You are on page 1of 9

Un pedagog de şcoală nouă

D. Mariu Chicoş Rostogan, distinsul nostru pedagog absolut, şi-a început cariera printr-o
memorabilă conferenţă didactică.
Vom da aci mai la ale conferenţa în re!umat, apoi c"tea note, luate după natură, despre
actiitatea în praxă a eminentului pedagog.
#rebuie prealabil să spunem că d-sa, totdeauna înainte de e şi i, pronunţă pe$
n ca gn franţu!esc,
t ca k,
d ca gh,
g ca j,
c ca ş.
%ceasta pentru uşurarea citirii citatelor din orbirea d-sale, pe cari oim să le transcriem pe c"t
se poate cu pronunţarea lor originală. Cititorul a suplini părţile din cale afară originale, pe cari
ne-a fost prea greu să le transcriem e&act, ca de e&. gn şi g.
1. Conferinţă
'(norat aughitoriu,
Vom căuta să ne ros)im astă!i ghespre metoda ghe a prăda grăma)ica în *enăre şi apoi numai
doară ghespre metoda intui)iă şi ghespre răspunsurile neapăra)e, neţăsita)e ghe lo*ica lucrului,
amăsurat in)eli*inţii şcolerului+'
%şa începe d. conferenţiar. Cui nu a asistat la conferenţa aceasta trebuie să-i spunem că
pedagogul pune întrebările şi presupune şi răspunsurile. %şa că urmarea, deşi s-ar părea o
conersaţie între pedagog şi şcolar, este însuşi corpul conferenţii. ,ată re!umatul acestei
superioare opere didactice.
-rmea!ă conferenţiarul$
Pedagogul: .o+ ce-i grăma)ica/
Şcolerul: 0răma)ica iaste...
Pedagogul: .o că-! ce iaşte/ că-! doar nu iaşte un lucru mare.
Şcolerul numai apoi se răcule*e şi răspunghe$ grăma)ica iaşte o ştiinţă ghespre cum lucră limba
şi le*ile mai apoi la cari se supune aceea lucrare, ghin toa)e punturile ghe eghere.
Pedagogul: 1rao, mă+ prostoane+ 2îi !ic aşe doară nu spre admoniţiune, ci spre înghemn şi
încura*are3. .o, acuma, spune-ne tu numai cum se împart substan)iele/ 4colerul, la întrebarea
aceasta a mea doară, musai să răspun!ă, neţăsare, amăsurat priceperii şi răţiunii sale$
Şcolerul: 5n substan)ie care se ăd şi substan)ie cari nu se ăd - reşpec)ie concre)e şi
abstrac)e+
Pedagogul: %poi merem mai gheparte pe ogorul pedago*ic şi punem ches)iunea doar$
%ţi au!it oi, copii, ghespre *ăn/ Ce iaşte *ănul/
Şcolerul răspunghe$ 6ănul e cumu-i lucru$ masculin, femenin şi e)ero*en au neutru, reşpec)ie
ghe bărbat, ghe femeie şi ghe ce nu-i nici bărbat, nici femeie.
Pedagogul: 7semple doară...
Şcolerul apoi musai se e&prime astfel$
Calul îi substan)i masculin8 iel se schimbă în iapă, ş-apoi gheine femenin.
Pedagogu1: .o+ dar neutru/
Şcolerul 2inoţent cumu-i, el nu poa)e da e&emplul aghecat8 eu, pedagogul, atuncia-s gata să-i
dau ilustrăţiunea )eoriei3...
Pedagogul: .eutru+ .eutru mai apoi, dacă-i calul masculin şi iapa femenină, neutru-i cat"rul,
carele nu-i nici cal, nici iapă, nici măgar, nici cal$ e cat"r, aghică corşitură, ghe îmbele *enuri, şi
mai ghepar)e pentru aceea se con!ultă !oologhia, care-i o altă ştiinţă naturale, şi doară naturalia
non sunt turpia!...
După aceea doară, şcolerul musai să fie, în răţiunea să puerilă, eghificat pe gheplin ghe *ănurile
tutor substan)ielor.
