AIB – isoscel: AI = AB AC – bisectoare AC ⊥ BI Fie M = AC ∩ BI ⇒ IM = MB AM ⊥ BI ⇒ AM ⊥ OB ⇒ AM înălţime în ∆ AIO ON ⊥ AD, N ∈ AD ⇒ ON ⊥ AI ⇒ ON –înălţime în ∆ AIO ∆ AIO – isoscel cu AI = OI, dar AM =
⇒l5 = R 10 − 2 5 2

AC deci AC = 2 ⋅ ON ⇔ l 5 = 2a10 s 2

7

A J
I M

B

N

C

I O D

H E G F

fig. 12 Unind din două în două punctele de diviziune ale pentagonului regulat convex obţinem pentagonul regulat stelat – fig. 13 Unghiul la vârf al pentagonului regulat stelat este: α = 2 ⋅
360 ° 4π = 144 ° = 5 5

Pentru calculul laturii pentagonului stelat avem următoarea relaţie: PROPOZIŢIE: Latura pentagonului stelat este dublul apotemei decagonului convex. Demonstraţie: Fie pentagonul regulat stelat BFJDH construit cu ajutorul punctelor de diviziune ale decagonului regulat. In ∆ ABF m(∠ B)= 90° ( AF- diametru) OM ⊥ AB, OM=a10 ⇒ OM ‖ BF OM – linie mijlocie în ∆ ABF ⇒ BF = 2 ⋅ OM ⇒ l5 = 2 ⋅ a10 ⇒
⇒ l5 s = R 10 + 2 5 2
A J C I O D M

B

H E G F

fig. 13

8

Prin acelaşi raţionament se dovedeşte că în general calculul laturii şi a apotemei unui poligon regulat convex sau stelat obţinut prin împărţirea cercului în 2n+1 părţi egale şi prin unirea punctelor de diviziune din p în p, revine la calculul apotemei şi respectiv a laturii poligonului obţinut prin împărţirea cercului în4n+2 părţi şi unirea punctelor de diviziune din q în q după ce am dedus pe q din relaţia Invers, această relaţie ne permite să reducem calculul referitor la un poligon cu 4n+2 laturi la calculul unui poligon cu 2n+1 laturi. Deoarece un poligon cu 4n+2 laturi corespunde unui număr q impar, 2n+1-q va fi număr par, şi relaţia 2p=2n+1-q ne va da un întreg p, prim cu 2n+1 şi căruia îi va corespunde un poligon cu 2n+1 laturi pentru care va fi suficient să calculăm latura şi apotema. 5. Poligoane regulate stelate cu n laturi S-a demonstrat în că nu este posibilă construcţia cu rigla şi compasul a poligoanelor regulate cu 7, 9, 11, … laturi.
x 7 −1 = ( x −1) ( x 6 + x 5 + ... +1) = 0 x 9 −1 = ( x −1) ( x8 + x 7 + ... +1) = 0 ........

p q 1 + = ⇔ 2 p + q = 2n + 1 2n + 1 4n + 2 2

Rezolvarea ecuaţiilor

conduce la ecuaţii de gradul trei în soluţiile cărora intervin radicali de ordinul trei care nu se pot construi cu rigla şi compasul. În geometria asistată se computer aceste probleme de construcţie au fost depăşite. Cu ajutorul programelor de proiectare (AUTOCAD, CIVIL DESIGN, ş.a.) se pot construi poligoane cu orice număr de laturi înscrise în cercuri de rază dată astfel: Se trasează cercul de raza data şi se cere poligonul regulat cu numărul de laturi dorit. În urma construcţiei programul redă lungimile laturilor, apotemei, a ariei sau a altor elemente necesare rezolvării problemei impuse. Problemele de proiectare şi de trasare în practică a acestor forme geometrice au fost depăşite odata cu dezvoltarea acestor programe. Nimic nu mai este imposibil de realizat în domeniul construcţiilor geometrice avînd acest mod de abordare practic, rapid şi utilizabil în orice domeniu, la orice scară. Exemple: - înscrierea heptagonului regulat convex în cercul de rază 10: -fig.6 ⇒l7 = 8,6777; a7 = 9,0097; A=237,641 - înscrierea în cercul de raza 10 a heptagonului regulat stelat cu: a) p=2 ⇒ α =2⋅ 360°/7=102,856° - fig.7 ⇒ l7s = 15,6366; a7s =6,2349 b) p=3 ⇒ α =3⋅ 360°/7=154,284° - fig.7 ⇒ l7s = 19,4986; a7s =2,2252