Vine numai dup-aceea ches)iunea ma)ema)ică... 9pune-ne tu doară, 1"rsăscule+ 2!ic eu
şcolerului3 ce înţăle*i tu prin curbă, o linie curbă/
Şcolerul: Care nu-i ghireaptă...
Pedagogul (zâmind cu unătate!: .o+ care nu-i ghireaptă, bine+ da: cumu-i, dacă nu-i
ghireaptă/
Şcolerul mai apoi ine la aceea înduplecare a răţiunii că musai a să răspundă min)en$
7 o linie oablă, oablă, care mere şi mere şi mere şi iarăşi se-ntoarnă ghe unghe o purces.
Pedagogul (jucându"şi serios rolul!: 1ine+ răspuns limpeghe+ chiar+ reşpec)ie esact... .o
acuma, spune-ne cine au inăntat numerele/
Şcolerul acuma, după memorare numai, căci memoria e, cum !ice #ubinghen, pur animală,
răspunghe ca animalul$ numerele pare, reşpec)ie cele cu soţiu, le-au inăntat ;itagora, iar mai
apoi cele impare, reşpec)ie cele fără soţiu, le-au inăntat 7ratos)enes+
1rao+
Cum eghe, onoratul aughitoriu, toa)e răspunsurile şcolerului după metoada intui)iă
moghearnă sunt neţesita)e prin lo*i)a lui, proprie orbind născ"ndă, dar completamin)e formată
printr-o educăţiune aghecată cercustanţelor, probălui)e ca gheri"nd ghin natura noastră, carea
lucră pe cum e m"nată mai ghepar)e.
5ntr-o iitoare conferenţă, om cu"nta apoi ghespre această natură iarăşi în aplicăţiunile sale în
raport cu pedago*ia, cu beserica şi cu işcoala+
(#plauze. # doua zi$ pedagogul nostru este numit %n slujă pro&esor 'ghe pedago*ie în *enăre şi
ghe limba ma)ernă în şpeţial'. 'ă"l (edem la lucru.!
2. O inspecţiune
Pro&esorul: Că-! onorat domnul inşpectore a bineoi doară un mom"nt să ascul)e aplicăţiunea
metoaghii intui)ie.
)nspectorul se aşează$ scoate carnetul şi condeiul şi ascultă.
Pro&esorul: Mă+ prostoane+ tu ala ghe colo... 9pune-ne tu doară$ ce iaşte fiinţă şi ce iaşte lucru,
mă/
*le(ul$ <ucrul, dom:le, este care nu mişcă, şi fiinţă pentru că mişcă+
Pro&esorul$ .o+ dar ornicul meu... prostule+ fiinţă-i ori lucru/
*le(ul$ 7 lucru, dom:le+
Pro&esorul: Că:! doar mişcă, mă+ au!i-l+ (agă ceasul %n urechea ele(ului!.
*le(ul (&erindu"se!: Da, dar dacă nu-l întoarcem, nu mişcă.
Pro&esorul (satis&ăcut!: 1rao+ 2cătră domnul inspector$3 4-apoi doar ăsta-i ghintre cei
meghiocri... 1ine+ (*le(ul trece la loc.! #u, mă+ ălălant ghe l"ngă el... C")e picioare are boul,
mă/
*le(ul$ ;atru, dom:le+
Pro&esorul ((esel!: 7i, pe dracu+ că-! doar n-o să aibă şap)e+... şi ce e boul cu patru picioare/
lucru ori fiinţă/ =a/
*le(ul$ >iinţă, dom:le+
Pro&esorul$ Dar masa fiinţă-i/
*le(ul$ 7 lucru, dom:le+
Pro&esorul: .o+ că-! n-are şi ea patru/
*le(ul$ Da, dar nu se mişcă, dom:le+
Pro&esorul (şi mai (esel!: 7i+ pe dracu+ să se mişte... poa)e doar că cu şpiri)ismus+
)nspectorul (tuşeşte tare şi caută să schime (ora!: Mă rog, cum îl cheamă pe eleul acesta/
Pro&esorul$ %nibal ,oanescu.
)nspectorul: Răspunde bine.
Pro&esorul (cu siguran+ă!: Că-! ăsta-i ghintre cei bunişori+... .o+ la gheografie acuma... Mă+ tu
ghe colo... 9pune-ne tu doară toa)e şta)ele 7uropei.
*le(ul: >ranţa, dom:le.
Pro&esorul: >ranţiia, bine+
*le(ul: %nglia, dom:le.
Pro&esorul: ,aşte+
*le(ul: 0ermania, dom:le.
Pro&esorul$ 0hermania.
*le(ul (se porneşte repede. " Pro&esorul dă din cap a&irmati( la &iece nume de stat cu satis&ac+ie
şi cu mândrie!: 7leţia, Rusia, 9uedia, ,talia, 1elgia, (landa, #urcia, 1ulgaria, Rom"nia, 9erbia,
Muntenegru şi 0recia... dom:le+
;rofesorul (%ncruntându"se!: 4i apoi mai care, mă/
*le(ul$ %t"tea, dom:le+
Pro&esorul (%ncepând să scrâşnească!: Dar 4pania, mă/
*le(ul (intimidat!: 4i... 9pania, dom:le+
Pro&esorul (mai aspru!: Dar 4pania, unghe-i 4pania/
*le(ul: .../+
Pro&esorul (magistral!: 4pania-i l"ngă ;ortocalia, mă boule, şi iţăersa+
*le(ul (aiurit!: 4i... 9pania şi ;ortocalia, dom:le+
Pro&esorul (din ce %n ce mai sus!: 4i mai care/
*le(ul (pierdut!: Virţăercea, dom:le+
Pro&esorul (indignat!: .u Viţăercea, mă+ Dănimarca, mă+ Dania, mă+ (Şoptind amenin+ător
printre din+i:! Dania tăt"nă-tău+ (*nergic:! Mer*i la loc, boule+
*le(ul pleacă obidit la loc.
)nspectorul (conciliant!: 7i, oricum, tot a ştiut destul de bine.
Pro&esorul (%ncă &ierând de ciudă!: ;e dracu+ ştiut+ #raiane 0hiorghiescule+ Vină tu... 9pune-ne
tu doară, s-audă şi onorat domnul inşpector$ dacă sunt în lume apoi c")e le eghem doară, cine
le-au făcut pe toa)e/
*le(ul (sigur!: .atura, dom:le+
Pro&esorul (zâmind cu unătate &ilozo&ică!: 7i, pe dracu+ .atura+... Dar pe .atura aia cine au
făcut-o, mă prostoane/
*le(ul: Dumne!eu, dom:le+
Pro&esorul$ Dar e!i bine că Dumne!eu, că-! doar nu tată-tău şi mumă-tă+... .o+ acuma... noi,
rom"nii, musai doară să ş)im pe cum că$ ghe unghe ne tra*em noi/... ghe unghe/... spune+
*le(ul (energic!: De la #raian, dom:le+
Pro&esorul (&ăcând cu ochiul inspectorului$ care stă %n admira+ie!: 4i cine era #răian/
*le(ul: 7l era un om bun+
Pro&esorul (emo+ionat!: 1un, drăguţul ghe el+ !ic !ău lui Dumne!ău, bun+... şi cu cine s-au bătut
el/
*le(ul (ra(!: Cu turcii+
Pro&esorul (râzând cu mult che&!: ;e dracu+ Că-! unghe erau turcii p"nă atunci în 7uropa... Mai
t"r!iu doară apoi s-or ghescoperit turcii... (Puternic:! Cu dacii, mă+
*le(ul (mai ra(!: Cu draci+
Pro&esorul: Că !ău lui Dumne!eu că cu draci s-o bătut+... Dar mai apoi, 4tefan cel Mare şi
Michaiu 1raul cine au fost/
*le(ul (mândru!: 7i erau oameni buni.
Pro&esorul (aproând cu tărie!: 1uni, mă +... şi s-au bătut...
*le(ul (cu multă mândrie na+ională!: Cu draci+
Pro&esorul (entuziast!: Cu draci+ !ic !ău lui Dumne!eu+... Mer*i la loc+... 1rao, prostoane+
(,ătre inspector$ care e transportat:! Că-! ăsta doară iaşte un şcoler eminin)e+
)nspectorul: %re şi mult talent+
Pro&esorul (cu siguran+ă!: 7i+ pe dracu, talent+ că-! talent nu-i doar ghe reo samă+ asta-i lucru
anticat... Cu metoaghele mogherne doară, totul !ace numai în aplicăţiune+... .o+ la mu!ică
acuma... 9pune-ne, ;opăscule$ ce-i mu!ica/
*le(ul: Mu!ica este care c"ntă, dom:le.
Pro&esorul (nemul+umit!: .u aşa, loa!ă+ .u cu"nta doară ca r"tanii... orbeşte ca şcolerii. Dă-ne
tu numaighec"t ghefiniţia chiară şi ag)ecată+
*le(ul: Mu!ica este...
Pro&esorul: Ce/
*le(ul: 7ste c"nd...
Pro&esorul (&oarte nemul+umit şi repetând de&ini+ia!: Mu!ica iaşte aceea care ne g"ghilă urechile
într-un mod plăcut... (pântre din+i$ aparte$ şcolarului:! ,a sama doară să nu ţi le g"ghil eu ţie într-
un mod neplăcut+ ('e aude clopotul de ieşire.!
)nspectorul (se ridică- copiii &ac şi ei ca inspectorul!: Domnule profesore, sunt foarte mulţumit.
Metoda dumitale e admirabilă...
Pro&esorul (tăindu"i (ora cu mândrie!: Că-! asta doară e metoada lui ;eştaloţiu+
)nspectorul (urmând!: ...şi !elul dumitale rednic de laudă... (,ătre ele(i:! Voi, băieţi, căutaţi a
profita de ştiinţa bunului ostru profesore şi nu uitaţi că de la oi aşteaptă mult patria, Rom"nia,
pentru iitor+
Pro&esorul (conducând cu multe re(eren+e pe inspector şi %ncântat de rezultat!: Că-! eu ce le tot
spun boilor, onorat domnule inşpectore/... %poi dacă-s porci şi n-au ghestulă aplicăţiune+
3. Ajunul examenelor
Pro&esorul$ .o+ m"ne apoi începem doară+ C"ţi ghintre oi au ştuduit, or mere mai ghepar)e8
c"ţi au fost putori şi n-au ştuduit, trebuie că răm"n repe)inţi. %cuma doară numai să ă
muştruluiesc că cum să fiţi la aceea înălţime la carea caută a fi şcolerul întruc"t prieş)e
educăţiunea prinţipială, respec)ie la o conduită e&ămplară faţă ghe a!istenţii cari or fi ghe faţă.
(,ătre un şcolar din &und:! 5nchighe gura, boule, că-ţi întră musca... (.ăie+ii râd.! 9ilenţium+...
4colerul caută să fie curat îmbrăcat...
Şcolarul )onescu: Mie mi-a făcut mama haine nouă, dom:le.
Pro&esorul: 7i+ mă-ta+ că-! doară nu era să ţi le fac eu+ (/âsete.! 9ilenţium, măgarilor+
7ducăţiunea prinţipială mai apoi ne obligă la reşpect cătră cei mari, şi la înfăţişare moghestă,
carea iaşte ca un ghecorum al *uneţii... (/ăspicat şi se(er:! Că pe carele îl oi eghe că r"n*ăşte,
ori se !benguiaşte, apoi min)en acelui măgar i-oi lun*i eu urechile... măcar de-ar fi ficior ghe
7r!her!og+...
Şcolarul Popescu: Dom:le, tata a !is că să-i spui de c"te ori ne tragi de ureche, ca să orbească la
Cameră.
Pro&esorul (cu ton de mângâiere!: Că-! astea nu le-am spus pentru )ine. ;e )ine doară )e cunosc
ca un şcoler eminin)e... <e-am spus numai păntru porcii eilanţi+... .o+ acuma să probăluim c")e
o t"ră ghin ma)erie... ;opăscule+ (0 plesnitoare şi"apoi alta şi"ncă una pocnesc %n zidul din
spatele pro&esorului- acesta sare %n sus speriat.! 1oghi o &ene eghemek! Cine a fost porcul şi
măgarul.../ (2oată clasa râde.! Cine/... Min)en musai să aflăm cine nu a ştiut reşpectul/ (3iere
de ciudă.!
4ai mul+i şcolari: ;opescu, dom:le+
Pro&esorul: ;opăscu/ .u se poa)e... ;opăscu doară-i un şcoler eminin)e.
Şcolarii: ;opescu, dom:le+
Pro&esorul: %cela care mai face asta, lasă-l apoi doară... ;opăscule... dacă cinea )e-ntreabă să-i
spui numai c")e operaţiuni aem în aritme)ică, cum ei răspunghe/
Popescu: #rei, dom:le.
Pro&esorul: .u-s mai mul)e/
Popescu: Cinci.
Pro&esorul: .u-s mai puţine/
Popescu: Două.
Pro&esorul: <a ghereptul orbind, sunt numai două în prinţipiu, sporire şi scăghere ghe unita)e8
numai doară, după diferănţiarea lor în pra&ă, ghein că-s patru8 aghiţiunea, substracţiunea,
multiplicăţiunea şi ghii!iunea. .o+ bine+ meri la loc... 9pune numa lui tată-tău să ină mîne să
ne onore!ă. (#ltă plesnitoare.! ...0 &ekete kukio! Cine-i porcul şi măgarul/
2o+i: ;opescu, dom:le+
Pro&esorul (necăjit!: 9ilenţium+ ,oanescule+ dacă cinea )e întreabă că-s c")e-s emisferele
păm"ntului tu ce ei răspunghe/
)onescu: Două, dom:le+
Pro&esorul: .u-s mai mul)e/
)onescu: .u, dom:le+
Pro&esorul (iritat!: 1a da, loa!ă+
)onescu: Care, dom:le/
Pro&esorul$ %cele care sunt, boule+ emisferul austral, emisferul boreal, mai gheparte apoi
emisferul oriental şi emisferul ocţidăntal, măgarule+ Meri la loc, ită+ Vine m"ni-ta m"ne/
)onescu: .u, dom:le, că spală la mama lui ;opescu.
Pro&esorul: .o bine, că-! tot n-aea ce procopseală să a!ă. (5n pumn de plesnitori- pro&esorul
sare cât colo.! 0 &ene ş"o &ekete kukio! (2urat:! Care e iar măgarul şi porcul care n-are reşpect/
2o+i: ;opescu, dom:le... 2R"d.3
Pro&esorul (potolindu"se!: .o+ 9ilenţium+ <uaţi amin)e doară la muştruluiala care -am făcut...
M"ne este !iua c"nd pu)em !ice, pedago*i şi şcoleri, faţă cu onorata a!istenţă care a fi ghe faţă$
&inis coronat opus!... )n educatione et (irtuke... (,opiii &ac zgomot... Popescu se caută să mai
găsească o plesnitoare. Pro&esorul iese repede$ %njurând teriil ungureşte.!
4. Examenul anual
Două mahalagioaice asistă la e&amenul copiilor lor.
;rofesorul, pedagogul nostru absolut, ascultă pe copiii mahalagioaicelor.
7 foarte aspru şi fără chef.
Mamele stau înţepate pe scaune, unde s-au aşe!at fără să fie poftite.
Pro&esorul (către ele(ul Popescu$ care n"a răspuns la trei %ntreări!: .o+ prostule, dacă nu ştii pe
estea, care-s ghe tot simple şi *enărale, apoi spune-ne răţiunea p"ntru carea rom"nii au )ins să
urme!ă o poli)i)ă *erm"nă pe timpul lui Mihaele 1raul/
Popescu: .../
Pro&esorul: .o+ spune odată+
Popescu: ...+/
Pro&esorul (energic!: Meri la loc, boule+ (,ătre mama lui Popescu$ care este &oarte mâhnită:!
Că-! prost l-ai făcut, cucoană+ %poi ăstuia doară numai paie să-i dai să m"nce. (4ama lui
Popescu plânge.! Că-! geaba te mai boceşti acuma+ nu-l mai dre*i. %re să mai steie încă şăp)e
ani repe)in)e... ,oanescule+ (4ama lui )onescu tuşeşte &oarte mişcată.! Cumu-i păm"ntul, mă/
)onescu: Mare, dom:le+
Pro&esorul: ;e dracu mare+ <-a măsurat m"ni-ta să a!ă mare-i. ;e l"ngă al)e astre, bunăoară
9aturnus, au .eptunus, au ,upităr, păm"ntul nostru doară-i o sc"rbă+ nici c"t să chiorăşti un
şoarece... .u-i orbă ghe mare, mă prostoane+ e orba cumu-i/
)onescu: 9e-n"rteşte, dom:le.
Pro&esorul (răstindu"se puternic$ mama lui )onescu se sperie!: .o+ apoi/ dacă se în"r)e, cumu-
i/ în trei colţuri, animale/
)onescu: .u, dom:le+
Pro&esorul: .o, dar/
)onescu: Rotund.
Pro&esorul: Ve!i aşa, loa!ă+
('e &ace un zgomot la uşe. 0 doamnă din %nalta societate$ doamna 3tiriadi$ intră %mpreună cu un
mops gras$ care (ine să se gudure pe lângă pedagog.!
Pro&esorul (%ntâmpinându"o &oarte emo+ionat!: (norată doamnă, eu încă mă recom"nd+ ()a
că+elul %n ra+e.!
6oamna 3tiriadi (&oarte (oluil şi pe un diapazon mult mai"nalt!: %m enit pentru băiat... 9ă-ţi
spun drept că nu ream să-l aduc să dea e&amen la şcoala publică, nu ream să se amestece cu
fel de fel de băieţi rău crescuţi... Dar a stăruit tată-său... !ice că e ordin de la minister... şi de-aia
l-am trimes la d-ta, care-i cunoşti caracterul lui ambiţios, de c"nd îi eşti meditator.
Pro&esorul: 1ineoiască numai onorata doamnă să ieie loc. (,ătră )onescu$ care aşteaptă %n
picioare:! #u meri la locu-ţi... De hat"rul m"ni-tii, pe )ine nu )e las repe)in)e+ .o+ meri+
()onescu merge la loc.!
)oneasca (ridicându"se!: 9ărut m"na+
Pro&esorul (demn!: .o bine+ poţi mere. ()a scaunul )oneaschii şi"l pune lângă doamna"nou"
sosită$ şi aşază că+elul pe el- mopsul$ mul+umit$ %l linge pe nas. 4ahalagioaicele ies &oarte
umilite.! .o, acuma t"nărul >tiriadi+ 9pune-ne, s-audă şi ilustra matroană, onorata ta mamă$ nu-i
aşa că păm"ntul se-n"r)e în *urul soarelui trei ani c")e ?@A ghe !ile şi mai apoi în al patrulea în
?@@ ghe !ile/
4icul 3tiriadi: Da, dom:le.
Pro&esorul (&ace semne de aproare doamnei 3tiriadi care$ &oarte satis&ăcută$ se scoală de la
locul ei$ drege cra(ata ăiatului$ %l sărută şi se aşază iar la loc: .o, nu-i aşe că presiunea se
ghemonstră sufiţiente prin cele două emisfere (doamna 3tiriadi tuşeşte tare! ghe Maggheburg/
4icul 3tiriadi: Da, dom:le.
Pro&esorul (cătră clasa %ntreagă!: .o, boilor, egheţi numai e&ămplu ghe aplicăţiune! (,ătre
micul 3tiriadi:! .o, încă una ş-apoi basta+ 9pune-ne$ nu-i aşe că ,oane Corin ghe =uniaghe, şi
Ma)ias Corin, şi-apoi dup-aceia doară toţi magnaţii maghiari fost-au rom"ni ghe-ai noştri/
4icul 3tiriadi: Da, dom:le.
Pro&esorul: 1ine+ 1rao++ 7minin)e+++
6oamna 3tiriadi: Mersi, domnule profesor... 9unt foarte mulţumită... o să-i spui şi lui >tiriadi
c"tă osteneală-ţi dai cu copiii...
Pro&esorul$ ,lustră doamnă, că-! asta ni-i misiunea. Datoria ni-i să luminăm *enăraţiunile *une8
că-! fără instrucţiune şi educăţiune, un popor doară e înins astă!i în lupta pentru e&istenţă, şi
cine-i înins, apoi acela dă-l dracului+ orba lă)inească$ una salus (ickis nullam şperare
salukem!
5na salus (ictis, nullam sperare salutem 2lat. B9ingura salare a îninşilor este de a nu mai spera
în salareC3. Vergiliu, 7neida 2c. ,l, . ?AD3