9

8.67 77

A =4 0 .5 1 8

A =2 7 3 .6 4 1

A=104.1616 A=205.7634
66 .63 15

9.00 97

fig. 6

0 19.498

A =108.3959 A=273.641

9 34 6.2

2.2252

fig. 7 - înscrierea nonagonului regulat convex în cercul de rază 10 -fig.8 ⇒l9 = 6,8404; a9 = 9,3969 - înscrierea în cerc a nonagonului regulat stelat cu: a) p=2 ⇒ α = 2⋅ 360°/9= 80° - fig.9 ⇒l9s =12,8558; a9s =7,6604 b) p=4 ⇒ α = 4⋅ 360°/9= 160° - fig.10 ⇒ l9s =19,6962; a9s =1,7365

10

A =2 4 .90 4 9
6.8404

A =1 0 8 .3 9 5 9

fig. 8

A= 191.0320

A= 63.2237
12 .8 55 8

A= 123.1273

9.396 9

1.7365

fig. 9 10

7. 66 04

Prin implicarea utilizării calculatorului în rezolvarea problemelor din numeroase domenii, s-au definit şi soluţionat diverse cerinţe şi proiecte care în trecut erau de neconceput. Fundamentele acestui remarcabil progres tehnico-ştiinţific sunt regăsite în matematică, disciplină pe care, adesea, elevii o asociază cu o ştiinţă abstractă, rigidă, încorsetată într-o sumă de formule şi raţionamente pur teoretice, fiind total lipsită, în opinia lor, de finalitate practică. În acest context, având în vedere implicaţiile profunde ale matematicii, în speţă a geometriei, în articularea unor inovaţii în domeniul tehnicii, se impune o reevaluare a disciplinei dintr-o perspectivă interdisciplinară. Datorită conexiunilor pe care le realizează cu alte domenii de vârf ale tehnicii moderne, geometria ar trebui studiată şi în anii de liceu, mai ales la profilele tehnice. Utilizarea calculatorului în cadrul orelor de geometrie este primul pas spre o înţelegere adecvată a implicaţiilor matematice în existenţa şi evoluţia noastră.

2 19.696

A= 250.9356

fig.

11

BIBLIOGRAFIE

1.

AN. PEREPIOLCHINA

Geometrie - Curs litografiat; Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca. 1953

2.

JAQUES HADAMARD

Lecţii de geometrie elementară. Geometrie plană. Editura tehnică. Bucureşti. 1960

3.

EGMONT COLERUS

De la punct la a patra dimensiune. Editura ştiinţifică. Bucureşti. 1967

4.

N. N. MIHĂILEANU

Lecţii complementare de geometrie Editura didactică şi pedagogică. Bucureşti. 1976

5.

N. CHIRCOIAŞU M. IASINSCHI A. VICIU

Fişe de geometrie şi trigonometrie pentru elevi şi absolvenţi de licee. Editura Dacia. Cluj-Napoca. 1978 Probleme de geometrie elementară Editura didactică şi pedagogică. Bucureşti.1979 Geometrie circumstanţială Editura Junimea. Iaşi. 1983

6.

M. PRISNER S. POPA

7.

D. BRÂNZEI

8.

I. CUCULESCU C. OLTESCU L. N. GAIU …

Manual de geometrie, clasa a VII-a. Editura didactică şi pedagogică R.A. Bucureşti.1966 Mica Enciclopedie Matematică Editura tehnică. Bucureşti

9.

12

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful